t,,Dac[ Fiul v[ va faceliberi,liberive{ifi intr-adev[r"f
Revistddeculturd,atitudinegi spiritualitate
Ingerii nu pot privi firi
cutremur Sflngelecel Sfflnt (1)
tn mistica ortodoxd
autenticd si real duhovniceas-
c6, Ingerii nu pot privi, fErd a
se indurera, infricoqa gi
cutremura, sdngele
izvordnd din sfhntaicoan[a
Mdntuitorului nostru Iisus
Hri sto s din Der jav in o
( Ru si a ) , f 6c [ t oar e d e
minuni, precum nu au putut
privi Sdngele Sdu dumne-
zeiesc nici pe Golgota gi
nici in timpul Sfintelor
Liturghii, la care sunt
prezenfi in chip nevdzut, in
Taina Sfintei Euharistii,
Taind instituitii de insugi
impdratul Viefii, Arhiereul
Suprem,la Cina de taind cu
Apostolii, Biserica drept
sldvitoare actualizind, in
mod sfinfitor, opera Sa de
rdscumpirare, concenffati in
Jertfa 5i Invierea Lui; este
Taina Impdrtdganiei cu Sfrnt
Trupul qi Scump Sdngele lui
Hristos, prin prefacerea
darurilor de pdine gi de vin in
acestea, cu puterea Duhului
Sfent, invocatd de episcop sau
de preotin timpul epiclezei.
Nici arhiereii gi preo.tii
liturghisitori, nici cregtinii,
?propiindu-se de Taina
ImplrtSganiei, nu pot privi
SdngeleSdu cu ochii fizici, or
pe cel ap[rut tainic din aceastf,
icoand (sau doar vdzut pe-o
reproducere fideld a ei), fdrd
durere, fricd gi cutremur, iar
toli ceilalli oameni, avdnd
simful mistic incd funclional,
Alexandrieigi Teleormanului
a Episcopiei
nu pot rdmdnenepdsdtorila un
asemenea fapt suprafiresc gi
trezitor.
Icoana de la Derjavino
Ei bine, in zilele noastre, lui Adam, iar pentru cregtini
de cernere tot mai vdditl a este continud de la Hristos
Dr. Ioan CANUU noi, romdnii, ne afldm aproape
(Continuare in pagina 5)
Procesuldetractorilor
lui Eminescua $i inceput
Am redatfragmentuldin
numirul trecut al revistei
noastre(preluatdintr-olucrare
de psihologiejudiciarl scris[
in secolul trecut), pentru a
reiteraun fapt spiritual,moral
gi culturalindubitabil,lesnede
demonstrat,dar gi adeseori
uitat, in special de tagma
turigtilor istoriei:,,Adevdrul
are obiceiul dumnezeiesc gi
r Anul XX r Nr. | (227)o Ianuarie2016
Rostind adevirul,
urcim pe Cruce (1)
Interviu cu Pirintele IOAN de la PirAul Alb
- Plrinte loan, cu ani in
urmtr, discutam impreunii
despre vremurile grele pe
care ni le anunfasertr Sfinfii
PIrin{i gi duhovnicii
contemporani imbunilt5fifi
gi ni se ptrrea cI timpurile
acelea pe care le trliam
atunci sunt cele mai
cumplite. Dupit mai bine de
15 ani, trilim vremuri cu
totul gi cu totul modificatein
rtru fafi de acelea. Cum afi
defini aptrsarea pe care o
resimte lumea ortodoxii
asttrzi?E mai rIu in lume ca
acum douii decenii?
- Suntem intr-o vreme a
cernerii, a incercdrilor. Sigur,
cernerea pentru intreaga
umanitate a inceput la cdderea
incoace. in ce ne privegte pe
de ceasul rispunsului, in
imprevizibil de a iegi singur la
lumin[ in locul sorocit!".
(Corttinuarein pagina8)
preajma mai multor
rf,spunsuri pe care Dumnezeu
le agteaptd de la noi privind
libertatea pe care ne-a
incredinfat-o. S-ar p5rea c[, la
ora actuald noi, romdnii,
incepem sI culegem ceea ce
am semdnat dup[ aga-numita
revolu!ie democraticd.
Bdtrdnii spuneauinlelept, cine
seam[nd vdnt, culege fuffune.
Cam aga se intdmpld astdzi in
RomAnia, dacd ne gdndim la
numdrul imens de avorturi
frcute in tara aceasta, la
inmullirea gi oficializarea a$a-
nu{nitelor culte cregtine, mai
degrabd sectare gi pdgdne, la
proliferareapornografiei de la
cele mai mici vdrste pdnd la
cele mai inaintate, 'la
dezvoltarea revolufiei
homosexuale, la coruplia gi
ingeldciunea generalizate,la o
mullime de alte pdcate foarte
mari ale intregii comunitSfi.
Incet-incet, ni se cer
foan ENACHE
(Continuare in pagina 12)
L aErttl. z.

Agendaepiscopalia PS Galaction
Joi, 19 noiembrie 2015 - slujegteSfdnta Maslu in Catedrala Episcopald Sfdntul
Liturghie in biserica Sfintei Mironosile Maria Alexandrudin Alexandria.
Magdalena din Mindstirea Pantocrator Vineri, 11 decembrie - sivdrgegteSfdntul
Drdgdnegti Vlagca gi hirotoneqte diacon pe Masluin bisericaSfinlilor ImpdraliConstantingi
tdndrulCrimu F[nicd. Elena din Roqiorii de Vede gi SfEntulMaslu in
Vineri,20 noiembrie - slujegte,in sobor, biserica Sfintei Mironosi,te qi intocmai cu
cu alli arhierei, alSturi de I. P. S. Irineu, Apostolii Maria Magdalena din Mdnistirea
Mitropolitul Olteniei, in biserica Mindstirii Pantocrator- Drdglnegti V lagca.
Bistrifa - Vdlcea.Siv6rgegteVecerniagi Litia in SimbXtS, 12 decembrie - slujegteSfAnta
bisericaSfinteiMironosi,teMaria Magdalenadin Liturghie gi parastasin bisericaSf. Mironosile
Mdnlstirea Pantocrator- Drdginegti Vlagca gi Maria Magdalenadin Mlndstirea Pantocrator-
SfdntulMasluin acelagisffintl6cag. DrlgdnegtiVlagcagi sdvdrgegte Vecerniagi Litia
SAmbItS, 2l noiembrie - slujeqteSfdnta in acelagisfbntlocaq.
L i tu r ghie in bis e ri c a S fi n fi l o r Im p d ra { i Duminicl, 13 decembrie - slujegteSffinta
Constantingi Elena din Zimnicea, hirotonegte Liturghie in biserica Sfintei Paraschevadin
preot gi hirotesegteduhovnicpe diaconulCrimu parohiaOrbescadeJos.
Fdnicd.Sdv6rgegte Vecerniagi Litia in biserica Joi,17 decembrie - participi la Concertul
Sfintei Mironosile Maria Magdalena din de colinde susfinut de corul elevilor de la
MdnlstireaPantocrator- DrdglnegtiVlagca. SeminarulTeologic Sfhntul Calinic Cernicanul
Duminicl,22 noiembrie - slujegteSfhnta din Turnu Mlgurele, in Catedrala Sffintului
Liturghiein bisericaAdormirii Maicii Domnului Sfin1itMucenicHaralambiedin acestorag.
din RogioriideVede. Vineri, 18 decembrie - slujegteSfbntaLi-
Marfi,24 noiembrie - sivdrgeqteVecernia turghie in biserica Sfintei Mironosi{e Maria
gi Litia in bisericaSfintei Mironosile gi intocmai Magdalena din Mlnlstirea Pantocrator - Dri-
cu Apostolii Maria Magdalenadin Mlndstirea gdnegtiVlagca,hirotonegtediaconpe Gheorghili
Pantocrator- DrdgdnegtiVlagca. Iulian Tilpeanu qi sivdrgegte Sflntul Maslu,
Miercuri, 25 noiembrie - slujegteSfhnta impreundcu I. P.S.Teodosieal Tomisului.
Liturghie in bisericaSfintei Mironosife Maria SimbitI, 19 decembrie - slujegteSfiinta
Magdalena din Mdnistirea Pantocrator Liturghie gi parastasin biserica Sfintei Mirono-
DrdgdnegtiVlagca.Sdvdrgegte Sf6ntulMaslu in sile Maria Magdalena din Min[stirea Panto-.
bisericaSfinlilor ArhangheliMihail gi Gavriil crator - Drdg6negtiVlagca impreuni cu i. p. S.
din parohiaFotlcheqti- Videle. Teodosie,Arhiepiscopul Tomisului, care hiro-
Joi, 26 noiembrie - slujegte Sfdnta tonegte diacon pe monahul Simeon Popa din .
Liturghie in bisericaSfbntuluiMarelui Mucenic obgteaacesteirnlndstiri. Sdvdrqeqte Vecerniagi
Dimitrie Izvoritorul deMir din parohiaBratcov. Litia in acelagisffint locag. Redacfiaqi administra{ia
SAmbXtI, 28 noiembrie - slujegteSfbnta Duminicl,20 decembrie- slujegteSfhnta S.C.GEEAS.R.LBac6u
Liturghie gi parastas,in soborcu alfl arhierei,in Liturghie in biserica Sfhntului Mare Mucenic
Minlstirea Prislop,j udefulHunedoara. Gheorghe din parohia Brebina, hirotoneqte Autorizalie: J04I 1903I 1992
Duminicl,29 noiembrie - slujegteSfhnta diacon pe Ilie Mircea Gheorghiu,hirotonegte CaleaMdrlgegtinr. 185,bloc
Liturghiein bisericaSffintuluiMarelui Mucenic preot gi hiroteseqte duhovnic pe diaconul E6,etajII, ap.7, cod600073
GheorghePurtdtorul de Biruinfd din Ministirea Gheorghi$ Iulian Tilpeanu. ParticipE Ia Bac6u
Sfbntuluide la Jigdnegti. Concertuldecolindesustinutdecorul Catedralei Telefon/t'ax
: 0234I555370,
Luni,30 noiembrie- slujegteSfhntaLitur- EpiscopaleSfhntulAlexandrudin Alexandria. dupdora l8
ghie,in soborcu alli arhierei,in MdnistireaPeg- ^ Joi, 24 decembrie - sdvdrgeqte Ceasurile
tera Sfhntului ApostoI Andrei, j ude{ulConstantp. Impdrltegti qi SfdntaLiturghie in bisericaSfintei e-mail:
Marfi, 1 decembrie 2015 - slvdrqegte Mironosife Maria Magdalena din Minlstirea credintaorto
doxa@yahoo.
com
Sfdnta Liturghie gi parastasin biserica Sfintei Pantocrator - Dr5g[negti Vlagca, hirotoneqte
Conturi:BCRBacdu:
Mironosi,te Maria Magdalena din Mlnistirea diacon pe tAndrul Marius Enachegi hirotonegte
Pantocrator- DrdgdnegtiVlagca. preot gi hirotesegteduhovnic pe diaconul Ilie CodulIBAN RO63RNCB
002603089475000l;
Joi,3 decembrie- sAmbiti,5 decembrie- Mircea Gheorghiu. SdvdrgegtePavecernilacea
participd la lucrdrile celui de al XXXII-lea Mare qi Litia in acelagisfhntlocag. Baclu:
Trezoreria
CodulIBAN RO44TREZ
Simpozion Na(ional de Numismaticd organizat Vineri, 25 decembrie 2015 - slujegte
la Mdnlstirea Caraimandin Bugteni- Prahova. 06r5069XXX000579
SfbntaLiturghie in CatedralaEpiscopali Sfhntul
DuminicS, 6 decembrie - slujegteSfbnta Alexandru din Alexandria,hirotesegteiconom-
Liturghie gi parastasin biserica Sflntului Ierarh stavrofor pe Preotul Mihail Valentin Timaru.
Nicolae din parohiaV6rtoapede Sus.SdvArgegte S[virgegteVecerniagi Litia in bisericaSfintei
Vecerniagi Litia in biserica Sfintei Mironosile M i r o n o s i l e M a g d a l e n a d i n M d n d s t i r e a
Maria Magdalena din Mdnistirea Pantocfator- Pantocrator- Drigdnegti Vlaqca.
Drlginegti Vlagca. SimbitS, 26 decembrie - slujegteSffinta
Luni, 7 decembrie - sdvArgegteSfhnta Liturghie in biserica Sfintei Mironosife Maria
Liturghie gi parastas in biserica Sfintei Magdalena din Mdndstirea Pantocrator
Mironosile gi intocmai cu Apostolii Maria Drlginegti Vlagca, hirotonegte preot gi
Intreaga rdspundere
Magdalena din Mdndstirea Pantocrator hirotesegte duhovnic pe diaconul Marius pentru opiniile exprimate
DrdgdneqtiVlagca. Enache. SdvdrgeqteVecernia gi Litia in acelagi .
revine autorilor
Miercuri, 9 decembrie - slujegteSffintul sfdntlocag

CredintaOrtodoxd
Ianuarie2016
Editorial
Popoarede harapi albi
Un cuvdnt apostolic ne povdguiegte
cu inlelepciune: ,,Nu vd facefi robi
oamenilor" (I Cor. 7,23). Cu at6tmai mult
si nu ne ddm robi duhurilor rele, intrucdt
am fost,,cumpdralicu pre,f' (I Cor. 6,20),
cu sdngele prea scump al Lui Hristos.
Pdgdniicei din veacul dinainte de Hristos
se ocupaucu rdvnd de robirea oamenilor
din jur; dar qi pdgdnii cumplili de dupd
Hristos, chiar gi armatele regatelor
cregtine rdpeanu nu numai bog6$ile qi
animalelepopoarelorpe care le atacau,ci
inrobeau qi oamenii exact ca pe lucruri.
Omul, pradd vie al omului sau istoria
amard a neiubirii de Dumnezeu gi a
neiubirii aproapelui! Margul incongtient
spre vdgdunile iadului! Cd spune un alt
glas apostolesc:,,Cine s-a uitat, ins6, de
aproape in legea cea desdvdrqitd a
libeftAfii gi a stdruit in ea, fEcdndu-senu
ascultdtor care uitd, ci implinitor al
lucrului, acela fericit va fi in lucrarea sa"
(Iacov 1,25).,,Legea cea des[vdrgitda
libeftafil' e in duhul nostru, in sufletul
nostru, in firea noastrd, ddruitl de
Dumnezeu, fiindcd suntem pl[smuili
dupd,,chipul" Sfintei Treimi (Fac. l,26-
27), iar lucrul ei este puterea de a decide,
de a alege gdndurile, faptele, acliunile
noastre, dar gi de a rdspunde pentru ele.
Sfdntul Iustin Popovici zice: ,,Zidit dupi
chipul lui Dumnezeu, omul are libertate
dupd chipul lui Dumnezeu. Aceastd
libertate are dimensiuni uriaqe,
nemdsurate.Dupd voia sa liberd, omul
[...] poatesd ajungddumnezeudupd har,
insd qi diavol dupd voia sa liber6.
Intrebuin[atd cu in{elepciune
Dumnezeiascd,voia liberd il duce pe om
la Dumnezeu gi il unegtecu Dumnezeu;
intrebuintatdrdu,il ducepe om ladiavol gi
il unegte cu el" (Biserica ortodoxl gi
ecumenismul, Mdndstirea Petru Vodd,
2002, p. 51). Libertateae un dar neprefuit
din suflarea lui Dumnezeu asuprafdpturii
de lut, pe care Cdrmuitorul n-o gtirbegte
niciodatd. Sfdntul Simeon Metafrastul
intdregte aceastd idee: ,,Harul nu-l face
prin sild pe om neschimbdtor,legAndu-i
voia, ci, mlcar cd e de fafi, lasdvoia liberd
ca sd se facd vdditd voia omului agacum
este,fie prin virtute, fie sprepdcat.Cdci e
o [ege, nu.in fire, ci in hotdrdrea voii
libere, sd se poatd indrepta spre bine sau
spre rdu" (Filocalia, vgl, 5, Harisma,
Bucuregti,1995,p.375). In firea cdzutdgi
libertatea intrd sub jugul pdcatului gi al
morfii, motiv pentru care Eliberatorul
Hristos se intrupeazd, se jertfegte pe
Cruce, inviazd qi se inal,ti la cer zdrobind
pdcatul gi moartea, deschiz[ndu-ne larg
porlile spre viaja vegnicd intru ,,libertate
desdv6rgit6". Dar n-a for{at niciodatd, in
veac, weun om sd intre pe porlile acelea
fericite! Datoritd liberului arbitru omul
poate intra in robie la pdcat gi la diavol,
cddereaaceastafiind ceamai periculoasd,
primejduindu-l cu moarte gi cu chinuri de-
apururi,darelpoateintrainrobie gi laom,
cel mai adesea cu sila, aceastl robie
neprimejduindu-i obligatoriu mdntuirea:
,,Robul care afost chemat la Domnul este
un liberatal Domnului" (I Cor.1,22).
Cum il robegte omul pe om? Prin
violenfi sau prin viclegug. Toatd istoria e
plini de violenle fdrl limite impotriva
oamenilor care au fost robi{i, ldsdndu-i
fdrd nici o posibilitate de op{iunepracticd.
Doar cu gdndulmai puteausdfie liberi. La
fel, toatd istoria e plin[ de vicleguguri prin
care omul era fdcut sclav. Cele mai
moderne viclenii sunt cele financiar-
bancare, cele educative de spilare pe
c re i e r, c e l e i deol ogi ce, atrac{i i l e
consumistegi altele. De obicei, in ultima
sutd de ani au fost utilizate combinat,
violenla fizicd gi mentald cu viclegugul
diavolesc,conducdndla tirania absolutd,
cum s-a intdmplat in comunism in
lagdrele de exterminare gi cum se peffec
luirurile in lagdrele occidentale acum. in
toate cazttrile, poate cu mici excepfii in
c a re m o m e l i l e sunt formate di n
promisiuneabogdfiei, robia e primit6 la
schimb cu via{a: frdiegti, dac[ mi te faci
rob! Oamenii au ales, de obicei, robia,
ftrd sd congtientizeze cd gi aceastae o
formd lentd de moarte. Pentru ilustrarea
variantelor de viclequg imbinate cu
violenfa, am ales doud personaje
devenite,fdrd sXqtim cum, foarte actuale:
Spdnulgi Harap-Alb. Dupd ce il pdcdlegte
sd intre in fdntdna addnc6, pentru a se
rdcori, iatd momeala unei plSceri, Spdnul
il sechestreazdpe fiul de crai in spafiul
subteran, punAndu-i un capac greu
deasupra gi primejduidu-i viafa cu o
moarte iminentd: ,,Ei, cd bine mi te-am
cSptugit!Acum sd-mi spui tu cine egti,de
undevii gi incotro te duci, c6, de nu, acolo
if i putrezescciolanele!
Fiul craiului ce era sd fac6?ii spun.
cu de-am6nuntul,cdci, di, care om nu fine
la viali inainte de toate?
- Bine, atdta am vnrt sd aflu din gura
ta, pui de viperd ce mi-ai fost, zice atunci
Spdnul: numai catd sd fie aga,cd, de te-oi
prinde cu oca micd, greu are s[-!i cad[.
Chiar acum ag putea sd te omor, in voia
ceabun6,dar mi-i mil6 de tinerefiletale...
Dac6vrei sdmai vezi soarelecu ochii gi sd
mai calci pe iarbd verde, atunci jur6-mi-te
pe ascufigul palogului tiu cd mi-i da
ascultaregi supunereintru toate,chiar qi-n
foc de !i-ag zice sE te arunci. $i, de azr
inainte, eu o si fiu in locul tdu nepoful
Pagina3
impdratului,desprecaremi-ai vorbit, iard
tu - sluga mea; gi atdta vreme sd ai a md
sluji, pdnd c6nd ii muri gi iar ii invia. $i
oriundevei mergecu mine, nu carecumva
sd bleqtegti din gurd cdtre cineva despre
ceeace a urmat intre noi, cd te-am gtersde
pe fala pdmdntului. Ili place aga sd mai
trdiegti, bine-de-bine;iard de nu, spune-
mi verde in ochi, ca sd gtiu ce leactrebuie
s6-1ifac...
Fiul craiului, vdzdndu-se prins in
clegtegi f6rd nici o putere,ii jurA credinfd
gi supunere intru toate, ldsdndu-se in
gtirealui Dumnezeu,cum a vrea el sdfacd.
Atunci Sp6nul pune mdna pe cartea,pe
banii gi pe armele fiului de crai gi le ia la
sine; apoi il scoate din ffintdna gi-i da,
paloguls6-l sErute,ca semnde pecetluirea
jurimAntului, zicdnd:
- De-acum inainte si gtii cd te
cheamdHarap-Alb; aista 1i-i numele, gi
altul nu" (Ion Creangd, Povestea lui
Harap-Alb, Editura Albatros, Bucureqti,
1 9 8 3 , pl.3 - 1 4 ) .
Iegind din contextul povegtii, care
urmeazd un gir de inifieri qi incercdri
pentru un viitor impdrat, constatdm, cu
surprindere, cd in acest fragment gdsim
toate componentele unei paradigme
actualea inrobirii. In acestmodel, Spdnul
este fariseul .elitist al lumii actuale,
intruparea reutAfii, lucrdtorul rdu din vie
care doregtesd ia mogtenireaFiului, ba,
mai mult, poate fi identificat cu satana
care finte$te inrobirea intregii populalii a
pimdntului pentru creareaunei impdrdlii
antihristice. Fiul de crai e omul onest,
suficient de credul, usor de prins in
capcan6,degi alb, devine ilop, adicd rob
tigan sau sclav negru, urmagii blestema{i
sd fie robi ai lui Ham gi Canaan gi, mai
t|rziu, ai slujnicii Ag*, cea izgonitd de
cdtre Avraam gi Sara. El igi predd
libertatea Spdnului in schimbul
promisiunii cd va fi ldsat in via,ti. Jurd,
practic iqi depune viafa pe tdigul
palogului, ca legdmdnt pentru inrobirea
sa. Mai mult, scenariul incepe cu
dezvlluirea dosarului complet de
informafii despre identitatea gi viala sa,
document care intrd in mdinile Spdnului.
inrobirea ii oferd o protecfie precard,
pentru c6, in final, fiul de crai va fi
decapitat, aga cum au procedat, in pilda
evanghelicd,gi lucrltorii cu Fiul, trimis sd
iarodulviei.
Urmagii lui Iafet gi ai lui Sem,practic
tofi oamenii, inclusiv urmagii lui Ham,
sunt chemali, prin Noul Legdmdnt,
Ioan ENACHE
(Continuarein pagina 9)
Credin(a Ortodoxd
*utitru O
Un stfllp neclintit al credinfei(1)
Pdrintele Arhimandrit Arsenie
Papacioceste consideratunul dintre cei
mai distingigi mai valorogiduhovniciai
{drii, pentrucd a fost un monahde vocafie,
un duhovnicvenerabilgi experimentatgi
un trditor fervent al vie{ii cdlugdregti.
Acestenobile trdsdturisufletegtil-au ajutat
extremde mult in slujireagi misiuneasa
liturgicd sdv6rgitdla altar gi in scaunul
duhovniciei, precum qi in bogata sa
activitatecateheticdgi pastoral-misionard,
ins[ i-au atrasgi un noian de suferinfepe
care le-a suportat cu r6bdare gi curaj,
pdtimind pentru Hristos ca un adevdrat
mucenic.Aceste fapte de eroism moral
cregtin qi de rodnicd slujire in ogorul
Bisericii lui Hristos l-au inscris in
congtiinfaposteritSliiqi in galeriamarilor
duhovnici gi personaliti;i din istoria viefii
monahaleromdneqti.
Pirintele a vdzut lumina zilei, la 15
august 1914, in satul Misleanu, comuna
Periefi,jude{ul Ialomiga.DupS absolvirea
gcoliiprimaredin satulnatalgia cursurilor
liceului de arte gi meserii din Bucuregti,
secfiasculptur6,a fost o scurti perioaddde
timp primar laZdrnegti(udeful Bragov),a
efectuatcdqivaani de detenfiein temnilade
la Aiud (1941-1946), pentru cd fdcuse
parte din miqcarea legionard, apoi a
i m b r a fi g a t c a l e a v i e l i i p u s t n i c e g t i ,
peregrinAndprin cAtevaobgti monahale
din linuturile Olteniei (Frdsinei, Cozia,
Tismanaqi schitulCioclovina),undea stat
luni intregi refugiat prin pbduri gi prin
mun{i, pentrufaptul c6 era urmdrit pas cu
pasdeorganelesinistrealesecuritdgii.
In anul L949,esteinchinoviat la Md-
ndstireaSihdstriaCleamt), unde era stare{
PdrinteleIlie Cleopa,cu careva inchegao
strAnsdgi sinceri rela{iede prietenie.La
scurt timp este repartizat la Mdndstirea
Antim din Bucuregti,pentruci fusesesoli-
citat, din ordinul Patriarhiei, sd indepli-
neascdanumitemisiunila InstitutulBiblic.
LaAntim estecdlugdrit,in ziua de 26 sep-
tembrie 1949,pe seamaMdndstiriiSihds-
tria,iar anulurmitor sestabilegtein obgtea
Mdndstirii Slatina (udeful Suceava),pe
care o pdstoreala vremea aceeapdrintele
Cleopa.Acestaprimisesarcinadea popula
Mdndstirea Slatina cu 30 de monahi
(recrutalidin Sihdstria),ca, in felul acesta,
sl o poatdsalvade pericoluldesfiin$rii ei
de cdtreautoritdlileregimului ateu.
Tn anul 1950, in aceeagizi de 26
septembrie,este hirotonit preot pe seama
Ministirii Slatina, apoi este numit
spiritual la Seminarul monahal de la
Mdndstirea Neam!, care avea s[ fie
desfiinfatde comuniqtiin anul 1953. tn
anul 1952, Pdrintele Arsenie Papacioc
revine in obgteaMdndstirii Slatina,insl
datoriti faptului cd securitateailhdrfuia gi
il qicananecontenitpentruviafa saasceticd
Credinla Ortodoxd
gi pentruactivitateamisionar-educativd pe
careo desfrgurain rdndurilecdlugdrilorgi
a credinciogilor care veneau regulat la
mdndstire s5-i asculte sfaturile sale
prefioase,se hotdrdgtes6 se retiagd in
munli ?mpreund cu PdrinteleCleopa.Dupd
doi ani de viefuirein pustietate,infrdfi{icu
codrii gi cu fiarele s6lbatice, cei doi
anahorefiau iegit in lume transfigurafica
Plrintele Arsenie Papacioc
doi luminitori. Patriarhul Justinian i-a
chematla Bucuregtipentrua revigoraviala
d u h o v n i c e a s c di n m i n d s t i r i l e d i n
Arhiepiscopia Bucuregtiului: Jigdnegti,
Pasdrea,Cdlddrugani,Suzana,Zamfira gi
Cheia.In acesteobqtimonahale,pdrin{ii au
spovedit gi indrumat viefuitorii gi au
statornicit rdnduiala in toate laturile gi
aspectelevielii cdlugdregti,dupd pravila
Sfin{ilor Pdrinfi.La MdndstireaPasdreaau
fost arestalide o echipdde mililieni, ins[
au fost elibera{iin urma revoltei pe careau
declangat-omaicile impotriva acestor
slujbagicinici ai fo4elor intunericuluiqi ai
uneltirilor satanei. Dupd indeplinirea
misiunii, cei doi pdrinfi s-au intors in
MindstireaSlatinagi au formataici o obqte
de 120 de viefuitori, togi cdlugdritriitori,
cu viald aleas6, fapt ce a frcut ca
Mdndstireasdfie unanimrecunoscutaqi s6
i se atribuie supranumelede ,,academie
duhovniceasc6".P[rintele Cleopa $i-a
reluat oficiul de stare!, iar pdrintele
Arsenie a fost insdrcinatcu ascultareade
egumen.
In noapteazilei de 13 spre 14 iunie
1958,pe cdndoficia slujbade rdnd la altar,
a fost arestatimpreundcu alli monahi de
cdtre un grup de 90 de ofi1erigi securigti,
venili cu trei camioane gi doud magini,
inarmafi cu pugti, baionetegi echipament
militar, ca si evacueze cu forla
indrumltorii spirituali ai mdndstirii qi sI
distrugd acest focar de spiritualitate
ortodoxd. Pdrintele Cleopa a scdpat,ca
prin minune, in momentele tragice ale
acelui episod, ,,sdrind pe fereastrl .gi
ascunzdndu-sein pddure", dupd cum
mdrturisegtePr. N. Grebenea,in articolul
sdu,,IntAlnirecu distinsulArhimandritIlie
Ianuarie2016
Cleopa" (publicat in ,,TelegrafulRomdn",
an 140 (1992), nr. 25-26, p. 3), insd
Pirintele Arsenie a fost deportat in
inchisoare unde a suferit ani grei de
detenfie, fiind maltratat, torturat, bdtut,
schingiuit,batjocoritgi umilit ingrozitorin
temnilelecomunistede la Jilava qi Aiud,
unde a fost anchetat,terorizat,infometat gi
aruncatin camerefrigorifice zile intregi,
apoi a fost supusla cele mai sdlbaticegi
mai diabolice mdsuri de traumatizaregi
exterminareumand.Din toateacestecazne
gi iaduri cumplite, pirintele a iegit integru
gi nevdtdmatca qi mucenicii din primele
secoledeprigoandaleBisericii.
CAnd era anchetatde securigtigi de
ofilerii de ordine ii infrunta categoric,
in{elepfeqte,fErdnici o rezerv6"gi,pentrucd
aveao congtiin{dtreazdqi o credintdfermd
qi nezdruncinatd, grdia cu spirit de
rispunderecain fafa lui Dumnezeugi nu se
temeade cei ce ucid trupul, iar sufletul nu
pot sd-l ucidi (Matei 10, 28). Adeseori,
acesteinstrumentede rebeliuneale satanei
rdmdneaudezarmategi uluite, neavdndce
sd rdspunddla replicile lui prompte gi
vehemente. Rdbdarea sa indelungatd,
atitudineasa ddrzdgi curajoasdqi puterea
sa de convingere demonstrau faptic ai
evident lucrarealui Dumnezeuin via"tagi
sufleteleoamenilor virtuogi gi confirmau
prezi cerea Mdntui torului, Car e ii
imbdrbqtape alegii Sdi 9i ii indemna sd
rezistein clipeledramaticealeprigoanelor,
spunAndu-le: ,, ... nu vd g6ndili de mai
inainte ce vefi rdspunde;cici Eu vd voi da
gurd qi infelepciune,cdreianu-i vor putea
sta impotrivS, nici sd-i r6spundd tofi
potrivniciivogtri"(Luca21, | 4-l 5).
Dupd intoarcereadin exilul inchiso-
rilor comuniste,prin mijlocirea Patriarhu-
lui Justinian la Arhiepiscopul Teofil al
Clujului, Vadului qi Feleacului,i s-a per-
mis sd slujeascdla ParohiaFilia, un satde
catolici aflat in apropiereaoraguluiTurda,
undea flcut un adevdratapostolatcregtin,
trecdnd la Ortodoxie pe toli credinciogii
romano-catolicide acolo gi transformdnd
radical viala moralS a satului. Urmdririle
organizate sistematic de cdtre securitate
impotrivapdrinteluinu conteneaunici aici.
Dupd trei ani de pdstorirela aceastdparo-
hie, Patriarhul Justinian l-a chemat la
Bucuregtigi l-a numit starefgi duhovnic la
Mdn6stirea Cheia (udegul Prahova). gi
aici a sfin1itlocul, innoind viagaduhovni-
ceascda mdndstirii gi povdfuind sufletele
credinciogilorgi ale monahilordin intreaga
fard careveneaufrecvent la ddnsulpentru
spovedaniegi sfaturi folositoare.Prezenfa
lui in aceastl mdndstire nu convenea
nicidecum ateo-comunigtilorgi trebuia
smulsneapdratqi din acestloc.
Arhim. conf. univ.
Dr. Vasile MIRON
Ianuarie2016
Ingerii nu pot privi filril cutremur
Sflngelecel Sfent
(Urmare din pagina l)
sufletelor,mullimi de de rdu-credincioqi
ori necredinciogi,amdgili gi am6gitori,de
diverse orientdri pseudo-spirituale gi
pseudo-religioase,unele mai aberante
decAtaltele, anun{dprintr-o mass-media
planetar6, aservitd aproape integral
tuturor ndscocirilor drdcegti, ,,o nou6
congtiinfd religioas6", pregdtind fttil
caleaunei ,,religii mondiale a viitorului"
(eufemism pentru lucrarea antihristicd),
in care cei slabi de inger sd cad[ frrd
impotrivire, privind fErd fricf, qi
cutremur,ba chiar cu sfiddtoarenesimfire
qi neobrd"zare, Sfdnt SAngele
MAntuitorului Iisus l{ristos, pe care vor
s6-l inlocuiascd cu magia unui ,,nou
cregtinism" fbrd Hristos, prinzdnd
rdddciniin specialprintre,,ecumenigti"!
Numerogi orbi sufletegti sau chiar
cregtini numai cu numele se las[
inregimentali, din ignoranfd, lene, uitare
sa u p e nt r u f oloas e ma te ri a l e , i n
,,fenomene"r"magii"r"experimente" qi
,,migcdri",precum,,yogocregtind",))zen-
ul cregtin", tantra-yoga (magie neagri
tibetand, cu filiale in munfii din New
Mexico),"medita1ia transcendentald
cregtin6"(sic),"guru maharaj-ji", cu
spectacole demonice, intr-o Americd,
socotiti totugi,,cregtin6",,,hareKrishna",
,,ozn-uri" gi ,,migcarea harismaticd",
plind ochi de ,,mediumuri creqtine"
(sic),"daruri spirifuale" qi,,fenomene
paranormale", vddit rdtdcitoare gi
pierzdtoare de suflete, toate analizate
extrem de realist gi pertinent, in lumina
Sfinfilor Pdrinfi ai Bisericii Orrodoxe,de
cdtre Cuviosul Ieromonah Serafim Rose
in Ortodoxia qi religia viitorului,
Bisericd ,,ftrd de care nu le va fi posibil
cregtinilorsd se mdntuiascd,in vremurile
ce se apropie ale lui antihrist" (Editura
CarteaMoldovei, I 995):,,Falgii prooroci
ai timpurilor noastreanunf[ cu glas din ce
in ce mai puternic apropiereanoii ere a
Duhului Sfdnt, a noii Cincizecimi, a
punctului Omega. Este exact ceea ce se
numegte in adevdratele profelii ale
Bisericii Ortodoxe, domnia iui antihrist.
Aceastd profefie, tocmai acum tn zilele
noastre,incepesdseimplineascl, cu forla
unei puteri demonice.
In treaga at m os f e rd s p i ri tu a l d
contemporand se umple cu puterea
experimentelor de inifiere demonicl gi
aceastape mdsurd ce taina nelegiuirii
intrd in faza penultimd, in care incepe sI
posede sufletele oamenilor $i,
intr-adevdr, nu numai pe ale lor, ci chiar
pe ale celor alegi ai Bisericii lui Hristos,
de-i va fi cu putin1d.
Im p o tr i va acestei experi enl e
religioase de mare forfd, cregtinii
ortodocgitrebuie sd se trezeascdgi sd se
inarmezecu adevdrat,sddevind pe deplin
congtienlide ceeace inseamndOrtodoxia
cregtinl gi in ce chip scopurile sale sunt
total diferite de ale tuturor celorlalte
religii, fie ele ueStine sau necregtine.
Cregtini ortodocgi, pdstrafi cu sfinfenie
harul ce vi s-a dat! Nu ingdduili sI devind '
o chestiunede obignuin!5! Nu-l mdsurafi
dupdmdsuraomeneasclqi nu vd agteptafi
ca el sd apardlogic saupe infelesulcelor
care nu sunt capabili sd p[trundd nimic
din ceea ce dep[gegte omenescul sau
celor carecred cd il pot obline altfel decdt
aratd, predania Sfintei Biserici a lui
Hristos dintotdeauna.
Cdci adevdrata Ortodoxie, in mod
necesar,aparecu adevdratnelalocul eiin
acestevremuri satanice;o minoritate din
ce in ce mai accentuat6a celor dispreluili
gi cam nebuni,silili sdtriiascd in mijlocul
unei maseal c[rei revivalismreligioseste
inspiratdeun cutotul altfel de duh.
Noi insd ne mdngdiemcu cuvintele
cele tari qi sigure ale Domnului nostru
Iisus Hristos Nz te teme, turmd micd,
pentru cd Tatdl vostru a binevoit sd vd
dea v oud imp dr dli a(Luca 12, 32).
Fie ca tofi cregtinii ortodocqi sd se
intdreascd pentru marea bdtdlie care ii
agteaptd,gi sd nu uite niciodatl cd, in
Hristos, victoria estedeja a noastrd.Cdci
El ne-a promis ci porlile iadului nu vor
birui BisericaSa(Matei 15, 18) gi ci pen-
tru cei alegi El va scurta zilele urgiei gi
strdmtorii celei de pe urmd (Matei 24,
22).
$i apoi, cu adevSrat, dacd"Dumne-
zev este cu noi, cine este impotriva
n o a s t r d ?( R o m a n i 8 , 3 1 ) . C h i a r i n
mijlocul celor mai sdlbaticeispite, nou6
ni s-a poruncit: indrdznili, Eu am biruit
lumea(loan16,33).
Se ffAim deci gi noi, agacum au fE-
cut-o tofi adevdralii cregtini inaintea
noastrd,cu certitudinea cd toate cele ce se
vdd au un sfhrgit gi cd Mdntuitorul nostru
va veni curdnd; c6ci Cel ce mdrturiseSte
acestea"zice: Da, vin curdnd! Amin. Vi-
no, Doamnelisuse (Apocalipsa22,2}) .
pagina5
Scurt istoric al sfintei icoane
I5c5toarede minuni din Derjavino
Am reamintit toate acestea,dorind a
subliniacdt demult ne iubegte, miluiegte,
intdregte qi cilduzegte cu Harul Sdu,
Domnul nostru Iisus Hristos, dar qi cdt de
mult sufer6 incd, desigur dumnezeiegte,
pentru toate cdderile, govdielile qi vai,
chiar lepdddrile noastre, ale multora
dintre cei chemali de El la Taina Mdntui-
rii. Privind zilnic sfdnta icoand (am
aSezat-oin imediata mea apropiere), md
simt addnczguduit de modul tainic, multi
milostiv, prevenitor gi cerescpedagogic,
in care parcd Mdntuitorul ne-ar zice:
,,Vede!i,iubifii mei copii, infia{i prin Har,
iardgi am ales sf, sdngerez tot Eu, chiar
sub ochii vogtri, pdnd la sfdrgitul veacu-
rilor, doar, doar, vefi inlelege cu to{ii, ca
ucenici chemafi la gcoalavegnicei,cd in
Taina Iubirii Mele, cei care vor sd-mi
urmeze Mie, in duh gi adevdr, trebuie sd
ldcrimeze gi s[ sdngerezeei ing$i, lup-
tdnd lupta cea.bun[,gi nicidecum sd-i fa-
cSpeallii sapldngdsausdsdngereze,pre-
cum fac intotdeauna tofi irozii, fariseii,
iudeleli caldiii vdnduli stdp6nitoruluicel
intunecatpenffu cdliva arginli !
Iatd, deqi sunt Impdratul Vie{ii qi
JudecStorul tuturor, avdnd intreaga pg-
tere, cu Tatdl gi cu Duhul Sfhnt, in cer gi
pe pdmdnt,incd ii chem pe to1i,jertfitor,
chiar gi pe cei mai govdielnici dintre voi,
sd-gi indrepte privirea lor cdtre Sdngele
Meu gi sI fie credinciogi, nu
necredinciogi!".
$i imediat, in chip proniator, mi-au
revenit in memorie aceste excepfionale
versuri ale lui Boris Pasternak(din poe-
mul ,,GrddinaGhetsemani"),care subli-
niazdgrditor a tot infelepciuneaMilosti-
virii Dumnezeului Iubirii, Iertdrii gi
Dreptafii, cdci Judecdlile Lui nu sunt
nicicdndca ale noastre:,,SocoficSlegiuni
de ingeri, Petre,/ N-ar fi putut Preabunul
a-mi trimite / $i nu-mi clinteau un fir de
pdrhainii / $i tofi ar fi in praful Palestinei.
I Ci carteavielii tocmai a ajuns I La pa-
gina aceeacdnd murim / $i trebuie acum
si se intdmple / Aga cum estescris in ea.
Amin. I Yezi, secolele merg ca Pilda. /
Din mers pot sd se-aprinddjar. / Spre
slava ei infricogatd I Pogor in groapd
voluntar, / $i md inall dup5 trei zile, / $i,
precum plutele pe ap6, / Convoi, iegind
din intuneric, i Toli vecii-mi vin la
judecat6".
CredinlaOrtodoxi
Pagina6
Smerifi, sI-l sllvim pe Dumnezeu!
Arhimandritul Simeon Kraiopoulos
esteun fin cunoscdtoral sufletului uman,
al problemelor omului contemporan,pe
care le dezbate tran$ant, prin
,,prisma experienlei sale de
duhovnic, gi la care incearcdsd
ofere solufii din perspectiva
viefuirii cregtine" (Nota
editorului). Cartea pe care v-o
propunem, Stresul - cum se
nagte gi cum se vindecl
(Editura Bizantind, Bucuregti,
2015), in traducerea Garoafei
Coman, este dedicatdcelei mai
acutegi desintdlnite pdtimiri din
zilele noastre,care a devenit o
problemd globald gi tinde sd fie
una din cauzele importante ale
afecfiunii psihice qi fizice. Rdul,
dupd Sfin{ii Pdrinfi, este lipsa
binelui.Riul nu existdprin sine,
dupi cum intunericul inseamnd lipsa
luminii. Acolo unde estelumind nu poate
sta intunericul; aqa este gi cu r[ul - el
existi acolo unde lipsegte binele. Am
putea spune cd stresul este inexistent.
Omul genereazl.stresulprin atitudinea lui
gregit[ fald de sine insugi, fald de ceilalli,
fafa de realitatea inconjurdtoare, fald de
adevdr,dar, in mod special, prin purtarea
sagregitdfa1[ de Dumnezeu.Agadar,toate
chinurile prin care trecem, care ne fac
viala imposibil[, sunt create de noi,
deoarecene ldsdm sinele propriu sd fie
rdnit de tot ce se intAmplf,, avdnd falsa
impresie cd sunt de vind cei din jur. Nu
putem in{elegecd toate lucrurile, chiar gi
cele rele, slujesc omului. Felul in care
omul reacfioneazd atunci cdnd are o
supdraree ca gi cum ar rdsuci cugitul in
propria rand. Copilul cdnd e mic nu are
stres, nu numai pentru cd mintea gi
rafiunea lui nu sunt mature, dar gi pentru
cd se increde total in plrinlii lui. Dacd gi
persoana maturd s-ar incredinfa lui
Dumnezeu,nu ar mai avea nici ea sffes.
Asta nu inseamnd cd omul nu-gi face
treburile sale. Pe el nu-l epuizeazd atdt
munca, oboseala,cAt stresul pe care gi-l
provoacd singur. Evident, vedem gi
credinciogi care sunt nelinigtifi, merg la
doctori, iau medicamente.Acegtia sunt
aga din fire, e de pirere autorul cd(ii.
Alcdtuirea lor psihicd e una care
favorizeazd tulburarea, ii face sd nu-qi
gdseascd odihna. Dar dacd ajung cu
adevtrratsd-L gdseasc[pe Mdntuitor gi sd
se inc r edin{ eze L u i , to a te a c e s te
neajunsuri dispar. Este nevoie ,,sd ne
preddm sinele nostru lui Dumnezeu", s[
nu ne conducemsinguri in via{6: ,,Omul
cu Dumnezeunu sesimte strivit, nici nu se
rdneqte, nici nu-gi rdsuceqteculitul in
rand"(p.22).I sepoateintdmplagi omului
CredintaOrtodoxd
care se increde in Dumnezeu sd fie in
p e ri c ol , s5 fl dmdnzeasc6, sd ai bd
probleme,dar ele nu-l vor stresa,nu-i vor
crea iad in suflet.
Paradoxal, dar acesteaii
fac bine, deoarece
Creatorul are,,gtiinfa de a
pune toate aceste
neajunsuri in slujba
omului". Ne punem
intrebarea cdnd va avea
omul linigte? Gdsim
rf,spunsul 1a Pdrintele
Simeon: cdnd omul se va
impdcacu sine insugigi va
putea sd trdiasci intr-o
companie nesfdrgittr cu
sine insugi, cdnd se va
incredinfa lui Dumnezeu.
Din pdcate, marea
problemd a omului
contemporan este gd nu poate rdm6ne
singur,nici m6carun pic, cu propriul sine.
De aceea, evitd linigtea, reculegerea,
izolarea, in sensbun. Totugi, omul simte
nevoiasdvorbeascd,sI asculteradioul, sd
priveascd de pe balcon, sd facd orice
altceva numai sd nu fie singur cu propriul
sine, in confruntareacu acesta,qtiind cd
esteun microcosmos,pentruci s-arsperia
de ce ar vedea acolo. Dacd ar fi impreund
cu Divinitatea nu ar mai avea fricd de
nimic.Againfelegemcdtdemulttrdim noi
in afara realit[1ii: omul este ,,instriinat",
,,alienat", ,,gi-a pierdut sinele propriu qi
trdiegte continuu in afara sa". Autorul
chiar afirmd cd avem de-a face cu o
sirualie schizofrenici in care trdim. Un
astfel de om se gdndegtedoar la propriul
interes, cum sd-l nedreptdfeascdpe
aproapele sdu; va face totul ,,Sd te
inghitd": ,,Din moment ce igi mdndncd
propriul sine,nu te va mdncape tine?" (p.
26).
Domnul le gtie pe toate gi nu ne va
ldsa, indiferent de imprejurdri, doar cd
doregtestrtr6im dupd voia Sa.Dacd omul
intrd pe calealui Dumnezeu,in poruncile
Lui, oricdt ar fi de amar paharul
necazurilor la inceput, se va indulci pe
urmd. Iar acegti oameni, pe care noi ii
credem eguafi,mergdndpe calea divin6,
trdiesc o mare bucurie. Dac[ rabdd, se
mustr6,ndddjduindla mila Domnului, igi
vf,d vina, sldbiciunea, gtiu cf, trebuie sd
pldteascd,suportdmai ugor consecinlele
gregelilor 1or,iar Dumnezeu ii sfinfegte,
p6nllaurm6.
In stilu-i surprinzltor de direct gi
limpede, pirintele demonstreaz[ cum
stresul se nagte pentru cd lucrurile nir se
intdmpl[ dupd voia qi logica noasffd
lumeascd,nu dupd pronia divind, ci dupi
cum vrea ,,eu-I" meu, adicd nu este
Ianuarie2016
satisfEcutdiubirea de sine. Omul smerit
nu are stres.Desigur, nu excludem exis-
tenfaunor oameni care,degi nu sunt sme-
ri1i, ei sunt fdrd stres,deoarecesunt echi-
librafi in toate. ,,Smerindu-te,te lagi in
mdna lui Dumnezeu.Ldsdndu-tein mdna
lui Dumnezeu,te smereqti,in care cazaisi.
cdinfi inlduntrul tdu, ai gi intristare dupd
Dumnezeugi vin gi lacrimile. $i iati pro-
gresul,imbundtdfirea".Adeseori omul su-
ferd pentrual1ii,fie cd sunt din familie, fie
din apropia{ii lui; dacd o face dupd voia
divin6, atunci lucrul acestaestecevasfdnt
atdtpentruel c6t gi pentruceilalli, dar dacd
durereagi necazul sunt din sldbiciune gi
din iubire de sine, fiind o intristare egois-
t[, aducedeznddejde,devine stresgi con-
sumdsufletul. Numai intristareapotriviti
lui Dumnezeuhrdnegtesufletul, i[ cur6{5,
il intdregte,il faceuriag.
In capitolulExist5 numai prezentul
pdrintele analizeazd" cum presiunea
timpului reprezintl un alt factor de stres.
Autorul afirmd cd ,,dintr-un punct de
vedere,timpul esteinexistent". Nu existd
trecut sau viitor, ci doar prezentul.Omul
are impresia cd fuge timpul, cd nu-gi
termind treburile, cd rugdciunea nu mai
incape.O comparatieelocyentdeaceeacu
atomulcaree format din nucleu,electroni,
gi golul dintre ele ce nu poatefi vdzut. Dar
in timprrl nostru,nici nu ne ddm seama,ce
gol existd! Acesta trebuie umplut cu
rugdciune : ,,Doamne, Iisuse Hristoase,
miluiegte-m6!" S-o spunem din inimd,
linigtili, cu increderein Dumnezeu.Cdnd
omul se i ncredi nl eazd sm er it lui
Dumnezeugi comunicdcu El, mobilizdnd
partea bund a lluntrului sdu, incepe ,,sd
scape de griji", ,,sd trdiascd confortabil
via,talui", ancorat in viafd, chiar dacd le
vedepe toate,nu sesperiede nimic.
ln analiza pe care autorul o face
ilustreazdcu fapte patristice dar gi din via-
fa noastrd(foarte interesanteideile despre
copiii care se nasc cu predispozilie spre
nevrozd), arltdnd cum ajunge omul sd
aibd trei feluri de reacfii dupl sdvdrgirea
ptrcatului: de cdinld (alergarea la mila
Domnului); de nepdsare fald de pdcat
(careduce la inhibareacongtiinleimorale,
la impietrire, pdnd la descregtinare)qi de
justificare (a sevedeasifuafia luiAdam gi
a Evei). Autorul simte nevoia sf,-l citeze
pe pdrintele Porfirie: ,,Cu bldndefea,cu
rdbdarea, cu dragostea, puteli deveni
sfinfi. Sd punem in fiecare zi inceput bun,
sd aveli bund dispozilie, entuziasmgi dra-
goste,rugdciunegi tdcere.Nu s[ vd stre-
safi gi sd vd doar6in piept". ,,Astfel, ca sd
nu vd dedali supdrf,rii, care nu aparline
Duhului lui Dumnezeu,dedafi-vdslf,virii
lui Dumnezeu".
Lucia ENACHE
IanuarieZOte PagnaT

Psalmistulvalah
C o n v ins de , , ge n i u l i me n s a l pitoreascd,in toatd amploareaei simfoni- ultimele generafii!) nu mai trebuie sd
Poetului-Sfdnt", Adrian Botez gi-a c[ gi in toatdsplendoareaei tulburdtoare!" mucegliasc6 pe rafturile unor biblioteci
asumat rdspundereascrierii unei ample DecelAnd motivele care au stat la municipale gi ordgdnegti(cdci tocmai din
exegeze despre crealia dosofteiand, baza elabordrii Psaltirii dosoftiene gi cele sitegti, lipsegtecu desdvdrgire!).Ea
,,prima abordare stilistico-poeticd/ ,,capacitdlile martirice trebuie sd devind manual pentru invdfarea
hermeneuticd a operei Stdntului dxrA.\' xrl*?
ale Bunului Pdstor de limbii neamului valahilor, la fel cum gi
Mitropolit Dosoftei", continudnd DSOTT&I - YSSTII]ORI'L LUT Popor", Adrian Botez ?ntreagaOperd Eminesciand (adicd, sf, nu
astfel noua hermeneuticd aplicatd x,MINISCU
ne convinge cd.Sfantul mai fie dat6 uitdrii, in mod pervers gi
+rb$..inl0|d*
anterior asupratextelor cronicarilor !.a{.hffira{a r qf,r* SnlMrd
ItdtA.$-D0AOEfil" Dosoftei ,,refuzd sf, fie egoist interesat,jurnalistica fulminantd a
GrigoreUreche,Miron Costin gi Ion folosit, fie gi din postul Aminului!) - gi sd fie pusi pe pupitrele
Neculce, poetului Mihai Eminescu, de traducdtor,pentru un invi![ceilor, din toate gcolile! - fie ele
celor ,,Trei Magi ai prozei romd- limbaj dublu, mai gimnazialeori licea!.e,fie in amfiteatrele
negti" (Mihail Sadoveanu, Liviu curdnd aparfindnd de gi auleleuniversitare! - pentru studenfigi
Rebreanu,Mircea Eliade), drama- diplomalia machiave- pentru profesorii studenlilor, de la
turgului Ion Luca Caragiale,poves- licd, decdt de vreo oriqicaredisciplind! - pentru cd Fiinla gi
titorilor Ion Creangdgi Ioan Slavici. teologie, oricare va fi Limba unui popor nu cunosc<discipline>
Degi e congtient,incd din start, fiind ea" qi cd scriind,in curubricd!"
cd volumele sale de ,,hermeneuticd plus, ,,Un psalm - cdt o Un demersmai mult ca sigur utopic,
esoterico-arhetipald" nu au prea intreagl istorie a teolo- dar agacum ,,Psaltireadosofteianl esteo
mulli cititori, nu abdicd de la crezul giei ortodox-cregtine, re-crearea insugi Duhului Psaltic - intru
s[u, mdrfurisindu-gi deschis credinla in valahe gi mondiale'., nu a fbcut altceva valahism-valahicitate", tentativa lui
,,o ri g i n a lit at ea v alah i s mu l u i q i a decAt sd se roage, ,,de fapt, pentru ca Adrian Botez de Restaurare Spirituald gi
Ortodoxiei", in neamul metafizic gi in Logos-ulPoetical Psaltirii Valahilor si fie de revelalie a puterii de identitate cosmi-
misiunea poporului-stejar, in mdrelia indl{at, intru Duh, pentru caNeamul Valah c6, prin limb6, comund gi spiritelor tute-
m a rti rajului ac es t uia d e -a l u n g u l sd se poatf, ilg&, pentru puterea de lare de la care a pornit, nu va trece neob-
veacurilor qi in Mioriga, vdn*d ca ,,!intd transfigurarea rugdciunii sale!" servatf,,in pofida dificultafllor de lecturd,
metaftzicd, finald a evolu{iei spiritului $i cum fiecare popor il ,,concepepe datoratd in principal consffucliei alam-
romdnesc'0. Dumnezeu dupd puterile gi zestreainteri- bicategi greoaie,abuzului de sublinieri gi
Avertizdndu-ne gi de aceastddatd c[ oard a fiin{ei sale", exegetul incdntat de unui numdr nepermis de mare de gregeli
abordarea sa va produce ,,o dozd de ,,performanfe(le) lingvistice deosebite" de corectur[; care diminueazd in bund
disconfort relativ eventualului cititor", ale Mitropolitului,,onomaturgoo recoman- parte strddanialui de a-l face infeles pe cel
exegetut adjudean demonstreazd,pas cu dd ca,,Aceastdneprefuit6carte,Psaltirea ce a fost nu doar,,obsedatde Demiurgia
pas,cd Dosoftei - vestitorul lui Emines- in versuri a Sfhntului Poet Dosoftei (ne- Cosmico-Divind", ci qi, aldturi de cele
cu (EdituraRafet,RAmnicuVdlcea,20 14) prefuitd, pentru c[ nici nu s-a vrut, mdcar, deja amintite, ,,primul gi cel mai mare
estenu numai ,,primul mare Poet romdn, de citre dregdtorii vremelnici, dar, cu poet marin (de fapt, marianic!) al
ci gi un geniu futelar valaho-romAn",care togii, migelnici gi tr[ddtori de Neam valahilor".
a incregtinat gi poetizat Psaltirea, Metafizic, ai Romdniei Valahe! - sd fie
devenindin acestfel gi ,,primul poet valah nici gtiutdgi nici prefuitd!- cel pufin, nu in Cornel GALBEN
al eterneifaceri a lumii".
Avdnd ,,atdtaDuh gi atdta personali- Eminescuse-ntoarce Pe pletele ninse cu jale
tate, cum nu avea nimeni, in wemea sa", Furtuni gi stihii se petrec
Sfdntul Dosoftei a fdcut, dupd cum vom acasl Dar nu se-ntoarcedin cale,
constata,,,o Psaltire deosebitd,in esenfa Cd toate nicicdnd nu-l intrec.
ei, de duhul ebraic al Psaltirii gi al psal- Eminescu se-ntoarceacasl
milor gi psalmismului mondial! El a fbcut $i-aducedin dalbele zdri Chiar dacd gi munlii se-ndoaie
o Psaltire noud, cum lumea European- O floare anume culeas6,
$i-ogorul se face pustiu,
creqtindnu mai avusese!Una eminamente Rdspunsla mari intrebdri Pbetul opregteacestepuhoaie,
cregtind!- in spe!f,,una valahd gi cregtin- Cd toate din lume il gtiu.
ortodoxd!!!" El floarea o pune-n lumind
Demonstrareaacestei aserliuni gi a
Cu lacrimi udatd mereu,
faptului c[ Dosoftei ,,nu face, in primul
La noi, in fiecare grddin[:
Schitul amintirii
rdnd, o traducere a Psaltirii ebraice/davi-
floarea sufletului meu!"
diene (in versiunea ei greceascd, din ,oE Avenit vremeaploilor
Septuaginta!) - ci efectueazd,in primul ochii sihagtrilor pldng
rdnd, poetizarea gi incregtinarea Psaltirii, Noi ii sorbim parfumul gi mierea, vdntul poartdnoianul de frunze
pentru a introduce, in psalmi, Duhul Orto- Dar lacrimi ca el nu avem, spreinfinite depdrtdri
doxiei valahe: armonia gi senindtatea",ii Chiar dac6-i mai mare durerea,
gi eu sunto frunzdcare
oferd eruditului comentator o analiz6, Sd-i cerem iertare nu vrem!
rdspundeacesteiancestralechemdri.
doct6, aplicatd pe fiecare psalm in parte,
La schitul amintirii
cu tot felul de conexiuni utile mai bunei Cuvintele noi sunt amare,
infelegeria argumentafieigi aroluluijucat Poeziile din har s-au pierdut, ochii sihagtrilorpldng.. .
de cel ce e considerat,,,cu adevdrat,sin- Iar cel ce nu are chemare In lacrimile lor seboteazd
gurul carevedeMdreliaDumnezeiascd,in Vorbegtein van gi prea mult. toatd istoria acesteicetiti.
toatd autenticitatea ei profund[ gi deplin
Constantin BOBOC

CredinlaOrtodoxl
PaginaE
Dreptul la extratemporalitate gi dreptul la extrateritorialitate (2)
Procesuldetractorilor lui Eminescua gi inceput
(Urmare din pagina 1)
in vremurile gi pe meleagurile
noastre,asistdmcu o mil[ gi silScrescdnde
la revdrsareaunei uri imunde gi
dezonorantea unor venetici sau ndimili
(fie farisei din neamul lui luda, fie slugi
obediente gi oarbe ale acestora,frri o
obdrgiesigur6,instigatedin umbra sinistr[
a unor structurioculte!), pestememoriagi
opera celui pe care Petre lufea il numea
atAt de inspirat ,,Romdnul absolut", iar
extrem de acidul gi statornic exigentul
BernardShawscria:,,Acel valah de geniu,
care a salvat cultura secolului al XIX-
lea!"; Poetul neperechein lume, sufletul
neamului nostru nemurit din inceputuri,
Mihail Eminescu,eareajunseseproniator
la rugdciunea inimii, cu ajutorul
pustnicilor din Codrii Neam.tului,intr-o
vreme qtiutd doar de el gi Dumnezeu,cu
privegheride toatd noaptea,pentru intreg
neamul.
Iubit gi priznuit cu tainici sfinfenie,
nebiruitdin smereniaei haric6,de c[tre tofi
romdnii vrednici de acestnume, aplrat de
o capodoperdliterard gi de o jurnalisticd
ftrd, egal, intrate demult in areopagul
planetar,estedeja prosl5vit de Dumnezeu
printr-o implinire minunatd a celor mai
addncigi inspirategdndurialesale.
,,Sfdntul ghiersului romAnesc",con-
temporancu vegniciagi locuitor al Jdrilor
de Susincidin timpul exilului sduterestru,
privegte,desigurcu o cereascdgi altruisti
compltimire-nepdtimitoare, cum,,cee val,
ca valul trece!", dar gi cum bande de
pigmei gi terorigtiai istoriei(,judecdtorii,
neindurafiiochi de gheap...criticii sdi,cu
flori degerte"),incearc6nebunegte,,,cAnd
nimic nu au a spune", s5.-i micgoreze
staturadin ceregtilesinaxare!
Simpli peticari de gdnduri,detractori
bolunzili de stupiditate, inculli,
dezinhiba{i, amorali gi posedafi notorii,
bolborosescintr-un paroxism al
ridicolului, cd ar trebui scos din cultura
romdni (Si universald, probabil?!)
,,cadavrul lui Eminescu", pe cdtd vreme
chipurile lor schimonositede uri au qi
inceput sd imp169tie o duhoare
patognomonicii,propriecelor intrafi de vii
in descompunere.Pdnd gi pentru acegti
nemernicili inriifi 9i incurabili (prin
mijloace pimAntegti convenfionale gi
obignuite),Poetuls-a rugat cu o simplitate
proprie celor alegi gi inscrigi in Cartea
Vielii, pentru a demonstra, pentru
totdeauna,cd ,,de-fi cumperi spad6, nu
teaca-i pre{uiti, ci ce s-ascunde
intr6nsa...".Pentrua le oferi inci o gansi
de a ieqidin aceastlcurs[ infernalStuturor
detractorilorsdi, impiratul limbii romdne
culte a scris cu o nobletefilocalicd: "Iar
Credinta Ortodoxd
celor ce md vor lovi cu piatra in fa!d, I
indurd-Te,Stdpdne,gi de-16in veci viali!".
$i noi, talpa gi prostimea !5rii, ne
rugdmlafel, dupdputerigi doarcudarul lui
Dumnezeu,degi sincer, cdt se poate de
sincer,nu credem,vdztnd proporfiile urii
oficializate, cd fiii tatilui minciunii,
corup{igivenali,deghizaliin ritori mult gi
riu-vorbitori gi telectualifdri oper6,sevor
opri din acestprocesabsurdde denigrarea
nedenigrabilului,fiindcd odatd ce gi-au
vdndutsufletul diavolului, e foartegreusd
nu-i respecte ordinele intunecate...$i
fiindci gtim,cu o preciziestrdbundde care
nu suntem vrednici nicicum, cI numai
vedereaprenumelui9i numelui siu, de-o
frumuse{e nepereche gi proniator
predestinatd,ii face si pileascd de-o urb
neputincioasd, il mai scriemo datd:Mihail
Eminescu.
De-acum, eminescologii, istoricii,
filologii, exegetii autentici, romdni cu
fapta, dar indeosebijurigtii, onegti $i pe
deplin luminafi, vor trebui s6-i judece pe
tofi jalnicii sdi detractori,pedepsindu-inu
cu intemnilareapentru crima lor de Lese-
genialitate (sunt deja condamnafi sd
doarmd cu mortul lor lSuntric in pat,
noaptede noapte!),ci doar la ceeace s-au
condamnat singuri prin ,,dreptul la
huiduiald",cares-aintors revelatorasupra
lor tocmai din bolgiile infernului pe care-l
slugdrescorbegte:,,Cum nu vii tu, fepeg,
Doamne, ca pundnd mdna pe ei, / S6-i
imparfiin doudcete:in smintiligi in miqei?
/ $i in doud temnili largi cu de-a sila sd-i
aduni,/ Sd dai foc la pugcdriegi la casade
nebuni!".
Agadar, procesul nefericililor
detractoriai lui Eminescua gi inceput sub
cerul libeq in Duh giAdevdr,intr-un Sfhnt
Altar al libertd{iihariceaNeamului nostru
ndscut intru cregtindtate,inaintea Cdruia
nu ajung,insd,decdtcei lepddalide cel rdu
gi de toate faptele lui intunecate,unde nu
existi decdt tainicd slavoslovie, sfdntd
euritmie gi neinserati bucurie qi unde
rdmdndoarcopiii, sdraciicu duhul gi Poegii
niscu{i, nu frcufi!
$i nu oricum,ci doarintr-o ,,prdpastie
desmerenie".
Dacd marele Poet florentin Dante
Alighieri a trebuitsdfie ,,reabilitat",Poetul
nemuririi noastrelduntricenici nu a putut
fi ,judecat", cici Bunul gi Dreptul
Dumnezeu,nu ingdduiealegilorLui sd fie
condamnagide nici o instanfi terestrd,ci
doar rdstigni{i intru Inviere, fapt divino-
uman de nein,telesgi cu urmdri grave
pentru soarta neo-gnosticilor gi iudelor
momentului!
ii sfdtui., in modul cel mai seriosgi
responsabil,pe toli detractorii gi hulitorii
Ian',iarie2ii6
(cunoscufisau necunoscu{idin cetate),sd
nu citeascdacesterdnduri simple ca un
rechizitoriu ceresc, deoarece, cu
certitudinede foc, ele le vor fi pricind de
impovdrare inaintea Justifiei imanente,
deginici ignorarealor oarbdnu le va fi de
maimultfolos...
Aceia care se luptd impotriva
Adevdrului, cu Dumnezeul Cel Viu se
luptii, iar din mdinile Salevegnicenu-i mai
poate scoate nimeni, nici aici, nici
Dincolo!Noi,cei mul1i,miciqi progti,care
subscriem neclintit acestor gdnduri
strivechi, nu avem alte arme lduntrice,
inafaraarmelor Luminii, dar c6teodatdne
cutremur5.mde cdtd putere negrditd- poate
pune impdratul Viefii in cand-elele
neadormiteale inimilor aprinsequmai de
E t!
Pentru to[i dilemigtii, cazuigtii,
sofiqtii, reduclionigtii gi neo-gnosticiqtii
Cetdtii, burzuluili, imbulzili qi inghesuili
sub Idee, printr-un anti-fundamentalism
ridicol qi suicidar din punct de vedere in-
telectual,lefegii ocultofili, fdrd discern6-
mdnt gi onoare,ce-gi folosescglagoria pe
rol deghilotind a istoriei culturii cregtine,o
precizarc scdldatd in evidenld: funda-
menta.l,in orice sistem de logicd conven-
lionald sau neconven{ionald,probabilisti-
cd sau neprobabilisticd,clasicd sau mo-
dernd,,nu inseamnddeloc ,,fundamenta-
lism", ci, cdt sepoatede limpedegi grditor,
cuvdntul desemneazd ceva de bazd,,
principal,esen{ial,temeinicAi coniventcu
o realitateperenS,indiferentdedomeniu!
De pildd, actul fiziologic Ai reflex al
respirafieiestecu certitudinefundamental
(gi vital!) pentru orice organismviu aerob
(simplu sau complex, nu conteazd).Cum
s-arputeaacesteorganismedispensade un
act fundamental fdrd a muri? Oare de ce
mdrun{ii dilemigti, muncifi de tot soiul de
aberaliigi fandacsii,nu-gi dovedesc,,teo-
ria", renunlAndla acestact fundamental?
Mdcar cinci minute pe zi. Or poate fac a-
cest lucru, iar din pricina anoxemieicere-
brale au ajuns nigte anti-fundamentaligti
notorii,absurzigi penibili?
AtAt Mihail Eminescu, cdt gi Dante
Aligheri, au fost indubitabil vdna{i (in
timpul viefii sau postum), cu o inddrjire
strAmtdgi strdmbd,de cdtredivergindlucigi
ai istoriei, ca fiind doi ,,fundamentaligti"
ireductibili, dar Dumnezeugi istoria le-au
acordatgenialilorproscrigi,in mod absolut
proniator,dreptul la extratemporalitate
gi dreptul la extrateritorialitate, precum
gi laurii supremi ai Poeziei eterne, iar
gleahta detractorilor s-a prdbuqit in
infernulcumplit gi indescriptibilal uitdrii
numelui,fdrdnici un dreptlarecurs!
Dr. IoancAlqnu
IanuarierOtU Pagina9

Popoarede harapi albi

(Urmare din pagina 3) sdvdqireardului gi pierderealibertdfii. Sclavii fertilitate, sexualitateetc.) qi nu doar de exer-
de bund voie igi rateazd caqtigarea asem6- citarea suveranitdgii asupra unui teritoriu"
pecetluit de sdngele lui Hristos, si devind
ndrii, dar gi manifestarea in realitate a (idem), de aceeaidentitdfile oamenilor sunt
mogtenitori ai Impdrdfiei lui Dumnezeu,li se
libertifii lor, intemeiate pe datele biometrice (biologice),
acordi demnitateade prinfi ai cerului. de tii ai
Cum il robegte diavolul pe om? nu pe numele persoanei,de aceea,,legislafia,
Tatdlui. Puftdnd chipul lui Dumnezeu in ei,
Folosindu-se, cu giretenie,cu minciunS, cu aziin vigoare in !6rile europenein domeniul
tofi oamenii, credincioqi sau nu, sunt chemafi
inteligenf5, cu tenacitate, de darurile pe care securitilii, este, sub unele aspecte,rnult mai
la cAgtigareaasemdndrii cu Pdrintele. ,,Si
Dumnezeu le-a sddit in sufletul fEpturii Sale. severd decdt cea din statele fasciste ale se-
cunoaqtem deci - zice Stbntul Dimitrie al
Ademenindu-l sd-qi foloseascdgregit rafiu- colului XX" (vezi ,,CredinfaortodoxS", nr. 7
Rostovului - c6, chipul lui Dumnezeu este qi
in omul necredinciosial asemdnareanumai in
nea, voinfa liber6, afecfiunea, midularele 12217,iulie 2015, p. 16). Cu alte cuvinte,
tr upului, sau,cum zice Sftntul Maxim M5rtu- statul acfioneazd sub obsesia securitdfii, iar
creqtinul lucrdtor in taptele cele bune.Atunci
risitorul, ,,picatele ne vin prin reaua intrebu- popoarele de harapi albi sub obsesia fricii
cdnd cregtinul sdvdrgegtepdcat de moarte, se
infare a puterilor (facultdfilor) sufletului, a colective, care devine o stihie ce nu poate fi
lipsegtenumai de asemdnarealui Dumnezeu,
celei poftitoare, irascibile gi rafionale" (Filo- controlatd decAt de acelaqi stat corporatist.
dar nu qi de chip. $i chiar dac6 va fijudecat
calia, vol. 2, Harisma, Bucuregti, 1993, p. Pentru ca aceste doud fenomene, securitatea
spre osdndd vegnic6, chipul lui Dumnezeu
102), omul ajunge astfel harap al patimilor, al ca funcfie fundamentald a statului gi groaza
este in el in veci. Asemdnareains6 nu mai
rdutdfii, slugd supusd diavolului. P6nd in mulfimii s[ creasci la nivel maxim, Spdnul
poate tio' (Stbntul Ignatie Briancianinov,
veacul al XX-lea, fiindcd nu i-a ingdduit distribuie in societ6lile europene, in valuri
Cuvfrnt despre offi, Editura Egumenila,
Dumnezeu, diavolul n-a constrdnsniciodatl mari, dezordineaqi haosul social. Furnizorul
Galafi, 2007, p. 83). Libertatea omului, ca o
oamenii sdsedearobi lui, chiar de-arfi avut qi principal de haos gi spaimi este terorismul
trdsdturi a chipului dumnezeiescdinduntru,
contract scris cu ei. De bunl voie s-au hdr[zit islamic Ai el confecfionat tot in laboratoarele
fiind un dat ontologic, rdmdne pururi cu
satanei gi de bund voie s-au intors pe calea SpAnuluiqi extins la arie global6. In S. U. A.
acestaca potengial,dal in actualizareaasem6-
binelui, ajutafi de harul lui Dumnezeu.DacS' de dupd 11 septembrie 2001, cdnd in Tur-
ndrii nu se mai gdseqte,decdtdacd a optat ho-
privim pufin in ograda Europei actuale, vom nurile Gemenedin New York, au pierit peste
tir6t pentru eliberareadin robia riului. Mai
vedea popoare de oameni lepidafi de 5.000 de oameni gi in Europa, dupi atentatele
multe veacuri, europenii albi au triit ca fii ai
Dumnezeu,de hulitori aiAcestuia,de slujbaqi re-petate de la Paris, ianuarie gi noiembrie
lui Dumnezeu,nevoindu-ses[-gi preschimbe
inveterafi ai pdcatelorqi patimilor, de la care 2015, s-au deschis por{i vaste pentru guver-
darurile in cdqtigarea asemdndrii, dupd care
s-a retras harul lui Dumnezeu, cd majoritatea narea prin teroare. Dacd legile actuale din
s-au trufit cu iscusinfele lui Tulbacain: ,,Cu
nici Taina Botezului nu a primit-o in dreapta statele europene sunt mai dure decdt acelea
oragele,cu drumurile, cu cdile fbrate: cu va-
credinfd, motive pentru care i se permite din guverndrile naziste, in curdnd ele vor fi
poarele.cu motoarelecu aburi, cu magindriile
,,ucigagului de oameni" si ispiteascl mai insuportabil de absurdegi de constrAngdtoare,
electrice, cu maqinile lor de sub pdm6nt, de
mult, ba chiar si sileasc6(Apoc. 13, l6) omul controlul asuprapopulafiei urmdnd si devind
sub apd gi din vdzduhuri, mult s-au m6ndrit.
a primi robia. Sfrntul Pdrinte Paisie Aghio- absolut prin polifie gi prin mijloacele tehno-
$i s-au ridicat pe sine mai presusde Dumne- ritul ne spune: ,,Libertatea este catastrofald gtiinfei. Dej a, ln acestef dri funcf ioneazd prin-
zeul cel Preainalt" au inceput sd se inchine
atunci cdnd oamenii nu sunt in stare s-o pund cipiul: cedeazdlibertatea in schimbul secu-
lorugi gi culturii lor. la lucrurile mAinilor lor.
in valoare spre sporire. Progresul lumesc ritdfii! Apoi el va evolua: dd-ne toatd liber-
[...] Iar Dumnezeu le-a luat minfile gi au impreund cu aceasti libertate pdcdtoasd au tateapersonaldla schimb pentru viala ta! Vrei
innebunit, qi s-auimpdrfit, qi s-au lovit unii pe
adus sclavia duhovniceascS"(Cu durere gi sd trdieqti, renunf5 la libertate! Intdi te aruncd
altil' (Sfentul Nicolae Velimirovici, Prin
dragoste pentru omul contemporan, Schi- in haosgi in deznddejde gi apoi, ca orice Sp6n,
fereastra temni{ei, Predania, Bucuregti,
tul Lacu, 2000, p. 230). Vede{i, libertatea, ifi intinde m6na gi te scoate inrobit definitiv.
2007, p. 63). Dintr-o datSvedem cd europenii
dupd chipul lui Hristos din om, acum este Acum omul se face harap,nu de voie, ci con-
l-au urmat pe Lucitbr. considerdndu-semai
pdcitoas[, pervertit5" nevolnicS, sleiti de strdnsde imprejurdri, forfat sd-gi salvezeviafa
presusde Tronul lui Dumnezeu,^gi-au pierdut
esenfa ei, iar omul, din aceastd cauz6, e dacdslujeqtereutdfii. In aceststadiu libertatea
demnitatea de moqtenitori ai Impdrdliei qi
obligat si fie un biet harap alb al diavolului. omului nu mai fucfioneaz6deloc, nici mdcar
Europa e numit6. de acelagi Sfbnt Pdrinte,
SfAntul Teofan Zdvordtul explicl aceastd pentru a alege calea pierzdrii. De fricd, deci,
,,Demonia Alb6": ,,AlbA pentru culoarea gravd decddere:,,Omul esteintotdeauna liber. silifi, harap-albii europenivor primi invoiala,
pielii qi Demonie pe4tru intunericul din su-
Lui ii este datd libertatea impreunl cu con- adici vor permite si fie supravegheati gi
tlet, cici Europa s-a lepddat de singurul ade-
qtiinfa de sine gi, impreuni, acesteaconstituie inregistrafi electronic pAnEqi in propria casd,
vdrat Dumnezeu gi a ocupat tronul qi pozi{ia
esen{a duhului gi mdsura umanitdfii. Stinge vor primi si fie cipuili, sd fie controlali in
Cezarilor Romani. $i, precum Cezarii
libertateaqi congtiinfade sine qi stingi duhul toateale vie{ii lor, inclusiv in cele mai intime
Romani. in ajunul cdderii Romei, Europa a
gi omul nu mai este om" (Viafa duhovni- aspecte.Nu vor vorbi, scrie sau ftptui ceva
vestit tuturor popoarelor de pe f-afa pdmAn-
ceascilgi cum o putem dobindi, Bunavesti- fErd aprobare de la Spdn. Renun[And la Dum-
tului cd va ingddui tiecdruia sd se inchine
re, Baciu, 1998, p. 69). De aceea Sf8ntul nezeu, vor cere protecfie de la satana, ii vor
dumnezeilor lor, dupd cum vor vrea gi dupd
Iustin Popovici numegteomul europeancon- cedalui ceeace au mai scump, uriagacapaci-
cum vor qti, insd tofi vor trebui sI i se inchine
temporan ,,un hoif', ,,un homuncul", ,,un tate de a alege intre bine^qi rdu, crezdnd cd
ei ca unui Dumnezeu suprem, tie sub numele
robot",,ounlucru" (op. cit., p. 82). Spdnulare astfel le va garantaviafa. Ins[ noi gtim sigur
de Europa. fle sub numele de culturd" (op.
in m6na lui, dupd ce l-a eliminat pe fiul de din Sftnta Evanghelie ci diavolul le uasi-
cit., l3l). Voia slobod[ a omului europeana
crai, instrumentul numit stat pe tot gurd" moartea qi inc[ moartea vegnic5.Intdi
optat pentru impotrivireafafd, de Dumnezeu,
continentul european gi nu numai, ba line in gi-au ldsat libertatea inrobitd de pdcate qi, du-
pentru lepddareade El gi, din fii liberi ai Tatd-
lui, au devenit liii diavolului. a se infelege. mdna lui gi popoarele care i s-au inchinat. Un pd acee4 toatd persoana,toatd viafa, inrobite
filosof italian, Giorgio Agamben, scrie: de diavolul. Cuvdntul Sfinfilor Pirinli se
slugile lui. Prin aceast4 robind pdcatului qi
,,Statul in care trlim acum in Europa nu este implinege: omul a ajuns materie, instrument
morfii, au ajuns arapii Spdnului. Majoritatea
un statal disciplinei, ci [. ..]un stat de control: in mAna diavolului, maginirie de produs
europenilor de azi sunt harapii albi ai Sp6-
nu urmdreqtesdordonezeqi sddisciplineze,ci profit, o biatd mdrfoagd pusd in ham iar cdnd
nului cu doud tire de pir in barbd, lungi pdnd
si gestioneze(n. n. dezastrelegi haosul)qi sd nu mai poate trage va fi eliminatd. Agadar,
in tenebrelePdmdntului.Aceasta a fost inro-
bireatrupeascd,prin violenfi gi prin viclegugo controleze"(Persoana, redusl la datele bio- intr[m intr-o lume in care este abolitd orice
metrice, articol preluat in ,,Credinta orto- speranfd, orice razd de lumind duhovni-
a popoarelorEuropei, cu grave consecinfein
plan duhovnicesc. Aceqtia s-au lepddat cu doxd", nr.8 12221,august 2015, p. l5). Po- ceascd.Mai rim6ne un dram de nldejde cd
elan, de bund voie, prin trufia rafiunii, de trivit aceluiaqi gdnditor, statul actual qi-a totugi Sus, la cdrm6, degi L-am alungat
schimbat funcfia, este preocupat ,,de guver- departe, este Hristos, Dumnezeul nostru in
Dumnezeu, au ales in cunogtinfd de cauzd
narea viefii biologice a indivizilor (sdnitate, Care putem fi liberi cu adevdrat.

Credinfa Ortodoxd
Pagina10
Pilzi[i-vi de misionarii ecumenismului!(1)
Interviu cu Pirintele Antim Gfldioi de la Minlstirea Bistrifa - Neam{
- P lr int e A n ti m, fo rmu l a re a
,runirea credin{ei gi implrtlqirea Du-
hului Slilnt cerf,nd..." s-a folosit pAnI
inclusiv in 2007 - 2008, dupl care, in
noul Liturghier, a apirut o formulare
diferitS:,runitatea credin{ei gi
implrtlgirea Duhului Sftlnt cerAnd..."
in ectenia dinaintea ruglciunii ,rTat5l
nostru". Ce plrere avefi?
- Dupd cdt md lumineazd pe mine
Dumnezeu despre ceea ce a fost inainte
referitor la unirea credinfei se face
referinfi la unul Dumnezeu. Dumnezeu
este Unul. Hristos Dumnezeu a adus o
singurd invdliturd - gi dacd, in ectenia
aceasta, in trecut se spunea unirea
credinfei, eu a;a cred gi agamdrturisesc:
c6, este vorba de pdstrarea acestei
invdldturi in Biserica Universald,adicdsd
rdmdieceeace a predatHristos. Sd fie una
credinfa. Dacd Dumnezeu este Unul, sd
fie gi invd!5tura in biserica ortodoxd
universald Una. Iar schimbdrile acestea
referitor la unitd$, avdnd in vedere
tendinfaspre unirea bisericilor in duhul
lumesc, in duhul acesta, ca s6 zicem,
hmm!, chiar antihristic,esteo lucrarede a
schimba cumva mintea creqtinilor, s[-i
aducdla aceastdinfelegerecd nu-i nimica
intre unire qi unitate, cd doar esteo formd
de schimbare a cuvdntului, dar, in
realitate, se inten{ioneazd,sd-i ingele pe
cregtinii ortodocgiatunci c6.ndei, sus,vor
hotdri unirea ,,bisericilor", fErd ca
celelalte confesiuni, incepdnd de la
catolici, sd facd aceastdunitate in Duhul
Sfdnt, ci in duh lumesc,in duh diavolesc.
Pr in ac eas t d s c h i m b a re o rto d o c g i i
urmeazd,sd fie dejaobignuili cu unitateagi
sd nu mai fie reacfii in popor. Sigur,
aceastdideede unitate pe care o observ5.m
peste tot, inclusiv in Biserica Ortodoxd
Rom dnd gi in c a d ru l i n tru n i ri l o r
Consiliului Mondial al Bisericilor gi in
rugdciunile ecumeniste, schimbi multe
lucruri privitoare la inv6!6tura Bisericii
din primele veacuri. Sus{indtorii acestui
fel de unitate incearc[ sd linigteacd,
intr-un fel, congtiin{ele ortodocgilor, sd
ajungd sd spundcd nu-i nimic, ese foarte
bine aga, cd unitatea se face in duhul
dragostei, cd acuma Dumnezeu a lucrat
pentru unitate... Dar nu este cu adevdrat
dupd Dumnezeu. De se va ajunge sd se
uneascdtoateconfesiunilecregtinefdrd ca
acesteasdrevind la invd{dturadin primele
veacuri, la invE{itura pe care a adus-o
Hristos, acepstd unire nu va fi dupd
Dumnezeu. Insugicuvdntul unitate seva
dovedi, pentru cei care vor mai rdmdnein
CredinfaOrtodoxd
credinp curat[, cd a fost o lucrare cu
viclenie. $i atunceace putem noi sd
spunem? SA cerceteze fiecare Sfinlii
Pdrinfi gi vor vedea cd ne-au spus sd
pdstrdmcu mare sfinfenietot ce ne-a adus
Hristos dintotdeauna gi tot ce-au
mdrturisit Sfinlii in Biserica Universal[
Ortodoxd. Deci, nu putem sd facem
altceva,dacl vrem mdntuirea!Trebuiesd
pdstrdmdreaptacredinfafdrd addugare,cd
spune Sfdnta Scripturd: tot cel ce va
addugasau va scoateceva, foarte mic se
va chema in impdrdlia lui Dumnezeu,gi
foarte mic, dupd,tdlcuirea Sfhntului Ioan
Gurd de Aur, inseamn[ cd nu se
mdntuiegte.Insugi Hristos spune lucrul
acesta! $i atunci, iubili credinciogi din
Biserica Ortodoxd, sfatul gi indemnul
meu este sd rdm6nem in predaniile gi
invdfitura Sfinlilor Pdrinfi, in inv[!5tura
adusdde Hristos, f.ardsd addugdmnimic,
fdrd sd schimbdm nimic. Pentru cd,
incetul cu incetul, se va ajunge intr-o
rostogolire, cum spune intr-un psalm
proorocul David: ,,Addnc pe ldanc
c h e a m[..." (P s. 41, 9). Faci un
compromismic Ai diavolul te va rostogoli
in altele $i-n altele pdnd se intunecf,
minteagi incepi sd consideribinele ca rdu
gi riul ca bine. $i atuncisufletul.. .
- C e sI facem, P i i ri nte, i n
momentulin care seslujegteinclusiv cu
ierarhi - gi aceasti ectenie este pro-
nun{atii: in loc de ,runirea credin{ei gi
imptrrttrgirea Duhului SfAnt ce-
rind...", ,ranitatea credin{ei gi im-
plrttrgirea Duhului Sftint cerflnd..."?
Ce putem noi strfacem?
- E bine de spus cu duhul bldndelii
celor care sunt acolo - &$o, impreuni
slujitori; iar daci n-au infelegere, atunci
preotul, sau dac[ este ierarh care
mirturisegte invdfdtura curatd a lui
Hristos, sd steie deoparte, cum s-a
intAmplat cu stareful de la Mdnistirea
Zografu la o slujbd de la Mdndstirea
Putna.A venit acolo un cardinal gi atunci
stareful s-a dezbrdcatde veqminte qi n-a
mai vrut sI slujascdLiturghia. Asta era pe
timpul patriarhului Teoctist. Deci, cam
asta.
- Deci ierarhul respectiv, practic,
trebuie sI sedezbracede vegminte...
- Nu eta ierarh, era starelul
Mdndstirii Zografu...
- Nu, nu. Zic: dacS-nslujba de care
v-am intrebat este un ierarh
miirturisitor gi cineva zice ectenia asta,
ierarhul respectiv se va dezbrtrca de
vegminte?
Ianuarie2016
-PAi...
-Ierarhulacela...
- Dacdgtiedinainte lucrarealor...
-Maibinenumergeacolo.
- Preotule bine sdnu seducd.Sdsteie
de-oparte.
- $i credinciogii la fel?
- Credinciogii, cum a spus gi
profesorul acela din Grecia, Theodor
Zisis, creqtiniie bine sd se dezicdde astfel
de slujitori care sunt promotori ai
ecumenismului.
- P5rinte, rr auzit cu urechile
mele la praznicul Sfintei Paraschevarin
2014,am filmat gi am acestdocument,
o distorsiune in textul Evangheliei care
se citea la slujbl. Pericopa evanghelicl
spunea:,rCinevavreasS-gimf,ntuiascl
sufletul s5u, pierde-l-va pre el; iar cine-
gi va pierde sufletul s5u pentru Mine gi
pentru Evanghelie, acela il va mAntui
pre el" (Marcu 8, 35, Biblia, Edi{ia
Sfhntului Sinod, l9l4 ). La citire,
cuvAntulsuJletulafostinlocuitcuviola.
in edi{ia din 1983 a Noului Testament,
E IB MB OR , acel agitext est eaga: , , CEci
cine vi voi sI-gi scape sufletul il va
pierde, iar cine va pierde sufletul slu
pentru. Mine gi pentru Evanghelie,
acelail va scipa" (Marcu 8, 35).
- Pai, acoloo! - dupd Sfin{ii Pdrinfi -
cine vrea sd-gi m6ntuiascd sufletul il
pierde, fiind de capul sdu in duhul lumesc
gi nu intru Hristos. Adicd, numai sufletul
care vrea sd se mdntuiascd intru Hristos.
nu mai estein duhul lumesc.
-...V I dafi seama!
- Acest fel de sutlet nu mai trdiegtein
patimi; omul care vrea cu adev[rat s6-gi
mAntuiasci sufletul bineinleles c[ are
prigoand, are ispite, are incercd.ri: il
,,pierde"pentrupatimile dstea.
- E clarl Evanghelia!
- Pentrudistracfii il,,pierde", in felul
acestail ,,pierde", adicd nu-l mai ating
toate cele ale lumii acesteia,dar aga il
cagtigdpentru viala vegnicd.
- Da. $i inlocuind, suJletul cu viala,
ca termen, se distruge infelesul real al
cuvintelor.
- Pei, sufletul cu viala nu poti.
Sufletu-i nemuritor. Sufletu-i nemuritoE
viafa astatrupeascdeste vremelnicd.
- Noi am fost goca{i de aceastl
inlocuire.
- Numai viafa vegnicd n-are sfdrgit.
Dar viafa aceasta,care-i pdmdnteascd,e
limitat6.
Ing. geolog Gabriel BARBIR
IanuarieZOfO paginaII

IPS Serafim al Pireului

Infiltrarea Noii Ere a antihristului

in viafa noastrfl(2)
Problematicahomeopatiei 3. Principiilegi practicilehomeopatiei tem chemali de Domnul nostru Iisus
nu suntdenaturl gtiinfifici, ci spiritual[. Hristos,la comuniuneade iubire cu El gi la
Referire speciall vom face qi la una 4. Principiilehomeopatieisuntpigdne ascultaredepreasfdntdvoia Lui.
dintreramurileNoi Ere: homeopatia. qi cu totul incompatibile cu credinfa Toate acesteschimblri cosmogonice
Cdndestevorba de subiectesensibile, '5. qi cu mdntuireainHristos.
ortodoxl care,in mod sistematicqi nu int6mplltoq au
precumcelereferitoarela slnitate, e posibil Practicilehomeopatieisuntmagice loc in jurul nostru trebuie si le vedem cu
ca diavolul sd provoace multe ispite (aparfin magiei inspirate, simpatice,aga ,,nelinigteaceabund",cum accentuaFerici-
oamenilor. Din acest motiv cregtinii cum este ea definit[ gi cercetatd de tul Awa PaisieAghioritul. $i,,sdnu dormim
ortodocqiar trebui intotdeaunas5 cerceteze antropologiaculturii). in opinci" in momentul in care chiar gi oa-
atent fiecare sistem care se prezintl, drept Astfel, ne exprimim convingerea menii lumegtiilcep dejasI setrezeascd gi si
,,medica[."Prin aceastdtacticd,ar putea sI neclintiti cdBisericaartrebuisdclasifice,in congtientizezer ealitateagl obalizdrii.
anuleze orice posibilitate ca sdndtateagi mod oficial, homeopatiaprintre practicile Neliniqteaceabundtrebuiesi seexpri-
viafalor, chiargi mdntuireasufletuluilor, s[ careau leg5turdcu plgdnismul gi cu magia me ca trentie duhovniceasc[,ca intensifi-
fie puslin pericol. qi sd igi exercite datoria pirinteascl de carea luptei duhovnicegti,a rugSciuniiqi a
Aceste pericole sunt intotdeauna apdrue a credinciogilorde implicafiile qi pociinfei.Dar gi ca interven{ie,undegi c6nd
considerabile,mai ales in zilele noastre. practicile homeopate,care pun in pericol va fi nevoie.Astfel vom puteasdii ajutim qi
Oamenii de azi sunt influenfali puternic de re l a fi a l o r cu S i ngurul A dev[ratul pe acei oamenii care din negtiinfi au fost
materialism, prin supraaccentuarea valorii Dumnezeugi, prin uffnare,igi primejduiesc prinqiincursamariiminciunia,,NoiiEre."
sdn[t6!ii trupegti. In acest context, sub mdntuirealor. Trebuies[ glsim moduri de supravie-
controlulmiqclrii ,,Noii Ere" a fost adoptati Aga-zisa,,Noua Erd" nu este deloc ,tuirea omului qi a civilizaliei. Cei carene
o se ri e de s is t em e t e ra p e u ti c e d e nou6. Este vechea minciund demonici vom opunenimicirii identitdlilorgi a limbi-
provenien{d spirituald, care aparlin unor potrivit cireia omul este, din firea lui, lor na{ionale,ne vom opunenu imperialis-
tradifii din lumeaintreagdgi au fost definite dumnezeu.Estevecheadorin{i de domnie mului american,ci suzeranit[fii criminaliti-
ca,,medicinialternativd(complementard)." universall a puterilor intunecate, a fii internafionale.$i sd nu uitim ci cei care
Cu si g u r an{ [ , as t f el d e c o n v i n g e ri
,,puteriloroculte.",,NouaEr6" nu constituie pun la caleglobalizdriftrdHristos gi impo-
necregtinenu provin de la Dumnezeulcel o cdutareautentic[ gi interioarl a omului gi a triva lui Hristos, dar gi a oamenilor,,,fac
adev[rat,ci dela,,dumnezeistriini." societd{ilor.Ea e pusdla cale gi impusi din calculefbri sens",pentrucI Domnul nostru
Unele metode,,originale"de terapie, afar6. Iisus Hristos este singurul gi adeviiratul
carede asemeneasebazeazd,peconvingeri in fala tuturor acestorplanuri intune- Domn al istoriei gi al lumii. (Predici rostiti
qi aplic[ri practicecarenu suntgtiinfifice,ci cate gi periculoase,pentru impunereaunei cu ocaziavizitei la gcoala Arhiepiscopiei
de natur5spiritual[ (din nou necregtinl) de ,,Noiordini alucrurilor" gi auneiglobaliziri Tomisului, 9 septembfie2014. Traducere
asemeneaau fost caructerizateca fiind f[r[ Hristos qi impotriva lui Hristos, noi, din neogreacdde pr, dr. Ciprian-Ioan
,,medicin6alternativd/complement ard", iar creqtiniiortodocgi,trebuies[ opunemLu- Staicu).
una dintre acesteaeste homeopatia,care a mina gi Adevirul lui lisus Hristos.La pro-
fost infiinfat[ de doctorul gennan Samuel 'Asocialia Inifiativa
misiuneamincinoasdgi luciferic[ a indum- Pdrinfilordin Greciade
Hanemann(1755-1843), insi de la inceput nezeirii, noi sI contrapropunemindumne- Nord, Homeopatia - incompatibilii cu
ea a fost respinsd de doctori; aceast6 zeireacea adevS.ratii dupi har, la care sun- credin{aortodoxil,I 998.
atitudine se pistreazi pdnd astdziin rdndul
multor specialigtiin sinltate, datoritdlipsei
unei argumentafiigtiinfifice convingdtoare. Psalm dreaptdspremAntuire.La multi ani!
Cu toate acestea,in ultimele decenii, Daniela Hincu, Rediu, jude{ul
homeopatiaa inflorit, a fost recunoscutigi Galafi: Draga noastrd cititoare, credefi-
chiarincluslin sistemulnafionaldesindtate Iubite-voi,Doamne, ne, nu putem, nu avem timpul material la
al multor !5ri, impreunl cu alte abordlri ale InmirTe voi scdlda, dispozifie sdrdspundemin scris, personal,
,,mediciniicomplementare/alternative." Fierevoibea, fiecdrui om care ni se adreseazd,. Redacfia
In lumea ortodoxi, de curdnd,au fost Dulcea{aTavoigusta,. noasffl nu arenici un salariat.Cdt privegte
exprimatenelinigti in legdturdcu faptul c[ Din alduti gi chimval voi cdnta, cardul de sdndtate.il luati sau il refuzati
homeopatia recomandd un sistem de Cu Numele Tdu necuprinsvoi lua. dupd congtiinfa Ov. ttoi'am publicat in
abordlri qi practici necregtine'.Duptr o revistd suficiente materiale prin carev-am
cercetareatenti a opiniilor gtiin{ifice gi Silviu Claudiu MIHAI sfdtuit pe toli sI nu-l luali. Majoritatea
teologicecareau legitur[cu homeopatia,ne
l-au luat. 56 fie milaDomnului ei!
pronunfim in mod negativ in leg[turtr cu
sistemul homeopatiei din urmtrtoarele
Cutia po;tali Vasile Pop, Sighet, Maramure$:
motive: Mul{umiri din toatd inima priete- Pane la urmd v-a!i ldmurit singur: rdu ne
1. Argumentele homeopafilor care se nilor, colaboratorilor gi cititorilor revistei merge in far6, din cauzapdcatelornoastre.
r e fe ri l a ac ! iunea, , m e d i c a m e n te l o r" noastre, care ne-au scris, ne-au felicitat, Unii spun c[ gi striinii care conduc
homeopateconstituie o neglijare gravi a ne-au telefonat de slrb[tori, dar gi in Romdnia din umbrd au un mare rol in
legilor fundamentale ale gtiinlei, se cursul anului, pregtiind de la Duhul Sfent oropsireanoasfrd.
contrazic pe ele insele qi in general sunt cf, avem nevoie de sprijin, de incwaj[ri, Iuliu Arghir Ciuban, Baia Mare:
absurde. de un cuvdnt bun. Vi intoarcem tuturor Am citit epistola dv., dar n-Erminleles cu
2. Nu esteposibil a se oferi explicafii bucuria de a ne afla impreund in Mila ce v[putem fi de folos. Ne vom ruga s[vd
gtiinlifice despre modul de acliune al Domnului ca intr-o haind de lumind ajute Dumnezeu in toate! (Cititorul de
medicamentelor homeopate. ocrotitoare, urdndu-vd sdndtate gi calea scrisori)

Credinta
, Ortodoxd
t*au tt
Rostindadevirul, urcim pe Cruce!(1)
(Urmare din pagina 1)
rdspunsuri la aceste grave cdderi.
Deoarecepare cd.trdim intr-un cerc negru
care se strdnge in jurul nostru pe zi ce
trece, nu reugim sd ne mai regdsim, sI
intrdm in normalitate ca oameni, ca
romdni, sau in calitate de cregtini
ortodocqi.Am intrat in imperiul cererii gi
ofertei consumiste,apdsali de nevoia de
i mpr um ut ur i ban c a re , d e fo n d u ri
europene,mondiale, suntem domina{i de
ea. Tdrgul e bine pus la punct, orice
imprumut e condiflonat de ceddri foarte
mari de ordin moral, religios, etic,
nafional, inclusiv economic gi financiar.
De aceea,nu intdmpldtor tineretul nu-gi
mai gdsegte reazem in lara noastrd, ci
pleacd unde vede cu ochii, mai ales in
Occident. De acolo nu mai au nici $ansa
frzicd sd se intoarcd, fiindcd unii au pierit
deja in atentatele din Franfa. Vor cduta
paceade la RdsdritlaApus gi de laApus la
Rdsdrit gi nu o vor afla nicdieri. Noi
credem cd, schimbarea geograficd sau
climatericd ne va aducepaceadinf,untru,
din inim6, care ne lipseqtepentru cd nu
mai trdim nici mdcar o via{d moral6, nu
mai spun cregtind.Am dat moralitateape
legalism, pe social, mai exact pe
socialism,chiar dacdacestanu e in forma
bolqevicdde manifestare.La urma urmei,
globalizarea actuald e o formd de neo-
socialisrn.Agadar, ne afldm la cumpdna
apelor qi nici acum nu voim sd ne
dezmeticim. Aqteptdm, la indemnul
elitelor noastre,ajutor europeanfinanciar,
cultural, dar qi spiritual. Or, occidentalii
nu au un temei mistic in demersul lor
cultural, artistic, axiologic. Ei nu au
demers creqtinesc nici congtient, nici
incongtient, in orice lucru pe care il
abordeazd,.Iar cdnd incearcd sd o fac6, o
iau pe cdi neoprotestante,pdgAne,new
age-iste, masonice, nicidecum hristice.
Aceasta-irdscruceain carene afldm la ora
actuald. Privind la guverndrile noastre,
pornind de la Iliescu incoace, ezitante,
atee,lipsite de reperecregtine,md tem cf,
nu vom avea gansade a iegi din cercul
negru in care am intrat. Iubigi adevdrul, ci
adev6ru1vd va face liberi, zice cuvdntul
evanghelic, ori noi nu iubim deloc
adevdrul in aceastd perioad[. Alergdm
dupi tot felul de surogate ideologice qi
filozofice, dar refuzdm sd ne ancordm in
Hristos, a$a cum este El preamdrit de
credinfa ortodoxd, alergdm dupd un
hristosabstract,mincinos. Nu-l mai vrem
pe Hristos, Dumnezeul Pdrinlilor nogtri
din Sinaxare.
- E adevlrat, conducltorii nogtri
de la toate nivelurile ne cheami pe c5i
strline fiin(ei noastre. $i oamenii ii
CredinlaOrtodoxd
urmeazfl fiindci noua direcfie con{ine
in ea o promisiune r bunlstlrii
materiale.
- Pe care Mdntuitorul nu ne-a lSsat-o
niciodatd!
- Adev5rat, n-a venit sI ne aducii
bogS{ii materiale. Problema e de ce nu
intervine acum, hotIrf,t, clerul,
Biserica, sI ne intoarci de pe calea
pierzaniei, inapoi pe calea fireascS,
ortodoxS,nafional5?
- Cu mici excepfii, clerul a fost, este
qi va fi ezitant.tn cele pe care urmeazdsd
le spun, vd rog re{inefi o atitudine
autocriticd a mea, pe care mi-o asum cu
toatd rlspunderea gi pe care o extind la
nivelul clerului ortodox. Eu nu pot s6-mi
schimb atitudinea3upd cum bate vdntul
opiniei publice. Intdi, cdnd jurnaligtii
agresivi pi vicleni m-au presat' cu
problemele incendiului de la Clubul
Colectiv, am rdspuns cu verticalitate:
cdnd e chematdla evenimente,bune sau
rele, Biserica nu merge si facd spectacol
qi demonstrafiipublice; pdrinlii gi rudele
victimelor incendiului dac[ au nevoie de
asistenfd duhovniceascd, sd vind la
Bisericd, se pot adresa oricdrui preot,
pentru cd aici e un spaliu unde se slujegte
Jertfaceanesdngeroasd, se oficiazd Taine
dumnezeiegti,nu e un spa{iu laic in care
faci ce wei; ii compdtimim addncpe cei
care au murit acolo, dar sd nu confunddm
lucrurile, ei nu s-au dus la club pentru
vreun ideal umanitar, nici mdcar moral,
nici mdcar etic sau estetic, nicidecum
pentru vreun ideal spiritual, sd moard
pentru Hristos qi, gata, facem din ei nigte
eroi ai credin,teisau ai neamului, ci au
mers in spelunca aceea mdnafi de
motivalii strf,ine moralei gi
cregtinismului.Cu adevdratau nevoie de
asistenla Bisericii, de o mdngdiere a
rugdciunii, dar asta nu trebuie sd md
schimbepe mine, gi, dupd atacuriledure
ale preseigi ale strdzii,s[ md dezicde cele
mai dinainte gi sd incep, in cadrul Sfintei
Liturghii, sd pomenesc de-a valma
ortodocqi, catolici, protestanfi,
musulmani,careil strdmbdpe Hristos sau
nici mdcar nu-L recunosc. Ne interzic
sfintelecanoaneqi Sfin{ii Pdrinli gi Duhul
lui Dumnezeu sd facem aga ceva. E de
inleles, ca Biserica sd fie ingdduitoare,
i n fe l e g [toare, mi l oasd, rdbddtoare,
iubitoare de oameni, iute ajutdtoare a
necdjifilor qi obidililor, cd astae menirea
ei, dar ea nu poateca, din dragostede om,
sdajungdsddeain fricd de om qi sbpiardd
frica de Dumnezeu. Nu avem voie sd
facem concesiicdtre lumea seculardcare
iesein straddgi strigdtare cI nu arenevoie
de biserici, dupd care critic[ in presd cd
Biserica nu se prezintd la ,,ordinele"
lanuarie2016
protestatarilor, in fapt nigte lepddali de
credinfdqi de Hristos. Vedefi, daci eu, in
astfel de situa{ii, am fost inconsecventcu
rtnduielile qi canoaneleBisericii gi am dat
dovadd de sl5biciune, oamenii simpli,
intelectualii, invdluif de mdndria gtiinlei
loE dar gi oamenii seriogi, practicieni ai.
credinlei, iqi pierd incredereain Bisericd.
Am uneori senza\ia cd inaintdm, in
lucrarea noastrd, pe mai multe cdrdri, cd"
lunecdm spre institulionalism, mai ales
spre instituliotalizarea activitSfilor
sociale. In aceastdsituafie, cine ne mai
cdlf,uzeqte pe caleaadevdrului?
- Uneori tinde sI devinl institu(ie
de caritate social5, asemlnltoare cu
,rbisericile"neoprotestante.. .
- Recunosc, este atrasd de aceastd
ispit6, de aceastd veritabilA cdpcanS.
Repereleteologice in spafiul caritabil, in
sdvdrgirea binelui lumesc, sunt foarte
fragile, ba chiar inexistente. O Bisericf,
ispititd sd dea Cezarului acestei lumi qi
ceeace ar trebui sd-I dea lui Dumnezen,
atrasdde ofertele Cezarului qi cuprins[ de
infricogdrile Cezarului, devine institulie
filantropicd gi pierde calea canonicd,
duhovniceascd.Aceasta din urm6 este o
cale spinoasd, este unitd cu Adevdrul,
inseamnd mdrturisire, disconfort fald de
laxitateamorald gi religioasda poporului,
practic intrd in conflict cu conqtiin{a
l _
soclalaperversa.
- Ceea ce spune{i Sfinfia Voastrl
presupune exigenfl gi ascezl.
- Antrendndu-se in migcdri din
acestea culturalo-filantropice, uneori
Biserica renun{d la viziunea asceticd,nu
mai spun de viziunea mistic6., intrucdt
ascezaf6r[ misticd e o simpld gimnasticd
yoghind, nu are lucrarea Duhului Sfdnt in
ea. Renun{And la atitudinea asceticd, la
cea de pocdin!5, prihdnitoare de sine gi
rdstignitoare,gi imbrdfigdnd linia dulce,
orgolios-cf,rturdreascd, marcatd de
accente filantropice, iqi pierde pozilia
onest6,trangant5,curajoasd,hristicS.
- De ce credeli c5, de pildI, s-a
schi mbat pozi { i a cl erului, int r - o
sIptImAnI, fa{5 de evenimentelede la
ClubulColectiv?
- Cel pulin de pe vremea lui Cuza,
dacdnu gi mai deweme, Biserica s-a l6sat
inregimentatdde idealurile acestei lumi.
AcceptAndpostura de slujnicd a statului,
intrelinutd de bundvoinfa autoritdlilor
masonice, Biserica a fost obligatd s6-gi
reevaluezeadevdrurile in raport cu statul,
cu stipdnul care o pldtegte, a adoptat o
cale a compromisului gi o duhovnicie de
niqd, nu o duhovnicie reald, cuprinzdtoa-
re. Motivele sunt foarte multe qi nu are
rost sd le identificdm gi sd le enumerdm
aici.
,-*"Zrro
CronicaAntihristului
o Ne ajunge blestemul gi pe noi atunci
cdnd ne legdm cu oameni vdnduli cu totul
diavolului, lep[dafi de Dumnezeu qi puqi sI
lucreze cu toati vlaga pentru cumdtra
moarte. Conjuncfia asta s-a petrecut in
Norvegia, de curdnd. Un infbrmatician,
Marius Bodnariu, penticostal romdn, s-a
insurat cu o norvegiancd, Ruth, de aceeaqi
confesiune ca qi el. Au plecat in fara
ghefurilor gi zdpezilor, tlindcd acolo
povestea prosperitdgii este mai grasd ca in
RomAnia,au trdit in pace gi in bunlstare vreo
10 ani, au avut 5 copii, bine zis, i-au avut,
cdnd, intr-o zi trdznitd"in cap cu bolovanul
rviking, era 15 noiembrie 2015, asistenfi
sociali de la proteclia copilului, in costume
gestapoviste,au ndvdlit in casd qi le-au rdpit
pruncii. Pe toli! $i pe dla mai mic in vArstdde
doar 4 luni. $i duqi au fbst. PupI pupiza pe
grund, cd fiordul n-are fund. Mda!Au pl6ns
lqtia, s-au vdic[rit, na, nlvdliserd otomanii
in casa lor gi le furaserd copiii. Cine-l mai
vede pe prunc de la turc, e tot dla care nu-l
mai vede nici de la norvegian. Aga cum nu-fi
explicd spahiul de ce fi-a confiscat fiul, la f'el
norveiul tace ca steiul. P6i ce, rvikingul e
ligan sd sejure sd moar[ m5-sa (care e oale gi
ulcele de mult!), dacd !i-a gparlit el vreun
copil. Nuu! Wikingule tare lacap caghefarul
din munfi, dar a c[pdtat obiceiuri {igdneqtide
a rdpi copiii altora, pentru a-i figdni, eram sl
spun a-i sodomiza, sau pentru a-i vinde.
Jiganul e un inqelEtor, norvegianul e un
tiran, dar al naibii mai seaminS, pe
dinduntru, unul cu altul! Halal na{iune, a
dracului nafiune, parcd a ieqit ieri din
figdnie! Serviciul de Frotecfie a Copilului
din Norvegia se cheamd Banevernet, un fel
de agengie nestdp6nitd de guvern, dar
zdravdn stdpdnitd de diavolul. Cu adevirat,
agenlia asta brun6 e o societate pe acfiuni,
patronatd din umbrd de un drac bdtrdh, p€
nume Wallenberg, suedez cu veche origine
evreiascS, ofl cercetat arborele lor
genealogic pe net, chiar ei recunosc c[ aqae
qi se mdndresc cu asta, e cea mai bogat5
familie a Nordului Europei, bancheri qi
aclionari majoritari la cele mai infloritoare
companii. Aqa cd nu e intdmpl5tor sd-i
vedem pe baneverzii nduci cu coarne de bou
pe cap gi cu pari de mameluci. Pe lAngd
taxele rotofbie smulse de la nonvei, primesc
Eiun miliard de euro pe an de lat[tucul ovrei.
$i pentru ce dd mister Wallenberg, mare gef
in bordul Bildenberg, atdta bdnime unei
agenfii care ar trebui sd protejeze orfani? Ca
sd distrugd ireversibil familia in 1[rile
nordice, mai ales in Norvegia, ca sd umple
fara rvikingilor de orfani spdlali pe creier,ca
sd inmulleascd num[rul cuplurilor
homosexuale, ca sd preschimbe populalia
intr-o adunltur[ dezaxat-hedonist6, ca sd-i
tortureze pe imigranti qi sd-i inve{e minte.
Sunt r[pi!i, ffir[ cale de intoarcere, cu
prioritate copiii familiilor venite din afara
!5rii, ai familiilor mixte, ai familiilor cregtine
gi, in fine, ai norvegienilor get-beget care
pica sub sprAnceana mereu ridicatd a
Gestapo-uluinumit Banevernet.Dom'ne,
suntmai rdi dec6tdiavolul,te studiazdca pe
gdzd,qi,pac,intr-o zi te lasdfErdcopii.Pdni
acum nici un proces nu a dat dreptate
victimelor.$i au rdpitmii qi mii de copii,in
ultimii 5 ani, 26 de prunci romAniau tbst
luali cu hapca,printre care, in octombrie
2015,gi doi prunciai familiei ortodoxeNan
din Maramnreq.Dar gi mulfi cehi, rugi,
finlandezi,indienigi alteneamuriseplAngcd
le-au fost confiscafi copiii. TAlhari de
oameni! CAnd i-au ridicat dintr-o familie
tradilionald,au dejapregdtithogeaculunde
s[-i plaseze. Ei, aqaajungprunciiin cupluri
de homosexuali,de lesbiene,sau pe m6na
unorpedofiliinrlifi sau,Doamnef-ereqte, pe
mAnaunorgrupuricarefac ritualuricujertfe
umane.Nu mai spundecei carenimerescpe
mdna traticanlilor de organe. Psihologul
norvegiande la Baneverneteste demonul
carehotdrdgtetotul gi nu poatenimeni sd-l
contrazicd,fiindcd a$avrea statul lor, aga
doreqte Wallenberg, cumpdrdtorul qi
vAnz[torul de sclavi, a$a se confbrmeazd
polilia qi justifia. Psihologii infbrnului au
conceput69 de reguli absurde,complet
drdceqti,scoasein afaraoricdreinormalit[1i,
pe carenici o familie din lumeaastanu le
poateindeplini, am lista, m-am crucit cu
mdna stAngd,nici in romanul lui Orwell,
,,1984",nu intAlneqtiaqaceva.Dac[ !i-au
murit pdrinlii de tineri, gatai9ise ia copilul,
dac[ egti o mamd scund6, la f'el, dac[
zdmbegtecopilul la cineva care trece pe
stradS,adio, mam6,dacl n-ai fbcut omleta
cum ii placepsihologului,te-ai fiipt, dac6
bunicaducecopilul la doctor,ap6inu-l mai
vezi niciodatd", dacdbunicaiqi imbrdligeazd
nepotulcu a1'ecfiune, motiv de r[pire, dacd
unuia de la Baneverneti se pare cd nu-l
re s p e c fi d e stul , i ti i a copi l ul , dacd
psihologuluii se pare cd o hdinuld nu-i
aliniati in giibneqai decdzutdin drepturile
pdrinteqti,dacd eqti o mam[ crescutdin
orf'elinateleB anevernet, !i serechizifioneaz[
automat copilul, qi aqa mai departe.Pot
despdrfifamiliacdndvor qi cumvor mugchii
creierilorlor. S-auintorsbarbariiin Europa!
Iar diavolul Moloh, m6ncitorul de copii, e
un Wallenbergputredde bogat.El calcdin
picioare coeziuneaqi linigtea familiald a
patru ldri nordice: Suedia, Norvegia,
Danemarcaqi Finlanda.Pestetot e cam la
fel. Pestetot familia trebuieficutd fdnddri.
Pestetot copiii sub7 aniauceamaimareratd
de sinucideridin lume. Pestetot familia e
tratatd"ca un riu social. Pestetot statul se
crede,prin agenliilelui, p[rintelede dreptal
copiilortdi.Cdtprivegterecuperarea copiilor
tamiliei Bodnariude cbtrestatulrom6nsub
presiuneapublicului numeroscare susline
demersul,am indoieli.Statulde la Bucureqti
mai degrab[ne pregdteqte noui o legeca a
wikingilor, dec6t sd se ducd sd surpe
dictaturasinistr[dela fiorduri.C5,deja,prin
Vasluiau tbst ridicali 11 copii de asistenfii
sociali,fiindcdsuntpreasdraciacasd.Pdi de
ce n-ausdritpe sirdcie,s-o alungede acolo,
iag,,,a,J
decdts[ schilodeasc6suf'letegteI 1 ortani? O,
Doamne, nu-i l6sa sd ajungd qi la noi! o In
noapteade 22 spre23 decembrie 2015, fix cu
doud zile inainte de Nagterea Domnului,
Parlamentul Greciei a aprobat cu o
majoritate zdrobitoare,I93 de voturi pentru
qi 56 impotrivd, parteneriatele civile
homosexuale. O bomb6 sodomiti fEcutd
cadou grecilor ortodocqi de Cr6ciun! O
lovitur[ de ciocan aplicatd in cregtetul
capului! Evenimentul este at6t de gocant,
inc6t unii ierarhi gi duhovnici greci au vdzut
in asta pierderea harului lui Dumnezeu de
cdtre poporul Eladei. ,,Gata,au strigat ei, s-a
luat harul dumnezeiesc de la noi!" Cu
adevdrat, c[derea este fbarte mare qi cu
rdsunet in toatd lumea. Datoriile imense la
Troicd qi moq Soros au pus cizmele in prag,
meqterulTsiprasa inceput subit sd-i iubeascd
pe homosexuali gi a comandat Parlamentului
o lege sodomitd. Este primul pas, dar unul
greu de tot, cdtre legalizarea cdsdtoriilor
homosexuale gi a adopliilor de copii qi cdtre
prigoana corect politicd impotriva
creqtinilor.O minoritate afi erositd diavolului
a ajuns sE discrimineze qi sd huleascd o
majoritate creqtind atlatd, la temeliile
Ortodoxiei. Iatd diavolii vestici au lovit la
rddicina credinfei, biruind tocmai acolo
unde se credea c6 nu vor reuqi. E grabd care
ne sporegteneliniqtea! Dea Domnul sd t'ie
neliniqtea cea bun6! o CA e a$ao dovedegte
gi faptul c[, imediat, un ierarh vrednic al
BOR, IPS Ioan Selejan, Mitropolitul
Banatului, a cerut credincioqilor ortodocgi sd
susfini inifiativa civic[ a Alianlei pentru
Familie de a strAnge minim 500.000 de
semndturi pentru a se organiza un
ref'erendum naf ional de schimbare a
C o n s t i t u fi e i R o m 6 n i e i . A c t u a l u l a c t
constitutiv conline un articol ambiguu:
,,Familia se intemeiaz6, pe cdsdtoria liber
consimlitl intre so[i..." Ce t'el de soli?
Iniliativa afl atd in lucru acum cere inlocuirea
acestui articol cu textul: ,,C[sdtoria este
uniunea liber consimfitd intre un bdrbat qi o
femeie, incheiat[ in condiliile legii", aqa
cum scrie in Codul Civil. La 14 ianuarie
2016, Sinodul BOR a hotdrAt sd susfind
aceast[ iniliativd printr-un comunicat al
Biroului de Pres[ al Patriarhiei. A intrat frica
in noi, nu-i aqa?intre timp s-au petrecut doul
lucruri: judefele din partea de Nord a
RomAniei au strdns o mul{ime de semndturi,
urmeaz6,cele din sudul fdrii; presa scrisl qi
televiziunile au intdmpinat aceastdpregdtire
de refbrendum cu invective, injurdturi,
critici fIrE logicd qi frrd argumente. iar
asocialiile de gay gi pidosnicii de pe
Facebook au inceput a rdcni qi a se imbdloqa
ca la cdrpa cortului. Apdi, dacl i-am prins cu
mdna in ug6, sd-i strdngem pAnd le crapd
conqtiinla in patru, poate vor vedea la p6trat
realitatea groaznicdin care tr6iesc. Iar pe noi
sd ne ajute Durnnezeu sd validdm acest
articol constitulional mic, dar important
pentru familie gi pentruviitor.
Ioan de la CRUCB
redinta Ortodoxd
Pagina14 Ianuarie2016

Arheul $tefancelBun/Sfentul(6)
...Dar, iatd pusd,clar, la moartealui meree,uluitoare - e gi mai bine - cdci asta estepusintr-o situafieextremde delicatdgi
Bogdan-Strejarul-stejarul zalmoxian, inseamnd sd nu incetezi ,,temeliuirea" jenantd,cdnd trebuie sd vorbeascddespre
problemaNomos-ului:,,Ci cunoagtemcd demiurgicd, revelatorie, a Spafiului- Fiptuitorul-Bogdan vodd cel Grozav, fiul
undenu-spravile,din voia domnilor multe Paradis. Numai aga, reveldnd cdt mai Bunului gi Dreptului(el insugi,,Judef"!)-
strdmbatafis5 fac". Dacd $tefanera insugi limpede Paradisul,pofi fi/deveni Eroul- ...9i...,,oscald6",bdlbdindu-se gi ,,ddnd-o
,,Jude{ul", deci era Incamarea Nomos- Viteazul-rdzboinicul, care are funclie cotit[": pentru cd n-ar vrea, prin asprimea
ului, a Logos-uluihristic-cosmic,ceilalli (neintrerupt!) demiurgic6:,,aulilit hotarul fati de fiul camNe-bun qi ,,apucat"(cdruia'
au nevoiede ScrisulNomotic,careScrissd firii, cd pre sdcuide multe ori i-au arsu qi i-a mdrturisit ,,zdrgheala",in fbptuireade
urmezeModelul Fdpturii $tefanice. i-au prddatgi luundu-le cetdlile gi oragile la Porfile Liovului... - ,,fdptuire"de om
in definitiv, care sunt trdsdturile suptputdreasa i-au supus"(...) "agijdirea prost-cumpdnit, ne-inlelept - cdci lui
Nomos-ului gtefanic,gi, deci, dup6 care gi cu l6giide multe ori s-aubetutqi Pocutiia Bogdanii venisenebunia,de la faptul cd-i
criterii sunt ldudali sau infiera{i, ori chiar incd le-aufostu luatu o'-se zice,sprelauda fuseserefuzatdcerereain cdsdtoriea unei
b a t j o c o r i l i f e l u r i l i i , , g r a v i t a { i o n a r i " , luiPetruRareg; prinlesepoloneze,exasperatila gdndul cd
muqatinici ori non-mu$atinici?Se 3 - Trebui e s6 fi i trudi torul trebuie s6 se cunune,pe viaf5, cu un...
incercdm a deduce Nomos-ul qi Anti- Neamului tdu cregtin, d Legii tale ,,groaznie",pocit la chip!) - sd aratecum
N om os - ul, dupd l a u d e l e , re s p e c ti v ortodoxe - c[ci numai aga poli deveni ,,efectul gtefanic" a sl6bit, din treaptd
,,certdrile" lui Grigore Ureche, asupra Eroul Strdjuitor, ca stejar zalmoxiano- temporaldin treaptdtemporald,din spil6in
celordoi urmagi,,mugatino-gtefanici" : hristic, al poporului, in Calea sa spre spi!5 (mai exact, cum Iluzia Timpului a
I - in pr im u l rd n d , n o m o s -u l revelareaNeamului:,,mai apoi, dupi atdta ndboit iar ParadisulTerestrual Moldovei!)
voievodalal (v)lahilor constdin ,,strdjuirea trudd a sa, cregtindgte in {ara sa s-au : ,,Iardce va fi lucrat inlduntru sauin lafila
in toate pd4ile" gi pdstrarea,neatinsd,a sivArgif'. Nomos-ul este,de fapt, Hristos- noi, dispre parteajuddlilor gi a direptdlii,
{5rii, nu doar ca zestre de Spaliu de la iar cei ce-l urmeazd in Duh, precum a nu afl6.m, ci cunoagtem cd unde nu-s
strimogii dinastici(,,casd nu sd gtirbeascd fdcut-o $tefan cel Bun, devin Demiurgi gi pravile, din voia domnilor multe
fara ce-i rdmds6sede la tat[-sdu"), ci ca Axe ale Neamului Arheic al Romdnilor! strdmbdtili si faac". . .
Revelalie a Spafiului Sacru, Spafiu Numai dacdili implinegtiMisiuneata, frrd, 6 -...nici lacomsdnu fii, ci cumpdnit
Liturgic:^spa{iu liturgic inseamnd acea odihn6, sd revelezi,in fiece clipd a viefii intru toate - pentru cd agaesteinsugi De-
Formd In-Fiinfdtoare din care sd nu tale,Logos-ulA'{omos-ul cregtinortodox - miurgul: Armonic! Ldcomia mergemAnd-
lipseascdnimic, agacum, dintr-un mit sau gi, in felul acesta,sdvindeci de Cddereain n mdndcu nedreptateagi cu tridarea misiu-
dintr-o Liturghie Sacrd nu are voie sd Timpul Istoric - te poli odihni, intru atdta nii demiurgice,pentru cd este stricare de
lipseascd niciun cuvAnt, cici altfel se trudd a Demiurgiei...; altfel, egti hulit gi bunl-cumpdndgi, deci,Aducere a Sipdni-
spulberi Efectul Taumaturgic al dupd moarte, gi predat Timpului rii Timpului Demoniaco-Istoricqi Alun-
Liturghiei, se rdmAne in stadiul de instabilitdlii, in loc sd te stabilegti in gare a Lui Hristos-Lumina fdpturii/fbp-
degenerescenfd-boald a Duhului, deci gi a vegnicia arheilor: ,,insugi liitoriu preste tuirii: ,,cdmai apoi nu numai lScomiiagi
,,cojii" Duhului - Trupul!; sd fii Pdstorul toatd[art'. . .in vecie! ; asuprealdfdciia, ce gi curvie nespusdera
cel Bun, precum Hristos, gi sd Cdlduzegti 4 - si nu pierzi Stdpdnireaasupra intr-insul'o- spuneGrigore Ureche despre
,,turma"-popor spre nomos-ul implinitor Timpului, prin dezvoltareaviciilor - ci tu $tefan,feciorul lui PetruRareg...!
deDuh alNeamului:,,caunpdstoriubunci sd determini Existenfa Fiptuitoare intru Oricine nu se inscrie in aceste,,cri-
strdjuiegteturma sa, aga intoate pdrfile ,,destin"- si poruncegtiTimpului (pdndla terii" comportamental-caracterologico-
strdjuiagi priveghiiagi nevoiaca sdl61asc6 a n u l a r e a d i m e n s i u n i i t e m p o r a l e ! ) fdptuitoare, devine Dugmanul Nomos-
ce au apucat"; gtiindu-fi Misiunea intru Fiptuirea/Fi infarea/In-Fiin{area:,,cdnu in ului/Logos-ului Neamului sdu, Anti-
n o m o s - u l D i v i n , n - a i d r e p t u l l a be1ii,nici in osp6{epetrecea,ci ca un stre- nomos! - ...9i face numai stricdciune!!!
dezn[ddjduire,nici la odihni ori stagnare- jar in toatepdrlile priveghiia".N-ai dreptul Este "fIrd-de-lege"!!! - Legea fiind
ci egti obligat sd revii, obseda(n)t(ca un si lipsegti,fie mdcargi o clipit6, de la pri- Hristos-CaleaceadreaptS/ortodoxia !
posedatdeDuh Sfbntce egti,ca P6storBun veghereaflrii, de la implinireaMisiunii Iatd Antinomos-ul pervertit numit
ce te-a tocmit Domnul-Dumnezeultdu!) de Revelatoral Paradisului!Numai folo- ,,Iliagu,fiiu-sdu cel mai mare (n.n.: al lui
c d n d t e - a i p o t i c n i t , s d a c fi o n e z i - sindu-tetu de Timp, pofi deveni Stdpdnul Petru Rareg!)" - ,,carele mai apoi s-au
reacfionezi,pdndin ultima ta clipd de vialil, TimpuluilDemiurgul. Nu po{i,,muri" spre turcit" - deci, a negat LegeaAlomos-ul
pdni la ultima ta picdturd de energie, Inviere, decdt urmdndu-l pe Hristos, in originar gi soteriologic, cel cregtin-
pentru cI nu-{i apar{ii, ci epti robul Truda Sa - la fel, in Lumea Terestri,qi pe ortodox!:,,(...) cd gi firea gi fala il ldudasd
nomos-ului divin:,,Minunatulucru:dupd Vicarul Terestru al Lui Hristos, $tefanul/ fie bldndu, milostivu gi agdzdtoriu,
poticald dintdi qi dupd pierzarea ogtii Bunul: ,,cd un om ce era intr-atdtea gdndindu-sdcd va simdna tdtdne-sdu.Ci
dintdi, cela ce nu aveavoinici de oaste,ci rizboaie 9i ostenealigi neodihnd,in 47 de ndd6jdeapre to{i i-au amdgitu, cd dinafard
strdngeapdstorii din munli gi argafii, de-i ani in toate pdrfile sd bdteacu to{ii qi dupd sd vedeapom inflorit, iard dinlduntru lac
intr-arma, acmu iari s[ rddica deasupra multe rdzboaie cu noroc ce au fdcut, cu impufit (...) au ldsatu domniia la mdna
biruitorilor dintdi, daca au pierdut tara, marelaudiaumuritu, marfi, iulie2 zile"; fr6line-sdu,lui $tefanvodi gi a mAni-sa,in
acmu domni altora le da gi lara l61iia' - cf. 5 -...Se nu faci nedreptate...gi s[ fii anii 7059 <1551> mai I gi el s-au dus la
idem, Rlzboiul de la RAmnic, cind s-au cumpdnit gi inlelept - sd fii, tu insufi, impdratul Suleiman,de au priimitu legea
bitut $tefan vodi cu lIplluqi vodi, vI Ultima Thule -"Cumpina Lumii"! lui Moamethu,lepdddndu-s[de Hristos" -
leatul6989 <1481>, -
iulie8 p. 54; ...pentru cd, altfel, negi insugi Nomos- cf. idem, De domniia lui Iliiag vod[,
2 -...deci, dacd poli s[ ,,ld,tegti" ul/Logos-ul - gi acestae lucru ruginos, ficiorul lui PItru vodl Rareg, carele mai
hotarele !5rii, prin ,, rdzboaie cu noroc" pentru unul care se vrea/pretinde apoi s-au turcit, 7055 <1546> septevrie,
(adic6, avdnd, permanent,Consimlimdnt ,,demiurg", s[ nu gtie face nici m[car p .l 1 9 .
gi Ajutor Divin!) gi cu o perseverenli dreptate terestro-umand!Grigore Ureche
Prof. dr. Adrian BOTEZ
Credinfa Ortodoxd
lanuarierOtU
Papa gi ecumen$tii(2)
lnterviu cu Gheronda GAVRIIL Aghioritul
- Mulfi patriarhi qi episcopi,
Gheronda,auzim cI spun desprePapacI
este,intr-adevIr, BisericI. Noi ce trebuie
si facem? Trebuie sI facem ascultare
fafi de aceqtia?
- Avem datorie fafi de pdrinlii noqtri
duhovniceqti gi avem datorie fald de
Dumnezeu. Datoria fafd de Dumnezeu,
insd, este mai mare decdt datoria fa1[ de
p[rinfii nogtri duhovniceqti.Dacd datoria
fa16 de pdrintele duhovnicesc este in
opozilie cu datoria fafd de Dumnezeu,
atunciaceeaseanuleazS. Iatd ce le spuneqi
ApostolulPavelgalatenilor:,,Darchiarda-
cd noi sauun inger din cer v-ar vesti altdE-
vangheliedecdtaceeapecarev-amvestit-o,
sd fie anatema!"(Gal 1, 8). Era, oare, cu
putinf6,ca un Inger sdmeargdla galatenigi
sd ii invefe altele decdt le predase lor
Apostolul Pavel? Desigur, nu. Aqadar,
pentruce a scrisaceastaPavel?Fdr[ sens?
Sdfie de prisos?S[ fie fbri vreunscop?I s-a
ndzdritqi a scris aga,la intdmplare?Daci
citili viagaSfdntului SimeonNoul Teolog,
vedefi ce scrie: Sfdntul, vrAnd s[ lase
scaunul stdre{iei, l-a chemat pe noul
egumen gi intreaga obgte pentru a le da
ultimeleindrumiri. La sfhrgit,ce le-a spus?
"Dacd acesta(noul stare{),ca om, va face
cevastrlin de invd(5turaBisericii, atuncisi
facefi vremelnic ascultare,iar betranii se
meargdgi sd ii spundcele spre indreptare.
Dacd nu se va indrepta,sd incetali a-i face
ascultare,nu numai lui, ci gi vreunui inger
din cer de ar veni sd vd ceardascultare."
Acesteasunt, iubifilor, cuvinteleSfintului
SimeonNoul Teolog.Cum tdlcuiegte,insd,
du mn e z eies c ul Hr is osto m c u v A n tu l :
"Ascultali pe mai-marii vogtri qi vd
supunefilor"?, intreabi Sfdntul Ioan: ,,Ce
vei face, daq cdnd va veni cineva cu
viclenie qi va incerca sd te convingd?Ce
inseamndviclean?Acela care,chipurile,ifi
va vorbi in numelecredinfei;dar tu fugi gi
lasd-I,nu doarom deva fi, ci qi ingerdin cer
s[ coboare" (Comentariu la Epistola
citre Evrei, Omilia a paisprezecea, l, EPE
25). Cind vlldica ne cere ceva in
conformitate cu invifltura Bisericii,
suntemdatori sdascultSm,insd c6ndspune
ceva contrar Bisericii, cum vom face
ascultare?Celor care spun cd trebuie sd
facemascultarenecondilionatd,le rdspunde
un fericit bdtr6n aghiorit cu via{[ sfhnt5:
,,Acegtiasuntnigteevlaviogiproqti!"Acolo
vom mergei,impreundcu Anna gi Caiafa,in
focul gheenei, dacd urmdm VlSdicilor
noqtricarespunci PapaesteBiseric[ gi cl
acolo sunt Taine gi cd trebuie s[ ne unim.
Acel Patriarh, Arhiepiscop, Episcop, sau
orice ar fi el, carespunelucruri in dezacord
cu3iserica, in contradicliecu celepredate
de Sfin{ii gi de P6rin{ii Bisericii, acelanu
este pbstoq ci lup deghizat in pdstor qi
vrifmaq al lui Dumnezeu gi al Maicii
Domnului.Vin la chiliameamulfi candidafi
la preofiegi mI intreabd:,,E blagoslovits[
m[ fac preot?", iar eu ii intreb, la rdndul
meu: ,,Ai avut vreo legdturd trupeascd
inainte, cu vreo femeie sau vreun bilrbat?
Sau,cumva,cdsdtoritfiind, ai preacurvit?"
qiimi spun:,,DarVlddicami-a spuscdpot".
Eu le rlspund cd ,,inziualudecdfii,nu te va
judeca episcopul,ci StdpdnulHristos" gi
imi spun,iar[gi:,,Mi-auspusci dacdexistd
pociin{[ adevdrat[, dragostea lui
Dumnezeupoatesdacopere".Importantnu
estecevd spuneu,sauceimi spunelifrifiile
voastre,saucelepe carevi le spunal1ii,ci
cele spuse de Sfinfi. Important este sl
vedemcareestevoia lui Dumnezeu.Mulli
spun:,,De vreme ce esteepiscopqi spune
acestea,vom face ascultare".Dar, atunci
cdnd Nestorie, care era patriarh, spunea
d e s p re Ma i ca D omnul ui cd a fost
anthropotokos gi hristotokos, cregtinii
trebuiau sd asculte de el pentru c[ era
patriarh gi si spund cregtinii c6 ,,dacdo
s p u n e Pa tri arhul , trebui e sI facem
ascultare"?Ce-ar fi fost atunci?Ce s-ar fi
ales?Ar fi devenitcu totii eretici qi s-ar fi
pierdut.Nu se mai mdntuianimeni,dacdil
urmaupe acelpatriarh.Dacdvreunuldintre
acegtia,fie Patriarh,Episcopsauorice ar fi
el, nu respecti CanoaneleApostolice,nu
respecti CanoanelesinoadelorEcumenice
giLocale,nu pdstreazd.celepredate demarii
Pdrinli ai Bisericii,acestanu estepdstor.Ce
este,v[ intreba{i?Ne spuneun marePlrinte
al Bisericiidin veaculint6i:,,Totcel ceface
sauvorbegtestrdin de cele rAnduite,fie el
cinevavrednicde crezare,saupostitor,sau
feciorelnic,sausemnegi minuni sdfacl, tu
si il ai ca pe un lup carelucreazdstriclciu-
nea in staulul oilor" (Sfdntul Ignatie
Teoforul, P.G. 5, 912). Marele Atanasie,
aceststdlpal Ortodoxiei,spunein scrierile
sale:,,Dacdepiscopulsaupreotul,ochii vii
ai Bisericii, umbl6 strdmb qi smintesc
poporul,sd ii scoatefica pe nigte...pt1
ourofq erBdl").eo0u,r. Dac[ vor aveainteres
strdin,o'uvo0pot(eo0o,t etgeurqptov otrov
q pet'outrbv,epBprl0rlvcr,t olqperd,Awa rot
Kotdtpoeq rnv y6wov rou rrup6q""...(P.G.
35,33 - VEPES33, 199).Spununii cregtini:
,,Dac[ agaa spusVl6dica,trebuiesdfacem
ascultare!". Darintreblmginoi:dac6!i-arfi
spus Vl[dica s[ nu mindnci timp de
jumdtatede an, ai fi fbcut ascultare?"Nu, in
aceastanu facem ascultare!", mi-a{i fi
rlspuns. Vedefi, c6nd e vorba de hrana
trupului,nu facemascultare,c[ci nevatdmd
ceeace ne cerevl[dica, insd in chestiunile
duhovnicegticareneprimejduiescvegnicia,
cum facemascultare? Vin unii preoli qi imi
spun: "Mi-a spus episcopul sI cunun
ortodox cu eterodox.Dacd i-am spus cd
acestlucru nu se face, cd este interzis de
canoane,dup[ cum spuneSfdntulNicodim
Aghioritul in Pidalion, mi-a rdspuns:-
Pagina15
Acela nu e SfAnt.Noi suntem! Ce zrce
Apostolul?Ascultalipe mai-mariivogtriqi
vd supune{ilor... (Evrei 13, l7). $i iatd
cum cer preo{ilorsi facdascultarein lucruri
potrivnice invdfdturii Bisericii. A scris
aceastaca sd nu fim tentafi sd spunemcd
st[pdnul nostru este Sfdnt. Cu rugdciunea
lui poate invia gi morli, sau indrepta
parclizaliqideschide ochiiorbiloqinci qisd
mutemun{ii cu poruncasa.Petoateacestea
le poate face, insd dacl va spune ceva
potrivnicinvdldturiiBisericii,se cuvinesd
nu ii ddm ascultare.Avem drept exemplu
SfAnta ScripturS. Ce citim in Faptele
Apostolilor?Cdrturariigi fariseii,arhiereii
iudei erau liderii duhovniceqtiin vremea
Mdntuitorului.I-au prins pe Apostoli, i-au
inchis in temnife qi le-au interzis sd mai
predice. Dupd ce iegeaudin temnite, A-
postolii mergeauiar la propovlduire gi ia-
r[gi eraupringigi iardgierauintrebali:,,- Ce
v-am spus?De ce nu face{i ascultare?Noi
suntemconducltoriispirituali!".A rdspuns,
atunci, SfdntulApostol Petru: ,,Trebuiesd
ascultdmpe Dumnezeumai mult decdtpe
oameni" (Fapte5,29). Suntemdatori sd
ascult[m de stdpdniinogtri, de duhovnicii
nogtri atunci cdnd aceqtia drept invafd
cuvAntul AdevSrului. CAnd, ins[, ei nu
inva{i drept cuvdntul Adev[rului, gi spun
lucruri eretice,nu doar c5 suntemdatori sd
nu facemascultarefa!6de aceqtia,ci qiinger
din cer dacd ar cobori sd ne spund altele
decdtcelepredatede Biseric6,trebuies[ nu
le ddmascultare.
- Gheronda, ce pozifie trebuie sI
avem noi, laicii, fafl de preo{ii papistaqi
qifafl de simpatizan{iiPapei?
- Sfdntul Gherman al doilea,
Patriarhul Constantinopolului (1222
1240)le-a scrisatuncio epistoldcipriofilor
qi le-aspus:,,Vd conjurpe to{i creqtiniicare
sunte{ifii adevlra}i ai Bisericii Universale
Ortodoxe,s6fugifiin ceamaimaregrabdde
la preolii care au cdnrt in supunerealatini,
gi sI nu v[ mai adunaliin bisericilelor, nici
vreo binecuvdntare si nu mai luali din
miinile lor. Mai defolos estesdvSruga{ilui
Dumnezeuin caselevoastre,singuri, decAt
sI vd adunalila un loc cu latinoforii.Altfel,
veli fi plrtaqi aceluiaqi iad cu ei". In
perioada stipdnirii franceze, in Cipru,
episcopii ortodocgiau fost izgonili qi s-a
impus,in bisericileortodoxeqi in ministiri,
pomenirea episcopilor latini. Poporul
ortodox, ins6, nu mai mergea in acele
biserici gi m[ndstiri, din cauz[ ci se
pomeneauepiscopiicatolici. (Discufiacu
Gheronda Gavriil a fost inregistrati cu
magnetofonulgi a fost publicatd atAt in
ziarul Orthodoxos Tipos (,,Presa
Ortodoxd",nr.2053, 161112015), cdt gi de
e6treedituraOrthodoxosKypsdli (,,Stupul
Ortodox", Thessaloniki 2015. Traducere
Mihaela Teqcu,Graiul Ortodox).
Credinta Ortodoxd
 Picatul greu al homosexualitlfii
aplaudatin Parlamentulgrec
Un lucru, cu siguran!6, recunosc la om:
faptul cd estedominat de patimi.
Instinctele noastre (foamea, setea) qi
altele ca acestea sunt importante pentru om,
deoareceil lin in viafd. Instinctul foamei este
determinat de lipsa hranei. MdncAnd, te menlii
in via!6. Mdndnci ca sd trdiegti.La fel se aplicd
gi in cazul instincfului setei..Teface sd bei apd.
Bdnd ap6,te menlii in via{d.
Acelagi lucru este valabil gi pentru
instinctul sexual. Ne conduce la relafia
trupeascd,cu scopul mai inalt al inmullirii, al
crealiei, perpetuarea omenirii . ,,Planteazd,in
noi seminfele pentru nagterea de prunci"
( Sfhntul Ioan Scdrarul, cuv6.ntul26).
$i animalele au instincte similare pentru
aceagifolosinl6: supraviefuriealor.
Existd totuqi o diferenf[ esenfialI. Intre
personalitatea omului qi instincte mediaz[
rafiunea sa. Adicd instinctul nostru este sub
controlul rafiunii, iar in caztil animalelor este
necontrolat; ele se identifica cu ele. Aceasta
diferenli face ca omul sd fie om, iar animalul,
animal.
Spre exemplu, cdteodatdomul trebuie sl
rdmdnd nemdncat,ca si dea un examen. Odatd
cu trecerea timpului, instinctul foamei
protesteazd. Strig6, cere sd fie satisfdcut.
Rafiunea noastrd il line sub control. I1 opregte,
origicAtemdncdrurivedein fap sa.
Nu seintdmplSacelagilucru qi la animale.
Aceastase intAmpld deoareceanimalul devine
iragionalimediat ce simte foame gi va incerca
sdigi cautehrana.
Acelagi lucru se intdmplS qi cu instinctul
sexual. Imediat ce resimte doringa,va incerca
sdgi-o satisfacd,indiferent de ord gi de zi.
Acest lucru inseamnd cd, atunci cAnd
oamenii nu se opun instincteloq nu se
diferenliazdcunimic de animal.
Totugi, animalul nu poate si facd abuzfal[,
de instinctul s[u. Mlndncd a$tt citt ii este
necesar, atdt cdt ii cere firea sa ca sd
supraviefuiascd.Pe cdnd omul mindncd mai
mult decdt are nevoie. Deoarece il atrage
fanteziasa(produs al rafiunii), care ii,,umfle"
instinctul foamei.Astfel cd, deqia mAncatbine,
aceastaii spune ,,m[nAncd mai mult, nu te-ai
s6turat", gi astfel m[ndncd pdnd i se umfl[
stomacul! UrmAndu-gi fantezia, existd
pericolul s[ ajungdla o depedenfdbolnavdfalil
de hran6, sd mdndnce, sd i se facd rdu, apoi iar
sd mdndnce,apoi sd vomite qi apoi iar s[ cewd
mAncare.
Acelagi lucru se poate intdmpla gi cu
instinctul sdu sexual: mediaz[ fantezia $i,
astfel, se creeazd dependentle bolnave din
cauzaaceasta,se ajunge chiar gi la schimbarea
naturii sale firegti (o schimbare care nu poate
avealoc cu nici un alt instinct).
CredinfaOrtodox6
De acela care s-a f[cut sclav instinctului
foamei, care mdnAnci gi varsd ca sd mdndnce
iar, ne este mild de el, pe cdnd pe cel care nu
doar cd s-a frcut sclav instinctului sdu sexual,
dar, in plus, ii distruge gi folosirea sanaturald (a
devenit homosexual, lesbiand, transexual,
bisexual : LGBT), este aplaudat de cStre
parlamentarii nogtri ( !) in altarul
Democrafiei... ! Se poate cafarrteziasa,corpul
siu s6-gi doreascl relafii cu acelagi gen, totugi
nu este obligat sd igi indeplineascddorinla sa
(dup6 cum nu egti obligat sd-fi indeplineqti
patima care i1i spune sd il omori pe duqmanul
tdu).
Nu suntemrobofi ai dorin{elornoastre!
,,Pdrinte,simt cd sunt atrasde persoanede
acelagi sex dar nu vreau sd o fac", imi spunea
plAng6nd un tdndr. Rezultatul? A insistat pe
,,nu" qi dorinla i-a dispdrut..,,Noi gi doar noi
suntemresponsabilide principalele aspectein
care se g[segtevia{a noastrdgi doar noi avem
putereasd o schimbem!", subliniazdpsihiatrul
Irvin D. Yalom.
A mers un gay la un preot spre a se
spovedi.Admitea, desigur,c[ pdc[tuia gi fEcea
ceva impotriva firii, dar nu dorea sd fie salvat
de aceasta.Dorind, desigur, o consolare,a spus
preotului: ,,Dumnezeueste iubire, qi c6nd voi
muri nu md va trimite in iad, dacd existd iad".
Pdrintele i-a rdspuns:,,Cum faci acestelucruri
dac[ nu gtii ce se va intdmpla dup[ moarte?$i
dacdte vei gdsi in fafa wrei surprizetragice2 O
excluzi? Desigur cd Dumnezeu esteiubire, dar
aceastdiubire a trimis foc cu pucioasddin cer gi
a fbcut cenuq[Sodomagi Gomora!"
Asta s-a intAmplat acum aproximativ
3.500 de ani in urmd. $i, cu toate cd aceste
ora$eerau pline de via!5, de atunci (de cdnd a
cdzutfoc qi pucioasi) gi mai apoi, nu mai existi
nici o urmS de viaf[, cu toate cd e vorba de
aqezari l6ngd mare. Nu vezi altceva decdt
pdmdnt ars, care miroase a pucioas[! Nici
mdcar pdsirile nu ,,indrdmesc" sd treacd, sd
zboarepe acolo! Amelesc Aicad in mare! Chiar
qi aceastdmare (care gi ea miroasea pucioasd),
estemoart6, nu are viafd in ea, nici pegti, nici
plante de apd, de aceea se nume$te Marea
Moart[. Deznddejde... !
Este un mesaj vegnic, atemporal qi, in
acelagi timp, dureros, de la Insuqi Domnul,
c[tre to{i cei ce idolatrizeazd, trupescul,
ignordnd cd viala este un lucru sfhnt. $i c[ un
lucru sfdnt are un scop sfrnt! $i acestscop sfdnt
nu se implinegte prin instinctul sexual...!
(Omilie rostitd la 27 decembrie 2015, dup[
legiferarea parteneriatelor civile pentru
homnosexuali in Grecia, din 23 decembrie.
Text preluat de Romfea. Traducere de e.p.
pentru cuvantul-ortodox.ro).
Arhim. Vasilios BACOIANIS