BISERICA

5i
PROBLEMELE SOCIALE
11112111=F

v
CONF ERIN TE
TINUTE LA FUNDATIA DALLES
24 IANUARIE-8 APRILIE 1933
SUB AUSPICIILE CONSILIULUI
CENTRAL BISERICESC. .

11111111111M11111111V , 7;;;s:2-1

Tipografia Cart11or Bisericqti, 1933.

.

www.dacoromanica.ro
 "''..,....ir

BISERICA
i
MIMI

PROBLEMELE SOCIALE

CONYERINTE
TINUTE LA FTJNDATIA DALLES
-- 24 IANUARIE-8 APRILIE 1933
SUB AUSPICIILE coNsusuma
CENTRAL BISERICESC.

,....---a.....-..------......._,......_
Tip. Minor Bisericepi, 1933. .

www.dacoromanica.ro
IN LOC DE PREFATA

Adresa Consiliului Central Bise,

ricesc cltre domnii Conferentiari.

www.dacoromanica.ro
 PREA STIMATE DOMN,

Pentru a leirgi planu2 de actiune in legliturd cu preocu-

Arne Noastre privitoare la reactivarea spiritului ortodox
in viata publicd, am socotit necesar wn ciclu de conferinte,
in care figuri reprezentative ale culturei romdnesti i fii
credineioqi ai Bisericii ortodoxe, sei adued contributia lor
spiritual& pentru a intilta i pdstra treazei comtiinta cul-
tura2-religioasei traditionald in opinia publied.
Acest geind al Nostru i 1-a insu§it in urma propu-
nerii Pr. I. Lupaq pi Congresul National Bisericesc, care
a hotdrit sei se organizeze in iarna aceasta o serie de confe-
rinte de cuprins religios moral, istoric §i social creOin, a-
wind ca temei generalei: Biserica i problemele sociale.
Conferintele vor fi apoi strcinse in volum, publicate pi
reispeindite inteun mit mai mare numeir de exemplare in
cuprinsul tuturor Mitropoliilor i Episcopiilor Bisericii
noastre, spre a se afla la indemdna tuturor.
Pentru initierea unor sdneitoase orienteiri in toate pro-
blemele sociale ce freimantd asteizi lumea intreagd, spri-

www.dacoromanica.ro
6

jinul Dv. ne-ar fi de mare folos, in care scop vei adreseim wn

ceilduros apel, rugdndu-vel sä fii cokthoratorul Bisericii in
acest domeniu.
Deplin incredintati c intelegeti ca qi Noi gravitatea mo-
mentelor prin care trecem i necesitatea urgentei a unei
noui directivári in spiritul public, vei rugeim ca inkiuntrul
subiectului general anuntat mai sus, sci binevoiti a vei alege
o tema, pe care s'o desvoltati in ciclul de conferinfe ce se va
tine sub au.spiciile Patriarhiei la Fundatia Danes in cursul
lunilor: lanuarie, Februarie i Martie.
Dupei primirea rdspunsului Dv. vom stabili data confe-
rintei, potrivit inlàntuirii fire§ti a chestiunilor tratate pi
de ceitre ceilalti conferentiari.
Neickijduind in buneivointa Dv., vei rugeim sd prinii asi-
gurarea deosebitei Noastre consideratiuni pi Patriarhicgti
binecuvdnkiri.
22 Decemvrie 1932.
PRESEJMNTE,

Consilier Referent,
Dr. Aurel Criciunescu.

www.dacoromanica.ro
I. P. S. S.
Dr. MIRON CRISTEA
Patriarhul Rominiei

INDATORIRILE
GENERATIEI DE AZI

Cuvint adresat tineretului univer,

sitar la Fundatia Dalles" 9 Dec.
1932 In prezenta M. S. Regina
Maria, cu prilejul chernirii facuta de.
Cercul Analelor Române".

www.dacoromanica.ro
CUVANTUL DE INTAMPINARE ROSTIT
IN NUMELE TINERETULUI de D.1 L GRIGORESCU

Cu respectoas a. i adanca miscare sufleteasca, ridic in a-

cest moment, pe umerii mei slabi, mandatul important dat
mie de gruparea Analelor Romane", de a saluta venirea
Prea Fericirii Voastre in mijlocul nostru.
Indeplinind un gand traitor de multa vreme, ne bucuram
cu bucurie mare, azi dad eful Prea Venerat al Bisericii
Nationale binevoeste sä ne cinsteasci cu pogorirea Sa
intre noi.
Sanctitate! VA rugam sä credeti ca nu o nazuinta de im-
portanta externa si.decorativa ne-a indemnat sa solicitam
Patriarhului Bisericii Romane aceasta osteneala, pentru
care ii suntem trainic recunoscatori. Constituirea grupului
nostru, tendintele noastre, statutul nostru si tot ce am pu-
tut realiza pana, acum ca manifestari publice, dovedesc ca.
in cetele tineretului infatisat prin noi, se sbuciuma preo-
cupari, aspiratii si directive, altele cleat ale inaintasilor
nostri: tinerii universitari de acum o jumatate de veac sau
chiar .un sfert de veac.
Prezenta Prea Fericirii Voastre in mijlocul nostru este
dovada mult pretioasi a unei sari sufletesti existente in
majoritatea celor de varsta si de activitatea noastra. A ve-

www.dacoromanica.ro
10 L GRIGORESCIT

dea i a asculta pe Capul Canonic al Bisericii stramosesti,

constitue azi pentru tineretul luminat romanesc, o fericiti
revenire la ni§te vremi socotite de unii (cu usuritate)
drept inmormintate pentru totdeauna in cronicile nea-
mului.
Suntem, prin sufletescul nostru incordat, solicitat de
problemele noui i dornic de readucerea vechilor i ferici-
telor idealuri ale pkrintilor nostri: o generatie aparte.
Suntem in nepotrivire cu inaintasii no§tri imediati
indeplinitorii acelui profund stih din Sfintele Scripturi :
intoarcem inimile pdrMiZor spre copil i pe cei reizvreititi
/a infelepciunea drepfilor, intocmind Domnului un popor
pregiitit". (Luca I, 17).
Traim, Prea Fericite Parinte, zile a caror dureroasä in-
semnittate trebue sä fie despagubifa de o deplinä concen-
trare de puteri suflete§ti si de barbate.sti hotariri. Marile
ni atat de zguduitoare evenimente, petrecute in toata lu-
mea in ultimele cateva decenii, sunt, de buna seami, crea-
toarele unei psihologii noui, mai ales la aceia cari prin tine-
retea lor, sunt inca pe cale de formatiune sufleteasca.
Privind in jurul nostru, acum cand ne imobilizeaza
studiile i biblioteca, privind si adunand din mediul ro-
manesc destainuirile vremii, freamitul societatii i toate
acele glasuri ale sufletului popular, noi, pilduitorii i das-
calii de maine, ne simtim i ne declarim putin multumiti
cu acea stiintä atat de orgolioasa pink' eH, care credea, in
chip absolut, numai in metodele experimentale i numai in
achiziiile microscopului i telescopului.
0 imensa nostalgie ne face sa inturnam inimile noastre
spre acele vremuri de cari se invrednicira cronicarii
rapsozii". Studiul din ce in ce mai amanuntit si mai sigur
al inceputurilor neamului si al vechilor alcituiri romAne.sti,
ne-a dat i ne da incredintarea, ca uimitoarea putere de re-

www.dacoromanica.ro
C1TVANT DE INTAMPINARE 11

zistenta stramoseasca, a venit din comorile de credinta

0 de traditiune ale celor ce samanari din Carpati i pani
spre apele hotarnice, toata fata mo0ei stramo§e§ti, cu at5,-
tea si atatea locasuri de inchinaciune. Pe langá impresiile
estetice, pe ling& frumusetile specifice ale acestor crea-
tiuni inchinate legii cre.stinesti se ridica in noi con-
vingerea noua i gandul staruitor, c5, mai mult decat prin
arta, inaintasii nostri fur5, admirabili prin cucernicia Mr.
Vrem Inca odatá sa fira urmasii acestor minunati apara-
tori ai cornorilor credintei religioase.
Nu suntem recunoastem bucuros mari inovatori,
cand incercam atari sin4iri i cand dorim sa ne intalnim
in acest fel de simtire cu tot tineretul nostru romanesc. In
lumea intreaga., stim ca exista o largä revizuire de atitu-
dini .0 de constiinta.
In vechile tari culturale unde invitati i1utri, unde fi-
losofi cu renume universal, au stabilit, sute de ani, o tradi-
tie stiintifica independenta i geloasa de independenta ei
acolo fenomenul pe care il semnalam, ca traitor in con-
§tiinta noastra, este o realitate bogat pilduita i impuna-
tor predicatä.
Acum o jumatate de veac, sanctuarele stiintei pareau a
fi uitat pe Dumnezeu. Pontifii Mr slujeau la ele, in numele
ratiunii pure" 0 in numele progresului infinit al puterilor
onaului, progres in intelepciune, in tehnica si in fericire.
Trebue sa recunoactem ca aceasfa naiva trufie a ctiintei
omenecti a cunoscut Inca odata, o largi desamagire.
Reprezentantii de azi ai etiintelor exacte, revenind in
mare parte asupra orgolioaselor afirmari de acum o jumi-
tate de veac ii un veac, recunosc cu o modestie, care se a-
propie de hotarele banuelii, ca Dumnezeu existä, recunosc
relativitatea cuno.9tintslor exacte i iremediabila marginire
a fortelor noastre de cognoscibilitate.

www.dacoromanica.ro
12 I. GRIGORESCII

Credeau pontifii pozitivisti nu mai departe ca in gene-

ratia trecutg cä incep si fie stgpgni pe Portile Misteru-
lui, cä incep sà strAmtoreze palatul Inexpugnabilei Enigme.
Desamggire adânci!
Continuatorii lor de azi, capituleazg, Ii incruciseazg bra-
tele si declarg, ca un fel de nou vanitas vanitatum" : re-
lativitatea relativitgtilor".
Prea Fericite Stgpâne, incercgm sä spunem, in graba e-
motionantg pe care o imprimg inimii noastre evenimentul
astasearg sgrbgtorit, gAnduri i constatgri ale obstei tine-
retului nostru.
Stiinta de azi cu nouile ei directive, ne ajutg sg intelegem
adânca ratiune a disciplinii religioase i sg salutdm con-
vinsi pe reprezentantii vechiului, inteleptului i sacrului
ritm sufletesc de altgdatg.
Vrem sä fim români integrali, adgoggnd vietii noastre
interioare, umbrele i luminele sufletului impkat 0 tra-
ditional.
Vrem sä fim crestini.
Suntem profund doritori sg auzim in aceastg sgrbato-
reasci adunare, cuvintele intelepciunii pe care o intrupati
pi o propoveduiti.
Gruparea noastrg, voind sg aseze intr'un cadru istoric
faptul de bung vointg si de pogorgmânt al Sanctiatii Voas-
tre fatà de noi, V'a alcituit i Vg inmâneazg acest perga-
ment de bung amintire si de puternice asigurgri.
Dorim din toath inima, ca manifestarea noastrg sä fie
bun inceput si bun augur pentru toatg generatia pe care
o inf atisam.
Prea Fericite Pgrinte, simtindu-ne mai aproape ca ori-
când de b.eful Bisericii noastre, suntem adânc multumiti
de acest concurs de imprejurgri, care ne aduce suprema bu-
curie de a ne inchina mult iubitei i prea gratioasei noastre

www.dacoromanica.ro
CIIVANT DE INTAMPINARE 13

Suverane, Majestätii Sale Regina Maria, care in momentele

de grea incercare pentru neamul nostru, a avut un rol ho-
aritor, aprinzAnd Melia curajului in suflete i intarind cre-
dinta in izbanda finalL
Dgruiascg-ne Domnul, in anii nostri de muncä i de vii-
toare indepliniri, màsura cea mai plink si mai norocoasa
pentru aspiraii1e, pentru puterile si pentru destoiniciile
neamului românesc!

www.dacoromanica.ro
PERGAMENTUL
INMANAT I. P. S. PATRIARH

Tineretul universitar, grupat in jurul Analelor Ro-

mane", cu respect si smerenie ureazi I. P. S. S. Dr. Miron
Cristea, Primul Patriarh al Romitniei, ca infinita energie
moralä, spiritualli i nationali, de care dispune, sä dea Bi-
sericii i Natiunii supremul sprijin de care are nevoe.
Fie, ca ziva de f! Decembrie tma mie non:4 sute treizeci
doi, sä riimânrt in amintirea tineretului ca una din zilele
marl, and I. P. S. S. s'a coborit in mijlocul lui, rostindu-i
cuvinte de indemn si indreptandu-1 spre calea cea Mina si
adevrtratii.
Vineri, 9 Decemvrie 1932.

Preqedinte, ION GRIGORESCU.

www.dacoromanica.ro
CUVANTAREA I. P. S. PATRIARH

Poftirea ce mi-ati facut, de a veni in mijlocul vostru pen-

tru a arita cateva din gandurile mele cu privire la indato-
ririle tuturor in fata grelelor imprejurari prin care trecern
s'a incrucisat cu o veche dorinta a mea, careia o si-i dam.
expresiune nu peste multi vreme tot in aceasta sali. Cu.
binevoitorul sprijin al Academiei Romane, proprietara a-
cestui locas de cultura, cativa dintre cei mai distinsi repre-
zentanti ai Bisericii Ortodoxe clerici i mireni vor
discuta, intr'o serie de conferinte, aspectul social al invi-
taturiror evangbelice i vor arata rostul lor in legaturile
dintre oameni, cat i rolul Bisericii intru afirmarea tot mai
temeinica a acestor invitaturi in mijlocul societatii ac-
tuale. Aceasta imprejurare ma face sä socotesc pisirea.
mea in aceastä sari si vorbirea mea de azi, drept inceputut
realizarii gandului meu pe care voi, poftindu-ma astazi
aci, 1-ati anticipat.
Dorinta voastrà a unui grup de studenti si de oamenir
pe can ii intereseaza Biserica i problemele ei de a lua
contact mai de aproape cu Biserica, este, mai ales astizi,
un semn bun. Ea dovedeste ca vom putea gasi in voi spri-
jinul trebuitor, intru a largi sfera de actiune a Bisericii
2

www.dacoromanica.ro
18 Dr. MIRON CRISTEA

dincolo de hotarele, in care lucreaza clerul i slujitorii ei

in general. Ca si grauntele de mustar, actiunea voastr5,
poate creste si rodi, ajungand un copac mare, sub a carui
umbra sä se poata adiposti atatea suflete ofilite i pri-
mejduite de arsita stricaciunilor moderne si a curentelor
bolnivicioase, caH bantue societatea actuala.
In scopul de a face actiunea voastri cat mai spornica
ai intemeindu-ma pe bunele voastre ganduri, cred ca nu
este fari folos sä cunoasteti mai in amanunte, cateva din
multiplele indatoriri ale vremurilor de fata, ass, precum
le vad eu si a caror realizare este neapirat i urgent tre-
buitoare.
Ceeace caracterizeaza in chip deosebit societatea actuala
dii o infatiyare noua, este lipsa aproape totala de avant
§i de ideal. A§ putea ilustra aceasta afirmare cu raii de e-
xemple, pe cari le gasim in presa zilnic. sau in intampla-
rile, de cari este dominata viata noastri publica.
Ma dispensez Insä, fiindca và sunt destul de cunoscute
tuturor Si fiindca povestirea lor ar avea tocmai efectul con-
trar, decat cel pe care-1 urmaresc. 0 singurà imprejurare,
luata din vieata neamului nostru rominese, este ins& mai
concludenta cleat toate, si de aceea tin s'o semnalez aten-
iunii Voastre i prin aceasta opiniei publice in 'general.
Se zice in deobste, c5, literatura unui popor este oglinda
sufletului Sam. Aceasta este atat de evident, incat nu are
nevoe sa fie demonstrat. Literatura cuprinde in deobste
stari sufletesti, exprimate in forme artistice, adica in
forme frumoase si capabile de a starni la randul lor, pentru
cei ce le citesc sau asculta, emotiuni i sentimente, cari de-
termini actiunile noastre. Aceste actiuni vor fi bune sau
rele, cu caracter de zidire sau de destramare, dupa cum
vor fi emotiunile, pe cari formele literare le-au starnit in

www.dacoromanica.ro
INDATORIRILE GENERATIEI DE AZI 14

noi, cand ne-au atins simturile 8 i ne-au pus sufletul in.

niiscare.
Ce constatam la poporul nostru din acest punct de ve-
dere ? Un rapt uimitor i plin de ingrijorare.
Ganditi-va la epoca imediat posterioara razboiului dela
1877. Toata literatura, care apare atunci dupa razboiu,
este o literatura entuziastä. Scriitorii no§tri, in frunte cu.
Alecsandri i chiar pesimistul Eminescu, &Antá vitejia sol-
datului roman, laudi virtutile taranului simplu i cred cu
putere intr'un viitor mai bun pentru acest popor. Oricare
poet sau prozator din aceasta epoca ar fi obiectul lecturilor
noastre, dupä ce am lasat cartea din mana, ramanem cu
un sentiment puternic de inältare sufleteasca, de avant
creator si de indemnuri, can sporesc in noi puterile i ne
fac sä pornim tot mai hotailti spre realizarea temeinica a
scopurilor ideale, pe care le are vieata, potrivit cu randue-
lile ei pamanteati.
totu_si, noi nu realizasem la 1877 decat numai o foarte
mica parte din idealul nostru national.
Cititi insa literatura noastra de dupa razboiul pentru
reintregire. Nici o poezie patriotica i nici o scriere rem ar-
cabila, care sa glorifice avantul aproape legendar al solda-
tilor, can au trecut Carpatii. Romanele si in genere toatà
proza noastra postbelica este sau plina de peripetii fara.
-culoare i insemnatate, sau deadreptul dizolvanta. Ea lash'.
cititorului, clack' nu un sentiment de revoltà impotriva sta-
rilor de acum i organizatiei noastre sociale i politice, cel
putin o stare de spirit apatica i nelucratoare. Scriitorii
tiostri afara de unele exceptii onorabile par a scrie
urmirind mai mult efectul comercial, cleat cel al creerii
unei stari de spirit noui, mai bune, mai superioare, mai
nazuitoare spre cele de sus, adica spre cele spirituale i vec-
nice. Literatura noastra actuala este in genere pesimista.

www.dacoromanica.ro
:20 Dr. MIRON CRISTEA

--Cetindu-o, iti laza in suflet intipariri, caH obosesc 0 des-

curajeaza, slabind avantul i puterile creatoare din noi. Un
_negativism distructiv cuprinde peste tot aceasta literatura
:0 la tot pasul ne intampina, precum am spus, nemultumi-
rile, desgustul i uneori chiar un fel de revoltä impotriva
ordinii actuale. Astfel s'a creat in spiritul public un curent
foarte primejdios. Fiecare este doctor pentru altul, nu
pentru sine 0 cu totii asteptam un desnodamant fatal,
: impotriva caruia suntem incapabiIi de a lua vreo masura.
Aceastä stare de spirit tinde sa se generalizeze. Ea s'ar
-putea constata .§i in alte domenii, nu numai in cel literar, .si
In special in usurinta cu care oamenii cu cultura 0 de cea
mai buna conditie sociala infrang legile sau nesocotesc in-
datoririle contractuale. In oHce caz, acest taedium vitae,
: acest desgust pentru actiunea creatoare, a adus in sanul
poporului nostru atatea staH de contradictie, incat a de-
venit primejdios pentru Insài consolidarea unitätii noas-
tre nationale, dacà anumiti factori educativi nu-i vor pune
stavila, 0 nu vor lua masuri pentru a tämadui atatea spar-
turi, caH se fac in unitatea noastra sufleteasca.
Este aproape de prisos sa aratam pricinile acestui rau.
7Ele sunt destul de evidente 0 in mintea tuturor. Fara in-
, doiala unul din rezultatele greului ra,zboiu prin care am
trecut, este o istovire a puterilor noastre fizice, care se
manifestä mai ales prin aceasta ezitare sau chiar frica de
efort. Izvorul faptelor ffind secatuit, omul de dupa razboi
asemenea bolnavului ridicat din patul unei lungi i grele
istoviri se mi§ca sfios i neincrezator din pricina pute-
rilor sale fizice neindestul de intremate.
Dar cea mai insemnatä cauza a acestei sari bolnavi-
. cioase, care nelini.§te.§te i ingrijoreaza pe toti factorii no.§-
--tri de Stat, 0 care ingrije.qte Biserica noastra ortodoxa pi
:pe noi, slujitorii ei, este lipsa unui ideal, adica lipsa acelei

www.dacoromanica.ro
1NDAT0RIRILE GENERATIEI DE AZI 21

puteri imbolditoare, launtrice, care &A treazeasca in noi

puterile latente i sä ne sileasca la efort.
Se pare ca dupa realizarea unitatii noastre nationaIe
noi nu mai avem un tel precis, spre care sa tindem si
sa concentram puterile noastre, fachndu-le active si rodi-
toare. In haosul economic si financiar, pe care 1-a creat
razboiul in acest dezechilibru de puteri, care framântä
acum intreaga omenire in fata atator drumuri, cari se
deschid prea lesne i ne ispitesc, noi stam nedumeriti si in-
doelnici asupra scopului, pe care trebue sh-1 urmarim tI
a punctului cardinal, spre care trebue sä ne orientam de
aci inainte. In acest timp ne coplesesc necazurile, valurile
-vietii sociale in necontenita prefacere, ne saltä i ne arunca
in spre genunele, ce se deschid mereu la dreapta i la
stanga, pe când mâinele noastre slabite in loc sa spo-
reasca harnicia lash' vhslele i luntrea insasi in voia apei.
Aceste sari anormale, care bântue toata omenirea, dar
mai ales poporul nostru, sunt cunoscute in general sub nu-
rnele de : crizd morald. Ele sunt pricina tuturor nemultu-
mirilor de azi si a dezordinei, din ce in ce mai accentuate,
care domneste in societatea actuala. Ea se manifesta
precum am vazut si in literaturä prin acel negativism
exagerat, care a devenit el insusi factor de disolutie sociala.
Atatea fraude in institutiunile publice, atâtea falimente
in cele comerciale, demagogia, care se manifesta tot mai
desmatat i nimiceste vieata politica, lipsa de reactiune im-
potriva a tot ce este in mod evident primejdios ordinii si
progresului, sunt toate efectele, nu ale unei staH economice
proaste, ci ale unei staH morale bolnavicioase. Deficitul
.matorial, de care no vorbesc economi§tii, este rezultatul
unui deficit moral. Omul irosit avutul, fiindca n'a gä-
sit in el puterea morala de a se stapani si a infrunta ispi-
tele rele. In fata dezastrului, in loc sa se reculeaga, el oci-

www.dacoromanica.ro
22 Dr. MIRON CRISTEA

raste pe toti. Lipsa unui ideal superior de vieata ne-a im-

potmolit in noroiul trebuintelor vietii fizice. Ponmcile mo-
rale hind nesocotite, toate puterile, cari cannuesc vieata,
s'au mistuit i s'au dezechilibrat, astfel !neat societatea
pluteste in nestire, fara tel i fära avant.
In fata acestei staH de lucruri si a acestei perspective,
lumea constienta trebue sä reactioneze. Biserica se crede
indreptatita cea dintai pentru a ridica steagul. Ea a spus
si spune mereu: Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu
si dreptatea lui i toate celelalte se vor adaoga vouä". (Ma-
tei VI, 33). Deci impardpia lui Dumnezeu, iata idealul cel
nou, iata telul spre care trebue sa tinda generatia de azi.
In locul idealului national, acum integral infäptuit si care
a incalzit generatia trecutä, facand-o harnica i bogata in
fapte maH, trebue sä ne Exam acum cu hotarire i preci-
ziune un ideal nou, menit a-1 desävarsi pe cel dintai si a
face din neamul nostru romanesc, calitativ un popor civi-
lizat, puternic i respectat, adica un factor superior de pro-
pasire intre celelalte neamuri.
In ce constä acest ideal sau aceasta impäratie a lui Dum-
nezeu? E usor de aflat. Ea insemneaza: Domnia virtutii In
toate actele vietii, noastre publice i private; grija de a nu
vatama legile, pe care Dumnezeu le-a pus in noi odati cu.
zamislirea noastra. In vieata publica, cum si in cea privata,
in familie, ca si in afara de ea in scoala, in exercitarea
meseriei, a comertului sau a functiunii noastre, fieeare
om trebue sä fie manat de grija fara preget pentru o
vieata cinstita, curata i demna si de bunele legaturi, cari
trebue sa domneasca intre el si semenii lui. Cea dintai rea-
lizeaza pacea cu noi, adica liberarea de ispite 0 de picat
cea de a doua realizeazä pacea social5. sau buna invoire
intre oameni.
Aceste sari trebue sa se intipareasca atat de puternic

www.dacoromanica.ro
INDATORIRILE GENERATIEI DE AZI 23

in fiinta noastra, Inca sa formeze in ea o a doua natura.

Ele trebue sá conditioneze chipul nostril: de a fi 0 de a ne
araa, izvorind cu necesitate din tot ceeace gandim sau fa-
cern. Acesta este idealul, spre care trebue sa tindem: a-
cesta este noul el, pe care trebue sä ni-1 Exam, ca o con-
ditie sine qua non de existenta i propa0re.
Dealtfel acest ideal nu este intru nimic nou. Generatia
trecuta a trait 0 ea in frica de Dumnezeu 0 a ravnit im-
paratia i dreptatea lui, ostenindu-se pentru a le c4tiga.
Ba am putea zice, ca aceasta frica de Dumnezeu i aceasta
grija pentru dreptatea lui, au fost supremul indemn, care
ne-a intarit i ne-a fa.cut sa luptam fàrä §ovaire pentru
dealul nostru national care insemna inainte de toate
dreptatea insä0 pana la desavar0ta lui izbandire. Ce-
eace se poate numi acum nou in acest ideal de vieata, este
numai aceea, ca spre idealul moral, spre grija pentru fapta
cea bunä, trebue sä fie de acum inainte indreptata toata a-
tentia noastra, ca spre supremo. noastra intà. Trebue sa
avem mereu inainte ca o stea calauzitoare faptul cei icicalul
moral este elementul de bath, care da trdinicie i vitalitate
unui organism social, el constituind in acest organism pu-
terea de coeziune, care incheaga i leaga cu statornicie
partile alcituitoare. Fara aceasta forä, unitatea nu mai
este posibili, corpul este supus dezagregarii 0 se nimi-
ce§te firimitandu-se.
Grija unui ideal moral 0 indatorirea de a-1 cultiva i ge-
neraliza, incumba tuturor .0 mai ales acum. Zic mai ales
acum", fiindci de pretutindeni 0 mai cu seama dinspre
Itasarit, de unde ne-a venit lumina cea adevarata, sufla a-
cum un vant ran, plin de prevestiri sinistre, care tinde sa
pestilentieze con§tiintele cre.§tine i sä puna in primejdie
nu numai ordinea publica i ordinea sociala actualä, ci in-
sksi putinta urcusului nostru care desavarsiret care este

www.dacoromanica.ro
24 Dr. MIRON CRIST EA.

tinta cea din urma i cea mai suprema a vietii, sau scoput
omului pe pamint.
Ca si odinioara locuitorii din tinutul Gadara, cari au ru-
gat pe Iisus sä plece din hotarele Mr, tocmai fiindca le ta-
maduise un epileptic furios, tot asa astazi sunt curente in.
sanul popoarelor, cari tind sa !nature din preocupärile lor
pe Hristos i invataturile lui.
Este lamurit apoi, ca stiinta tehnica de azi pe ling&
atatea foloase i inlesniri acute vietii a aclus i acest
rau imens, ca mecanizind viata a secatuit-o tocmai
de ceeace are mai nobil si mai superior.
Aceste progrese tehnice i stiintifice au contribuit la.
stirbirea credintei religioase in fata celor ce privesc la su-
prafaci lucrurile, i cari cred ca a sosit timpul a scoate
din lume oHce pioasa traditie. Un liber cugetator, dezechi-
librat de asemenea succese, si-a permis a spune: Tot mai
/mut ia omul soarta sa in mhinile sale, gratie puternicelor
progrese in stiinta i tehnica; i dad, odata va deveni
maistru" deplin atunci dela sine se va stinge credinta.
in Dumnezeu, cad atunci nu vom mai avea lipsa de o fiinta.
superioarä".
E semnificativa aceasta umflata mândrie. Cum? Omur
care nu poate sti acum, ce va fi de el peste o clipa, omul
acesta vrea sa-si ia in mina sa soarta? Itatacire desartà!
Din contra, omul atunci, cand va sti de o suta de oH mai
multe, deal tie azi, va trebui sa exclame ca si inteleptul
Socrate: o68g), adica in fa.ta grandioaselor puteri ale lui
Dumnezeu, ceeace stie, este o nimica.
Chiar Inii exponentli cu rezon ai acestor progrese teh-
nice, sunt ingrijorati de rezultatele tehnicei moderne,
0 de aceea unul dinteinsii spune cu drept cuvint un-
matoarele : Entuziasmul stiintific s'a schimbat in descu-
rajare. Astazi stiinta, indreptata spre partea ei practica

www.dacoromanica.ro
INDATORIEILE GENERATIEI DE AZI 25

nu poate satisface trebuintele noastre sufletecti si nici ma-

ear trebuintele superioare ale inteligentei. Ea las5, fara des-
legare problema originii ci a destinului nostru i a marit
lescurajarea, aratand d. e., cat e de neinsemnat globul
nostru pamantul in Univers. In sfarcit ea n'a indul-
eit cu nimic situatia sociala. Mizeria e mai teribila, mai
zfacietoare ca niciodata... Nu este dovedit zice acelac
invatat ca progresul industriei sä fi usurat munca ma-
car a unuia dintre noi i de aceea se pare, ea un desgust
profund a urmat dupà primele clipe de entuziasm".
De bung seama adaogam noi ea sunt imens de maH
ci de ingenioase cuceririle. ctiinei. Ceeace s'a realizat in
domeniul tehnic in vremea din urmi este inteadevir ui-
mitor. Descoperirile de tot felul i inventiunile ingenioase,
cari au ucurat atat de mult traiul omului, par fi produsul
unei minti minunate. Omul a ajuns sä stapaneasca rand pe
rand elementele naturii c i sä puna in serviciul sau, sub ne-
numarate forme, fortele ei. Atatea din tainele firii au fost
eleslegate i Inca altele vor fi maine patrunse.
Niciodata mintea omului n'a nascocit atatea inventii.
cu toate aceste progrese exterioare, i s'au sporit pe cap
cele mai grozave mizerii si greutati. Deci nu sa ne luam
insine soarta in mana ci s'o primejduim, ci cu smerenie si
in deplina cunoctinta a nimicniciei noastre sa ne intoarcem
la Dumnezeu si sa nu mai desconsideram oranduelile dum-
nezeecti in desvoltarea vietii noastre.
Pentru ca aceste progrese tehnice sei fie cu adeveirat fo-
lositoare omului, trebue adecvate setei noastre de spiri-
tualitate. In acest scop omul trebue pregatit ci adus sa
inteleaga adevarul, ca in abeste cuceriri tehnice este insasi
mana lui Dumnezeu, care indeamna ci ajuti pe om sa pa-
trunda tot mai temeinic tainele firii c sa urce tot mai sus
pe scara desavarcirii, de unde mai intarit in convingere ca

www.dacoromanica.ro
26 Dr. MIRON CRISTEA

oricand, sa. exclame: Mare eti Doamne p1 minunate sunt

lucrurile mainilor tale qi, niciun cuveint nu este deajuns
spre lauda minunilor tale"... Ne-am tamadui astfel de orgo-
liul, care inaspreqte legaturile dintre oameni; am privi
smeriti spre bolta cerului instelat 0 am amt.% cu atat mai
mult s nizuim dincolo de marginile lumii vazute i sh a-
jungem cu bine dincolo ; dar mai ales ne-am feri ca de foc,
sä facem din aceste cuceriri tehnice mijloace de oprimare
sau de distrugere a semenilor no.stri.
Nimic nu poate impiedica urmarile acestui vant ram,
care sufla dinspre Räsarit, uscand pamantul nizuintelor
noastre, cleat aceasta smerenie, pe care trebue s'o aiba
omul de stiinta in fats.. Universului 0 a Ziditorului sau bun,
drept, vepic i neclatit in legile sale. Tehnica moderna
trebue infranata i pusa numai in slujba cauzelor bune.
In acest scop este nevoe sa se accentueze mai ales acum,
necesitatea idealurilor morale, singurele suporturi, cari pot
tine omenirea treaza, vie 0 harnica, i singurul indemn,
care o poate indruma sigur pe cane cele bune i mantui-
toare.
Astazi mai mult ca oricand, lumea are nevoe pentru re-
confortarea ei de un alt spirit cleat cel care a condus-o
pana acum, 0 care i-a dat o vieata intensa numai in do-
meniul material. Ceeace Ii trebue astazi, este un duh nou
de vieat,d, care sa-i deschida orizonturile spre cele spiri-
tuale, sa-i amplifice vieata sufleteasca i sa-i procure satis-
factii spirituale inalte, and vieii un alt sens cleat cel care
rezulta din conceptia mecanica de pana acum. In acest scop
lumea vrea sa se zmulga din legaturile civilizatiei tehnice
de acum, care o margine.ste la trebuintele ei materiale, a-
nihilandu-i orice avant superior. Ea vrea sa mearga cu
forte reinoite care idealul moral, pentru care Mantuitorul

www.dacoromanica.ro
INDATORIRILE GENERATIEI DE AZI 27

s'a jertfit pe cruce, a§teptand doar imboldul care s'o mane,

cu puterea cuvintelor de odinioara: Scoala-te! Ia-ti patul
tau 0 umbla!"
* *

Dar am zis, Ca aceasta grija pentru virtute i pentru

fapta cea bunk sau grija idealului moral, incumba tuturor.
O societate pretue§te atata, cab', constiinta de sine se cu-
prinde in fiinta ei. Cine vrea sa traiasci i sa, biruie ob-
stacolele, pe care duhul cel rau i le pune mereu in cale,
trebue sa fie totdeauna treaz i gata de lupta; iar socie-
tatea, care vrea sä fie factor de progres, trebue sä aib5.
mereu mobilizata floarea elementelor, care o alcatuesc.
Realizarea acestui ideal moral in inimi, trairea lui pe pa-
mantul unde ne pregatim pentru vieata vesnick indruma-
rea i carmuirea faptelor noastre dupa cerintele acestui
ideal i in vederea infaptuirii lui integrale, este datoria
tuturor, dar mai ales a celor ce prin cultura i misiunea
lor ocupa roluri de indrumatori in vieata noastra publica.
Opera aceasta si-au luat-o asupra lor, acum 2.000 de
ani, niste smeriti pescari din Galileea. In fata lor sta o so-
cietate ajunsa la o stare de civilizatie materialk care o fa-
cea mandra i trufa§ä. Mare le imperiu roman, concentrase
in el, prin forta armelor sale, aproape toata lumea cunos-
cuta in vremea aceea, iar civilizatia Romei facuse sa gra-
viteze in jurul ei tot ceea ce era energie creatoare in acea
vreme. Un sistem perfect de justitle formalä asigura o car-
muire sprijinita pe un foarte ingenios aparat administra-
tiv. Era aci tot ce putuse da mai desavar0t spiritul lumii
pagane. i totusi, aceasta civilizatie a trebuit sà se plece
smerita in fata Evanghellei in urma muncii staruitoare pi
neinfricata a pescarilor din Galileea 0 a urmasilor lor
martini 0 sfinti cari prin jertfa vietii lor au purtat in

www.dacoromanica.ro
28 Dr. MIRON CRISTEA

lume cuvantul lui Hristos i idealul moral preconizat de eL

Cum s'a putut realiza aceastä complecta schimbare in.
fata lumii ? Cum a fost posibilä aceastä prefacere corn-
plecta in sufletul vechei societati pagane, !neat aceasta
sä-i "puna o nouà temelie vietii ? i cum a putut ea fi
smulsa din intinarea in care se afla i regenerata prin mo-
ravuri noui? Desigur cä numai prin munca i jertf a celor
in sufletul carora se aprinsese lumina idealului moral, pen-
tru care Mantuitorul Ii varsase sangele pe crucea GolgoteL
astazi ca i atunci, biruinta impotriva greutatilor de
tot felul, ce stau in calea desavarsirii spiritului i izhanda.
impotriva moravurilor rele, can atrag lumea tot &are pla-
cerile materiale, legate de Una, i impotriva falsei concep-
tii despre vieata, rezultata din civilizatia tehnica a vremu-
rilor moderne, sta in puterea noastrii a tuturor de mune&
§i de jertfei, i in multimea celor ce cu 6teiruint4 se Vor
inlira la aceastei creqtineasod actiune.
Un exemplu vorbitor in aceasta privinta 11 avem din in-
sao vieata plink de framantari a tarii noastre. Cand in
1917 se pusese problema de vieata, i de moarte pentru
neamul nostru, cu ocazia faimosului triunghiu al mortii,.
pi descurajarea patrunsese in sufletele tuturor, Dumnezea
ne-a invrednicit de un Inger peizitor Regina Maria,
care a reintarit curajul conducatorilor, spunandu-le cu fer-
mitate: Nu disperati, aveti curaj; dreptatea e cu noi i vont-.
invinge. i inteadevar am invins.
Evident, raul la noi nu este asa de cumplit ca atunci, dar
sunt semne vadite, cä el e aproape i incearca sa ne cople-
seasca.
Hanibal ante portas" de aka data se poate traduce a-
cum cu: duhul eel rau la u§a". Mai mult ca alta data, as-
tazi trebue sa procedam la o mobilizare a tuturor in vede-
rea apärarii de invazia materialismului economic, care a ri-

www.dacoromanica.ro
INDATORIRILE GENERATIEI DE AZI 29:.

dicat necredinta la rangul de principiu i vrea sa scoata pe-

Iisus nu numai din biserici, ci din insesi inimile noastre,
lásandu-le goale i fàrä un ideal superior, care sa, dea sens-
vietii, far& randueli menite a ne caläuzi numai catre acest_
ideal, si färä sentimentul, care mangaie i inlesneste iubi-
rea de aproapele, prin care se face posibila convietuirea.
sociala. In aceasta privinta toate categoriile sociale, care-
inteleg primejdia, trebue sä colaboreze la opera Bisericii-
Tinerimea universitara, educatoarea de maine a neamu-
lui, apostolii idealurilor pe cari trebue sa le imbratiseze
acest neam, ne poate fi in aceasta imprejurare de un in-
doit folos. Ea sporeste numirul acelora, de care Biserica .
are nevoe, in lupta ei cu puterile intunerecului si-i da pri-
lej sa se deprinda ea insisi i sä se fortifice in practica,
virtutii. Vom avea astfel maine dad, ne veti asculta i.
ne yeti urma o pleiada de crestini buni si de luptatori_
vrednici, cu cari sa putem pune stavila tuturor incercari-
lor rele.
Aceasta pleiada de tineri se va resfira maine in toate un--
ghiurile tarii i asemenea aluatului care dospeste multä
framantatura", ea va duce cu sine pretutindeni invataturf
folositoare, deprinderi sanätoase, care vor intari sufletele
si vor face zid primejdiei. Astazi simpli ucenici, maine a-
vocati, medici, profesori, magistrati, ofiteri si tot felul de-
fruntasi intelectuali, voi puteti fi elementul de transmi-
siune i infuzie in constiinta poporului, a idealurilor mo-
rale, pe care le propovedueste Biserica si care singure pot
creea in suflete teluri superioare si a da neamului nostru
romanesc avant i puteri de biruinta in lupta cu imprejura-
rile si cu protivniciile, cari i se pun in cale.
Pi lda vrednica de imitat, icoana care sa ne stea pururf
In fata, trebue si fie pentru toti i pentru totdeauna bran-
dul Iisus, care a invatat, a tamaduit i s'a jertfit pentra

www.dacoromanica.ro
30 Dr. MIRON CRISTEA

a noastra mantuire. La fel voi trebue sa duceti cat mai

departe invataturile evanghelice, sä le saditi cat mai adanc
0 cat mai temeinic in sufletul poporului, oricat de grele ar
fi jertfele ce vi s'ar cere, pentru mantuirea acestui popor
.0 infaptuirea idealului cre9tin.
Sprijinul vostru dat Bisericii 0 slujitorilor ei profesio-
nali, va fi nepretuit.
Din partea mea binecuvintez acest inceput de pretioasa
colaborare 0 va doresc sa fiti, prin vorbe 0 prin fapte,
deschizatori de drumuri noui drumuri creqtine 0 roma-
ne0i cari sa faca din poporul nostru un factor de pro-
gres prin virtutile sale 0 prin staturnicia sa in legea stra-
mo.§easca, 0 care sa domine aceste parti ale Orientului eu-
ropean prin superioritatea sa de cultura. 0 civilizatie creq-
tina 0 latind.

www.dacoromanica.ro
§TEFAN BOGDAN
Profesor universitar

BISERICA 51 VIATA SOCIALA

Conferintd linutal hi ziva de 24

Ianuarie 1933.

www.dacoromanica.ro
 Obipuit in lunga mea cariera de profesor, conferentiar,
parlamentar sau agitator politic, a vorbi in public, ati crede
ca ark' emotie m'am ridicat astazi la aceasta tribuna. Dar
nu este a4a. Ca bun cre#in ce sant, de cele sfinte cu sfin-
tenie ma apropii. Dorinta cle a putea adanga la qtiinta gi
credinta d-voastre un griunte bun in plus, nu-mi da in
astfel de imprejurari toata libertatea spiritului, libertate
pe care o poti avea deplina. numai atunci &And vorbesti de
cele materiale. Acolo arati ceeace tii i tiu i altii, aici
te atingi de cele ce nimeni nu a patruns ci nu a priceput
pe deplin, de lucruri pe can tot* umanitatea Waal le
crede.
Daca unul din cei mai de seama oameni ai neamului nos-
tru, care de atatea ori cu talentul lui deosebit v'a fermecat
si pe care 1-am ascultat §,i astazi dela aceasta tribuna 1) ,
vede in cultura, in sensul larg al cuvantului, unul dintre
cele mai de capetenie puncte de inaltare a omului caci
evident: cultura, ca i arta, sunt izvoare nesecate de ri-
dicare morala noi credem Ca toata cultura adunata la un
1) D-1 Prof. N. Iorga: In ziva de 24 Ianuarie 1933.

www.dacoromanica.ro
34 $TEFAN BOGDAN'

kc nu poate da fericire nici omului, nici popoarelor, atunci

cand ele sunt lipsite de credinta.
De aceea noi, ca i altadata, i astazi credem ca Mb lia,.
aceasta opera mareata, este cea mai bogata sursa de im-
bold spre linite, spre fericire, atata fericire cata Ii poate
fi data omului pe pamant.
lath' de ce eu voiu cauta astazi sa aduc slaba mea con-
tributie intru intarirea credintei noastre i intru marirea
Bisericii Ortodoxe Romane, pe care o consider arma cea
mai puternica de aparare i ridicare a natiunii noastre.
Conferintele de azi se fac dupa indemnul I. P. Sfintitulut
Patriarh Miron i imi fac o placuta datorie a fa reaminti
ca sunt acum 14 ani si mai bine tot dupa sfatul pi
cu obladuirea I. P. S. Sale, cativa tineri grupati in cercu/
de studii social-crestin Solidaritatea", au inceput o ase-
menea lucrare si tot asemenea ca Si astazi cea dintai con-
ferinta dela Sf. Manistire a Neamtului, a fost tinuta de
I. P. S. Sa.
Slovele scrise atunci de I. P. S. Sa in revista Solida-
ritatea" au ramas pentru noi adevarate norme conduca-
toare, in munca ce desfasuram spre a imprima un ritm nou
vietii sociale. Intreitul simbol prin care I-am salutat cand:
a primit chemarea in fruntea Bisericii romane se adeve-
reste azi, caci ziva aceea a devenit simbolul unirii noastre
sufletesti, al idealului nostru national-bisericese si al ace-
lei indrumari practice-sociale a Bisericii, care va avea sà
inspire si s conduca pe fiecare dintre fiii Bisericii onto-
doxe, asa cum am zis atunci.
I. P. S. Sa a anuntat Ca este bolnav .si regreta a nu
poate lua parte azi; noi de aici ii dorim sanatate i Inca
multi ani spornici la cei de pana acum.

www.dacoromanica.ro
IBISERICA SI VIATA SOCIALA 35

Am raspuns invitatiei 7 mai bine zis m'am supus do-

rintei I. P. S. Sale i cu multumire sufleteasca, dar §i cu
smerenie, indraznesc sä ma prezint inaintea d-voastre, pen-
tru a incerca pe cat puterile imi permit sa aduc i eu o con-
tributie preocuparilor de reactivare a spiritului ortodox,
traditional marei majoritati a romanilor de peste toate
meleagurile tarn noastre.
Intelegem chemarea ce ni se face in ziva de azi a micei
uniri, dar i in simbolul marei uniri i vad necesitatea de
azi, mai urgenta poate Mudd, ea a fost prea intarziata.
Am intarziat prea mult de a lamuri, de a da directive sau
poate numai de a activa, de a trezi macar interesul tutu-
ror pentru Biserica noastra.
Marturisesc Ca titlul conferintei este foarte atragator,
Iclar ap de vast §i atat de delicat, incat cer ingaduirea
d-voastre, dacã intr'o ora, cat imi este ingaduit azi, nu voiu
putea multumi indeajuns nici pe cel mai ingaduitor cre4in
dintre d-voastre.
In conferintele mele dela Manastirea Neamtului, eu
dam preferinta subiectelor ce-mi sunt mai aproape de
§tiinta mea. V'asi fi putut de sigur mai u§or lumina
despre adevarul adevarat ce zace la baza credintei
v'a§i fi putut dovedi vtiintifice§te ca profesor de stiinte
pozitive cat de §ubred este adevarul stiintei ; aceasta
ar fi intarit de sigur credinta unora, dar mai mult
ar castiga nu individul, ci Biserica i nearnul, daca eu v'a§i
putea face astazi sä ajungeti, cum ajung eu, la concluzia
ca numai in Biserica, in credinta noastra crestini ortodoxä,
sta leacul tamaduitor al atator rele, pe cari din impre-
jurarile prin care trecem cari sunt ale timpului dar
putin §i din cauza noastra, din cauza uitärii credintei,
Ic suferim.

www.dacoromanica.ro
36 STEFAN BOGDAN

In alte conferinte, eu am considerat mai totdeauna cre-

dinta ca un cult Dumnezeului nostru, sau ca un principiu
calauzitor al vietii individuale, cum si al vietii familiare. In
primele celule ale societatii, acolo unde crestinismul îi are
cea dintAi influenta, el fiind la inceput linistitor al sufle-
telor plapânde si mai apoi datator de liniste a sufletului
sburdalnic de tinerete, el and cea dintal pace in jurul tau
pi intre oameni buna invoire, acolo are Biserica primul rol.
Am prilejul astazi, impreuna cu d-voastre, sa analizim,
sa studiern in fuga influenta credintei noastre asupra vie-
tii sociale, adica influenta ce o are, sau ar trebui sa o aiba,
asupra relatiilor dintre oameni; ceeace in scurte cuvinte
inseamna: a considera credinta noastra si a folosi Biserica
noastra ca un principiu al solidaritätii sociale.

Cea dintai necesitate a unei societati, este de a trai in

pace. Aceasta e tendinta generala a umanitatii. Intru a-
ceasta, colectivitatea in anumite scopuri, dintre cari cel
dintai este de a se apara reciproc, de a fi folositor unul al-
tuia si de a rest/Inge 0 a localiza apoi diferendele, ce cu
sau fara voia omului se ivesc (caci cu oriata bunavointa
nu poti impedica stingherirea vecinului tau, nu poti impie-
dica chinele tau de a calca i strica gradina vecinului tau,
s. a. m. d.), a imaginat in timp un anumit nurnar de do-
rinti comune, cari au de scop de a coordona raporturile din-
tre oameni prin asa zisele legi astazi, cari nu sunt alt-
ceva cleat un fel de contracte intre parti, contracte sociale
intre oameni de anumita credinta sau meserie, sindicate,
corporatii, etc., si s'au stabilit mai apoi cum trebue sa fie
relatiile dintre indivizi i puterea hotarita a-i dirija, ceeace
azi zicem a-i guverna.
Aceste contracte odata facute, s'a convenit a se res-

www.dacoromanica.ro
BISERICA $1 VIATA SOCIALA 37 .

pecta i anume pada atunci când, tot ca la inceput, adica

printr'o alta fictiune, ele se modifica. Aceste contracte,
aceste legi umane, dirijeaza relatiile dintre oameni, zise
altadata de buna invoire, azi zicem oameni de buni cre-
dinta, oameni de cultura i educatie. .A.sa dar intre ast-
fel de oameni s'a convenit prin cele dintai asemenea con-
tracte, de exemplu: sä te porti imbracat, sau inteun fel
tmbracat, sau femeia sä aiba capul acoperit cand intra in
Biserica, sau ca la anumite ocazii sä porti haine sau ma-
nusi de o anumitä culoare, sau sä inchei scrisoarea care
stapanul sau parintele tau cu anumite vorbe conventionale,
sa nu calci i s'a, nu strici pamântul de cultura al vecinu-
lui, §. a. m. d. Fie ea ele se refera la relatiile dintre indivizi
Si indivizi, sau dela individ la guvernanti, este evident, ca
din cauza variatiei firei oamenilor, ele n'au fost totdeauna
si nu pot E pe gustul tuturor, tocmai de aceea, in totdea-
una, s'a i impus ca ele sä fie respectate §i s'a convenit,
ca un ce categoric, ci de voe sau de nevoe, opinia majori-
tätii caci ea a impus sa fie chiar §i cu sila impusa
minoritatii, voia majoritätii trebuind considerata ca ex-
presiunea vointei generale, inclusiv a celor ce nu au do-
rit-o astfel Si chiar a acelora ale caror interese pot fi lezate.
Mai tfirziu s'a aplicat aceasta in politica, precum i in
drept, cici se opre§te de ex.: uciderea, sau se opre§te i azi
in unele parti a se educa copiii altfel, decat cum prin legi
este hotärit i cine calca aceste conventiuni este pedepsit
de comunitate..
Am dat aceste explicatii pentru a,scoate in relief dela in-
ceput doua lucruri mai importante, cari vor fi desigur se-
sizate u.sor de d-voastre i anume: ca ceea ce este bun in
legi, dela Iisus ne vine, iar ceea ce e rau dela oameni, si pen-
tru a vedea ca Biserica, i mai ales Biserica majoritatii a-
_

www.dacoromanica.ro
38 STEFAN BOGDAN

cestui neam, chiar prin aceste foarte vechi conventiuni are

drepturi, pe caH rau a facut cd nu si le-a valorificat intot-
deauna, dar caH trebuesc cel putin amintite tuturor
mai ales acelora cari mai putin crestini in spiritul lor, au
indraznit prea mult cateodata.
Este locul a va reaminti apoi, a mai presus de legi, cres-
tinismul nostru, Biserica noastra, este aceea care a coordo-
nat si care si azi ar trebui sa imprime raporturile intre
oameni i oameni i Stat, adica sa fie ea firul conducà-
tor al ritmului vietii sociale. Pentru ce? Pentruca traditio-
nal asa a fost i pentruca crestinisinul este mai exigent
cleat legile obisnuite, decAt legile umane prin aceasta
Insài omenesti deci legi schimbatoare; dar mai ales
pentruca in 6restinism nu se prevede, ci se comanda, aceea
ce nici o lege lumeasca nu prevede i anume: S'a iubesti
pe toti semenii ti, ca pe fratii täi, ca pe tine 1nm-tr. Nu
va surprinde oare lipsa acestui comandament din prea nu-
meroasele legi, aceasta neexplicabila renuntare a crestini-
lor ortodoxi, in legile lor umane?
Acest comandament al credintei noastre, are i o alta
valoare, el este mult mai puternic, este mai puternic fiindca
el nu este modificabil, nu stä in puterea oamenilor a-I
schimba, nu atarna de vointa lor. Majoritatile umane nu-1
pot atinge. El nu eae modificabil, caci venind dela Dum-
nezeu, el este imuabil ca i Dumnezeirea. Chiar pedeapsa,
pentru cei ce nu urmeaza aceste comandamente, nefiind
de pe aceasta lume, poate fi considerata usoara mai ales
de necredinciosi, pentruca ea este in legitura numai cu
constiinta oamenilor, ea este insa infinit mai grea, grazava
in fata credincioqilor, pentrucli ea nu se aplica de semenul
tau, ci lege cregina fiind, este aplicata de Dumnezeire,
o astfel de pedeapsa, este poate pentru eternitate. Iata o

www.dacoromanica.ro
BISERICA SI VIATA SOCIALA 39

alta important& a acestei probleme din punct de vedere a

influentii credintei si a Bisericii asupra vietii sociale pi
mai ales asupra rolului ei in legislatia tarn.
* *
ma voiu opri, un moment asupra datoriei si a moralei
individuale.
Cea mai important& prescriptie de moral& social& Ia
crestinism si care se gaseste de acord cu toate legile u-
mane, este aceea ce se gaseste si in legea iudaica si pe care
o regasim aproape in toate timpurile si la toate popoarele,.
diferit exprimatà: respect# vieata §i bunul vecinului.
Este din punct de vedere al vietii sociale o conventie asa
de simpla i atat de necesara, Ca toatà umanitatea o res-
pecta, in afar& de cazul cand o grupare mai numeroasa de
oameni gaseste un avantaj de a se sustrage a cestor legi,
cum de exemplu: ir cazul bandelor de talhari sau in stare&
de razboiu, sau in starea de nebunie a socializarii de azi,
sau in teroarea demagogica, ce incepe i la noi, toate dau-
natoare vietii sociale. Cat de interesante subiecte, dar flu
este azi nici timpul, nici locul de a le diseca, analiza ci
curàta.
Consecvent drumului ce ne-am trasat, scoatem in re-
lief astazi, ca Hristos, a spus ceva mai mult cand a invatat
pe oameni a se iubi intre ei, a se iubi zice Domnul pentru
dragostea de Dumnezeu; a se iubi in Dumnezeu, pentru
Dumnezeu; Hristos a propoveduit atunci, ceeace cu Ull cu-
vant putem cuprinde in ceeace numim: caritate.
Este unul din punctele de superioritate a crestinismuluii
si a Bisericii noastre ortodoxe in special, care se afla, mai
puternic afirmat aci. Din caritate deriva comandamentele-
iubiti-vei unii pe altii, dati din prisosul vostru sdracilor,.
nu doriti ce este al aproapelui, iertati celui ce v'a greqit,

www.dacoromanica.ro
40 $TEFAN BOGDAN

luati totdeauna cel din urmil loc, dacd a-% fost lovit pe o-
brazu2 drept, intoarce i fata stangei". Dar mai ales: Eu
vei dau vouei pacea" i altele.
Sà ne inchipuim un moment cA am putea suprima toate
celelalte invAtAturi ale lui Hristos, totusi numai aceasta
de-ar fi rAmas, ar fi insemnat cum si insemneazi cea
mai profundA revolutie moralä ce a avut loc in ome-
nire dela facerea lumii, i adaogati cA Hristos a vorbit asa
cum a vorbit, in mijlocul pAgAnilor, i cu toate acestea,
cu toate cA El nu le-a oferit nici averi, nici puteri, nici vo-
luptate, ci sArAcie voità, castitate, sacrificiu i martirajul;
gi totusi, cu cat au fost mai persecutati ucenicii lui Hristos,
cu atAt mai numerosi au devenit pAnA ce au umplut lumea.
N'avem pretentia de a crestina azi, dar crestinilor im-
paganati, de razboiu poate, de imprejurArile grele, de crizA,
de anumite miscAri subversive si anarhice, tuturor trebue
sä le aducem aminte, Ca prea multi crestini cu numele,
s'au reintors la vechile instincte animale, pe cari la un loc
le-as cuprinde in instinctele materialiste, cari Ii sapAnesc.
CAti dintre noi, uitandu-se bine in fundul inimii lor,
ar indrazni sa se creadA perfect crestini? S incercam a fi!
Crestine au fost statele cari din mii de guH de foc, vArsau
fier inrosit peste sfintele locasuri de inchinare ale altor
popoare, tot asa de binecuvantate de Dumnezeu? Totdea-
una cdnd din vieata sociald a popoarelor, din politica Sta-
telor, cuvdntul lui lisus a lipsit in numele Dumnezeului
National", cel mai seilbatec rdzboiu a fost pornit spre a
imbogati industria i comertul unor state.
IatA i aci nevoia de a ne reintoarce la ceeace Bib lia ne
cere, la ceeace traditia a dovedit &A este plin de bune roade:
idealul unei vieti sociale conforme cu comandamentele
credintei noastre, ideal care si-a fAcut proba; cAci de 2000

www.dacoromanica.ro
BISERICA $1 VIATA SOC1ALA 41

de ani, credincio§ii stau fata in fati cu necredincio9ii,

farä ca vreo data FA se fi putut intelege, färá sa se fi fäcut
macar vremelnic o intelegere, nici o tranzactie n'a fost po-
sibilä, fiindca credincio§ii au simtit totdeauna foloasele
credintei lor tjti le-au preamarit i azi ca i intotdeauna prin
traditie, le-au apirat. A le apara mai departe và chemam
noi. i de ce ? Pentruca loc ve.anic inverzit, loc unde nu
este nici suferinta, nici intristare i om far& de pacate" nu
sunt de pe lumea aceasta, deci nici vieata sociala farä pri-
hank' nu-i; a le apara, caci se incearca i astazi alte idea-
luri pagine i periculoase, idealuri ce din vreme trebuesc in-
departate ca nefire.sti, nepotrivite sufletului neamului
nostru. Un ideal se incearci prin socialism, care ar aduce
o vieata mai paanica. Cu cata truda, cu cati inteligenta,
cu cata dialectica nu se sustine i azi socializarea, i cat de
frumos nu se vorbe§te de solidaritatea umana, ce suna asa
de frumos urechilor noastre, cat se agitä in sfintele aliante
ai tot astfel cat se propovedue9te in Societatile Natiunilor,
asa de mult i asa de frumos solidarismul, incat cite odatil
ai impresia cä trebue sa crezi i tu in ele, mai ales dacä
urmaresti nenumaratele conventiuni sociale, ce societatea
aceasta inregistreazi zilnic, azi o conventie, maine un a-
cord, poimaine un concordat, apoi un tratat de neagresiune,
protectii ale minoritatilor, imprumuturi cu 9 la suta, plus
comisionul. Constitutii s'au fa:cut i se tot fac, toate zic
ei, pentru ca inegalitatea umana sa fie suprimata printr'un
alt ideal, pentru ca pacea sä domneasca.
Daca stai bash i toate le judeci i toate le constati, ele
par a avea o aparenta de ideal crestin, dar simti totu9i, ca
ele vorbesc i celor puternici i celor mici de drepturile lor,
spre deosebire de ceea ce in cre§tinism, ideal se accentu-
iazi totdeauna de datoria bor.

www.dacoromanica.ro
42 TEFAN BOGDAN

Nu este de prisos sa ne intoarcem un moment la idea-

lul socialist atat de räscolitor de patimi i sa incerc un ras-
puns celor ce tot pretind ca socializarea este in spirit cres-
tin. Da. S'a realizat un fel de socialism in crestinism si in
Biserica noastra, in viata monahalä, care aduce inteadevar
o multime de avantaje individuale, dar i atatea mizerii e-
conomice. Manastirea are in felul ei de organizare principii
asemanatoare dela origina ei, cu cele desvoltate de Las-
salle, Marx, Engels; dar ea este o aplicare numai volun-
tara a acestei doctrine si numai partiala, nu e generala si
fortata. Nu este in tot cazul o fortare a sufletului, nici o ex-
propriere a bunului material, deci este o fundamentala der
osebire intre utopia socializarii i doctrina crestina. Caci
daca in socialism, si mai brutal in comunism, se ordona si
se executa exproprierea bogatului in favoarea saracului,
s. zicem, in crestinism se invita bogatul a se despuia el
de avutul sail, de prisosul sau, in favoarea saracului; sunt
nuante cu totul deosebite.
In legile noastre, asa de multe i asa de neroade une-
ori, dar mai ales in acele mai putine, cele vechi, sufletul
crestin mai activ altadata, a pus mult duh crestin, au pro-
poveduit chiar ele caritatea crestina, facand apel la buni-
tatea i dragostea catre semenul sgu, dar i cerand saracu-
lui multamire. Nu prin despuierea celui bogat, adicg a ce-
lui vrednic i muncitor, in favoarea saracului, de cele mai
multe oH viciosului sau lenesului, cum vrea socialismul
comunismul, se poate ajunge la ceeace oHce societate tinde:
pacea intre oameni. In afarg de anumiti politiciani, ie cea
mai rea spetg, de demagogi, gata a pescui oricând in ape
turburi, eine ar putea sustine cà aceasta ar putea fi un
progres, cand in doctrina cresting, in crestinism experi-
mentat veacuri dearandul s'a realizat atata cat este, acea

www.dacoromanica.ro
BISERICA I VILTA SOCIALA 43

solidaritate umana intre oameni i natii i peste natii, so-

lidaritate, care ne permite azi cel putin o pace relativa. Dar
in socializarea, prin egalizarea tuturor i standardizarea o-
mului prin impartirea in mod egal a bunurilor materiale,
nu s'a ajuns niciodata si nu se poate ajunge la o mai buna
stare.
Crestinismul nu proclamä egalitatea materiala a oame-
nilor, ceeace este absurd, dar el afirma ca toti sunt che-
mati dupà vrednicie, la aceeasi glorie cereasca. In cresti-
nism nu este deosebire prin nastere, prin bogatie, nici prin
stiinta ce fiecare acumuleaza, dar este o singura egalitate
prin virtute. i aceasta virtute nu poate exista la cei drepti
fara compatimirea saracului. Da, toti oamenii sunt frati,
dar fratietatea nu vine din corpurile lor, din materia lor,
sau din instinctele lor, cari vizibil sunt deosebite, ci din
ceeace este dumnezeesc in ei.
De aceea cu dreptate se zice ca noi suntem formati din
mai multi morti, cleat din cei vii, toti legati impreuna
prin ceeace este si va fi eternitatea prin traditia noas-
tra ce ne uneste, prin gandirea crestini, ce ne leaga in
timp i spatiu, ce este singurul mijloc, ce ne-a impus ca
frateste sa ne asociem, caci numai in aceasta fratie ne u-
nim durabil spre a asigura cel putin bruma de pace in care
traim azi, urmand desigur i celelate precepte ale Evan-
gheliei, cari sunt: acelea de dreptate si de libertate.
Dar, din punct de vedere al internationalismului, asa de
Iaudat i incercat astazi, credeti oare cä crestinii pot a-
duce vreun impediment? Nu.
Crestinismul are avantajul cu totul particular de a mul-
tumi pe cei ce ratacesc in internationalism, caci el este,
prin vasta lui raspandire, astfel, si este totusi national cum
11 dorim noi, prin persistenta acelorasi locasuri sfinte, mai

www.dacoromanica.ro
: 44 STEFAN BOGDAN

intotdeauna cele mai vechi monumente ale neamului, a bi-

sericilor in preajma carora mosii i stramosii nostri, secole
dearandul au cristalizat neamul nostru. Este nationalä Bi-
serica noastra, caci dmgostea propoveduita de Iisus, asa
de profund, apoi mai ales de apostolul Pavel, care proclama
iubirea semenului sau, ceeace inseamna dragoste pentru
fiii ti, pentru familia ta, pentru Biserica i satul tau, a
familiei tale mai numeroase, a Statului i neamului tau, si
internationalà, ca. nu mai exista nici Iudeu, nici Elin, ci
toti una sunt in Hristos Iisus". Numai din aceasta invata-
tura sociala se desprinde apoi comandamentul care toti,
al unei discipline de trai, al devotamentului care ai tai, al
supunerii, al constiintei ce deseori iti impune o renuntare,
alte ori chiar un sacrificiu spre binele fratehd tau, sau
spre binele comunitatii, aceasta a dat i 'Ana astazi posi-
bilitatea unei vieti pasnice, calme i relativ fericite.
Dacä imi permitet.i, voiu face o scurta digresiune, ce
desigur pe multi va atrage mai mult, prin insasi enunta-
rea ei chiar. Un cuvant despre politica, de care nici aici nu
scapam omul este doar acel homo politicus" de tot-
deauna. Omul acesta politic cauta vesnic nod in papura
mai ales cand politica lui nu poate intra in rostul politic
al Bisericii, cand el nu este un credincios si se intreaba
fusios: ce cauta politica in Biserica, sau ce cauta Biserica
in politica.
Sä ne intelegem.
Politica este buna ori unde si politica poate fi rea ori-
unde. Politica este in functie de oameni i ei pot fi cres-
tini buni, dar i suflete sterpe. Daca urmaresti istoria Bi-
sericii, vei constata ca. Biserica noastra prin politica ei,
nu s'a abAtut dela acele doui invätáturi, care i-au luminat
calea vieii sociale: Dati Cezarului, ce este al Cezarului pi

www.dacoromanica.ro
BISERICA $1 VIATA SOCIALA 45

lui Dumnezeu ce este al lui Duinnezeu". Ne-a amintit I. P.

S. Patriarh inteo sedinta, ieri, aceasti invitatura, dar a
adaogat ca lisus Hristos a mai zis: Jmpcireitia mea nu este
din lumea aceasta".
Raporturile Bisericii cu cele politice sunt deci, i trebue
sa. fie, foarte simple. Si asa au fost. Biserica noastra ad-
mite in principiu orice fel de grupare sociala a membrilor
ei, i va admite i alte forme noui, dar ca creatoare a aces-
tui Stat i ca luminatoare a acestui Neam, dad, recunoaste
fiecarui individ in parte libertatea de a se alatura unor a-
sociatii cu anumite principii de conducere a Statului, ea
nu numai ca, poate, dar are datoria de a se ocupa de in-
fluenta ce aceste grupari o pot avea asupra ei i va pre-
f era desigur cu legitimitate pe acei ce o apeird cOntra celor
ce-ar persecuta-o sau numai ar ignora-o. De altcuna istori-
ceste este doveclit cá orice guvernare devenità regulata la
noi a gasit sprijin in Biserica ortodoxa, pentruca guverna-
rea aceea reprezinta ceeace este al Cezarului.
Biserica ortodoxa si-a gasit vieata ei pasnica in adevi-
run eterne, pe care s'a ferit a le subordona acelor de ordin
temporar.
Nu ar binemerita azi dela Dumnezeu, daca nu s'ar misca
atunci cand o putere temporara sau o asociatie ar impedi-
ca-o dela misiunea ei.
In zilele noastre, sunt multi caH cauta a inradacina mai
ales in tineret povestea, ca ceva individual zace la baza cre-
dintei. Unii cred ca acest invatamant nici nu-1 poti impune
in scoala. Cred adia unii, cá poti invata pe copil aritme-
tica ca o necesitate a traiului zilnic, dar n'ai avea acest
drept cand se vorbeste de adevärurile metafizice. i sunt
si oameni prea convinsi, care nu sunt dispusi nici micar
la concesiuni: ar doH adica sa scoata complect din invii-
tamfint Religia.

www.dacoromanica.ro
46 STEFAN BOGDAN

Biserica in doctrina liii Hristos, &and el a aparat pe Sa-

mariteni contra Iudeilor, arata ca o necesitate sociala, ca.
o societate nu poate exista fari reciproce concesiuni. Nu
decurge nici un rau din a ceste concesiuni. Dar noi nu inte-
legem o politica care s'o dud, la abdicari din traditionalele
ei drumuri. Este mai ales .astazi vremea ca ea sa se facä
vrednica de menirea ei, iar pe acei putini, chiar frati de ai
nostri in Hristos, dar de alta credinta, caH indraznesc
creada Ca o pot slabi, sa-i mustre. Si in aceasta. directie
§i azi ca i altädata, ea poate i trebue sã imprime vieii
sociale un ritm, care sa-i micsoreze relele sociale. Si invers
opera politica a unui Stat ortodox, ar prezenta o mare la-
cuna cand ea ar ignora contributia Bisericii, iatä de ce Bi-
serica trebue sa tina socoteala de politica. Sà faca politica.
ei. Ea trebue sa-si ia in serios i acest rol i rost simplu
dar hotarit. Iar dad, este vorba nu de politica Bisericii, ci
de politica in general, atunci de ce n'am avea curajul a a-
firma cä politica nu poate duce la bun sfarsit cleat atunci
cand ea se sprijina si se inspira vesnic din morala crestina,
facand deci o politica sociala dupa invataturile Evanghe-
liei. In spirit crestin sa scaldam toate celelalte principii,
larg si ideal democratice, de libertate, de solidaritate i de
dreptate socialä.
Aceasta se cere, pentruca, intocmai ca si in arta, si lit
Biserica, si in politica, intarirea operilor mari nu se da-
toreste nici materiei, nici mediului ce ne inconjoara, ci o-
mului, sufletului. Sufletul crestin duce spre intärire prin
buna intelegere, prin concordie, prin unirea fortelor spre
solidarism, necesitati asa de trebuitoare azi pentru ca uni-
rea cea mare a tarii noastre sa fie durabila i pentru tot-
deauna, nu amenintata de pacatele noastre, ale unora din
paturile conducatoare, care dui:a cum ardta astazi, tot dela_

www.dacoromanica.ro
23ISERICA SI VIATA SOCIALA 47

aceasta tribuna, tribunul nostru Nicolae Iorga, clack' este

vinovata se datOre§te unor mentalitati politice, pe care eu
le cred lipsite de invatiturile cre§tine, caci donmilor, eu
nu vreau sa fac o lectie savanta aici a§ putea face ata-
tea citatii de pareri ale invatatilor, dar sinteza lor o
gasim in cuvintele simple spuse de un umil profesor al Fa-
cultatii noastre de teologie, care a ajuns la concluzia, ca,
,,cu cat mersul social se imbina mai mult cu spiritul cres-
tin, cu atat §i progresul se realizeaza mai vadit".
Iata de ce §i din acest punct de vedere nu as intelege de
ce pornirea contra acelora cari fac politica; s't in afara si
in Biserica sa o faca dar nu politicianism §i nu de-
magogie. Aceasta politica stria, §i aceasta trebue cora-
bätuta de insa§i Biserica in primul rand.
Repet dar, §i accentuez, ca Biserica, trebue s'a imprime
peste tot i prin politica ei, caritatea, sä fie cum §i este
prin fundamentul ei, prin traditia ei ortodoxi, caritabild.
Prin caritate, cu toate atributele ei, vom merge la o mai
buni stare §.1 astfel ea va da cea mai pretioasa contributie
la ceeace fiii ei doresc in cel mai mare grad, la pace in-
launtru §i in afara, pace pe care noi o vedem ca ultima e-
-volutie a cre4tinismului, una din cele mai de seama con-
secinte practice, ce vieata sociala va ca§tiga din invka-
turile Donmului nostru Iisus Hristos.
.A§ sfarsi dupa aceste fragmente din gandurile rostite
pana acum, prin scurtele cuvinte ale Bibliei, ce prea putin
se citeste in zilele noastre: Doamne, dacci a-i fi fost aici,
fratele meu n'ar fi murit", a§a a graft Maria catre Iisus.
Da, daca Iisus n'ar fi astazi uitat, daca Iisus n'ar fi fost
scos din obiceiurile noastre, daca Iisus n'ar lipsi din legile
noastre, din credinta multora dintre noi, de o preocupare
ve§nica de afaceri, de o politica realista, de preocupari pur

www.dacoromanica.ro
48 STEFAN BOGDAN

materialiste, de o industrie acaparatoare si de conceptii

frivole de conduita in societate, noi n'am fi unde suntem.
Prea donmeste astazi in vieata social& a noastra, ca si
pretutindeni, dar mai ales in viata acelor foruri interna-
tionale, ce cautA sä imprime norme de conducerea popoa-
relor man si mici, o constiinta pAgAnA, o conceptie i o do-
rintà de a restabili vechi idoli, prea multi poftA de sta-
pAnire, prea multA abilitate, atAtea forte inlantuite spre
robie in urmarea acestor scopuri, incat tot mai mult se
uita, comandamentele crestine si in spetä la noi invAtAtu-
rile Bisericii ortodoxe, care ele numai ar mai putea aduce
intre oameni actiunea providentialä a dumnezeirii. Se uita.
aceasta. $i in loc de pacea de toti doritä, vedem cA anar-
hia staphneste tot mai mult.
0 resurectie ne trebue, i soarta lumii ca si a noastrA,
numai in crestinism o poate gasi; iar poporul nostru nu-
mai in Biserica lui Ii va gasi mAntuirea.
In iubirea de oameni, in iubirea de aproapele dm, in sa-
crificiul fiecAruia, spre binele comun, in caritate, vAd eu
regenerarea noastrA.
Sà credem deci i di nu uitam cuvantul Domnului cAtre
Apostoli: Dacei veti crede, yeti vedea marirea 7n4 Dum-
nezeu".

www.dacoromanica.ro
MIHAIL MANOILESCU
Inginer-prof. univereltar.

LUPTA ORTODOXIEI
IMPOTRIVA MATERIALISMULUI

Conferincl tinut.i in ziva de 31

Ianuarie 1933.

www.dacoromanica.ro
 Prezenta I. P. S. Voastrel) la aceasta conferinti constitue .
nu nurnai o magulire fata de care sunt adanc recunoscator,
dar i o subliniere a importantei pe care o capatä in vieata
României de astazi, miscarea puternica a Bisericii orto-
doxe, care continua sa se afirme i cu acest ciclu de con-
ferinte inaugurat sub auspiciile Ina lt Prea Sfintiei Voastre.
Aceasta subliniere pretioasä, constitue totusi pentru eel
care vorbeste o accentuare si mai mare a raspunderii pe
care o ia, de a cerceta astazi una din cele mai esentiale-
probleme sufletesti ale vremii noastre.

Judecand dupa vechile conceptii ale veacului al XIX-lea,

o conferinta tinuta despre problemele Bisericii de catre un.
om, care vorbeste de obicei in numele unor specialitati pro-
fane, ar fi un lucru extrem de surprinzator.
Inteadevar, vorbitorul care sta inaintea d-voastre re-
prezinta doua specialitati: aceea de inginer i aceea de e-
cottomist, amandoua prin excelenta inchinate materiel. In-
ginerul utilizeaza materia; toata straduinta lui este perfec-
tionarea materiala; toata nazuinta lui este intrebuintarea
1. A I. P. S. Patriarh.

www.dacoromanica.ro
52 MIHAIL MANOILESCU

cat mai fericita a mijloacelor materiale. Economistul cautii

sa scoata din materie maximum de satisfactiuni pentru co-
lectivitate i pentru om; el cauta s'a realizeze maximum de
bine material sau cu cuvantul acesta atat de urat, dar
atat de caracteristic pentru vieata moderna, el cauta
sa realizeze maximum de confort social.
Obsedati de problemele materiale, inginerul i econo-
mistul dealungul veacului al XIX-lea, au fost cei mai ma-
terialisti dintre oameni. In conceptiunile, in nazuintele, in
toata fiinta lor sufleteasca, ei au ajuns pana la indiferenta
totala religioasä cunoscuta sub numele de ateism, iar cite-
odata si la forma mai ofensivi si mai necuviincioasa in a-
titudine fata cu religia, pana la anti-teism. Astfel religia"
celor mai reprezentativi dintre ganditorii veacului al
XIX-lea, a tehnicienilor si a economistilor, a fost mate-
rialismul.
Prin materialism se inteleg de obicei dotal, lucruri, care
sunt distincte i totusi inrudite. In sens filosofic, mate-
rialismur este sistemul care nu recunoeqte altd existentd
decdt aceea a materiei, care socote.ste sufletul insu§i ca o
functiune a materiei, care contestä Divinitatea i refuza
sa admitä spiritualitatea ca un mijloc de interpretare a
Universului. In sens social materialismul" este tendinta
spre realizarea satisfactiunilor inferioare ale fiintei ome-
ne.yti, spre negatia oricarui ideal si a oricarei striduinti
idealiste.
Gandirea veacului al XIX-lea a fost patrunsa de aceste
doua forme ale materialismului: materialismul filosofic
materialismul social.
Veacul al XIX-lea a fost un veac de oameni fericiti. Din
veacul al X[X-lea am avut o societate in progres continuu,
o societate in care, mai ales in mediul european, situatia

www.dacoromanica.ro
LUPTA ORTODOXIEI IMPOTRIVA MATERIALISMULUI 53

de exploatare a restului lumii de care beneficiarii Europei,

ingaduia acestora o prosperitate mereu crescanda.
In acelac timp inventiile spiritului omenesc sporeau in-
crederea omului in el. Pe de o parte progresul material
fara sfarsit, nastea un utilitarism universal, pe de altä
parte cercetarile stiintei faceau pe om sa creada cä pute-
rile sunt gra margini, cà el se poate lipsi de oHce alta pu-
tere a sufletului säu cleat stiinta, fiindca stiinta este in
stare sä rezolve tot, si explice tot si ajute in tot. S'a
ajuns astfel la acea doctrinä inferioara a monisinului lui
Heckel, care cunostea o singura existenta, aceea a materiei,
si care compara sufletul omenesc cu energia dinamica pe
care o desfasoara un simplu motor in mers!
Atat de departe a mers acest spirit al veacului al XIX-lea,
incat el a ajuns sa punä in cumpana, ca egale, stiinta gl
pe Dumnezeu, sä socoteasca ca stiinta poate constitui un
surogat al dumnezeiriicu aceeasi simplicitate, cuicare un
copil crede cä se poate inlocui natura cu toate minunatele
ei taine, printr'un simplu decor de teatru!
Rezultatul este cä materialismul a fost triumfator dea-
lungul veacului al XIX-lea i cä dominatia materialista a
fost consacrata prin noui si continue succese.
In acest timp stiinta i tehnica heineau din ce in ce mai
bine popoarele Europei, i ar fi pacat sa. nu o recunoas-
tern! le dadeau i mari satisfactiuni sufletesti. Prin
stiinta i tehnica se sporeau inventiile, care au culminat in
preajma razboiului mondial, child am vazut cele mai nevi-
sate dintre realizari! In special sborul a fost ultima lovi-
tura, care s'a dat spiritului omenesc uimit i zapäcit de
.stralucirea tiinei. Materialismul era deci verificat prin
rezultatele sale si intra in fiecare zi in mintea oamenilor
comuni...

www.dacoromanica.ro
54 MIHAIL MANOILESCIF

Ian: de ce, inainte de razboiu, intelectualul european a-

lma sufletul unui baetoi obraznic si increzut, care îsi in-
chipuia ea cuprinde in el toata stiinta pamantului. Liber-
tatea de spirit era desävarsita, o libertate rau inteleasa, ca
aceea de care vorbeste Apostolul Petru in Epistola Intaia:
Slobozenia acoperamant räutktii".
Intelectualul european nu simtea prezenta Divinitatii;
cfind amintea de Dumnezeu, sprijinit doar pe ratiunea lui,
era ca sa-i arunce o sfidare; stiinta era pentru el suficientä
ea sa explice toate tainele Universului. Omul din veacul al
XIX-ka nu-0 recuno#ea propriile sale limite i propria
sa marginire.
El uita Ca ratiunea pura este un produs inferior si a-
proape biologic. Ratiunea puri este o arma pe care Divini-
tatca a dat-o omului, ca s. se poata conduce prin ea in
märuntele nevoi ale conservarii speciei umane; ratiunea
puri nu ore in acest sens mai multa vaIoare cleat au ce-
lelalte arme ci care sunt inzestrate vietuitoarele inferioare
ale pamantului.
Ratiunea pura, ratiunea matematica, este un simplu in-
strument de conservare, destinat unor nevoi practice si
marginita. Ea nu este un instrument cu care sa sondezi
mnàltimile cerului i sà apropii cu ea Inceputill i Sfarsitul.
Oamenii cari cred in aceasta nemarginire a ratiunii pure
sunt ca niste copii, cari avand in mang o lanterna de bu-
ztinar, Ii inchipue ca pot ajunge cu razele ei pana la inde-
partatele stele!
Iata de ce sufletul european dinainte de rázboiu se infd-
lifeazd in haina profund respingdtoare a umui suflet de
multumit ,si de increzut.
Or, tot ce poate fi mai putin crestinesc, este multumirea
pi exagerata incredere in puterile tale proprii.

www.dacoromanica.ro
LUPTA ORTODOXIEI IMPOTRIVA MATERIALISMULUI 55

Cu acest suflet Europa dinainte de razboiu s'ar fi ine-

cat In materialism. A fost un singur noroc: a cela ca in a-
ceastä completä decadere morala exista o ideie, care a reu-
sit sa mai pulseze Inca fortele sufletesti ale popoarelor.
Era ideia nationald, ideia nationala care era cu atat mai
vie la popoarele care nu-si realizasera Inca destinul lor de
Intregire. Dad, n'ar fi fost ideia nationala, Europa dinainte
de razboiu ar fi fost un trist atelier sau o vulgara ospäta-
rie, in care n'ar fi batut niciodata suflul unui ideal.
S'ar putea zice, fara a 'Area paradoxal, ca pang la un
punct chiar ideia nationala fara a fi in contradictie en
religia a putut sa. opreasca desvoltarea sentimentului
religios, prin faptul ca a acaparat prea mutt sufletele, be-
gandu-le de idealurile nationale Inca neimplinite!

Dupa razboiu, panä pe la 1928, am avut o epoca care nu

se deosebeste diii punct de vedere al conceptiei de epoca
dinainte de razboiu; ea a fost o prelungire a veacului al
XIX-lea cu toate pkatele i cu toate scaderile sale. A fost
un tresarit, un spasm, cel din urma tresarit al unei civili-
zatii europene, care moare.
La 1928 a venit insa brusc desteptarea: criza mondiala.
Criza mondiala nu este un accident trecator in vieata ome-
nirii si mai ales in vie*. Europei. Este vorba de o schim-
bare profundä, definitiva, structurala.
Nu voiu desvolta aici niciunul din aspecteIe crizei mon-
diale, clar dacä amintesc acum de acest fapt, este numai
pentru a sublinia importanta mare pe care o ia aceastd
crizei pentru intelegerea evolutiei suflete.,sti care se va pro-
duce maine in societatea noastrei.
Care este caracterul acestei evolutii? Exploatarea cautA

www.dacoromanica.ro
56 MIHAIL MANOILESCII

Si se atenueze in omenire; inceteaza exploatarea dela po-

por la popor; inceteaza sau se imblanzeste exploatarea dela
clash: la clasa; inceteaza huzurul occidentului i suferinta
restului omenirii; inceteaza huzurul minoritatii si sufe-
rinta majoritatii.
Rezultatul este ca intram inteo perioada de mari trans-
formari sociale, care va duce la schimbarea vechilor de-
prinderi, la schimbarea vechiului confort cu care s'a obis-
nuit societatea europeana. Intram inteo epoca de suferinta
si de resemnare.
$i atunci care este marele pericol care ameninta intreaga
civilizatie europeana ? Este pericolul nepregatirii noastre
sufletesti. Intreim intr'o epocei de lip.suri materiale Cu su-
fletul pe care ni 1-a dat o epocci de belpg. Intreim intr'o e-
pool de crizei material, cu o concept* materialista asu-
pra
Iata de ce dacà nicio forta morala nouà n'ar veni sa in-
drepte pe alte cal omenirea in sbucium, s'ar putea intampla
sa traim o era de salbaticie cum nu s'a mai intimplat si in
mijlocul frumoasei Europe, sa ajungem inteo zi sä ne de-
vorim unil pe alii
Pentru a 'Astra civilizatia noastra., asa cum am moste-
nit-o, pentru a creia o vieata sociala ordonata so/utiiie ma-
tericaiste nu mai ajung. Toti specialitii, fiecare in fagasul
lui stramt, sunt obligati sa recunoasca astazi ca nu mai
pot si dea omenirii nici paine, nici liniste; toti recunosc
cá au ajuns la punctul la care puterea lor s'a sfarsit, ci nu
mai pot sa redea echilibrul de altà data unei societati in
sbucium.
Oamenii au ajums sei descopere un lucru Pe care trebuiau
sei-1 qtie de mult: ed puterile materiale au limite pi cei pro-
blemele sociale nu se rezoivei numai cu solutii materialiste.

www.dacoromanica.ro
LIIPTA ORTODOXIEI IMPOTRIVA MATER/ALISMULUI 57

Omul, omul cel increzut al veacului al XIX-lea, apare ca

incapabil si-9i chiverniseasci propria lui casi.
Unde inceteazd puterea omului, incepe irtsd puterea iziA
Dumnezeu.
In locul omului din veacul al MX-lea, care i9i credea pu-
terile lui nemärginite, apare omul din veacul al XX-lea,
care i9i intelege propria lui nevolnicie 9i care se indreapti
spre Dumnezeul cel uitat 9i-i spune: Increzut am fost 9i
m'am in9elat, indraznet am fost ci m'am umilit!

De ce am desvaluit aceasta criza sociala 9i sufleteasca a

veacului nostru? Am desvaluit-o pentru ca fiecare sä vada
cat este de unic momentul pe care Biserica noastrd orto-
doxd ii are de a cdqtiga definitiv i aAltinc sufletul poporu-
lui nostru.
Biserica gäse9te azi o intelectualitate pregatita de seco-
lul al MX-lea, tare isi intoarce azi fata dela vechea ei fi-
losofie atee, o intelectualitate in suferinta, care 9i-a pier-
dut superba incredere in sine, care 9i-a pierdut prestigiul
social ci care este pe povarni9u1 degradarii sociale.
Fenomenul caderii sociale a claselor superioare a fost
prevazut b i cuprins in sfintele cuvinte ale Evangheliei
ale scrisorilor Apostolilor. Cad noi, clasele superioare, nu
suntem prin functiunea pe care o facem in fiecare colecti-
vitate, in fiecare taxi, decal iconomul" de care ne vor-
becte evanghelistul Luca: iconomul" care adnainistreaza
averea altora, caruia i-a fost incredintat /Ana acum sa ad-
ministreze patrimoniul poporului intreg.
Iar astazi poporlil intreg pare cä ne retrage acest man-
dat, acest drept de a administra patrimoniul sau.
noi intelectualii ne gasim in zbuciumul de care vor-

www.dacoromanica.ro
58 MIHAIL MANOILESCU

beste Evanghelia: Ce voiu face, cd domnul meu ia icono-

mia dela mine? A sdpa, nu pot; a cere, imi este rusine".
Toata tragedia clasei noastre stapanitoare, toata tragedia
intelectualitatii noastre este in aceste sfinte cuvinte.
0 cIasa ca si un om trebue sa $ie insä la vreme sa. cada.
§1 sá $ie cum sä cada: sä cad& frumos, demn, aparand un
patrimoniu; sá cadd duccind mai departe o indoitd fortA
moral& care rezultd din propriul ei sacrificiu. Clasa so-
ciala, superioara de astazi, in loc de tanguiri materialiste,
trebue gaseasci un nou echilibru sufletese. Intai tre-
bue s. tie sä rabde, cad dupa cum spune Apostolul Pa-
vel in Epistola Intaia: Ci daca bine fa,cand i patimind
yeti rabda, aceasta este dar inaintea lui Dumnezeu".
Clasa noastra superioara trebue sa-§i dea un nou rose so-
cial si o noua morala, sh interpreteze altfel datoriile care
decurg din situatia ei de clasä superioara.
Tin exemplu interesant se poate da, in acest sens, desore
modul cum trebue sa-si inteleaga clasa superioara situatia.
sa materiala privilegiata multà, putina cat o mai are
fata de paturile populare.
Daca socotim i aci cer iertare daca vorbeite putin
gi economistul daca socotim ce se petrece in tara noas-
tra cu un om care dispune de un venit relativ frumos de
200 mii de lei pe an ci cäutam sä deslegam taina adanca a.
acestui venit, ce vom constata? Acest om care traecte in
oras nu-si castiga singur, niciodata cu bratele sale, acecti
200 de mii de lei, ci el ii obtine schimband servicii cu so-
cietatea in care traecte.
Iar daca ne ducem departe la tara i examinam ce se
petrece acolo, vom vedea ca un Oran intr'un an de mune&
produce 20 de mii de lei §i. ca pastreaza pentra el cel muit
15 mii; iar 5 mii lei ii trimite oracului sub forma de daj-

www.dacoromanica.ro
LUPTA ORTODOXIEI IMPOTRIVA MATERIALISMULUI 59

die" sau sub forma de impozit la anumite produse pe care

le cumpara din ora§. Ei bine, aceasta insemneaza ca traind
o vieaä destul de modesta, asemanatoare aceleea a .ser-
bilor de altä data, taranii no.stri trimit tot surplusul mun-
cii lor pentru intretinerea ora§elor, In asa fel incat omul
care are un venit de 200 de mii de lei este ca si cum ar
avea 40 de serbi la dispozitie care lucreaza, afara de
propria lor intretinere numai pentru ca sa-1 serveasca
pe dansul. 0 noua forma a vechei serbii se continua astfel
sub aspecte mai elegante i mai subtile in societatea me,-
derna.
Acest adevar pe care unii dintre noi profesorii indraznim
sa-1 spunem elevilor no.stri in cursul de economie
1-am gasit marturisit intr'o minunata forma in cartea care
ar trebui sa fie o carte de capatai a tinerimii romanesti,
Invataturile lui Neagoe Basarab care fiul sau Tudosie.
este dureros sa spun ca pentru a gasi un exemplar din
aceasta carte, care a fost tradusa i tiparita de catre d.
Iorga, inainte de räzboiu, a trebuit sa alerg prin toate bi-
bliotecile publice, pentruca ea nu se mai gäseste de mult
in niciun fel de librarii!
Iata, ce spune Neagoe catre fiul sau Tudosie, vorbind de
veniturile personale pe care acesta le avea: Sei nu On-
desti ci dc sunt castigate de tine, ci le-ai luat dela .sdraci
0 dela cei ce sunt sub biruinta ta", ceea ce intr'un stil mo-
dern si socialist ar insenma: dela cei ce sunt sub exploa-
tarea ta". Ortodoxismul apare astfel, cum voiu arata gi
mai tarziu, foarte reprezentativ pentru adevarata concep-
tie de dreptate sociala.
*
* *
Care este invatatura pe care trebue s'o scoatem din a-
ceste constatari? Este oare aceea ea' trebue s5 ne indrep-

www.dacoromanica.ro
60 MIHAIL MANOILESCU

tam spre egalitatea averilor i o anumità formä de comu-

nism crestin? Nu.
Ci este aceea cá toti acei dintre noi, cari avem un venit
mai mare deceit mijlocia scazutii a venitului unei societeiti
seirace, trebue sd recunoagtem favoarea de fiecare clipd
pe care societatea ne-o, face prin aceasta i trebue set' jus-
tificeim acest serviciu creind in ordinea materialei saa in
ordinea icLeald, o contravaloare care in fiecare clipei sd rcis-
pliiteascd societatea de osteneala i truda ei pentru noi.
Altfel aceasta truda este nemeritata, nu are nicio indrep-
tatire si este tot atfit de urita ca aceea care se cerea in an-
tichitate in numele sclaviei.
Iata care este moralitatea naud sociald, care se desprmde
numai din cateva elemente ale unei analize rnai profunde
a stärilor de fapt de astazi.
De altfel, aceasta interpretare este cu totul in spiritul
credintei crestine. Caci nimic nu este mai cuprinzator de-
cat invatatura evanghelistului Luca, care spune: Nici este
sufletul mai mare cleat hrana, nici trupul cleat haina".
* * *
In aceastä tendinta noua rolul Bisericii ortodoxe este
dintre cele mai mari. El este intai sei dea un sens inalt vie-
tii sociale; sei dea un punct de sprijin sufletesc claselor
conduclitoare relmase astdzi desmetice i deorientate; th
atenueze suferinta i sei calmeze rdzuintele materialiste ale
claselor populare.
Un aspect de capetenie in aceasta lupta, este lupta im-
potriva luxului.
OHce lux are pentru om incontestabil i o parte de sa-
tisfactii si de bucurii reale. De pilda, ar fi pacat sä dispre-
tuim luxul artei, pe care nici crestinismul nu 1-a condam-

www.dacoromanica.ro
LUPTA ORTODOXIEI IMPOTRIVA MATERIALISMULUI 61

nat vreodata, dovada minunatele podoabe, cele mai fru-

moase pe care le-a creat vreodata gustul romanesc, care
sunt bisericile noastre.
Dar in oHce lux este i o parte de vanitate, o parte de
inutila, de tristä vanitate. Sä suprimam cel putin partea
de lux consacrati vanitätilor inferioare, amorului propriu
rau inteles, parte care nu face decat sa mareasca suferinta
acelora care nu pot sa-si ingadue aceleasi luxuri!
Simplificarea vietii materiale, despre care am vorbit pi
cu alte prilejuri, se indreapta mai ales spre imbracaminte.
In acea.sta privinta Biserica crestina n'a lipsit niciodata de
sfaturi. In epistola Sfantului Pavel care Tit se spune
vorbind de sfaturile potrivite dupa varsta fiecaruia privi-
toare la imbracaminte: asisderea i batranele si fie intru
imbracaminte cu sfintenie incuviintate". Desi in vremea
noastra nu mai exista femei batrâne, totusi aceste minu-
nate recomandari a unei cuviinte, care trebue potrivita
dupa varstä, pastreaza oarecare actualitate!
* *
A doua mare misiune a Bisericii este fata de clasele po-
pulare. In clasele inferioare oprirea izbucnirii materialiste
nu poate sa vina cleat din partea Bisericii crestine.
Dar si aci este un lucru foarte curios.
Lupta cea mare nu trebue sei se dea cu instinciele rele ale
poporului nostru, ci cu aceia cari vin din cdnd in &bid sit
reiscoleascei tot ceeace este mai josnic in sufletul oriceirui
popor! Oamenii politici nu fac la fiecare alegere decât sa
trezeasca ura i invidia impotriva claselor conducatoare.
Toati propaganda politica la alegeri nu este altceva, chiar
acum dupi expropriere, decfit o atatare impotriva celor
avuti.

www.dacoromanica.ro
452 MIHAIL MANOILESCII

Or, Biserica nu condamna nimic mai mult cleat invidia,

caci epistola Sf. Iacov spune asa de frumos cu un arhaistn
potrivit i usor de inteles: Nu oftati unii asupra altora,
fratilor, ca sa nu va osanditi", ceeace inseamna: nu va in-
vkliati unii pe altii, ca sa nu pacatuiti!
Dar insusi principiul ordinei in stat, pe care il turburä
,de atatea oH aceasta propaganda de atatare, cine II aparä
mai bine cleat Biserica ?
Eu và marturisesc c. nefiind un mare amator de solem-
liitäti oficiale, nu ma duc des la Te-Deum-urile dela Pa-
triarhia noastra. Sunt totusi acolo douà lucruri care ma a-
trag intotdeauna: Sunt minunatele rugaciuni scrise intr'o
iimba romaneasca maiastra, care egaleaza pe a scriitorilor
nostri cei mai buni, de catre I. P. S. S. Patriarhul Miron.
mai este ceva: este teoria statului", care se citeste cu
acest prilej in biserica.
Foarte putini dintre d-voastre stiti aceasta; numai d-nii
studenti dela teologie stiu poate cum se face teoria statului
in Epistola Apostolului Pavel care Romani. Epistola pune
intaiu principiul: Dati dar tuturor cele ce sunt cu datorie"
si apoi Inirä, intr'o limba pitoreasca, toate functiunile
statului celui cu dajdia, dajdie; celui cu dijma, dijma;
celui cu frica, frica; celui cu cinstea, cinste".
Din nenorocire antiteza dintre Biserica si politica este
mai mare cleat si-ar inchipui cineva. Imi spunea odata un
preot de tara: Nu fa inchipuiti cat de grea este vieata
ipreotului a. doua zi dupa alegeri! 0 alegere stria, atat de
mult sufletul poporului, incat un an de zile imi trebue ca
indrept". i dad, socotiti ca alegerile au inceput sa fie
acum mai dese cleat la un an de zile, inseamna Ca biet su-
fletul poporului nostru nu se mai indreapta niciodata! Aici
Ansa, voiu veni cu multa sfiala ca sa pun o intrebare, si a-

www.dacoromanica.ro
LUPTA ORTODOXIEI IMPOTRIVA MATERIALISMULUI 6S1';

nume: cum. se poate drege sufletul poporului mind se in-

tetmpla ca mn.ii sfintii parinti sa faca politica de partidr
In modestia mea, eu n'asi fi indraznit sa pun aceasfa
intrebare dad, n'asi fi fost ajutat tot de un text scant. In-
teadevar, Ina it Prea Sfintia Voastra i toate fetele bise-
ricesti stiu foarte bine ea exista in evangheli a sfantului
Luca acest minunat cuvant: Niciodata sluga la doi domni
sa slujeasca", i ca i cum evanghelistul Luca ar fi cunos-
cut partidele politice dela noi, adauga: Nu poti sluji luii
Dumnezeu i lui Mamona!"

* *
Tot ce am aratat pana acum are tendinta sa dovedeasca.:'
pe de o parte necesitatea unei lupte impotriva materialis--
mului i pe de altä parte marele prilej pe care il are Bise--
rica de a pa.yi astazi la aceasta lupta.
Caracterul luptei impotriva materialismului trebue va--
zut in doua linii: in numele carei dogme i daca mi se
iarta un cuvant mai laic, in numele carei doctrine tre-
bue sa dea aceasta lupta si in al doilea rand, cu ce metodei?
Dogma nu poate fi cleat numai aceea a Bisericii crestme-
ortodoxe. Intài fiindca, aceasta suntem: ortodcsi, i ia aI
doilea rand fiindca aceasta ne trebue sia fim.
In adevar, studiind caracterele esentiale si deosebitoare-
ale Bisericii noastre ortodoxe, apare clar c. pentru ránile
vremurilor noastre, acesta este balsamul care poate vin-
deca.
Dar inainte de a vorbi de acest lucru trebue sa semna--
lez un abuz, abuzul care se face cu un omonim al cuvantului
ortodox. Se intrebuinteaza cuvantul de ortodox" in sen-
sul eau literar si general, de credinta dreapta" pentru tot
felul de domenii straine de religie, cum ar fi chiar dome--

www.dacoromanica.ro
64 MAIL MANOILESCII

niul financiar. S'a ajuns sa se vorbeasci de oameni politici

0 de ziari§ti care n'au nimic comun cu ortodoxia! de
ortodoxia financiari".
Ei bine, noi trebue sa protestam in contra acestei in-
calcari in limba noastra romaneasca. Lumea nu qtie alt-
ceva despre cuvantul de ortodox" decat ca este atributul
sfintei noastre Biserici.
Si nu este bine a creiem confuziuni asupra acestui cu-
vant, ceici vreti oare sei creadd poporul nostril c umilinta
nationalei i nevolnicia care ne duce sei ne inchindm in fata
finantei strecine zisei de principii ortodoxe! au ele
ceva comwn cu Biserica noastrei ortodoxei? Sa creada po-
porul nostru asa ceva? Aceasta nu este numai o indraz-
neala, ci i o adevarata profanare a unui cuvant sfant!
Trecand peste aceasta paranteza, porunca vremii este
lupta impotriva materialismului i sprifinid intr'o credintei
eminamente spiritualistei.
Care este aceasta credinta? Ea nu poate fi pentru noi
decat ortodoxia.
Europa are doua suflete: are un suflet occidental, altul
oriental, un suflet catolic, altul ortodox.
Cel dintai reprezinta spiritul de cucerire feudalitatea,
cruciadele celalalt reprezinta spiritul de resemnare, in
fata fortei §i a navalitorilor;
cel dintai preconizeaza metodele tari, care au mers in tre-
cut pana la Sfanta Inchizitie; cel de al doilea metodele
blande, cuceritoare de suflete;
cel dintai crezand in puterile lumeti, cel de al doilea nu-
mai in puterile spirituale;
cel dintai bazandu-se adesea pe constrangere, cel de al
doilea numai pe libertate;
cel dintai intransigent, cel de al doilea tolerant;

www.dacoromanica.ro
LUPTA ORTODOXIEI IMPOTRIVA MATERIALISMULUI 65

cel dintAi predicând religia triumfatorilor, cel de al doi-

lea religia celor obijduiti;
cel dintal sprijinit de multa, prea multa bogatie; cel de
al doilea facandu-0 din säracia lui o platosa inaintea Dum-
nezeirii.
Iata de ce Biserica noastra saraca intre caminuri de sa-
raci, este ata de aproape de inima noastra; de ce ea este
suflet din sufletul nostru.
Auzim pe unii repetand §i astazi aceasta trista vorba,
pe care, par'ca ma sfiesc s'o aduc aci inaintea I. P. S. S.
Patriarhului si a domniilor-voastre: ce bine era daca, a-
cum nu §tiu ate veacuri, deveneam catolici!". Ce mare
pacat §i ce grosolana greeala!
Ce am fi fost atunci? 0 expozitura" mai mult a spiritu-
lui standardizat al catolicismului, o expozitura mai .mult a
Occidentului, care ne-ar fi pus definitiv sufletul intr'un Ca-
lapod construit aiurea!
Avem destul cultura noastrei care este bicedtied cu bued-
fled adusei din Occident, o culturei ale ccirei fire sufletesti
aunt trase si astai de catre altii; sci mai fi avut i o reli-
gie ale cdrei fire sci stea dincolo de judecata, de intelegerea
si de sufletul nostru!
Farä credinta ortodoxa poporul nostru nu s'ar fi des-
voltat a§a cum este. In locul preceptelor aspre i colturoase
ale altor biserici crestine, ortodoxia ne-a dat blândetea
dulce i unica, ne-a dat intelegerea si ingaduinta. c3i ne-a
mai dat ceva nepretuit, care constitue o podoaba rara a
zufletului nostru, ne-a dat sinceritatea noastra uneori
naiva alteori, brutalà, dar ne-a ferit de cel mai reopinga-
tor dintre picate: ne-a ferit de ipocrizie.
Ortodoxismul poate sä aiba scaderile sale, poate fi mai
primitiv §i caeodata mai lipsit de subtilitati, dar ortodo-

www.dacoromanica.ro
66 MIHAIL MANOILESCIF

xismul, nu te invata nici cand esti in familia ta, nici cand,

esti in vieata publica, nici child esti in cele mai inalte si-
tuatii de Stat, sa porti undeva, indaratul capului, inteo
cutiuta ascunzatoare de pacate o reservatio mentalis!"..
Iata de ce trebue sa fim mandri de ortodoxia noastra,
si sa amain cu priviri cat mai atente asupra trecutului ei.
Para astäzi toti istoricii nostri crescuti la scoala yea-
cului al XIX-lea aveau prea mult privirea lor atintita asu-
pra ideii de nationalitate. Ei au facut de multe ori greseala.
sä interpreteze prea exclusiv trecutul nostru prin tendin-
tele nationale, de fapt cu totul recente.
De sigur cä ar fi o mare opera aceea pe care ar face-o,
oamenii nostri de cultura, clack ar rascoli din nou istoria
noastra, ca s'o priveasca, printr'o alta prisma, prin prisma
prin interpretarea ortodoxa. Eu cred ca in specificul or-
todox dad, imi este ingaduit sä intrebuintez acest cu-
vant de care se face mare abuz astazi s'ar descoperi a-
devhrate comori.
Nu este specialitatea mea sa intru in acest vast si ne-
cunoscut domeniu, dar nu ma pot opri sa va aduc putina.
adiere parfumata din trecut cu unele citate: In Scriptura.
Domnului Hristos catre oameni cazuta in piatra din ceriu",
editata de care Academia Romana, care este o opera or-
todoxa originald in manuscriptul dela Ieud" din Mara-.
mures din 1850, se spune: Amax celuia giudetu ce giu-
dec.& saracii nedreptu". Pentru acest scriitor nicio pe-
deapsa nu este mai mare decat aceea a judecatorilor care
judeca nedrept pe sdraci, fiindca nicio nedreptate nu apare
mai respingatoare cleat aceea care se face saracilor.
Si mai departe: Amax celui ce-si da peanigii sai intru
aslamu" (banii sai cu dobanda). Eu cred Ca aceasta cer-
cetare a trecutului ne-ar face sa descoperim cà structura

www.dacoromanica.ro
LUPTA ORTODOXIEI IMPOTRIVA MATERIALISMULUI 67

voastrd .sufleteascei este fdcutd din ortodoxie cel putin tot

atdi cdt este Ficutd din sdngele originei noastre.
* *
Care trebue sa fie metoda de lupta a ortodoxismului, in
lupta aceasta impotriva materialismului?
Intai nu poate fi vorba de o teocratie, nu poate fi vorba
de o dominatie a Bisericii asupra statalui. Acest lucru ar
fi atat de contrariu intregei noastre traditii nationale
spiritului Bisericii ortodoxe! Ar fi sä pierdem bunul princi-
piu pe care I-am pastrat atatea veacuri, cand Biierica noa-
stra a refuzat sa se amestece in cele lumesti i sa cada. in
pacatele pe care le-au facut celelalte Biserici.
Au fost teoreticieni ortodocsi cum arata profesorul
Boldur dela Chisinau intr'o minunata brosura caH sus-
tineau parerea ca Biserica trebue sá domine in vieata pu-
blica, ca Feodorov, Dostoevschi i altii; dar acest lucru nu
este pentru noi. Nu este pentru noi ca Biserica sS. exercite
constrangere i forta, nu este locul ca hiserica sa ia roluri
directe in rezolvarea problemelor sociale i sa-si asume, ras-
punderi pamantesti.
Biserica, intocmai ca i Suveranii, ui trebue nici odatol
adusd in situatia de a putea sd feted greoli. De aceea cel
putin eu, personal, nu asi vedea cu bucurie Biserica noas-
tra angajandu-se intr'o opera in care de pilda ar avea de
administrat direct spitale, sau scoli dupa sistemul congre-
gatiilor. Destul ca sunt unele i)",serici regionale, cum e6te
aceea din Bucovina, care are plea man l. bogatii de ad/lulus-
-trat i depe urrna careia ideia religioasa nu are asa de mult
de castigat in poporul nostru!
In al doilea rand Biserica trebue sd rdmand deasupra
Statului, sS. alba minimum de legatura cu Statul care tre-

www.dacoromanica.ro
68 MIHAIL MANOILESCIT

bue s'o sprijine, dar care nu trebue sa-si ingadue niciun cu-
\Taut in ce priveste atitudinea credinciosilor si a Bisericii.
In sfarsit Statul trebue sci respecte caracterul domi-
nant al Bisericii noastre ortodoxe. Dupcl cum nu suntem
un Stat poti-national, ci un Stat rorndnesc cu minoritati
nationale, tot asya nu suntem un Stat poli-confesional, ci uiv
Stat ortodox cu minoritati confesianale.
Si de aceea nu va veti mira de surprinderea tärii cand
vede disputandu-se la noi prea mult lucrurile i gesturile
care privesc insasi Crucea.
Dar, pentru Dumnezeu, Crucea ca si steagul i mai
mult cleat steagul nu se poate discuta! Iar tara noastrá
crestina nu poate intelege ca sä se dea comunicate i sa se
faca pertractäri asupra dreptului Crucii de a sta oriunde
si mai ales de a sta la altarele Patriei noastre!
Dar, vor zice unii, sunt i consideratii de Stat, este vorba
de prestigiul Statului i de demnitatea guvernelor noastre!
Dar atunci domnilor, ma intreb:
In aceeasi zi de sarbatoare din 24 Ianuarie, s'au intam-
plat doua lucruri. Dimineata demnitatea Statului si a gu-
vernului au fost gray angajate" pentruca o multime de
student) credinciosi au vrut sa. clued Crucea acolo unde mi
trebuia sa lipseasca niciodata 1) si tot in aceeasi zi, dupa a-
miaza, in sfanta zi de 24 Ianuarie, s'a semnat undeva, pe
malurile unui lac elvetian, un contract care coboara dem-
nitatea Statului si a guvernului romanesc!
atunci ma intreb: exist& demnitate" si ambitie"
fat.a de copiii nostri i nu eicista. demnitate" i ambitie"
fata de straini, mai ales cand in acest trist contract cu
strainii se poate spune ca lipseste pana i blidul de linte
1. La mormantul Eroului Necunoscut.

www.dacoromanica.ro
LUPTA ORTODOXIEI IMPOTRIVA MATERIALISMULUI 69

* * *
In misiunea sa, noul ortodoxism are doua linii marl: in-
tâi cucerirea pentru credintii a claselor culte, in al doilea
rand ridicarea nivelului credintei in clasele populare.
Sus progres in intindere; jos progres in calitate.
In clasa noastra culta este de factit tun adevdrat mesia-
nism, ca intr'o lume pagana sau paganizata. Caci inaintea
razboiului nostru nu putem invoca cleat o singura excep-
tie, care trebue scoasa din aceasta caracterizare: este ini-
tiativa luata pe vremuri pentru constituirea Societatii Or-
todoxe a Femeilor Romane, a carei activitate meritorie o
vedem pana astazi.
Opera noastrei de azi este de a drege tot ce a stricat Oc-
cidentul in sufletul claselor noastre culte.
Occidentul ne-a in§elat cu teoriile lui economice. Occi-
dentul ne-a deformat pe terenul politic, incat a trebuit ge-
niul unui Carageale ca sä fixeze pentru totdeauna tot ridi-
colul acestei deformatii; Occidentul ne-a secat sufletele de
credinta noastra!
Am iel,sit astai din copileiria in care credeam tot ce ni se
.spunea: de astäzi nu mai credem in reformele i in invii-
taturile Occidentului.
Vrem sa. ne intoarcem indarat spre sufletul nostru pro-
priu, spre buna, blanda i parinteasca noastra Biserica or-
todoxa.
Clasele noastre culte trebue s. invete o mare lectie: lec-
tia serviciului social, singura indreptatire a privilegiilor
pe care le mai detin Inca.
Caci oare cum vorbevte evanghelistul Marcu despre ser-
viciul social? Cel care ar voi sd fie mare intre voi, va fi
slujitorul vostru; i care ar voi sa fie intdiu intre voi, va
fi slugd tuturor".

www.dacoromanica.ro
70 MIHAIL MANOILESCU

Acesta este cuvântul evangheliei, impärtasit de toate Bi-

sericile crestine.
Care este insä gandirea originald ortodoxd in ceea ce pH-
veste modul cum trebue inteleasa datoria socialä? Ce spune
acelasi Neagoe Basarab, in minunatele lui invataturi catre
fiul lui Tudosie, intr'o lume de prejudecati sociale in care
dacä ar fi sä gAndim dupa tipicul occidental nobilul nu
s'ar fi amestecat cu vilanul, i boerul nu ar fi putut fi pus
in cumpani cu un taran? Ce ii invata Neagoe pe fiul ski?
Ca de va fi mai harnic unul dintre cei saraci cleat unul
din feciorii de boeri sau ruda a voastra, sei nu dati acestuia
cinstea, ci sà o daft celui &drew dadi este vrednic i har-
nic §i. va pazi datoria mai cu cinste cleat boerii".

Iata traditia noastra autentica ortodoxa: Gandeste-te la

serviciul societatii, la serviciul tärii spune Neagoe fiu-
lui saunu te gindi la altceva, nu existd indreptdtire la
conducerea oamenilor alta decdt aceca pe care o dd capa-
citatea de a face bine.
Iata ideea de baza a Bisericii noastre ortodoxe, care a
dispretuit intotdeauna prejudecatile sociale!
* * *
Nu imi ingadui ca sa dau sugestiuni; primesc, dar nu
dau sugestii. Dar un &id care ma bate este acesta: Rise-
rica noud, bi.serica activà, ortodoxismul activ.
Ce inseamna ortodoxism activ? Nu inseamnä a urmari
manifestarile credintei numai pe vechile linii : partea ri-
tuala, partea contemplativa, partea administrative'. (care
vai! poate fi i biurocratica) nici chiar partea invä-
tamântului religios in scoala, despre care ar fi atatea lu-
cruri de vorbit!

www.dacoromanica.ro
LTJPTA ORTODOXIEI IMPOTRIVA MATERIALISMULUI 71

Pentru invatamântul religios, fiecare dintre noi cerce-

tandu-si amintirea ar avea atatea de spus! Ar putea sä se:
planga de lipsa de caracter parintesc i sufletesc al aces--
tui infacamant, cel putin cum era pe vremuri! Cum scria
d-na Manoilescu in revista mea Lumea Nouk", intr'un ar-
ticol Criza ortodoxiei sau a metodelor sale ?" religia era.
considerata in invatamantul nostru alaturi de dexteritati
si multe din'invataturile lui Hristos erau predate tot asa de
rigid si tot arat de searbad cum se nredau adverbele la-
tinesti !"
E drept ca unii dintre noi am avut norocul sa avem pro-
fesori de religie, mireni sau preoti, foarte buni, dar altii
am ramas de pe urma invatamantului religios cu un fel de
sentiment nesatisfacut, o nazuinta catre un lucru parintese.
si bun, care ni s'a prezentat intr'o forma rece si duet.
Dar nicio reforma a invatamantului religios nu inseamna
Inca, Biserica activa. Biserica activa ar insemna initiativa
bisericeascd in vieata sociald, proectia Bisericii asupra
vietii sociale.
Dupd cum cultura nu se isprdveqte in §coald, tot ctqa ere-
dinta nu se isprciveqte tin Bisericd.
Noi simtim nevoia sa vedem pe preotul nostru interve-
nind in vieata sociala si de ce nu? intervenind ca un
confesor Si ca un arbitru in vieata insasi a familiilor
noastre.
Nu merg mai departe, nu indraznesc sä fac un program,
dar cred ea, noi crestinii avem datoria sa spunem ceeace
ne-a dat si ceeace a lipsit sä ne dea, cite odata sfânta,
noastra Biserica ortodoxa.
* * *
Rolul activ al Bisericii trebue sa se exerciteze printee

www.dacoromanica.ro
72 MIHAIL MANOILESCU

revarsare spirituala asupra vieii intelectuale. Pre.stigiul

.se combate cu prestigiu.
Prestigiul teoriilor stiintifice i sociale, care au mers im-
potriva Bisericii, trebue combatut, cu prestigiul dognei
prezentate intr'o forma superioari a Bisericii noastre.
Prestigiul pe care uneori 11 are catolicismul trebue tinut in
cumpana de prestigiul ortodoxismului.
Avem un gray exemplu de ce inseamna prestigiul. Daci
Rusia a ajuns cum a ajuns, este fiindca acolo in clasa cultä
aveau atata prestigiu teoriile stiintifice i filosofice ale lui
K. Marx, prestigiu care a lovit in Biserica crestina!
Berdjaeff spune ca este o nebunie a considera idealul so-
cialist si marxist ca un lucru care se poate pune in cum-
pana si se poate opune religiei; in realitate marxismul nu
este o religie, ci este o doctrina a fortei, care alearga dupa
materialitate cu mai multä indadire cleat alearga insusi
capitalismul!
Dar ce este crestinismul si care este misiunea lui Este
el altceva cleat dreptatea socialei astdzi qi mdntuirea su-
fletului mains? Pilda i ideile marxiste Si socialiste in-
terpretate simplist i räspandite in mijlocul claselor noas-
tre populare due la acest rezultat de care vorbea tot Ber-
djaeff: oamenii in loc sä caute mantuirea in sufletul lor
propriu, in Zoo sei descopere pcicatele in propria lor Pinta
asa cum ii invafa Biserica crestinä yin sei le desco-
pere totdeauna in mintea 0 in inima celorlalti.
Conceptia intreaga materialista a societatii, conceptia
cu care se face astazi educatia claselor muncitoare, nu in-
seamna altceva cleat: nu cautati nicio vina in voi; voi
sunteti sfinti, raii sunt numai ceilalti".
Cat de anticrestina, cat de antisociali este aceasta inva-
tatura! lath' de ce rolul cel mai mare al Bisericii noastre or-

www.dacoromanica.ro
LUPTA ORTODOXIEI IMPOTRIVA MATERIALISMULUI 73

todoxe este de a spiritualiza si de a imblanzi clasele noa-

stre populare dela orase.
In aceasta privinta metoda Bisericii nu poate sa fie cleat
una: influenta pe care ar avea-o in clasele muncitoresti, ca
arbitru sufletesc, prin prestigiul ei.
In sfarsit, lupta aceasta va trebui sa se desfasoare im-
potriva materialismului claselor superioare. Nimic nu este
mai trist cleat trufia care rezulth din materialism, din
stapanirea materiei pentru intrebuintari materiale! Tot
Neagoe Ii spune fiului sau Tudosie un cuvant cam tare ro-
manesc, dar care se potriveste foarte bine: asemenea cel
care va avea mandria i trufia veacului acesta, nu se va
numi cu oamenii, nici cu domnii, ci ca un dobitoc se va
chema".
Niciodata n'a fost mai necesara o schimbare in sufletul
si in morala sociala, fiindca niciodata nu s'au risturnat
mai ram valorile, fiindca niciodata nu s'a amestecat mai
ram, intr'o societate devenita haotica, binele Si cu räul.
Este, in societatea noastra, de rusine sa porti o haina u-
zata, dar nu este de rusine sa faci cine stie ce blestematie
eleganta i costisitoare!
Numai in ziva cand tabla moralei sociale se va trans-
forma cu totul, ajungand ca de multe oH i ceea ce este
jos sa punem sus si ceea ce este sus sa punem jos nu-
mai in ziva aceea vom castiga un nou echilibru social, si
ne vom integra in ceeace este mai esential si mai inalt in
credinta noastri.

Am ajuns la capatul gandului meu. N'am facut o confe-

rinta, ci o marturisire, o spovedanie.
nu spovedania unui om, ci aceea a unei generatii.

www.dacoromanica.ro
74 MIHAIL MANOILESCU

Este marturisirea umilintei intelectu ale la care au a-

juns toti acei, cari n'au facut atata bine cat sa poata fi
multumiti, dar n'au facut nici atata rail cat sa-si fi pier-
dut in sufletul lor izvorul dorintei de a face bine.
Este marturisirea acelor cari sunt destul de maturi ca
sa nu se mai bizue numai pe puterile lor proprii i destul de
tineri ca sä mai poata sluji o credinta curata.
Este marturisirea acelora care simt nevoia sa-si intoarca
astazi fata catre Dumnezeu §1 cu un gest de mult uitat
sa ingenuncheze sub patrahir.

www.dacoromanica.ro
SERBAN IONESCU
Profesor universitar

IDEIA DE DREPTATE
CA FORTA SOCIALA

Conferin0 tinutä In ziva de Marti

7 Februarie 1933.

www.dacoromanica.ro
 Deschid cu pietate i plin de incredere Cartea Sfointd,
spre a desprinde din ea intelesul divin i realizarile paman-
testi ale ideei de dreptate, ca reflex al acelei justitii ima-
nente, pe care ratiunea umana n'a putut-o concepe in toata
puritatea ei, si nici n'a infaptuit-o cel putin in masura, in
care s'a ridicat la idealitatea ei.
In fata indoelilor si a obiectiunilor, pe care unii le-au
pus in sarcina Crestinismului, vorbind despre conceptul a-
cestei idei, inarmat cu zelul i rabdarea devotului, am cre-
dinta, Ca ideologia crestina profund revolutionafa prin
porunca iubirii aproapelui, a fratietatii i egalitatii reli-
gioase, a fost tot atat de radicala si in ce priveste ideia
de dreptate in sine.
Este desigur, cu neputinta a discuta aceasta ideie, fära
a nu face unele incursiuni si in framantarile sociale, sur-
venite dealungul vremii.
Individul ca si societatea au trait cu adevarat, in ma-
aura, in care au luptat pentru realizarea acestui ideal in
omenire. i astazi, ea depune sfortari uriase spre a se apro-
pia tot mai mult de infiptuirea cat mai integrala a acestei.
idei. Nazuintele depuse nu sunt cu totul fara rezultat.

www.dacoromanica.ro
78 5ERBAN IONESCIT

Nu avem insa o viziune destul de clara a acestui ideal.

0 iluminare asupra lui gasim Ina, in Creqtinism. Exist&
aci: idei, conceptii i orientari, pe care omul sau nu le-a
aprofundat suficient, sau le-a ignorat, rezemandu-se mai
mult pe puterile ratiunii sale in conceperea dreptatii so-
ciale.
De aceea, fara a imbraca armura vreunui reformator so-
cial, fie el chiar i de nuanta ortodoxa, ci numai ca simplu
observator al mersului istoric al popoarelor, voiu cauta sa
pun in lumina doua lucruri, de o importanta, capitali pen-
tru mentalitatea noastra contimporana i anume: cá ideia
de dreptate desi frumos conceputa in decursul timpului, a
ramas totusi o ideie abstractä, fir& contact cu realitatea
colectivitätilor i Ufa vreo putere de influent& asupra so-
cietatilor omenesti, spre a le transforma dupa imperativele
ei; iar in al doilea rand, ca ideia de justitie a capatat un.
imbold extraordinar de realizare sociala prin elanul de i-
dealism, pe care Cre,§tinismul 1-a revarsat asupra ome-
nirii; cu alte cuvinte, cä dela aparitia Cre4inismului, ideia
de dreptate devine inteadevar o fort& sociala, care pa-
trunde incet, incet in toate fibrele organismului social;,
mladie i incovoaie realitatile colective existente dupa cri-
teriile unei convietuiri mai inalte, mai morale, mai ideale.
Sunt normele unei a§ezari cre§tine, a unei incre.§tinari a
masselor i deci a realizarii dreptatii dumnezee§ti intre oa-
meni.
*
* *

Vorbind insä de ideia de dreptate in conceptia cre§tina,,

sa nu ne ispitim a crede, ca Cre§tinismul a adus cu sine si
rezolvarea acelor probleme sociale, care astazi framanta.
,omenirea atat de mult, mai ales in unna marelui räzboia

www.dacoromanica.ro
IDEIA DE DREPTATE CA PORTA SOCIALA 79

mondial, a acestui cataclism, care a sguduit asa de pro-

fund intreaga umanitate.
Unii n'au vazut in Crestinism cleat un produs al luptei
de clasi sau creathmea unei miscäri sociale.
Mântuitorul n'ar fi fost cleat un mare reformator so-
cial, in felul unui Tiberius Grachus, care a aruncat pentru
prima oara scânteia reformei agrare in lume prin acea:
aequatio bonorum, ce a devenit lozinca refonnismului a-
grar de mai thrziu 1).
Sau dacà vreti, in sensul unui Saint-Simon, care se con-
sidera el insusi: un initiat, un inspirat, un profet al unui
nou Crestinism, un trimis a lui Dumnezeu, de§i intr'un mo-
ment de descurajare ajunge la actul funest al sinuciderii.
Acest mântuitor social era preocupat de generoasa idee a
ridicàrii stärii morale, materiale i intelectuale a marei
multirni sarmane.si suferinde, prin punerea §tiintii in ser-
viciul productiunii 2).
Crestinismul nu este un sistem social, politic sau eco-
nomic. Unii \Tad, cu drept cuvfint, o agonie a Cre§tinismu-
lui in acest pretins crestinism social 3). Mântuitorul a evi-
tat sa dea vreo rezolvare problemelor sociale, economice,
politice sau nationale, atunci, când a fost solicitat. Misiu-
nea Crestinismului nu este de a se preocupa de problema
pauperismului, oH a §omajului, a supraproductiunii sau a
plus-valorii, a capitalului parazitar oH a repartitiunii bu-
nurilor pamântesti. Nu!
1) Vezi: Robert Pöhlmann: Geschichte des antiken Kommunismus
und Sozialismus, 2 B-de, Miinchen, 1901, vol. II, pag. 587.
2) Vezi studiul nostru: Idealul moral-cregin in Studii Teologice,
numär festiv, 1932, an. III, Nr. 2, p. 237.
3) Vezi: D. Unamuno: L'agonie du Christianisme, trad. fr. Pa-
ris, 1925.

www.dacoromanica.ro
BO URBAN IONESCU

Crestinismul este o religiune i ca oHce religiune, ea are

ideologia ei, care nu trebue a se confunda cu ideologiile di-
feritelor sisteme ale vietii sociale. Crestinismul urmareste
mantuirea credinciosului pe baza unei credinte si a pastra-
rii acelui contact neintrerupt cu Dumnezeirea prin puterea
rugaciunii.
Crestinismul ne pune in fata vieata sfanta i totusi real&
a Mantuitorului, vieata traitä intre oameni i buni i rai
pi drepti i nedrepti, i sinceri i mincinosi, intre oameni
formati si din neghina si din gran. Vieata aceasta se poate
realiza de fiecare din noi, pe baza unor precepte dogmatice
O morale, care sunt absolute si eterne. Prin practicarea a-
cestor invatäturi, omul poate deveni o fiinta cu tcktul re-
näscutä, o faptura noua, un crestin adevarat i placut ina-
intea lui Dumnezeu. Acesta e Crestinismul.
Cum se face atunci, Ca il \Tarim in mijlocul framântari-
Mr sociale gi-i cerem solutiuni? Sa fim bine intelesi, cad
in Mc sä servim cauza ortodoxismului, mai degrab o deser-
vim prin o interpretare gresita i arbitrara. E bine sä pu- .
nem lucrurile la punct.
Dar in cazul acesta, ce ne ofera Crestinismul?
Un element extraordinar de important, care a revo-
lutionat toate domeniile de activitate social& si fara care
nici o transformare sanätoasa nu poate avea Mc, daca nu
ne insusim mai intaiu acest element pur crestinesc.
Nu in zadar a fost privit Crestinismul ca una din cele
mai puternice revolntii, pe care istoria a cunoscut-o in
vieata acestei omeniri dela aparitia ei. Ea e cu atat mai
mareata, cu cat Crestinismul n'a ficut uz de violenta ori
de dialectica renumitä a sofistilor din anticitate. Pe cei
simpli a ales Dumnezeu, ca sä rufimeze pe cei intelepti
zpune Apostolul Neamurilor si pe cele slabe, ea th dea

www.dacoromanica.ro
IDEIA DE DREPTATE CA PORTA SOCIALA 8t

de 'wine pe cele tari... i pe cele ce nu sunt, ca sci deirdmet

pe cele ce sunt. Asa ;Inc& niciun trup sá nu se laude in
fata lui Dunnnezeu". Cor. I, 27-29.
Vedeti prin urmare, ce rasturnari, ce bulversari, ce-
transformari provoaca Crestinismul i acestea numai prin
acel imponderabil sufletesc, prin acel fond de idealism §i
spiritualism, care prin porunca iubirii, a egalitatii i fra-
ternitatii intregului neam omenesc, s'a revarsat ca un mare-
elan de vieaá morala peste intreaga faptura umana si
peste activitatile ei, sdruncinand din temelie structurile ve-
chilor organisme sociale. Este puterea de credinta, de iu-
bire, de sacrificiu, de mila, de compasiune, de pretuire a
omului ca fiu al lui Dumnezeu, care au prefacut din temelie
alcatuirile societhtilor. In aparenta, Crestinismul vine en
o mentinere a starilor sociale existente, in fond insa, el re-
volutioneaza intreaga societate antica.
Mari le prefaceri sociale nu se realizeaza numai prin
greva, violenta ori teroare. Cele mai profunde, sunt cele-
care se savarsesc pe cale pasnica ori evolutiva. In aceasta-
consta si superioritatea doctrinei crestine.
Putem urmari adevarul acesta chiar in analiza, pe care-
ne-o propunem a o face ideei de dreptate i aceasta cu atat
mai mult cu cat s'au ridicat unele obiectiuni din partea sco-
lilor filosofice, ca Crestinismul ar fi ignorat acele aspecte
dinamice ale acestei idei. Este una din cele mai dureroase-
lacune in morala Noului Testament spune Paulsen
intrucat pentru virtutea dreptatii nu prea este loc acolo.
Sacrificiul i suferinta pentru aproapele sunt inteadevar
foarte mult recomandate, dar lupta contra nedreptatii i.
a despotismului spre apararea celor slabi, ii este straink,
daca nu chiar cu totul absentä.

www.dacoromanica.ro
,82 SEEMAN IONESCU

Prin neimpotrivirea fata de cel rau, pe care o recomanda

-Crestinismul, abia dacà se poate cita vreun exemplu de e-
Toism pentru cei impilati, opresati sau urmariti in mod cu
-totul nevinovat" 1).
Obiectiunea aceasta este ie0ta din conceptia unui mare
jurist german: von Iehring, care in luerarea sa: Der
Kampf urns Recht", concepea dreptul ca o lupta §i ea drep-
-tatea nu exista., cleat in masura, in care luptam pentru rea-
Tzarea ei.
Contradictia deci s'ar parea evidenta. Nu numai cii i-
,deia de dreptate nu devine o fortà sociala prin Cresti-
_nism, dar cii. Cre§tinismul este strain de o asemenea con-
<ceptie dinamica a ideei de dreptate.
E bine deci, sä ne explicam putin cu ace§ti filosofi i ju-
-risti Si sa vedem, daca lucrurile stau a§a sau iru! ?...

* * *
Dreptatea ca virtute morala era cunoseuta i inainte de
-Cre§tinism. Se vorbevte chiar foarte elogios despre ea.
Dupa Aristot, dreptatea este cea mai frumoasä dintre
-virtuti. El inchina acestei straluciri un poetic omagiu,
chnd spune: ca nici luceafarul i nici aurora nu sunt
,demne de atAta adrniratiune ea virtutea dreptatii" 2) .
$i dupa Plato, dreptatea este un ideal, a carei realitate
nu o gasim cleat in lumea transcendenta a ideilor. Ea e-
xista ca un principiu: unitar, permanent, absolut i etern.
Nu este supusa fluctuatiunilor, schimbarilor sau contin-
gentelor. Dreptatea realizeaza in republica" platonica ar-
monia tuturor elementelor componente ale Statului, sinte-
1) Vezi: System der Ethik, vol. II, p. 153, 184. Ed. VII, Berlin, 1906.
2) Vezi Ethica c. Nicomah, c. V, c. III.

www.dacoromanica.ro
IDEIA DE DREPTATE CA PORTA SOCIALA 83.

tizand in sine: cooperarea E,3i conlucrarea celorlalte vir-

tuti 1).
Cicero o numeste deasemenea: fundamentum regnorunr
§i-i atribue o supraexistenta, chiax daca lumea aceasta.
s'ar distruge. In ea rezida cea mai inalta splendoare, si tot.
ea ne da criteriul pentru aprecierea oamenilor buni i o-
nesti 2).
$i Seneca vedea in dreptate virtutea cea mai frumoasa 3)
care nu trebue sa inchicla usa nimanui, intrucat si sclavit
pot sa devina virtuosi si deci sa nu &Liam a ignora drep-
turile omului 4) .
Pe baza acestor idei, Cei Vechi si-au construit sistemel
lor politico-sociale.
In renumita sa Politeia", opera cea mai de admirat,.
pe care ne-a lasat-o Antichitatea Aristotel face inalte-
consideratiuni de orclin etic, pe care le aseaza la baza ope-
rei sale de sociologie i economie politica. El imbina mo-
rala cu politica si face din etica o ramura a politicei, dupi
cum politica e privita pe de alta parte ca o morala aplicata.,
Statul, bunaoara, are una din cele mai inalte chemari,.
de a realiza fericirea cetateneasca prin activarea tuturor
insusirilor morale ale omului. E o definitiune foarte Malta,
care e departe de a fi realizata de multe din statele mo-
derne, care urmaresc mai degraba mizeria cetateneascap
activand toate fortele omului spre a ispasi incapacitate&
diplomatilor, ce au aruncat de multe ori dezastrul a.supra
statelor.
Numai cä acest stat, atat de frumos definit, cuprindea.
1) Vezi: Republ. c.
2) De officiis. C. I. c. VIII: In justitia virtutis splendor est ma-
ximus, ex qua boni viri nominantur".
3) Epistolae 113, 31.
4) De Benefietis, c. IV, cap. 18.

www.dacoromanica.ro
434 $EREAN IONESCU

in alcatuirea lui sociala o suma, de contradictii, de anta-

zonisme i nedreptati strigatoare la cer.
In primul rand, individul disparea cu libertatea i indi-
vidualitatea lui in mecanismul statului. El devine un sim-
..,plu instrument sau o unealtä credincioasa i traeste in ma-
-sura in care poate fi folositor statului. Exista anumite
clase sociale, anumite caste absolut separate intre ele. Ast-
.fel erau: clasa aristocratilor, clasa razboinicilor, clasa scla-
vilor sau a periokilor, on i. a ilotilor. Ei formau paria socie-
-tatii. Sclavajul nu era in conceptia lui Aristot o stare tre-
-catoare sau provizorie. El era o necesitate sociala si per-
manenta. Ea nu se justifica numai pnin o cerinta a statului
ci se intemeia pe ordinea naturala a lucrurilor. Sc la-
vul este hotarit dela natura a ramane sclav. El poseda nu-
inai atata inteligenta, cat este necesara spre a pricepe po-
runca sthpanului si a o indeplini. El este nascut, predesti-
mat spre a fi rob.
Si pe baza acestei conceptiuni, Aristot afirma necesita-
-tea 0 legalitatea sclavajului 1).
Dar 0 in celula organismului social, in familie, gasim a-
,eelas absolutism, acelas despotism, acelas arbitrar, pe care
ni-1 confirma existenta celor 12 table din statul roman.
Femeia era considerata ca o minora. Legiuirile social-eco-
momice o mentineau intr'o stare de inferioritate. Putea fi
judecata de &are acel pater familias, care era si so.tul ei,
gra' drept de apel i pedepsita chiar cu moartea. Aceeasi
soarta era rezervata i copiilor, care puteau fi vanduti si
--tratati ca minori, chiar dupa majoratul lor 2)

1) Vezi: Politica sa. C. I, cap. 2, par. 3, 5, 7, trad. de El. Bez-

,clecni. Cult. Nat. 1924.
2) Vezi F. de Coulange: La cite antique, p. 102; idem: Duruy:
.liistoire des Romains, V. I, p. 89.

www.dacoromanica.ro
IDEIA DE DREPTATE CA FORTA SOCIALA 85

.5i Plato cauta sä faca din Republica" sa sediul tuturor

virtutlior i fericirea mulimii prin incredintarea conduce-
rii statului in mana filosofilor. In aceasta privinta Plato
era un incorigibil. El spunea, ca: daca n'ar fi filosofii
sthpanitori .si dad, guvernantii n'ar sta pi cu filosofia in-
tr'o mana, atunci suferintele umane n'ar mai lua sfarsit".
Timpul insa nu prea ne-a confirmat parerea aceasta,
fiindca multe nenorociri s'au abatut asupra statelor prin
guvernarea filosofilor.
Ma gandesc chiar la republica" infiintata de Plato. la
statul lui Zenon, la dezastrul imperiului roman din timpul
lui Seneca, iar in timpurile noastre la un Bethman-Hoil-
weg, cancelarul Germaniei, care a deslantuit razboiul mon-
dial si care era un filosof prin exceIenta.
Inca poate e mai bine sa zicem, sa ne fereasca Dumne-
zeu de filosofi la canna statului, i aq mai adaoga 0 de e-
cononsiqti. Unii se uita prea sus 0 altii prea jos. Unii se a-
gata prea mult de ideal si altii prea mult de materie; unii
sunt prea miopi i altii prea fad departe, incft Dumnezeu
sa-i aiba in paza pe amandoi, dar numai ca observatori so-
ciali i nu ca conducatori politicil).
Contrastul social 0 material dintre bogati .§i saraci a
fost totdeauna un ferment de continua rasvratire i agi-
tatie in stat. Acest contrast a trecut drept o sfidare a ideei
de justitie socialä, pe care trebue sa se fundamenteze un
organism social.
Plato era atat de obsedat de acest ferment dizolvant, in
cat el suprirna libertatea cetateanului, desfiinteazi proprie-
1) Inteo lucrare recenta a unui economist roman, prof. Tafcd, in-
titulata: Cdtre o noud indrumare ecanomicci i sociaki", cetim Ia
pag. 9 aceasta sincera marturisire, ca de aproape 20 de ani incoace .
legile economice sunt mereu infrante; astfel, ca dezideratul nostru
nu e decat foarte modest.

www.dacoromanica.ro
86 SEREAN IONESCU

tatea privati, coboara pe om la niveIul de turma, distruge

nucIeul vietii familiare, introduce comunismul in vieata e-
conomica, preconizeaza crescatoriile de copii in masa., ca o
urmare a comunismului femeei.
Combatut cu znulta vehementa de catre Aristot, el revine
asupra acestor idei in lucrarea sa Legile" 0 am
putea adaoga, ca argumentele, pe care Aristot le intre-
buinteaza pentru combaterea comunismului din Republica
lui Plato Bunt i astazi tot atat de valabile, de clasice, de
hotaritoare pentru a le contrapune acestei utopii sociale.
Sentimentul atat de firesc 0 natural al paternitätii
dupa Aristot s'ar späläci i ar disparea in practica co-
munistä, cum ar disparea cele cateva picaturi de dulceata
inteun butoiu cu apa. Prefer, zice el, sä fiu varul adevarat
al cutarui om, ca in statul actual, decat fratele oricui ca
in Republica lui Plato".
Dar .0 comunismul bunurilor materiale, daca ar fi rea-
lizat in mod conseevent, adaogi Aristot, ar avea multe nea-
junsuri, care 1-ar face imposibil de mentinut.
Instinctul de proprietate e, in primul rand, un instinct
inascut in om. Impartirea proprietatii in loturi egale, cum
o preconizeaza Plato, nu rezolva problema. In a doua ge-
neratie aceasta impartire devine din nou ineficace.
Numarul locuitorilor cre§te necontenit. Criza reapare.
Consecvent ar fi, limitarea numa'rului na.§terilor. Aristotel
recomanda in mod logic sistemului platonic: practica a-
vortului artificial. Cum vedem, plutim 0 in Antichitate in
plin malthusianism.
Comunizarea proprietatilor inseamna mai departe, dupa
Aristot, nivelarea firilor omenetti i terorizarea celor apti
pi selecti. Progresul ar fi in cazul acesta nimicit, iar tern-
belismul incurajat.

www.dacoromanica.ro
IDEIA DE DREPTATE CA PORTA SOCIALA 87

Contrastele sociale trebuesc in adevar reduse, observi

si Aristot, insa nu prin siluirea naturii omenesti, ci prin
reforme i legiuiri echitabile, fara a se distruge: nici in-
stinctul de maternitate i nici cel de proprietate 1).
Dreptatea, din care Plato vroia sa fad, un fel de rezul-
tanta a armoniei starilor sociale, intocmai ca i armonia
conlucrarii partilor corpului omenesc, nu era, dup.& cum ve-
dern, o realitate a mediului social-antic.
Dreptatea era mai mult o teorie frumoasa i atragatoare,
in fond insa organismul societatilor antice intretinea marl
nedreptäti sociale, prin recunoasterea necesitätii sclavaju-
lui, prin räpirea libertatilor individuale, prin absolutismul
Statului, prin comunismul bunurilor materiale, prin anu-
larea drepturilor omului i tirania colectivitatilor, prin
mentinerea castelor sociale, care imobilizau individul in
forme rigide i absolut tiranice.
Inexistenta acestei idei ca forta sociala se vede mai clar
la poporul roman. Aci gasim un contrast si mai inspaiman-
tator intre clasele sociale, care intretineau mari suferinti
cclective.
Cercetati bunaoara analele lui Tacitus, care ne descriu e-
venimentele din epoca lui Tiberiu, Calligula sau Nero. Ma
adresez in special catre admiratorii vieii antice, spre a-pi
da seama, cä inchipuirea cea mai fantastica nu-si putea zu-
gravi o lume mai apocaliptica, mai decadenti si mai vi-
ciata, in care tirania, vitiul i lasitatea sá. imbrace forme
mai grozave de injosire ale fiintii omenesti, cum o gasim
in aceasta epoca.
Dar nu! ?.. Dreptatea era socotita dupà Cicero ca regina
tuturor virtutilor 2) . Ea insemna honestum vivere, nemi-
1) Vezi: Politica, Cartea I si a II.
2) ...Haec enim una virtus omnium est domina et regina virtuum.
De of. c. III. c. 6.

www.dacoromanica.ro
88 URBAN IONESCU

nem laedere, suum cuique tribuere 1), etc., formule, care au

trecut i in dreptul modern. Si cu toate acestea, in disputa
pe care Cicero o are in Senatul taxi" cu demagogul scapa-
tat Gellius, el ii raspunde aceste cuvinte, care oglindesc o
intreaga stare sociala, zicand: ...ob earn ipsarn causam est
rnilii inimicus, quia nihil habet".
Aceste anomalii sociale erau intretinute de existenta a-
celor mari latifundii, care au cauzat pierderea Romei. De
aci mizeria proletariatului, pe care poetii latini ne-o des-
criu in culori atat de triste cum face spre ex. Martial
mai ales cu prilejul mutatului de 1 Iu lie, data ce constituia
o adevarati rusine pentru Roma. Ei erau nevoiti a traversa
strazile Capita lei, imperiului cu resturile de boarfe, ce le
mai ramasesera, dupä ce proprietarul le mai injumatatise
si el, din cauza neplatii chiriei pe cel putin doi ani de zile
in urma.
Trecand insa in revista bogatia i luxul din somptuoasele
palate ale senatorilor romani, cari detineau provincii in-
tregi in stapanirea lor, ce egalau in intindere cu Moldova,
plus Dobrogea si plus Cadrilaterul la un loc, stapanite pi
exploatate de un singur latifundiar cu numeroasa lui .ar-
mata de sclavi, ne putem face o ideie de realitatea socialä
a acestei virtuti a dreptatii. Acea via del Imperatore", pe
care Ducele" de astazi al Italiei voeste sa o restabileasca
in splendoarea ei de odinioara, adapostea pe cei mai mari
bogitasi, printre care istoria ne aminteste de un: Lentu-
1) ...Fundamentum enim perpetuae commendationis et famae est
justitia, sine qua nihil potest esse laudabile. Ibid. III, 9.; ...Funda-
n.entum est justitiae fides id est dictorum convectortimque con-
stantia et veritas. c. I, 7.; ...Sed justitiae primum munus est, ut ne
quis noceat, nisi lacessitus injuria, deinde ut communibus pro cora-
rnunibus utatur privatis et suit, c. I; ...Ut pro dignitate cuique tri-
buatur: id enim est justitiae fundamentum, ad quam haec referenda.
aunt omnia. C. I, 14.

www.dacoromanica.ro
IDEIA DE DREPTATE CA PORTA SOCIALA 89

lus, a carei avere se ridica la 400 de mYloane de sesterti,

ceea ce ar veni in valuta noastra cam 4-5 miliarde de lei,
la care mai adaogand pe cea a unui Crispus si Seneca, se
putea intregi bugetul actual al tarn noastre romanesti.
Qmoscutul Aquilius Regulus poseda proprietati intinse in
Umbria, Etruria, Tusculum si in- apropiere de Roma; iar
nababul Aurelius Symachus in afara de 3 palate in Capi-
tala imperiului, mai poseda 15 vile in cele mai incantatoare
pozitii la marginea marii, precum in Ostia, Lavinium, in
golful Neapoli la Formiae, la Cumae, la Bauli, Baja, Pu-
teoli, la Neopoli, la Lucrine, in muntl la: Tibur, Praneste,
la Cora, mosii intinse in Samnium, Apulia, Sicilia, Maure-
tania, etc. 1).
Analizand ideia de dreptate la popoarele antice, putem
spune in concluzie, cá acolo a existat o lume fari iubire,
fa/1 Dumnezeu si fara dreptate.
*
* *
Daca ne reintoarcem la Cartea cea Sfanta", vom gasi e
conceptie cu totul deosebita despre ideia de dreptate, f ata
de cea pe care am intalnit-o la Cei Vechi. Anonimatul, im-
personalul, intamplarea, rationalul metafizic sau constiinta,
sociald, care formau sursa dreptätii" in Antichitate, dis-
par cu totul in Sf. Scriptura. Aci exista un Dumnezeu per-
sonal, atotstiutor si proniator, din care radiaza ideia de
dreptate si intelepciune. Aceste idei se impletesc intre sine
si impreuna cu cea de mil5, si de jertfa fac pe devot bine
placut inaintea lui Dumnezeu.
La Ebrei avem o credinta religioasa puternica, care ali-
menteaza ideia de dreptate sociala. Ea porneste din con-
1) Vezi: Lud. Friedlander: Darstellungen aus der Sittengesehtichte
Rams, vol. I, p. 122, 123, Leipzig, 1922.

www.dacoromanica.ro
90 $ERBAN IONESCIT

*Uinta acelei misiuni in lume, care stapanea poporul ales"

si care-I constrangea oarecum spre o acomodare cat mai
deplina cu idealul dreptatii divine. Dumnezeu insusi stabi-
.leste legatura sfanta cu poporul sau. Intre om i divinitate
exista o continua si neintrerupta comuniune. Toate actele
sale sunt interpretate sub aspectul acestei conlucrari. Chiar
si in viata de lagar, Dumnezeu era prezent. Gasim o suma.
de prescriptiuni, prin care se urmarea tinerea cat mai cu-
rata a acestei convietuiri. Cel necurat trebuia sa-si pe-
treacá toath ziva gall din tabara pada, la complecta lui
curatire 1) . Hrada, munca, odihna, casatoria, razboiul, bo-
gatia, saracia chiar, pana i camata ce se lua dela straini,
toate erau sub directa binecuvantare a lui Dumnezeu..
Homo economicus devine astfel un homo religiosus.
Pe acest fundament religios se ridica si ideia de drep-
tate la poporul ebreu. Ea exercitä o fort& extraordinara a-
supra structurii organismului social. Transforma societa-
tea intr'o imitate armonici i solidari a tuturor cetateni-
lor. Nu existau castele, pe care le-am gasit la Cei Vechi,
cu acele contradictii, nedreptati i disproportii, care du-
ceau la sfasierea unitatii constiintii poporului. Nu se urma-
rea o egalizare de /mssà in sens comunist. Nici Dumnezeu
nu iubea lucrul acesta 2). Existau diferente naturale si so-
ciale, dar fara, privilegii, fara arsitocratii, färä clase, fart.
sclavajul necesar: Conflictele se aplanau prin mentinerea.
vesnic treazi a acelei constiinti religioase, care mladia 1-
nimile, i netezea diferentele. Toate reformele sociale erau
1) Vezi: Deuteronornul, c. XXIII, ed. Sf. Sinod.
2) Vezi: Deuteronomul, cap. XXII, 5: Ai inaintea lul Dumnezeu e
o mare uraciune, cand femeia se imbracã bàrbaeste sau ctuad bar-
batu'. se maimutareste cu haine femeesti".

www.dacoromanica.ro
IDEIA DE DREPTATE CA FORTA SOCIALA 91

facute in spiritul acelei democratii religioase, care repara

multe din nedreptatile ce se acumulau intre timp.
Expresiunea acestei dreptati, era redata prin termenul
rip-rs sau p1-171 care formeaza un atribut al Divinitatii.
Dunmezeu este izvorul dreptatii 1).
El nu poate fi numit p.1-ry daca realitatile paman-
testi nu corespund oranduirilor dunmezeesti. pi In
sensul acesta, ar fi sinonim cu cuvAntul legalitate". A-
ceste legiuiri sunt cuprinse in legea mozaica". Dumne-
zeu este plly fata de cel ce implineste legea i profetii,
dupa cum si omul este drept p1-12 dacä tine pres-
criptiunile prevazute in lege 2).
In special, prescriptiunile de ordin social-economic sunt
un reflex adecva ideei de justitie sociala, ce stä la baza
alcatuirii lor organice. Legiuitorul ia o suing. de dispozi-
tiuni, care sa nu pericliteze existenta acestei justitii fun-
damentale.
Societatea impunea o suing de restrictiuni individului
pentru mentinerea acelei armonii echitabile intre cetateni.
In deosebi, reformele agrare erau inspirate de acel duh de
fratietate i egalitate, pe care numai o constiinta reli-
gioasa 11 putea procura. Notiunea de proprietate", spre e-
xemplu, nu exista in mod absolut. Dumnezeu este Stapa-
1) Isaia, c. XLV, 24: Numai in Domnul locueste dreptatea, sau:
Eu sunt singurul Dumnezeu drept si mäntuitor, alt Dumnezeu a-
farà de Mine, nu este". Ibid. v. 21. Sau: El umple Sionul de nepar-
tinire i dreptate". Ibid. c. XXXXIII, 5.
2) Vezi: Studii i comentarii la Prooroci, de pr. profesor M5.15.esti,
Studii Teologice, 1931.

www.dacoromanica.ro
92 SERBAN IONESCU

nul deplin al pamântului. Omul devine un simplu uzufruc-

tuar sau administrator. Exista o proprietate sub forma u-
nui bun familiar, indestructibil, numit: goel". El reamin-
teste notiunea de mir", pe care o gAsim la Slavi. E pro-
prietatea familiei, care forma un minim de existent:6",
ce necontenit se rhscumpara dela cei ce autau s6-1 aca-
pa reze.
Conceptia relativist& asupra proprietätii din Vechiul-
Testament o intAlnim astazi la baza tuturor legiuirilor so-
d ale 1).
Dispozitiuni familiare sau jubiliare, ori cele provocate
de casatoriile de levirat erau luate la Iudei, spre a se prein-
timpina acumulärile de latifundii si de disproportii sociale,
care au zdruncinat existenta atAtor state. Cu prilejul jubi-
leului de 50 de ani adaosurile de p&mânturi survenite in
timp erau retrocedate vechilor proprietari. Cei ce gramä-
deau averi i pàmânturi erau loviti de blestemele prooro-
cilor 2).

1) Vezi A. Foul llée: La propridtd sociale si Le socialisme et la So-

ciologie rdformiste, II. ed. Paris, 1909; idem: Anton Menger: Das
Becht auf den voNen Arbeitsertrag, Berlin, 1910; idem: Das burger-
fiche Recht und die besitzlosen Volksklassen. Tilbingen, 1908; idem:
Ernst Troeltsch: die Soziallehren der christlichen Kirchen und Grup-
pen, Tubingen, 1923; idem: Georg Wiinsch: Evangelische Wirt-
schaftsethik, Tübingen, 1927, p. 674: die neue deutsche Reichsver-
fassung, art. 153, 155, 156; idem: Carta del Lavoro, April 1927;
Codul sovietic B.C.B. din 1 Ianuarie 1923, etc.; idem: Leon Duguit:
Le droit social, le droit individuel et la transformation de l'état. Pa-
ris, 1922, ed. III; idem: Adolf Wagner: Lehr u. Handbuch d. pol.
Oek. Leipzig 1894, III Aufl si F. Tönnies: das Eigentum, Wien 1926,
sunt cei doi mari luptatori contra absolutismului proprietatii; idem:
Nathusius: die Mitarbeit der Kirche an d. Soz. Lösung, Leipzig 1904,
2) Vezi: Proorocul Isaia, V, 9; Micheea, I, 2.

www.dacoromanica.ro
IDEIA DE DREPTATE CA FORM SOCIALA 93.

Aveau sase zile de munca, iar a saptea ramanea destinata.

odihnei. Saptamana de lucru de 48 de ore, pe care munci-
torimea din Apus lupta sä o reduca. la 40 de ore, exista
oarecum legiferata la Iudei. i parnantul trebuia lasat
sa se refaca dupa sase ani de productie continua. Al sap-
telea an era pentru reimprospatare. i sclavul se putea e-
libera dupa sapte ani de serviciu. Nu gasim la Iudei o clasa.;_
a robilor, cum era la Greci, la Romani sau la Egipteni. Ei
nu formau un fel de paria" societatii. Traiau i ei din
darnicia celor bogati. Urmau seceratorilor, culegand spi-
cele läsate in urma. Nu erau bruscati. Din oHce gradina,
puteau manca fructe pentru potolirea foamei. Nu luau insa.
si in traista. Gasim un drept al binelui social deasupra e-
goismului individual.
Nu erau oprite numai acurnularile de pamanturi, ci
cele de capitaluri. Camataria sau specula era aspru pedep-
sita. Uzura nu era permisä cleat fata de streini", din,
cauza imprejurarilor specifice in care ei se aflau.
In Orient era foarte mult practicata camataria. Pales-
tina prin situatia ei geografica i economica se gasea a-
sezata la intersectia atator cai comerciale, ce se incruci-
sau pe pamantul iudaic. Pe aci se facea legatura intre In-
dii i tarile mediteraneene. Tot pe drumurile lor se scur-
geau bog-4111e din Egipt si Arabia, ori Asiria i Babilo-
nia in spre Fenicia, incat zarafia aparea ca ceva normal._
De altfel prin strein" nu se intelege la Iudei decat ne-
gustorul de alt neam, cu care facea negustorie, nu streinul,,
care locuia cu el sub acelas acoperamant 1).
Lucratorul era insa ocrotit de o surna de legiuiri cu ca-
racter social si umanitar. Gasim o multime de amenintari

1) Vezi qi prof. Miilaeati, op. cit., pag. 91.

www.dacoromanica.ro
:94 SERBAN IONESCLT

la adresa celor ce Ii insusesc din plata muncii sale. Capi-

-talistii de asthzi, cari reazima, cresterea capitalurilor lor
pe acea plus-valoare", care inseamnä, un furt din munca
lucratorului neplatita, stau cu totii sub grozavele blesteme
ale profetilor din Vechiul Testament.
Vedem prin urmare, existenta unui spirit de dreptate, ce
-se alla la baza alcatuirii organismului lor social.
Cat de departe suntem, prin urmare, de acele legiuiri
greco-romane cu castele lor, cu impartirile oamenilor dela
natura in sclavi i stapani, cu marile latifundii, care au
minat existenta statelor, cu egoismul de natiune, cu forta
si arbitrarul lor, pe care Vechiul Testament il biciueste
mai ales, cand vorbeste de dreptate" intr'un sens mai larg,
ca mijloc de existenta pacinici intre popoarele pamantului.
Pe rang& intelesul de pana aci, de conformare a vointii
omului vointii dumnezeesti, dreptatea" mai inseamna §i
existenta acelei justitii imanente, pe care trebue s'o gasim
la baza convietuirii natimilor intre ele.
Ea se infaptueste prin mijlocul regilor si a imparatilor
pamântului, cum se exprima fericitul Augustin, dupä cu-
vintele inteleptului Solomon, cand zice: Ipsa jura umana
-per imperatores et reges saeculi Deus distribuit generi hu-
-mani" 1).
Dumnezeu este judecktorul i impärtitorul dreptatii
Teste intreg pamantul 2).
Caracterul acesta universalist al realizarii dreptatii sub
-aspectul ei pamântesc prin conlucrarea vointii lui Iahve",
1) Vezi: Proverbii: Prin mine domnesc regii i domnii impart
Areptate". C. VIII, v. 8. Sau: Uriciune fie regilor a face nelegiuire,
cáci prin dreptate se intäreste tronul". Proverbi, XVI, 12;
2)Fac. 18, 23: Tu cel ce judeci tot pâmântul, au nu vei face ju-
clecatä?"

www.dacoromanica.ro
IDEIA DE DREPTATE CA FORTA SOCIALA 95,

este un atribut specific al Divinitatii in Vechiul Testament,

pe care nu-1 mai intainim la alte zeitäti. Nici Marduk la_
Babiloneni, nici Kamos la Moabiti, nici Baal la Canaaniti,
nu s'au ridicat la notiunea unui D.umnezeu-creator al lumii,,
a unui Dumnezeu impartitor al dreptatii i ocarmuitor ari
tuturor vremurilor 1).
Sub acest unghiu, vom gasi o aspri critica in .Cartea
Sfânta a vietii tuturor popoarelor din Orient, intrucht eles
au contribuit la faurirea acestei inalte dreptati pe parnânt.
sau intrucat s'au facut vinovate de calcarea ei. Astfel se-
judeca din acest punct de vedere politica externa: a Egip
tenilor, a Asirienilor, a Romanlior, a Mezilor, a Grecilor-
si chiar a Ebreilor, când se indreptau spre faradelegi 2).
Pedeapsa in Vechiul Testament se dadea cu scopul de a.
inlatura nedreptatea si a distruge rautatea. Blestemele ce
se aruncau asupra popoarelor prin gura profetilor nu por--
neau dinteun motiv nationalist sau pvinist, ci din cauza.,
cä dreptatea" fusese ultragiata 3).
Caracterul etic universalist, ce se intrupeazi in ideea .
de dreptate, ca o insu.sire specified a lui Iahve, este o con
ceptie superioara, ce depa§e§te ratiunea individuala pi
transcendeaza intr'o constii45, supranaturalá.
Aceastä constiinta supranaturala ia expresiune in deo
sebi in conceptia despre dreptate", a9a cum o gäsim lit
Noul Testament.
* * *

1) Vezi: Hanneberg-Kultur der Gegenwart, part. I, vol. IV, pag._

15, la I. Popescu-Mäläesti: Valoarea V. Test., p. Crelstini. Stud_
Teol. an. III, Nr. 2.
2) Vezi: Cartile Profetilor.
3) Vezi in deosebi: Proorocul Naum, Iezechiil, Osea, Iou, etc.--

www.dacoromanica.ro
496 SERBAN IONESCU

Cum activeaza Crestinismul aceastä idee in mediul

social?
In primul rand, Biserica a manifestat dela inceput o
mare neincredere in dreptatea, pe care o distribuiau insti-
-tutiile paganesti. Fata de inegalitatile sociaIe existente,
fat.a de absolutismul i arbitrariul, pe care 1-am vazut in
:societatea antica, dreptatea ramanea ceva cu totul iluzoriu.
De aceea, Crestinismul cere o mare rezerva in cautarea
,dreptatii inaintea instantelor judecatoresti. Impaca-te eu
Tarisul tau pana esti pe cale", indearnnä Mantuitorul.
Atitudinea crestinului in diferitele conflicte ce se ivesc,
trebue sa fie: räbdarea, suferinta i chiar paguba. Pentru
ce mai bine nu suferiti strambatatea, spune Apostolul
Neamurilor, pentru ce mai bine nu rabdati paguba". Di-
-vinul Mantuitor recomanda chiar evitarea judecatilor: Nu
judecati, ca sa nu fiti judecati".
In ascensiunea &are desavarsirea moralä a credinciosu-
lui, El cere biruirea raului prin triumful binelui. Cel ce-ti
scre haina, da-i lui i camasa i cel ce te roaga sä rnergi
-cu el o milä, mergi cu el douh". Dati imprumut, nimic na-
-dajduind..."; iar Apostolul repeta in acelas sens zicand:
,,Nu te birui de rau, ci birueste cu binele pe rau".
De aci s'a format parerea, ea in Crestinism nu prea este
loc pentru ideia de dreptate", cel putin in mod ideologic,
asa cum o gäsim la cei din antichitate. Fata de socraticul
jth zax64 icoe1v = a nu face fill, in Crestinism avem
un imperativ moral superior: de a birui raul cu binele. Este
purtarea cea mai inalta, cea mai angelica ce se poate in-
faptui de un suflet cu adevarat credincios. Doctrina cres-
tina a relevat prin acest mijloc un element de o superiori-
tate pe cat de ideala, pe atat de realä.
In goana de astazi dupa solicitarea solutionarii unui con-

www.dacoromanica.ro
IDEIA DE DREPTATE CA PORTA SOCIALA 97

flict in fata justitiei, care de cele mai multe ori este sa-
tisfacerea unei ambitii personale de ingenunchere a ad-
versarului, corectivul crestin este dintre cele mai eficace.
In primul rand, pentruca el solutioneaza o neintelegere
fara uzarea fortelor celor impricinati si in al doilea rand,
fiindca un conflict rezolvat prin buna intelegere sterge
orice urma de rfizbunare sau de agravare.
Pilosoful Spinoza reda aceasta atitudine crestina prin o
formula matematica in etica sa demonstrata geometric",
enuntata in axioma: anihilarii intre ele a afectelor contra-
rii. Ura spre exemplu tratata prin ura se mareste, pe cand
prin iubire, ea se sterge definitiv. Preceptul crestin, prin
urmare, e formularea unui principiu psihologic de o inalta
obiectivitate.
Dar atitudinea aceasta: de a nu face nedreptate, de a su-
feri raul sau in unele cazuri de a-I birui cu ajutorul bi-
nelui, nu reprezinta, dupa unii critici, purtarea cea mai
desavfirsita si mai justa a bunului crestin. Este nevoe si
de o atitudine pozitiva sau dinamica, de a lupta contra ne-
dreptatii, a abuzului, a ilegalitatii, a arbitrarului. Ei ga-
sesc in Crestinism, din acest punct de vedere, o mare la-
cuna. Rabdare in suferinta se recomanda foarte des cresti-
nului, dar lupta pentru triumful cauzei drepte, nu.
Afirmarea acestor critici este cu totul nedreapta.
In primul rand, atitudinea neintrerupta a Mantuitorului
contra abuzurilor, a ilegalitktilor si a monstruozitatilor
morale a fariseilor i carturarilor a fost o atitudine de
lupta continua, de critica, de certare, de desvelire a vitii-
lor lor sociale, de combatere darza i impetuoasa, asa tura
reese in special din capitolul XXIII al Sf. evanghelist
Matei.

www.dacoromanica.ro
98 SERBAN IONESCU

Dar spun criticii, lupta aceasta s'a dat mai mult pe te-
ren ideologic.
Mantuitorul insa nu a ramas prins in mrejele unei 1-
deologii sterpe. El nu Ikea sofistica sau critica mora-
vurilor vremii pentru dragul artei de a critica, ori ca
un simplu observator social din cabinetul sau. Intra in
lupta cu o intreaga clasä sociala. Marea personalitate mo-
rala se agita cu elanul adevaratuhd erou pentru crearea u-
nei noui mentalitati, a unei noui omeniri. Este un dinamism
de inalta justitie sociala, care transpira mai departe din
intreaga ideologie a principiilor evanghelice. Fondul cres-
tin de iubire, de egalitate religioasa si de fratietate era cu
neputinta sa nu invingä acele nedreptati sociale, acele con-
flicte de clasa, acel dispret al fapturii umane. Sclavajul se
desfiinta dela sine prin porunca iubirii aproapelui si a e-
galitätii religioase a credinciosilor inaintea lui Dumnezeu.
Diferentele sociale, chiar daca se mai pastrau in formai
ele Ii pierdeau prin Crestinism: cruzimea i animalitatea
de odinioara. Voi sunteti liberi inaintea lui Dumnezeu,
chiar dacá sunteti sclavi...", le spune Apostolul.
Sunt Sclavi, cari pot fi mai liberi cleat unii stapani, cari
pot ramane mai sclavi deal cei din urma robi. Se intro-.
duce astfel un nou criteriu de valorificare a oamenilor.
Acesta e criteriul moral-religios 1).
Se tindea catre formarea omului launtric, nu a celui tre-
calor si superficial, cum trecatoare si vremelnice erau
toate aceste staH sociale pamantesti. Vieata aceasta e pre-
gatitoare catre o noua existenta; i atunci toate ei
de 'Ana aci sufera o rasturnare, o devalorificare fata de a-
1) Vezi si Ernst Troeltsch: Die Soziallehren der Christichen Hir-
chen und Gruppen, Ttibingen 1923, p. 66.

www.dacoromanica.ro
IDEIA DE DREPTATE CA PORTA SOCIALA 99

clevaratele i eternele valori sufletesti, pe care le aduce

Cre§tinismul. Ce folose§te omului de va dobandi lumea
toad., lar sufletul sau 41 va pierde?" grae4e Man-
tuitorul lumii. Cel renascut suflete§te este pretuit acum
mai mult, cleat orice bun pamântesc. De aceea, sclavul
Onisim se reintoarce la stapânul säu inaltat moralice§te
0. este privit de acesta ca un frate iubit intru Domnul.
Cine §tie, clack acest sclav nu va salva dela peire, in situa-
tia sa de trimis al Apostolului, sufletul lui Filimon 0 al fa-
miliei sale...! ? Mai poate un asemenea om sä fie tratat de
stapanul säu ca un simplu animal de povara, ca un rob, ca
un paria, dispretuit, maltratat, vândut sau oshndit?
Transformarea sociala adusa de Cre4inism este incal-
culabila. Astazi nu-i putem masura indeajuns adâncimea,
din cauza disparitiei acelor resturi de barbarii... Dar cel
care a contribuit cu adevarat la ridicarea valorii persoa-
nei umane, i la formarea acelei personalitati cre§tine, care
deschide drumul tuturor drepturilor omului de mai thrziu,
este 0 ramane Creqtinismul.
Numai exista nici rob, nici slobod.... ci toti sunt fii ai
lui Dumnezeu prin credinta".
Mesajul eliberarii popoarelor a fost iscalit intkiu de ca-
tre dumnezeescul Apostol Pavel.
Dar pe lânga aceasta atitudine pacinica, Biserica a mai
adoptat i una dinamica. Ea predica in adunari i soboare:
eliberarea selavilor.
La Sinodul din Cartagena, din 312, se hotara§te predi-
carea in biserica a libertatii celor robi, iar la cel din Agde,
5o6, d. Hr., se interzice pentru imperiul Francilor sub
pedeapsa omorirea bor.
Oricum, fondul acesta moral-juridic-crestin, patrunde
mai departe in. structura societatilor. Ideia de dreptate,

www.dacoromanica.ro
..
100 $ERBAN IONESCU

crestina unifica clasele sociale, ea a condus catre declara-

rea drepturilor omului, patrunde in tesatura constitutii-
lor i legiuirilor umane, democratizeaza statele, omogeni-
zeaza popoarele in fata dreptului.
Sub forma acelei justitii reparative, ideia de egalitate
religioasa transforma inegalitatile i nedreptatile econo-
mice si materiale din trecut, prin o repartizare mai echita-
bila a marei proprietkti, prin socializarea marelor intre-
prinderi industriale, prin egala valorificare a celor trei
factori constitutivi al productiei: munca, inteligenta i ca-
pitalul, prin participarea la beneficii a lucratorilor, prim
solidarizarea fortelor in vederea unei mai intinse coopera-
tii, prin infrinarea concurentii, prin abolirea dreptului de
mostenire, prin asistenta sociaIä a mamei i ocrotirea co-.
pilului, prin instruirea i educarea lor cu concursul Bise-
ricii, prin infiintarea a o suma de institutli i aziluri ocro-
titoare, etc.
Realizarile acestor aspecte de justitie socialà, se datorese
in cea mai mare parte triumful ideilor moral-religioase
crestine i patrunderii lor tot mai adânc in structura so-
cietatilor.
Scriitorul Tocqueville in molumentala sa lucrare: Lct
Démocratie en Amerique, saluta ideia democratich ca pe un
dar divin. L'egalité commence a pénètrer par l'eglise au
sein du gouvernements", spune el; iar mesajul lui Wilson
asupra eliberarii natiunilor este o pagini iesitä din spiri-
tul Evangheliei crestine.
* * *
0 dovada si mai apropiati despre existenta acestui fapt
providential o gasim chiar pe pamantul românesc.
Care este actul istoric, politic sau social, care sä nu fi
-lost realizat la noi sub unghiul acestei justitii divine?

www.dacoromanica.ro
IDEIA DE DREPTATE CA PORTA SOCIALA 101

Un istoric francez Regnault intr'o lucrare a sa de acum

100 de ani, intitulata: Histoire politique et sociale des
principautées danubiennes", spunea, Ca: le paysan rou-
main puisse dans l'évangile ses theories sociales et la voix
de ses prêtres l'excite et le modere".
Care este razboiul sau rasvratirea, revolutia ori reac-
tiunea, care sa nu se fi facut sub comandamentul drepta-
tii divine si la care Biserica si nu fi participat prin fetele
ei bisericesti, sfidand frica i lasitatea i mergand cu cru-
cea in frunte dadeau binecuvantarea?
Ideia de dreptate sociala s'a cimentat la noi prin cetirea
Sfintelor Evanghelii, de unde slujitorii altarului ca purta-
tori ai unei ideologii crestine, trebuiau sa se sacrifice si cu
vieata lor pentru izbanda definitiva 1).
Fie ca Romanii se aflau in lupta cu calugarii papist*
pentru pastrarea credintei o i unde preotii nu se deosebeau
cu nimic de ostasii romani, fie ca-si aparau mosia i nea-
mul de dusmanii cotropitori, de unde nu lipsea acel vestit:
Popa Stoica din Fifirca.,
Care sare fapte pai
$i iese din leturghie
taie la turd o mie...,
fie ca lupta contra asupritorilor pentru astigarea dreptu-
rilor politice, din care cauza popa Nicolae trece Carpatii,
spre a se pune in fruntea a 600 de romani si a veni in aju-
torul revolutiei lui Horia, fie cà se ridica contra eteriei
grecesti, alaturi de Tudor Vladimirescu, transformandu-se
din preoti in panduri si din panduri in preoti, cum e cazul
popei ConstaWin din Butoesyti un bunic al profesorului
1) Cfr. si interesanta expunere a preotului C. Bobulescu: Fete bi-
Bericesti In rázboaie, revolutii i räsvrätiri. Bucureqti, 1926.

www.dacoromanica.ro
102 SERBAN IONESCU

Motru, fie ca se alcatueste o constitutie de guvernamant

pe baza ideilor evangelice, cum e cea dela Islaz, unde popa
apcä da binecuvantarea steagurilor, iar poporul Ii calla :
Bei träiasca popa ,?apoci,
C'a secipat tara de cladi,";
fie 6, se urmareste o mai dreapta repartitie a bunurilor ma-
teriale prin desfiintarea marelor latifundii, card argumen-
tele de expropriere erau scoase tot din Evanghelii pe baza
ideei de egalitate si fratietate crestina, fie ca se luptau
pentru integritatea idealului national, unde preotii pornind
din transee inaintau la rand cu soldatii, murind cu maim pe
cruce, cum au fost gàsii, ca adevarate moaste, in luptele
dela Marasesti, fie ca interveneau pentru desrobirea veci-
nilor sau pentru stavilirea puhoaielor barbare intru apara-
rea crestinatatii, Evanghelia era la baza acestor sacrificii
si suferinte, unde preotii i soldatii cantau impreuna drept
cantec patriotic cuvinte scripturistice:
Cu noi este Dumnezeu,
Intelegefi, neamuri i vei plecati....
cum canta i astazi aceastä studentime disciplinata, pe
care Inaltul nostru Pariarh a dus-o la isbanda Crucii.
Le paysan roumain c'est le fils de l'homme Christ",
spune acelasi istoric. Fain putea adaoga, ca in masura in
care reformele noastre sociale, politice, culturale i eco-
nomice se vor inspira din principiile morale Si umanitare
ale Evangheliei crestine, in aceeasi masura vor fi reforme
durabile i sanatoase.
0 opera cu adevarat constructiva nu se poate face, decât
sub puterea proniei divine si a conlucrarii acestei biserici
modeste, care este mijlocitoarea acelei justitii permanente,
pe care noi o numim: dreptatea dumnezeeasoli.

www.dacoromanica.ro
IDEIA DE DREPTATE CA PORTA SOCIALA 103

Iata de ce protestul nostru se ridica cu atat mai vehe-

ment contra politicianismului, care a precupetit i ignorat
rostul Bisericii §i. al slujitorilor ei in acest stat romanesc.
* * *'
Omenirea este astazi in cgutarea unei formule de lini§te
si pace. S'au dat si se dg Inca numeroase soli4ii. Unele din-
tre ele sfar§esc intr'un lamentabil fiasco. Desnadejdea ist
intinde din nou aripile ei sumbre peste bietele inimi ome-
ne4i. i cu toatg mandria unei inalte civilizaii, tau§ o-
menirea nu se simte mai sigurg, mai stapana, mai fericitg.
de ziva de maine. Exista, färä indoialà, un vitiu ascuns la
baza acestei civilizatii. Cu cat se ridica mai sus, cu atat
ea i§i prepara mijloacele cele mai infernale de distrugere
prin ea insasi. 0 asemenea civilizatie nu poate fi nici du-
rabila i nici cea adevarata. Ea este streina de elementut
cel mai pretios, pe care i-1 ofera Cre§tinismul. E adevarat
ca fauritorii acestei culturi i civilizatii sunt cre§tini, dar
Cre§tinismul lor e superficial, e fara patrundere, e fara lu-
crare asupra inimii lor. De aceea, critica celor din Rasa-
rit ne izbqte in prm, &and ne acuza de paganatatea cea mai
crasä sub masca aceasta de suprafata a Crevtinismului.
Nu exista cleat o singurg solutie, spre a ie§i din acest
impas.
Trebuesc cre§tinate popoarele §i statele. In paganismul
de astazi nu se poate vorbi de liniste, de pace, de progres,
de cultura.
Animalul din om e Inca a-tot-graitor i dreptatea ra-
mane iarasi o iluzie, cat timp Cre§tinismul nu reu§e§te s.
creeze o lume noua in duhul adevgrului evangelic, care sg
patnmdi in toate tesuturile acestei societati, spre a-ei da
seama de dezastrul care care ea se indreptä färá ideia de
Dumnezeu si a valorilor moralei crevtine.

www.dacoromanica.ro
NICHIFOR CRAINIC
Profesor universitar

TINERETUL 5I CRE5TINISMUL

ConferintA tinutä in ziva de Marti

14 Februarie,_1933.

www.dacoromanica.ro
 Vrernea noastra e vremea tineretului.
0 lume veche se &drama, o lume noua ii cauta formele
de viata. Pulsul ei zvacneste in arterele tineretului. Puls
iutit de neliniste, intretaiat de nesigurante, biciuit de e-
nigme. Intre generatia veche i generatia noua exista, in-
contestabil, un hiatus. Nelinistea generatiei vechi se trans-
forma in suspine dupa lumea care amurgeste; zbuciurna-
rile generatiei noui sunt nadejdi aruncate spre lumea care
vine. De aceea tineretul e azi preocuparea universala. Sta-
tele in care viata sociala Isi cauta mai accentuat noile
forme de asezare si-au facut din aceasta preocupare de ti-
neret problema principala. Italia fascista i Rusia sovie-
tica si-au legat destinul de 'generatia tanira. Germania,
unde zbuciumul cautarilor oscileazä intre extrema dreapti.
si extrema stanga, Ii bizuie triumful, fie intr'o directie, fie
in cealalta, pe tineret.
Lupta pentru noile tipare de viata nu are insa un carac-
ter politic si social. Tendinta ei este Si consolideze noile
forme intr'o conceptie integrala de existenta, fie ea con-
ceptia religioasä, fie conceptia ateista. Din Evul Mediu i-
deea metafisica n'a mai fost atat de adanc amestecata ir

www.dacoromanica.ro
108 NICHIFOR CRAINIC

actualitatea vie. Dad; sub acest raport, epoca liberalismu-

lui burghez se caracterizeaza printr'o indiferenta metafi-
zicá ce ingaduia calea mediocritatii, tendintcle dominante
ale vremii de azi merg panä la extrem; pana la suprema
afirmatie sau pang la suprema negatie. Crestinismul si a-
teismul sunt punctele culminante, care solicith psihologia
zbuciumata a generatiei tinere. Am putea sa definim spi-
ritul nou al vremii prin oroarea fata de dimensiunile mij-
locii i prin pasiunea exclusivistä a liniilor infinite: fie
linia orizontala, de platitudine uniforma, a comunismului
ateist, fie verticala infinitä a ierarhiilor cimentate de spi-
ritualismul crestin. Aurea mediocritas a lui Horatiu e o
formula de viata calma ce nu-si gaseste locul in gigantica
Incordare de forte a epocei noastre.
Asa dar, problema raportului dintre tineret i crestinism
nu e azi o problema, numai de catehezi si de pastorala, in
care Biserica sà alba initiativa, ci o problema de atitudine
impusa tineretului de spiritul extremist al vremii. Tinere-
tul nostru romanesc, in bataia curentelor contrarii ce yin
dinspre apusul fascist si dinspre rasaritul bolsevic, se ga-
seste in situatia de a lua sua sponte o atitudine sau alta
fata de crestinism. Bisericii Ii ramane sarcina sä capteze
si at filtreze valurile afirmative ce-i navalesc in prag sau
sa indiguiasca valurile negative si rebele ce-i bat in coasta.
Noi vom considera raportul dintre tineret i crestinism
sub unghiul initiativei tineretutui de a se apropia de Iisus
Hristos. Aceasta ni se pare trasatura fundamentala a pro-
blemei ce ne preocupa aici. Consideratiile noastre vor avea
in vedere tineretul universitar fiindca in sanul lui tendin-
tele sunt mai dare si inlesnesc astfel concluzii mai sigure.
Pe de alta parte, regimul politic al României actuate ne-
flind nici fascist nici bolsevic, ci un regim de indiferenta

www.dacoromanica.ro
TINERETUL SI CRESTINISMUL 109

democrat* ne ingaduie s. observam mai just tendintele

tineretului a carui spontaneitate e garantath de libertatea
deliberarii si a obtiunii.
Vom spune ceva mai mult: statul nostru, in a carui con-
stitutie scrie ca Biserica ortodoxa e biserica dominanta,
practica acest principiu ca o simplh formalitate oficiala,
festiva i decorativa. In realitate e un stat laic, indiferent
din punct de vedere religios, gata oricand sä socoteasca
religia ca o simpla afacere particulara dupa cea mai bunä
regula democratic& i sh se simta incomodat ori de cats ori
religia se contureazä ca forth' colectiva. sociala. Statul a-
cesta laic nu vede in cultul organizat nici macar o forma
de disciplina sociala si de solidaritate morala, ci mai mult
o sarcina bugetara pe care e gata s'o arunce in fiece mo-
ment. Sub acest raport, el e mult mai aproape de bolse-
wism cleat de fascism. Nu impune conceptia religioas'e., nu
impune conceptia ateista, dar ar fi incantat in ziva cand
cetatenii sai s'ar declara necredinciosi, parasind cultele res-
pective.
Aceeasi indiferenta oficiala se observa fat.a de tineret.
Cand in lumea intreaga, strabatuta de suflul aspiratiilor
care noi forme de existenta, problema tineretului consti-
tue preocuparea absorbanth, Romania e poate cea din
urmi tarã unde o asemenea problema nu exista Inca'. Nu
e tineret sub soare mai abandonat propriei sale soarte ca
tineretul nostru romanesc. Cine se preocupa de pregatirea
acestui tineret pentru o epoca ce se apropie cu pasi uriasi?
Nu se pun oare pentru el aceleasi intrebari grele ca pentru
tineretul de pretutindeni? Nu sta.', si el astazi in fata per-
spectivei tragice a somajului intelectual ce pare iremedia-
bil? Nu e si el setos de o conceptie integrala de viata in
'care sa-si salveze sufletul din ruinile ce se ingramadesc=

www.dacoromanica.ro
110 NICHIFOR CRAINIC

imprejur? Si in definitiv, nu este el, acest tineret, in urui-

tul lavinelor ce strivesc umerii slabanogi ai conducito-
rilor de azi, singura arvuna de aur asupra viitorului?
Nimic din aceste preocupari nu hraneqte grija statului
roman. Dimpotriva. Statul acesta indiferent i fara nicio,
directiva clara spre enigma zilei de maine, devine corn-
plice prin toleranta la infernala opera de conruptie a su-
fletului tanar. Tiparul, cinematograful i radiofonia, care,
sunt instrumentele cele mai de seama ale unei sanatoase
indrumäri, 0 care n'ar trebui sä scape controlului continua
0 sever al oficialitatii, sunt azi in Romania marile oficii
ale dezagregarii morale. Librariile i chioscurile gem de.
tiparitura pornografica in care imaginea trupului gol se in-
trece cu textul Celor mai abjecte apologii ale instinctelor
inferioare. Carti i reviste ce sunt interzise in tarile apu-
sene se refugiaza in Romania, sunt etalate pretutindeni
sunt recomandate insistent in conferintele radiofonice. 0,
literatura freudista in toate limbile dä un prestigiu pseu-
dostiintific tuturor acestor aberatii proferate in numele.
nudismului, al naturismului 0 al eliberarii de obsesiunile
sexuale. Filmele prigonite de cenzura vigilenta a altor tari.
Ii gasesc debu§eele libere in cinematografele noastre. Iar
la radio in fiecare zi celebritatile cabaretelor bucure§tenet
Isi miorlaie muzical si insinuant chemarile catre cloaca.
nocturna a desfraului. Tiparul, cinematograful i radiofo-
nia sunt stupefiantele zilnice ale sufletului tanar. Toleran-
du-le, statul se face complice la funesta opera de demorali-
zare a tineretului. In ordinea politica 0 sociala, patura con-
ducatoare nu ofera ca indrumare cleat cluburile de partid.
in care tineretul e moinit pentru a fi schilodit suflete§te:
dupa chipul i asemanarea politicianismului, precum a-
nume cerE3etori de profesie fura copiii 0 le desfigureaz1

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL $1 CRE$TINISMUL 111

trupurile de mici ca sa-i facä apti pentru practica milogelii.

In peisagiul dezolant al acestei pirisiri oficiale, se pe-
trece un fenomen cu totul neobisnuit: tineretul nostru uni-
versitar, sub imperiul unui sinitos instinct de conservare
raorala., ei-a devenit singur indrumitor. Abandonat pro-
priei sale soarte, el e o lume in sine cu o psihologie auto-
nomi i cu o ideologie autonomd. De ce sà ascundem ca,
13recum exist& o detasare complecta i o independent& pa-
zitá cu gelozie fati de partidele politice, exist& o semnifica-
tivä independent& fatà de insusi corpul profesoral? Astfel
pe ling& spiritul de spontaneitate ce caracterizeazi gene-
ratia noui, spiritul acesta autonom constitue o altä carac-
teristici. Tineretul universitar al României de azi, desli-
pit de inaintasii shi, se giseste singur in fata viitorului.
Ritmica miscirilor lui e alta cleat aceea a României ofi-
ciale. Ideologia lui e alta cleat a ei. Präpastia se sapà tot
mai adânc intre lumea veche si aceastä lume noui ce se
cristalizeazi din zbuciumul obstesc cu fata spre ziva ce
vine.
Un leit-motiv al acestei psihologii autonome, care strip
bate scrisul, cuvintirile publice i convorbirile particulare
ale generatiei tinere, cu o nuanta de dureroasi rnelancolie,
o urrnitorul: Noi n'am avut copilarie!" Inteadevir tine-
rii de azi, dintre 18 si 30 de ani, n'au avut copilarie. Ei au
deschis odhii pe lume In bubuitul tunurilor. i frigezimea
prunciei le-a vestejit-o arsura rnizeriei i haosul de dupi
razboiu. Copiii vremilor normale se desvolti in atmosferà
de idili patriarhalä inmuiati in nimbul basmelor. Pläpanda
fiinti a acestei generatii nu s'a scildat insä in izvoarele
de clestar ale zinelor, ci in biltile de singe ale micelului.
Ea a fost zguduiti ping in adânc de cea mai crunta. reali-
tate. In locul povestilor cu voinici biruitori, i-a fost dat sä

www.dacoromanica.ro
112 NICH1FOR CRAINIC

auda in casa parinteasch istorii aevea cu morti i raniti §ii

sa vada figurile slutite ale luptatorilor intor§i de pe cam-
pul de bataie. Räzboiul a adus doliu in fiecare casa i in a-
ceasta sumbra atmosfera a crescut generatia de azi. Intaia
ei mare senzatie de viati a fost contactul cu taina mortit.
aceasta senzatie a fost hotaritoare pentru psihologia ei...
Psihologia ei e cladita pe mortii caH ii zac in inima. A-
ceasta o deosebe§te de generatia de dinainte de razboiu;
care purta in suflet, in loc de morti, Cosanzene i Feti-fru--
mosi. Mai departe, spectacolul ce i 1-a oferit viata publica.
de dupa razboiu, cu desfraul nebun al tuturor profitorilor
victoriei nationale, i-a ascutit sensibilitatea morala pang.,
la nefericire. In supravietuitorii aceia lacomi de viata, earl
au pus stapanire pe bunurile publice, generatia tank* fica
doliului, n'a vazut altceva cleat pe uzurpatorii salbatici §i.
impio§i ai drepturilor mortilor. De ad ostilitatea fata de
ei. In toate tarile care au trecut prin razboiu s'a observat
aceastä ostilitate a tinerilor fata de supravietuitorii pro-
fitori. Citeam undeva despre tineretul Frantei Ca prive§te
pe inaintasi cu un aer atat de dumanos de parca i-ar in-
treba: Dece nu muriti odata sa rimanem liberi?" E parch'.
in aceasta ostilitate ceva din razbunarea postuma a mor-
tilor, exprimata prin tinerii urma§i, cari nu-si dau seam&
de izvorul misterios al acestui sentiment.
Fondul acesta subcon§tient alimenteaza detasarea det
care am vorbit i explica intr'o masura izolarea in psiholo--
gia autonomä a generatiei tinere. Contactul prea de Lira--
puriu cu moartea i-a dat acestei generatii un simt realist.
al vietii pe de o parte, iar pe de alta inclinarea care un.
zens metafizic al existentii.
Sentimentul izolärii jicnite pe care il traie§te tineretuL
-de dupa razboiu capita o acuitate crunta in contact cu U-;

www.dacoromanica.ro
TINERETUL $1 CRE$TINISMUL 113

niversitatea. Donk sunt elementele care determina aceasta

acuitate: contactul cu tamarazii minoritari, in special e-
vrei, i contactul cu sfera culturii universitare.
Contactul cu camarazii evrei pe bancile de studiu d5. ti-
neretului romanesc ideea imediata a inferioritatii sale e-
conomice. Studentii romani pe cat sunt de numero0 pe a-
tat sunt de saraci. Copii de plugari si de mici salariati in
marea lor majoritate, gospodariile familiilor lor sunt rui-
nate de iurequl razboiului. In noua lor calitate de cetätent
academici, ei tarasc dupa ei saracia lucie de-acasa i li se
pare ca minoritatea evreiasca, cu aspectul ei de belqug ma-
terial, ii depase§te; Ii ofenseazo, §i. le va lua inainte. Se a-
daoga la aceasta amintirea proaspita a felului cum multi
evrei s'au purtat in vremea razboiului. Ideea cä in curand
Romania Mare, polietnica i poliglota, cu libertati egale
pentru toti, va putea fi dominata de rasa intreprinzatoare
a lui Israil, nu e dintre cele mai putin chinuitoare idei ce
framant5 aceasta generatie tanarä. Sentimentul ca ea e
victima nedreptatilor i inegalitatilor sociale o face sä re-
actioneze violent. Mari le mi§cari antisemite din aceasti
vreme sunt de altfel un fenomen general in t5rile Europa
Centrale. Acelea.si cauze, acelea0 efecte.
In lupta pentru afirmarea inaietatii roma nesti in Ifni-
versitate, studentimea noastra i§i da un titlu nou care s'of
diferentieze de elementul evreesc: ea Ii zice ,,studentinLea
romana crestinä". Calificativul de cre§tin apare astfel in
viata universitara intaia oara acum dupà razboiu. In Ro-
mania veche era un titlu necunoscut. Pe langa deosebirea
de sange, el vine sa. traga deosebirea de credinta religioasa..
E intaiul contur spiritual pe care pi-1 dä sufletul generatiei
tinere. Totu§i nu se poate sustine Ca la inceput aceasta de-
finitie crestina corespunde unui continut launtric de relt;

www.dacoromanica.ro
-114 NICHIFOR CRAINIC

:giozitate profunda i limpede. E vorba mai degraba de un

raisticism vag in care pe langa elementul national, elemen-
tul crestin vine ca un titlu de prestigiu din departatul pi
lstramosescul trecut istoric. Crestinismul acesta nominal,
nu e, cu alte cuvinte, un fapt de constlinta, cat o amintire
;glorioasa. Dar incontestabil, el va ramane de acum incolo
sugestie permanenta pentru clocotul navalnic al sufletu-
:Jul tineresc inclinat spre un sens metafizic al existentii.
Faptul ca evreii prin foile lor si in special prin ziarul
,,Mantuirea", ce aparea in 1919, ataci ortodoxia noastra
-cu o violenta neingaduita, determina crestinismul nominal
al studentimii sä evolueze din ce in ce mai mult spre o stare
de constiinta. De altfel rezistenta ostila a evreilor aduce
m bine imens miscarii universitare: inviersunand natio-
nalismul, ea face odioase ideile comuniste, care in anii de
-dupa razboiu ar fi putut sá prinda teren. Antisemitismul
:se confunda in mare parte cu anticomunismul. Iar crest-
nismul studentesc sustinut de nationalism ia tot mai mult
aspectul unei conceptii pozitive in opozitie cu negatia a-
Iteistä a comunismului.
Se adauga la toate acestea un lucru nou: debandada
jafurile in averea public-a ale politicianilor. Tineretul, care
Toarta in suflet razbunarea misterioash a mortilor din raz-
.boiu, reactioneaza. El e in stare de revolta moralä. Se nasc
.conspiratii de exterminare a marilor talhari politici. Con-
spiratiile sunt descoperite. Capii miscarilor studentesti
sunt arestati. Se isch procese care zguduie tara intreaga.
-Cu acest priIej, tinerii cari voiau purificarea morala a vie-
tii publice prin mijloace violente dau dovada in fata auto-
ritatilor de o tarie de caracter uluitoare. E un fenomen cu
-totul necunoscut pang acum in gelatinoasa pasta morala a
paturii noastre suprapuse. Aruncati rand pe rand in inchi-

www.dacoromanica.ro
l'INERETIIL $1 CRESTINISMUL 115,

sori, capii miscarilor au rägazul sa-si analizeze mai adane.

sufletul. Unii fac greva foamei, alii ii noteaza zi eu zi
mi.scarile gandului si ale inimii. Tin post 0, adunandu-se Iii
grup, incep sa se roage lui Dumnezeu. Tineretea lor prigo-
nita pentru dreptate i comprimatä intre peretii inchisorii.
nu afrä alt sprijin cleat in Cel-de-sus. Ea sublimeaza in a--
dorarea cerului. In exaltarea lor, tinerii incareerati au vi-
ziuni religioase. Li se pare ca arhanghelul Mihail insusi co-
mandantul cu spada de foc al legiunilor ceresti, II se arata.
si-i ia sub ocrotitoarea-i aripa de azur. Din acel moment,
misticismul religios va cobori Ii sufletul sbuciumat al a-
cestui tineret, iar unii dintre acesti tineri Ii vor pune or-
ganizatiile de lupta sub hramul arhanghelului i icoana
lui, veghiata de candele aprinse, va patrona casele lor de.
intruniri. Fireste, usuratica zeflemea de presa si de cafe-
nea nu va cruta acest fenomen cu totul neasteptat pentru
sceptica noastra lume intelectuala. Dar nu e mai putin a-
devarat Ca misticismul religios devine de acum incolo um.
element component al nationalismului i ca acest natio-
nalism nou, care pang ieri se Vara pe pamant, 1'0 scalda, a-
Vanturile in lumea nevazuta a ingerilor.
Al doilea motiv de izolare a generatiei tinere, ziceam.
adineauri, e contactul cu sfera culturii universitare. OH-
cat ar parea de paradoxala aceasta afirmatie, ea cores-
punde realitatii. Niciodata intre profesori i studenti n'a.,
existat o mai dureroasa facealä. Raporturile dintre ode,
doua parti se reduc aproape numai la examene. Care e
cauza acestei /leen ?
Universitatea romaneasca de dui:A razboiu e Universi-
tatea romaneasca de dinainte de razboiu. Spiritul domi-
nant al prelegerilor nu s'a schimbat. El e tributar acum ca
§i atunci Sorbonei nationaliste, sceptice, indiferente din.

www.dacoromanica.ro
416 NICHIFOR CRAINIC

punct de vedere religios, dad, nu deadreptul ironica fata

de orice manifestare mistica sau irationalà. Tinerii cari
vin cu doliul razboiului in ini.mi, cu valtoarea nelinitilor
'An suflet, cu toata, covarsitoarea problematicä a epocei lor
in creer, cu gustul actiunii imediate hranit din amintirea
yroaspata a epopeii nationale, cauta in prelegeri, dincolo
-de suma cunostintelor instructive, formula vie in care sä
,se rezolve sbuciumul vieii lor interioare. Ei asteapta dela
Universitate sinteza noua sub semnul careia sa se orienteze
z.si sa se ordoneze puterile creatoare ale Romaniei Mari atat
de variata totu§i in granitele ei rotunjite. Universitatea
,era datoare sä dea generatiei tinere a noului stat lozinca
-de lupta a marelui ideal de cultura nationala care sa-i bol-
Aeasca deasupra prestigiu de lumina.
Universitatea nu i 1-a dat.
Niciun apostol" al tineretului n'a aparut dupa razboiu
,ca personalitatea lui sa intrupeze noul spirit al vremii
st iradieze directive spre orizont. Sub acest raport, Uni-
versitatea dinainte de razboiu s'a infatisat mult mai la
:inaltimea misiunii sale de foc spiritual pe culmea neamu-
-lui intreg. Nicolae Iorga a fost atunci figura reprezenta-
-tiva care, in numele stiintei, a rostit cuvantul de ordine al
vremii sale. Refractar oriearei metafizici, el a creat in
schimb mistica nationala a razboiului, dând o credinta u-
nica tineretului i ereind un mare obiectiv dinamismului
.4a.0 sufletesc. Dupa razboiu, Nicolae Iorga insusi a facut
figura deprimanta de dezorientat. Sedus de iluzia europe-
nismului, el s'a sorbonizat, abdicand total dela rolul de
conducator spiritual. In vidul astfel creat, Vasile Parvan
aparut un moment la carma. Dar misticismul sau era un
-echivoc osciland intre granitele ere§tinismului si ale pa-
zanismului antic, echivoc exprimat intr'o forma laborioasa,

www.dacoromanica.ro
TINERETUL $1 CRESTINISMUL 117

pi savanta, fara articulatia clara a unei substante spiri-

tuale organice. Din domeniul filosofiei de unde s'a a§teptat,
deasemenea, sinteza gandului românesc, a venit atitudinea
d-lui C. Radulescu-Motru. Apologetul de acum 30 de ani
al ortodoxiei ca formula magica" a sufletului popular §i-a
schimbat fundamental convingerile, evoluand catre o ideo-
logie rationalista de mama francmasonica i combatand
cu UR regretabil zel anacronic misticismul in numele unei
filosofii .stiintifice a carei moda s'a ingropaf impreuna cu
veacul trecut.
Fireste, Universitatea e templul stiintei elaborate dupi
metoda impersonala a adevarului obiectiv. Dar in viata u-
nui popor ea e mai mult deca atht. Ea e vastul laborator
uncle se verifica permanentele principii de viata ale nea-
mului si din aliagiul lor se zamislesc marile idealuri spi-
rituale menite sa starneasca energiile creatoare. Acest lu-
cru ii asteapta dela Alma Mater orice generatie de studentL
Dar generatia tanara n'a gasit in Universitatea de dupa
razboiu cleat atmosfera indiferenta a stiintei impersonale
pi absenta oricarei preocupari de sbuciumul i de eferves-
centa spirituala a vremii noastre.
La aceasta se adauga abtinerea corpului profesoral dela
sarcina de indrumare educativä a studentimii. Profesorii,
intimidati probabiI de ideologia francmasonica a unor
ziare, au crezut ci nu e civilizat lucru sä se amestece in
valmasag, sa-i tempereze excesele i sa-i dirijeze spre cla-
rificari fecunde. Dezertarea statului dela pregatirea gene-
ratiei tinere a fost secundati de dezertarea profesorilor. In
aceste conditii vitrege, generatia tanard, izolata i park-
sita propriului ei destin, pi-a creat o psihologie autonona
pi o ideologie autonoma ce se transmit azi dela serie la se-
rie prin organizatiile studente§ti. Dupä 15 ani de framan-

www.dacoromanica.ro
118 NICHIFOR CRAINIC

taxi, aceste organizatii studentesti infatiseaza o traditie

de viata proprie, cu idei proprii, cu directive proprii si cu
o disciplina exemplara intemeiata pe cultul demnitatii a-
cademice.
Ce s'a petrecut cu acest tineret e o adevarata minune pe
care foarte putini oameni oficiali o inteleg. Singur in fata
vietii, biciuit de vijeliile revolutionare ale epocei, cu viito-
rul infundat de spectrul somajului, acest tineret ar fi pu-
tut sa alunece cu repeziciune in anarhie, sedus de utopiile
comunismului. Spania s'a prabusit in momentul când U-
niversitatea ei a fost cuceriti de ideile revolutionare repu-
blicane. Dar Italia a renascut child tinerimea ei a fost inva-
data de slava fara moarte a Romei imperiale i catolice.
Intre revolutionarismul international si intre nationalis-
mul conservativ, instinctul tineretului nostru a ales fara.
deliberare. Idealul care il insufleteste e crearea unei ordini
romanesti intemeiatä pe principiile fundamentale verifi-
cate de toata istoria poporului nostru ca valabile. Aceste
principii traiesc in sufletul tumultuos al tinerimii acade-
mice. Pentru a le designa, ea a adoptat formula d-lui A.
C. Cuza:
Hristos,
Regele,
Natiunea,
adica religia patriei, monarhia nationala i demofilia, sen-
timentul adânc al dragostei de poporul romanesc 0 de in-
stitutiile lui.
Dad, ar fi sä cautam explicatia acestui fapt cu adevarat
minunat al orientarii spontane i autonome a tinerimii
noastre , mie unuia mi se pare usor de gasit: ea stà in mos-
tenirea pe care acesti tineri o aduc de acasa. In mare ma-
joritate, studentii nostri, si in special cei caH dau tonul si

www.dacoromanica.ro
TINERETUL SI CRESTINISMUL 119

timbrul vietii colective, sunt copii de taxa. Sunt feciori de

tarani sau, and sunt targoveti, sunt nepoti de tarani. PHA
sufletul lor, in pofida tuturor ispitelor culturii superioare
si civilicatici orasenesti, irumpe sanatatea moral& a popo-
rului nostru. Patrimoniul acesta misterios e suportul intre-
gii lor vieti colective de azi. Nu e greu sa descoperim, prin-
tr'o analiza sumara, caracterul taränesc al acestui patri-
moniu. Daca, cultura noasträ academia, e Inca deraiata pe
linii divergente fata de sufletul poporului, tinerii acestia
nu si-au uitat obarsia i, in preocuparile lor, ridicarea po-
porului constitue un ideal vrednic de tineretea bor. Demo-
filia, care e substanta celei mai bune literaturi i arte ro-
manesti, e un fel de metoda instinctivi prin care tineretul
ajunge la intelegerea poporului, a datinelor si a inaitutii-
lor lui iubite. Prin aceastä demofilie, care nu vine din par-
tea politicei, ci dela un Nicolae Balcescu, dela un Mihail
Eminescu, dela un George Cosbuc, dela un Nicolae Grigo-
rescu si dela toti marii visätori caH si-au aplecat fruntea
peste murmurul din veac al poporului nostru, prin aceasta
demofilie tineretul patrunde valoarea unei institutii ca mo-
narhia care e coloana vertebralà a intregei istorii roma-
nesti, dar e i suprema viziune de stat a taranimii, careia
Ii e drag sä vada pe Scaunul Tarii imparat i imparateassa
intrupati in carne i oase din basmul si din legenda mile-
nara precum si din reminiscentele populare despre slava de
odinioara a Tarigradului imparatesc si ortodox. Prin a-
ceasta demofilie tineretul intolege insemnitatea covarsi-
toare de acoperämant spiritual pe care o are Biserica stra-
bung in viata acestui popor.
Despre atitudinea fata, de Biserica sa observam un fapt
semnificativ si general, care priveste studentimea noastri
de totdeauna: aceasta studentime, ca unitate de corp, nu.

www.dacoromanica.ro
120 NICHIFOR CRAINIC

s'a manifestat niciodata ostil Bisericii stribune. Nici and

in evreu refugiat aici, C. Dobrogeanu-Gherea, a savArsit
in cultura romfineasca contrabanda de idei ateiste ale ma-
terialismului istoric, nici and a dominat in Universitate
ateismul elegant al lui Titu Maiorescu, nici and profesori
agresivi si de mana a doua au insultat credinta religioasa
in numele biologiei lui Ernst Haeckel. In pofida acestor os-
tilitati, tinerimea de altädata a continuat sä pastreze un
respect fata de institutia sacra a poporului. E adevarat cä
inainte de razboiu acest respect avea o nuanta pur natio-
nala. Biserica era considerati ca un monument al trecutu-
lui, avand un rol cultural-national de maim intaia cum i-1
atribuia Nicolae Iorga, care, fost marxist in adolescenta,
n'a putut intelege nici mai tarziu, ca istoric national, rolul
spiritual al ortodoxiei in viata neamului romanesc. Inv&
tatii nostri dinainte de razboiu cu exceptia genialului
crestin care a fost doctorul Nicolae Paulescu si a d-lui Si-
mion Mehedinti, chiar and n'au practicat ateismul ostenta-
tiv, au ramas opaci fata de sensul supranatural al Bisericii.
Ei au fost victimele liberalismului apusean si ale ideii cä
9tiinta pozitivä exclude posibilitatea credintei intr'o or-
dine supranaturala. In vremea aceea de indiferentism, ti-
nerimea a continuat sä vada in biserica un monument na-
tional ce trebue inconjurat cu o anumita veneratie. Sa nu
fi existat oare i atunci necesitatea marilor descatusari ale
inimii, necesitatea elandrilor metafizice, a setei de abso-
lut ? Au existat, fara indoiala, dar atmosfera generali de
pozitivism .stiintific comprima elanurile in adâncul suflete-
lor sau aceste elanuri se satisfaceau in misticismul natio-
nalist care a dus la razboiul unirii romanesti.
In atitudinea ei fata de Biserica, generatia de dupa raz-
boiu manifesta cu totul alt5. intelegere. Biserica nu mai

www.dacoromanica.ro
TINERETUL SI CRESTINISMUL 121

e azi un simplu monument venerabil ce apartine trecutului,

ci o putere vie si actuala, o parghie necesara a zbuciuma-
tei vieti prezente. S'a dus de mult vremea normala, cu ase-
zari sociale ce pareau definitive, cand viata curgea pe ca-
nalurile sigurantei adiatä de satisfactii pasnice. AstAzi e-
xistenta noastra e ravasita pana in adancuri de cutremure
catastrof ale sub a chror putere demonica s'au prabusit in
tandari esafodajele de valori cladite de cultura i civili-
zatia materialista. Zburaturi din falsele dogme in care au
crezut cei de ieri se amestech pe dinaintea noastra intr'un
haos fantasmagoric. Participam parca la o desfacere de
lumi i dibuim prin praful lor, care ineaca atm6sfera, cape-
tele unor noi intocmiri ce intarzie.S'au darimat bancile care
au fost capistele de aur ale veacului al XIX-lea. S'au si-
nucis odata cu ele sacerdotii i printii pagani ai lumii mo-
derne, bancherii cu puteri planetare. Agonizeaza siste-
rnele economice, sociale i politice. Se darapana imperil
intercontinentale ce pareau atotputernice, i temeliile' lu-
mii se clatina de para., ar fi asezate pe teren dardaitor de
mlastina ce sta gata sä le cufunde. Groaza care umple acest
Univers apocaliptic se rasfrange toata in inima omului.
Unde e salvarea? Aceasta e intrebarea care VIA din a-
dancul spaimei contimporane!
Un lucru e astazi sigur: ratiunea umana, idolul filosofie
al veacului trecut, se arata in toata desertaciunea si ne-
putinta. Suprema ei elaborare, Liga Naiuth1or, care
a vrut sa fie formula magnifica a pacii universale, zace ea
insasi bolnavi de nulitate. E tot ceea ce a putut sä con-
ceaph mai maret omul modern. Dar in aceasta maretie s'a-
rata totdeodata mizeria puterii omenesti. Caci Liga Natiu-
nilor, constructie rationalistä i ateistä lipsitä de suflet
plina de vidul orgoliului ca diavolul insus, nu e &cat TUr-

www.dacoromanica.ro
122 NICHIFOR CRAINIC

nul Babilonic prin care omenirea contimporana a voit s.

uzurpe atributele lui Dumnezeu pentru a conduce singurrt
pamantul. Acesta e Insà termenul fatal al puterii omenesti.
Si termenul a fost atins. Ratiunea, in atotputernicia careia
a crezut omul civilizatiei materialiste, e de f apt cea mai a-
mará deziluzie a nefericitei noastre lumi.
Inima, a zis Pascal, îi are ratiunile ei pe care ratiunea
nu le cunoaste. Sä zicem in loc de inima viata i sa repe-
tam adevarul profund al genialului ganditor ca vista isi
are ratiunile misterioase pe care ratiunea nu le cunoaste.
Cheia oricarei deslegari din pacostea catastrofala a epocei
noastre stä in acest fond misterios Si insondabil al vietii,,
pe care ratiunea orgolioasa 11 ignora. Cultura i civilizatia.
moderna, ignorandu-1 la fel, s'au cladit pe temeliile su-
brede, de suprafata, ale ratiunii. Dar acest adanc misterios,
si ametitor al vietii I-au scrutat impreuna cu Pascal toti
marii mistici ai lumii. Ca printr'un crater prin care ai privi
in strafund miezul de flacara al pamantului, ei au descope-
rit in adancul ignorat al sufletului principiul divin al orica-
rei existente. Dumnezeu e in noi fiindca e deasupra noastrar
precum focul e in miezul pamantului fiindca s'a rupt odi-
nioara din focul ceresc al soarelui.
Infioratorul cataclism al epocii noastre, rascolind pada.
in taina existentii contimporane, lasa. sä se vada, acest a-
devar spiritual, fundamental al vietii, precum muntele bas-
mului se despica in doua, lasand sä se intrezareasca pentru..
o clipa, prin despicatura, apa fárã moarte din adanc din.
care eine bea nu mai moare. Criza contimporana nu e nu-
mai economica, nu e numai financiara, nu e numai politica,.
nu e numai sociala, nu e numai mom* ea e o crizsi onto-
logicä ce pune din nou problema originii vietii si deci a.
destinului omenesc.

www.dacoromanica.ro
TINERETUL SI CRESTINISMUL 123

Abandonat unor aspre experiente i unor dureroase in-

cercari, pe care le-am schitat, tineretul nostru a descoperit
In adancul suferintelor sale punctul arhimedic al existentii,
principiul spiritual al crestinismului. Teroarea vremii nu
mai ingaduie mediocritatea indiferentii, ea impune decizi-
unea categorica intre negatia ateista i afirmatia crestina.
Sau conceptia pocita a bolsevismului, sau conceptia inte-
gralã a spiritualismului! Alternativa aceasta nu e de altfq,
un fenomen specific romanesc. La negatia diabolica a bol-
sevismului, raspunde azi dealungul i dealatul Europei
puternica recrudescenta crestina in sufletul nouii genera-
tii. 0 lume noua renaste de sub daramäturile rationalis-
mului.
Pentru tineretul nostru, Biserica nu mai e un simplu mo-
nument venerabil al trecutului cultural, ci puterea invalui-
toare care integreaza acest tineret, peste ruptura vea-
cului al XIX-lea falimentar, in fiinta de totdeauna a nea-
mului romanesc. Ea e totdeodata marele liman unde sufle-
tele biciuite de furtung ancoreaza in certitudinea metafi-
zica a credintei. Cum altfel s'ar putea explica fenomenul
cu totul neobisnuit in viata universitara de pana en cä stu-
dentii alearga la preot pe care il numesc duhovnicul stu-
dentimii"? Cum altfel s'ar putea explica fenomenul tot atat
de neobisnuit cà in congresul general din toamna studen-
timea din intreaga tara a cerut infiintarea capelelor in sa-
nul Universitatilor si a mai cerut, lucru ne mai auzit !
-alungarea profesorilor atei din invatamantul superior ? Nu
Bunt acestea semnele färä gres ale unei renasteri in spirit?
Nu sunt acestea pietre de hotar ale unei lumi noui funda-
mental deosebite de Romania oficiala de azi, prada dezo-
rientirii si cancerului francmasonic ?
Conflictul dintre aceste doua lumi, caci exista un con-

www.dacoromanica.ro
124 NICHIFOR CRAINIC

flict irezolvabil, a isbucnit in ultimul timp cu prilejul

marei procesiuni religioase organizati de studentime la a-
eel mormant care simbolizeaza imensa jertfa nationala ei
crestina pe care s'a dada Romania de azi. La aceasta te-
melie simbolica a patriei tinerimea a voit sá riclice crucea
marilor sperante care sfideaza moartea. i s'au intalnit
acolo, sub regretatul iures de gloante, cele doua Romanii,
care au ajuns sa nu se mai inteleaga. Una e Romania su-
prapusa, care pluteste pe deasupra acestui popor, descres-
tinata i ostila crestinatatii, ultima rimasitä ce mai su-
pravietueste ideologiei liberale a veacului al XIX-lea. In
locul misterului divin care invaluie i fecundeaza exis-
tenta noastra omeneasca, ea prefera ridicula mistificare
a hrubelor francmasonice. In locul crucii, semnul meta-
fizicei religioase sub care s'a desfasurat viata de dona ori
milenara a neamului nostru, ea prefera anonimatul inco-
lor si international care vrea sa cufunde in incertitudine
dezonoranta insäsi oasele mortului ce simbolizeaza erois-
mul romanesc. In rezistenta ei categorica i nejustificata,
am putut citi toata abdicarea ei, toata apostazia ei dela.
principiile spirituale ce au insuflat istoria nationalà.
Cealaltà e Romania generatiei tinere. Am vazut aceasta.
Romanie, organizata in procesiunea miilor i miilor de ti-
neH, cantand in mersul ei solemn si recules cantecul bi-
sericesc: Cu noi este Dumnezeu, intelegeti neamuri ei
va plecati, caci cu noi este Dumnezeu!" Am vazut-o ur-
cand dealul Patriarhiei, purtand pe umeri crucea dureri-
lor 0 a sperantelor noastre s'o depuna in biserica. Izolatä
prigonita, i neinteleasa Inca, am vazut-o strangandu-si
legiunile frematatoare in jurul Parintelui Patriarh, cáu-
tând astfel ocrotirea sbuciumului ei sub acoporemantul
din veac al sufletului romanesc. Biserica e trecutul, e pre-

www.dacoromanica.ro
TINERETTJL SI CRESTINISMIJL 12S,

zentul i e viitorul. In sanul ei, cei vii traiesc in familia-

ritatea celor morti si in dragostea celor caH vor veni. Ce-
rul crestin,. care infasoara acest pamant al tuturor fra-
mantarilor, e populat de sufletele celor adormiti in cre-
dinta i poarta germenii celor caH se vor naste. In doc-
trina crestina, mortii n'au ramas in urma, ei se proecteaza
dincolo de mormintele naturii, in zarea vesniciei ce stá.
inaintea noastra. Cine merge sub semnul crucii spre mor-
tii trecutului merge, de fapt, spre principiul de viata dirt
viitor. Iar eine se reintegreaza in biserica int/a cu ade-.
varat in vesnica familiaritate moral& a neamului sau.
Am descris aici evolutia progresiva a tineretului de azir
rupt din indiferenta ucigatoare pentru a se salva in pute-
rea spiritual& a credintei. E un drum printre Scylle i Cha-
rybde, printre grote de Ciclopi, caH nu mai vad cu sin--
gurul ochiu pe care il au. Dar un drum pornit din sponta-
neitatea, din initiativa si din ardoarea de absolut a tine-
retului. El isi ofera de bunavoie legiunile sale ofranda=
Domnului Hristos. Eu sunt incredintat ca Duhul Sfant,..
care asista permanent sbuciumul acestei lunil, inspira tai-
nicele-i indemnuri de viata noua unor astfel de mischri.
Ii ramane Bisericii sarcina de a imbratisa ofranda i de-a,
cultiva florile pentru rodul unei Romanii renascute in-
Duh. Caci de acum incolo responsabilitatea e a Bisericii-

www.dacoromanica.ro
VALERIU IORDACHESCU
Profesor universitar

FORTA 51 DREPTUL

Conferintä pnuta in ziva de Mart&

21 Februarie, 1933.

www.dacoromanica.ro
 Contemplând societatea omeneasca, din zilele noastre,
nu ma pot elibera de un penibil sentiment al caracterului
ei haotic i anarhic. 0 impulsiune &easel tinde sa tra-
duca aceasta impresie sumara, in judecata categorica, ca
din ate epoci cunoaste istoria universala, situatii mai
grele, framântari mai adânci cleat acele pe care le ob-
servam in societatea noastra, n'au existat.
Dar un scrupul de rigurozitate ma impledica sä dau a-
firmatiei acesteia forma superlativa. Numai un specialist
In istoria universali, ar avea dreptul sä fack aceasta afir-
matie categorica, in forma superlativa.
Aceastä rezervi ficuta, ma consider, totu§i, in dreptul
ineu, clack afirm ca situatia societätii din zilele noastre,
e suficient de inchietata ci este plina de primejdii, pentru
Niitarul ei.
Pentruca in definitiv ce inseamna societatea, atunci
cand facem abstractie de tot aparatul savant ci pedant,
care de cele mai multe ori intuneca notiunea, in loc s'o
limureasca?
koemneaza o uniune comtientd de indivizi, in veder
malizàrii unui bun comun. Dona caracteristice observam

www.dacoromanica.ro
130 VALERIU IORDACHESCIY

in notiunea aceasta; una formala: un bun comun; alta

materiala: mai multe vointi.
Suprimati una din aceste conditii i notiunea societate,
ca i realitatea pe care o reprezinta, dispare, se volatili-
zeaza; fiinda nu e suficient sä am numärul de indivizi
ca sä pot avea i realitatea specified, care se numeste
sodetate. Indivizii din acest numar, trebue sä fie uniti
sà aiba o coeziune intre dânsii Si aceasta coeziune nu
poate s. apara, cleat clack' un bun comun Ii leagei.
Ei bine, la lumina acestui principiu simplu i clar ca.
lumina zilei, sa analizam care e bunul actual, care poate
constitui binele comun, conditia indispensabila a exis-
tentii unei societati. Religia? Desigur, religia contine in
esenta ei, suficiente elemente psihologice i logice, pen-
tru a realiza acest bine comun. De altfel, religia a si do-
vedit de athtea oH in cursul istoriei, aceasta minunatI
aptitudine, de a constitui prin singurele ei forte, un bun
comun, organizand societatea omeneasca, armonic i dis-
ciplinat.
Din nefericire insa, astazi religia e impartità in mai
multe credinte, confesiuni i seete; iar pe de akã parte,
pentru o bunä parte, din fericire din ce in ce mai mica a.
socieatii contimporane, religia constitue un fapt anacro-
nic, un fapt al trecutului ireversibil.
N'am sá staruesc mai mult asupra acestei chestiuni, care
singura poate forma tema -uneia, a douã, sau a zece confe-
rinte; eu constat numai realitatea asa cum se prezintä.
Dar nu ma pot opri de a exprima aici, convingerea 'flea in-
tima, ca problema sociala, numai atunci ii va putea gad
o satisfacatoare solutie, cand societatea va recunoaste fac-
torului religios drepturile pe cari insasi natura acestui fe-
nomen le reclama.

www.dacoromanica.ro
FORTA SI DREPTUL 131

Alt bun sufletesc, care ar putea injgheba bunul comun,

poate ar fi filosofia. Evident, admirabil bun sufletesc al
omului i dup5. phrerea mea, indispensabil& omului evo-
luat, eel putin in elementele ei.
Dar eine ar putea indica astäzi sistemul de filosofie, care
sa alba in sine virtutea de a realiza bunul comun, adicà pu-
terea de a uni la un loc o totalitate de indivizi ? $tiinta
poate ca e eel mai glorios titlu al capacititii creatoare a
geniului omenese! tiinta, dintre toate formele vietii cultu-
rale contemporane, intruneste imensul avantaj al unifitii;
-ceea ce e tiinä pentru unul, e stiint& pentru toaa lumea,
de pe toate gradele de latitudine ale pamântului. Imens a-
vantaj, care s'ar parea deci, c& ar putea sä constitue bu-
nub comun al societatii, in jurul druia, nemai fiind diver-
gent& de Oren, toatä lumea ar ajunge sa se organizeze.
Ina, din nenorocire, insäsi natura tiinei, insksi meto-
dele ei pozitive i experimentale, nu-i permit sä dep5.-
.seasc5, terenul stramt al experientii. Deci, bunul comun
nu e de naturk
tiinta nu descoperi scopuri; stiinta nu impune datorii :
tiinta constatei ceea ce este. Prin insksi natura si definitia
ei, qtiinta nu are puterea i nu are dreptul sà porunceasai
oameni/or ceea ce trebue sä facci, ceea ce trebue sä fie;
âmpul investigatiilor suprasensibile, ii este interzis. Din
acest punct de vedere, floarea rar& a finalitätii individului
si a societdtii, nu e de competenta tiinei. Ne inchinam cu
respect in fata adevbrurilor stiintifice i and zicem a-
oeasta, nu intelegem altceva, decAt cà ne inchin6m cu con-
.stiinta onestä in fata adefarului ei, ca in fata oriarei a-
evar. Nu intelegem cà aceste adevaruri, au aptitudinea sà
ne desemneze scopul vietii individului i scopul comun al
societatii, fiindca acestea nu sunt de competenta atiintei.

www.dacoromanica.ro
132 VALERIU IORDACRESCU

Poate literatura §i arta, aceste minunate produse ale

spiritul omenesc, vor fi in stare sa ne dea ceea ce sHinta
si filosofia n'au putut! Dar diversitatea lor, ca i imposi-
bilitatea lor de a creia idealuri obligatorii, ni le prezintä
cel mult ca auxiliare pretioase, pentru realizarea bunului
comun, nu ca forte constitutive ale acestuia!
Politica? Din acest punct de vedere, constatarea e
deadreptul dezolantä. N vorbesc de metodele politice,
care reusesc sä exaspereze cele mai impasibile tempera-
mente i cele mai laxe constiinte! Vorbesc de conceptiile
politice, &Ea, de principiile, doctrinele i programele po-
Mice: Principiile, doctrinele si programele politice, in so-
cietatea contemporani, sunt de o varietate, care decon-
certeaza si care ating de cele mai multe ori, contradictia.
Dela atitudinea intransigentä i tenace a reactionaris-
mului de dreapta, pAnä la fantasmagoriile delirante ale ex-
tremei stangi, doctrinele politice cheamä pe oameni, prin-
teo zgomotoasa propaganda, la luptä; iar lumea, de cele
mai multe ori, absolut inconstientA de doctrina steagului,
sub care militeazA, sub pretextul de luptä politicä, îi des-
lantue in deplinA libertate instinctele primare de ura,
vrAjmasie i interes.
Atunci cine mai poate forma scopul comun? Bunurile'
materiale? Bunurile materiale, prin natura lor Mid can-
titativ limitate, formeazä obiectul unor competitiuni, care
dau nastere cancerului societatii moderne, lupta de chg.
SA nu ne facem iluzia, ca necesitätile de productie in or-
dinea materialk pot uneori sa unease& fiintele la un boa
FiindcA mai intai, nu se produc astfel de coeziuni de vointe
chiar dacA s'ar produce, vine celAlalt fenomen economic,
distributia! Distributia e cauza, in cele mai multe pArti, a
relelor societatii actuale! Distributia daca nu e dominati

www.dacoromanica.ro
PORTA SI DREPTIM 133

de factonil moral al justitiei, sau caritätii, devine la ran-

dul ei, izvor de disensiuni i lupte sociale.

Iata, fugitiv, cateva aspecte ale tabloului pe care il in-

fatiseazi societatea contemporana, fugitiv, dar real.
Eu stiu ca un indoctrinat al actiunii, al filozofiei deve-
nirii, va spune: toate aceste miscari, toata aceasta efer-
vescenta fara, precedent in viata societatii, sunt un semn
de vitalitate, caci viata inseamnä actiune! E o generalizare
pripita.
Nu trebue sa depasim cu generalizarea noastra, dincolo-
de ceea ce natura corect observata, ne poate permite.
Fiindca, daca e vorba s. glorificam actiunea pentruca e ac-
thine, atunci sa-mi dati voie sa. spun: actiunea e bine venita,
al e un semn de vitalitate, atat timp cat ea se desfasoara.
in limitele trasate de mai inainte, de finalitatea naturii.
Viata e un fenomen cu caracteristicele lui, cu finalitatea
lui proprie, naturala i daca, aceasta finalitate presupune
actiune, atunci sä ne intelegern, ce fel de actiune; pentruca
o actiune care depaseste limitele, nu mai e un semn cä ne
gasim pe linia indieata de natura.
Si moartea Si boala sunt tot actiuni i daca intrebati pe
doctori, va vor spune ca sunt actiuni uneori mai violente
si mai puternice decat actiunile vitale. Deci trebue facuta
o distinctie intre actiune i actiune.
Avem dreptul, din cele ce am constatat, sá incheiern
simplu: societatea contemporang poarta in sine germenii
boalei. 0 boon, reclamä imperios un diagnostic si diag-
nostieul in materie sociala, e infinit mai greu de stabilit,
decat in materie medicala, fiindca, obiectul stiintelor so-

www.dacoromanica.ro
134 VALERIU IORDACHESCU

ciale, e incomparabil mai complex, decat destul de greul

obiect al stiintei medicale.
Prin urmare, cand e vorba sa stabilim diagnosticul aces-
tei stari de maladie, a acestui bolnav ce se gäseste in fata
observatiei noastre, child e vorba sä stabilim acest diag-
nostic, imi impun toate rezervele posibile.
Un lucru insä, trebue sä constat: o boala insemneaza o
desordine intr'un organism; o board insemneaza ca in or-
ganism se desfasoara o activitate in plus sau in minus, mai
mult sau mai putin cleat trebue ordinei armonice, a ac-
tivitatilor, care formeaza viata unui complex.
Aceasta e lege generalä a vietii; ea se poate aplica do-
meniului biologic, ca i celui social, fara nicio teama de e-
roare !
Deci una din conditiunile vietii sociale e gray avariata,
e profund turburata. Care e aceasta functiune gray tur-
burata? Imi permit sa hazardez ipoteza, ca aceasta func-
tiune gray turburata a vietii societatii noastre, e functiu-
nea dreptului.

In ce consta functiunea dreptului, in general?

Nu exist-a, nu se poate concepe societatea fara un scop
comun, admis de totalitatea indivizilor care o alcatuesc;
pe de alta parte, acesti indivizi, ca sä realizeze scopul co-
mun, au nevoe sa-si orienteze, sa-ei directioneze vointele,
care scopul comun. Directionarea vointelor indivizilor cd-
tre scopul comwn, constitue fundainentala functiune a
dreptului.
Ce intelege societatea noastra prin drept? Pentruca dacà
vorbim de o boala a functiunii dreptului, atunci e necesar
sa constatam mai de aproape, ce intelegem prin drept!

www.dacoromanica.ro
FORTA SI DREPTUL 135

Tocmai aici ajungern sä verificam ipoteza hazardat5 de noi

ca explicatie.
Daci societatea contemporana ar avea despre drept o
singura conceptie, cred ea simptomele de destramare ale eir
nu s'ar fi inregistrat. Din nefericire eine ar putea numara
ate conceptii despre drept exista in societatea contempo-
rang,. Un autor german: Bergbohm, intr'o lucrare cumis-
cuta, cu titlul: Jurisprudenz und Rechtsphilosophie, a-,
firma exact ceea ce spuneam: nici nu poate fi vorba in so-
cietatea contemporana de o determinare precisa a notiunei
dreptului, intruca exist& in aceasta materie o multime-
deconcertanta de opiniuni variate si contradictorii! OH-
cum, insa, din diversitatea aceasta de pareri, despre ceea
ce ar fi dreptul, putem desprinde doug directiuni generale:
o serie de ganditori definesc dreptul astfel Incât nu-1 poti
distinge de forta. Dreptul este forta. Ce e drept? Tot ceea
ce poti! Paha unde se intinde dreptul cuiva? l'âng unde i
se intinde puterea! Si din nefericire aceasta conceptie,
din sferile inalte ale gândirii speculative, a trecut in inte-
lepciunea practica a poporului, care a formulat-o in zica-
toarea vulgari, iertati-ma, dar totusi semnificativä: cine
poate, oase roade!
Dreptul este deci forta. Deci functiunea sociala, care di-
rectioneaza vointele este forta. Ai putere? Dirijezi catre
ordine, catre orclinea fortei, bine inteles! Lipseste pute-
rea, lipseste dreptul! Societatea nu mai viaza ca societate,
ci ca un conglomerat la intAmplare: in haos, in anarhie.
Aceasta conceptie, printr'o evolutie logica naturala,.
s'a desvoltat si a ajuns la formularea precisa, Statul e sin-
gurul izvor al dreptului! Aceasta o sustine o autoritate in
aceasta materie, anume von Ihering, ca sa nu vorbesc de
altii, in lucrares sa : Der Zweck im Recht.

www.dacoromanica.ro
136 VALERIU IORDACHESCU

Aceasta o sustine marele filosof si sociolog german

Wundt, in lucrarea sa: Völkerpsychologie? prin cuvintele
Der Staat der Urheher des Rechts ist": singurul izvor al
dreptului e Statul. Ce insemneaza aceasta? Tocmai ceea ce
spune Si dictonul: sic volo, sic jubeo, sit pro ratione vo-
luntas!" Asa vreau, asa poruncesc! voia mea sã ie loc de
motivare. Aceasta este in cea mai mare parte conceptia
contemporana a dreptului. i &and ati sti cu cata pasiune
e sustinuti! i &and ati sti cat sunt de dezastruoase con-
secintele acestei conceptii!
Dar desi filosofia dreptului in gandirea contemporana
ajunge la aceasta conceptiune dominanta despre drept,
din fericire ea nu-i singura.
Conceptiei cä dreptul e simbol i echivalentd maiematicei
a puterii, se contrapune conceptia, Ca dreptul e o putere
moraa Ce insemneaza aceasta? Insemneaza cä dreptul e
obiectul justitiei, care e cea mai esentiala virtute a mora-
lei sociale! Justitia ce este? Dupa definitia in deobste a-
doptata si de juristi si de filosofi, justitia este: constans
et perpetua voluntas ju,s suum cuique tribuendi, adica: e
vointa ferma si statornica de a da fiecaruia ce e al sau. Din
fericire o serie intreaga de autori, se pastreaza pe aceastL
linie a conceptiei generale si definesc dreptul, de sigur, in
termeni diferiti, dar in general pastrand cadrul conceptiei
generale, cd dreptul e o putere moral& Nu pomenesc decal
pe Mayer, care in lucrarea: Institutiones juris naturalis,
defineste dreptul scientia recti moralis ex principii.ratio-
nis" adica: regulele actelor omenesti, scoase din princi-
piile ultime ale ratiunii. Ce insemneaza dreptul-conceptie
morala si dreptul-conceptie fizica a fortei? Dreptul for-
tei insemneaza puterea care constrange direct, fizic.
Dreptul-putere morala, insemneaza altceva; nu pute-

www.dacoromanica.ro
PORTA SI DREPTUL 137

rea fizicä, ci puterea ratiunii. Ce e drept in acest inteles?

Ceea ce ratiunea clicteaza ca atare. Nu e asa ca intre cele
doll& conceptii, e o deosebire fundamentala? Ca dela cer
la pamant! i acum, dreptul moral, e dreptul dictat de ra-
tiune; dreptul moral dacä e dictat de ratiune, insemneaza
cä e in dependenti de funcOunile ratiunii.
aid iaräi ne intalnim cu relativismul juridic, care do-
mina gandirea contemporana.. Ratiunea? Ratiunea e o pu-
tere care a aparut pe scara evolutiei, hat tarziu; ratiunea
Ii trage, ca putere, origina sa obscura i modesta, din niste
instincte vulgare i comune la inceput, individului ome-
nese tEli celui animalic. Ratiunea n'a existat ca putere in
sensul evoluat de astazi, la omul primitiv, cum nu exist&
ea atare la populatiile salbatece actuale!
Despre ratiune zice Lévy-Bruhl, in lucrarea sa: Les
Fonctions mentales dans les societes inférieures, e riscant
sä vorbim la popoarele primitve. Popoarele salbatice, zice
el, n'au ratiune propriu zisa; ele lucreazä prin instincte,
sau cel mult in baza unei emotiviati. Primitivii nu au ideea
de cauza si efect; nu stiu ce insemneaza principiul identi-
atii; nu percep absurdul; nu stiu ce insemneaza evidenta
logica.
dacii e asa, cum zice Lévy-Bruhl el pretinde ca se
intemeiaza pe constatari etnologice atunci a lega drep-
tul nostru natural, de un tovaras atat de suspect, ca ratiu-
nea, cu inceputuri Etat de umile si in plus supus unei evo-
lutiuni imprevizibile, insemneaza a distruge consistenta
si deci valoarea notiunei de drept natural moral. Asa sa
fie oare? Amintesc aici, ca impotriva acestei conceptii
despre ratiunea omeneasca, s'au adus rectificari, pe care
en le cred definitive, in lucrari de o incontestabila va-
loare stiintifica, din care voiu aminti doua:

www.dacoromanica.ro
138 VALERIU IORDACHESCU

Intai e o lucrare despre istoria comparata a religii-

lor, pe care o recornand tuturor: Christus. In aceasta lu-
crare, Leroy scrie un capitol despre religia popoarelor pri-
mitive, trecand in revista toate aceste popoare, incepand
cu populatia Bantu din Africa, dela nord si dela sud de e-
cuator, populatiile din America, Australia si insulele o-
ceanice. i Leroy nu vorbesfe din teorie, ci din constata-
rile la care a ajuns personal, traind 20 de ani in mijlocul
populatiilor Bantu. Le-a invktat limba si a scris despre
limba lor, un studiu filologic, care este de o insemnatate
filologica considerabila.
Care e rezultatul la care ajunge acest cercetator onest
ei profund stiintific? Populatiile acestea, care se pareau a
avea despre Dumnezeu, o notiune cu totul inferioard, dim-
potriva pastreazi despre divinitate o foarte pronuntata
conceptie monoteistä!
S'a spus despre aceste populatii Ca sunt reduse la in-
stincte; totusi ele au cea mai profunda intuitiune a justi-
tiei. Populatiile acestea, care par ca nu sunt in stare Sa,
fad, nici cel mai elementar calcul: cat fac 2+4, sunt in
stare s5, inteleaga marile idei morale ale omenirei. Adeva-
rul e Ca aceste populatii sunt in urma numai cu educatia.
Dandu-li-se posibilitatea sa invete, se arata apte de orice
desvoltare intelectuala i morala.
Ce insenmeaza aceasta? Ca ratiunea omeneasca e legala
de subtilitatea veacului al XX-lea, concentrata la Paris,
Berlin sau Londra? Nu. Ratiunea omeneasca se gaseste
in sambure, la toate popoarele si ea nu asteapta cleat mo-
mentul i conditiunile prielnice, ca sä se desvolte.
Un alt mare cercetator german, Katherein, in o lucrare
intitulata: Die Einheit des sittlichen Bewustseins der
MenscheitUnitatea constiintei morale a omenireine in-

www.dacoromanica.ro
PORTA SI DREPTUL 139

fatiseaza cercetarile acute la un foarte mare numar de po-

pulatii primitive; iar rezultatul e diametral opus preten-
tiunilor lui Lévy-Bruhl, care vorbeste in numele scolii so-
ciologice.
Asa dar, vorbind de dreptul conceptie-morala i punan-
du-1 in legatura cu ratiunea omeneasca, afirmam Ca ratiur-
nea omeneasca e nota de distinctie intre om i animal.
Cercetarile facute la popoarele cele mai inapoiate, n'au
putut infirma macar cu o iota acest adevar. Deci, pu-
tern conta cu sigurantl pe forta ratiunii, daca e vorba sa.
fundamentam dreptul i morala pe puterea ei.

atunci, in ce consta dreptul moral si natural ? Iar fac

abstractie de o intreaga serie de definitii i dau una cu-
noscuti i cuprinzatoare: dreptul e puterea moralii de a
face ceva, sau pretinde ceva. Deci, e puterea morala sa fac,
sa pretind, sau sa posed ceva: dreptul proprietarului, drep-
tul lucratorului i dreptul creclitorului: acesta e dreptul na-
tural. Desigur nu e indiferent pentru societatea ome-
neasca, care conceptie despre drept este admisa!
Fiindca, daca ar fi vorba de un fapt natural, care lu-
creaza automat, sub puterea determinismului fizic, a-
tunci nu poate fi vorba de pärerea agentului; dar ne ga-
sim in fata unui fenomen social, care fenomen e produs de
fiinti constiente, adica de fiiriti care lucreaza conform cu
ideile! Actiunile fiintii constiente sunt in functie de idei.
Numa.i cine ignoreaza conditiile psihologice ale actiunii o-
menesti, numai acela nu stie, ea conceptia ce o are omul in-
tr'o situatie oarecare, e hotaritoare pentru actiunea co-
respunzatoare. Deci nu e indiferent ce parere are omul des-

www.dacoromanica.ro
140 VALERIU IORDACHESCU

pre drept si nu e incliferent dacà lumea crede Ca e tot una:

dreptul forta i dreptul moral.
Si atunci, sa nu confundam dreptul cu forta. Dreptul
e aitceva decat forta; e o putere natural& morala. Spre a
intelege aceasta mai bine, e necesar sa vedem pe ce isi
intemiaza partizanii teoriei dreptului-forta, teoHa.
Din cite cunosc am ajuns la convingerea, ca ei nu au
alt argument mai valabil, dealt urmatorul: una din ca-
racteristicile dreptului, e de a fi exigibil: pot sa-1 pretind,
trebue st-I pretind. Si se intreaba ei: dacá caracteristica
dreptului e exigibilitatea, atunci ce mai insenmeaza puterea
moralk daca eu sunt lipsit de puterea fizica de a dobandi
ceea ce pretind?
Si concluzia e urmatoarea: dac& dreptul e in dependenta
si in functiune de putere, atunci dreptul se rezuma la pu-
tere sau forta. E singurul lor argument. E valabil?
De sigur, ca una din caracteriSticiIe dreptuIui, este aceea
de a fi exigibil. Dar a fl exigibil insemneaza oare a fi redus
la forta fizica? Apoi daca a avea un drept echivaleazk cu
a avea puterea sa-1 realizez, atunci urmeaza ca orice ar
pretinde un individ, o clasa, sau un popor si nu ar putea
realiza, nu poate constitui un drept! Atunci nevinovatul
condamnat la munca silnick n'are dreptul sa protesteze,
pentruca nu mai are puterea fizick de a infrange acea
sentintà.
Atunci o clasa socialä optilmata, pentruca nu are puterea
sa-si realizeze dorintele, n'are dreptul sà protesteze i nici
sa se plângä?
Atunci un popor lovit de altul, in cele mai sfinte drep-
turi nationale, n'are drept la acestea, pentru motivul, cä
nu are destula putere armatk ca sa-si apere dreptul cu
forta ?

www.dacoromanica.ro
FORTA SI DREPTUL 141

Permite con§tiinta omeneasci, consecintele acestea ab-

surde ?
Nu §tim daca Inii sustinatorii dreptului fortei, nu ar
avea cutremur i infiorare, In fata acestor consecinte. A-
cesta e singurul argument al dreptului fortei. Acum sa ve-
dem care sunt temeiurile dreptului moral natural, la care
noi tinem, ca la lumina ochilor?
Exist& o conexiune evidenta, intre ceea ce pretind et
este dreptul meu 0 intre persoana mea; evidenta u§or de
constatat. Nu e nevoe sa intreb pe cineva vreodata, dacä
aceasta mânä imi apartine mie; ochii i capul imi apartin
mie; mintea imi apartine mie i toot& viata mea dease-
menea!
Sunt lucruri pe care mi le-a dat natura, iar dreptul pozi-
tiv n'a facut cleat sä le consacre! Eu nu m'am nascut dupá
decretele, dupa legile Parlamentului. Eu m'am nascut dupa
decretul legilor naturii, recte a vointii lui Dumnezeu. Eu
fad imediat intre mina mea i fiinta mea, o conexiune na-
turala! Si clack' vine cineva sa mi-o suprime, am o miscare
de revolta spontana, nestapanita. Con§tiinta mea imi spune
spontan, ca acest act nu e drept. Indiferent dacà el poate
sa-mi taie mana! Eu, in con§tiinta mea, nu ma indciesc ca
n'are dreptate.
Alt temei.
Con§tiinta omeneasca, de cand incepe a reflecta, nicio-
data nu s'a dat multämitä cu dreptul pozitiv; totdeauna
a protestat impotriva acestui drept! 0 serie de dictoane
juridice, o probeaza: Summum jus, summa injuria; dreptul
e inviolabil, nu existd drept impotriva dreptului.
Luam unul din ele: Summum jus, summa injuria! El
vrea sa spunk ea dacá dreptul pozitiv, dreptul fortei e dus
la limita lui extrema, ajunge uneori negatia complecta a

www.dacoromanica.ro
142 VALERIU IORDACHESCU

justitiei. Dreptul e inviolabil. Care drept? Dreptul pozitiv?

Cum e inviolabil, child noi ii schimbam de azi pe maine?
Dacä ar fi inviolabil, nimeni nu ar mai indrazni 6,4 atace.
Dar legiuitorul atacä dreptul pozitiv, atunci &and 11 modi-
flea! De fapt, el nu ataca dreptul natural, ci dreptul po-
zitiv, schimbandu-1. Nu exista; drept impotriva dreptului,
alt dicton juridic, in circulatie. Adici nu exista nici un
drept pozitiv, care sa trebuiasca opus dreptului natural! Si
dreptul roman recunoaste acest adevar.
Nu ma extind prea mult, dar am sä pomenesc numai until
din principiile cuprinse in decretul lui Gratian, care suna.
a§a: Constitutiones ergo vel Ecclesiae vel saeculares si tut-
turall juri contrariae probantur, penitus sunt excuden-
dae" 1).
Adid: toate legile .0 ale Bisericii §i ale Statului, care
sunt contrare dreptului natural, trebue eliminate. i gan-
diti-va cä e vorba de dreptul roman, dreptul acelui popor,
care a experimentat in gradul cel mai inalt, fenomenul ju-
ridic.
Alt motiv care arata scaderile dreptului fortei, fata de
cel moral.
Pentru ca eu sä accept dispozitiile dreptului pozitiv, pre-
supun macar virtual, ca eu primesc acest drept in labora-
torul con§tiintei mele i examinez dacä este acceptabil
sau nu; acest fapt indica conditiunea indispensabila pe
care conqtiinta o impune dreptului pozitiv pe care-I poate
k3i accepta i critica sau respinge.
De aci se vede ca nu dreptul pozitiv este inprescriptibil,
ci numai cel natural.
1) La guerre et la paix, d'apres le droit naturel chrétien, pag.
19, Chossat.

www.dacoromanica.ro
FORTA SI DREPTUL 143

Dreptul natural este statornic, iar diversele variatiuni

ale dreptului pozitiv, nu sunt decat tot atatea manifestari
ale dreptului natural, potrivit cu timpul i imprejurarile.
Daca dreptul natural subsista in situatia lui de putere in-
terna, care pulseaza constiinta omeneasca care forme mai
perfectionate de drept pozitiv, atunci nu mai avem a ne
teme de ap numita evolutie a dreptului.
In ce consta aceasta evolutie a drentului?
E admirabil redata in lucrarea lui Ihering intitulata: Le
Développement du droit romain. In desvoltarea dreptului
roman se pot observa patru etape.
Faza primitiva, e dreptul cutumier, opinia publica; opi-
nia publica aproba sau desaproba un act, cam cum proce-
deaza azi dreptul international. Nu existä o forta care sä
sanctioneze o abatere, decal obiceiurile: dreptul cutumier.
Cand dreptul cutumier a devenit insuficient, a dat nas-
tere dreptului jurisprudential, a doua etapa, in care litigiile
dintre oameni, nu mai sunt solutionate de opinia publica,
de obiceiul pamantului, ci s'au instituit oameni speciali,
mai intai regii, apoi consilierii juridici, care insu§indu-§i
cuno§tintele juridice si-au asumat sarcina de a pronunta
sentinte juridice, la diferendele dintre indivizi, sentinti care
uneori purtau caracter divin.
Gand acest drept, numit al arbitrajului degenereaza in
arbitrar, el capäta o nouà transformare superioard, el de-
vine dreptul legal. Dreptul legal schimba puterea arbitra-
jului in legi publice, legi scrise.
Dar cand legile scrise devin i ele insuficiente si nu mai
pot sä satisfaca necesitatile juridice ale oamenilor, hind
inguste i ovine, atunci s'a nascut dreptul ideal, dreptul
universal. Dreptul ideal, adica dreptul natural in forma.
cea mai inalta.

www.dacoromanica.ro
144 VALERIU IORDACHESCU

In deob9te acestea sunt fazele evolutiei dreptului.

De obicei se face obiectiunea: dacá dreptul evoluiaz'a
dela o fazá la alta, aceasta insemneazä cä dreptul nu e ceva
statornic.
La care observare noi constatäm, ca, dreptul este schim-
bator in forma., dar e constant ca directivä morala, e con-
stant ca necesitate de justitie.
Dreptul evoluiazä, ca o reactiune impotriva unor anchi-
Iozari, cilnd nu mai corespunde necesitatilor reale, iar a-
ceastä evolutie se explici mai potrivit, presupunand o con-
*Uinta.' omeneasca., care simte mereu necesitatea justitiei;
aceasth necesitate explicit evolutia dela dreptul primitiv,
dreptul empiric, pfinä la dreptul ideal de astazi.

Dacit analizim mai de aproape notiunea de drept, ii von2

gäsi trei caracteristici. Una e caracteristica esteticii, de
conformitate; o ideie de conformitate: actiunea conformal.
cu scopul. Alta e caracteristica morala.: obligativitatea.
Actiunea din moment ce am acceptat-o, nu mai e discre-
tionali, ci obligatorie.
alta e de ordin religios: inviolabilitatea dreptului. Li-
violabilitatea dreptului insemneazI cä el e decretat invio-
Iabil de contltiinta i ratiunea omeneascit.
Caracterul prim al dreptului : conformitatear presupune
ideia de scop i o actiune conforma cu scopul. Dar cine
poate impune naturii scopuri absolute? Nimeni d'ecat Dum-
nezeu.
Cine in fata ratjunii critice omene9ti, poate impune
vointei omene§ti, obligatiuni absolute? Obligatiunea abso-
luta e un ilogism, dack nu-i dau ca ultim fundament pe

www.dacoromanica.ro
PORTA SI DREPTUL 14S.

Dumnezeu. $i in al treilea rand, cine poate garanta inviola-

bilitatea dreptului? Numai Dumnezeu ma obligi pe mine,.
de a garanta inviolabilitatea dreptului.
Cum spune un autor, ratiunea poate sä constate: aceasta-
convine, aceasta nu. Ratiunea poate sa constate: aceasta
e n interesul meu, aceasta nu e. Dar, ratiunea nu poate sä
formuleze legi categorice, obligatorii afara de cazul can&
vreau sa ies din ordinea ei logica, .dar atunci concluziile ra-
tiunii nu mai sunt de luat in seam5.!

Din aceasta foarte succintá analiza., se desprinde o con--

cluzie foarte important& i anume: mintea omeneascei nw.
poate accepta ideia dreptului-fortd. In fata analizei con-
stiente, dreptul e altceva deceit forta. Dreptul nu se poate-
concepe cleat ca putere morala; iar dreptul ca putere
morala prezinta aceste caractere: scop, obligativitate §i;
inviolabilitate, care toate nu se pot concepe fàrä Dum-
nezeu.
Rezulti de aici constatarea, cä in ultima analiza, ideiak
de drept se fondeaza pe ideia religioas5.; deci credinta re-
ligioasa cuprinde in sine, tot ce-i trebue gandirii omenesti.
ca. sa creeze i sa garanteze ideia de drept, absolut indis-
pensabila functionarii normale a oricarei societati.
Restaurarea in constiintele contemporane a adevaratell
hotiuni de drept, trebue sä constitue una din grijile de ca.-
petenie ale Bisericii.
Dea Domnul numai ca societatea contemporani s5..nu se,
arate refractara acestei misiuni, care poate fi salvatoare.
SA-rai dati voie sa amintesc un episod din viata Mantui-
torului. Cand se intalneste cu femeia samariteanca si dup&

101

www.dacoromanica.ro
.146 VALERIU IORDACHESCU

ce stau de vorbg, Mantuitorul spune femeii: Dacg ai sti

tu cine e acela care vorbeste cu tine, tu i-ai fi cerut si el
ti-ar fi dat, apa cea vie a vietii.
Zic i eu: de ar sti societatea contemporani ate tezaure
de adevgr cuprinde invatAtura crestineascd, ea ar cere
zaceasta i-ar da apa vie a vietii.

www.dacoromanica.ro
Arhim. IIJLIIJ SCRIBAN,
Profesor universitar

BISERICA 5I CULTURA Ma:11MM

Conferinti tinutd hi ziva de Marl*

28 Februarie 1933.

www.dacoromanica.ro
 Ina lt Prea Sfintite Stet:pane,
Doamnelor i Domnilor,

I.
Una din tanguirile cele mai mari in tara noastra, in ziva.
de azi, este ca inca n'am izbutit sa dam poporului nostru
§tiinta de carte. Sate le stau Inca cufundate in intunerecuI
nestiintei si in fiecare an se aude Inca aceiasi jalanie ci
coala tot n'a putut face ca un numar mai mare de sateni
sa poata ceti i scrie.
Nu numai atata, ci partea cea mai rea este cä i cel ce
de bine de rau, stie descurca slovele pe hartie, nu e prins
si de dorul cetitului. Toata stiinta de carte se cuprinde in-
tr'o invesmantare rece, din care nimic nu razbate mai a-
crane, pentru a incalzi sufletul, a-1 imboldi sa alerge dupi
carte si a se lumina prin ea.
Intrucat se socoteste cä nu vom avea o cioplire mai de-
plina a stärilor taranesti cleat daca stiinta de carte va pa-
trunde mai adanc in sanul lor, se intelege ca o asemenea
constatare este o mare durere i da pe fata o mare lipsa.

www.dacoromanica.ro
150 Arhim. IULIU SCRIBAN

De aproape o suti de ani, noi am luat mai viu asupra noas-

tra grija i sarcina de a ridica cugetul satelor prin *Uinta
de carte. Totusi, cand deschidem ochii, vedem ca, si cat
am putut rizbi cu stiinta cetitului printre sateni, ea Inca
nu aduce roade. Sateanul nu are nicio pofta de a-si intinde
stiinta de carte dincolo de unde I-a lasat Scoala.
In vara anului trecut, d-1 I. C. Petrescu, secretarul-gene-
ral al Ministerului coalelor, a ficut o cercetare in judetuI
Muscel despre coalele Complimentare, adica despre acea
intocmire scolara, prin care stiinta de carte a sateanului
si fie sporitä, printr'o prelungire a coalei, Inca pe cativa
ani, dupä ce el a incheiat coala primara. Constatarea
a fost cä aceste scoale sunt ca si cum n'ar fi. Tinerii
nu au dorul de a veni sá invete in ele, iar invatatorii lip-
sesc dela treaba, mai cu seama cei tineri 1).

IL

Acum, sarcina noastra, &and am luat cuvantul sä vorbirn

despre Biserica si cultura multimii", nu este de a bonstata
ce face ori ce nu face coala, de a ne intreba pentru ce ea
a izbutit atat de putin, 'Ana in ziva de azi, nici; de ase-
menea, de a aduce cuiva vreo invinuire. Cad toate aces-
tea sunt intrebäri care intra in alt sir de gandire, cu care
noi nu avem a ne descurca acum. Sarcina noastra este aici
alta aceia de a cauta sa vedem, daca nu cumva sunt si alte
mijloace pentru a dezlega greaua racila care apasa asupra
poporului, adica nestiinta de carte.
I) Aceste constatAri au fost Intärite ci anul acesta, prin inspec-
tluaile d-lui P. Andrei, subsecretar de stat al Ministerului Scoalelor:
In Bucovina, Moldova-de-Sus ci Basarabia. A gasit Intocinai ce a WI-
sit anul trecut d-1 I. C. Petrescu.

www.dacoromanica.ro
BISERICA $1 CULTURA MULTIMII 151

Eu ma voiu sili sä dovedesc ca Biserica are in fiinta ei

leacul acestei racile i c numai vina celor ce n'au cautat
spre ea si au privit numai spre .$coalä, ea singur mijloc
de mantuire, este cea care ne-a lipsit de darul cu care Bi-
serica ne putea ajuta in vindecarea lipsurilor noastre.
In adevar, in vremea sutei de ani, de cand noi ne-am in-
tors ochii dela Räsarit spre Apus i ne-am facut parerea
Ca numai prin coalä si de loc prin Biserica ne vom scutura
de nestiinta noastra, Biserica a fost cu totul stramtorata
in implinirea chemarii ei. Nemai Bind socotita drept ce este
pi ce putea implini, i s'au luat mijloacele de trebuinta, nu
s'a mai purtat grijd ca sa fie inlesniti in implinirea che-
marii ei, Inca se intelege ea, dela o vreme, ea n'a mai pu-
tut fi pilda vie ca poate mai mult ca alte asezaminte pen-
tru a implanta lumina cunostintei in mijlocul poporului
nostru.
Nu e mult de cand Biserica indeplinea Inca cu putere a-
ceasta chemare a ei, pe vremea &and avea mijloacele de a
putea face aceasta, cand nu era stingherita pentru fiecare
farama de material care trebuia mânuit intru urmarirea
tintelor ei. Prof. N. Beinescu dela Universitatea din Cluj,
intr'un tratat al sau, de inaintea razboiului, despre lega-
turile dintre Mitropolitul .aguna de peste munti i Arhi-
mandritul Neonil, staretul Mangstirii Neamtului, aratd,
maear printr'o scurta trasatura, cum Biserica isi implinea
pe atunci, adica pe la mijlocul veacului trecut, chemarea ei
de a lucra cu cartea si a raspandi lumina. Astfel, staretul
vestitei manästiri a Neamtului, care avea tipografie in
preajma altarelor ei si turnatorie de slove, trimitea ci lui
Saguna slovele trebuincioase, pentru ca vestitul Mitropolit
sä aibh cu ce-si tipari cartile de care avea nevoie peste
munti.

www.dacoromanica.ro
152 Arhim. IULIU SCRIBAN

Acesta este un mic amanunt, din care vedem cum Bise-

rica îi implinea rostul ei firesc de a raspandi cartea.
Este adevirat, cineva ar putea spune ca., in aceasta, noi
avem numai o raspandire marginita a cartii, fiindca era
vorba numai de cartea pentru slujba Bisericii sau pentru
folosinta preotilor, nu si pentru largul multimii. Cu toate
acestea noi nu avem de privit decat putin, tot spre acea
vreme, pentru a ne da seama ca tiparul Bisericii trecea de-
parte de intrebuintarea lui numai pentru slujba sau pen-
tru preoti. Noi gasim, dimpotrivi, ca in acea vreme era in
sanul, dacà nu al satelor, dar al mahalalelor orasenesti, o
sete de cetit vrednica de luat in seama si imboldita numai
de lucrul Bisericii. Asa, de pilda, daca va lua cineva multe
din cartile de cuprins crestinesc, tiparite prin 1850-60
70-80 si pan& mai in pragul vremii noastre, va gasi cä
multe din ele sunt tiparite prin mijlocul abonamentelor.
Inainte de tiparirea earth, se trimitea veste ca in curand
va iesi din tipar cutare carte si dac5. cineva vrea s'o aiba,
sa se inscrie cu pretul ei Inca pani n'a iesit de sub teascuri.
Numele celor inscrisi astfel erau date la sfarsitul cartii si,
cand privim sirul lor, pe cine gäsim? Mari de obrazele
bisericesti mai inalte si mai märunte, afara de lumea mai
aleasi a targurilor, gasim ins& i foarte multi negustori.
Astfel unele carti de atunci, ale Ieromonahului Anania
Melega, despre mergerea la Ierusalim sau la Sf. Munte
Atos, gaseau puzderie de cetitori in lumea aceasta, soco-
tita nebigata-in-seama i fara dor de carte. Ii ga.sesti po-
meniti cu duiumul, ca abonati, la sfarsitul cartii. Ei iu-
beau cetirea, dar numai acea care mergea dupi inima bor.
Daca vei ciuta la negustorul de azi,11 vei vedea mult mai
putin dornic de cetire cleat pe negustorul de altadati, pen-
tru care nu erau scoale comerciale ca acum, dar avea im-

www.dacoromanica.ro
BISERICA $1 CULTURA MULTIMII 153

partasirea cu Biserica 0 de aici tragea i dorul de a avea

eu el 0 a ceti scrisul cre§tinesc.
In aceasta privinta, eu as putea pomeni lucruri 0 din fa-
milia mea. Bunicul meu dupi mama era negustor in Ga-
lati. Era nu numai plin de cea mai adanca cucernicie, nu
numai foarte masurat in vorba §i pa0i sai, din lunga fa-
tuire pe care invatatura Bisericii o aduce asupra omului.
ei, peste acestea, era 0 foarte iubitor de carte bisericeasca.
In odaia lui, erau carti de slujba 0 de invataturi sfinte,
ate nu se gasesc azi la o strana de biserica. Era atat de
eunoscator in toate acestea, Inca uneori preotii iamaneau
in urma lui, in convorbirile care se incingeau intre ei. Pena
la sfar0tu1 vietii sale, eu 1-am vazut cetind Scriptura. La
el am gasit eu mai intai cartile lui Anania Melega 0 de a-
tunci am invatat a le cunoa§te.
Daca ne gandim acum ca acestea nu erau pilde razlete,
ei starea de f apt in sanul unor intregi paturi ale ob§tii, in
patura mijlocie a orksenilor, nu inseamna oare ca Biserica
era o mare proptea pentru cultura multimii?

m.
Acum, pentru ca sä pa0m cu randuiala si cu temei, pen-
truca dovada noastra sä iasä stralucitoare, nu din cateva
fapte, pe care un protivnic le-ar putea numi intamplatoare
0 nu de totdeauna 0 nu pentru toate vremurile 0 mai cu
.seami nu pentru viitor i ca, de acum inainte, oricare ar fi
fost trecutul, noi nu mai avem a privi spre Biserica drept
organ de raspandire a invataturii, ci spre alte asezaminte,
sa luim lucrurile ceva mai departe i sa facem dovada
ea este in ins* intocmirea Bisericii ca ea sä se stri-
duiasca pentru raspandirea luminii, oriunde pa§e§te cu lu-

www.dacoromanica.ro
154 Arhim. nami SCRIBAN

crul ei. Cad faptele acestea sunt atat de adevarate, incat

noi ne intalnim cu ele, indata ce Biserica se iveste pe lume.
In adevar, Biserica insasi are nevoie de stiinta de carte.
Ea nu-si poate indeplini chemarea ei fárà aceasta. Cand
zici Biserica, trebuie sa zici Scoalä si carte.
Biserica duce cu ea propovedania, care merge, fie cu
vorba, fie cu scrisul. Sf. Pavel le indeplinea pe amandoug.
Biserica are in zestrea ei carti sfinte, care nu stau inchise
de vederea oamenilor, ci trebuiesc cetite.
Gasim dovezi vii despre raspandirea cartii crestinesti in
a§a mare masura, incat este o uimire, pentru vrernurile de
atunci, child nici tipar nu era, nici trambitarea de fiecare
zi pentru stiinta de carte si invatatura.
Cand Biserica a iesit la propoveduire, lumea in care se
misca ea nu era Mfg. invatatura. Unde te intorceai, in jurul
apelor Mediteranei : Egipt, Siria, Asia-Mica, Grecia, Italia,
Galia, Cartagina, gaseai larga raspandire a invatatUrii
greco-romane. i aceasta nu numai in vecinhtatea nemijlo-
citä a acelei mari, ci Inca adanc pe uscat, in Macedonia,
Tracia, Dalmatia i chiar in Dacia noastra, in cetatile de
pe malul Dunarii.
Viata intelectuala era pe atunci frumos intocmita. Daca
nu era tipar, dar erau copietori de meserie, care inmulteau
manuscriptele, era un negot de librarie, erau cetitori in
lumea aleasa de atunci. Daca nu ceteau robii si oamenii de
rand, dar paturile de sus erau iubitoare de lumina i cartea
uthbla usor de colo colo.
Cu toate acestea ce departe erau lucrurile de ce a facut
Biserica peste o asemenea cu1tur5 Para la ea, era vorba
numai de lustruirea mintli la cei de sus, la fericiii patri-
cieni, care traiau cu totul altä viata cleat oamenii de rand.
Din pricina aceasta, oricat cartea se intrebuinta, nu pu-

www.dacoromanica.ro
BISERICA I CULTURA MULTIMII 155

teal avea un numar prea mare de exemplare. Erau numai

atatea cate trebuiau boierimii din vremea aceia.
Asa ne dumerim cum de s'au perdut multe din scrierile
acelor vremi si cum unele din ele datoresc tot numai Bise-
ricii, ajungerea pana la noi. Multe scrieri ale vechilor
scriitori greci i romani au scapat de peire numai fiindca
si-au gasit adapostul in manastiri. Chiar despre marea co-
lectiune de legi a Dreptului Roman, Corpus Juris Civilis,
se spune ea a putut ajunge pang la noi, numai datoritä a-
dapostului pe care 1-a gäsit in manastiri.
Aceasta inseamnä cä pe atunci scrierea nu avea o ras-
pandire prea larga. Nu era o unealta de luminare a popo-
rului intreg, ci numai a unui pumn de oameni din sanul lui.
Ce mult s'au schimbat lucrurile, cand Biserica a rasarit
in sanul lumii! Nu ca a luat pe mana asupra ei s. faspan-
deasca, chiar de atunci, scrierile altei gandiri. Nu, ci s'a a-
pucat sa-0 raspandeasca insesi scrierile ei. Dar a facut a-
ceasta in asa masura, in numar atat de mare, incat toata
cultura greco-romang ramane ca ceva pitic, fata de ce Bi-
serica a inteles sa faci pentru sine. Ea nu si-a intins seri-
sul ei numai la un pumn de oameni, ci la un mult mai
mare numar de cetitori.
Sä läsam sä vorbeasca cifrele.
Cu toate greutatile de raspandire a materialului, cum era
pe vremea aceia, cand omenirea nu avea nici tipar, nici mij-
loace de umblat si carat iute, nici atatea scoale ca azi,
totusi, dupa cum aflam din cercetarile teologului englez
Norton, in cartea sa The Genuineness of the Gospels (A-
devarul evangheliilor), scrierile celor 4 evanghelisti erau
atat de raspandite, la sfarsitul veacului II, dupa Hristos,
Inca este putin clack' vom spune ca se gaseau in 60.000 de
exemplare. Ele erau cetite in bisericile crestinatatii, erau

www.dacoromanica.ro
156 Arhira. IULIU SCRIBAN

neincetat pomenite i intrebuintate, ca organe de cea mai

mare autoritate. Erau tot atat de cunoscute, dela un capat
al crestinatatii pan& la altul, pe cat sunt de cunoscute 4
printre crestinii din oHce tara din ziva de azi" 1).
Apoi constatarea aceasta inseanma un lucru uimitor in
einstea evangheliilor si a lumii cetitoare de atunci. In-
seamná ca pe atunci se plamädisera cuiburi crestinesti,
care aveau evangheliile intrebuintate in adunarile bor.
Un numar de 60.000 de bucati, pentru o lume ca aceia,
este ceva peste orice inchipuire. Aceasta dovedeste ca scri-
sul crestinesc avea o putere de a patrunde si a inflacara
sufletele, cum nu se intamplase cu niciuna din scrierile de
atunci. De unde scrierea obisnuita umbla numai in manile
oamenilor alesi din vremea aceia, numai intre fericitii pa-
turilor de sus, cartea crestineasca razbatea in patura lu-
mii marunte de jos, despretuiti i nebagata in seami.
Numai asa ne putem dumeri cum niste scrieri ca acestea
se puteau raspandi in numar atat de mare.
De aici urmeaza insä alt lucru uimitor: ci in 61=1 vietii
obstesti de atunci a fasarit un asezamant, in care scrisu/
si cetitul se intrebuinta in mult mai mare masura ca in.
alte asezaminte, ca era, in insasi aceasta, era o lucrare de
cioplire i luminare a mintii, ca ea a si deschis multe su-
flete pentru a-si atinti ochii pe foile scrierilor sfintite.
MIA rodirea culturala a Bisericii in vremea aceia, iata.
semanatura ei frumoask fara ca ea sa alba in deosebi, in-
tre grijile ei, de a da oamenilor stiinta de carte, ci numai
din insasi zidirea ei de a avea nevoie, in lucrarile sale, de
stiinta de carte pentru carmuirea sufletelor.
1)Citat dup.& Dr. Marcus Dods, Introductkm to the New Tes-
tament. London, 1902, pag. 44.

www.dacoromanica.ro
B1SERICA $1 CULTURA MULTIMII 157-

Oare dad, Biserica Lia a fost in vremea aceia, a incetat.

de a fi astfel in zilele noastre? Ar fi ciudat, fiindd: 1) e-
aceiasi bisericg, acelasi aezàmânt; 2) ce a fácut ea atunci
a fäcut, nu din imprejudri ale vremii care a folt, ci din
Insài firea ei, care, dad a fost atunci, trebuie sä fie 0 azi..
Ceeace noi am aici ca o incheiere, ca o gandire, se 0 a-.
devere§te In fapte care s'au petrecut 'Ana nu de mult .st
din care unele se vad i pinià in ziva de azi.
Cu toate imprejuririle grele, cu toatä invAtatura sdzuta.
a slujitorilor Bisericii in veacurile trecute, cu toate stin-
gheririle aduse Bisericii in veacul al XIX-lea, când ea a in-
ceput a nu mai fi socotia a9ezärnint de viitor pentru ri-
dicarea luminatä a paturilor populare, Biserica nu a ince-
tat a fi ce a fost in trecut, ba Inca a ramas, ping, in ziva_
de azi, singurul asezamint care poate da .stiinta de carter.
pan& in cele mai depàrtate colturi ale rOxii. Dacä lucrul nu.
se vede, dad despre el nu se vorbeste, este fiindd Bise-
rica nu a luat cuno.stintä nici ea insksi de faptele ei i sti.
zgribulita i sfiicioasi; iar, pe de altà parte, fiincld nime-
nea nu s'a apucat sä vesteasd, lucrurile acestea pfin5. acum.
Trâmbitele i surlele sunt intrebuintate pentru a ridica in
slävi alte asezfiminte i alte puneri la cale, care lima nici.
pe departe nu izbutesc a face ce a putut infaptui Biserica.
pi cu uneltele cuprinse in shnul ei.
Ne vom incredinta indati de adevarul acesta.
Pe dud scrierile de alt aluat dedt al Bisericii n'au putut
cuceri decal sufletele unei paluri foarte subtiri, pojghita.
celor de sus, scrierea cre§tineasd a putut dobandi sufletur_
multimii. Dacä lumea aceasta a avut vreun dor de a mai_
auzi de alte lucruri decht numai de treburile i nevoile ei

www.dacoromanica.ro
 15 8 Arhim. IULIU SCRIBAN

211nice, a fost numai despre cuprinsul scrierilor crestinesti.

Cineva poate face singur o cercetare despre lucruri care
s'au petrecut sub ochii nostri. S'au tipgrit, Ong curind
inaintea räzboiului, un mare numgr -de scrieri crestinesti,
prin cheltuiala negustorului lorgu Dumitrescu din Podul-
.Barbierului, Ilfov, i prin ingrijirea rgposatului Episcop
Nifon. Cheltuiala aceia, dupg spusa tipografului unde s'au
tipgrit cgrtile, a fost de 500.000 de lei, adicg 20.000.000
odin ziva de azi. Grosul acelor scrieri a fost Vietile Sfintilor.
Desi s'au tipgrit in mare numgr de exemplare i deci ar
rfi sg le ggsesti usor la anticari, totusi ele nu se ggsesc nici-
odatg. Rar child ai un asemenea noroc.
De ce? Din pricing ca täranii care vin la thrg intreabg
,de ele. Ei nu cumpgrg altceva cleat numai carti de felul
acesta.
Auziti minune? Tgranul, care nu are grijg de carte, de
,oare ne plângem cg strâmbg din nas and aude de scoalä,
cg uitg ce a invgtat in ea, are totusi plgcere pentru un sin-- -
jgur fel de carte: cea crestineascg.
Eu asemenea lucruri le aflu dela anticarii din Bucuresti.
Ei imi spun c6, tgranii care vin la ei nu intreabg despre alt-
fel de carti cleat despre Vietile Sfintilor.
Dar aceasta inseamnä tocmai ce am apucat a spune noi :
Pâng azi, Biserica este singurul asezamânt care a izbutit
zä dea tgranului gustul de cetit. Incolo, nu auzim cleat
Jalania cg tgranul nu vrea sä stie de scoalä si de carte.
.Si starea aceasta este ceva care vine din vechi i pe care
negustorii mesteri stiu s'o foloseascg pang in ziva de azi.
Profesorul N. Cartojan, dela Universitatea din Bucu-
resti, a scris acum 4 ani o prea frumoasg carte, pling de
-dovezi in aceasta privintg: Carfile populare in literatura
._rometneasca (Bucuresti, 1929). In ea, ggsim amgriunte care

www.dacoromanica.ro
BISERICA SI CULTURA MULTIMII 159,

sunt cele mai depline dovezi pentru cele scrise de noi aicL
Domnia sa ne aratà ca, in salmi crestinatatii, erau scrieri
care umblau cu mare raspandire. Acestea erau, fie scrie
rile cu adevarat bisericesti, fie altele scHse dupa calapodur_
lor, cu un cuprins care vrea sa, fie i el crestinesc i care,_
prin aceasta, razbatea la inima oamenilor. Dupa dreptate,.
erau i ele tot un scris crestinesc, desi erau izvodite numai
din inchipuire. Astfel de scrieri sunt: A doua Apocalipsä a
Sfantului loan, Apocalipsa lui Pavel, a lui Petru, Legenda.
Duminicii, Calatoria Maicii Donmului la iad i Inca multe
de felul acesta. Desi ele nu cuprind insasi invätatura ofi
ciala a Bisericii, dar sunt izvorite din gandirea cresti-
neasca si mai cu seama din setea crestinilor de a afla maL
multe decat gaseau in scrierile sfinte. Daca nu gaseau ras-
puns in acelea, ii s'a dat räspuns prin acestea, din inchi-
puire. Ele erau raspandite chiar i de organele Bisericii.
Despre una din acestea, Pogorirea Maicii Domnului /a
iad, d-1 Cartojan ne spune ca. loan Eliade Radulescu a ga-
sit-o ca copil la niste ciobani din judetul Ia1omia, va at
zica acum mai bine de 100 de ani, i cä, cetind-o, a ramas
dela ea cu cea mai puternica intiphrire 1).
Va s. zica uite cum razbea cartea crestineasca, daca pe-
atunci, când nu se lucra prin tipar, pana i niste ciobani
aveau o asemenea carte!
Cunoscand asemenea sete in popor, negustorii de care
am pomenit tiparesc, pe fiecare an, scrieri anurne pentru,
acest soi de cetitori.
Calatoria Maicii Domnului la iad, scrie d-1 Cartojan, are,
si astazi o intinsa circulatie. In diferite centre ale tarii,,
chiar si la sate (Musetesti-Arges, o editie din 1902 in Bibl_
1) ceirpie populare n Nteratura româneascii, pag. 80.

www.dacoromanica.ro
460 Arhim. IULIU SCRIBAN

Acad. Rom.), cateva case de edituri 0-au luat sarcina de

aproviziona lumea targurilor 0 a satelor cu acest apo-
crif. Numai libraria Steinberg din Bucure0i tipare§te ei
trimite anual, prin negustori ambulanti, in toata tara, ate
10.000 de bro§urele" 2) Lucrul este- foarte adevarat. Eu
insumi am Intâlnit pe d-1 Steinberg, cutreerand drumurile
prin judetul Dorohoi, pentru a raspandi scrieri de felul
.acesta pe la märuntii negustori din provincie.
Pe acute, scrierile acestea se raspandesc intr'o masura
<cum nici pe departe nu izbutesc colectiunile tiparite numai
,cu scopuri literare. 0 scriere dela Steinberg, cum este de
THU., Viata Mariei Egtipteanca, ie§ità din tipar fara prea
multa grija de limba sau de infati.qare arätoasa, are lug.
puterea de a razbi cum nu pot izbuti scrierile manate de
nume maH 0 de intocmiri puternice. Pricina este ca aces-
tea nu se sprijina pe gustul pe care-1 gasim in sufletul ta-
ranului.
Apoi oare din acestea nu se face dovada, ca 0 din tipa-
ziturile lui Iorgu Dumitrescu, cä, prin scrisul Bisericii sau
prin cel care a roit in jurul ei, scrisul i cetitul au razba-
tut in sanul poporului cum n'au razbatut prin alte mij-
loace? In adevar, este o dovada izbitoare 0 care nu poate
_fi tagaduita prin nimic.

V.

Inca nu am isprivit insä cu dovezile acestea. Caci un a-

:semenea scris spore§te i noi avem tot mai multe dovezi
.ca el nu inceteaza a razbi, chiar and nu se aude de el, 0
<a este fruntea scrisului care intra in maim poporului.
2) Tot acolo, pagina 78.

www.dacoromanica.ro
MSERICA SI CULTURA MULTIMII 161

Noi avem in Tara Romaneasca, de 10 ani incheiati, un

asezamant care este o puternica dovada in aceasta privinta.
Este vorba de asa numita Oastea Domnului dela Sibiu, care
azi este raspandita peste tot cuprinsul Orli noastre i a
trecut si in Serbia. Ea este un asezámant de mai multa in-
viorare crestineasca, a razbatut mai mult la sate si azi a
izbutit sa aiba peste 70.000 de part*.
Nu voiu vorbi despre alte amanunte ale intocmirii lui,
fiindca flu intra in raza cercetarli noastre. Voiu spune nu-
mai ca, fiind asezamant crestinesc, se impartaseste si el din
trasatura Bisericii, care este nevoia cartii. In adevar, si
Oastea Donmului", fiind asezamant de rásnandire a lu-
crului ei duhovnicesc, are nevoie de carte. Pentru aceasta,
ei-a infiintat in Sibiu tipografie, in care numai masinile
costa peste 2.000.000 de lei. Apoi, din aceste masini, au ie-
sit 'Ana acum zeci de scrieri, in zeci de mii de volume, din
care toate la un loc sunt peste 500.000 de bucati. Afara de
aceasta, ea mai tipareste douà foi sapamanale: Lumina
Satelor i Oastea Domnului, care ies in peste 10.000 de bu-
cati.
Cetitorii tuturor acestora, in cea mai mare parte, sunt
sätenii. Oastea Domnului are oamenii ei, care umbrá cu
caruciorul din sat in sat si raspandesc carti. Sunt vanzatori
din care unii au imprastiat prin sate carti de sute de mii
de lei.
Este aceasta o lucrare culturali pentru raspandirea ce-
titului ?
Acum sa se mai stie tin lucru: aceste scrieri nu sunt
vandute, iar apoi raman neatinse de mana nepasatoare cä-
tre cetit a taranului. Nu, ci partasii Oqtii Domnului sunt o
aratare noua in tara noastra. Ei sunt taranii dornici de
carte. Sant prinsi de un dor de cetit si de a se lumina, cunt

11

www.dacoromanica.ro
162 Arhim. IULIU SCRIBAN

pada acum n'am avut pilda in tara noastra. In aceasta pri-

vinta, puteni vorbi, !Ara a umfla nimic, ca, prin Oastea
Domnului", a intrat in tara noastra un suflet nou, din care
rasare o taranime noua.
La congresul aytii Domnului de anul trecut din Sibiu,
au venit acolo ca la 2.000 de sateni din toata tara. Unii au
venit pe jos dela sute de kilometri, numai din setea de a fi
impreuna cu fratii lor si a gusta fratia crestineasca.
Toti acestia stiu azi a canta cantari crestinesti si sunt nu
se poate mai iubitori de carte. Para i pe femei le vezi cu
cartea in mana i, dupa dansele, copilele lor, care cresc in.
aceasta atmosferä de luminare sufleteasca.
Se intamplä cu oamenii acestia lucrul ciudat Ca ei, cari
in copilaria lor n'au put ut fi dobanditi sufleteste sa aiba.
pofta de invatatura, sunt prinsi de dorul acesta abea tar-
ziu, dupa ce au ajuns- barbati, iar unii au imbatranit.
Inflacarati de cuprinsul Ina:IP:tor al scrierilor sfinte, do-
resc i cauta sà invete a ceti macar acum. Sunt preoti in
felurite sate (Vasilescu din Slon, Prahova; Gafton din Ro-
taH, Prahova; Petre Chiricei din Iasi, fost paroh intr'un.
sat din Vaslui), cari marturisesc despre oamenii cari s'au
apucat sa invete carte numai din dorul de a putea ceti Sf.
Scriptura.
Aläturea de Sf. Scriptura, ei cetesc azi i toate celelalte
scrieri ale Ogii Domnuiui. Pe fiecare saptamana, ei au
cele doua ziare ale Ostii" si se hranesc sufleteste cu ele.
Apoi lath Ca, prin acest asezimant, noi avem azi o noua
lucrare, plina de izbanda, pentru patrunderea cetitului in
popor. Nu a izbutit coa1a, dar izbutesc intocmirile Biseri-
cii sau gusturile sadite de ea.
Nu inseamna i aceasta ca Biserica este pane; azi orga-
nul cel mai insemnat pentru raspandirea stiintei de carte

www.dacoromanica.ro
BISERICA $1 CULTURA MULTIMII 163

In popor si in aceasta ea nu poate fi inlocuita prin nimic?

Si inca nu este Oastea Domnului singurul organism care
lucreazà in felul acesta. Daca adevarat ea este o intocmire
mai puternica el cu o raspantie mai larga, sunt insa si al-
tele, care si ele lucreaza cu oare care izbanda.
Dupa cum mi-a povestit Par. Dr. Orest Tarangia, din Su-
ceava, inspector misionar al Mitropoliei Bucovinei, jude-
-tele acelui tinut sunt sträbatute de vanzatori ai Manasti-
rii Neamtului, cari raspandesc prin sate, scrieri, fie din
tipariturile Manastirii, fie de aiurea. Stau cu lunile prin
sate si valid carticele de cuprins crestinesc, de zeci de mii
de lei.
Ne putem opri aici cu insirarea dovezilor c Bisei ica in-
deplineste, pana in ziva de azi, cea mai frumoasa lucrare
de luminarea mintilor si de raspandire a stiintei de carte
in popor. Ce a fost ea odata in vremurile vechi, cand a
facut scrierile ei sa umble ca nici unele altele, aceeasi face
pana in ziva de azi. Duhul ei este acelasi si d aceleasi
roade pretutindenea.
Cate am insirat noi, in cele de mai nainte, nu sunt sin-
gurele organe prin care Biserica Ii indeplineste aceastä
chemare a ei. Mai dela fiecare episcopie i mitropolie se
urmeaza cii masuri, care due stiinta de carte cat mai a-
danc In popor. Mai cu seama insa sunt de luat in seama
injghebarile neoficiale, cum este Oastea Domnului i altele
ea ea, care indeplinesc aceasta chemare färä mijloacele
banesti ale oficialilor si care izbutesc, cum nici pe departe
nu izbutesc Cate se trambiteaza si se lucreaza prin masuri
din cancelariile ministerelor.
Deci Biserica prin nimic n'a putut fi inlaturata din sta-
rea ei de asezamant cultural de treapta intaia si ea este,
inainte de toate, organul cel mai vanjos pentru a invata

www.dacoromanica.ro
164 Arhim. IIJLItT SCRIBAN

pe tori oamenii stiinta de carte. .coala, cat este ea de

*coala si de ajutatä, nu poate izbandi in aceeasi masurk
pentruci nu se sprijinä pe simtul adanc, zidit de veacuri
din inima satenilor.

INCHEIERE.
Din toate acestea, s'a putut vedea ca. Biserica, chiar
prin chemarea ei, este un asezamant, care insäsi are ne-
voie de uneltele culturii, pentru a-si indeplini rostul ei in
lume. De aceea ea, chiar dela inceput, a raspandit scrisul
ei cetitul intr'o masura, cum toata lumea culturii vechi
n'a facut-o.
Biserica nu a incetat a fi niciodata ceea ce era in firea.
ei. Au fost vremuri child ea a mai slabit, dar tot ea a Etat
mai presus de alte asezaminte, ca organ de raspandire a
invataturii.
In curgerea vremii, e adevarat, s'au mai ridicat i alte
asezaminte, care au luat asupra lor o asemenea chemare.
Au putut avea, la indemana lor, puteri mai marl ca ale
Bisericii. S'a facut in jurul lor zgomot i trambitare, cata.
nu s'a f kut in jUrul Bisericii. Daca este vorba de tara
noastra, s'a putut crede ca alte asezaminte, de pildk
Scoala, vor putea intrece Biserica in acest soi de lucru.
Asteptare indreptatita, intrucat Scoala avea anume a-
ceasta tinta: sa raspandeasca *Uinta de carte si gustul
pentru ea; pe cand Biserica avea stiinta de carte numai
ca un mijloc pentru alte tinte ale ei.
Cu toate acestea Biserica nu numai n'a fost intrecutk
dar nici n'a fost ajunsa. Desi ea n'a fost ajutata, ci a fost
lasata in paraginh, ba a incetat a fi privita ca organul

www.dacoromanica.ro
1315ERICA $1 CULTURA MULTIMII 165

eel mai de seama pentru ridicarea neamului, totusi, in-

data ce s'a pus la lucru, s'a vazut a mai degrabh in jurul
ei roiese oamenii, autand stiinta de carte, cleat in jurul
*coalei. Dorul cel mare de a invata sä ceteasca, se trezeste
mai cu seamä in legaturä cu placerea de a ceti cartile
sfinte. Dovada este facuth din plin i urmarea este a mai
cu seama aceste rnijloace trebuesc intrebuintate.
In fata unei obsti, care a crezut sä poata duce sufletul
si lustruirea lui cu alte mijloace cleat ale Bisericii, s'a
facut dovada ca, pana in ziva de azi, cu toate mijloacele
ei slabe i putine, tot Biserica poate trezi mai mult ca altii
setea de a se lumina. Atat in vremea mai de demult, pang
in clipa de acum, Biserica n'a incetat a fi ceea ce am va-
zut-o totdeauna. Ea este in stapanirea de mijloace, de u-
nelte culturale, care rázbat la sufletul neamului, i azi,
casi pe vremea lui Eliade Radulescu, ca i pe vremea lui
Antim Ivireanu, cu raspandita carte de atunci Floarea Da-
rurilor, cum alte asezaminte nu au.
De aceea, dach noi stim toate acestea, daca le incercam
pe fiecare zi, daca ne mangaiem, vazand cat de mult su-
fletul poporului se poate indruma prin scrierile Bisericii,
daa ne imbarbatam in lucrarea noasträ, vazand toate
acestea, o urmare se desprinde din toate: sä ia cunostinta
de ele i barbatii nostri din alte ramuri, care au cautat
trezirea nationala far& Biserica. Dandu-si seamä de a-
cestea, sa pretuiasa Biserica drept cel dintai organ in
stare de a duce stiinta de carte in multimea norodului. Cu-
noscandu-le, sa i ajute Biserica intru aceasta. Caci o Bi-
serica necautata, stingherita, este un asezamant, care nu
poate da toate roadele, pe care suntem datvi sa le
dam pe ogorul national. Cine deci nu va ajuta Biserica,

www.dacoromanica.ro
166 Arhim. ItTLIU SCRIBAN

ba o si va stingheri in lucrul ei, va lucra impotriva lumi-

/Aril neamului. Orice luminare deal cea prin Bisericä
este, cum s'a vazut, mult mai neputincioasa &cat cea pe
care Biserica o poate aduce si ramane astfel hotarind, ca
ea are in mâni cheia de aur pentru luminarea poporului
nostru.

www.dacoromanica.ro
I. NISTOR
Profesor universitar

ROSTUL POLITIC 51 SOCIAL

AL BISERICII
IN TRECUT I PREZENT

Confering tinutä hi zitia de Marti

7 Martie, 1933.

www.dacoromanica.ro
 Biserica cre.stina, cu traditia ei milenara, e precum tili
cu totii, in fruntea tuturor a§ezamintelor de cultura i de
rafinghiere sufleteasca. Pe doctrina ei sublima, care se in-
temeiaza pe credinta, nadejde i dragoste, s'a putut des-
volta in curs de aproape 2000 de ani, civilizatia crestinA
pi ordinea de stat burgheza de astazi. Experienta de 2000
de ani, a aratat c5. oHce creatiune, fie ea socialä, fie cultu-
rala, fie politica de oHce fel ar fi, e nelipsita de aceastä
temelie a civilizatiei crestine; daca sunt lipsite, acestea
sunt atunci, hibride, trecatoare i dispar inainte de vreme.
Civilizatia crestina deci, e aceea care sta astazi la baza
vietii noastre politice, vietii noastre culturale i sociale.
Noi, Românii, suntem unul dintre acele popoare, care au
imbratisat credinta cre.stina, cu mult inaintea tuturor ve-
cinilor nostri. Românii din Dacia, sau sa zicem, Românii
dela Dunare, au primit invatatura cre.stineasca, Inca in se-
colele 3 §i 4 dupa Hristos, inteo vreme &And popoarele ve-
eine de astazi, cum sunt Ruii, Polonezii, Ungurii, Bulga-
rii, Shrbii, etc., nici nu se gaseau pe meleagurile unde
stapanesc astazi.
Prin urmare, unul din meritele principale ale poporului

www.dacoromanica.ro
170 IOAN NISTOR

nostru, e Ca noi am desavarsit si am creat aceasta civili-

zatie crestink inaintea tuturor celorlalte popoare dim-
prejur.
Cu alta ocazie voiu putea sa desvolt mai pe larg pro-
blema aceasta a increstinarii Daco-romanilor din nordul
Dunarii, pentruca problema aceasta a preocupat pe toti 0
pentruck ea e una din cele mai dificile din trecutul Biseri-
cii noastre.
Cred insä eh suntem aproape de adevar, sustinând cã in
secolul al II-lea, dar mai ales la inceputul secolului al
IV-lea, Daco-romanii erau crestinati, i acel episcop al Go-
tilor, Teofil, care a luat parte la sinodul dela Niceea, era
din par-tile Dunarii, i nici de cum din Crimeea, cum s'a
sustinut pAna acum. Teofil, care dupa nume pare sa fi fost
grec de origine, a propoveduit invät.atura crestina in limba
latina-românä de atunci si tot el era reprezentantul crest-
nilor romani din nordul Dunarii.
Astfel, vedeti cä ne putem mândri astazi, ea am fost cei
dintai dintre popoarele inconjuratoare, care am imbrätisat
invatatura crestina i ca am pus cei dintâi, bazele civil-
zatiei i organizatiei de stat, intemeind acestea, pe civiliza-
tia crestinä.
Invatatura crestina, la inceput, a fost propoveduita in
toate limbile. De aceea, la inceput, misionarii au propove-
duit-o in limba poporului i acest principiu de nationali-
tate, acesta a ramas si 'Ana in ziva de astazi, unul din
principalele caractere ale invataturii crestine ortodoxe.
Biserica ortodoxa propovedueste in limba fiecarui po-
por, la care vine sa-i aduch mântuire i invatatura, spre
deosebire de biserica catolick care recunoaste o singura
limba.
Daco-romanii, acesti protoparinti ai nostri, din incres-

www.dacoromanica.ro
ROSTUL POLITIC SI SOCIAL AL BISERICII 171

tinarea lor au pastrat civilizatia aceasta latina si cresting,

dealungul veacurilor, i vechii i primii nostri voevozi si
cneji, cari au luptat pentru pastrarea acestei civilizatii
in tarile noastre, acestia au fost de bung seamg, sprijiniti
in intreaga actlune a lor, de episcopi, de conducatorii co-
munitatilor bisericesti, pe care episcopi, o bulg papala Ii
numeste pseudo-episcopi", pentruca nu se inchinau papa-
litatii si nu recunosteau primatul papii.
De aceea, nu ne putem inchipui ca ni voevodatele lui Li-
tovoi si Seneslau, ca in aceste voevodate, in care documen-
tele timpului ne aratä o armata bine organizatä, us bel-
ileum", diferente sociale intre boieri majores terrae"
intre populatia de rand, in voevodatele acestea, in care e-
xista o viata economica foarte desvoltath, care trecuse dela
stadiul prim al simplei agriculturi, la stadiul unei vieti co-
merciale i industriale, prin urmare, dacä ne inchipuim a-
aceste voevodate in desvoltarea aceasta socialg si
atunci, sa nu ne putem inchipui ca pe lânga acesti voevozi
si cneji, nu ar fi din capul locului, sfatuitorii crestini, preo-
tii i episcopii crestini, cari au sprijinit opera lor ? Astfel
se explicä faptul ea voevozii acestia, sunt singurii aceia
care au cautat sg. alunge paggnismul din tarile noastre,
prin civilizatia cresting.
Ei si numai ei, pentruca v. aduceti cu totii aminte, cg.
toti regii Ungariei, când papalitatea a facut apel la ei, ca
sä izgoneasca pe Pecenegi, Curnani i Mari din tarile du-
ngrene, n'au reusit. Atunci, regii Ungariei au facut apel la
ordinul teutonic si al Ioanitilor, aceste ordine cavalere§ti,
pentru a curata tarile acestea de staphnirea paging' i a
le läsa sa se desvolte in sensul civi1izaiei crestine.
Stiti ca toate incercarile acestea au esuat 'Ana ce Basa-
rabii in Muntenia, pe de o parte, si Bogdanizii i Musatinii

www.dacoromanica.ro
172 IOAN NISTOA

in Moldova, au izbutit sä inlature stapanirea pagana, a-

runcand pe Tatari dincolo de Siret, i chiar mai departe,
dincolo de Nistru.
Deci al dollea merit cu care ne putem ma.ndri e cä tarile
acestea ale noastre, n'au fost curatite de necredinta si pa-
ganitate, nici de regii Ungariei, nici de papalitate, nici de
ordinul cavaleresc teutonic, nici de eel ioanit, ci nol am fa-
cut acest lucru, prin propriile noastre puteri, acest lucru
I-au facut primii nostri voevozi i primii conducatori ai
Bisericii ortodoxe crestine.
Dar o sa ma intrebati: pentru ce am staruit asupra a-
cestor principii i asupra acestor intamplari? Am staruit,
pentru a putea pune in cumpana, situatia de atunci, pe
care noi am stapanit-o, i situatia in care ne gasim noi
astazi. Pagandtatea au izgonit-o inaintasii nostri de care
am vorbit, din tarile romanesti. Aceeasi paganatate insa
apare sub o forma si mai primejdioasa, dincolo de Nistru,
caci orice s'ar spune, atat Cumanii, cat si mai tarziu Ta-
tarii, Isi aveau cultul Mr, biserica lor, religia lor, care fi-
reste, diferea de religia crestina, dar era, in sfarsit o cre-
diutà. As-Uzi insa, dincolo de Nistru, nu mai e credinta,
nu mai e Dumnezeu i paganatatea in contra careia au
luptat inaintasii nostri, paganatatea aceasta se arata, se
manifesta mai amenintatoare astazi.
Deci, trebue sa reinviem vremurile dinainte, &and inte-
meietorii acestor tari ale noastre, au luptat impotriva pa-
ganatatii, rausind sa puni in Mc de cinste, principiile
crestine.
Pe urma, e foarte adevarat, ca daca e vorba de problema
sociala caci problema aceasta urmeaza sh fie obiectul
acestor conferinte atunci poate, multi dintre d-voastra
yeti zice: dar ce mai cauta i istoria cu trecutul ei, (And
discutam problema sociala?

www.dacoromanica.ro
BOSTUL POLITIC $1 SOCIAL AL BISERICII 173

Mie, sa-mi dati voie sä cred, ca problema socialà, in ce

priveste cel putin neamul nostru, nu poate fi solutionatä
In mod potrivit, in mod adecvat cu nevoile, cu aspiratiile
neamului nostru, cleat numai vesnic, in comparatie cu tre-
cutul nostru. Fiindca in ce priveste cel putin institutia bi-
sericeasca, noi nu avem nevoie sa cautam probleme noui,
ci e vorba numai sa reinviem virtutile cele vechi, sa le pu-
nem in aplicare si in vechea stralucire sa fim iarasi capa-
bill de faptele frumoase i jertfele inaintasilor nostri si a-
tunci problema socialä, Ii va gasi solutia adecvata. De a-
ceea, sa-mi dati voie, ca sa continui mai departe cu compa-
ratiile acestea istorice, din trecut i prezent.
De aceea, civilizaia crestina in tarile noastre a fost, pre-
cum am spus, salvata de vrednicia romaneasca si de dra-
gostea de credinta a inaintasilor nostri si a conducatorilor'
Bisericii, ale caror nume nu le gasim nici prin cronici, nici
prin documente, dar faptele lor vorbesc viu i convingator.
Cu toate ca numele acestora nu ni s'au pastrat, noi tot a-
vem o serie intreaga de fapte, cari s'au petrecut in trecu-
tul nostru si care ne arata ca grija acestor conducatori de
atunci, a fost de a salva civilizatia crestina i stipanirea ei,
la Dunare.
Insh nu ne-am bucurat multa vreme de pace si liniste;
Biserica nu a ramas multa vreme in desvoltarea ei libera,
ci foarte curand duph injghebarea statelor noastre, s'a ri-
dicat o primejdie mare dela sud, primejdia turceasca, care
in cursul vremurilor, a distrus organizatia bisericeasci ci
de stat, atat din Bulgaria cat si din Serbia, si mai tarziu
si din Constantinopol, Bizanit; astfel ca Biserica ortodox&
din Orient, cu toate patriarhiile ei, patru la numar, bise-
rica aceasta Bind ramasa fara scutul tarilor bulgari, regi-
lor sarbi, imparatilor bizantini, aceasta biserica a ajuns

www.dacoromanica.ro
174 IOAN NISTOR.

intr'o situatie foarte critick sub o stapanire pagana ca a.

sultanului.
Biserica aceasta nu a putut sa-si mai indeplineasca mi-
siunea ei inalta, de mangaiere si de pastrare a individua-
litatii etnice, pentru pastrarea neamului caruia Ii aparti-
nea. Odatä ce autoritatea civil& de stat, se instrainase, tre-
buia autoritatea bisericeasca sä se ingrijeasca si de ne-
voile mirenesti i biserica a cautat sa indeplineasca aceasta
misiune, atat cat a putut. Dar, iarksi vechea istorie bise-
riceasca a tarilor noastre, vine si ne spune, ca dad, atat
sarbii, bulgarii i grecii, dacà ortodoxismul din Orient a,
putut sa existe, in conditii de sigur, modeste, dad, a putut
sä pastreze traditia cea veche i organizatk atunci aceasta.
in bunk" parte, se datoreste tocmai Bisericii noastre orto-
doxe crestine.
Ganditi-va numai Ca dupa disparitia imparatilor bizan-
tini, singurii domnitori crestini ortodoxi, cari mai rama-
seserk erau voevozii romani. In Bulgaria si Serbia, erau
pasalele turcesti, la Constantinopol Ii avea resedinta sul-
tanul. In Ungaria, regii erau catolici. Rusia? Dar Rusii au
venit foarte tarziu, dui:a noi i deabea la inceputul secolu-
lui al XVI-lea, au scapat de jugul tataresc. Deci, nu Rusia.
putea s. mentina crestinhtatea din Orient si atunci, privi-
rile Orientului ortodox, din cele patru patriarhii, dela Sf.
Munte si dela toate asezamintele bisericesti din Orient, se
indreptau spre voevozii nostri, cerandu-le ajutorul si pro-
tectoratu/ Mr moral si politic, atatea i atatea, ca sa-si
poata duce zilele, cu daniile cele multe, care izvorau in a-
cele timpuri din tarile romanesti, prin inchinarea mosiilor
manastiresti, care au inceput in timpul lui Neagoe Basarab
s'au continuat atat de impunator si sub donmitorii cei-

www.dacoromanica.ro
ROSTUL POLITIC SI SOCIAL AL BISERICII 175

lalti, in tot cursul veacului al XVI-lea, al XVII-lea i chiar

al XVIII-lea.
Prin urmare, iota al treilea mare merit al Bisericii orto-
doxe romane si al neamului nostru, ca in timpurile cele mai
grele, din saracia i nevoile noastre, am gasit mijloace ca
sa mentinem patriarhiile acestea. i chiar civilizaia cre§-
tina, ce se mai Pastra ascunsa in manastirile dela Sf. Munte
si in alte locuri din Orient, s'a pastrat cu protectoratul po-
litic al domnilor nostri S1 cu acea veche darnicie roma-
neasca, darnicie cunoscuta a neamului nostru, atat din Mol-
dova, cat si din Muntenia.
Si de aceea, timp de aproape 250 de ani, domnitorii nos-
tri erau considerati si de patriarhii si de credinciosii de a-
colo, ca adevaratii protectori ai ortodoxismului, ea adeva-
ratii sprijinitori ai lor, in toate nevoile, i putem afrima cu
mânclrie, ca noi am indeplinit aceasta mare opera de civi-
lizatie.
Si e timpul odatä, ca i acestea sa iasa in relief si sä ne
spunem cuvantul nostru obiectiv si in privinta aceasta.
Dar aceste douà indatoriri ale noastre, anume sprijinuI
protectoratul politic si ajutorul material, banesc, in ce
priveste Biserica ortocloxa, aceasta nu s'a referit numai la
Orient, la Grecia, Bulgaria si Serbia, ci Biserica ortodoxa
romanä i neamul ortodox romanesc, cu domnitorii lui, au
fost considerati deasemenea, sute de ani ca singurii protec-
tori ai ortodocsilor atat din Ungaria, respectiv din Tran-
silvania, de sub stapanirea catolica i apoi calvina ca din
Po Ionia, ca si din Ucraina.
Prin urmare, ruga aceasta de influenta, pe de o parte mo-
rala, politica, pe de alta parte materialà, aceasta ruga de
influenta nu s'a intins numai in Orient, cum s'a susti-
nut intotdeauna dar, atat timp cat a fost camp deschis

www.dacoromanica.ro
176 IOAN NISTOR

de activitate, i la nord, i gasim ctitori românesti si ince-

puturi de episcopii, nu numai in Transilvania, stäpAnita de
ungurii catolici i apoi calvini, cari au cgutat sg atragg
pe românii de acolo la invdtgtura calving, dar gásim cti-
tori românesti si in Po Ionia: la Liow, la Poznan, la Wilna,
la Schitul-Mare. Numesc numai cAteva, mai importante
dar pretutindeni erau ctitorii ortodoxe in Po Ionia, susti-
nute cu ajutorul voevozilor nostri i intemeietori, ai aces-
tor ctitorii, dupä cum aratà inscriptia din biserica mitro-
politang unitg din Liow, ctitoritg de Alexandru Läpus-
neanu si desgvArsità de Miron Barnovski.
Dar pe lângh aceastg biserick catedralà mitropolitang
unitilor din intreaga Polonie, a ucrainienilor greco-catolici,
in stilul cel frumos al Renasterii, pe. lângg ctitoria lui A-.
lexandru Lgpusneanu, desgvhrsitg de Miron Barnovski mai
sunt multe altele prin Po Ionia, ortodoxe de sigur, ridicate!
din dgrnicia Movilestilor, cum aratà inscriptiile bor.
Deci, activitatea Bisericii noastre s'a extins si la nord i.
românii au tot dreptul sg, se mândreascg, cg ei i Biserica,
româng, in timpurile cele mai grele, au sgrit in ajutorull
ortodocsilor din alte tgri, cum erau ortodocsii din Transil-
vania, lucru mai cunoscut din Po Ionia, Lituania: la.
Vilna.
Chestiunea aceasta, cu privire la ucrainieni, nu a fost in-
deajuns tratatä. Apoi, toatä viata bisericeascg ortodoxä a.
ucrainienilor, aceastg viatà s'a desvoltat totdeauna, in le-
ggturg cu Biserica ortodoxg romhng si in legaturd cu ci-
vilizatia aceasta cresting, sustinutg de aceastg, bisericg.
Nu voiu insista prea mult asupra acestei chestiuni, dar
vreau sg numesc un singur nume, cunoscut de toatg lu-
mea: e numele lui Petru Movilg, mitropolitul Kievului. A-
cest Petru Movilg, care cobora din dinastia movnestilor, a.

www.dacoromanica.ro
ROSTUL POLITIC SI SOCIAL AL BISERICII 177'

facut pentru ortodocsii din Po Ionia lucruri atat de marl §i.

a dobandit merite atat de marl, incat ele nu pot fi intre-
cute prin
ca atunci propaganda papistasä din Po Ionia, im
urma acestei propagande, cea mai mare parte a ucrainie--
nilor din Po Ionia §i Ucraina, fusese ca§tigata pentru bise--
rica unita, §i. cand in Congresul cel mare dela Brest-Li-
towska mai avem un Brest-Litowska si in razboiul mon--
dial and o seama de episcopi ucrainieni, venise ca sä
proclame unirea bisericilor, cu cea catolica, atunci papa .

Bonifaciu al VIII-lea, a strigat: O, ucrainieni i rutenii

mei, prin voi voiesc si. sper sä aduc Ia. confesiunea cato-
Ha, intreaga ortodoxie".
Era tocmai in aceste clipe de cea mai mare primejdie,,
cand insasi Biserica ortodoxa din Polonia ca.,A Rusia
nu ajunge la rolul de protectoare a ortodoxiei, cleat dela.
Petru-cel-Mare incoace, de care voiu vorbi in acel
moment, s'ar fi facut trecerea la catolicism, a lumii orto-
doxe din rasarit, daca n'ar fi fost Petru Movila s'o impie
dice.
El privise cu bunavointa, alegerea regelui Sigismund al
IV-lea al Poloniei §i. a, capatat acel articol, care dadea
dreptul ortodogilor din Polonia sa, se organizeze biseri-
ceste.
Acest Petru Movila pentru a pune stavila catolicismului,
dela colegiile din Camenita, Barunde a studiat i Miron
Costin si din alte parti, pentru a pune capat acestei o-
fensive a catolicismului, a infiintat Academia Duhovni-
ceasca dela Kiew, care a ramas pada, la razboiu, una din
vetrele cele mai luminoase de cultura, din intreaga orto
doxie.
Dar Petru Movila, are §i. pentru Biserica romana §i pen--

12

www.dacoromanica.ro
-173 IO AN NISTOR

tru ortodoxie in general, marele merit de a fi tipgrit Cate-

. hismul Ortodoxiei, care a fost adoptat de patriarhi, in si-
noadele dela Iasi si Constantinopol.
In sfarsit, e omul care a salvat, in momentele cele grele,
cu sprijinul din Moldova, cu traditia din familia lui, a sal-
-vat Polonia, de primejdia catolicismului.
Iata deci, un roman, un exponent, o personalitate, care
-se ridica din acest mediu de civilizatie cresting ortodoxa,
al Moldovei, care raspandeste aceastä civilizaie asupra
Rusiei intregi i creeazi o epoca de inflorire si de regene-
rare a ortodoxismului, in biserica de dincolo de Nistru.
Nu mai vreau sà vorbesc de Mitrpolitul Dosofteiu, care
dupa ce s'a refugiat in Polonia i dupg ce lasá resedinta
. dela Strii si se duce la Zolkiew, e recunoscut de regele Po-

loniei, ca pastor sufletesc al tuturor ortodocsilor din Polo-

nia, asupra carora a exercitat jurisdictia lui i numai dupg.
moartea sa, ei au trecut in seama episcopului ucrainian
din Liow.
Mai amintesc numai ca in 1925, &And Polonia la 4-5 mi-
lioane de ortodocsi, a vrut sä alba un mitropolit, mitro-
politul Vladimir a fost hirotonit de Patriarhia Romana.
Iata, deci, numai cateva pilde din trecut, care ne arata
c. rolul Bisericii ortodoxe romane, a fost cu mult mai
mare decat se crede i ca prin urmare sa avem toata nadej-
dea ea ce a fost odata, ar putea sä mai fie, sä reinviem a-
. cele timpuri, &and Biserica ortodoxa romang, era consi-
derata ca biserica conducatoare, a bisericilor ortodoxe din
imprejurimi.

Insa dupa o desvoItare, cum am aratat, de aproape

1250 de ani, s'a produs incetul cu incetul, o schim-

www.dacoromanica.ro
ROSTUL POLITIC $I SOCIAL AL BISERICII 179,-

bare a rolurilor, prin faptul ea hegemonia Bisericii

ortodoxe, detinuta pada atunci de Biserica romana, cu a-
.ceasta a trecut asupra Rusiei ortodoxe. Dela Petru-cel-
Mare incoace, cu nazuintele lui asupra Constantinopolului, ,
dela Petru-cel-Mare, hegemonia ortodoxiei sau cu un
termen rusesc, pravoslavnicia, a trecut asupra tarilor rusi
ci acestia se substitue incetul cu incetul, atat la ortodocsii -
din Polonia, cat si la cei din Balcani, la sarbi, bulgari si la ,
greci si in Transilvania chiar. Astfel, se cunoaste o scri-
soare a tarului Boris Gudunow, in care acesta aminteste
lui Mihai Viteazul, cä trebue sa fie recunoscator tarului,
pentruca acesta i-a trimis ajutoare i subsidii, pentru Bi-
serica ortodoxa din Ardeal. Prin urmare, incetul cu incetul
se substitue Rusia in rolul de protectoare a ortodoxiei, in-
cepand dela Petru-cel-Mare i acest fapt serveste intro
oarecare masura i intentiilor ei imperialiste, pentruca a-
cesta e termenul adecvat.
In timpul acesta e adevarat ca Biserica noastra romana
ortodoxa, are mune de suferit. Mai intai e stapanirea fa-
nariota, cum o titi. Prin urmare independenta donmito-
rilor nostri e redusä.
Pe de altà parte, in vremea aceea, biserica din Orient si
mai ales patriarhiile, cautara sa punä maim cat mai mult.
pe averile bisericesti ale noastre si au inceput intr'o vreme,
sa se substitue manastirilor, bisericilor, episcopiilor i mi- -
tropoliilor noastre. Nu vreau sä merg prea departe, pen-
truca faptele va sunt cunoscute.
tim ca numai in secolul al XIX-lea, Biserica ortodox&
romana a inceput sa iasa incetul cu incetul din decadenta,
pana ce a ajuns la stralucirea cea mare de astazi.
Tin sa spun din capul locului, ca nu sunt asa pesimist ca
lumea cealalta, in ce priveste rostul cel mare al Bisericii

www.dacoromanica.ro
 :180 IOAN NISTOR

. pineamului nostru, oricht de maxi ar fi greutatile, prin

care trecem momentan. In secolul al X[X-lea, s'au facut,
precum tii, s'au intamplat cele doua marl evenimente, In
,ce priveste Biserica noastra.
A fost mai intai, recunoasterea autocefaliei Bisericii ro-
mane, ceea ce insemneaza o emancipare fata de Biserica
din Orient si apoi s'a facut secularizarea averilor mane's-
-tire:sti, care privita sub prisma imprejurarilor post-belice,
. child s'a facut exproprierea cum s'a fäcut si masura in
care s'a facut eu cred ca i problema aceasta, oricate ne-
ajunsuri sau neplaceri a trezit in anumite cercuri, apare
, sub alt aspect istoric. Viitorul va arata ce a avut
bun, pentruck faptele istorice nu pot fi niciodat& ju-
decate de contemporani, fiindca contemporanii sunt prea
;strans legati cu interesele lor de tot felul, cu ambitiile Mr,
de faptele i reformele care se fac. i de aceea s'a zis cu
drept cuvant, ca faptele istorice pentru a fi judecate bine
drept, ele trebue sa caqtige o perspectiva istorica; sa le
privim mai din departare, pentru ca sa se stearga toate
neajunsurile mai mari sau mai mici, toate ambitiile, ca sa
se ridice in relief, faptele manl. i netrecatoare. Astfel tre-
bue privita i exproprierea aceasta, secularizarea din tim-
pul lui Cuza.
Cum spuneam, in secolul al XIX-lea, Biserica ortodox&
romana s'a ridicat la o situatie inalth, am putea spune,
prin emanciparea pe de o parte, de sub suprematia pa-
triarhiei de Constantinopol si prin secularizarea averilor
manastiresti.
Fireste Ca secularizarea aceasta s'a facut cam fara ale-
gere: nu numai averile marl, inchinate, dar i cele neinchi-
nate; s'a facut, cum s'au facut astfel de reforme, taxa pre-
,:gatirea necesara i lark consideratiile care trebuiau fa-

www.dacoromanica.ro
110STUL POLITIC SI SOCIAL AL BISERICII 181

cute. Dar, asa s'a facut i odata faptul consumat, nu mai

Incape multa discutie.

In timpul acesta, child Biserica din regat se ridica, cum

am spus, prin faptele acestea, la o inaltime destul de con-
ziderabila, se pune intrebarea: care era situatia din Ar-
deal, Bucovina si Basarabia? E foarte interesanta situatia
aceasta a Bisericii, in aceste provincii.
Biserica ortodoxa a suferit precum titi, multe neajun-
:suri in Ardeal, fiindca pe de o parte, calvinii cautau sä
atraga pe ortodoc0 de partea lor, iar imparatii Habsburgi,
au cautat sa-i castige pentru catolicism.
Timp de 100 de ani, pana la actul unirii recente, s'a ur-
narit slabirea Bisericii ortodoxe din Ardeal i inlocuirea
ei cu Biserica unita, sau cu alte doctrine straine de sufle-
tul nostru.
Dar ortodoxia din Transilvania a opus o indarjitä rezis-
tenta i s'a rneutinut. Ba, in secolul al XIX-lea, concomi-
tent cu lupta mare pentru ridicarea Bisericii ortodoxe, care
ae ducea in regat, marele raguna are meritul de a fi reali-
zat autonomia Bisericii ortodoxe si in Ardeal si a creat
ceva analog, sub stapanirea straina, cu situatia Greciei,
din timpul stapanirei turcesti.
Romanii din Ardeal, si-au aparat interesele superioare
tle conservare a neamului, cu ajutorul Bisericii ortodoxe:
in Congresele nationale bisericesti, adevarate Parlamente,
-uncle nu se discutau numai probleme bisericesti, dar si a-
celea de existenta ale Românilor de acolo.
Nu e acelasi lucru astazi; child convocam Congresul Na-
tional Bisericesc, in Romania Mare, acestea fireste ca-si
au rostul lor, in ce priveste organizarea Bisericii i alte

www.dacoromanica.ro
182 IO AN NISTOIt .

chestiuni apropiate. Dar problemele cele largi culturale, a-

cestea sunt de competenta Parlamentului si le Mani in
seama lui. Avem doug institutii, fiecare cu atributiile ei.
Dar in Transilvania, nu existä Parlament romanesc, care.
sh discute i sa solutioneze problemele de interes vital ale
natiunii romane i atunci aceste probleme se discutau in.
Congresele Nationale Bisericesti.
Congresele Nationale Bisericesti ale noastre, au acum cu.
desavarsire alta menire si alt cerc de competenta, cleat
Congresele Nationale Bisericesti din Transilvania, de a-
tunci :
Si duo sunt idem, non est idem.
Da, zic, felul cum a organizat Saguna Biserica ortodoxa
din Ardeal, a fost unul din cele mai nimerite, fiind recunos-
cuta institutie de drept public, recunoscuta de lege i in
Congresele ei, sub numele acesta al problemelor bisericesti,
se discutau i probleme de alta natura : de conservare na-
tionala.

Cum a fost situatia Bisericii din Bucovina?

Dela rapirea Bucovinei, timp de 150 de ani, a fost foart
curioasä. Nu a avut tocmai rolul celei din Ardeal, pentruca-
Bucovina, ca sa fi putut implini acelas rol ca i Ardealul,,
trebuia ca eparhia sa fie curat romaneasca. Insä in Buco-
vina, dupa alipire si mai ales dela 1848 incoace, Congresele
bisericesti nu puteau sä fie numai romanesti, ci jumatate,
romani, jumatate ucrainieni, asa ca in astfel de Congreser
nu putea sa se discute problema nationala romaneasck.
pentruca atunci, trebuia sa, se discute i cea ucraineana
de aceea, guvernul austriac a amanat vesnic asemenea.
Congrese, 'Ana la 1899 si pe urma nu le-a mai convocat de

www.dacoromanica.ro
TtOSTUL POLITIC SI SOCIAL AL BISERICII 183

boc i a ramas ca unirea cu patria muma, sa dea o solutie

practica, tuturor acestor probleme.

Situatia Bisericii din Basarabia, difera si de cea din

Ardeal si de cea din Vechiul regat si din Bucovina i a-
nume pentru faptul cã, stapanirea Basarabiei era orto-
doxa :tarul era capul ortodoxiei, iar Biserica ortodoxd din
Basarabia, era inglobata in biserica cea mare ruseasca.
Pentru faptul acesta, biserica Basarabiei a fost atrasä in
mod firesc, in organizatia aceasta ruseasca, astfel cã ea
nu s'a mai ocupat de interesele nationale de dincolo de
Prut, ea avand rolul unei biserici provinciale, de stat si a-
tunci, intr'o privintä oarecare i pada astazi, biserica din
Basarabia, are rolul ei aparte; insa, un rol care vedem si
constatam cu bucurie, a inceput sa se confunde, sa se con-
topeasca, sa se uneasca i sufleteste si legal, cu mersul ge-
neral al Bisericii ortodoxe din toate tarile romane.

Iata, care e situatia bisericilor, p.ang la unire.

Dela unire incoace, trebue sa recunoastem cu toate
criticile care s'au adus ortodoxiei cà s'au facut progrese
colosale, in ce priveste organizarea Bisericii, in ce priveste
rostul ei, in desvoltarea statului. Dupa unire s'au re-
fäcut toate episcopiile, cele desfiintate: dela Constanta,
dela Hotin, dela Cetatea-Alba, din Ardeal iarasi ; pe urznä.
incoronarea acestei organizari, acestei mobilizari a Bi-
sericii, a fest proclamarea patriarhiei.
Ia ta Ca in ce priveste ortodoxia, ne gasim cu Biserica or-
todoxa romana, unita, dar nu inteleg aceasta, in sensul uni-

www.dacoromanica.ro
181 IOAN NISTOR

rii din Ardeal, ci cu o biserica a Romaniei; dana toate dis-

pozitiile legii, ne gasim cu Patriarhie.
Dar soarta a voit ca tocmai in momentul nand Biserica
noastra e mai bine inchegata ca totdeauna, ca tocmai in.
momentul acesta, sa se puna insä i cea mai grea problema
In ce priveste apararea ortodoxiei: adich problema orto-
doxiei dincolo de Nistru, cu propaganda care se face 0 in
tarä la noi. Biserica romana ortodoxä de astazi, e cea mai
mare Biserica ortodoxa din lume, pentruca Rusia astazi,
nu are o Biserica ortodoxa organizata, iar numarul cre-
dinciosilor din Jugoslavia, e cu mult mai mic cleat la noi.
Bulgaria si Grecia, 0 mai putin. Patriarhia romank are:
cel mai mare numar de credincio0, are cel mai mare nu-.
mar de episcopii, iar in ce priveste legea bisericeasca de au-
tonomie i posibilitatile de trai, Biserica ortodoxa romana,
a venit la rolul ei pe care il avea dupa chderea Constanti-
nopolului, la rolul de protectoare i conducatoare a orto-
doxismului.
Rusia a disparut din tarile ortodoxe, prin stapanirea de
astazi. In Po Ionia ortodoc0i nu sunt mai multi de 4-5
milioane. Prin urmare, Biserica romana a revenit la rolul
de pe timpul lui Vasile Lupu 0 de pe timpul Movilestilor,,
and dornnii acestia erau protectorii ortodoxiei 0 la nord.
0 la sud, cum am aratat. lath". deci c. istoria se repeta in.
conditii foarte favorabile, fiinda nu avem astazi biserici
romane despartite sub stapaniri straine, ci o biserica strans-
organizata, unitara pentru intreaga ortodoxie dela noi.
Avem mijloacele necesare morale 0 cele materiale, ca at
mo§tenim lupta pentru civilizatia cre§tina §i atunci, no-
blesse oblige! Toata situatia aceasta multumitoare, pe care
o avem, cu un numb." atat de mare de credincio0 i cu Pa--

www.dacoromanica.ro
ROSTIJL POLITIC SI SOCIAL AL BISERICII 185

triarhie, ne impune i lupta pentru aceasta civilizatie cre.s-

Una, pentru apararea ortodoxiei.
atunci, care e adici rostul social, sau daca voti na-
tional, politic, sau orice doriti, al Bisericii noastre, in a-
ceasta vreme? Rolul mare al Bisericii ortodoxe romane in.
timpul acesta, e ca ea sa se arate vrednica de situatia care
i-a fost creata.
Ea are de indeplinit doua mari meniri, caci eu nu vor-
besc de problemele, invataturile bisericesti, nu vorbesc de
dogme, canoane, fiindca, sä vä marturisesc sincer, eu cred
ca amestecul laicilor In ce priveste invatatura bisericeasca
dogme, canoane, e un adevarat sacrilegiu.
Pentruca Biserica ortodoxa, dupa cat o cunosc i eu i
d-voastra, face o distinctie intre Biserica cuvantatoare si
cea ascultatoare. Biserica cuvantatoare e reprezentati
prin chiriarhii i preotimea ei i eu sunt crescut intr'o
-tara, unde un mirean nu poate sa vorbeasca niciodata in
biserica, nici la inmormantari.
Am vazut in alte parti, ca vorbesc mirenii in biserica,
prin urmare oHce amestec al mirenilor in problemele de a-
cest fel. Va aduceti aminte de discutiile din biserici, de pe
vremea lui Luther, unde incercau sä se convinga oamenii,
care nu puteau fi convin.si. E imposibil sa convingi pe oa-
menii cari cauta asemenea discutii, fiindca nu credinta
Ii mana pe ei in asemenea imprejurari, ci alte interese de
ordin prea putin bisericesc. Astfel, discutiile de pe timpul
lui Luther, acestea nu au dus la impacarea bisericii cato-
lice cu cea protestanta, ci la desbinarea lor definitiva.
Prin urmare, eu personal sunt contra acestui amestec al
bisericii ascultatoare, in rosturile, in atributiile i indato-
ririle bisericii cuvantatoare.
Dar mai e ceva: in randurile Bisericii noastre, se ga-

www.dacoromanica.ro
186 IOAN NISTOlt

seste astazi, o serie intreaga de oameni, culti de altfel, cari

cred eh se poate ajunge la o conciliere intre comunisrn
crestinism.
Ba sunt unii, care cred Ca Mantuitorul Hristos, capul
Bisericii, ar fi fost cel dintai reprezentant al socialismu-
lui! Intelegeti cä pentru mine, lucrurile acestea sunt ab-
solute aberatii si anume nu pentruca asi cunoaste in dea-
juns toate tainele cele mai ascunse ale invätäturii cres-
tine, ca sä le pot combate, ci ca un simplu laic, apartinand
turmei ascultátoare, ma intreb daca dragostea i ura pot fi
vreodata conciliate. una cu alta?
Biserica propovedueste dragostea, nadejdea, credinta,
apropierea intre oameni, infratirea lor, iertarea lor, pe
eand comimismul reprezinta tocmai ura intre oameni, ura
de clase: sa omori pe eel ce are.
De aceea, comunismul i crestinismul, nu pot fi conci-
liate niciodatä, oricat s'ar vorbi in aceasta privintä, fiindca.
fiecare avem libertatea s. ne spunem convingerile noastre.
Eu cred ca aceste doua principii difera atat de mult,
incat nu pot fi conciliate i orice incercare pe acest teren,
e zadarnica. De aceea, cred cä Biserica noastra ortodoxa,
are cu totul alta menire, cleat de a cauta s5. lupte in felul
acesta, pentru a convinge pe cei cari nu pot si fie convinsi ;
Biserica noastra ortodoxä are datoria sä reintre in stra-
vechile traditii bisericesti.

In vechime, meseriasii, muncitorii se organizau in bresle

in jurul bisericilor lor i daca nu aveau, cautau sa alba, asa
ca erau: biserica clopotari, biserica e1ari, s. a. m. d., dupä
profesiunile lor. Viata aceasta sociala i economica, se sa-
varsea in jurul bisericii.

www.dacoromanica.ro
"ROSTUL POLITIC SI SOCIAL AL BISERICII 187

Astazi ce spun legiuirile noastre?

Pai, legiuirile noastre de organizatie sociala, de asis-
tenth, de sanatate, s. a. m. d., acestea creaza corporatii, dar
n'am vazut nicio legiuire, care sa-si aduca aminte ca rolul
Bisericii ar fi sä intervini acolo, unde se uraste biserica
si unde se lucreaza contra ei. _Sum cu totii, Ca aceste aso-
ciatii, chiar sprijinite de stat, fie case de bolnavi, de asi-
gurdri, fie atat de multele case autonome sau neautonome,
in aceste case, legiuitorul a uitat ca Biserica trebue sa-si
alba reprezentantul i cuvantul ei; ar fi fost bine sa i se
incrediuteze organizarea i conducerea acestor corporatii.
aici, eu va marturisesc foarte sincer; eu cred cä ome-
nirea sufera de doua lucruri: de lipsuri materiale, dar
foarte mult si de lipsuri sufletesti, de lipsa unei mangaeri.
Nu e de ajuns sä arunci cuiva un ajutor de cateva zeci de
lei saptamanal, ci poate ca e necesar, cu aceasta actiune,
sh-i spui i un cuvant de mangaere, de indrumare, sa tre-
zest in el virtutile crestinesti, care trebue sa fie, pentruca
Oe sunt vesnice si nu pot sa fie modificate, prin nici un fel
de doctrina filosofica, pentruca aceasta fiind de origina o-
meneasca, nu se poate masura cu cele divine.
Atunci, se intampla faptul trist, ca aceste organizatii
inuncitoresti, sunt in mana oamenilor cari sunt dusmanii
Bisericii. Eu nu voiu spune ca acestea sunt patrimoniul
unor singure asociatii: socialiste sau comuniste i nici al
partidelor burgheze, dar in aceste organizatii, unde re-
prezentantii burgheziei n'au ce cauta, nu voiu zice aceasta.
Eu zic, ca nu rostul partidelor politice, de nici un fel, tre-
bue sä fie in aceste organizatii muncitoresti, ci rostul Bi-
sericii si al reprezentantilor ei, cum a fost in trecut, cand
totul in aceasta privinta a avut rezultate stralucite.

www.dacoromanica.ro
188 IOAN NISTOlt

Sistemul acesta, atunci de ce sä nu-1 aducem si in pre-

zent ?
Eu cred c5, unul din postulatele cele mai principale, so-
ciale, aIe Bisericii ortodoxe, trebue sa fie acela de a aduce
Mangaiere la cei necajiti.
Si atunci fireste, ca intalnim dond datorii, pe care le a-
vem: intai, s5, readucem Biserica la rolul ei adevarat, din
trecut, caci asa a fost in trecut si al doilea, sa punem o sta-
yin'. contra propagandei comuniste, care pe diferite cal in-
cepe s5, se strecoare la noi si in sanul Bisericii noastre.
De aceea trebue sa cerem ca in toate aceste legiuiri, cu.
caracter social, de mice natura ar fi, ca spitale, asistenta.
socialà, ca aceste organizatii sä alba sprijinul hotari-
tor al Bisericii. S5, dam in seama bisericii, aceste organiza-
tii i atunci yeti vedea cum vin membrii Mr, bolnavii la a-
sisterill, mai ales Duminica dup5, utrenie, sau dupa vecer-
nie Sambata, pentru ca in acelasi timp sa se faca i rege-
nerarea sufleteasci i regenerarea fizica, baneasca.
Prin urmare, eu cred ca una din datoriile guvernelor, ori
care ar fi ele, e sa. readuca Biserica la rolul ei, acela pe care
1-a avut in trecut.
De aceea, vorbesc nu ca om politic, ci ca un om care am
vesnic legaturi cu poporul, cäci eu nu pot privi problemele
sociale dela masa verde, cum fac unii, frunzarind toate
chestiunile care s'au pus in toate tärile din Europa si luanct
spuma Mr, pe care o risipesc asupra Romaniei.
Noi suntem singura tara, care am ratificat 16 din legile
impuse de Liga Natiunilor, sau poate nu singura, cáci
si Germania a ratificat tot 16 legi de aceasta natura.
Ne grabim sa nu suparam pe cei dela Geneva si votam
legile pe care ni le recomanda ei.
Dar mai e ceva, eu zic ea pe langa mangalerea sufle-

www.dacoromanica.ro
ROSTUL POLITIC SI SOCIAL AL BISERICII 189'

teasca, Biserica sa se ingrijeasca i de binele trupesc al_

oamenilor. Caci pana acum, reducem activitatea Bisericii
numai la o parte, lasand partea cealalta, care e sustinuta.
din banul public si de stat, ca s. incapä in maini care sunt
adversare statului si societatii cre.stine ortodoxe.
Din aceste observatii, cred cä va fi de ajuns sä va con--
ving, in ce directie cred eu.
Acum, desigur, ca suntem cu totii oameni i putem gre0;
spunem i noi ce credem.
Insä, eu cred, ca datoria noastra, e sä aducem neintar-
ziat Biserica la rolul ei social, pe care 1-a avut i sub caret.
Biserica a putut sä progreseze §i sa-si indeplineasca me--
nirea ei.
Odata ce am repune Biserica, in situatia ei de altadata,,
propaganda comunistä nu va mai avea de ce sä ne nelinis-
teasca.

Nu gasesc destule cuvinte ca sa va, spun, cat de mare e,

primejdia care ne paste, primejdia comunismului.
.tiu Ca tara s'a mi§cat, in adunari impresionante, ca sa
protesteze contra incercarilor de a schimba hotarele ta-
rilor; dar 'Ana acum, n'am vazut nicio adunare, nici la
Cernauti, Chisinau sau Bucure§ti contra incercarilor de
desfiintare a ortodoxiei de dincolo de Nistru. Daca Roma-
nii de peste Nistru ar fi catolici, de sigur ca s'ar face o acu-
zare; dar fiindca sunt ortodocsi., toata lumea ii lasa in pa-
rasire si datoria noastra e sa ne facem datoria in aceasta
privinta. Dupa ce ne vom fi implinit aceastä datorie con-
tinua, in legatura cu apararea drepturilor Bisericii noas-
tre, de dincoace de Nistru, prin combaterea fara crutare
a acestui curent subversiv al comunismului ci dupä ce vom,

www.dacoromanica.ro
-190 IOAN NISTOR

lgasi solutii i vom aduce mangaierea in chestiunile noastre

sociale, trebue sä ne pregatim pentru al doilea rol, care
ne asteapta intr'un viitor mai apropiat sau mai indepartat:
de a ajunge la rolul de protectori ai ortodocsilor de dincolo
de Nistru, prin refacerea Bisericii ortodoxe de acolo.
atunci, vom restabili al doilea rost istoric al Bisericii
noastre, avut pana la Petru-cel-Mare: rostul de protec-
=bare a ortodoxiei de dincolo de Nistru si din alte parti.

www.dacoromanica.ro
V. GH. ISPIR
Profesor universitar

MISIUNEA CRETINA
IN ROMANIA NOUN_

Conferintà tinutA in ziva de Marti

14 Martie, 1933.

www.dacoromanica.ro
 Romania, dupa intrarea triumfala, a M. S. Regelui Fer-
dinand I in Eucuresti in 1918,- sau dela 1 Decemvrie al a-
cestui an, dupa adunarea dela Alba-Iulia, child Ardealul
s'a unit cu tara mama, devine o tara noua, nu numai geo-
graficeste i administrativ, dar si din punct de vedere su-
fletesc 0 cultural; o tara noua nu numai prin faptul Ca
mai multe provincii s'au strans la un bc extensiune geo-
grafica, noua din punct de vedere administrativ, pen-
truca ordinea publica trebuia SA,* fie asigurata de acum,
cand diferitele provincii erau unite la un Mc intr'un stat
unitar, dar noua, mai ales prin noua inchegare a sufletului
romanesc.
Problema, care s'a pus dupa intregirea neamului, a fost
problema consolideirii. Reforme noui au trebuit sa desa-
varseasca, ceea ce s'a facut prin intregire: improprietari-
rea taranilor, votul universal, modificarea Constitutiei in
1923, reforma administrativa din 1925, legea invataman-
tului primar i secundar, atatea reforme care s'au infap-
tuit cu scopul de a se ajunge tinta principala, consolidarea
tärii.
Nevoia constanta de aproape 15 ani, ramane totusi uni-

13

www.dacoromanica.ro
194 V. GH. ISPIR.

tatea sufleteased a neamului nostru, caci Inca odata

Romania a inceput sa devina o altà tara, cu alte conditiuni
sociale, alte aspiratii i alte nevoi.
Razboiul a schimbat toate in lume. Cetiti rogu-va
The Present-day summons to the World Mission of
christianity", London, 1932, a d-lui John Mott, pe care il
vom avea in mijlocul nostru la 15 Mai a. c., un misionar
cu mult renume, aci se cuprind rezultatele ultime ale
actiunii misionare, sau cititi L'Année Missionnaire" din
1931 al d-lui Paul Lesourd, Paris 0 yeti avea imediat o
dare de seama asupra situatiunii lumii in epoca de fata,
o dare de seama exacta asupra situatiei prezentului in
lume, care s'a schimbat atat de mult in urma razboiului.
Care sunt rnanifestarile schimbarii lumii ? Spiritul
national s'a accentuat tot mai puternic la diferitele state,
coheziunile dintre natiuni devin tot mai numeroase, depre-
siunile sociale adanci de crizi financiara nu mai vor-
bim, ea ameninta sh devina catastrofaIa; i totusi un cu-
rent constant pentru instructia publica; clasele aclanci ale
poporului doresc sä fie cat mai mult instruite, democratia
integrala Ii arat a. manifestarea ei in deosebi in aceasta
dorinta de cultura. In ceea ce priveste religia sunt doua
categorii de manifestäri evidente: curentul traditionalist,
care duce mai departe religia i curentul de anti-religiune,
pe care unii 11 numesc curentul ateist 1).
Dupa conceptiile, pe care le au conducatorii in aceastä
privinta, se normeaza i reformele sociale; programul so-
cietatii depinde in mare masura de aceste conceptii, pe care
conducatorii sociali le au despre societate, despre alcatui-
rea sociala, despre telul, catre care ea tinde..Este notoriu
1) Informatiuni depIine se pot lua din revista Demain" centre
d'informittion sur les Activités chretiennes et Athées dans le Monde.

www.dacoromanica.ro
MISIUNEA CRE$TINA. IN ROMANIA NOOK 195

si deci putem sä afirmam ca cei mai multi dintre conduca-

torii sociali de astazi sunt sub influenta economiei politice
clasice, care da o deosebità importanta factorului econo-
mic. Pe aceasta baza reformatorii sociali, oamenii politici,
oamenii de stat, au programul lor dupa partidele din care
fac parte. Ei se impart in categorii dupa sistemele politice
din care fac parte.
La noi in tara ar fi mai greu sa-i impärtim, pentruca
sunt aproape 25 de partide, dar Ii putem clasa: pe deoparte
avem curentul socialist, al conceptiei colectiviste, care
merge pang la comunism, in asa masura Inca idealul so-
ciethtii este pus in colectivitate; pe de alth parte avem cu-
rentul politic al liberalismului economic in directia con-
ceptiei lui Bentham, filosoful englez, care directie duce in-
tr'o oarecare masura spre sistemul scolii din Manchester
cu acel laissez faire, laissez passer", atat de mult repetat
in economia politica; si in ultimul moment avem curentul
economiei dirijate sau a dirijárii economiei cum i se
mai zice care in definitiv, intocmai ca celelate doua, nu
are la baià decat tot afirmarea factorului economic ca fac-
tor esential in evolutia societatii omenesti. Aceasta este
conceptia oare cum materialista a oamenilor de stat, inta-
rita sub influenta, de sigur, a lui Karl Marx despre care
aflam din gazete cä sunt astazi 50 de ani dela moartea lui
care socotea ca in evolutia sociala a omenirii, factorul
economic este singurul care decide.
Prea adesea se uita insä cá spiritul are rolul sau condu-
cator in societate, in mersul catre fericire. Caci, netaga-
duit, toata alcatuirea societatii omenesti, ce este altceva
cleat injghebarea sau cautarea de formule deosebite pen-
tru obtinerea fericirii? Dar dincolo de hrana, de aapost
si de imbracaminte, dincolo de instinctul de conser vane al

www.dacoromanica.ro
196 V. GH. ISPIFC

speciei, sunt motivele de ordin sufletesc, cari determina e-

volutia societatii i pe caH trebue sa le avem in vedere.
Daca in corpul nostru survine o durere fizicä, pe care tre-
bue s'o inlaturam, medicina îi face un punct de onoare
de a indeparta aceastä durere fizica. Tot asa daca exista
o situatie rea, care strica idealului spre care aspiram in
societate iatá cã exista un egoism intre indivizi, intre
clase, intre natiuni, care trebue temperat atunci inter-
vine factorul moral, care decide cel putin pentru un.
moment afirmam in mod egal cu cealaltä parte, cu par-
tea materiala.
Factorul moral este cheia echilibrului in societate.
Aci se pune problema religiunii, care este una dintre ma-
nifestärile prin excelentA ale spiritului. Religia nu este
dupà cum am citit in raportul general la bugetul statului,
in care Onoratul domn raportor socoate c5, religia este o
manifestare individualà, fata. de care Statul nu are nick),
obligatie" i Statul nu are dece sa intretina cultul, cultul
fiind o chestiune de constiinta personala"; dup5, care face
apoi o intreaga teorie asupra misionarismului eclesiastic..
Dar nu este asa, ci dimpotriva religia este in prim rand a
manifestare socIala.
Cetiti istoria intreaga a religiunilor. Ce este altceva.
religia cleat manifestarea colectiva a idealului uman, ma-
nifestarea colectivitatii in dorinta de a ajunge fericirea, pe
care crede ca o ajunge in identitate cu idealul etern, cu
Dumnezeu? Religiarecunosca fost studiata i poate fi
studiata in mai multe feluri: unii au incercat s'o studieze
din punct de vedere individualist, altii din punct de vedere
social. Studiul religiunii din punct de vedere individualist
ne duce la gäsirea specificului ei, caci si in materie religi-
oasa exista un factor comun. Este de mare interes sa stint

www.dacoromanica.ro
MISIUNEA CRESTINA IN ROMANIA NOUA 197

ce este acest specific, pentruca mune discutiuni ar dispa-

rea, daca am sti pozitia pe care ne aflam i ne-am cu-
noaste obiectul.
Punctul de vedere personal asupra religiunii 1-a susti-
nut americanul James H. Leuba in lucrarea sa: A psycho-
logical study of religion, its origin, functionand future,
New-York, 1918. Tin sa va arat in ce constä specificul re-
ligios servind un exemplu din James H. Leuba:
Iata un fochist, pe un vapor, care punand carbuni la ma-
sink este sigur ea acel vapor il va duce la tinta dorita,
intrucat a produs forta motrice si a asigurat iuteala va-
sului, aceasta siguranta, pe care o are cel ce pune carbuni,
este atitudinea tiinificà, adica fochistul este sigur de ra-
portul dela cauzi la efect; daca insa acelasi om sta im-
preuna cu alti prieteni i joaca la carti pierzand neintre-
rupt i apoi se scoala si se plimba, in jurul mesei, crezand
ea-0 poate schimba norocul, aceasta este atitudinea ma-
gi* dar cand o furtuna se iveste i ameninta vaporul,
toti sunt cuprin0 de groaza, i apeleazä le Necunoscut, la
puterea supranaturala ca sa le vina in ajutor, fochistul
ar putea fi vazut cazand in genunchi, ridicandu-si mainile
catre cer, aceasta este atitudinea religioasa. Din pullet de
vedere individual, evident, religia poate fi lamuritä i noi
analizam i acest punct de vedere, ca sa complacem ten-
dintei multora care vor sa fad, din religie numai o atitu-
dine personala.
Insa in acest specific al raportului omului cu suprana-
turalul este ceva in plus, un raport de umilintei, de depen-
denta. Vedeti, in legatura cu supranaturalul pot interveni
vrajitorii, magicienii. In cercetarile de antropologie sociala
pe care le facem asupra societatilor primitive pentruca
acolo este mai multä posibilitate de a observa ceeace este

www.dacoromanica.ro
198 V. CH. ISPIR

specific noi vedem ca sunt vrajitori ca solomonarii,

care spun apelor sà mearga i ele merg, norilor sa se
plimbe i ei se plimba, dupa cum le comanda, sau fac prin
farmece ca doi indragostiti sa se ia pentru motive pe care
noi nu le cunoastem, dar aceasta este o atitudine de magie,
nu de religiozitate. Magia se caracterizeaza prin siguranta
.si mandrie. Dimpotrivä atitudinea religioasa este o atitu-
dine de umilinta, de obedienta fata de supranatural, in
sensul lui Schleiermacher. Atitudinea de religie nu este a-
ceea de mândrie a vrajitorului, ci de umilinta i adau-
gam Ca aci intervine i un interes social, in sensul pe care
I. G. Frazer il defineste in cartea sa The Golden Bongh:
A study in Magic and Religion, London, 1890-1900.
Ceva mai departe. Tendinta de a interpreta religia in
sens personal este o tendinta care a devenit comuna in A-
merica. Si in Europa §i in America a aparut aceasta ten-
dinta in urma reformei religioase pe care ne-o explicam
din conditiile istorice in care s'a desvoltat viata religioasa
pana in secolul XVI.
Protestantismul, In lupta sa in contra autoritätii Bise-
ricii romane, a cautat sh scada, importanta serviciului re-
ligios, reducand religia la manifestäri individuale. Dar
chiar in protestantism, care §i-a facut un punct de dogma
din raportul liber cu Dumnezeu", chiar acolo avem Bise-
rica ca institutie de Stat. Slim Ca la toate tarile protestante
factorul social este hotaritor i atat de hotaritor, Ca la
Congresul care a avut loc la Stokholm in 1925, s'a pus si
s'a desbatut problema rolului social al religiei care, de fapt,
nu ar fi cleat in contradictie cu teza dogmatcä pe care o
afirmau, cel putin luteranii.
Mai departe, religia numai in mod eronat este inteleasa
in chip individual, caci cel mult ea poate fi o manifestare

www.dacoromanica.ro
MISIUNEA CRESTINA IN ROMANIA NOUA 199

de umilinta si de supunere fata de o fiinta supranaturala,

ca in anumite momente de meditatie religioash, dar nu in
intregul vietii omului. Daca luain i studiem pe om, care
este asa de complex si care a fost studiat pana acum mai
mult din punct de vedere somatic, in medicing, in patolo-
gie, daca 11 studiem in antropologie, ca stiintà proprie, care
ne duce in directia psihologica, a studiului sufletului ome-
nese, dar si in directia studierii societatii omenesti, atunci
religia trebue studiata nu numai din punct de vedere indi-
vidual, ci si din punct de vedere social. Cercetarile, care
s'au fdcut in domeniul etnografiei i antropologiei sociale
in ultimul moment, au aratat ea' religia trebue sa o definim
nu numai ca raportul liber de dependentä a omului cu
Dumnezeu", ci raportul liber de dependenta a omului cu
Dumnezeu, intr'un mod recunoscut de societate, care este
Biserica 1). In acest sens, care este o data sigurd a cerce-
tarii factorilor sociali ai vietii omenesti, religia nu trebue
tratata ca o manifestare pur individuala, ci ea trebue in-
teleasa ca un factor social si ca atare trebue tratata; iar
Statul daca este vorba sa faca politica religioasa are inte-
res hotaritor sa se ingrijeasca de aceasta institutie, care
este Biserica. Asa dar, dupà rezultatele antropologiei so-
ciale, putem spune ca in mod constant individul i societa-
tea coexista, am putea spune ca dela creatiunea lumii in-
dividul si societatea au fost impreunä: intai Adam si Eva,
dupa aceea s'a continuat speta omeneasca. Niciodata omul
n'a fost singur, deci niciodata nu se poate vorbi de o mani-
festare pur individualä. Daca misticii aspirä catre Divini-
tate, acestea sunt manifestari de meditatie religioasa sin-
1) 0 documentare complectä a acestui punct de vedere, se poate
vedea in lucrarea mea: Introducere in studiul Religiunii comparate,
Bucuresti, 1915.

www.dacoromanica.ro
200 V. Gil. ISPIR

guratece, cari nu imbratiseaza manifestarea complectä a

religiunii.
Este de mare interes sa dam lamuriri acestor lucruri,
pentruca. ele ne vor pune in contact cu conceptia pe care o
avem noi despre religie, despre raportul acesteia cu socie-
tatea si mai departe despre raportul ei cu natiunea.
Ma opresc putin la problema natiunei, care este o noti-
une, ce trebue definita. Multi in definitia natiunii pornesc
dela aptitudinile particulare pe care ea le arata i o defi-
nese ca atare. Din punctul de vedere al antropologiei so-
ciale, evident ca o natiune este in stânsa legatura cu teri-
toriul, care conditioneaza manifestarea grupurilor sociale;
apoi natiunea este in stransa legatura cu rasa si pe bun&
dreptate, caci rasa este aceea care prin sangele ei, asigurd.
continuitatea spetei umane; dar natiunea mai este in lega-
tura cu limba, cu traditia, cu obiceiurile; sunt dupà aceea
hotaritoare toate credintele i datinile, nu poti defini
o natiune in fara de acest factor. Mai mult, natiunea este
o organizatie socialà. Prea multi au uitat de acest lucru.
Dar afirm poate ceva mai riscant inaintea d-voastre: o
natiune se defineste si in raport cu aspiratiile ei. Deci nu
putem defini o natiune numai dupà anumite grupuri ele-
mentare cari se constituesc, ci ca pe acel popor, care traind
pe acelasi teritoriu are unitatea credintei, a datinelor, a
limbei, a organizatiei sociale si a aspiratiilor i, de multe
ori, noi judecam natiunile mai mult dupà aspiratiile lor.
Daca este asa, in definirea natiunii trebue sa avem in
vedere toate aceste componente, fie ca uncle progreseaz5,
mai repede, fie ca altele aspira intr'o masura mai lenta,
caci suma lor e natia. Cercetând istoria vom gAsi, evident,
ca natiunea noastra in constituirea ei datoreste atat de
mult factorului religios. Biserica este aceea care a contri-

www.dacoromanica.ro
.311ISIUNEA CRESTINA IN ROMANIA NOIJA 201

buit la intemeierea Tärilor si la pastrarea integritätii noa-

stre nationale, Biserica este aceea care a contribuit la sus-
tinerea materiala a statului si la inaltarea prestigiului nos-
tru cultural. In conferintele precedente, mai cu seama a
d-lui I. Nistor, ni s'a atras atentia asupra rolului mare
pe care 1-am avut noi prin Biserica noastra in Transilva-
nia, in Ucraina i in Po Ionia; nu mai vorbim de rolul deo-
sebit pe care I-am avut in Orientul apropiat, incepand dela
Sf. Munte i pada, la Sf. Mormant, unde prin asistenta pu-
blica i prin ridicarea de locasuri sfinte, cultura noastra
s'a afirmat.
Acestea fiind punctele noastre conducitoare, vom a-
firma ca reforma Romaniei fiindca de aceasta este
vorba: de o reforma in vederea consolidarii ei gresit se
pune numai pe terenul economic, pe echilibrul bugetar sau
pe chestiunea fiscala, ci ea trebue sa fie pusa i pe acest
teren al moralului, al eticului, al spiritualului. Oricat de
mare va fi criza economica sau financiara, care atrage pri-
virile tuturor, exista o criza mai mare cleat toate, este
criza morala, si atunci actiunea de consolidare a Romaniei
trebue dusa in mod obligator pe aceasta cale a moralului.
Pe ham religiei i moralei va fi alcatuita Romania Nouä
pi numai astfel ea isi va afirma rolul ei in concertul tutu-
ror celorlalte popoare.
In privinta justitiei, invatatura crestina statuiaza prin-
cipii juridice cari fac posibilä asigurarea legaturilor bune
dintre oameni, indeamda la acea traire in mod cinstit, In-
dreptäità de moralà, care sä asigure linistea in societate,
atatea lucruri de mare interes care due la siguranta in so-
cietate: ceeace tie nu-ti place, altuia nu face", sau altfel:
fá ceeace tu doresti sa-ti fad, altul", sau mai mult: iu-
beste pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta si din

www.dacoromanica.ro
202 V. Gll. ISPIR

tot cugetul tau, iar pe aproapele tau ca pe tine insuti". A-

ceste reguli nu sunt numai obligatiuni individuale, asa cum
statul vrea s. angajeze pe misionari cu raspunderea lor,
ci devin comandamente ale intregei societati omenesti.
Iubirea nu are numai sensul pe care il dä poetul Vlahuta:
Iubire, sete de viata, tu esti putere creatoare" ci devine
o lege supremä a vietii omenesti.
In sensul acesta intrucat ma priveste nu impar-
t4esc de loc punctul de vedere al naturalistilor, care a-
firma ca legea vietii omenesti este lupta pentru existenta.
Aceasta poate sa fie adevarat in domeniul naturii moarte,
sau in domeniul intreg al manifestarii naturii in conjura-
toare, nici de cum in domeniul societatii omenesti. Eu im-
partasesc- parerea sociologiei, care sustine ca in societatea
omeneasca sunt alte legi decat acelea ale naturii inconju-
ratoare si ele ne comandä. Aceste legi caH comanda in so-
cietatea omeneascä nu sunt de lupta, ci de apropiere, de ar-
monie. De pilda iubirea devine lege de organizare a socie-
tatii. Asupra acestui subiect se pot tine multe conferinte,
insa, noi luam aceasta numai ca o data.
Avand aceste conceptii despre viata sociala, reformele
care se vor face vor porni in aceasta directie: altul fiind
punctul de plecare i rezultatul va fi altul. Nu poate fi
vorba, cum un grup de intelectuali inclina sã. creada, ca so-
cietatea de maine va fi individualist& sau cum alt grup de
oameni crede ca va fi socialista. Daca este vorba de o cre-
dinta universala, societatea de maine nu va fi nici liberala,
nici socialista, ci liberal-socialista, care ar cuprinde cam
ceeace preconizeaza L. Bourgeois in Solidarité", sau Paul
Gaultier in L'Ideal modern". In aceasta carte admirabila
Paul Gaultier, cerceteaza coliziunile care sunt intre liber-
tate si egalitate unele partide politice se bazeaza pe e-

www.dacoromanica.ro
MISIUNRA CRESTINA IN ROMANIA NOUA 203

galitate, altele pe libertate i ajunge la concluzia ca a-

ceste coliziuni vor fi inliturate prin spiritul de cooperare,
de fraternitate. Cred profund Ca tocmai in aceasta directie
se va gäsi solutia reformelor societatii de maine.
Idealul modern este, trebue sa fie crestin.
Asa dar, mersul societatii depinde de conceptia pe care
o avem asupra vieii sociale, conceptie care poate varia
dela animalitate la spiritualitate, care insa in ceeace ne
priveste, noi o identificam cu conceptia politica teologica.
Indraznesc sä spun, pentruca este vorba de a afirma anu-
mite convingeri i acesta am inteles ea este rolul aces-
tor conferinte: ca in depling sinceritate sa ne formulam
credinta noastra cä aceasta conceptie politica teologici
nu este ceva perimat, cum le place unora sa spur* ci ea
explich ceeace stiintele sociale afirma cu mai multa putere.
N'asi vrea sä jignesc pe nimeni, dar eu stiu ce este fo-
rul nostru suprem, al intelectualitätii in Universitate, c.
sunt colegi i prieteni caH poartä Inca reminiscenta rezul-
tatelor stiintifice de acum 50 de ani i mergand impreunä
cu dansele fac anumite afirmatiuni. Toata lumea stie ca
intr'un anumit moment Auguste Comte a decis soarta fi-
losofiei contemporane, in directia pozitivismului, ca numele
lui era pe buzele tuturor : les trois états", adici intr'un a-
numit moment omenirea a trait o stare teologica, dupa care
a urmat o faza metafizica i apoi faza contemporana, care
este starea stiintificä. Deci noi oamenii de stiinta suntem.
emancipati de toate superstitiile religioase, cari apartin
celor de demult, suntem emancipati de toate superstitiile
metafizice, noi suntem aceia caH traim in epoca tehnicei
moderne!
Nimic mai eronat cleat aceastä atitudine. Astazi, cand
istoria nu se mai Valorifica din punct de vedere pragmatic,

www.dacoromanica.ro
204 V. GI-I. ISPIR

adica cu multimea volumelor care se pot scrie de multe ta-

lente sau genii, astazi cand istoria se cerceteaza mai cu
seama din punct de vedere psihologic i social, cautandu-se
fapte ce cad in ambianta lor generala, astazi cand avem po-
sibilitatea sä cunoastem prin studii de etnografie popoarele
primitive si sà. verificam dad, se succed conceple teolo-
gica, metafizia i pozitivista, noi afirmam pe baze tlln-
tif ice ca in societatea primitiva fie in Africa centrala,
fie in Australia coexista cele trei atitudini: teologica,
metafizica i tiinificà. Toti acesti factori pe cari ii luam
in cercetare intr'un mod deosebit, evoluiaza de multe ori
simultan. Deci nu poate fi vorba de evolutia societatii o-
menesti pe etape in sensul lui Aug. Comte, ci aceasta evo-
lutie are alt mers cleat acela pe care 1-a crezut secolul al
XIX-lea.
Daca este asa, atunci noi avem conceptia teologica, acea
conceptie care sustine cà lumea este facuta de Dumnezeu,
ca Dumnezeu a facut cerul i pamantul, marea i toate
ate sunt intr'insele, vazute i nevazute", cà noi suntern
fiii lui Dumnezeu si flind fiii lui Dumnezeu suntem frati
intre noi, credem in Iisus Hristos, care este Fiul lui Dum-
nezeu, nascut din Taal inainte de toti vecii, si care ne in-
dreapta spre acea intelegere a lui Dumnezeu, cum ne ru-
gam in Tatal nostru care-le esti in ceruri". Prin El noi
obtinem mantuirea i aspiram catre imparktia lui Dunme-
zeu, pentru care ne rugam sa fie precum in cer si pre pa-
mane. Cu aceasta conceptie altfel pornim in reforma so-
cialä.
Dar nu acesta este subiectul nostru. OH cum, acest pos-
tament teoretic Si aceasta credinta. este baza crestinismu-
lui. Ar mai fi intrebari de pus de asemenea natura: ce a
facut crestinismul pentru omenire, sau ce poate aduce cres-

www.dacoromanica.ro
MISIUNEA CRESTINA IN ROMANIA NOUA 1:)5

tinismul pentru Romania? Crestinismul este mai mult o

atitudine decat o solutie de viata. Se dau mai multe solu-
-tiuni crizei actuale, crestinismul da una singura: da ii-
nitea sufleteasca, el indeamni spre pacea spiritualá. Daca
am ceti cartile sfinte, acele carti din care se desprinde spe-
cificul religios, am vedea linistea sufleteascä pe care o a-
duce atitudinea religioasä. Cetiti Quo Vadis" de Sienkie-
ivies 0 vä yeti lamuri in alta forma de ceeace este religiu-
/lea. Duceti-va la filmul Semnul Crucii" al lui Cecil B. de
Mille i vedeti cum crestinii mergeau la moarte, cantand.
In numele lui Iisus Hristos Mercia si Marcus Superbus su-
far martirul la anul 64. Acesta era prefectul Romei, cum
nimic nu-1 atragea intr'un anumit moment, impreuna eu
aleasa lui merge ea sa sufere martiriul; era credinta, era
.convingerea completa Ca vor merge in lumea fericirii.
Ce este crestinismul? Eu as indräzni mai mult sa
spun: ce nu este crestinismul? Sigur crestinismul nu
este urh, nu este violenta, nu este ucidere. Doar Vechiul
Testament insusi a spus sa nu ucizi" si nu pot sä inteleg
cum grupurile sociale, cum atitudinile sociale, caH se nu-
mesc crestine, propaga ura, violenta i uciderea, este un
non sens. Legea crestina este legea iubirii, a iubirii intre
indivizi, intre clasele sociale, a iubirii intre natiuni. Legea
,crestina afirma infrätirea popoarelor. Triumful crestinis-
raului pana in secolul al IV-lea, ce a fost altceva cleat
triumful acestei idei i dupi aceasta data in alte patru se-
cole ce a fost altceva cleat afirmarea acestei virtuti a iu-
birei ? Cand Biserica romana a incercat sa-si asume o pu-
tere temporara, a incetat sa-si indeplineasca rolul ei speci-
fic si s'a dedat la o multime de compromisuri, cari au fa-
cut pe papi sä coboare misiunea ei. Atunci Biserica a de-
-Arena o forta politica, dar n'a mai fost pe linia Infiinárii

www.dacoromanica.ro
206 V. GH. ISPIR

Cre§tinismului. Biserica ecumenick aceea care a urmat pe

Apostoli in sensul in care au propoveduit ei, afirmä acest
precept, de care nu trebue sä ne indepartOm niciodatä:
Dragostea nu inceteaza niciodatà". (I Cor. XIII, 4-8).
Ce a adus Biserica pentru omenire? A adus man-
gAerea sufleteasca., linistea multumitoare in conflictele de
credinta care erau atunci in lumea greco-romanà. In afarä
de cultul penatilor, larilor, protectori ai casei, Romanii an
introdus tot felul de credinte ale Orientului. Am avut pri-
lejul sä väd, chiar anul trecut la Pompei o intreagä civili-
zatie romang. Va asigur, ca am calgtorit mult in Europa,
am cunoscut multe orase ale acestui continent, dar civili-
zatia noastrà nu se aseamána cu civilizatia dela Pompei.
Totu0 acea civilizatie nu avea o credinta sigurà; oamenii
de atunci erau total nernultumiti fatä de rhspunsurile la
problemele mari ale vietii: de unde venim i unde mergem.
Cre4inismu1 a adus dreptatea socialà, in sensul, cä pri-
vilegiile cari erau in seama unor clase conduatoare, au
disparut treptat. A adus eliberarea oamenilor din sclavie
nu deodatä, ci cu timpul, prin evolutie. Un gest admi-
rabil se poate desprinde din legatura pe care Filimon a a-
vut-o cu Onisim, primindu-1 nu ca rob, ci mai sus de rob,
ca frate iubit in Domnul.
Atitudinea, care se manifestä in cre4inism, in deosebi
egalitatea in fata lui Dumnezeu, a dus la o atitudine deo-
sebitä, care nu se gOsea in celelalte religiuni.
Crestinismul a adus organizarea pe care trebue s'o ia a-
sistenta socialO: infiintarea de ospicii, de spitale, cad in
Evanghelie gasim: cel ce dä un pahar de apd, in numele-
ineu 11 dä i nu-.0 va pierde plata sa". (Mt. X, 42).
Dar cre.§tinismul a adus ceva mai mult, a adus misiunea,
raspAndirea credintei lui Iisus Hristos in toatà lumea.

www.dacoromanica.ro
TIVIISIUNEA CRESTINA IN ROMANIA NOUA 207

Cuvantul misiune este un cuvant necunoscut la noi, dar

un cuvant foarte vechi i foarte cunoscut pretutindeni ; el
apartine tuturor religiunilor, cäci toate religiunile au avut
misionari. i la celelalte religiuni, trecute i prezente, e-
xista o misiune interni si o misiune externa.
Misiunea este obligatia de a rispandi sau trimiterea pen-
tru a raspandi invatatura crestina la alte popoare, la cei
necredinciosi. Este o indatorire a noastra, a crestinilor,
care rezulti din doug motive: din loialitatea pe care o avem
fata de Iisus Hristos si din responsabilitatea pe care o a-
vem fata de semenii nostri. Din clipa in care Iisus Hristos
ne-a trimis sä predicam, avem datoria sä mergem i sa
raspandim cuvantul Domnului, caci in Evanghelie chiar,
se spune: mergeti i propoveduiti Evanghelia la toate po-
poarele". (Mrc. XVI, 15-26).
Raspandirea Evangheliei este misiunea religiei, a Bise-
ricii lui Iisus Hristos: aceastä Evanghelie se va predica
la toate popoarele i and va ajunge la toate neamurile, a-
tunci va veni sfarsitul". (Mt. XXIV, 14).
Se poate vorbi foarte mult despre ceeace a ficut crest-
nismul pentru diferitele popoare necrestine i despre con-
tributia civilizatoare pe care a adus-o Biserica cresting, in
lume, dar nu este subiectul nostru.
Intrebarea pentru noi este: ce poate aduce misiunea cres-
ting.' in Romania Noua., in Romania de astazi ? Eu cred
ca pot desprinde cateva postulate ale momentului de as-
tazi. Recunosc &à este greu, chiar indraznet, mai cu seama
ca acest lucru incumba altor autoritati, ierarhiei, forurilor
noastre hotiritoare, totusi in deplina umilinta voiu in-
drgzni.
Socot, c. cel dintaiu punct al misiunei crestine, este ca

www.dacoromanica.ro
208 V. GI-1. ISPIR

sa conserve ethosul romanesc, obiceiurile i datinile noastre

pe cari le avem si nu trebue sä ni se schimbe; conservand.
acest ethos romanesc, Biserica ortodoxi este datoare sa.
adua- o intarire a vietii spirituale, un nou entuziasm, un
entuziasm temperat in societate. Inteo vreme in care so-
cietatea omeneasca este cum este 0, as indrazni sa afirm
in special, intr'o vreme in care conduchtorii politici sunt
cum sunt, in acest moment trebue sä vie cineva care sa a-
duca un entuziasm sporit, spre o intarire a vietii spirituale..
Din criptele voevodale dela Curtea-de-Arges ale lui Neagoe
Basarab, Carol I i Ferdinand-cel-Mare, intemeetorii dinas-
tiei noastre si din criptele dela Sf. Gheorghe, ale lui Con-
stantin Brancoveanu, putem lua pilde de urmat, si in po-
litica extern6 si in politica interna.
In al doilea rand Biserica crestina este datoare sä lupte
pentru inchegarea unitatii noastre sufletesti. ImparatuI
bizantin Justinian, a dus lupta pentru a lega Biserica de
Stat. Mult a fost criticat acest irnparat, mai cu seama pen-
tru razboaiale lui nenorocite, pe care le-a dus In altä direc-
tie decat aceea, in care trebuia sa, le dud., le-a dus in
Occident i a neglijat Orientul ceea ce a facut ca la sfar-
situl vietii sale Imperiul sa-si piarda din putere. Dar ori-
care ar fi critica politicei lui Justinian, totusi se va recu-
noaste ca politica lui a fost aceasta unitate de conducere
sufleteasca a imperiului stiti Ca prin religie el a dorit sä.
ailiä unitatea imperiului pe atunci nu se vorbea de na-
tionalitate a vrut sä lege credinta de stat. Dela el ne-a,
ramas dad, nu ma insel precizarea formulei foarte
drepte cà Biserica este sufletul Statului, cum Statul este
corpul Bisericii". Ori, aceasta insemneaza enorm de =it,
enorm de mult pentru cine cunoaste istoria Bisericii uni-
versale, este un progres extraordinar, in care ideea cres-

www.dacoromanica.ro
MISIUNEA CRESTINA IN ROMANIA NOUA 209'

tinä se afirma, am putea spune, ea este apogeul politicei

cre_stine. Ar fi mult de discutat asupra acestor lucruri.
Multi istorici cred cä din aceasta alianta cu Biserica, Sta--
tul Ii pierde din independenta sa, admitand prioritatea pu-
terei eclesiastice, iar puterea temporala nu se poate afirma.
pe planul cel mai inalt, ordinea de stat deci, iese scazuta.
Dar aceasta este o obiectiune nefundatä, pentruca Bise--
rica s'a inchegat complet in istorie de atunci. Ba poate, ca
ar fi acum momentul ca Biserica sä lupte pentru un stat,.
o lege, o credinta.
Mai mult decat atat. Desigur ea Biserica ortodox& tre-
hue sà lupte pentru intárirea credintei. Cuvintele Domi-
nus illuminatio mea", care stau scHse pe frontispiciul U-
niversitatilor engleze, ar trebui sa le gasim si la noi, unde
lumea incepe sa uite obligatiile spirituale fundamentale.
Materialismul ne inconjoara: nu nurnai conducerea supe--
rioara a societatii, dar i mersul ei este dominat de mate-
rialism. Atitudinea crestina este insä contrarie acestui ma-
terialism.
Preceptele Bisericii sunt adevaruri de credinta spiri-
tuala. Vorbind de cultura poporului, aceasta cultura trebue
indrurnata intr'o anumita directie i aceasta directie este
in sensul spiritual al credintei in Dumnezeu. Gaud vorbim
de cultura poporului, adesea oH nu ne dam seama de pos--
tulatul central; credern ca radio, cinematograful, teatrur
§i scoala contribue la desvoltarea culturala a poporului
la sate au ie0t i acele numite Atenee populare; dar ui-
tam ea toate aceste sunt mijloace de propaganda si ca la
nimic nu folosesc, daca lipse.ste credinta in Dumnezeu..
Toate acestea vom vedea, sunt forme de realizare ale edu-
catlei poporului, dar ceea ce intereseaza in primul rand
este obiectivul sau cum se spune la armata ceea ce a-
.

1.4

www.dacoromanica.ro
,210 V. GH. ISPIR

vem in fata: directia drept nainte". Din clipa in care se

cunoaste directia, poti indrepta pasli care tinta fixata.
OH, oamenii pornesc dela lucruri secundare, uitand funda-
mentalul.
In aceasta chestiune s'ar putea vorbi mult; eu schitez
numai sumar, 0 prima problemä ar fi ca acesti conducatori
ai nostri sä fie readusi la creclinta, pentruca ei, din con-
ditiile istorice pe care le cunoastem, s'au indepartat de
xredinta adanca a poporului de jos. Si dacà este o problemä
aceea a luminarii poporului de jos, pentruca pang acum
-stiinta n'a patruns inca in stratul adânc al masselor, am
putea spune cä este un postulat al momentului de a rea-
-duce la credinta pe cei de sus.
Cunosc vieata parlamentara, am avut norocul sa fiu
eu in Parlament, i tiu care este atitudinea oamenilor
nostri politici. Ii rugam sa inceteze de a mai vorbi de
vieata religioasä a celor multi, care ne atinge pe noi. Alt-
fel as intelege: daca este vorba sa ne interesam si de Bise-
rica, atunci sa fim in alt spirit. De pilda Lord Churchill,
afirma ca cetesc sfanta Scriptura ca sa am sugestii pen-
tru reformele sociale", asa inteleg.
In prezent exista o fundamentala problema a culturii
.nationale. Regret ca nu este I. P. S. Patriarhul. Romaniei
aci, regret ca nu este Domnul Ministru de Instructie aci, sa
,auda ca inaintea tuturor formelor pe care le realizam in re-
formele educatiei poporului, ceea ce intereseaza este spi-
ritul director, ca sa circule aceeasi seva de jos si pâna sus.
Asa dar, nu se poate vorbi de religiune in sensul in care
vorbea un fost ministru de finante, cä Biserica nu inde-
plineste o conditie esentiala in societate" cum spune ono-
ratul raportor la discutia bugetului, ca religia e o chestie
de constiinta personala": domnii acestia vorbesc pro domo,

www.dacoromanica.ro
MISIUNEA CRESTINA IN ROMANIA NOUA 21

ei lucreaza in sensul culturii pe care au capatat-o. Dar mo--

mentele din istorie, care sunt lipsite de credinta, sunt mo-
mente de decadent& completa pentru societate. Romania_
s'a intregit, am facut-o mare pentru intaia oara in istoria
neamului nostru, ca sa fie condusa spre glorie, i aceasta
glorie nu se poate obtine prin lipsa de credinta.
Deci renasterea spirituala a culturii romanesti trebue sä.
fie un postulat al Bisericii. Biserica este obligata sa dea
obiectivul culturii in aceasta tara, care obiectiv nu poate
fi decat in directia: Taal nostru carele esti in ceruri"...
Dar acestea sunt consideratiuni teoretice. Mergem mai
departe. Biserica este datoare sä intreprinda o actiune de.
moralizare a vietii noastre publice. Ea trebue sa fie in-
dreptar in disciplina intelectuala, severa in vieata moralä.
si sociala, sa indrumeze in actiunea de toate zilele.
Biserica este datoare sä predice cu curaj Evanghelia lui
Iisus Hristos, moralitatea inalta a vietii sfintilor. Noi nu,
trebue sa uitam pe Ioan Hrisostom, pe Grigorie Palama,
caci prin caragerul lor, Biserica crestina se poate mandri..
In acest sens Biserica crestina trebue sa afirme puterea.
morala in societate si in vieata politica.
Doamne, Cate n'ar fi de vorbit in chestiunea moralitatii
politice, in cari noi vrem sa credem, de morala Camerei sL
anticamerei, de morala afrimatiilor secrete intr'un anumit
sens i morala afirmatiilor in alt sens facute in fata po-
porului, care aplauda la unghiuri de strada! Sunt probleme
fundamentale in moralizarea vietii publice, care incumba,
in primul rand Bisericii i daca Biserica nu intervine ea
este de vina, dad, societatea este Cum este!
Biserica va trebui sä lupte, mai departe, pentru drep--
tatea sociala. Reformele sociale trebuesc facute pe baza
Sf. Scripturi. Recunosc, in Biserica nu se pot gasi sisteme:

www.dacoromanica.ro
212 V. GH. ISPIR

politice, dar reformele sociale, trebue sä pastreze spiritul

Bisericii.
Colegul meu Serban Ionescu a spus ea Biserica nu da.
un sistem social". Dar ea da o atitudine, ceea ce am afir-
mat dela inceput. Problema asistentii sociale, a caritAtii
publice, apartine Bisericii.
Biserica trebue sã intreprinda o cruciada pentru a lupta
impotriva kelelor sociale. Ea trebue sa civilizeze mijloacele
coercitive, cari sunt in practica de toate zilele mai cu
.seama la infractiunile penale. Am cere din acest punct de
vedere, dacä n'am fi prea severi, ea insusi Ministerul Cul-
telor sa se mute la Ministerul de Justitie, ea si se arate
prin aceasta ce mare importanta are pentru Biserica drep-
tatea, acea dreptate, de care inseteaza lumea in momentul
de fata.
Dar sunt i problemele specifice ale momentului. Biserica
este chemata astazi, din nefericire, sa se apere pe sine, sl
ia o atitudine in contra bolsevismului si in contra anar-
hismului. Aceasta lupta trebue dusa din convingere patrio-
-tick pentruca sovietismul, asa cum il cunoastem si-1 cu-
noastem foarte bine din presa straina si din relatiile diplo-
matice pe cari Uniunea Sovietelor le are cu celelalte state
stim Ca nutreste o atitudine de antireligiune, de ateism.
Biserica este datoare sa lupte impotriva acestui curent
pentru intarirea solidaritatii sociale. Biserica, prin for-
mula ei, a iubirii de oameni, este pentru fratia tuturor cla-
-selor sociale i cum am spus a tuturor indivizilor; ea
nu poate sa lase ea un curent adversar ei, cum este boIse-
vismul, sa nimiceasca din radacini aceasta infratire. Ori
unde este un nucleu comunist, acolo este si chemarea preo-
tului ; unde este preot sau parohie, biserica misionara sa-si
faca datoria ei, pentru ca aceste nuclee anarhice sä nu mai

www.dacoromanica.ro
1/ISIUNEA CRESTINA IN ROMANIA NOUA 213

la flinta. Statul Roman nu poate avea sprijin mai mare,

mai puternic pentru consolidarea lui decat in Biserica, sin-
gura in stare sh intireasca solidaritatea nationala i res-
pectul autoritatii.
Mai departe fiindca noi aratam numai postulatele,
fara sh intram in detalii, vom spune cà Biserica este da-
toare sa lupte pentru Educatia 'Jaen: Pacea mea o dau
voua". Astfel Biserica va lupta pentru infratirea popoa-
relor, va lupta in contra razboiului i va duce o actiune de
pace. Nu pacea romana, care era bazata pe nedreptatea
unui popor, care s'a intins asupra celorlalte popoare, ci va
fi pacea crestina in care fiecarui popor sa i se dea ceca ce
este drept sa i se dea, va fi acel concert al popoarelor, care,
bazat pe justitia socialä, lasa pe fiecare sa traeasca in tara
sa i pe noi sä traim pe teritoriul tarii noastre. Cei earl
cauta razboiu sunt robi ai lui Mamona, dar noi nu vom face
cleat sa aparam neamul i dreptul nostru.
Biserica lupta pentru solidaritatea omenirii. In acest
sens de solidaritate a omenirii, Biserica a trimis misiuni la
diferite popoare: la unele a fost cu putinta, la altele nu.
Dar misiunea externa" numai acest cuvant a pro-
vocat la noi discutiuni.
Mai cu searna child eu intr'o lucrare intitulata Indru-
marea misionara", am vorbit de posibilitatea pentru viitor
a misiunii noastre externe, am avut o critica loialä, dar ne-
fundata dupa parerea mea &and mi se obiecta ea la
noi, un popor incepator, nu se poate vorbi de o misiune ex-
terna. Dar, sunt popoare tinere ca Suedezii i Norvegienii,
sunt popoare mici ca Danezii si Olandezii, cari au mi-
siUni i cand astfel de popoare au misiuni, nu inteleg cum
Romania, cea mai mare tara ortodoxa in momentul de fata,
ilu ar putea avea 0 misiune.

www.dacoromanica.ro
214 V. GH. ISPIR-

Noi am dus i altadata aceasta actiune de raspandire

mai departe a crestinismului. Am avut de mult legaturi cu
Orientul apropiat, pang Ia Muntele Athos si pana la Sf..
Mormant. In calatoria pe care am avut fericirea s'o fac la
Sf. Mormant, am vazut urmele culturii i civi1izaiei noas-
tre in acele parti. i atunci greutatlIe financiare erau tot
atat de mari cat sunt astazi. Dad, atunci Biserica romana,
prin umilii ei ctitori i sprijinitori putea sa facà atatea lu-
cruri, ce nu ne putem astepta In momentul, cand avem o
intregire a tuturor provinciilor romanesti?!
Dacä este chestiunea sa aspiram catre viitor, ce ne im-
piedica pe noi, cari suntem cel mai mare stat in Biserica
ortodoxa, dela o misiune?
In Egipt, in Palestina, in Siria, Turcia este un camp de
misiune, in care noi am putea lucra.
Rusia a sustinut o misiune in China si in Japonia, una
dintre cele mai frumoase misiuni crestine care exist& in
Japonia; nu am avea noi acum obligatia sä contribuim la
aceastä misiune ortodoxii in celelalte parti?
Sunt sugestii pe care le formulez, dar pe care Biserica.
in mod obligator trebue sä le aiba in vedere, pentrucä mi-
siunea este reflexul vietii religioase: in masura in care
Biserica se extinde mai departe, in acea masura .ea dove-
deste viabilitatea ei. Intocmai ca un izvor care vine din.
munte: intai curge lin, cristalin, dar dupi ce ajunge in
campie si se adauga alte ape, din rauri, devine fluviu, se
revarsa i aduce rod manos. Asa Si Biserica dovedeste bel-
sugul i valoarea ei, in masura in care da i altora din fo-
loasele sufletesti ale unui popor care se inching lui Iisus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Daca misiunea crestina este un
reflex al vietii religioase i o conditie a progresului in lume,
atunci ea trebue indreptata spre domeniile coloniale, ca st

www.dacoromanica.ro
MISIUNEA CRESTINA IN ROMANIA NOUA 215

aduce, i pe acele popoare in concertul civilizatiunii cres-

tinesti.
Aceasta este o chestiune de viitor.
Biserica este datoare sä iasa din zidurile ei, sä infrunte
valurile vremii i sà arate obiectivul principal al vietii con-
temporane. In toate manifestarile: in arta, in politica, in
§tiint.a, ea trebue sa dea idealul conducator. Ce asteapta
lumea dela Biserica, este ca ea trebue sä rezolve in sens
crestin toate problemele zilei : politice, economice i cul-
turale. In masura in care ea reuseste in aceasta. directie,
in acea mesura si-a indeplinit misiunea ei. Atunci misiunea
crestine va zidi puterea spiritualà, de care si portiie iadu-
lui se vor sfarma".
In subsidiar intentionat folosesc acest termen juri-
dic o alta problem& care se impune Bisericii, este lupta
impotriva sectelor religioase, care destrama unitatea sufle-
teasca a neamului nostru. In aceasta privintA nu voiu
spune mai mult cleat ceea ce am spus la Congresul din
Stockholm, când Rev. S. Parkers Cadman, unul dintre cei
mai mare oratori ai Bisericii americane, intreba cum stau
adventistii i baptistii din Biserica noastra.
Am raspuns ce, din mila lui Dumnezeu suntem crestini
si din punctul Dv. de vedere puteti considera dace, suntem
sau nu pe drumul drept, dar suntem crestini i ce frumos
lucru ar fi ca in loc sà duceti lupta impotriva noastra,
cari din mila lui Dumnezeu ne inchinam Domnului Hris-
tos, sä mergeti in altä parte a lumii sä faceti misionarism:
in Africa centrala, in Asia intreaga, in Australia!"
Lumea are astazi aproape 2 miliarde locuitori si din
acestia cati sunt crestini, indiferent de confesiune si de
toate sectele? sunt 800 milioane. Mai ramen 1 miliard
200 milioane, care ince nu s'au bucurat de lumina crestina.

www.dacoromanica.ro
216 V. GH. IPIR

Atunci acestor sectanti le spunem: pentru numele lui.

Dumnezeu! lAsati-ne in pace, duceti-va la popoarele necres-
tine pentru a raspandi cuvantul Evangheliei i vä vom
multumi!"
In rezumat, in urma acestor constatari, putem afirma.
cà situatia lumii este de asa maniera, 'Meat ea cere in mo-
mentul de fata interventia Bisericii. Lumea are nevoie
de crestinism, are nevoe de Iisus Hristos. Acesta este
faptul.
Religia crestina este incontestabil, pentru toti cercetato-
rii de religiune, superioara celorlalte: clack n'ar fi cleat so--
lidaritatea intre oameni si acea dreptate sociala, pe care o.
afirma, daca n'ar fi decat credinta in Mantuitorul Hristos,
care rezoivä toate problemele, si tot am vedea, cat este de
superior crestinismul.
De sigur cä noi Romanii ne caracterizam prin toleranta.
dar aceasta nu impiedica sä afirmam ortodoxia noastra.
in fiecare moment.
Spuneam ca Biserica are o misiune in Romania Nouä..
Am aratat unele dintre postulate. Ce poate face Inca Bise-
rica pentru a indeplini aceasta misiune? care sunt caile
sau mijloacele pentru indeplinirea misiunii ?
'Dana acum am pus principiile de baza. Inainte de a.
proceda la actiunea de realizare a postulatelor misionare
socot ca trei lucruri trebuese lämurite dela inceput:
Intaiu Biserica nu-si poate indeplini scopul ei misionar
daca nu are o organizatie solida. Din acest punct de vedere.
eu va märturisesc, cä sunt nentru Statutul organic al Bi-
sericii Ortodoxe Romane. Eu cred ca la 1925 s'a facut ua
progres, and s'a introdus in lege principiul autonomiei si
al constitutionalismului. Dar este o gresealä dincolo de
munti, cand se crede Ca aceasta reforma este datoritä nu-

www.dacoromanica.ro
iMISIUNEA CRESTINA IN ROMANIA NOUA 217

mai spiritul mitropolitului Andrei aguna, caci i noi din-

coace de munti in tara veche am avut pe un Grigore Mincu-
lescu, pe un Veniamin Costache, pe Varlaam, etc., Meritul
Mitropolitului aguna este netägaduit, ca a cunoscut i a
inteles greutatea timpului, in care a trait.Stiu ca in aceasti
aall sunt multe personalitati caH au altä parereinsa eu
afirm in deplini sinceritate si in sinceritate cand afirmi,
totul se iarta cä marele Saguna a prevazut cele ce aveau.
.sa se intample si a vrut sa angajeze la interesul Bisericii
toata turma drept crediuciosilor. Nu Statutul lui _Saguna,
asu Statutul cutarui mitropolit sau cutärui Partiarh, ci un
Statut bine definit al Bisericii Ortodoxe Rornane, care la
inceput poate sä aiba anumite lipsuri, dar la care se vor
putea face amendamente, acest statut trebue sä asigure
disciplina i ordinea i autoritatea.
In al doilea rand Biserica nu poate sa inceapi actiunea
sa misionara, dacà nu este precisa in doctrina. Avem Mar-
turisirea de credintä" a lui Petru Movila, mitropolitul Kie-
wului, care a scris-o in anumite conditiuni i pentru im-
prejurarile de atunci, dar in momentul de fath avern pro-
bleme deosebite, care trebuesc rezolvate. Deci o dreapta
marturisire de credinta inaintea poporului este a doua con-
ditie in misionarism.
A treia conditie: Biserica nu-si poate incepe activitatea
ei misionara, daca nu are un cult unitar. Cultul unitar a
fost mandria Bisericii ortodoxe a Rasaritului, el a fost
stanca de granit, de care s'au izbit toate sectele i toate
confesiunile ortodoxe. Noi, cari ne ocupam de istoria bise-
riceasca, stim eh ceea ce atrage admiratia pentru crest-
nism este tocmai acest cult unitar al Bisericii ortodoxe, a-
celasi in Rusia, in Romania, in Grecia si in patriarhateIe
orientale.

www.dacoromanica.ro
218 V. GH. ISPIR

In modul acesta Biserica a realizat unitatea sufleteascd.

A§a dar este fara sens ca intr'o biserica din Ardeal sa se
sav&r.seasca un cult, dincoace in Moldova un alt cult i la
fiecare catedrala alt cult, dupa capriciul individual, ci cul-
tul trebue sa fie unul singur al Bisericii ortodoxe intregi.
Atunci când avem o unitate de comandament, o credinti
lamurita, i dupa aceea, un cult unitar, misionarii pot trece
la lupta pentru realizarea postulatelor pe cari le-am a-
mintit.
Dup.& 1919 initiative particulare au intarit misionarismul
in popor.
Sa urmärim chteva realizari in activitatea misionara de
dup.& razboiu: Fratimea lui Hristos" dela ChiOnau; Aso-
ciatia Patriarhul Miron" dela Bucureti; Societatea Re-
na.sterea" dela Craiova; Societatea Ortodox& a Femeilor
Române" infiintatä inch' din 1912; Solidaritatea", o aso-
ciatie constituità din 1920 cu scop de a aduna membri in.
interes social i religios, Si acum in timpul din urma, Fra-
tia ortodoxa. Româna" dela Cluj, care arath in mod vadit
dorinta Bisericii de a implini misiunea ei in tara noastra.
Din aceste initiative particulare se desprinde acel apos-
tolat laic, care consist& din concursul pe care mirenii vor
sa-1 dea preutilor in opera de misionarism. Nu se poate
vorbi indeajuns asupra necesitätii acestui apostolat, când
preotii nu pot face fata tuturor greutätilor i child sunt
atAt de multe nevoi morale. Apostolatul, avand ca temei an-
gajarea drept credincio.silor in opera de misionarism sub
conducerea directa a preotului, nu poate fi decât folositor
Bisericii ortodoxe. Toti ace.sti oameni nu formeaza decàt
Oastea Domnului, care se angajeaza ca auxiliari pentru.
triumful ideei crestine.
Pentru mine acest apostolat laic nu poate fi altceva de-

www.dacoromanica.ro
2IISIUNEA CREFPINA IN ROMANIA NOUA 219

cat un serviciu auxiliar al Bisericii: un serviciu de asis-

tentã publica sub conducerea Bisericii, caci in spiritul or-
todox, in spiritul crestin, nimeni nu poate sä ia rolul con-
ducator al preotului.
Vorbind in sensul acestei activitati misionare, nu pu-
tern sä atragem indeajuns atentia asupra nevoei de a ras-
pandi Sf. Scriptura in popor. Dela primul inceput al reli-
giei noastre Sf. Scriptura s'a dat in limba materna i prin
acest lucru ne deosebim de rornano-catolici, caH avand
Biblia in limba latina, au introdus un fel de esoterism re-
ligios. La noi, Biserica conducatoare i cea ascultatoare
sunt intr'o intelegere reciproca, i e de regretat cà nu a-
vern o editiune a Sf. Sinod, care sh puna aceasta carte la
cunostinta tuturor. Poporul este setos de cuvantul biblic.
Renasterea morala a englezilor i germanilor a datorit a-
tat de mult traducerei Sf. Scripturi in limba bor.
In Sue': lia cunoasteti din lecturi nu numai in fie-
care hotel este o Bib lie, dar fiecare camera are Biblia ei.
Intelegeti cum se va reglementa viata morala, caci to-
cuirea Sf. Scripturi joaca un rol hotaritor. De sigur ca a-
ceasta talcuire la noi nu se poate face decht sub auspiciile
Bisericii. Ne-ar trebui un cornentar in sensul talcuirilor
marilor ierarhi.
Este nevoe apoi de ceea ce a cerut poetul Octavian Goga
in Congresul National Bisericesc, de o reeditare a Cazaniei,
sau de alcatuirea uneia noua facuta de catre persoane cu
studii in telogie si de catre scriitori, sub conducerea Sf.
Sinod, care Si puna in discutie publica problemele la ordi-
nea zilei sub unghiul privirii crestine.
Ar fi cea mai sanatoasa indrurnare ce s'ar putea da po-
porului nostru in fata ignorantei care-1 inconjoara, iar cul-

www.dacoromanica.ro
220 V. GH. ISPIR

tura poporului in cazul acesta ar fi desigur pe un teren

solid.
Ar mai fi nevoe sä mentionam necesitatea unei prese.
bisericesti, mai ales ca pani acurn nu avem o revistä reli-
gioath de familie, care sa militeze pentru ortodoxie, pen--
tru int.elegerea vietii in sens ems-tin.
In aceasta opera de misionarism nu trebue sa uitarn c.
personalitatea misionarului joaca un rol hothritor. Aceasta
personalitate este intariti inaintea tuturor celorlalte cali-
tati de credinta ferma i de pietate.
Misionarul sa aiba credinta tering., caci celui credincios
toate Ii sunt cu putinta" sau de veti avea credin.ä cat un
graunte de mustar, yeti zice muntelui acestuia rauta-te
de aeolo si se va muta..." i nimic nu va fi eu neputinta..
(Mt. XVII, 20).
Dupä aceea, vieata misionarilor trebue sa fie neintinatä,
neprihanita, cad cum pot si invete pe a1ii, daca nu sunt ei
111.00 asa cum poruncesc. Inima curata zideste intru mine.
Dumnezeule".
Ei sunt trimiii apostolilor ea sä propoveduiasca mai
departe cuvantul Domnului pe parnant, de aceea ei trebue,
sa se tina pe linia spiritualitatii crestine. Preotii trebue
fie misionari interni pentru consolidarea i inaltarea Ro-
maniei.
In aceasta directie, trebue sä vorbim de intarirea paro-
hiei, centrul de activitate misionara, din care sä radieze
toate preocuparile nobile. Problema asistentei sociale s'ar
rezolva admirabil in preajma Bisericii, caci unde se predica
mai mult filantropia decat in Biserica ? Avem birouri de
plasare sub auspiciul autoritatii civile, dar eine nu stie cat
lath de dorit aceste birouri! Am onoarea sh fiu consilier
municipal si cunosc ce sunt aceste birouri de plasare: se.

www.dacoromanica.ro
MISIITNEA CRESTINA IN ROMANIA NOUA 221_

impart fondurile numai acelora cari, se crede, ca vor vota,

este o iluzie, caci dupa ce au primit ajutorul, nu mai vo-
teaza. Dar ceea ce ne intereseaza este acest lucru: asistenta.

publica se face dintr'un interes personal, politic, care nu

pune nicio problemä din cele in care ne zbatem si nu por-
neste din acel entuziasrn, din acel sacrificiu pentru aproa-
pele, pe care nig predica Biserica.
Cat n'ar castiga spitalele, ospiciile i sanatoriile, daca-
s'ar infiinta acele congregatiuni de surori si de frati de ca-
ritate i cata mangaere n'ar fi pentru sanatatea publica?
Dupa aceea cultura insasi ar fi mai solid promovata sub
conducerea si sub autoritatea Bisericii in parohie. Orasele
moderne in general reprezinta un fenomen unic. Cei cari
ati calatorit in alte tan si ati vizitat mai cu seama marile
metropole, ati observat fenomenul caracteristic: saracii
deoparte, bogatii de alta parte; este o mare lupta intre
Est si West, intre Räsarit i Apus, intre vechiul oras pi
noul oras, fiecare cu o mentalitate specifica. 0 anumita ca-
tegorie sociala dintr'o parte nu are habar de toata mizeria
sociala, care este in cealalth parte.
Cata deosebire de timpul batranilor nostri cand imi aduc
aminte ca bunica trimitea in anumite zile diferite lucruri de
hrana si de imbracaminte saracilor cari stateau alaturi de
casa noastra; cath deosebire de timpurile de demult, carid
cei cari erau conducatori sociali sau din mila Domnului
guvernau marile averi publice, intemeiau fundatiuni de ca-
ritate, sau miluiau pe aceia cari n'au avut norocul sa alba,
sau din imprejurari anumite au pierdut ceea ce aveau! A-
cum am uitat de locurile de unde am plecat, nu avem prie-
teni, traim o vieata de cerc ingust, lumea este prea egoista
si se lupta cu tot felul de interese josnice. Cine mai poate,
defini morala sociala?

www.dacoromanica.ro
:222 V. GR. ISPIR

Atunci unde este parohia? caci la parohie, in biserica

.ne adunam cu totii inaintea altarului, ingenunchind in nu-
mele lui Iisus Hristos i cei bogati i cei saraci i cei cu
cultura si cei fara cultura si cei cu binele Si cei cu rain si
cei gnat* i cei in suferintä.
In Biserica tam i neamul nostru, Ii ghsesc binele, in
.ea ne putem sustine si merge mai departe. A fost pentru
mine o deosebith bucurie, cand acum cateva luni, ducan-
,du-ma la Braila, am vazut cat de mult au facut credinciosii
pentru ridicarea bisericilor Sf. Arhangheli i Sf. Petru.
Intarirea parohiei inseamnä renasterea Romaniei intre-
.gite.

Tehnica misionara, caci de tehnica e aci vorba,

euprinde o multime de cai pentru inobilarea firii o-
menesti. In aceastä tehnica putem inväta multe lucruri ci
ne putem indruma catre realizarea scopului urmarit. 0 sta-
tistica a realizärilor misionare ne aratä cat de putin s'a fa-
cut din ceea ce ar trebui sä se faca. In primul rand este ne-
.cesar a, se dea o atentie deosebita familiei si educatiei
crestine. 0 multime de rele in societate se produc din cauza
lipsei de educatie. Ce educatle se'poate da copilului la tara,
cand tatal si mama se due la munch', iar copilul rämane
singur acasa in toate lipsurile. Ce educatie se poate da,
cand mama lipseste la munca toati ziva de acasa, child ta-
tal este lucrator intr'o fabrica i copilul ramane pe strada ?
Ce educatie se poate da copilului la orase, cand mama se
duce la teatru, la cinema, la rendez-vous-uri, etc., si copi-
lul iese cu servitoarea pe strada?
Noi stim, drumul care duce dela scoala acasa, este cel
.mai mare pericol social!

www.dacoromanica.ro
MISIUNEA CRESTINA IN ROMANIA NOUA 223 -

Cand eram la Stockholm in 1925, unde ne-am intalnit cu .

un mare numar de educatori, ca sa discutam problemele so-

ciale, cea dinthi problema asupra careia ne-am oprit, a fost
problema educatiei crestine si am vazut ca nu se poate
realiza ceva solid decht pornind dela blàndetea Domnu-
lui Iisus Hristos.
Misiunea crestina trebue sa inceapa dela tineret. Tine-
rii crestini, studentii crestini vor asigura viitorul moral-
al tarii. Tinerile generatii trebuesc crescute pentru ser-
vire, pentru un serviciu social si trebuesc conduse cu su-
fletul tot mai sus, excelsior". Tinerii trebue sa stie ca
Dumnezeu Atotputernic este: Calea, Adevarul i Vieata"
ei trebue sä mearga pe calea Domnului Iisus Hristos, in
afara de care nu exista mantuire. N'am reusit si vina
este si a mea n'am reusit ca studentii acestei universi-
tati sa-mi asculte cuvântul. Studentii facultatii de teolo--
gie, unde am onoarea sä fiu profesor, stiu insä ca viitorul
acestei tari depinde intr'o mare masura de dânsli: in ma-
sura in care crestinismul nu va fi nominal, ci va fi real, in
masura, in care ei se vor identifica cu invataturile crestine,
in masura in care misiunea lor nu va fi un strigat apoca-
liptic de goarne si de trambite, ci un imbold de munca so-
ciala, un crestinism activ trebue propoveduit inainte de'
toate tinerilor studenti in acea mdsurd, ei vor avea cu-
rajul necesar sa infrunte relele cari yin dela Mamona. In
aceasta directie trebue sä indreptam activitatea rnisionard.
Mai departe rolul misionarului in Biserica Ortodoxa Ro-
mâna este de a interveni in diferite evenimente, cum au-
fost acelea cu lucratorii dela C. F. R. Dv. stiti ce s'a :

plat la Atelierele Grivita. Autoritatile noastre oficiale nii

simt cä lucratorii au altä mentalitate, cä sunt din alt.&
lume i ace4i lucratori nu pot fi influentati de cei tH--

www.dacoromanica.ro
:224 V. GIL ISPIR

misi, de apostati si de opresori, caci este o psihologie a Ce-

br conduai si a celor in suferintasa, ne lase ca cei ce yin
.sä ne dea lectii färä suflet. La acesti lucratori trebue sa
villa cineva cu suflet ca dânii, preotul cu o sinceritate de-
plina, i sa, le tin& nu numai conferinte, dar sa le dea asis-
tenta sociala. Cand Biserica va interveni, atunci desigur
mentalitatea lucratorilor va fi alta cleat este.
Intr'o lucrare recenta pe care am cetit-o The History
of Christianity" (Istoria crestinismului in lumina cunos-
tintelor moderne), scrisa in mod colectiv de mai multi sa-
vanti englezi, Arhiepiscopul de York, Dr. William Temple,
D. D. si D. Litt, atrag atentia asupra roiului crestinis-
mului contemporan in etica socialà, anume crestinismul in
momentul de fata este chemat sa ia atitudine in fata pro-
blemelor industriale, agricole, economice. Trebue sa men-
tionam in acest sens Ca miscarea crestinä sociala din se-
colul al XIX-lea, inceputa cu Maurice si Kingsley se con-
tinuä cu miscarea Copec" (Christian order of Polities,
Economics and Atizenship), adica Ordinea crestina,",
dupa conferinta din Birmingham 1924 si in rniscarea Life
and Work dela Stockholm, 1925.
Aduceti-va aminte de o enciclica a papei Leon al XIII-lea
rum Novarum si care a facut epoca. In aceasta se aratä
cä Biserica trebue sa se amestece in vieata sociala de toate
zilele. Nu vom rausi sa luptam contra curentelor subversive
daca. Biserica nu-si va lua ca un punct de program acest
amestec in vieata sociala i ca atare, i obligatia sa se in-
tereseze de vieata muncitoreasca.
De aceea eu sunt printre acei caH propoveduesc contac-
tul preotului cu rnuncitorii i infiintarea de sindicate cres-
tine. Sugestii pot veni si dela alte Biserici si dela Biserica
romana, si mai ales din lumea anglo-saxona. In acest scop

www.dacoromanica.ro
MISIUNEA CRESTINA IN ROMANIA NOUA 225

se mai pot face si la noi asociatii muncitoresti, cum au fost

cele intemeiate de marii pionieri ai crestinismului social.
Social Christian Associations", la a caror organizare pro-
fesorii mei Scott Holland si Carlyle au contribuit in mod
deosebit.
Actiunea misionark a Bisericii in Anglia este foarte va-
riata. Va dau ca ex. Agentii speciale misionare". Acestea
au agenti misionari, cari merg la sate si din casä in casa cu
scopul de a face clara ideea cä religia crestina este valoa7
rea superioara a culturii umane i cä religia este o sinteza
a adevarului, binelui i frumosului.
Sunt asociatii diecezane, pentru adancirea faptului reli-
gios, retrageri in case de liniste cu citiri din Sf. Scriptura,
in care se fac meditatii i rugaciuni. Sunt societati de a-
jutor pastoral, de educatie mutual& (conventum) , caH
cauta sä se dedice operilor de caritate socialä. Sub influ-
enta miscirii dela Oxford cu Newmann, Keble, Pusey, s'au
infiintat institutele diaconeselor, organizatiuni, diecezane
speciale organizate in mod admirabil pentru prestigiul Bi-
sericii engleze. Organizatii diecezane speciale lucreaza in
toate domeniile pentru evanghelizare. Societatea eparhiala,
sub presedintia episcopului respectiv are un comitet cu un
secretar i un cassier i cuprinde mai rnulte sectiuni : 1)
Sectia campaniei misionare ; 2) Sectia retragerilor; 3) Sec-
tia predicatorilor diecezani; 4) Sectia scoalelor pentru
preoti de reimprospatare a cunostintelor teologice, si 5)
Sectia femeei care angajeaza pe femeie in opera sociala 1).
Toate aceste sugestiuni pe caH le primim din straina-
tate, nu pot da rodul lor, daca misiunea Bisericii Ortodoxe
1) Vezi V. G. Ispir: Curs de Indrumári misionare, Buc. 1930, pp.
178-179.

www.dacoromanica.ro
226 V. GH. ISPIR

nu va fi organizatä in mod unitar. Este nevoe sä se infiin-

teze in Biserica Ortodox5. Romani o Societate Misionard
Ortodoxii". Inca din 1919, and am avut onoarea sä fiu u-
nul dintre raportorii Congresului preotilor ortodocsi, de
sub presedintia Par. C. Nazarie, distins profesor al facul-
tatii de teologie, si in 1928 la Congresul misionarilor dela
Arad i acum in urma in Congresul National Bisericese
din 1932; am formulat ca un deziderat, necesitatea de a se"
infiinta o societate misionari ortodoxa. In aceastä socie-
tate ar fi intrat toti misionarii Bisericii Ortodoxe Române
ar fi functionat pe langa. Sf. Sinod. Episcopii competenti
profesorii de teologie practica, impreuni cu misionarii e-
parhiali, folosind experienta pe care o au din practica lor
ar fi forul suprem de normare a misiunii crestine in tara
noastra. Atunci s'ar intäri i misiunea intern& i misiunea
externa, de care avem atâta nevoe, caci Inca odata
trebue sa ne amitim, ca misiunea este reflexul vietii reli-
gioase a unui popor.
Acura, incheind, vom spune: lumea trebue cucerita pen-
tru spiritul i filosofia cresting,. Misiunea crestina in tara
noastra este a preciza un ideal social activ in societate
de a conlucra la unitatea sufleteasca a neamului nostru.
Ne trebue o noua conceptie despre vieatä si eine poate da
aceasta conceptie cleat Biserica? Idealul religios cu
specificul sau trancendental fiind etern, el trebue sä se
realizeze in omenire i sa o dirijeze care dreptatea sociala,
catre cooperatie, catre solidaritate.
Se vorbeste mereu de razboiul de maine, de munitiuni,
de chimie, etc. Dupi credinta mea razboiul de maine va
fi opera lui Anti-Christ. Noi ne rugam Domnului al pu-
terilor sa fie cu noi, cad pre altul afari, de dansul nu a-
vem, ca ajutor in toate necazurile vietii noastre", el ne va

www.dacoromanica.ro
1VIISIUNEA CRESTINA IN ROMANIA NOIIA 227

aduce linistea sufleteasci, el ne va sprijini intru consoli-

darea pacii.
Pentru aceasta, Biserica crestini ortodokä este datoare
sä iasä din cetatea de fi1de i sa intreprindi opera de mi-
sionarism, pentru promovarea progresului cultural si moral
al societatii. -Idealul crestin nu trebue spus numai si in-
Vatat de pe amvon, el trebue practicat, hind practic prin
insas menirea lui.
Romania are nevoe de aer curat, iar acest aer curat nu
poate veni decat din spiritul cetatii lui Dumnezeu. Acest
spirit va duce si la ridicarea Catedralei ortodoxe, de care
Patriarhia romaná obligator are nevoe pentru prestigiul
acestui neam, Fa, bine Doamne, intru buna: voirea ta
Sionului, sa se zideasca zidurile Ierusalimului", (Ps. 50)
dar tot acest spirit va da cheia renasterii Bisericii orto-
doxe, pentru indeplinirea misiunei ei in sanul neamului ro-
manesc.

www.dacoromanica.ro
Dr. IOAN LUP/fot
Profesor universitar, fost ministru

BISERICA 1 PROBLEMELE
ASISTENTEI SOCIALE

Conferintà tinuta in ziva de Marti

28 Martie 1933.

www.dacoromanica.ro
 I

Invitat sa iau parte activä la seria aceasta de conferinte

publice, caH urmaresc scopul de a lämuri societatea roma-
neasca asupra rostului ce poate i trebue sa-1 anti Biserica
in contact cu problemele sociale, am considerat ca o dato-
rie sä urmez glasul de chemare i sä caut a infatisa, in li-
mitele unei conferinte, cateva din rezultatele meditatiu-
nilor, lecturilor i experientelor mele, din domeniul vietii
individuale i colective, unde sunt chemati la munca sta-
ruitoare 0 la sacrificii comune, atat elementele angajate
In serviciul ocrotirilor sociale, cat i cele cu rol de condu-
cere 0 de executare in organizatiunea bisericeasca.
Ocrotirea sociala a fost in toate timpurile impusa de ne-
cesitati inexorabile Si promovati atat de sentimentul firesc
al compatimirei pentru cei ajun0 in suferinta i incapabili
de a se smulge din ghiarele ei, cat 0 de insu0 instinctul
de conservare al grupurilor sociale.
Organizatia ocrotirii sociale a fost feluriti dupi impre-
jurarile de timp si de Mc ; in vechimea mai indepartatä or-

www.dacoromanica.ro
232 IOAN LUPA$

ganizarea sistematici a lipsit, dupa cum poate sa fie la-

sata uneori .0 in ziIele noastre la voia intamplarii.
Gasim totusi la popoarele conducatoare din antichitate,
la Greci 0 la Romani, amintirea unor credinte i obiceiuri,
cari impuneau celor cu stare materiala mai buna. ajutora-
rea celor cazuti in suferinta, oerotirea individuala a celor
slabi i neputincio0. Gasim insä i amintirea conceptiei
spartane, care urmarind scopul de a crege pe searna sta-
tului exclusiv cetateni zdraveni i osta0 gata de lupta in
orice vreme, supuneau pruncii indata dupa na4ere unei
cercetari, pentru ca pe cei slabi sau schilozi sa-i arunce de
pe muntele Taiget, lasand in vieatà numai pe cei capabili
de cre.*tere si desvoltare normala.
Aceasta conceptie a ramas Insä izolata la cei ce priveau
rostul vieii numai prin prisma intereselor de ordin mili-
tar supraevaluand fizicul i subevaluand psihicul omenese.
Unde Insà educatia tinerelor generatiuni era wzata pe
alte baze, ca in Atena, urmarind desvoltarea armonioasa,
a puterilor sufletesti 0 a celor trupe4i deopotriva, unde
dealul era cuprins in cunoscuta formula Kalokagatia (fru-
musete i bunatate), evident ea o conceptie asa de stramti
pi unilateralä, ca cea spartana, nu s'a putut incetateni. Mai
tarziu ea urma sa fie desradacinata cu totul prin puterea
Evangheliei mantuitoare a lui Iisus, prin legea indoitei iu-
biri, a omului fata, de Creatorul i fata de aproapele sau.
Mora la Evangheliei crestine urma sa produca roade impor-
tante tocmai in domeniul intelenit al ocrotirilor sociale.
Porunca cea noua era: sa iubesti pe aproapele tau, ca pe
tine insuti!
Implinirea acestei porunci impunea cre.qtinului sarcini
mai grele cleat idealul antic al perfectiunii umane, expri-
mat prin kalokagatia. Nu mai era de ajuns frumuse tea 0

www.dacoromanica.ro
BISERICA SI PROBLEMELE ASISTENTEI SOCIALE 233

bunatatea, ci pentru ca sa atinga cineva idealul perfectiu-

nii crestine, trebuia sä reuseascä a evada din granitele pro-
priei sale personalitati, din temnita egoismului, pentru a
se identifica prin iubire altruist& cu semenii sal, ca aju-
tandu-i si sprijinindu-i pe acestia sa se poata inalta si spre
culmea iubirii Creatorului.
Astfel se ridica ideia iubirii la treapta de virtute una
din cele 3 virtuti fundamentale ale doctrinei crestine
deschizand calea spre forme de infratire si solidaritate u-
maza, necunoscute in antichitate.
Intemeietorul Bisericii crestine, propoveduind Evanghe-
lia cea nou& a iubirii de Dumnezeu si de oameni, a transfor-
mat radical vechile conceptii despre rostul vietii umane 0.
a reusit sä facä din sentimentul compatimirii pentru sufe-
rintele semenilor nostri un izvor nesecat de indemnuri si
initiative particulare sau obstesti pentru opere de alinare
a Ion
Aceasta propoveduire nu s'a facut insä numai prin cu-
vinte si parabole, ci mai ales prin fapte cari au darul de a.
convinge, de a misca inimile, indreptandu-le stäruitor aten-
tiunea asupra multimilor obidite, in mijIocul cirora s'a co-
borit Mantuitorul insusi timaduind pe cei bolnavi, redand
orbilor vederea, mangaind pe cei intristati, ridicand pe cei
cizuti sub povara feluritelor ispite si incercari ale vietii..
Identificarea sa deplina cu toti cei atinsi de vreo ne-
norocire o exprimi clar Mantuitorul prin cuvintele Evan-
gheliei : Veniti binecuvantatii Parintelui meu, mosteniti
imparatia, care este gatita voua dela intemeierea lumii,
cä am flamanzit si mi-ati dat de mancat; am insetat si
mi-ati dat de am baut; strain am fost si m'ati primit; gol
si m'ati imbricat; bolnav am fost si m'ati cercetat, in tern-
nita am fost si ati venit la mine". Iar cand cei de-a dreapta,

www.dacoromanica.ro
234 IOAN LUPA.5

carora pentru faptele lor de milostenie le este rezervata

vieata ve§nica, intreaba mirati cand au facut ei toate a-
cestea, Iisus le da raspunsul lamuritor: Adevar graesc
you'd, intruat ati facut unuia din acesti mai mid frati ai
mei, mie mi-ati facut". (Mateiu, c. 25).
Este clar deci, ca porunca cea noua a Evangheliei lui
Christos cere fapte, cat mai multe fapte de ajutorare a oa-
menilor bantuiti de nevoi, punand astfel de fapte alaturi
de cele inchinate Mantuitorului insusi in serviciul direct al

Doctrina crestina sfinte§te deci oH ce fapta savarsiti

in serviciul umanitatii, riclicand-o la egala valoare cu cele
savar§ite in serviciul divinitatii.
Din aceasti doctrina izvorase si pe ea se intemeiaza, pos-
tulatele de ordin moral-social cuprinse in cunoscutele po-
runci biserice§ti, caH cer tuturor credincio§ilor sa indepli-
neasca de ate ori au prilej, fapte de milostenie, cercetand
pe cei bolnavi, primind pe cei straini, mijlocind pentru cei
din inchisori.
Modalitatea implinirii acestor postualate de ordin social
nu a fost lasata in sarcina exclusiva a initiativei particu-
lare, ci chiar in organizatiunea primara a Bisericii cre§-
tine, i s'a dat cuvenita atentiune prin institutia diaconilor
§i a diaconitelor, a caror atributiune principala era ingri-
jirea siracilor, a vaduvelor i orfanilor.
Alaturi de aceasta straveche institutie cre§tina, in fap-
tele apostolilor se face amintire .0 de particulari deprin§i
a savar§i oficiul unor frati §i surori de caritate, cum era
Tavita sau Caprioara, ale carei fapte de milostenie cre#i-
neasca s'au revirsat mai ales asupra vaduvelor asa de a-
danc induiosate la moartea ei, Inca stateau toate, plangand

www.dacoromanica.ro
BISERICA SI PROBLEMELE ASISTENTEI SOCIALE 235

pi arktând hainele i imbrAdmintele cite fácea fiind cu

dânsele". (Faptele Apost , IX, 39).
Alta institutie menith sä vie in ajutorul saracilor, gäshn
in fiinta vechilor agape crestine, organizate in legäturä cu
serviciul divin, la sfirsitul caruia se ficea din prinoasele
credinciosilor mai instariti Cate un ospkt comun, urmgrind
scopul de a ospata pe cei mai saraci, nu numai prin bu-
cktica de paine care le stAmpara foamea fizicà, ci i prin
manifestarea spiritualà de iubire frateasci in stare si le
aline durerea sufletului inaltându-le moralul printr'o par-
ticipare sincerä i personald a celor mai bogati alaturi de
ansii la masa caritatii crestine, care nu cunoaste deose-
bire de treapta socialä.
Pentru ocrotirea sträinilor si a cglätorilor sàrmani, bol-
navi, orfani s'au organizat asa numitele xenodochii mai
ales in leghtur5, cu centrele episcopaIe, fiind ospitalitatea
una din indatoririle principale ale episcopilor, dupa cum.
aratà apostolul Pavel in epistola care Timotei. (I. c. III,
vs. 2) : Se cade episcopului s5, fie.. cucernic, iubitor de
strdini, invitteitor" i in alt loc: Primirea de strdini sei
n'o uitati, caci prin aceasta unii, fara sä tie, au primit,
in gazda. ingeri". (Evrei, XIII 2).
In sarsit, minastirile au indeplinit in vechime pe
lânga firescul rol religios i o importantä misiune de
ordin social-caritativ distribuind, din prinosul agoniselii
calugarilor adapostiti in ele, felurite ajutoare säracilor,
strAinilor, calatorilor i organizând, unde permiteau im-
prejurkrile, chiar ate un spital, sub ingrijirea persona-
lului bisericesc, cum s'a inthmplat si in tärile române.
Este deci in vieata Bisericii crestine o veche i respec-
tabil5, traditie privitoare la o serie intreagá de felurite o-
pere menite sä contribue la promovarea i perfectionarea
mijloacelor de ocrotire socialà.

www.dacoromanica.ro
236 IOAN LUPAS

II
Astfel stand lucrurile, s'ar putea ivi intrebarea daca
factorii bisericesti pot invoca pentru activitatea desfaw-
rata in domeniul ocrotirilor sociale atatea dovezi ale tra-
ditiei si ale istoriei, mai-este oare trebuinta de noui indem-
nuri, de indrumare nouä, de repetate i stäruitoare apeluri
la colaborarea autoritatilor i corporatiunilor biserice4i,
in scopul unei solutionari satisfacatoare a problernelor de
asistenta moderna?
Sigur, ca este. Mai ales in imprejurarile actuale atat de
diferite, cand mizeria striga din milioane de guH din toate
laturile pamantului, nu mai poate fi ingaduit nimanui a se
multumi cu faptele i meritele inainta§ilor, a se odihni pe
laurii trecutului. Cu atat mai putin conducatorilor i sluji-
torilor bisericesti, a caror chemare principala este sa
tervina cu intreaga autoritatea lor spirituala, cu toata pu-
terea cuvantului duhovnicesc, insotit de taria faptelor cres-
tine§ti, pretutindeni unde e vorba de alinarea suferinte-
lor, de usurarea durerilor, de tamaduirea zdrobirilor tru-
pest §i sufletesti ale vreunei fiinte sau colectivitäti umane.
Fiindcä problemele, ce s'au pus asistentii sociale mai
ales in anii din urma, in cursul i dupä incheierea razboiu-
lui mondial, sunt a.§a de variate i atat de nurneroase, nu
poate fi nici decum pusa la indoiala necesitatea noilor in-
demnuri i apeluri pentru o colaborare cat mai sistematica.
a tuturor factorilor datori a veni cu neprecupetita lor con-
tributie in ajutorul operelor de ocrotire sociala.
Dintre ei fireste nu pot lipsi factorii bisericesti, carora
poporul nostru, ca i alte neamuri crestine, s'a obisnuit a le
da intaietatea. Chiar dad, obiceiul acesta nu ar mai fi de-
plin respectat pretutindeni, datoria lor este sa-si re-

www.dacoromanica.ro
 BISERICA SI PROBLEMELE ASISTENTEI SOCIALE 237

dame, sa-si revendice traditionala intaietate on unde este

vorba de dovedirea prin fapte a spiritului de sacrificiu
a indeplinirii datoriilor de solidaritate i infrätire umana,
potrivit poruncii din Evanghelie : sa iubesti pe aproapele
tau ca insuti pe tine!
Dacä factorii bisericesti si-ar fi revendicat acest drept
pi aceasta datorie imediat dupä incheierea razboiului, in-
treaga opera intreprinsa de Stat pentru ocrotirea invalizi-
lor, orfanilor si vaduvelor de razboiu s'ar fi putut desfa-
sura in cadrele organizatiunii bisericesti, careia in mod
normal i-ar fi revenit rolul de indrumare, coordonare pi
supraveghere, alaturi de factorii vietii de stat, intr'o asa
de importanti problema nu numai de ocrotire sociala, ci
pi de milostenie i caritate crestineasca.
Dad aceasta nu s'a intamplat, cauza trebue s'o dutarn
in starea desolata a conducerii centrale bisericesti si in
lipsa unui viguros spirit de initiativa, care pornind din cer-
curile inalte ale ierarhiei sa fi putut strabate inviorand in-
treg organismul Bisericii, de sus pana jos, trezind senti-
mentul datoriei si al raspunderii, precum i un interes mul-
tilateral pentru problemele de ordin moral-social impuse de
. timpurile postbelice i chemand in serviciul lor la mund
sistematica, ordonata pe toti conducatorii i slujitorii bise-
ricesti.
Cea dintai datorie a conducerii spirituale ar fi fost atat
in cursul razboiului, cat si dupa incheierea lui, sa elaboreze,
in temeiul principiilor i postulatelor evanghelice ale iu-
birii aproapelui, norme valabile i aplicabile imprejura-
rilor date, impunand respectarea lor tuturor organelor vie-
tii noastre publice, revarsand astfel duhul iubirii si al mi-
lostivirii crestinesti asupra numeroaselor opere de ocrotire
sociala, initiate i infaptuite in ultimul deceniu. Daca fos-

www.dacoromanica.ro
238 IOLN LUPA$

tul ministru italian Giovanni Gentile spunea lamurit ct .

statul, care nu se intereseazi de religie, nu este .stat, cu
atat mai in drept suntem sa afirmam cä Biserica, clack nu
se intereseaza de problemele ocrotirii sociale, nu este Bi-
sericci cre§tinci!
Lipsind o astfel de initiativa din partea autoritatii spiri-
tuale, ea a trebuit sà porneasca dela autoritatea de stat,
care prin masuri legislative a cautat sä rezolve aceastä di-
Bella problema, facand in executarea acestor masuri apel
la colaborarea factorilor bisericesti, cat si la a societitilor
constituite, anume in acest scop.

In
Dar in afara de problemele ocazionale ale asistentei mo-
derne, impuse de necesitatea refacerii capitalului urnan de-
cimat in toate tärile prinse in hora de foc a razboiului mon-
dial, raman cele fundamentale, ean l. trebue sa constitue tot
atatea preocupari perpetue pentru orice societate cu as-
piratiuni de civilizatie i de progres.
Cercetand aceste probleme, dupa diferitele ramuri ale a-
sistentii sociale, vom vedea Ca factorilor bisericesti le este
rezervat un vast teren de munch* pentru afirmarea precep-
telor crestine i penetratiunea lor pe calea faptelor de mi-
lostenie in tot cuprinsul organizatiunilor de ocrotire.
Astfel in ce priveste asistenta familiei, autoritatea bise-
riceasca nu se va mai multumi, ca pana acum, sa, lase nu-
mai in grija organelor subalterne modalitatea de a veni
ocazional in ajutorul &ate unei familii zdruncinate, ci va
da indrumari amanuntite pentru cazurile variate, ce se pot
ivi, staruind sa faca i controlul necesar spre a se con-
vinge de felul cum au fost urmate aceste indrumari.

www.dacoromanica.ro
BISERICA SI PROBLEMELE ASISTENTEI SOCIALE 239

Nu se va multumi sa intervina in tainele vietii familiare

numai &and bate la u§e pericolul distrugerii, ci va prive-
ghia necontenit luand masuri preventive pentru a feri oHce
familie de alunecare pe povarnis. Caci mentinerea i pas-
trarea in deplina vigoare trupeasca si sufleteasca a orica-
rei familii crestine este de cel mai mare interes nu numai
pentru membrii ei, ci i pentru soarta natiunii si a Bisericii
careia apartin.Dacä aceasta celula sociala nu este suficient
de sanatoasä, rezistenta, capabila de spor si de progres,
nsui viitorul neamului si al statului apare amenintat.
Limitarea voita, artificiala a sporului firesc, prin redu-
cerea numarului de copii, este un fenomen prea frecvent
nu numai la ora§e, ci in unele regiuni, cum e Banatul, O. la
sate. Un medic tanär dela Timisoara (Dr. Iosif Nemoianu),
inteo documentata scriere publicata acum 4-5 ani a dat a-
larma araand cà frumoasa provincie a Banatului, uncle
avem gospodarii cei mai instariti, e gray amenintata prin
obiceiul nenorocit al tarancelor banatene, caH imitand e-
xemplul svaboaicelor §i al doamnelor dela ora§, nu vor sá
alba cleat un singur copil.
Fiind chestiunea aceasta in primul rand o chestiune de
constiinta, apoi una de ordin social i national, cine poate
fi indatorat mai mult &cat reprezentantul autoritatii spi-
rituale a Bisericii, sä caute cele mai potrivite mijloace de
persuasiune sau argumente de ordin religios-moral §i natio-
nal-patriotic pentru desradacinarea acestui urat obiceiu, cu
atat mai condamnabil cu cat este practicat de sotiile unor
gospodari cu infloritoare stare materiala. Bine inteles in
nazuinta aceasta de a indrepta o stare periculoasä de lu-
cruri, oamenii Bisericii trebue sprijiniti cu intreg devota-
mentul din partea celorlalti factori sociali, in primul rand
din partea corpului medical, dator a lua cele mai drastice

www.dacoromanica.ro
240 IOAN LUPA$

masuri impotriva unora dintre membrii sai, cari ar cerca

sä facä izvor de castig banesc din tristul abuz al banaten-
celor.
Tot atat de important si de bineficator poate fi rolul fac-
torilor bisericesti si in domeniul asistentei infantile, avand
numeroase ocaziuni sa cunoasca de aproape situatia mo-
rala, si material& a copiilor orfani, abandonatl sau deli-
event", apropiindu-se de ei cu bunatate parinteasca si ins-
pirandu-le increderea i prietenia pe care alt factor social
anevoe o poate inspira in masura asa de considerabila cum
radiazi oarecum in mod firese din cuvintele, faptele si a-
titudinile celor invaluiti in aureola unei autoritäti spiri-
tuale pretuite i valorificate de ei Inii cu sfintenia cu-
venitä.
OH unde ar fi adapostiti i crescuti asemenea copii ne-
norociti, fie in institute publice, de specialitate, fie in case
particulare, oamenii bisericii au datoria neaparati de a-i
cerceta controland felul, cum sunt tratati i cautand s5.4
consoleze in oHce imprejuriri, picurand in sufletul lor spe-
ranta de iinbunatatire a sortii, duph cum poate if ea tre-
zit& prin cuvintele Scripturii, care asigura ca Dumnezeu
scuteste pe cei stràini, ocroteste orfanii i vaduvele". (Ps_
146, v. 9).
Ceeace am spus in legatura cu asistenta familiei, trebue
sa subliniem i aici : conducatorii i slujitorii Bisericii vor
urmari cu cel mai viu interes i cu atentiunea cea mai in-
cordata nu numai soarta copiilor nenorociti, ci i cresterea
celor ce traesc in imprejurari normale, avand putinta a se
cultiva prin scoli publice i particulare. Cid indrumarea
tineretului este una din cele mai pline de raspundere si mai
actuale probleme, nu numai pentru familie, pentru scoala,
si pentru stat, ci i pentru Biserica. Daca ea vrea sä tra,

www.dacoromanica.ro
EISERICA I PROBLEMELE ASISTENTEI SOCIALE 241?_

iasca i sa aiba viitor, trebue sa-si dea toata silinta a cas

tiga tineretul de partea sa. Nu este ingaduit a se dezinte--
resa de cresterea lui, abandonand problema aceasta numai .

in grija elementelor laice. Acestia din unnä au dat dovezi_

de o intelegere unilaterala adeseori, cu totul gresita a pro-
blemei de educatie juvenila, intrucat au inceput a sadi in .

sufletul tineretului, prin diferite tentative de organizare

politick ura fanatica i toate pornirile destructive, cari iz-
vorasc din adancurile ei intunecate.
Este datoria Bisericii sa reactioneze fàrá intarziere, cau--
tand a organiza i indruma tineretul in spiritul iubirii crea--
toare i caläuzitoare spre progres in vieata publica si in _
cea familiara.
De starea sanatatii fizice i sufletesti a generatiunilor ti
nere au datoria a se interesa necontenit parintii duhovni-
cesti, Mudcä asupra lor apasä o grea raspundere. Chiar
cand unele elemente tineresti s'ar manifesta cu indiferen
tism sau cu ostilitate fata de reprezentantii Bisericii, aces-
tia trebue sa procedeze cu toata ingaduinta i indelunga .

rabdare, incercand mijloacele potrivite, ca sä se poata a-

propia de sufletul tineretului i sa-i deschida calea spre o
participare benevola la munca altruista si la sacrificiile,
pe caH Biserica tine sa le aduca prin slujitorii i credin-
ciosii ei la altarul iubirii de Dumnezeu si al iubirii de oa--
meni.
Biserica. este deci chiar in interesul viitorului sau, avi-
zati la sufletul tineretului, precum i acesta este avizat din
acelasi motiv la sprijinul Bisericii, fiindca, prin ea i se des-
chid dile Domnului, caH sunt caile prosperitatii si ale fe
ricirii.
Adevarat ca tineretul manifestä adeseori exagerate por
niri spre independenta i spre criticism sau hipercriticism .

16

www.dacoromanica.ro
 .242 IOAN LUPA$

;acut. Cu toate acestea reprezentantii Bisericii vor cauta

:sa-1 trateze cu blandeta i ingaduinta pentru a-I aduce pe
.nesimtite la o cugetare mai chibzuita si mai moderata, tre-
zindu-i sentimentele i pornirile nobile, cari dormiteaza In
adancurile sufletesti. Dupa, razboiu s'a putut observa o
: inviorare a sentimentului religios chiar in sirul tinerimii
universitare; inceputuri de organizare s'au ivit si la noi
in directia aceasta i ar fi de dorit sä se dea acestor mo-
deste inceputuri toata atentiunea din partea factorilor bi-
; sericesti, dela care este in drept tinerimea sh astepte o in-
drumare categorica i entuziasta in opera de propoveduire
a adevarului, de trezire a eternelor nadejdi mantuitoare ai
,de lupta, intrepida pentru aprecierea valorilor morale ne-
trecatoare.
Cand ajunge tineretul in imprejurari critice, in anii cei
rài ai ispitelor, parintii sufletesti nu se vor sfii a-i lamuri
asupra consecintelor periculoase ce poate sä aiba cate un
pas nesocotit, vor starui necontenit, ca tineretul sa-si apere
pastreze cu sfintenie puritatea, respectand in propriul
sau interes nu numai postulatele igienice, dar i pe cele
morale si estetice ale sexualitatii.
Printr'o astfel de solicitudine multilaterala va deveni Bi-
;serica cea mai mare binefacatoare a generatiei actuale si a
celor viitoare, iar tineretul de orice categorie se va alipi
cu tot sufletul de reprezentantii ei, mai ales dad, va avea
placuta ocaziune sa descopere o armonie deplina intre a-
devarurile predicate si intre faptele savarsite de ei. Nu s'a
spus fàrà motv cà vieata preotului este Evanghelia mirea-
nului ( vita clerici est evangelium laici). Dui:a faptele lui
; se va orienta i tineretul mai mult decat dupa indemnurile
verb ale.

www.dacoromanica.ro
BISERICA SI PROBLEMELE ASISTENTEI SOCIALE 243',

Iv
In ce prive.ste ramurile de origine mai recenta ale asis-
tentei sociale, cari sunt asistenfa criminalilor Si asistenta
psihiatricd, 0 in amandoug aceste domenii sprijinul pe ea--
re-1 pot da factorii biserice.sti este de nepretuit. De aceea
in toate incercarile de refacere morala a criminalilor, in
privinta carora mai poate fi vreo speranta de a-i readuce
al reda societatii ca elemente utile, e necesar sa intervini
ci reprezentantul autoritatii spirituale cu ajutorul doctri-
nei salvatoare, facand pe cei cazuti in pacate sä inteleaga .

ea motivul ratacirii hind indepartarea lor de preceptele E-

vangheliei, numai printr'o necontenita silintä de a se apro-
pia de caile Dornnului si de a le urma cu hotarire se vor
putea ridica deasupra rãului, vor fi in stare sa ocoleasca
ispitele viitoare i sa urmeze &dile mantuirii vremelnice i.
vecinice.
Iar in asistenta psihiatridi s'au vizut adeseori cazuri,.
cand stiinta medical& ajunsa in perplexitate cu ocazia sta--
bilirii diagonoAicului sau a incercarii vreunui tratament
eficace, a trebuit s& fac& apel la ajutorul mistic al patra-
firului, al crucii 0 al untuluidelemn, cari sunt expresiuni
simbolice ale puterii supranaturale, ce se revarsä asupra
pacientului prin rugaciunile bisericii, caci dupa cuvantul
Scripturii mult poate rugaciunea dreptului cea fierbine"..
In sfarsit ramura de asistenta, care cuprinde serviciul
social de spitale, este 0 ea avizata in orice clipa sa faca
apel la colaborarea factorilor biserice.sti. S'a inteles din ye-
chime legatura stransä dintre dispozitia sufleteascä 0 du-
rerile fizice ale bolnavilor. Mirturii istorice demne de cre-
zare infati§eaza pe protoparintii poporului nostru ca pe
niste oameni iscusiti in tamaduirea boalelor. Insusi Pla-

www.dacoromanica.ro
 : 244 IOAN LUPA.3

ton spunea despre medicii lor ucenicii lui Zalmoxe ca

ar fi mostenit dela acesta un insemnat principiu de medi-
cina anume Ca nu se poate sá incerceim a vindeca trupul,
feira sá ingrijim 0 de suflet".
Ei bine, tocmai aceastä ingrijire de suflet a lasat i mai
: lasa de dorit in spitalele noastre, cu toate Ca medicii inte-
legfitori Ii dau seama, cat de necesar le este ajutorul pute-
rii spirituale a credintei in toate nazuintele lor de tamadui-
ton ai bolnavilor. Un medic celebru ca Iosif Hirtl, fost rec-
tor al Universitatii din Viena, spunea cu hotarire Ca spe-
ranta si credinta sprijinesc activitatea medicului la insana-
toire. Cate cazuri nu sunt unde ispravindu-se cu *Uinta
si arta omeneasca a ajutat credinta facand minuni de
tindecare. Credinta ajuta pretutindeni scrie Hirtl
unde .omul se inchina cu veneratiune fiinei supreme!
Experientele inregistrate in vara anului 1926, cand am
avut prilejul i datoria de a cerceta o multime de spitale,
m'au indemnat si fac in sedinta Congresului National Bi-
, sericesc din Bucure4i, la 15 Octomvrie 1926, urmatoarea
propunere:
Biserica crestina a dat i continua sa dea omenirii in su-
ferinta ajutor nepretuit prin asezamintele sale de caritate
filantropie, a caror infiintare a fost determinata in cea
mai mare parte de postulat* milosteniei i ale dragostei
evanghelice.
Intre asezamintele religioase i intre cele sanitare gasim
in evolutia neamului nostru o legatura veche i trainica.
In trecutul mai indepartat rolul spitalelor ii indeplineau
_ manastirile, iar pe al medicilor, adeseori erau constransi
de imprejurari sa pit instwasca slujitorii altarelor, eau-
tand sa aline suferinetele deaproapelui in primul rand prin
mijloacele spirituale, prin rugaciunile inaltate pe aripile

www.dacoromanica.ro
BISERICA SI PROBLEMELE ASISTENTEI SOCIALE 245

credintei nesovaitoare catre Doctorul sufletelor si al tru-

purilor noastre".
Pentru alinarea suferintelor trupesti ale deaproapelui,
tara noastra. dispune de o serie intreaga de asezaminte,
cu a caror buna ingrijire se cheltuesc anual sute de mill-
cane din visteria Statului.
Dar ingrijirea sufleteascä a bolnavilor adapostiti in a-
ceste asezaminte lasa, aproape pretutindeni, mult de dorit.
In cursul inspectiilor, pe caH le-am facut dela inceputul
lunei Mai pana la 12 Octomvrie a. c., am cautat sa aflu
dovezi i urme despre solicitudinea, pe .care conducitorii
slujitorii Sf. noastre Biserici o acorda deaproapelui in
suferinta i despre ravna lor de a indeplini poruncile milos-
teniei crestine imbracand pe cei goi, skturând pe cei fla-
manzi, cercetand pe cei bolnavi, primind pe cei straini, mij-
locind pentru cei din inchisori, ocrotind orfanii i vaduvele.
Marturisesc cu sfiala cä dovezile, pe care am reusit a le
descoperi in aceste drumuri lungi i grele, nu au fost prea
.numeroase.
Izolate cazuri individuale se ivesc in multe parti. Intre
membrii episcopatului i ai clerului nostru se gasesc su-
flete de apostoli, caH nu dau uitärii cuvantul Scripturii cä
mai bine este a merge la casa plangerii, cleat la casa os-
patului". (Ecl., VII, 2). Dar urmele unei munci colective
si ale unei indrumari sistematice in opera de ocrotire so-
ciala crestineasca, nu le-am putut gasi. Dimpotriva, am
gasit la cele mai lame dintre spitalele noastre un numar
considerabil de infirmiere crescute in spirit si deprinderi
straine de acelea ale neamului si ale tärii noastre. Aceste
elemente îi permit uneori sä faca prozelitism confesional,
izbutind chiar sä smulga din comunitatea religioasa a Bi-

www.dacoromanica.ro
246 IOAN LUPA$:

sericii noastre strabune cate un suflet mai slab si mai pu-

tin rezistent.
De aceea cred, ca e un mare interes atat de ordin religios,.
cat si national, ca toti membrii inaltului nostru der, im-
preuna cu consiliile lor eparhiale, sà binevoiasci a da preo-
timei de sub jurisdictia lor indrumari dare i precise pen-
tru o colaborare sistematica intre slujitorii institutiilor re-
ligioase i ai celor sanitare.
E datoria Bisericii, mai presus de a oricarei alte insti-
tutiuni, sa, cultive spiritul de sacrificiu, sä stimuleze al-
truismul, sä indrume caritatea publica, i sa privegheze ne-
contenit, spre a putea inlatura la vreme primejdiile, care
pandesc vitalitatea neamului nostru, aplicand mijloace po-
trivite pentru promovarea sanatatii lui trupe#i i sufle-
testi.
Biserica trebue sa. impiedece trupul de a trai fari su-
flet §i sufletul de a taxi trupul la pierzare.
Atat in domeniul medicinei curative, cat mai ales in a-
cela al medicinei preventive, o preotime instruità si bine
indrumata poate fi de cel mai mare ajutor corpului me-
dical de o parte, turmei incredintate ei spre pastorire su-
fleteasck de alta.
Aceste consideratiuni ma indeamna a ruga Maritul Con-
gres, sà binevoiasca a lua in cercetare urmatoarea pro-
punere :
1. Sf. Sinod va invita pe toti membrii sai, ca in vizitatiile
canonice, pe cari le fac anual in cuprinsul eparhiei lor, sa
binevoiasch a cerceta totdeauna atat spitalele, cat §i in-
stitutiile de ocorotire sociala din regiunea respectivk con-
troland cum 0-au indeplinit preotii datoria fata de cei a-
dapostiti in ele, distribuind bro§uri de cuprins moral-reli-
gios, iconite, carti de rugaciuni §i alte mijloace educative.:

www.dacoromanica.ro
MISERICA SI PROBLEMELE ASISTENTEI SOCIALE 247

2. Consiliul Central Bisericesc va indruma toate consiliile

,eparhiale sa dea o atentiune speciala acestei probleme,
luand rnasuri pentru o bun& pregatire inAc,easta directie
a elevilor din seminarii, dela Academiile §,i Facultatile de
teologie, stimuland necontenit preotimea prin publicarea
,de premii i alte distinctiuni pentru cei ce vor desvolta o
activitate mai remarcabila in acest domeniu de pastorai-
rnine sufleteasca.
3. Unde permit imprejurarile, se va face incercarea de
a transforma manastirile de calugärite in scoli de infir-
iniere sau surori de ocrotire, dandu-li-se, prin puteri di-
dactice de specialitate, instructiunile necesare i sadin-
du-se in sufletul lor, prin mijloacele de educatie religioasa,
sentimentul sacrificiului; al devotamentului si al dragos-
tei crestinesti, care nu cauti ale sale, care toate le rabda,
Ja toate nadejde are si nici odinioara nu cade.
Iar unde nu existä manästiri de maici adaptabile acestui
scop, autoritatile noastre bisericesti si procure mijloacele
Inecesare pentru intemeierea unor institutii de educatie re-
ligioasa i igienica in felul cum le au si minoritatile din
:Romania.
Realizand aceste postulate, conducatorii i slujitorii Sf.
:noastre Biserici vor aduce servicii nepretuite generatiei
actuale si mai ales celor viitoare, secerand in schimb mul-
tumirea sufleteasca, pe care o di constiinta unei mari da-
torii implinite.
Vestitul profesor din Zurich, Auguit Forel, spune cu
drept cuvant, cà avem datorii fata de noi Inine, avem da-
torii fata de familia noastra i fata de aproapele nostru,
f ata de omenirea actual& si fati de omenirea viitoare. A-
,cestea din urma sunt cele mai mari. Cad tot ce avem as-
t azi, in domeniul culturii si al stiintei, a rasarit din su-

www.dacoromanica.ro
248 IOAN LTIPA

doarea, din sangele i adeseori din mucenicia inaintasilor

nostri. Datoria cea mai nobila, ce rezulta de aci pentru noi,
ne impune sä pregatim pe seama urmasilor nostri o vieata
mai bunk' , mai fericiti si mai demna.
Fie-ne ingadnit a nadajdui c. nazuintele generatiunii ac-
tuale si ale celor viitoare de a indeplini aceastä nobila da-
torie, nu vor fi lipsite de sprijinul efectiv al tuturor fac-
torilor de conducere i organizare bisericeasca".
In sedinta dela 16 Octomvrie prezentandu-se propunerea.
aceasta cu referatul comisiunii culturale, Congresul a decis
sa se dea Consiliului Central Bisericesc, pentru a o pregati
pi studia In intelegere cu Sf. Sinod, care in mai multe-
puncte e competent si dup.& ce a supus-o spre decidere cor-
poratiilor bisericesti competente, sä aplice cele hotarite".
Deciziunile corporatiilor competente i felul cum vor fi
fost ele aplicate au rämas pana acum, necunoscute, dup.&
cum necunoscut a ramas i felul, cum se va fi dus la inde-
plinire hotarirea luata de Sf. Sinod intr'o chestiune de mare_
gravitate, in sesiunea din Fevruarie 1929, cand s'a decis.
ca in fiecare an intaia Duminicä din luna Iunie sa. fie zi de
propaganda pentru temperanta i combaterea alcoolismului_
astfel ca, in toate bisericile sa se tina predici i sä se or-
ganizeze, dupi posibilitatile locale, festivitati in cadrul ca-
rora sa fie preamarith virtutea temperantei i sä fie ail-
tate infricosatele patimi ale betiei.
In ce ma priveste nu m'am multumit cu vorbe, ci am pro-
cedat la fapte chiar inainte de a se fi pronuntat corpora-
tiile bisericesti competente. Pentru a pune la dispozitia ce-
lor cu intelegere luminata pentru importanta vitala a pro--
blemei, un mijloc de orientare, am publicat un premiu ea
subiectul Preotimea in slujba operilor de ocrotire i medi-
cind sociald". Premiul a fost acordat d-lui Dr. V. Gomoiu,.

www.dacoromanica.ro
BISERICA SI PROBLEMELE ASISTENTEI SOCIALE 249

.a carui lucrare, publicata in Analele Ministerului Sanatatii

si Ocrotirilor Sociale (1927) a fost extrasi si in brosuri
aparte, fiind recomandata tuturor oficiilor i bibliotecilor
parohiale.
Iar cativa dintre ierarhii nostri ca Mitropolitul din Sibiu,
.episcopul din Cluj si cel din Arad, s'au gandit la infiintarea
unor institutii de educatie religioasa 0 de indrumare in do-
-meniul asistentei sociale. Daca nu le-ar fi lipsit mijloacele
financiare, pana acum, ar fi procedat probabil la infaptui-
rea acestui deziderat. In arhiepiscopia Sibiului s'a introdus
la 1927 o fericitä inovatie, hotarind Consiliul Arhiepisco-
pesc ca Dumineca a 2-a din Paresimi sa fie inchinatä unei
fapte de milostenie crestineasca, facandu-se in toate paro-
le adunare de daruri benevole, pe cari sa le impart&
apoi bolnavilor din parohia sa fiecare preot, obligat si in
felul acesta cerceta credinciosii bolnavi, a sta cu ei de
vorb i a-i mangaia cu darurile oferite din partea seme-
nilor sada*.
Ar fi de dorit sä se generalizeze initiativa aceasta In
toate eparhiile Patriarhiei noastre. Dupa cat am putut afla,
rezultatele dela Sibiu au darul de a incuraja i pe altii sä
incerce. Intr'un articol publicat de Consilierul Arhiepis-
,copesc (T. S.) , incredintat cu indrumarea i controlul a-
cestei actiuni, se subliniaza cu bune temeiuri ea Religia pi
medicina au avut domenii comune. Biserica i spitalul, re-
ligia i medicina sunt aliate nedespartite. Nici una nu e-
xista prin negarea celeilalte, nu se exclud, ci impreuna for-
meaza o entente cordialci.... Menirea Bisericii si a slujitori-
lor ei nu e sà atepte dupa bolnavi sa-i vindece, ci sa creeze
-conditii de sanatate robusta i imuna in fata epidemiilor pi
a plägilor. (Tel. Rom. 4. III. 1931) .
Aceste conditii le va putea crea numai prin inviorarea

www.dacoromanica.ro
250 IOAN LUPA$

inaltarea energiei sufletesti a credinciosilor, pregain-

du-i sa suporte cu resemnare crestineasca incercarile i ne-
voile, fara pierde speranta de a le putea inlatura du a-
jutorul credintei si al stiintei.
Daca intre factorii bisericesti Si intre cei din serviciut
ocrotirilor sociale se impune o colaborare in atatea do-
menii, incat ea se infatiseaza aproape ca o simbioth, a-
ceasta colaborare trebue sä urmareasca in toate impreju-
raffle scopul educativ-crestinesc de a indruma pe cei ocro-
titi spre un traiu cat mai rational, cat mai corespunzator
preceptelor morale si igienice, cat mai bun si mai drept:
spre ortobioilt.
Vestitul Domnitor al Tarii Romanesti, Serban Cantacu-
zino, silit de imprejurari sa ia parte la expeditia condusi
de Cara Mustafa (1683) sub zidurile Vienei, a inaltat in .
padurea dela Schönbrunn o cruce de stejar cu frumoasa in-
scriptie crestina cantarea dela Ziva Crucii din 14 Sep-
tembrie Sj cu finalul: Viator memento mori (calatorule,.
adu-ti aminte ca vei muri).
Acest final trebue sa-1 inlocuim in toate nazuintele de
ocrotire sociala, cu un cuvant programatic, Viator, me-
mento vivere: Catatorule adu-ti aminte, ca trebue sa vie-
tuiesti !

www.dacoromanica.ro
:I. PETROVICI
Profesor universitar, fost ministra

BISERICA I PACEA

Conferintá finutä in ziva de

Simbätä 8 Aprilie 1933.

www.dacoromanica.ro
 Conferinta de astazi ii are fireste o legatura cu atmos-
fera apasitoare a actualitatii, atmosferi cu zarile foarte
intunecate i. brazdati de fulgere, care daca deocamdata
serpuiesc in gol, s'ar putea ca maine sä loveasca, in plin.
Insa osebit de aceasti legatura, conferinta de astizi, cu
subiectul ei, a mai fost probabil determinata si de o im-
prejurare recenta, de care cei mai multi dintre Dv. ati luat
desigur cunostinta. Este vorba de apelul produs si ras-
pandit deunazi al unui om de Stat englez, care astazi
nu mai joaci un rol covarsitor, dar care alta data a avut.
un rol extrem de insemnat,, dobandind atuncea un pres-
tigiu, care poate sa-i hräneasca i autoritatea ha de astizi
chiar dad, n'o mai improspateazi cu nimic. Este vorba.
de Loyd George care a lansat un apel Cure toate Bisericile,
crestine pentru ca, dandu-si mana frateste, sã inceapä so-
lidar, o actiune eficace pentru apararea pacii amenintate..
Din apelul acesta se degajeaza doua idei, doua lucruri
principale: intai convingerea acestui om de stat englez, Ca
pacea este un bun suprem al omenirei, ce trebueste aparat
din toate puterile i cä pentru pastrarea acestei päci, tre-
hue sa se ceara i concursul unor forte cari de obiceiu nu.

www.dacoromanica.ro
 254 I. PETROVICI

sunt militante, ci mai mult contemplative; si in al doilea

-rand, ideia cà Biserica prin autoritatea ei seculark prin
prestigiul pe care il procura pe de o parte sutele de genera-
tii disparute caH au ingenunchiat pe lespezile ei, iar pe de
alta, raza de ve§nicie si fiorul de infinitate, care se dega-
jeaza din toata fiinta sa, Biserica aceasta ar fi sortiti in
aceste imprejurari lugubre sä poata izbuti, chiar dad, ni-
ineni altul n'ar mai putea sa reu§easca.
Cu ideia ca pacea este un bun suprem al omenirei, cred
ca ne putem acorda cu totii foarte u§or. De§i sunt Inca
multe persoane obsedate de crampeie filosofice contesta-
bile, ca de pildk cä razboiul este prima lege a naturii, ca
el are misiunea sa regenereze omenirea, sa o salveze de
supraimmultire, precum i de un eventual marasm moral.
Exista o astfel de filosofie ale carei fragmente circula ai
sunt impart4ite, pe alocuri chiar de oameni de buna cali-
-tate.
Osebit de aceasta mai exista si unele temperamente ro-
mantice intarziate. In imaginatia carora razboiul se infa-
Viseazä in forme mult mai sclipitoare deca.t pacea. Pen-.
-tru imaginatia unora, razboiul vine cu prestanta a oreolata
a armurei eroice, pe and biata ideie de pace se infatiseaza
modesta, umilita, sfielnick obiect de suras i ironie.
Un mare predicator al Bisericii catolice, Lacordaire
trag nadejde ca sä apuc vremea &And voiu putea sä citez
la u conferinta i un mare predicator din Biserica noastra
.ortodoxa spunea intr'o predica rasungtoare cà ornul
are admiratie pentru fort,a, un fel de respect superstitios,
Ti asta tocmai pentru motivul ca in genere lui Ii lipse§te".
-.111 adevar fiinta noastra omeneasca nu este dintre cele mai
favorizate sub raportul fortei, al acelei forte fizice care in-
drumeaza la agresiune i macel; este mult mai bine inzes-

www.dacoromanica.ro
EISERICA SI PACEA 255,

trat din punctul de vedere al fortelor spirituale, al cgror de-

buseu Ina, nu este nici carnagiul, nici räzboiul.
Dar tocmai respectul acesta pe care omul il are pentru
forta, ar fi un fel de dovada ca forta nu este ceva care-
sa stea in natura lui, un atribut constant al structurii sale,.
in fine, eà nu face parte din definitia sa.
De altfel se poate urmari din vremuri indepartate cum,
Cu tot respectul pentru forta, macar din &And in când oa-
menii aratau sa puie mai presus de puterea brutala, alte-
valori de o naturà mai ideala i fireste mai fragile.
Asa bunaoara, coborind in epoca mitologiei, i clack.
ne-am raporta la legendele, de altminteri destul de bell-
coase, ale vechilor greci, desprindem intre altele doua fi-
guri impresionante pe Hercule, care era exponentul forted'.
pe Helena, care reprezenta exponentul frumusetei.
Ei bine, marele atlet Hercule a savArsit foarte multe-
ispravi, dar n'a putut sa ingenunche frumusetea niciodata;
frumoasa Helena, foarte slaba sub raportul atletic a in-
genunchiat forta totdeauna. Va sa zica, chiar in acest testa-
ment al conceptiei primitive, se poate intrezari un fel de-
constiint.a, cä deasupra fortei exista valori mai inalte. Era
vorba in spet.ä de frumusetea fizica. Desigur, si ea cu-
prinde un element cam materialist §i. instinctual... dar fru-
musetea fizica dupa cum s'a mai spus este de multe-
oH prefata i anticamera frumusetei sufletesti, iar aceasta
din urma este si ea preambulul principiilor de vieata mo-
rala.
In orice caz, oricât apar de grozave vicisitudinile trecu-
tului omenirei, par'ca dela inceput am putea sa zicem cä .
inguntrul sufletului omenesc a existat intotdeauna un sam-
bure de generozitate, un nucleu de inima bung, ce e drep-

www.dacoromanica.ro
:256 I. PETROVICI

tul, invaluit in foarte multe scorii, dar un sambure a e-

xistat.
Imi vine in Minte totodati o maxima a cugetatorului
:aforistic francez, La Rochefoucault, care face o observare
foarte ingenioasa: Nu prinde bine pe un om zice dan-
sulsa-si laude singur inteligenta, dupi cum nu-1 prinde
bine, nici sa-si laude curajul sau forta, dar poate sa-si
laude slobod inima, aceasta nu face nicio impresie rea".
Dacä a examina putin aceastä maxima subtila, si as
cauta sa-mi dau seama de resorturile ascunse ale adevaru-
lui ei, a reflecta in chipul urmator: inteligenta este un
-flax individual, un noroc cä o ai; curajul este de asemeni
un avantaj individual si o sansä sa fii impodobit cu el;
inirna buni insi este ceva tipic, ceva obstesc i iota pentru
,ce o poti lauda in voie, fàrà ca sa superi pe nimeni; pe
cand laudand ceea ce este un dar individual si un noroc,
:aparte poti jigni pe altii, subliniind norocul tau.
Nu acelasi lucru e cand vorbesti de ceeace nu este efectui
unei intamplari sau sanse, ci un element constant, o cuta
-structuralä a spetei omenesti ca atare. Iata cã si din ade-
-varul formulat de La Rochefoucauld, reese prin deductie
.ea inima generoask inima buna este o caracteristica Mi-
-tiala a naturii omenesti.
Fara indoiala, daca rasfoim paginile istoriei, vedem la
nesfarsit maceluri, carnagii, razboaie, dar tot asa de si-
gur este, ci sufletele mai alese i mintile mai luminate au
condamnat totdeauna razboiul. Asa de pilda Fénelon, iarài
-un reprezentant ilustru al bisericii romane spune: Raz-
boiul este un flagel care dezonoreaza omenirea" i traia
.doar intr'o epoca, in care razboiul era absolut la moda, a-
parand chiar indispensabil. Sä zicem cä Fénelon apartinea
Bisericii; dar iata cä pe langa dansul scepticul Voltaire se

www.dacoromanica.ro
BISERICA SI PACEA 257

rosteste tot asa de precis: Vieata spune el este prea

scurta i bolile sunt prea numeroase, pentru ca sa, nu ne
dispensam de acest flagel suplimentar, care este razboiul".
De altminteri, instinctiv a existat intotdeauna pretnirea
pacii si a binefacerilor ei, a acestei pad, care este o condi-
tie fundamental& pentru ca omenirea sa-0 indeplineasca
misiunile sale, pana acum numai fragmentar realizate.
Bunaoara, se vorbeste cu entuziasm chiar de acea pace,
care a fost produsul i fructul violentei, se vorbeste cu e-
vlavie despre faimoasa pax romana pacea romana
Cum s'a constituit pacea romana, ? Prin razboiu, caci
prin violent& i prin forth', aproape toate popoarele antichi-
tatii istorice au fost inglobate in hotarele unitare ale im-
periului roman. Dar prin faptul, cä dup.& aceasta infaptuire,
a existat o indelungä epocà de pace, se vorbeste cu melan-
colie, in mice caz, cu o apreciere adanca despre aceasti
pax romana desi cum spuneam ea a fost rodul unei
violente, care totdeauna cuprinde ca atare elemente turburi
pi chiar primejdioase.
Se pare totusi, ca ideea de pace in ultimul timp a facut
progrese i chiar progrese reale. De curand raposatul om
de stat, Briand, spunea intr'unul din discursurile sale ca
pacea mai este combatuta de unii, dar nu mai este bat-
jocorita de nimeni". Astfel pacea ar fi, in mice caz, luati
in serios, din moment ce nu mai e luata in ras. Mai ales dela
ultima incaerare mondialä, s'a latit convingerea, cä pe vii-
tor razboaiele, cu grozavele mijloace tehnice moderne, nu
vor mai face la urma cu putinta vechea imparteala intre
invinsi Si invingatori; caci toata, lumea va iei invinsa, in-
clusiv popoarele invingatoare. De aceea un agresor viitor,
se va asernana dup.& vorba aceluiasi Briand cu fai-
mosul Samson, care pentru a-pi strivi adversarii a dara-

17

www.dacoromanica.ro
258 I. PETROVICI

mat coloanele templului; templul prabu§indu-se, a strivit

pe vrajmasii adunati acolo, dar odata cu asta a pierit pi
Samson. Cam aceasta este perspectiva razboaielor viitoare.
Ideea pacii este o idee, care a facut progrese, o idee a§a
de intim legata de natura spetei omenesti, Inca, oricare ar
fi vicisitudinile istorice, ea are toate §ansele sa se infap-
tuiasca intr'o zi. Chestiunea este insa ca ziva sa nu vie prea
tarziu, atunci cand omenirea va fi complect sleita i inca-
pabilä sa mai continue opera de civilizatie.
Pacea este un bun, care nu mai poate fi amanat si nu
mai poate consola pe nimeni, cu indepartate perspective
viito are.
Imparätia ei trebue sa vie rehede, in oHce caz ar tre-
bui sa se traga concluzii statornice, din ororile ce par a se
uita. La definitivarea unei paci ce se arata precara, domo-
lind isbucnirile inconstiente si atavice Biserica nu nu-
mai ca poate avea un rol, dar unul de frunte i unul dintre
cele mai fericite pe linia eficacitatii. Biserica este o insti-
tutie care i§i infige rädäcinile in transcendent i prin pos-
tulatele ei fundamentale, este oglindirea cea mai directa,
cea mai nealterata a divinitätii insasi ; Biserica este mai ca-
lificatä ca oricine sä apropie, sa grabeasca realizarea ace-
lor ideale, care scânteiaza in zari departate, idealul pa-
cii intre oameni si intre popoare. Caci, in definitiv religia,
dad, mi-as permite sa-i dau o definitie rezumativa, este
afirmatia anticipata, cu mult anticipatli, a marilor reali-
zeiri viitoare ale omenirii. Ea anticipeaza, si devansAnd cu
precizie limpede este poate i mai chemata decat alte in-
stitutii sä contribue la grabirea acelor realizari.
Tot acel predicator despre care v'am amintit, Lacor-
daire, vorbind despre Dumnezeu, despre Acel de care Bi-
serica leaga tot cursul,evenimentelor, zice: Dumnezeu este

www.dacoromanica.ro
BISERICA SI PACEA 259

pe de o parte lucrul cel mai clar i pe de alta parte lucrul

cel mai nepatruns". Ca sa explicam aceasta afirmatie vom
aminti ch sunt laturi obscure in ideea de divinitate, cum
stint gra indoialk eternitatea i infinitul, despre cari noi
putem avea o vagä presimtire, fara a le putea cuprinde in
cadrele priceperei noastre; pe de aka parte insa, sunt si
laturi foarte dare, anume corelatia care trebue sa existe
intre ideea de Dumnezeu i principiile de justitie, de mo-
rala i de pace.
Evident, Divinitatea n'a fost conceputa la fel in toate
timpurile. Au fost anume religii, care il concepeau pe Dum-
nezeu crunt i razbunätor. Insä, Dumnezeu, asa cum 11
concepe crestinismul este icoana buniatii, a justitiei si
a päcii. Fireste cum spuneam nu s'a ajuns dintr'o
,data la aceastä conceptie, i asa se explick cum oamenii
cari concepeau in chip diferit pe zei, aveau in vieata prac-
tica alta atitudine. Asa, bungoara, imi aduc aminte de o
tragedie a lui Voltaire, in care un crestin cade asasinat
de un pagan, i in momentul in care crestinul este lovit de
moarte, ii apostrofeaza astfel pe omoritorul sau: Recu-
.noaste deosebirea intre dumnezeii pe caH ii slujim; al tau
ti-a poruncit uciderea i razbunarea, pe child al meu in mo-
mentul cand ma asasinezi, imi porunceste sa te plang si
si te iert".
Natural, ca in limba lui Voltaire, textul este i mai
frumos &cat in traducerea prozaica pe care v'am facut-o
in romaneste. i pentruci am vazut c. ati gustat aceasta,
,apostrofa, imi permit sa o repet i in limba originala:
Des Dieux que nous servons connais la dif ference,
Les tiens Vont commande le meurtre et la vengeance,
Et le mien quand ton bras vient de m'assassiner,
M'ordonne de te plaindre et de te pardonner".

www.dacoromanica.ro
260 L PETROVICL

Evident, Dumnezeul crestin este imaginea anticipatd a.

infrdfirei popoarelor, a ctivilizatiei i a culturei, iar de no-
fiunea de culturd este desigur indisolubil legatd i ideea dc
pace. A§ putea sh spun si mai mult decat atata i sa amin-
tesc, ca trecerea dela politeism la monoteism a fost deter-
minata intre altele, de faptul, ca oamenii au dobandit
constiinta cat mai clara de armonia care exista in intre-
gul Univers; constatarea acestei armonii a fost un factor.
esential, care a determinat inaintarea dela politeism la.
monoteism.
Mai mult cleat atat. Aceasta armonie indata, ce a mijit.
mai clara, a facut chiar pe politeisti sa-0 rectifice intr'o
mäsura conceptia cu pluralitatea Mr de zei ; instituind de-
asupra tuturor divinitatilor un zeu comandant, un zeu ge--
neralisim, care stabilea o concordanta intre actiunea Mr..
Era o tranzitie spre unificarea br deplina i asta tocmai
pentru a se explica armonia, ce se constata in Univers.
Armonia aceasta, vizibila in foarte multe domenii ale na-
turii, devine un fel de criteriu imperativ, chiar pentru ace1e,
regiuni ale experientii in care armonia nu e Inca realizatä,.
si este asa de mare dependenta intre monoteism i ar-
monie, incat atunci cand o veche armonie s'a rupt, obser-
yam un fapt foarte caracteristic pe care nu-1 putem as-
cunde, anume o recrudescenta a politeismului. Atunci cand.
bunaoara izbucnesc razboaie i fiecare beligerant ridica ru-
gaciuni catre Dumnezeu, ajung Incet, incet, ca sä roage nu
pe Dumnezeul unic, ci pe Dumnezeul parintilor nostri" Si
pe Dumnezeul natiunii noastre", asa este de stransà .
legatura intre armonia generala i monoteismul! Distru-
gerea armoniei provoach o recrudescenta inconstienta a.
politeismului, caci zeii politeisti sunt de regula, zei natio-
nali, ei procura pe langa protectie un blazon de no-

www.dacoromanica.ro
MISERICA I PACEA 261

blete poporului respectiv, fiecare popor pretinzand ca des-

cinde dintr'o divinitate, pentru a invoca o glorioasä origine
supranaturala.
Evident, ca §i Biserica cre§tina, de0 nazueste la valori
universale, este §i dansa impartità in Biserici nationale,
Biserica noastra, de pilda, este o Biserica ortodoxa natio-
naM..
Sunt mai multe cauze, cari explica acest fenomen, apa-
rent, paradoxal. Mai intai este o cauza foarte omeneasca:
reprezentantii Bisericii, preotii, sunt in acelasi timp i ceta-
teni, apart/in in acelasi timp i unei natiuni si este aproape
cu neputintA, ca macar in cazuri de tensiune, sa nu se iden-
tifice intr'o masura, oficiul lor divin, cu aspiratiile lor na-
tionale, caci toate acestea omeneste se impletesc.
In afara de aceasta mai exista o explicatie si mai impor-
tanta, anume nevoia de adaptare la lumea concreta.
Doctrina cre§tina o fi transcendenta, dar institutia Bi-
sericii este pamanteasca, i atunci, aceasta institutie, toc-
mai pentru a-§i indeplini misiunea, trebue sa se adapteze
la starea de fapt, care imparte omenirea in natiuni.
In sfarsit, pot sä mai adaog, ca desavarsirea deplina a .

natiunilor, poate sa reprezinte si un scop ideal, chiar

in cadrul umanitatii solidare aceste natiuni urmand s.
constitue o bogatie de nuante in sanul marei omeniri im-
pacate. Omenirea impacata nu trebue sä fie numai decat
uniforma si omogena, poate sa alba, o multiplicitate de
nuante si alcatuirea acestor nuante ar fi tocmai constitui-
rea separata a natiunilor.
Dar principala cauza, care explica faptul cä Bisericile
ere§tine sau unele din ele, sunt Biserici nationale, este
dupa cum am spus nevoia de adaptare, peste care nu

www.dacoromanica.ro
262 L PETROVICI

poate trece o institutie, care vrea sà trAiasca, i aspirà s.

prefacä vieata in sensul vederilor ei.
Singura rezerva de facut in aceasta privinta, este una de
nature', filosofica, anume, sa nu cadem in greseala lui Her-
bert Spencer, care a confundat progresul cu adaptarea;
cad evident, progres este una i adaptare e alta.
Adaptarea este o concesiune temporari, care se face rea-
litatii, adaptarea poate sa intArzie progresul, adaptarea
este un sistem de masuri strategice, prin urmare, un mijloc
de procedare, nu Insá un scop in sine si mai ales scopul su-
prem.
Valorile crestinismului sunt valori cu caracter univer-
sal, caH trec dincolo de diviziunea omenirii in natiuni, si ur-
maresc realizarea unor valori ideale, unde urmeaza sä se
intâlneasca intreaga omenire impacatä i infratitä.
De multe oH acum, in acest proces de adaptare care
cum spuneam este necesar i indispensabil, se comit
unele exageratii si se fac unele greseli. Asa bunaoara
ma gândesc mai ales la ce se intâmpla pe aiurea s'a sta-
bilit oarecare corelatie intre Biserica si politica partidelor
de dreapta.
Pentru ce ? Pentru ca Biserica este considerata si
se considera adesea ea insasica un organ al traditiunei.
Si totusi, a considera Biserica crestina ca o simpla ex-
presie a traditiei nationale, este a o privi cu totul unila-
teral. Evident, Biserica prin misiunea ei eterna, cuprinde
pi trecutul i prezentul i viitorul, dar trebue sa cuprinda
mai ales viitorul, viitorul, cu idealuri Inca nerealizate.
Biserica nu poate sa fie, socotitä ca un organ retrograd,
depozitar al urilor trecutului ; ea dimpotriva are o misiune
inovatoare, urmarind sa anticipeze, inaintea tuturora,
munca de realizare a idealurilor de viitor. Fireste odatfi.

www.dacoromanica.ro
BISERICA SI PACEA 263

izbucnit razboiul, ea nu poate face alta, cleat sä ia partea

poporului in sanul caruia se ghseste. Dar pana atunci ii re-
vine misiunea propagandei pentru pace, pe care o poate
servi mai usor &cat alte instituii, i iata pentru ce. Mai
intai nimeni nu tarmureste Bisericii largimea telurilor sale.
Biserica poate privi in perspective infinite, Biserica are
dreptul sa priveasca mult, departe peste främantarile ac-
tualitátii. Nu aceiasi latitudine o au persoanele card re-
prezinta altceva cleat Biserica. De exemplu: oamenii poli-
tici, cand sunt prea pacifisti si vorbesc prea mult despre
pace, sunt taxati drept vizionari i li se spune, ca au boala
misionarismului. Ei bine, aceasta boala Biserica poate s'o
ail* fàrà nicio reticenta din partea nimanui. Misionaris-
mul ei, este un rost firesc i e normal sh implante o dispo-
zitie umanitara in sufletul tuturor credinciosilor sai. In
afara de aceasta, cine sta in serviciul Pàcii, acela trebue
sa alba multà rabdare, multä stäruinta, multa tenacitate.
Oamenii politici sunt prin definitie oameni cari n'au rah-
dare, pe &and Biserica este prin natura i prin misiunea ei,
eterna, o institutie inarmata cu rabdare, care nu oboseste
niciodatä, prin urmare poate sa indeplineasca mai bine de-
cat altii aceasta munca devotata i neintrerupta in favoa-
rea pacii.
Ceea ce se impune insa, este ca Biserica sa fie realmente
militanta, fiindch idealurile religioase, nu trebue sä le con-
cepem ca un loc de refugiu pentru amarati i pentru des-
curajati ; idealurile crestine trebue sä fie idei directive
pentru transformarea vietii sociale. Rolul Bisericii crestine
nu este sa consoleze pe cativa amarati i pe cativa dezi-
luzionati, limitandu-se la scopul consolidarii individuale;
rolul ei este sä aduca mantuirea colectiva, indrurnand pe

www.dacoromanica.ro
264 I. PETROVICI

calea luminoasa a idealului, dinamismul vietii noastre so-

ciale.
Prin urmare, interventie activa, interventie militanta.
Au fost numero0 cugetatori, care au inteles aceasta nece-
sitate. Montesquieu de pilda spune lapidar ca ,religia nu
trebue sa se margineasca sä institue dogme, ci trebue sä
le dirijeze", iar un cugetator francez contemporan adaoga:
Religia trebue sa fie vieata, iar nu un automatism de ri-
tualuri 0 de gesturi magice". Prin acest militantism Ii
poate face sie0 servicii nepretuite, printre altele, ea ar
putea sa invioreze adevarurile religioase insele.
Mare le filosof englez, John, Stuart Mill, intr'o opera ce-
lebra i pe drept admirati, opera Despre libertate", ne
vorbe§te despre avantajele erorii. Eroarea serveste la
ceva? Serveste raspunde J. St. Mill pentruca 0-
bligt adevarul sa lupte cu dansa 0 in aceastä polemica se
invioreaza, se improspateaza, se reinoieste. Adevarul cre_s-
tin nu va avea cleat sà castige intr'o luptä, energica pi
oricat de hotarità. Evident, Biserica crestina a avut epoci
in care a fost mai vie cleat astazi, si asta pentruci lupta
intr'una cu ereziile dogmatice. Astazi o atare lupta ar fi
mai demodatä. Dar intrucat Biserica are 0 o menire so-
cialä, se cuvine ca tot asa de energic sà lupte cu ereziile so-
ciale i printre acestea razboiul este una dintre cele mai
mari.
Intr'o asemenea lupta, intr'o asemenea atitudine mili-
tanta, Biserica ar putea s. antreneze o multime de lume
chiar in afara de turma credincio0lor sai obisnuiti. Caci
exista liber-cugetatori, caH sunt adanc patrun0 de subli,
mitatea principiilor morale si oamenii care zic, Ca nu cred
in Dumnezeu, dar cred in principiile morale, pentru mine
sunt credincio0 mascati sau credincio0, care nu-si dau

www.dacoromanica.ro
33ISERICA SI PACEA 265

seama de credinta kr adevArata. Mai cu seama acei, cari

nu se restrang sa recunoasci valoarea imperativa a prin-
-cipiului moral, mai ales acei cari nu se marginesc s.
spunk: Imi fac datoria, mice ar fi sa fie", ci mai adaoga o
nuanta in plus, spunând: Am confienta in triumful legi-
lor morale", aceia sunt oameni caH au constiinta reli-
gioasa, de0 acoperita sau nu destul de lamurita.
Iatä de ate forte ar putea sa dispunä Biserica daca In-
elege sä fie militantä, daca intelege sà lupte, i ar fi in-
teadevar clipa supremä ca sä inceapa o cruciada in fa-
voarea pacii.
Eu nu zic numai de Biserica noastri nationala, fiindci
nu poate fi vorba de propaganda locala, ci de una mon-
diala
Ideile de pace sunt mfintuitoare, daca radiaza pe that&
.9_upraf4a planetei, pe când dad, se raspAndesc numai in-
teo parte, ar putea sä fie 0 periculoase, aceasta recunosc.
Dar o lupta pe care ar intreprinde-o Bisericile crestine, si-
multan sau asociat, ar corespunde marilor kr misiuni i ar
putea sa apropie idealul pacii la un moment in care ne mai
putem folosi de el, caci ar putea sa yid& o zi in care pa-
-cca nu va mai avea valoare, sau va sosi sinistra inteun
chnitir imens, fiindca se poate intampla ca ultimul rAz-
boiu sa fi fost realmente cel din urma, care s'a marginit
sa slabeasca omenirea, fárà sa o distruga cu desavArsire.
A.sa ea in momente ca acestea, in adevar supreme, rolul
Bisericii, in aceasta directie, este indicat dela-sine.
Omenirea, avem cei mai multi impresia, a nu se mai
poate mentine in vechile forme 0 tipare i, atunci inaintea
ei nu mai exista cleat doua drumuri: sau sä se inalte in-
leo forma noua, mai comprehensiva, sau sa alunece in pra-
pastie i sa ajunga la pieire.

www.dacoromanica.ro
266 I. PETROVICI

De aceia voiu incheia aceasta conferintä cu o afirmatie,.

care poate 'Area un paradox, dar care pentru mine este um
profund adevgr: cu o Biserici pasnia mai lesne vine faz-
boiul, cu o 13iseria luptätoare, mai degraba se asiguri.
pacea.

www.dacoromanica.ro
CUPRINS'UL

www.dacoromanica.ro
 Pag..
1. In loc de prefata: Adresa Consiliului Central Bisericesc,
cdtre Domnii conferentiari 3
2. Dr. Miron Cristea: Indatoririle Generatiei de azi . . 7
CuväntuI de intarnpinare, rostit in numele tineretului de
d-I I. Grigorescu 9
PergamentuI inmânat I. P. S. Patriarh 15
Cuvhntarea I. P. S. Patriarh 17
3. Stefan Bogdan: Biserica i vieata social& 31
4. Mihail Manoilescu: Lupta ortodoxiei impotriva materia-
lismului
5. Serban Ionescu: Ideea de dreptate ca forth social& . . . 75
6. Nichifor Crainic: Tineretul i Creqtinismul 105
7. Pr. Valeriu IordAchescu: Forta i dreptul 127
8. Arhim. Iuliu Scriban: Biserica i cultura mulimii . . 147
9. I. Nistor: Rostul politic §i social al Bisericii in trecut
prezent 167
10. V. G. Ispir: Misiunea crWin6, in România Noua . 191
11. Dr. loan Lupas: Biserica i problemele asistentei sociale 229
12. I. Petrovici: Biserica 1 pacea 251

www.dacoromanica.ro
 A'
A

TIPARIREA
S'A FACUT IN ATELIERELE
TIPOGRAFIEI CARTILOR BISERICESTI
DIN B U CURE STI
MAI - OCT. 1933.

www.dacoromanica.ro
 -771

T. C. B. - 232.

" ' .".:,".

.

www.dacoromanica.ro