KLAUg KENNETH

ORTODOXIA, DRUMUL
REGAL
iN PREI,UNGTREA cELoR
,,2 MII,IOANE DE KILOMETRI
iN CAUTAREA ADEVARULUI"

Convorbiri realizate de
Romeo PETRA$CIUC 9i Raluca TODERIL

lsBN 978-606-94954-7,6 Editura Siluana

Feurei,2020
 Klaus Kenneth
care preotia nu este decAt un mi.iloc de a
strlnge banii de pXine, si nu o chemare
interLari. A studia teologia e un mod
foarte plicut de a trii mai tirziu - cui
nu-i place si i se sirute mAna? Dar din Cuprins
acest mod de a privi lucrurile lipsegte
tocmai dumnezeiescul! De aceea, cred ci
oamenii trebuie trezili 9i nidijduiesc ci
i-am zguduit s,i eu, micar Pu1in.
Mi bucur, deci, cu inimi dePlini de Un mic popas dupi ,,Doui milioare
urmitoarea noastri intilnire, spre care de kilometri..." ...............5
privesc cu multi sPerangi. ,,Calea Ortodoxiei este drumul regal"......9
De ce Ortodoxia? ............................... 23
Pirintele Sofronie si fascinatia dra-
gostei lui Hristos.............. .................... 37
,,rA.u venit demonii si mi-au dat pute-
rile cS.utate ;i dorite"...........................60
in ghearele morgii trupegti si sufletesti .... 86
,,Dumnezeul nostru nu e fitecine..." ..... 1 1 6

\40
 ,,Calea Ortodoxiei
este drumul regal"

ISms l{enneth, an nume carefan inconju'

rul p'i;mlnalai de ccaa nrenTe, in urnu unor
expeneille ca adeudrat fulrninante in cdata'
reaAdeudrului, idrnnlf.cat dzplin ca Hristos.
Arn urea s'i. pmf.adm dt;ederea n in Romdniz
- ?i-a, dr affiL pe dteste firAmrri - li s,i
prelangim parte din ceb pouestite in cartea t4
,,Doud milioane dz kihmeti tn cdutarea Adz'
odrului, ca ebmmte noi, pilduitoare.
Cel care fi-a citit jurnalul de bord al ex'
eursulai iniliatic saa cAre te'a lnthlnit tn
conferinye sirnte indatA cA etti un om iubit
ru adzudrat dz Hristos. Cine este, qenmt
tine, Acest Dumnezeu, Care a interuenit
dfq dcodafi, in toate ale ale, schirnbln-
du-b, transfgurdndu-le, spunlnd,,Stop!"
cdktoriei ale? Cine este Acest Durnnezeu
al ere;tinih4 Care arc o asernenea inrlwire
asupra uiey'i nle?
 K{a s Keslnettrl
-I 'r li 'inrt in clL-,r,j lelrrri pc Act':l H'i.
;"
tos. in plir.nrLl rild, nri siinr ccrclus si
ocrotit .le El. Mi se intirnpli me reu, la le I
(.1 J\(.I2. la . ortlrr r,rt:r clin D.-'.r. si.inrr
cri ciintr'-ociati este pr€zerit, ci este lingi
mine, iai aceasta irni da o incredere enor-
mi. r'rc.'trll: i'r Fl. ii ru ai cupii 'i .1ql
ci, de intlatli cc r:r:piii au problenre, vin la
tati si la nlama. (iopiL-rl ,:rrli, se Ioyeste la
genunchi si iencdc isi srrigi pri.r-intii. l, o
incredeic ilcplinil, pe larc nll o au deciit
crrf iir. p'..1, ' ,r. , , .t.'i itr.:,-i-re o Jr't ]i r u
in I)LLiii nczcLr.
Oonr/urritorui ie.;c/ayi1 poate sI orga,
nizeze corrieriirteie crrm.rrca cl, insi. tot
l)iimnezcu cstc Cci care le rlnduieste si
lg iml'ji1'"r1q. lp lls lg1;j.r. rpr ;rr r.-rdrrrj
'-ttttri rU'trett d( i(!liGtinle. ti:r au
'ertii
cieloc ti;riiucf,torii stabiliii a mi insofi ir)
.' '. ;ilis.l.
irrijlr,,r'i..j. l'iltli
pJt)j lJ u )1.i. JU
venit aitii, care erau, de fapt, n.iulr m;ri
bur:ri decit primii. Cind arn lirst pirlsit
rle soria mea, a venit unii dc o mie de ori
rrli lrL:rr.il \i nrr .-r.ir !.r.1\;nle 5i ,i :pun cr'
I si atunci clrid te convertegti. dar', prin irp-
Folmuli cu carc l(laus obisnrria, in ircon-
fLrnclabiiul siu unor sinitos si drigisros, si il
nunrelscri pc ilolrleo Pttrascjiic (Editura lg;ai.r),
orgrnizatorul turnculLri clin llominia. nlrneu carc
dovedit, pr'!n rrult:r,'reir irrtirlniiik.lr. nu de pu-
,"-:i
iinc ori, cu aili'r';irai epLriz:rnt.
1C
Atrodoxia, drurn Ll re14a.!
e Nicl(ica:r pel)tru minel Si atunci, 'lrtatn-
te, a lbst bine. arn avui part.r rlc clragcste.
L)ar ce am acllm e de neclesclisl A sti ci
Le a1]i irtt'..id.rir i,i rrr.ll.l I tti c tt,t .cttii
ment asa de linigtitor si de nrinunatl
Prin aceastir griji a iui [.iumnezcu, au
cizut clc la rnine toate it ce-uriie:. i)e ce
peffni.t€ l) ln.tezet! ttite!1? De ce e ntiitt
nedreptdft? l)e rc rrcr opiii? [)€ ce mt c
ntni mu/t(l bttniittut i.n /rtne? Toatc lntre-
birile au dispir-ut prin prcze r'r tri lui Dum-
rlc/e1: A(L\ri, | \te r\p(Lllrl po/in\.
Cit clespre celalirli aspect, el estc si nrai
pozitir,, desi estc negativ. Ccnvct'tirea Lrebu-
ic si 1i-o imaginezi ilr felul rirrriitot: un on.t
cirr. triicste flrl ljristos ej ca o c;tsi 1:ccher
prin car€ bate vinttLl, de pe cirie cad ligle-
ie, in carc ploui" Ar.ind Eeanutile spartr,
p:iianjcnii Fitrund ir'Iuntru. col,.oarcle pu-
rrezcsc si ilcer-incet c,-sa cadc i| paragin;i.
irrrlegul compiex ai picatelor il m:ininci
pe vechiul om ;i il clistnrge in final" Atunci
cind te corr.rertcgti, nu vin{: nicio bagheti
1n.r3ic.t cr 1. ,11irrg. .'i gl':i - te-ai trattq'
format intr-un p;rlari h,sti ilceeasi casir vcr:he
tui ci iri schiinbat pjrtlprictilrld, se schim-
I Sc,gia lri i{llus, citspre r:uc :rutol'-tl vl licc
:r.mintire de mrrltc c,ii in caclruLirccstor con'.orbili si
dcspre carc v:r rorlri mereu cu o irscinanri ldlniragic
ti
 Klaus Kenneth
bi unele lucruri. Proprietarul cel vechi era
lipsit de dragoste si lisa ca totul si se strice,
pe cirrd ccl rrou isi iubesre proprietatea. asa
ci pune din nou liglele, pune din nou gea-
murile, aspiri covoarele si lenoveazi totul.
Tocmai aceasti renovare insermni ,,a in-
noi". Dar pini la slirsitul vietii, pas cu pas,
se giseste mcrcu a]tceya de renovat: dupi
cum spuneam, nu te transformi dintr-oda-
ti intr-un pallr. fiecare ploprierrr srie c)
poate si vinl ialisi o fi-rrtuni cu grindini
care si strice acoperisul si ci mereu va tre-
bui si invcsteasci in reparagii.
Aracurile diavolilor 5unr ca acea)le
grindinii. Din vreme in vreme, mai iese la
suprafagi vechiul Adam sau vechea Evi..
Dar, pentru ci proprietarul este unul plin
de dragoste, llu oboseste niciodati si se
reapuce de rre:b,i. Fl nu \pune ce nu are
niciun sens si repare ce s-a stricat, ci ori-
cum va mai veni o ploaic cu grindini 9i iar
se va strica, ci, indati dupi furtuni, de-
r ine .rcrir si repari rorul. locmai pencru
ci proplietarul vede aceste spalii putrede
din casi sau din suflet - in cazul acesta,
,,casa" este simbolul sufletului -, il face pe
onr atent, spunindu-i: Hei, grijd, rrolo te
strici! Iar ceea ce ne strici sunt patimile.
Totu;i, dad cheia unei adeudrate rleor-
tari la Hrktos std in Perseaerenta acedsta a
12
Ortodoxia, drumul regal
renor)Arii clntinue a casei sufetulu.i nls*u,
de ce atdt de pugind lume dre areme astdzi
de Dumnezeu?
Eu nu cred ca o:merrii obi;nuiJi. carc
vor si fie cregtini, au probleme cu cele opt
porrrnci rle lrri Moi'e. Aceste opt porunci
pot fi implinite cu ugurinli, de obicei,
de orice crestin. Dar Dumnezeu ne-a dat
zece porunci, iar pe primele doui nimeni
nu le poate implini: 5l-Z iube;ti ;i sn-L
sluje;ti pe Dumnezeu cu toltti Puterelt td-
E un lucru pe care nimeni nu a reugit si
il faci vreodati. PAni gi pirintele Sofronie
:punea cd. e lrn lucru cu neputinte PentrLl
om. Pentru ci, de indati ce mi gAndesc
la altceva decAt la Dumnezeu, am lucrat
impotriva plimei porunci.
Cit despre a doua porunci - Iubey
te-l pe aproapele tdu M Pe tine insu1i -, 9i
aceasra e. de obicei. problemarici pen-
tru majoritatea cregtinilor. Dumnezeu
gti€, insi, lucrurile acestea;i are dragoste
;i mili de noi; ;tie ci suntem nigte bieli
Adamiplini dc mizerii si atunci ne spunc,
cu ingiduinli: Bine, nu sunteli ln stare si
tineti primele doua porunri. cJnr mnrnr cu
ur mdto are le de s c ur c a7i - u a.
Dal apoi se intimpli urmitorul lucru,
care e partea cea mai grea a relaliei cu Dum-
nezeu. Si care, asa cum ma prive;te pe mine'
T3
 Klaus Kennettl
prive!te pe {iec:u€ rlintrc noi. Avenit c,clati la
Hristos rn tAnir ;i L-a intlebar ce trebuie si
laci pentm a ajunge in lmpiiilia Cerurilor"
.5i Flristos i-a spus si lini poruncile. Tinfur-rl
ir r.isprrrts ti nLr c rrir i,, yrtrblemj. porunci-
le ie gire. insi tipul aceia avea problema cair.r
mare ci era destr.rl de bogat si atunci Hristos
a pus rlegett pe acc;Lsti bogigie a lui ;i i-a
sp'.rs si o impar ti la s:uaci. Iar Evnghelia ne
.p111r1 ,.j 1,1111,,'l .r tr'ls, 1r 1n1ri*1.1,. p( 1rrrl(i
dumnezeril lui elau banii.
ir) r !l( /.'.'( i'uru,)r i. rrr-r :ri se s|unc ri
nu aveln b:r;.ri- l.l,-i c p;car si ai bani si, de
accta, tiln:inrl nllsLnr nu a rnintii cind a
sprLs cir tinc poruncilc. in Stateie'uTnite, de
exemplu, :;risri atjLtia oan:reni grasi, incir
ar rrehul si se inventeze o a Ltnsptezecfa
!-.oruircil: Sri rtu tnni nti"nAnci ntit.t\tECeti,
IuLmili J:l:l c5r, { (rJ C('ll()i ,rr;n),m ptl;rni
si el.- sunt cele care il strici;i il clespart
pe om de L)'-tltnezcr,i. Oanenii, ajeseor.i,
ci
r-laca 9in cele zece porur.rci, spur.r le;rede
sunt crestini buni, dar au accese de mi-
trie, r'orbesc |-lcruri r-clc clcsprc algii, se
uiti ia filme pcrno, string bani, mi.ninci
prea mult * acestex surrr irarimilei Si dacii
intr-ader.ir ne rlolim c relatie cr-r Hristos,
El, prin Sflntui X)uh, arati omului acestr
parimi. Si atur.rci cipitiin o cu torui 3.trt:i
.riziune asupLa oropriei persoane"
14
O rt.o doxi.a, dutrn.u.l rtga /
Culmea este ci oamenii c:ue lin cele
zece pornnci devin repe,:le ferisei, hlcep sil
.rt.rlc rit ,leger,tl spit ,.. ilalri: iJ uit, (,:tr rt
l,o.,t.t,i ,jlJ. i,n uirr:rJat... Bibli.r ,rc
.l,rlrc
ci oame nii acettia viid paiul din ochiul ce-
lr-iilalt, li,-ri a vcclea bima din cel propriu.
Si eu rn.rioeri cerr: in gerl.frl.,ci p. c:re
noi ii nun-rim prieteni nu lic spLLn aLlevi-
itrl. lenlru Lit \'lt \n ld\tr' /C lticrertia Ltr
noi. Astfil, adev'ir-ul il auzirn ioarte cles de
ll r.lu'rn.rrri rlLr'.rc,,'iL ( un .rilc\lr pe r.rr(
'rtt rl .t,.,.cptirn roLot;li lrr ')lTtt ca nli vitrr
de la prietenii noltfi. {Jiie, de cxen.rirlu,
tu nu esf i pr icte nul meu. cie aceea iti spur]
randuca"tor rJe :c/,uti (rllr). Ca pricten,
'rr Poti \i IePr\,\1,/i rnCrt u trrl(i fel\oJIi\
cer.a. L)a r:, dac,i l.,em e rt acleviri-aL d r:Lgos-
tea lui [{ristos, atunci prltem. E un luci"tt
car"-, insl, nu iunctionelzi clecit a-tunci
cincl suotenr reniscuti. H rnereu ia fil:
claci sunLem crestini nrlmai prirt cerlifi-
..,trrlde b,,r.z. Itt,.rrrrile 'rtt ftlt). rionL.,lj.
A;:r e virta mea c,u LJurntrezer.t: nespus
dc binecuvintati.
La Lr\l vrr'me ,lu|.1 .ollrclrire. ntt-r,tn
dar seama ci viata nu iini r: chial aga de
rrrl L ltnr nri ,, iln.,gjrrrttr, Crtz,t', ,n ri. rre.
maivoincl sa ani cle-a face cn satana, i-am
h:at pe vcchiul Adam cu inirle, l-am i.g:rt
intr-un sac. am lners cu ei pc mare, l-anr
t5
 Klaus Kenneth
aruncat peste bord urmi m-am intors
pe
;i
pe lirrn. Dar vechiul Adam, care inoati
bine, imediat m-a prins din nou. fi iar{i
a apirut! De el nu scapi ugor! Cind am
descoperit treaba asta, ci el e inci prezent,
am alergat la pirintele Sofronie. Pirintele
5olronie mi-a spu.,.a nu me lem. ca nu am
pierdut l-rarul, doar ci el a luat o alti formi.
Chiar gi pirintele Rafail3, acum, cAnd am
povestit asa de mult, mi-a spus ci faptul ci
un om i;i recunoaste picatul e deja primul
mare dar al lui Dumnezeu. insi trebuie si
recunoastem ci este un dar cam incomod,
Ne-ai uorbit de dragostea lui Dumnezeu
;i apoi de t,tnaru/ din Euanghplip, care uine
;i intreabd ce sd fac,4 s,i dobdndeasc,i impd-
nilia Cerurilor Hristosul Acesta Care cere
totul - thndrului din Euanghelie ii ;i spune,
de fapt: ,,Wnde tot ce ai ;i-Mi urmeazd! -
nu e un Dumnezeu excesiu de orgolios, de
subjugant? Dragostea de genul acesta, ?e
care ;i-o manifestd ltsu?ra noastrd, nu e o
dmgos te bo lniiu icio asti, ge lo asri?
Hrisro\ nu Se multumette cu jumatrte
din inima noastri. El o vrea intreagi, fier-
binte sau rece.
I E vorba de pirintele Rafail Noica, la care Kla-
u. ra lace foa rre de. relerire in paginilc ac(.tei car( i.
16
Ortodoxia, drumu/ rega/
Am intiL.rit satanisti, de care se temeau
crestinii din Elvetia, care liceau tot felul
de spectacole foarte dure. Unul dintre ei
isi trecea ace de siguranti prin brage, de
jos pAni sus, lisfu.rdu-se ridicar intr-un co-
pac, in formi de cruce, ca si curgi singele
lui pe oameni. $i am fost chemat cindva
si cinr la chitari la un drg din Elvetia -
un tArg din acelea cu standuri pe strizi.
Am auzit ci ;i satanistul acela e acolo si
i$ lace shou.urile. dar niciurr cresrin nu
a avut curajul si se duci \a-i )puni ceva.
Toti l-au ocolit, sperAnd ci se va intAm-
pla ceva daci voi veni eu. Erau oameni
adunagi in fala standului meu, la fel cum
au fost ieri adunati in sala de conferin;e,
1i. deodari. in timp ce cinum. am *imlir
o privire puternici atintiti asupra mea. Se
amesrecase gi satanisrul prinrrc oarneni :i
mi privea, dorind si ajungi la mine. in-
tr-adevir, el era. indati am ficut o pauzi,
am coborit la el, l-am luat in brate si am
observat ci e fiatele meu. Si atunci, mi-a
sprs: Cind tu ili termlni ?rlgramu/ ;i eu
il termin pe a/ neu, hai sd ne intilnim in
gardcroba. Pe la miezul noprii, a rerminar.
Era plin de singe si am mers la el in gar,
deroba. spunrndu-i ci mi se parc un rip
grozav si ci imi place foarte mult de el.
!i cred cd un an mai tarziu s-a convcrrir
17