,,Din cuvinteletale vei fi osdndit"

Revistilde culturil, atitudinegi spiritualitatea EpiscopieiAlexandrieigi Teleormanuluir Anul XX o Nr. 8 (234) o August20l,6

Cat de vechi e cultul Ugor se despartecineva,insl

Maicii l)omnului?
Vorbind despre cultul
Preasfintei Nlscltoare de
Dumnezeu, trebuie sd spunem
cd el debuteazl odatilcu urarea
arhanghelului
Gavriil, adresatii in
timpul ardtiirii de la
Nazaret, cdnd i-a
vestit c[ va nagte pe
Mdntuitorul lumii:
,,Bucurd-te, ceea ce
egti plin[ de dar,
Marie, Domnul este
cu tine!". Elisabeta,
mama Sfbntului Ioan
Botezdtorul, a bucifictr de afi - ca un mo-
cinstit-o gi chiar ne-a
invdfat cum s-o numim:
,,Maica Domnului". Pruncul
loan, aflat incl in pdntecele
maicii sale, ,,L sdltat de
bucurie" atunci cdnd Maria a
vizitat-o pe Elisabeta.
Mdntuitorul Hristos, Fiul ei, a
cinstit-o in chip deosebit
fiindu-i supus gi ascultiltor in
vremea copildriei; mai tdrziu,
la Cana Galileii, i-a implinit
rug[ciunea, s[vdrgind
greu seintoarce...
Smnil Munte,23 Ianuarie
1969
iertare de la toli pentru cd
minunea inmullirii vinului indrf,zresc sd scriu ceva, degi
PreaCuvioaseP[rinte nu sunt nici sfAnt,nici teolog.
doar la stf,ruinfa Maicii Sale.
Haralambie, Cred cd vor in{elege tofi cd
Din aceast[ minunatd
cele scrise de mine nu sunt
intdmplare, Biserica a numit-o
V[zdnd marea furtund altceva decdt o durere
care a fost stdrnitii in Bi- profundd a mea pentru, din
serica noastrddin pricina pdcate, pozilia gi iubirea
diferitelor migcdri filou- lumeascf,a Patriarhuluinostru
nioniste qi a legiturilor Atenagora.Precumsevede,el
Patriarhului [Atenagora] a iubit o altd femeie, una
cu Papa,am fost cuprins gi moderni, care se numegte
eu de durere ca cel ce sunt Biserica papistagd, deoarece
gi eu fiu al ei gi am consi- Biserica noastri Ortodoxf,
derat cd este bine ca, in nu-i face nici un fel de
afardde ruglciunile pe ca- impresie, fiindcd este foarte
re le fac, sd trimit gi eu o cuviincioas6.
Aceastd dragoste, care
nah sdracce md aflu - pen- s-a fdcut auzitd din Cetate
pe Maica Domnului ffu a fi de folos, fie gi pen-
tru a face o micd cusdturd la
,,rugdtoare nebiruitd", adicd
in bucdlele al
n e r e f u z a t d d e H r i s t o s , vegmdntul rupt
Maicii noastre. Cred cd veli
Domnul. Poporul a prefuit-o
face dragostegi o veli folosi,
inci din wemea existenfei
publicdndu-o in ziarul Sfinfiei
pf,mdntegti a Fiului ei 9i
Voastre.Vimulfumesc.
Mdntuitorului nostru. O gtim
din spusele femeii anonime Iubirologia Patriarhulu i
Arhim. nostru
Mihail DANILIUC
Mai intdi, a$ wea sd cer
(Continuare in pagina 16)

Evenimente editoriale creqtine

Tffnguiri poetice
La Editura Cartea
POEZII
Ortodoxtr din
Alexandria, 2016, a scriitor
t*nguir!
PAJ]A6C.}*VA
RADTX
apdrut, edilia a II-a,
revdzutd gi adiugitd, a
c64ii Poezii. Tflnguiri,
de Paraschiva RIdoi.
Poetdde o sensibilitate
iegitd din comun,
ParaschivaRddoi pune
in stihuri cregtine
cre d i n fa , d o ru l d e
Hristos, pocf,infa intru
mdntuire, impresiondnd prin curd{ia de
lacrimd a expresieisale.Carteaseprocurl de la
sediulediturii dinAlexandria.
Fulgura{ii din adf,nc
Experi-
lorn Glndu
mentatul
cregtinIoan
Fulgumfiidin adfnc
Gdndu a
eliberat din [Constantinopol],a g6sit ecou
sufletul sdu in rdndul multora dintre fiii lui
tdtun Studm
Btriu. 2$tB
Fulgurafii spirituali, care gi ei o trdiescin
din adAnc. cet[fi (orage)'.De altfel, acesta
volum de versuri apirut la Editura Studion, este duhul vremii noastre:
Bacdu,20l6.Poeziile salenu suntdoarsmerite
,,fulgura{ii", ci sunt leacuri tari, concentratein Cu mult respect
cuvinte pufine, care merg cu adevdrat in fafn de to{i,
addncul fiin,tei noastre. I..a pre! accesibil de un monah eremit
editurd, cartea poate fi cump[rat6 apelAnd la (Monahul PAISIE)
telefonul: 02341555370. .
(Continuare in pagina l0)
Pagina2
.Agendaepiscopal[ilPS Galaction
Miercuri, 29 iunie - slujegte Sfdnta
Liturghie in biserica SfinlilorApostoli Petru gi
Paveldin Suceava(Cartierul SfhntulIlieNou).
Joi,30 iunie - sdvdrgegte SfhntaLiturghie
gi parastas,impreund cu P. S. Pdrinte Episcop
Timotei Prahoveanul, in biserica Sfinlilor
Apostoli Petruqi Paveldin parohiaRlddgeni.
Vineri, I iulie 2016 - sdv6rgegteSffintul
Maslu in bisericaSfinfilor Implra{i Constantin
gi Elenadin Rogiorii de Vede.
DuminicS, 3 iulie - slujegte Sfdnta
Liturghie in biserica Sfdntului Ierarh Grigorie
Teologul gi a tuturor Sfinfilor Romdni din
Alexandria qi rostegteun cuvdnt de invdfiturd.
Luni,4 iulie - sdvdrgegte SfdntaLiturghie
gi Te-Deum de,mulfumire in biserica Sfintei
Mironosife Maria Magdalena din Mlnistirea
Pantocrator- Dr[gdnegti Vlagca, la implinirea
la 20 de ani de la alegereasa ca Episcop al
Alexandriei gi Teleormanului.
Miercuri, 6 iulie - sdvdrgegteSfintul
Maslu in Catedrala Episcopald Sfdntul
Alexandrudin Alexandria.
Vineri, S iulie - slujegteSfdntul Maslu in
biserica Schimbdrii la Fa{a a Domnului din
MdndstireaPantocrator- Drdgdnegti Vlagca.
SAmbitI, 9 iulie - sdvdrgegteSffinta
Liturghie gi parastasin biserica Schimb[rii la
Fa!5 a Domnului din M6ndstireaPantocrator-
Drdgdnegti Vlagca gi hirotonegte diacon pe
tdndrulMihai Grigorescu.
DuminicI, l0 iulie - sdvdrgegteSfdnta
Litrirghie in biserica Sfhntului Mare Mucenic
Gheorghedin parohia Poeni, hirotonegtepreot
gi hirotesegte duhovnic pe diaconul Mihai
Grigorescugi rostegteun cuvdnt de inv6{iturd.
Marfi, 12 iulie - slujegteSfdntaLiturghie
in biserica Maicii Domnului Prodromila gi a
Sfdntului Ierarh Calinic de la Cernica din
Rogiorii de Vede gi rosteqte un cuvdnt de
invd!5tur6.
Vineri,15 iulie - sdvdrgegteSfhntulMaslu
in biserica Schimbirii la Fafd a Domnului din
Mdnistirea Pantocrator- Drf,gdnegtiVlagca.
Simbiti, l6 iulie - slujegte Sfrnta
Liturghie gi parastasin biserica Schimb[rii la
Fa!6 a Domnului din MdndstireaPantocrator-
DrdgdnegtiVlagca.S[vdrgegte Botezul copilei
Maria Tdnasein biserica Sfintei Mironosile qi
intocmai cu Apostotii Maria Magdalena din
Mdnf,stirea Pantocrator - Drdgdnegti Vlagca.
Slv6rgegtecununia tinerilor Mihai Tdnasegi
Lenu{a-SimonaToader in biserica Schimblrii
la Fap a Domnului din Mf,ndstireaPantocrator
- Drdgdnegti Vlagca qi rostegte un cuvdnt de
invd{iturd
Duminicl, 17 iulie - slujegteSfdnta
Liturghie in biserica Sfinfilor Arhangheli
Mihail gi Gavriil din parohia Dobrotegti I gi
rostegteun cuvdnt de inv616turd.
Marfi, 19 iulie - sdvdrgegteSfdnta
I-iturghie gi parastas tn biserica Sfinfilor
Impdrafi Constantin gi Elena din Mdndstirea
CredintaOrtodoxd
VialaBisedciipAugust20l6
Crasna - Prahova. Dup6-amiaza, slvdrgegte
Sfantul Maslu, iar seara,slujba privegherii, in
acelagisfhnt loca6.
Miercuri, 20 iulie - slujegte Sfdnta
Liturghie gi parastas in biserica Sfhntului
Prooroc Ilie Tesviteanuldin M[n[stirea Crasna
- Prahovagi rostegteun cuvdntde invd{5tur1.
Joi,21 iulie - slvdrgegteVecerniagi Litia
in biserica Sfintei Mironosile qi intocmai cu
Apostolii Maria Magdalena din M[ndstirea
Pantocrator - Dr[g[negti Vlagca.
Vineri,22 iulie - slujegteSf6ntaLiturghie
in biserica Schimb[rii la FafI a Domnului din
Mdndstirea Pantocrator - DrdgdneptiVlagca gi
rostegteun cuvdnt de invd{iturd. Impreuni cu
P reasfi nl i tul P dri nte E pi scop E mi l i an
LovigteanulintAmpindraclacu SfinteleMoagte
ale Sfintei Mucenife Filoteea de la
Minlstirea Curtea de Argeg gi sivArgegte
Vecernia gi Litia, in sob'or, aldturi de
Inaltpreasfin{itul Pdrinte Arhiepiscop Calinic
al Argegului gi Muscelului, rostind un cuvdnt
ocazional. SdvdrgegteSfantul Maslu in acelagi
sfhntlocaq.
SAmbItS, 23 iulie - slujegte Sfdnta
Linrghie gi Parastasin biserica Schimbdrii la
Fafi a Domnului din Menestirea Pantocrator-
Dr[gdnegti Vlagca, impreun[ cu Preasfinli1ii
Pdrinli Episcopi Paisie Lugojanul gi Emilian
Loviqteanul. Seara, intdmpind racla cu
Moagtele Sfintei Muceni{e Filoteea la
Catedrala Episcopald Sfdntul Alexandru din
A lexandria gi sdvdrgeqte Vecernia.
gi administrafia
Redacfia
S.C.GEEAS.R.LBaclu
Capul lui, f5giduinfi!
Autorizafie : J04/1903
/ 1992
Cutezdtor proorocul spune CaleaMdrigeqti nr. 185,bloc
A lui Irod trdire nefireascd E6,etajI[, ap.7, cod600073
Ce-aducezvon de spurcdciune, Bac[u
F[cdnd pdcatelesd creascd! Teletbn/f
ax: 0234| 555370,
dupdora18
Cu mare zaiafet se-aude
Cum zdngine in dansuri Salomeea, e-mail:
credintaortodoxa@yahoo.com
Spre-acumplni rlspl[{ii crude
Care cutremur[ toatd ludeea!
Conturi:tsCRBacdu:
CodulIBAN RO63RNCB
,,Vreaucapul lui pe o tipsie 002603089475000 r;
Sd mi-l aduci, f6gdduin!6, TrezoreriaBaclu:
Ca lumea-ntreagdsd mi gtie, CodulIBAN RO44TREZ
Sd lepedea lui credinti!" 0615069XXX000579
Aduc indurera(ii sclavi
Sfinlitul cap, la Salomeea,
Iar oamenii cinstili gi gravi
Vdd negrevegti pentru Iudeea!
Iisus pornegtesd adune
Dumnezeiasc[ rdspl5tire pentru sfhnt,
Pe care-n mare rug[ciune
O rostuiegte-ncer gi pe pdmdnt!
intreaga rdspundere
pentru opiniile exprimate
revine autorilor
Constantin BOBOC
LugustZOte
Editorial
Roadeleduhului riu
Pomul se cunoa$te dupd roade gi
omul dupd fapte. Ne incredinfeaz[ de
acestadevdrInsugi Domnul Iisus Hristos:
,,Nu este pom bun care sf, facd roade rele
qi, iardgi,nici pom rdu care sd facd roade
bune. Cdci fiecare pom se cunoa$tedup[
roadele lui" (Luca 6, 43 - 44). A$a
numitul sinod cretan din 16 - 27 iunie
2016gi-ardspdnditfaptelegi hotdrdrilelui
in toatd lumea ortodoxd. Ce au rodit
acestea?Tulburare, teamd, suspiciune,
derutf,, confuzie, nelinigte, ingrijorare,
omerta t[cerii in rdndul clerului ortodox,
reacfii anarhice,mdnie, judecare, uneori
isterii, contestdri,anchete,semne vddite
de rdzbunare, mici proteste publice cu
impreca{ii gi ocdri, unele cregteri ale
tensiunii sociale, infruntiri gi riscul de a
se transforma in confruntAri. Acesteasunt
rezultatele adundrii ecumenistedin Creta
a unor arhierei rupfi de popoarelepe care
le conduc, care qi-au intitulat nefericita
lucrare ,,sinod mare gi sfdnt". Gf,sim
printre aceste manifestiri gi atitudini
vreuna din rodirile Duhului Sfdnt? Nici
mdcar una, ca excepfie de la negafiunea
generald.Dimpotrivd, din aceastdlucrare
,,sfdntd"au ieqit la iveald roadeleduhului
r[u. [n spateletufuror acestor,,fructeale
mdniei" se ascundsatanagi legiunile lui.
Un Pirinte luminat, arhimandritul
Serafim Alexiev, scrie: ,,sinoadele
generale qi locale ale Sfintei Biserici
Ortodoxe au avut drept cea mai
importantd sarcind a lor sd pdzeascd
mogtenireainvdfdturii apostolicefdrd patd
fage de eresuri (vezi Tim. 6, 3). Ele au
impus ereticilor sd se smereascdinaintea
adevdrului dumnezeiesc pdstrat in
Bisericd gi sd se lepede de invdfdtura lor
cea mincinoasI. ln caz de impotrivire,
Bisericai-a excomunicat,cu scopulde a-i
face s6-givind in fire gi de a-i invdfa sdnu
huleascd (I Tim. l, 20) (Vederea
plcatelor noastre, Sophia, Bucuregti,
2008, p. 170).Conferinfa,,,sinodul",sau
adunareaunor arhierei in Creta, din anul
fatidic 2016, n-a avut pe agendi apdrarea
d re p te i c r edinf e f af 6 d e e re s u ri ,
dimpotrivd i-a invitat acolo pe eretici ca
pe nigte oaspefide seamdgi i-a a$ezatpe
scauneledin fatd.Apoi, in mod solemn,a
votat gi se.nnnato hotdrdre prin care
ereziileEipan-ereziilesunt,,acceptate"cu
denumireade biserici gi confesiuni,altfel
spus, ,,sinodul" acesta s-a imbrdcat in
pelerina ecumenismuluigi s-a infrdlit cu
toate ereziile care schilodesc Ai hulesc
numeleDomnuluinostruIisus Hristos.in
loc sd-i smereascdin fala Adevdrului
revelat,sinodalii cretanii-au imbrIligat pe
eretici gi i-au fdcut egalii lor. Astfel, au
creat o temelie solidd pentru extinderea
lucrdrilor malefice ale Consiliului
Mondial al Bisericilor. Ne intrebdm: i-au
ridicat pe rdtdcifi gi hulitori in harul lui
Dumnezeusausinodaliis-audezbrdcatde
har gi s-au prdbuqit in abisul unui duh
intunecat?
Sd md ierte Domnul, dar observ
identitatea infricog[toare a unui termen
corect politic din doui domenii aparent
f [ r I n i c i o l e g [ t u r I i n t r e e l e!
Homosexualii,cu dictaturalor mondiali,
au ca mantr[, ca parol[, cuvdntul
,,accept",acestadevenindun fel depecete
pentru un ptrcat trupesc grabnic strigdtor
la cer.PAndgi asociafiaceamai activd de
homosexuali din Romdnia se numegte
,,Accept". Delegafiile arhieregtiortodoxe
din Creta au votat gi semnatcd ,,accept[
denumirea istoricd a altor biserici gi
confesiuni cregtineeterodoxe" pentru to{i
ereticii (art. 6 din documentul ,,Relafiile
Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii
cregtine"),practic ii accepti pe ereziarhi
ca fiind biserici. In acestcontextspiritual,
cuvAntul,,accept"e semnul vidit pentru
un pdcat impotriva Duhului Sfdnt. La
suprafald,potrivirea aceastade exprimare
pareun fapt divers, dar dacdprivim mai la
ad6nc, in ambele cazuri, ,,accept"
(primesc, md invoiesc, md supun) e un
imperativ iudeo-masonic implinit, e o
grav[ predare in fa{a satanei, o lepddare
de Dumnezeu, o biruinli a duhului
antihristic. Ca poaml rea a adunlrii din
Creta, ecumenismul a devenit lege
eclesio-teologicdin Biserica Ortodoxf,gi
cine se opunee pasibil de pedeapsdinalt-
arhiereascd(vezi art.22 din documentul
evocatmaisus!).
$i ce este ecumenismul? Reluim
cuvintele scrise cu multd greutate
teologic[ ale unui sfdnt contemporan,
PdriteleIustin Popovici: ,,Ecumenismule
numele de obgte pentru cregtinismele
mincinoaseale EuropeiApusene.In el se
afld cu inima lor toate umanismele
europene,cu papismul in frunte; iar toate
aceste cregtinisme mincinoase, toate
acestebiserici mincinoase,nu sunt nimic
altcevadecdtereziepeste erezie.Numele
lorevanghelicde obgteesteacelade aiot-
erezie(pan-erezie).De ce? Fiindc6, de-a
lungul istoriei, feluritele erezii tigdduiau
sauslufeauanumeinsugiri ale Dumnezeu-
Omului Domnului Iisus Hristos, in timp
ce ereziile acesteaeuropeneindepirteazd
pe Dumnezeu-Omulin intregimegi pun in
locul Lui pe omul european.In aceast[
privinp nu e nici o deosebireesenlialI
intre papism, protestantism,ecumenism
gi celelalte secte, al cdror nume este
legiune" (Biserica Ortodoxi gi
ecumensimul, Mdnf,stirea Petru Vod[,
pagina3
2002, p. 118). Intrebare: dacd
ecumenismul e un cregtinism mincinos
(un hristosmincinos - veziMatei 24, 241),
o pan-erezie,gi el a fost decretatoficial ca
adevdr al Bisericii Ortodoxe Romdne,
prin documentele semnate de ierarhia
noastrddelegati in Creta, rezultd cf, drept
mdritorii romdni au devenit cregtini
mincinoqi, inchindtori la un idol?
Rdspunsuleste:unii dintre ei, da, au f6cut
aceast[ opfiune in frunte cu o parte dintre
arhi erei , suspenddndu-gi tem por ar
c[litoria spre mdntuire; alfi se opun, nu
accepttr, rezistenfa lor cunoscdnd grade
diferite de impotrivire; al1ii,cei mai mul1i,
nu gtiu nimic, ignoranfagi indiferenfa lor
par a fi din ndscare,nu le pasddacd-i spre
iad drumul saue sprerai, aici sf,le fie bine.
Ne indurerdmcI mistrefii sdlbaticiau fost
slobozili in vie gi fac ravagii in ea, iar
ursul rdncf,u, imbrf,cat in bland albi de
capr6, a devenit baci peste turma de oi gi
nu mai e nevoie de lupi pentru ca aceasta
sd fie nimicitd. Domnul Iisus Hristos ne-a
dat demult o solulie pentru situalia de
urgen{dincarene afldm: ,,Dupdsffdin,ele
(oile) nu vor merge, ci vor fugi de el,
pentru c6 nu . cunosc glasul strdiniloC'
(Ioan 10, 5), insd il vor urrna pe Pdstorul
cel Bun,,,cdcicunoscglasullui" (Ioan 10,
4). Agadar, de.pdstorul ecumenist-eretic
sdne indepdrtdmcdt putem de repedegi sd
ne gdsim pdstor inrdddcinat in credinla
drept mdritoare. Sim{im cd majoritatea
preo{ilor ortodocgi sunt, in tain6, ucenici
adevdrafi ai lui Hristos, dar impotrivirea
lor la ereziaactualdestedeocamdatdmutd
gi surdf,. insd avem n[dejdea c6, in
curdnd, mulli se vor preschimba in
mdrturisitori. Oricine orice ar face,
Hristos este gi in veac va rdmdne capul
atotputernical Bisericii! Da, vefi spune,
dar pdnd atunci unii arhierei deja aratf,
ameninfdtor toiagul spre turma care
murmurd.Nici o problemd,Sfinfii Pdrinli
ne inva{5 c[ ereticii sunt irascibili gi
resentimentari, duhul care ii mdnd este
duh totalitar; ei semanifestdaqapentrucd
taina fbrddelegii acfioneazd astdzi la
vedere gi ei sunt racolafi sd implineasci
voile ei. Dar noi, impotrivitorii la
ecumenismce vom face?
Dacd cei cdzl[i in erezie qtiu una gi
plind de rdutategi pe aceeao implinesc cu
inddrdtnicieqi rdvnd,atunci gi noi, cei care
credem c[ incf, ne mai afltrm in dreapta
credinfd,trebuie s[ gtim tot una, dar plind
de bunf,tate. ,,Sd stdm bine, sd std.mcu
fricl gi sf, ludm aminte", a strigat Sfhntul
Arhanghel Mihail gi a oprit cdderea
Ioan ENACHE
(Continuarein pagina 8)
redin(a Ortodoxd
tu*tnu O August2016

Amaril deplflngerepentru cei ce

giau lepldat de Hristos
,,Nddejdeamea este Tatdl, scdparea cunogtinlIde acestfapt -/Aici a avut loc un gi la iegireadintr-unom saudintr-oeparhie
mea este Fiul, acoperdmdntulmeu este cutremurde plmdnt,/Unmic cataclism,/Au intreagi, agacd respectivulp[stor bolunzit
DuhulSfdnt,Treime Sfdntdslavdfie ! " pAlpditnigte flic[ri,lDar atAt de neinsem- le-a propus,crucili-vi fralilor, tuturorcelor
Iubili frafiintruHristosDomnul,incep nategi de puline,/lncdtscumpeledumnea- prezgnfi,sd meargdcu ,,vl6diciasa" in iad.
aceastd amard, dureroasi gi trezitoare voastristatuidemarmuri/Nicinu s-auinne- saus5-gicatede slujire,numaitrei din toati
depldngere pentrucei ce s-aulepddatatdtde grit mlcar.Arlumainoi am arsca nigteto(e,/ eparhia, refuzdndu-i dr6ceascainvitalie!
lesne gi necugetatde Mdntuitorul nostru Pentrucascumpadumneavoastri Acropole/ Doamneai mili gi aratd-Jiputerea,ca tofi
Iisus Hristosla pseudo-sinodul din Creta, S[ fie inundatii de luminf,.//$i acum, au pistorii gi pistorilii sd se trezeascila timp
intr-un mod atdt de evident non-conven- revoirgi merci,/Merci,/Merci, maitres...Vd din somnulrafiunii,ieqindqi din vaporiide
lional gi intrucdtva incitant, mirturisesc mullumesctuturor./Bund,ziua". pucioaslai insuleigreceqti.. . Creta!
deschis,numaipentrucei cinstili,dar incd Iubili fragiintru Hristos Domnul, am Prinfaptulc[ nerecunoaqtem plcatele,
govdielnici,cici cei drept-credinciogi gtiu redatcu fidelitateacestpoemal lui Ludemis ne cdim de ele,le mirturisim la preotgi ne
mai bine decdtmine ce-aude fbcut, iar cei Menelaos,scris cu un condei curajos, parerlu c[ le-am sivdrgit, rS.sturndm toatl
deja indepirtafi de Imp5.ratulVielii, nu altruist,viguros,acid,realist,dureros,lucid, multimea lor nenumf,ratdin addncul
ascult[oricele-aispune,in oricelogici gi in patetic,premonitor, riscolitorqi, vai, cdtse Milostivirii lui Dumnezeuqi ne aqezim
oriceregistrumorai,adres6ndu-te doarinte- poate,deactual... intreaganoastrdfiinfi, ,,loviti gi molipsiti
lectuluilor orbitdepan-erezia ecumenismu- Pe lista ruqinii ftrI frontiere'gi a de pdcat" (Psalmul37, I I ), la picioarele
lui. Pe acegti sdrmani nefericili, numai cinismului oficial al tuturor "stdlpilor dumnezeiegti ale Mielului lui Dumnezeu,
rugiciunileMaicii DomnuluiqialeSfinfilor socie6tii"dintotdeauna (a sevedea,,Nora" Cel Care ridicd toate pecatelelumii, iar
Mari ii mai potintoarce,aceasta dacl doresc lui Ibsen,dargi,,Demonii" luiDostoievski), diavolul turbeazdde furie neputincioasS,
qiei iertarea prinpocdin!6. au intrat deja toli semnatariitrddirii de la cici el nu sepoatesmeriin veci,degisimte
Aqadaqvd rog cuviincios, si citili cu pseudosinoduldin Creta, indiferent de cdtimpullui e tot maiscurt...
aten{ie,bunivoinld gi bun[ credinf[ poemul rangul lor sacerdotal,iar de nu se vor O spuncu neostoiti durere,o spuncu
demaijos,cu o bdtaiefoartelung[ gi precisd intoarce la timp, cu pocdinfd sincer6, negtiutiobidd,o repetcu negriitl ruqine,cu
- trezirea intelectualilor nehot[rd1i, din fierbinte qi statornicddin lucrareav[dit negtiutdpociinfl qi cu duh umilit, tocmai
pasivitatea lor vinovat6, superbistd qi satanici a panerezieiecumeniste,se vor fiindc[ suntun marepdcitos,cde vremeasd
elitisti, clci planetae imbdcsit[ de genii pomenidirect in focul nestinsal iadului, ne amihtim zilnic cuvinteleMdntuitorului
egolatre qi vdduvitd de oameni simpli, unde nu vor mai vedea in veci Chipul Hristos: ,,Nu cei sdnltoqi au nevoie de
evlavioqi,buni, cinstili, harnici,pricepufi, Dumnezeiesc al implratuluiVielii, pe Care doctor,pi cei bolnavi.N-amvenitsI chemla
generogi, jertfitorigicurajogicaresdlucreze pretind cu buzele c[-L sldvesc,dar in poc5in15 pe cei drepli, ci pe cei picdtogi"
qi din dragoste,nu doarde fricd sau pentru realitatecu inimile,impietrite,staudeparte, (Matei 9, 12).$i cum ,,caprelesuntemnoi,
rdsplat[materiah: ,,BunI ziua! Sir T.S. ginici nuvor mai primivreomdngdiere dela oile le gtie numai Dumnezev",comonda-
Eliot,/ Mister Aldous Huxley,A4isterJohn DuhulSffint; mentulduhovnicesc supremal :ilelor noas-
Priestley,Londra;/M. Francois Mauriac, Nu singuri, ci dimpreundcu acel tre eslepocdinlo, cuvremegi fbrl vreme.
prietenal Domnului,/\4.Andre Maurois, nefericit arhiereu contemporande pe
prieten al omului, Paris;/MisterJohn meleagurilenoastre,cu minlile intunecate Teme{i-vi de cei care vor si vi
Steinbeck, New-York,- (n. n. - listaselectS, de cel rdu, care de curAnd i-a invitat,
ucidl sufletele!
desigur,poatecontinua...) /Bun6ziua!/Bund murdirindu-le qi siluindu-le conqtiinfa
ziua,domnilor!/Cemai faceti?Noi, foarte sacerdotalS, pe tofi p[storii din eparhie, P rea i ubi l i l or qi apr opia[ ilor de
b i ne: m ur im . / M u ri m p e n tru i d e a l u ri l e pentru a participa la blasfemiagi hula
Dumnezeu,cregtini cu fapta, in duh gi
proclamatede dumneavoastri/(Daracest oficializatla trddlrii M6ntuitoruluinostru
adevir, devotafiSfintei Predanii,gtim doar
lucru nu prezintl, importan![, bineinle- Iisus Hristos, pretinzdndbatjocoritorqi
cd" Ludemis Menelaos, pe numele lui
les...).A4uzadumneavoastrf, nu qtie gre- nebunegte, in subtext,c[ tofi cei credincioqi adevdraqTakis Vasiliadis,a avut qi vederi
cegte,/Pe ldngi cdseexprim[camsibilin,/In SfinteiPredanii,prin urmareqi toli Sfinfii
omenegtide stdnga,a fost condamnatla
timp ce aici dramae cdtsepoatede clara/$i Pirinli, Mucenici,Cuviogiqi M[rturisitori
moarte,apoi la inchisoare, apoiexilatchiar
extrem de simpl6. Ea se numegteTeroa- in duh qi adevdr,ar fi mf,rginili, iralionali,
in {aranoastr[(fbr[ a segti dacl s-aspovedit
rea/(Martiriuin Fa bemol major de Igor fundamentaliqti, atipici, lipsiqi de iubire, gi imp[rt[qit creqtineqte; m-agbucuras-o fi
Strawinsky).//$tiucdt tremurl de teami, neascultltori (a seciti incorecfipolitic- sic!) fdcut inainte de moarte),dar unele poeme
dom nilor , / G ene ro a s e ldeu m n e a v o a s trd q i ,m a i nou,ereti ci ...
ale sale,printreele gi acesta,m-au migcat,
inimi,Atrumaila gdndulci vreo statuiede Ereticiireali qi vddili, cu o cutezantd tugat gi rdcorit, cici uneori se face o
mar m ur d, / Cd v re o a q c h i e d e p i a trd nebuni, ii fac eretici pe cei credincioqi 1i
lehamite atroce (omeneqtepe deplin
anticf,./Ar avea ceva de suferit./Cunosc SfinteiPredanii!Plcatul se apropiede noi
explicabili, duhovnicegte inacceptabi 16,noi
fierbintea dumneavoastrddragoste/Pentru ca un hof; fafa lui esteacoperitd,,,cuvintele
- avdndporunci si-i iertlm Si sd ne rttgdm
fecioarelealbe ale Erechteionului.(n. n. lui sunt mai alunecoase ca untdelemnul" pentru vrdjmasii noStri), de toli fariseii,
templu pagAn din Atena). /Fiti liniqtili, (Psalmul54,22);,,nevorbeqteminciuni,ne
iudelegi irozii zilelornoastre,din lar5gi din
domnilor:totul e in ordine./Statuile noastre propunefrrddelegi,otravi estein gura lui;
striin[tate, care, imbr[ca{i in haine
de marmurdo duc foarte bine/$i vi trimit limba lui esteun ac purtitor de moarte..."
religioase,nu mai trimit oameniidoar la
salutul lor./E drept cd sunt cam atinsede (Sfdntul Ierarh Ignatie Briancianinov
moarteabiologici, ci direct la moaftea
fum,/Camstropitede sdnge,/Darincolo/O Pravill de rugilciune,vedereaplcatului
sufletului,adicddirectin iadulcelvegnic!
duc bine, merci./A, da!/Au fost avariate m e u ) .
pufin,/Pentrucd - nu gtiu dacd aveli Draculscuipf,cel mai tare,la intrarea
Dr. Ioan GANDU

CredinfaOrtodoxd
eogort ZOIO
Plrintele ArseniePapacioc,duhovnic
;i indrumltor de sufleteiscusit(3)
Pdrintele Arsenie combate
mediocritatea in care se complac unii
oameni in materie de credinfi, datoriti
mediuluidiversificatgi complexde triire a
viefii lor moral-sociale.El considerdcd
acest fenomen se datoreazd
superficialitdtii cu careprivesc
oamenii raportul lor cu
Dumnezeu gi deznidejdii in
careacegtiacadatunci cdnd se
aruncd singuri in mrejele
pdcatului sau cdnd sunt
coplegili de nevoi gi de
necazuripe care nu le mai pot
suporta. Dumnezeu este
indelung rdbddtor gi mult
milostivginu il inldturdpe cel
pdcdtos. De aceea - spune
pdrintele, ,,ru trebuie s6-{i
plecicapulgi sdabdici,oricare
g i o ri cum ar f i plc a tu l .
Recunoagte-Lmai departepe
Dumnezeu ca StdpAnul tiu
Milostiv, cd nici o nenorocire
nu inseamnl ceva daci ai credinti de
stdncd.Nu te dezndddjduicu nici un chip.
Satanagi poatechiar sldbiciuneata te-au
ingelat,dar inimanu i-ai dat-oginumelelui
Dumnezeu din tine nu l-ai gters. Aga
pdcdtoscum eqti,Dumnezeue cu adevirat
mult iubitor gi, pentru ca il recunogti
Multmilostiv gi lertdtor, te va cduta El
singur,te va gisi, te va imbri{iga, te va lua
pe umerii Lui, te va duce la stdndgi te va
iubi mai mult decdtpe alte oi, pentrucI tu
de fapt nu L-ai pdrdsit"" . Cel ce stdruie
mereu in aceastl convingere gi nddejde
neclintit6,adoptdo pozilie duhovniceascd
strategicdin lupta sa cu diavolul, care
incearcd toate metodele gi posibilitetile
sd-l despartdpe om de Dumnezeu.Mai
intdi ,,luptiicu orice pref s6-l atag6,peom
in picat, picat de tot felul, gi, dacdreugeg-
te, nu inseamndcd gi-a atinsmareleobiec-
tiv, ci doar atunci ii de o mareintristare:si
se considerepierdut gi, cu neputinfi de a
mai fr iertat,sise descurajeze"2n.
Intristareaestearma cu care diavolul
incearcd sd-l demoralizezegi sd-l
demobilizezepe om in luptasacu pdcatul.
,,Drag6 - spunea pdrintele, adresAndu-se
unor credinciogi - eu vd spun cu toati
siguranfa:ori gi oricare ar fi motivul unei
intristirisaual uneimdhniri,estenumaide
la draci! N-avem alte motive dacd ifi
creazi stareaaceastade agitafie,de triste(e,
repet, igi face cuib Satanagi-gi clocegte
oudle;nu mai pofi iubi, nu mai pofi vedea
cu perspicacitate nilelin viitoq cu ratiunea
pe care {i-a dat-o Dumnezeu,nu mai poti,
pentrucd egtitrist. Adici nu egtiin starede
nimic - o stare drdceascdfoarte greu de
suportat"ts. in stareade depresieomul nu
poate spori duhovnicegte,pentru cd igi .
diminueazdrdvna gi iqi pierde increderea
in for{ele proprii 9i in ajutorul lui
Dumnezeu.De aceea,pdrintelerecomandd
futurorucenicilorsdi
sd permanentizeze
,,o stare de veselie
interioard,din inimd,
ceea ce inseamndo
rugdciune neinceta-
td. O starede veselie
adevlratd, degajatl
de problemelevie{ii,
de problemelecdrd-
rilor viefii, ale unuia
gi ale altuia.Pdstrafi-
vd veselia care este
de origine divin6....
Purtafiun zdmbetas-
cuns in inimi pentru
to[i , cu adevdrat
pentrutofi, gi aceasta
este deja o mare
sporire,decdt sd rdmine{i intr-o excesivd
meditagie"*. Bunadispozitrie sufleteascdil
ajuti pe credinciossdseroagecu evlavieqi
cu mintea limpede, treazd"gi veghetoare.
,,Stareade rugdciuneinseamndo starede
prezen[i,.Eu - spunepirintele - ca duhov-
nic carestauin fiecarezi de vorbdcu cre$-
tini ce au nevoie de verticalitate,nu le
recomandnevoinle. Recomando stare de
prezen!6permanentS,de opozifie fa{a de
p i c a t qi p a t i m 6 , c a r e i n s e a m n i
recunoagterea forfelor de bine din tine"tt .
Aceste fo4e igi au sediul in inim6. Inima
este organul afectivitiitii. Ea ,,estefrcutd
de Dumnezeuca si poatdsd steagi El in
ea"t*gi sedeschidespreEl numai in mdsu-
ra in care omul spulberddin ea negura
intristirii gi igi menfine permanentstarea
de descongestionare Ei de dispozilie.Este
vorba de acea stare de spirit la care face
referireSfbntulApostolPavel,cdndtrasea-
zd indemnul: ,,Bucurafi-vdpururea intru
Domnul. $i iaragizic: bucurati-vd.Ingddu-
in{a voastrdsd se facd gtiuti tuturor oame-
nilor" (Filipeni 4, 4-5). ,,Aceastd stare
continui de veselie,pe undetrdiegti,esteqi
o starede rugdciunegi o trdirecre$tine$i de
inimd prezentd,la Dumnezeu"t', cici
nurnaiin acestclimat de linigte,mullumire,
pace gi mdngAieresufleteasci se cultivd
comuniuneaomului cu Dumnezeu gi cu
semenii sdi, care face activd gi roditoare
lucrareaharului Sdu intr-insul. Ispitele gi
necazurilene asalteazdla tot pasul.Intrea-
ga noastrd via!5 este o luptd acerbd cu
pdcatulgi cu sdgefileucigdtoareale diavo-
lului. Pentrua le birui, ,,avemnevoiede o
starede prezen{icontinud,cdciharul lui ne
pagina5
ajutd. Ci nu putem ftrd harul Duhului
Sfdnt sd ne mdntuim.Este cu neputinp se
te mdntuiegti,oricdt ai fi de nevoitor, nu-
mai cu faptele tale, fbrd harul lui
Dumnezeu"'".
Harul lui Dumnezeu pune inceput
mdntuirii subiective.El ni se oferd gratuit,
ca o rdsplatA a credinfei noastre, insd
conlucrareacu harul trebuie sd rdsfrAngd
efectepozitivegi beneficeasupracelorlalf
de l6ngdnoi. Viagatrebuie trditd in spirit
altruist,nu egoist.Dumnezeunu ne-acreat
ca sI ne preocupimnumaide noi ingine,ci
ca si fim utili semenilorgi generogicu cei
din jur. ,,Dacdvrei sd ai aceasti grozavd
bucuriedivind,tr6iegtegi pentruallii. Nu-.
mai atuncite poli numi om duhovnicesc"'',
spunePdrinteleArsenie. Numai in felul
acestavalorificdm talanfii cu carene-ain-
zestratDumnezeu.,,Dacdomul nu-gipune
in valoareharismelesale,atuncile exploa-
teazd,diavolul. $i astfel,aruncddarurilelui
Dumnezeu"".Trebuiesi smulgemneghi-
nele patimilor gi sd ne pdstrdm curdfia
inimii (Matei 5, 8), dacdvrem ca harul lui
Dumnezeusd lucrezeeficient in sufletele
noastre,cdci ,,Hristosnu vine in inima ta
tt.
dacdesteun dugmanacolo"
Aceste virtuli se dezvolti in mediul
vie{ii de comuniune, nu in izolare sau
retragere,careilinchid pe om in carapacea
inchistatda egoismului.Omulesteo fiin(i
sociabiligi nu sepoateimplini rupAndu-se
de comunitate,fdrd sd se solidarizezecu
semeniisii gi ftrd sd participela viala loq
pentru cd inaintea lui Dumnezeu nu ne
prezentimseparafide ceilalli, ciinfreflti $i
unilicu toli cei pe carei-am ajutat,mdngdit
gi indrumat in via.ti. ,,Intrucdt afi flcut
unuia dintr-acegtifrali ai Mei, prea mici,
Mie Mi-afi frcut" (Matei 25,40), va spune
Mdntuitorul celor de-a dreaptaSa in ziua
judecdfiiuniversale.
Arhim. conf. univ. dr. Vasile
MIRON
" I b i d e m ,p . 2 3 .
"Ibidem.
" Idem, Despre izblvirea de intristare, Ed.
Elena,Constanfa,2013. p. 19.
'ulbidem,
p. 5.
"Ibidem, p. 19.
'*Ibidem.
p.21.
tnlbidem,
p.23.
'olbidem,
p. 35.
" Ibidem, p. 70.
"Ibidem, p.42.
"Idem, Desprearmonia clsniciei, Ed. Elena,
Constan[42013,p.24.
redinfa Ortodoxd
Pagina6 August2016
Capete teoretice despre trezvie

Trezviain rilzboiul infelegltor

De cdte ori nu ne-am pus intrebarea cele 203 capete,scrisede Awa Isihie pe cuvdnt cAnd ii rdspundem, cdnd
dacdintr-o societatetulbure, agacum este tema trenriei, formeazi ,,centrul viefii colaborf,mcu el. ln a treia fazd, infelesul
cea de azi, cdndoamenii au parte de grija monahale", Gheronda Emilianos le-a devine faptd, ceva ce se sdvdrgeqte
lumii, urmdrind pe cele stricdcioase, tdlcuit pe larg, prin cuvinte povdfuitoare, inlduntrul omului, acum e lucrarea
degarte,care se pierd de indatd ce trece pe infelesul tuturoE fiind un ,,izvor noastrd personald, ,,pdrtdSia". Orice
ziua, mai poate cineva sd ducd o viatd rdcoritor" din care doritorii vor scoategi ac{iune ftcutd cu trupul, cu duhul, cu
isihastd.se mai poate sfinti? vor bea ,,apa vie", adeverind sufletul nostru incepe dinlduntrul nostru
Gdsim rdspunsuriafirmative la ,,harul Botezului gi lucrarea $i se manifestd in exterior, avdnd
mulli Pdrinfi, in diferite cd4i Duhului Sfdnt" (Arhim. repercursiuni in ,,toatd zidirea". Rolul
duhovnicegti;po{i sd-L ai pe Elisei, egumenulSf. Mdn[stiri trezviei este sd ne izbdveasci de toate
Dumnezeu $i-n,,cuptorul S i monos P etras). E ste o acestea,ea asigurdndcurdpiace conduce
Babilonului", qi ,,in mijlocul lucrare pe care o citegti pe la nepdtimire. Dar pentru aceastaeste
qerpilor", gi ,,in temnip, $i in i ndel ete, i n etape, fi i nd nevoie ca ea sd fie ,,durabild Si urmdritd
morminte",gi,,acolounde sunt condensatd in explicafii, in cu rdvnd", sd sape in viafa noastrd, sd
oameniipdcf,toqi".Te pofi sfinli diversetrdiri duhovnicegti,cu deschidi o cale pe care sd cdlitoreascd
oriunde, chiar dacd locul ideal exemple grditoare din Dumnezeu insugi, fbrd sd ne risipim cu
este chinovia. Dumnezeu care Scripturi gi din viafa alte indeletniciri. Pdrintele Emilianos
este necuprins devine infeles, monahal[, care se adreseazd accentueazdimportan,tafelului deviald pe
Se ddruieSte acolo unde qezi. nu doar monahilor, ci tufuror care il ducem, ce g6ndim, ce simfim
Arhimandritul Emilianos celor ce dorescsd-Lurmezepe pentru Dumnezeu,pentru noi inqine,cdtd
Simonopetritul confirm[ cd Hristos. Are trei pe{i: uqa smerenieavem. Din acest motiv nu toti
,,pe[tru a vedeain cer frumusefileraiului, teoreticd,alta, practicdqi parteafinalI. In oamenii primesc aceeagicantitate gi nici
t r e b u i e s d - L i m b r S ! i g [ m a i c i p e rdndurile ce uffneazd voi face referiri la calitate a darurilor de la Domnul; El
Dumnezeu, aici sI ne bucurdm de El". C u v A n t d e s p r e t r e z v i e , P a r t e a ddruiegtepotrivit cu propriul nostrufolos.
Pentru aceastae nevoie s[ avem privirea teoretictr, ce cuprinde, in 180 de pagini, E valabil ce spuneevanghelistul:,,nu Stili
la Hristos, sd avem trezvie, intrucdt tofi capetelel-29. ce cereli" (Mt. 20,22). Trezvia ne d[ru-
suntem chema{i de Stdpdnul lumii la CuvAntul incepe cu termenul tremie, iegtecur d\ire o, cunoSti nla dumnezeioscd
impdrdtegtile nunfi (Mt. 22, 2), la care inseamnd priveghere,,,urmlrirea gi descoperirea tainelor, fbcAndu-ne
dobdndirea tainelor ,,celor din veac cuiva", adicd a Mdntuitorului, ,,a Cdrui pirtaqi bundtdfilor impdrd{iei cerurilor.
ascunseintru Dumnezeu" (Ef. 3, 9), care prezen{i o simfim, dar pe care nu-L ,,Trezviaeste,pe de o parte,o lucrarecare
ne sunt descoperite.Aceastl cale este vedem", deoarecesuntem infunecali de izvordqte din propria personalitate,din
ardtatd,de SfAntul Isihie Prezviterul din patimi gi de ,,befia cugetului trupesc qi proprid ta inim6, dar pe care o ia Dumne-
Ierusalim,care a trdit la sfdrgitulveacului lumesc". Fiind o metodd duhovniceascd zeu,gi sefacepovdfuitorul teu" (p. 57). Ea
al lV-lea qi inceputul veacului al V-lea, in ttenria este ,,taina prin care Dumnezeu ne invald cum s6'punemin migcarecele
C u v i n t u l d e s u f l e t f o l o s i t o r g i inainteazdinlduntrul meu qi inaintezgi eu trei pdrli ale sufletului: partea ralionald
mintuitor despre trezvie gi virtute, in Dumnezeu". Atunci Duhul cel Sf6nt (cuprinde inlelesul gi gdndul, lucrarea
Filocalia, vol. 4, Harisma, 1994,p. 52- intri in inimd unde nagte ,,duhul minfii qi a cugetului); partea irascibild
I I l, text ce a suferit modificdri ulterioare mdntuirii", dupdcum zice Profetul(Is.26, (substratul omului, felul in care simte,
(el pare a fi din secolul al VII-lea) gi se l8). Aceastd metodd este un rdzboi esteconfinutuljudecdlii, inima omului);
adreseazdlui Teodul, probabil un monah duhovnicesc, deoarece noi stdm inffe partea poftitoare^ poftele. Trezvia
cu preocupdriduhovnicegti. duhuri diferite gi e nevoie s[ alegem sporegte gi cele patru virtuli generale:
Carteape care o propunem,Cuvfint intoarcereanoastrdcitre Duhul Sfdnt. S[ chibzuinla (corespundepa4ii rafionale),
despre trezvie. TAlcuiri la SfAntul nu uit[m de duhul viclean care,deqinu are bdrbdpi a (are l egdtu r d cu par t ea
Isihie, de Arhimandritul Emilianos drepturi asupraomului, agteapti sd atace irascibil6), tntr eaga-cuget are (determind
Simonopetritul, tipdritd la Editura Sf. cdnd ii ingdduie Domnul. Insd, nu numai locul nostru in societate), dreptatea
Nectarie, Arad, 2014, cu binecuvdntarea Dumnezeuii permite sd atace,ca in cazul (privegtelegdturilenoastrecu Dumnezeu,
IPS Timotei, Arhiepiscopul Aradului gi lui Iov, ci gi propriul nostruduh tl cheamd darmai alescu lumea).
tradusd din limba greac6, prin rdvna c6nd ducem o via!5 in p6cat,in nelegiuiri, in ansamblu,trezvia ne aduce doud
Ieromonahului Agapie (Corbu), este al i n l e nevi e sau nepdsare. N efi i nd lucruri: virtuteo qi implinirea poruncii lui
doilea volum din t6lcuirile pe larg fbcute ,,inscdunat"in om, duhul viclean poate fi Dumnezeu.Dacd lucrdm trezvia, avem in
de Gheronda Emilianos Pirin{ilor alungat de cel care ,,liturghisegte sufletul nostru linigte (isihie), ea fiind
filocalici, fiind o continuare a tdlcuirilor duhovnicegtepe altarul inimii sale".Dacd cuprinzdtoare'a unei alte sufldri, Sfdntul
la Cuvintele ascetice ale lui Awa Isaia. intrd in om un inleles bun sau rdu Duh" carepdtrundein inima noastrdgi ne
Catehezeledespre Sfdntul Isihie, afl[m (momeala)gi nu estealungatla timp prin impdrtdgegte, facesdinfelegemTainelepe
din Prolog, au fost finute intre anii 1985- metodatrezviei, vin mai multe infelesuri, care le are in stf,pdnireIisus. Inima este
1986,la MdndstireaSimonosPetrasgi la ele devin gdnduri, ce duc la formareaunei locul unde ,,cad momelile", iar mintea
metocul Ormylia, avdnd drept scop atmosfere,la care se adaugi imaginalia; esteizvorul din care,,iesmomelile". insd
indemnarea oamenilor cdtre luptele ea hrdneqtegdndul nostru, il face viu, este trezvia estepaza minfii, ,,gdtda" noastr6.
duhovniceqti, sd impdrtdgeasc[ duhul impreunI-lucrdtoare la pdcat qi omul e Linigtea inimii este izbf,virea de orice
Sfinfilor Pdrinfi, ca s6-i pregdteascd deja cotropit. Este important s6-l gdnd gi aceastase sdvdrgegtecu atenlia
,,pentru intAlnirea misticd cu Domnul spovedim^, dar la fel de important,sd nu-l Lucia ENACHE
Care vine". Ddndu-qi seamade faptul cd primim. In a doua fazd, gdndul devine
(Continuarein pagina9)

Credinfa Ortodoxi
August2016
Capete practice despre trezvie
Comoaradin Cuvflnt(1)
Pornind de la premisa cd singuri nu
putem face nimic, nici mdcar semnul
crucii, arhimandritul Emilianos
Simonopetritulne vine in intdmpinaregi,
pe urmele Sfdntului Isihie, ne lumineazd
calea pe care trebuie sd o urmdm in
urcugul cdtre cunoagterea lui
Dumlezeu gi cdtremdntuire.
IndemnAndu-nesdpurcedem
,,si-L gustim cu exclusivitate pe
Hristos,s[-L simlim cd e bun, ca
sd inceapdtoateacesteinaintdri in
Dumnezeire",el ne introduce,pas
cu pos, in g6ndirea acestui
,,anatomist al sufletului gi al
Dumnezeirii", asigurAndu-neincd
de la inceput cd spuseleSfdntului
Isihie sunt un ,,sprijin
duhovnicescfoarte solid, un izvor
care udd cu imbelgugare toatd
fiinp noastrd"gi cI ele ,,luminea-
zd, toate detaliile trezviei intr-un
fel foarte pedagogic, intinzdndu-le,
ldrgindu-le, pentru cd trezvia este
elementul central al vielii noastre
duhovniceqti".
$tiind cd Dumnezeu le imbind pe
toate cu iubirea lui, potrivit cu folosul
fiecdrui om gi cd ,,Nu ajunge doar sd-L
avem pe Hristos", ci avem mare nevoie gi
de,,cunogtinle despre rdzboiul
duhovnicesc, deoarece ftrd cunoagterea
folosirii armelor,oricdtearmeiun avea,ne
vor fi nefolositoare".iscusitul tdlcuitor ni
le dezvdluiecu aceeagiacuratefe,probdnd
ci este, la rAndu-i, o ,,minte misticd gi
iubitoare de infelepciune", dar gi cf, are,
aidomapredecesoruluisdu,cunogtinldde
,,toatf, invdldtura teologicd gi asceticd
anterioardqi contemporani lui", precum
gi ,,ascufime de minte qi cunogtin{d
practicd gi, inainte de toate, experienfd
personali".
Spredeosebirede Partea teoreticii a
volumului Cuvint despre trezvie
(Editura SfdntulNectarie,Arad, 2014),ce
grupeazdideile legatede tdlcuireaa29 de
capetedintre cele 203 gdndite,,,laconicin
exprimare, dar puternic in in.telesuri", de
SfdntulIsihie, Partea practictr e mult mai
consistentdgi nu neapf,ratpentru cd se
referd la urmdtoarele143 de capete,ci, in
primul rdnd, pentru cd insugi Sfdntul a
intuit c6,,,Tfenriase va intinde in ldlimea
9i ad6ncimea infelesurilor qi
descoperirilor duhovniceqti", ci fiecare
om are ,,o anumitd limitd a gdndirii sale"
gi cd, prin trezvie, vom cunoagte ,,nu
numai adAnculDumnezeirii, dar gi tainele
Bisericii noastre, vom dobdndi toate
desfbt[rile gi trdirile duhovnicegti gi
dumnezeieqti".
Congtient cd,trezvia,,incepe de la
Dumnezeu,dar continuareaei line de noi"
gi cd ,,tr6im sau murim, devenim
cuceritori, oameni universali, sau ne
omordm pe noi inqine", arhimandritul
athonit e la fel de convins cd ,,trdirile gi
cunogtin{eledumnezeiegtigi desfttitoare
pe care le dobdndim,
devinmijloaceleprin
care trezvia hrdneqte
mintea, addncurile
existenfei noastre",
dar qi cd, aga cum
accentueazd gi
Sfantul Isihie, ,,dacd
nu ne-amcurdfit gi nu
ne-aln rendscuf', de
vind suntem numai
noi, picitogii.
In egal6mdsurd
,,atent, iubitor,
psiholog, pedagog",
Gheronda Emilianos
ne dd de infelescl dobdndirea,,harismelor
duhovnicegtigi a darurilor lui Dumnezeu
nu sefacedintr-odatd"qi c5,dacddorim sd
ne izbdvim,,noipe noi inginede ispite",e
nevoie, in afard de credinf5, de rugdciune
neimprdgtiatdgi de smerenie,de mult mai
multe cerinle, intre care in prim-plan se
situeazdmdrturisireadin inim6, lacrimile
stiruitoare, rdbdareanecazurilor, iertarea
sincertr a aproapelui, cunoaqterealegii
duhovnicegti, dar gi fuga de cele trei
patimi care ne orbesc mintea: iubirea de
argint,slavadegartd,pldcerea.
Deqi Dumnezeu ,,ne-a cdstrtoritcu
cunogtin{agi cu credin,ta",nu trebuie sd
uit[m cf, aceastase poate iute ofili ,,cdnd
ne zbuciumdm,cdnd ne facem probleme,
cdnd ne mdhnim", dar mai ales atunci
cdnd ne indeletnicim cu gdndurile, ,,fie
bune, fie rele", uitdnd cf, noi ,,declanglm
pe cele ce vin" gi c6, in acestfel, ,,vdn[m
vdnt gi secer[m osteneald$i trud[", ddnd
cale liberd Satanei, care ,,incearcd
neincetat sd ne distragf, atenlia de la
minte" qi, implicit, sd ne indepdrtezede
comuniuneacu SfdntaTreime.
Or, cum bine puncteazdtdlcuitorul,
,,IdeeaSfdntuluiestesdavemo neincetati
sfbtuire cu Dumnezeu prin mijlocirea
rugdciunii, sd ne afl[m intr-o neintreruptd
adunare cu El, astfel incdt sd fim in
siguran!6", dar gi sd incercdm necontenit
sd ,,dobdndim cunoqtinfa gi experienfa
binelui trezviei, care singurd aduce
rezultatele".Aceastacu atdt mai mult cu
cdt ,,Rugdciuneaminfii, a inimii, este
sdvdrgitd de Insuqi Sfend Duh, Care
lovegte corzile existen{ei noastre gi
producepropriile Salesuspinenegrdite".
Atrdgdndu-ne atenfia cd wijmaqii
sunt,,netrupegtiqi nevdzufi,in nici un fel
PaginaT
nu putem sd le surprindem prezenla", cd,
demonii sunt ,,ugori, foarte iufi gi
experimenta{iin rdzboi" gi cd,,satanaare
propria lui artd: este iscusit in a face rdu,
foarte experimentat in a face rdu altuia",
atit Sfhntul Isihie, cdt gi avva de la
MdndstireaSimonos Peffas considerdcd
viafa noastrdnu e nimic altceva decdt,,o
ocrotire a sinelui" gi cd, din aceastd
pricin5,puterilesufletului (pofta, mdniagi
ra{iunea)vor,,inclina totdeaunade partea
demonuluio',aga incdt nu e bine sd ne
bazdm niciodatd pe noi inqine, ci,
dimpotrivd, sd fim atenfi ca sd ,,nu se
producdunirea dintre cele interioaredacd
vrem si ne izbdvim de g6nduri".
Se fim, cu alte cuvinte, in
permanenfd cu inima curat6, intrucdt
pdcatul nu poate intra dacd aceastaeste
nepdtatdgi oricdt am fi atacatide momeli
viclene prin ndlucire, ,,neludndaminte la
sinele nostru, care este lucrul cel mai
periculos,a cinceafalangd,nu vom cddea
nici in insofire, nici in consimfire, nici in
pdcat", mai ales cd ,,sufletul nu luptd
singur,ci impreundcu Hristos".
Degi nu ,,trenria aduce smerenia",
datorianoastr[ - afl6m - estesf, ne ajutlm
mintea sd,,fie'cu trezviapentru ca trewia
s6-gi continue drumul ei", doar aceasta
fiind capabildsd gteargddin noi,,tot rf,ul,
tot p6catul,todt6patima, tot gdndul, toat6
pofta, daci desigur o avem", in timp ce
vorbdria,ocdrdrea,clevetirea,toate relele
vdzttte,,$tergdin noi cur6!ia", tot agacum
mdndria, slava degarti gi iubirea de sine
ne lipsesc de ajutorul Mantuitorului in
rlzboiul nevdzut (indatl ce ili vine un
gdnd de mdndrie, de slavi degartf,sau de
iubire de sine, nu-!i vei pierde curdfia, ci
deja ai pierdut-o, pentru cd necurd{ia
apareautomat).
In consens cu Sfintii Pdrinfi, care
socotesccd minteaare,,omisiune,un rost,
o vrednicie, o lucrare ascuns6,care este
urmf,rirea lui Hristos prin trezvie",
evlaviosul autor filocalic gi tdlcuitorul,
deopotrivd, considerd cd,,Modalitatea
c[utf,rii impdrdliei cerurilor este trezvia,
iar toate celelalteni le va da Dumnezeu'.,
dar gi cd noi, muritorii de rdnd,ne ,,[upt5.m
intre stricdciunegi nestric[ciune.Fiindcd,
in timp ce dorim nestricdciunea,umbldm
in caleastricdciuniitrdind ca mirenii".
Important, tocmai de aceea,este ca
,,minteasi dobdndeascd celecinci simguri
ale trupului gi sd le arateizbdvite de relele
de dinafard. Astfel, acfiunile noastre
trupegti, care ne pun in legdtur[ cu lumea
exterioard,gi nu cu Dumnezeu,vor deveni
Cornel GALBEN
(Continuarein pagina9)
Credinfa Ortodoxd
Pagina8 August2016

Roadeleduhului rIu
(Urmare din pagina 3) neala lor, sd risipim adundrile gi asocia- pdcatepersonale?Inmulfim rdul din noi
ingerilor provocatd de satana. A$a qi liile lor, ci ne opregtesd-iucidem,si-ijun- ingine gi rdul din jur, pdnd cdnd toatd
ghiem", pentru cd : ,,Atdta vreme cdt lumea intrd exclusiv sub stdpdnirea
acum,tot lucifericd estecddereadin urmd
neghinastdaldturi de grdu ffebuie crufatd; r[ut[!ii. Printre,,impotrivitori", in special
a oamenilor qi la fel de valabile sunt
se poate ca gi ea sd ajungd grdu. Dar dacd pe net, s-au insinuat gi dugmani ai
cuvintele Sfdntului Mihail. A sta bine in
rdmdne neghin6, va primi cumplitd Ortodoxiei care intenlionat bagd zdzanii
dreapta credinfd gi in Bisericd oare nu
pedeapsd"(Omilii la Matei, EIBMBOR, gi aprind focul acolo unde nu e caz de.
p res upune s d c u n o a g te m te m e i n i c
Bucuregti,1994,pp 538, 539),adicdseva pdrjolire. Scriitorul cregtin Marius
adevdrurile invdllturii ortodoxe pentru a
plivi la soroc Ai va fi aruncatdin cuptorul Iorddchioaia,din Piatra Neam!, observd
fti ce identitate avem, cine suntem? aprins. Apropo de ,,cumplita pedeapsd", cu acuitate: ,,Fdrd curifire l[untricd
Acum, insd, mulli dintre noi nu gtiu nici
s d l u dm ami nte l a averti smentul neincetatd.nuputem birui rdul cu binele,
dogmeleelementareale propriei credinfe.
Mdntuitorului: ,,Din cuvintele tale vei fi a$a cum ni s-a poruncit, cdci Dumnezeu
Oare a sta bine in cuv6ntul evanghelice
gdsit drept gi din cuvintele tale vei fi nu-l poaterevdrsaprin noi pestevrdjmagii
un lucru uqor? A participa cu sufletul gi
osdndit"(Mt. 12, 37 vezi gi Luca 19,22), nogtri... Ci ne vom opune gi vom lupta
trupul la Sfintele Taine ale Bisericii nu
valabil atdt pentru cei intrafi in apostazie impotriva rdului din lume, cu rdul din noi,
constituie un fel de distraclie marginalI,
cu fapta, ascungidupdjocuri de cuvinte, fdrd voie hrdnindu-l gi fbcdndu-l tot mai
fbcutd de ochii lumii, ci reprezintd un
cdt gi pentru noi carene impotrivim. puternic! $i pentru cd nu putem sd
lucru de gravitate maxim6, de cruciald
responsabilitate.SdrdmAnemstatorniciin Dar cum e bine primit sd ne rf,spundemrdului din lume cu binele,ci cu
impotrivim? Plrintele Serafim Alexiev rdul din noi, ddm acestui rdu personal
Biserica noastrd apostolicd, chiar dacd
citeazd,pe un tdlcuitor de psalmi. din infbgigarede virnrte, nobild, toatdgtiinfagi
lunecd tofi pe ldngd noi, e un lucru mai
greu decdt a urca un munte foarte inalt. A secolulXII, Eftimie Zigaben,care evocd evlavia noastrd ortodoxd devenind
un infelept anonim dinaintea lui: ,,Acela garderoba generoasd a acestei
sta inseamnd a locui in frica lui
urf,gtepe vrdjmagii sli duhovnicegti cu travestiri..."(Oprire, pe blogul,,Oameni
Dumnezeu,ci El conducelumea gi calea
desdvdrSitdurd, care nu gregegtenici in gi demoni" din I 1 august2016).
noastri spre mdntuire. Oare a lua aminte
gesturi, nici in faptI, nici cu gdndul, iar Prin urmare, ecumenismul pan-
nu inseamndsi privim intdi la p[catele
aceasta,inseamndcea mai mare qi mai eretic a intrat in biserica noastrdcu o forli
noastre, a ne pocdi de ele, a ne curdfi
adinci neptrtimire" (op. cit., p. 181). teribild, el nu-i doar o teorie sauo neputin-
sufletele de patimi? A sta bine definegte
Existd vreunul dintre noi posesorde ur5 fd de infelegere, ci aclioneazd.,extrem de
ancorareanoastrdin rugdciuneacu multe
destrv6rgitilgi nu de urd pAtima$l,s[lba- v[tdmdtor, asupraviefii noastreduhowi-
lacrimi pentru cei cdzufi gi pentru noi
ingine. Sd fim parabolani(agase numeau tici? In aceeagicarte de inv6!6turd este cegti.Efectelelui sunt,repetdm,fructe ale
vechii apdrdtori ai cregtinismului in fala citat Sfantul Ioan Gurf, de Aur care ne duhului rf,u. El a generatgi o reacgieanti-
pdgdnilor),dar nu talibani! Parabolanii spune,peste veacuri: ,,Trebuie sd defdi- ecumenistd clericald micd, aproape
sunt cregtini luminati, talibanii sunt robii
mdm invdliturile eretice...,insd este ne- neglijablld (Schitul Oituz, judegul Bacdu
voie sd crutim pe oameni gi si ne rugdm gi MdndstireaLacul Frumos,judeful VAI-
propriilor pdcategi interese.Fdrdharul lui
pentru mdntuirea lor" (op. cit., p. 182). cea),precum qi o impotrivire de oarecare
Dumnezeu este imposibit sd facem ceva
Sfinfii Pdrinfine conducpe caleaceabuni amploarea laicatului,in specialin Moldo-
bun; subimpulsuipdcatelorEi al patimilor
qi in situafia actual6, iar arhim. Serafim va. Dar aceastase afld sub semnulemolii-
din noi devenim bezmetici 9i victime
Alexiev scrie: ,,Osdndireaeresului [...] lornegative, a patimilor, e pulin haoticdgi
sigure. Un cregtin curat se opune ferm
ereziei, dar cu adevdrul in iubire sau cu este o datorie sfAnt5 a credinciogilor dezordonati, formule azd ameninldri gi dd
iubireain adevdEnu cu parul, nu cu biciul, ortodocgi; trebuie doar ca ei sd nu se termene de executare)ca la armatd. Pro-
nu cu ocara.PdrinteleIustin Pdrvuspunea conducd in aceastade indemnurile lor blemae cf, impotrivitorii la ecumenismgi
pdcdtoasede rdzbunarepersonald,interes erezieau inceputdeja sdfie discriminafi gi
cdate lua la har.ticu ereticii esteca gi cum
gi alteleasemenea"(op. cit., p. l9l) gi tot prigonili nu numai de arhierei, ci gi de
ai da cu ciomagul inff-un stup de viespi.
Sfdntul Maxim Mdrturisitorul nu i-a afu- ddnsul ne atrage atenfia cd osdndirea fra{ii lor de credinfd.Tulburareagi dezbi-
risit, nici nu i-a batjocorit pe monotelilii trebuie sd fie dezbaterenu infierare iar narea vor cregte qi, vrdnd-nevrdnd, ne
cdnd ereticul umblf, sd te atragd gi sd-fi vom impdr{i in doul cete(,,in smintili gi in
totalitari din vremealui, ci s-a osebitde ei
qi s-a impotrivit prin cuvdnt inspirat de impund (cum se intdmpld in prezent) migei"?): una mare cu. semnul anti-
ecumenismulgi r[tlcirea lui: ,,Atunci sdte hristului pe ea, una micf, purtdndcu greu-
Duhul Sfhnt. Nici Sfdntul Marcu Evghe-
nicul n-a blestemat pe nimeni, nu i-a umpli de mAnie sfAntS.Dumnezeunu-!i tate crucea lui Hristos. Sd nu uitdm, ne
va socoti aceastapicat, ajungedoar s[ nu afl6m in luptd cu domniile gi stipdniile
ardtat cu degetul pe trdddtorii credinlei
degenerezemdnia curatd gi bineplIcutd intunericului, cu duhuri foarte puternice,
contemporani lui, ins[ n-a semnat cu ei
lui Dumnezeuin mullumirea patimii tale carei-au biruitpe mulli dintre fra{ii nogtri,
abdicarea,nu s-a impdrt[git cu ei. In am-
proprii, numitd rdzbunaregi rdutate" (op. gi nu cu amdrdlii gi snobii caresecred mo-
bele imprejurdri mulli eretici gi trdddtori,
cit., p. 183). Dacd Dumnezeu nu vrea derni qi europeni dacd sunt ecumeniqtigi
atingi cu toiagul de Hristos, s-au intors
moartea pdcdtosului, inclusiv a eretici. Abia in acestecircumstan-tesun-
atunci la dreapta credinfd. Nici Sfdntul
ecumenistului,fie el vlidicd sauopinc6,ci tem supuqila probegrele: sdne curdfim de
Arhanghel Mihail, cdnd se rdzboia cu sa-
sd se intoarcd gi sI fie viu, atunci gi b6rneleproprii, ca sd putem vedea tepu-
tana, n-a folosit cuvinte de huld, ci atdt ii
apdrdtorii dreptei credin{e trebuie sd gele din ochii altora! Pentru aceastainsd
zicea:,,Sf, te certe Domnul pe tine, dia-
urmeze calea Lui, a iubirii de vr[jmagi, avem nevoie de multd maturitate duhov-
vole!" $i Sfdntul Ioan Gurd de Aur, tdl-
trasatdde insugiHristos. niceascd,de echilibru qi de putere venitd
cuind pilda semdndtorului,cdnd stdpdnul
Ce se intAmpld dacd impotrivirea din harul Domnului! SA alergdm la
ogorului infestat cu neghinf, le-a zis slu-
jitorilor sd n-o pliveasci pdnd la secerig, noastri nu are labazd,,,ura desivdrgitS", Hristos cu pocdinld qi rugnciuneqi, apoi,
,,m6niasfAntd",iubirea de vrdjmagi,ci se cu Dumnezeuinainte, sd intrdm in rdzboi
ne invaf5: ,,Hristosnu ne opregtes6 inchi-
intemeiazd, ca acum, pe patimi $i pe cu duhurilereuEtii!
dem gura ereticilor, sd le oprim indrdz-

CredintaOrtodoxd
August2016 Paginag

Trezviain rilzboiul infelegitor

(Urmaredin pagina6) Cu trezvia qi rugdciuneail alungdmpe primejduiascddeguracelorlalgi.
vrdjmaq,dar dobandim qi experienfd"gi sin; Nu de pufine ori, autorul ca{ii se
( s u p r a v e g h e r e a c o n t i n u [ ) . I n v i a f a duhovnicesc. In paralel cu oglinda inimii entuziasmeazd,accentueazl,atenlioneazdcAt
duhovniceascd,inima este centrul infelegerii noastrevedem qi ce are in inima lui un altul de frumos vorbeqte Sfdntul Isihie. Admird
gi al trlirii lui Dumnezeu. Inima care are care este ldngd noi. Adica, dac[ omul este frumusefeagAndiriisale.,,suigulideilor".Asta
trezvie gi liniqte neincetatd,,il respird pe c u r a t , p o a t e d o b d n d i , , h a r i s m a tocmap i e n t r uc 5 e s t ep r o p r i al u i e x p e r i e n f d ,
Hristos". Ea se imbrdfiqeazd neincetat cu discerndmdntuluigi a strdvederii". Pe cdt de dar qi a Bisericii. Uneori remarc5 unele
Hristosprin chemarea,rugdciunea:.,Doamne, important.pe atdt de cutremurf,torestece ne neclaritdfi sintactice, deoarece textele
Iisuse Hristoase, miluiegte-mf, pe mine spune autorul despre persoanele patristice qi' ascetice ajung de la diferigi
,,care
plcdtosul!" Diferitele noastre rugdciuni, ca osdndesc,judec5, iscodesc, fac observafii, copiqti. Cu toate acestea.PdrinteleEmilianos
lucruri ale rafiunii, nu sunt, de obicei, o sfttuiesc pe altrii"; acegtia au un suflet esteuimit de folosirea cu mare grij[ a fiec[rui
imbrlfigarea Domnului. Dorinfelepe care le demonicqi suntemsfttuili sdnu ne insofim cu cuvdnt, a imaginilor vii, metaforice, a
exprimdm ne fac ,,s[ descoperim sinele ele, deoarece,,econtagios".Sprefinalul pdrlii comparafiilor; folosirea cazurilor nu este
nostru,gi nu Dumnezeusedescoper[noud". intAi intdlnim o comparafie pentru cel ce facutiintAmpldtor,esteatentlasintaxd.Caun
In continuare.autorul ne povdfuiegtesd doreqte sf, lucreze liniqtea inimii gi bun pedagog,ne invitd sd participdm la
tinem cont de doud lucruri care ne sunt de rug[ciunea: sd fie precum pdianjenulcare se explicafiile pe care ni le oferd, folosind
folos: pdrdsirile din partea lui Dumnezeu(de z[vorf,qtein vf,lul pdnzeisaleqi cdndseprinde intreb[ri, fl6cdndu-ne pf,rtagi la intreg
fapt. noi Il pf,r6simcAndvoia gi judecata Lui o insectS,o observdqi o imobilizeazd".lncaz demersulpecare-lsusfine.
nu se potrivesccu cele pe care le vrem noi) gi contrar,dacd omul nu are discemdmdntgi nu Rdmdnesdne cercetdmgi noi sufletelegi
intdmpldrile povdluitoare ale ispitelor (ele le vede pe toate, daci mintea nu s-a linigtit, s[ facem in agafel, incdt dupd fiecare faptd s[
apar cdnd avem lucruri intunecatein mintea riscl sd devinf, pradd pentru alfii, sd se putemspune:,,SlavdJie,Dumnezeule!"
sauinima noastrA). Degi noi le simfim ca fiind
amare. pedepsitoare, de fapt, ele ,,educd
existenfanoastr6",sunt folositoare,din ele se
nasc experienfa qi rezultatul rdzboiului,
Comoaradin Cuvflnt (1)
(Urmare din pagina 7) lucrdrilor gi a experienfelor,qi ne invaff, c[
.,semdnatulqi secerigullui Dumnezeu".Ele
constituie ,,stdlpii" Domnului. al[turi de Dumnezeuluptd,in timp ce noi, pur qi simplu,
nelucrf,toarepentru relele de dinafard." Dacd urm[rim megtequgulLui''.
stAlpiicelui viclean,stAlpiiminlii noastre. vom invdfa mintea sd se ,,indeletniceasclcu Experienfa,de altt'el, e mai mult decdt
A f l l m c f , e x p e r i e n fa r f , z b o i u l u i fucrareaei proprie, nu ne va produce lucrf,ri necesarE. intrucit ..dac[ nu dobAndim
infelegf,tor se dobdndeqte in 7 etape, strdine, pentru cd a ajuns incapabild pentru
experienfdpersonalb,putem sdtr[im de o mie
supravegherea (propria noastrd voin[d), aceasta"gi vom atingemult mai repede,,calea de ori viafa aceastacd tot nu am frcut nimic''.
reprezentdnd,,podeaua": L deprinderea; 2. qi drumul c[tre nepf,timire,cf,trenepdcdtuire. Ea ne va ajutasd ne pdstrdm pacea gi sE ne
recunoastem firea noastrd dumnezeiascd. al intoarcerii omului cltre stareasa fireascd, pdzim de noi ingine. trezvia qi rugdciunea
harul divin cultivd firea; 3. trezvia indesitd:4. al intoarcerii cltre viata in Hristos." susfindndu-se ,,unape alta", in condiliile in
contemplarealinigtitd a rdzboiului de mai Pentru a atinge insf, acestpunct, e mai care ,,fErdtrezvie e cu neputinfd s[ ai reuqite
i n a i n t e ( a c u m . i n s d g i m i n t e a n o a s t r d intdi nevoie sd con:;tientizdm pdcatele gi duhovniceqtiEisdplaci lui Dumnezeu.Oricdt
c o n d u c f , t o a r e d o b d n d e g t e e x p e r i e n [ a , ,,via[a de mai inainte qi sd ne hotdrdm sd te-ai osteni,oricdtl asceztrai face, vei robi la
cunogtinfasi le separepe toate in funcfie de scuturdm vederea lor ca sd avem parte de ciqmeauafrr[ apda vielii lumegti".
calitate: bun sau rdu, mdndrie sau iubire etc: priveligti duhovniceqti", clci numai cine De vrem sd ne incredintdm dacd am
rdzboiul se sdvdrqegtesingur, simfi cd trdiegte cu ,,smerenie qi rea-pf,timire se frcut sau nu progresein culegerearoadelor
slobozeqte de tot pdcatul" gi numai cel
,,altcinevase luptd,dar biruinla estea ta"): 5. Duhului Sthnt. n-avem decdt sd vedem mai
rugdciunea stdruitoare a lui lisus (este ,,cea , , i n d e s t u l a t , c e l f a m i l i a r i z a t c u c e l e intdi cum stdm in raport cu ,,caracteristicile
dumnezeiegti,ajunge intdrit, de neclintit, viefii duhovniceqti",test ilustrat cdt se poate
mai'mare reuqitda omului" pe pf,mdnt;e o
statornic". de originalde tdlcuitor:Harul lui Dumnezeu,
neintreruptdcomuniune cu Dumnezeu, ea
Sigur, nu tofi vor avea puterea sf, care este atras prin curdfia inimii. dupd ce
lucreazd singurd in om); 6. dulcea pace a
priveghezeclipd de clip5" sd fie cu trezvie qi scoatedin noi patimile,puneapoi virtulile qi,
minpii (ldra nlluciri. se na$te singurb
smeritri, dar dacd vor fi ,,iubitori de intdi de toate, bucurie. Ai bucurie? Mergi
inlf,untrul nostru);7 . stareacare vine din lisus osteneah",dacdvor fine ,,uqamingiiinchis6",
(stare plenard in care ,,lisus trdiegte qi bine. Nu ai bucurie? Egti purtat de draci. Nu
vor ajunge incet-incet la concluzia cd,paza cumva eqti qi mdhnit? Atunci boala {i-a
impdrdfegtein existenfaomului"). Estestadiul minfii,,indulceqtein chip dumnezeiesc" gi c5, avansat.Harul apoi pune buna n[dejde, md
cAnd singura osteneald a omului este sd odatd dobdnditS, nu trebuie sd se mai face sdnldljduiesc cu ugurinfdin toate.Tot ce
p[rdseascl ^sinele sdu qi sd se abandoneze frdmdnte ,,de teama cdderii, de teama
vreau, am n[dejde cd va fi. Ajung plin de
Divini6tii. Indemndndu-ne sdnu ne tememde greqelilor. de teama uitdrii, de teama nEdejde.Apoi adaugdstripungerea.Ajung un
vrdjmagi,nici de luptd. nici de ispite,doar sd pdcatului. Noi dormim, qi Dumnezeu ne om plin de strlpungere.Nu mai glumesc,nu
avem mintea la Hristos, Sfdntul Isihie pdzeqte. Ne pbzeqte insdgi mintea, cele trdiesc o viaf6 artificialS, cu familiaritdgi
amintegtec[ in fiece clipd e nevoie sd avem dinl5untrul inimilor noastre,insdgi dulceafa degarte.Am pldnsulgi lacrimile.Ai lacrimi?
urmdtoarelevirtuf i : snterenie, atenli e dep I ind, noastrl". Pofi atuncisdspuicd faci ceva.Lacrimilesunt
impotrivire Si rugdciune. Intrucit intreaga $tiut fiind cd mai tofi suntem sclavii inceputul. Aqa cum dacd organismul nostru
noastrd viafd e o stare de lupt6. ne sunt patimilor, cf, omul care are ,,gdndurisau alte nu are lichidele trebuincioase,el moare,tot
prezentaterirai multe f'eluri in care putem indeletniciri nu are Cuvdntul, pe Fiul lui a$a gi ftrd lacrimi, care sunt lichidele
lucra trezvia: sd supraveghemimaginalia. de Dumnezeu,pentru cd nu poate sd le indepli- duhovnicegti.viafa noastrSseimpufineazl,,se
indatd ce-o observdm, s-o aruncdm afar6, neascdpe toate in acelaqitimp", e imperios netrebnicegte. Mai sunt amintite,,cunogtinfa
intrucdt ea crceazl. momeala; cdnd apar necesarca mintea sf,,,le lasepe toate gi sd se de noi ingine. a pdcatelor. qi pomenirea
gdndurile sd le lovim cu tmpotrivirea, cn indeletniceascf,numai cu Dumnezeu dacd morfii'', smereniaadevdratS,prin careSfdntul
vreasdo luminezeluminaDumnezeirii". lsihie infelege,,cugetullduntrical smereniei,
chemarea netncet atd Sicu smererie a numelui
Un rol hotdrdtor in acest sens il au smerita cugetare". iubirea nesthrgitdfa[5 de
lui Dumnezeu;gi, la f'el de important,sd avem
bucuria qi paceape care inima trebuie sd le Dumnezeu gi de oameni Ei dragostea
in suflet amintirea morlii.ln realitate,lupta
plstreze, stdri cdqtigategi menfinutedatoritl dumnezeiascddin inimi ,,ca despre un foc
duhovniceascd constdin ,,aindepdrtapricinile rugdciunii, singura care ,,d[ruiegte ploaia
patimilor:gindurile, imaginaliile.cdtevedem lduntric,qi nu ca despreo legdturdomeneascd
harurilor gi darurilor dumnezeieqti, a exterioardcarete incdlzeste".
si auzim".

CredinfaOrtodox[
Pagina10 August2016
Sfintul PaisieAghioritul

Uqorsedespartecineva,insi greu seintoarce...

(Urmaredin pagina1) Eugenicul gi Grigorie Palama,ca sdadune mult decdtpe propriul sine) spre a vedea
familia s6-qipiardd menirea ei sftntd din pe to{i fra{ii nogtri care au fost ce va spunesau ce va scrie celdlalt, ca pe
pricina unor astfel de iubiri, ce au drept scandalizali, sI mdrturiseascd Credinla urmd si-l loveascdfdrd mild. In timp ce,
scopdezbinarea,iar nu unirea.. . Ortodox[, sd intdreascdTradilia gi astfel dacd el insugi ar fi spus sau ar fi scris
Mdnat cam de o astfel de dragoste sf, pricinuiasci bucurie mare Maicii acelagi lucru, l-ar fi susfinut cu multe
lumeascd,SiPatriarhulnostruajungepdnd noastre. mdrturii din Sfhnta Scripturd sau de la
la Roma. In weme ce s-ar cuveni ca mai in wemurile noastrevedem cd mulfi Sfinfii Pdrinfi. Rdul care seface estemare,
intdi sd arate dragoste fafi de noi, copiii fii credinciogi ai Bisericiinoastre,monahi deoarece,pe de o parte il nedreptd,tegte pe
lui, gi fa{i de Mama noastrdBiserica, el, gi mireni, din pdcate,s-audesprinsde Ea, aproapelesf,u, iar pe de alta il gi doboard
din p[cate, gi-a trimis dragostea foarte din pricina filounionigtilor. Cred cd nu inainteaochilor celorlalli credincioqi.De
departe.Rezultatul a fost cd a odihnit pe este deloc bine sd ne despdr{im de multe ori imprdgtie qi necredinla in
fiii sii cei lumeqti,care iubesclumeagi au Biserici de fiecare datii cdnd Patriarhul sufletelecelor slabi, fiindcd ii smintegte.
aceastd dragoste lumeascd, dar ne-a gregegte,ci fiecare are datoria gi obligafia Din nefericire, mulli dintre noi avem
scandalizat profund pe noi, pe fiii de a protesta gi de a lupta dupd puterile pretenfii nesf,buitede la ceilalli. Vrem ca
Ortodoxiei, mari gi mici, care au fricd de sale in sdnul Bisericii. A intrerupe tofi sI aibd acelagicaracterduhovnicesc
Dumnezeu. pomenireaPatriarhului, a te desprindegi a ca gi noi. Cdnd cineva nu se potrivegtecu
Cu durere in suflet mlrturisesc cf,, crea propria Bisericd, gi a continua si caracterulnostru, adicd fie esteprttin mai
dintre tofi filounionigtii pe care i-am vorbegti de rdu pe patriarh cred cd esteun indulgent, fie pufin mai tdios, indatd
cunoscut,nu am vdzutpe nici unul s[ aibd lucru irational. tragem concl uzi a cd n u est e om
nu miez, dar nici mf,car coaj[ duhovnicesc. Toli sunt de trebuinld
duhovniceascf,.Cu toate acestea,gtiu sd Abaterea Patriarhilor Bisericii. Tofi Pdrin{ii, atdt cei cu un
vorbeascddespredragostegi unire, degiei caracterbldnd, cdt qi cei severi, i-au oferit
ingigi nu sunt unili cu Dumnezeu,fiindcd DacI pentru o abatere sau alta a slujirile lor. Aga cum pentru trupul omului
nuL-auiubit. patriarhilor ne despdrlim gi facem sunt absolutnecesaregi cele dulci gi cele
Ag vrea sd-i rog cu cdldurd pe tofi propriile noastre biserici - sd ne fereascd acre, chiar gi pdpddia cea amari (fiecare
frafii nogtri filounionigti: deoarecetema Dumnezeu! - ii vom intrece chiar $i pe are propriile sale substanfe hrf,nitoare gi
u n i r i i B i s e r i c i l o r e s t e u n l u c r u protestanfi. Ugor se despartecineva, insd vitamine), tot astfel este gi pentru Trupul
duhovnicesc, qi pentru asta avem greu se intoarce. Din nefericire, avem Bisericii. Tofi sunt absolutnecesari.Unul
trebuinfdde dragosteduhovniceascd,sd o multe ,,biserici"in vremeanoastr6.Ele au completeazd caracterul celuilalt gi toli
ldsdmin seamacelor care L-au iubit mult fost createfie de grupuri mari, fie chiar gi suntem datori sd suportiim nu numai
pe Dumnezeu gi sunt teologi precum de cdtre o persoand. Deoarece s-a caracterul celuilalt, ci gi sldbiciunile pe
Pdrinlii Bisericii, iar nu funcfionari, in intdmplatca in chilia lor sf,existebisericd carele areca om.
seamacelor cares-auddruit gi se ddruiesc (md refer la cele ce se petrec in Sffintul
in intregime pe ei ingigi slujirii Bisericii Munte), unii au uentt cd pot sd facd gi Despre SfAnta Ortodoxie
(in locul lumAndrii mari)', pe care i-a propria lor Bisericd independent['.Dacd
aprinsfocul dragosteilui Dumnezeugi nu fi lounioniqtiidauprima loviturd B isericii, Din nou cer iertare la tofi cd am
brichetaparaclisierului. aceqtia mentionafi mai sus dau a doua indrdznit sI scriu. Eu sunt un monah
Sd nu uitim cd nu existi doar legi loviturd. simplu gi lucrareamea este sd incerc, pe
frzice, ci gi duhovniceqti. Prin urmare, Sd ne rug[m ca Dumnezeu sd ne cdt estecu putinfS, s[ md dezbracde omul
viitoarea urgie a lui Dumnezeu nu poate fi lumineze pe to{i, gi pe Patriarhul nostru cel vechi gi sd ajut pe ceilalli gi Biserica
infruntatdde o asociafiede pdcdtogi- cdci PF Atenegora, pentru ca mai intdi s[ se prin rugdciune. Dar fiindcd au ajuns pdnd
atunci indoitd pedeapsdvom primi - ci de fac[ unirea acestor ,,biserici", sd se la sihdstria mea vegti triste despre Sfbnta
pociinfd gi de implinirea poruncilor lui restabileasci linigtea in rdndul tuturor noastrd Onodoxie, ffi-? durut mult gi am
Dumnezeu. ortodocqilor scandalizafi, pacea qi consideratcd este bine sd scriu cele pe
dragosteaduhovniceasc[intre Bisericile carele-amsimfit.
Lipsa pistorilor Ortodoxe Rdsdritene,qi dupd aceeasd se Sdne rugdm cu tofii ca Dumnezeusd
ia in atenfie gi unirea cu celelalte pogoare harul Sdu gi fiecare s[ ajute in
De asemenea, sd nu uitdm cd, confesiuni, dacd gi intrucdt doresc cu felul sdu spre slava Bisericii noastre.
Biserica Ortodoxd nu are nici o lipsd. sinceritate sd imbrdfigeze invdfdtura (Reluim aceastl epistoll care a fost
Singurul ei neajunsestelipsa ierarhilor gi ortodoxd. trimisd, ln 1969,de fericitul Starel Paisie
pdstorilor seriogi cu principii patristice. directorului ziarului bisericesc
Cei alegi sunt pulini, dar aceasta nu Cealalti grupare a Orthodoxos Typos (Presa ortodoxd) qi a
trebuie sd ne nelinigteascd,cdci Biserica credinciogilor fost republicatd in Orthodoxos Typos, nr.
estea lui Hristos gi El o conduce.Nu este 1 6 8 0 / 0 9. 0 3 . 2 0 0 7 q i l a N i c o l a e
bisericdcare se zidegtedin piatrd,nisip gi Aq vrea sd mai spun ci existd gi o a Zurnazoglu,Cuviosu I Paisie Aghio ritul.
var de cdtre credinciogi^gise distruge de treia gruparein Biserica noasffd.Sunt acei Mlrturii ale inchiniitorilor, edilia a III-
focul barbarilor, ci esteInsugi Hristos. $i frafi care rdmdn fii credinciogi ai Ei, dar a, Tesalonic 2007. Textul a fost publicat
,,cine va cddea pe piatra aceastase va care nu au o infelegere duhovniceascd pe ,,Graiul ortodox, 10 noiembrie 2013.
sf[rdma, iar pe cine va cddeail va strivi" intre ei. Sunt preocupali cu a face critici Traducere:Oana Paraipan)
(Matei 21, 44). Atunci cdnd va trebui, unul altuia, iar nu pentru binele luptei in
Domnul va ridica sfin1i, precum Marcu general. Se urmdresc unul pe altul (mai (Continuare
in paginall)

CredinfaOrtodoxd
August20l6
Operafiunea pseudo-sinodaliormotanulincllfat" (4)
Iatdcuv6ntulplin de foc dumnezeiesc
al arhimandritului Emilianos
Simonopetritul:,,Doar fiind in trezvie il
intdlnegtipe Dumnezeugi Dumnezeute va
intdlni pe tine..."; ,,Dumnezeune-a dat
minteanu pentrucelela carenoi o folosim,
ci pentru lucrareaei ascunsi. Mintea are
propria ei lucrare,care este urmdrireacu
privegherea lui Dumnezeu,atenfiapentru
a nu ne imprigtia, pentrua nu fi cuceritdgi
innegritdde gdnduri; estetrezvia,vederea
lui Dumnezevl"
Iubili frafi cregtini ortodocai9i dragi
cititori ai revistei noastre,credinciogicu
Cflntec pentru caniculi
in Ajunul Adormirii Maicii Domnului
miroasea pustiuabsen{aTa
intunericul
coboard-nfrunze
qi cocorii
sepregf,tescde plecare
unghiuri ascufite,sdgefi
cu vdrf'ul otrdvit
qi zdrenfevinefii
cocorii
sepregdtescde plecare
propoziliaaceasta,atdtde simpld,
anunfd-otoamndnucleard
qi viforde copite
pldnge-oicoan[ in neqtire...
noi,
n-aude,
navede.
nagreulpdmAntului,
trecemcao armatddezombi
Upor se despartecinevflr
insl greu seintoarce...
(Urmare din pagina l0)
' timp, locul sfiiciunii cu care b[trenii
Un frumos joc de cuvinte al Starefului.
Cuvdntul ,,polis" scris cu literi mici
inseamniin greacl ,,cetate,orag",iar scris
cu majuscul5desemneazd capitalacetililor,
Constantinopolul. [n.tr.]
" E una sd te aduci pe tine insuli jertfl lui
Dumnezeu,agacum au fbcut Sfinfii, gi e cu
totul altcevas6-i aduci ofrandd,fariseic,tot
felul de lucruri ar[toase,artificialein fond.
Cu delicatefe,Pirintele atrageaten{iaasupra
unui fenomence poatefi intdlnit in preajma
unor bisericidin Grecia,gi nu numai acolo,
unde sunt puse spre vdnzare lumdnlri de
parafini de peste1,5m lungime.Cei carele
aprindajungs[ aib6impresiaci rugiciunea
e ,,maiprimitd" qi cererealor va fi ascultatd
fapta,vd indemncu umilinli negrdit5,luafi
in seriosavertismentelesfinfilor gi nu v5
lisali ingelali, pentru nimic din lumea
aceastatrecdtoare,de voci strdineSfintei
noastreOrtodoxii, care ne-a purtat vreme
pestedoudmilenii prin toatevicisitudinile
istoriei, trecdndu-ide la viafd la Viaf5, pe
tofi mogiigistrimogiinogtri,Sfinfii Pdrin{i
gi purtdtori de Dumnezeu, Mucenici,
Cuv.iogigi Mdrturisitori, cei ce ne vdd, ne
ajutd gi se roagd pentru noi din Jirile de
Sus, ca sd ne incheiem cdlitoria cu un
sfdrgitcreqtinesc,fbrd durere,neinfruntat,
in pace gi rdspuns bun la lnfricogata
cuunghii fragile
qi ochi de sticldin g[vane
d6m din buzemdrunt,
incantafii uitate
qi ploaianuvine
ploaianuvine
decdtlacuvdnt
cu putere
trecem
cao armat[de zombi
cu ulcioarelesparte:
in urma noastrd,
baltadeulei
qi vdntul,inddrjit
pe lumdnare...
darcrinul, Crinul
seface
luntre
qi punte
pentrunoi.
Anca TANASE
dac[ lum6nareaestecdtmai mare.in acelagi
aprindeau micile lumdnlri de ceartr gi
candelele este uneori luat de neptrsarea
vreunui paraclisiercare aprindecu aceeagi
brichetl imenselelumdn[ri, dar gi cdte o
ligari la fel dela mod6.[n.tr.]
'
Cuviosul are in vederepe cilugirii de la
unele chilii zelotiste care au intrerupt
cor.nuniunea cu Biserica Ortodoxl gi s-au
autointitulat singurii mogtenitori adevdra{i
ai Ortodoxiei.(Vezi mai pe larg la Arhim.
Ep i fa n i e T eodoropul os, C el e doutr
extreme. Ecumenismul gi stilismul,
Bucureqti2006).[n.tr.]
o credin(aortodoxd".Amin !
Merturie publicat[ in OrthodoxosTypos,
nr. 1680/09.03.2007.
paginall
Judecatd,cum se zice atdt de frumos gi
addncintr-o ecteniebisericeascd.
Vd rog, iubilii mei fra{i intru Hristos
D omnul , sd pri vi l i atent ch ipur ile
participanfilorla acestpseudo-sinod(cum
ne este fafa, aga ne este gi viata!), sd le
cumpinili bine programul reformator
anuntat gi sd vI intreba{i in mod lucid,
moral gi responsabil,cu dragostepentru
copiii gi nepofii frdliilor voastre,un singur
lucru: sunt participanfii la acest ruginos
pseudo-sinodin starede trezvie sauseafld
tofi intr-o sincopd prelungiti de
discerndmdmt?
$i v6 mai rog, prea iubilii mei fragi
intru Hristos Domnul, si (re)citili cu mare
atenfie qi acest fragment, pe deplin edi-
ficator, apar{indndtot Sffintului Episcop
Nicolae Velimirovici, care ne ajuti si
infelegem ce este cu adevdrat hotardtoi
'
pentru sufletul nostru, al fieciruia dintre
noi: ,,O, suflet cregtin,{ie gi tuturor su-
fletelor pe carele-aziditDumnezeu dintru
inceput,gi celor pe care le va mai zidiinc6",
pant la sfrrgitul veacurilor. intrebarea
despremirele tiu, O, suflete,estecapitali
pentrutine. Ori cu cine te vei insofi, ii egti
aceluia mireas6. Te inso{egti cu lumea,
pieri odatdcu lurnea;te inso{egticu pdca-
tul, mori impreundcu el. Dacd te insolegti
cu diavolul, cu diavolul rdmdi in vegnicie.
Oricum ar fi, ai s?itot bei la o ap6, zi gi
noapte,carete ya arde cu setegi mai mare.
Dar c6ndte insolegticu Hristos,Mirele tiiu
cel legiuit, cu credinli gi cu dragoste,
numai atunci vei bea din apa cea vie, din
care nu mai insetezi,Si prin care curgi.in
viafa cea vegnic6,in ImpdrdfiaCerurilor"
(Predici, pag.267).Deci, incd o dat6,prea
iubililor fra{i ortodocgi,ce alegempentru
vegnicie: Via(a in Duh gi Adevdr, cu
Mdntuitorul nostru Iisus Hristos, in
impdrn{iaLuminii celei pururi neinserate
sau osdnda vegnicd dimpreunl cu tatdl
minciunii, sd nu fie la nimeni, sd nu fie
aceasticumplitdrdtdciregi bezni vegnicd?
Sdne rugemstdruitor,cu post luminat
gi priveghereduhovniceascd neinbetatd,ca
Domnul nostru Iisus Hristos, Cdruia I Se
cuvine toati Slava gi inchindciunea,sd
intoarcd intru nimic uneltirile tuturor
vrdjmagilorAdevirului Siu, ai sufletelor
noastregi ai sufletelor lor, iar pe noi, toli
cei chemafila TainaMAntuirii gi pecetlui{i
cu Taina Sfdntului Botez Ortodox, sd ne
miluiascd, sd ne intdreasci gi sd ne
m6ntuiascd.
$i mai mult, s6-L rugim cu umilinfd
peMdntuitorulHristoss6ne deatdria,de-a
putea zice gi noi, cum ziceau Sfinfii
Pdrin{i: ,,Bagd culitul mai addnc, nu mi
lepdd de dragosteapentru Hristos gi de
Dr. Ioan GANDU
redinfa Ortodoxd
tutt* tr August2016

Marea apostaziedin Creta gi rispunsul

Bisericiiluptltoare
Atrecut destul de la mareaapostazie spune acum. Dar Arhiereul jurl la toate forfele impotriva acestui sinod
a Sinoduluitdlhdrescdin Creta. hirotonie cd va ap[ra gi mdrturisi Dreapta din Creta! Forlele mele $unt mici, dar
Am linut sd incep acest cuvdnt cu Credinfl pdn[ lamoarte.In acestdomeniu putereaCelui pe careil slulescAicareeste
aceastdpropozilie, cu care md voi intdlni nu existd concediu, vacan{i sau amdnare, Piatra cea din capul unghiului, este'
la Judecatil,cdnd md voi afla in fala Celui ci trebuie s6-I spui lui Hristos tot timpul Dumnezeiascdgi va nimici cu suflarea
trddat in iunie 2016 nu de un Iuda. ci de prezent,altdu sunt,Doamne! Duhului Sfdnt toate ac{iunile
citevazeci. De atunci trdiesc cu inima sfAgiatd, ecumeniqtilortrddltori.
nu pentru apostaziavoitd sau incongtientd Citeam un articol, ultimul apdrut in
a lor, ci pentrupoporul careesteimpins in ordine cronologic[, al Biroului
Din cer, Sfintul Marcu suspini prdpastie mai ceva decdt porcii din Mitropoliei de Pireu care se ocupd de
turmele gadarenilor. combatereaereziilor: De ce sdrbf,toresc
,,Am vrut sd mdrturisim Ortodoxia, Oameni buni, incepem si plitim
am fost plini de cwaj etc.etc... . iar in final pdcatele noastre ale tuturor. Suntem un atdt de mult ereticii, mai ales papistagii,
am semnat."Cam aceeagia fost atmosfera neam carene-am ucis viitorul - cu puline faptul cd a avut loc Marele Sinod din
gi la Sinodul de laFerrara-Floren{a(1438- excep{ii,in care viazd Hristos - in ultimii Creta? Rdspunsul autorului grec: ori au
1439). De fapt, sunt dator sd fiu mai 27 de ani, cdnd pe cei mai buni dintre devenit papistagii ortodocgi (ceea ce nu
explicit: pdrinlii sinodali de atunci au fost tinerii care astdzi ar fi fost st6lpii s-a petrecut), ori acest sinod nu a
a m e n i n { a I i , i n f o m e t a f i , p o n e g r ! i , Ortodoxiei romdnegti i-am aruncat la funclionat ortodox! El a fost, de fapt, o
cumpdrali, gantajali etc., pdnd cdnd a mai gunoiul istoriei prin avorturi. paradl a influenfei gi a puterii ereticilor
rdmas unul singur care nu a semnat Nu ne dA D umnezeu Ierarhi asupraortodocgilorgi abolire a inv6!6turii
trddarea. $i pe acesta il chema Marcu Mdrturisitori pentru cd nu ne pasd noul despreBisericda SinoadelorEcumenice.
(Evghenicul). Era un biet Episcop - in ingine de mdntuireagi de viitorul acestui
ordinea Dipticelor Ortodoxe - nu era un neam. La mirturisire, ticerea e un
mare Patriarh, nu era o personalitate Asta a ajunsBisericaRomdndpentru
iubiti de cei lumegti,dar era cel mai mare u n i i : a m e n i n f a r e , g a n t a j , i n j u r i i , picat
teolog al Ortodoxiei, om al Harului gi al manipuldrigi alteasemenea. Esteatdtaurd
smereniei cunoscdtoare de adeviratd gi dezbinare,iar singurul care se bucurd Lupta de-abia a inceput gi chiar dac[
teologie, care a demonstratc[ papistagii estesatana. lucrdtorii viei sunt pufini, biruin{a este$i
(romano-catolicii) au venit la acel Sinod va fi a lui Hristos. Multi romdni - mai ales
inclusiv cu lucrdri patristice false; era un mireni I a$teaptdsd vadd cd, in spatele
om cu mintea lui Hristos, om cu coloand
SI ne unim intru Adevlr
sutanelor noastre de clerici, avem nu
vertebrald.$i el a fdcut multe incercdride inimi impietrite de dragosteaacesteilumi
a mdrturisi Adevdrul, de a sta impotriva Este vremea ca cei care simt gi
sau paralizate de ameninlSrile ierarhilor
minciunii, insdin final i-a rdmasun singur trdiesc ortodox sd se uneasci. Are neamul ecumenigti,ci inimi de mdrturisitori. Nu
lucru cu putinfi de ficut: pentru nimic in acesta puterea necesard pentru a se pentru cI am wea noi sd ne ddm mari, ci
lume nu a semnat!Iar bietul papd a spus, intoarcecu poc[in{i la Dumnezeu.Ne tot pentru cd datoria noastrdsfdntdestede a-L
la auzul veqtii cd Episcopul Marcu nu a agdfdmde via{a aceastagi de mirajul ei, sluji pe Iisus Hristos, nu pe noii Lui
semnat:,,Atunci nu am ficut nimic!" uitdnd cd Hristos ne-a promis ceea ce
rdstignitori. SA nu l6slm tdcerea sd se
dep[geqteorice putinf[ de a exprima, iar
agtearnd peste !ard, cdci astfel o vom
Singurul neinvitat: Duhul bucuriacuEl va fi vegnicd.
ffansformadin GrddinaMaicii Domnului,
Capul garpelui s-a cuibdrit in inima
Sfint! cum ne place sd o numim, intr-un Babilon
celui care a pus la cale toat6 aceastf,
lipsitde har.
batjocurd a Ortodoxiei fdcut[ in Creta.
in Creta nu au semnat noii Marcu ai Astdzi se wea impunerea cu fo4a a
Mult au rdbdat ortodocgii faptele mdrgave
Ortodoxiei: Amfi lohie, Irineu, Athanasie, tdcerii de mormdnt, iar cei care vor ticea
ale Patriarhului Bartolomeu. Acum a
Ierothei gi ceilafi pe careii gtim qi pe care - vor fi oricum sacrificali de trdddtorii
ii vom afla. In rest, ,,marii teologi, venit vremea ca inainte de condamnarea ecumenigti in final, tocmai pentru a-gi
puternicii, intdi-st[t[torii" asemenealui lui sinoda\d ca ereziarh ecumenist - cici
acoperiurmele fdrldelegii lor. Sd credem
Ana gi Caiafa,cei titrali la bursamasonicd va veni qi ceasul acela, Hristos conduce
- repet, a in ceea ce au crenfi strtrmogii nogtri.
C . M . B . ( a Con s i l i u l u i Mo n d i a l a l istoria, nu trepddugii iadului
Romdnia este atacatd azi nu de strigdtul
Bisericilor, de fapt al ereziilor) au semnat, venit vremea s6 zdrobim capul garpelui careseaudein Occident:Mare esteAllah,
ludndu-gi osdndd. $i nu erau nici care,in iunie 2016,a incetatsdmai sdsdie urmat de crime gi de explozii, ci de goapta
ameninfafi,nici infometafi, nici lipsifi de sprepoporul ortodox gi a inceput sdmuqte qerpeasc6: Ecumenismul este adevdr,
acoperig deasupra capului, cum au fost din mddularele Trupului lui Hristos, care
urmat de amdgireapoporului ortodox.
sinodalii de la Florenfa, de acum 500 de esteBisericaOrtodoxd.
Sfdntul Pantelimon gi Sfdnta
ani. Nu, au stat la hotel de 5 stele o Eu, un nimeni in ordinea acestei
Paraschevisdne deacuraj, respectivsdne
sdptdmdnd,au mdncat bine, s-au simfit lumi, ifi spun1ie,tr[d6torule Bartolomeu -
excelent,ca cei care fac istorie gi au fost Anatema! lumineze ochii duhovnicegti,trezindu-ne
alegi sf, reprezinte Ortodoxia. Singurul la adevdratamdrturisire a lui Hristos.
Acum cdteva zile, s-a ardtat Sfintul
neinvitat in Creta a fost Duhul Sfhnt! Doamne ajut6!
PaisieAghioritul unui mare teolog grec Ai
Sd le ddm timp de pocdin!6...Aqa se i-a spusc[ trebuie sb ne unim cu tofii, cu Pr. dr. Ciprian-IoanSTAICU

CredintaOrtodoxd
August20l6
CronicaAntihristului
o Cine crede cI lucrarea adunlrii
ecumeniste din Creta,din l6 -27 iunie20l6,
esteuh moft al marilor arhierei,se inqal[
amarnic.Acolo, frafilor,pe malul linigtital
M5rii Mediterane,au fost prezenli mulli
arhiconi, stlpdnii qi domnii intunecate,
puteriale iaduluicelui mai dejos, slobozite
sdsuceascd min{ilor pufinilorortodocgicare
au mai rimas pe p6m6nt gi s6-i mdne cu
gd rb a ci ul, in goan[ , p e a u to s tra d a
inclpltoare a satanei.Unii Sfin1iPdrinli ne
invafi cd prezenfadiavoluluiin apropiereili
di frisoanereci gi te apuci frica din senin.
De vreo doul luni incoace,de cdnd s-au
difuzat hot[rdrile sinaxei arhieregti,cam
asta se intdmpld in sufletul colectiv al
poporuluirom6n:o nelinigte,o angoas[,o
nesiguranfd, o tremurare.Cevardu lucreazi
la addnc,curenfii se tulburd iniuntru gi nu
gtim dacd va fi furtund sau tsunami. La
suprafafd apar scurte rdbufniri: stare{ul
MacarieBanu de la Schitul Oituz - Baciu
refuzd pomenireaierarhului locului, mai
nou, protos. Elefterie T6rcu{i, de la
Catedraladin Roman, procedeazd, la fel,
starelulGrigorie Man de la Schitul Lacul
Frumos - Vdlcea, impreund cu obgtea,
in tre ru p pom enir ea ier a rh u l u i d e l a
R6mnicuVdlcea,faptdpedepsit[imediatcu
schimbarealui din funcfie (aici povesteae
mai urdt[, ci pe motiva{ia sancfiunii
semneazi tofi starelii de la mdnlstirile
eparhieirespective,da, ftrd nici o refinere,
fbri nici o treslrire de congtiinfi, toli o apd
qi-un p[mdnt ecumenist, adic[ otrivit
duhovnicegte), in arhiepiscopia Iagilorweo
4-5 mii de oameni,printrecareqiclerici,au
semnato scrisoarecltre arhiereucerdndu-i
sd se dezicd,de ereziacretani a ecumenis-
mului, ameninfdndu-lcu nepomenireala
slujbe.Nepomenireae un fel de nerecu-
noaqtere, pdnluna-altasedezicdeel. in rest,
pe fundul mirii romdnegtide conqtiintee o
lin i q te c r unt l. Un f el d e s c rd g n i re
neperceptibill.O agteptareameninfItoare.
Cl in septembrie 2016seanunff,un sinod,la
Bucuregti,nu cretan,ci unul de-al nostru,
ddmbovilean,care,in art. 22 din pe drept
hulitul documentecumenist,,RelafiileBi-
sericiiOnodoxecu ansamblullumii creg-
tine", zicecd are el singur,sinodul,griji de
toate.Textual:,,Pistrarea credinleiortodo-
xe autenticeesteasigurati numai prin sis-
temul sinodal,care constituie dintotdeau-
na,in s6nulBisericii, ceamai inalti autori-
tate in aspectede credinldqi reguli canoni-
ce". O fi, cd altfel nu s-arpovesti,dar dac[
atdt de bine conservdel credinla strlmo-
geasc6, de ce a tr[dat-o cu semn[turiferme?
Cum o plstreazd,,autenticS",
a l t e r d n d - o o f i c i a l c u p a n -e r e z i a
ecumenismului? $i cdte sinoadetdlhlreqti
nu au fost intoarsede cltre poporul caree
adevlratul pdstrdtor al credinlei?! Eee,
oameni buni, un sinod rupt de turma
dreptmdritoare esteca un biet vaporcarenu
*ltoainF
mai pluteqtepe ap6, ci a luat-o htrisade
nebun prin aer qi cu cdt mai mult urci in
vlzduh, cu atAt mai rlsunltoare va fi
prdbugirea lui. Agtiardcnescdin bojocigi se
jurl c[ lupt[ pentruunitatecreqtini, un vacs
semi-diplomaticde uns ochii qi-agaorbi ai
tilpii sirmanea {Erii,gi-nrealitateftptuiesc
ruperea de Dumnezeu gi dezbinareaintre
creqtini,separlricarenu suntdecit biruinle
ale diavolului.Cine a adusecumenismulo-
ficial in Bisericl acela este dezbinf,torul,
furnizorulde nelinigtegi nesiguran{l,prici-
nuitorulseparlrii.$i nu poatenimenisi afir-
me ci poporul a introdusecumenismulin
via(abisericiiortodoxe,ci sinodula fdcut-o,
iluminalii arhierei.Atunci e clar, sinodul
trebuie sd se lepede de lepra aceastaa
ftridelegii! Daci n-o face,Dumnezeue sus
gi biciul de foc e in mdna lui. Doamne,
lumineaz[-ideocamdat[cu o razd,dinharul
Tdu! O Miercuri, I iunie 2016,in Elvefiaa
fost inauguratcel mai lung tunel din lume,
Gotthard,de 57,1 km, cu lucrlri in valoare
de I I miliarde de euro, care leag[ pe sub
Munfii Alpi orageleZurich de Milano (gtire
Agerprresdin aceeagizi). S-aadunatacolo
toatl floarea cea vestiti a Vestului
,,civilizat", lideri din Franfa, Germania,
Austria,Elvefia,Lichtensteingi nu numai.
In loc s6-i mullumeasci lui Dumnezeu
pentruajutoruluriaqpecarel-auprimit, mai
marii Europeigi natul spilat pe creier i-au
adus ofrande gi inchiniciuni satanei.
Momentul culminant al festivit{ii de
inaugurarea fost aparilia unui personajcu
coamedefap, careil reprezentape diavolul,
filmule{ele frcute il arati demonic de urdt
(vezi,,Cuvdnfulortodox"din 8 iunie2016qi
,,Culturavie{ii" din 9 iunie2016!).Lui i s-au
prosternatla picioarealte personajesumar
imbr[cate.Cu acestea,fie bf,rbafi,fie femei,
,,diavolul"a simulatrelalii sexualein apla-
uzeledementeale asistenfei.Tot lui i s-au
inchinat elitele conducitoareale Europei.
De altfel, spectacolul,pentru care s-au
cheltuit8 milioanede euro,areun conlinut
satanistde la capla coadi gi s-adesfiguratla
guraelvefiania tunelului.E incf,o probi cI
triim intr-o Europi complet antihristicd!
o Demonomaniaa cuprins Ei Romdnia!
Cdnd?Cevanou, la 6 iulie 2016,in SUA,
Australia gi Noua Zeelandl,a fost lansatun
joc decalculator,nou-nouf,numitPokemon
Go, tai-o dupd pokemoni,fugi dupi ei cu
picioarelegi cu telefonulmobil! Pestel0
zile,la 16iulie,softuljocului s-alansatqi in
lara noastri, la pachet cu alte 25 de state
europene. $i-atunci,,vdndtoare" sdveziprin
parcuriqi prin livezi dearltiri din aleaverzi!
Ziarelegi site-urilevuiauin urmltoarelezile
alelansdriideevenimente cu,jucdtorii"din
{ar[, trei cuvinte fiind cele mai uzitate:
pokemon,obsesieqi isterie.Ce semnific[,
defapt,cuvdntulpokemon?Ne-am interesat
qi noi la cei careqtiu,esteo abrevierede la
expresia Pocket Monsters, in traducere,
Paginal3
mongtri de buzunar.Aqadar, ,,tai-o dupl
pokemoni" este sinonim cu ,,fugi dupl
monqtri". Pokemon Go se conecteazIpe
telefonul mobil gi acfioneazdprin GPS,
adici te localizeazl prin satelit unde egti
qi-fi planteazimongtriin spafiulrealin care
te afli atunci,in parc,pe cl6diri, pe'rdu,pe
stadion, la biseric[, in apartament.N-ai
dec6tsi incepivdnltoareala tine acas[.$i,
tineretul, mai ales pugtii, se distreazi de
minune capturdndmongtri gdndifi de un
american.Astaesteunul din [ia cu milioane
de fluturi in cap,poatec[ nu suntfluturi ci
lilieci, mai degrabd monstropiteci,il
cheami John Hanke, putred de bogat, c[
gi-a infiinfat o companie care concepe
numai nebunii de astea virtuale de luat
minfile progtilorla vale.Unii au fbcut acci-
dentecu maqina,alfli s-ausuitin copac,che-
mdndapoi pompieriisd-i coboarede-acolo,-
allii au cdzutinrdu sauin pr[p[stii, cu ochii
ficqi in telefon dup6-undrac de pokemon.
Mai direct,frafilor,softul acestaconecteazl
deja sutede milioanede oamenipe careii
inva!6sd prindi mongtricu infdliqdrilecele
mai hidoase,si-i capturezegi s6-i plstreze
in telefonulmobil. PIi, daa,ci sedaupuncte
qi premiiin funcfiedevaloareapokemonilor
adunali.S[ md iertafi,esteun pasimportant
spre imbecilizarea gi demonizarea
planetard:fii d.emoniila purt[tor pdni te
invefi cu ei, ai demor in apartamentca gi
cumai aveaunc5{el.Intdi un demonvirtual,
apoi, de ce nu?, un diavol adev[rat. E o
gcoaldsatanicd,porniti gi coordonatddintr-
un centru de putere mondiall, pentru a
forma armatelede zombi ale impdriliei
Antihristului. Of, Doamne, lumea 'se
joac5...De-a iadul! o Planulcriminalde
metisarea EuropeiUnite, de carese ocupd
acum GeorgeSoros,a fost conceputde un
anumeRichard CoudenhoveKalergi (vezi
cartea lui intitulate,,Praktischer
Idealismus", Idealismulpractic),autorgi al
StatelorUnitealeEuropei,al Tratatuluide la
Maastricht, al multiculturalismului, al
zeificdriistatului.Omul acestaerafiul unui
ungur fugdrit de albanezi, c6,de aia se
cheami Kalergi,qi al uneijaponeze.A avut
un egou mai bombat dec6t mugchii
gonflabili ai lui Popey marinarul, de,
egoismde metis,gi o minte maleficdin care
a clocit distrugerearasei albe qi popularea
Europeicu metiqiasiatico-africani, un fel de
stru{o-capre, desprecare el insugi zicei ,,O
speciede sub-oameni, cruzi, infideli, fbri
neam, fird memorie, ftr[ fard, ugor de
dominatgi de manipulat".Planul siu se
aplic[ acum de la Bruxelles iar un mare
premiu pentru activiqtii cei mai fideli ai
mixtrrii popoarelor europene ii poarti
numelegi a fost acordatA^ngeleiMerkel qi
lui HermanVan Rompuy.Incepemcu greu
sd ne dumirim in ce lume tr6im. Doamne.
ocrotegte-i pecregtinigiperomdni!
Ioan de la CRUCE
Credinfa Ortodoxd
i ,,g.-.ro,.
EpeculsinoadelorffilhIre$ti rr€Ste
o ru;ine pentru noi"!
Interuiu cu Patriarhul Bartolomeu I de la Constantinopol
BartolomeuI are un titlu foarte lung:
Arhiepiscop de Constantinopol,Noua
Romdgi PatriarhEcumenic.A fost unul din
protagonigtiidialogului ecumenicincl de
pe vremeaPatriarhuluiAtenagora,cel care
l-a imbrifigat pe Paul VI. Pentru a i se
adresa, lumea folosegte apelativul
,,Panaghiotatos",adici Sanctitatea Sa:
atunci cAnd vorbeqtedespre sine, spune
,,SmereniaNoastrd".
Stdpe tronul lui Andrei de 25 de ani:
ales sub riguroasa lege a Ankarei care
prevede ci Patriarhul trebuie si aibl
cetifenieturcd,a trdit faza,,costantiniani"a
pregedinlieilui Erdogan,care i-a restituit
mindstireadin Sumelaqi gcoalateologicd
din Halki; iar acumsepregitegtesi trliasci
dura stagiune antigolpist6, ale cirei
consecinfeasupraviefii Patriarhului sunt
incdincerte.
Pe 27 iunie (2016), s-a incheiat,in
Creta,,,Mareleqi SfAntulSinod"al Bisericii
Ortodoxe.Un evenimentepocal,in ciuda
faptuluici uneleBiserici nu s-auprezentat,
construit cu ribdare gi credinf[, cu
instrumente vechigi noi:
- Care este motivul pentru care a{i
dorit acesteveniment?
- Marelegi SfdntulSinoda fost rezul-
tatul unei lungi pregitiri gi consecinfaunei
decizii panortodoxe,luatd inci de la ince-
puturilesecoluluiXX. Nu a fostcevanoude
vremece generafiide credinciogiortodocgi
a u c r es c ut c u a c e s t v i s : g i a n u me
convocareaSinodului,,Maregi Sfdnt".Dar
preg[tireaefectivda Sinoduluia inceputin
1961,cu prima conferin{ipresinodalidin
Rodi, care a pus bazele organizdrii
intreguluiprocespresinodal.Paqiiurmf,tori
au fost convocarea,,comisiilor"
pregdtitoarepresinodaleqi,,conferinfele"
pregdtitoaresinodale:in 2015 a avut loc
ultima conferinf[panortodoxi.
Aq vrea sd subliniez,in acestsens,c5,
imediatdupdalegereamea,acum25 de ani
in scaunul Sfhntului Andrei, au inceput
sinaxele(adici adundrile,n.r.) Patriarhilor
qiEpiscopilorBisericilorOrtodoxe:o noui
institulie care se inscrie in contextul
sinodalit6lii.Aqadarconvocareadin partea
Smereniei Noastre qi cu acordul altor
episcbpiai Bisericilorortodoxe,al Marelui
qi Sfhntului Sinod panortodoxnu a fost o
deciziepersonal5,ci o iniliativl careexpri-
ma maturizareaqi necesitatea de a convoca
acestsinod, pentru a realizavisul genera-
{iitor de credinciogi,pentrua abordagi a
solulionaanumiteproblemefundamentale
ale Bisericii Ortodoxe.De aceea,a$acum
spune comunicatul Sinaxei din luna
ianuarie a anului trecut de la Geneva,
participanlii,,,lindnd adevdrul tn iubire",
CredinfaOrtodoxd
potrivit cuvdntuluiapostolic(Ef. 4,15), au
acfionatpitrungi de spiritul armonieigi al
in,telegerii.In consecinfi, Intdistitdtorii
bisericiiau confirmat decizialor ca Sinodul
safie convocatintre 16gi27 iunie20I 6.
- Care a fost gi careve fi semnificafia
Sinodului pentru BisericaOrtodoxii gi ce
igi doregte Patriarhul Ecumenic acum,
dupl ceSinodul a fost siivirgit?
- Sinodul constituie un mijloc de
autodeterminarea Bisericii insigi gi un
mijloc de reinnoire a sa. Aga cum am
amintit in predica finuti la deschiderea
lucri.rilor Sinodului, ,,nu este vorba doar
despreo simpli tradi$e canonici, pe care
am mogtenit-oqi plstrat-o,ci de un adevS.r
teologic qi dogmaticfundamental,flri de
carenu existl salvare.Mirturisind credinfa
noastri exprimat[ de Simbolul sfdnt
[Crezul, n.r.], in una sfiinti, catolici gi
apostolicdBiseric6,declar6,in acelagitimp,
credin,tain sinodalitateasa,careintrupeazi
de-a lungul istoriei toate trdsiturile
m i s te rul ui B i seri ci i , adi cI uni tatea,
sfinfenia,universalitateagi apostolicitatea
ei. Biserica Ortodoxl a parcurs o lungd
perioadi ftrd a reuqisi convoaceun Sinod
de o asemeneaanvergurl, in special din
cauzacrizelor politice din secolul trecut.
Marele gi SfhntulSinod nu a avut caracter
de SinodEcumenicAi nu a fost vorba nici
m[car de un Sinodcares[ vizezeabordarea
chestiunilordogmaticesaude credin{5.Din
acestmotiv,tematicileaufost circumscrise,
pregdtite, elaborate gi transformate pe
durata lucrdrilor presinodalegi au fost
prezentateadunirii convocate pentru a fi
discutate.
Bisericaortodoxi, in conformitatecu
practica predominanti panortodoxi,
trebuie sd pund in aplicare,in ansamblu,
deciziile luate gi toate propunerile gi
punctele de vedere incluse in Enciclica
Sinodal[. In conformitatecu ceea ce s-a
decis in cursul ultimei Sinaxe a
intAist[tltorilor din ianuarie 2016 de la
Chambesy, fiecare Biserici Autocefall
Ortodoxl va valorifica in mod
corespunzitortexteleaprobategi Enciclica
sinodald.
Sinodul, prin textele elaborate gi
aprobate,a reugit sd rdspunddcu succes
e x i g enfel or modernei l umi cregti ne
ortodoxe, analizdnd gi oferind solu(ii
problemelor pastorale cotidiene, ca de
exemplu, cisltoriile mixte, relafiile cu
cregtinii de confesiuni neortodoxe qi
importanla dialogului intercreqtin gi
interreligios. Prezenta observatorilor
provenili din biserici neortodoxegi din
organizafiicreqtine[Consiliul ecumenical
Bisericilor,n.r.l, esteun exempluconcretal
.lugurr Zuro
importan{eipe care Biserica Ortodoxi o
atribuiecolabordriicu alli creqtini.Patriar-.
hul Ecumenic,ca primul Tron, avdndres-
ponsabilitatea de a coordonarelafiileqi dia-
logul intercreqtingi interreligios,urmiregte
cu statornic interes calea mlrturiei
Evangheliei. O mdrturie exprimati, in
cursul istoriei zbuciumatea patriarhatului
ecumenic,de figuri ca pirinfii bisericiiIoan
GurI de Aur gi Grigorie Teologul,Ieremia
(patriarhul care, in secolul al XVI-lea, a
rlspuns intreblrilor lui Melanchthon
spundnd: ,,Ajunge cu schismele intre
cregtini")iar in epocamoderndcu I_oachim
III, la inceputul secolului trecut, gi cu
Atenagorain anii gaizeci.
- La Sinod au participat mai mult de
doul treimi din Biserici: ce vor primi
insl Bisericile neortodoxe din partea
Sinodului din Creta?
- De fapt BisericaOrtodoxi a obfnut,
prin acestSinod,posibilitateade a seadresa
cu o mal mare autoconvingere societi{ii
modernegi de a se pronuntacu privire la
problemelegate de colaborareaqi coope-
rareacu alteBiserici cregtineqi cu alte reli-
gii. indeosebiBisericile OrtodoxeAutoce-
fale, acolo unde coexisti cu alte Biserici
Cregtind, confesiunigi religii,suntdeschise
faln de instaurareaunui spirit de pace qi
conviefuireprin dialog qi interacfiunecoti-
dian[, intr-o lume biciuiti de rdzboaie,te-
rorism qi instabilitatepoliticl. Aqa cum se
spunein Enciclica Sinodali a Marelui gi
Sf6ntuluiSinod,,,BisericaOrtodoxi a acor-
dat mereuo mare importan{i dialogului gi,
in mod special,dialoguluicu creqtiniide
confesiunidiferite.Prin acestdialog lumea
creqtind neortodoxi a aflat mai multe
despre Ortodoxie gi despre autenticitatea
tradiliei ei. Noi credem c[, dincolo de
continuareadialoguluiteologicbilateralcu
BisericaCa-tolicl a Romei,existiiun spafiu
pentruacfi-uni gi iniliative comune,cum a
fost ultima vizitil in Lesbos, efectuati
impreun[cu fratelePapaFrancisc,expresie
minimi dar exemplari de solidaritatefafi
derefugiafi".
- In secolul trecut migcarea ecu-
menici a cultivat in rindul Bisericilor
speranta de unitate: un vis care are
dugmani. Pestenoul ani se va siirbltori
al XVIII-lea centenar al primului sinod
ecumenic:ceresunt agteptiirile?
- Primul Sinod Ecumenic,de la Ni-
ceea,din 325, constituieo etapi esen{ialda
expresieisinodalit5liiBisericii. Prin inter-
mediulacestuia,Bisericagi-aasiguratiden-
titatea gi a fost protejatii in decursul seco-
lelor de diferen{eledogmaticeqi doctrinale.
(Continuarein pagina l5)
August2016 Pagina15

Ilristos nu are unitate cu ereticii (5)

Duhul necurat al ecumenismului propriilor specificdri,va fi invalidat, ca fa!6 de textele propuse spre disculie gi
pseudo-sinod,de cdtre un Sinod Ortodox votare,aq dori si vi pun in aten{ieinci un
Nu r[mdne nimic altceva decdt careii va urma,a$acum au fost invalidate subiectfoarteserios(n.r.intre timp, Sinodul
condamnarea unui asemenea Sinodde citre hot6rdrileSinoadelormincinoasede la Efes, Grecieia avutloc Aia fostdoveditdesinodul
poporul binecredinciosal lui Dumnezeu, Lyon gi Ferrara-Florefa de cdtreSinoadele ecumenist cretan, semndnd toate
pentrucd BisericaOrtodoxl estedatoaresi Ortodoxecarele-auurmat. documentele de pe ordineade zlt). De un
rlmdndla indllimeaei noetic6,ca,,mireasda secolincoace,ecumenismul ortodocgilor igi
luiHristos"(Efeseni5:27)nepitatf,.Suntem inaltpreasfin{ifi Mitropoli{i, are ca punct de plecare,careil intrefinegi
absolutsiguri c[, dacdSinodulviitor se va Intrucdtnu s-aintrunitSfdntulSinodal conduce,insiqi PatriarhiaEcumenicd,adic[
miqca, in mod consecvent,in cadrul BisericiiGrecieipentrua-qiexprimapozilia pe PatriarhulEcumenicAi Sinoduldinjurul
acestuia. De acolopurcrede duhulcelnecurat
PoemeleMiicutei al ecumenismului.Insd acest duh al
necurf,lieise odihneqte- din pdcate- qi in
Miicufa-orhidee Miicufa-plpidie aproapetoli mai-marii BisericilorLocale
Autocefale,dar,numeric,qi in cei mai mulli
atuncicdndte respir,beatde miresme egtifloare de pdpddie dintrearhierei.Astfel, continudsdpdtrundd
pdndazi, cu neputinf6de controlat,ca un
ca-nmiezuluneiflori de orhidee iar eu urc la tine prirrpuful
copilul care am fost se ascundeprintre atdtde ugor $arpe,in m[runtaiele Bisericii Ortodoxe,
spre a otrlvi trupul Bisericii celei a-toatl-
petaleqi foi de spulberat,aureola lumea.Ecumenismul,potrivit descoperiri-i
gi-i scap6olacrimd carete incojoardstrdns ,,de sus" a lui Hristos frcute c[tre Sfdntul
pentrutot ce a greqitde cdnd ca o imbrdfigare: GherondaEfremKatunakiotul,estestipdnit
a crescutmare Prafde cenugi suntori de duhuri viclene qi necurate.Patriarhia
pulberede aur? Ecumenicdare - a;a cum a fost adeveritde
istorie- ,,intdiet6file"celerele din punctde
Doina POLOGEA vedere eclesiologic qi duhovnicesc,in
proclamafiile qi acfiunileecumeniste (adicI,
Epeculsinoadelor6lhIre$ti in impreuni-rugdciunile cu eterodocqii,
qi cu cei de alte religii, in curtoaziile
dar

(Urmare din pagina 14) de comunicare gi o metodd de analizd, ecumeniste etc.).

Dupi schismadin 1054, Biserica nu a
incetat si-qi pund credinla in Dumnezeu
pentru realizareaunitagii sale depline: in
acest sens a continuat un dialog
constructiv. Din pdcate, doud sinoade
importante- cel de la Lion din 1274gi cel
din Ferraraqi Firenzedin 1438-1439 - nu
au reugit s[ repare diferenfele dintre
Biserica Oriental6 gi cea Occidentald,
diviziunea continuAnd pdnd in zilele
noastre.Firegtecd aceastae o ruginepentru
noi, cregtinii,gi nu trebuiesi ne oprim din
incercareade a restabili unitatea,,,ca sd
ajungem tofi la unitatea credinfei qi
cunoaqteriiFiului lui Dumnezeu,lastarea
blrbatului desdvArqit,la mdsura vArstei
deplinitd{iilui Hristos"(Ef. 4,I 3).
Dacd ne vom mul.tumicu ceeace am
avut, vom ajungela apatiegi la uitare,sau
mai riu, la refuzul de a dialoga cu frafii
nogtricreqtini.Acestaar fi un marepdcat,o
expresieanesupuneriinoastremaximefaf5
de voin{a lui Durnnezeu pentru unitate.
Prin harul Duhului Sfdnt,persoanele,care
in vremea noastr[ au fost chematesd se
pundin serviciulBisericii, sunt pitrunse
de o indispensabi16 noble,teqi sensibilitate
spirituall, astfelincdt sd se poatl exprima
cu o credintdqi o increderemai mare in
favoareaunitlti i cregtinilor. Aceastdvoinfi
a fost foarte puternicd la inceputul
dialogurilorteologicebilateraledin secolul
trecut,in ciudavocilor riuvoitoare careau
incercat s[ subminezeacest efort. Pin[
acum am reuqitsd gdsim un ritm constant
teologicd: acesteaconstituie instrumente
necesarepentrucooperareapractic[ dintre
noi cu privire la reflecliateologici. Firegte,
nu lipsescvoci din toateBisericilecreqtine
careprev[d cd acestdialog seva intrerupe:
insd nu trebuiesI uitim cd acestlucru i-ar
face mare pl[cere Denigratorului
gi
[Diavolului, n.r.] caredoreqtesepararea
care ,,calomniazd"[in greacd: diabolos,
n.r.] orice lucrarecareare ca scopunitatea
qi realizareaunui drum comun. Biserica
Ortodoxl, la rdndul siu, are credinfi in
Dumnezeu gi va continua cu optimism
dialogurileteologice,in specialcu sorasa
Bisericaromano-catolicd. Noi credemc6,
in urm[torii ani, vor avea loc progrese
semnificative.Nu ar fi infeleptsd stabilim
limite de timp pentrudialogulnostrugi nu
trebuie sd lucrim cu criterii gi reguli
seculare.Credemcd ar trebui sd dialogdm
cu onestitateqi cu iubire de oameni qi s[
continudm sd ne rugam mult, pentru a
incepesd rezolvlm, cu ajutorul harului lui
Dumnezeu, cdnd El va binevoi, toate
disputelenoastresi s[ realizam unitatea
mult doritd.(Text preluatdin ziarul italian
,,LaRepubblica", ediliadin l7 iulie 2016.
Titlul aparfine redacfiei noastre.
Traducere: Oana Enache).
Nota redac{iei: Am selectatacest
text pentru ca cititorii nogtri sd vadd
opiniile originale ale ,,capului
ecumenismului ortociox",ale campionului
unitetii diplomatice, de cancelarie,a
crestinilor.
tn actuafele condilii istorice ale
dominafieiduhului ecumenistla Patriarhia
E cumeni cf,, se cuvi ne ca E p iscopii
SinoduluiBisericii Greciei - dupi umila
mea pdrere- 36 se problematizezefoarte
serios,dacdva trebuisaunu s5votezetextul
,,Autonomia qi modul de proclamare a
acesteia".$i acest lucru pentru motivul
foarteseriosal relaliei singularedintreaga-
numiteleJ[ri Noi qi PatriarhiaEcumenicl.
Este foarte real pericolul ca, in virtutea
autonomieiBisericiiGreciei,Jnrile Noi sd
fie subordonatejuridicfiei directe a
PatriarhieiEcumenice.Noi, ca cet5leniai
Greciei de Nord, datd fiind politica
bisericeasc[ ecumenistl a Patriarhiei
Ecumenice,dorim s[ rimdnem ecclesialin
jurisdicfia Bisericii Autocefalea Greciei.
Nu dorim s6 fim domina{i de duhul
ecumenistalienatal PatriarhieiEcumenice.
ResponsabilitIfile bisericegti gi
duhovniceqti aleSinoduluiBisericiiGreciei
in privin{aacestuisubiectsunt,din punctde
vedereistoric, uriage.Din acestmotiv, v[
conjur[m,cu smerenieqi c[ldur[, ca P5rin{i
ai nogtriduhovniceqti,si ascultalide glasul
nostruplin de durere.(Comunicare cu titlul
,,Poateun Sinod al Ortodocqilorsd acorde
caracter ecl esi al eterodocqi lorqi sl
defineascd diferit indentitateade pdni acum
a Bisericii?" la Conferinla ,,Sfdntul gi
Marele Sinod. Mare pregdtire, nici o
agteptare",Pireu, 23 martie, 2016. Text
preluat de pe site-ul ,,Graiul Ortodox".
Traducere: TatianaPetrache).
Prof. univ.
Dimitrios TSELENGHIDIS

Credinta Ortodoxd
CAt de vechi e cultul Maicii Domnului?
(Urmare
dinpaginal) anumite evenimente deosebite din Noul
Testament: Buna Vestire ori inchinarea
pomenitein Evangheliade la Luca: ,,Fericit magilor.
estepAntecelecare Te-a purtat gi sdnii de la La inceputulsecoluluial Il-lea, Sfdnta
carete-ai hrinit!". Laaunivorbelor femeii, Fecioar[ este pictati
sub inflliqarea unei
Domnul a intiirit afirmalia ei: agaeste,Maica
femei lindnd pruncul in brale sau in alte
mea este fericitd! Insagi FecioaraMaria a
situafii: rugdndu-secu m6inile intinse spre
profefit: ,,Iatd, de acum md vor ferici toate
cer ori aSezatd pe un scaun.Cea mai veche
neamurile". din ele, descoperitdin cimitirul Priscilei,
Aceast[ preacinstire,intdi intr-o forml dateazdde la jumdtateasecoluluial Il-tea.
discretd,s-a manifestatpublic in decursul Ndscdtoarea de Dumnezeu apare aici
viefii FecioareiMari4 dar gi la pufin timp aqezat6,, cu Prunculin bra,te,in apropiereaei
dupd moarteasa. Furia evreilor la aflarea afldndu-seprofetul Isaia cu ruloul profefiei
prosldvirii date ei de soborul ce ii insolea
salein parteastdngd,iar cu dreaptaarltdnd o
sicriul cdtre mormdnt nu a insemnat o stea,
,,marealumind" pe care o prevdzuse
tulburarede moment,ci o izbucnirea unei (Isaia 9, l). O altd icoan6,din catacomba
puternice invidii acumulate,cdci cinstirea
Sfintei Priscila,provenindtot din secolulal
Preacuratei Maici nu le erastrdin[. Il-lea, o reprezintd in momentul Bunei
A$adar, cultul Maicii Domnului a Vestiri, stdnd pe scaun,iar ingerul Gavriil
existatin Biseric[ chiarinaintede SinodulIII binevestind.Foarte veche se crede a fi gi
Ecumenicdin anul431 de laEfes,cunoscdnd icoanaMaicii Domnului cu prunculin brafe
apoi o dezvoltareevidenti, a$adupdcum ne din catacombaSfintei Agnese, originard
invafd Teologia rds[riteand. Bun5,oar6, probabildin secolulal III-lea.
Sfrntul Dionisie Areopagitul,fumiz6nd un Mdrturii despre cinstirea Preasfintei
important indiciu despre un sentiment Fecioareincd din primelemomentede via![
obgtesc tuturor cregtinilor din epoca ale Bisericii ne oferd Sfinlii Pdrinfi. De
9i
embrionari a Bisericii lui Hristos, spunea: exemplu,in epistoleleSfbntului lgnaliu al
,,Mdrturisesc inaintealui Dumnezeucdnu mi Antiohiei (+107) se g[sesccinci texte unde
s-a pdrut lucru de crezare c6, afard de se afirmd fecioria Maicii Domnului, iar
Dumnezeu,s[ mai fie cineva plin de atitta Sfinfii Iustin gi Irineu, ii proclamd
putere sufleteascd gi de atdta har maternitateadivin6,purureafecioriagi rolul
dumnezeiesc.Iau martor pe Dumnezeuc6, de noud Ev6. Origen (+ 254) subliniq
dacd n-a$ fi avut in minte gi in inimd maternitatea ei spirituali, iar Tertulian
inv6!6tura dumnezeiascd,a$ fi socotit pe spuneacd pe care a comis-oEva
,,gregeala
FecioaracapeadevdratulDumnezeugi i-agfi crezind diavolului, a reparat-oMaria prin
dat inchin[ciunea care se cuvine numai credinlaei in inger".In viafaSfdntuluilustin,
adevdratului Dumnezeu, pentru cd mintea martirizatla sfdrgitulsecoluluial Il-lea, se
omeneascdnu-gi poate inchipui mai inaltd menfioneaz6 rugdciunea cdtre Sfdnta
md.rire,cinsteqi frumuselesufleteascd decdt Fecioardpentrua-i veni in ajutor.Acelagirol
aceeapecareamvdzut-oeu". de ajutStoaregi mijlocitoareal Ndscdtoarei
P r e z e n f a d i n t r u i n c e p u t u r i l e de Dumnezeu reiese din rugdciunea
cregtinismuluia cultului Maicii Domnului SfhntuluiEfrem Sirul,trditorin veaculal IV-
ne-o demonstreaz6,gi reprezentarea lea:
,,Prea Sfdntd Doamnd, Maica lui
iconograficd.O vechetradi{ie,confirmatdin Dumnezeu, singura prea curat6, sfinfeqte
scris din secolul al Vl-lea de cdtre Teodor gdndurile mele, stdpdnegte-misim.turile,
C i t e f u l , n e s p u n e c d S f d n t u l L u c a pornirile, d6-mi inlelepciune",iar Sfantul
Evanghelistul a pictat mai multe icoane Ambrozie al Milanului ne spune cd
inchipuind-o pe Fecioara Maria gi cAteva fecioarelece intrau in mlndstiri o luau ca
icoanealeDomnuluiHristos. pild[, considerdnd-ochipul des[vdrgit al
Ce-i drept,nu au ajunspdndla noi prea fecioriei.
multe gtiri despreviafa religioasi publicd a Aceste succintemdrturii desprecultul
cregtinilordin primelesecole,din pricin[ cd Maicii Domnului confirmd faptul cd
ea se desftguracu precdderein mod tainic, autenticiicre$tininu au uitat-o nicicdndpe
ferit de ochii dugmanilorlui Hristos, in S f d n t a F e c i o a r d M a r i a . A l d t u r i d e
catacombe ori caseparticulare,spreaseevita M6ntuitorul Hristos,eaesteprezentd.nu doar
prigoanapersecutorilor. Icoaneleauapdrutin in rugdciunilepersonale,ci gi in iconografie,
catacombe, subform6simbolici gi alegoric5, in opereleSfinlilor Pdrinfi, in locagurilede
precum pictarea MAntuitorului in chip de inchinaregi spaliul liturgic al Bisericii, dar
miel saudepegte.De aceea,chipulDomnului mai ales in inimile credinciogilor. (Text
Hristosgi al SfinteiSaleMaici nu seintdlnesc preluat, cu voia autorului, de pe portalul
in aceastdperioadd decdt in legdturi cu doxologia.ro)

CredintaOrtodox[