M.

SOLOMON

ATENTA T ÎN INFRAROŞU

'* '* *

Coperia·desen: O. IOHESC:U

··Colectia .Povesiiri $fiinfifico-fanfastice·

Anul VII - Nr. 154
 Primul
A
om zn cosmor'

De milenii omenirea viseaza sa descopere noi ttţnm�l·i. sa de�­

lege noi taine ale naturii. să zboare in spaţiile Cosml? sul�l. f!a ceste na­
zuinte ale ce l or multi s-au concretiza! in leg ende ŞI rmtun : Prome­
teu. cel care a răpit din cer locul lui Zeus ; Icar, indr ăt.neţ ul erou
care a vrut să zboa re cu aripi lipite cu ceară ; Svialogor. L•it eazul din
biline - baladele popu lare ruse -. care a incercat să salte Pămîntul
in spi nare . toţi aceştia int ruchipea za acelaşi fierbinte dor al poporului
.�pre descătuşare.
Mai tirz iu. scriitorii. dîndu-şi seama că o asemel} ea călătoria in
Cosmos nu poate ti realizată decit cu ajutorul ştiinţei, şi-llu bazat anti·
cipaţiile pe datele ştiinţifice contemporane lor. Aşa au făcut Edgar Poe,
]ules Verne. H. C. Wells. Cel dintii însă care a abordat problemele
in mod just şi pe care realitatea 1-a confirmat întru totul a fost ge·
nialul savant sovietic Konstantin E. Ţiolkovski •. creatorul astronauti·
cii (1903). . .
· ·
Şi iată că in dimineaţa zilei de 12 aprilie 1961. ceea ce cu cinci
ani in urmă părea aproape o ut opie a fost înl ăptuit de un om sovietic,
de comunistul lURl ALEXEEVlCl CAGARIN. El însuşi mărturiseşte cd
la 4 octombrie 1957, cind U.R.Ş.S. a lansat primu l satelit artificial te­
restru. credea că zbor u l omului in Cosmos va avea Joc abia peste zece
ani. Dar dezvoltarea şt iinţei şi a te /micii sovietice e atît de impetuoasă,
incit cele mai fantastice inchipuiri devin posibile şi sint pe rînd
realizate.
Fapta eroi că a lui Juri Gagarin e atit de extraordinară. incit tace
să pâlească orice termeni de comparaţie, chiar şi pe aceia socotiţi pind
ieri ca fiind cei mai imprcsionanţi.
fnsăşi presa burghezâ (Agenţia France Press) recunoaşte in această
privinţă : ..Amundsen la Polul Sud. Edmund Hillary pe înă].ţimile Eve­
restului. Lindbergh deasupra A tlant iculu i de Nord a11ar acum sim111i
. excursiorzişti. •
Intr-adevăr, zborul aceluia care a fost numit .. un Cristolor · Columb
al Cosmosului • depăşeşte orice comparaţie. Instalat pe bordul navei­
satelit .. Vostok·. el a gonit cu 8 kmls. la 300 km deasu pra Pămîntului.
Perioada de revoluţie in jurul planetei a fost de 89,1 minute (de vreo
1 300 de ori mai repede decit a avut nevoie Philleas Phog. eroul lui
}ules Verne}. La altitudinea lui. astronautul a fost primul pămintean
care a văzut curbura globului terestru.
Dacă Juri Cagarin a reuşit să se desprindă de cătuşele gravitaţiei.
aceasta se datoreşte geniului creator al popo ru lui sovietic. care in
oc�ombrie 1917 a sfărîmat lanţurile exploatării capitaliste. instaurintl
pnmul stat socialist din lume.
Slavă marii patrii a comun ismului. in care istoria este accelerată.
slavă minunaţilor ei oameni, lJQŞnici. eroici, inlăptuitori ai celor mai
ltnll4stice. visuri 1
AI)RIAN ROGOZ

,.. Ve:z.l po..,es\lrea lui 1<.. E. Tiol.kuvsk\ ,.In alara Pămlntului" (puhli�illă
de Colec(i� .-·noastră In num�rele 120-121). ..In urtea sa - declanl
Juri
6agarln ��· Tiol.�ovskl a prevllzut loarle clar tor � ..ea ce
am avut prii<'Jul
al vlld eu ln•uml In <ursul zborului."
REZUMATUL BROSURILOR PRECEDENTE:

Sub conducerea ciberneticianului Florea Neacşu se efec­

tuează la Bucureşti o experienţă pe grupuri mari de animale.
Se urmăreşte dirijarea pe viu a sintezelor din organisme,
folosindu-se metode de protecţie chimică împotriva radiaţiilo r .
Cauze necunoscute determină eşecul experienţei nr · . 21. Ani­
malele mor lovite de ucigătoare raze gama .
Medicul Franz Werner, . matematicianul Victor G rozea şi
biofizicianul Toma Alexandrescu, elevi ai profesorului Mureşan
şi colegi ai lui Florea Neacşu, încearcă să descifreze misterul,
pornind de la o bi<:ară emisie racliofonică, interceptată de colega
şi prietena lor, pedagoga Laura Oprişan.
Elementele aduse de Laura sînt cu totul insuficiente.
Bogata viaţă ştiinţifică internaţională la core participă eroii
experienţei nr. 27 ii aduce in împrejurări noi.
Toma este !a Paris, delegat la un congres mondial.
·Acolo întîlneşte pe .,omul cu 10 miliremi", Kurt Almer,
dbernetician norvegian atins de maladia actinică.
Pe baza. ipote<:ei cii existii o legiiturii intre Atme1" şi pe1"tur­
baţiite de la experienţa nr. 21, Toma îl cheamă pe Florea Neacş u
la Paris.
P1"ofesorul Mureşan, poreclit de ele·vii lui ,.Tigru! ", ii dii lui
F/.orea îndrumările necesare. Ei se despart după urmă torul
dialoa:
- Trebuie deci să e.rplorez terenul necunoscut fără le qă tură
cu spatele frontului...
- r.am asa. cam aşa, mormăi ,.Tigru!".

II
La Congresul de !a Par is , Kurt Almer este î nsoţit de o
doctoriţă pe nume Karin Celsing. Atitudinea a ce stei femei la
congres, re laţiile ei ra d iofomce cu ,.Mister CM şi discuţia ei cu
Almer despre "luarea" rominului Florea Neacşu pe ,.lnvulnerable"
11e aduc in faţa unor întîmplări decisive.
ln vil a ei din Pi1"inei, Karin Celsing analizează perspectiva
.... ei licărea
pătrunderii romînului pe "InvulnC1"able". ln ochii
satisfacţia unui animal de p1"adă în ap1"opierea victimei.

3
 "Mister C" aprobă venirea lui Florea Neacşu pe ..Invul­
'fterable".
1nt1'e timp, pe unul dintre cei patru sateliţi sovietici ficş1 ,
pe ,.Microtellw 4", matematicianul Victor Grozea şi a.vtrofizicuma
Sien-Lu urmăresc un ciudat "ete·ct in infraroşu".
Pe ,.lnvulnerable", o insulă "invizibilă" plutind in strato­
sferă, Florea NeacŞ'tL, hipnotizat printr-un procedeu radiant do!
Karin Celsing, deserveşte maşina cibernetică "Liliana".
Contactul, prin unde electrice, cu o instalaţie de unde de
putere de Pe Marea Neagră anulează efectuL radiaţiiL01' hipnotice.
Florea îşi construieşte un dispozitiv care transformă impul­
�urile hipnotice în contrarul lor.
El descoperă rind pe rind miste1'ele insulei .,invizibUe".

CAPITOLUL XIII
NASTURELE ARGIN'fiU

( U1'17111.1'e din num4rKl trecut 1

Almer nu răspunse la invitaţia făcută de Karin. Inainte

de a '8e despărţi, mai apue ă să-i spună lui N eacşu :
- Experienta va hotărî, domuule Neuh. Te va co nv in ge
"Liliaaa .....
Şi pom i spre cabina lui.
Karia zîmbea. Printre geaele lăsate, Florea ii iscodea
privirile t riu mfătoare . O urmă docil. Uitindu-ae la ea din
spate, obse rv ă că fem e ia îşi ţinea mîna în buzunarul panta·
louilor. Acum era l impe de ci femeia manevra dispozitivul
pe care-I purta cu sine . Gîudindu-se la e fectul cu totu l con·
trar pe care undele hi pno tice îl vor avea de astă dată asupră-i,
Florea ab i a îşi putu stăpîni zimbetul.
Intruă în cabina Karinei. Ea il pofti să ia loc intr-un
fotoliu.
Un parfum obositor umplea atmosfera încăperii. Pe poli·
cioare aranjate cu gust se găseau cărţi în diferite limbi. Tra­
tate de biologie, de medicină, reviste de modă, romane
politiste.
Karin Cel&ing se •teză ÎJl faţa lui Florea.
- Te-ai obişnuit cu D()Î, domnule Nekschoo? Ţi se pa rc
interesant "The Invulnerable" ?
( Florea mima obişnuita oboeeală. Repreducea starea de
h�paoză parţială, fără li aibă lligttranta că izbut�e pe de·
plin. Gîndea la răspunsul cel mai potrivit. La gesturile p�
care le aşteaptă ea. Se pregătea pentru momentul �ocului şi
hotări să acopere eventualele tresăriri eu gestul care-i era
probabil cun O&Cu t femeii, ridicarea braţului spre frunte.)
După citeva clipe, răspunse la întrebarea Karinei.
- Sint prizonier... nu?
O lucire, in care se amesteeau spaima cu mînia, fulgeră
în privirile ei. (Acum, acum. Florea aştepta, fără să lase
ghicită încordarea.) Femeia îşi puse mina in buzunar. (Acum.
Acum.) Florea urmărea, cu o luciditate extremă, mişcările
ei. Şoc... Florea ridică braţul la oehi. Cu gestul său, parcă
şi-ar fi şters amintirile.
- Aţi spus ceva? Unde-i ...
- Nu, nimic, tlomnule Nekshoo. Te simfi proot?
(Spaima fugise din ochii ei. Era iarăşi triumfătoare şi
senină. Fremăta de bucurie. N eaeşu se simţea mai lucid ca
oricînd. Mecanismul cu transformator de impul&uri funeţiooa
perfect. li era uşor să se &tăpîaeuc� să mi meze. Era aşa
cum îl voia ea. De trei ori a simţit şocul semnalizator; al
doilea gest de apărare era mult mai slab, iar la şocul al trei­
lea el nu mai schiţă nici un gest. Aşa era bine. Femeia sco·
sese miaa din buzunar. Nasturii ei erau nepotriviţi ca mă·
rime şi culoare cu materialul şi croiala coetumului. Aici �e
cereau nasturi mici, delicaţi. "Nasturii sînt emiţăto.ri, doamnă
Celsing. Sint nişte banali emiţători. Iti pot evalua frecvenţa,
intensitatea ..• te pot evalua toată").
- Aş vrea o cafea sau ceva dulce, reee...
("Cam aşa se reacţionează, doaiiUlă Celsing, nu? Dacă
mai coatinui, va t rebu i să adorm cu totul . Sper să te opreşti
aici. In fond, am de lucru. Trebuie să pă:aesc integritatea lui
«The lnvulnerable»". Zîmbetul interior nu se vedea pe fi·
gura lui Florea.)
- Cu plăcere, domnule Nek..shoo, dar mai întîi ...
Florea simţi un nou şoc. ( "Asta·i prea de tot. V rea un
efect şi mai tare; mă simt de parcă m·aş fi injectat eu trei
doze de stimulatori nervoşi. O, dar femeia !le apropie, mii
fixeuă. lncearcă o hipnoză şi mai adîncă. Să jucăm deci
rolul").
Florea mimă figura unui medio în tramă. Karin Celsing
avea acum un ton imperath·:

- Spune după mine, spune după mine ...

Şi incepu citirea unui mesaj stupid, în eare revenea leit·
motivul: clopotul lui Gauss. Florea rostea cu.-intele textului.

5
 - Acum SJIUne adrc:sa v oaslră o llişnui t ă . Awintc;�tc-Ji.
aminte�tc-Ji! ( Fl orea ez ilă o eli pă aşa cu in tran!!lii. Giudi la
rot�tul acestei comu nică ri şi trase ra () i d concluziile fi reşti:
"Vor să mă compromită in ocJ)jj alor mei; î�i închipuie că t•
posihil ca tuvurăşii de pe Pămî n t să-ş i piurtlii încrederea;
acnw e momentul să i ntro du c numele Laurei a"a cum am

c on vt!n it cu Toma; v o i găsi p ri leju l unei tr ans m is i i pe 11,00.

conf or m ÎnJelcgcrii.")
- Laur a Op r işa n. Snag ov.
D upă lerm inar ea opcraJiei, femeia îl a t i nse uşor pc
f ru n te. ("Trebuie să mă trezesc el in h ip n oz a propri u-zisă 'i
,;ă revi n la h i Jl noz a p a rJi a l ă "' - gindi F l o r c a. )
Ca trez i t din so m n , el spuse:
- V o i am... o ca fea.
- Da, d a, do m nu l e Nekshoo, şi, dacă eş ti tie aco rd , îl
v o i chem a pe Francesco să stă m toţi trei de vorbă la cafea.
Şi, dacă-ţi place şi du mi tale, vă v o i rec i t a vers uri.
(Femei a voi a să a d a uge la operatiile e i ceva p ica n t . Pro·
baLil că se J)lic t isea. Nu cumva incerc a s ă- i s tîrnească gelo­
zia? Nu cumv a t rebui e să i se a rate şi îndrăgostit"? As ta ar
fi c ulmea! Dar, in sfî rş it! "îţi vom p i g menta la nevoie plic·
t isul, do amnă Celsing; mă voi ară ta i mpresionat de C! atrac·
t i a» t a fizică. Deşi och i i tă i se amănă m a i curind cu ochii
ele fiară" )
•••

- Francesco.. . Versuri... Nu ş tiu, d o a m n ă .

Karin Cels.i n g s ună. După ci teva sec unde intră în cahinil
m at emat icianul italian.
( O mul ăsta are ceva de căţe l b ălu t, deşi e arăt06. Da, el
o insotea m a i t o t deauna j)e Karin. De obic ei lua u m asa îm­
p reună. Şi părea p ricep u t la malematici aplicate. Pa rci1
des pre calculele lui vo r hi!'C A l m e r in cursul peror ape i despre
"circuitul final" . )
Karin îi servi p c cei doi hărbaJ i c u o bă u tură slab al­
c oo li c ă ş i putern ic aromată. Flo r c a sorl>i a tent, ur măr ind

efeotul băutu ri i . ( E ra cev a înv i o ră tor . Probal>il că doa mna

avea nevoie de un audi to riu in f ormă ... )
Francesco er a î m bu fna t şi tăcut. După gol i rea p ri mului
pah ar fu c u p rins de euforie. P ărea că ou se m a i sioehi�te
de prezenţa c ibcrne ticianulu i. Cit deEpre Florea, n u·i- fu gTeu
să mimeze i nteresul pentnt "arta" cu care Karin le recita
o poezie de.'!pre un i ns (savant'?) care crea monş tri. In
.
t•mhru l vocii . in i ntonaţie, în ges turile ei era cev a halu­
cinant. Cind in� Karin trecu la o poezie de draj!;oste a Jui
SheUey, la o poezie tinerească şi pură, Florea se ridică
de:r.gu11tat.
(In fond, prea multă curtoazie putea fi luată drept do·
vadă a unei activităli psihice normale.)
- Plec, doamnă ..•

Femeia, stînd cu mina în buzunar, îl privi ciudat in ochi.

Francesco părea căzut intr-un fel de extaz. Florea simţi şocul
electric. Duse mîna la fnmte �i hiigui:
- Ah, capul...
Şi ieşi împletii!indu-se uşor, tocmai atit cît se euvenea.

CAPITOLUL XIV
ACŢIUNEA ,.ORIZONTl!RI"

Toţi locuitorii de pe "lovuloerable"" au f08t rugaţi de

Almer să se găsească la ora prinzului în camera de mese.
"Toţi" însemnau: Hope, Karin, matematicianul Albertini,
mei!aoicul Ratek, cei trei electronişti şi Florea Neacşu. Bu­
cătarul şi oamenii de serviciu, "personalul de întreţinere"
nu fuseseră chemaţi.
Aşadar, la ora 13, cei nouă "activi" - după expresia lui
Hope - se găseau în camera de mese.
Şezind pe scăunelele rotitoare, prinse in podeaua came­

rei, participanţii la şedinţa convocată de Almer puteau privi

prinlr·un canal optic, individual, terenul peste care treceau
şi, deşi altitudinea insulei era între 60 şi 200 km. distingeau
destul de amănunţit clădirile sau alte obiutive de pe Pămînt.
In timp ce Almer făcea introducerea la .,experienţa ei­
bernetică de ordinul 1", Florea avea prilejul să-�i rememo·
reze informatiile despre oamenii În mijlocul cărora se gă11e:t.
El evalua mintal poziţia şi raporturile dintre ci, se intreba
la ce poate să se ar,ttepte din partea fiecăruia în cazul unei
încercări îndrăzneţe. Prietenii lui aşteptau de şase luni pc
Pămînt un semn de la el, o intervenţie în desfăşurarea lucru·
rilor. Fiecare om de pe "lnvulnerahle" era o problemă, fie·
eare mişcare trebuia cîntărită atent, ()rÎce greşeală putea !lă
compromită întreaga-i misiune.
Almer. Acest om trăda prin toate gt.."Sturile lui o puter·
nică surescitare alimentată, desigur, de Ku.rin Celsing. Ce ur·
mărea el prin aceste experienţe cibernetice? Pc cine voia să
convingă de infailibilitatea "Li li anei" lui? Pe el însuşi. Pro·
pria-i neîncredere voia el s-o dizolvc. Era un om chinuit,
dt>,..nă'ltăjdu.it. Pu�in prohahit ea un asemenea ins să nnnă-

7
reasca 10 mod conştient promo v a rea unor interese murd a re.
Deform.area lui nu era un efect al presiunii aurului, al setei
de cîştig. El credea, fără îndoială, chi ar in mom e nt e l e de lu­
c iditate în povestea omului "de o bogăţie fabuloasă, care şi·n
părăsit afacerile doar ca să finanteze şi să asiste la experien­
ţele lui Kurt Al m er" . Concluzia la ca re ajunse Florea în
legătură cu Almer era: traumatism psihic iremediabil.
Tom Hopc era omul care "şi-a pus averea în slujba ştii n­
ţei" şi despre care se ştia că·l finanţează pe Almer. Acest
basm circula stăruit()r î n mica lume a insu l ei plutitoare. Ma·
tematicianul Albertini il repeta cu asiduitate intre două
partide de gin. ,,Domnul Hope este singu ru l partizan a devărat
al absolutei libertăţi, singurul om liber de orice C()ustrîngere.
Pasiunea lui unică este «Lilly» .....
ln.tervenţiile directe ale lui Hope erau foarte rare. Ne­
despărţit c. o umbri de Almer, părea un asistent cuminte al
acestuia. Florea simţea însă in el un duşman t ăcut şi pri·
mejdios. Chiar şi in perioada in care apatia il inundue ca
o apă tulbure, cî nd se găsea sub acţiunea ,,tratamentului

Celsing", N eacşu avea la a p ro pierea lui Hope senzaţia unui

pericol.
Cu doctorita Karin Celsing, totul eR limpede: ea avea

misiunea să paralizeze orice voinţă potrivnică.

Cei trei electronişti ii erau străini. Nu avusese prilejul
să-i întîlneascădecit de două ori in prima perioadă de lu·
ciditate. .
Dintre to ţi cei de pe "Invulnerable.. , numai Ratek era un

punct ferm de sprijin.

ln doi fi in d, la schimburile obişnuite sau la controlul in­
stalaţiilor, Ratek ii povestise adesea întîmplări din viaţa lui
atit de zbuciumată.
Avea 53 de ani. Era cetăţean a merican, de naţionalitate
cehă. Părinţii lui emigraseră in S.U.A. după războiul mOD·
dial d in 1914-1918. Străbătuse toate statele emisferei, ocea­
nele lumii, ca mai apoi să fie angajat de ,.domnul H o pe.. ,
in cri ncenii ani de şom a j . De atunci luc ra în l a borato a rele
secrete con duse de Almer şi fusese adus pe insulă, pe baza
unui angaj ament verbal cu Hope. Timp de un an t r ebuia să
deserveucă dirij area "Lilly"-ei in schimbul unei sume care
reprezenta un salariu obişnuit pe doi ani. Ratele. avea de gînd
să se întoarcă în p at ria părinţilor lui, Cehoslovacia, pe care
o purta cu. el în suflet pri n toate pri�giile. IMula nu-i plă­
cea. 1-a;;..;spus-o, de altfel. si
. lui Kurt A lmPr de atite:t ori.
 Karl Ratek era un mecanic dintre aceia pc care numai
decenii de muncă in lumea mecanismelor ii pot forma. Loca­
liza cu o uimitoa re precizie defectele ; simţea în buricele
degetelor orice vibraţie anormali ; ca un medic priceput ,
asculta şi interpreta bătăile şi mersul oricărei maşini. De­
oa rece asistase la montarea "Lilly"-ei, ii cunoştea fie care
piesă mecanică, fiecare subansamblu şi ansamblu.
Ratek era un om de ispravă.
•
• *

Cînd Almer incepu să vorbească despre oolonia "Orizon·

turi", FI orea abia se putu stăpîni să nu tresară.
Colonia "Orizonturi" Do meniul experienţelor de redre­
.•.

sare a copiilor cu maladii ale sistemului neurobormonal...

Acolo se c ont i n ua , pe om, experienţa nr. 27. Mai putea să
încapă vreo îndoială? Legătura de idei era evidentă. De pe
"lnvulnerable" fuseseră urmările experienţele de la Bucu­
reşti. Tot de aici interveniseră in desfăturarea lor. Ce-i im­
pinge la această nouă acţiune? De ce sint interesaţi în com·
promiterea experienţelor? De ce? De ce? De data aata este
vorba de oameni, de copii. Vor îndrăzni oare?
Mai grav decît de obicei, Almer aduse vorba despre anu·
mite experienţe excepţionale care aveau să fie efectuate ou
"L ili an a" . Le numea pretenţios "experienţe c iberne ti ce de

ordinul 1". Maşina cibemetică urma să h o tărască daeă este

util să se risipească forţe omeneşti şi valori materiale pen­
tru recuperarea înapoiaţilor min tali. După cum pretindea
Almer, "pentru a se evita orice concluzie subiectivă în
această delicată problemă., o: Lilianu a fost aleasă judecător".
Faptul că "Liliana" va judeca în mod obiectiv, pe baza
cele mai stricte logici, pe baza tuturor informaţiilor şi a
datelor în legătură cu a cest subiect, depozitate in memoria
ei, i se pă rea lui Almet în afara oricărei indoieli. El cerea
acordul tuturora pentru a nu se isca cine ştie ce cMlfliet de
idei între ei.
Luă cuvintul Hope, taeiturnul. Părea că i se adresează
lui Florea. El spuse că problema înapoiaţilor mintali era una
dintre acelea care alcătuiau tematica aleasă de "Lilly" la în­
trebarea fundamentală ,,în ce fel se pot rezolva problemele
contemporane ale lumii?" Hope nu amintea cu ce prilej,
de către cine şi în prezenţa cui fusese pusă maşinii acea8tă
temă fund!Jmentală. Te lăsa doar să înţelegi că era vorba de
misiunea rle h11ză a •. Lillv"-ei �i că. deci, aoeastii tt'mă i-a
fOi>l pusă chiar de lu na ş tere, adică de îotlută ce 11-a in t ro dus
in memoria ci totalitatea informafiilor cle3pre relafiile fizice
şi sociale existente in lume. ( Inforrnatiile r ecente, emise pe
calea radiotclcviziuoii erau captate de maşină 4irect, cele din
publicaţiile ştiinţifiee şi lite rare îi erau puse la dispozi�ic
periodic - în formă de extrase -, iar "Lilly" le citea, le
ll·adueea in Jimlnt intermediară de tip universal şi le înmu·
gaz ioa în memoria ei.)
După Hope vorbi matematicianul. I nterv enţia lui se re·

ducea la o simplă oonfirmare.

Florca îşi dădea seama că trebuie să a c ţ ion e ze. Dar oric•�
mişcare a lui putea declanşa irepa.rabilul. îl lăsaseră săptă·
mini intregi .,net ratat". Aşteptau probabil să vadă ce efect
au avut asupra lui .,tratamentele"" repetate. Incrfia totală
putea să le pară suspectă, in schimb protestul vehement,
revolta sau incercarea des p e rată de a împiedica această stu­
pidă înscenare ar fi î n se m nat o in ut i l ă sinucidere. Esenţialul
nu era supri marea insulei, ci descoperirea şe-fului suprem al
acestei întreprinderi criminale. Cunoa.�terea scopurilor lui
întunecate. Hotărî să mimeze neputinţa, semnele unei foarte
vagi reveniri .. .
Primele c uv in t e ale lui Florea pă reau eu totul disparate.
Era atît de greu. .. ca p o rn ir e a unei enorm e mase iner te, ca
mi.�area într-o baie de plumb. . . I se il·iră pe frunte broboane
de su do are. Oamenii îl priveau. Karia îl p r i vea .
Părea că se smulge, în sfîrşit, din neputinţă. Vorbi cite
ceva u e s p r e d iferen ţa dintre raţiunea umană şi logica mate­

matică, despre dreptul oamen i lor de a-şi c o nduce nestinghc­

rr$i experienJclc. Hepcta, în fond, frînturi din discuţiile cu
Almer. Se opri fără !lă tragă concluzii .,Sînt cam obosit .. .
•

lăsaţi ..."
(Era bine aşa? Era oare bine'!}
Umărul st îng al lui Almer începu să tresară. Luă �i el
cuvîntul. Nu vedea de ce î�i închipuie Florea că ,.Liliana" va
judec a aspru ,.Orizonturile" :
- Ştii dumneata, domnule Neksb, că "Liliana" judecă
astăzi intre mine şi Karin Celsing. Avem opinii opuse şi a.,­
teptăm confirmarea uneia sau 11 alteia dintre 11ceste două
păreri. In asta constă de altfel valoarea "Lilianei". Ea te
acluce pe lini a atitudinilor st ri ct �aţion�le, pentru că îţi dâ
e"empl11l concret al ra t i ona l ul u i . nepătat de p asiun e , neruo­
tlific�t de înclinări personale.
� Florea···işi {rf.'.că fruntea.
 ·_ Sii vedem, să încercăm ..• p o ate .. .
Hopc ou in te rv e n i decî t dind uşor din cap, ca o a�blinicre
a cuvintelo r lui Al mer.
Karin tîşni n erăbd ăto a r e de pe scăuoclul ei.
- Cred că e ga t a , copii. Să trecem in salonul "feti Jei...
- Eşti gata, dom nu le Neksh? întrchă Almer.
Florea se ri d i că de la locul său o dată cu c ei l a iJi Păşea.

in ce t În urma lui Kurt Almer. C om b i n a , în gînd, o serie dl�

p osib i l i tă t i.
lotrară în sala in c are se afla "Lilly''.
La pupitrul m aşi n i i se aşcză A l mer. În sp a t e le său, in
pici o a re , stătea Hope. Cei l a i J i şapte îşi găsiseră c i te un loc
in f a � a ecranelor, pe care se citeau d ate le p ro b l eme i şi răs­
punsul.
Deşi A l me r i n troducea tem a î n forma ei c od i fi cată, ea
apărea pe ecran î n limba ob i ş n·uită . Tema pusă suna astfel:
1. Este posibilă traruformarea înapoiaţilor mintali. în oa·
m·eni normali.?
2. Rezultatele ce s-ar putea obţine justifică eforturile ma·

teriale 1i morale?
3. Comunică imediat sancţiunea ; efectuează operaţiile
rwcesare.
("Va să z ică , totul se va petrece destul de re pe d e - gîncli
Flo rea citind întrebările. Prietenii mei. oamenii c a re lu p t ă
pe Pămînt pen t ru ace le aş i ide alu ri ca şi mine, T om a , Laura,
Franz, sînt amcninţati î mpreu n ă cu ope ra lor de n i ş t e forţe
întunecate, in p lasa cărora mă giisesc prins. Se hotără�·te aici,
aeum, cine �tie ce acţiune d em en tă . ExperienJa nr. 27 ave;�
ca o bi ec t nişte biete an im a le , in ccOrizonturi», însă, se lu·
crează cu oame n i vii, se folosesc armele puternice şi subtile
etle ş tii n ţ ei pentru a replămiidi personalităţi u mane . Şi totul
poa.te fi c ompro m i s de o acţiune brutală, in numele unei
'•< raţ.iuni » automate. NU ! Asta nu se va intimpla. ·Nu voi

ar.ista ca un martor i mbec il la jocul vostru cr imi na l . Sînt aici,

dragii m e i de pe Pămînt! Orizonturile n oastre nu trebuit!
eă fie .tulhurate !")
Partic i p anti i aş te pta u - fiecare în felul lui - ră10pUD.8U•
t·ile. Pe buzele lui Ratek fl utu ra un z î mb e t de neincredere.
În oc hi i lui -Aimer lucea neb uni a . Karin Celsing, picior peste
picior, privea ca la un. spectacol. Pe figura lui Francesco ·ci­
teai u n fel de incintare. Electroni�tii păl"f'-au afin!fheriţi pe
locuri l e )n:,...

il;
 Privind în gol, Hope mîngîia in neş t ire un mîner al ma·
şi oii.
Şi iată că începu jocul acela de lumini de toate culorile,
care se st in geau şi se apr inde a u cu iuţeală. Deşi nu vedeai
funcţionînd nici un mecanis m , deşi nu auzeai nici un zgomot,
ghiceai, sub ecra nele camerei, in măruntaiele acelei maşini
enorme, dar t ă cut e, pe canalele circuitelor ei o mişcare fe­
brilă şi complicată. Se traosportau .informaţiile, se alegeau
elementele, se grupau, se diferenţiau, se i o te grau , încercînd
să urmeze regul i le subtile ale logicii omeneşn, apli ca te pe
materialul uria., care era conţinut ÎD " m emori a" electronică
a maşinii. .
Primul răspuns apăru pe ecranul central, în l i te re lim·
pezi de lumină :
DA
Lui Florea i se păru atit de ciudat răspunsul, incit se
întoarse întrebător spre Almer. Dar şi ochii acestuia urmii­
.rf:"au, la fel cu ai celorlalţi, curbele de pe ecran. Aşteptară

răspunsul al doilea. Răspuusul al d oile a veni după mai mult

de un minut:

NU
Inima lui Florea bătea pute rn ic. Secundele se scurgeau
greu, pline de nelinişte.
1ot()rcîndu-şi pentru o clipă privirile.apre pupitru, Florea
fu izbit de p ri v irea absenti a lui Ho p e . Omul acesta părea că
ou p a r t ic i p ă la ce se întîmplă în jurul său.

În sfîrşit, cel de-al treilea răspuns apăru pe ecran :

PRIMELE SUCCESE APARENTE SE EXTIRPA. LA
N EVOIE SE REPETA SANCŢIUNEA A DOUA ŞI A TREIA
OARA. INSTRUMENTUL DE LUCRU: RAZE GAMA DE
DURITATE MAXIMA. LOCUL OPERAŢIEI: CAMERELE
NEECRANATE.
Proiectul crimei p lănui te era exprimat în haina indife·
ren tă a expresiilor tehnice.
Fraocesco Albertini rosti cu o exaltare imbecilă:
- Iată epicul zilelor noast re, domnilor! Iată substanţa
v e ac u lui al XX-lea.
Florea ştia că trebuie să i nte rv ină, dar intr-un fel care
să-i ţină departe de ori c e bănuială.
O privire prin canalul individual de observaţie ... Evaluă
distanţa. Apoi citi într-o clipită indicaţiile cronometrului şi
ale 'v'itezoxqetrului de pe tabloul de comandă. Ecranul loca·
torului îi oferi in fo rm a t iile suplimentare pentru determina·
rea intervalului ca re- i despărJea de mom en tul în care insula
se va găsi pe verticala "Orizonturilor".
Dădu să se ridice. Karin il privea îneruntată. Flore a simţi
.
şocul hipnotic...
In cli pa aeeea avu o senzaţie de eliberare. Acţionînd UU·
pra lui tocmai acum, îi dădeau posibilitatea să mimeze indi·
Ierenţă totală. Nu mai era necesar să inveoteze atitudini am·
bi gue . Se lăsă pe 808UD ca şi cum ar fi reDUnţat la o intenţie
oarecare. Părea ameţit. Şi p înde a, pîndea momentul îu care
ar fi putut acţi0118 în mod eficient.
Se iviră contururile clădirilor din ,.,Orizonturi.. .
Electroniştii şi Ratek părăsiseră sala.
Almer rămase pironit pe locul său. Umărul lui sălta în·
tr-ua ritm mai rapid ca de obicei.
Hope fuma indifesev.t.
Karin priv�a eurieuă printr-uD eaaal de obeeruţie •

.,Acum - gîndi Florea -. acum !"

Se ridică. de la locul 8ău.
Mi,�ările aparent mdiferente ale lui FJorea erau gîndite,
uulocontrolate.
Unghiul fascicululni d e raze penetranle trebuia deviat.
Comanda şi adresa erau preptite în minte. Dar la pupitrul
maşinii nu putea lucra. O singură manevră la maneta gi.ro­
scopului era suficientă. Calcula unghiul. Trehuia evitată lo·
virea ••Orizo nturi lor", dar un unghi prea mare putea să În·
semne l o vire a cine �ie cărei alte aşezări omeneşti. Un unghi
de 90° ar fi fost s a lutar. dar asta însemna ră&tu rn.uea insulei.
Unghiul de tangentă ..• 3 �;rade erau suficiente şi necesare.
3 grade... Florea se l ovi ca din întîmplare de pupitntl de
comandă. toc m ai în colţul din dreapta, unde st rălucea ma·
cela giroscopului ...
Aceeaşi senzaţie de durere fizică.
Florea căzu în nesimţire ...
La că d e r ea acestuia, Almer, care-i urmărise atent uhi·
mele m iş cări, fu izbit ca de un şoc.

CAPITOLUL XV
PIETRO

In zina aceea de octombrie, în "Orizonturi" totul se pe·

trecea ca de obicei. In sălile de operaţie se auzeau elinche·
tde instrumentelor şi bătăile amplificate ale puhului ; se
fu gă reau pe ecrane figuri care reproduceau diferite mişcări

13
di n o rga n i 11mul operatului sau v a r i a ţ i a uno r m ă r i m i (iziolo·
gice. In să l i le de sport şi in a t e l i e re , a c e l a ş i amestec de ges·
J uri st inga ce a l e in cepii l o ri l or cu mi�ă rile elega n t e _ şi su p l c
ale ce l o r av ansa ţ i ; în grădin i se desfăşura u lecţ i i l e în a e r
l i ber, i a r î n s ă l i l e artelo r, n o i i pasion a ţ i a i penelului, a i d a i ·
I ci sa u a i a rcu ş u l u i se îacord a u s ă exprime frin t u ra de l u mP
ogl indi t ă in su fletele lor.
In z i u a a ceea de octom brie t otul se p e t recea ca de obicei .
Pie tro, ca de o b icei , în sala lle scu l p tură, c i o p lea t rans·
figura t i n t r-o piatră neagră. Al ă t u ri de el, pe un scăunaş cu
t reaptă, Yv o one u rm ă rea ges t u r i l e p rietenului e i . Yvoonc
avea în total 15 a n i de v i aţă şi 2 a n i de ex istenţ ă activă în
i ns t i tutul de l a Sn a gov , iar a po i l a "Orizon turi" . Ieşiseră
cam î n aceeaşi vreme d i n peri o a d a de convalescenţă, invă·
ţ aseră î m p reună să lege cuv i n tele, să vadă şi să ascul te l u­
mea, să se m işte, să făurească omeneşte lucruri u t i le şi lu­
cruri frum o a se . Se in E i o raseră amindoi de aceleaşi prime
frumuseţi ale n o p ţ i i , ale laculu i , ale grădinii, ale m ă rii . Au
învăţa t la înce p u t să se ţină de m i n ă . Pe urmă să meargă
degaja ! unul a l ă t u ri de altul. Acum si m ţeau am indoi nevoia
să se întîlnească, să-şi spună doru r i le şi v i surile.
Cei doi cop i i stăte11u cufundaţi în lum ea lor. Ochii mari ,
u mezi şi pli n i de luci ri v i i ai Yvoonei urmă reau m îinile hu
Pietro . Miinile acestea m ic i , putern ice şi fine, care d ădeau
p i e t re i şi l u t u l u i glasul fru m useţ i i . De sub d a l t ă se i vea co­
rola neagră a unei flori . O şuv i ţ ă de p ă r ii căde a scul p l o ·
ru l u i peste och iul dre p t . El s e opri o cl i pă să p i p ă i e ascu­
J işul daltei . In torcîndu -se p e scăriţă spre Yvonne, lunecă pu·
ţ i n şi dalta i i zgirie mîna stingă. E a v ăzu o p i c ă t ură d e
singe şi se ridică g r ă b i t ă spre e l . C u b a t i st a i i făcu o legătură
peste t ăi e tură şi ră m ase cu miin i l e prinse de m i i n i l e l u i . i l
p rivi deoda tă a t i t d e nou, cu a t î t a uim i re • ..

Aşa ii găsi pe cei d o i copi i din "Oriz o n turi"' ora 10 a

unei zile obişn u i le. A he $U ie de co p i i c a re făcea u aici pa�i
nesiguri spre viaţa de o m se găseau i n camerele l or, pe pătu·
ţuri, pe terasc, in sc aune lel!ănă t o a re şi v i sau pri mele v isur i
uman e.
Fenomenu l a pă ru bru&e în trei săli centrale ale blocului ,
t ocm a i acolo un de se găseau cîţiva zec i de locuitori ai colo­
nici. Copiii şi cei trei pedagogi ca re-i sup ravegheau avu ră
o senzaţie de obosea l ă dureroasă . Abia ţ i nindu-se pe pi cioa re,
se indre p t a_ră sp re dormitoare, spre fo t oli i : cit i v a căzură ina·
i n l e de a · se pu tea i n t inde 9au aşe z &.
 Yv o n ne se sprij i n i de p i e p t u l l u i Pie t ro . Pa loarea şi
a p ropierea ei il făcu ră să n u·şi s i m t ă propri a sfirşe a l ă . P r i n·
zin ci-o de ta lie , o c o n d use sp re ieşiTe .
- M o r, P i e t ro ?
- N u , n u , Yvonn e . . .
I n a i n te de a a j u n ge l a u:;ă , P i e t ro si m t i că leşi n ă . S e i n ·
e o rd ă, inci u d a t pe sine, d a r i n t reaga sa l ă incepu să s e în v î r t e
în juTul l o T . V edea prin ceaţă statuia netuminat ă , rol in·
du-se in cere u r i a�, st rî nse braţul c a re o susf inea pe Yvonoe
� i se sprij i n i d e c a n a l u l U.'lÎ i . A po i l o t u l se î n t unecă .
•

A l a rm a a fost d a tă re pede. To t pe rso n a l u l m ed ical d i n

cele p a t ru sch i m buri a l e z i l e i era in p i c i o a re . Imedi a t ( u ră
izo l a t i copi i i c a re n u p rezen t a u n i c i un se m n de s l ă b i re . C u ­
ri n d fu prec i z a t ă zo n a peri c u l o asă. De neinteles p ă rea f a p t u l
că fuseseră l o v i t i de o c i u d a t ă a t rofie m u sc u l a ră d o a r co p i i i
ş i ped a go g i i d i n să l i l e ele a rt ă , desc o p er i t e spre cer. Toti su·
fe ri seră s i m u l t a n s t ra n i i le t ra u m a t isme .
O pera ! i i l e de rean i m a re a v u ră efec t e p o z i ti ve, cu excep ţ i a
a c i n c i c o pi i . L a aceş t i a s e m a n i festa o scă d e re c a t a s t rofală a
funcţ i i l or fi z i o l ogice. C r i st a l i nu l och i l o r se o p aeiz a . Ner v i i
ct�n t ra l i şi m uşch i i c o m a n d a ţ i de ei p ă re a u i re me d i a b i l a l a·
c a f i . D u p ă c î t ev a încercări n e i z but ite de a i n terven i ehi nu·
�!Î c a l pen t r u i n l o c u i rea organelo r v ă t ămate, se aj u nse la c o n·
c l u z i a că n i ci un m i j l oc t e ra peu t i c ou m a i p u t e a fi de folos.
Î n acele clipe, Fra n z W erner d e v e n i se d e nerec unosc u t .
Tăcu t , c a l m , h o t ă rî t , t recea d e l a p a l la pa t . Mişcările l u i
e ra u precise, r a p i d e ş i t o t o d a t ă p l i n e d e o i n f i n i t ă g i ngăşie.
A şezî o d pe p ie p t u l b o l n av i l o r celulele rece p t o a re , i n t rocl u·
eînd in esofagu l lor p a s t i l e l e cu e m i ţ ii to r i , păre..a că m i n g i i e .
D ă d e a o rd i ne scurte :
- I n j e c ţ i e subc u t a n a tă a n t i ga w a . . . La sec t orul de c h i ru r·
gie , i n terv e n ţ i e · encefa l s t i n g ... A o t i g a m a . . .
. M e d i c ii-asi s t e n ţ i şi su rori l e. execu t a u in t ăcere i n d i c a t i i le.
Franz se o p ri l a grupul de p a t uri pe c.are zăceau ce i c i n e i
c o p i i cu t r a u m el e c e l e m a i g r a v e . P r i n t re e i se I!Me a .: i
Yvonne.
La c ă p ă t î i ul ei o văzu pe Lau ra • .
Ochii feti tei n !J m a i a v e a u v i a ţ ă ...
Franz înţelese repede că ac.o lo n u m a i era absolut nimic
d e făcut . P i e t ro însă a r mai fi putut fi sa l v a t . Po a t e şi cei·
l a i !i trei . .. ·

15
 Nimeni ou putea gh i ci sfişierea sufletească pe care o t ră i a
ac ee t medic, iatilaia.d priv i rile iatre bătoare, dezaidijduite
al e Laurei Oprişan . La fel de calm., dădu disp oz i .W e cores­
p u n ză t o a re pen t ru ai J i d o i cop i i . Ajunse la Piet.ro. Era pen­
u l t i mu l . Se o pri şi ceru ca ul t i m ul copil să fie transportat
in grabă ală turi, ia see torul altui medic . Franz se aşeaă pe
un seaun , lîngă pat.
D u pă o cercetare ra p idă, îşi dădu se a m a că situa�ia era
deznă d ăj d ui lă. Micul a.rt ist Pietro, .,v ii torul lor Michel­
angell o'' . îşi trăia ultimele clipe . Hotărî rea t re buia lua toi
vertigi n os. Asisten tii o-avură t i m pu l să-nţeleagă ges tul docto·
rul u i Werner. Vedeau doar că se apleacă peste capul cop;.
lului . Abia mai tirziu aveau să i n t e le ag ă c ă Franz Werner
efectuase no a din tre acele t raasfuzi i neîngăduite de la medi<'
l a pacient.
Cu m ina stingi, medicul se pipăi o clipi. la baz.a sîtului .
Cu d reapt a, uluitor de repede, îşi înfipse în utera c arottdă
acul au topompator. Mingiie gitul copilului. Acul de trans­
fuzie pătrunse uşor, nesimţit in artera carotidă a copilului.
Fl u x u l de si nge porn i in contracurent, ia sistemul circ ulator
al lui Pietro.
Cu mîna stingă, Franz desprinse racordul IIUJ'sei de oxi·
gen belia l • ant iseptic, de la margi.n.ea patului, şi-1 at.aşă la
acul auto p ompator. Oxigenul pă.truase prin tuhul de legătură
dintre ace in singele bolnavului .
Cu glas sl ab, dar limpede, medicul comandă scurt :
- Antigama !
Respinse cu un ge5t hotărît incercarea uaui ui&tent de a
opri transfmi a . Ceilal ţ i asistenţi execulară ordia� injeetînd
copilul ui substante a n ti radioactive.
Trecură cîtev a minute.
V a sele coronariene a l i m e n t au 1 n 1 ma, care încetase să
bată. R.e&pin�a revenea încet . chinuitor de incet. Sub valul
sîngelui lu i Franz, paloarea dispărea de pe obraj ii copi lu­
lui . R i tmul inimii se în teţea . Respira�a devenea regul ată.
Ochii lui Pietro se luminară de licări rile vieţii .
Jumăta te din sîngele lui Franz se sc u rsese in arterele co­
pilului .
D u p ă 1 5 m inute , Franz fu �te o s din încăpere palid, sfirş i.t.
Laur a ii l u ase locul l a căpă tîi ul lui Pie t ro . Micul sculpto r
strîngea uşor min a e i del ica t ă .

* I n a iiÎcstec cu hcl i u (n.a.).

 BueW'ia pentru viata salva tă, îosrijorarea pen t ru soa rta
lui Fruz, mîndria p entru p rie-t e nul ei, mînia tulbure Îm•
potriva ueisafilo.r Y vonoei se amalsamau int r-un senti ment
pu ternic, dureros şi eald în sufletul Laurei Oprişan .

CA P I TO L U L X V I
L A O BS E R VATO R U L D I N A LFA

Toma lu-ase cu el toate .rezultatele cercetărilor bio fizice

efectuate nup.ra c el o r trei copii ucişi.
Cristalinu-1 lor, o�oele �aeratea.re de eorpuacule san­
gu iae şi toate eelelalte ergaoe sensibile la ra di a fii p e ne­
traate fuseaeră cel m ai �rav a tinse.
Du pă cum s e ştie, rad i a Jiile cele mai pătrun z ăt oa re sînt
r a :.ele �am�, produse fie de izo t opi radioactivi ( c um sint iri­
diul 192 s a u cobaltul 60 ) , fie î n acceleratori de particule.
Aeeste radiaţii electrom agnetice sint cu atit mai penetranle
şi cu un efect b i o l o g i c mai nociv cu cit lun gim ea lor de undă
este mai miei. Lon�mea de u n d ă a ra z elo r �ama e st e IWI Î
m ieă d ee î t o m"ilionime de centime t ru , d a r cele m a i ,,scurte­
tl intre ele merg p inii la a zecea mili a rd a parte d iu t r-u n centi­
metru, fiind de milioane de o ri m a i scurte decit c e le mai
seu rte raze luminoase : cele violete.
Aceste radia ţii extraord inar de scurte şi de d ure pot
străbate plăci de oţel groase de 10 cm şi sint foarte puţin
a bso rb i t e de atmosferă.
B iofizicienii au st a b i li t c ă efec tul le t a l ( m o ar t ea copiilo r )
s-a putut p ro duc e num a i d a t o rită unei uriaşe doze b i o l o gice
de raze gama. Era in afară de orice îndoială că iradiuea se
predusese de sus in j os, adică de pe un c o r p care în momentul
t r agic e i în tîm pl ă ri se afla deasupra clădirii. Nimeni iusă nu-şi
putea d a se a m a despre ce fel de corp e r a vorba. Se putea
presupune declanşa-rea unei surse pu\emiee de radia,.U pur·
tate de o armă teleghidată in z b o r peste clădirea in c a re se
g ă se a u copi i i . Ipoteza aceut a e r a însă foarte p utin probabilă
în t r-o perioadă în care dezarm area t o t al ă şi oontrolată era in
curs de realizare i n toate ţăr-ile lumii.
Curios e r a un singur lucru : unghiul de propagare a ra­
diaf iilor. Abaterea faţă de verticală pu t e a fi explicată doar
p riu v i teza de mişcare a sursei d e raze sau p rintr-o greşeală
de mane-vră.
Cind sesi la Alfa , Toma Alexandrescu avea cu el tf)alc
1la tele bi oÎizicien i l o r şi a l tele necunoscute de biofi:r.icien i .

17
 Era un lucru destul de o b i s n u i t c a u n i i ce rce t ă tori de l a
" O r i z on t u r i "" să facă d i n ci nd in c i nd c i t e o v i z i t ă obse rv a i n ­
ru l u i vec i n . D a te l e asupra fizi c i i c o s m i ce ca re se st ringea u
a i c i preze n t a u un i n t eres de ose b i t p e n tru b io fi z i că . S tu d i u l
p i gmen t a f i e i p i el i i , a l evo l u ţ i e i u n o r m al a d i i , pr ecum şi s t u­
o l i u l p r i m e l o r faze a l e c a n ce ru l u i e ra u s t r î n s lega t e de ce rce­
t a re a ra d i a ţ i i l or c o s m i c e . De aceea, n i m e n i n u fu m i r a t d e
v i z i t a l u i T o m a . E l a v e a aco l o c u n oscu ţ i ş i p r i e t e n i ca re-I
în t i m p i n a r ă , din p ri m u l m o m e n t , cu sute d e î nt r ebă ri in le­
gătură cu î n t î m p l ă ri l e ti i n " O r i z o n t u ri" . M a i a les ci' şi l a ei
fuseseră o b s e rv a t e unele fen o m e n e n e o b i ş n u i t e , c a re c o i n c i ·
d e a u in t i m p cu cel e d i n colon i e . A p a ra te le de m ăsu rat ra·
ol �aţiile cosmice indic a u o uşoară creştere a ionizăr i i , e)l;ae l
in i n te r va l u l d e t i m p in ca re s e p ro d u se se crim a . Era evi d ent
că o p a r t e d i n razele re Uec t a t e aj u nsese ră î n spa ţ i u l contro l a t
de o bserv a tor .
T o m a le tl ă du a m ănu n tel e ce rute şi, l a ri n d ul s ău , n ot ă
to a t e d a tele g ă s i t e a i c i .
În seara p r i me i sale z i l e l a A l fa d ă d u o ra i t ă prin to a le
încăperile o bse r v a t o ru l u i şi se i n t ere s ă de t o a t e n o i l e a p a r a t e
a d u s e ti e l a u l t i m a- i v i z i t ă, făcu t ă c u t re i l u ni i n a in t e . Se o p ri
m a i m u l t l a un i n st r u m e n t n o u , cu o excepţion a l ă p u tere tie
m ă ri re ş i d e a p r o pi e re . T o m a h o t ă rî să-şi f a c ă ohserv a f i i l c
cu a j u t o ru l acestui instrument, pe care cei de la o bserv a tor,
m i n tl ri d e p r o p r i a lor re a l i zare, il b o t ez a s e ră ,.Hi perte­
lescop A l fa" .
Se pune a însă p r o bl e m a a d a p t ă r i i i n s t r u m e n t ul u i la o b­
serv a r e a unui corp c a r e nu e m i t e radiaţii lumino ase . Aşadar,
in t re b a re a era : c a re este si s t e m u l d e i n v izib i l i za re fo lo�i t
de cei de pe corpul p l u t i t o r ? T o m a a n a l i z ă m e t o tl i c sistemele
pnsi h i l e ,
I p o t e z a î n v ă l u i ri i co rp ul u i cu u n nor coloidal, care s ă
d i fuzeze l u m i n a , aş a cu m o d ifu z e a z ă straturile supe ri o are a l e
a t m osfe rei , n u st ă tea în p i c i o a re . C u ren f i i d e aer a r f i făcu t
i mposi bilă men ţ i nerea p e rm a n e n t ă a n o ru l u i . Pe de a l t ii pa r t e ,
subst an t a d is p er sa t ă c o l o i d a l a r f i î m p ie d i c a t v i z i b il i t a tea. ce·
l or de pe i nsula plu t i t oa re dacă ea purta observ a t o ri .
Se gî n d i a p o i la i nfra l u m i n esccn ţ ă .
Erau de mult cunoscute acele substanţe c a re , sub influenţ a
ra d i aţiei lum inoa se, d ă deau acest efect de lu m i n esc e n f ă s pe­
c i a l ă . const în d d i n e m isi a unei r a d i a ţ i i i nfra roşi i i n viz i b i l e
şi ca lde . Totul se pet rece ca î nt r - u n "l a m i n or" e l ect ro m agne­
t i c . Raz.el e- Iumi no ue au d rept l i m i tă 11u peri o a ră a p roxi mat i v
8 0 00 de a n g11 t r o m i • . Pă t ru n z in d îns ă in s u b s t a n t ele in fu.
lum i n cscen te , el e se .,lungesc" şi a j u n g pînă la 1 0 000 ti e
angstro m i , a d ică i n t ră in d o m en i ul i m· i z i h i l ul u i .
B aza de ope r a ţ i e a ce l o r de pe insulă era pese mn e ac ope ·
r i t ă c u su b s t a n ţ e i n fra l u mi n('sce n t e . I a r p e n t r u a t ransfo r m a
i n t reaga e n e rgi e l u m i no a să i n e n e r g i e i n fraluminoasă re·
c u rge a u p ro b a bi l l a o8Cil a ţ i i elect rice de o fre c v enţă . astfel
aleasă incit să in tre i n rezonanţă cu v i braţiil e atomilor de
substanţă i nfral um inesce n t ă . Rezonanta pute a mări e fect u l
infra l u m inos pînă l a a nularea a p ro a pe completă a r a d i aţ i e i
v i z i b i le.
D a r nu ! În acest caz, corpul a r fi a păru t negru . Or, ob iec·
tul " i n v i z i b i l" ar t rebu i să se confunde i n l u m i n a ob i ş n u i t ă a
soare l u i . Ca lumina unui bf'C fl u ore-s-cen t în t i m pul zilei ..• Un
bec fluorescent. . .
Î n t r egul corp are p robabil pe reţ i d ubli. Faţa e x t e r i o a ră
a peretelui i n t er i o r este aco p erit ă cu lumino fori * * . Per e tel e
exte rior este transparen t . În t re pereţi, argon sau a l t gaz i n e rt
şi v a p o r i de mercur •.• Sub i n fl u e n ţ a descărcăril or electri ce,
vaporii de mercur d a u raze u l t raviolete, care, acţionînd asu·
p r a l u m i n oforul u i activat, p roduc lum i n ă de z i .
P e n t ru un observ a t o r destul de depărt a t , c o rpul devine
astfe l i n v i z i bi l.
Aj u n s aici cu analiza sistemul u i p r o b a bil de i n v izibili­
za re, Toma s t a bi l i metoda de a d a p t a re a hipertelescopu·
lui "Al fa".
A d ă u gă instrumentului recep t o ri sensi b il i pent ru intreaga
gamă a rad i a ţ i i lo r p înă l a 12 000 d e angstrom i . Dacă i p o teza
e r a val ahilă , a tunci corpul - luminat d e so are - trebui-a să
em i tă i n tol spectrul, afară d e re g i u nea i n fraroşie.
Pe ecranul sensi bil l a i nf r a ro ş i i s·ar fi obţin u t forma
co rpul u i în negru ...
"Il vom face v izibil" - gind i T o m a . "Şi·l vo m vedea
ca·n palmă" .
Toţ i lucră to r i i obse rvatorulu i d o reau să-I aju te. M in i a
st i mi tă de asasinare a copiilor, sim p a t i a care înconj ura efor·
t u rile celor d i n "Orizon turi" erau una n ime. Alexandrescu
o rganiză "un c i rcui t" d e transm i t e re a i n f o r m a l i i lor . El p r i ·

A11gslrom
* - u n i t a te de l u nl!ime ega l ă cu a zecea mi lioa n a pa rte
rt i n l r- u n m i l i metru (n .a. ) .
.. Lumino/or - substa n ţ ă l u m i nescen lă. de obicei activată cu
unpuritiili ( de exemp l u : s u l fură de zin1= acti vată cu urme de compuşi
a i m a n g<J n u l u i , a i bismut u l u i sau a i c u p ru l u i ) (n.a. ).

19
mea la pos t ul său , adică la ocula rul hi p�rteleecopului, toate
com un i c ă ri le pe ca re i le t ra nsmite a Laura . In maximum 1 50
de se c u nd e de la u l t i mu l cuvîn t rec e pţionat de Laura d i n
partea lui Grozea, Toma avea to a t e c oo rdon a tele spaţ i a l ­
t e m p o ra l e a le i D8u le i zburătoare .
"La timp,tl Oh 40 d e minute , 5 3 de secunde ş i 6 zecimi ,
corp u l p lu t i tor se găsea la a lt i tu d i n e a 62,500 km l a ti tud ine
nordică 20° 1 8 ' 1 5 " şi 20 sutimi de secundă şi l o n�ud i o e a
vesti-că 3° 1 2 '26" 9 sutimi . La timpul Oh 4.1 de minute, SQ de
��ecun�e, eorpul se va găsi probabil la ••. "' Aşa sunau comuni ­
cările, du p ă t r a d uc e r e a semn alului c i fra t , care îi p a rveneau
lui T oma pri• releul Grozea-Laura.
Folosia8 un traductor electronic al observa torului, To m a
că p ă t a pe u n ec r a n - direct transformat i n traiectorie lu­
m i n oa s ă - poz i t i a pe c a re în fi ec a re clipă mi9leri08Ul corp
plucitol" o avea faţă d e satelitul fix. Lui Toma nu-i mai ră­
mînea decit să incerce a-l prinde şi el ÎD obiectivul iutru­
m en t u loi la care opera . A9lfeJ a.r fi patat retrallBm ite pe
II'Ceeaşi ca l e poziţiile direct :reperate de el, iar corpul plutitor
�rar fi găsit prins între eei dGi ol'lllă ritori .

Trecuseră p est e 1 4 ore de cînd Alexa n d rescu int.ra.e în

legătură o rga nizat ă cu " M ic t o t ell us •" . Fusese schimba t o
si n gu ră d a t ă , pentru cîteva ore, de Laura, care venise din
proprie iniţi ativă la observa tor, ca să-1 ajute pe Toma . Co·
municarea de pe sa telitul fix anunţa i n t rarea p ro babilă a
insulei "i n v i zi b il e.. în zon a o bservatorolu i . Toma privea li·
nia luminoasă care reprezenta mişcarea co rpului plutitor, ri·
,Jicările şi căderile lui, oscil aţ i ile din jurul vreunui punct .
Sensul ge n eral al mişcării indica a pro p i e rea de zona direct
ohserv abilă cu lunetele . De pe scaunul său turnant, Toma
manipula h ipertelescopul, măturînd fişii le de cer în care se
anun t a pro b abi la intrare a &h i e c t u ! u i cău t a t . Ca o coardă
î ntinsă . T o m a vibra l a cea m a i mică p e rturb a t i e ; reacţiona
la cea mai mică M:himbare de pe ec ra nul de ob� rv aţ i e .
U nnărind linia lumino asă care-i indica poziţia co rp ul u i
semnalată de cei de pe s a telit , Toma mişca luneta telescopu­
lui astfel i nc i t să ia tercepteze &hiectul .,invizibil"' .
Mişeindu-se re la tiv calm, insu l a plu t i t o a re se a p ro p i a de
ori zo ntul observa torolui, ale căTUi J u ne t e erau pregătite c a
nişte tuaari ia aştepta rea dutm a aolu i . Dacă dispozitivwl pe
care T1>ma· îl adău�ase hiperteleecopnlui "Alfa.. a..-ea Ă �T-
t urbe iavizibiliaarea corpului pluti tor, aceata trebuia aă apari
pe ecranele de amplifieare.
Tom a pîndea c o ncent r at asupra celor două ecrane a lă·
tura te : pe acela al m aşinii electroaice, care prelucra infor·
m a l iile veni te de la "Microtellus 4 .. , se desena l i ni a in zigzas a
punc telor rep rez e n tîn d pozi Jiile obiect u l ui invizibil în diferite
momente ; pe al doilea , foarte mare şi gol, al hiperteleacopa•
l u i , trebuia să apară i maginea insulei zburătoare.
Toma fixa coordona tele cu un dispozitiv de reglare u ltra­
f i n , g r.a Jie căruia axele lun e tel o r puteau fi mişcat• cu frac­
ţiuni de 1ngstrom, co nform poziJiei probabile anunţate d e
Grozea. C ronomet ru} de microsecundă îşi rote a egal şi in d i ­
ferent nas t u re l e de lumină pe ca d r anul luminescent .
Rămas cu mina nemişcată pe maneta de com andă a in.Mru·
m e n tului , biofizieianul v ăzu în p artea d e j os a ecranului m a r ­
g i n e a unei umbre roşietice. Umbra creştea , iar inim a lui
Toma îşi accelera bă tăile. Pe e c r anul analizor al hiperte·
Jescopu1ui "Alfa .. se desenă un obiect, al cărui p rofil devenea
tot m ai net. Era un disc prelungi t printr-un con cu v irful
îndrept a t in j o s . Această imagine u rca spre partea de aus "
ecranul ui . Toma manevra ins t ru m en t u l, urmărind cu în frigu·
rare u m bra. C o respondenta cu coordo n a tele spaţial- t empora le
i n d icate de sa telitul fix era perfectă. Corp ul se afla in cim pul
l u i .,Alfa" , despui a t de "masca" invizibili tăţii.
După ce p use în functiune a mpliliea torul şi analiza torii.
suplimentari, Tom a ce dă locul unui p rieten de la o bserva t o r.
A p o i , t recind pe transmisie, il anunţă pe G rozea de depistare a
insulei plu t i t o a re .

C A P I TO L U L XV I I
K U RT ALME R I N FAŢA ANAL IZOR UL U I ANATOMO.ATOMIC
Kurt Almer se aşeză in faţa n u milră t orului de pa rt ic u l e
ea o fe meie in faJ.a oglinz i i . Privea l a luminiţele roş i i care
se a p ri n deau şi se stingeau succesiv, semnalizînd p ar t icu l e le

i ra d i a t e de p ro p ri ul său corp, şi ascul t a ţîrîi tul uşor al con·

t o rul u i , u rm ă rind ritmul lui ca pe o melo d ie ascunsă,
lşi opri p rivirile asupra ecranului de prognoză al anali·
z o ru l u i optico-atomic, apara t care , ca o instalaţie Roentgen ,
reproducea organele i n terioa re . lşi vedea scheletul ; urmă re a
i nd i c a t i i le al arm ante ale contorilor de p a rticule ra dioactive.
�
lncep să c alc ulez e cît t im p mai avea de t ră i t . Aproxi m a t i v
u n, an intreg de viaţă . Trebuia s ă nu pi ardă , in nici u n caz,

2t
m o m entul fi n a l de l uci d i t a te, pen t ru a i nch e i a C H p i t o l oJ ...
H a t area s i n u c i d e r i i a r fi inse m n a t i n fi rm i t a t e s t u p i d ă , p ara·
lizi c parţială şi pro gresiv ă , desco m p u nere psi h ic ă .
îşi p ri vt'a sistemul osos c u u n z î m bet d i spret u i to r. Aşa
c u m s t ă t e a a p l e c a t in foto l i u , sc h t' l c t u l său avea o înfă t i şa re
c a ragh i o as ă . Pă re a al u n u i a n i m al sa u al unui co p i l în efo r t
Ilen i h i l •l e a s e r i d i ca i n d o uă pi c i o a re . I n j u rul o asel o r li că·
reau şi i'C st i n gt'a u d i re l u m i n esce n t e . K u rt fu n ă pă d i t p e
n e a ş t e p t a t e de i m a g i n i d i n c o p i lă ri e . De c i n d nu mai ret răi se
cl i pe l e acelea îndep ă rt a t e ?
Un si ngur c h i p l u m i n o s : al t a t ă lu i M a m a l u i m u ri se i n
.

p ri m i i lui a n i d e existen ţă. lşi a m i n t e a t l c t răsă t u rile ei d u pă

o fo t ogra fie păstra ţ.ă d e p a rte de ochii m a m e i l u i vi t rege, c a re

u m plea zi lele m i c u l u i K u rt cu a m ă răci u n e a u m i l i n tei ş i a

rev o l tei n e pu t i n c i o a se . Figura aceea cri spa t ă şi rea, cuv i n t e l e
a c e l e a ca nişte sfich i u iri de h i c i a d resate tată lui :
- Eşti o o trea p ă , Pee r, un negh i o b nep u t i nc i os.
Şi po runcile, ameninţări le, u rletele . ..
R ăzbo i u l . Ocu paţia h i tlerist ă . A l t e a m ă răciuni şi u m i l i n ţe.
Şi i n t r-o zi tatăl lui Kurt a pleca t şi nu s- a m a i in t o rs
nici o d a t ă .
Lu i Almer ηau rămas nelămuri te îm prej u ră rile a celea .
Mai t i rz i u , mult m a i t i rz i u , a flase cit e ceva d espre o co n·
damnare, un l a găr de conce n t rare . . .
l ş i aminti d e l i c e u l de la Oslo şi de figura cea m a i l u ·
minoasă de a c o l o - pro fesorul de fizi c ă , . R i w l i n , prie tenul
tatălui său . În casa lui R i w l i n a t ră i t pînă la i n trarea î n
u n i ve rsi t a t e . Pasiunea pen t r u fi z i c ă i - a a d u s s i n gu rele h u c u ·
rii adevăra te. Aici n i me n i n u putea să·l u m i l ească . Ku r t de·
veni cel m a i bun student al Facul t ă ! i i de fizică. Cîştigă o
bursă de s t a t şi fu t r i m i s pen tru spec i a l i z a re în America .
A p o i c o n tractul de colaborare eu t rustul d e uraniu şi d e
energ i e n ucle·a ră .
Acolo se petrec use îngrozi torul acc i den t . .. O experien ţ-ă
greşi t condusă într-o secţie veci n ă d e t e rm i nase explozia u nu i
reaetor. S e i n festă � i labora torul condus d e dinsu l .
L a Congresul fizicienilor atom işti de l a Geneva î ş i dăduse
pentru prim a o ară seama că este . iremediabil atins d e m a l a ·
dia acti nică •..

Se fărimase astfel vi �ul său de ferici re.

N u�i . spusese n iciodată asisten tei sa le, Li l i an a Pearso n,
cit vde mult o iubea. Nu-i mărturisise n i c i odată visurile tie
adolescent. '' tnti! n i rea lor z i l n ică la l a ho ra l or îi m en ţiilf"n
ech i l i bru] . Se g înde a eu e m o J i e la z i ua cind nea să-i .tpu n ă
� ă ea este s i n gu ra fiinţă c11re oc u pă un loc in v i aţa lui. Nu
m d ră z n e a a t u nc i să se gîndească l a c e s-ar i n t i m p l a dacă ea
ar sp une n u . Dar ea n u v a spune nu. &rij a ei pen t ru o dih na
lu i , pen t ru ordi n e a in ca b i ne t u l său de lucru, p a si un e a cu
ca re m u n c ea l a proiectul său, t o a t e îi d ă deau l u i Almer o
sigu ranţă liniştitoare:
Cind , d u p ă exa menul ra d .i o lo g i c general, med icul coD8Ul·
lant il s f ă tu i se să nu se Î n so a re , pen t n1 a e v i t a naşterea u nor
cop i i a n o rm a l i , Ku rt si m ţ ise î n c e p u t u l p ro p riei sa le dez i n te·
grări. I m a gi n e a Li l i a n c i t re m u rat ă c a pe o gl inda u n u i l a c îi
!l t ă ni i a in m i n t e .
C u u n z i m bet i n e x p re s i v se r i d i c a se a tunc i de p e scaunul
d i n f a ţ a med i cu l u i .
În pauzele de la congres, la i n t i l n i rile serale, se i nn o d.a u
cele mai i n t eresante prie teni i , se făceau cele m ai neaşteptate
p ropuneri de c olaborare. Kurt fusese deseori interpela t de
z i a rişti, de re p r e z e n t a n ţi
a i m a r i l o r concC'foe, de d i rec tori
ai universi t ă ţ i l o r, deoarece e rau bine cunoscute lucrările lui
în domeniul teoriei autom a tizării ope r a ţ iilo r cu energie ra•
d i 11 n t ă . D a r o a menii se despărţeau repede de acest nou Almer,
tăou t şi sum b ru .
Pîn ă cin d il întilnise pe To m H o pe.
Cit d e hine a ş t i u t om u l aces t a să-I readucă pe o lin i e de
pl u t i re ! De n e î n ţel es a rămas m e reu pentru Al mer m obilul
lui Hope. Ce urmărea a c est o m '! De ce-şi cheltuia el avere a
u rm ă r i n d această expe�ienţă ? Să fie o a re a t i t de pasionantă
şi p e n t r u ceilalţ i ?
Almer era o b os i t . După oper a ti a "Orizonturi" , ca re a în·
semn a t pen tru el un început de deşte p t are, i se lăsase în o 8St,
o t e a m ă n eîn ţel easă , îl cuprinse o senzaţie care sem ăn a a

dezgust .
C o p i i u c i ş i d e "Li l i a na"' .. . "Li liana" u c i g a ş ă . . . Iar acum
Tom Hope il m ină spre o altă a v en t u ră , poa te şi mai absurdă.
Este, o a re , "Liliana" un j udecător sau o simplă unealtă ?
Kurt apăsă p e bu t Goul de intreru p ere a l analizorului
a tomic. Sim ţea nevoia ea , îna i n te de consu l t a rea "Lilianei'"
in "p robl e m a n i p o n ă" , să d i!!Cute cu ciherneticianol romîn,
acest tînă r c a re osci l a î n t re luciditate şi p ro9l a ţ ie . Şi să se
e x p l ice c u···Tow Hope.

23
 CA P I TO L U L X V I I I
M I STE R C S E GRABEŞTE
Recepţionare a com unic ă r i l o r lu i Tom Hope o făcea în­
tm ş i Mister C - c u m îi plăce a lui Willia m Crawley, stă p î nu l
a llsolut al trus t ul u i C, să fie numit. Era uiUl di n t re ae e l e
îndeletn iciri m ă ru n t e c a re-I p a s i o n a u , aşa cum pe unii ii p a·
s i one asă jocul de cirf i pe mize m ari NU cursel e de cai . O
ahă iadeletnicire de acest fel era cercetarea săptămi aală a
hărţii cu intreprinderile sidecurgice, m e talu rgice, JUa v a l e � i
de ma şini e lec t ronice, dependente direct d e trustul C . Pc
a ce a st ă hartă, Mister C înfigea ace cu gă m ă l i e m a re şi c o l o ­
ra te diferi t, după tipul uziaelor ca re i n t rau î n raza CO&t fll·
l ului său fi n anci a r . Pentru uz i n el e chi1aice e ra u gămăli i a l ·
b a s t re , pen tru cele metalurgice - gămii l i i cen uşii ş. a . m .d . l n
felul acesta, e l cuprindea dintr-o singu ră p rivi re intregul d o­
meniu economic pe ca re-I stăpînea . Uneori, Mi�ter C visa cu
mapamondul în faţă. Contempl a atunci regiunile ÎDtin� ale
Asiei comuniste, in care nu pu t ea infi� n i ci un ac cu �ă­
măl ie. Pentru el, locurile acelea, ea şi îutinsele regiuni a l e
Asiei eliberate de sub domiaatia economică �i politică a st a·
telor imperialiste, erau pustii. Cu ce pasiune a r fi infipt el
pri mul , al doile a, a l zecelea ac, bunăoară, în uriaşul teri toriu
în ca re se înăl ţ a u necontenit putemicele uzine chinezeşt i .
Dar p e teri toriul Chinei nu era loc pentru uzine control a t e
de tru8tmani .
Ş i nu numai China devenise o regiune prohibită. Da r
Mister C visa l a o schimbare.
Pe Mister C nu era de loc bine să-I vezi imediat dup ii
orele de con t e m pl a re a mapamondului, adică d u p ă i n evi t a bi·
l ele Întîlniri en meleagurile comuniste . Domnul C era foarte
susceptibil în aee� stă împrejurare. Il enervau o cravată eu
piciţele roşii, un zîmbet prea familiar, .,rke cuvînt peete răs•
p unsu ril e concise, pe care le a ş t ep t a de l a al ţi i la propriile
lui întrebări.
Insula "invizibilă"" era o intreprindere îndrăzneală, da r
tocmai asta il atrăgea pe Mieter C. Tom Hope era, desigur,
un ticălO& şi completa cecurile în alb pe care le avea la d i".·
p oziţie eu sume care depăşeau proba bil de citeva o ri chel­
t uielile elective ale afacerii, dar num.ai cu un asemenea i n d i ­
v i d le puteai angaj a într•o asemenea aven tură . Deşi se 11ră t o
fo a rte larg c u "Lilly" , M ist e r C e r a foarte prudent. Hope
_
credea că:} d"W!e de n as cu cele citeva zeci de m i l i ()ane fu.
 rate, d a r ( Jo�uul C sa v u ra ca pe un d e l i c i u acest gi n d )
cum a căzut i n c u rsă recru tiod-o pe K a r i n , convins că a le ge
el şi că alege bi ne! Kari o era singurul om in care Mister C
avea ineredere d epli nă . Sau aproape d e p li n ă . . . Fiica di rec·
to rului său ge n e r al , la uzinele sue d eze de c h i mic a l e, eJ'8 m n i
m u lt decit sin ge d i n singele lui : e r a interes din in t e resul
lu i .
lo plus şi K a ri o Celsing avea un vis : căsă t o ri a cu
WilJiam Crawley-junior. Aşadar, Karin reprezenta singurul
mijloc d e a ave a c o n t ro l u l absolut asupra m i şcă ri l o r lui
Hope. Şi asupra n ebunului de Almer, de l a care ou puteai
şti n i c i o-d at ă la c e să te aştepţi . Acest nătărău, ac est
Don Quij o te, t re bu i a hrănit mereu cu il u zi a că mînu i eşt e
raţiunea lumii şi că acţionează pe linia fericirii mondiale !
"Of ! Cit de gre a ar fi t re a b a fără p ro ş t i - gîndea d o m ·
nul C -, d a r şi cit d e greu este să-i mîn u i eşt i pe aceşti
proşt i " .
Ideea c u J aponia ii venise lui Crawley p e cind era fră·
mî n t a t de semnele unei noi crize teribile.
Care e r a c al e a pentru remviorarea afacerilor? Cum ar fi
putvt obţine o creştere masivă a cursului a cţ i un i l o r ?
O m an e v ră inteligentă t rebui a 8ă creeze i deea Wlui mare
pericol de război . Dacă lucrarile în ce p e au în Asia, era cu
atit m a i bine. Tocmai a tunci Tom H ope îi prop116ese proiec·
tul i O&Ulei "invizi bile" . Mister C comhiiUI tea.te ace s t e date
intr-un plau uriaş.
Alegerile J ap().Diei băteau la uşă . V ictOTi a pa rla mentarii
a comunişti lor ar fi ioseiDABt peatru toa te uzinele trustului
e adevărată catastrofă . Dacă, folosind insula invizibilă eu

razele ei g a m a , izbute a să d e c im e z e p opulaţia J apon iei şi să

cl'!!e ze impresi a că fusese ua atac al Chinei comuoiste, totul
s-ar fi pu tul schimba. Aceea fOC avea să-i dumorţească pe

toţi adepJii războiului rece şi cald. O propag.ndă inteligent

condusă putea să demonstreze că lumea c o mua ist ă a încălcat
cl auzele acordului cu privire la deza rlll a re . Tensiuoea gene·
ra]ă născută ar fi adus, desigur, uriAşe coAlenzi de armamen t.
O lmtură de st at m i l i t a r ă in Japonia ar fi reuşi t si împie·
dice orice anchetă intemati onală şi descoperirea adevăraţilor
făptaşi ai gen ocid;.d u i . Ind ustria t rust u l u i C şi-ar fi recăpătat
astfel euflul, deoarece planurile wtei treceri rapide la p ro·
ducţia de armament erau de mult in sei furile pen10nale ah•
domnului C.
Aşa se .. născuse în capul domnului C ideea .,acţiunii ni·
pone.. . Dacă după "acţ iunea n.i pon ă .. se desfăşura cu succca

25
 acţ iunea anii-A ( ch i a r şi cind. se gî n d ea la ea numea proiectul
d e d istrugere a cen tra lelor cu energie d e fuziu ne din m a rile
11ta te comun iste a c 1 i unea anli·A ) , a t u nc i totul va fi simplu.
Cele citeva zeci d e m i l i o ane de dolari i n gh i J i ţ i de Hope nu
vor rep rezenta n i m i c , mai ales că nimeni n u va mai însl"mno
m a re l uc ru În raport cu t rustul m o n d i a l C . Cei c a re m a i re·
zistă vor merge şi ei a l ă turi de el. Guvernul va fi a l lui . Amc·
rica v a fi a l u i . Lu mea ...
Cam a i ci se o p rea v isul d o m nul u i C. El ş t i a că trebuie
calculate " rezerve pen t ru orice eventual itate" , că acorduri l e
cu l u mea comunistă făceau e x t rem !le p e riculoase şi com pro·
m i ţ ă t o a re actele de a ţ i ţ a re şi j ocul cu focu l . De aceea, ni meni
nu t re bu i a să ştie că el, reprezent a n t u l t ru st ului un ifica t C,
a re v re u n amestec i n a facerea i nsule i " i n v i z i b i le"' , in cazul
<'ind, p r i n a bsu rd, ar fi d E"Sc o p e ri t ă . D a r n n , n u se putea c a
insula să dea greş.
Şi totuşi .
. .

M i ster C spu mega. "Şi totuşi - gîndea el -, a doua ac­

ţ i une a « Li l l p-ei a fost greşit calcula t ă . Inform a ţ i i le privi­
t n are l a această blestem a t ă colonie « O rizonturi " culese de
a l!cn ţ i i mei d o vedesc că l ichidare a celor t rei imbec i l i a stirn i t
11 n scandal monstru . Au de gînd s ă cons t i t u i e un voluntari a l

i n t e rn a ţional p e n t ru descoperirea su rse i . Mă<"ar să f i f()st

e o m p ro m isă complet experienţa ...
Greşeal a calculării unghiului s-ar mai pu tea re pe ta . . . L a
u rm a urmei , ar fi fost mai hine să se înceapă cu acţ i unen
n iponă, deşi - la na iba ! - o greşeală acolo a r fi transfo r·
m a t t o t u l î n t r-un crah ridicol. Acolo t rebuie să pi ară oame n i ,
nu gl u m ă . Ci teva m i l i o ane ... Şi a p o i să u rl e p resa , să u de
c u m se c a d e .

In o r i c e caz, nu m a i e t i m p de p i erdut . Acţiunea n i ponă

t re�m ie să se p roducă i n m a x i m u m 24 de ore , îna inte să se fi
lua t v reo m ăsu ră împotriva lui « l nvulnerable » . A tunci, &-ar
mai pu tea face o legătură i n t re cele două acţiun i . Întrea jl; a
mea p resă v a urla că v i nov aţi sî n t chinez i i , c a re s-au ră fu i t
c u veci n i i lor j aponezi şi că t o t e i a u experi men t at o rache tă
ce a n i merit peste « Orizon turi n . Totul va m e1·ge, cu cmul i ţ i a
ca (( The Invul nerable » să revină l a m a tcă i m e d i a t d u p ă ac­
ţ i unea n iponă .
Şi n ă tărăul ăla . de ro m in trebuie lichidat la tim p . Un
m o rmint în Pacific e cel m ai n i m e ri t" .
In aşteptarea ore i conven ite cu Hope, Mister C se pli mba
prin cahini_.,t·ul său cu degetele miinii d repte prin tre nast urii
!ll t�stci . D a r o bsc rv i o d u-�i ge!l't ul, sco ase m î n a d i n vest ii . li
a m i n t e a de un N a poleo � v ă zul pe o sce.oii d e tea t ru ';ti asta
i l i n d i >• p u o e a .
La rece p torul-em iţător secret se auzi, in sfî rşi t :
- .,L i l ly" h t pu terea m i n us un u . . . "Li l l y" la p u terea
m i nus u n u .
1\t i stcr C răsp unse du p ă două secun de de aşte p t a re :
- C u n u pe o . . . C u n u pe o . . .
Cra w l e y t ra n s m i se inform a ţ i ile şi d i spoziţi ile sa le. Te r­
m e n m a x i m pen t ru a c ţ i u ne a o i ponă : 24 1le o re . Lichi d a rea

l a timp a c i b e rn e t i c i a o u l u i ro m î n . I n t o a rce re a l u i "The In­

\' U lnerable" l a h a ;" ă .

CA P I TO L U L X I X
C l OPOT U L L U I G A liSS

'f o m a , Laura ş i Fran7. se legau z i d e z i t o l m a i mul t . De­

p ă r t a re a de p a t r i e , p reocup ă r i l e comune, d i ficultă ţile pe c a re
le î o t î m p i n a u in munc a aceast a p l i n ă de neaştep t a t ii uneau
t o l mai s t rins pe cei t rei col egi . I a r problema Florea stănt i a
p e rm a n e n t i n t re e i .
Noul lor p ri c k n , m i cul Pielro, i eşise din convale8Cen ţă
o d a t ă cu F ran:r.: . M o a rtea Yvonnei l ăsase o diră dureroasă
in sufletul său de a rtist. Lucra zi după zi la opera lui.
Idee a noi i sc u l p turi a l u i Pi e l ro era n aivă, cum sîn t vi­
se le c o p i i l o r, t e m erară ca a ri a p o p u l a ră , pa tet i că asemenea
(HO p r i e i sa l e v i et i . E r a un copi l , in genunchi , ca re incerca să
se ri d i ce , prop t i n du-şi m i i n i l e de o stîncă bol t i t ă peste capul
s ă u . M i c u l om p ă re a a b i a deşte p t a t d i n t r-un so m n greu .
St înca i v i t ă acol o d e c i n e ş t i e unde, o p ri t ă i n a i n t e d e a-1 f i
z d rob i t , h a ra d ru m u l spre l u m i n a zilei . Sculp tura expri m a ,
i n v i z i u n e a l u i Pi e t ro , "d�tep t a rea" , t P m ă care i-a a t ras p e
mulţi a rtişt i . Celebră e, d e pil d ă , st a t u i a l u i R o d i n "V i rs t a
d e bronz" . c a re înfă ţ i şează u n t î n ă r i n p i c i oa re şi cu m i i n i l e
ri .l icate, i n a t i t u d i n e a cu iva c a re se t rezeşte. Această ope ră
ii era cunosc u t ă mi cului art ist . In fat a unei re p roduceri il
acestei sc u l pturi îşi expri m ase P i e t ro năzu inţ a de a diih tii
propria-i ,. d eşteptare" .
Lau ra fu prim a s a coonfi d en t ă .
- Ce m i nu n e t ă e st a t u i a cre a t ă d e Rodin ! Cre(l c ă on
voi a j u n ge n i c i o d ată la mă iest ri a şi forţa lu i . Dar să şti i că
ceva nu-mi place la el... ·
- O, .�i aj uns a tit de repede să-ti critiei maest rul '? îl
d n.i eni llll ,.n ri'"tll pe buze Laura . Şi ce anume ou-ţi place ?

27j
 - Nu prea ştiu să vorbesc .. . E prea mare depă rtare in·
tre statuie şi ce v.rea ea să spună.
- Dar de statuia ta eşti mulţumi t ?
- Nu, nu. V oi faee alta . Vreau să arăt că deşteptarea
nu-i numai treaire di a somn. E şi alteeva. Este ca o luptă,
ca un s t rigă t . Şi mai v reau să arăt ce s·a întîmplat e a noi, eu
mine. Vreaa să povestesc despre ee se întîmplă în .,Ori·
zonturi" .
- Micul me11 Michelan sello . .•

Într·o noapte de octombrie ţirîi telefonul din camera lui

Toma Alexandrescu . Biouzicianul tresări . Cine să·i telefo·
neze l a o oră atît de tirzie ? Să fie oare o greşeală ? Aştept ă
al doilea ţî:rîit. Apoi ridică :receptorul.
Era un meea.j de la Florea.
Treeuseră şase hmi de la plecarea lai Neaeşu. La ultima
lor în-tîlDire, eei doi priereai stabiliseră ca Florea si fole·
seasci primul prilej si gur spre a t ranBmite, pe oriee cale,
in formaţii despre locul şi si tuaţia în care se afla.
Primul mesaj îl primise Toma l a telefon-ul dia camera de
h�Mel, chiar în seara despărţirii lor. Cuprindea iaformaţia
plecării epre o destiaatie necunoscută, pe un termea neeva·
luuil �ti cu iadieaţia că tăcerea îasemna imposibili tatea co·
muoieării, iar un mesaj ia care ar fi pomenit numele Laurei
însemna : ,.Aşteptaţi o emisiune pe I l ,00 m" .
Timp de şase luni nu primiră nici o ştire de la Florea şi,
deşi înţelegeau că el trebuie să acţioneze, .,fără legătură cu
spatele frontului" , erau tot mai neliniştiţi de soarta p rietc·
nului lor.
Şi iată că Toma ptimea acum aşteptatul mesaj. Conţinu·
tul lui însă era eu totul neaşteptat. Textul comunieării era
următorul :
"Indiferent ce gîadiţi despre m ine, fie că mă socotiţi un
trădător nedemn sau un laş gata de orice mîrşăvie, vă cer să
mă ascultati şi , în fond, să ascultaţi glasul RAŢIUNII ( cuvin·
tul era pronunţat răspicat ). Colaboraţi la o lucrare fără sens,
risi pind propriile v oastre forţe şi considerabile e�ergii ale
societăţii pentru un vis fără sorţi de izbîndă. Ce încercaţi
în fond ? Să aduceti pînă aproape de nivelul mediu al in te·
1 i 8'Cn tei UJÎl&D e - şi el atît de jalnic - un grup de cîten
m i i de i n fi r m i . Amintiţi·vă de clopotul l ui Gaul!IS*, de legea
st a ti st ică a d istribuţiei i n t e li g e n ţei omeneşti . E a este o l e ge
de f i e r din care n u putem evad a . Maj o ri t a te a a bsolută a ome­
n i ri i este a lc ă tu ită d i n m e d i oc ri , oameni fără scăpără ri , fără
t alente, deosebindu-se de c on d i ţi a a n i m a l ică d o a r prin p;ra i
- şi acela limitat la cîteva su te de cuv i n te aprox i m ativ În·
telese - şi prin cî t ev a acte soci a le devenite simple automa­
tisme. Dintr-un milion d e oameni, trei indivizi excepţionali.
şi trei i m bec i l i . Acesta e a devărul . Ce sens are deci scormo·
nirea fiz i o l o gi ei i m bec i l i lo r ?
Vă spun t o.a t e astea pentru a justifica cele ce urm e a z ă :
Trebuie să părăsiţi încercarea pe ca.re o faceţi ; re n u n ţ a ţi
l a ceea ce consideraţi opera voastră . Soci e t atea u m a n ă o-are
d reptul să-şi ri si p e a scă e n e r gi a in încercări absu r d e . Cind din
eroare este împinsă pe o asemenea c a l e , in tervin forţe care
îndreaptă cursul ev o lu ţ i e i spre făgaful firesc . A!femenea forţe
există astăzi. Trebuie să inţel�eţi asta şi să vă supuneţi" .
La s fîrşit u l comunicării, un cuvi nt englezeec care trebuia
să insemne locul de unde a primit comunicarea , urma t de
o d a tă : .. « The Invulnerahl e » , mai 19 . . ."

* C u rbă de form a n r rox uuallvii a uuui c l opot, n:prezcntînd dis·

tri buţia frecvente• u n u i fenome n în functie de mărimea unei valori ca­
racteristice. Se obt ine, de pi l d ă , o astfel de curbă dacă se reprezintă
numărul m ol ec u le l o r u n ui g-az care se m i şcă cu toate vitezele posibile.
Cele mai multe molecu le. reprezentînd tniiltimea curbei, vor fi cele tie
v i teză medie. Cele m a i puti ne, a f l ate la extremităţ i le ,.clopotulu i " , vor
li lll O I <:'C u l e l e de v i tezii maximă s a u m i n i mă.
Le�i i distribuţiei ga ussiene i se s u pun şi di ferite ca rac ter is tici a l e
orl{.:mtsmelor. Dintr-un m i l i 011 de oa mem , de p i l d ă , cel m a i mare n u m ă r
de o a m e n i v o r li de iniil!ime m i jlocie : cîţiva vor fi foa rte Ina lti şi
tot c a m atit i a foarte scu n z i .
U nele teori i rea ctiOnare î ncearcă să susţină a p l tc a bi l i ta lca le.R'ii
distribuţiei g a ussicne la viaţa �ihică şi socială. După accste teori i ,
oame n i i ar fi . în m a jo r it atea lor, mediocri, n e t a l e n t a ţ i , cu except i a
u n u i gru p de i n d i v i z i ddaţi, i ntel igenti ş i crea tor i . A c e a s t ă idee anii ·
şt i i nţi fică vi ne in spri j i n u l fascişti lor, care se proclamă .,surr.1oamen i " .
pentru a s u p u n e pc ,.cel m u l t • " robiei şi exploatări i .
S i m p l a curbă n m a tema ticia nului Ga uss - c a re u r măreş t e o s i ngură
variabilă, şi aceea strict fizică - n u se po at e a p l i c a u n or fenomene
a t it de com o l exe cum este viata sufletească ş i soc i a l ă a oamen i l o r .
Oric e om are u n t a l e n t m ă c a r tn J!Crmene. Problema este dOII r desco·
peri rca ş i c u ltivarea l ui .
I n orînduirile bazate p c exploa tare, majori tatea t.'a men i l or sînt înde­
părtaţi de l a cultură, d e Ia posi b i l i tatea c u l tivării talentelor.
Descoperirea ta lente l or, dezvoltarea lor sint rroprii societăţii socia­
liste, a cărei l (' ge fundamentală este infrumusetarea ş i im�iitirca neîn·
cet�tă şi ne l i m i l :� tă a vieţii om ulu i (n.G.).

29
 To m a lăsă i ncet rece p t o ru l in furcă. Pe m ă!! u rii ce a!:ICu l t ll
se n ă ş t e a ş i i s e l im pezea g i n d u l că n u Fl o re a es t e cel ce
v o r heşte . T o n u l , i d e i l e , cuv i n t e l e n u-l e xp r i m a u pe priel'!·
n u l său. I n t ro d u c e r e a era penib i l ă , neverosi m ilă ; a r gume n t e l e
a n ac ronice, a bs u rde, c r i m i n a l e . Ascu l t ă d i n n ou mesaj ul. N u
m a i î ncăpea n i c i o î n d o i al ă . E ra v o rb i t de Florea, sub pre­

si u nea u n e i f or ţe s t ră i n e.
F i ru l m agnetic pe care e ra i m pr i m a t mesaj u l s os i s e l a
B ucu reşt i de la o a d resă necunoscută către "Laura Oprişan ­
Sn agov." C u v î n tul "Laura" l ă murea t o t u l . In a ce e a ş i z i , pro·
fesorul M u re ş a n retransmise c o m u n i c a re a l a " O r i z o n t u ri" .

CAPITOLUL X X
CA RTON UL P E R FO R i\T

Florea se t rez i la sunetul st ă ru i t o r al s o n e riei . Nu-şi dăde a

se a m a u n d e se găseşte şi nici în ce z i, l a ce oră. Deschise
U!la c a b i n e i . In fa ţ a l u i se găse a Almer. lşi priv i o aspele c a
pe un necunosc-u t.
Ce-i cu dumneata, d o m nu l e Neksh ?
N i m i c , d ă- m i voie să mă spăl, domnule .. .
A m i m p re si a că m i - a i u i t at şi numele, Ne ksh .
O, nu, d o mnule . . .
Spune A l m e r, Kurt A lm e r . Ş i s p a l ă -te, l i mpezeşte- le !
Florea i n t ră în c a b i n a de t o ale t ă . Făcu un d uş . Ieşi re­
pede, num a i î n p a n t alon i i de sa l o pe t ă , gol pînă la brîu, f�
cindu-se cu pr o so p ul .
Almcr îl p r i v i m ir a t ; se apropie mult de e l.
- Ce-i cu acli'sl t a tuaj, domnule c i berne tician, pe b raţu l
d um i t a l e ? A i trăit printre marinari ?
Florea îşi privi braţul . Cuvin t u l "T i grul"' fu ca o şficla iu­
ire. D a r numai senz a t i a t ul bure a unei nelinişti cum p l i te
i z b u t e a să urce, d i n negura a m ne zie i , la suprafaţa con·
ş t i i n ţe i .
lşi puse bluza salopc tei . Bîigui cev a . Avea sen t i men t ul
că treb u i e să ascu n d ă t a tuajul.
- Ti-a i rev e n i t Neksh ? Am n e v o i e d e dumneata treaz.
;
Vre nu � - m i spui a um ce crezi despre "Lili ana" .
F l o re a se tr e z i se , d a r, a flindu-se încă sub hi pnoza p ar­
ţ i a l ă , nu-i pu te a fi l ui Almer de n i c i un a j u tor.
- M a ş in a-i bună, d o m nule Alm er. A m desc &peri t , însă,

un incepu t de defect l a î n cărc ă t o ru l condensat o rul u i .

- B i ne, dar copi i i , dom n u l e Neksh ? J u d ec a t a ,;Lilia­
nei" ? Ce-âl . de s pus llespre ast a ?
 - Copi i i '! Care cop i i , J o w n u l e ,Aimer'! .
K urt îşi a m i n t i de c i u d a t a c ă rl c rc a l u i Florea in s a l a
J e co mandă a "Lil i a nei'' . 1 se c o n f i r m a o bă n ui a l ii . ( Co n � t i ·
i n ta a c e s t u i o m a fos t m u.t i l a tii , ca �i a m e a , d e s i g u r, i a r
Ka r i n nu-i s t ră i n ă d e ast a . Ş i a c es t o m , H o pe. . . )
Te l as, d o m n u l e Ncksh. Poa t e te în t i l n e !OC mui t i rzi u .
D a r i nc o t r o , d o m n u le A l me r ?
N u ş t i u , nu sîn t î n c ă :; i g u r .
Să t rec pe l a s t a ţ i a de î n c ă rc a re ?
Da, Ne ksh . E b i n e să t rec i ... î m p reună c u Ra tek.
A tmer d ă d u s ă i a s ă . Se npri î n p rag, se î n t o a rse, scţJa!!F.
d i n bu:tu n a r un c a r t o n p e r f o ra t şi îl î n m î n ă lu i Florea :
- Ţ i n e asta b i n e . S-ar p u t e a să- l i folosească .
A po i pă ră,;i c a h i o a .

CA P I T O L U L X X I
· DOZA MAX IMA 1

A l m c r i n t r ă in c abi n a lui H o p e . Acesta închise carne t u l

d e n o t e şi-1 p u s e neglijen t în buzun a r. C a de o bi c ei , A lm e r
se a�eză În c o l t u l d i n t re m a gn e t o t e c ă şi rec e p to ru l de t e l e·

v i z i u n e . Pri m u l său gest fu să Î n t r e ru pă e m isiune a . Il enerva

cump l i t "muzic a supradiso nan tă" pe c a re o gusta ga�da lui.
H o pe îşi d ă d u i m e d i a t seama că A l w e r nu era in a pe l e
l u i . li o feri l u i Kurt "o p i pă sp ec i a l ă'' . Era un t u tu n re·
c o n (o rt a n t , d u p ă fu m a tu l că ru i a Almer se s i m ţ e a fo a r t e bine.
Kurt b ă nu ia că tutunul pe care i-L oferea H o p e conţinea
v re u n s tu pe fi a n t uşor, d a r n u - l refuza n ic i o d a t ă . A cu m î nsă
re11pinse c u un gest h o t ărît c u t i a .
- Nu m a i v re a u să mă tl roghezi, Hope.
T o m Hope inre g istră refuzul . El puse pe masă cu t i a cu
pipe şi , pri n z î n d u -ş i gen unc h i u l î n t re m î i n i , îşi legănă uşor
p i c i o ru l .
E ş t i ohosi t , A l m er . Ţi - a ş p r o p u n e să d ormi .
Am venit să discu t cu t ine, T o m .
Crezi c ă este m o m en t u l p o t r i v i t '!
Lasă-mă să-m i a l e g eu m o m e n t u l . ..
D i scuţi a i n ce pu!!e prost. S c ă p ă ra ceva a meninţător. Hope
i�i trase scaunul apro a pe de A I mer şi- 1 i mhie cu glas domol :
- Te ascul t , Kurt.
A l mer îşi fre c ă t i m plele cu d egetele m i i n i i d repte. A poi
spuse şop1 i t :
- S-a st recurat in mine ind o i ala, Hope. Trebuie să În·
trerupem pe n t ru rel puţin o l ună de z i l e ex peri e n t a noastră .

3J
 - Nu cumva eat e influen ta n i t ă ri ului ăla de Florea ?
J
L-aj pri mi t fă r ă aă mă coD&UI i, şi a c u m am impresia ci te
tulbui i .
- V o i a mi n a pentru c i t e v a l u n i orice experienJi . ..
Almer n-avwese de gind să stăruie prea mult in hotă·
rirea lui . Dar H o pe il îndirjea .
( N u cumva îşi închipuie omul ăsta c ă 1-a cu m p ă ra t c u
bani i lui '! Nu cumva se a scun d e aici un i n teres pe care nu-l
sesiza se încă ? )
D a că H o p e n•ar fi sc ă p a t în c l i p a aceea frînele, dacă a r fi
a ccep t a t cu ne p ă sarea obişnuită hotărîrea l u i A l me r , t o t u l a r
fi fo st î n regul ă . D a r el pri mise d i s p o zi tii le l u i Mister C.
Dacă nu le î nde p l i ne a , toate zbateri le de pînă atunci deve­
nea u zRaamice, Şi pînă Ja îndepJinirea ordinuJui nu-i m.ai
r ă m î ne a decît o zi. I ar ac e st nebua, care-şi î n ch i p u i e că este
finanţat pentru fo r ţa lw spiri tuală, vorbeşte de Cî teva luni .
Hope făcu o g reşe al ă i re p a r a b i l ă :
- A lmer, cred că am chel tuit d estul şi ...
- Destul în raport cu ce ? Nu mi-ai con d i ţi o n a t niei·
odată băneşte hotărîrile.
- B ine, dar oricum . . , trebuie să înţelegi că nici un fond
.

nu este inepuizabil •.•

- Dacă nu mai ai bani, coborîm. Nu voi face nici o nouă

e x p e rien ţ ă sub impulsul grabei ti , mai alet�, din motive fi·
nanci are.
Hope simţea cum ii lunecă terenul d e sub p icioar.. Citea
în c u t ele frunţii lui Kurt, în m i şcă rile u m ă rului , în tonul
. l u i că nu mai e n i m ic de făcu t . . .
A păsă cu c o tul butonul secret al fotoliului . K ari n apăru
în citeva secunde .
- Aici sînteţi amîndoi ? Şi eu care credeam că lucraţ i la
pregă tirea ...
Karin înţelese repede că s-a p e t recu t ceva grav. Pentru
că al t fel n-ar fj c hem at - o Ho p e ; pentru că pe figurile celor
doi bărbaţi se citeau semne v i z i bile de încord are .
- Dragă Karin, cred c ă p ri e t e n ul nostru a re astăv.i che f
de glu me . Dacă ai put e a să-1 convingi că . . .
- Hope, intervenţi a ta este inutilă. Las-o pe K.uia �i
v a d ii d e treburi le ei. N-o amesteca în ch e s t i uni care n· o p r i ·
vesc .
Şi se ridică făcînd un p as spre uşă •

( S{if'şitul
. .·.·
in u u m tirul P iitor )

poli grafic Casa Scinteii ,.1. V. Stalin"