,,Fericifi cei prigonifi pentru dreptate"
Revisti deculturi, atitudine$i spiritualitatea EpiscopiciAlcxandrieigi Teleormanului
Deciziediscriminatorie gi
umilitoare
PatriarhiaRomdn[ ia act
cu. mdhnire de decizia Cur,tii
Constitulionalea Romdniei,
discriminatorie gi
umilitoare pentru ora de
religie. Nu comentdm acum
contextul sau imprejurdrile in
care a fost luatd aceastd
decizie, ci agteptf,m
publicarea motivaliei acestei
decizii.
Decizia Curgii
Constitulionale din 12
noiembrie 20l4,prin careeste
admisd exceplia de
neconstitulionalitate gi se
constatdcd dispoziliile art. 9
alin. (2) teza int6i din Legea
invdldmdntuluinr. 84/1995gi
dispozi;iile art. 18 alin. (2)
teza intdi din Legea educa{iei
nafionale nr. ll20l I sunt
neconstitulionale, presupune
deopotrivd aspecte de ordin
juri d i c gi im plic af ii c a re
vizeazd, atitudini de
congtiinlS,la nivel personalgi
comunitar.
Textul declarat
neconstitulional,in vigoare de
aproape 20 de ani, este
urmdtorul: ,,Ld solicitarea
Este ,rcre$tinulpracticant",
cre$tin ? (1)
Urmare a celor 50 de ani
de comuniqr-npoporul romdn
a suferit o pervertire
sufleteascd- avem in acest
sensgi o profelie: ,,Dacdvor
intra trupele bolqevice la noi
gi vor ieqi invingf,toare, in
numelediavolului,cine poate
sd creadd.,unde este mintea
caresdsuslindcd elevor pleca
de la noi, inainte de a ne
sataniza". Perioada de dupd
'89 a accentuataceastdstare.
s c ri s d a e l e v u l u i m aj or,
respectiv a pdringilor sau a
tutorelui legal instituit pentru
elevul minor, elevul poate s6
n u fre c v e n te z e o re le de
religie".
O majoritate a Curfii
Constitulionale, neprecizatd
incd, a cdrei motivalie
u rme a z d s d o c u n o a$tem
oficial doar dupd publicarea
Biroul de Presl al
Patriarhiei Romine
(Continuare in pagina 4)
mai alesprin confuzie...
Aceastd indrdcire se
manifestd,mai mult sau mai
Marcel BOURO$
(Continuare in pagina 4)
r Anul XIX . Nr. I (215). Ianuarie2015
Sfflntul cuviosPaisie
Aghioritul
dragul sutletelor noastre Paisie
Aghioritul, a primit recunoa$atere
de sfinlenieqi pe pdmAnt,dupl ce.
in mod sigur, fusesepreasldvitin
cer de c[tre Dumnezeu. La 13
ianualie2015, SinodulPatriarhiei
Ecurnenice a hotirAt canonizarea
Cuviosului PaisieAghioritul Ei a
decis inscrierealui in calendarul
Bisericii OrtodoxeGrecegti.$tirea
a creat emotii, circuldnd cu
repeziciune,in aceeaqizi, gi in
mediileduhovnicegti din RomAnia,
pe ldngdcele din Greciagi Rusia.
Pelerinajele la mormAntul
Plrintelui Paisie de la Mdndstirea
Plrintele care ne-a mAngdiat Suroti, ldngd Tesalonic, s-au in-
inimilegi ne-aincdlzitcongtiinfele, mullit^semnificativ in ultima peri-
ani qi ani la rdnd, cu sfaturile oadd.Intrucit Tomosulcanoniz[rii
d u h o v n i c e g t i d i n c i r q i l e l u i , incl nu a fost publicat,vom reveni
m o n a h u I s i h d s t r i t l a C h i l i a asrpra acestuievenimentminunat
Panaguda din Muntele Athos, pentrunoi.(C.O.)
Eminescu,un apirfltor
al Ortodoxiei
Fdrd Eminescu, affi fi arzdnd ca o flacdrd 'pentru
fbst mai sdraci, mai goi, mai idealul libeftatii 9i unitalii
Irina NASTASIU
(Continuare in pagina 16)
r:t .
Ilmrnescu
Poetulare astdzichip
Ce seridicddin nisip,
Lavremurile grelede ispitd
Cdnde credin.tardstignitd!
F,lpunesemnein izvoare,
In inima carene doare,
Ldsdndin lume mai mereu
Cuvdntulplin de Dumnezeu.
pufin romdni. $i-a inchinat Noi ascultim in fognetde
viafaslujirii neamuluisdu,pe zdpadd
carel-a iubit ca nimenialtul. Ca lumea-ntreagdiar sdcread6,
ClDumnezeue Ocrotire,
Speranld,drum de mdntuire!
Poetuldesprecarespun,
Ca stelelecenu apun,
Esteluceafbrde gdndire
$i acatistde mAntuire!
Constantin BOBOC
Pagina2
Agendaepiscopal[a PS Galaction
Mar{i, 2 dec. 2014 - sdvdrgegteSf.
Liturghie in mS.ndstireaPantocrator
DrdgdneqtiVlaqca qi hirotonegtediacon pe
tdndrulAlexandruValeriu Luchian.
Miercuri,3 dec. - slujegteSf. Liturghiein
mdndstireaPantocrator - Drdgdnegti Vlagca,
hirotonegte preot qi hiroteseqteduhovnic pe
diaconul Alexandru Valeriu Luchian.
Sd v dr qegt eS f dnt u l Ma s l u i n C a te d ra l a
EpiscopaldSf.Alexandrudin Alexandria.
Vineri, 5 dec. - sdvdrgegteVecernia gi
Litia in biserica Sf. Ierarh Nicolae din
Alexandria.
Simbiti,6 dec. - Sf. Liturghiegi parastas
in bisericaSf. IerarhNicolaedin Cr6ngeni.
DuminicS, 7 dec. - sdv6rgeqte Sf. Litur-
ghie in biserica Sfdntul Andrei din Rddoiegti
Vale.
Miercuri, l0 dec. - sdvdrgegteSfdntul
Maslu in biserica Sfinfilor Trei Ierarhi din
Videle gi participd la Concertul de colinde
organizatde aceastdparohie.
Vineri, 12 dec. - slujeqteSf. Liturghie,
aldturi de I. P. S. ArhiepiscopTeodosieal To-
misului, in Catedrala Arhiepiscopald din
Constanlagi rostegteun cuvdnt de felicitare cu
prilejul sdrbdtoririizilei de nagterea inaltprea-
sfinliei Sale. Participd la suslinereatezei de
doctorat in teologie de cdtre Protos. Sebastian
Serdaru,la sediulArhiepiscopieiTomisului.
SAmbItI, 13 dec. - sdvdrgegte parastasin
biserica Sf. tmpdrafi Constantinqi Elena din
Alexandria, la pomenirea de gapte ani a
credinciosuluiMarcel Scarlat.
Duminic5, 14 dec. - Sf. Liturghiein bise-
rica Sf. Impdrafi Constantin qi Elena din
Clanila.
Luni, l5 dec.- prezideazdgedinlade lucru
cu pr. protoiereila sediuleparhialAlexandria.
CentenarTraianDoYz
S 6 m b d t 6 , 1 3 d e c e m b r i e 2 0 1 4 , cu cuvant pe fra{ii ostagi prezenli care l-au
binecuvAntareaarhiereascd.in Biserica din cunoscut personal pe fr. Traian Dorz. S-au
cartierul Lazaret din Sibiu,
preot paroh fiind prof. univ. dr.
VasileMihoc, a fost aniversatgi
comemorat poetul creqtin
TraianDorz,la 100 de ani de la
na$tereasa,25decembrie1914,
gi 25 de ani de la plecarealui in
vegnicie,20 iunie 1989.
Manifestareaa inceput la ora 7,
cu Sf. Liturghie, slujitd de un
soborde9 preofigi diaconi.
Dupd un parastasin care
au fost pomenite qi rudele
apropiate ale pr. Iosif Trifa gi
ale fr. Traian Dorz, precum qi
cele ale v r ednic i l o r i n a i n ta q i a i Oa s te i
Domnului, pr. prof. Vasile Mihoc a invitat la
Credinla Ortodoxd
Ianuarie2015
Mar{i, 16 dec. - miercuri, 17 dec. -
participdla gedinlade lucrua SfdntuluiSinodla
Palatul Patriarhal din Bucureqti gi la ceremo-
niile prilejuite de prdznuireazilei onomasticea
Preafericitu lui PdrintePatriarhDaniel.
Joi, 18 dec. - Sf. Liturghie in mdnistirea
Pantocrator - Drdg[negti Vlagca, hirotonegte
diacon pe tdndrul lordan Palira. Participd la
Concertul de colinde susfinut de corul
Seminarului Teologic in CatedralaSf. Sfin1it
Mc. Haralambiedin TurnuMdgurele.
Vineri, 19 dec.- sdvdrgegte SfdntulMaslu
in mdndstireaPantocrator- DrdgdnegtiVlagca.
SimbItI,20 dec. - slujeqteSf. Liturghie
qi parastas in mdnistirea Pantocrator
Drdgdnegti Vlagca, hirotoneqte preot gi
hiroteseqteduhovnic pe diaconul IordanPafira.
Participd la qedin{a Societdlii Numismatice
Romdne,la sediulSocietaliidin Bucureqti.
DuminicS, 2l dec. - Sf. Liturghie in
biserica Sf. impdrali Constantinqi Elena din
Zimnicea.
Miercuri,24 decembrie- Sf. Liturghie
in mdndstireaPantocrator- DrdgdneqtiVlagca.
Joi, 25 dec. - sdvdrqegteSf. Liturghie in
Catedrala Episcopala Sfdntul Alexandru din
Alexandria, hirotonegte diacon pe tdnlrul
DanielIonuf Cojocaru.
Vineri,26 dec. - Sf. Liturghiein biserica'
Sfdntulloan Botezdtoruldin Rogiorii de Vede.
SimbItI, 27 dec. - Sf. Lifurghie in.
mdnSstireaPantocrator- DrdgdnegtiVlagca.
Duminici,23 dec.- Sf. Liturghiein bise- Redac{iaqi administralia
rica SfdntulM. Mc. Dimitrie din DobrotegtiII. S.C.GEEA S.R.LBacdu
Miercuri, 31 dec. - sdvArgegteSf.
Liturghie gi Te-Deum de mulgumire pentru Autorizafie: I 04I 1903I 1992
binefacerile primite de la Dumnezeu in anul CaleaMardgegtinr. 185,bloc
E6, etaj II. ap. 7, cod 600073
2014 in bisericaSf. Mc. Ciprian gi Iustinadin
Bac[u
M[ndstirea Sfintei Treimi - DrdgdnegtiVlagca.
Telefbn/fax: 0234I 55 5370,
dup6ora l8
e-mail:
credintaortodoxa@yahoo.
com
Conturi:BCR Bacdu:
rostit mdrturii personale,fapte
Codul IBAN RO63 RNCB
inedite din intdlnirile cu Traian
0026030894750001:
Dorz, s-a evidenfiatcdt de mult TrezoreriaBac[u:
a l i nut poetul l a dreapta CodulIBAN RO44TREZ
invdldturd ortodoxd qi a 0615069XXX000579
combdtut vehement unel e
manifestdri sectare. A fost o
manifestarecald5.,de pdrtaqie
frdfeascf,,ziditoare qi de mare
bucurie, cinstindu-sememoria
luminoasd a vrednicului poet
Traian Dorz, psalmistul Oastei
Domnului. Veqnicds6-i rdmdnd
amintirea qi pilda lui de viafd
Intreagarispundere
sfdntd!
pentru opiniile exprimate
revine autorilor
Mircea ANDRONIC
IanuarierOtt
Editorial
Trezireadin pumn
Trei evenimente, aparent, cu totul
disparate,au marcat adAncmomentelede
final ale anului 2014. S-au imprimat cu
atdta fo46., incdt din ele se dezleagd,
tendinlele viitorului, adundndu-seintr-o
singurdgi greu suportabildrealitate.
In ordine,primul fapt din caredecurg
consecin{edezastruoasepenffu romdnii
ortodocgi este decizia Curfii
Constitulionale din 12 noiembfie 2014
prin careii obligd pe pdrinfi sd depundo
cererescrisdla gcoaldpentrucaprunciilor
sbpoatdfrecventaora de religie.Urmdrile
cu totul nefastese vor vedea,curdnd, in
modificdrile ce vor fi aplicateConstituliei
RomAniei, in schimbdrile din Legea
educafiei qi din viala de zi cu zi, cdnd
ma j o ri ta t ea or t odox d a p o p u l a fi e i
Romdniei va descopericd ora de educa{ie
religioasi fie va fi opfionald, fie va fi
scoasddin gcoaldgi inlocuitd cu altceva
(eticd,istoriareligiilor?).
Al doilea act care lasd d6rd, un
simptompost-modernal societdliiin care
trdim, estearticolul,,O Uniune Europeand
prea ortodoxd", publicat in ziarul francez
de stdnga,,Le Monde", la 19 noiembrie
2014. In esen!6, editorialistul Arnaud
Leparmentier considerd cd toate
problemeleactualeale Europei decurg
din ortodoxia {drilor mai nou intrate in
imperiu. ,,Pacea,Schengen gi moneda
unicd sunt ameninlatede popii ortodocqi,
iatd nigte lapi ispdgitori foarte ugor de
gdsit", scrie el cu anvergurdcontinentald.
In final, ne dd qi solufia:sd devenimpro-
testan{i,altfel, e de presupusciEuropanu
va mai aveapace,nici Schengen, nici mo-
neddunicd.Deducemcd HristosCel viu gi
adevdratii incurcd qi vor s6-L schimbe,
sd -L mo der niz ez e, , , e l i b e rd n d u -L " ,
neoprotestant,de Cruce qi de alte insugiri
dumnezeieqti.N-au pace,nu din cauzd.cd,
L-au alungat de la ei, ci cd reapareodatd
cu prezenfanoastrdin UE. Vor un hristos
mincinosqi in sufleteleortodocgilor!
Al treilea izvod de reale ingrijordri
esteconstituit de Declaraliacomundde la
I sta n b u l a P apei F r a n c i s c I Si a
Patriarhului Bartolomeu I, din 30
noiembrie 2014. Papa vrea ,,unitate
d e p l i n d " , , , m d. r t ur is ire d e c re d i n { d
comund" qi- ,,comuniune cu Bisericile
Ortodoxe", necondilionatgi urgent.Argi
de acelaqiduh pe dinduntru, cei doi inal1i
demnitariai cregtindtdliine comunicd,in
numele,,pdcii gi al stabilitdtii" (a se citi,
o b i e cti ve polit ic e f oa rte c o re c te !),
hotdrdrealor de a promova, ftrd. condilii,
,,deplinaunitate intre toli cregtinii gi mai
ales intre catolici qi ortodocgi". Deci,
repede gi fbrd condifli, sd alergS.ma ne
face greco-catolici, sau mai degrabd
catolici (chiar dacd formal ne-am numi
ortodocgi), printr-un tratat bilateral,
trilateral sau multilateral. E musai, de
dragul pdcii, dreptdgii,iubirii, demnitdlii
gi drepturilor persoanei,sd batem palma
cu erezia!
Ce pot avea in comun aceste trei
tipuri de matrife ideologice,provenite de
la un organismde stat romAnesc,de la un
cotidian francez gi de la un consensde
doutr inalte voci bisericegti? Toate trei
converg irrtr-o tendinfd dominantd, care
p o a rtd u n si ngur nume: pri goanS !
Prigoand antiortodoxd! N-am intdlnit in
presascrisd,tele-videogi online,vremede
doud decenii, atdteareaclii alarmateale
clerului gi laicatului ortodox, cAte s-au
manifestatdoar in ultimele sdptdmAni.O
puzderie de ludri de pozilie qi de
lamentagii! Parcdar fi incasatfiecare un
pumn zdravdn gi acum s-a trezit din
loviturd. Spicuim din multitudinea de
intervenlii doar cdteva exemple. Iatd ce
observ[ PdrinteleValentinIoan Istrati: ,,O
datd cu zorii veacului 21, un nou
holocaustigi ascutecollii. Estevorba de o
mi g c a re c ri mi nal d care urmdregte
eradicareacregtinismuluidin prile in care
acegtiasunt minoritari, degi au trdit acolo
de doudmilenii. [...] Migcdri extremiste,
finanlate generos din fonduri oculte,
intrelin o atmosferd de fric5, teroare gi
moarte printre cregtini. La fiecare 5
minute, un creqtinmoarepentruvina de a
crede in Dumnezeul Treime"
(Holocaustul creqtin, pe site-ul
doxologia.ro). Ziaristul cregtin Mihai
Cristeanoteazdgi el: ,,O noud prigoanda
cregtinilor se profileazd la orizont, o
prigoanda tot omul care mai incearcdsf,
apereadevdrul,sd iubeascdfrumosul gi sd
se impotriveascd minciunii gi rdului.
Comunismul se va dovedi depdqit,[...]
mai ales pentru cd pdcatul in care se
complace astdziomenireaa depdgitorice
limitd" (Familia ortodoxl, decembrie
2014). Comunicatul Sinodului BOR din
16-17 decembrie 2014 considerf, cd,
deciziaccR din 12 noiembrie2014 este
,,discriminatoriegi umilitoare pentru ora
de Religie". Consemnim qi un extrasdin
presacotidiand:,,Teroriqtii(n.n. demenlii
din StatulISIS careucid cregtiniin nordul
Irakului gi in Siria) le-au zis copiilor:
Spuneli cd tl veli urma pe Mahomed!
Copiii, cu to{ii sub 15ani, au spus:Nu, noi
tl iubim pe Yesua,dintotdeaunal-am iubit
pe Yesua, tntotdeauna l-am urmat pe
Yesua,iar Yesuaafost tntotdeaunacunoL
t...1 Iar terorigtii le-au tdiat copiilor
capetele" (Evenimentul zilei,4
decembrie 2014). $i incd o mdrturie
Pagina3
trangantd:,,Vdndtoareacregtinilor este
sportulpreferatal islamigtilor.[...] Ironic
insd este ed, de cdtva timp incoace,
v6ndtoareacregtinilor a devenit gi sportul
preferat al secularismului.Cum observa
recentJoy Pullmann in publicalia online
The Federalist, vdndtoareacregtinilor a
devenit sportul preferat al legiuitorilor qi
judecdtorilor occidentali" (,,Vdndtoarea
cregtinilor - sportul preferat al
secularismului", comunicat al Alianfei
Familiilor din Romdnia, publicat pe
www.alianta-familiilor.ro, la 15 ianuarie
2015). De multd vreme este mai mult
decdt evidentd urgisirea cre$tinilor in
toatf, lumea, cu preponderen![ a celor
ortodocgi, dar cei mai mulli dintre no!
observdgi mdrturisescdoar atunci cdnd li
seintdmp16lor.De-acuminainte,insd,tofi
ortodocgii de pe pdm6nt vor fi cu ochii
larg deschigi, pentru cd perseculia s-a
radicalizat iar forlele negre au dezldnguit
stdrpireaOrtodoxiei de pe pdm6nt. Cele
tfei evenimente enumerate la inceputul
acestorrdnduri - hotdrdreaCCR, articolul
din,,Le Monde" gi comunicatulcomun al
papei gi al patriarhului ecumenic, toate
petrecute in .luna noiembrie a anului
precedent - ne dezvdluie cu preciziune
principalele trei forle care ne vor
persecuta pdnd la moarte: ideologia
demonicd, propagatd prin cea mai
ticdlogitdmass-media,statul antihristic gi
,,bisericile" frdpgti prin ecumenismul
ft1arnic,artrebui sd-i zicem pe adevdratul
nume: ecumenismulsatanic!
Toateacestetrei silnicii conlucreazd
strAnsintre ele, igi trag vlaga din aceeagi
surs6: puterea intunecatd a prinfului
acestei l umi pdcdtoase, sata na. $i
ndvdlesctoate cu urd asupraOrtodoxiei,
pentrucd in BisericaOrtodoxd,prin harul
care mai pAlpAie in^ ea, Dumnezeul
Treimic este prezent. In Ortodoxie este
aprinsd singura lumind, fie fq$til6, fie
candel 6, care dezvdl ui e hi d ogenia,
addncul, densitatea intunericului
pdgdnescgi satanic in care e scufundatd
lumea actuald, scoate la vedere chipul
monstruos gi cdzut al societdlii acestui
veac. Faptul este i nsuporta bil, de
neacceptat,pentru forlele intunecate,de
aceea se nS.pustescviolent, voind sd
inghitd Ortodoxia, sd stingd orice razd,de
luminS, sd lichideze orice urmd de
credin!6 dreapt6. Ziarele, revistele,
tel evi zi uni l e, posturi l e de r adio,
tbndaliile academice, editurile savante,
asociatiile civice, partidele politice,
Ioan ENACHE
(Continuarein pagina 8)
Credinta Ortodoxd
*u*i*+
Este ,rcreqtinulpracticant", cregtin?(1)
(Urmare din pagina 1)
pufin, la majoritatea oamen'ilor prin
rel,ativizarea atitudinii noastre fal6 de
Dumnezeu,fa15de semeniqi fald depropria
noastrdcongtiin{i!
Frica ne-aintrat in oaseiar invdfitura
Bisericii, la nivelul meu de in{elegere,a
ajunss[ aibemai mult un rol mAngdietorin
plan psihologic,decdtun rol mdntuitorin
sensultrdirii creqtine.Se recomandidoar
rugdciunea,iertarea,nu doar a duqmanului
personalci gi a duqmanuluicetefii,smere-
nia prostingeleasd...! Ioan Ianolidene spu-
ne: ,,Rugdciunea are locul ei in cadrulvie-
!ii, dar nu e caleaexclusivda acesteiviefi.
Treburilelumii nu seimplinescnumaiprin
rugdciune, degieletoateo necesitd".
Omul contemporan, autodefinit in
chip mincinos,,cregtinpracticant",asistd
pasivla ucidereasemenuluis[u in cabine-
teleginecologice, la educarea antihristicda
copiilorin qcoli,la drogareatineretuluiprin
magazineledevise qi altelegi altele...
Atitudinea cregtindautenticd,astdzi,
esteconfundati cu nebuniagi, intr-adevlr,
nebunieeste,nebuniea fost atitudineaPr.
Calciu, in '78, c6nd Dumnezeu i-a oferit
cununa martiriului iar el, refuzind
net', a primit-o!
,,infelepciu
Astdzi,Dumnezeunu ne oferdcununa
martiriului,L-am trimite la psiholog,ci ne
oferl cununa martiriului de a infrunta o
societateantihristicd,un doctor ucigag,un
om politic necregtin,un gef necregtinetc...
Primim noi aceastdcunund?Nu! Ci ne
prevaldmde ,,infelepciune", ,,smerenie"gi
alte,,virtu1i"gi refuzlm cununaoferitd.
Aasistapasivla crime(avort)gi la pri-
gonireaaproapelui(magazinelede vise, e-
ducaliacopiilor...)frrd,a mustra/pedepsi pe
vinovat inseamni a fi pdrtaqpdcatuluires-
pectiv,inseamn[o atitudinenecregtin[,ne-
mdntuitoare,deoarecee lipsit[ dedragoste!
Astdzi este infierati cu ,,mdnie
proletard" violen{a. In realitate, este
infieratd barb[1ia! Suntem victima unei
manipul6ri verbale bdrbdlie:violen!5,
aceast[ manipulare a dus gi duce la
descregtinareanoastr6, adicd [a un om
infricogatqi ingelatcare nu va fi primit in
Impdrdfie.Manipulareaverbaldestefoarte
periculoasd,amintili-vd c[ avortul este
astdzicu ugurinfi acceptattocmai datoritd
unei manipul[ri verbale: prunc:sarcind;
avorFintreruperede sarcind.
Pentrua faceo comparalieintre omul
de dinaintede comunismqi omul de astlzi,
s6 citim mlrturisirea lui Dumitru
Bordeianucare,dupdPiteqti,a continuats[
fie reeducat la Gherla: ,,Intr-o seard,
lurcanu ne anunfi cd cei carein doul-trei
zile nu aducnici o informalie,nu vor mai fi
scogila lucru, ci vor trecedirect in camera
de tortur6.Cdt era de grea gi insuportabili
munca in ateliere. din cauza normelor
Credinta Ortodoxd
excesiv de mari, raportate la condiliile
noastrefrzice,opreferamin loculceluleigi,
mai ales, in locul camerelor de tortur6.
Dup[ atdteanopfi de nesomngitorturd imi
plesnea capuldeparcdsimleamcddin clipd
in clipd voi innebuni de-a binelea. In
intimitateaconqtiinlei mele incercam o
scuz6,cd am incercat.A fost pentruprima
datdde cdnd au inceputdemascdrile,cdnd
simleamcd am ajuns la limita incerc[rii,
rlbddrii gi disperdrii.
suferin,tei,
Simfeam gi trdiam groazac[ peste
aceastd limiti nu voimai puteafacenimic.
Estepulin spusc[-mi doreammoarteade-
oareceimi blestemamziua cdnd venisem
pe lume qi-mi treceaprin minte, s-o bles-
tem qi pe mama.Era lumeagroazei,aurii,a
minciunii gi a flfirniciei, iad pdmdntesc,
undediavolii9i slugilelorii chinuiaupealli
oameni,ca sd-ifacdasemenea lor.Cu ceera
insd vinovati mama, cAnd eu singur am
consimgitsd-mi aleg destinul?Oare toate
acesteanu se intAmplau, deoarece m[
legasemde materianeputincioasi?De ce
Deciziediscriminatoriegi umilitoare
(Urmaredin pagina l)
deciziei in Monitorul oficial, partea l, a cearci descurajarea
schimbat jurispruden{a existentl intr-un
mod surprinzdtor gi contrar tradiliei
gi legislativea Romdnieide
constitufionale
p6ndla acestmoment.Astfel, deciziaCurlii
Constitulionaleinduce ideeasolicitdriiin
scrisde cdtrepirinli a studieriiReligieide
citre copiii lorin qcoliledestat.
Ne exprim[m surprinderea ed, in os,
gi gi mdrturisitoare
cazulunei altespe{ecu acelagireclamant
avdnd acelagiobiect, Curtea Constitulio-
nal[ a Romdniei,prin decizianr.30612012,
a respinsaceeagiexcep{iede neconstitugio-
nalitatefdri nicio opinieseparatd.
Considerimc6, in lipsa oricdreimo- nu se las[ intimidatd
dificdri legislative sau constitu{ionalein
domeniude la ultima hot6r6reavAndace-
lagi obiect,schimbarearadical[ a jurispru-
den.teiCurfii Constitulionale constituie o
substituirea acesteiain activitatealegiuito-
rului, renunldnd[a modelul deja consacrat
in Romdnia.
in acestsensreamintimc6,in contex-
tul legislativeuropean,in mai multe liri ale
Uniunii Europeneesteasumatio perspecti-
vi similar[ cu cea precizatdin legisla{ia profund
rom6neascd (disciplini obligatorie,predatd
confesional,cu posibilitateade a nu partici-
pa, la solicitareascrisd a elevului major,
respectiva pirinfilor sau a tutorelui legal
instituit pentruelevul minor): Austria, Ci-
pru, Finlanda,Germania,Grecia, Irlanda,
Malta.
Referitor la atitudineade congtiin,ti,
se deducecd,deciziaCurfii Constitulionale
din 12 noiembrie2014 transferdtoatd reis-
ponsabilitatea de decizieasuprapdrinfiloq
doar in cazulorei de religie, nu gi al altor
Ianuarie20i 5
n-avusesemoare curajul gi tdria sd mor
alituri de camaraziimei, care infruntaser[
laPitegticu bdrbdliemoartea?
La cumpina dintre nebuniegi rnoarte,
nu mai aveamparcdin mine nimic uman
sau pdmdntesc.Putereade incercaregi re-
zisten{i sufleteasclgi fizicd se oprisegi nu
mai func{iona.Aici ajunsesemmajoritatea
dintre noi, afardde martiri qi unii, pe care
Dumnezeui-a ocrotit cu gralia qi puterea
Lui. La limita rdbddrii,suferinfeigi incer-
cdrii s-ainstalatin noi nebuniadisperdriigi
aposeddrii.
Dacdtoatecelecreateau o limitd, prin
hotirnicia cuprinsS in ele, qi creatura
hot[rnicitd a avut o limitS. Ne mai
rim[sesetotuqio singur[ posibilitate,rdul
pe caretrebuias6-lfacemsemenilornoqtri;
il puteam insd incadra qi selecta, ca
suferinfagi rdul produsecelui turnat,sd fie
cdtmai mici cu putinf5.Aceast[ gradaliene
mai rdmdsese,ca singura manierd de a
acfionain funcgiede congtiin{anoastri".
disciplinegcolare.Este evident cd se in-
participlrii elevilor
la ora de religie prin mdsuri birocratice
excesive pentru majoritatea pdrinfilor aces-
tora, favorizffnd, in schimb, o minoritate
care nu acceptl ora de religie, deqiinv616-
mAntul rgligios este garantatdeConstitulie.
Intr-o societatemarcatd,de fenomenul
secularizdriigi al indiferentismuluireligi-
formareagi cultivareauneiconqtiinlevii
a valorilor credinfeiqi ale
familiei tradilionaledevin realitdli tot mai
incomode.
Desigur, Biserica nu poate contesta
juridic in Romdniaaceast6decizie,dar ea
gi descurajatd, ci va
intensifica atenlia qi acliuneaei pe diferite
planuri pentru apdrareagi promovareava-
lorilor credinlei cregtinein societatearo-
mdneasc[ de azi, agresatl sistematicde
secularismul antireligiososub pretextul
apdr[rii libertIlii de conqtiin![. De aceea,
asigurlm pepdrinlii credinciogicaredoresc
o educa{iecreqtinda copiilor ci vor aveain
BisericSun aliat fidel in apdrareagi pro-
movareavaloriloreternealecredinleicreg-
tine ortodoxe, proprii poporului romAn,
religios,preluinddorinla lor de-a
nu reduce educafia copiilor la orizonturi
limitategi efemere.
Decizia Curlii Constitulionaleprivi-
toare la ora de religie marcheazi,o noud
provocarepentrumisiuneaBisericii in so-
cietatearomAneascd. Din acestmotiv, Bi-
sericaOrtodoxl Rom6ni cheaml pe tofi
credinciogii ei si apere gi sI promoveze
valorile credin{ei cregtine qi ale spi-
ritualitl{ii rominegti, in rela{ie cu
publice gi cu societatea
institu{iile
romineasclin general.
IanuarierOtt
Plcatele - cauzatuturor problemelornoastre(2)
Se vede insi cd pufini sunt azi
adevf,raliipovdguitoriduhovnicegti,pentru
cdnu sprepdcateletale1iseindreaptdatenlia
de cf,treei, ci sprealte lucruri care,adesea,
nu existd,precum:farmecefdcutepe seama
ta, blesteme,pdcateale altora din neamul
tdu careapas5asuprata (caremai rar pot fi,
dar qi ele au putere asuprata tot datorit6
p[catelortale),iar cdndegtifbcutatentdoar
cdtre aceste lucruri, diavolul se bucur[
foartetarede aceasta, pentrucd nu {i-aufost
deschiqiochii asuprap[catelor tale, cdci
prin eletearela mdnddaci nu te pocliegticu
adevdratpentru ele pdnd la sfdrgitulvie{ii
tale. De asemenea, diavolul se bucuri gi
atuncicdnd,deqinu eqtipus pe pistegreqite
(farmece, blestemeetc.),totuginu egtiajutat
sdcongtientizezi gravitateapicatelortale,ci
eqtiindemnatdoarsdte rogi sausi postegti
mai mult, lucru carenu e rdu,dar l5sdndu-te
sd inlelegi cd doar aceasta este mai
important sd faci, te trimite c[tre o
inlelegere magicla lucrurilor,adiclte facsd
crezicdposturile necanonice demarlea,joia
gi mai alesde sdmbdtagi duminica,precum
gi alteruglciunifdcutein anumitetimpuri ar
rezolvatotul, ceeace nu esteadevlrat.Ceea
cevreaDumnezeude la tine estes[ lupfi cu
p[cateletaleqisdifi schimbiviafa.Ceeaceil
deranjeazlcu adevirat pe diavol este,repet,
sd"realizezi addncimeaqi urmirile plcatelor
Awa Arsenie,vasul preaplin de
prezentalui Dumnezeu(6)
O alt[ harismda PirinteluiArsenieera
calitateade indrumitor de exceplieal celor
care optau pentru monahism, dupl cum
afirma qi Plrintele Efrem Filotheitul: ,,A
pirlsi lumea e un lucru ugor,dar a afla o
cdlduzl,adevdrati esteun dar specialde la
Domnul,intrucdtdacl monahulface saunu
progrese duhovniceqti depinde de
duhovnicul sdu" Plrintele Sofronie
Saharovspuneacd ,,monahismuleste in
esentalui, lupta spre a dobdndidragostea
Duhului Sfdnt. Unde a fost uitat acest!el,
acolo s-a pierdut sensul monahismului;
undenu estedragoste,nu estenici mdntuire"
. Aqadar, in aceeagi mdsurd Pdrintele
Arsenie, carea luptat toatd viala pentru a
dobdndi dragosteaDuhului Sfbnt gi se
simfeaci o aredin preaplin,ii sfituia in chip
deosebitgi pe cei caredoreausdintemeieze
o cdsnicietrainicd:,,Trebuiesi o iubegti,si
urmdregti paceainfamilie.Paceaemaimare
decdt dreptbteade patru ori. Are qi ea
(femeia)uneori indrdzneal5gi un punct de
vedere.Nu trebuiesi o desconsideri! <Nu
preavdd eu culn ai dreptate,dar preamult te
iubesc,ca sI te contrazic!>Dreptateata e
foartesubiectivdgi atuncin-arerost ca sd!i-
o cauli mereu.Numai agapoli fi armonios.
Ieqireadin armonie qeeazd,stridenfe.Cd
dacdar fi vorbaaga,un mlrdcine nu-ltdr6gti
dupdtine apucdndu-lde v6rf ci-l vei lua in
tale atdtpe pdmdnt,cdt gi in veqnicie.Dacd
duhovnicii te-ar indemna sI renunfi la
sterilet qi alte mijloace avortive sau {i-ar
ceresd nu mai faci perversiunisexualesau
alte pIcate grele precum cele ar6tatemai
sus,abiaatuncidiavolular fi lovit in plin, iar
curselelui ar fi, in mare mdsurdstricate,
dacl qi tu ai lupta cu p[catele tale,
bineinfeles.
. Nu-i de mirarec[ {i se aratdorice alte
cauzepentrucareai diverseprobleme,boli
gi necazuri,atdtatimp cdt desprepacategi
solufii pentrua le pdr6sisevorbegtetot mai
pulin in predicilecareseginastlzi.Degise
vorbegtefrumosdecitre mulli preofi,uneori
cu desecitatechiar din Sf. Pirinfi, totuqi
predicile sunt flrd prea mult folos, din
momentce seevitl a sevorbi desprepdcate
gi despremijloacelepentrua scdpade ele.
Dar oareaqaflceau Sf. Pirinfi? Evitauei sl
vorbeascl despre cele mai grave lucruri
pentrua nu deranjaqi a nu intrain conflictcu
nimeni?!Pentrua ayealinigte din partea
tuturor qi doar cuvinte laudativela adresa
lor...?Nu!Categoric nu!Sf.P[rin{i(Sf.Ioan
GurddeAurmai ales)sesocoteau caucigagi
de suflete dac5"nu le-ar fi vorbit
ascult[torilor lor cele folositoare la
mdntuire.Dacd l-am cita doar pe Sf. Ioan
Guri de Aur, supranumit qi dascilul
poc[in{ei, am vedea cd finea cicluri de
rlspir, ci il vei apucade cotor.Aqa fac gi
oameniicdndse ceartd",apucf, m[rdcinelede
vdrfl Vedeli, iubirea leagdtotul. Acesta e
simbolulverighetei. EgtiobligatsI o iubegti
cu toate fo4ele, bineinleles,la misur6, nu
cdt pe Dumnezeu,gi ea esteobligatdsd se
supun[.A o iubi permanentgi adeviratnu e
ugor. Deci nu trebuie vizut in ea decdt
mareleidealimplinit alituri de ea.Nu esteo
umilinp in sensul in care azi oamenii
ironizeazl.supunereafemeii, din contr[, ea
sesupuneca o stlpdn[. Actul de smerenieal
ei esteplin dehar.Sofulsdiubeasc[astfelde
atitudinila sofiasa,qi soliasas5nu sesperie
de faptul cd trebuiesd asculte.gi se zice
chiar la rugdciunilede la nuntd: <Ca s[
diinuiasc[ in veci cdsdtorialor!> Am
cununatodatl pe cinevagi, cdnds-aajunsla
citireaApostoluluiundespune:<lar femeia
s[ asculte de bdrba$ (Efes 5, 22), toat6
lumeas-auitatla mireasigi mireasaa plecat
capul.Mie nu mi-a convenitacestmoment.
Dar am t[cut pdnd mi-a venit vremea la
predicdgi am spus:<Am constatatc[ lumea
n-a fost atentl la cuvintelede mai inainte
care spuneauc[ bdrbatuleste dator sd-gi
iubeasc[ solia (Efes 5, 25-28). Drag[
mireasd,dacdnu te iubeqte,sI nu-l asculli,
Ierom. Benedict STANCU
(Continuarein pagina l5)
pagina5
predici despre pdcatele predominantein
aceltimp gi didea gi solulii viabile pentru
pentru ca ascultStorii sdi sI le poatd
dezrdddcina din sufleteleIor.
D[m maijos un citatdin Sf. IoanGurS
de Aur (am mai putea da gi din alfi Sf.
Pdrinli,ca Sf. Vasilecel Mare,de pilda)in
caresevedeclar cd ei nu sefereaude aardta
cdt de mult puteaufi 1inu1ide patimaiubirii
iralionale faga de trup, intr-o mai micd
m[surdceideatuncigi cu mult maimult noi,
cei de astilzi.Sf. Ioan Guri de Aur spune:
,,Aici pe pdmdnte de ajunss6 ai numai o
groap[qi sdo intlregti;de locuinldnici nu-i
nevoie.Ai auzitce viald duc scifii! Trliesc
tot timpul in clrufS. Ai auzit ce via{d duc
popoarelenomade!Agaar trebui s5triiascl
creqtinii. Se triiascf, intocmai ca nigte
cilltori pe p6mAnt, rf,zboindu-secu
diavolul,dezlegdnd pe cei linufi robi de e[
sd se scapede toate grijile lumegti.Pentru
ce-!ifacicasd,omule?Casdtelegigicumai
multe lanpri? Pentru ce ascunzi aurul in
pdmdnt?Ca si chemi pe vr[jmaq impotriva
ta? Pentruce imprejmuiegticu ziduri?Ca
sd-1ifaci inchisoare?Dar, dacdfi se par a fi
greleacestea, sdmergemla colibelesfinfilor
acelora[a monahi],casdvedemcu faptacdt
suntde uqoaretoate.Ei igi fac colibe.DacI
trebuie sI le pir[seascI, le plrdsesccum
pdrisesc osta$ii taberelecdnd se terminl
rdzboiul.Agatrliesc sfinfii acegtia![...], Sub
ei au numaiiarbd,a$acum a avut Hristosin
pustiecdnda hrinit mul1imile.Mulli nu-qi
fac nici acopelig,ci in loc de acoperigau
cerul; in loc de lumina opaiguluiau luna;
n-au nevoienici de ulei, nici de opai1,c[
lunale dddesuso luminlvrednicddeei.[...]
Cu lisarea serii nu se lasl gi in sufletul lor
tristefea,aga cum li se intdmpl5 multor
oamenicareseg6ndescla grijile pricinuite
de necazurile zilnice. Dupi cini nu-i
cuprindeteamade tdlhari,nu incuieugile,
nu trag zdvoarele, nici nu setem de altelede
care se tem oamenii: sI stingl cu grijd
luminilegi focurile,ca nu cumvao scAnteie
s[ le aprinddcasa.Convorbirilelor sunt la
fel de liniqtiteqi de potolite.Nu vorbescca
noi de lucruri care nu-i privesc.Nu spun:
<(Cutare a ajunsmaredregitor; cutaregi-a
pierdut slujba; cutare a murit; cutare a
dobdndito mogtenire>>$i alteledeacestfel.
Nu! Ei vorbesctotdeaunade celeviitoaregi
frlozofeazd.$i, ca gi cum ar locui in altl
lume,caqi cum s-arfi mutatin cer,cagi curn
ar tr[i acolo,agavorbescdespretoatecelede
acolo, despresdnurile lui Avraam, despre
c u n u n i l e s f i n l i l o r , d e s p r e v i e fu i r e a
impreun[ cu Hristos;despreceledin lumea
aceastanici pomenire,nici cuvdnt;ci, dupi
cumpenoi nu ne intereseazdce facfurnicile
in muquroaiele lor, tot aganici pe ei nu-i
intereseazS ce facem noi, ci-i intereseazd
Implratulceldesus,rizboiulce-laudedus,
uneltirile diavolului, faptele mari pe care
sfin1iile-aus[vdr$it"(Omilii la Matei).
ferom. Artemie POPA
redinfa Ortodoxd
Pagina6 Ianuarie2015

Mistica poeticl de dupfl Liturghie (4)

Ar trebui sd iau toatl cartea($arpele Domnul nostru Iisus Hristos p[zegte instruiti, drept sd inve(e, dar drept si gi
de aramI. Sacerdo{iu liric), poem cu poporul S6u gi pe care toli iconoclagtii, slvdrpeasc6 cuvdntulAdevlrului SIu !
poem, cum am procedatpdnd acum, clci teomahii, antihrigtii gi vai, chiar frafii In ansamblu,Poezia,pe careo oficiafi,
"beat de sensuri,I in noapteaaceastavoi inqel[tori,strecurafiin BisericaOrtodoxd,o statornic gi neobosit, ca un sacerdotal
petrece!",dar mi oprescdeocamdat[aici; ur6sc de moarte, spre a lor pierire, cuvintelor-luminl,in tot ceeace are ea mai
voi reveni insd cu certitudine,eu citind-o slrm[nulii, cici nu cu noi, turma mic[, se frumosgi addnc,amtemeiurirealesdcredcI
deja in intregime qi constatdndbucuros, luptlei, ci cu InsugiDumnezeu! va aduce mdngAiere,bucurie qi intdrire
cum, in mod tainic qi minunat,se pistreazd Mi-a mai rimas devorbit,doarcu Mila tuturor celor care se vor apropiade ea cu
l a ac elagi niv el te l o g i c o -c u l tu ra l q i lui Dumnezeu,gi despre aceste cicluri: dragoste,credinld, nldejde, onestitategi
duhovnicescp6ndla final, greude atins,dar "Cuvdntul cdzutintrespini", "Din nou revin sensi bi l i tate,dar gi cu o per cepfie
de pistrat,fdrl nici mlcar o sincopi de fond la geamulTdu, St6pdne"gi "Ave, Maria", intelectualipem[sur6.Mie, picitosului, mi
saudeforml! toateindemndndu-misi mI minunez,cum le-a adusdeja pe toatetrei. Vd mullumesc
Un lexic extrem de bine impropiat, o mintecaresigurva ajungeldrdnI (in cazul dupl datind gi vd cer iertare, dacd v-am
nuantatgi nuanfant,o folosire inspirati a meuestedejaaga,prin rugiciunile Sf6ntului gregitcu cevaprin tot ce-amscris.Slavdlui
unor regionalismevii gi miezoase ca Andrei Criteanul),poate fi bine pdzit6 qi Dumnezeupentrutoate.Amin.
fructelepdrguitela soroc,slujindminunatqi
fericit Poezia,o euritmie gi o eufonie de
sorginteharic[, survol6ndqi r6splstindorice
Cumplrarea repubticii(2)
efort liuntric de limpezirea darului primit, Logica teandrici a evidenfelor cdruinumenu-l dezvllui, pentrua-i proteja
precumgi o umilin{d a folosirii cuvdntului, viafa. El mi-a spus: "Bilderberg este Big
aparentla indemdnaoricui,imi completeazd
Iar de cineva,mai naiv saupoatedoar Brother. Ochiul care vede Si controlea:d
qi sus{insolidaritateacregtind,spontand,cu
olecu!5mai rezistentla logica teandricl a totttl! $i ntt ofac pentru bani, ei sunt deja
teoforiasapoetic[.
evidenfelor,va socotiaceastdnuveld,abso- foarte bogali. Adevdratul lor obiectiv este
Singurullocin caremie, prostdnacului lut remarcabild,o simpldficfiune literar[, il puterea absolutd, forla de a transforma
ireductibilqi firoscosuluipd{it,mi-a apirut invitdm sI citeascio cartea CristineiMar- oamenii in sclavi. Puterea este cea care ti
cao fo4area limbajuluipoetic,probabildin tin, intitulati "clubul Bilderberg,stlpdnii atrage, ti uneSte gl ii determind sd
necesit6!iprozodice,suntversurileacestea: lumii" (EdituraLitera Internafional,2007) aclioneze" ...
"IubireaTa o simt acumdeplinl, / Prin mine sau,m6car,cuvdntul (N. n. - Aici demonulinspirator,ca
autoareidepecopertaa
eqtia douainviere,/ hemoglobinicu hemo- doua: "Clubul Bilderbergesteprima
carte orice demon mirginit, obrdznicos gi
globin6!".Imi parecd sintagmadin"Crez",
scrisddespreGrupul caredomindlumeagi amigitor, al acestoradevdrafienergumeni
"Lumin5 din LuminS"esteceamai potriviti i1icontroIeazd,v iala,fi ind rezultatulunor in- planetari,selaudi trufagcu "atotputernicia"
pentruun Poemteologicatdtdeinalt gi bine
vestigafiiextremde riscante,caredezvdluie sa vremelnici, uitAnd ceea ce qi copiii
articulat,cu un final axiomaticAi trangant, adev[ratele
nume qi intenlii ale membrilor cregtinilorqtiu: "Domnul risipeqtesfaturile
exact cum se cuvine: "$i evanghelia
sni (N. n. - Cu certitudine,nu esteprima, neamurilor,leap[di gdndurilepopoarelorgi
a-nchis".De altfel,Luminaceavegnicvie qi fiindcdin 1997,deci
cu zeceanimaiinainte, defaiml sfaturilecSpeteniilor"- Psalm32,
cugetitoareneinsolegtegi Dincolo,pe cdnd a aplrut
lucrareaNoua ordine mondialI, 10.Planurilede ispitire,amigireginimicire
h e m oglobina, m in u n a tl s l u j i to a re g i
scris[pertinent,realistqi obiectivdecltre A. a sufleteloroamenilor,aparlindndcelui rdu,
indispensabild vielii noastrebiologice,se Ralph Epperson,iar pe la inceputulseco- or fi eleextremdevechi gi perfide,darTaina
intoarcetotugigi rdmdnein pdmdnt...
lului trecut au fost publicateProtocoalele Prea Sfintei gi DumnezeieqtiiTreimi, de
DacI Dumnezeu imi va reinnoi infelepfilor Sionului, negatevehementde mdntuire a oamenilor, este ascunsi din
Osp6,tulacesta ceresc, invrednicindu-md autorii lor, cu dezviluiri totale gi gocante inceputurigi in veci deveci nebiruiti, cici la
numai la gdndul greu, o voi "comenta"in pentruintreagalume creqtinS, gi pentru Parusia,slugile celui riu, de nu se vor
dar
acelagi mod "incomod" pdnd la capdt, ceainc[ pdgdnd,asupraunor planurioculte intoarce, vor primi, ca gi stdpdnul lor
oprindu-mdaici din doudmotiveconivente de dominalie a lumii; acesteprecizdri nu intunecat,ceea ce gtim cu tofii: osdnda
cu evidenfapentrumine: gtiu sigur c[ omul scadcu nimic din
valoareagi semnificalia veqnic5!).
modern, "pragmatic", frivol gi pripit, nu semnaluluialarmant Aga cum existd o ierarhie spiritualI,
al c64ii citate.Marele
avea r[bdarea gi aten{ia necesareunui savantcregtin ortodox, Profesorul
Nicolae teologico-cultural6,moral5 gi duhovni-
asemeneacanon spiritual regesc Ai apoi, Paulescu,adevlratul
descoperitoral insuli- ceasc6, cereasci gi pdmdnteascd,bine
foartesincer,degigtiu sigur cum citkeaper nei, or scriitorivizionari,
caBalzac,Gerard stabilitd,a tuturor valorilor divino-umane
primam a oriciruia dintre noi esteceamai de Nerval,
Huxley, Orwell, fEcuseri gi ei reale,exist[ desigurgi o ierarhiea tuturor
aproapede adevf,r,resimt nevoia ca orice dezvlluiri la fel de teribile gi
nelinigtitoare, vinovdliilor noastreomenegti,ale p[storilor
citel mai n6t[flef, a unui mic rdgaz de plStitescump
defiecaredintreei - sic). gi p[storililor, ale guvernanfilorgi guverna-
decantare,poate qi de ruglciune pentru
IncS de la ?nceputulanilor '50 ai filoE ale posesorilorcinici de sinecuri gi
pacealumii, c5.cidec6ndmi-a ajunsin mdn[
secoluluiXX, au inceputsi aibl loc anual privilegii neruginate,dar qi ale simplilor
"Crucede pom inflorind",adic6detrei zile
reuniuniinternafionalesecretein fdrile din contribuabili,jecmini{i cu o perseverenfd
qi trei nopfi, prin dragosteaunui frate de
Europa,din StateleUnitealeAmericiigi din diabolic[, ^vinov[fie qtiut[ cu adevdrat
credinl[ apropiat, m-am rugatnumaicu ea
Canada,lacareparticipaucelemai influente numai de Impdratul Vie{ii gi Mdntuitorul
in inim6! Cer iertare Poetului nostru persoane
din lume,politicieni,reprezentanfi lisus Hristos,dar vizibill gi pentrunoi toli
sacerdot,preotul Dumitru lchim, pentru
ai Caselor Regale, oameni de afaceii, (talpa gi prostimeaplanetarl - sic), care
infelegereamea pufindcioasiqi sldbinogitl jurnaligti.
Fondatoriiqi principalii arhitecfi oricdtde manipulaliam fi, tot (re)simfimla
de rdnile pdcatelor,dar chiar aga ag fi
a i G rupul ui B i l derberg sunt D avi d modul general,dar gi fiecarein parte,unde,
intitulatintregulvolum, nu doaruncicludin Rockefeller qiHenryKissinger(sic). cdnd,cum, cdt gi, mai cu seam[,din pricina
cuprins,insd aceasti preferinle estepoate
Cand am auzit pentru prima dati de cui, ne roademai tare sandauaservitutilor
doar un mod direct de exprimarea iubirii cotidiene(a seciti demonocratizate).
mele firave, dar neclintite, pentru Sfdnta Clubul Bilderberg,m-au trecut fiori. Totul
plrea rnai degrab[ ficliune decdtrealitate.
Cruce,armadebiruinli a binecredincioqilor
Am contactatimediatun cercetitordespre Pagini reallr;atl de
creqtini asupracelor potrivnici, cu care
caregtiamc[ ii urmdreqtede mulfi ani qi al
dr. Ioan GANDU
Credinta Ortodoxd
IanuarierOtS
Mlrul discordiei;tiinfifice
A trecut mai mult de un secol qi
jumdtate de la aparilia evolu{ionismului
(darwinismului) gi, in urma noilor des-
coperiri gtiinlifice, tot mai mulli oameni
de gtiingdse intreabd.dacd mai are bazd
qtiinfificd aceastdteorie. Numdrul mare
de conceplii qi viziuni, unele contradic-
torii, constituieun argumentcd ea nu este
o certitudinegi n-a fost demonstra-
td riguros - fiind adoptatdca o me-
todologie aprioricd.Sprecombate-
rea acesteiteorii a fost scrisd qi
carteaAre evolufionismul dovezi
qtiinfifice? de Ioan Bute, apdrutb
la Editura Corgal Press, Bacdu,
20t4.
Consideratmdrul discordiei
in cercurile qtiinlifice incd de la
apariliasa,evolufionismullansea-
zd ideeacd toate lucrurile au evo-
luat in timp enorm (in miliarde de
ani), cd via{a provine din materie,
cd toatefiinple vii s-ar tragedin fiinple
cele mai primitive, trecdndprin forme de
via[d,intermediare.,,$i toati complexita-
tea universului material gi a lumii vii a
venit la existen{dexclusivprin oarbepro-
cesenaturale, de unde provine qi numele
de naturalism (adicd explicd totul prin
natura materiald,postuldndcd universul
materialesteun sisteminchis gi excluzdnd
a priori orice cauzd supranaturald la
origineauniversuluigi aviefii)"- p. 9
Autorul precizeazd,, de la inceput,cd
esteo cartede prezentaregi nu un manual
de creafionism,gi nici nu dezvolt[ argu-
mentefilosoficesauteologiceproprii im-
potriva evolufiei, ci numai argumentegi
mdrturii qtiinfifice, citate qi comentarii
logice la ceeace au scrismulli gi renumifi
savanfi din lume. De altfel, nici nu are
preten{ia cd epuizeazd.tema tratat6, ci,
dimpotrivd, fiecare din cele trei pdrfi re-
zumd o direcfiede cercetaregi indeamnd
cititorul s5-gi completeze cunogtin[ele
folosind surselecitate qi addncindunele
subiecte importante, cum ar fi lipsa for-
melor de tranzilie sau improbabilitatea
apariliei prin hazard a viefii. Cartea se
adreseazd unui public larg, nu doar
elevilor de liceu gi studenfilor,ci oricdrui
cititor care doregtesd inleleagdce estecu
teoria evoluliei. Ioan Bute este,pe ldngi
un creqtinortodox -ieromonahla Mdnds-
tirea Sf. loan Casian(Constanta),$i poet,
profesorde matematicdqi,,un cunoscdtor
al logicii gtiintifice corecte", care folo-
segte,dupdspuseleProf. Univ. Dr. Gheor-
ghe Valericd Cimpoca, ?,u11 ra{ionament
fin, dar clar". Este de remarcat qi de
apreciat bogata bibliografie studiata,
numdrul mare de note de subsol,puterea
de selectare a argumentelor, analiza,
filtrareaqi sintetizarealor.
Dintre toate teoriile qtiin{ifice,
evolulionismul,,e singura care e oficial
ideologie globald"(p.10). In studiul de
fa(d,autorul aratd,cdaceastdteorie nu este
o certirudine,nefiind riguros demonstra-
td, lipsitd qi de,,dovezisuficientelogic",
degi manualele gi cdrlile o prezintd ca
fiind un adevdrcert. Insugi cuvdntul evo-
lulie este folosit in mod
ambiguu, putdnd avea
interpretdri diferite care
dau naqterela confuzii,la
concluzii eronate logic -
poatefi folosit atdt pentru
macroevolufie (evolu!ia
cosmicd)cdt qi pentrumi-
croevolufie (evolu{ia mo-
leculard).In carteasaOri-
ginea speciilor Charles
Darwin pretindea cd
explicd felul in care viala
s-ar fi dezvoltat de la
simplu la complex, dar nu a explicat gi
cum a apd,rutprima datd viala. Pe baza
credinfeiin simplitateacelulei s-a accep-
tat foarte ugor teoria ,,generafieisponta-
nee", iniliatd pe la 1870 de un zoolog
german,Ernst Haeckel,care consideracd
viafa s-arfi generatdin materianevieintr-
un timp scurt. Ulterior, s-a demonstratcd
celulele nu sunt atdt de simple, cum se
credea.Ele degin,,ocomplexitateincredi-
bild, asemeneaunor fabrici miniaturale
c a re fo l o s esc tehnol ogi e i nal td qi
automatizatd"(p.39).
In capitole succinte, Ioan Bute,
analizdnd cele mai mici detalii, aduce
argumente despre celuld, proteine,
,,inexplicabila"complexitatefuncgionald
a ochiului, urechii, a creierului, despre
tehnologia din organismele vii, ADN,
teoria,,panspermiei"- conformcdreiavia-
fa ar fi apdrut undeva in afara Pdmdntului
gi apoi genelear fi cdldtoritpdndaici, prin
spaliul extraterestru.Au fost,,rdsturnate"
teoriile anterioareqi anume,preconcepfia
cd viafa a apdrut ,,prin evolu(ie chimicd
dintr-o ,,sup6" (un amalgam enorm) de
substan{echimice organice.Nu e posibil,
,,deoarecenu se sprijind pe calcul mate-
matic" (p. 57).Unii au pretinsqi alteteo-
rii: a metamorfozei,a explozieicambrie-
fle, fird sd aducd dovezi, astfel incAt
,,golurile" dintre fosile de tranzilie sunt
sistematice. Chiar savanlievolufioniqti,cu
mare reputafie gtiin{ificd, care nu sunt
oameni religiogi sau cregtini,descoperd
improbabilitatea apariliei prin hazard a
vie[ii. Existdcomplexitateqi ingeniozita-
te in organizareaexisten{ei,caracteristice
fiinfelor vii. Ajungdnd cu analiza la sis-
temul imunitar,caree guvernatde o mare
cantitate de informafie geneticd,autorul
constatd cd aceasta nu putea s6 se
PaginaT
acumulezein mod lent, evolutiv, deoare-
ce, pentru ca fiecare sd supraviefuiascd,
,,toatd.aceastd informalie trebuia sd fi fost
acolode la inceput".Autorul il citeazdpe
astronomulSir JamesH. Jeanscare scria
in 1932 ,,DacdUniversul esteun univers
al gdndului, atunci crealia sa trebuie sd fi
fost un act al gdndului" - argumentpentru
existenfaunui Creator.O problemdmajo-
rd pentru evolulie este imensitateade in-
formafie gi fenomene complexe care nu
pot exista decAt corelate Si coordonate.
Toatecomponentelesistemelorvitale ale
organismelortrebuie sd apardde la ince-
put tmpreund, ordonategi coordonate, iar
aceastaexclude evolufia. Tehnologiavie,
cu atdt mai mult nanotehnologia,esteun
semn de inteligenfd; e rafionalitate
complexd.Inteligenfanusepoateproducb
decift de o inteligenfd. Mulli savanli
el i mi nd di ntru i nceput,,posibilit at ea
existenfei unui Creator inteligent gi
transcendent lumii"(p. 6 1).
Un capitol intreg este dedicat unor
presupuneri nedovedite, avdnd insufici-
en{6 logicd gi interpretdri forlate. Spre
exemplu:falsurile lui Ernst Haeckel;cum
a fbcut Dubois lumea sdcreaddcd omul se
tragedin maimu!6 - pe bazaunor false fo-
sile s-a vorbit despre omul de Pittdown,
omul de Nebraska, de Pekin, Ramapi-
thecus gi Australopithecus, omul de
Neanderthal.Extrem de interesantesunt
qi capitolele despre datareafosilelor gi a
rocilor, despre uniformism sau catastro-
fism, despreurrne ale potopului, artefacte
umane, despre datarea radiometricd gi
vdrstaPdmdntului,despregdndire gi lim-
baj etc. ,,$i totugi, ratiunea (atdt teoria
informafiei, datele fosilelor, legile gene-
tice, cdt gi calculul probabilitdlilor) aratd
clar cd esterafional sd qezi cd ra{iunea
umandgi ra{ionalitatea lumii sunt opera
unei Ra{iuni, iar nu provin din oarba in-
tAmplare"(p. 255). In anumitemomente,
in particular, chiar Ch. Darwin accepta
sincerlipsurileteorieisale.
Apreciem luareacorectdde pozifie a
autoruluiin legdturdcu predareaevoluliei
in gcoli. El pledeazd,pentru ajustarea
tonului predirii pe mdsura adevdrului
reflectat de datele reale, qtiinfifice, intru-
cAt estein joc sufleful tdndrului. Dacd el
esteeducatcd se trage din maimu{f,,se va
comportacaatare;iqi va forma un caracter
careva promova parteade aninialitate,in
detrimentul per{ii spirituale, morale gi
umane. Iar de aici vin pdcatele,
viciile...Este o carte de care aveam
nevoie in aceste timpuri dificile, cdnd
totul este relativizat iar materialismul a
devenitideologiede masf,.
Lucia ENACHE
redinta Ortodoxd

Trezireadin pumn
(Urmaredin pagina3)
institutele de sondare a opiniei publice,
centrele culturale, psiho-sociologice,de
cercetdriin domenii sociale,organizaliile
ocultegi altele,gi alteleconstituieun aparat
ideologico-propagandistic terifiant datoritd
mulfimii lor,tS.rieifinanciaredeprovenien![
secretd,inrolirii celor mai capabilecreiere,
aberaliilorconstrdng[toaregi schiloditoare
pe care le disemineazdin valuri asupra
minfii tuturor oamenilor.Statulantihristic,
prin toateorganismelesale,fdrl excepfie-
dar mai ales prin guvern, parlament,
serviciile secrete,polilie, agenliile finan-
ciareqi de administra{ie- devinepilonul de
bazl al persecufieianticregtine.Acestea
doud(statulgi aparatulsiu de propagandl),
echipatein platogacorectitudiniipolitice,
care intruchipeazd fbr[delegea cea mai
cumpliH de cdndexist[ lumeaaceasta, vor
exercita prigoana culturali gi legalist[,
manipuldndgi siluindmijloaceletrupegtide
subzistenflaleomului; elesevor cantonain
aspecteleexterioare,aga-zisperisabile,ale
existenfeinoastre.
S[ privim impreuni subsolurileunor
intdmpldriactuale,pline deinlelesuripentru
ceea ce numim prigoand anticregtind,
evenimente carepara nu aveanici o legdturd
cu ea. O redaclie de caricatur[, numitd
,,Charlie Hebdo", nume relativ obscur
pentruun sdptdmdnalparizian,este atacatd,
la7 ianuarie2DIl,de doi arabiragiin capgi
spdlafipe creier,doi criminali scrdntifi,care
impugcl 12 redactorigi auxiliari iar a doua
zi, alt arablichideazdo poli{istdqi 4 ostatici
dintr-unmagazinevreiesc.Reac{iastatului
francez: inceat[ gi contradictorie! Reaclia
gloateianonime:cu totul dispropo4ionatd!
Polilia ii executdfrontal pe atacatori,dup[
48 de ore, timp pentruo uriag[ vdnzoleal5
mediaticdgi pentruinjectareaunei infrico-
qdri catastrofice in sufletul poporului.
Acesteaau fost condifiile pentru a aduna,
duminici, 11 ianuarie,1,5 milioanede oa-
meni la un miting, la Paris,qi a altor 2 mili-
oaneprin oraqelefranceze.Infrunteacelor
din CapitalS. au m[rqdluit 50 de conducdtori
de state din toat[ lumea, purtdnd imense
pancarte pe care scria ,,Nous sommes
Charlie"(Noi suntemCharlie).S-audefinit
pe ei ingiqi qi au descoperitun dugmande
moarteal Europeiunite:terorismulislamic.
Dar cine esteCharlie, acestmodel pentru
amarulde mullime identificatdcu el? Heb-
domadarulCharlie reuneqteo gruparede
artigligi ziarigtianarhiqti,de nihiliqti demo-
niaci, de provenien{I cripto-comunistd,
carebadocoresctot ceeace estesffint,care
usucf,oricemoral6,oricecredin!5,oricetra-
difie, orice fel de memorieistoricdqi nafio-
nald.Prin faptul c[ ei au necinstitbarbarpe
SfdntaTreime,pe Maica Domnului,pe alli
Sfinli Pdrin(i,gi-auvddit duhul anti-cregtin
qi antihristic.Nu i-a admonestatnimeni,
Dumnezeulcregtinilorestebl6nd qi smerit,
jertfitor gi iubitor de vr[jmagi. L-au spurcat
Credinta Ortodoxd
qi pe zeul musulmanilor,fapt carea stdrnit
un duh ucigag,ilit din vechiulTalionqi le-a
rdpit vielile cu violenf[ redactorilor de
blasfemii. Crim6 odioasd - de partea
arabilor,manipulareviclenitd - de partea
mai marilor europeni! Eu am vSzut in
puhoiul de lume de pe strdzileParisuluiun
cortegiu uriag care mergea sd ingroape
credinlacreqtin[in Europa.Oameniiaceia
credeauqim[rturiseaucdsuntCharlie,adicl
nihiliqti, anarhigti, atei blasfemiatori,
duqmaniai lui Dumnezeu.Data viitoare
probabil vor scrie pe pancarte: ,,Nous
sommesantichristes", e foarteugor,intrucdt
cei mai mul1i,fbrl s[ gtie, gi-auinsugitpe
fa!5 un duh antihristic.Exagerez?Pentrucd
ei demonstrau pentrulibertateadeexpresie?
Careexpresie,aceeasatanici,ucigdtoarede
suflete?Oare blasfemiagi teomahiapot fi
legalizateca drepturi ale omului? Pentrucl
ei protestauimpotriva terorismului?PIi,
cdnd aceiaqi terorigti descreieragidin
CalifatulIslamicISIS au alungatdin lrak gi
din Siria aproapejumdtate de milion de
creqtini,audecapitatqi impugcatzecidemii
de oameni,foarte mulli copii, de ce n-au
mirgdluitm6caro sutdde mii de francezigi
zeceqefide statecontraterorismului?Cdnd,
intr-o qcoali din Pakistan,nebunii din Al
Qaidaau ucis 167de copii, de ce n-au s[rit
parizienii impotriva terorismului? CAnd,
intr-un locaq cregtin din Nigeria,
musulmaniifanatici din organizafiaBoko
Haramau ucis cu grenadegi armede foc 60
de cregtini aflali la Liturghie, de ce n-au
protestatmdcarzecemii de franceziqi un gef
de stat intre ei? Aceeaqi grupare teroristi
nigerian-islamistd, exactin acelagitimp cu
atentatulde la Paris,a omordt,o, Doamne,
pestedoudmii depersoane, mai alescopii gi
femei, cu mitraliereqi grenadepe strdzile
oraguluiBaga.Vestea,blocat[ prin agen{ii
de pres5,a circulat la o sdptimind dupd
tragedie. Sunt gi acegtia tot teroriqti,
provenili din acelaqim6l malaxatde cltre
serviciile secrete oocidentale.Da, dar
victimelenu erauCharlie,nu eraulucrdtori
invederali ai Noii Ordini nihiliste qi
antihriste,ci oameni connpletnevinova{i
ciroranu le ianimeniapdrarea.
Sd observf,mo consecinld,groaznicda
acestorevenimente: de la inducereafriciiin
norod gi manipulareainstinctelorprimare
ale acestuiaseva ajungeimediatla mdsuri
polifienegtide inrobire,de incarcereintr-un
lagdr imens a maselor autodeclarate
Charlie.Deja miniqtrii de internes-auintdl-
nit pentru a concepeplanuri de suprave-
ghere,de control electronic,de urmlrire a
intregii populalii europene.De-abia de-a-
cumvom cunoaqte ceinseamndBig Brother
gi actelebiometrice.Cei care demonstrau
pentrulibertatede exprimarevor sfdrgiprin
a-qipierdecompletlibertatea.,,Le Monde"
zicea c[ Schengen e obstrucfionat.de
ortodocgi, iatd, cd,,datoriti unor gloanle
arabe,Shengenva deveni cur6nd un iad
terestru,un super-lagdr,iar noi, ceilalli,
ranlualrtr zu-tJ
potenfialiterorigti.Crimele arabilor s-au
preschimbat in temei pentru r[zboiul
guvernelorimpotriva popoareloreuropene.
Victima adevlratl a teribilei mascaradede
la Parisvor fi mullimile manipulatecu vi-
clequg,iar cei maivizaqivorfi, cu siguranJs,
ortodocqii.De la identificareafundamenta-
lismuluiislamicdreptterorismgi dugmande
moartesepoatelesnelunecala declararea ci
ortodoxia tradilionald este extremist[,
incorect[politic qi teroristS.Cum?Dejas-a
infipt in mintea publicului larg ideeacl o
anumitdcredinldestesursdde dugmdnie,de
ur[, de intoleranfl violentd, de terorismgi
moarte.E un singur pas de fbcut pentru a
pretindecd,,iatd,, credinfaortodoxde obdrgia
tuturorrelelor,a neimplinirilor,a sirlciei, a
r[zboiului (apropode ruqi!). $i-atunci s5
vezi intoleranfiqi prigoandanticregtinS!
Dar persecu{ia aceasta trnpeasc6,
administrativS, legald,mental5nu va fi cea
mai teribil[ plag[ pentrucregtiniiortodocAi
adev[rafi,ci aceeacare se pregdtegte acum
la fel de febril gi linteqte sI ne rdpeascd
brumade credinldqi sufletele.Ea igi gdsegte
rldicinile in comunicatulde la Fanaq in
ecumenismuliubirist qi demonic,pornit sd
uneasc6,fbrd condilii, confesiunilecregtine
gi s[ ne legefo4at in comuniunecu ereticii.
Propagandagi statul atihristic ne declar[
indezirabili,marginali, ba chiar terorigti
(mai binecatoliciqi protestanfi,decdt,,tero-
riqti" ortodocgi- sic!),iar ecumenismul c5r-
turarilorgi fariseilorva gdsio motivaliein
acesttip de prigoanl pentrua ne scdpade ea
prin inchinareala un hristosmincinos.Nu
suntemimpotrivaunirii de credin16,pdndqi
in Liturghiaortodoxi secereaceasta, ci im-
potriva adundrii credinfelor sub un sceptru
eretic,suntemcontrasupuneriinoastrela zei
pdgdniqi sincretiqti,a forflrii noastresd-L
pdr6simpe DumnezeulTreimic Cel Viu gi
Adev[rat.Ne vor ceresdjertfim pe altarele
duhului antihristic qi ale profetului slu
mincinos.Documentulemisdemarii ierarhi
ecumeni qti nu pomeneqt e niciodat i
cuvdntulmdntuire,ci ei sunt preocupafide
prosperitate,pace, bunf,stare,drepturile
omului,aufintetrupeqtigi cu totul terestregi
nici una cereascS. Dup[ ce vor tratarisi gi
panfa o astfel de unire tdlh[reasc[, numai
Hristoscel Bun din ceruri ne va mai putea
ocrotideprigoana,,fraliloruni1i"carevor fi
vecini de casd,de bloc, de cartieqparohieni
qi parohi,emisarigi comisariai ,,sfdntului"
ecumenism.Prigoanaceade-adouavafi cu
mult mai cumplitd dec6t prigoana dintdi.
,,Fericilive{i fi cdndvd vor ociri gi vd vor
prigoni...minfinddin pricinaMea" (Matei
5, 1l), da,insd,daclnu vom fi in comuniune
cu Domnul lisusHristos,DumnezeulVielii,
nu vom fi fericili nici in prigoand,nici in
cdrddqiacu antihrigtii.Intrebareae: acum,in
ceasul din urm6, oare ne-am trezit din
pumn?Dar dacdunii dintrenoi nu au simfit
lovitura? Oare vom mai avea unitate gi
comuniune micar intre noi. ortodocsii
dreptm[ritori?
ia'uar-,s t", =
IPS SERAFIM, Mitropolitul Pireului
Paneyeziaecumenismuluiintercreptin
sincretist(1)
Cdnd apare o erezie nou6, care
creeazd"confuzie in cele ale credin{ei,
pdstorii fiecdrei epoci, confirmdnd ceea
ce au promis in cadrul hirotoniei lor, trec
la infruntarea acestei erezii, pentru a
fortifica gi delimita credinfa ortodoxf,,
astfel incdt ea sd se deosebeascdde
rdtdcireaereticilor gi in acestfel sdii apere
pe credincioqide infectarea,de intinarea
kakodoxiei. In zilele noastrea apdrut,ca
unul dintre semnelevremurilor din urmd
qi ca,,un lup invergunat,care nu va crufa
turma"'', panerezia ecumenismului
sincretistintercregtin qi interreligios.
Ecumenismul,aqaprecum se gtie, a
fost condamnat ca panereziede Sfdntul
Pdrinte contemporan al Bisericii
Ortodoxe Sdrbe surori a Sfdntului Sava,
de profesorul de dogmaticd qi invdldtor a
toatl lumea, Cuviosul gi de Dumnezeu
pu rt6 to ru l P dr int ele n o s tru Iu s ti n
Popovici, carein lucrareasa exceplionald
,,Biserica Ortodoxd gi ecumenismul"
noteazd: ,,Ecumenismul este un nume
comunpentrufalgii cregtini,pentrufalsele
bisericiale Europei Occidentale.In el se
afld inima tuturor umanismeloreuropene,
in frunte cu papismul. Tofi acegticregtini
falgi, toate aceste false biserici nu sunt
altceva decdt o erezie aldturi de altd
erezie.Numele evanghelic comun al lor
estepanerezie".'o
Sursd gi izvordtoare a ecumenis-
mului este masoneria,care promoveazd
p r i n a c e s t a r eI i g i a m o n d i a l S a
luciferismului, iar sursa gi izvorul
masoneriei este groaznicul sionism
internafional't,care a transformat religia
dumnezeiascda Vechiului Testamentgi a
profe$lor in cel mai infam luciferism prin
Kabala cea demonicd gi prin hidosul
Talmud, lucrdri ale rabinilor rf,magi ai
iudaismului rdtdcit gi ale obsesiei lor
despre conducerea gi guvernarea lor
mondial[ prin cel agteptat, adicd prin
falsul mesia(antihristul).
Ecumenismul aclioneazd la doud
niveluri: intercreqtin gi interreligios.
Astfel se formeazd ecumenismul inter-
cregtinqi ecumenismulinterreligios,care
constituie doud dintre direcliile funda-
mentale ale ecumenismului. Ecumenis-
mul intercregtin promoveazd unirea di-
feritelor erezii cregtine (a papistagilor,a
protestanfilor, a anglicaniloq a mono-
fizililor etc.) cu Biserica Ortodoxb
UniversalA, pe criteriul minimalismului
dogmatic.
Conform principiului ecumenist al
,,sincretisnrului dogmatic intercregtin",
diferenlele dogmatice dintre eretici gi
BisqricaOrtodoxi suntdoartradilii locale
gi trebuie sd fie evitate pentru binele
unitalii ,,Bisericii", care poate sd se
exprime printr-o varietate de forme qi
pozilii diferite.
Ecurhenismul intercreqtin,conside-
rdnd cd in toate religiile existd elemente
pozitive, promoveazd unirea dintre
acesteaqi mai ales cea intre aga-numitele
trei religii monoteisteale lumii: cregtinis-
mul, mahomedanismul si iudaismul,
adicd promoveazd aga-numita,,religie
universald." Conform principiului ecu-
menist al,,sincretismului interreligios"
trebuiesdfie scoasein evidenldasa-zisele
,,elementeteologice comune" care existd
in toate,,religiile monoteiste"astfel incAt
sd fie claditd unitateareligioasda intregii
lumi.
Ecumenismul, pentru punerea in
practicda felurilor lui, inventeazddiferite
teorii, precum invdfiturile eretice despre
,,Biserica extins6, Bisericile surori,
teologia baptismald,Biserica universald
nevdzutd,,teoria ramurilor, a celor doi
pldmdni, a minimalismului sau
maximalismului dogmatic, a ereziei
postpatristice,neopatristicesauconexe,a
e re z i e i p o s tcanoni ce, a teol ogi ei
euharistice, a teologiei postsinodale, a
Bisericilorincompleteqi a celoreliptice,a
misteriologiei (referitoare la Taine)
cuprinzf,toare,defectuoaseqi nedepline,a
tr an s f o rm 6r i i i c o n o m ie i
(pogordmdntului) in acrivie gi dogm[,
teoria cd Patriarhul Constantinopolului
este primul fdr6 egal (primus sine
paribus)", care, desigur, sunt strdine si
nespecifice invdfdturii qi teologiei
dogmaticeortodoxe'u.
Ecumenismul scoate in evidenfd
dialogurile teologice ecumeniste
contemporaneinterminabile, aranjatecu
a b i l i ta te , l a care domnegte l i psa
mf,rturisirii ortodoxe, lipsa de sinceritate
a eterodocAilor,supraaccentuarea iubirii,
neaccentuarea adevdrului,ascundereasau
conffafacereatextelorbiblice, mai alescel
din Evanghelia dup[ Ioan: ,,ca ei sd fie
una, aga cum suntem Noi"" gi ,,Duhul
sufl6 unde vrea"'*, practica de a nu fi
discutatecele carene despan,ci cele care
ne unesc, tocirea criteriilor ortodoxe,
iagrna :
recunoaqterea reciprocd a eclezialitdlii, a
succesiunii apostolice, a preoliei, a
harului, Tainelor, dialogul pe pozilii de
egalitate, amnistierea, disculparea qi
recompensareacalului troian al
papismului, al blestematei gi demonicei
Uniafii, participarea la atotprotestantul
aga-numitul ,,Consiliu Ecumenic al
Bisericilor" sau mai degrabdal ereziilor,
semnareade declara{ii gi texte comune
antiortodoxe, fdrd aprobare gi hotdrdre
sinodald (de exemplu cele de la: Lima
(Peru, tn America de Sud, in anul 1982),
Liban ( I 993), Chambessy,E1ve{ia(1994),
Porto Alegre, Brazilia (2006), Ravenna
(2007), Pusan,in Koreea de Nord (2013)
$.a.) gi i mpreund-rugdci uni le cele
fbrddelegeqi anticanonicecu ereticii''.
Ecumenismul adoptd $i tegitimeazd
toateereziileca,,Biserici" gi atacddogma
Bisericii celeiUna, Sfdntd,Soborniceascd
giApostolicd.Expune,invap gi impuneo
noud dogmd despre Bisericd, o nouf,
eclesiologie, conform cdreia nici o
Bisericd nu are dreptul sd igi revendicein
exclusivitate pentru sine caracterul de
Bisericd Univgrsald qi adevdratd.Fiecare
bisericd e o parte, un fragment, nu
Biserica intreagd. Toate impreund
alcdtuiescBiserica. In felul acesta,ins6,
sesurpdgranilele dintre adevdrgi rdtdcire,
dintre ortodoxie gi erezie gi se reugegte
perfect lupta de ddrAmare a Ortodoxiei.
(Predica Inalpreasfinfitului Serafim,
Mitropolitul de Pireu, la Dumnezeiasca
Liturghie din 7 septembrie 2014, in
Mangalia.Traduceredin neogreacdde pr.
dn Ciprian-Ioan Staicu).
''
FapteleApostolilor20, 29.
'o
Sfantul Justin Popovici, Biserica Ortodoxtr
si ecumenismul,Tesalonic,1974, p. 224.
'5
Enciclica noastrd pastorald la Duminica
Ortodoxiei 20 13: Arhimandritul Haralambos
Vasilopoulos, Ecumenismul f?irtr mascii,
Editura Orthodoxos Typos (PresaOrtodox[).
Aten4 1988, pp. 43-45, 107-108, Sinaxa
clericilor si monahilor ortodocgi, Declarafie
despre masonerie, pe pagina de internet
http ://www.impantokratoros.91167D9F 5DF.el
.aspx.
'u
Enciclica noastrS pastorald la Duminica
Ortodoxiei 2013.
't
loan 17,ll.
''
Ioan3, 8.
''
Ecumenismul, Editura Sfintei Mdn[stiri
Paraklitou(a Sf'dntuluiDuh, a Mangdietorului)
Oropos,Atic42004,pp. I t- I 8.
Credinta Ortodoxd
r 46*4 ru
Forme modernede in$elaresatanicfl(4)
Esenlial este sd nu confunddm
,rlupul" cu ,,pdstorul". ,,Lupul" este
radiestezistul,bioenergeticianulcare se
adreseazS.cursanlilor sdi cu ,,Stimate
suflete reincarnat", iar pdstorul este
preotul Bisericii care se adreseazd
cregtinilor cu cuvintele:,,Iubi1i
credinciogi".
,,Se vor scula hristogi mincinoqi gi
proorocimincinogigi vor da semnemari gi
chiarminuni, ca sd amlgeascd,de va fi cu
putin[6,gi pe cei alegi.Iat6, v-am spus-o
d i naint e! " ( M at e i 2 4 :2 4 -2 5 ).,,D a c d
cineva vine la voi gi nu aduce inv6!6tura
aceasta(Cregtinortodoxd),sd.nu-l primili
in casd gi sd nu-i zice[i: Bun venit! Cdci
cel ce-i zice: Bun venit! se face pdrtagla
Erezii grave ale ooDeclaratiei
de
unitate" a CMB (7)
Unitatea nevlzutl a Bisericii - o
dogmi pur protestanti
Referirea textului "Declara{ie de
Unitate" de la Busan la agteptatarealizare
a unitAlii vdzute dintre ortodocgigi eretici
sugereazdindirect cd existd deja o unitate
nevdzutda aga-ziseiBiserici celei Una,
"multi-dogmatice",a$acum s-a declarat
gi in textul de la Porto Alegre, insd aceastd
concepgienu este altceva decdt o dogmd
protestantd respinsd categoric de cdtre
ortodocgi.Sinoduldin Constantinopol,de
Ia 1672, identificd Biserica cea Una cu
Biserica Ortodoxd, vdzttd gi infailibild:
"Despre Biserica Ortodoxi Soborni-
ceascSspunem ce este cu neputinld sd
alunece in gregeald, fiind cdlduzitd de
acelagiCap, careesteHristos,Adevdrul in
sine, gi invdfatd de Duhul adevdrului...
Estegi totdeaunavdzut1,gifie caniciodatd
sd nu lipseascdde la ortodocgipdnd la
sfdrgitulveacului, de vreme ce nu toli vor
adormi, ci togisevor schimba,dup[ cum a
spus ApostoluI vorbind despre
credincioqi. Este agadarvddit cd pdn[ la
sfldrgiturileveacului Biserica lui Hristos
este vdzutd, qi il_treag6, nelipsindu-i
vreuna din pdrgi"". De altfel, Sfdnta
Scripturd spune clar cd Biserica este
vdzl.ttd,,de vreme ce poate fi localizatd (I
Timotei 3:15) gi se vorbegtede inmullirea
membrilor ei (Fapte 2:47). Tdlcuirea
ortodoxd a cuvd.ntuluievanghelic despre
"cetatea aflatd pe vdrf de munte", care,
evident,estevdzut6,sereferdla Bisericd'u.
Desconsiderarea hristologici a
cuvintului ,oca to{i si fie una"
t n plus , ar g u m e n tu l , a td t d e
CredintaOrtodoxd
faptelelui celerele" (2 loan l0: I 1).
Nenumdrate articole si cdr{i s-au
scrisdesprecei mai cunoscufisenzitivide
la noi, aceqtioamenifbcdndconfidenfela
radio qi televiziune. Reporterii, ins6,
cupringi de admiralie, nu pd.trund, de
reguld,natura acestorfor{e, mijloacele gi
rezultatele tratamentului. O ignoranld
periculoasd!
Sd continudmdiscufiadespreDjuna.
Dupd cum mdrturiseste A. I. Spirkin,
,,Djunaestede origine asiriand,s-andscut
prin pdrlile Armavirului. Tatdl, mama,
bunicaei au practicatvrdciuirea,againc6t
acestdar - forla diabolicd a biocdmpului-
promovat in dialogul cu papistagii,atdt in
generalin cadrul CMB, cdt gi in specialla
conferinfa de la Busan, gi intemeiat pe
rugdciuneaDomnului "ca to{i sd fie una"
(Ioan 17:II,2l-23), sfdrgegte in disprefu-
irea totalS a invdllturii hristologice,
pentru c6, de vreme ce intr-adevdr
unitatea celor ce cred reprezintd voia
D u m n ezeu-Omul ui H ri stos, potri vi t
afirmaqiilor ecumenismului, aceastd
unitate nu s-a realizat incd. Din cavza
neputin{ei voinfei dumnezeiegti a lui
Hristos, aga cum susfin unii tipsili de
evlavie?Din pricina deosebiriinestoriene
dintre ceea ce Nestorie numeqte voia
gnomicda lui Iisus gi voia Sfintei Treimi?
Insd Dumnezeu-Omulcel in doud firi are
"doud voin{e ale celor doud frri carenu-qi
suntpotrivnice..., ci firea Lui omeneascd
u rm e a zd fi ri i Lui dumnezei eqti qi
atotputernice,nu i se impotriveqtegi nu ii
este vr5.jmagd,-ci mai degrabd i se
supune"''. (Sursa:
graiulortodox.wordpress. com/
2014106117, traducerede Mihail Ilie dupd
revista Orth6doxosTlipos, 6 iunie 2014,
nr.2025,pp.1,7.).
'r)
Tomosul Sinodal al Sinodului de la
Constantinopoldin 1672, in IQ. KAPMITH,
Td Aoypctrrd rci luppol"rrd Mvqpeic n1g
'Op0oE6lou
Ka0ol,uclq Erlrloic(,
lJ2O5 3 , v o l .[ I , p . 6 9 2 .
KYPIAAOIAAE@NAPEIAI,
E(t1yqor(0nopv11 portr4 ei(r6vlIpo<prlqVHoai
d,v l, 2 PG 70,69A.B.
EYTEBIOTKAIIPEIA',
EtuyyehrrlTrporrdpol(run6, I 8 p922, 457D.
'"Opoq
flioteo( rr1( Oiroupeurrrl( Iuv56ou.
in IQ. KAPMIPH, Td Aoyportrcd rai
'Op0o66(ou
Iuppoirrcd Mvqpeio r\q
Kc0ohrq('Ercrctrr1oic(,, Atena 1952, vol. I,
p. 187.
este mogteniti de ea. Senzitivii nogtri,
care percepvizual cdmpul bioenergetic,
spun cd frecvengacAmpului ei este alta
decdt a unui om obignuit". Dupd cum
vedem, Djuna este o vrdjitoare provenitf,
din neam de vrdjitori carb gi-a cdpdtat
talentul(altfeI zis, demoni i,, binefEcdtori".
sau demonii-ajutdtori, cu ajutorul cdrora
vrdjitorul iqi sdvdrgeqteacgiunilemagice)
prin moqtenire.Nu demult, la congresul
vrdjitoarelorcare a avut loc, in 1990,in
S.U.A..eaa st6rnitsenzalieprin minunile
sale..\cum ea practicdpe larg, inoculdnd
baci l ul demoni smul ui in suf let ele
oamenilorcreduli.
A. Martinov, care a editat un manual
pentrusenzitivii incepdtori,susfinecd nu
credeintr-un DumnezeuHristos personal,
in schimbsus{ineexistenfaunor,,anumite
forle cosmice", ddtdtoare de energie.
Intr-o confesiune publicd ftcutd nu
demult la radio, el igi revendicarolul lui
mesia, propundnd in locul Evangheliei
noua sa carte ,,Vestea cea bund". Aici
satanismul este exprimat sub o formd
evidentd gi nedisimulatd: Martinov
respingeDumnezeirealui Hristos gi vine
ca un ,rpseudo-mesia"cu ,,noua" sa
i nv6l dtur6. S e i mpl i nesc cuvint ele
profetic'eale EvanghelieidupdMatei (Mt.
24,24):...sevor ridicahristogimincinogi
qi proorgcimincinoqiqi vor da semnemari
gi chiar minuni, ca sd amdgeascd,de va fi
cu putinfdchiar gi pe cei alegi.Cdci omul
se mdntuiegtenumai prin Hristos, prin
suferinlelela care a fost supuspe cruce qi
prin moartea Lui intru ispdgirea gi
mdntuirea omenirii. Tocmai datoritd
faptului cd Iisus Hristos este Fiul lui
Dumnezeu, Care S-a intrupat pentru
mdntuireanoastr6,a gi fost invins satana,
ludndu-i-seputerea asupra acelei pdrli a
neamului omenesc care a crezut gi s-a
botezat. De aceea, cdnd unui om i se
rdpeqtecredinla in Hristos, el devine din
nou o slugddocild a fo(elor demonice.gi
A. Martinov, dupd cum se vede, rdvnegte
tocmaiacestlucru.
Odatd mi s-a adresat un tdndr, B.,
care a avut de suferit dupd frecventarea
gedinlelor lui Ru.tko, gedinle prin care a
dorit si-gi refacI vederea.Ochii insl nu i
s-au vindecat, in schimb s-a ales cu
Atena urmdtorul ,dar": la anumite ore de zi qi
noapte,independentde voinfa sa,incepea
sd facd nigte migcdri involuntare cu
brafele, picioarele qi intreg corpul,
asem[nltoare cu loviturile de kung-fu, pe
deasupra mai avdnd qi accese de tip
epileptic.Atrebuit sd-ltrimit pe sdrmanul
creqtinsdsepurifice (adici sdi seciteascd
rugdciuni de dezlegarede cdtre un preot
avdnd harul sd izgoneascd duhurile
necurate).
 L4rru.rrto
zvLJ
E geculdialogurilor ecumeniste(2)
Iar dacd cred cd totuqi se mai
impdrtdgescde aceastdprezen{d,de ce nu
pot sd se lepede de patimile lor? Nu
judecdm, desigur, pe nimeni, dar ne
intrebdmde ce nu scot gi ei din morminte
moagte nestricdcioasegi izvordtoare de
mir, agacum scoateBisericaOrtodoxd?
Reprezentanlii care participi la
acestedialoguri, rru doar cei ortodocaiqi
catolici, ci gi din partea celorlalte culte
protestantegi neoprotestante,se pl6ng de
faptul cd lucrurile nu avanseazdaproape
delocgi cd dupdmai binede40 de ani nu se
constatdniciun progres real. Poate cd a
existat totugi un ,,progres" din partea
catoliciloq care au reugit sd inmoaie
vigilenfa gi statorniciain dreaptacredinfda
unor reprezentan{iortodocgi.Acest lucru
se poate constatadin documentul comun
redactatla intdlnirea de la Balamand din
Liban, in iunie 1993,unde au fost admise
lucruri inacceptabile.Dacd pdnd atunci
unia{ia era condamnatdoficial gi unanim
de ortodocqi,ca fiind un obstacolmajor in
caleadialogului, in textul de la Balamand
esteprezentatdca o ,,punte" care ar putea
contribui la unire.Mai mult, s-adat dreptul
uniafilor sd participe la intdlniri, cu
pretenfia ca pdrerile lor sd fie luate in
consideragie.
Tristefeagi dezamdgireanoastrdfa!6
de aceste lucruri a fost confirmatd de
reaclia imediatd a Patriarhului Ecumenic
Bartolomeu gi a Patriarhului rus Alexei,
careau condamnatexistenfaUnialiei qi au
considerat-oca pe un obstacoldecisiv in
calea dialogului. Din pdcate, strategia
bisericii Romei nu s-a schimbat nicio
secund6.Continudsd organizezemisiuni,
si trimitd episcopi,clerici qi monahi in
regiuni unde nu existd deloc credinciogi
catolici.
Spre exemplu, dupd cdderea
comunismului,autrimis2500demisionari
in Albania.In vremece din Greciaau fost
trimisein sprijinulArhiepiscopuluiAnas-
tasie doar 15 persoane.In oragul Korila,
unde nu exista niciun catolic, papa a
instalatun episcop,cu tot personalulafe-
rent.Au construitgi o biserici qiau inceput
un prozelitism agresiv fa!6 de ortodocgii
albanezi.La fel au procedatqi in Arghiro-
castro gi ?n toatd !ara. Simlim o addncd
tristefe cdnd vedem oameni care s-au
ndscutortodocgigi care au fost momili cu
diferite avantajematerialegi promisiunide
mSrire s6-gi abandoneze credin{a. Au
devenit un fel de noi ieniceri, care au
ridicat armele nerecunogtinlei gi ale
trdddrii qi au lovit in Trupul Bisericii lui
Hristos, pe care au negat-o,pierzdndu-qi
astfelsufletelepentruvecie. Sebazeazdpe
banii pe care i-au primit, pe mdririle
lumeqticarele-aufost promisegi trliesc in
confuzie, voind sd fie invildtori ai legii,
darneinlelegAnd nici celece spun,nici cele
pentrucaredau adeverire(l Timotei 1, 7).
Ne spun Sfinfii Pdrinli cd este mai bine
dacdartrdi cineva,chiar cu_pdcatele lui de
zi cu zi, in ortodoxie, decdt sd trdiascdo
viali, aqa-zissfbntd gi sd renegeBiserica.
Ortodoxd. Ortodoxul, chiar dacd are
pdcate, prin pocdin!6 se va mdntui, in
vremece ereticul,chiar dacddoregte,nu se
poatepocdigi decinici mdntui,deoarece ii
lipsegtedumnezeiesculhar. Erezia esteo
rdtdcire diavoleasci $i, de aceea, cdt
trdiegtein erezie,omul nu sepoatemdntui.
Diavolul rdstoarnd valorile, ii prezinti
victimei sale lumina evanghelieica fiind
intuneric, iar intunericul pdcatului gi al
ereziei ca fiind lumin6. Mintea ereticului
este inundatd de mAndrie lucifericd. Se
pierde smerenia,cea care ii oferd omului
d u m n e z e i a s ca l umi nd qi harul l ui
Dumnezeu.
Ad re s d m , agadar, o rugdmi nte
fierbinte cdtre toli cregtinii ortodocqi de
pretutindeni,sd pdstrdmimpreundsteagul
sf6nt al Ortodoxiei in inima gi in viafa
noastrd.Numai agaputem s[ fim proteja{i
duhovnicegtede orice rand sufleteascd.
Ispita neamului de pe urmi (1)
in Pateric scrie cd Sfin{ii Pdrinli ai
Schitului au profefit despreneamulcel de
pe urmd: ,,A intrebat unul: Ce lucrdm noi?
$i, rdspunzdndunul dintre ddngii,Marele
Avf, Ishirion, a zis: Noi am lucrat porun-
cile lui Dumnezeu.$i iardqi,intrebdnd,a
zis: Cei de dupdnoi ce vor face oare?$i a
zis: Vor face numai pe jumdtate din cdte
am lucrat noi. Dar cei de dupd ddngii ce
vor face? $i a zis: Neamul acela nu va
puteaface nimic; ci le va veni ispitd gi cei
ce sevor afla incercali in vremealor, aceia
vor fi mai mari dec6tnoi gi decdtpdrinfii
noqtri".
Ce ispitd infricogdtoareva fi oare,sd
se arate ldmurili cu toate, cd nu vor avea
nici o lucrare gi vor fi mai mari dec6t
pustnicii cei mai minunafi? Ispita
neamului celui de pe urmd a gi sosit,mai
groanicd, acum, cu apropiereavenirii lui
antihrist, incdt ii amenin{[ sd-i piardd qi pe
cei aleqi.$i parectrnu-i atdtde periculoasd
ispita care vine de la wdjmagii lui
Dumnezeu,de la atei, de la cei cu grija
numai la cele pdmdntegtisau de la cei
destrdbdlali care nu pot ugor sd-i vatdme
pe cregtini.Pericolul cel mare vine de la
fra{ii cei mincinogi, care sunt dugmani
ascungi,cu atdt mai perfizi cu cAt cred cd
ei sunt frali curafi. Predicdgi ei Ortodoxia,
dar oarecum schimbatd gi prefdcutd dupi
placul lumii acesteiagi al stdpdnitorului
ei. Predicalor e ca o hrand prielnicd ce a
inceput sd se strice qi in loc si sature,
otrdvegtepe cei care o mdndncd.Ei aduc
tulburare in rdndurile cregtinilor. Prin
aceaqtiavine ispita cea mare a neamului
ragma rl
FdrdOrtodoxie,inchidemporfile mAntuirii
nu doar pentru noi, ci gi pentru atdtea
milioane de oameni care-gidorescunirea
cu H ri stos gi pentru care sunt em
responsabiliin fa{alui Dumnezeu.Sufletul
lor este avid de libertate, de pace, de
bucuriein inim6, de toateacestedaruri ale
Duhului Sfdnt, care nu se pot obline in
afarc crediirfei autentice gi a luptei
duhovnicegti impotriva patimilor.
Indepdrtarea de sfhnta noastrd credin(i
este, in acelagi timp, indepdrtare de
B i seri cd qi de D umnezeu. A ceast a
inseamn6, intr-un cuvAnt, moartea
sufletului! Fie ca Bunul Dumnezeusi ne
pdzeascd deasemenea rdtdciri!
Rugdciunea tuturor ortodocgilor ar
trebui sd fie fierbinte si
' C neincetatd
are-$i citre
B unul D umnezeu, i u begt e
flpfurile Sale, s6-i intoarcd pe tofi cei'
rltdcili in staulul Sfintei Sale Biserici,
unde vor strdluci tofi cei nou luminafi,
,,strdi ni de ori ce i nti nare a celor
cuviincioase", cum spune un imn al
Bisericii noastre. Amin.
(Marturieathonita.ro)
celui de pe urm6. Despre ei a profelit
Domnul: ,,Mul1i vor veni intru numele
Meu gi pemulli voringela"(Matei 24,5).
Vorbescqi fralii mincinogi de sfdnta
gi preadulceaOrtodoxie, de dragoste,de
curf,lie, de fapta bund, de smerenie gi de
virhrte $i par cd ajutd obqtile cregtinegti.
Cdt e de greu pentrucredincioqiicei curali
gi simpli sd infeleagdpe cine au inaintea
lor!? CAte de ugorsdfie atraqide ideile lor
cele ,,filozofLce" gi s[ ii creadd!? Dacd,
rdscoleqte cineva addnc in sufletele
acestor,,fra!i", va gdsi nu dragosteacea
fierbinte pentru Dumnezeu, ci inchinarea
laun idol ce senumeqte,,om".
Ne-a mirturisit Pdrintele Iustin Pdr-
vu: ,,Acestevremuri sunt mult mai difici-
le, pentru cd ei incearcd acum sEne amd-
geasc[prin cdi diplomatice,politiceqti, sd
gtirbim credinla, unindu-ne, ca intr-o hord
a unirii, cu toate credinfeleereticeqi reli-
giile p[gdnegti". Pericolul prezentat de
MigcareaEcumenicd, in virtutea ecume-
nismului cregtin, este cd incearac6s[ u-
neascdtoatebisericile creqtinecu celene-
cregtine,intr-o unicd bisericdmondiald (a
lui antihrist gi a proorocului mincinos), in
caresdexiste,,pietate" gi o,,spiritualitate"
tipic ecumenistd,strdindde tradilia bimi-
lenard a cregtinismului.Aducdnd o serie
de dovezi convingdtoare in acest sens,
ieromonahui Serafim Rose considerl cI
dialogul ecumeniceste o ereziemodernd
al cdrei final estesincretismulunei religii
mondiale ftrd Dumnezeu sau cu un
dumnezeufals.
Valerici BU$A
Credinta Ortodoxd
tuUtttut, Ianuarie2015

Plengerepentru SorinPreda
Doamne, cum s-au r[pit clipele, gi o zi", le citeam la cehlalt caplt al 1irii, md citeascd pe mine, obscurul ziarist
lunile, gi anii, ci adineaorieram in zorii bucurdndu-mi. L-au premiat revistele provincial,erade neconceput.Aproapeam
unui veleatt6n6r, 1968, ,rAmfiteatru", ,,Luceafrrul", amulit! Apoi am aflat cd era abonat,prin
gi ascultam cu ,,Ateneu", firegte nu aveam so{ie, Doamna Alisa Preda, la revista in
importan[6 juvenil6, cum sd fiu prezentacolo, dar careaparacesterdnduri...
intr-o cameri de pe qtiam qi md bucuram. Ne Cum s-au rSpit clipele gi cum s-au
Strada Strdpungerea vedeam rar, md suna s[-i prdvllit anii, Doamne! Sorin, cavalerul
Rdzboieni din Bacdu, sugerez subiectede presdin u n e i p r i e t e n i i b d r b i t e g t i , v i i ,
povestiri romantice, judeful Baclu, chiar mi-a necondilionate,Sorin, prietenul meu de
scrise cu penifa de un propus sd intru in ASPRO, departe,dupn 1990,e[, nepotul lui Marin
cavaler care abia iSi undeerafondator,l-am refuzat Preda,givdrfal generalieisalede prozatori,
schimbase timbrul de inddritnicit de nereugitele mele gi-a,tesutdin har o extraordinarlcarierl de
copil in vocede blrbat qi literare, dar el md trata de ziaristortodox.Exceplionalelesalepagini
cdruia incepea sd-i fiecare dati ca gi cum eu ag fi duhovnicegtidin ,,FormulaAS" erauredute
mijeascd musta{a. Eu, fost cel care a rdzbit in toate. de mdrturisiregi oaze de linigte gi zidire
cdministul, scdpat cu B a , o d a t 6 , d u p d a n i d e sufleteasc6. Eu md intorsesemla Hristos,Sl
bilet de voie in orag,el - nevedere,ne-amintdlnit intr-o era cu Hristos cu mult inaintea mea. In
cavalerul care-mi luase bisericddin Bacdu, era venit paralel,gi-a zidit o carier[ de profesorde
categoric apdrarea in s6-givadd fiica, pe Violeta,qi jurnalism,la UniversitateaBucuregtigi la
cenaclul imberbilor rdu nepoata, pe Daria, gi mi-a
mugc[tori gi poate comunicat scurt: ,,[oan€, te
indreptdli[i.Din incandescenla
Ioan ENACHE
acelorclipe citesc".Era de in[eless6-icitesceu textele,
s-a z[mislit o prietenievie, care va birui scoase in marilepublicaqiiale1irii, darel sI (Continuare in pagina 15)
avalangatimpului gi, siguq se va muta cu
noi qi in cer. I[ dureacl mama lui, actrifi,
p l e c as e la T im ig o a ra , c [ ta td l s i u ,
Harul scrisului semnificativ
Alexandru Preda, fratele cel mic al "$i toateacestea,nnul Si acelasiDtth imbr5{igam cu aceeaqi sfin1it[ bucurie,
autorului ,,Moromelilor", era mereu cu le lucrea=dfiecdruia deosebit, dupd cttm schimbamcdtevaimpresii, infelegAndu-ne
munca pe teren, cd il ddduser[ sd inve{e voieqte"(I Corinteni- I 2, I 1) de multe ori doar din priviri. Simleam,
pianulgi nu gtii ce greule vine degetelors[ S-a mutat de la viald la Via15fratele gdndeamgi triiam intr-o real6 comuniune
nu seincurcepe clape.Doamne,ce minune nostruSorinPreda,de-acdrui inimd credin- haricl, .fiindc5 ne adipam stiruitor din
de clipe fragedene-ai ddruit, ci abia acum cioas[, buni, smerit6,cald6, delicati, dis- Izvorul cel Viu, qi-atunci intre noi se
inv6!a le prefui! creti, nobilI qi altruisti m-am simlit intot- stabiliseo armoniesufleteascideplin6,care
Studenlia ne-am petrecut-o cam in deaunafoarte apropiat,ba chiar m6ngdiat. a duratpdndla adormireasa intru nidejdea
aceeagivreme, la Bucuregti,dar. piatr[ de Ne-am cunoscut in Biserica "Sfdntul Invierii gi indrdznescsl cred, cu ajutorul
poticnire,nu ne-amvdzut niciodati, poate Silvestru" din Bucuregti,in urm6 cu vreo r u g 6 c i u n i l o r B i s e r i c i i O r t o d o x e ,
gi datoritdtimiditefiimele,insl primeamin trei decenii,sfdntlocagla carevremede un credincioas[Sfintei Predanii,cdva dura,in
dar vegti despreel de la un coleg de grupi deceniuam mers amAndoicu regularitate, duh gi adevlr, pdndla Parusia,gi, numai cu
ca r e f r ec v ent a m e d i i l e l i te ra re a l e tr[ind plin gideplin,pecdtposibilomenegte, Mila lui Dumnezeu,poategi dincolode ea,
Capitalei.Pe-acolo,prin lumea bund, se Sfdntagi Dumnezeiasca Liturghie. clci pecei ceseiubescintru HristosDomnul
vorbea aga:"Sorin Preda,cel mai talentat De fiecare dat6,,la sfdrqitul slujbei, ne nici moarteanu-i poatedesp64i!
om al genera{ieitinere!" gi imi cregtea Esteun privilegiu cI l-am cunoscut.Ii
inima cd eu am qtiut aceasta cu mult citeam cu bucuriegi sincer6preluiretextele
inaintea lor. Ne-am revdzut in armati, eu
Despreton densegi pertinentepublicate,cici aveaharul
abia mi insurasem,el divorta de prima scrisuluisemnificativla o mdsuri deosebit[,
Tonulsimpluvinesingurqi de Sus! plini de distinclie gi finele, iar modestul
so{ie, era negru de supdrare, frceam Tonulpotrivitvinetdrziu.
amdndoi gazetade peretegi revista $colii poem atagat socotesc c[-l reprezintS,
Tonulcel mai potrivitvine gi mai deoarecefratelenostruSorin Predaprimise
de ofipri din Bacdu.Discret, s-a retrasla tarz'lt.
catedralui de profesorde litere rom6neqti, in dar tonul potrivit, inainteamultoradintre
Tonul unic Ai desdvdrgitvine in ultima noi, folosindu-lca pe un real sacerdofiu,cu
la fard,din c6tegtiulaArdeoani,intre 1974-
clip6... mdsurl,tact,smerenieqi roadeduhovniceqti
1981, gapte ani de discdlie in care a
p l 6 m [ dit c ar t ea, ,P o v e s ti ri te rmi n a te Dar poateveni gi din prima clipd! adevilrate,pe un palier universitarautentic
inceputul gi sfdrgitul gi cu virtuli monahale certe in mijlocul
inainte de a incepe" gi qi-a refdcut via{a $i-atunci,
Au un singur ton: cet[1ii.
familiali. Deodatd m-am trezit cu el la
gazetaiude{eand Tonul acestasimplu... Smeritl metaniedegdndqi imbr[ligare
unde lucram, b[, Ioane,te
intru Hristos Domnul, iubite frate Sorin,
rog ajutl-md, vezi ce e cu reportajulmeu,
vegnic[ lumin[ gi vegnicl pomeniresI ai,
dau probela ,,Scdnteiatineretului". Citesc Vd rog, v6 implor cu umilin16,
dimpreunl cu to{i cei chemafi la Taina
textul gi-i spuncd e foartebun,nu mi crede, Nu pdrdsifi nicicdnd Invierii, aici gi Dincolo, iar familiei
te rog, corecteazi-md, d[-mi subiecte Acest ton simplu! indoliateacestcuv6nt sfinfitor al Sffintului
pentru materiale,e $ansamea si intru in Numai Dumnezeu,Care gtie totul Ioan GurSde Aur, pe care fratele nostruil
presi! El, cel mai talentat,sesmereain fala trdia la o intensitate hristocentricdgi
despreton
mea,un neicanimeni! Aproapei-amjurat hristomorf[greude cumpinit in inlelegerile
ci sunt foarte bune reportajele,am avut $i ingerul cel bun (trimis de El in
noastre omenegtiobignuite: "Hristos ^
dreptate,a intrat frrd problemein redaclie, inviat gi nici un mort nu estein groapS!".
gi-a scos pe rdnd cirfile, prozele scurte, inleteg gi cdr de greu se pdstrea$utor) Amin'
apoiromanele,,Par{ial color",,,Plus-minus Pe pimdnt un astfel de ton.
Dr. Ioan cANuu
Credinta Ortodoxd
IanuarierOtt
CronicaAntihristului
o latd o vesteftr[ nici un fel de patos
in ea: in ultimii doi ani (2013 qi 2014),
,,Romdniaa avut cea mai mare cregtere
procentualddin lume la numS,rulde donlri
de organe gi la numlrul de operafii de
transplant".Cuvinteleapa(in Secretarului
de Stat din Ministerul Sdn5t6[ii,dr. Dorel
Sindescqi sunt reprodusede Rompressin
data de 20 noiembrie2014. Din aceeaqi
conferingi de presl a oficialului de la
Ministerul SdndtetiiaflIm c6, in 2007,1ara
noastr[ se afla pe ultimul loc in Europala
doniri de organegi la trasplanturiiar acum
suntem luati ca model. O fi ceva r5u in
cre$tereaasta?Se fdptuiegeea cu voia lui
Dumnezeu?Sigur, e ingiduiti, dar e gi
binecuvdntat5? S-ausalvatvieli!? Bun! Nu
gtimpentrucdttirnp,de aceeaputemzicec5.
s-au prelungitvieli puse in pericol. Oare
Dumnezeunu ingdduisebolile celoraflafiin
situagielimit[? Au fost intorgi cu viafa in
trup de c[tre medici, in numir din ce in ce
mai mare.Din ,,cazuistica" duhovniceasci
gtim cd au fost intorqicu viafa in trup, dupl
ce au trecutpe la morgd,,,morti" miluli prin
minunea lui Dumnezeu.Pu{ini! Cazuri
excepfionale!Categoric, aceia au fost gi
binecuvdntali gi trimigi inapoi de citre
Hristoscu o misie careprivegtem6ntuirea
Ior saua altor persoane.Dar aceqtia,pe care
ii intorc medicii, ce misie au in planul
veqniciei?M[ rog, nu-i treabamea, gtie
Dumnezeu!Problemae alta pentrumine:
moartepentruviafd.Dacdsuntemcampioni
la prelevlri de organe,inseamn[ci suntem
la fel de campionigi la numlrul de morli de
lacares-autdiatacestea. Mo(i clinice?Cine
jur[ pe viafa lui c[ era aga?Mai ales c[
speciligtide niveImondialaupuslaindoial[
nofiuneade ,,moarteclinic[" gi mai ales
realitateape careo denumegte ea.Sdtrecem
gi pesteaspectulacesta,ci de la coadd,inT
ani, am trecut in vdrf intr-un domeniu
medical de mare complexitate dar qi
controversat.Poatecel mai contradictoriu
care a existat vreodatd in practicarea
medicinii: pe moartea unuia temeluiegti
prelungireaviefii altuia.$i oarede ce imi
cadegreu o gtire care spunecd s-au salvat
viefi? Fiindci eaascundeamdnuntulc[ s-au
pierdutnenumlrateviefi, iar dintre acestea
pierduteesteposibilca unelepersoanesI nu
fi fost moarte de-a binelea c6nd au fost
hlcuite pentrua lise luaorganele interne.$i
oarede cevesteaastadespreperforman{ein
prelevareade organe sare, ca pic[tura de
acid in ochi, exactin momentulcdndera pe
final campania fo4atI de distribuire a
cardurilor de sln6tate?De ce imi sun6in
minte,greuprecumdangltulunuiclopotde
bronz,acestraportal Ministerului Senetelii
citre un mai marenecunoscut,prin carei se
comunicd,da, experimentulpe trupurile
romdnilor a fost finalizat; urmeazl exportul
de organe, fiindcd s-au creat condilii
prielnice:distribuireacardurilorde slnitate
e gataqi in ele e vorba, mai pe ascuns,de
acordulde a-qidonamddularele. Conditiile
Pagina13
ca s[ devenim cu tofii turmi pentru un rubricd s-au fdcut mai grele qi indbugl
abator select de organe pentru negre gdnd[ceiiguguielnici.Nici micar nu mai
strlinltili s-au creat deja. Urmeazl, si po{i zdmbi c6nd afli ci in gara cea mai
inceap[si ne taie,iar cdndvom strigadup[ dezvoltatl a Europei, Germania,oamenii
ajutor,doarDumnezeune va auzi.Probabil fac puqclriedacl nu-qidau copiii la ora de
va r[spunde cu tdcere pentru picatele educafiesexual5.Mai existl qi piringi cu
noastregi pentrucd L-am pdrisit, pentrucd congtiinfdmorald,poatechiar creqtin[,care
nu ne mai intereseazi ajutorul Lui, ci nu vor sd-giinnebuneasciodraslelede la
credem cu tlrie in carduri qi bisturii. vdrstefragede.Ei bine,nu alt5.dat6, ciacum,
Dreptateabisturiuluiimpotrivadreptlfii lui mai exact in octombrie 2014, familia
Dumnezeu!Vai de noi, vai de sufletele Martens din landul Renania Westfalia,
noastrepentru aceasti cumptitd rdt6cire! pitimeqterdu: mamacopiilor a fost arestati
Oare,nu cumva,in urmdtoriiani, sigurmai gi incarceratl,la inchisoare pentru cd a
pufini de 7, vorn deveni qi campioni refuzats[-qi dea pruncii la ora de tortur[
mondiali la exportulde organe,,donate"in sexuall;anultrecuta stattatll acesteifamilii
moarteclinici? Numai Dumnezeugtie cdt latemnil6,din aceleagi motive.in prezentse
de ugorpoatefi indus6,de cltre specialigti duc cu rdndul,sirmanii, la pugc6rie,pentru
preacompetenti,moarteaclinicl unuiom cu cI suntincoreclipolitic gi continudsdrefuze
organesdndtoase! Nu nerdmdnedecdts6ne educagia(homo)sexual6gi gender pentru
ruglm cu lacrimi amare si ne p5izeascd pruncii lor. Noi primim informalii izolate
Doctoruldin cer de doctorii de pe pimdnt! despreastfelde situalii, dar ele sunt foarte
o Nu e prima datd cdnd scriem despre multe, autoritigile,sub acoperirealegilor
atrocit[1iale civiliza{iei actualeimpotriva UE, nu numai cd h64uiesc numeroase
pruncilor neniscu{i.Dar oare putem evita f a m i l i i c a r e s e i m p o t r i v e s c a c e s t e i
subiectulfdrdaneprivi in oglindasufletului ftrddelegi, ci le prigonesc^exact ca pe
d r e p t c o m p l i c i l a c r i m d , l a f a p t e vremea imp[ralilor plgdni. In Germania,
infricoqltoare?Patrusursede presd(Active educafiasexual[esteobligatoriede la vdrsta
News, CuvdntulOrtodox din 4 decembrie de 9 ani qi are consecinle devastatoare
2 0 1 4 , C h a n nel 4 D i spatchesgi The asupracopiiloraflafiin pragulpubertdlii.ln
Telegraph) ne transmit,in cor,cevateribil: MareaBritanie irodian5,vdrstade l l ani e
mai multespitaledin Angliaau ars,pe post consideratepotriviE pentru educafiaintru
de combustibil pentru incllzire, peste desfrdnare, simultancu puberlatea, fapt care
15.000de prunciavorta{iin perioada20ll - e la fel de nociv. La inceputul lunii
2013.Concret,e vorbade 27 de spitale,nu d e c e m b r i e2 0 l 4 , , , J u r n a l u l N a { i o n a l "
de un cazizolat. Cifra a ap[rut nu numai in aprinde un fitil de fapt divers, care, in
pres5, ci gi in rapoarteleMinisterului realitate,e un fapt dramaticprivit social,iar
Sen5tetii din RegatulUnit in Rele,mai bine din perspectivdcreqtinde un fapt tragic,
zisIrodulAlbionului,institu{iecare,dupdce anumecf,,in Jara Galilog un pugtide 13ani
a fost criticatS,a hotirdt s[ interzicdo astfel a violato colegi declas6,imediatceau ieqit
de practicd. Iacdt6.ce a ajuns omul sub de la ora de educaliesexuald.Profesoriide
marqul triumfal al umanismului:clrbune desfrdnare au strecuratun demonghebosin
pentru foc, usciturl pentru incdlzire galezul lla mic care s-a nisputit, ca
centralizatd,. Nici micar dreptul la apucatul,asuprafetilei. Ea se afl6 in goc
inmormdntarein pdm6nt nu li s-a dat psihiciar mdrllndul la qcoalade corecfie.
pruncilor,dupl ce au fost avortali.Ce mil[, Pentruo faptdca asta,clanurilefamilialede
ce iubirede oameni,ce cregtinism, ce frici pevremeabunicilornogtrii-ar fi cerutcapul
de Dumnezeumai existd astdzi?Un bocet nltdrduluicu caqla gur6,iar vechii evreil-ar
prelung,cdte planetade mare,bamai mare, fi uciscu pietre.Acum,dqtianoi,incoronafi
ca sI o poatdcuprinde,o tdnguiregalactici cu legidiavoleqti, le furi minteacopiilorgi?i
de ne-ar sftigiasufletelegi tot nu ar putea aruncl in arsurileo[catului de curn deschid
spdlacumplileniaacestorfapte.Nu pot fi ochiiasupralumii. Problemae cdnenorociri
curlfite astfelde pdcatenici dacdar pldnge de acestfel nu sepetrecnumai la ei, ci gi la
intreaga!ar[ deodatl, cu tot amarul,fiindci noi, mai alesc[ slujbaqiisataneiau reugitsd
la fel de scdrboase qi insuportabilesuntgi la r.elativizeze,sunt gata sI elimine ora de
noi, cregtiniibotezafiortodox,gesturilede a religiedin qcoalaromdneascd, gi sd impuni
aruncala pubelade gunoi, la WC sau in oradeeducaliesexualS.Ca mdine,intrdmgi
qanfuri dosite, coconii avortafi. Doamne, noi la pugclrie, dac6 ne vom opune
vezi cum fb.rdvoia Ta gi infruntdndu-Tepe demonilordesfrdnlrii in gcoal5!Ce ziceqi,
Tine, ne transform[m singuri in cdrbuni diavolul biruitor in fala lui Dumnezeu?
apringi pentru gheenavegnicS!E tragic, Diavolulbiruitorin falanebunieinoastre, cd
frafilor, deoarece p[catul acesta, al in fagalui Dumnezeuva gusta din focul
holocaustului aplicat aproapelui, se va vegnic!Odatdcu el ne vom hr6ni cu foc gi
intoarce impotriva noastri $i, foarte noi! S5 nu fie!, ins6comportdrilegi faptele
probabil,vom ardecu togiidevii, inaintede noastresuntale nebunilorcareiqi iau avdnt
a trecesd ne prljim in crematoriuleternal sI plonjeze in iezerul de foc. Doamne,
deqeurilorumane! o Nu gtiu de ce mi-a lumineazd-neintru poc6inld inainte de
pierit cheful de a face haz de necaz,poate imprejurareaaceasta!
pentru cd,necazurilecare viziteazl aceastd
Ioan de la CRUCE
Credinfa Ortodoxd
Pagina14 Ianuarie2015

Agonie, ru$ineoinvidie gi griire de rlu (2)

A c u m ' , i n a c e a s t d c a m p a n i e Plegu,spune:"Legea moraldnu seamdnd neajunsuri.$i s[ nu ne inchipuim cd cel
electorald,parlamentari,deputagi, mai toli cu legeagravitaliei"gi c6:,,Viciilenu atacd careva fi alesca pregedintepentru tardva
[in discursuri,transmitmesajullor politic solitaq ci in hait6" gi, de aceea,ele trebu- vdrsa butoiul cu miere gi lapte peste tot
gi chiartulburdordineafireascda lucrurilor iescluatein seriospentrua nu ne ldsainva- romAnul.Cu siguran!5vom asistala multe
gi deformeazd,adevdrul, batjocorindu-se dafi de ele, c6ci, in realitate,victime sunt nenorocirigi se va vorbi gi mai mult de
unii pe al1ii,fErI a se aveain vedereigie- destule gi asta nu e o performan{d,ci o ho[i, de criminali,de lichelegi desprecei
nizareavorbirii, maladiecaredejaa afectat ruqine,motiv pentrucare qi spun: garpan- fdrd de Dumnezeugi de Bisericdgi vom
pe unii dintre cei paisprezece candidafila tele lumii pare sd nu mai find. RomAni, incremenide spaimdde cdtevom vedeagi
pregedinfiafdrii. Uimitor insd e altceva; reflectafibina la problemaasta,pe care vom auzi.Dar pestetoatecelece am spus,
i-am vdzutmai pe tofi prezenlila sdrbdtoa- dintrecei paisprezeceiiveli vota ca sdfie existdintrebdrimai acutegi mai urgentepe
rea din 14 oCtombrie,de pomenireaSf. pregedintele Romdniei.'Ve rugdmpe toti care moderatorii, analigtii gi divergii
Cuv. Parascheva, gi cu siguran{i ii vom sd fi1i selectivi,exigenli gi cu discernd- gazetarile vor a;ezain universulnostrude
vedeaprintrecei mulli gi la Sdrbdtoareadin mdnt.Sdnu filitelespectatoriviciogi. Blo- gdndire,a$acum se cuvine.Iar romdnilor
27 octombrie d.c., de pomenirea Sf. cafipec6tputeligantajul, minciuna,ipocri- nu le rdmdneca dupd cura de intoxicare,
Dimitrie la Bucuregti.Personal,consider zia, duplicitatea,ofensiva sfredelitoarea decdtsdaleagi ca pregedintepentrufardpe
cd degeaba ili vor luguia buzele pe celorde lAng5noi gi nu lSsafica,in spafiul cel carefird anestezice,ne vareprezentain
icoanelesfingilor,dac6domniilelor nu vor nostrude intimitate.sdintrecu solemnitate mareafamilie europeand gi in altepirli ale
lucra cu simful responsabilitaliipentru lumii, dar nu ca pdgdni,ci ca buni cregtini:
bineleacesteildri gi al romdnilor.Astfel, moral i , harni ci , i nqel ep gi,m ilost ivi,
vor r6m6nenigteconsumatorilacomi de iubitori de lar[,,de neamgi de tradilii, cu o
imaginepentrua lor pl6cere.Dar noi va viaqdaqezatdgi cu o striveche dorinli de
trebuisdprivim toateacesteevenimente cu c e i c u vorbel e dul cege sau aci de, pace pentrutoatd lumea.$i ca vrem trdiri
luciditategist6ruin[6,cd,in epocaaceastaa considerdndu-se infailibili, atotgtiutorigi
fErd otrdvuri ca sd putem merge pdnd la
mondializdrii,cultura banului, confortul vanitogi, gi nici pe cei parvenigicare
capdt unii cu al1ii, a$a cum ne vrea
material,folosul material, in era consu- vorbesc despreonoareaproprie, dar cu Dumnezeugi BisericaLui, cdci de Il vom
mului, a pldcerilor,vor sdpaintre oameni, d i s p o n i bi l i tate specul ati vd pentru o da peDumnezeude o parte,ne semelim.$i
intre semeni, intre frafi, intre pdrinli gi negocieresterild.SdavemgrijI deonoarea sdnu uitdmc6,,butoiul cu pulbere e in
copii prdpdstiiaddncigi agavom asistala o proprie,cdcie ridicol ca,dupdalegereade Europa!tt
lume in derivd, purtatdde vdnt pe valurile pregedinteal gdrii,sd legini de entuziasm Aqadar,pe cine votdm? Cd niciunul
istoriei, ca o turmd necuvdntitoare. $i sau sd te invine{egti de multd urd, cdci di ntre .cei pai sprezececandidali la
indrdznesc sd spun acest lucru, cd toli grosolSniapolemicdva continuagi dupd pregedin{ia lirii nu spuneclar cum vrea si
suntemresponsabili de aceastd votare. Omul ajunge sd cunoascdgi sd
{arddecum apreciezeun lucru,abiadupdce il pierde. arateRom6niadupd Traian Bdsescugi ce
o vom l6saurmagilornogtri.$i, pentrucd va face'pentru asta, in timp ce romdnul
RomAniaesteo fard Ortodoxd,trebuiesd Aspectul acestaesteesen{ialpentru a se indecisigi vede de necazulgi de durerea
inlelege momentul gi gi
vot6rii, chiar starea
cunoagtemgi faptul cd ne va mdntui iubirea lui. Orice poportrdiegteprin marilevalori
adevdratifald de aproapelecarevine din aceastade mahmurealdfiind, sdne cdutdm pe carele are(...) Dar cdtmai gtiepoporul
iubirea noastrdfafd de Hristos. Iar iubirea timpul detrezirea congtiinfei,ca nu cumva romdn desprevalorile pe care le are?Este
pentru Hristos estecu neputinti frrd ade- mai tdrziu sd ne podideascd lacrimile aproapegreu de crezutpentruoricine cd.se
vdratacredinfdin El, ce se nagtedin harul pentrucum ne va fi. Cici, pdndla urmi, nu va iegi din realitateardului; speranfafrr6
Duhului Sffint gi estemdrturisitdde Bise- starea de confort material gi social ne fisurdeovirtuterard.
rica Cregtini Ortodoxd.Prin uffnare,ne va favorizeazdvenirea in sine, cdci starea $i ce dacd a inceput distribuirea
m6ntuiaceaiubire fap de semeni,domni- aceastae foarte periculoasd,ci apropierea cardului de sindtate, aldturi de releta
lor candidalila pregedin{ia prii, gi careeste de Dumnezeu trebuie sdne fie confortul.
electronicdgi dosarulelectronic?Acestea
insopitdde o vial6 bisericeascd cregtindpli- $i ne putem intreba: Care ar fi nu aducvaccinulce ne-arputeaslava!Vom
nd de har,aceaiubire desprecareSf6ntulqi raportareamai bund,astfelca nimeni sdnu tot sluji decerebratvalori derivategi vom
marele Apostol Pavel zice: ,,Dragostea caddin gregeald,comparafiecu ceilalli gi trdi anexafinoi gi copii nogtriunoradeziuni
careestelegdturadesdvdrgirii"(Col., 3, l4). de a neindreptifi intr-unfel? de mdnaa douagi ne vom sufocain 16fndgi
Aga cd, domniile voastre,care acfiona{i Eu spun,cd ceamai bundevaluarear
aqag, in ind6rjire gi limbaj agresiv,doar
foarte presant,sd ave{i in inimd iubirea gi fi prin raportareala misura etalon la care slujitorii bisericiide se vor mai rdzboicu
credinp ceadreapti, pentruci unafdrdalta omul este chemat sd ajung6. ,,Fi1i diavotii.
estefrrd de folos. Compromisurilefdcute desdvArgili,precum Tatil vostru Cel din
in numele oricdror ,,idealuri" plmAntegti Ceruri desdv6rgiteste!" lar la nivelul
sauumaniste,niciodatdn-au aduspacesau nostruomenesc,iubireade vrdjmagi.Caci
Pr. ConstantinCATANA,
tot ce in
cel se credebun sineasa,nu va MAnlstirea Vlratic Neam{
impdcare,intrucAt ele constituie un pdcat
grav fald deAdevdrul mdntuitor.Agadar,la putea percepe dimensiunea problem aticd,
a
temelia unitdgiipoporului romAn trebuie lucrurilor,cdci prin funcfia de pregedinte 'Timpul
prezental acestuitext esteconferit de
pusddragosteagi slujirea Adevirului care nu se intr5.intr-un alt univers,ci se intrd in
acel tapaj mediatic la care trebuie sd aibi actualitatealui; in t'apt, el a ibst scris in mo-
intrd in legeamorald gi care nu afecteazd mentele premergdtoarecampaniei electorale
libertatea.Pentrudomniile voastrenu este rezistenldgi putereade a percepenuanfegi din toamnaanului trecut. ca o reaclie sinceri a
destul sd vi migca{i doar numai in frea- complexitdli. Dar si nu ne inchipuim, clerului ortodox, preocupat de mdntuirea gi
mitul difuz al viului, ci sdaluneca{iqi spre dragi romdni, cd dupd alegerea de binelepoporului pe careil pdstore;te.
'
celelaltestiri in care se lucreazdmoralita- pregedintepentru {ard vor dispdreagrijile Evenimentul s-a consumat demult.
tea,cici marginiletolerabilevor zemui gi pentru ziuade mdine, nu! preqedinteleestedeja in funcfie, dar problema
mai multe fErddelegigi pdcatede rugine, Cu siguranldvor veni alte griji, alte de congtiin{d semnalatd de autor rdmdne
dupdcum gi mareleom de cultur6,Andrei nevoi gi vom fi asfixiagi de aceleagi nerezolvatd!

Credinta Ortodox5.
Ianuarie2015
StavroforaMihaelaTamaqa trecut la Domnul
in dimineafa sAmbetei dinaintea
Botezului Domnului, stavrofora Mihaela
Tamag, starefa Mdndstirii Bistrifa, din
judeful Vdlcea, a trecut la cele
vegnice, ldsdnd in urmd un
aqezdmdntmonahal bine alcdtuit, o
veritabilAoazddefrumuselegi trdire
duhovniceascd. Ivitd pe lume la 23
noiembrie 1932, in Gherla, judeful
Cluj, a vddit incd de micd aplecare
sprecele sfinte, dar pentru cd la acea
vreme in Ardeal nu erau mdndstiri
de maici, a fost sfbtuitd sd se
indrepte spre Mdndstirea M5.gura,
din Tdrgu Ocna, viefuind aici intre
anii 1953qi 1955.Urmdtorul lustru
a aflat-o la Schitul ,,ind.l1area Domnului"
din comuna Zemeg, jude{ul Bacdu,
cunoscutdde cei din zond ca Mdndstirea
Stirigoi, unde, la 24 iunie 1957, a fost
tunsdin monahismgi, in scurtdvreme,a
fost numitd starefd.Degi plind de r6vnd gi
de iubire pentru Hristos, n-a avut prea
multd vreme la dispozilie pentru a-gi
proba calitdlile moqtenitede la pdrinli qi
cele cu care a inzestrat-o Dumnezeu.
tntrucdt in urma Decretului 41011959a
fost silitS, la inceputul anului 1960, sd
pdrdseascd agezdmdntul, impreund cu
intreaga obqte. Pdstrdnd tainic toate
c a n o a n ele, $i- a c dgt ig a t c u d e s tu l d
dificultate bucata de pdine, insd pdnd la
urmd a reintrat in cinul monahal, de data
aceasta la Mdndstirea Sucevila, unde,
intre anii 1966qi 1976,a locuit, aldturide
alte doud maici, intr-o cdsufdcare servea
de capeld mortuard pentru cimitirul
agezdmdntului.Impreund cu duhovnicul
sdu, pdrintele Visarion Coman, la
solicitarea Preasfinfitului Iosif Gafton, a
reinviat viafa monahaldde la Mdndstirea
Clocociov, ctitorie str[veche, dar aflatd
atunci in paragind, fdrd turle, cu soclul
plin de igrasie qi cu perefii addncfisurafi.
Pdndin 1988,cdnd s-a stabilit pentruun
scuft rAgazla MdndstireaBrdncoveni,tot
din judeful Olt, a dus o muncf, sisificd de
r e sta u rar e, m ai ales c d , i n 1 9 7 7 ,
cutremurul a inrdutdfit qi mai mult
s i t u a { i a . C u s p r i ji n u l E p i s c o p i e i
RAmnicului, in numai doi ani (1980-
1981),a derulatun processde restaurare
totald, a refrcut zidurile celor trei turle
distrusein a douajumdtate a secoluluial
XIX-lea, a consolidattemelia gi zidurile
bisericii,pe care le-a acoperitcu tabld de
aramd, a reconstruit vechea stdrelie, a
reftcutpivnilele qi a restaurantclopotni{a,
a consolidatzidul din incintdqi a construit
alte clddiri noi, necesareviefii obgtei, la
rdndulei reorganizatd,inintregime.
pagina15
Spiritul sdu gospoddresc Ai de argintdrie, broderii, lesdturi, sculpturi gi
sacrificiu s-a fEcut apoi simlit la pdnd la c6(i cu ilustralii gravatein lemn,
Mdndstirii Bistrila, din judeful V6lcea, la Bistri,taa infiin{at ateliere de picturd,
unde,la 5 mai 1992,afost broderie, cizelurS,,croitorie etc. gi a frcut
numitd starelA. posibi16 aparilia unui grup vocal de
RevigorAndgi aici totul, muzicd psalticd,gcolarizddin acestsens
nu a precupefitnicio clipd mdicu{ele, reunite acum in ansamblul
pAnd ce nu a vd"zut psal ti c,,sfdntul ui C uvi os Grigor ie".
renovat intregul Ocrotitd in ultimii 22 de ani de Maica
ansamblu monahal, Domnului gi de moaqtele SfAntului
transformdndu-I intr-una Cuvios Grigorie Decapolitul Q8A-842),
dintre cele mai frumoase pe care a qtiut sd le protejeze'qisd le pund
mdndstiri nu doar din in lumind, a ldsat in urmd o obqte
zona olteand.$i dacd la puternicd $i, dintre ucenicele sale,
Clocociova pus,pe ldngd starefelede la Clocociov gi Arnota, inilial
atelierelede lucru, bazele metoc al mdndstiriiunde a adormit intru
unui muzeu, cu o valoroasdcolecfie de Domnul.Fie-i memoriavesnic6!
artd veche romdneascd,incluzdnd de la
i c o a n e , p i e se de artd, decorati v6, Cornel GALBEN
Awa Arsenie,vasul preaplin de
prezentalui Dumnezeu(6)
(Urmaredin pagina5) reanu e nimicmai r6u! Dacl egtiin familie,
Dragr mireasd!> sanunejuraT.r lf illliiili?ffl3l?J:t;?,tJ:;?:li::j;
cuvintele!Fatanu e numai o jucdrie d. pt t-;i11|A" familia, nu dupd agitalia qi
.ji;'#,ft
:lt1iJ:i1li:,,i1,ff
iil:lJ'ij,.i,^rl*"",'*1":nf ;?fdiil
nu o sf,ascultela infinit de un nepdsitor.Ca ;tat" l;tilitate plstratl
cu at6tapudouriin
femeiabun[ nu e nimicmaibun,gicafemeia
G; ffi;u u ou se descoperi.in cdsnicie
totul e ddruitqi tu incerci sd ai autoritatede
Plfingerepentru bdrbatturbat asupraei. Deci ea rdm6nepe
Sorin Preda trongiaqteaptisd-idescoperi valorile.
Vd mai spunceva:mamanaqte,mama
(Urmare din pagina 12) renagte,ea se ocupl de copii. $i, desigur,
folosegte cea mai frumoasl metodd de
Universitatea de Jos din Gala{i, cu iubire: il ingiduie pe copil orice ar face
doctorat,cu multe cir{i de specialitate.De acesta.Dacd bdiatul e n[valnic, viteaz,i-a
cdte ori vorbeam,el irni cereapdrereaqi intratin capsdcucereascd lumea,de ce nu?
sfaturi mie, ca gi cum eu a$ fi fost Dar in intdlnireacu prieteniiel incepesi se
specialistul. CAnd i-am spus,la telefon,cd vaddinferior,pentrucd la primul contactcu
md operasem de o boal[ gravd, m-a lumean-a biruit, gi se intoarcepldngAndla
incurajat,ai incredere,SffintulNectariele mama sa. Aceastaii spune: <Nu, puiul
schimbi pe toate!Avearesursemoralesi mamei, tu eqti impdrat, tu ai s[ cuceregti
md susfin6,el care era mai bolnav decdt lumea!> Astfel, mama ii dd continuu
rnine,[a 1 septembrie 2014,!-auoperatpe sentimentuldeerou.Ea nu facelucrul acesta
cord deschis,s-asimlit bine,parcdplutea, pentru cd a inv[fat undeva,ci pentru cd-l
era antrenamentulde plutire dinaintea iubeqtegi pentru c[ nu vrea s5-l vad6 un
rnarii plecdri,pentrucd, la 26 noiembrie, prost.
miercuri seara,la ora 17, in pragul am- Nu gtiudaci afi citit o poeziescrisl de
fiteatrului unde il aqteptaustudenlii, qi-a regina Elisabeta (Carmen Sylva), sofia
pdr5.sittrupul pornindpecaleadelumin6. regeluiCarolI: <Deve{i auzideun eroucare
Cum s-au rdpit clipele pi cum s-au a cuceritin r6zboaiegi in urma lui a fEcut
prdvdlittofi anii nogtri,Doamne!Tu l-ai dreptate,si gti{i cEa avut o mamdbun6;de
luat,dintrenoi doi, pe cel bun,pe cavalerul ve{i auzi de un eroucarea viersuit gi versul
credinfei, al onestitetii,al omeniei, pe lui a schimbatsensuridevialdgi frumuseliqi
inmullitorultalantuluiTdu,pe cel blAndgi infl[c6r[ri deinimd.,sdgti{ic6a avuto mamd
addnc cu inima! Rogu-ml Jie, Stdpdne, bund!>>, gi tot agavreo qaptemodelede eroi.
primegte-lla Tronul Tiu sd pund solie gi Ei, mi-a pldcutenorm!Aceastaestefata pe
pentrumine,qi pentrutoli prieteniicei buni ca.retrebuiesd o avem, sd o pregdtim,mai
qi mulli pecarei-a iubit, pentrucaprietenia ales dacd e preoteas5,cdci multe fete o
noastr[ sd nu fi fost in zadar,ci s[ r6mdn5. intreabi pe preoteasl anumite intimitdti
v i e i n v e c i !A m i n. femeiegti, mairepededecdtpepreot".
redinta Ortodoxd
 Eminescu,un ap5riltor
al Ortodoxiei
(Urmare din pagina 1)
na[ionale.
S-aspusdespreel cd a fost ultranafionalist,
xenofob, reac{ionar,extremist, antisemit.Unii
l-au descrisdreptdegenerat,sifilitic, alcoolicAi
afemeiat. El se agtepta la aceastdformd de
,,recunogtinF" a posteritdlii, o anticipase cu
amdrdciunein ScrisoareaIt ,,...vor cdtavie{ii
talel S6-i gdseascdpete multe, rdut6{i gi mici
scandale-/ Asteatoatete apropiede ddngii...Nu
lumina/ Ce in lume-ai revdrsat-o,ci pdcatelegi
vina,lOboseala, slSbiciunea,
toaterelelece sunt/
Intr-un mod fatal legatede o mdnd de pdmdnt;/
Toate micile mizerii unui suflet chinuit/ Mult
mai multii vor atragedecdttotceai gdndit".
$tia ce va urma,ce soartdil agteapti.Dar nu
a depusarmele.In consecinli,intr-unmomentin
care guvernul Romdniei urmdreasi incheie un
pact umilitor cu Austro-Ungaria, prin care
renun{a la pretenfiile asupra Ardealului,
angaj6ndu-sesd ii lichideze pe nafionaligti,
Eminescu a fost catalogat drept nebun,
discreditat,internat abuziv in diferite sanatorii
de boli psihice, unde i-au fost administrate
cantitefienormede mercurgi undea fost ,,tratat"
prin bdtdi cu funia udd, pdnd.la legin.De ce?
Pentru cd milita pentru unitatea tuturor
romdnilor, pentru c5 scria aprig impotriva
duqmanilorldrii, pentrucd demascain articolele
salecorupliapoliticienilorromdni,dar,mai ales,
pentrucd plSnuiasi pundbazeleunei organizalii
independente, aflate in afara controlului
francmasoneriei,de trezke gi promovare a
spirituluiromdnescAiderefacereaDacieimari.
,,Cine combate Ortodoxia numai
romin nlr e...tt
Eminescua fost un mare patriot, dar a fost
qi un apdrdtoral BisericiiOrtodoxe.Mirturia lui
rim6.nepesteveacuri,ca un adevdrattestament,
sc r is par c i an u m e p e n tru c e i c a re s e
incdpd{dne azd"incd"s6-lconsidereateu.,,Biserica
rdsdriteand e de optsprezece sute de ani
pdstrdtoareaelementuluilatin de l6ngdDundre.
Ea a stabilit gi a unificat limba noastrdintr-un
mod atdt de admirabil, incdt suntem singurul
popor fbrd dialectepropriu-zise;ea ne-aferit in
mod egal de inghilirea printre poloni, unguri,
tdtari gi turci, ea esteincd astdzisinguraarmdde
apdrare gi singurul sprijin al milioanelor de
romdni cari trdiescdincolo de hotarelenoastre.
Cine-o combatepe ea gi ritualurile ei poate fi
cosri'iopolit,socialist, republican universal qi
orice i-o veni in minte, dar numai romdn nu e"
(Mihai Eminescu,,,Liber-cugetitor,liberi-
cugetare", ,,Timpul", 2 februarie 1879, in
,,Opere",1989,vo[.X, p. 187).
Cat privegte aga-zisa apartenenfda lui
Eminescu la orice fel de migcare ocultd,
transnafionald,cuvintelepoetului sunt mai mult
dec6t edificatoaregi mai actuale ca niciodatd:
,,DesprefuindBiserica noastrd nafionald qi
CredinfaOrtodoxd
injosind-o,atei gi francmasonicum sunt to!i, ei
ne-au lipsit de arma cea mai puternicdin lupta
nalionald;dispre,tuind limba prin impestrifariqi
prin frazeologie str5.in6,au lovit un al doilea
elementde unitate;despreluinddatineledrepte
gi vechi gi introduc6ndla noi moravurilestatelor
in decaden{i,ei au modificat toati via{a noastrd
publicd gi privatd in aqa grad incdt rom6nul
ajunge a se simli strdin in {ara sa proprie.
Odinioardo Bisericdplind de oameni,tofi av6nd
frica lui Dumnezeu, tofi sperdnd de la El
mdntui re qi i ndreptdndu-gi vi e{ i l e dupa
invd{dturileLui. Spiritul speculei,al vdndtorii
dupdaverefrrd muncdgi dupdpliceri materiale
a omordt sufletele.(...) Biserica lui Mateiu
Basarab qi a lui Varlaam, maica spirituald a
neamului romdnesc, care a ndscut unitatea
limbei gi unitateaetnicd a poporului,ea care
domnegteputernicddincolode granilelenoastre
gi e azilul de mdntuire nafionald in fdri unde
romdnul nu are stat, ce va deveni ea in mdna
tagmeipatriotice?Pestetot credinfelevechimor,
un materialism brutal le ia locul, cultura
secolului, mdnd-n mdnd cu sirdcia claselor
lucrdtoare,ameninfd toatd clddirea mdrea{6a
civiliza{iei cregtine"(14 august 1882, Mihai
Eminescu,,,Timpul",in,,Opere", Vol. XIII, pp.
168-16e).
Dacd Eminescu ar fi azi printre noi,
condeiullui acidnu i-ar iertapeceicarelovesc?n
Bisericd, in neam gi in familia cregtini. Ar
condamna pdcatul de moarte al
homosexualitdlii,pe cale sd fie legiferatgi ih
Romdnia.Ar demascatriddtorii de neam, care
igi spun ,,patriofi".Ar jeli milioanelede copii
ucigi prin avorturi.Ar scriecu dureredesprece a
mai rimas din biata noastrd"lard,,sfdgiati qi
jefuitn la drumul mare.Ar striga,cum numai el
gtiasdo fac6,sperdndc6 romdnii sevor trezi din
somnul cel de moarte al nepdsdrii.CA se vor
intoarcela credinld,cI vor umple iar bisericile,
cd se vor intoarcedin ,,neagrastrdindtate"gi se
vor lupta pentru fara lor, aflatd in momentede
greacumpdnd.Ar pldngepentrutineretulrupt de
istoriegi detrecut,ancoratin valori strdinenoud,
abrutizatprin tehnicile modernede coruperein
mas6.Ar privi, cu lacrimi in ochi, spre satul
rom6nesc- o umbrd din ce-a fost c6ndva.Ar
cdutapestetot gi n-ar mai gdsi decdtpe ici, pe
colo pdrinfi qi bunici care sd lase generafiilor
tinere comori neprefuite: datini, obiceiuri,
c6ntecegi doine, baladepopulare,toatd zestrea
inestimabilda romdnilor de altddatd.Ar gdsi un
neamparcdpustiit, fErdmemorie,aproapelipsit
de suflare.Un neampe careavemcu tolii datoria
sd-lreaducemla viafi. Micar noi, cei ce-l iubim
gicinslimpeEminescu.
,,Inaintea negrei strdindtdfi care impdn-
zegtelara cad codrii nogtri secularigi, impreund
cu €i, toatd istoria, tot caracterul nostru.
Moartea, decregtereapopulaliei indeplinegte
apoi restul: stdrpirea frzicd a neamului
romdnesc"(Mihai Eminescu).Vi separecumva
acesttabloual decadenteicunoscut?