]ru u4* rz / uuulI !

A'/r' 4/
t ,,C. a impreunatDumnezert,omulsd nu Gtputta" t

Reviste atitudine
decultura, a Episcopiei
$ispirihralitate Alexandriei . Anul)(X a Nr 2 (228)r Februarie
giTeleormanului 2016

Cum il intf,mpin[m Minunea Sffintului

pe Domnul?
D e doud mii de ani,
Hristos MAntuitorul ne dd
intdlnire, ne cheami la El,
intr-un mod speciai, cAnd
viefii. Astdzi, ca gi atunci,
Hristos Mdntuitorul ne
i n td m p i n l p e fi e c a r e cu
dragostea, smerenia gi jertfa
Sa, degi se lasl pe brafele
noastre in chip minunat,
oamenii, in falsa lor evlavie,
igi pregdtesc falsa mAntuire,
deoarece to{i mergem
contamina{i cu pdcatul in
Intdmpinarea Sa. De aceea,
Domnul Iisus Hristos este
vizibil supdratpe om, intrucdt
u ma n i ta te a n o a s trl n u e
Pr.Constantin
CATANA,
Mlnlstirea Viratec
(Continuarein pagina 4)
lerarh Spiridon (1)
,,Soborului celui dintdi teol ogi co-medi cal e,eazur l
te-ai ardtat apdrdtor gi de extrem de grave, cazuri-
minuni fbcdtor, Purtdtorule limiti, in care intervenfia
de Dumnezeu Spiridoane, proniatoare gi tbmdduitoare
Plrintele nostru. Pentru
aceastacu femeia cea moaftd
in groapb tu ai vorbit gi
qarpelein aur l-ai prefEcut.$i
cdnd ai c6ntat tu sfintele
rugbciuni, ingeri ai avut
impreund cu tine slujind,
Preasfin{ite.Slavd Celui ce
te-a preamdrit, slavb Celui ce
te-a incununat pe tine, slavd
celui ce lucreazd prin tine
tuturor t6mdduiri"
(Troparul)
Printre cazvrile
::: i rri*Ll+):Nq' :\r

putem s6-l oferim gi noi darul Din sumar , ' .', , ,.$..9 -: ] ]:

:
'r :':

: ; : r r
.i,j.,,.f:,,.

. . 1 ;
::

nostru.$i nici un dar nu poate r Totalitarismh.omosexual planetar(l) i ir,$rii:;

fi mai mare ca prezenla r Un stfllpneclintital credinfei (2), de Sus venitS,a fost vdditd gi
noastrd lAngd El cu iubirea ': P'4,,
. Papagi"ecumenigii"(3)r ,-;.: P":,10t; adeveritd,am pdstratqi cazul
i
gAndului frumos. La
.Cronita*ntitrrishi;;''.;.,,'.'"..'' ,p;J3!1',1 Dr. Ioan CANDU
Sdrb[toarea Intdrnpinirii,
'mifi'nu['*!
Dumnezeul nostru, al
comuniunii, al vegniciei, se
",:;;,.;' u,,,,.i,i;l'ilriir.'' ,F,'11,,,,.(Continuarein pagina l6)
lasdpe brafelefiecdnricregtin,
ca sI fie purtat in suflet, in
O legetiranicfl interziceadevlrul
iniml gi-n toate imprejuririle E timpul siinvdf[m sdap[rdmgi libertdlile trebuie sd se intdmple,trebuie presaficivic Ai
care nu ne plac, dar rdmdn fundamentale.De oprili. De ce? Pentru cd legea asta reprezintd,
exemplu, adevdrata libertate de exprimare - fEr[ nicio exagerare,un atac gi o restric{ionare
Abonamente care este gi rdmdnefundamentulunei societdJi de naturi totalitari, firl precedentin ultimii
' A b i i r i ' a m e n t g ' le , , 1 4 democratice. 26 deani,la adresalibertdliide exprimare.
,,Credinlaortodoxd", pentnl Personal,susfinoricdnddreptuloricui de a ins6,pentruca publicul larg - cdt mai larg -
anul 2016, se efectueazdIa md insulta qi ,,deftima", indiferent cdt de si reacfionezegi sd presezein masd criticd -
toalg,o-figiilelpogtaledin garf , nemeritat sau injust - la o adic6, avem destule adici eficientd,de impact - impotriva votdrii
revista fillrd . inscrisd in mijloace si instrurnentelegale pentru apdrarea acestei legi, oamenii trebuie sd in{eleagd
reputafiei personale ' decdt sd incurajez un efectele legii, inclusiv asupra lor, nu doar a
_ .i 151 asemeneaabuz legislativgi de puterecum este jumaliqtilor.
pentru ,p€ ,,lege3defEimdriisociale". Impresiamea estecd efectelegi intenliile
lun5'(la rEdacfis! Cei'care In octombrie, cdud legea ,,defdimdrii sinistre ale acestei legi nu s-au infeles. De
d o r e s c s d d i s t r i b u i e sociale" a fost votat6, cu largd unanimitate,in aceea,rog pufina atenfie la explicafiile ce
publicafiaori s6 cumpereefl Senat, am oferit, ca reacjie rapid[, cdteva urmeaz6,eare ne privesc pe toti, inclusiv pe
grCIss, sepot.qdresadirgct:,la explicafii (vezi ihincu.wordpres.coml20l5l cetdfenii obignuili care folosesc refelele de
redacfie,, cu'ma,$datpo$al; 10/08"). socializaregi comunicareapublica online. Md
pe adresa:Enache loan, Intretimp (n. r., la 9 februarie2015) legeaa voi stridui sdfie cdtmai simplegi clare.
Cdea MIrfue;ti, nr. 'lS5r, t r e c u t d e c o m i s i a j u r i d i c i a C a m e r e i
bl. E6, et,2,^p.7, Baciu - Deputalilor qi urmeazdsd fie supusdvotului Ioana HINCU
600073, judefulBaclu. final - de camera decizionald.Aqa ceva nu (Continuarein pagina 8)
 \

Pagina2 Februarie20l 6

Agendaepiscopalfl
a PSGalaction
Dum inic i, 2T d e c e m b ri e2 0 1 5- s l u j e g te MdndstireaPantocrator - DrdginegtiVlaqca.
Sfdnta Liturghie in biserica Sfdnftrlui Ioan Luni, ll ianuarie - slujegteSf. Liturghie Edimtade
Botezdtoruldin Rogioriide Vede. in bisericaSfinteiMironositre Maria Magdalena
Miercuri, 30 decembrie - sdvdrgeqte din Min[stirea Pantocrator - Dr[gdnegti S.C.GEEA S.R,L.Baciu
SfdntulMaslu in bisericaSfinfilor Arhangheli Vlagca. Participd la deschidereaExpoziliei ISSN I43-374X
din parohiaFotdcheqti - Videle. omagiale Mihai Eminescu, organizati de
Colectivulreclac{iona
I
Joi, 31 decembrie - slujeqte SfAnta Grupareacolec{ionarilorde medalii gi insigne
''' '
Liturghie qi Te Deum in biserica Sf. Mc. M i h a i E m i n e s c u l a S a l a d e E x p o z i l i i Diiector: .
Ciprianqi Iustinadin Mdn[stireaSfinteiTreimi C o n s t a n t i n B r i n c u q i d e l a P a l a t u l Ioan ENACHE
- DrdgdnegtiVlagca. SdvdrgegteVecemia gi Parlarnentului din Bucuregti.
Litia in biserica Sfintei Mironositre Maria Mi ercuri , l 3 i anuari e - sl vdrgeqte
pr. RorneoACI"IIVEI
Magdalena din Mdndstirea Pantocrator SfAntulMaslu in CatedralaEpiscopaldSfdntul
Drdganeqti Vlagca. Alexandrudin Alexandria. Comel GALIIEN
Vineri, I ianuarie 2016 - sdvdrgegte Joi, 14 ianuarie - participAla gedinfade Lucia ENACHE
Sfdnta Liturghie 9i Slujba de Te-Deum in lucru a SfAntuluiSinodla PalatulPatriarhaldin loan GANDU
bisericaSfintei Mironosile lvlaria Magdalena Bucuregti.
din Mdn6stireaPantocrator - DrlgdnegtiVlagca Sf,mbiti, 16 ianuaric - slujeqte Sf.
qi rostegteun cuvdntde invlfdturd. Sdvdrgegte Liturghie in biserica Sf. MironositreMaria Fotoreportcr:
Vecerniagi Litia in acelagiSf6ntlocag. Magdalena din Mdndstirea Pantocrator I)anPINTILII:
Simbitl, 2 ianuarie - slujegteSfdnta Drdg[neqtiVlagca,iardupaamiza- Vecerniaqi Colegiulcleredac{ic
Liturghie in bisericaSfintei MironosifeMaria Litia.
Magdalena din Mlndstirea Pantocrator Duminici, 17 ianuarie - slujegteSfdnta Prcgeclinte:
Drdgdnegti Vlaqca.Sdvdrgegte Vecerniaqi Litia Liturghiein bisericaSfdntuluiIerahIoan Gurd PS GALACTION,
in acelagisfdntlocag. de Aur din MdnastireaSfdntuluiPantelimon- EpiscopulAlexandriei gi
Duminici, 3 ianuarie - slujeqteSfdnta SiligteaGumegti.
Tcleonnanulu!. , ;
Liturghie in biserica Schimbarii la Fa[d a Vineri, 22 ianuarie - sdvdrqeqteSfbntul
DomnuluiHristosdin parohiaMavrodin. Masluin bisericaSfinteiMironosilegiintocmai Mernbri: .r . I l
Mar{i,^ 5 ianuarie - sdvArqegteSlujba cu Apostolii Maria Magdalenadin Mdndstirea I'r. dr. Marian CruLEI,
CeasurilorImpdrdteqtiqi Sfdnta Liturghie in Pantocrator - Dragdneqti Vlagca. protopopTrulu Mlgurele
bisericaSfintei Mironosife Maria Magdalena S6mbiti, 23 ianuarie - slujegte Sf. Pr. Adriirn Petru! DRAGHICI
din Mdndstirea Pantocrator - Drdgdnegti Liturghie in biserica Sf. Mironosife Maria
Vlagca. Sdv6rgegtePavecernifacea Mare gi Magdalena din Mdndstirea Pantocrator -'
Litia in acelagisfdntlocag. DrdgdneqtiVlaqca,iar dupd amiazaVecerniagi Itcdaclia;;iirdnrinistralia
Miercuri, 6 ianuarie - slujegte Sfdnta Litia. S.C.GEEA S.I{.LBaclu
Liturghie 9i Slujba de sfin(ire a apei in Duminicl,24 ianuarie - sluje$leSfanta
CatedralaEpiscopaldSfdntr.rlAlexandru din L i turghi e i n bi seri ca S fi n{ i l or Impl rati Autorizatic: J04/I 903rI 992
Alexandria. SdvdrgegteVecernia gi Litia in Constantin gi Elena din Rogiorii de Vede. CalcaN4irlgegti nr'.185,bloc
biserica Sfintei Mironosile Maria Magdalena Sdvdrgegte Vecerniaqi Litia in bisericaSfintei 86. ctaj II, ap.7, cocl600073
din Mdnistirea Pantocrator - Drigineqti Mironosile Maria Magdalenadin Mdndstirea Bacdu
Vlagca. Pantocrator - Drdgdnegti Vlagca. Telcfon/fax: 0234I 55 5370,
Joi, 7 ianuarie - sdvdrgegteSfAnta Luni, 25 ianuarie - slujeqte Sf6nta dupiiora 18
Liturghie gi parastasin bisericaSfdntuluiIoan Liturghie in bisericaSfdntuluiIerarh Grigorie
Botezdtoruldin parohiaSeaca. Teologul din Campusul Universitar din r-rnail:
Vineri, 8 ianuarie -^sdv6rqegteSfdntul Alexandria. creclintaortodoxa@7yahoo.
conl
Masluin bisericaSfin!ilorImpdrafiConstantin Mi ercuri , 27 i anuari e - si v6rqegte
qi Elenadin Rogioriide Vedegi SfdntulMaslu SfdntulMaslu in bisericaSfin{ilor Arhangheli Conturi:RCR Racau:
in bisericaSfinteiN{ironosileMaria Magdalena din parohiaFotdchegti - Videle. Codul IIIAN RO63RNCII
din Mdndstirea Pantocrator - Drdganeqti Vineri,29 ianuarie- sdv6rgegte Vecemia, 002603089475000 1:
'frezoreria
Vlagca. Litia 9i Sf6ntul Maslu in biserica Sfintei Baciru:
SAmbItI, 9 ianuarie - participd la Mironosife Maria Magdalenadin Mdndstirea Codul IBAN RO44TREZ
06 | .506exxx000579
d e s c h i d e r e aE x p o z i l i e i o m a g i a l e M i h a i Pantocrator'DrdgdnegtiVlagca.
Eminescu,organrzatdde Clubul Numismatio SAmbItI, 30 ianuarie - slujegteSfAnta Tehnoredactare:
Mihai-Eminescu la CerculMilitar Nafionaldin Liturghie gi parastasin bisericaSfintilor Trei MarianaUrsu
Br,rcuregti.SdvArgegteVecernia gi Litia in Ierarhidin Videle. Sdv6rgegte
bisericaSfintei MironosileMaria Magdalena in biserica Sfintei Mironosife qi intocrnai cu
Vecerniagi Litia 'bdfdiflilricpi
l;.^..^1,^ t

din Mdndstirea Pantocrator - Drigdneqti Apostolii Maria Magdalena din Mdndstirea Iel:0lJ4- lBg910I Al44- /74BI B
Vlagca. Pantocrator - DrlgdnegtiVlapca. dorrprinl6rrtlirknel
rc8orru.
lt. trteor:rJ0hir
Duminici, l0 ianuaric - slujegteSfdnta Duminici, 31 ianuarie - sluje$leSfanta www.doruprinf.ro
Liturghie in biserica Sfdntului Prooroc Ilie Liturghie in biserica Sfinfilor Impdrafi
Tesviteanuldin parohiaV[cdregti. Sav6rqegte Constantingi Elenadin Alexandria,hirotesegte intreaga rispundere
Vecerniagi Litia in biscricaSfintei Mironosile iconom-stavroforpe Preotul Cdtalin Artur pcntruopiniileexprinratc
gi intocmai cu Apostolii IVIariaMagdalenadin Ciocdrlan. revine autorilor

Creclin{a
Ortodoxd
 .",tJ
Editorial
Totalitarismhomosexualplanetar (1)
Cd homosexualitea este un pdcat
greu impotrivaJirii ne spunepurtdtorul de
Duh Sfdnt,Apostolul Pavel. TAlcuind cu
addncime insondabil6 de gdnd fapta
omului de a-L pdrdsi pe Dumnezeu,
luminltorul apostolicne dd sd in{elegem
de unde pornegteprabuqireanoastri in
intuneric qi in osAndS:,,Ci au schimbat
adev[ru] lui Dumnezeuin minciunb qi s-
au inchinat qi au slujit frpturii, in locul
Fdcdtorului"(Rorn. l, 25).Aceast6liberd
alegerea cinstiriiidolilor areo consecinfd
de mii de ori mai gravi, de-a dreptul
tragic6, Dumnezeu, cdnd vede cd nu
existd nici o punte de intoarcere, de
pocdinJS, ii pdrdsegte gi El pe oameni,ii
lasl la mintealor, igi retrageharul de la ei:
,,Pentru aceea,Dumnezeu i-a dat unor
patimi de ocar6, c6ci gi femeile lor au
schimbat fireasca rdnduialS cu aceea
impotriva firii; asemenea gi bdrbaiii
ldsAndrdnduiala cea dupd fire a pA{ii
femeieqti, s-au aprins de pofta lor unii
pentru altii, berbali cu bdrba{i, sdv6rgind
ruginea gi ludnd in ei rdsplata cuvenitd
rdtdciriilor" (Rom.1,26 -27). Contrafirii
inseamn[ impotriva lui Dumnezeu,
pentru cd El a aSezataceasti rAnduiald
prin actul Creafiei.Hristos limpezegte,pe
infelesul tuturor, ce e aceea o familie:
,,N-a{icitit ci Cel ce i-a frcut de la inceput
i-a fbcutbarbatgi femeie?Pentruaceeava
l6saomul pe tat6l siu qi pe mama sa gi se
va lipi de femeia sa gi vor fi amAndoiun
trup" (Matei 19, 4 - 5). Oare n-am citit
acesteala Facerel, 27 Si 2, 2l - 25? Iar
SfdntulIoan Gr"rrd deAur ne taie orice cale
dea neingela:,,Celepotrivnicefirii suntgi
mai grele, iar in acelagi timp gi mai
dezgustdtoare, astfel incdt nu le-ar putea
numi cineva pldcere, fiindcd adevdrata
pldcereesteceaconformdcu natura.[...]
Drept care sunt lipsifi de orice iertare,
fiindc[ au defrimat ins5gi firea" gi
deslugegte, totodati, nenorocireacare ii
pdndeqtepe sodomifi: ,,C6ndDumnezeu
pdrdsegte pe cineva,totul se intoarcepe
dos! De aceeanu numai credinfa le era
satanicd,ci gi viaJa le era demonizatS"
(Omilii la Epistola citre Romani,
Christiana,Bucuregti,2005, p. 56, 57).
Aceste cuvinte de foc se potrivesc mai
v6rtos cu faptele contemporanilornogtri,
decdt cu acelea ale contemporanilor
Sfin{ilor Parinli citali, fiindcd pagdnii din
vremea aceea,degi aveau la indemdnd
porunca Legii, nu aflaserd toli lumina
Evangheliei,dar neo-pdg6niide acum o
cunoscfoartebine.
CA, in acelagi timp,
lromosexualitatea este un pdcat de
moarte, gtim incd din rdnduiala Legii
Vechi:,,Deseva culcacinevacu bdrbatca
gi cu femeie,amdndoiau flcut uelegtutre
gi sd se omoare,ci sdngelelor asupralor
este" (Lev. 20,l3). Pdcatde moarte, ftrd
recurs!Aceastdporuncdvine direct de la
Dumnezeu, adresatd lui Moise. Ea e
intdritd de cuv6ntul apostolic, cu
precizareacI moartea,pentru acestpicat,
este vegnic6: ,,Nu vd amdgili: nici
desfrdna{ii,nici inchindtorii la idoli, nici
adulterii, nici malahienii, nici sodomilii
t ..1 nu vor mogteni impdrdfia lui
Dumnezeu" (l Cor. 6, 9). Picatul
sodomiei este de moarte, fiind catalogat
mai rdu decdt crima. Despre fbptuitorii
lui, Sfhntul Ioan Gurd de Aur, pe care il
chem din nou cu umilinfd sd md ajute,
spune:,,Peunii ca acegtiaeu ii consider
mai rdi decdt ucigagii. t...1 Ucigagul
desparte sufletul de t*p, iar acegtia
imprer.rndcu trupul pierd gi sufletul.Orice
pdcat mi-ai spune, nu poate fi egal cu
aceastI grozavdnelegiuire" (op. cit., p.
6l). ,,Zidarii" de astdzi ai morfii, de pe
toate meridianele,intunecafi,incogtienti,
teomahi,sodomizeazd inarnte,neqtiindcd
pun grabnic temelie pentru propria lor
moarte.
C6, in al treilear6nd, dar nu ultimul,
ci simultan cu acelea dou6 dinainte,
lromosexualitateaesteun pdcat strigdtor
la cer, afldm din gura Tatdlui CerescCare
ii spune lui Avraam, la stejarul Mamvri:
,,StrigareaSodomeigi a Gomorei e mare
qi pdcatul lor e cumplit. Pogori-M6-voi
deci si vbd daci faptele lor sunt cu
adevdrata$a cum s-a suit p6nd la Mine
strigareaimpotriva lor, iar de nu, sd qtiu"
(Fac.18,20 -21). Oarenu gtiaDumnezerr,
Omniprezentulqi Atotcunoscdtorul,ce se
intdmpld in acestecet6(i? Sigur ci gtia
fiece amdnunt. CobordreaLui, ins6, are
rolul de cercetare,nu se facejudecatd gi
osdndire fdrd cercetare,ba incd venirea
Lui la fafa locului e o chemarela pocdinfd
adresatbpicdtoqilor, la fel cum a ieqit, cu
intrebdri,in int6mpinarealuiAdam in rai,
dupd ce acestacizuse, vddind inci odatS
mareamilS a Stdp6nuluiceresc.TotodatS,
acestpogordmdntctr lupa dumnezeiascd
pdn[ la nivelul urdciunii pdcatului
omenesc este o minunatl gi pilduitoare
chemarepedagogicS,pesteveacuri,p6nd
la noi. Ne arati c6 pdcatulstrigltor la cer
nu mai beneficiaz6de indelungardbdare,
nici de mila lui Dumnezeu.Dacbomul nu
aruncdde la el picatul gi nu se pocdieqte
rapid, pedeapsa groaznicd se revarsd in
regim deurgenfd,cataSodoma.
Despre bdrbatul qi femeia care ar
trebui sd fie una, in farnilia ordnduitd de
Dumnezeu, dar, in fapt, au cdzut in
sodomie, rupdndu-se unul de altul,
Sfhntul Ioan Gurd de Aur scrie indurerat:
' 46"'4 J
,,Au devenit duqmani intre ei,
provocAndu-seo luptd mai grozavddecAt
un rdzboi civil, mai hidoasl gi mai
incurcatd.Cdci lupta aceastaau impirfit-o
in patnr feluri noi qi nelegiuite. t...1
Deoarecediavolul gtia bine cd ceea ce
unegteamdndoudgenurile este mai ales
aceastl dorint6, s-a g6ndit sdrup6 aceasti
legdturd,incdt sd se dezbine,chiar in a se
rdzboi unul cu altul gi a se rdscula unul
contra alfuia" (op. cit., p. 58, 59). Care
sunt cele patru, dacd nu cinci, feluri de
rdzboi?Primul e dezbinareadintre genuri,
bdrbatulcontrafemeii gi femeiaimpotriva
bdrbatului; al doilea este lupta cu sine
insugi, cu firea bund din om; al treilea,
incdierarea femeii cu alte femei qi q
bdrbahrlui cu alli bdrba{i; in al patrulea
rdnd apare rdzboiul homosexualului cu
toatdcomunitatea,cu lumea; dar se iveqte
Ei al cincilea fel de conflict, acela cu
Dumnezeu.O, Doamne,ne-ai avertizatin
fel gi chip, Sfinlii Pbrinli ne-au ldmurit
intru totul infricogStoareadimensiune a
acestei nelegiuri, medicii dintotdeauna,
dar mai ales astdzi,au convenit, pe baze
gtiinfifice, cd sodomia nlr e o boal6
geneticd, ci o preferinf[ pdtimagd gi o
alegereinfunecatd,o pervertire,,,in afara
firii", a dorinfelor senzuale,o nebunie a
mintii inrobitd.detrup, iar noi, pdmdntenii
anului2016,impAnzirnplanetacu aceastd
urdciune. Aqadar, sodomia adunl in ea,
suprapun6ndu-le,trei feluri de pdcate:
impotrivafirii, de moarte Sistrigdtoare la
cer, chemdnd intreite gi impdtrite
pedepse.Toatd lumea gtie acestelucruri:
gi cei cares[v6rgescpdcatelesodomieigi
gomoriei; qi cei care sunt pe margini, un
fel de spectatori,fiindcd picatele acestea
nu se mai ftptuiesc in taind, ci sunt
trdmbifate acum prin toate instrumentele
mass-mediei,sunt clamateqi aplaudatein
demonstra{iide straddqi parlamente.Am
inceputsbnu ne mai mirdm, agacum ftcea
gi Lot, inconjurat de sodomeni,fErSsd fi
consimtit totuqi la pdcatul lor. CA
sodomilii de astdzi gi-au asumatin mod
nebunesc,tragic pentru noi, condilia de
pirasifi de Dumnezev, deci inrobiJi de
demoni, o inlelegem ca pe o alienare a
libert6{ii, o anarhiegi un nihilism final al
lumii. Rdmdntotugi doudintrebdricarene
chinuie congtiin{ele.De ce vor s6schimbe
toatd lumea dupd chipul lor, s[ o facd
sodomitd, gtiind ce grea osdndd ii
aqteaptd?De ce,,patimade ocar6" a ajuns
politicd de stat, ba chiar prioritate a
politicii de statnationale, internationalegi
mondiale? Este clar cd pentru a se
Ioan ENACHE
(Continuarein pagina 9)
CredintaOrtodoxd
tuttnu O Februarie2016

Cum il intflmpinflm pe Domnul?

(Urmare din pagina 1) limpede cd Mdntuitorul a fost cercetatde fbrd de picat, de a ne lucra m6ntuirea,ca
om, prin bra{eleDreptului Simeon, rodire a darului primit sprebinecuvdntare
sfin1it6.Pentru intdmpinarea Sa, se cere cdtre
pe El, Care venise in lume ca s6-l vegnic6!Agadar,,,sdpunemin fafd corect,
de la tofi un nou inceput. Cu El aldturi
primim sigurantl gi puterede a trecepeste cercetezepe om. Practic, venirea Sa in tinerefea gi bdtrdnelea, iar deasupra pe
greutdfilezilei. lumeapicatului, aratdposibilitateamiritd Dumnezeu - simplitatea in inimi va
deveni inlelepciuneadin inim6, sfiala la
Dreptul Simeon a depdgitgreutatea a intdlnirii omului cu El, dupdce S-aftcut
vedere va deveni severitate la vedere,.
zilelor lui, cele multe, atunci, in acel tuturortoate.
Sd ne cdutam vrednicia, prin g6nd tdceiea in gurd va deveni, la bitrdnele,
spa{iude tain[, undeL-a primit in brale,in
frumos, prin aplecareaddncdgi smerit6, dulceala Ia cuvinte. Iatd traiectoria
suflet gi-n inima pe Hristos, adus spre
de a-L int6mpina pe Hristos Mdntuitorul, evoluIiei noastre sau trecutul
inchinare.Atunci gi-a vdzut m6ntuirea qi
cerdndu-I slobozirea noastr[ in pace gi bdtrdnefelor...Cu Domnul si le ducem..."
slobozirea.De fapt, slobozirea sa era o
veche agteptare.Dupd ce L-a luat in
braJeleSalepe Hristos Pruncul, cuvintele
i s-au impuJinat,simfurile p[reau aJipite,
Un stfllp neclintit al credinfei (2)
iar sufleful cel dornic de cunoagterea In anul 1971, Pdrintele Arsenie psihicd au licdrit gi zorile frumoase ale
intrat intr-un nivel inalt al trdirii Papacioc a fost transferatla Mdnlstirea l i bert6l i i gi mul tumi rii suf let egt i.
duhovnicegti. Cdlddrugani, unde i serdnduiseascultarea Providenla divinl i-a cLliltzit pagii spre
Simtim noi, cei de astdzi,asemenea de economgi casier,tocmaipentruaputea {drmurile Mdrii Negre ca s5 strdluceascd
bitrdnului Simeon, o stare addnci de fi urmirit mai insistentgi mai minufios de cu razele infelepciunii sale ca un soare
trdire duhovniceascd,o pitrundere in ,,ingerii pdzitori" ai regimului diabolic luminos pestelinuturile pustii qi pdrjolite
prezenla lui Dumnezeu care ne-ar hrini care consernnau in catastifuri pdnd gi de argifadistrugitoarea ideologieiateiste,
nldejdile mdntuirii? Firegte ci nu! zgomotul produs de rdsfoirea cdrfilor semdnatdcu atdta invergunaregi cruzime
Diferenfa dintre noi gi bdtrdnul Simeon sale.Ii iritau gi ii revoltaunespusde mult de liderii regimului de tristd amintire.Aga
cel Drept esteuriagd.Noi nu avem trdiri misticismul pdrintelui gi faptul cd atrdgea se face cd,la insistenlelemaicii starefede
tainice gi nici agteptdri,ci ne umplem tot mai mulli credinciogi la calea la Schitul Sfhnta Maria - Tomis din
evlavia cu o mullime de curiozit6li adevIrului gi a mdntuirii. Techirghiol, Constanta,pdrinteleArsenie
rafionaliste,iar ochii nogtricautdmai mult In septembrie 1972 este iarSgi este adus preot slujitor gi duhovnic la
intunericul decdt Lumina. La Dreptul transferat din ,,grija" neprecupe{itd a acest agezdmdntmonahal, in anul 1976.
Simeon,viafa gi moarteaerau fat6-n faf6. securitdliila mindstireademaici Dintr-un Aici va activa pdnd in clipa cdnd iqi va da
Dar Dumnezeu,pentrumulta lui rdbdare, Lemn (ude{ul Vilcea), unde a slujit ca ultima rdsuflare,in searazilei de l9 iulie
l-a repusin spafiulvie{ii, al vie{ii vegnice. preot gi duhovnic o perioaddde doi ani. 20l l,incredin{6ndu-gisufletul slu candid
Noui moarteane sti mereu in fa1d,fdrl s[ Aici, urmdririle gi capcanelelugubre ale in mdinile lui Dumnezeu. Cdt timp a
percepemvia{adincolo de ea. ingerilor intunericului erau mult mai vieguit gi a slujit aici, i s-a interzis sd
Astizi se vorbegtedup[ ureche,din sofisticate gi mai subversive.I s-au adus predi ce, i nsl persoan a pdr int elui,
zgomotul polifonic al lumii, fErd simful tot felul de inscendri grosolane gi prestanfagi {inuta sa morald impecabild,
recuperdrii timpului pentru mdntuire, incredibile ca si-l denigreze in fala sobrSgi impunatoare,precum gi cultura gi
venirea-n fire e tot mai gro8, drumul cdtre opiniei publice gi a viefuitoarelor din trdirea sa religioas6, reprezentau o
Hristos, cdtrecer, estetot mai inclrcat de cadrul obgtii, insi toate aceste invenfii predicd vie care ii cucerea pe to[i.
spini gi p6l6mid6,poartasufletului nostru draconicendscocitede min{ile bolnavegi Activitatea sa misionarE,duhovniceascS,
este, mai tot timpul, iricuiatS, pentru inimile impietrite de uri gi de ipocrizie cateheticd gi apologeticd desftguratd in
primirea lui Dumnezev. $i oare, nu e s-au soldat cu e$ec,clci realitatealucru- aceastdoazd de linigte gi reculegere a
firesc s5 ne intrebdm: cum gi cu ce fel de rilor scoteain evidenfi brutalitatea,tdm- insemnat o incununare mdiastrd a tufuror
via[6 il intdmpinlm noi pe Hristos? Ba, penia gi infamia securigtilor sadici gi nevoin{elor gi stridaniilor sale. Tot ce a
mai mult, mocirla in carene scdlddmeste ilustra,in modpregnantgi paradoxal,t6ria acumulat el in decursul viefii, toati
tot mai urdtd gi tot mai, vdscoasI. de caracter a pSrintelui, inocen{a gi pu- comoara invi{dturii li triirii sale
Degradarea moralS se intre{ine cu ritatea sa sufleteascd,demnitatea,rdbda- duhovnicegti,va rodi inbelgugataici. Aici
desfrduri, be{ii, bani gi furturi. Toate rea muceniceascdgi superioritateasa de s-a rugat in voie, a spoveditzi gi noapteqi
acesteaaclioneazd,ca un analgezic asupra spirit cu care privea lucrurile, compdti- a impdrtit hranSsufleteascdtuturor celor
omului. $i cert estefaptul cd omenirease mind gi iertdnd pe rdufEcdtorii sdi pentru care ii solicitau sfatul gi indrumarea.Aici
depdrteazdtot mai mult de Dumnezeu. frrddelegile gi ticdlogiile lor oribile gi s-a fEcut sim(it ca un stdlp neclintit al
Angoasa zilei de mdine suprimi orice bestiale. credinfeigi ca o respirafievie a duhului, in
efort de a-L primi pe Hristos pe brafele Fiindcd devenea tot mai incomod sufletele multor credinciogi dornici de
gi-n sufletelenoastre. regimului, estedin nou transferat,in anul adevir, lumind gi mdntuire,cdci mulli din
La ziua aceea, a intdmpindiii, 1974, de data aceasta la Mdnlstirea cei ce gi-au c[trtat sdndtateatrupului la
Hristos Mdnfuitonrl eravdzut jos, intr-un Cemica, unde securigtii ii instalaserd tratamentul aplicat in sanatoriul balnear
act chenotic, iar omul, prin Drepful mijloace tehnicizate gi performante de de.la Techirghiol s-au intors la caselelor
Simeon, sus.Hristos vedea omul sus, iar ascultare gi urmlrire, interceptandu-i insinltogifi sufletegte,dupd ce au fost
omul, Simeon-celDrept, vedeacerul jos. corespondenfagi toate convorbirile cu consultali duhovnicegte de pirintele
Da se aprinsese o taind cu totul oamenii distingi din jurul sdu 9i Arseniedelamare'
excep{ional6! B[tranul Simeon era cu monotorizdndu-itoatedeplasirile. rhim. conf. univ.
vegnicia in bra{ele lui, in fafa lui. Este DupI atdta amar de chin gi tracasare dr. Vasile MIRON
Credin{aOrlodoxi
Februarie20l6+
.,\
Ingerii nu pot privi fir[ cutremur
Sengele celSfent(2)
Cele dintdi semne minunate la
aceastdicoani a Domnului s-aumanifestat
in chip vSdit prin bund mireasmi gi
izvordrede mir, incepdndcu data de 5 mai
1999. (Sfdnta Mare Mucenifd Irina,
Sf6ntul Efrem cel Nou). Posesoarele
icoanei,Antonina Efimova (68 de ani) gi
fiica ei Olga (33 de ani), din satul
Derjavino, raionul Buzulucsk, regiunea
Orenburg, de indati ce au
observat aceastai-au ingtiinfat
pe clericii locali. Vesteadespre
izvordreademir s-arispdndit cu
re p e zi ciune in P ov o l j e g i
Priuralic ({inuturi din Uralii de
Sud) qi casacelor doui cregtine
s-a umplut de pelerini, care le
invitau si vinl cu icoana in
parohiilelor.
Olga Efimova, posesoarea
ei gi - din aceastd vreme
plzitoarea minunatei icoane,
merse cu ea spre rugiciune gi
inchinare la slujbe sivdrgite in
cinsteaei, in Bisericigi mdnlstiri din mai
toate eparhiileRusiei. Unele icoane care
au fost aSezatel6ngi miraculoasa icoani
au inceputgi ele la rdndul lor sd izvorasci
sfdntmir.
Tlmiduiri firl numir
Pe data de 5 aprilie 2000, in
MiercureaMare, pe suprafafaicoanei (qi
anumepe fafi, pe m6nadreaptdgi mai apoi
gi pe frunte), au inceput deodatds[ aparl
petemirunte de lichid rogu,caresemdnau
cu sdngele:se ingroga,se inchega gi se
transforma in crust5. In casa Efimovei
mirosea a sdnge.Afldnd despre aceastd
manifestare miraculoasi gi totodat[
infricogatf,, preofii din Samara (cu
binecuvdntareaArhiepiscopului Serghie,
inilial rezewat,apoipe deplin edificat),au
dus de indatd icoana la laborator pentru
expertizd,,sprease verifica dacdeasecretd
sdngede om. Hematologiiau stabilit chiar
gi grupa de sdnge - AB - concordanJi
deplini de datecu colegii lor italieni, care
analizaserd_petele de sdngede pe giulgiul
delaTorino.
Cu timpul, acestepetede s6nge,care
la inceputeraumici gi se uscaurepede,au
inceput sd se mdreascd,s6 se usuce mai
incet, iar crusta sd dureze tot mai mult.
Precumseintdmpldde obicei,in astfelde
imprejur[ri, icoana fEcltoare de minuni
ddruiegtetdmiduiri. in aproapetrei ani gi
jumdtate icoana a cercetat cu darul ei
aproapetoatd Rusia, precum gi alte ldri
Duhovnicie Pagina5
(odinioari componenteale fostei URSS). l5). ,,Suntunii care v[ tulburd gi vor si
Pretutindeni au venit spre a i se inchina schimbeEvanghelialui Hristos.Dar chiar
nenumdrafi bolnavi, semnaldndu-segi dac6noi sauun inger din cer v-ar vesti altd
consemn6ndu-se in scrisnumeroasecazuri Evanghelie decdt aceea pe care v-am
de ins6ndtoqiredeplinl gi mai presusde vestit-o,si fie anatema!Precumv-am spus
orice nidejde (aceste succinte date, mai inaintegi acumvd spuniarSgi:Daci vI
precum qi rugdciunea rostitd inairrtea propovdduieqtecineva altceva decdt a{i
icoanei, se afl6 pe verso respectivei primit, sdfie anatema!"(GalateniI ,7 -9).
reproduceri,ajunsdgi la mine). ,,Rdspunsulortodox la fiecare nou
revivalism gi chiar la revivalismul fnal gi
Avertisment teribil al lui antihrist este aceasti
Evangheliea lui Hristos, pe care singurl
infricogitor Biserica Ortodoxi a pdstrat-o
Chiar dacl gtim cI neschimbat5, prin Sf6nta Tradi{ie a
sunt destui contestatariai Sfinfilor Pdrinfi,in linie neintreruptdde la
autenticitdfii ei, nu ne Hristos gi Apostolii SAi qi prin darul
mirdm deloc,fiindcd existd Duhului SfAnt.Pe acestasinguri Biserica
gi s[rmani iconoclagti Ortodoxi il impirtdgegtegi numai celor
intdrzia[i gi teomahi, care credinciogi,care sunt pecetlui{icu Sfhnta
t h g i t d u i e s c p d n d p i Tain6 a Mirungerii gi care au pdstrat
istoricitatea vie{ii neintinatd aceasti adevdrat[ pecete a
M d n t u i t o r u l u i I i s u s d a r u l u i D u h u l u i Sf d n t . A m i n "
Hristos(sic),noi simfind o (IeromonahulSerafimRose).
mare evlavie, plini de M6 pregdteamsd inchei aici, cdnd
sfial5 gi cutremur,ori de cdteori o privim, privirea mi-a c6zut pe semnul de carte,
inchindndu-ne gi rugdndu-ne dupi finut in Sffinta Psaltire, ddruit cu multl
rdnduiali, intnrcdt inima ne indeamni dragosteqi tdlc de mama,in urml cu patru
stIruitor s-o cinstim cum se cuvine. decenii, pe care stau scrise zece cuvinte
aprinzdndu-icandelSneadormitS. ceregti, atdt de scumpe oric6rui cregtin
Ar fi o mare naivitate din partea ortodoxcu fapta:Strstim bine, si stim cu
noastr6, sI cerem sau sd agteptlm frici, si lutrm aminte! A
pricepere duhovniceascd,in mistica Dr. Ioan GANDU
ortodox[ autenticl gi bimilenarI, din
partea necredinciogilor, ^dar qi o imensd
indrlznealI sd-Ilimitlm ImpdratuluiViefii Procesla inalta
modalitilile de exprimare,or intervenfiile
proniatoareale Salein lumeacreat[ de El,
Curte de Casafie
care sunt intotdeaunatainice,paradoxale,
intru totul minunate gi imprevizibile, ^ Mar{i,23 februarie,2016,la ora9.00,
precumestegi sffintaicoani din Derjavino. la Inalta Curtede Casafie din Bucuregti, va
avealoc un procesneobignuit.Cu dosarul
Nddejdeamea ii cuprindeins6, cu o
nr. 34491112015, inginerulgeologGabriel
dragoste fierbinte, pe tofi pdstorii gi
Barbir, din Dorna Arini, judeful Suceava,
pdstorifii inviati lSunffic Ai temdtori de cere
statului romdn s6-i elibereze un
Dumnezeu,cd vor fi atenfi la viafa lor Buletin de identitate 16r[ Codul Numeric
sufleteasc[,la pdstrarea Harului,precumgi Personal.Procesulactual se deruleazdpe
la semnele timpului, findnd cont de baza unei contestatii la o hotdrdre
infricoqatul avertisment al Domnului: judecitoreasc[ anteriorf, prin care i se
,,Mul1iImi vor zicein ziuaaceea:Doamne, resprngea cererea.
Doamne, au nu in numele Tdu am Recent, am aluzit,la radio, cum un
proorocit Sinuin rutmeleTduminunimulte ftictionar al guvernul tehnocrat actual se
am ficut? $i atunci voi mdrturisi lor: pldngeac[ existi in Romdniapeste45.000
Niciodatd nu v-am cunoscut pe voi. detineri carenu au CNP gi nu pot fi urmdriji
Depdrtali-vd de Ia Mine cei ce lucrali in nici o evidenf[, intnrcdtacegtianu au fost
fi r ddeIeg ea" (Matei 7, 22-23). inregistra{i, la nagtere,gi nu au acte de
SffintulApostol Pavel continudgi el identitate. Era grav, le scdpaserl nigte
acelagi avertisment despre venirea lui oameni printre degete! Ceilal;i, tofi,
antihrist,cir aceast[poruncd:,,Deci, dar, suntemurmdrili,zi gi noapte,prin sistemul
fra{iloq stafi neclintili gi tine{i predaniile electronic, tocmai datoriti CNP-ului.
pe care le-afi invitat, fie prin cuvdnt, fie Impotriva acestui sistem s-a ridicat un
prin epistolanoastr6" (II Tesaloniceni2, singur om din fara noastr6.Oarenu cqmva
ar trebuis5fie strsfinut? (C. O.)
redinla Ortodoxd
Pagina
6 Februarie
Lumina din cuvflnt
,,in oragul acesta- susfine Valeriu
TInasi - nu md iubegtenimeni/.pentruc6
toamna a fost inghilitd de ur6." Ndscut
intr-o familie de fdrani, dupi cum afldm
dintr-o notddespreautor,cel ce a descope-
rit patima scrisuluipe la l8 ani a intrat in
conflict cu urbeaincd de la primul contact
(,,M4striveqteoragulacesta;/ agacum leul /
sugrum6gdtulgazelei,/ fiind per-
fect mulfumit/uitdnd cdsufletul/
i-a scdpatprintre dinfi. / Rdstig-
negte,oragule,acestcorp I ha|
neputinciosule- I devoreazlsin-
gur[tateagi i orgoliul;/ Acestea
au mai rdmas,/ pentrucd sufleful
ll-aiatacatinc6/ din clasaintdi"),
dar a fost nevoitsdrezistegi sd-i
descifrezesimbolurile.intorcdn-
du-se,,aievea/ in altd vreme" gi
nepierzAndnimic din ,,vegnica
Lumin6"inoculatddepdrinti.
PurtAnd mereu in suflet
nostalgia locurilor natale (,,in
viafdmi maifinemdngAierea/Toamnei din
copillrie"), fostul ofitrer a transformat
poeziaintr-un munte de unde Dumnezeuii
,,trimitecdtevasemne"gi intr-un dialog cu
Universul, ,,singuraei neputinfd" fiind
aceea cd nu l-a putut ,,salva de trista
condifieuman6".O condiliepe care gi-a
asumat-oinsd qi chiar dacdnu qi-a putut
contempla soarta din pricina ,,propriei
umbre", a incercat pas cu pas sd se
descopere, si infeleagdcine estegi in cele
din urmd separe cd,zbatereasanu a fost in
zadar:,,Sunt un r6ucaresuferi / Suntun om
cu multe taine invizibile / Sunt un fir de
iarbd care c6nt5nemurirea/ Sunt o stare
care vrea s5 fie stea,/ Sunt sau nu sunt?
Suntun daral lui Dumnezeu.lCaun fir de
grdu/in adiereav6ntului/ Suntun gdndal
lui Eminescu./ Suntin snd-estulEuropei/
Un cuvdnt spusde mama / in noaptei de
Inviere".Lumina acesteia,de altfel, avea
sd-i cdlduzeascd pagii,,,fiorul AdevSrului
ucis / de negtiinfa noastrS" nedispdrdnd
niciodatl din suflet (,,Ce cregtinisuntem
dacd / privim cu sadism / durerea
cuvdntului"), intruc6t pentru el ,,Singura
caleeste/ mistuireaintru fiinfd".
Convins cd ,,Toate ale ei / Sunt
incrustate in genezd" gi cd numai cu
,,rugdciunise sfinfegtesAngele",e intr-o
permanenticdutarea luminii din Cuvdntgi
a infelepciunii(,,AlergamdupdEa / Ca un
copil ce-gipierduse/ Mama in albia unui
rdu. / $i se zbdteamintea s-o g6seascd/
Cum un trup rhstignit ce I Cautd pe
Dumnezeu,/ Gdndurilenu semai / Ndqteau
in creieri Ci rds[reaudin inimd I Carazele
din lund"), dorind el insugi sd ajungd o
,,Lurnin[ cdntltoare" gi sd scrie o ,,poezie
bund",prin caresdcontribuiela inldturarea
infirmitStriicetdlii ,,cuceritdde mongtri":
Credin{aOrtodoxd
2016
,,Mdchinuisdindepdrteztotrdul, / Sdsparg cd ceeace cautdel e dincolode,,limitara{i-
dac[ se poatehdul, / Sb nu mai fie Binele ru1ii",againcdt,,sacrificii(le)iratrionale"fb-
inchisin vid / Iar oameniis6-lprosldveascd cute qi ,,eternelenereugite incercdri de
pe David./ Ajut5-mi,in a meaincercare,/ zbor" suntu$orde infeles,cu atAtmai mult
Sd nu mai fie Binele o mirare / $i semnul cu c6t toate,,drumurilespreAbsolut / egu-
crtrcii caree in om prezent/S[ fie un etern eazd ca umbrele unor / cordbii intrate in
moment". port".
Degi se vede ca un ,,orb din Evan- B6ntuit din cdnd in cdnd de ,,gdnduri
ghelie" ce vegeteazd,,in scheletice"(,,Locuiesc pe un teritorfu/plin
margineaganfului",gtie cI de acuzalii/ inventatedepropria-micongti-
,,8 in sufleful nostru / O inl6.lToate m-au condussprei o sffiqietoa-
fnrmusefeal cdrei nume / re frustrare./Am gdnditc5 nu suntaltceva/
Nu-l poartd / Nici un cu- decAto amfori goald,cu aripile / strivite la
vdnt" gi tocmaide aceease ultima revolu{ie"),nu pierde,totugi,nimic
indeamndgi ne impulsio- din ,,vegnica Lumind" $i, in agteptarea
neazdgi pe noi ,,Sdiubim JudecStrii, ,,Infelegecdfericirea/ estebdtaia
cuvdntul lPdnd la a ne im- inimii / ce anunfhmoartea"gi cd ,,[Jneori,
pdrt6gi / Cu trupul 9i Crucea este locul unde melancolia I
sdngele sdu". acoperSzdpezilenordului I aqacaoancorl
$i cum ,,Toate strig[ a tristetii/ cenefinela 15rmuluitdrii."
la cer,/ Cerdndmild,/ S5nu Contempldndla Lumina cu firmul
se aprindd/ Pdmdntulcu- inghefat (EdituraPro Plumb,2010),Vale-
rdnd", iqi aqeazdgenunchii riu Tdnasda depdgitcu bineetapade ,,Puri-
la rug6ciune, dar nu e dispus sd facd ficare" (,,Tot muntelespaimeia intrat / in
declara{ii,,in mijlocul I Acestor rdnduri", sufletul ei / gi nu mai audecdnteculprivi-
intruc6tii ,,Pl6ngeg6ndulprefbcut/ Dejain ghetorii./ Diminea{aa adusvesteaI cdLn-
pdcat"qi, congtientdepropriacldere,igi de minii i-au I inghefat fdrmurile.), demon-
seamacdmai aremult pAnds[ seapropiede strdndu-ne cd,,NelipsegteCeva,/ce aveam
Creator(,,Nute asemuicu Dumnezeu,I dar inaintede a fi. / $i cA vom aveadin nou /
nici ca animalelenu fi; / ajungl-fi ce Ji se c6nd vom muri", c[ ecoul cuvintelor sale
oferd. ll Cu lacrimi dulci poli alergaI \a ,,mdngdie tdmplele"qi cd,,Vindecdsufletul
sfhntanemurire.llDar ca eternuls5-lating, / Cum o lumini spal6 / Vdzduhul de te-
'
/ va trebui capul si-mi vdd I zbdtdndpe o nebre".
tipsie..."). CornelGALBEN
Stareade neputinfde datdgi de faptul
IntAmpinareaDomnului Sfi oasaMaic6, pururui rugitoare,
Prin foc de sabietrecutd,
Chiar la cereasca Domnului int6mpinare,
Pearipi devis, prin rugdciune, Pefiecareranlil sdrut5!
Ne regdsimfiinfa negtirbitd,
Cd Domnul poatesdne-adune:
ConstantinBOBOC
Biserici din reledezrobiti!
Fii, frate,demnin orice fapt6, Psalm2
Chiar dac6jertfa[i secere,
Tu vei g[si in caleadreapti Mi-e sufletul subfiregi moaleprecum
AdevdrataCrucede-nvierel ceara
Pergamentcu inscrisuri vechi
Chiardacl mulli privescin j os Pe care citesc Legdm6ntulUnsului Tau
$i-alunecl prin m6zg6saunoroaie,
Il vdd in stropi de apdpe Hristos Mi-e sufletul subtriregi moale precum
$i in a dragosteivdpaie!
ceara
$i-agvrea de bucuriesd zbor
Cu umerii plecafiin rugd,sfin{ii Sub cercuri subliri ce urcd in adAnc
Privesclanoi gi neajutd
Sdne-adundmin slavdcu pirinJii,
$i-n cuiele asteafecioarede foc
Hierofaniepururi nevdzut[! In mormite de dor
Plopi argintii trezi\i in tdrie
E zi mereude-nt6mpinare Cu apd gi vin
in calendarulviefii prevdzutl, Cum s[ taci, sd nu strigi gi si zbori?
Sprepocdinld,mil6 gi iertare,
CdDomnul Insugine ajutS!
Silviu Claudiu MIHAI
Fcbruarie
tO'U
Propoviduire sub putereaHarului
Pentruintirirea credin{eiqi cregterea
virtufilor creqtine ne sunt de folos gi
,,crdmpeie"din viefile sfinfilor. in acest
scopm-am oprit asupraunei c[rfi apirute
la Editura Sophia(Bucuregti,2012),
in Seria Materikon, edilia a doua,
Sfinta Nina cea intocmai cu
Apostolii gi luminitoarea Georgiei
- Viafa. Minunile. Acatistul, autor
anonim, tradusl din limba rusb de
Mariana Cagu. Este tulburdtor, im-
presionant si citegti despre mdr-
turiile celor care au trdit in timpul
Mdntuitorului, sau in anii apropiaJi
de InviereaLui. Carteaincepe cu o
,,c5l6torieprin vreme", reconstifuie
atmosfera primelor veacuri (de
aceea contextul istorico-geografic
presupunemulte explicafii notatela
subsolulpaginilor),prin prezentarea
Georgiei, [ard minunati datoritd
mdndstirilor,siturilor istoricegi Munfilor
Caucaz.Primii misionari qi vestitori ai
Dumnezeului-Om in Georgia au fost
evreii. Dupd cucerirea Iudeii de cdtre
Nabucodonosor, o parte dintre evreii
refugia{is-aua$ezatpe teritoriul georgian,
inclusiv in capitalaM{heta. Ierusalimul,
centru spiritual, ii unea at6t pe evreii din
Palestina,cdt gi pe cei risipili in alte p[rfi
ale lumii. Fiind o intensi comunicareintre
marii preo{i ai poporului iudeu gi obgtea
evreilor din Georgia,s-a rdspdnditvestea
despre nagtereaPruncului lisus, despre
vi a fa g i m inunile S al e . ,,Se mi n fe l e
cregtinismuluiau fost semdnatein Georgia
chiar din secolulI d.Hr. Cu toateacestea
incregtinareapoporului georgiana avut loc
abiala inceputulsecoluluial lV-lea" (p. 6).
IntemeietonrlBisericii cregtinedin aceastd
fard este Sf6ntulApostol Andrei cel intdi
chemat, care a plecat cu icoana Maicii
Domnului (icoandr ezultatd, prin atingerea
preacinstihrlui ei chipdeun lemn),ceurrna
s6-i aperepe oamenide toate relele. Sunt
menfionate finuturile, inclusiv cele din
susulMdrii Negre,pe unde a mers Sfhntul
Andrei sd propovdduiascd minunatul
Cuvdnt al Domnului, binevestind
Evanghelia, fbcdnd minuni cu ajutorul
icoaneiPreasfinteiFecioare.
Cregtinismul,,s-aintdrit definitiv in
Georgia dupl indelungatagi stdruitoarea
propovdduire a sfintei gi fericite maici
Nina. Suntdiferitepdrerireferitoarela anii
cregtindriigi misiunii ei religioase.Una din
ultimele cercetiri, la care se referd
informafiile din carte, este a lui V.
Goiladze, fiind acceptatdde oamenii de
gtiin{6 contemporani.Argumentul lui se
bazeazdpe relatdriledin secolulal V-lea
ale cronicaruluibizantin Agatanghelosin
Mucenicia Ripsimiei, unde se
me n Ii o n eaz d c i r ef ug i u l ti n e re l o r
credincioase,printre care se afla gi Sfhnta
Nina, a avut loc in timpul impdratului
Dioclefian, c6nd,in 303, a pornit cea mai
c ru d l p ri g oand asupra cregti ni l or.
Relevanti in acestsens
estegi viaJaSfinteiNina
pr ezentatdamdnun{it in
Patericulivirean.
Sfdnta Nina,
veriqoara Sfdntului
Mare Mucenic
Gheorghe,s-a ndscutin
C ol astra C apadoci ei
(chiar ea $i-a istorisit
viala celor care ii erau
prin preajmd, cu pufin
timp inainte de a-gi da
sufletul in mdinile
Tatdlui Ceresc), intr-o
familie de credinciogi:
mama, Suzana,(crescuti de la 12 ani la
m[nistire, impreund cu fratele luvenalie,
ajuns econom la Mormdntul Domnului,
apoi, patriarh al Ierusalimului) gi tatil,
Zabulon,dreg[tor gi conducdtorde ogti in
armataimpdratuluiMaximian. Cdnd fataa
implinit 12 ani, pirintii au vdndut mogia,
au mers la Ierusalim,tatdl hotdrdndu-sesd
ia drumul pustiei;mamaa avut datoriade a
se ingriji de surorile sdrace de la
Mormdntul Domnului, iar Sfhnta Nina,
dat6, timp de doi ani, sub indrumarea
stare{ei armence Niofora, bunl
cunosc6toarea Vechiului gi Noului
Testament.Vdzdnd in ucenicaevlavioasd
,,puterea unei leoaice",o aseamdnlcu,,un
vulfur in zbor", a$acum ii va fi existenfagi
ii descoperdlucruri minunatedesp^re viafa,
minunile, rSstignireape Cruce gi Invierea
M6ntuitorului.AflI ci epitaful Domnului,
gdsit de uceniciin mormdntulLui, a ajuns
in mdinile SffintuluiEvanghelistLuca, ce
l-a ascunsin loc tainic, de asemenea,cd
hitonul (cdmaga)Domnului se gdsegtein
Mlheta, in Kartlia (care impreunb cu
Armenia gi 1[rile invecinate se ,,afl6 in
intunericul plgdndt5fii"). Cu dorinfa de a
se inchina gi a sdrutahitonul Domnului
(tradi{ia veche spune cE a fost fesut de
Maica Sa - cf. In. 19, 23) s-a mgat
Fecioarei Maria s-o invredniceascdsi
ajungl la locul respectiv.Preasfdntai s-a
ardtatin vis gi a sfrtuit-o sdmeargdin Iviria
(numele vechi al Georgiei) pentru a
binevestiEvangheliaDomnului, iar pentru
aftapdratdde vizufii gi nevdzutiidugmani
i-a l6sato cruceimpletitl de eadin vila-de-
vie crescutl in apropiereachiliei copilei.
Cu o slujitoarea impdrlteseiElenaa ajuns
mai intdi la Roma, unde le-a cunoscutpe
Ripsimia, o fecioari de neam impdr[tesc,
gi pe starefaei, Gayana,convingindu-lesd
seboteze,impreun6cu alte53 demaici.Au
urmat, dupi doi ani, vremuri grele. Pelita
Pagina7
de Dioclelian, Ripsimia l-a refuzat qi a
fugit inArmenia, dar a fost gdsit6,chinuitl
in mod barbar gi omordt6, trupul fiindu-i
tdiat in bucifi gi aruncat. Sffinta Nina a
reugit sb scapeimpreunl cu alte fecioare.
Fiind aleasaPronieidumnezeiegti, ea gi-a
continuat lungul gi anevoiosuldrum spre
Mfheta, confruntdndu-se cu m ult e
calamitdli naturale,frica de animale etc.
M6hnitI de inchindtorii la idoli, a
propoviduit Cuvdntul Lui Dumnezeu, a
ftcutmulte minuni in urma cdroraoamenii
au crezut in Hristos, a descoperitTaina
impdritiei dumnezeiegti lul Abiatar,
marele preot al evreilor qi urmagul lui
Elioz, devenit ulterior ucenicul fericitei,
impreund cu fiica lui, Sidonia. intr-un
capitol gdsim mdrturia Preotului Abiatar
despreconvertireasa la Hristos de cdtre
Sfhnta Nina, care l-a trezit din ,,somnut
orbirii" gi l-a infelepfit, primind botezul
curititor de pf,cateat-6tel -at gi fiica lui. in
alt capitol este mirturia aceluiagi preot
desprehitonul Domnului de la trunchiul
unui copac fdcitor de minuni, dltitor de
viaf[.
Cu harul Domnului,prin SfhntaNina,
regele Mirian al Georgiei a dobdndit
vederea,reginaNana s-aridicat depe patul
de boald, copilul lor a scdpatde duhul cel
rIu, ,,ren5sc6ndcu pace in cristelnildprin
botez"; i-a scdpatpe oameni de rdticirile
pdgdnegti,de pbiceiurile rele, de ispite,
daruindbinefacericelorcarecereau.
Dumnezeua pus capdt,,pribegiilorei
pdm6ntegti" in Bodbis, unde locuia
temporarprinfesaSofia care s-a convertit
la dreapta credinfl cu to{i dregltorii ei,
aceasta fiind ,,ultima lucrare a slujirii
apostolicea Sfintei Nina, cici fericita a
fost ingtiinfatdde Duhul Sfhntde obgtescul
sdu sfdrgit" (p. 93), ce a avut loc in 14
ianuarie,anul335 d. Hr., (avea67 de ani),
al25-lea al venirii sfintei in Kartlia. Locul
unde a fost agezattrupul ei a devenitizvor
deminuni, de tdmiduiri.
Prin lucrareaei misionard a adus la
credinfb,la lumina adev[rului gi innoirea
sufletului, popoareleaflate in intunericul
morfii, in minciuni idoleascd,i-a zdrobit
pe idolii Armaz Si Zaden, cdrora li se
inchina mulfmea din Mtheta,l-a sus{inut
pe regele Mirian in construirea unei
biserici, in care a fost aSezatdcinstita
Cruce din vi16-de-vie, prinsd in p6rul
Sfintei. Cea intocmai cu Apostolii,
,,podoabi a Bisericii dreptmdritoare",a
luminat tara georgianl cu invlfbtura
dumnezeiasci a Evangheliei, cu fapte
apostolegtia biruit pe vrdjmaqulmdnhririi
noastre,sddindin pdmdntivirean,,cutrudd
gi.rugiciune"grddinalui Hristos.
Lucia ENACHE
redin{aOrtodoxd
Pagina8
O legetiranicfl interzice adevflrul
(Urmare din pagina l)
Pornim de la textul legii,.agacum a
fost redat in spatiul public:
http :i/www. hotnews.ro/:
- defEimareasocialEeste:,,faptasau
afirmatiaprin careo persoandestepusdin
situa{ie de inferioritate pe temeiul
apartenen{ei sale la un anumit grup
social".
- grupul social este: ,,categoriede
persoane care se disting din punct de
vedere social prin una sau mai multe
trdsdturi de getr, vdrst6, ras6, religie,
origine etnic6, limba matern6, tradilii
culturale, orientare sexual6, origine
sociali, avere, dizabilitilli, boalS cronici
necontagioasd sauinfecfieHIV/SIDA. "
- cdnd afirmaliile vizeazd un ,,grup
social" amenda contravenlionalSpoate
ajungepdnl la 100 000 de lei. Da, aJicitit
bine: o sutddemii de lei.
Deosebireafa[il de insulti qi
calomnie
reacliile din spatiul
Observdnd
public, constatcI multi - printre careqi cei
care aplauddaceastdiniliativl legislativd
- confundd faptele incriminate de ,,legea
lui Dragnea" cu insulta gi calomnia.
Greqit!Pentruc5:
a) Insulta gi calomnia vizau doar
vdt[marea reputatiei unei persoanefrzice
identificabile.
Defbimareasocial6v izeaz\,,grupuri
sociale" care au caracteristicicomune de
vdrstd,reli gie, tradilii culturale,orientare
sexualSetc.
b) Insuita qi calomnia presupuneau
existenfa unor afirmafii neadevbratede
naturl sdprejudiciezereputatiapersoanei.
Dacd se ftcea ,,proba verit61ii", adicd
afirmafiile considerate ofensatoare se
dovedeau a avea suport in realitate -
individul vizatchiar sedovedeaa fi prost,
ticdlos, ho!, mincinos, adulterin, imoral,
gras,slab,nebun,tulburatpsihic, anormal
q.a.m.d. - faptalafirma{ia respectivd nu
mai intra sub incidenfa legii, nu mai
atr6geaniciun fel de rdspunderejuridicd
penal^6,contravenfionald,patrimoniald.
In cazul defbimlrii sociale, ru
conteazddac6afirma{iile critice la adresa
unei persoane sau grup social sunt
adevdrategi argumentatefaptic, obiectiv.
Tot ce conteazd gi atrage rdspunderea
legal[ esteca ele sd ,,pun6in situafie de
inferioritate" persoana frzicd sau grupul
social respectiv. Iar cel care face
afirma{iile va suportarigorile legii chiar
CredintaOrtodoxi
dacl grupul socialrespectiveste,obiectiv,
in inferioritate - comportamental6,
culturald, cognitiv6, epistemic6,
profesional[,etic6,economicd,biologici,
ideologicl - fafdde altegrupuri sociale.
c) Insulta qi calomnia Qtrevdzutede
codurile penale anterioare), la fel ca
atingerile aduse demnit6lii gi imaginii
persoanei sancfionate, in prezerlt, de
Codul Civil (arhisuficient in materie),
erau analizate gi eventual sanctionate
exclusivde instanJele dejudecatS.
Contraventiile gi amenzile uriage -
pdn6 la o suti de mii de lei - pentru
deflimare sociald vor fi aplicate de un
organism extrajudiciar numit politic -
un departamentspecializatal Consiliului
NaJional pentru Combaterea
Discrimindrii.
Consecinfe.Cu alte cuvinte, aceasti
lege sancfioneazi drastic adevlrul
incomod rostit public. Incomod pentru
,,grupulsocial" X sauY,careimp[rtdgeqte
trdsdturi,tradilii, orientdri comune.$i nu
oricum, ci inainteaqi in afara controlului
judiciar - adicd a unui proces echitabil,
carepresupuneadministrareade probe in
acvzare gi apdrare, dupd proceduri
judiciare care garanteazdo cdt mai mare
obiectivitate, interpretare gi aplicare
corectda legii la faptele avute in vedere,
pecazconcret.
Ca sd in{elege1i mai ugor
consecin{ele/efecteleacestei legi, iatd
c d te v a exempl e si mpl i ssi me gi de
actualitate:
l. Nu ve{i mai puteacritica in spafiul
public islamul. Indiferent c6teargumente
irefutabile de text sacru musulman
Coran,Hadis, Sira - vefi aduce.lndiferent
cite probe istorice gi actualeale faptului
cd acestevalori qi prescrip(iide text sacru,
fundamental, islamic au generat de-a
lungul timpului totalitarism teocratic,
crima, crima in mas6, genocid, sclavie
sexual6,violent5, teroare.Indiferent c6t
de evidentesuntdiferen{elefa{6de oricare
alti cultur 6, civ ilizaji e sau reli gi e.
Texte explicative, cu referin{5
bibliografici serioas6, de autoritate
(inclusiv islamici) precum cele din seria
intitulatS ,,Sd in{elegem religia pdcii gi
jihadul" pe care am inifiat-o acum un an,
nu vor mai putea fi publicate ftri a intra
sub incidenfaacesteilegi gi a sanctiunilor
pentru ,,defbimarea" islamului sau
musulmanului.
2. Nu vefi mai puteacritica in spa{iul
public progresismul(neocomunismul)gi
multiculturalismul, minciunile, fraudele
(gen frauda incLlzirii globale; minciuna
Februarie2016
,,islamul e pace", ,,toatereligiile sunt la
fel",,,capitalismul criminal" etc.),
abera{ia, manipularea, ingel6ciunea,
tulbur[rile psihocomportamentale
manifestate qi intrefinute de grupurile de
orientare progresist multiculturald,
indiferent c0te argumente rafionale gi
faptic-obiective veli aduce. Pentru c[
oricdnd se va putea interpreta ca
,,defaimaresocialS" de cdtre ,,ofensafii"
membri ai unor grupdri cu aceasti
orientare.
Nu vefi mai putea folosi public,
referindu-vdLaadeplii acestorcurentede
gdndire, afla{i in plin fenomende negare
patologicl a realitSlii - de la disonanfa
cognitivd la deliruri sistematizate
sintagma consacrati in limbajul (qi
dicJionarul) informal interna{ional,
politic, jurnalistic gi publicistic,,,idio{i
utili". Degi despreastavorbim.
3. Nu vefi mai putea afirma public
,,homosexualii,lesbienelesi transsexualii
sunt anormali", indiferent cdteargumente
b i o I o g i c e, f izi o 1o g i c e,
psihocomportamentale,antropologice,
sociologice, istorice, vefi aduce in
sprijinul acestei afirmatii. Sau ,,este
anormal gi ddunatorpentruun copil sd fie
adoptat qi crescutde un cuplu de doi ta{i
sau doud mame". Sau, ,,esteanormal sd
echivallm legal uniuneahomosexualdcu
cSsdtoriadintre un barbat gi o femeie."
Indiferent cdt de evidentb este anomalia
sau consecintele dezastruoase
demografi ce, i denti tare, legat e de
s d n d ta t e a p s i h o e m o f i o n a l 6 , d e
dezvoltareapersonaldgi social6sdnltoas6
- simpla afirmare a acestor evidenfe va
putea fi interpretatd ca ,,pun6nd in
inferioritate" acest ,,grup social" gi
sanc{ionatdlegal.
Sunt doar trei exemple. Ag putea
continua, dar md opresc, in speranfacd
mlcar acum s-a inteles: aceasti lege nu
sancfioneazdinsulta gi calomnia - adicl
afirma{iile neadevlrate de naturd sd aducd
atingere injustd imaginii qi reputa{iei
individului sau ,,grupului social" de
apartenen{d identitard. Aceastd lege
sancfioneazil qi vizeaz6, cu precidere,
rostirea publici a adevirului incomod.
Incomod puterii politice sau diverselor
grupuri sociale marginale gi/sau
criticabile. Vorbim de Marxism Cultural,
text book case- caz de manual - adic6,pe
scurt, vorbim de incdlcarea p6nd la
anulare a libertd{ii fundamentale gi
constitulionalede exprimare,in favoarea
unor minoritdli - grupuri sociale- care se
(Continuarein pagina 9)
Februarie
2016
Totalitarismul homosexualplan etar (1)
(Urmaredin pagina3)
indrept[{i pe ei ingigi.Vor s[ fac5 pdcatul
,,drept"qi,pentruaceasta, trebuies6-itragd
pe tofi in osdnd6,implinind un imperativ
arzdtoral diavolului. La a douaintrebarenu
pofi rdspundedecdtpornind de la prima.
Antihristul e satanasSld.qluitin om, ori,
pentru a-gi ridica o impdri{ie intunecatd,
trebuie ca toJi supugiis5 fie vdtdmafi de
pdcategrele,sd existeo pdrt[giedemonicd
intre to[i, o viermuiali in prdpastiaultimei
cdderi, o suslinere demono-cratici de
popoaremulte,inldnguitede acelagipicat,
pentruca s[ poatdft\ari astfelnedreptatea
ca pe un lucrubun. Statulesteinstrumentul
cel mai puternicpentrua legiui nouaordine
a perversiuniiqi homosexualitdtii,el este
executorulcorectitudiniipolitice.
Se gtie, sodomia e foarte veche,
asociatlcu pdgdnismulgi idolatria,ba chiar
unele polisuri grecegti,precum au fost
Atenalui Solongi Sparta,augi legiferat-oin
anumitelimite (nimic nou sub soare!),au
teoretizat-o,au cdntat-o prin mijlocirea
artelor,dar, spredeosebirede neo-nebunii
de azi, n-au inlocuit familia cu pederastia.
Firegte,pdgdnii din toatd lumea aceeanu
cunoqteaunormele legii mozaice. Noul
Leg[m6nt hristic a fost r[spdndit cu
repeziciunein toatdlumea gi legeaiubirii
firegti, a iubirii duhovnicegti,a iubirii
dumnezeiegtia pdtruns peste tot prin
Biseric[, prin dreaptacredintd.Nu putem
spunec6, dupdluminareaprin Evanghelie,
homosexualitateaa dispdrut din isotrie,
pentrucd diavolul nu a fost anihilat com-
plet, ci lSsatsdne rdzboiascd iar slujitori ai
lui s-au gdsit pretutindeni.In lumea creg-
tin[, mai alesdin al doilearnileniud. H.,
artigtii, alchimigtii, vr[jitorii, depravafii
societiJii,dar gi unelepersoanedin inalta
societate,unii conducdtori,au perpetuat
acestpbcat.IeromonahulSavatieBagtovoi
credecd:,,Maitoatenumelemari alearteigi
literaturiimoderneau fost fie homosexuali,
fie pedofili, zoofili, fie toateacesteala un
loc. [...] Epocamodernla creatgi a impus
concep{iadespre frumuseteaurdtului qi
desprepldcereadurerii.$i, intr-adevir,vdd
in manifestirilehomosexualilorde azi ci ei
sunt un produsal artigtilornebuni din se-
colul XIX, sunt, pe drept cuvdnt, nigte
intruchipiri ale teoriilor lor monstruoase.
Ei suntnigteproducfiiartificiale,ceeace ii
faces6fie gi_ mai dramatici,pentrucdtr[iesc
nigtesentimente inventatein laborator.Toa-
tdviala lor e o dureroasdminciunf,,in nu-
meleclreia sejertfesccu docilitate"(intre
Freud Ei Hristos, Editura Marineasa,Ti-
migoara,2005,p. 85, 86, 98). Mdngdierea
compdtimitoare pe creqtetpe carele-o acor-
dd homosexualilore cregtineasci,puterea
modelatoarea artigtilor damnafie supraes-
timat[, dar cu totul real6 gi adevdratdeste
construcfia, cu migalS, in laboratoare
Paginag
fi losofico-gtiinfifi ce, ideologico-propagan- regulileviefii in comun,inc6tnimeni sdnu
distice,a homosexualitIliigi a disemindrii mai fie in staresd descurceacesthaos qi
ei in mase,ca flagel apocaliptic.Rdddcina oamenii sd ajungi si nu se mai infeleag6
rlului se g[segte in Noul Testament unii cu al1ii" (Protocoalele infelepfilor
Diabolic, redactatde Adam Weishauptca Sionului, EdituraVicovia, Bacdu,2012,p.
planal OrdinuluiIluminafilorqi descoperit, 7 4 ) , P e f i l i e r a e t n i c d a f a r i s e i l o r
din intdmplare,in anul 1785.Pentrua dis- autodeclarafi,,in{elep{i",se afld gi Karl
trugemonarhia,Bisericagi farnilia,crednd Marx, pdrintelemalefic al comunismului,
o noud ordine mondiald,Iluminafii qi-au care,in Manifestul Partidului Comunist,
frcut un planpe termenlung,iat6,au trecut apdmt la 1848, cere, pe l6ngd abolirea
de atuncipeste230de ani gi obiectivelelor proprietifii private, desfiinfareafamiliei,
sunt implinite sau pe cale de a se fdptui. prin comunrzarea femeilorgi a copiiloq pe
Printremetodelelor, a douaca importanti, motiv cd sunt oprimafi de tati care este
prima fiind dominareaopiniei publice, se conceputca un proprietargi un exploatator
afl6unainfailibild:,,Al doileasecretestede al acestora. Ideeae dezvoltatdmonstruosde
a pune in migcare toate sl6biciunile gi cltre Friedrich Engels in Originea
defecteleomeneqti,patimile,gregelilepdnd familiei, ^ proprietlfii private gi ^
ce oameniinu se mai pot infelegeintre ei" statului, publicatdla 1884.Agadar,omul,
(Janvan Helsing,Organizafiile secretegi femeia, copiii, ca gi pdm6ntul, fabricile,
puterealorin secolulXX,EdituraAlma,p. capitalul,sunt considerafiun fel de lucruri
30). Textul seamdndleit cu acelacuprins care se afld in proprietateacuiva gi sunt
intr-un documentdescoperit,la 1901, in oprima{i, fapt pentru care e nevoie de o
Rusia,de cdtreSergiuNilus gi publicatin revolufie, un rdzboi pentru a fi scogi de
toatd lumea: ,,Al doilea secret, necesar acologi aruncafiin proprietatea colectivd,o
pentrua guvernacu succesprin dezbinare, nofiune tulbure, pentru cd proprietarul
const[ in a inrnulli in aga fel gregelile adevdrat e ni meni , adi cd diavolul.
poporului,apoi obiceiurilerele,patimilegi (Continuarein numdrulurmdtor)
O legetiranici interzice adevlrul
(Urmaredin pagina3) permit o sugestie(gi dac[ gregesc,sd fie
pdcatul meu, mi-l asum gi-l voi corecta):
consideri, in mod subiectiv,,,oprimate"
eu nu m-a$ baza - a$acum i-am auzit pe
de adevdnrlcritic.
mulli - pe intervenfia Curfii
Concluzia: Ceti dintre
Constitulionale.
dumneavoastrdigi vorpermite amenzide
Nu de pufine ori am constatat,in
zeci pdnd,la o sutd de mii de lei per
ultimii 20 de ani, incapacitateafunciarb a
afirmafie/postarepublicd pentru a spune
membrilor acestuicorpjurisdic{ional de a
ull adevar simplu, evident, dar
reacfiona eficient gi de a se opune ferm
neconvenabilgrupului social X sau Y?
unor manifestlri legislative de sorginte
Vi spun de pe acum c[ eu nu. $i am
totalitari, manifestdri represive,abuzive
convingereacd nici pufinele publicafii gi
gi anticonstitulionale,ale puterii politice.
pufinii jurnalipti 9i publicigti onegti,
Bdlbdielile 9i ezitdrile din vara lui 2012
competenfi gi respectabili,care mai fac
au probat suficient aceastbincapacitate.
(in generalmai rar gi prost pl6tit, dacdnu
La fel gi decizia recentl privind legea
gratuit) acest efort de informare gi
anti-fumat - care incalcl flagrant dreptul
formare corectd (nu Corectd Politic) a
deproprietateprivatd qi exercitarealui.
opiniei publice. Vorbim de oamenii care
gtiu gi sunt in stare sd spund adevSrul In fond, cu regret o spun (gtiind din
critic. experienfd profesional6 gi sursd directS
cum gdndeqte majoritatea membrilor
VreJis6mai aveli accesla informa{ie
aiestui organism)nici lor nu le plac prea
validd gi opinie competentd,criticd, nu
mul t l i bert6l i l e fundamentale ale
malformat[ ideologic gi controlatd
politic? Adicd la informatie gi opinie de ,,vulgului"; $i-n ei existi (mai mult sau
mai pufin) reflexe gi apetit pentru
tipul celei pe care deja putereapoliticd a
autoritarism(dacdnu pentrutotalitarism)
PSD (gi asociafii) a marginalizat-o gi o
obstrucfioneazd sistematic prin ,,democratic", pentru mai mult control
etatistdecdtar trebui asupracetdfeanului.
televiziunile, radiourile gi instituliile de
presi pe carele controleazl?Yre[i s[ mai Nici lor nu le place transparen{a
adevdrului.$i lor le-ar pldcea(chiar dacb
putefi furnizapublic, pe canalemediatice
nu recunosc)un cdlug mai bine infipt in
informale, asemenea informaJie gi
gura publicului gi criticilor. (Text ap[rut
opinie?Atunci e momentul sdreacfiona{i
public Ai civic, masiv qi rapid. Mai tdrziu cu titlul Legea sau fara lui Dragnea (II)
Ce nu s-a infeles despre ,rdefiimarea
va fi prea tdrziu.
sociali pe seit-ul ,,Dubii, Spairne gi
Post scriptum: Nu vreau sd fac
Solu(ii", la 10februarie2016).
nimdnui procese de intenfie, insd imi
redin{aOrtodoxd
Paginal0
Papa;i ecumen$tii(3)
Interviu cu Gheronda GAVRIIL Aghioritul
- G her ond a , e s te i mp o rta n ttr
p is t r ar ea c r ed i n fe i c u a c ri v i e g i
netigiduire? Trebuie si ne luptim
pentru pistrarea acesteia?
- Tot in viala SfhntuluiAtanasiecel
Mare vedemcd ani intregi a fost chinuit gi
surghiunit.Pdndgi Marele Constantinl-a
trimis in exil, din cauzdci impdratulfusese
atras,pentnro vreme,in inv6{6turastrdmbS
a lui Evsevieal Nicomidiei, dar gi de citre
sora lui, Constanlia, care ili insugise
cugetdrilearianiste.Impotrivaunui ,,i" s-a
luptat Sf6ntul!Arienii spuneaucd Fiul este
omoiotisios,adicdarefire asemindtoarecu
a Tat6lui.Sfhntulle spuneacb Fiul nu este
omoiorisios,dupl cum susJineauei, ci
omooitsios,adicd de o fiinfd cu Tatdl, are
aceeagifire cu El. Cele Trei Persoaneale
SfinteiTreimi au aceeaqifiinf6 (Dumnezeu
este o singurd fiinfd in trei ipostasuri,
n.tr.).$i,drept exemplu,le-a spus despre
cdinecd seamdndcu lupul, insd cdinelenu
estelup, sau aramaseamdndcu aurul, dar
aramanu esteaur.Argintul, de asemenea,
seamdndcu cositorul(staniul),dar argintul
nu estecositor.Vede{i,impotriva unui ,,i"
(omoioilsios)s-a luptat Sfdntul gi a fost
trimis in exil pentru atdfia ani (16 ani a
petrecut in exil; din cauza ridicdrilor gi
cdderilor influenfei arianismului, Sffintul
Atanasiea fost alungatdin Alexandria cel
pufin de cinci ori, n. tr.). Nu putem sd ne
trdddm Credinfa gi sl nu ludm in seamd
p6nd gi cel mai neinsemnat,in aparenfi,
lucru. Citim in viala Marelui Paisie(t 19
iunie) urmdtoarele: L-a trimis Sfdntul,
intr-o zi, pe ucenicul sdu cu o treab6.Pe
drum, uceniculintdlnegteun evreu care ii
spunecd Mesia inc[ nu S-a ndscut gi ci
omenirea Il agteapti inc5. Ucenicul ii
rlspunde:- Sepoatesdfie qi aga,deci nu a
fost cu totul de acord.Iar c6nds-aintors la
bdtr6nul sdu, voind sd-i pun6 metanie,
Sfhntulii spune:- Nu te cunosc,cine egti?,
iar cu acestcuvdntS-aindepdrtatHarul Lui
Dumnezeudelaucenic.
- Existi, Gheronda,vreo gansi si ii
acceptim vreodati pe PapI gi pe acolifii
lui? Filioque esteerezie.Sfinfii Bisericii
noastreau condamnat-oca fiind erezie,
pentru ci aqaeste.SfAntulDu\purcede
numai din Tatll, nu qi din Fiul.In Sfinta
Treime existi monarhie (puterea
s u p r e m i a p a r fi n e u n e i s i n g u r e
persoane,n. tr.), nu diarhie (guvernare
simultani a doi suverani,n.tr.).
- il uo- acceptape PapI gi vom
purcede la unire numai atunci c6nd va
renegatoatedoctrineleereticegi va accepta
faptul cd Biserica Ortodoxd este singura
Biserici. Atunci ne vom uni. ins6, tocmai
acest lucru este foarte greu. S-ar putea
Credin{aOrtodoxd
vreodatd ca Soarele sd inceteze sI mai
risard de la Est gi si meargi la Apus, sl
rlsar[ de acolo, insd Papanu va renunfa
niciodatdla Primat,niciodat[ nu va renun{a
la infailibilitate, niciodat[ nu va denunfa
dogma Filioque. Ar putea, pesemne,in
chestiunimai mici sdfacl pogordminte,dar
dela acestea nu va faceniciodatdconcesie.
- Gheronda,mul{i preo{i ne spun ci
ne putem ruga impreuni cu catolicii,ci
nu estenimic riu in a se ruga unul aici,
celilalt acolo, allturi, adici. SfAntul
Spiridon, s-& aritat in vis
guvernatorului, doutr nopfi la rind,
imbrtrcatin port monahalortodox qi i-a
poruncit si nu facl ce gi-a pus in gind,
altfel va regreta. Pizinis nu a luat in
seami. In searaurmtrtoare,santinelade
la intrarea in forttrrea{5, chiar lAngi
depozitul de praf de puqci, vede un
monah oarecarecu o ftrclie aprinsi in
mAni ctr se apropie gi vrea si intre in
fort. Il intreabi santinela:,,Cine egti?",
iar rispunsul fu: ,,Sunt Spiridon" gi,
imediat,fortlreafa a fost aruncati in aer
gi toatecaseledin jurul ei.Au murit o mie
de oameni, inclusiv guvernatorul
Pizinis. Canonul 45 Apostolic spune:
,rDaci vreun episcop,preot saudiaconse
va fi rugat impreuni cu ereticii, si se
afuriseasci, iar daci le-a ingiduit
acestora (ereticilor) ca sI faci vreo
fapti, ca gi clerici, si se cateriseascI".
Agadar,Patriarhul care a adus in 2006
pe Papa la sirbitoarea tronului, qi l-a
primit Ia SfAntaLiturghie qi i-a permis
si spuni Rugiciunea Domneasctr,dupl
Canonul 45 Apostolic,esteafurisit gl se
afli, de fapt, sub caterisire.Ar trebui si
seintruneasci SinodgisiJ inliture.
- Nu poatefi amestecat6 Ortodoxiacu
Papismul.E imposibil.Nu se cuvine sd ne
rug5m impreuni cu ereticii. Acest lucru
esteinterzisde sfintelecanoane,precumgi
a primi gatolici in bisericd sau a le da
anafur6.ln 1716,turcii au asediatKdrkira,
gi de pe mare, gi de pe uscat. Sfdntul
Spiridona fost acelaaarcasalvatatunci,in
chip minunat,insula.Guvernatorulinsulei,
din vremea aceea,Andrdas Piziinis,dorind
sd mulfumeascdSffintului pentru cd i-a
scdpat, a hot[r6t sd ridice in biserica
Sfdntuluiunjertfelnic,un altar,gi sdsefacd
pe acesta taina Sfintei Euharistii dupi
dogma latin6,^aldturi de Sfbnta Masi a
ortodocgilor.In acel loc, agadaqs-ar fi
sivdrqit Sflnta Liturghie de cltre preot
catolic. Sd vd mai spun ceva: Patriarhul
Athinag6ras a procedat la ridicarea
a n a te mel or. $i a muri t. P i ri ntel e
The6klitosDionisiatultrdia gi,intr-o seard,
i seardti in somnAthinag6ras, ca un urs, gi
Februarie2016
ii spusepirintelui The6klitos:- The6klite,
The6klite,ceam ftcut, ceam fEcut?...
- GherondaGavriil, sunt unii preofi
care susfinci qi catolicii au preofie.Ce Ie
rispundem acestora?
- Nu, nu au preoJie.O spun chiar
Sfintii. Sfdntul Nicodim, in Pidalion,
spunecd papistagiisunt nebotezati,eretici
din cele mai vechi timpuri. Cum sd aibd
preofie?$i apoi sd-i intrebdm gi pe acegti
preofi carespuncd papistagiisuntBiserici
gi cd trebuiesdne unim cu ei, gi ii mai aduc
gi in bisericile noastregi le dau anafur5:
C6ndsSv6rgesc Dumnezeiasca Liturghie gi
citesc ecteniacatehumenilor,ce se spune
acolo? ,,Cati sunteti chema{i,iegi{i...cei
chema{i,iegi1i... CdJisunteJichemati,iegili,
canimeneadin cei chema{isi nu r5mdn6..."
Ce sunt,,catehumenii"? Suntceichemafis[
devindcregtini,cirora li se fac catehezegi
sunt pregdtifi in tinda Bisericii pentru
primirea botezului,dar nici acestoranu le
este ingiduit s[ participe la toatd Sffinta
Liturghie, ci doar pdndla acestmoment al
,,ectenieicatehumenilor".Cdnd sbvdrgili
DumnezeieascaLiturghie, teatru facefi?
Oare nu credeJicelor pe care le spunefi
acolo?Cum sdprimegtiun ereticqi sdii dai
qi anafur6?
- Gheronda, care sunt consecinfele
ciderii unui omin erezie?
- Ereticii suntvrdjmagiilui Dumnezeu
gi ai Maicii Domnului. Nu se cuvine sI
avem,agadar,prieteniicu aceqtia.Papaeste
arhieresiarh.EsteAntihrist, inaintemergd-
torul lui Antihrist. Unealtl a satanei.Cititi
anatemele.Cititi gi vedeli ce anatemese
citescin Biserici in Duminica Ortodoxiei,
pentru acegtieretici. C6ndva,au mers la
Avva Agaton niqte pirinti sd incerce
r[bdareabltrdnului. Ii spun:- Egti curvar.-
Sunt, rdspunde.- Egti lacom, ii spun din
nou, iar el rdspunde:- Sunt.- EgtimAnios.-
Sunt gi mAnios.I-au mai spuscI e plin de
mdndrie, flecar gi bdrfitor. Pe toate le-a
primit seningi cu smerenie.- Egtieretic!...
Atunci bdtrdnul a rcfuzat si primeascd
aceastdacuzalie.L-au intrebat pdrinfii de
ce a fEcutasta.- Cele dintdi (acuze)mi le
insugesc,pentnrcI sunt de folos sufletului
meu. Iar apoi le explicd: -A fi eretic
inseamnda te rupe de Dumnezeu,iareu nu
vreausdm5rup de Dumnezeu.(Discu{iacu
Gheronda Gavriil a fost inregistrati cu
magnetofonul gi a fost publicatd at6t in
ziarul Orthodoxos Tipos - ,,Presa
Ortodoxi", nr.2053, 161112015, cdt gi de
cdtreeditura OrthodoxosKypsdli - ,,Stupul
Ortodox", Thessaloniki,2015. Traducere
Mihaela Tegcu,Graiul Ortodox).
 r('uru.ll lE rrr r,, raglna l l

Arheul $tefan cel Bun/Sfflntul (7)

Pedeapsaeste, in primul r6nd, din nimica nu s-audipdrtatde obic6iul tdtdne- vodi ereticul vi leatul 7069 <1560>
partea Celui care l-a pus sd fie Vicar al s6u. Nici de carte era prost, la cdldrie noiemvrie 18,p. 126.CatAironie amar6,la
Nonr.os-uluicelest,aici, pe Pdm6nt- dar qi sprinten,cu sulilala halcanu pre lesnevrea bietul Scriitor, Paznic Stragnical Nomos-
din partea congtiin{eiincdlcdrii Nomos- aveaprotivnic,a sdgitadin arctarenu putea ului, dar neputincios a stdrpi pdcatul
ului/Logos-ului gtefanic: ,,Mai apoi de fi mai bine. Numai ce era mai di treab[ poponrlui s6u: ,,s-au fbcut ficioru de
inimd rea, pestescurtl vr6me au murit gi domnii lipsiia, cd nu cercab6tranii la sfat, domnu" - cd tot n-aveacine, in vremuri in
rdu $-au dat sufletul siu in mdinile ci de la acei tineri din casdlua invdJdturd, care Nomos-ul insemnainsigi Existen{a-
diiavolului,in l6geaturceascd"- dar existd iubiia glumile qi mdscdriile 9i jocuri Fiinta/Fiinlarca, sd-l gi recunoasci drept
gi o pedeapsia Scriitorului, care afirm6 copil6regti. Mai apoilipi desineldgide-iera ,,ficiorudedomn"... ! !!
Nomos-ul Sacru: Grigore Ureche nu qi de sfat qi de a bate halcao cu sulila, Pedeapsa pentru ,,risipitorul de
incheie capitolul cu data gi imprejurdrile risipind avdreadomneasci.Deprinzdndu Lege", care ,,nu numa ci calcd obic6ele
morfii lui lliag,ci cu re-amintireaPdcatului den zi in zi aSa,ndpustitrebilef6rAi,cd pre [6rii gi face gi jafuri, ce gi ldgea cu totul
sdu contra Sf6ntului Duh-Nomos-ul c6til iubiia intii, pre atdtail ur6s[ apoi"- cf. rdmdsdsede batjocurS"(cf. p. 135). Una
Dumnezeiesc: ,,AcestIliaqvoddau domnit idem, CAndu au clevetit pre Bogdan dreaptdgi cumplit[: ,,Cu acdsteacuvinte
la Moldova 4 ani gi 8 luni qi ddcii s-au vodl vrijmaqii sii la impirifie, de l-au mustrdndu-l Tomga, l -au l o vit cu
turcit, cum am scris mai sus"! Iatd, deci, mazilit implratul, p. l5l. Degeabatoatd buzduganulgi ddcii toatdoasteas-au l6sat
sinergiadintre Scriitor-Fiptuitor-Paznical ,,fafada"de ,,carte"gi de ,,iscusin[e",dac[ la ddnsul,unde acopierindu-lmullimea,cu
Nomos-uluiDivin!!! f r i v o l i t a t e a g i i r e s p o n s a b i l i t a t e a , multe rane i-au pdtrunsutrupul. $i aqaau
La fel stau lucrurile qi cu urmltorul i n f a n t i l i s m u l - d o m i n a u L o g o s - fost sffirqitul lui Dispot vodd, dupd ce au
Anti-nomos,cdlcitor, gi el, de legecregtin- ul/Rostuireafaptelorsale:,,iubiia glumile domnitutrei ani, noiemvrie" - cf. idem, De
ortodoxd- ,,$tefanvod6, ficiorul lui Pdtru gi mdsciriile gi jocuri copildregti"- gi, ce-i moartea lui Dispot vodi eriticul, p. 143.
vod6, fratele lui Iliiagu vod[" (totul este decisiv, in rdu, este faptul cd ,,n[pusti Nu seuitd (gi nici nu trebuie!)c5 avemde-a
l6murit,in cepriveqteidentitatea,pentruca trebilefdr6i" - adic[,,neglija" - sau,pur gi face cu un ,,stricdtorgi risipitor de tar6",
nu cumva,prin confuzie,sd nSpdstuiascd, simplu, nu-i pdsa cd orice conducltor pentru cd este un ,,strdin", gi spafial (un
precumc6 ar fi Anti-nomos,pe altul...!): autentic, nu un impostor, are, inainte de italian,,,HeracluVasilicu"(...) ceaufostde
,,$i casdnu sdvazdcevaciesterdsdritdela orice,misiuneade a cunoagteqi de a apdra nagtereasadin ostrovulSamos,carile fiind
pravoslavie,tofi eriticii din fara savrea,au Logos-ul/lrlomos-ul Jirii sale! ! ! italian au fostu gtiind multe limbi,
s6-l intoarcd,sd fie la o l6ge,au sd iasddin ...Alt caz de ldcomie/prdddciune,frdncdgte,latin6gte,grec6gtegi nemJ6gte"-
fara.Pre arm6ni,pre unii din bun6voie, cu impilare gi batjocurdde nevinovali qi de ,,ge&ba"atdtagtiinf6,cdndnu e suflet qi nu
fbgSduinfeumpldndu-i,pre altriicu sila i-au neiertatamoralism(in plus, se incredeain sunt Nomos/Logos,Fire de Gospodar al
botezatugi i-au intorsu spre pravoslavie, ,,lefecii"striini/unguri, nu in ogteniiJ6rii !) firii/Spa{iu Sacral,precum Biserica!), gi,
mulli din fard au iegitu la turci 9i la ldqi 9i - deci, din nou, incilcare gravda Nomos- mai cu seaml, spiritual: un ,,eritic"!!!
printr-altetiri, vr6ndus6-qifie l6geasa.Cn ului Divin al Valahilor - din nou, un Rdt[cit de Nomos-ul - Legea Ortodoxd/
aceasta vrdndu $tefan vod6 sd astupe incdlcdtoral misiunii de Bun Pdstor-Aron ,,Pravoslavnic6"! !!
faptelefritine-sdu,de lucruri ce fbciia, cu Vod[ cel Cumplit: ,,A$?, dupd ce s-au ...SauIanculvod6,,,ce-izicSasul",qi
nevoinfi siliia.Iardce cereapravoslaviiagi aSezatla domnieAron vodd,nu-i era grijd era ..nlin de licomie (...) c6 l5comiede
legeacregtineasc[nu finea,cd mai apoi nu de alt6, numai afard de pridarea gi avu{ie nespusdavea (...) mai apoi de
numai l5comiia gi asuprealSftciia, ce gi dinliuntru, nu sdsdturade curvie,dejocuri, ldcomie mare ce avea", deci nu-i p[sa de
curvie nespusSera intr-insul, nu ribda de de cimpoiagi, carii ii finea de mdscdrii. niciun Nomos gi de nici un Neam ori
muieri cu blrbafi, nu era fecioarile Agijdereadabilile cu carileingreuiasd{ara, Mdntuire...: ,,Dacdau mazilit implratul
nebatjocurite,nu jupAndsileboierilor sdi nu umblanumaiddbilariisinguri,ce gi flrrci pre Pdtru vod[ $chiopul, dat-au domniia
neasuprite"- cf. idem, De moartea lui trimitea de umbla cu ddbilarii,de nu-gi era Iancului vodd, carile au fost de nagtereasa
$tefan vodi, ficiorul lui Pitru vodl, fdraniivolnici cu nimic, muierilenu eraale sas,de l6ge luteran.Pravoslaviianu iubiia.
fratelelui lliaq vodi, care au pierit Ia lor, fdtile le rugina,ce vrea sd facd frcea. Ddcii deacaau venit in fard gi au gezutin
tuforan v leato7060,p . I2l . Ddbilariul pentruun potronic de-l vreapdri scaun,fevruarie 17 zile, dupl acdia toati
Pedeapsalui $tefan este gi divin6, gi la ddnsul,nu-l judeca,ci acolotrimiteade-l nedumnezeirea gi ereticiiasaS-au?rdtat,c6,
din parteaoamenilor,,tindtori" de Nomos pierdea.Pe boieri pentru avufie ii omora, lScomie de avufie nespusi avea, pentru
(adicd,non-pasivi,reactivi/reac{ionari, fa- jupdndsilele siliia gi domnind,nu alta,ci care pre mul{i au omordt. Mai apoi de
ld de Fdrddelege!!!): ,,$i sfbtuindu-s6, ciuddsegi minunifbcea(...) gandica sI nu ldcomiemare ce avea,trimisi sd ia a z1cea
aciiagi aflardsfat ca s5 ajung6degrabula si increazdfdrii gi lefeciilorde fari, ci trase din boi in toatd lara" - ci se smintisede-a
boieriiceiprib6gi,carii erain Jara Legascd pre leafEunguricil[refi gipedestragi gi fdcu binelea, cum gi smintit trebuie sd fie
ieqili de multe nevoi. Ddcii, dacl au avut pedestragilor oddiin curte,ca sdfie pururea impotrivitorul la Legea-Hristos- gi,de aici,
gtire qi rispunsu de la ddngii, cum ei vor l6ngd d6nsul" - cf. idem, De domnia lui i s-a tras gi moartea ftzicd,...pentruci
veni fbri zdbav6,noapteacu tofii s-au 16- Aron vodtr cel Cumplit, care multi moarteadeDuh o aveaintr-insul,ca pecete
dicat la podul de la Jufora gi au t[iatu a{ile greotateau adus firii, 7099<1591>,p. din ndscare: ,,Scrie ldtopise(ul cest
cortului asupralui $tefanvodd qi cu multe 178-t79. moldovenescucdmoarteaIanculuivoddau
rane pdtrunz6ndu-I,au muritu, dupd ce au ...Alt c,azde incdlcarea Nomos-ului fostu cu inv6{5turaimpdratului turcescu,de
domnitdoi ani gipatruluni" - cf. ibidem. Divin: ,,Dispot vodd ereticul"!: ,,Acesta i-au tdiat capul. $i au domnit Iancul vod6
. . .S a u : B o g d a n v o d d , f i u l l u i fiind nemerit la fara Legascd gi intre trei ani gi gapteluni. AcestuIancul voddzic
Alexandru Lipupneanul: ,,Daci muri slujitori la rdzboiu umbldndu, avdndu-qi cum cd au fostu umbldnduvaracu saniede
Roxanda doamna lui Alixandru vodi gi viiaf6intre sotii, s-auinclegtatcu o samdde os?'- cf. idem, CAnd au pribegit lancul
rdmasddomniiapre fiiu-sdu Bogdan vodi evangheli{i (cd el inci n-au fostu vodi gi de moartea lui, 7091<1583>,
s6ngur,el cumu-gerabldndugi cucernicaga pravoslavnic) gi s-au flcut ficioru de p . 1 7 2 .
tuturora ardta direptate, de si vedea cd domnu"- cf. idem,De domniia lui Dispot
Prof. dr. Adria,nBOTEZ

redin{aOrlodoxd
Pagina12
Rostindadevirul, urcim pe Cruce! (2)
Interviu cu Plrintele IOAN de Ia Pf,riul Alb
- Se pare ci protestele imediat
urmitoare incendiului ucigag de la
Clubul Colectiv nu au fost
intAmplitoare, iar furia mulfimii
preponderent tinere impotriva
Bisericii gi a lui Hristos era bine
coordonati de forfe ostile.
- Ce se intdmpld, omul din straddnu
face deosebirea dintre Bisericd, adicd
adunarea intregii populalii botezate,
ecclezia,gi structurile administrative ale
Bisericii. $i cei care strigau impotriva
Bisericii eraumembri ai Bisericii, revolta
lor contra credinfei, a lui Hristos, fiind
tragi-comici in aceasti situalie.Este ca gi
cum coroana copacului, cu frunze gi
crengi, se dezicede rdddcini,lucru tragic,
fiindc6 este similar cu o sinucidere
spirituald gi na{ional6. Biserica nu se
reduce la chipul ei institulional, la
purtdtorii de cuvdnt care, cel mai adesea,
duhovnice$te,nu sunt convingdtori, ci e
cu mult mai mult, Hristos e capul
Bisericii, urmat de Sfin1ii Apostoli, de
Sfin1ii Mucenici, de Sfinfii Cuvioqi, de
duhovnici imbunltititi, de inv6fiturile
fundamentaleale Ortodoxiei, de Sfintele
Taine, de harul mdnttritor al lui
Dumnezeu, de Sf6nta Liturghie. Or,
acolo, in strad6,s-a manifestatun fel de
analfabetism spiritual, de care, totugi,
Bisericanu estestr5in6.
-A(i ajuns la un punct care doare.
Tinerii care s-au manifestat violent
impotriva Bisericii au fost formafi in
perioada post-decembristi ca oameni
firl Dumnezeu, degi au avut ori de
religiein gcoali.
- Da, dgtia sunt nigte clone ale
societS{ii europene apostate. De copiii
acegtianu s-aprins credintacurat6,pentru
cd li s-au predat lucrurile amestecate.
Sufletele lor nu au fost formate sd
gdndeascddoar ortodox, sd simti doar
ortodox gi sd sufere doar ortodox, ci au
sufletul impdr{it, au primit mai mult o
atitudineculturali fali de Bisericd gi mai
p uf in s ent im en te d e d ra g o s te , d e
jertfelnicie fafl de aceasta,de in(elegerea
acesteia.Deficienfa vine din concepfia
sistemului de educa{ie asumat, care nu
estede educafiecreqtineasciortodoxS,ci
este'tleeducaJiecregtindsau de educatie
religioasl in general. Ce e aceeaora de
religie? Noi avem nevoie de ora de
credinfdortodoxI, nu de religie, pentru cd
religii sunt multe iar ora de religie poate
insemnaorice. De pild6, de m6ine lumea
incepesdseinchine la StatuiaLibertilii gi
forma aceastase introduce in programa
orei de religie. Religiile sunt idolatrii,
vechi saumoderne,gi nu au nici o leglturd
CredinfaOrlodoxd
cu dreapta credinfl, cu Ortodoxia.
Aceastl practicl din gcoalaactualI esteun
demers educafionalstrdmb, laic, livresc,
care scoateatei nesiguripe ateismullor gi
creqtini strdini de credinfalor, nici mlcar
cildicei. Un ateusincer,prin dispozilialui
tranganti poate fi adus la credinfd mai
u$or, decdt un sectar, un clldicel, un
pdgdn, un inchindtor la idoli, un rnason
care sunt nesinceri in dispozilia lor
sufletetascd,mintea lor e disociatd de
multiculturalism.Ortodox egtisaunu egti,
cale de mijloc nu existd. Moral putem
cobori sau urca, de la o zi la alta, dar
Adevirul dogmatic este neschimb6tor, e
consecventcu sineinsugi.Aceastdrigoare
principialSlipsegtedin educafiareligioasd
actual6.
- Putem interpreta protestele
violente ale strlzii, care au modificat
atitudinea clerului fafl de evenimen-
tele de la Clubul Colectiov,ca un ince-
p u t a l pl i goanei cregti ni l or di n
Rominia? In forma lor stradall, anti-
hristici gi anticregtintr,s-auconturat ca
nipteprigoniri fnfige.
- Intr-un fel aveti dreptate, intr-un
fel, nu. Existi o prigoandlatent6,agnumi-
o domestic6rfate de Orotodoxie,fenomen
mai vechi. In comunism prigoana a fost
f61ig6,violent[, mai cinstitl dec6t aceea
de acum. Comuniqtii au abordat frontal
atitudineaantihristic6, anticlerical5, anti-
BisericS, apelAnd la mdsuri extrem de
dure, inclusiv la demolare qi la ucidere.
Acum Biserica este prigonitl viclean,
mediatic, speculatl ani la r6nd prin
dezvdluiri supradimensionatede pdcate
omenegti comise de unii membri ai
clerului. Unele nici nu au fost reale, dar
calomniile nu s-aumai retractat.La urma
urmei, Biserica nu este o organiza\ie
elitisti, ci e un spital duhovnicesccare
trateazd gi laicatul gi clerul. Istoria ne
aratdcd au existatoamenidec6zuJimoral,
care au sffirgit ca nigte sfin{i gi au intrat in
calendare. Nu incepuful conteazd, ci
sfdrgitul omului. Prin cdinfa real6, Duhul
Sfdnt lucreazd desdvdrgit in sufletul
omului. Fdrd pocdinfd,pofi fi un ritualist
c o re ct, dar cu sfdrqi t l amentabi l .
Atitudinile accentuat partizane nu sunt
bune, nici supercorectitudine
bisericeasc6, nici umanism stradal
antibisericesc.Totugi, cregtinii trebuie sd
infeleagl c[ Bisericanu esteo institufiede
i n te rventi e, cum sunt pol i l i a sau
pompierii. Trebuie sd fie o abordareintr-
un anumit echilibru, luminat de
Dumnezeu, a participdrii Bisericii la
diverseevenimentedin viafa poporului.
- Cuvffntul echilibru mi se pare
Februarie2016
foarte potrivit pentru imprejuririle
discutateaici.
- Da, si nu fim nici prea scorfogiin
latura canonicb, nici prea umanigti in
problemelesociale,stradale.Nici Hristos
nu a intors spatelenecdji{ilor din strad6,
cum facem adeseanoi, oamenii, dar nici
n-a spus cd toat[ activitatea noastrl
trebuie sI o inchinim sdrdciei,bucuriilor,
rdnilor, incurcdturilor omului. Bisericanu
are ca fintd rezolvarea sdr[ciei acestei
lumi, a nedreptdfilor acestei lumi, a
nebuniilor acestei lumi, ci obiectivul ei
esteducereade mdnd a omului la Hristos,
in mdsurain care el doregtelucrul acesta.
Biserica nu m5 pune pe mine pe targ6, ci
md invafi cum si rabd pe targ6.Rolul ei
nu este sd orneze pomul de Crdciun la
azilul de b[trdni, ci sd-l invete pe om cum
si rabde bdtrAnefea,cum si-gi infeleagi
boala,cum s5-git6lcuiascdneajunsurilegi
neputinfelepersonale,sdacceptelucrurile
carenu-i plac, durerile.Bisericatrebuiesd
md ldmureascdasuprafaptului c[ eu sunt
chemat sd trdiesc pe cruce. Biserica este
pe crucein lumea aceasta,r[stignitd pdni
gi de aga-zigiicregtinii ortodocai, care o
hulesc,dau cu pietre in ea,prin urmare ea
nu poate sd-gi schimbe graiul. Treaba ei
aici nu esteunilateralfilantropia careeste
qi ea una din activitetile Bisericii, dar
menirea ei principald este chemarea
Duhului Sfhntin obqte,in sufletul omului.
Pentru cd omul nu merge la Hristos dacd
este instruit, educat,bun profesionist, ci
mergedacdestepocdit, imbisericit,atins
de Duhul Sffint la inim6. daci esteun om
care gi-a pl6ns p6catele.PliereaBisericii
pe nevoile psihologice, sentimentale,
sociale, trecdtoare ale omului, este
gregit6, duce la ratarea menirii sale
duhovnicegti care este mdntuirera. Dacd
omul cheamdBisericala patul lui ca pe o
asistentdmedicaldcare ii di pastilele,ca
pe o infirmierd care ii schimbI
cearqafurile, atunci el denoti un mod
ocolit de a rcfuza vegnicia. Biserica
trebui e apel atd pentru pr oblem ele
duhovnicegti, nu numai pentru cele
trupegti.
- ObservIm, cu durere, c[ aproape
99 la suti dintre jurnaligtii de azi,
d e s i g u r n e p r i c e p u fi i n p r i v i n f a
credinfei ortodoxe, se manifesti ca
niqte dugmani niimifi ai acesteia.
Aproapeintotdeauna dialogul cu ei este
de pe pozi{ii adverse.Cum credefi ci ar
trebui si fie abordat dialogul cu presa?
- De obicei se folosegtelimbajul
diplomatic, ocolitor, denotdndo anumitl
Ioan BNACHE
(Continuarein pagina 14)
 FebruarieZOfO Pagina13

CronicaAntihristului
o in harababura generalS care a definitiv cercul negruin jurul nostru! o Pe romdni sd creascl morfi sufletegte gi
cuprins {ara noastr5,cine credefi cd se cdnd turcii stdp6neauGrecia, fiecare schingiufila minte.Au formato comisiedin
intdreqte?Un diavol necunoscutl6ng6.un comunitateaveaun preotortodox.La fel era l1 negrimititei, stai,c5,separe,numaivreo
diavol cunoscut.Acela gtiut de toatdlumea gi in Principatele Romdne.Acum,Grecia,ca 6 sunt alogeni intre ei, matematicieni,
estepdgdnulislamcareigi facemoschee,pe gi Romdnia,este stipdnitl de imperiul pe ingineri gi asociafi ai marilor corporafii
11.295mp,acordafigratuit l6ng[Romexpo, frunteacdruiascrie:,,Ldsa[iorice^speranfi internafioanale, cares-auofbrAtla programa
la Bucuregti,ca s[ se mire UE c6t de bine cei care intrafi aici". Da, da. Intdi, cu gcolarl romdneascdgi au cerut scoaterea
colaboreazd conducerea creqtinda Romdniei i n s tru me n tel e speci fi ce noi i ordi ni latinei, a unei ore de romdnd,eliminarea
cu vrdjmaqiidemoarteai cregtinismului. Cel antihristice,i-au aduspe greci in starede istoriei gi inlocuireaei cu ,,educafiepentru
misteriosgi la coadimai vdrtosestepatronul faliment (parcd pe noi, nu?). Apoi, au societate", combinarea maternaticii cu
masonilor care, din decembrie 2013, a inceput sI le dicteze ce au de fdcut, pe i n f o r m a t i c a , b d , g a r e a e d u c a I i e i
primit,pentrufolosinJdpublic6, 2500mp,pe agendl lunardgi anualS.GuvernulSYRIZA, multiculturaleIa copii de clasaa VI-a, ore
termende 49 de ani, exact l6ng[ viitoarea un fel de Fdt-Frumosinarmat cu palogul pentru ,,drepturilecopilului" (la a V-a), ca
mega-moschee, pe B-dul Expoziliei,w. 24 dreptIlii pentrua se lupta cu impilatorii, s-a s[-i invefe sI se rdzvrdteasc6aga ca in
F, ca s[-gi ridice templu. La l5 decembrie dovedit a fi o adunlturi de zmei care America gi in Norvegia, lecfii ,,pentru
2015,hotnewsne anun{acE mega-templul scufundIbiataElad6in crizegi mai addnci. cetdtenie democraticd" (clasa a VII-a),
masonic a primit undl deschisf,de la Cu predilecfie, in crize spirituale. in educa{ieeconomici la a VIII-a, firegte,nu
Consiliul Generalal Capitalei.Proiectule noiembrie,20l5,au luatmisuraanticregtind lipsegteeducafiasexual6,gi ddi, gi ddi,
9i
gata,probabilgi autorizaJia de construc{iee de a reducenumdrulde preoti din toatl fara. opdregte-ipdnl ii speli pe creier de tot de
semnat[gi ea,cd p6ndacumnu s-auinfeles Motivul? Neputinla financiari, nu mai sunt r[mdneacolonumaisupunerea oarbdfaf6de
de la nigte spa{ii verzi. Dar cum verzii nu banidesalarii.$i cum,in Grecia,demaibine mai marii zilei. Comisia de anti-romdni,
prea au ce c[uta printre intuneca{iide la de 50 de ani,preotularestanltde func;ionar ' pusdpe hdcuit educafia,vrea si scoati din
masoni,au cdzutla invoial5 si nu se bage, public, pl[tit de la stat, executorii gcoalanoastr[ nigte n[uci fbrd mam5,ftrd
aga cd qantierulpoate incepe. Sd nu ne cregtinismului au gdsit prilejul sd-i tatd, ftrd strdmogi, ftrd orizont, ftri
mir6m, pufin mai spre vest, pe acelagi disponibilizeze. Nici nu qtiudac6i-autrimis Dumnezeu,nigtetdmpili, copii ai nim6nui,
brtlevard,la numlru] 30 A, se ridicd semet in gomaj. Dar sigur2300debisericiortodoxe care fie va trebui sI fie intretinuti de al1ii,
(aredoui subsoluri,parterqi 8 etaje)sediul s-auinchis.Pldnggi pietrelein ticere cd nu decibuni de eliminatdin socierate, fie si fie
SNSPA($coalaNafionalSde Studii Politice se mai aud clopotecaresd chemelumeala injugafila careleeuropene canigtedobitoace
gi Administrative),inauguratla I octombrie SfhntaLiturghie.Suntlovite,astfel,satelegi de povar6. Frafilor cregtini,alerga{icdtre
2014, un pui foarte vdnjos al gcolii de la oragele mici care au r6mas fdr6 preot, gcoala de acas[, infiintafi gcoli cregtin-
Frankfurt.Corectitudinea politicdla SNSPA Agenfiiledegtiri(cume romfea)scriucEnici ortodoxe,faceficeva,evenfualpunefimdna
se-nva[i, o institu{ie foarte atee gi invdfdtorigi nici profesorinu semai gdsesc pe ciomegegi pe topoardgi alungafinebunii
multicultural5,carezidegteviitorul de aur al pe-acolo.SepustiegteGreciaortodox[ gi de [gtia din [ar6, fiindc6 nemernicesccu totul
noului marxism cultural al Romdniei. duh gi de bucheacbrtii. In decembrie,anul prunciigi inchidviitoml neamului.gi sd ne
VasbzicS, in stinga - moscheiacu templu, .trecut, ParlamentulGreciei, controlat de rug[m, poatemai gurubdregte Hristoscevagi
universitateqi bibliotecipigdne, la mijloc, a c e l a g i p a rti d soci al i st, a l egi ferat prin mintea reformatorilor antihrigti.
majestuosgi ultramodern,templul masonic parteneriatelecivile homosexuale.La 4 Doamne, nu-i pirlsi cu toful pe romdni!
(gi el dispunede doul subsoluricu parciri, februarie2016,ziarul,,OrthodoxiAlitheia" o AstE toamn[, la 7 octombrie, 2015,
un demisoldedicatclubului,un partercu o anunfacd episcopiigrecivor fi pensionafila Senatul Romdniei a adoptat o lege
sal6deaproape700locuripentruspectacole, 67 de ani, mdsurafiind doar una dintr-un antideflimare, cdreia Comisia juridicl a
gi 4 etajecu opt sdli mari pentru intdlniri, mlnunchidelegi carevor s[ separeBiserica Camerei Deputafilor i-a dat liber pentru
muzeu pi bibliotecd,da', slujba, slujba destat.Existdgioprevedere legalicrunt6:ca votul in plen, mar{i 9 februarie2016.DacE
Marelui Mag unde se fine?) gi in dreapta, sI pofi angajaun preot (inclusiv episcop), cineva,,defbimeazS"public un grup social,
semeafd,gcoalade cadreperitru viitoarele trebuie s[ disponibilizezi zece.Zece afard, primegteo amenddde 100.000lei. L-am
nenorocirialeacesfuineam.Cevi separe,nu pentru unul induntru!. Pii, aga, din zece auzitpegefulunui partidsituatla stdngalui
cumvaacestae buricul negru,inconjuratde posturi de episcopipensionati,numai unul Hristos, unul Liviu Dragnea,spundndcI
cercuri vinete, al Bucuregtiului li al poate fi re-ocupat.E un procesurgent de legea asta apdri demnitateauman6. PIi,
R o m i n i e i ? M e g a - m o s c h e e ,m e g a - secularizare,de-a dreptul infricogdtor: g r u p u r i l e n a i b i i s u n t h o m o s e x u a l i i ,
masonerie, mega-politic6, doi draci cu descregtinezi in ritm acceleratGrecia gi o lesbienele, genderii,transsexualii, iar liderul
chelie $i-o gerpoaicI zgubiliticd. Satana homosexualizezi la fel de repede.Pentrua neinvafS,cu legeaasta,clhomosexualitatea
prinder[dicini in cetatela cregtini!Aga-icd, distrugeBisericaortodoxtraubani.De faptii este,,demnitateumanl". CA islamul e bun,
l6ngdinvdflceii corectipolitic, aflafi pe rol, iautot dela greci,pedobdnziqipenalitl{i.SI chiar daci ifi taie gdtul sauifi pune bomba
ne lipseau cele doui temple pentru ne ruglm pentruGrecia,dar gi pentrunoi, sub perni. CA ttrlharii de partid sunt
inchinareala demoni?Ol Doamne,ia sd fi fiindcd, vor incepetehnocrafiide pe ,,rdul proaspefigi curafi. CI patimile qi plcatele
avut noi cregtinila conducerea{[rii, nigte tulbure" sd procedezela fel gi pe plaiurile strigdtoare la cer suntnormalegi ,,legale".in
oamenibotezafiin cristelnige,sE vezi cum mioritice.Fac6-sevoiaTa,Doamne,sdnu le fine,nu e loc destulpentruscris,darrefinefi,
dugmaniiar fr aterizatla groapade gunoi! reugeasc5! o A cdtareformdse pregltegte legeaastae anti-adevir,anti-Hristos,anti-
Dar aga,guvernanfiiactualisunt,,botezafi" acumin inv6t6mdntulromdnesc?Separeci libertate, anti-uman5,anti-constitulionald,
in saculcu bani gi suntinvdfafisEdoarmi cu e a 66-a.Primele65 de reformeau demolat anti-romdneasci.Ea constifuie
,,forfa" prin
garpelein pat.Acum pdginii seintiresc, iqi complet gcoalaromdneascd, a se in{elege careParlamenfulromdnilorimpune,viclean,
toarnI in betoanesinistreidolatriadin inima prin asta educafia.Scoatemanalfabefiqi sub aparenfa ocrotirii cuiva, dictatura
Capitalei,iar tinerii nedrepfila capstrig[ pe iletrigti (6gia gtiu literele, dar nu inleleg c o r e c t i t u d i n i i p o l i t i c e , d i c t a t u r a
strlzi: ,,Vrem spitale, nu catedrale"! Dar confinutulcuvdntuluigi al propoziliei!),pe homosexual[, dictatura minoritllilor
templedemonice,pe terenuripublice gi pe banddrulant6ii scoatem, t6mpificare-sbuni impotriva majorit6lilor. Sdstrigim cdtrecer,
banipublici,vrefi?CI la 6gtianumai ordciiJi la udat cdpquni,ci la mistrie nu se pricep Hristospoatetotul, dacl vrea El. Dar n-ar
nimicd, nici pe sold[, nici de fricd! Numai delclc.Acum, tehnocrafii,care se au cu stricasdiegimgiin strad6,cdtmai mulfi c6t
Tu, DoamneIisus Hristoase,ne mai pofi licuricii cafra{ii,aupornito noui v6nzoleali maihotdriti! 9i
ajutacu pu{ini luminS,ca sI nu se inchidd prin neputinfaeducafiei.Vor ca puii de
foan de la CRUCE

redinJaOrtodoxd
Pagina14
Mitropolitul SERAFIM de Pireu
Taifunul islamic
Din pricina continuelor epuriri ale
popula(iei cregtine de c6tre islamul
fu n dam ent alis t , c a re c o n s ti tu i e g i
supravieJuirea groaznicei erezii a
arianismului in Orientul Mijlociu gi in
Africa de Nord, dar indeosebi in flrile
Siriei, Irakului, Sudanului, Egiptului qi
Libiei, cu inspiimdntdtoare acfiuni
criminale - decapitdri,crucificdri, trageri
in feapi qi alte mult-dureroasechinuri,
care fac palpabilemuceniciiledin primii
ani ai cregtinismuluigi proclami, la nivel
mondial. cd aceiacarecredin Dumnezeu-
Logosul cel Revelat deJin libertatea qi
demnitatea celor care nu trddeazd
Revela{ia veqnicului Dumnezeu, ci
preferi pierdereavieguirii in acest trup,
marturisimurmdtoarele:
Rdspunderea pentru aceastd
continudgi constantScrimd intemafionalS
a dezrdddcinirii populatiilor cregtine
autohtonede pe vetrelelor strdmogegti
are ocultul lobby sionist,careguverneazd,
StateleUnite ale Americii gi aliafii lui
occidentali, ugor manipulabili gi
predispugila orice tip de ingeldtorii, care
au rdsturnat,prin intermediul faimoasei
,,Prim6veri Arabe", cu conlucrarea
blocului sunit (Arabia Sauditi, Qatar,
Turcia), regimurile laice gi au trddat
acestefdri, precum Ei alte teri din Africa
subsahariand islamismului paranoic,care
igi aratl fala hidoas[, desigur, nu atunci
cf;nd este o minoritate, ci cdnd se simte
Rostind adevlrul,
urclm pe Crucel (2)
(Urmaredin pagina12)
teamdfafd de ocdrile gi calomniile pe care
presale imprdgtiein public. Eu cred cd nu
estesuficient sd invoclm doar ritualic pe
Duhul Adevdrului, ci si triim practic in
acest Duh. Jurnaligtilor trebuie sE le
spunemAdevdrul in fati, a$acum a fbcut
Mdntuitorul cu fariseii, a$a cum au
procedattofi sfinJii in istorie cu impdrafii
qi cu slujitorii acestora, indiferent de
consecinfele infruntirii. Duhul
Adevdrului care pretutindenea este
trebuiesI ne conducbtot timpul, nu numai
in spa{iul ritualic al Liturghiei.
Aborddndu-idiplomatic,refuzlm crucea;
rostindu-le adevdrul, urcdm pe cruce.
Mitropolitul Ardealului de pe vremuri,
Antonie Pldmideald, intr-o discufie in
cerc inchis, a mirturist cI a ftcut o mare
gregealdin vremeacomunismului,anume
cd a alescaleacompromisului,a t[cerii, a
recurgerii la studii gi la manifestdri
cultural-spirituale, dar n-a avut curajul
mdrturisirii.
Credin{aOrtodox[
puternic s[ impunb obsesia $ariei gi
modelul lui politico-militaro-religios.
Pentruincd o datddevinetuturor evident-
gi prin ,,dogma" proclamatului ,,Califat"
gi prin bestialitateajihadigtilor, care se
sprijin[ pe ,,teologia" gi pe tradifia
islamici (Corangi Oyma) - cd islamulnu
esteo religie tolerantS,conform normelor
europenegi principiilor statelorde drept,
deoarece respinge gi pedepseqte cu
moartea refuzarealui gi, prin urmare, gi
democrafia gi toleran{a religioasl gi
acceptarea diversitalii sunt nofiuni
ireconciliabilecu islamul. Din nefericire,
,,idiolii utili" din ldrile occidentaleqi din
{ara noastrd considerd islamul ca pe o
masi ugorde manipulatgi cape un posibil
colaborator al lor pentru deprecierea
identit6trii cregtine europene. Insi cele
petrecutein tdrile din Occident, care au
fbcut experienfatoleranfei islamului, iar
o acum se las6 pradd taifunului islamic,
demonstreazdSi celui mai naiv om cd
libertatea, toleranfa religioasS, valorile
europene, ingiduinfa gi islamul nu au
Pilzifi-v[ de misionarii ecumenismului(2)
- Da. $i dactrtot vorbim... spunefi
un cuvint despre Prislop, pe care l-afi
mai spusSfinfiaVoastrS.
- Acum, desprePrislop,eu le-ammai
spus cregtinilor;cumva gi eu am tras un
semnalde alarm6,pentru cI, cercetdndgi
unelec5rfi ale ucenicilorpdrinteluiArsenie
Boca,mi-amdatseamacI-s multerdtdcirigi
acuma iegito cA4ulic6numitd,,Fenomenul
Arsenie Boca" gi cine-i interesatsi cu-
noascl adevSrulgi vrea sd se mdntuiascd,
atunceatrebuiesdjudecegi sdgdndeascd in
duh ortodox.In duh ortodox,cI aqa,ome-
negte,putemdacdtegicite interpretlri, mai
gtiu eu, s6-i luim apdrarea unuiasaualtuia
in duh lumesc,darnu, mdntuireanu-i in duh
lumesc!Mdntuireaestein duhulortodox,in
duhul inv[{6turii Sfinfilor P6rinfi. $i dac6
analizdmlucrareade la bisericaDrdgdnes-
cu,cu picturalui FranciscdeAsisi gi Ulfila,
doi eretici intr-o bisericdortodoxd!, apar
intrebdri.Cum le-am mai spusgi altddatd:
trebuies6-gipun[ fiecaresemndeintrebare:
mergdnd acolo sau susfindnd ideea cd
ArsenieBocaestesfdnt;oarenu gi tu te faci
pdrtagla toatestricdciunilepe carele-alSsat
in BisericaOrtodoxi?Anrnci gi m6ntuirea
proprieaacelora...
- E cu semnulintrebirii.
- Negregit, negregit e cu semnul
intrebirii.
- $i, apropo de problema asta,
Pirinte, gtifi foarte bine ci, in 2008,
Nicolae Corneanu s-a impirtlqit la
greco-catolici,in ghilimeles-aimpirtiqit,
ci aia nu-i impirtiganie, gi sinodul l-a
iertat, degipociinfl respectivuln-a avut
Februarie2016
nicio posibilitate de coexisten{bgi doar
nigterobi ai banilor, oamenimanipulaJipi
trestii mituite pot s6 susfindcontrariul.In
acelaqitimp, fo4e politice imbecilevor sI
legiferezeIslamul qi in fara noastrdprin
hotdrdrijudecdtoreqtimanipulate,evident
anticonstitufionale,care expun ireparabil
gi pe ordonatorigi pe executori.
Din aceste motive, Vd rugdm, ca
cerere de obgte, in cadrul Paracliselor
Maicii Domnului gi rugaciunilor noastre
din aceast6 sfdntd perioad[ a Postului
Adormirii Maicii Domnului sd fie acfuald
qinecesard rugdciuneademaijos:
,,Pentru cregtinii ortodocAi din
OrientulMijlociu 9i dinAfrica de Nord 9i
din alte pdrfi ale pimdntului, prigonili de
ameninJareaislamici gi pentru ocrotirea,
ajutorul gi mdntuirealor de la Dumnezeu
gi pentru intirirea lor in credin{d...
Doamne, miluiegte!" (N.r. Rugdciune
btrnd la toati vremea,mai ales acum!).
(Semnalare Enciclicd 74, dati in Pireu,
29 iulie 2014,publicat[ pe "acvila 30.ro"
din 15ianuarie2015)
qi chiar daci ficea pociinfl nu mai
trebui a si fi e i erarh, dupi t oat e
canoanelebisericegti.S-azis Ei,,vrednica
pomenire" c6nd s-a sivirqit din viafa
aceast^a; iar atunci,la vremearespectivl,
doar IPS Bartolomeu Anania n-a vrut
si-l ierte,ca si zic aga,decia ficut opinie
separati, argumentindu-qi temeinic
pozifia. La vremea respectivi, am scris
un articol pe internet in care am zis
deschisci aceiacare sunt in comuniune
cu ereticulsunt eretici,p116ndu-mi-seci
numaila Cluj mai esteortodoxie...Poate
am gregit,poateam exagerat,dar sevede
rostogolirea, de care ziceafi
dumneavoastri, in Biserici: din cein ce
mai riu cadqisimpliicredinciogi...
- D4...! $i pentru ierarhi,gi pentru
preo{i,gipentrucdlugdri,gipentrustarefi,gi
pentru laici, repet: invf,fdtura adusi de
Hristos esteuna. Cei ce au hotdrdrilecare
s-austabilitla celegaptesinoadeecumenice
gi vor vreasdia seamade ele,sevor mdntui.
Daci nu, cum spuneSfdntul loan Gurd de
Aur: ,,Seva m6ntui, la sfrrgitul veacurilor,
un preot la o mie". Dintr-o mie de preofi se
va mdntui unul. Doamneferegte,sd nu fie
aceasta!SI ne ajute Bunul Dumnezeuca
to{i, cdt mai mulfi preofi gi pdstori-ierarhi
din Biserica Ortodoxl Romdnd gi din
Biserica Universald sI finl la invdtdtura
curati a Bisericii, s6 nu ingiduiascd
nereguli qi abateri fbrl canonisire,spre
in{elepJireaaceloracaregresescinten{ionat
saudin neglijenfd,ca sdnu mai facdqi al1ii.
Astazic.
Ing. geologGabriel BARBIR
Pagina14
Mitropolitul SERAFIM de Pireu
Taifunul islamic
Din pricina continuelor epur[ri ale
populaliei cregtine de cStre islamul
fu n dam ent alis t , c a re c o n s ti tu i e g i
supr av ie( uir ea g ro a z n i c e i e re z i i a
arianismului in Orientul Mijlociu gi in
Africa de Nord, dar indeosebi in tdrile
Siriei, Irakului, Sudanului, Egiptului gi
Libiei, cu inspdimdntdtoare actiuni
criminale - decapitdri,crucifrcdri, trageri
in feapa gi alte mult-dureroasechinuri,
care fac palpabile muceniciile din primii
ani ai creqtinismuluigi proclamd,la nivel
mondial, cd aceiacarecred in Dumnezeu-
Logosul cel Revelat de{in libertatea gi
demnitatea celor care nu ftildeazd
Revelatia vegnicului Dumnezeu, ci
preferh pierdereaviefuirii in acest trup,
marturisimurmdtoarele:
R d s p u n d e r e ap e n t r u a c e a s t i
continui qi constantdcrimd interna{ionald
a dezrdddcinirii populatiilor cregtine
autohtonede pe vetrele lor strdmoqegtio
are ocultul lobby sionist,careguverneazd,
Statele Unite ale Americii 9i aliafii lui
occidentali, u$or manipulabili qi
predispugila orice tip de ingelStorii,care
au rdsturnat,prin intermediul faimoasei
,,Primdveri Arabe", cu conlucrarea
blocului sunit (Arabia Saudit6, Qatar,
Turcia), regimurile laice gi au trddat
acestefdri, precum gi alte firi din Africa
subsahariand islamismului paranoic,care
igi arati fala hidoas6,desigur, nu atunci
cdnd este o minoritate, ci c6nd se simte
Rostind adevirul,
urclm pe Cruce| (2)
(Urmaredin pagina12)
teamdfafa de ocdrile gi calomniile pe care
presale imprdgtiein public. Eu cred cd nu
estesuficient sd invoc[m doar ritualic pe
Duhul Adevdrului, ci sd trdim practic in
acest Duh. Jurnaligtilor trebuie sd le
spunemAdev6rul in faj6, a$acum a fbcut
M6ntuitorul cu fariseii, a$a cum au
procedatto{i sfinJii in istorie cu impdratii
gi cu slujitorii acestora, indiferent de
consecin[ele infruntirii. Duhul
Adevdrului care pretutindenea este
trebuiesI ne conducbtot timpul, nu numai
in spa{iul ritualic al Liturghiei.
Aborddndu-idiplomatic,refuzSmcrucea;
rostindu-le adevirul, urcdm pe cruce.
Mitropolitul Ardealului de pe vremuri,
Antonie Pldmideald, intr-o discufie in
cerc inchis, a mdrturist cd a ftcut o mare
gregealdin vremeacomunismului,anume
cd a alescaleacompromisului,a tdcerii,a
recurgerii la studii gi la manifestdri
cultural-spirituale, dar n-a avut curajul
m[rturisirii.
Creciin{aOrtodoxd
puternic si impund obsesia $ariei gi
modelul lui politico-militaro-religios.
Pentruincd o datddevinetuturor evident-
qi prin ,,dogma" proclamatului ,,Califat"
gi prin bestialitateajihadigtilor, care se
sprijinl pe ,,teologia" gi pe tradilia
islamicd (Coran gi Oyma) - cd islamul nu
esteo religie tolerantd,conform normelor
europenegi principiilor statelorde drept,
deoarece respinge gi pedepseqte cu
moartea refuzarealui gi, prin urmare, qi
democratia gi toleranfa religioasd gi
acceptarea diversitdfii sunt noIiuni
ireconciliabilecu islamul. Din nefericire,
,,idiofii utili" din fdrile occidentaleqi din
fara noastri consider[ islamul ca pe o
masduqorde manipulatgi cape un posibil
colaborator al lor pentru deprecierea
identitdtrii cregtine europene. lnsb .cele
petrecutein fdrile din Occident, care au
flcut experienfatoleranlei islamului, iar
acum se lasi pradd taifunului islamic,
demonstreazdSi celui mai naiv om cd
libertatea,toleranfa religioasd, valorile
europene,ingiduinfa gi islamul nu au
Pilzifi-vl de misionarii ecumenismului(2)
- Da. $i daci tot vorbim... spunefi
un cuvint desprePrislop, pe care l-afi
mai spusSfinfiaVoastrI.
- Acum, desprePrislop,eu le-ammai
spus cregtinilor;cumva gi eu am tras un
semnalde alarm6,pentru ci, cercetdndqi
unelecdrfi ale ucenicilorpdrinteluiArsenie
Boca,mi-amdatseamac6-smulterdt6cirigi
acuma iegito c6rfulcenumitd,,Fenomenul
Arsenie Boca" gi cine-i interesatsd cu-
noasc[ adevirul gi vrea sd se mdntuiasci,
atunceatrebuF sdjudeceqi sI gdndeasciin
duh ortodox.In duh ortodox,cd aga,ome-
negte,putemdac6tegi c6teinterpret[ri, mai
gtiu eu, s6-i luim apdrareaunuiasaualtuia
in duh lumesc,darnu, mdntuireanu-i in duh
lumesc!Mdntuireaestein duhulortodox,in
duhul inv[fdturii Sfinfilor Pdrinfi. $i dac6
analizdmlucrareade la bisericaDrlgdnes-
cu,cu picturalui FranciscdeAsisi qi Ulfila,
doi eretici intr-o bisericdortodoxd!, apar
intrebdri.Cum le-am mai spusgi altddatS:
trebuies6-gipunl fiecaresemndeintrebare:
mergdnd acolo sau susfindnd ideea cd
ArsenieBocaestesfdnt;oarenu qi tu te faci
pirtag la toatestriciciunilepe carele-alSsat
in BisericaOrtodoxd?Atunci gi mdntuirea
proprieaacelora...
- E cu semnulintrebirii.
- Negregit, negregit e cu semnul
intrebirii.
- $i, apropo de problema asta,
Pirinte, gtifi foarte bine cii, in 2008,
Nicolae Corneanu s-a impirtigit l.a
greco-catolici,in ghilimeles-aimpirtigit,
ci aia nu-i impirtiganie, qi sinodul l-a
iertat, degipoclinfi respectivuln-a avut
Februarie2016
nicio posibilitate de coexisten{i qi doar
nigterobi ai banilor, oamenimanipulafi5i
trestii mituite pot s6 susfindcontrariul. In
acelagitimp, fo4e politiceimbecilevor sd
legifereze Islamul gi in tara noastrdprin
hotirdri judecdtoregtimanipulate,evident
anticonstitufionale,care expun ireparabil
gi pe ordonatorigi pe executori.
Din aceste motive, Vd nrgdm, ca
cerere de obgte, in cadrul Paracliselor
Maicii Domnului gi mgaciunilor noastre
din aceastd sf6ntd perioad[ a Postului
Adormirii Maicii Domnului s5 fie acftrald
ginecesard rugdciuneademaijos:
,,Pentru cregtinii ortodocqi din
OrientulMijlociu 9i din Africa de Nord qi
din alte pdr{i ale pdmdntului,prigonili de
ameninfareaislamicd qi pentru ocrotirea,
ajutorul gi mAntuirealor de la Dumnezeu
gi pentru intirirea lor in credinfE...
Doamne, miluiegte!" (N.r. RugSciune
bund la toatd vremea, mai ales acum!).
(Semnalare Enciclicd 74, dati in Pireu,
29 iulie 2014,publicatape "acvila 30.ro"
din 15ianuarie2015)
gi chiar daci ficea pociinfl nu mai
trebui a si fi e i erarh, dupi t oat e
canoanelebisericegti.S-azis gi ,,vrednica
pomenire" cind s-a sivirqit din viafa
aceast3;iar atunci,la vremearespectivi,
doar IPS Bartolomeu Anania n-a vrut
si-l ierte, ca si zic aga,decia ficut opinie
separati , argumenti ndu- gi t em einic
pozifia. La vremea respectivi, am scris
un articol pe internet in care am zis
deschisci aceiacare sunt in comuniune
cu ereticulsunt eretici,pirindu-mi-se ci
numai Ia Cluj mai esteortodoxie... Poate
am greqit,poateam exagerat,dar sevede
rostogolirea, de care ziceafi
dumneavoastr5,in Biserictr:din cein ce
mai rlu cadgisimpliicredincioqi...
- D4...! $i pentru ierarhi,gi pentru
preo{i,gi pentrucllug[ri, gipentrustareJi, gi
pentru laici, repet: inv6{dtura adusd de
Hristosesteuna. Cei ce au hotdririle care
s-austabilitla celegaptesinoadeecumenice
gi vor vreasdia seamade ele,sevor mdntui.
Dacd nu, cum spuneSfdntul Ioan Gurl de
Aur: ,,Seva mdntui,la sfhrgitulveacurilor,
un preot la o mie". Dintr-o mie de preofi se
va mdntui unul. Doamneferegte,sd nu fie
aceasta!S[ ne ajute Bunul Dumnezeuca
toti, cdt mai mulgi preoti gi pistori-ierarhi
din Biserica Ortodoxd Romdnd gi din
Biserica Universali sI find la invdflhlra
curat6 a Bisericii, s5 nu ingiduiasc[
nereguli gi abateri frri canonisire,spre
in{eleptireaaceloracaregre$escintenfionat
saudin neglijenfd,ca sdnu mai facSgi al1ii.
Astazic.
Ing. geologGabriel BARBIR
Februarie
rOtU
Vrednic de luminoasflamintire
La22 febnrarie2016,seimplinesc28
de ani de cdnd a plecat la vegnicalumind
eruditul profesor de teologie dr. Dumitru
Fecioru,preot vreme de 48 de ani (1940 -
1988), la parohia,,Cu1itulde Argint" din
Bucureqti.Vrednic de luminoasdamintire
pentru generafiilemai noi esteacestpreot
de voca{ie,profesoreminentla Facultatea
de Teologiedin Capitald gi clrturar de o
fo45 exceplional[,fiind un maretraducdtor
de literaturi patristici din limba grcacd,.
El a venitpe lume,la 18 iulie, 1905,
intr-o familie de fdranidin satulPoiana(pe
ValeaTazlSului), comunaLivezi (pe atunci
ValeaRea),judeful Bacdu.Pirin{ii sdi Ion
qi Maria Fecioru i-au dat o educa{ie
cregtineascd durabil[ gi au pus in valoare
dragosteade bisericd gi inclinafia spre
inv6t6tur6 ale fiului lor Dumitru. Dupd
absolvirea qcolii primare la Berzunfi, o
comund vecin6, l-au dat la Seminanrl
,,VeniaminCostachi"din Iagiunde,timp de
8 ani, s-a remarcat prin invi{area cu
ugurinfda limbilor clasice gi prin studiul
intens al lucrdrilor Sfinfilor Pdrinfi. Dupd
terminrea seminarului, s-a inscris la
Facultateade Teologiedin Bucuregtiunde
a beneficiatde indrumareaunor profesori
foarte valorogi, mari personalitdtriale
invdfdmdntuluiteologic romdnesc,printre
care fostul Mitropolit al Moldovei Irineu
Mihdlcescu,prof. dr. TeodorM. Popescu,
prof. Constantin Chiriacescu, pr. prof.
PetreVintilescug. a. Dupd ce igi ia licen{a,
in 1930, urmeazd doi ani cursuri de
specializarela Facultateade Teologiedin
Atena (1930 - 1032). La intoarcereeste
numit profesor la Seminarul ,,Neagoe
VodS"din Curteade Argeq.ln 1935obfine
titlul de doctor in teologie cv teza,,Viafa
Sf6ntuluiIoanDamaschin.Studii de istorie
literardcregtin[",susfinutdla Facultateade
Teologiedin Bucuregti.Urmitorii doi ani
(1935- 1936)ii dedicdunor noi studii de
specializare la Berlin gi la Munchen.
Revine in \ard gi predd la Seminanrl
Teologic ,,Nifon" din Bucuregti,p6nd in
1938,c6ndigi reia activitateade funcfionar
la bibliotecaAteneului Romdn (qe care o
sus{inusein anii studenfiei). ln acest
interval, traduce lucrarea ftindamental6
,,Dogmatica"a Sfhntului Ioan Damschin,
pe care o publicl in 1939, in colecfia
,,IzvoareleOrtodoxiei". In anul urmltor
este hirotonit preot pe seama bisericii
,,Culitul de Argint" pe care nu o va pdrdsi
decdtla moarteasa(22februarieI 988).
Pe l6ngdminunatamisiunepastorald
desfEguratd in parohie, personalitatealui
Dumitru Fecioru exceleazdindou6 direc{ii
de forf6: aceeade cadrudidactic la Seminar
gi la Universitategi aceeade inegalabil
traducdtorde opere patristice.Incepe, in
1946, la Conferin{a de Omiletici a
Facultdfiide Teologie,continud,din 1949,
ca lector de limba greacdla Institutul de
Teologie,nouinfi intat,conferentiar( I 955 -
1956)qi profesor(1956- 1959)la Catedra
de Noul Testamentla cursurilede doctorat.
intre anii 1959 - 1961,PdrinteleDumitru
Fecioru este bibliotecar gef la Biblioteca
Sfhntului Sinod gi consilier patriarhal
pentru relafii bisericeqtiexterne (1961 -
lgit). Revine la catedra de Patrologie,
Liteiaturd cregtind qi Ecumenism, ca
profesortitular,in 197l, undesemanifestd
ca un srilucit patrolog,iar in 1975iese la
pensiedin invdJdmdnt.
In acelagitimp, neobosit,cu aplicafie
gi inaltd calificare,se concentreaz6 asupra
traducerii in romdneqtea operei Sfin{ilor
Pdrin{i.incl din anul i938, impreundcu pr.
Olimp N. CdciulS, infiinfeazi colecfia
editorial6,,Izvorul Ortodoxiei", pentru
care concepeauun plan pe cinci ani
cuprinzdnd 50 de volume din scriitori
bisericegtiqi filocalici. Personal,pe l6ng5
,,Dogmatica"SfdntuluiIoan Damaschingi
tratatele ,,Despre preofie" semnate de
Sfdntul Ioan Gurd de Aur, Sfbntul Grigorie
de Naziansgi SfhntulEfrem Sinrl, traduce
qi publicd in aceastdcolectie,,Comentariu
la Psalmi" de Sfdntul Vasile cel Mare,
,,Pedagogul" de Clement Alexandrinul,
,,Sfdntul lustin Martirul qi Filosoful",
,,Cuvdntdri la praznice impdrlteqti" de
SfdntulIoan Hrisostomul,,,Catehezele"
celelalte opere in mai multe volume ale
SfdntuluiChiril al Ienrsalimului,,,Omiliigi
predici" de Sfbntul Asterie al Amasiei.
Acestea,incepdndcu numdrul6 al colecfiei
,,IzvoareleOrtodoxiei"au apdnrtla editura
InstitutuluiBiblic qi de Misiune al B. O. R.
Dupd trei ani, in 1941, deschide gi
coordoneazd o noud colecfie numitd
,,Pagini alese din Sfin{ii Pdrinfi" in care
apaqde asemenea,
numeroaetitluri. Sd nu
ne inchipuim cI Pirintele Dumitru Fecioru
doar traduceacontinuu, cu o dexteritate
ieqitd din comun, ci scria totodatl multe
comentarii, insemndri, cronici, note
bibliografice, recet:nii,articole tematice,
studii despre operele Sfinfilor P6rin{i,
publicatein cirfi gi in revistelebisericegti
ale vremii. Toate acestea impuneau un
cirturar de nivel academic. Intre aceste
studii men{ionim: ,,Ideile pedagogiceale
Sffintului Ioan Gur[ de Aur" (1939),
,,SinaxareleTriodului" (1946), Catalogul
manuscriselordin Biblioteca Patriarhiei
Rom6ne"(1959- 1965),,,Pedagogia noud
gi pedagogia cregtine" (1946), ,,Sffintul
Ioan Gurd de Aur despre dragoste gi
prietenie" (1945) gi altele. In colecfia
,,Pdrin{igi scriitori bisericegti",iniliatd de
patriarhulIustin Moisescugi continuatdgi
Pagina15
astdzi, apar sub traducerea Pdrintelui
Dumitru Fecioru opere monumentale
precum ,,Scrieri. Omilii la Mateio' de
SfdntulIoan Gurd deAur, cartede 1051de
pagini, cdreia ii scrie introducerea, o
inarmeazi,cufoarteutili indici de cdutareqi
cu note, ,,Scrieri. Parteaintdi. Omilii la
Hexaimeron. Omlii la Psalmi. Omilii qi
cuvAntlri" de Sffintul Vasile cel Mare gi
multe altele. De retinut pentru un viitor
editor: PdrinteleDumitru Fecioru a l6satin
manuscrise,netipdrite pdnd acum, Opera
integral6 a Sfdnttrlui Ioan Gurd de Aur, in
l8 volume, ,,Omilii gi predici" ale
Sfdntului Vasile cel Mare, o Gramaticda
limbii elene (in doui pd4i), precum gi
numeroaseinsemnlri de duhovnic,jurnale,
idei ndscutedin experienfade profesorde
teologie.
Ca sd infelegemmai addncdragostea
lui pentnr preotie, careii inflicdra sufletul;
sdconsemndm,pe l6ng6faptul cd a format
genera{iiintregi de preo}i, un fragment din
,,Cuvdtulinainte" pe carel-a scrisla ediJia
nou6, din 1987, a tratatelor ,,Despre
preofie",aplrutd in PSB: ,,Ia aminte,harul
lui Dumnezeute-a suit pe piscul cel mai
inalt al slujirii preo{egti.Egti puternic.Po{i
legagi dezlegasuflete9i le poti biga in rai.
Ai o putere pe.care Dumnezeu n-a dat-o
nici ingerilor, nici arhanghelilor.fie fi-o
dd, cdt egtipe pdm6ntputereaaceastade a
ierta pdcatele.credinciogilor tei. Egti
puternic. Pofi, cu frrdma ta de trup in care
p6lpdiesufletul,pofi poogoripeDumnezeu
qi
din ceruri, ca sd te sfinfeascl gi s[ te
mdntuiegi ca gi tu, la rdndultdu,s5sfin{egti
gi sdmdntuipe credinciogiitdi. Sfinfegte-te,
indumnezeigte-tecu trupul lui Dumnezeu
cdt mai des.Sfinfegte-tegi indumnezeiegte
la fel pe credinciogii t6i. O, pofi! Toatd
putereaaceastaestein mdna ta. fi-a dat-o
Dumnezeu!"(op.cit.,p. I 7 - I 8).
Rdndurilepe carele-am scrisaici sunt
o modestbincercarede a scoatela lumind
una din marile personalitd{iteologice ale
Ortodoxiei romdneqti. Deocamdatl au
apIrut incercdri de recunoaqtere gi de
prefuirea contribufieiacestuipreotluminat
la dezvoltareateologiei in fara noastr6:
concursul anual de traduceredin limba
elin[ de la Facultatea de Teologie din
Bucuregti poartd numele ,,Dumitru
Fecioru"; un cerc pastoral din
ProtopopiatulBacdugi-ainsugitca generic
acelagi nume, Dumitru Fecioru. Credem,
totugi, c5 el meritl mult mai mult. Prin
activitatea sa, la nivel inalt, de formare a
preotilor, prin luminosul efort de scriitor
bisericesc,prin contributia covdrqitoarela
traducerea Sfin(ilor Pdrin{i in limba
romdnd preotul profesor Dumitru Fecionr
seinscrie in elitateologieiromAnegti.
Pr. dr. GonstantinLEONTE
redin{aOrtodoxl
 l\'ginuneaSfentului Ie Yarh Dezbateri
homosexuale(1)
Spiridon (1) De la 16 pAnI h 2A
(Urmarcdin paginal) februarie2015,la Centrul
,,specialii" (rnul{i dintre acegtia dirr urmd,
botezdndu-se, cullundndu-seacas6,seara,pe ortodox al Patriarhiei
Pirintelui AlexandruZaharescudin Bucuregti, ecumenice de la
Biserica ,,Sfdnflrl Spiridon Vechi", o vreme ascuns, gi ingropdndu-qi mo(ii dupi r6nduiala
Duhovniculmeu, caz pe careil relatezcdt mai c r e g t i n - o r t o d o x d ) , p r i m i i n e i n d r d z n i n d Chambesy- Geneva,sub
exactqi cu multi bucurie,deoarecenddljduiesc nicidecumshiasddin cotloanelelor tenebroase, pregedinlia mitropolitului
cirsevorintiri mulli in credin(5,afldndcuffrs-au pdstrdndu-seinci in ,,amor{ire"... Circula o Pergamului, Ioannis
dcsflguratevenimente lc. anecdoti savuroasf,cu un astfel de ,,special", Ziziulas, respectabil
Vredniculde pomcnirePdrintcAlexandru, carenu mai iegeacn capulde sub apadin cadd. teolog gi academician,s-a
Parohulde neuitatal sfintului locaq,cel carc a Nevasta lui, ingrijorata sa nu se inece intrunit Comisia Speciald
ccrut sd sefaci demolareapestesfiufiasa (scos cumva"ciocoflenderul", ametritdebduturdca de
lnter-ortodoxI pentru
cu forfa din SfrnhrlAltar de cinci ,,speciali",in obicei, il trdsese afarl, intrebAndu-lce tot pregdtirea Sfdntului qi
noapteade l3-14 iunie 1987),Parohuladevdrat bolborosegtesub ap'a?Plin de birbdlie, ca
din Cer, cel care a trIit, dup5 adormirea broascadepdg ii
qoptila ureche::,,Taci, muiere Marelui Sinod al Bisericii
preclteseisale intru Domnul, ca un pustnic nepriceputd, s5 nu-mi audi cincva protestul! Ortodoxe.
Strigam, jos pregedintele !". Acest Sinod to{i
citadinin mijloculcredinciogi lor,ajunsese, doar
cu Mila lui Dumnezeu.un iscusit Duhovnic, Sunt chemat la domiciliul Plrintelui. nu ortodocqii il agteaptl de
Iucrdtortainical rugdciuniiinimii, iar in ultimii telefonic, nici prin vreun mesaj scris, ci mai binede 50 de ani gi,cu
20 de ani ai viefii salepdmdnteqti, convorbitor printr-un fel deindernnlduntricstdruitor,inrudit toate acestea,pregitirile
cu ingerii.vdzdtorcu cluhulgi frc5torde minuni, cu premoniliile. InfrAngdndu-rninedumeririle incd nu s-au incheiat. In
atestatede credinciogicredibili, pe site-urile acestuiapellluntric neagteptat, md indreptspre
martie, anul trecut, c6nd
ortodoxe,nu precumseirnpiuneazlsinguriunii locuinfaP[rintelui,pe carenu-l maivizusemdc
mdmn{iveleitariqi entuziagtimanageripser.rdo- vreun an. Mi-a fost Duhovnic, binefrcdtor gi intdistdtdtoriiBisericilor
duhovnicegti post-decembriqti. povifuitor luminat, de aceeaindreptAndu-m5 Ortodoxe s-au intdlnit la
Un detaliu revclator, ardt6nd imensele spre casa lui eram asaltatde multe amintiri Fanar, in urma invitaliei
resursede credin!6,sinceritategi pocdinfi ale duhovnicegtigi intAmpliri cregtinegti.la care Patriarhului ecumenic
fusesemmartor, de multe ori implicat chiar
neamuluinostru,in formeneagteptate, ne-afost Vartolomeu,au hotdrdtca
oferit de-o prieteni a farniliei noastre,a clrei direct. La ugam-a intdrnpinatrndicufaPaisia,o
Sinodul Panortodox s5
sord, monahie.a asistatla dernolare.luAnd o femeie sldbuff,,micufS dar energic[, ddnsail aib6 loc in vara anului
cardmid[ pentru momentul rezidirii sfdntului ingrijeacu priceperepe Pdrintele,de aproapeul1 2016,laConstantinopol.
licag: muncitorii care executan sacrilegiul, sfertde secol.
plAngeaugi mdrturiseaucu durere,ci au fost Odatdcu zAmbetulei primitor,am perceput Insd s-a constatatcd
forlali s[ beamult alcool,fiind amenintaficu ani gi intreaga dureredin casaPlrintelui, cdci un multe texte, care fuseserd
grei de inchisoare,dacl refuzd si distrugirun rnirosextremde putemicAi specific,o duhoarq pregdtite pentru aceastd
tzvor de sfinfenie!Dintre ,,vitejiide platou"ai greu suportabil[de infecfiecu piocianicmi-a intAlnire a arhiereilor
mass-mediei, teofobi,clerofobinotorii,analigti. ajunsin n5ri, lipindu-mi-sede fafd.Am intratin ortodocqi inci din anii
sofiqtiqi dilemigti,de ieri qi de azi,nici unul n-a camera P[rintelui Alexandru" care z6,ceape rdzboiuluirecegi,mai ales,
scosmdcaro silabainteligibila,moralf,gi utild spate,cu ochii inchigi,incercdnali,supt la fa!d, in condiliile regimurilor
despreacestedramaticegi dureroasemomente, scheletic,cLl semne certe de deshidrataregi
(arnaflat cd nu mdncasedezecezlle, comunistedin Europa
fiindci ei doar au privit evenimentelede pe malnr.rtrifie
strapontinele oculte,l1us-auimplicatnicicdnd, iar apa b[use foartepuJin[ in acestrastimp).A Risdritean6,nu mai eriu
ghici,duplicitate lag5,ce-i? deschisochiialbagtri,pdtrunzdtoriEicagti,acum acfiiale.De aceeapatriarhii
qi
Acelelacrimideumilinl5cumplit[,revoltd stingi indurera{ide un chin istovitor,prinzdud gi arhiepiscopii au
rrcptrtincioasi gi minie surdf,,valoreazd.oricum in ei o fulgerarede bucurie(m-a iubit in mod constituito nou6,cornisie,
deosebit, deginerneritatdemine),apoia reintrat din
mai mult, in ochii tuturoroamenilorcu frici de c0nstituitd
Dumnezeu,dec6t toate tonele de maculaturd intr-unfel de apatie,or poateo renunfareactivd reprezentanlii tuturor celor
anti-trinitar[gi anti-bisericeasc6, in carelegiuni la lurnea aceasta,cici am vdzut lumdnarea, 14 Biserici autocefale,
de ,,bravi" ocultofili intreab[ veninos, cu o pregatitide maica,l6ngdsfinfiasa. Un picior astfel incdt sd se
viclcnie hasidicb, unde erau Patriarhul qi gangrenat ieqeade subpf,turi,oblojit cu fel qi fel
Biserica Ortodoxd cdnd se dhrdmau sfintele de ,,leacuri" gi pomezi apusenede ultiml revizuiascS textele
generafie, folosite rdu, prin care rdzbdtea invechite
l5caquri?Le-a r[spuns,nrgindndu-ica pe nigte
cotarlede pripas,marcleDuhovnical Dobrogei mirosul pestilen{ial. Scopul acestei
gi Sfdnt al inchisorilor,ArhirnandritulArsenie Am aflatirnediatcdpansamentele zilniceii Comisii a fost sE
erau aplicate de un personal ,,specializat" gi
Papacioc:Bisericasc afla, ca intotdeauna,la actualizeze aceste texte
datorie: Il slaveape Dumnezeu,propovaduia retribuit substantialin mod repetat,de la un invechite, ca si fie
Cuvinful Mintuitorului Iisus Hristos,in duh qi spitalcu numeqirenumecaritabil,binegdnditla acceptatede cdtrearhiereii
adevf,r,culluna,boteza,spovedea,imp6rtigea, inceputurileinfiinjdrii sale,dar repededeturnat
carevor participala Sinod.
tdmdduia,incuraja,mAng6ia,miluia gi mAntuia de la sensurilesalenobile prin sllbiciunile, dar
mulfimi de suflete,intr-un cuvAnt,pdstravie mai cu seaml abuzurileunor slujitori in alb, De altfel toate hotirdrile
flacdracredintei,cu riscul viefii, aproapetrei plini de morgd cregtineasciimprumutatS,insd sinodale, 3$3 cum au
mii dc preoli ortodocgi fiind arunca{i in lipsili de dragostecregtir-rd autenticdgi smerenie convenit intdist[tltorii in
tcmnitele oculto-comuniste, unde au suferit real5.. Nonten odiosat Dumnezeu s5-i ierte gi martie trecut (2014),
tor t ur i inim agin a b i l e ,u i s c o c i te d e m i n fi sd-iintoarcdla slujireaceaadevdratd, carenu se trebuie si fie luate de
bolnave! uiti la fafa omului^gi nici la veniturile lui.
comun acord. (Va urma).
Mai interesant,semnificativgi edificator DragosteafbtrarniciIi repugnl lui DumnezeLr, (MarturieAthonita.ro)
este insd locul in care sc aflau ocultofilii gi darginou5,oamenilorderAnd.

CreclintaOrtodoxi