Sunteți pe pagina 1din 81
An.nunak.ki versus An.nunak.ki
An.nunak.ki versus
An.nunak.ki
De acelaqi autor ARYANA HAVAH Cristofor Magul din Carpali Viafa pe PimAnt incotro? Viitorul omenirii
De acelaqi autor
ARYANA HAVAH
Cristofor
Magul din Carpali
Viafa pe PimAnt
incotro?
Viitorul omenirii qi Pdmdntului
Inuaki, reptilianul din mine
An.nunnak.ki versus
An.nunnak.ki
Cartea intdi
Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,
prezentul qi viitorul Pdmdntului
Inuaki, reptilianul din mine
Cartea a doua
DelaZamolxe la noua erd
Inuaki, reptilianul din mine
Edilie integrald
Vizitali 9i:
ORFEU 2000
I
www.aryanahavah.ro
BUCURE$TI
Un alt fel de PREFATA Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc Consilier
Un alt fel de
PREFATA
Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc
Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu
AMINTIzu DIN (I)REALITATEA
iMEDIATA
Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd
aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor
asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt fami-
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei
liarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de
HAVAH, ARYANA
-
SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse
1
An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah 1,'
pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti
grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai mult
sau mai pulin planelarel sau civilizalionale.
rsBN 978-973-1 986-r 2-8
Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri ante-
il (pref.)
'4n 7"7ro
rioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga
cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i
dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele
ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am
sd fiu chiar in tema
Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi
fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce
pireri
I De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence
Cautarea civilizatiiilor inteli gente
2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial
tntelligcnce
3 Din englezi prdbugiri
4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu lunilor g)
Sanuel Huntihgton C i ocn ircq C ivilizaIi i lot.
ii ,1n altuk ki rtrstr ltt trtttt,tl Lt 'ln unnuk kiyersus,!rt unnuk ki iii Vrcau
ii ,1n altuk ki rtrstr ltt trtttt,tl Lt 'ln unnuk kiyersus,!rt unnuk ki iii Vrcau
ii
,1n altuk ki rtrstr ltt trtttt,tl Lt
'ln unnuk kiyersus,!rt unnuk ki
iii
Vrcau si suputr alentiei un alt
rle ir.tlcr.c.
l)Lrtct
lcgal
doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii
torcea''
cu
.1.' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT.rrrrr \!tr \\.,lr.ir r,r!ll (l\.
rnotorul pornit. dar in jrrr nu era nimeni.
dcl.r'roltslrat. In economia f-aptelor.cc rrllteirzil riil lc rclatez
Dupi ce a alimental, a plntit gi s-a indreptat spre lnagina
a; rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr.lizirrrrrl lticlrllui
sa un tout
terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei. Dar atunci
punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl
a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur
cvcuiulcntelor descrise.
deschisi
;i
pe scaun slitea un si-i spunem ,.individ" in
li'a o clirninca{i de iulie. soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiai
cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[
cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr
;;i
pr-cli,r.a-
de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur.r l'cl
scnr sii nar, ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i
torojril dc ciilctui arl- adormit in lbtoliu la biroLr in lata
de creasti ca o qopirli
lndividr-rl"
s5-i spunem aqa l-zr
observat. nu s-a sinchisit cn nimic, s-a dat jos din nraqini
l-a plivit a scos ni;te sllnete asculite cdtre cineva din
La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr.czrt buimacit de
ma$ini, perea iritat s-a urcat gi a dernarat in
tclclonul trobil care suna in nestire. multc apc)uri cle la
acclirgi numir,,. Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla.
Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea
1,90-2,00 metri iniltirre ;r avea ochii galbeni cu pupilc
I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s,r \.al spun cd cel
verticale ca de pisical. In mod crudat ma$ina llu avea nulnar
cc suna era un amic. ofiler superior din armata. iar ca
plcgiitirc avca specializarea
trupe
de comando". Trecuse
rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alga-
nistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci
de inmatricularc nici pe fata nici pe spate.
Contrariat a ciutat s,i vadar dacd mai lusese lnartol
cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in
parcarea staliei de benzini. ObservAnd cd Ia intrarc erzr o
misiuni de hrpli de dr-u.ati prin Africa 9i America I_atina.
cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci
Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl,esus de
orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o
funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera
video este doar
dc
dccor"!'
lcgat clc istorisirea ce urneazi
Mai mult nu cste un fal.)
Trecdr.rd de momcntui de
pcrplcxitate"
s-a gAndit ci
al scicnce-lictou-uhti sau al ozer.rislicii. Dar cxisti qi ur.r
dar
Intr-iind ir.r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu
pricina anticul t.neu venea dintr-un scur.t concediu de
ar putea fi vorba de o lhrsi. bine regizati qi qi-a lclual
drumul.
Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril
totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stra-
Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva
plir.r I{ctczat. La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sen-
nalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar
nietatea intAmplirii.
Pentru cI lucmrilc
5-11, orrrit aici: dupa cdtiva kilo-
"11
netri a vdzut acclaqi
I Iummer tras pe dreapta cu toate
caitiva zcci de kilometri, deci s-a orientat spre cca lnai
patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir.np clc
apiopiata benzir.rdrie.
data aceasta erau doi aga-zi;i indivizi, de culoare verdc
Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu
inchis. ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte
inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral
aprins.
---i r*. lv ,!n-uttnok ki tersus,1n untt,tli lil Unui dintre cl plrea mai inalt cu

---i

r*.

lv ,!n-uttnok ki tersus,1n untt,tli lil

Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0- 1.5 ccnrintctri

decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi

serndna cu cea de qopirla cind pagea. clar arca 5i trn 1'el

dc coada I

Pe qosea lreccarr multe camioane in iimbclc scnsur.i ai

cdr:or' qol'cli liccau scmne

spre

creatrtri"

clal. nu a oi-,r Lt

llitttctti. ( ci d,,i "11 0 r,,, rotal ncstinghcriri cirrtl ;rnricrrl

rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil.

Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr.t.n rclltlirii cei

doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1.rlc scr.tstrl cor.r-

ttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar.c

au dispir-ut in tlornba isciurl ,.r r,:ic\,atat.l llriticii pc Soseit 5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par.ticipanti la tr.alrc

ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul

rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl

uLnitoarc.

Partca tlagicd a poveqtii este cd la

momcntul ajunger.ii

lbtogralii

la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l

doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea

lbtograliilor. Iicranul era verde gi

atat. Nici o imagiue!

An.r lirsl int;:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce

trsigula servicc-ul telefbnului dar singur.ul rhspuns a fbst

cir

tlc

cccu cc a lirst lbtograliat.

a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici

culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din

NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat

momen,

trrlrri nrlrii tlczatnigiri. dar pot si vi spun ca limp de

rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori, am

chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal. Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de operatii nriltatc ;;i pLobabil ci intre doud ambuscade se

r.nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a

An trnnak ki ver.rttt .1n trnnrrk ki

treit-o. fbarte ciudat in mod singur:,ri liril puterea de a o

dovedi uraterial.

Un lucru cste sigur- trdirn intr-o Iunrc pc care numai

clcclcr.n ci o cunoa$tem. aver.n o vagir implcsie ce suntem

stipenii ei. cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi

trnJc Jc lrrpt nici rru

;lim

care nc cstc rrrerrilc;r

La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc;tiut la

ciue cs(c butonr.rl

Delete"

sau rllcar ccl

On"

qi

Olf

'

Dar. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar ,.jur- nalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti

carte ciuc cste deosebit de incitantir;i unici in mesajul ce

il transnr ilc !

Dr. Emil Striinu

, Dircctorul Ccntrului de Studii

qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice

c mi ls t ru fo (a) gm ail. co m

I

Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd. sd v-o expun, datoria mea
Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd.
sd v-o expun, datoria mea morald de om md obligi sd fac
acest lucru. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci citi-
torii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd
informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate
gi filhate. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridici-
tatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in
care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare.
Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care
m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg, IErd idei
preconcepute, ceea ce avea sd imi spund. Degi mi s-a
pdrut ciudatd aceastd rugdminte, un imbold ascuns m-a
fEcut sd fiu de acord. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul,
care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor
erudit, cu o capacitate extraordinard de sintezi, cu un IQ
care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor.
Disculia, la inceput destul de banald, a exacerbat cltre
sfArgit intr-o expunere suslinutf, cll argumente gtiinlifice
care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi
ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. De la el am aflat cd
acegti anunna-kki, se supun pa(ial aceloragi legi plmdn-
tene ca gi noi, respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd
qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii
negative. Se pare cd demult de tot, in urmd cu vreo cdteva
mii de ani, s-a desprins o grupare din rAndul lor, care gi-a
spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii aces-
teia. Aceastd grupare, degi in prezcnt neoficiald, a lucrat
milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele
lucruri in viziunea realh.

6 ln

tinok kiyersus An unndk.ki

ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una

simpl.l ;i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care

vor vcr.ri, despre cataclisrle, despre ridicarea con$tiintci de

glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir.r.ra sutd de

rnetri. Este acum ori niciodati, ca sd mi. expr.im clar. ir.r

continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X. Arl,ana: lJste ader.irat cd vom avea ceva problenre dc oldin climatelic?

D,'llrlttrl X: (,.r1

1r16[].nt*.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ

an: vom fi supuqi Lu.lt-li bom-

bardau'rcrrt clinratic Iard plecedent. Vor exista turtur.ri

cu aspcct de lorrrada. in zone care ltu aveau ascmenea

lbnomene; ciclonii se. r,or inmulti, ial zilele cle maxiu dc

gi continuincl cu umdtolul

tcmperaturi, vor ailct'na abcrant cu cele de minim. Vot fl incendii qi iuunr.-l.itii. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai

culturi vor fl iitLr:tclaie. Va ii prdpid. Iar din picate aceste

linor.neue nu rol Jl izolate, ci rAnd pe rAnd toate zonelc

globului \,al; trrce pr-in aceste 1'elomeue. Nu va fi o I'ard

nolnali. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir.r comun.

A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie?

Dl.X: Nu.

A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate?

Dl. X: Sunt dovedite qtiinjific. dar sunt ascunse publi-

acest l1cru

i din centrr-rl

crilui.

se da1

galaxiei, cnergii lbrmate din par-ticuie. care de pulin timp

pot 1i cuantilicate gi vizule. $i binein{elcs cd gi soarcle are o

marc iniluenli. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr.-

nicir. Sunlem ef-ectiv bornbarclati, iar accst bombarclament

\/a cre$te in intensitate.

A: Te re ['eri la acei t.rentrini?

Dl.X: Da. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti

frazi.

t5r"r, llri

deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul

sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr.co urntd.

An unncrk ki t,et sus An rnnuk ki

7

Ncntrinii sr.rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int

inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl

cle cea a luminii. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd

prin stir.rci. api, aer, spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte.

A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'?

Dl.X: in 1930, Wollgang Pauli postuleazi existenta

r:nei noi particule. numiti ulterior ncutlin, ca tiincl r-Ln

<r'er.nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc- chilibml de energie din leacliile nucleare, deoarece legile conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distor-

sionale de reacliile nucleale. El credea cd oamenii de

$tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc

fizic existenla aceastei particule. ce pilea a 1l invizibili.

LJn sfert de secol mai tirziu- in cadrul unui experimcnt

s-au observal primele semnale de ner-ririni

$i

1ot atLxlci

s-au ir.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria.

L-,xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988.

Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel

pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini. Este posibil ca acesti

neutrini, care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir

Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr.lte) sir li juc:rt

uu rol cheie in folmarea Universnlui.

De-a lungul anilol.

rtcrrllirtii rtrr rrr

rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri

rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor. l)npa anii '90. cxpcrimcr.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa.

rcalizind o revolulie in N,lodelul Standarrl al particulclor' yi ir.rtclaclilu.rilor lundamcntale. Ray Darvis. ciStigitorul

plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc

i0 dc ani pcntrl a (captura). inlr-o minii din Dakota de

SLtd,2000 de neultini produ;;i in Soarc, un nulir mult mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice, Astfi:l au

apiuut voci ale Lrnor oamer,i de

$liinfd

cale au incepr-lt si

pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al

I

,1n ttnnuk kit,trsut ,1n unnuk Ii

Soare lui. Irc care il culloa;lcl.n ca fiind modclul tcolctic care explici lunclionarea Soalelui. De asemenea oamenii

dc ;tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul

clectronic ar putea

disparca"

transfbrmindu-sc irr alte

particule, evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui

Davis. Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir.ri-

Jor'. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu.

ci se translbrma dintr-un tip in altul. ap[rAnd fie ca

neutrini eleclronici, fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini tauonici; mai exact. in timpul zborului, neutrinii au capa-

citatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl. Oscilaliile

neutrinilor sunt un efect cuanlic. Ele au fcrst explicate

prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca maqind spoft la inulti kilometri mai depafte, Dac[ la

inceput au erislat pc

o qosea doar magini spor-t, goseaua

va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de vehicule. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi

accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor

plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si

cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de neutrini. hr r-rltimii zece ani. un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au

ciulat oscilatiile neutrinilor, slrLdiitrcl neutrini creaIi in

soarc, in atmosf'ela Pin:intulni. in rcacloare nuclcarc'sau

mai nou, in accclcratoarc de palticule. S-a reuSit

ider.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur.sa carc ii

ploduce: Soarcle. atmost'era, reactorlrl sau accclclrtor-ul.

iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se

incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu.

Ncntrinii sunt pretutincleni. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii

trec prin liectrre persoand, tot timpul qi ltrc trccst lucru

neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte forme de matcric. Chiar;ii sub accsl aspcct. ci joacir un

An unnuk ki versut ,ln unnak ki

q

rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc procese fizice din Univers, cum ar fi reactiile nucleare l'ac ca Soarele sd slriluceasci.) A: Bine, dar daci nn ii sirntim, inseamni ci nu ne

rrlccteazd.

c.rr-c

Dl.X: Ba ne afccteazi. Ne modiflcd cimpul vibralio-

rrll. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt

c,.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte. I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA

lulccteze miezul planetei. Dupi cum spuneam, acesta se

incilzeqte, iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si

sc ir.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i.

A: Te referi la cuitmure. vulcani?

Dl.X: Da. La totG:

A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anu-

rnite evenimente?

DI.X: Da. S-au fhcut simuliri pe calculator. s-au rulat

runumite programe, acolo ullde a fost posibil, dar existd gi

cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic curl va evolua un anumit eveniment. Trebuie sd intelegi

ci totul cstc nou qi pentru medinl gtiintific. nu a nai

cxistat a$a ceva pdni acnn. Se po1 face presupuneri, dar llu intotdeauna ili ies.

A: Dar se

$tie

concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni.

se perc ci

Dl.X: Ce p()r sa ili spun

in acL5t illl \il

exista un cu1t'cmur n-raj or in zona .laponiei, care va I'ace

ca insulele Kurile sa se sculunde parlial, qd in r:!oiembri.-

vor exploda mai mulli vulcani,, fapt care va ducc la

imposibilitatea zborului cu avionul, dar ce acest aspect va

avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor.

Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ, insd in lnai anul ce

r,ine, se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate

lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr.rrile.

I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7

.1n urtnttk ki versu.v An trnnuk ki )n tnnttk ki t,cr.strt .1n LutnLik ki 1i
.1n urtnttk ki versu.v An trnnuk ki
)n tnnttk ki t,cr.strt .1n LutnLik ki
1i
10
grade lninini. cale nLl sc $tie cat va 1inc. Se pare cit Tur-
cia, lslauda, Spanra, lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate
seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care
\ lr rcprezenla atunci sudul. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir
din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale, in Rominia
;ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'igu-
vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice
iollsc.
A: Am mai auzit varianta. dar nu gliu ce si zio
cll nll
alc solului. Dc lapt, sd qtii, cutrcmllr esle prost spus. Se pare
cir va 1l ceva contiuuu. Ca qr cind PirmAntul ar trcnura.
sirnt asta. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti
triiic;ti viala gindindu{e la apocalipsii. hitr--adevir este
nlri irre ct srrr rnli t.rre . ,.lar contin ttu.
bine si ai un plan de rezervir. miri alcs cf, clin cc in cc rnai
A: Putem 1'ace ceva'/
nultc voci sustin acclczrgi tcorii, dar de aici qi pini la a
Dl.X: Daci aq 1r in loct vostrrl, lluta aceasta llti-a$
llisa totul
c calc lungi. Nirleni nu gtie concret daci va
cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota;c. Acum. t.tu tnai lArziu.
Ar trebui ca oarletiii si ;;tie
gi
sd igi ia misnri. Un uric
ll sau nu ccva.
reiirgiu qi o r.r'rici rezerui
dc alimenle tru strici. 'frebuie
\
sa Iii pLegntiJi.
Dl,X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea. Ccrt cste cit
oamenii trebuic si qtrc. sprc a nu ti luali prin snlprindere.
lri trcbuic si se ajute singuri ;i si nu caute rdspnnsuri gi
A: $i cAt va f ine?
DI.X: Nimeni nr"l $tic. Nu se cuno.rilc exact nici cand
sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar. AceEtia gtiu
toate astea de rnult tirnp. Ei au ln:rt mirsuri pcr.riru ei gi
va incepe. nici cdt va line Se prcsr,4rune cd pc undeva
lamiliile lor. Ei sunt asigurali. Iar laptul ci acc$tia $i-au
plir.r n-riLi la anul, dar accasti afituatic se bazeazi pc
luat nrisuri. spune mult. Dc cc sd ir.rvesteqti rniliarde in
anumite modelc n ale pe sirlulator. i,a introduccrca tlalelor
buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a
s-a tinut cont de contextul actual. Daci bombardatncntcle
cumpf,ral tercn in Patagor.ria? De ce Cloroana Brilanicii
cncrgcticc se intensitrci sau scad. atlu.tci clalele se schitnbii.
lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din
Llaci insd plecim
dc ia urocielul actual. se picsttpuue cir
Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla
in nrai la anui va
iucepe totnl. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la
zeci de exempie, l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii
pr.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot, rupcri cle lblii,
ncrentabile?
cLentuJr'cr erpl,,ziilor vLtlerniec. cJlll l;il cc\il.
A: l)nl ccva concret, se ;tic'?
Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir. gindin-
l)l.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil
Jrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc.
explozii solare. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt
citcva lturi llrd curent. In prezct:t guvernele lucrcazi la
A: Spni <ei>, tu nu e$ti din aceiaqi grupare?
Dl.X: Ba da, $i eu sunt ca ci, dar ccea ce ne deosebeqle
sunt intenfiile. Er-r nu pot sta pasiv. Este adevirat cI dacd
-un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci Ei in-rediati
ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cner-
a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv.lrii tran-
gctic, eu sunt dif'erit lajir de voi
slblnntolLelor. Explozia solari cc urmeazii va influenla
;i
idcntic cu ei, dar asla
nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire.
in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod
En qliu ce va ver.ri Ei
cd nu mai avem timp. Zarurile
cer-t inversarea polilor uagnetici. Acest lucru va f'ace ca
;tiu
au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite. A1i ai,ut Eansa sd
n,,rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne. iri dri

l

l -," ,-!!d.4.** )tt itnn,t,\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ,lrt ttnn,tk kt versur ,,1n tnnde

-," ,-!!d.4.**

)tt itnn,t,\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ,lrt ttnn,tk kt versur ,,1n tnnde ki i3
)tt
itnn,t,\ h rJ rtt Stt tlnnr^
,lrt ttnn,tk kt versur ,,1n tnnde ki
i3
12
^i
sohimbali deznoclirniir.rtul. dal ari ci.zr-it pradi capcanei
t rr l)umnezeu ne iltbe;tc ;i
lor: nraterialismul. Ali licut in a;a 1el incit copir vo$tri si
(:rtc doal inraginalia lnea,
ci ne va mai da c; 1.ansi. Poate
dli ir.ni place si creti cil in acel
lie atr':r;i cirre o lurne stalpinirai de instinctc, polie
Lrltim rlinrrt, inainte
de deznodirnintul tragic,
bani,
nn itnpr-tls
;i
in delrirrcntul srrlietului. Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii
,le iubire venit dc la El. va lirce ca echilibrtil si sc
voiLstre, ir.rsi micar acru.n in :rl noualca ceas si vd lr-rali
r,, irrtoarc[.
nrinirnc r.ndsuri dc protectie L,u snllt ur.r
mesagcr clir:r
I)l.X: La care Ei te rcltri?
r iitor', care vi.ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului.
,A.: La I)unrnezeu. ia Creator-
Voi ma puteli crctlc stru nu. estc libcrlLl voslnl arbitt'u.
Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de
vederc social. econornic, geograflc. l'otul se va schimba.
Dl.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi. nriJ
A: Nu. La l)umnezeul Suprem. Davici mi-a explicat
lirar.te clar. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti
lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se
reciidi o nouii lurne.
$i
a;tr r :r li.
ln timp oe vorbea, l-am lr,iaiizirt alcnt. Am ri'imas
r.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1. iir,: i.r:rsiunea ;;i impli-
carea pc care le aliga, insi pot alit-na cu lriria pe irirrd
ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu
t olonizatori din vecirime'?
Dl.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri, dar
rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc, iar in
llecutul indepirtai al planetci, trei din aceste rase au fbst
cclc care ;ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic.
A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni?
Dl.X: Da, intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni, doar ci
imi corespunde. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu
1i ei sunt de mai multe tipuri. Exista unii mici, de
se potrivea cu ernanafia gAndului.
Dl.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru uma-
nitate. Confom cu
viitorul aotual. doar doud rniliarde au
lploximativ 1,20 m, care sunt destul de paqr-rici, degi nu
rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari, cam la 2-3 ur,
'sartina
r.ners mai depana.
mea cste sd vd aiui sa iriceti
care sunt agresivi pr-in insdqi r.ratura lor. Despre acegtia
clir riii muiT-i. $iln ca esrc o misiune gru. dar esre daroric
i,olbea David, dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne
rnea sd incerc. Dupi ce va trecc anul 2012, urmitorul an
va fi un an dc regnrpare q;i e1brt. Pirr.rdnlul va fi altfel din
punct de vcdere geografic Ai oamct.rii igi vor schimba
modr-rl de gindire;i priorititilc. Ceea ce a mai riunas din
pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii. rlul din
rciateze despre ei a;a cum crau ci atunci in urmi cu
ciiteva sute de n-rii de ani. lntrc timp au evoluat $i ei, iar
intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci
sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi
ale altruismului. Noi snr.rtem cei ce vI conduccm de milc-
pitcate
accstea vor fi ca gi ir.rexistente. Va 1l ncccsalir o r.roui
orirrJuire. hazati pc rlte prilcrpii.
A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este
nii, iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai)
rLu Af)N-ul lor, deqi ir.r timp s-a pelr.nis ir.rclucigarea cu
pimdnlcnii. Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul. l)zrr
cllllosclrt. ctr lcittc astea. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5,
anunnakki este o denllmire giobala. De lapt cxisti 3 rase
iutt-n itscmenca situalie am o
s(alc tlc rlisconlirrt. $tiu ci
care au intervenit: specia Nordici, care vine din Conste-
airr glcqil i:ti to{ii. qtiu ci iirn lrlrl-o
la{ia Pistorului-Ar1ulus. Semi{ii, care vin din zona Olion
1rt.t;ri
clutrate, cd
Iloctc n\.1-al).I indcpritluL ric ('r'cirlor. tlltr rrr lolrtc astca simt
;i acegti Gri, czue dc iirpt sulrt 6 spccii. dar cu acccaqi
1.1 An unnttk ki vet sus .ln unnttk ki ;lti utnak ki ver.stts An tmnak
1.1 An unnttk ki vet sus .ln unnttk ki ;lti utnak ki ver.stts An tmnak
1.1
An unnttk ki vet sus .ln unnttk ki
;lti utnak ki ver.stts An tmnak ki
15
struciure. Ei sur.n cci ce aLl r,ln.iirs aici. pc 'l'erra. l3i au
avut mari problcmc ill trecut. Au lbst ibarte boinavi.
tlucc. Ei sunt aici de mult tirnp;i dc accca nu pot accepta
schimbarea.
A: I)ar sunt urnanoizi. repiilc'?
A: $i totuqi $i-au p[strat ritualurile, credir.rJclc atAla
Dl.X: Sunt un hibrid. daci ii pot nurni aga. Ccva intre
timp'?
ulnrnoizi Ei rcptile. dar au qi ceva dc la insecte. Sur.rtem o
Dl.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc
spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate
sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de
n.rodelelc dc viu. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc
simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi, culoare,
cind la persoana intAia. clinci la a trcia,
dar aga
imi vine.
numar, etc, genereazd o energie. Accsta esLe $i motivul
Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l,ctra au lbst
dc thpt
pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici,
o
delegalie a celor 5 i de spccii. La itrccput au oolaborat cu
lolii. Jpui rrrrii lLr pleclt. i.rI ircr ll rLr rcr;Ilit
horneopatiei, numcrologiei, crisLaloterapiei, crol.notera-
pici, ctc., pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale
A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr
clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie.
$i
Dl.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc glo-
cr-uu si vi. lacem sf, r,ir indepiltali de ele? Pr-in penibi-
baie, Ei vor sA plcvini accst lucrll. ln prezent sc incearca
lizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste
montarca ur.ror scuturi u4aq,e,
plactici.
!l
acca explozie solari.-*Dacf, vo
A: lncearcd. dar nrr r or lerrpi.
e
este scopul? Ei vor si pistreze
Dl.X: Vom vcdca. Llnnitoarele etape vot fi: inler'-
e
;
la modil-rcarea ADN-ului. Vor ca Terra si intre in rnatea
zicerea produselor din plante, inrplementarca idcii clc
t
Conl'cderalie Galactici. Asta este motivul pentru care qi
celelaltc specii s-au intors. Tu gtii ci in 1998 s-a licut
medicamente vitale, care deja cxista, scoitterea in alala
I
i
lcgii a tratar.r.rcntelor alternaLive, etc. De ce crezi ci s-a
t
plima marc pace galacticS?
construit pe verticald?
A: Nu. De unde si gtiu? A anuntat cineva?
A: Pentru spaJiu.
Dl.X: Exisla anurnite date cheie. Dacd vom reuqi sd
tleccnr de iulic 20li- o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r
Dl.X: Pe naiba. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd
casele ar fi pe sol? Per.rtru a se indcphrta omul de pirnant.
anceslrali. iar acest lucru ne va ajuta sf, ridicirn Terra
l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra, iar
acest
-fEcLrte
T6atexunt
fiird prca rnari pagnbe, daci nu, viitorul arati altf-el.
A: $i daci reugim?
Dl.X: Daci reugim, atunci o altir spccie, cea a Invitito-
CIL
cr,r rnul1i ani in un.r.ri.
Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e
rilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald.
trebuiesc urlnate.
A: Dar asta e un lucru bun. $i celclalte spccii sunt de
acord'l
A: Eu nu cred ci vol reugr. Asta cstc pArcrca tr]ca.
oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit.
Dl.X: Da. r.r.raj orita tea. mai putin una. cea carc a tbst
Dl.X: O si ii adormim la loc. Mai ales ccca cc va vcr.ri
prezenlli aici. dar r.uai exact doar o par.te din acegtia. Ei nu
.lin punct de vcdere ceorroriric.
A: Adici'l
vor schimbarea. Dc lapt asta esle ntal.ea batalie care se
.-!*. ,1n unnak.kiversus tltt uttnttk ki 1l I6 ,.1n ttnnttk ki t'ersus .4t lunok ki
.-!*.
,1n unnak.kiversus tltt uttnttk ki
1l
I6
,.1n ttnnttk ki t'ersus .4t lunok ki
t)l.X: Da. corect, este o explicaqie copilircascd. dar c
DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl
glohal
T'otul
r a explocla. Nir.nic nu va
rnri ll cum a lbst. Apnr (a-
rcllir. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota
e conomia lnondiala.
mentele sc vor ieliini. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL
A: Dar dc ce toate acestea, cate c interesul lor''l
cr.r cc si iqi plitcasca rlirile. mincarea sc va strica in
lor. rcspectiv zr
lafluri. clar voi vcti sul'eri dc lbame. ciici 11u vd \ cti
Dl.X: Pe ldr.rgd respcctarea agcr.rdei
nu vol sd vi dca
llobalizdrii. se adaugd gi dolrinalia Di
pelurite si o cumpilati. ritiirtitilc vor fi co5r.nanrl popLr
rllumr . Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne
lalici, bcnzina sc va
scun.rpi
pcslc rloaptc. in
limp
cc la
tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe
rcclame cu thrlilii i'cricite. copii zb'.rrdalnici. r'acante clc
lux. ma5ini la superolcr-ti. etc.
A: lltnc.
dar carc csle scclp'.rl'.)
,lc parliiule.
Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in
Dl.X: 'lbatc accstca all ur.r sinu,.rl scop: lr.lcln clc a'uir
thcc si vi inJupnrt;rtt ,.l( nour cn('r'tlic.
invArtiji pe vccie. Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi
rrre si vd
A: De cc'.)
Dl.X: Dupi cLu.n spuneam, clin Univcr s vine o r.ror-ri
vibratie rrcniti si vir schit.rbe. sir vi nioclillce strllcturil
r,iblationald. Nurrai ur.r orq11!41
;i
echilibr-at f-ac_ e_ latl
,ligantici navd, cam de 12.000 kntp. care lttt cott.ttttlici cLt
schimbiirii. Distorsiunca
nu c corrpatibilii
cu vibratia
rr,,i. Std dour'$i aSternli. Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce
nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta
o flotilir dc sntc clc^
rntgn{ii are. $i de asenrcnenea existi
tot mai rnult de Sursir. Cu clit aceastd prlpastie se var
-fcrrei
$i sc intorc dill
adinci. cu atat
rnici nave. care survolcazd ir.r -julul
l'oastri de a lace saltul se va dimi-
$allsa
e rind in cind la nava mamd.-Ei
au illlelvcllil plitna oar:'t
nua. pini ir.r r.nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit
cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat, acum instl
$i nu va mai exista o cale de salvare. La toate astea sc
aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali.
,iruajla s^d schimbai. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn
.rperimentul-i
ieLrgit. dttl llLl irrll intbrmalii ;itiintificc.
cu o sinsuri monccld. cu aceleagi legi qi acciaqi condu-
citori. Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn?
.ric rnai mult
dir.r auzite. Nicl cLl llrl alr acccs de la un
rrnurlit nivel in sus.
A: llxistir o explicatic
din cit qtiu eu. la un momcllt
A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J
clat a lbst un baby-boor.n- adicir o natalitate crescutir.
l)cci
nu mai avetn nicio 5lttlsill
Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir. in prezer.rt
aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic.
I)l.X: Ba cla. Cici vLri putcti lnce orice. [)aci r'-ati
lilncli cu totii la acest lrtcru, baricra spa{iu-tintp ar putca
natalitatea cste in scildcre globalir. iar acest hlclu a licut
ca balanfa si se dezcchilibreze. La toate astca s-a adiugat
li spartd.
A; Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli, itrseatltlit
si luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai
anl aiturs ;rici.
t ;r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti- t.ttt''
1 8 lt, Lrnntl: ki t tt :tt.s ln unntA Ai .ln unnuA Ai t
1 8 lt, Lrnntl: ki t tt :tt.s ln unntA Ai .ln unnuA Ai t
1 8
lt, Lrnntl: ki t tt :tt.s ln unntA Ai
.ln unnuA Ai t cr.ttrt In trttnok ki
I 9
Dl.X: lla lor \ cni- calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli
nrlri Ll;oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic. Atat lc s l)t
nccesari C',-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt.
A: Ca in Sccrctul?
I)l.X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit- Vazlnd
ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre
fi i1r ciar .scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur.tir.ie in r,iatir
l)Lrterea intcrioalir. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze
c,ri cc sLiill in lrlala
Lnar rlol ora5e. adrcii oameni siurplr.
-i.''
'i
utur.rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot
i:,i.-,nrrretli rhr';r lrre-;rtir 'pi urritrrrii. li .rrll c. l. rtrl
rrlr-e rnatcrialisrn. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti
L
'iiirniv'ictimc
5i cel nrai rr;or dc conc{us. Mintile clcslrrpalc
pcntru tir.rc: bani. nraqini. lu\. sarnaltxtc- etc. Subliniez:
luLr iru cc r.:iruta. Nrr
inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal
1to{i
rerltlr,l (inc! .'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir,. Voi
gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \,)r'\eu;. l.i se
LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si
Numai iurPreunir
"stiti
ioacli doal cll ulintcii volslu. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc
,rvciiTtir:tar. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt.,\ccls1a
lr,,logrrlicii si r,ri rii itrr;rrlilt rr:
;r
i;,
,rjrll
i,rt, l.i
' .re siar.lli-uiit.'r'Liliri.,r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa
r.l.
tltnpor'ali. l,,lul cltrr:r Ir
',.rii ritr' .i rrr,'lirul l'(rt:u
rrjLrngcti
,
cltrc criz:r ur.r se 1a sliir'pi. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a
abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi. L.iu ()nl
carc nu arc cc pr-ure pc nrasir, carc nll irrc cu ce i$i plalli
A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l
Dl.X: Pcnlr.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli
rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti. nlrita tot, doar cf,
lirctluile, ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL,r
;rtunci vir r.cti da seatna ;i cic adcvirrata noastri ltaturl:r.
sau tclelbn. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti.
Spun/inil aceste cuvintc. interlocutortLl mcu trra privi
clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala]. cir ncrgc la
rrtldnc. Abia atunci. cind privirile noastrc se intahliral am
c LrISUri esotcricc. etc.?
A: Nu, a;a cs1c, dal se va duce cirtrc biserici qi sc va
fuga!
rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal, ascnri-
nritoa.re cu nrailasea broa5tci. clar ;ru culoarea a lbst cca
crre ln-a 1i'agrat, ci laccala degajatd dc cr. imi pirea ca $i
Dl.X: Da. \;i
sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte
eur.n privirca lui era lipsita de viata. trn ilis opac, tcID qi
pcntlu propliilc
1apLe. ccce ce il va facc sir se adinccasca
lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare. am sinrlit un
5i mai tarc in clepresie. []iserica estc a noaslri! Noi
llor recc pc fila spinalii. I'otodati alilll)ra mca intcrioari
suntcm biscr ica. Noi vi clirnr ;;i vi luiinr povcrilc clc pc
,r inccpttl \ii su c. 3\ cr Ii,/.ijlr(lu-Dri.
unrcli. Noi arn cliclit-o;;i noi o concluccnr
Dl.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri
A; Hai. llsh-nrir. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har
sansi. ci dacar nu scipati clin robic. \.ar Yor line prizonicri
;;i cale nr-r suut dominali cle ir.rstincte ataviccl $i lumca ii
inca 26.000 dc ani?
qtic;;i ii r espccti.
A:
$i
cam cc am putca lilcc'?
Dl.X: Poatc. dar acc;lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna
Dl.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret, ccva ce
rnulgir:rlizati Acegtia
nu contcazd. Tu nu intelegi cd voi
ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata. clar
I)upir cunr
sin3uli sr-rntc!i in
tr- isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi.
\puneam. eu am \'.izLrt viitorul planetci. I)aci totu-l ciccur-ge
rititelti rireitt. t.'l \ r'i trr'trttit sa \,t
I)rr'.J1tntc!i 1r r uti
(roulbrnl viitorului actr"ral. in 2015. ccca cc va mai rartrine
plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior.
rlin populalia Telrei, va Il o tlCimE. Toti piimdnlenii vor'li
20 An.unnak.ki versw An.unnqk.ki An.unnak.ki yersus An.unnqk.ki 21 morli de foame gi decimafi de boli.
20 An.unnak.ki versw An.unnqk.ki
An.unnak.ki yersus An.unnqk.ki
21
morli de foame gi decimafi de boli. Cdteva guveme, de
A: Adicd pe o alti Terra?
fapt ceea ce a mai rdmas din ele, se vor gAndi si profite
Dl.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele?
de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de
acestea. Va incepe un rdzboi nuclear, care va scufunda
A: Ba da, dar
din cele afirmate inleleg cd o Terra
lr'rmdne aici
gi
va fi
pustiitd
de iarna nucleard
gi
o altd
Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani.
Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdn-
'lcrra va prelua o parte din popula{ie, iar referitor la teoria
{ lrriversurilor paralele, nu exist6 d ovezi clare, qtiinlifice.
du-se in peqteri.
Al.X: Ba existd. La Universitatea California din Santa
A: Am mai auzit teoria. Nu cred in ea gi mai ales ce
Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a
guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca
rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d, poate exista
e sd fie aga ceva, populaJia va fi decimatd, oamenii ar fi
sirrrultan intr-un univers paralel. Asta arald cd ipotetica
speriali gi vulnerabili, nu ar avea rost folosirea unor
asemenea metode. Cred cd ar avea rezultate mult mai
bune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi
cr'rlitorie in timp este posibili.
A: $i cum s-a demonstrat acest lucru?
Dl.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal
medicamente. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi
recunoscdtoare. Totuqi, presupundnd cd ar fi aga ce putem
face?
DI.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25.0'1 .2014
lirarte sublire, de dimensiunea unui fir de pdr. Aceasta a
lost rAcite intr-un frigider special, s-a scos aerul pentru a
sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon.
si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd, deqi
se va deschide o poarte stelar[, tunelul Einstein-Rosen, o
stirtca nemiqcat in acelagi timp.
gaurd de vierme, menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd
A: Este un lucru imposibil!
lume, una plind de pace gi brindtate, de evolulie spiri-
Dl.X: Este greu de perceput cu mintea actuald. Trebuie
tuald. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea,
acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni
sir gdndegti in termeni mici, adicd la nivel subatomic.
lilectronii, care se invdrl in nucleul unui atom, sunt greu
universali, aceasta este noua Terra. Din pdcate cei care au
avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini.
Eu am venit sA vd spun sd treceli. Este singura voastrd
(lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqi
tir.r-rp. Acest lucru se poate int6mpla. doar cAnd mdsurdm
qansd de a supravielui.
pozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitd
pozilie specificd. Cercetdtorul Andrew Cleland, cel care a
A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc?
Dl.X: Vor fi mai multe simultan. Le veJi vedea pe cer.
Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo.
r-calizat experimentul, a avut ideea de a aplica acelaqi
principiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiect
vizibil cu ochiul liber.
Intenlia conteazd. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la
A:
$i
cum s-ar traduce acest experiment?
voi.
Dl.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cum-
A: $i cei ce trec unde vor ajunge?
pirituri, dar intr-un alt univers, acolo unde particulele
Dl.X: Pe Tena, dar intr-o altd dimensiune. O Terra
evoluatd, spirituald, fari boli, griji, lipsuri.
atomice nu se pot menline, citegti o carte. De asemenea
aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei, universul
22 An.wnak kiversus An unnak.ki An.annak. ki versus An.unnak.ki 23 inghea!6 Si nu putem vedea
22 An.wnak kiversus An unnak.ki
An.annak. ki versus An.unnak.ki
23
inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate. Adic[ dacd
tlisperate, nimic nu va putea fi redresat. Md refer la situalia
ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul,
in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd.
cconomic5., sociald, politic5, climatericA. Nimic. Totul va
Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea
A: Este foarle greu de infeles. Reiese cd noi suntem in
cvenimentelor de care !i-am vorbit. Oamenii vor fi din ce
acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea
in ce mai dezorientaJi. La asta se va adaugd gi bombar-
doud sau mai multe activitdli paralele.
Dl.X: Da. Cam aga ceva. Poli face diferite activitdji in
darnentul energetic venit din cosmos, care vd va aduce
stiiri de dezandejde 9i depresie. O stare de panicd va
acela$i timp. De fapt timpul nu existd. Este doar o unitate
de mdsurd pdmanteand. Voi vedeli timpul ca fiind real.
Pentru voi curge intr-un singur sens.
A: $i nu este a;a?
cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scA-
parea in medicamente, bduturd sau mai rau, sinucidere.
l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea
trcbuie sd le suportali cu incredere, iar atunci cdnd va
Dl.X: Nu. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile
vcni timpul sd faceli trecerea. Este singura voastrd $ansa.
qi inainte qi inapoi, cdci el nu este doar liniar.
A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli
l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se
l.l(llca.'
deplasa in viitor 9i in trecut?
Dl.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde.
A,- AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari?
Dl.X: Da. La 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide
A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil, atunci
tl
poate exista cineva care poate manipula istoda?
1.1
Dl.X: Da. Ar fi posibil, dar puJin probabil. intotdeauna
ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde. care
va exista un univers, o dimensiune in care istoria sau
viitorul ar rdm6ne identice. Cei ce lucreazS. cu asemenea
rnirrimea unui bob de mazdre gi este
forle sunt con$tienfi de aceste aspecte. $i pe de altA parte
existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli.
A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar
deschide sigur in viitor?
irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd
conline o hartd completd a
Dl.X: Da.
t irrpului vintal al acestuia. Este activatd de lumind qi
A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe
eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului.
25-07.2014, ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu
A:
$tiu cd se spune cd este foarte important5.
ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi.
I)l.X:
Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in
Dl.X: Sn o dai oamenilor, si gtie, sA poatd lua decizii
lcclagi ritm cu hipotalamusul, iar hipotalamusul coordo-
in cunogtinld de canz6,. Atata tot.
A: Altceva mai trebuie sl spun?
rrcazd reacliile legate de foame, sete, sexualitate, dtmul
biologic qi procesul de imbdtrAnire. Ea secretd mela-
Dl.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi.
Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor
torrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia
lirnclie de energia electromagneticd. S-au fEcut cercetdri
24 An.unnak.ki yersus An.unnak.ki An.unnqkki versus An.unnak.ki 25 dar cea mai spectaculoasd schimbare va fi
24 An.unnak.ki yersus An.unnak.ki
An.unnqkki versus An.unnak.ki
25
dar cea mai spectaculoasd schimbare va fi la nivelul
ADN-ului.
,SJ.p3l.-
acestea vA sunt date
terie, iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd.
tefi orbi qi progti. Vd arr,'',rafi in continuare de ultimele
A: $tiu. $i astfel omul poate accesa forme inalte de
zvacniri ale unei societili niuribunde.
congtiinla. Din pacate acest lucru nu este cunoscut. Este o
teorie noud.
A: Muribunde sau nu, este societatea in care trdim gi
pe care o cunoa$tem. Este greu sA accepli un viitor
Dl.X: Noud? Se qtie din vechims. Exista informalii
ipotetic, chiar dacd este zugravit in roz. Noi, oamenii,
peste tot. Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli. Existd
reprezentdri antice. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale
ir.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine,
ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacri-
anunnakkilor care apar avand in varful coifului un con de
brad, asemdndtor glandei pineale, Osiris este desenat lin6nd
un qarpe in mdnd, reprezentdnd energia kundalini care urcd
licdm. Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul.
Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd
accepte aceste informalii. Este o mdsurd de autoprotecjie
spre glanda pineali, Thamus. zeul babilonian line in mdnd
5i sd gtii cd nu ii pot condamna.
un con, Shiva, zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub
forma unui con, Dionisius, pdzitorul lumii de dincolo are
Dl.X: Da, dar acum este bine ca oamenii sd fie infor-
mali gi sd gtie anumite lucruri.
in v6rfu1 ldncii
cecrezi?
un con. Pane;i Iisus v-a spus:
A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd
,,Luminitorul trupului este ochiul. Dacd va ii ochiul tdu
curat, tot trupul tdu va fi luminat", La Vatican existd in
scriu. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc
Iumii aceste informalii. $i mie imi este greu sd le accept.
Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad.
fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupu-
Ldngi ea se afld un sarcofag, iar lAngd acesta un leu
rrcri. Ceea ce am constatat clar, este faptul cd in momentul
asemandtor Sfrnxului, la baza cdnia se afld inscriplii
in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se
cuneiforme. V-a1i gdndit ce inseamnd toate acestea?
Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva?
A: $i
ce vroiau sd ne transmitd?
rrlati. ce va veni sar o sutd se il contrazicd. La fel gi cu
Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd.
irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal. Este chiar
Dl. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a
glandei pineale, omul iqi poate modifica starea de congti-
enli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile
Universului. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine
pcnibil. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli
sunlem idiofi.
DI.X: Nu sunteli idiofi, doar manipulabili. Dar este
tlltoritd vou5. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd,
universal. Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli un
pic de infruntat; de evitat nu se poate, cAci este presta-
tllr totugi normald, pentru ca nimic sd nu vd afecteze
rLrtina. Tu nu te uili la qtiri despre crime, j afuri, violuri,
bilit. Omul este supus acestor schimbdri. Pdnd sd ajungeli
inccndii, etc., stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele?
acolo, or sa apare migene, dureri de cap, stdri contradic-
A: Eu nu mi mai uit la qtiri, iar atunci cAnd o fac
torii, simJurile se vor asculi, omul va deveni mai sensibil,
vcritic informafia. Este foarte simplu sd ili dai sema cine
26 An.unnak.ki versus An.unnak.ki An. tunak. ki versus An.unnak.ki 27 spune adevlrul sau nu, dacA
26 An.unnak.ki versus An.unnak.ki
An. tunak. ki versus An.unnak.ki
27
spune adevlrul sau nu, dacA verifici din mai multe surse.
lrr caLc se adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali, diu cale
Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri
;rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus, Sundar Sing, Vanga,
trunchiate sau eronate este bine si le evi1i. Nu e
greu,
Irlgar Cayce, etc., ca si nu mai vorbim de Biblie, vom
totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este
rrlra in Epoca de aur, in epoca spirirualitalii, a pdcii gi a
intervenlia umani.
rrrbilii. Intr-adever, pentru a ajunge acolo trebuie se re-
---R-estul disculiei a fost unul banal, pe care nu are sens
rrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume, iar desprinderea
sa il relatez. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat,
dar am fEcut-o cu un scop anume. Am sd vi spun gi ce
cred eu despre aceastd intdlnire. Repet: ce cred eu. Nu md
bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. Eu cred
.r(crsta poate fi una grea gi dureroasl, dar sd nu uitiim
,.r'opul final, apropierea de Creator. Probabil cA aceste
',t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir.r ce in ce
rnrri dcs, ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli
rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna. Au fEcut-o de milenii
'.,r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum, mai ales cd sunt din
r c in ce mai disperali. Eu nu spun ca am dreptate, nu
\r(inr sd imi preluaJi ideile, v-am spus 5i repet, nu mI
lr.r/ez ps niciun argument
$tiinlific,
ba mai mult, existd
1'or;ibilitatea si mi ingel, ceea ce vd rog esle ca atunci
au emolii. Ei sunt. Pur qi
simplu.
Dar si revenim. Eu cred
r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare, de portaluri,
ci ei au pierdut bitdlia. Pemantul, din ce gtiu gi ce simt,
rr ceri,
etc., sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi
se afld pe o curbi ascendentd vibralional. Ei trebuie sd
'.1rrrrrc inima. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii
plece, insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu
r,I(
nc
pute[l
salva suntem noi ingine. Fiecare din noi qi
pot trdi fdr6 noi. De aceea au creat un univers paralel, in
ri'1r
ll un loc. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o
care sperd sd arragA cAt mai multe suflete. Cu sigurangd
este o lume aparent bund, lipsitn de griji. boli, dar cert nu
este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele
date de Creator. Va fi o lume condusd tot de ei gi guver-
rr,rrrr lLln.rs gi o noud umanitate.
natd tot de legile lor.
Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare. Este
unic in istoria Creatiei. Oamenii se vor ridica vibrafional
in trup. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem
asistafi de diverse civilizajii extraterestre. Ei au venit sd
ne ajute, dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru.
Poate c5. vom avea lipsuri, pierderi, boli, restructurdri, dar
cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015, ci
din contri atunci va incepe o lume noud.' Din tot ce gtiu,
TI in continualea c54ii, inainte de a vd mai relata cAteva irrtilniri la limita credibilildlii,
TI
in continualea c54ii, inainte de a vd mai relata cAteva
irrtilniri la limita credibilildlii, pe care le-am avut, mi-am
plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele
strmeriene.
Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din
t clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii
rrrcsopotamienilor. Localizarea lor, ca aqezare geograficd,
:rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona
lrlkului. Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi
rrrr construit primele orage civilizate, printre care: Ur,
N ippur, Kig, Babilon, Ninive 9i Assur. Tot ei au fdcut
plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6,
rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare,
rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic. Fiecare
or ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege, dar nici
rrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer.
Numele de ,.sumerian" este un nume dat de vechii
locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora:
rrkl<adienii semitici. Sumerienii purtau inilial numele de
'rrrg-giga, literal insemnand
poporul
cu laJd neagrd.
('rrvintul akkadian ,,Shumer" indici zona numitd de ei
Srrnrerul de Sud, cuvdntul ebraic era ginar, egiplcnii
rnnrcau
acest teriloriu sngr, iar hitilii sanhara. Se pare cd
,rccstc denumiri pot fi posibile variante ale cuvdntului
Srrnrcr sau sumerian. Istoricul babilonian Berossus spune
( ir sumerienii erau ,,strdini cu fala neagrd".
(lunoscut ca ,.leaglnul civilizalici" Sumerul a servit ca
loc clc aparilie pentru unele dintre cele mai tirnpurii
rrlcziri umane" Dezvoltalea acestora a fost pusd pe seama
An.untak.ki versus An.unnqk.ki An unnak.kiyersu,y An.unnak.ki 3 1 30 rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii
An.untak.ki versus An.unnqk.ki
An unnak.kiyersu,y An.unnak.ki
3 1
30
rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. in nec.o-
1-aptului cd civilizafia sunreriani, ivitd in zona pe la 3500
1',rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din
i.Hr., a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr.rele
ora$e-cetdli ale omenirii. Ultcrior, civiliza{ia sumeriand a
;ru qi lapislazuli. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic
fbst absorbitd de citre cea babilonianl, de lirnbi semitd.
Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei
sumeriene. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie
care ne-au rtmas pdnd in prezent, se pot afla din sludierea
cr istau: scrierea, roata, matematica, astronomia, calenda-
rclc, sistemele de irigajii, armura, carul de luptl, sibiile,
lurrnaqamentul cailor, cuiele, morile, sandalele, roata olaru-
lrri. harponul, dalta, inelele, qeile, acul, etc. Tot din Sumer
rrc-au parr,renit qi primele date despre o religie politeistd.
operei sumeriene. Creatori a cclei mai mari civilizatii
regionale qi a celei dintai etape istorice, sumerienii au
r\stl'cl, pAnd in momentul in care descoperirile oficiale
,rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai
aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului
r echi de $ase
milenii, trebuie si acceptAm varianta cerce-
al IVlea i.Hr. venind posibil din zona
stepelor
siberiene.
trrlor-ilor qi
sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii
In orice caz nu erau autohroni. Erau o populatie indo-
rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra.
europoand vorbind o limbn aglurir.ianti. ascmdnltoare Iimbii
Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe. in jurul
turce vechi. Practicau agricultura gi cregLcau suine, ovine
rrrrului 3300 i.Hr. ei foloseau nigte discuri de lut pentru a
qi bovine. Cunogteau lesutul Si oldritul, laceau vase ij.e lut
r'rrrnpdra diferite bunuri. Acestc indeletniciri au fbcut ca
colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi
populajia sd creascd. Astfel au apdrut numeroase ora$e-
pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor.
Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un
templu
in
centrul fiecdrui ora$-stat. in jurul anului 2000 i.Hr., tem-
plele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate,
,,lrrt: Ur, Uruk, Lagaq, Nipur, Umma.
lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE
rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in
cum era cel din Ur. Regele, care era qi mare preot, oficia
Norcl. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor
rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme
ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat
lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd, piatrd,
in vdrful tumului. Ritualul de inmormAntare era
complex;
ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc,
',t;inci, ziduri. Unele informatii vin de la biblioteca sume-
rirrnir din Nippur, iar altele de la biblioteca construitd de
obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald
dupd moarte. Zigwatul era impf,r,tit in gapte etaje, deoa-
liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i.Hr. Nippur
'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cul-
rece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte
zile.
trrral al civilizaliei sumeriene, urmat apoi de Eridu. $tim
i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi-
Sumerienii erau un popor
migrator.
Arheologii
ne expli-
1'rrlrrl idol al oraqului. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA, zeila
ci laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea
.rpci, iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur. Zeila
celei dinlAi perioade a Ubaidului
Timpuriu
(5300-4700
lrn
" era principala responsabild de binecuvAntdli, zeiJa
i.llr.). Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi
au inceput sd locuiasci in zonele lertile
,rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt. EA era prietena
irigate
de rAurile
,,rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla, arta qi scrisul.
Tigru qi Eufrat. Sumerienilor li se atribuie descoperirea
An.unnak.ki versus Art.ttnnak ki 33 32 An unnak.kiversus An. unnqk. ki L)in1re cele mai importante
An.unnak.ki versus Art.ttnnak ki
33
32 An unnak.kiversus An. unnqk. ki
L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim
Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de
reguli care trebuia respectat de intregul orat. Eridu el'a un
orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune inter-
acliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele.
Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea
cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l
uscatul de azi. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia
politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. Inscriptiile
Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o per-
Nu mai putin important a fost
le gi acltninistrativ-politice.
Nammu din Ur,
care a dat legi privitoare la orga-
rcgcle
spectivi interesantA asupra acestei cetdli. Aceste inscriplii
arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl.ri, inainte
de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se vene-
rau zei, precum zeul soarelui gi al apei.
Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea
,'izare qi administrare, ridicdnd astfel standardul vielii
Ur.
( 'ril$ului l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora;e erau
ilc ordin politic, economic Ai religios. Aceste certuri dintre
,'ra;;e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios'
cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine. triburile sumeriene
Cirtre secolul XXIII i.Hr. puterea Sumerului dddea
au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului.
',cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de
Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in
I
(circa
jurul rAului Eufrat. Arheologii au explicat cA toatd socie-
rrrvaziile strdine, astfel ci regele semit Sargon
; \15-2279 i.Hr.), supranutnit cel Mare, cucereqte intreaga
tatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. Putem
spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. Anu era
o transformd in
1;rrii. stabilegte
noua capitald la Agade $i
, r'l mai
puternic Ai mai bogat oraq al
lurrii Populalia,
zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. Enlil - zeul aeru-
,rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de
lui - el era ajutorul regilor $i un mare viteaz. Nanna(Sin)
.rLlirclieni, limba akkadianS, semitd, o va inlocui pe cea
era zeul lunii. Ea - zeila apei, Shamash - zeul soarelui .
Ninhursag - zeila-mamd, Inanna - zeifa f'ertililafii $i a
',rrrncriand, iar lara se va numi Sumer-Akkad. ,'Capitala
rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost
dragostei, etc. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacri-
oraqul Bagdad care era numit de Agade.
ficii animale. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale,
legume, parfumuri, imbrdcdminte. Fiecare ora$ a avut
l,rrblbil
l'rin
anii 1958-1916 i.FIr. Hammurabi a unit aceste
propriul lui zeu suprem. Temple inchinate zeilor erau
intAlnite in toate oragele Sumerienilor. Dupd cum am mai
spus, fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot, rege
lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune
';r rrncrieno-akkadiani. Dc acum inainte sunt cunosculi ca
rrr singur popor, cu o singuri limbd, formAnd o singuri
r rr ilizalie. Hammurabi a fost regele
care a oferit popo-
in frunte qi o zeitate supremi. Existau qi alte temple
rrrlrri uu set de reguli,
ceea ce
il caracterizeazd ca un
pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza
br-ur conducdlol militaro-politic. 'Iimp
rr)parrat inlelept gi un
zeitatea supremi din acel orag.
34 An.unnak.ki yersus An.unnak.ki An.unnak ki versus An unnuk ki 35 de 1000 de ani
34
An.unnak.ki yersus An.unnak.ki
An.unnak ki versus An unnuk ki
35
de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea
umanitdlii, dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste
dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe.
evenimente, ele continua sA fie ignorate gi excluse din
Sumerul a avut o mare influenli asupra celor.lalte cul_
istoria oficiald. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele
contravin versiunii oficiale, atat din punct de vedere
istoric, cAt qi religios. Majoritatea acestora fac referire la
situalia economicd, sociald, religioasi Ei politice din acea
perioadd. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al
acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. isto-
ric qi poliglot, care a studiat ani la rind aceste texte $i
care, in urma unor argumente coerente, a ajuns la con-
cluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar al
zeilor>.
Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat
intAlnite apoi in astronomia Greciei antice. primelc 5 pla_
nete, care se v[d cu ochiul liber, poafii nume sumeriene.
Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd
calcule in baza 10 gi 6. Au inventat formaliile niilitare gi
este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. Aceastd listd se
afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de
piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400.000 de
au creat aga numitele infanterii, cavalerii gi divizia de
ir
arcagi. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_
gdnul civilizaliei. Aceasta ar fi istoria oficiald, prczcntatd
succint, a Sumerului.
ani. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale
qi trebuiesc acceptate, datoritd lungii perioade pe care o
acoperd, comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii
consideranduJe neverosimile. Ei igi bazeazd argumen-
ta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei
sau nemuritori.
i
i
arheologice,
printrc
care
in aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili
cele
ui, efectuate de Sir Lavard
An.unnak.ki - in traducere, cei care au venit din cer pe
$i c
din Telloh. carc au 1bsr
pdmdnt. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia
oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte per-
sonaje ce sunt numite Nefilimi, cuvAnt al cdrui traducere
uzuald este cea de uria$i, dar a cdrui interpretare corectd
ar fi: cei care au venitjos.
ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250.000 de
ta-blifc ai cilindri, preponderent din lut
gi
piatrd,
pe
care se
afla intreaga istorie a Sumerului. Din pdcate nu s_au
tradus decAt foarte pufine.Ele sunt considerate ca fiind
Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei
gi zei1e, buni sau rii, care au venit pe pimdnt gi au creat
rasa umand. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o
pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii, pe care
ur.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria
asirienii gi babilonienii o numeau Marduk. Sumerienii
i6 An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr An unuA At t'erttr.s )n unnak.Ai 37 credeau ca
i6
An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr
An unuA At t'erttr.s )n unnak.Ai
37
credeau ca aceastA planete are o
orbitd elipticd
de 3.600
de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe
undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in
spafiul cosmic. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc.
Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele
Ar.runnakki cu cele ale baqtinaqilor, ba rnai mult, 1'ac
lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eur-
brionii. Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au
numit Planeta X, care este situat dincolo de Pluto gi care
mai aterizat
gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l,ahmtt
se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar. in trudu-
(Marte) 9i Luna. Inilial au lbst 900 de colonizatori, dar
ccrea lui Sitchin, planeta Nibiru ar li cauzat, la inceputul
lbrmiu ii sistemului solar, distrugcrca unci planete nurlitd
tlo;rr 600 s-atr strbilit pe Terta.
Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii
Tiamat. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi
carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a
.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt.c'l'iamat gi una
din Lunile planetei Nibiru. Acest cataclisrn cste descris in
lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind
amdnunt pe cdteva tibli!e, insi nu mai cxisti nicio o altd
sistemul solar, astronomia, oonstructia de olaqe, agticul-
tura. canalizarc, etc.
dovadi care si sustind aceasti ipotczij. Singur.ul argu-
nlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr.rcricnii avearr
ample, dar totoda,td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie,
nelireqti pentru r,tea perioadd, ei avintl tiiblilc cu rcltre-
Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik.
care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru'
numit Anu. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc
zenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor
rcpr.czcntiu-i in
pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni, degi Enlil
s-a opus cu vehctnenfd. Nihursag, Ninti sau Ninkharsag
care slmt desenate corect poziliilc, rnir.irrca 1i orbitele
cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io;tinte medicale $i apal'e
acestota.
Cor.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr.ccc prirr sistcnrul
deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^t-
coave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical. In
noslru solar odatn la 3.600 de ani, iar sumcricnii itu numit
anur.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'-
accasli perioadi uu SAR. Pe tnblile gisint alir.ltratia ci
cinatd.
anunnakki au a.juns pe
pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea
potopului. Asta ar insemna
aproximativ 411.000 an j.
Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar.(c lulrgii.
dc
pdui Ia 500.000 de ani pdmdnteni. Tot cl spunc ca acc;tia
au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur. Sc pzrrc ci
aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr.ei dc pc plancta
lor, intrucAt aceasta se deteriorase. De aceca au vcnit aici.
au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_
lrabwc. zond numitd de sumerieni AB.ZU, au licut baze
Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag
intlc actualele Iran gi Irak. insi dr-rpir o perioadi,
dindu-q;i
sciura ci nu pot lace munca, au conrbinat ADN-ul lor cu
ccl al lui Homo Ercctus, cre6nd astl'el Homo Sapicus.
An unnak ki ver,yus An unnak ki An.umtrk kiversus An unnak ki 39 ljiterior aceasta
An unnak ki ver,yus An unnak ki
An.umtrk kiversus An unnak ki
39
ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in
cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida.
Isis, Barati, etc.
Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat
conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc
pe 'l'erra la acel rnoment. A;a se facc cd au apdrut
creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi, inapli in a muusi.
intr-m final, dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc,
au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU.LU.
primul Flon.ro Sapiens. in conlbrmitate cu textelc sumcricne
[-ulu a avut ca mami o t-emeie din A.liica, iar descopeliri
recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril
acoio. [itiinla
confirmi cA noi am avut acela$i stritno$
teminin care
a lriit in Africa acum 150-300.000 de ani.
1'ot ;tiinla dcmonslreazi cd acum 115.000 de trni s-a pro-
dus o noui intervenlie, la fel de bruscd ca prima, asupra
ADN-ului uman, in urma chreia a apirut I{omci Sapiens
Sapiens.
Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor
anunnakki. Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma
lor ANTU. Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita
pe E.RI.DU doar rareori.
Se parc
ca ruegri .ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe
liliil qi Enik, oare erau fraii vitregi, si guvernezc pr'u.nllr-
iul. Ulterior aceqtia au devenit din fia1i, rivali. Tiblilclc
r.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'o-
crccrii, iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir. Sc
ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor
i)are
ir-lre Er.rlil gi linki, conllict in care Enki a {inut partea
rasei nou crelte. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi
lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr
Nagterca primului om. Se pot obseNa vasele de laborator
ldndul zcilor, iar daci nc gdndir.n ;i la nilologia grcaca
gi Pomul Vielii
10 An unnak kirersus An unnak.ki An unnuk.ki versus An unnuk.ki 41 observf,nr aceea$i stare
10 An unnak kirersus An unnak.ki
An unnuk.ki versus An unnuk.ki
41
observf,nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor, care
exploda la cel mai mic incident.
Arlelacte aflatc la British Museum
12 An unnak. ki yersus An.unnak ki An unnulLki versul; An unnak ki 43 Zeii
12 An unnak. ki yersus An.unnak ki
An unnulLki versul; An unnak ki
43
Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infE-
tigiri. Uneori sunt ununoizi, alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri
$i
adesea au aspect de reptilS. Aceastd r-rltimd reprezen-
tare apare in special in imaginile in care acegtia sunt
descrigi ca iiind razboinici. Aceste tipare sunt rcpetitivc
qi se regdsesc pretutindeni. Interesant este f'aptul cd in
texul tAblilelor, pe parcursul a mai nulte sute de mii de
ani, se regisesc numele aceloragi zeitdqi.
Cel mai important zeu era Anu, dumnezeu din cer,
stdpAnul constelaliilor, rege al zeilor, spiritelor $i demo-
nilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. El avea
puterea crealiei gi puterea distrugerii, pedepsindu-i astl'el
pe cei rdi. El a fost latdl lui Anunnaku, in traducere cel
venit din cer.
Pe una din tiblije apare Enmedr.rranki, un prin! din
Sippar, care a fost indrbgit de Anu, Enlil gi Enik. El a lost
adus de Shamas la adunarea zeilor. Ei i-au ardtat cum <sd
Zeu cu gdleata de apd gi con
vadd uleiul
pe
apdD
gi multe alte secrete. Apoi i-au dat
'l-dblija Divind care conlinea secretele Cerului gi ale
PdmAntului. Tot ei l-au invetat cum sd facd calcule
matematice.
Sumerienii nu i-au munit dumnezei pe anunnakki, ci
DIN.GIR, adicd cei puri, strdlucitori. Nu are sens si
intrdm in amanunt in aceste descrieri. Inflormaliile se
gdsesc qi pot fi accesate. Este important de menlionat cf,
textele sumeriene impart istoria in doud pdrli: inainte qi
dupd Potop. Se pare cd a existat un potop care a verrit gi a
distrus ceea ce creaserd anunnakki. Ei spun ci dupi ce
apele s-au retras anurnakki au decis cd au fost prea
mdreli (in sensul de buni) pentru umanitate. Termenul
lblosit este ELU, care se traduce din acadiand ca mlre!.
Dacd suprapunem informaliile tlbli{elor peste cele din
Biblie vedem cd anurnite idei corespund, regdsindu-se in
arnbele scrieri.
Zeu sumerian cu gdleatd qi con. stAnd in fata unei plante.
ll 1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii 1l tr:'tt,r!, lii rrt .rr
ll
1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii
1l
tr:'tt,r!, lii rrt .rr
1;i tt;tnrti ki
+i
llr.clulti cc tl inccput a se inn.iulli oalllenii pe llaullint
|i-
;r li
s-aLr
[liscul
llicc.
$i aqa s-a slins loalal fiirtlrt cerc se al1it
piimir.rtul. de la onr pinir ia r.hrt.rrtoc 5i pinir la
tal.i ii Iot
tillrloarc gi
liiii lui Durrrnczcu. \,alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt
1r'umolsc. 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii. care pe cine ii voit.
1rilni la pdsdrile cent[Li. loatc s-aLr stiirs ,:le prc pirrr.rhrit. ;r a
limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie
L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: .,Nu va rdmdne Dubul
N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia, pentnl cli strnt nnnrai
Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut- o sulir cincizeci de
zilc.
trLrp. I)ccr zilclc lor si ntai ile o. su1f, dor-llzcci dc ani!"
ht vLenrca acccu s-au
ivil pc pimlnt
ur.ia;i
(nclilinti).
Geneza
lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur.r.utezeu incepuscrir a
intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc
1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime.
Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc
c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni
Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf, rilltatcil oalltcnilor
lpare ideea de potop. In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle
s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc;i dor-inrelc inintii
cum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr
lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc.
ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl
l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc
pdnidllt.
dolezi geologice calc coutinnii cir acur.n apioxinrativ
I 1.000 i.I+. pc fcra s-a nroclus o catastloti. care a clistms
$i a zis Don.rnul:
Pietde-voi
de pe fa(a plimintului pe
roate agezdrile cxisteutc. Ici colo lipar noi descopelili.
olnul pe carrc l-am litcLrtl De
la om piiui
la dobitoc qi clc
tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc. dar care nu sunt luate
la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului, tot voi picrdc, c:lci
in seami.
Lni parc rdu ci lc-am licr.rt."
Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thp-
tul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici
;i de aceea alribuiau e;;cclrlilc q;i ncrcugitclc pcrsonalc ca
Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l.xrLr.rrzcci
de nopli gi s-a inurLrllit apa gi
a ridicat corabia ;i uccasta
liind rdsplata
propliilol
laptc. Astl'et s-a rliscut crcdinla
s-;r irrillrt JcrrsrrPnr pirnt;irrtu lLli.
ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili
$i a crcscut apa utercu;i s-a innrultit I'ourle llrr.c 1.rc
rLducea boli. sufelir.rli. dczaslrc. Din scrieri alliln cd in
pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci.
.rcea zoni geografica ploilc crau rare ;i ci atunci cind
$i a spolit apa pc pirntir.rt atet de mult. iuciit a acopcrir
ploLra
;i
apdrcau ir.rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla
toti muntii cci inalti, calc erau sub cer.
Lrnui der.non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna
$i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti, r-idicintlu-sc cu
pc ei. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te
ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei.
$i
a rnnrit tot tntpul
ce
tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci
sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile, anirnalele, fiarelc. toate
tre buic mullnnit pcntnl cir.
victrilile
cc tr)i$Ullau
piunint
qr
toli oamenii.
Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel
1tc
'l'oatc cclc tlc 1tt- Lrscat. citc aveau suflare de viatir in
iriir"ilc lor arr nruiil
avcm inforr.nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl
lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui. zeiia celelielor',
An unnak.ki versus An.unnqk.ki 47 46 An.unnak kirersus ,4n unnak.ki Ashnar. Apare apoi o ceartA
An unnak.ki versus An.unnqk.ki
47
46 An.unnak kirersus ,4n unnak.ki
Ashnar. Apare apoi o ceartA intre Emesh, zeul verii.
rAspunzdtor de flora, constluclii, ora$e $i ternple $i Eten,
zeul iernii, care era responsabil cu nagterile Ei roditul. Se
pare cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali in
permanentA. De asemenea a existat ur.r conflict ;i intre
Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d). Acesta se pare
cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special.
nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei.
Aceasta la blestemat, clorindu-i ca opt pirli din corpul lui
sd se imboindveascA, iar Enik s-a imbolndvit. Una din
zonele af'ectate a lbst o coasri.
intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors
sd il insdndtogeascd. Ea a creat opl divinitdfi care sd il
vindece, din care una a lbst ticutrl special pentru coasta
bolnavd. Ea se numea Nin-Ti, in traducclo doamna coastd.
Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva?
Basorelief aflat la British Museum
_ +8 lit trttr,tli ki rtt '.its ltt t ttk Ai iit ttnntk Ai tet
_
+8
lit trttr,tli ki rtt '.its ltt t
ttk Ai
iit ttnntk Ai tet sus .1tt trrrtttk ki
-19
:,,
l'r'cscu din crrpi'tl. giisital in i ll-,iu,l l)ltrer171 qlj,,
l9(X)-235(l i.l Ir. l:a o r.epr.r-ziltl pe \ilrLrr.srrr
,'iI e csle
lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c;rn (lc lcLt !.(,
l,riu(lc in
ghcarc ,:loi cci.Lri.
I)csrrre N"iltLtr:;uL se
$lie
cal u llut o liieii
;i irn liu crr
]:nr(. ,,\ccasla a tlcvcnit ullcr.ior
zcita p,l$urilor.
iirr. lialele
ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r.dzut cil
ljilt(l
nisl)Lln,/iitof
dc
llntani. Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur
\lrrrrrrni ;i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l;eirlc.
casci salc crr apa (sintbolizinil cirsrr
llilsterii) /\l):,u
'!tt ttnnttl ki vtr.rttt ,1n ttnnul li An tunak kiver:;us ,1n unnak kr 5l 50
'!tt ttnnttl ki vtr.rttt ,1n ttnnul li
An tunak kiver:;us ,1n unnak kr
5l
50
zeilol. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil. Aceasta
hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii. Enlil
cstc vazut ca fiind stlpinul p.lrnAntLilui $i cstL- cutloscut
ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui.
fi
/i:;,
\:. )/
-, aa_
1l
[n rcprezentili [r.riii. apare adcsea reprczcn'.1r1 dc doi
ferpi care sc iucolicesc, imagine lbar'lc xscDrinitoare cu
cea a AND-ului uman $i cr.l cea a caducculLli. simbol fblosit
li in prczcnt de mcdicina. Pc tabiile se allir consernnat
laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor',
care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar. pcnlru cir o vedca ca
liind o creatie impcrf'ecti. qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc
sur.nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir
in alhra acestor principali zei, in tiblilele sumerienc
pe cl
;i
familia lr.ri.
Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S.,\R.
rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi, ficcarc av6nd uu
rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f,.
'femlrlul lLri principal se nurlea
Consider ci este impofiant si amintim cronologia eveni-
mentelor. stabilitd de Sitchin. in urma tradtrceri tablitelor.
;i
I,,-ENGIJR-RA, in traducere casa din strirlirnrlul apci
sc al)a in Eridu, o localitate situati in zona vilii liutl'a-
tulLri. Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica
Evenimcnte inaintc de Potop
sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra. llnrk s-a
inrprcunal
i;i
cu accasta
$i
astt'el s-a r.rdscut Uttr.r. Impor-
450.000 i.I{r.
(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $i
in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului.
Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik. Enlil estc descris
Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai
dcvine astfel ostild viefii. Anu il cletroneazd pe Alalu 9i
ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra. Aici gisegte zdc[-
t lr lirrr,l rrrr zr'Lr trl v;ittulrri sar-r al clominaliei. Tiblitcle
mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a
:,prrrr ,1,:,prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l,VIUN, casa
salva atmos['era planetei sale.
52 An unnak kiversus An.unnqk kr An.ttnnak k[ versus An ttnnak ki 53 445.000 300.000
52 An unnak kiversus An.unnqk kr
An.ttnnak k[ versus An ttnnak ki
53
445.000
300.000
Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la
Anur.rr.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca
Eridu, cu intenfia de a extrage aur din Golful persic. Ei
grea pe care o depmeau in minc. Enik Ei Ninhursag se vdci
sunt conduqi de Enik, care este fiul lui Anu.
puqi in situa{ia de a gdsi alti rnuncitori. De aceea se
430.000
gdndesc s5 creezc lucritori. Primi lucrdtoli oblinuli prin
rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele
PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei
de maimut5. r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens. Ei
care devenise mai blAndd. Amuurakki sosesc pe pdmant
in numdr mare. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik.
Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor.
sur.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor. in acclaqi timp
Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia.
IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii
qi de aceea a inceput si se innrulleasci.
41 6.000
Productia de aur incepe sd scadi, iar accst lucru il
200.000
detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt. irnpreund cu el
0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului. Acest
soseqte gi fiul lui. Enlil. Odatd ajuns aici, Anu hoterA$te
ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. Totodatd il
nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena. Enik este
htcm face ca viata sd regreseze.
trimis in Africa. in momentul in care vroia sir pdriscascd
Terra, Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r.
400.000
100 000
Clima incepe sI i"si 1syi61, incdlzindu-se. Fiicele oarne-
nilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre
anunnakki. Acegtia incep si se cupleze cu ele. Acest lucru il
enen'eazd pe Enli[-
in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvol-
tate. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar,
75.000
Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur
(.cnlrul
\;i
Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard. Pe
Metalr.rrgic din Shunupak. Minereurile el.au hanspor[ate
Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon
din .Afiica cu ajutor:ul unor ltave. Metalul cra r.alrnat gi
apoi trirnis in sus, pe orbita. De aici cra incdrcat ir.r navcle
supravieluiegte.
care soseau regulal de pe Nibiru. Igigi erzr rispunzirkrr de
trirniterea produsului f init.
49.000
Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in
380.000
Shuruuppak. Ei ii aleg din rAndul oamenilor, dar din cate-
Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci.
s[ ia PimAntr"rl in stapdnire.
goria celor ce aveau pdrinli aml.urakki. Acest lucm il infurie
pe Enlil, care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie.
Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor.
An. unn ak. ki yersus An. unnak ki An.unnak.ki versus An unnqk. ki 13.000 Enlil
An. unn ak. ki yersus
An. unnak ki
An.unnak.ki versus An unnqk. ki
13.000
Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE
Seth il captureazi pe Osiris, dupd care il omoari tiin-
globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea
du-l in bucdli. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului.
Pdmrintului.
Valul uriag
ce urma si se plopage pe
Tena
avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit. El ii pune pe
8.970
anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd
informafie.
Fiul lui Osiris, pe nume Horus, iqi rdzbund tatdl ini-
fiind primul r[zboi al pirarnidelor. Seth reuqeqte sA scape
refugiindu-se in Asia. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul.
Evenimentc dupl Potop
8.6'10
11.000 i.tlr.
Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descen-
Enik nu poate respecta promisiunea gi il invald pe
Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl. Apele se
dentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea
revarsi asupra pdmdntului. Anurnakki urmdresc intreaga
iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor. Ninurta cdgtigd
bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament. Ninhursag
scend de la bordul navei lor. Dupd ce apele au inceput sd
orgu'izeart o conf-erinfi de pace. Conducerea Egiptului
se retraga, Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd
urelte qi semin[e. Oamenii incep sf, cultive mai intAi in
este preluata de urmaqii lui Thoth. Dinastia Ra,Marduk
igi pierde puterea. Se construie$te Heliopolisul.
zonele inalte. Enik ii invald cum sd dornesticeascd ani-
malele.
8.s00
La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri
10.500
de veghe. Unul dintre acestea se afla in Jericho.
Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si
igi desfEgoare activitatea. Ninurta, fiul lui linik, ii a-iutd
7.400
flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren
ferlil.
Este o perioadl a pdcii. Anunnakki dezvdluie oameni-
lor noi cturogtinle. Este nomentul in care incepe perioada
Enik intervine 9i el, IEcdnd valea Nilului cultivabild.
Peninsula Sinai este transformatf, in port pentnr navele
neolitici. Egiptul este condus de semizei.
spatiale. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe
muntele Moriah, viitorul Ierusalim.
3.800
Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele
zeilor in Sumer. Este momentul in cate apare civilizalia.
9.780
Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. Anu vine
Primul ndscut al lui Enik, pe nume Ra/Marduck, irnparte
in vizite pe Terra. Cu aceastd ocazie se construie$te
domnia Egiptului intre Osiris gi Seth.
oragul Uruk, iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei
Inamra, care era nepoata lui Anu.
56 An.unnak.ki yersus An unnakki An.unnak.ki versus An unnak.ki 57 Regi pc Plmint 2.371 Inanna
56 An.unnak.ki yersus An unnakki
An.unnak.ki versus An unnak.ki
57
Regi pc Plmint
2.371
Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon). Acesta
3'160
i$i stabilegte capitala la Agade. Acesta este momentul
Oamenilor le-a fost datd conducerea. Ninr-uta face
nagterii imperiului akkadian.
prima capitald la Kish. in Nippur apare calendmul. Civili-
zalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer.ului.
2.3r6
Sargon, vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni, desa-
3450
Nannar/Sin preia conducerea in Sumer. Babilonul este
cralizeazd pdmdntul Babilonului. Conflictul dintre Inanna
qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul
proclamat de cdtre Marduk ca fiind
,,poarta
zcilor',. Acum
in care Nergal, fratele lui Marduk, pleacd din Africa, spre
are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel. iar
anunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor. Thoth
a fost dat jos de pe tron de cdtre Ra,/Marduk. Dumuzi,
al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia.
2.291
fratele lui Thoth, cel care o tr6.dase pe Inanna este arestat
Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin. Acesta
gi apoi ucis din gregeald. Marduk este zidit de viu in
reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin penin-
marea piramida, dar reuqegte sd scape printr,un tunel.
sula Sinai.
Pleacd apoi in exil.
2.255
3. 100-3.3 50
Inanna preia puterea in Mesopotamia. Nanam-Sin
Sunt ani de haos, care se sfdrgesc odatd cu instalarea
sfideazi Nippurul. Marii amrnnakki atacd Agade, gter-
unui faraon. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua
regiune.
gAndu-l de pe fala pAmantului. Inanna reuqe$te sd scape.
Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi
Akkad.
2.900
Conducerea Sumerului
este preluatd de Erech,
cdruia
2.220
Inanna ii dd putere peste a treia regiune. Acesta cste
Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor condu-
momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze.
citori abili din Lagash. Gudea este aj utat de Thoth sd
construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei.
2.650
Regatul Sumerului incepe sd se destrame, ocazie cu
2.193
care capitala se mutA. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt
din ce in ce mai greu de condus.
Este anul in care Terah, tat[l lui Abraham se nagte
intr-o familie de inalli preoli.
58 A n.unnqk. ki yersus An.unnak.ki An unnuk kiversus An.unnak.ki 59 2.180 Mentuhotep I. Nabu.
58 A n.unnqk. ki yersus An.unnak.ki
An unnuk kiversus An.unnak.ki
59
2.180
Mentuhotep I. Nabu. Fiul lui Marduk obfine adepJi, pentru
Egiptul se imparte in doud. Urmaqii lui Ra/Marduk
rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos.
tathl sdu, din Asia de Vest.
2.055
2.130
Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite _
"
_ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia.
Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului.
pentru a stopa revolta din oragelc canaanire. Elamitij
ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial.
Era decisivl
2.048
Moare Slugi. Marduk se mutd in linutul hitililor. Abra-
2.123
in Nippur se na$te Abraham.
ham stdpdneqte peste sudul Canaanului, fiind ajutat de o
trupA de elitd.
2.113
2.047
Amar-Sin, cunoscut din Biblie ca Amraphel, devine
Enlil ii incredinleazd
lui Nannar, pdmdntul din Shem.
Se decide ca Ur sd fie
regele Urului. Abraham pleac5 in Egipt, de unde revine
capitala noului imperiu. Ur_
Nammu.se urcd pe tron gi devine
dupi cinci ani, insolit de mai multe trupe.
protectorul
Nippurului.
Tatll lui Abraham, Terah, vine in Ur sprc u i*h"iu o
2.041
alianld cu curtea regald.
Amar-Sin, ghidat de Inanna, formeazd coalilia regilor
din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i
2.096
Sinai. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer.
Ur-Nammu este ucis in rdzboi. Oamenii sunt
convingi
Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial.
cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil, Terah
pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran.
2.038
in timp ce imperiul se destramS, Shu-Sin il inlocuieqte
2-095
pe Amar-Sin la tronul din Ur.
Shulgi vine la tron in Ur. Imperiul incepc si prospere.
El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia. De
2.029
Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca
Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin. Provinciile vestice
legiune strdind.
sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk.
2.080
2.024
Prinfii din Theba, care ii erau loiali lui Ra./Marduk au
Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon.
inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub
Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei. PdmAntul
60 An.unnak.ki versus An unnak.ki A n. unnak. ki versus An- unnok. ki 6L Nu
60 An.unnak.ki versus An unnak.ki
A n. unnak. ki versus An- unnok. ki
6L
Nu vreau sA spun mai multe, vd las sd trageli conclu-
ziile singuri. Vd recomand insd inainte de a accepta o
versiune, oficiali sau neoficiald a istoriei, sd analizali cdt
mai multe suse. Numai ata vd veli putea forma o opinie
corecta asupra trecutului nostru.
in jurul datei de 12 iunie 2006, un batalion de infan-
terie, care avea ca sarcind supravegherea
zonei petroliere
2.023
de la Baza aviaticd din Talil, situat[ in sud-estul
Bagdadului, a descoperit accidental o cutie de cupru in
interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli
ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme.
Fdrd si gtie exact despre ce este vorba, Agenlia Nalionald
de Securitate, impreund cu guvemul american gi britanic,
au restaurat o tebhle. Pentru a vedea despre ce desco-
perire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum.
Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public,
dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest
lucru. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum
spre a lua parte la proiect. in acest mod, au aperut
simultan in mai multe orage, transcrieri ale textului
strdvechi. Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de a
afla de aceastd descoperire.
Tnblifa l:
Dupd dorinlele lor, tronul regal a fost coborAt din
ceruri
Drepturile au fost perfecfionate, ordonantele divine au
fost exaltate.
in locuri pure, cinci ora$e au fost construite: primul
fiind Eridu, al doulea Badtibira. Larak a fost an treilea gi
Sippar al patrulea. AI cincilea orag a fost Shuruppak al
cdrui rege am fost eu, Ziusudra.
62 Atr.unnok.ki yersus An.unnqk.kr An.unnak.ki versus An.unnqk.ki 63 Acestea au lbst centrele cultului. Aceste cinci
62 Atr.unnok.ki yersus An.unnqk.kr
An.unnak.ki versus An.unnqk.ki
63
Acestea au lbst centrele cultului. Aceste cinci orafe au
fost desemnate centrele cultului
Un vuiet a iegit din aceste centre de cult.Un vuiet
perturbat de zei.
Vei lua decizii pentru alta, o cu totul altd corabie'
Scriele in tabletele din lapis lazuli
Scrie-le in tabletele alese.
Apoi pune-le intr-o cutie de bronz, pusd pe o trestie 9i
Dupd ce oragele au fost distruse, centrele cultului au
fost distruse dc asemenea.
pe - crengi de pin gi liliac.
imparre inlelepciunea. imparte bogalia. Ascunde-le,
inundalia tr.imisi si acopere tot pd_
d e parte
-Dupd,dezastru,
mdntul,
distrugdtoarea vieJii.
in
oragul celui mai puternic erou- care a viut ce a lost
ascuns.
Inspecteazi funda{iile, puse de cdtre cei 7 maegtri zidari
(masoni; pe cdrdmizile arzdloate.Y ezi cum straluce$te
precum bronzul
in soare?
Urcd-te pe
scdri.Uiti{e la pdmAntul pe care il intru-
Au mirosit mireasma, gi s-au adunar in jurul ofrandei
peazL.
precum mugtele.
Belelili a venit. Ea
{inea in aer un ornament in formd
Admiri grddinile, templele gi magazinele, toate locu-
rile magnifice.
de muscf, pe care Anu il
Cauti piatra din mijloc
fEcuse in focul sdu interior.
,,Jur cd pe acest medalion albastru,
Uitdte sub.
Acum, in acele timpuri, in acele zile, lumea era incd
Cd nu o sd uit niciodati aceste zile, niciodatd!,,
Cdnd Enlil a ajuns, m-am adunat cu sofia mea in jurul
nouA.
zellor.
Cdnd Enlil a adus in fali tdbliJele, pdmAntul abia se
uscase.
Coliba rogie, coliba roqie. Zid, Zid-
Coliba roqie ascultd, zid reflectd
Dijos coliba, construieqte o barcl
Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri.
Gihon, Pishon, Tigris qi Euphrates.
Lasd posesiunile. Cauta viata
Renunld la bunurile lumeqti. Jine sufletul in viaJi.
I,a
In
acel loc indepdrtat trdim.
O noud furtund se apropie, dar ploile nu urlf,. Altd
Acolo, la sursa marilor rduri trdim.
inundalie vine. Din nou peste pdmdnturi.
CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi,
Enlil mi-a spus, cdtre Utnapishtim, a spus
Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei
Schimbd bucuria din sufletele oamenilor.
,{scunde-te in imbrifigarea
lui Nibiru, intoarcerea
,,Tu", ,,cel de departe" vei face munca conducdtorului
tdu EA.
A fost (ilizibil)
iumimi in permanentul cerului.
C-dndva
infelepciunea venea dintr-un zid de trestie, aga
vei face qi tu.
Sfarsitul tdblilei
64 A n. unnak. ki versus An. unnak ki An.unnqk. ki yersus An. unnak ki
64
A n. unnak. ki versus An. unnak ki
An.unnqk. ki yersus An. unnak ki
65
Tnbfila II
(ilizibil)
$i soarta oamenilor a fost pecetluitd
Din prima bduturd
Cdnd a intrat pentru prima oarA sub manla
Sfir$itul fragmentului
_f"nt* nectarul negru al
raqiya.,
.,_
acesta a fost predes_
tlnat
Tdblifei III
Peste mii de ani, ei au venit
In cea mai violentd form5, au venit
S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce
$i au intrerupt cdile vechi
(ilizibil)
(ilizibil)
(ilizibil)
$i
pdmAntului au fost linufi prizonieri in
Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec
propriile oamenii
case
in Nibiru, etema mamd creatoare
. ,Invadatorii s-au luptat intre ei pentru hogAtiile pdman_
(ilizibil)
tului
I
(ilizibil)
Pentru nectarul negru
(Ilizibil)
1'
Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld
$i s-au consiliat intre ei
Annuaki au fost trimiqi in fa{d
Din ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor
I
Pentru un remediu
(ilizibl)
(ilizibil)
An, Enlil, Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu
(ilizibil)
I
capete negre
In acest timp invadatorii au continuat
i
Fondatorii Eidu, Bad-tibir4 larsa, Sippar gi Shuruppak
Spre
oripilarea martorilor, invadatorii au continuat
(ilizibil)
(itizibil)
Primele orage au fost.fondate
(ilizibil)
(ilizibil)
C€nd a apdrut uratul semn in
degert
Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor
Uzurpatorii nu au luat de seamd
Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul
(ilizibil)
r
$i au construit temple divine, ordine, ritualuri gi cere-
. Acolo in Dilmun
monii
(Ilizibit)
(lilzibil)
(ilizibil)
Acestea au fost generaliile, naliunile multitudinii.
Marii zei s-au adunat
Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri
Marii
zei s-au adunat in Dilmun
(ilizibil)
(ilizibil)
Ninhursag a adus schimbarea inaintea lui Enki
Annuaki, An, Enil gi Ninhursag au trimis inainte me-
sajele divine
66 1n unnak.ki versus,4n unnak.ki An.unnak.ki versus An.unnak.ki 67 (ilizibil) Ca nimic sd nu se
66 1n unnak.ki versus,4n unnak.ki
An.unnak.ki versus An.unnak.ki
67
(ilizibil)
Ca nimic sd nu se intdmple pe pimAnt.
Aqteptdnd
intoarcerea lor, intoarcerea copiilor, creato-
Nici noapte, nici zi, intunelic sau lumind, monotonia
rii oamenilor au a;teptat
ddinuia.
(ilizibil)
Prind cAnd nafiunile, triburile ;i-au luat zborul
Cu inimile grele, dar pline de bucurie au a$teptat
De pe pdmAnt, naliunile alese gi triburile au zburat.
Tnblita IV
In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare
Curaj6nd pe cei necuraji, inghifind cerul.
Un nou potop a verrit
Sfdrgitul Tablilei
Din ceruri un norr potop a venit
Cu Dilmun pe
dr.eapta qi sacrul Eridu pe stinga
TIbli{a V
Annuaki s-au adunat
Sfiinta migraJie peste ceruri
Annunaki
Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi
Ea. Ninki, Inanna gi Utu
Enlil l6ngd Ninlil, Adad lAngd Ninhursag
Acum praful sufld in acele locuri.
Zeila mamd, (ilizibil) infeleapta Mammi
Unde marile rduri curgeau cdndva
A administrat drepturile divine in lumina focurilor
Praful domnegte in acel loc.
consacrate
Marduk a
deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte
in timp ce zeiga pdntec, Belerili era prezentd
Fiii lui Dilmun
Focurile ve$nice, iicute din trestii pure, liliac qi pin
Tinerii bravi ai acelui orag pur
Cel mai luminat dintre orage
Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa
ardeau in locurile predestinate
Sub grija oamenilor cunoscuji, progeniturile antice
Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile
Recitau incantalia, uitata oeremonie veche
La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarne-
Radiant cu mdinile curate std Ninhursag
nii infelepti fac o ofrandd pe pdmAnt
In fata Annunaki
Dupi ritualul cerc, Umal, na{iunile qi triburile s-au
refugiat
La trei qi doui puncte, locurile de (ilizibil) pe calea
spre ceruri
Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini
Nafiunile, triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in
timp
ce patru oameni puternici lineau qi focurile gi vdnturile
Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri
(ilizibil) prin migra{ia sfdntd
68 ln unnak.kiversus An.unnak.ki An.unnqk.ki versus ,4n unnqk.ki 69 in acele locuri, Umal, nafiunile pimdntului
68 ln unnak.kiversus An.unnak.ki
An.unnqk.ki versus ,4n unnqk.ki
69
in acele locuri, Umal, nafiunile pimdntului qi triburile
privire de ansamblu asupra intregii perioade. De aici
Au fost licuti curali din nou
in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie puri-
incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd
igi construiascf, propria realitate. Vreau doar sd vd spun
ficatoare
Scufundat total, acesta a iegit curat
cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd
Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil)
argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat
doud factiuni. una pro umanitate gi una contra umanirale.
Au pregdtit rrava noui, noile nave, planificatele nave.
Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil
Eu nu gtiu dacd este adevdrat. $tiu doar cd noi am fost
finu{i in ignoranld de-a lungul timpului, cd allii sunt cei
din partea lui Ea,
Au fost pregdtite in acele locuri predestinate.
cale au hotdrAt pentru noi, cd libertatea existd doar in
mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla
La doud, trei puncte (ilizibil)
Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi
Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele.
rizbundtor. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd
Pentru (ilizibil) drum prin ceruri, migralia sfAntl
ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este
Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil)
Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil), locul chinului
mai bine pentru noi. Primesc adesea intrebdri pe adresa
redacliei, care imi confirmd bdnuielile, gi anume ci din ce
Iui Umal a fost plegdtit
in ce mai mulli oameni se trezesc. Majoritatea md in-
Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului
Seminle, cereale, pomi fructiferi qi peqti de tot felul
mirii
Sub indrumarea lui Umal se va
ilizibil
ilizibil) nu va merge.
Zeii din Apsu, consiliul qi annunaki au spus:
treabd ce sd facem. Eu simt ci trebuie sd fim unifi, sd ne
congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. Si
nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre, cu ure, cu
rdzboi, cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea
pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. Haidefi si
ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. Sd
Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea
ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o
$i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea
lumin[ caldd pldcutd, care izvordgte din inimile noastre.
Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate, locu-
rile sacre.
Traducere din englezd de Crislian David Isdild
Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se
vindece, sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd,
sd iubim fauna. flora, intreg Universul gi intreaga Crea{ie.
Eu, dupd cum spunea cineva, nu sunt zeu sau supraom,
sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind, Adevdr gi
Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut inde-
pirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia
asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul
gliinlilic este adcvirat. Probabil cd realitatea nu o vom
ounol$tc nicirlalir cu cxactilale, insi este bine sd avem o
Iubire. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi
cuvinte, dar asta nu md situeazd desupra niminui, ci din
contra, ma face deschizitor de drumuri. Am aldturi
oameni dragi, asemeni mie, care cred cu tirie in accste
valori gi care au riscat mult ajutdndu-md, ca aceste

I

70 An untak ki verstts An unnak ki cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in
70 An untak ki verstts An unnak ki
cuvinte sA fie aqezate
$i
tiptuite in cdrfi. Noi nu dorim
l.linlic, nu ne liudim cu aceste lucruri, nu vrem mdrire,
vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora le
III
corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei
romAne. Eu cred cu tirie cd. acest popor este un
popor
himit de Creator, un popor care in viitor va fi liclia noii
Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la
umanitili. $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte.
ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut
care nu vi pot
pentru a putea
raspunde. V-arn lelatat insi toate acestea
si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi
noi sd meritim asta
dar vA inlreb altfel.,. cine sau de
putea face
singuri alegetile. Eu cred cd cei ce ne conduc
ce are inlcres si rTe distrugi
qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se in-
cinc sau de
ce are interes sd ne inrobeascd
cine sau de ce ne_a
vAndut fara
ldmple pe Tena. Ei qtiu qi qi-au luat n.rdsuri, insi pe noi
ne lasd in ignoranld. dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte,
Vd rog sd vd rdspundefi sir.rguri, nu inainte
linigtitoarc, cu aparentul scop de a nu crea panicf,. Totugi,
de a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi, la voievozi, dom-
nitori. daci
din cind in cdnd. voci, din interiorul organizajiilor se fac
;i apropo de daci. am sd vd spun un lucru
auzite, fie spre a ne avertiza, fie spre a-gi linigti con-
pe care l-am auzit dc la un mare dacolog:
r;tiinJa, Una din aceste voci este gi cea a unui politician
-Tu gtii cd eristir dovezi care atesti. ci dacii fEceau
sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni, qi cd
cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest
lucru?
Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri.
norvegian, care a trimis in 2008, o scrisoare desohisi
organizaliei Project Carnelot, in care ne spune cd elitele
mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa
de evenimentele catastrolale din 2012. Mie personal mi
se pare extrem de in,portanti aceastd dezviluire qi de
aceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane. Suntcm
deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic, ba mai mult sunt
anumite persoane abilitale, care ne <linigtesc), contra-
carAndu-i pe
cei ce indriznesc sd enunte aceaste ipoteze.
Vi amintesc ci materialul original poate fi consultat pe
site-ul lwlv projeclcamelot.org,
site pe czue de altfel veli
mai gdsi inlbnnaJii despre planurile diverselor oculte mon-
diale gi conspiraliile acestora, despre intAlniri extratereste.
schirnbdri climaterice. descoperiri gtiinlifice revolujio-
nare, e1c.
in continuare voi reproduce exact acest Lext:
,,La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinand
un ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto,
72 A ntnnak. ki versus An unnak.ki An.unnqk. ki versus An.unnak.ki 73 am primit urmAtorul
72 A ntnnak. ki versus An unnak.ki
An.unnqk. ki versus An.unnak.ki
73
am primit urmAtorul
mesaj. DeSi nu putem garanta ade_
vdrul celor afinnate in
acest mesaj, considertn totu;i cA
rAndul lor, cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici,
doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc
nu il putem trece sub tdcere.
sd producd panicd in rAndul populafiei.
Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentru
perioada urmAtoare, membrii guvemului norvegian au
inceput, cu ajutor din partea S.U.A 9i U.E, se depoziteze
mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona
arcticd de nord, precum gi in alte localii din intreaga
lard.
Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cata-
clisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte,
aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare
reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici, oameni de
cercetatori. etc.
$tiinta,
(Sunt un politician norvegian
$i
doresc sA comunic
Eu gtiu ci voi fi trimis, inainte de anul 2012, in zona
Mosjoen, unde avem o bazi subterand militard de mari
tuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o
dimensiuni. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de
entru omeniie, incepAnd cu anul 200g
2. Din cauza cataclismclor
despre
care
diferite culori, rogu, albastru 9i verde, organizate deja de
armata norvegiani. Taberele unde vom fi cazali au fost
se gtie ci umeazA sf, se produca in
construite cu mult
timp in urma.
aceastd perioadd, in Norvegia s-au
construit gi
incd se
mai construiesc, la ordinul guvernului. numcroase baze
Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu
siguranfd in cataclismele respective; ei vor fi ldsali sd
subterane 5i buncdre. Dacd
sunl infebali de ce se constru_
moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor. Conform
iesc toate aceste addposturi
subterane, rcprczentanlii
planurilor ,,elitei", douh milioane de norvegieni vor fi sal-
guvernului rdspund cd ele sunt destinate
prorcc{iei
popu_
va!i, iar ceilalli vor muri. Aceasta inseamnd cd 2.600.000
laliei din Norvegia. Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate
aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate
de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji
in intuneric, negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd.
inainte de 201 I .
Din datele pe care le am la dispozifie, pot aflrma cA in
in addposturile sublerane, toate sectoarele gi buncirele
multe alte_1dri, printre ciue gi Israelul, Suedia 9i Elvelia
sunt conectate prin tuneluri; trenuri rapide fac legltura
intre diferitele addposturi. Ele sunt izolate de ni$te porli
au fost realizate addposturi similare.
gigantice, pentru a nu fi compromise diferitele zone in
cazul in care survin eventuale accidente catastrofale.
Sunt foarte revoltat. Sunt mulli alli politicieni care imi
impdrt5gesc opinia, pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de
mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc
74 An.unnak ki versus An.unnak.ki An.urtrtuk kiversus An.unnak ki 75 avem la dispozilie doar patru
74 An.unnak ki versus An.unnak.ki
An.urtrtuk kiversus An.unnak ki
75
avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti
pentru ,,sfarsitul lumii". OrganizaJi-vd in grupuri de supra-
viefuire, gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana
Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme.
Dacd aveli intrebdri, vd rog sd mi Ie adresali; voi
urmdri sd vd spun tot ceea ce
$tiu
despre implicarea
Norvegiei in aceste planuri.
$i
vd sugerez sd privili cu
atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc
baze subterane gi buncdre peste tot. Deschideli ochii,
trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlpos-
turi subterane, respunsul oficial va fi probabil: ,,Este doar
un depozit pentru hrand" sau ceva similar. Acestea sunt,
ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci.
Pentru mine este, de asemenea, evident cA existe
numeroase semne ale prezenlei extrateregtr.ilor. Observ,
destul de des, ci unii politicieni importanli din Norvegia
nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi. E ca $i cum aceqtia ar fi
controlali mental la nivelul fiec5rui gand, $i tot ceea ce
spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd. Pentru mine
este limpede ce sunt $i
ce nu sunt acegtia. lar aceasta se
poate vedea in ochii
lor gi in modul in care le funcfio-
neazd mintea.
lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari
sau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i
vor muri primii. DupA aceea, armata va face curSlenie
printre supravieluitori, avAnd ordin sd ii impugte pe toli
Penlru ultimadatd md rog: ,,DUMNEZEU si ne
ajute
pe toli"
,
dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi
aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in
lagdre, in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un
ingine nu facem nimic. Numai dacA acfiondm, fiecare dintre
numdr gi etichetat.
De asemenea, am observat cd ali scris pe site-ul
dumneavoastrd despre Benazir Bhutto. Moartea ei a fost
una tragicd. Am cunoscut-o pe Benazir, dupd cum vd
puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am
trimis. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu
Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%. Mai
mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali.
76 An. unnok.ki versus Att unnqk.ki An ulnak.ki vers s An.unnak.ki 77 Publicul nu va
76
An. unnok.ki versus Att unnqk.ki
An ulnak.ki vers s An.unnak.ki
77
Publicul nu va fi informat deloc despre acesle cata_
diferitele baze subterane, atunci cand va sosi momentul.
nu doregte. chipurile,
Mijloacele de transport folosite in subteran sunt tre-
i. In ultimul moment,
nurile NOAH 12. Ele fac legdtura intre diferitele baze
guvernul va dispdrea
subterane, existand o
refea de tuneluri speciale
^intreagd
penhu aceste trenuri. In
prezent, ele sunt in principal uti-
sum.bru.Luali-a,u,.rp",,t,ulpf, i"U:t#i#LX'.:'"t^:Xt
lizate de amatA, care deline in totalitate controlul asupra
farn ili i le,
voasrre. Uni { i-vd for[ele cu "al rii.'F^;di
;;;;r;
lor. La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazd
lmpreuna pentru
vd veli confrunta.
a rezolva nunreroasele probleme cu care
se folosesc un fel de campuri specifice de energie prin
care fiecare vizitator trebuie sd treacd; de asemenea, existA
Cu tot
)
Echipa Project Camelot:
vom respecta
anonimatul
o serie de simboluri, de exemplu, triunghiuri portocalii.
In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilor
autorului, dar precizdm ci el ne_a
spus
numele ,d";
;i
mei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte in
ne-a oferit suficiente dovezi rn acest sens.
Pentru a clarifica diferite aspecte de interes
aceastd scrisoare, i-am adresat nigte intrebdri
aceastd <noud lume)) crue se prefigweazS. Trebuie sd facem
ridicate de
.uptim.n_
ceva, trebuie ca ei sd creasci gtiind cd pdrinlii lor au fEcut
ceva pentru ei - aqa cum fac eu acum, oferindu-vd aceste
tare autorului ei. Redim in continuare rdspunsurif"
u""rtuiu,
informa!ii.
aqa cum ne-au parvenit. Am omis doar unele detalii
Ca argument suplimentar, pot sA vd spun de pe acum
concrete pentru a proteja identitatea autorului.
[aga
cum rezulte de mai sus, aceastd scrisoare a fost
<Am vizitat mai
multe baze subterane. Ne_am
deplasat
scrisd gi trimisd de politicianul norvegian celor de la
in subteran ct, trenuri
speciale. Eu am fost ilpr;;;;
Project Camelot in 2008, dupd publicarea de cdtre acegtia
un grup restrAns; doar anumite
persoane, ,n nu_A. fou.t"
a unui articol despre asasinarea lui Benazir Bhutto] cd, in
redus, au fost selectate pentru a Ie
cer drn <elitd> cunosc aceste lucruri.
vizita. Cu sisuranta
Norvegia, la alegerile din 2009, guvemul FRP va prelua
Eu
delin do'vezi'in
puterea gi Siv Jensen va fi ales Prim-ministru. Acest lu-
sprijinul afirma{iilor pe care le fac. Am i"
"a"r"
iOb"7"
cru este deja cunoscut - este important sd inJelegeji acest
in sursele mele, dar lor le este frici si
spund ;;;;;;:
lucru. Alegerile sunt toate trucate gi aceleagi persoane din
Oamenii se tem pentru viala lor. Eu am
ca Ls[
"onsiderut
necesar sd spun publicului ce se petrece.
Nu
imi
este fricd
elita puterii sunt alese de fiecare datd, doar cd pe rdnd.
Anahzati istoria politicS recentd a Noruegiei gi veli vedea
de moarte sau de lucruri
de genul acesta.
cd mereu aceiagi politicieni au condus !ara.
Toti politicienii din
Norvegia care fac pane din
a$a-zisa <elitd> cunosc existenpi
adaposturilor subterane
Vd rog sd faceli publice aceste informalii pe internet.
Atunci cAnd va veni momentul, poate cd oamenii vor
qi planurile de a salva numai o partt
din
poprtugiu
No
supravielui datorite informaliilor pe care le-au aflat de pe
pe ceitalli oameni
sd."*alo*.iiii",
llsllll lt'tod"-l
diferite site-wi de pe internet. Vd rog sd inlelegeli cd eu
de
a,semenea,_
ca dacd
vor
spune
ceva despre
aceasta'vor
nu cAgtig nimic
dacf, v[
spun toate aceste lucruri.
Ir etrberali din functie 9i Ii se va refuza accesul la
Probabil nu voi avea decdt probleme datoritA acestor
78 An.unntk.ki versus An unnak.ki An.trnnak.ki versus An unnak.ki 79 postdri. Nu vreau sd induc
78
An.unntk.ki versus An unnak.ki
An.trnnak.ki versus An unnak.ki
79
postdri. Nu vreau sd induc
in eroare pe
nimeni. Fac
deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau. insem-
aceasta doar ca sd dau in vileag
." ."
p"il;;;
;;;
nele nu erau foarte mari, aveau dimensiuni obignuite, dar
"""u
mea qi poate cd unii oameni vor
reugi ,a ,up.urri"tuiJr.a
vlemulilot care vor urrna.
erau suficient de clare penku a le vedea.
Am trecut de acele u$i imense. Md intrebam: ,,ce mai e
Cu tot
)
-^lr3::j^".T"to1:
mat mutte
intrebari
dupd posrarea de mai sus. am pus qi
sursei
inro.musilel,ie.elo;;;;lXfr
::?r:i:.3,.'i:?H#
gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput. Era ca intr-un
film qtiinfifico-fantastic. Md aflam pentru prima datd intr-o
astfel de bazd.
Apoi am traversat un tunel lung de 500 m, acolo fiind
de n.oi. paragratet.
mult mai mulli militari inarmali, pentru a ne pdzi qi a ne
,nur"u,.
::3:1.:lil":.
.u-ur;;;;;
Fj
constltule
rnlbrmatii suplimentare. primite ulterior. duna
insoli. Am fost imparfiti in grupuri. Eu qi grupul meu am
ce am pus o
fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd
serie de intrebdri suplimenrare p"ntru u.luii_
fica unele detalii.
Iocafie, ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte.
iul
CAnd am ajuns la capdtul tunelului, am fost rugali sd ne
[pentru protecfia
punem ni$te mdgti pentru ,,proteclia noastrd".
d epartamentul in care a
Mb
am primit ordin sd mutdm
,,pentru propria noastrd proteclie"
Nu suntem, oare, deja protejafi, fiind in interiorul unui
,,N
Jeil i',ii-'TX"'rH'#
TREABA." Mai rrirziu, cdnd am
u,.rirui
asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi
inarmate?
Ianga"#T ,
-
pecriva. am fost imbarcati ir camioane i"
fil"
Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren. O sd
*or'"si
urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri.
itar. Cel pu{in a$a parea, cA
Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu
iformele cunoscute de noi,
re, cele portocalii avrind un
energie, cred, sau cel pulin a$a pfuea. Apoi am urcat gi
l-am intrebat pe unul dintre gardieni: ,,Ce este acesta?" El
n triunghi verde.
triunghiurile erau pozil ionate
in jos
:l
ca
"itTI
un fel de piramiaa .rr,urnuir.
ii'uu.uu
un
slmbot crudat in
interiorul lor. Mie mi s_a pdrut a fi
a rdspuns: ,,Nu trebuie sd gtifi acest lucru, domnule."
In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor, era un
gemule! chiar in spatele lor gi, chiar inainte de a porni se
*
asemdnelor cu litera
E
dar Iiniile orizontale nu erau
Iegale de cea venicalA ca 1a
E,
Avea
lorma unui .,E.,,
puteau observa acele cristale mari, de culoare albastru-
violet, care iradiau o lumind de aceeagi culoare, dar care
nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti. Nu am vazut
:::^|,ry*
din mijloc era de fapt o sageard
orientard inspre
lnrenor.
niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi, de
acest simbol nu este o literd in nicio
limba oe
.
-
care o cunosc pi in
niciun caz in norvegiand.
*
Semnele nu erau,
djn
c6te imi
iduc aminte, pozi_
l"_am lrazut
aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd. fie sursa de putere
folositd pentru alimentarea trenului.
Mai tArziu, am vdzut cd in bazd erau oameni care
*
gionate in dreplul umdrului, deoarece
lucrau la acele cristale albastre. Acestea erau mai rnari
ere erau tn parlea stengA a unilormei negre, "lar pulin
80 An.unnak.ki versus An unnak.ki An.unnak.ki versus An.unndk ki 8l decAt cele un 'j,'i;li.l,,;#.ilj%"#
80
An.unnak.ki versus An unnak.ki
An.unnak.ki versus An.unndk ki
8l
decAt cele
un
'j,'i;li.l,,;#.ilj%"#
mativ
Mai tdrziu, dupd ce am intrat in politici, am aflat $i
alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era
;iJ:',?ll:
r"'"i"a i,"u-a";';,r#;
murt mai arbastre
si
ili:,'i."*:?:i
".","niiT:l
oamenll purta! magti albe
destinaJia ei, ceea ce v-am povestit deja. Din prima cdl6-
torie, cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste
trenuri: ele se migcd foarte repede, nu am vdzut niciodatd
cu
ochelari de protectie si
rnoepanau de
".
nimic asemdndtor. Atunci cAnd am ajuns in sta!.ie, ne era
.liangd crisrale cdnd erau sudbeiute de lumirJ
r\e-am aproprat
rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei. Unul dintre gardieni
la
aproximativ 20 m
de ele, dar ni s_a
a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd.
spus sd ne indepdrldm de zona respectivd.
Cdnd am ajuns afard, ni s-au dat ochelari de proteclie
cd
acele cdmpuri de energie nrin
ca
de
a inlra
ii
baza, in ;n;
;;
ve
gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare. Apoi
totul a devenit foarte ciudat.
de acest
fel de cristale, deoa.ece
era acelagi gen de lumind _ sau
Acolo erau gardieni inannali peste tot
vd amintili cd
a$a
mi s_a pdrut miei
Dacd imi amintesc mai multe detalii, o ,a
ntr-un gen de
f. ,i.".r_ii.^-
"i
v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care tre-
buie sd treci. Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi
tunel aspirator,
eram pulin speriat.
repede, incAt vedeam doar o
Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns
Cred cd ele funcfioneazd pe
intr-o altd camerd. Am observat un ecran pe un perete, pe
frecare. ceea_cepermile "t'tt "t"tJ;:tTrJ"T:*il:
care scria HUMAN - NOT HUMAN - PURE - NOT
*
Trenurile erau ase
PURE.
dinduntru, vagoa-
[Fiinle
umane - Fiinfe non-umane - Pur - Impur]
nelor de
[-.il,
metrou. Tunelul e
;
Dupd ce am ydzul aceasta, m-am gdndit: Existd gi
i;;;'
acera de
'fi.T##,',i
?;"#
,,al1ii" in afard de oameni??
in lungime,
avea o formd
ascufitA in f.ld $, i;'rp"i;,;;;
*
La punctul de control unde era acel cAmp energetic
pentru l0 persoane gi
cabina opeiatorului. Trenuriie
prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am
_scaune
se
puteau conduce in ambele
,"nsu.i,
fird "
n
n.""rura
intoarcerea lor. Am fost legali cu
.**ri
J"
,i"rr""ril.
menlionat inainte. Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd.
Nu am inJeles ce scria. Nu mai vizusem aga ceva inainte.
p,arcursut cllitoriei. gi c fost destul de
ai. uit"ru.u
Dedesubt mai era scris ceva, cu litere ciudate, ca acel
rusr p_rea mare
ml s-a
$r
fAcut rdu dupi aceea.
<E> despre gare v-am povestit - dar singurul lucru pe
+ Exista.$i un spaliu
-
pentru mar6, dar nu loarte mare.
care am putut sd-l citesc a fost HUMAN - NOT HUMAN
F,rau o mulllme de aslfel de
trenuri.
a$a
cum
pdrea.
si
circulau cu o vitezd ater de
mare.l".;i;;;;;;#;;,t;
- PURE - NOT PURE,
[Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm cla-
sftAfulgerare luminoasd. Nu puteam si vdd celelalte
rorul se miecd ae" a.
:::::_1,*:i*:.
,.p.a" i".ii"iji'ra
rificdri asupra acestui lucru]
Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam
pnve;u
ln
Jur;
mai degraba le concenfezi
asupra
propriului
hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei. Dupa ce
'-'-'-'
stomac cdnd te afli in interiorul unui astfel a" u*.
am fEcut ce ni s-a cerut, gardienii
ne-au spus ci vom
83 An.unnak ki versus An unnak ki 82 An unnqk.ki versus An.unnak.ki au urmdrit evolulia
83
An.unnak ki versus An unnak ki
82 An unnqk.ki versus An.unnak.ki
au urmdrit evolulia acestei planete misterioase
merge mai departe, in jos. Din nou, m-am intrebat: cat de
de gtiin!6
mutia vreme, iar recent au fost transmise primele
mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi
de
de-a lungul unui sistem feroviar
. gi incd mai este?
Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi, cu scaune,
care urmau sd ne ducd jos
sau, cel pufin, a$a am crezut
inifial. Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute.
Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control,
nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar apro-
xima timpul petrecut acolo.
*
In lift, imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol - o
,,literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$-
tile audio, dar orientat altfel,
cu vArlul in jos.
Tot ceea ce pot sd vi spun este cd, atr.rnci cAnd
misiunea noastrd s-a incheiat. md gAndeam cd lumea nu
cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse
publicului. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie.
Mai tdrziu, cdnd am intrat in politicd, am inceput sd
cercetez mai in detaliu, deoarece aveam nevoie de mai
multe rispunsuri. Am aflat cd aceste baze sunt ,,arcele"
de salvare ale guvernului, cale vor fi folosite de cei din
elitd, din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie, pen-
Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun
tru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme.
Va exista o ameninJare din exterior, ceva se va petrece
publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am
in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supravie-
fuiascd, se vor folosi aceste adiposturi.
$tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. Nu pot sd apreciez
ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele, deoarece
nu sunt om de gtiinfd.
Dar ceea ce gtiu precis este cA, inainte de 2012,
membrii ,,elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe
.
care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani.
Cu tot respectul
fNurne furnizat.]>
Din tot ce am aflat pAnd acum, cred cd acest cataclism
Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice
este legat de ,,Planeta X" (planeta Nibiru). Guvernul cu-
Project
in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile
u"*u"t"u
noaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public. Oamenii
84 An unnak.ki versus An unnak.ki An.unnqk.ki versus An unnak.ki 85 nu explicd exact cum
84 An unnak.ki versus An unnak.ki
An.unnqk.ki versus An unnak.ki
85
nu explicd exact cum sau de ce (planeta X>
reprezintd
o De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politi-
astfel de amenintare $i de asemenea, nu existA nicio
cian norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul
informafie clard. referitoare la necesitatea de a merge in
cA (elita)
din acea lard se pregdte$te pentru un viitor
subteran.
cataclism planetar, cutia noastri de corespondenJd s-a
Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce
$tie $i
nimic
mai mulr. Esre plauzibil. fiind politician. ca mesajul sau
sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice
decdt pe cele qtiinlifice.
umplut cu mesaje din intreaga lume.
Am lost incapabili sd rdspundem la toate, dar am citit
cu atentie tot ceea ce am primit. Dupd o sdptdmdnd de
linigte, ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile. El
Pentru mai multe informalii despre <planeta X> 9i ceea
este bine, dar doregte sd rimdnd discret, din motive lesne
ce s-ar putea produce, Project Camelot vd roagd si vizi_
de inleles. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld
relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta
prin selecfie. Ne-a promis, de asemenea, cA va desena
simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va
cAtre allii) cd Telescopul de la polul Sud
(http ://yowusa. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/
L sht
ml), a fost construit pentr-u a urmdri ceea ce Henry
trimite prin fax.
Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre
autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm
cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica
numegte,,al doilea Soare".
identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este
Echipa Camelot:
In perioada care va urma pdnd in 2012
9i dupd aceea
exact cine spune ca este.
Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din
vor iegi la suprafall multe opinii diferite,
prevestiri gi
dezvdluiri din interior. Echipa de la project
Camelot
Norvegia gi Suedia. Unii dintre ei ne-au oferit cdteva
detalii interesante. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii
munce$te din greu la un documentar care va prezenta
nu erau noi, ci doar le confirmau informaliile pe care le
posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii, atAt cele
pozitive, cAt gi cele negative. Degi in acest documentar nu
aveau din alte surse. Am primit confirmdri precise de la
doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor
se menfioneazd, noi sperdm sincer ca prin
rugdciunile
gi
intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea eveni-
mentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc.
secrete, cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia, cdt gi
Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga popu-
lajie, dacd se va considera necesar. Unii chiar au cerut sd
Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim, in
ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel
fiecare moment. Vd indemndm
pe
fiecare dintre
voi si
articol.
participali in mod congtient la co-crearea unui viitor
Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte
pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi
pentru
. dintre aceste detalii. Mesajul sdu este foafie imporlant gi
trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a
am hotdr6t sdJ publicdm in continuare, in totalitate (omi-
adevdrului, cu orice pret.
tdnd doar iniormaliile personale, pentru a-l proteja de
86 An.unnak. h yersus An.unnak.ki An unnak kr versus An unnak ki 81 autoritAli). Familia
86 An.unnak. h yersus An.unnak.ki
An unnak kr versus An unnak ki
81
autoritAli). Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor
urgenl5. Doar anumite persoane vor fi primite, cum ar fi
pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat.
Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru:
ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte per-
soane importante, politicieni, oameni de Stiinld $i alli
<Stimatd echipd Project Camelot,
civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli.
Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi.
Mama a fost gi
la altd bz\ in zona numitd Evje, iar
cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat
aceast' bazd subteranA este foarte mare, a spus ea, mult
?n scrisoarea lui cdtre voi, cu privire la bazele subterane.
mai rnare decAt cea de la Baneheia. Mi-a mai spus cd gtie
evenimentele din preajma anului 2012 etc. Trebuie sa
recunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_
nante. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de la
Svalbard, care atunci cdnd au fost ficut publice, m-au
de existenta unei baze qi in zona Stavanger.
Mi-a dat, de asemenea, gi o fotograhe cu o bazd aflati
in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd suble-
rand, dar nu este sigurd de dimensiunea ei. Am atagat
ldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv special
poza aici. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a
pentru aceasta, ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd.
bazei, iar sferele sunt probabil nigte radare putemice, care
$i eu sunt, de asemenea, norvegian, provin dintr-o
familie de militari qi qtiu de la mama mea, care a lucrat
rrurr
monitorizeazd o zond imensA.
Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante, cum ar fi cA
guvernamentale,
marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt,
desPr
localia
unei
astfel
de ba
Este intr-un munte
toate, conduse in realitate de o m6nd de oameni, dar acegtia
creeazd diferite mArci, nume gi ambalaje ale aceloragi pro-
mare, in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte de
duse care sunt definute de cdtre cei din ,,elita" societdlii
a pleca din Norvegia, cu cAJiva ani in urmd. Locul se
noastre, care conduc aceste corporaJii in totalitate.
nume$te Baneheia.
in ceea ce
privegte
baza de la Baneheia, mama mi-a
spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd
intre acolo, in caz de urgenjd. A mai spus cA nu poate
sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior
sau cur1l arata aceasta, fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor
sd nu spund mai mult, gi ea este o ferneie care se tine de
cuvAnt.
Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu
un alt angaj at din armati, care a fost gi el acolo. Acesta
mi-a dat ceva mai multe detalii. El mi-a spus c5. baza este
uriagd gi cd are multe camere, cu diferite destinafii, dar nu
i-a fost permis sd intre in acele camere, fiind condus
Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta,
intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conec-
cu. exceplia faptului cd este creatA pentru o situatie de
tate la sistemele militare. Dar el a spus ca, din cAte a

I

88 An unnak.ki versus An unnak.ki An.unnqk ki versus An nnakki 89 v6zut, acea locafie
88 An unnak.ki versus An unnak.ki
An.unnqk ki versus An nnakki
89
v6zut, acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de
oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie
de vArf
conform propriilor sale relatdri, a fost crescut $i pregdtit
ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl,
din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care le
De asemenea, s-a aflat ce din
oameni care au
avea.
$apte
lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie, patru
El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent,
au murit de cancer. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in
personal pot spune chiar genial, gi lucra la materiale
Fedrelandsvennen, un ziar
noruegian
din
oragul
Kristian-
sand, in 2001. Din pdcate, acest articol nu mai este
matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe, pe care mi
le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii.
disponibil pe internet.
Unul dintre prietenii mei, care a lucrat pentru NSA
In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii
ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre
(Inspectoratul norr,,egian pentru controlul qi supervizarea
care am mentionat anterior (de la Baneheia).
transportului feroviar) mai mulfi ani, mi-a furnizat, de
asemenea, informalii uluitoare referitoare la bazele subte-
rane gi la alte activitdli ale guvernelor.
El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze
subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de
experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in
timp, cdldtorii in alte dimensiuni, tehnologie extrateresftA
etc. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a
unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe
calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe
calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6.
El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contact
permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite
porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin
in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a
aparfinut armatei, accesul persoanelor neautorizate liind
care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde, in loc sd
foloseascd nave spajiale. El a sus{inut ci se lucreazi la
<terra-formarea>> lui Marte, aceasta insemnAnd a face
interzis in acea perioadd. Am fost acolo de mai multe ori,
cdnd mama incd lucra pentru ei. Recent au inchis in mod
oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi
posibild viala pe Marte pentru oameni. in acest moment,
Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la
suprafale, degi pare se existe ceva viald in subteran. prie-
tenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai
putut sd iau legdtura cu el.
au transformat-o in campus universitar.
Cu toate acestea, unele dintre vechile buncdre qi siste-
me subterane au ramas in continuare acolo. Personal am
vizital citteva dintre acestea, care erau amplasate la o
addncime foarte mare. La un moment dat, am ajuns intr-o
Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai,

I

90 An.unnak.ki versus An.unnak ki An unnak.ki versus An unnqk ki 91 camerd mare, cu
90 An.unnak.ki versus An.unnak ki
An unnak.ki versus An unnqk ki
91
camerd mare, cu o ugi imensd de fier, care avea pe ea o
cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cata-
roate nr
incuietori. Nu am putut sd
clismic
urmeazd se se petreace, iar noi ceilalli nu $tim
deschid
gtiu
ce
se afla
in spatele
ei.
nimic. )
Struc
incadratd de cerc este intra-
rea care duce in munte. Structura albd din
dreapta
reprezintd
Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de
alte clidiri care probabil deservesc baza, deoareie ar-r o
mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq.
crezut cd existd guverne, organisme, oameni care sunt
implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei. VA
Dupd cum vedefi, este un munte uriag, cu lacuri
dau dreptate, lumea in care trdim ne-a transformat in
deasupra, astl'el incdt addncimea la care se afld baza in
roboli bine structurali, cu o intuilie blocatd gi cu o rali.une
interiorul muntelui poate fi doar
speculatd.
atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul
nostru
De asemenea, observali c6 munlii Gimlemoen gi
dugman. Chiar dacd aceste informalii
vi se par de
Baneheia sunt foafte apropiali, fiind desp[rtiti doar de
domeniul S.F.-ului, vd rog sd vd facefi propriile cercetdri
apa rdului. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din
Gimlemoen gi Baneheia, pe sub rdu, nu am nicio idee,
gi si trageJi propriile concluzii. Ceea ce vd pot spune cu
siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu
dar, aga cum am menJionat mai sus, am gdsit un buncdr
care merge mult in subteran, ducAnd la acea camerf, cu
uga metalicd uriagd imposibil de deschis. Aceasta a fost
este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii
este bine pusd la punct. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla
in Gimlemoen, iar in camerd se afla apd de jumdtate de
unor adevdrate orage subterane, presdrate pe intreaga
suprafa![ a Terrei. SUA are 130 de baze subterane qi un
met.ru.
<buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproxi-
Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri de
ventilare, in mijlocul pidurii, in partea superioard a aces-
tui munte, care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in
mativ 1,30 miliarde de dolari. Aceste construclii gigantice
sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub
directa supraveghere a acesteia. De asemenea au apirut
bazd.
Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile ;i departe
informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane
de orice drum.
Am observat de mai multe ori
personal
mililar inarmat
in fala intrdrii bazei menlionate. Aceasla este un lucru
situate qi in alte localii cum ar h: Alaska, Elvelia, Franla,
Rusia, China, precum gi la poli. Acestea sunt cele care se
cunosc. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului
ciudat, deoarece Norvegia nu este o lard in
care politigtii
sau militarii sd aibd arme asupra lor. De fapt, nu au voie
larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a
realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop,
in baza unor informafii precise. Nu cred cd cineva qi-ar fi
concentrat atenJia qi finanlele degeaba. Ceea ce ne spun