nr.

11 (196)
noiembrie20tei6lei
ffiffi # ffi

ilffiffiffiffiffiffiffi

FESTIVAL LA IASI,1 :

.loux0ptuc, suron

llillffInffil|ililililiilfirruffiI
SIOP.CADRU
Triptf, bunur[e
in Dealul Patriarhiei
rdzwirea Sfdntului Dimitrie cel Nou,
aducerea moaqtelor Sfintei Filofteia
de la Argeg qi canonizarea Sf6ntului
Ierarh Dionisie Erhan - aceasta a fost agen-
da duhovniceascd a zllei de 27 octombrie.
Colina Bucuriei a fost plin6 de cregtini, so-
borul de ierarhi a linut o slujbl de zile mari,
iar catonizarea unui Episcop (din Basara-
bia) cu via{5 sfAnt5 a fost prilej de sdrb6-
toare. Agadar, un p6stor retras la singuri-
tate qi ascezS, o copild omoritl de tatil ei
pentru faptele de milostenie qi un arhie-
reu-senator cu o vial6 greu incercatd de vi-
cisitudinile istoriei recente - iatd trei tipo-
logii ale tr[irii in Hristos pe care oamenii
le prefuiesc qi cdrora li se inchin6 cu sme-
renie qi devotament.
La ceremonia canonizdrii au partici-
pat reprezentanli ai Mitropoliei Chiqiniului
(Pakiarhia Rusd) qi ai Mitropoliei Basarabiei
noiembrie 20l9ll"tr M [A lfi i]I]lNl'L1
(Patriarhia Romdnd), intre cei evidenliali de
Preafericitul Patriarh Daniel s-a numdrat
Episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud,
cel care a iniliat demersurile de canonizare a
ierarhului Dionisie Erhan.
,,Ne-am mirat qi noi, ne-am surprins c5 in
timp de un an a fbcut tot ce a trebuit: $i sld'
b6, ;i acatist, tot ce a fost necesar pentru ca-
nonizar e", a pr ecizat P atiarhul Daniel, amin-
tind cd Sfintul Dionisie al Cetdfii Albe este
ocrotitorul Eparhiei Basarabiei de Sud.
Totodati, maica Epistimia Goncearenco,
starela Mdnlstirii Suruceni (locul unde au
fost descoperite moaqtele Sfdntului Dioni-
sie). qi arhimandritul Porfirie Dobre, starelul
|46n5stirii Sireli, au primit Ordinul ,,Sfinlii
Imp5rali Constantin qi Elena".
{Redaclia}
Foto: Basilica.ro
'
6' ;.*1i
www.!umea(redintei.com
 BUCUROIU

Totdeauna m-au emo{ionat, suplimentar,

vielile sfinlilor-copii, ale celor care s-au mu-
tat la Ceruri la vdrste fragede, lds6nd in urma
lor o ddrl de sfinfenie. Biografii stelare de ti-
neri curajogi, de tinere curate ca lacrima, de
copile nevinovate, de baietani neclintiti in
convingerile lor... Sd vezi sfinlenia in acliune
este oricdnd gi oricum impresionant, ins[ sa
vezi s.finfenia dublatd de tinerele, curalie gi
entuziasm este cea mai frumoasd priveligie
a devenirii qi implinirii umane.
. Doud sfinte tinere, cu trupuri micule qi
vieli curate, am cinstit in zilele lui octombri6.
Pe Cuvioasa Parascheva de la Iagi qi pe Sf6n-
ta Filofteia de la Curtea de Argeg.-pe prima,
la Iaqi - in timpul unui imens peleririaj. pe
cea de a doua, la Bucuregti, caie a venit ,,in
vizitd" la un bitr6n venerabil: Sfantul Dimi-
trie cel Nou Basarabov. Dar qi Sf6nta paras-
cheva a primitla Iagi vizita unui bunicu!. so-
sit acolo pe Calea Sfinlilor: SfAntul Spiridon.
Episcop la Trimitundei, mare fhcdtoi de mi-
nuni. Iatd, aqadar, cum s-au format,,perechi-
le" ceregti, degi au ffeit pe pdmdnt in timpuri
diferite: un bunic si o nepoatd, laolalta ipre
inchinare qi cinstire, spre bucuria oameniior
qi spre slava lui Dumnezeu!
Ce ne arat[ noud aceste intdlniri in lumi-
na harului? Faptul c[ sfin]enia nu are v6rst6,
cd este o mostrd a eternit6lii, cd fiecare din
noi avem dreptul qi obligayia morald la do-
bdndirea raiului. Asta e!

wwwlumeacredintei.com l_Lr\.18A {_R! DINT]:; ,' noiembrie 2019

MAGAZIN TLUSTRAT / LUME,A an XVll, nr. 11 (196)

Popasuri duhovnicegti: Reportaj: Sfdntul Filumen, latewiuz Averea bunei educatii:

MAnistirea Vdratic la hotarul un sfint martir succes pdm6ntesc,
dintre doui anotimPuri 6 al zilelor noastre 42 dob6ndi cereasci 60

Reportai: sfantul nostru Urme cregtine: Un colt Sic cogito:

Dimitrie din Basarabi... 12 din Provence in anul 2019 M Devenirea spiritualS U
File de jumal:0rtodoxia - (onfluenfe:Tn Suedia, Puncte de vedere: Arta
intre cazacioc 5i sirtaki 20 50 PirinteluiArsenie Boca 67

Dragi cititori,
?r
t,

Avem o veste foarte buni: pe site-ul nostru {www.trumeacredintei"com} a

apirut opliunea de a putea vizualiza revistele noastre in format electronic. Agadar,
oii." perroani din orice tare,la orice ori poate vizualiza orice nurnir doregte din
revistele noastre, in format pdf, ta un pre! mai mic decit varianta tipiritS. Aceasti
facilitate sperim si fie accesati in primut rind de rominii cre;tin-ortodocgi din
diaspora,in condiliilein care costurile serviciilor pogtale au crescut enorm' Plata
seface printr-un site specializat,in conditii de siguranti deplin5'
Lecturi plicuti!
Redaclia

www.lumeaGred ntei.com a
I
 MAGAZIN ILUSTRAT / LUMEA EI

Popasuri duhovnicqti

12

Filedejurnal
POPASURI DUHOVNICE'TI

Manistirea Varatic la hotarul

dintre dou[ anotimPuri
Dupa *ni g! ar:i, *r:r p*p*slt ia vsr*tie ?ntr-c zi i*tornn*ts, in car* raxele
de s*ar* btsnd cob*rau printre fi*rile inrcurxte e*re i*v*Sn"ranteaza
vatra m*nahal*" &rx r*q5sit pe{ea ad&n** a }:is*rieii, une.!* ri* x
*r*apta ;i <*e a st&ng* ax api:'*t d*ul* rae !e eu nr*a9te al* sfir":!il*r
l*sif e*e ia varatle gi fii'r**rghc Psl*rinui, sfinli e*r* veqh**z* p*ee*
*d*nc& a slujb*ior m*n*stireqti, l\{*iea l*s*fina, stare}a *e*stei sfirr-
t* m*ndstir!, r*stui*$te bunul n.lers al via{ii n:*n*sticc a eel*r 38*
el* rn*icu{e ear* vi*qui*se in M*nistirea v&r'atie" viala eluhcvni-
c*asc* * aeestona s* c*ntir:u5 ins* eu minur:ate aseultfrri pe care
rnaici!* ic au la {entru! eulturai SpiritualV*ratic, lv'trur*lil n":*nas-
ti r"ii, ei mi r:u I p*ntr"u per5CIefi e vS rstn iee,,euvioasa l{araria'i At*! i-
un*l d* broderie, S,teli*ru1 ele Bletu16, *rcrt3ria ;i *lte rueod*lii"

ltal}ilTl www.lumeacredintei.com
noiembrie 2ol 9 I L l-:11 I1.t {. I
 Biserica precum
o mireasS;ivatra
monastici a Viraticului
Biserica Adormirea Mai-
cii Domnului este o fericitd
ingemdnare a stilului moldo-
venesc cu elemente noi, a-
pirute in Moldova in preaj-
ma secolelor al 18-1ea si il
19lea. Aceasta se afld in ten-
trul curfii interioare a m6nis-
tirii, albi gizs,eltd,fiind ziditi
din piatrd de rdu gi din cIrI-
midd. Biserica este construitl
in formd de nav[, avdndprid-
vor, naos, pronaos qi altar,
pronaosul gi naosul fiind des-
pd4ite de un zid susfinut de
dou5 impundtoare coloane.
Pridvorul are intrarea pe pe-
retele sudic al bisericii, fiind
acoperit cu doul calote sferi-
ce, suslinute de un singur arc
longitudinal gi de alte dou[
ucelaterale, care sporesc im-
pactul vizual. Priviti din ex-
terior, biserica inveqmdntatd
in alb imaculat este prevdzu-
td cu trei turle, cu acoperiq
in formd de clopot. Din cer-
dacul chiliei in care am fost
gdzduitdt trdiesc senzalia cd de metri mai spre Est de bi- unul de croitorie gi un impre-
am in fali un tablou care in- sericS, fiind o construc{ie din sionant atelier de'broderie.
truchipeazd" veqnicia. zid, cu aspect impundtor, pre-
Dupd aceastl panorama- vdzuld, cu un turn masiv, al 380 de miicule
re a cl[dirii bisericii, m-am cIrui acoperiq este asemenea sub obliduirea
oprit in fala statuii de bronz unei mitre arhieresti. Aici se maiciistarele
a Saftei Brdncoveanu (fii- afld Paraclisul Sfbntul Ierarh losefina Giosanu
ca lui Teodor Balg qi a Zoei Nicolae, al c[rui interior a
Rosetti-Ba1q), care a ddru- fost refbcut intre anii 1903 si Niciodati nu mi-a fost dat
it mare parte din odoarele li- 1909, catapeteasma si interi- sd vdd at6tea mdicute la un
turgice ale mdnSstirii si multe oarele sale firnd pictate de ie- loc. Este o senzalie p" car"
alte ajutoare materiale nece- romonahul Eftimie Obrocea. nu o pot descrie, dar amtrd-
sare viefuirii monastice. De Clopotnila este cuprins6 in it-o cu bucurie. Deqi mdnds-
aici priveliqtea este comple- corpul de chilii pe dou[ ni- tirea are trei biserici in care
td, fiind inundatd ?ntr-o mare vele, cu o prispi imens6, care se slujegte permanent, aces-
de flori gi verdeald. Apoi am se sprijini pe mai multe giruri tea par a fi neinc[p5toare.
ajuns la clopotni{a m6n6stirii. de coloane din lemn. Tot aici Maica Iosefina, stareta aces-
care este amplasati la 70-80 se afli un atelier de pictur6, tei sfinte mrin6stiri, este tot
www.lumeacredintei.com i.i.ll.1:r.\ {-'Jt!:i.}iir J i.l : noiembrie20l9
t
!
:

POPASURT DUHOVNtCEtTt

i----.

,Mtr:*::
-r*
'l ,r! -:-
,s $ a 4 : $ ,q,Y'$

timpul in mijlocul lor qi ceea

ce m-a impresionat cel mai
mult a fost faptul cd aceasta
se sfrtuieqte cu obqtea in tot
ceea ce face.
Degi are in griji at6tea
suflete. mdicuta staretd isi
face timp, numai sfintia sa
stie cum, sd stea de voibd cu
toli cei care o caut[ pentru
sfat sau pentru cine ;tie ce
alte probleme administrati-
ve. Eu am alutprivilegiul de
a o asculta ore in gir, savu-
rdnd povestea de viald a unei
copile cdlugdrite la numai 14
ani, care a cunoscut urcusul
monastic l6ng5 maica Naza-
ria, fosta stareld a mdn6sti-
rii, de la care a deprins toate
tainele gi bucuriile c6lugdri-
ei. Toate acestea le-am adu-
nat intr-un interviu, pe care
cu bucurie il voi insera in
paginile revistei noastre.
Tot pentru cititorii nogtri am
pus deoparte gi alte reportaje

8 noiembrie2019'l-i-h1i::1{ iii it:\. tt:l www.lum€acredintei.com

 qi interviuri, incepdnd cu as-
cult6rile din obqte pAna 1a
vietuiri monastice cu totul
deosebite.
La Centrul Cultural Spin-
hral al mdndstirii, am ar,ut bu-
curia de a md reintdlni, dup6
mulli ani, cu maica Macri-
na, care ani de zile a ar,ut as-
cultare la Ierihon qi care se
ingrijeqte de pbstrarea teza-
urului cultural de la Varatic.
In Cdminul pentru persoane
v6rstnice,,Cuvioasa Nazaria"
am surprins bucuria unor bd-
trAni care trdiesc intr-un me-
diu deosebit, beneficiind de
asisten!6 religioasS, psiholo-
gic6, medicald;i de dragostea
qi purlarea de grijd a maicii
Filumena, care le este aldturi
in fiecare clipd.
Caoincun,tnareatot
ceea ce am tra:' Ia Vdratic,
am luat cuv6nt de invAtaturA
de la doud mdicu{e de 8+ de dreapta, racla cu moastele Isihastul se pistreazd un Ti-
ani. maica Veronica si mai- Sf6ntului Iosif de la Vd- pic al rugdciunii inimii, pe
ca Filofteia. penfil care viala ratic; in st6nga, racla cu care acesta il urma aliltwi
monahald a avut un traiect moagtele Sfbntului Gheor- de ucenici. Pentru fapte-
d6lruit in sfaturile duhovni- ghe Pelerinul. le pi viata sa plini de sflnle-
cilor pe care mEicu(ele i-au Ucenic al Sfrntului Pai- nie, Biserica noastrl il cin-
al'ut: Pdrintele Paisie Olaru, sie, Cuviosul Iosif a fost un Iosif
stegte pe Sffintul Cuvios
P6rintele Cleopa, Patriarhii vrednic misionar al Bisericii de laV[ratic in rdndul sfinti-
Justin qi Teoctist. noastre qi innoitor al vielii lor cuviogi romdni din linir-
monalale. Acesta a contribu- tul Neamfului, binecuv6ntat
{uviosul iosif lsihastuI itla organizarea mai multor de Dumnezeu cu multe vetre
gi Sf6ntu[ 6heorghe mdndstiri din mun{ii Neam- monahale.
Peieriilul, fului qi a asigurat indrumarea SfbntuI Gheorghe Peleri-
sfingli ocrotitori duhovniceasc[ a sute de mai- nul, cunoscut de credinciosi
aimfindstirii ci, precum gi a numeroqi ana- drept Mogul Gheorghe, a
horeli care au viefuit la Sihla ar,ut o viefuire atipic6. Dupd
Slujbele din mAndstiri- qi in zona RApei lui Coroi. ce a trdit 14 aniin c5snicie,
le ofiodoxe au ceva special. Pentru viala sa sfbnt6, Dum- cu incuviinjarea soliei sale, a
aducdtor de pace 5i adAnc5 aezeu l-a inzestrat pe Cuvi- plecat in pelerinaj la Ierusa-
trSire. In biserica Adormirea osul Iosif cu darul facerii de lim. Permanent a avut asupra
Maicii Domnului a Nlana:- minuni gi al izgonirii duhuri- sa Evanghelia qi Psaltirea.
tirii Vdratic te simti in alta lor necurate. Prin rugdciuni- Acolo a rlmas 40 de zile,
lume: in faqd, SfAntul ,\1- le sale, erau vindecati mulfi mergdnd de trei ori pe zi la
tar. care inve;manteazi tai- creqtiai de bolile sufleteqti qi Sfentul Mormdnt, dupd care
na atAtor Sfinte Lirur_ehii: in trupeqti. De la Cuviosul Iosif a ajuns la peqtera SfAntului
!vww.lumeacredinte:.(oil i I '.ii .', i.ll::li ri l:r'. . noiembrie2Otg
 POPASURT DUHOVilt(E$Tr

al Evangheiiei lui Hristos,

Xenofont, unde un pustnic
i-a_ proorocit cd nu va ajunge
calugir. dar r a trii rnergdnd
tlin loc in loc. in lipsa, iara-
cie si rugaciune neincetati"
ajutdnd pe mul1i sd se mdn-
tuiasc6. A$a a si fbst, sfAn-
tul vietuind in smerenie si
ostenealS. fi ind propovddui-
tor, prin via{d Ei prin cuvAnt,
pentru care a fost hdrdzit
de Dumnezeu cu bogat har,
prin care a sdvdrqit minuni
gi vindeciri atat in vremea
vielii pdmAnteqti, cat gi dupd
moafie.
Sfintul Cuvios Iosif de
la Vdratic qi Sfdntul Ghe-
orghe Pelerinul sunt stdlpii
ocrotitori ai MAnastirii V6-
ratic gi mdngaierea noastr[,
a ruturor.
Arat de multe lucruri au
rdmas nespuse incdt va trebui
sd reinr.rod firul gdndurilor ur-
zite la Mandstirea Vlratic si
sd revin cu toate lucrurile fi-Lr-
moase pe care le-am trbit in
aceasta gurd de rai.

Din apariliile editsriale tra tditura Lumea credintei

. Adrian Alui Gheorghe . (ristina Andrei .
Ieodor Ba(ons(hi
! Mirel Binid . ffizvan Bururoiu i florin (aragiu . Radu Grp
o RobertGabriel Ciobanu. Ludan firlan. Rizvan Codres(u
r Marina Dumitrei(u s Andrei Gitinaru odavian Gordon
o Petre Guran i Auguitin
'
loan. Dumitru Hoila lones(u rVirgil lorda(he
. telix leu a (ostion Ni(olesru o toana pi(or-Egadaru.
Radu preda
e Moni(a5erbine5o.(laudiu
Tarziu r Ni(olae lur(an Orago, Ursu
'
.5t€fanViaru. Mad{sVasileanu((oord.)oludorCilinZarojanu

PRECITUI. OftTODOX
iru ve*cut_ xxr
- schile pentru un portret -
 \\$

*" * &r/+ft
Eft5f EtrErE,F
!.rEtedirse
i6.

Hftrfvco,
AilII8}IIAIA RAPIO ASIJPRA

$ffirufiilil.il8
!IjRI*r sir{ll$&r"t

Ati:tlii a,,jia lt| |)ail , ilirr,,.: ..a ; ir.'itlialri:iiiit. li: trr:lltalda iitlil,:il iit illitnLri:.i
ltrltlert!lLli rirlr 1 lli.riii:,: ; r.ririia.iLril 1lt,r11, ttq. l{|rsnli-Yl lrliiIr:Jl] :rLr
irlr::rri:.1,rlrr:. l-r,r,:l rrrLr::j ., : .
.: i i,,':i1rr i: .rni illr i.rlir fatirur Hri Dlirh dr :-.1 1i;
lj:i:t! llti.rlillLtl Llitr.r,'r.r , '- :: .1::t \: t.) rlr: iritlrirr:ri;tlrr trr. ill,';il:lll il.l.21t11l.

i.
SC Terapia SA
a
:I
giiN PHABMA coftpany
-.tD':. .4.: a I : a
rl-- era pta
t
.r :l!rN | 'HAliLl;i..i, nnit
REPORTAJ

Sfantul nostru
Dimitrie din Basarubi ...
,.', :,. , ., !i , l
- .i :
l)*nri, pi\rrxl-*. r..in pr..ilt,:.i.,
'*t;,tlr:,lt:1;liil* ill;itrl;:r* ir-lllr;*!*r . !.){
', .,,,i,. l,,l]1 ...' .,: '..:,i. ,"r.,:..: ..,,.:: ,].:
,,. (,-,.,1i.
"
,*i.r*l-:im4:nt* r::in*ni tii 1t* r,,,t.*:\ *li*l r"l* {;:i*ili*r*" Li**}* pT,r:z**l"t: li
1i
.; /'. j, :,]U..: i.J. ii] ., -.-},r1 .;. ,, ;
-.,,+1,1: ,,lfliA r'. ti{:;r...+:.* ,,i{"
r**ltu l]lmitli*, p**t* {i c*r*tlt, fiil;ir d**r li p**tr, {.> ty1-&{r,',li*,ti{,t...

izv*ar* uitxte.,. Deceniile de pe urmd Text total necunoscut pdn[

S-a crezut, vreme de vor contrazice insd ambe- in 1979.In urm6 cu doi ani
aproape doud veacuri, cd cea le teorii. La sfdrgitul anilor (2011), biblioteca Universi-
dintdi lucrare despre trecutul '70 ai secolului trecut, de tAFi din Modena avea s5 ofe-
vecinilor de la sud de DunS- pild[, istoricul Bojidar Di- re ins[ o surprizd de propor-
re a fost Istoria slavo-bul- mitrov (1945-2018) va des- 1ii: aflarea intregului corpus
garii (17 62), scrisd de mo- coperi in arhivele Vaticanu- al Istoriei lui Bakgev.
nahul Paisie de la Hilandar. lui o parte a unui manuscris Cu siguranld, Istoria Bui-
S-a considerat. de asemenea. intitulat Istoria Btrlgariei gariei a ierarhului catolic e
c6 aceasta ar cuprinde qi pri- (1667), apar{indnd Arhie- una interesantd, din mai mul-
mele insemndri despre Sfdn- piscopului cirturar francis- te puncte de vedere, gi pentru
tul Dimitrie din Basarabi. can Pet5r Bogdan Bakgev. noi, romdnii, linAnd ieama

noiembrie20l9';-l \il ,i i-'iilili:: :; I www,lumeacredintei.(om

 de faptul cd automl acesre_
ia. ajuns Arhiepiscop al Sofi_
ei. in I042. der ine. rorodara.
pentru o vreme" gi intAista_
t6tor a1 catolicilor din \rala-
hia si Moldova - calAtorind
la Tdrgovigte, in 16,1.1 si in
1649 (prima oar6 avdnd ihiar
o intdlnire cu voievodul Ma_
tei Basarab).

. .:.. ,;," . :, -, :.
...,..., ,:. rij.,.:
Lucrarea lui Bakpev nu
r fi insd singura care va
a
aduce date noi pentru istori-
ografia bulgard. O altd istorie
dedicatd {inuturilor sud-du_
ndrene - aflatd astEzi la Bu-
dapesta qi tradusd abia in
l97l in limba bulgard _ a_
panine cal ugamlui iransi lva-
nean Blasius (Vlasius) KIei_
ner, fiind scrisd la M6ndstirea
Sfintii Apostoli petru gi pa-
ve.l dll Vingul de Jos (ude-
1ul Alba) cu un an iniinte
(1761) de cea a lui paisie de
la Hilandar.
Folosirea unui numdr in_
semnat de manuscrise gi cd4i
rare de cdtre cdlugdrul fran_
crscan ardelean. ce iqi sem_
neazd, Istoria cu numele de
Vlasius, aratd cd Ia data in-
tocmirii ei in mdnEstire se
pe de o parte, in vreme ce
afla o bogatd bibliotecd. Cel
mai probabil, multe dintre alte date'despre Sfdntul Di-
documente proveneau din mitrie, ocrotitorul Bucureqti-
Informaliile consistente lor, pe de alti parte, in lumi-
loca litatea Ciprovli, catoli- din aceste doud manuscri- na acestora, pot fi puse serios
cii de aici refugiindu-se cu se latineqti
o pafte a cdrgilor sal\.ate de - dar qi din alte
scner. necunoscute p6na nu
la indoiald.
Ia.incendiiIe gi jafurile auna- Astfel. dupa paisie de
demult -. precum gi cerce- la Hilandar. satul gi mdnds-
ter turce5ti. dupa infraneerea tArile din ulrimii ani, vin si
rlscoalei balcanice anrioto- tirea Basarabi, Ioc al vieru-
mane din 1688 - a$a cum se
confirme unele din afirma{ii- irii Sf6ntului Dimitrie iel
le monahului athonit, inleie- Nou. s-ar fi aflat ,,ldrngd ora-
poate afla dintr-o scrisoare se gregit de cdtre haeiosrafii gul Sviqtov". ceea ce,-la pri-
din 30 ianuarie 1689. trimisi Siiinrului Dimitrie din Easa- ma vedere. ar pdrea. desigur.
la Viena de Episcopul caroli; rabi ai veacului al l9-lea gi gregit, satul qi mdndstirea ru-
de Nicopole, Anton Sretin. inceputul celui de-al 20-1ea, pestrd fiind situate la doar
'f, t :.,.:rri!.ir;r.--.r,,.- _
l.l-rl!lir.l 1- l.ll.i)lt: ii:: noiembrie2Olg t3
REPORTAJ
cativa kilometri de Ruse.
Dacd se line seama ins6 de
impdrfirea mai veche a no-
ilor cuceriri otomane de
dupd I393 - cu eYaletul
Rumeliei ocuPdnd cea
mai mare parte a Balca-
nilor centrali de astdzi
qi eyaletul Silistra - ce
cuprindea Oceakolul.
Bugeacul, Dobrogea
qi, de-a lungul DunS-
rii,sangeacurile de
Nicopole qi Vidin -,
cum afldm din lu-
crdrile menlionate
anterior, ii reve-
nea rolul de cel
: ,,': lor Romdne,
I'i
tr
1E
fiffi
s
hr
:&
..1.
,,s.1,
14 noiembrie2019/Lli,\,fI:i:'!f111,1)lllTll!
urbe in care pasa de Silis-
tra iqi petrecea o bunl Parte
a timpului slu, Ruse (Rus-
ciukul; devenind centrul vi-
layetului Dundrii abia duPS
t864,
Astfel, vdntte dinsPre
Athos, acolo unde Paisie qi-a
intocmit lucrarea, prin situa-
rea ldngd aceastd vestitd ce-
tate de la Dundre, in care
domnii Valahiei indlfaser[
mai multe locaquri creqtine
de cult, satul gi mdndstirea
Basarabi puteau fi rePerate
mult mai uqor.
Mirturiile unuialt
supus al Romei...
Pe de altd Parte, afirmafi-
ile lui Paisiecare, neaflOnd
-
date de sinaxar ori o vial6 a
Sfdntului Dimitrie, ?ncearc[
si agtearnd in lucrarea sa c6-
teva rdnduri despre cuviosul
de la Dun[re, bazdndu-se,
ce1 mai probabil, doar Pe re-
latirile unui taxiot athonit,
ce vizitase satul Basarabi
de pulin[ vreme - cury
c5 SfAntul Dimitrie cel
q
wwwlumeadedintei.com
 Nou ar fl trecut 1a ceie r.eg-
nice in 1685 - sunr conrrazi-
se de un alt izvor istoric - in-
semndrile din anul 1764 -la
doardoi ani, deci, dupd.Isto-
rla lui Paisie de la Hilandar -
ale Episcopului de Nicopoie.
Nicola Pugliezi (17 52-17 67),
descoperite gi ele, asemenea
celor doud Istorii a1e Bulga-
riei menlionate mai sus. ceva
mai tdrziu.
TrecAnd prin Basarabi.
Pugliezi afla de la localnici
ca Sliinrul Dimitrie este cin-
stit cu evlavie de citre sateni
gi nu numai
- la hramr,riie din
Basarabi ludnd parte, dupa
cum afl5tn. nu doar cregtini.
ci gi armeni gi chiar pdgAni
,.de mai bine de trei veacuri"
(v-enerato per Santo do tre
secoli e piLi). Practic, eviavia
citre sfinrul se pierdea in ne-
gurc r renrurilor. localnicii
cel mai probabil preotul sa-
tului, cu care Pugliezi std de
vorbl - cunosc6nd cd sf6n-
nrl era cinstir in sar de mosii
qi strdmogii lor de mai muite
veacuri. Altfel. ar rnai fi pu-
tut exista sdteni mai in r Arst5
care sd fi avut ttiinta in mod
direct ori de la parinlii lor de
peffecerea sfantului la pe$tera
de pe apa Lomului gi de trece-
rea sa la cele vegnice in 16.95.
(Miletici. L..,\bll doktmte n ti
po ntinaloro na nasite pat liki-
ari. SbNU.2l. Sofia.
p 83)
i ei,::, f i:1, ji. :i,'':. :':
i:,{l r'ti.:.! : i,ii,tli:-r;
i:t ti'i i:: ;;: ;, ijr ;,..', i
Celc rclata:c,u.*i:r
cLritorii satuiui Basaral. E'--r-
I (aiO.. ... ', ,
sCUpult.
poie ,. cjc:.r.c ....
r'.1: I ;:r ;tj,:: :::
sfdntului in culori dintre cele
mai vii devin fapte destul de
- tora. Deqi pe alocurea ugor
credibile in lumina studiilor
invdlatului ceh Karel gkorpil
( 1 859- 1 944), care, la incepu-
tu1 secolului al 20-1ea, cerce-
teazd, Si catalogheazd, pe apa
Lomului peste 300 de chilii,
sdpate in st6ncd, dintre care
zl0 sunt biserici in care se
- gd Dundre". Spre mirarea tu-
pot vedea pAnd astdzi urme
de frescd, parte dintre aces-
tea (locagurile rupestre de la
Ivanovo, din apropiere de Ba-
sarabi) fiind inscrise, in r"rlti-
mele decenii. in patrimoniul
L NESCO (Skoryil. K.. Opis
no starinile po lecenieto no r.
Rusenski Lonz. Sofia, 1914).
Astfel. parerile unor cer-
cetdtori. cum cd sfAntul de la
Basarabi ar fi rrdir in perioa-
da de maxirni inllorire a isi-
hasmului - cea de-a douaju-
matate a secolului al 1.1-1ea
ori chiar mai devrerre, in se-
colul al 13-lea - pot contura,
panA la un punct. imaginea
unui alt sf6nt Dimitrie. fatl
de cea cunoscuta gi cultivaia
pana acum la sud de Dundre.
De altfel, despre un sfdnt
la Basarabi afl5m cu mult
inainte de lsttst'i"t lui Paisie
de la Hilandar dirrtr-c scri-
ere a unui cdrturar aroman
din Serdica. popa Petu (Pop
Peio) ce aiterne pe h6rtie
martiriul unui tAnar din Ma-
1905. cedonia - Ghec,rghe din Kra-
tor o -. liu duhol'nicesc al
sau. de la anul I515 (11 fe-
bruarie). la carc a luat par-
te ca martor ocuiar. Automl.
'r ..:r intui inainre Ia ', iltlc
1'ni1cr'llicului. aminteqte gi de
- - .:ilti Jitr Brlcani..e pu-
srsei.i r.iu den:ult la cer sr Ce
- l: rar-e creitjnii pr.rteau 1ua
'1,:::. piidi;r a.Juror prin
inchinarea ia moagtele aces-
confuzd (poate din dorinla
de a aduce exemple de sfin-
{enie cdt mai grditoare), re-
latareapopei Peiu se opre$te
asupra descoperirii moagte-
lor unui slant ..in apropiere
de oragul Resi (Ruse) de l6n-
turoq acesta fusese aflat..ca
gi cum ar dormi", trupul s6u
fiind plin de btind mireas-
m6. Preotul cdfturar nu uit6
sd aminteascd nici de ..mul-
limea minuniior ;i r.indeci-
ri lor slantului. ce lac r e:ri-
te pAna depane acele locun".
exclantdnd la star5itul edili-
catoarei sale relatan: ..Iar cei
ce nu crede acestor cur inte.
sd meargd e1 insqi acolo ca
sa vadi gi sd se incredinleze
de adevar" (Stara bdlgarska
lite rat ura, Jiti epis n i tvor bi,
Ed. Bdlgarski Pisatel, So1ia.
1986. p. 2q4). O mlrrurie.
agadar. din urmd cu peste o
jumdtate de mileniu despre
un sf6nt aflat lAnga Ruse.
Un argument putemic in
identifi carea iocuiui men!io-
nat cu mAnistirea ;i satul Ba-
sarabi de pe apa Lorr.rului. in
care se allau sfintele mcaste
in acea vretrre. il aduce sa-
vantul ceh Konstantin Jo-
sef Jireiek (185,+-i9i 8).
care. cercetdnd i.'echi docu-
nente despre chiliile ;i fos-
teie mdnastin de pe apa L_o-
mului. ajirngc ja concltrzia
cd in jurul anului 150C nu
mai era acti\ 5 dccat o sin-
-eurE mdnistire in zoni. cea
de Ia Basarabi. singr-rra a11ara
in i"eoistrele dc Jirr tuicclti.
purrlind r:unte;c de ..rrrini.-
tirea 1ui Basarabi" iPtirabur"
Basarabc.r' cri Basarabovo
noiembrie20tg 1S
REPORTAJ
in alte scrieri)
- ce a apafii-
nut, pAnd in veacul al 1 6-1ea,
domnitorilor Jirii
negti, din partea cirora a pri-
mit nenumdrate danii.
lJn sfint pcpular
?n insemnfrri gi
sinaxare...
in lipsa unor texte ca-
nonice despre Sf6ntul Di-
mitrie cel Nou p6nd citre
anul 1800, statutul de,,sfdnt
popular" al Cuviosului Di-
rnitrie din Basarabi (canoni-
zarea sa, dupd 1393, o datb
cu cdderea laratului de Tir-
novo in mAinile turcilor de-
venind aproape imposibild
in eyaletul Silistrei perse-
culia creqtinilor fiind dubla-
td de impAnzirea {inuturilor
de la Dundre cu mai mul-
{i derviqi aleu{i de frontie-
rd - Demir Baba, Ali Koq
Baba, Kademli Baba Sul-
tan etc. - pentru detumarea
evlaviei ofiodoxe gi conver-
tirea mai ugoard la islam a
noiembrie 201 9 / i':.
populaliei din noile sangea-
curi) ndscut o serie de le-
- a
Rom6- gende, care s-au pistrat pdnd
astdzi, multe fiind culese in
perioada comunistd, dupd o
amp16 cercetare de teren in
zond a studentilor qi profe-
sorilor Universitdlii din Ve-
liko Tirnovo, pistrate in
Fondul Krasen I 98 3, la Ca-
tedra de Etnologie a acestei
universitSli.
Mlrturii de netdgddu-
it ale minunilor qi lucr6rii
Sfdntului Dimitrie de pe apa
Lomului rdm6n, totodatS,
scrierile inv6!5toru1ui Niko-
lai Nemlov (t 1898) din Ba-
sarabi, care aqterne pe hdr-
tie relatdri a1e sbtenilor din
vremea sa legate de cuvios
(Caietele dasc[lului din sa-
tul de la Dundre au fost pu-
blicate, pAnI in prezent, doar
fragmentar) -in 1895, Nem-
iov participAnd chiar, la Bu-
cureqti, la un hram al sfdntu-
lui, m6rturisind cd la acesta
au luat parte aproape 50.000
de inchindtori (Nemlov, Hr.
: t.'l't:: :\ (. :. \j :
i).' . :
1 : I www.lumeacredintei.com
Nikola, Sveti Dimitdr Ba-
sarbovski, SbNU, T 15, So-
fia, 1898)
Letopiselul de la Basarabi
gi insemnirile (hala mea pd-
m dnt e as c ir) ultimului monah
din perioada comunistS de pe
apa Lomului, Hagi Hrisant
(t 1961), reintemeietorul ve-
chii mdnistirii in care s-au
aflat moaStele Sfhntului Dimi-
fie, apropiat al wednicului de
pomenire Patriarh Justinian -
viAtatlaBasarabi, in 1959, de
cunoscutul artist Spiru Vergu-
lescu (1934-2007), care [_va
face un portret -, iaman gi &-
documente nespus de valoroa-
se legate de viala gi minunile
sfhntului (Ilagi lkisant, Moiat
zemen jivot, Ed. Sv. Dimitdr
B as arabovski, Ruse, 200 I ).
Dincolo de toate aceste
insemniri, pdrtdgia cu sfdn-
tu1 de la Dundre - un cuvi-
os viu gi lucr[tor, aga cum il
gtim cu tolii, veghind de245
de ani asupra Bucureqtilor -
e una nepretuit[. L-am cerce-
tat, mlrturisesc, adeseori. In
intdlnirea - atunci c6nd am
p59it pentru prima oar[ pe
apa Lomului, in chiar drep-
tul pegterii sfhntului - cu un
pdzitor de oi gi vite, amvdzut
parcd aievea insd o icoanb a
cuviosului de peste veac...
Ajuns in atdtea rdnduri la
Basarabi mai apoi, mi-a fost
cu neputin{i s6-1 mai vdd, to-
tugi, vreodatd... Iar dacd tai-
na unui pdzitor de oi gi vite
de astdzi pare a fi de nedez-
legat, cum ar putea fi aflatd
p6n[ la capdt cea a sfdntului
nostru ocrotitor, pogor6t de
veacuri in legendd, in scrieri
preavechi 9i in rugi!
Gheorghitd ClOClOl
 faringosept.
Da voce
rom6nilor
din 1953.

Fanrfvco
10 mg ambazon* msnohidratf camprimat

ftfr,ffi0
tt*bllmiwwhidrat

'I[rEgia
xa,ralro
STOP.(ADftU

ffitffiMffie& sf;prtctr& de IaIaEi

. ,. i,," : ,: ,.
, ,' , ., "

i;lt'ilt*Itv'itti;:i:*l:tlr'*.-il*t:lliillii;.'
. r:: '.;. Y'" ' - " ' ' '''."'' '' 1':L
,::t:lll!'ia,-, irr'.r , :.: :, llIrlir*i;liiir',. 1,..r aric.', flei;rii1*: fi* ili-*plill
!i:i,,*t:i:,*'Ii-i l;ilr, l.r ic,:? r*pitei* rr:r,*l;li a irtii:*iul l-:r;;l-
-; {. -,^ , .r. ir".i .,.';-" { lc--i, . ,,.-L ' ii-..'*t.:li

Totul a inceput ac-trm trei ani' c6nd un grup
de entuziaqti ai psaltichiei ortodoxe - animat de
pbrintele consiiier Hrisostom Riddqanu a por-
nit in Arta prima edilie a IBMF (la;i Byzanti-
ne Music Festiv-al, care avea si devind acum,
la a heia sa edilie. un reper a1 profesioniStilor
cdntului bizantil Ei al derivatelor modeme ale
acestuia. Forme de
expresie melodicd
foarte t echr (vezi
muztca psaltici
..siianA"). aliturate
de tipare muzica-
le foqate in chino-
viile athonite (cum
este celebra cAnta-
re simonopetrind
de secol I9 .,Pe tLne
te thuddm") sau c6-
Efrem" condus de Tamas Bubno, artist emerit
venit de la Budapesta - toate au ridicat temperal
tura duhor.niceasci Ei artisticd a evenimentului
ie$ean. Mai mult, prezenlaNektariei Karantzi -
cea mai cunoscuta voce feminind a muzicii bi-
zantine - a fost o revelafe de zile mari. Boteza-
td de insugi Sfintul Porfirie Kavsokalivitui, cu
care a gi studiat psaltichia. Nektaria Karantzi -
o Maria Callas a melosului sacru - este in sine
o autoritate ix domeniu fiind, intre altele, Ei doc-
tor in Drept - cu accent pe zona de cercetdri
criminalisiice. Dar iat[ ce poate face aldtura-
rea cu sfinf,i: talentul muzical wc6 spre Cer cu
vibraliile sale, fiind pus in slujba lui Dumne-
zeu, iar profesiunea este pusd in slujba oame-
nilor, pe frontiera vielii gi a mo(ii.'.
Muite se pot spune qi despre al{i participan{i
la festivai, in iare eu unui ag vedea gi o secfiune
sub forma unui concurs intre psalli, cu finali-
tatea: ,.Vocea festivalului, editia X". Aici, bu-
nSoard. s-ar califica fbrl probleme plrintele
Alexandru Grigoraq (membru al corului Byzan-
tion), care in prinra seard a dat un magnific mi-
ni-recital. Om sin-
cer, smerit, piin de
bunE-cuviin16, cu o
inconfi.rndabi16 am-
prent6 sonori a gla-
su1ui, acest tindr
preot de mir va fi -
alittin de alte talen-
te pe care Biserica
OrtodoxE Rom6-
nd le produce con-
stant- reprezentant
de elitd al cAntulur
bizantin, reper al sonorit5lii sacre r6s[ritene.
Aceste impresii, crisklizate dupi prima zr
a Festivalului la care am participat nemijlocit.
am linut sd le comunic pleromei ca pe o minu-
ne sonorl infloritd sub privirile noastre, ca pe o
culme a maturitdliil inlelepciunii imnografi ce,
ca pe o rafinati form6 de doxologie a Celui cd-
ruia se cuvine toati lauda, cinstea Ei inchinare!
R*zvarr SUCUFOIU
P .S. Am primit, dupd ce am p6rdsit IaEiul
muzical, o inregistrare de vis. Este vorba des-
pre corut Tronos, care a evoluat magistral sub
bagheta parintelur Mihail Buc6. Omul a atins o
imptlnire artistrci qi duhorryriceascd, de aici ina-
inte ne vom a;tepta Ia adevdrate minuni muzi-
cale din partea lui. Aqadar, atenlie la Tronos!

'18 www.lumea(redintei.com
noiembrie2Olg/Ll.,llt^(.Rii)i\IIr
R$ind Mumie este folositi ca remediu de mai bine de 2500 de ani, in
peste 50 de afecfiuni. in medicina antici, rigina Mumie era considerati
unu[ dintre cete mai camptexe gi ef iciente produse medicinale.
in eompozilia sa intrt un ?ntreg c*mplex de ta tE
ptnl La 40 de subsiante arganice si minerale:
produse[e de descompunere a compu;ilor
potimolecutari {aciri humici, inc{usiv acidul futvi*,
acid benzoic, oxalic, amintacizi: fenila[anina,
alanina, arginina, acid gtutamic, acid aspartic,
gti*ina, [isin*, m*titnina, serina, timzin*, v*tina],
terp*noide, steraizi n*turali, vitamine din grupa B qi
P, qi de asemeftea macrosi micra-*lernente {calciu,
magneriu, siticiu, fiei mangan, seleniu, nichel,
v*nadiu, hariu, cupru, ainc, iod, bismut, crom, fasfoq
cobalt, beri[iu,:irconiu, titan, aruint, qaliu];i miere,

-.,' reduce disconfortul articutar r"' imbunXt5leste circulatia sinqe[ui

,.' impiedic5 fragilizarea oaselor J previne distrugerea celutelor sEnltoase
sustine capacitatea de apirare a g'' men!ine qi'icemia 5i cotesterolu[?n
",. organismuLui, efect tonic limite normal.e

Rel,atiri reate, primite de [a consumatori

Br:na ziua. ,t\m aftat despr"e r5sina Mr,rmre [a c
mlnbstire care are si un cbmin de b5tr*nr. Acolo
an: r,izut cazuri inatatc cu r5sini Mun'iie si
rcactiite bolilcr la acest suptinrcnt. ,Arrr 42 arri sr
prrntre alte prrcblcnre de sinltate an: *i un libmnr
cu *erniparezi pe piciorut dre pt, Nu mI mai doare
piciorut 9i spatele, mi-a ameticrat durerile. Am
recsmandat acelt produs si cetor din famitia rnea
cit 9i ta prieleni 9i tolt suni mul.lurnili dc rezu[ate.
Mutfirmesc lui Dumnezeu eE mi-aingSduit sE af lu

utcrin propus pcrrtru operatie. lrritiai avea
dimensiunea de 35 nrrr-r, iar acum, dupb 2 luni de
l.at&mcnt cu Extract Purificai dc RisinS l"lunrie
'100 or'c rraturtll, ta eccgraf rc a reicsit ci cstc dc 2ln
rnm. A scizut li rnnr, f"'lcq in ccntinLtare cu
tmt*mentul si vi vor spune rczultaicie. lntre iimp
mi s a reqial tensrunca arlerratS, rar dt crctna
balsam cu mufile sr sunqhrt v5 pot spurrc ci
extrccrdirrori! Sunt cpcr^atb Cc drscopatrt [ombarS
despre r65ina Mumie. lvi*ria - *lcur:sti
$unt foarte mLrllumit* de Mr-rmie cu castan.
Folosim de cet putin 6 ani gi vreau sd spun cE nu
fr:losirri nici urr fel. de alt medicarnent. Ne simlim
bine gi foLnse*te toatb fumitia mea. Avem irirsta de
peste 60 de ani. 3,E suger'* t* foloseasci fiecare
petr+aan*. Acest pmdu* *sie nemaipnrnenil. Eu
cste am reeam*ndat la toate cuncEtinlele mele si sunt
foa*e nrullurnite. E.O.

@ damargt.ro Q o:sr ze3 869

 FILE DE JURNAT

Ortodoxia r
intre cazacioc $i s irtaki
tun:ult*as*i*r t*a*:n*
T*a*:r"l*ie n*astr* mi*ritle* nu s* as*amdn*
<3c st*p*" Niei e*i*r d* p* eoast*i* n:*r!l*n s*c*i** - e*
?rnbie une-
cn! {a lr!sar*, iar allte*ri, &s*m*ne& c-in*!'valuri c*exl&r:{u!t*,
p*r a \r*s*
ti sf&r5!ta;ri de l*r:":e. Ele cl":sem* ser*n la ?r-rel*lung* r*bdar*""'
de proiecte unor ldcaquri de de veacuri, Sffinta Parascheva,
8octombrie2019
culi ori case parohiale. Prin- a adunatlaolalti sute de mii de
Expozilie retrosPectivd tre cele mai rePrezentative lu- inchinatori, domici de a adu-
crdircalizate in CaPitald se ce cinstire, at6t cuvioasei, c6t
,,Dimitrie Ionescu-Berechet, gi Sfbntului Mare Ierarh SPi-
arhitectul Patriarhiei Rom6- numdrd bisericile Sf0nta Vi-
ne", prilejuitS de comemora- neri NouI - Titulescu, Caqin, ridon, ale cdrui moaqte au fost
Sfantul Antonie - Colentina, prezente in capitala de suflet a
rea a 50 de ani de la trecerea
la cele veqnice a marelui arhi- mobilierul reqedinlei qi Ca- romAnilor anul acesta.
tect rom6n, ataqat, Prin sfrdlu- tedralei Patriarhale, cel al bi- Cunoscutd in intreaga Or-
cita sa oper6, de valorile creq- bliotecii Sfhntului Sinod, ca- todoxie ca grabnic[ ajutltoare
tine qi nafionale. tapeteasma Bisericii Sffintul intnr nevoi, Sfintei Parascheva
Cu binecuv6ntarea Preafe- Elefterie - Nou, restaurarea i-au fost ind(ate, la Nord de
ricitului P6rinte Patriarh Da- Schitului Maicilor gi mdnbs- Dun6re, locaguri de inchina-
I
I niel, laPalatul Patriarhiei Ro- tirilor Plumbuita qi Vlcdreqti. re cu mult inainte de aducerea
I mAne, in cadrul expoziliei, s-a Un album ce n-ar febui sd liP- moaqtelor sale in Moldova -
lansat un album monogtafic, seasc[ din casa nici unui creg- inl641- de c[tre domnitorul
li Vasile Lupu. Dupdcum afldm
pubtcat de cdte Editura Basi- tin interesat de artz gi arhitec-
lica. Nume de referin{5 in is- tura ortodox6 romdneasc[... din comentariile juristului bi-
toria arhitecturii romdneqti, zantin Theodoros Balsamon
14octombrie20l9 (care a triit pdnd in 1193), la
Dimitrie Ionescu-Berechet
consacrd, dintre cele 465 de Marele pramic de la Iaqi, Canonul 63 a1 Sinodului al
lucrdri ale sale, cdteva zeci inchinat ocrotitoarei noastre Il-lea Trulan, prima via\d a

www.lumeacredintei.com
noiembrie2Olgr'l,l-.1.:h.:: i ir: frr'' i,
sfintei a fost ars6, fiind scrisd
necanonic de un localnic. La
ponrnca Patriarhului Nicolae
al lV-leaMuzalon al Constan-
tinopolului (ll 41 -l I 5 l), dia-
conul Vasilikos va intocmi cea
dintdi via{I canonicd a Cuvi-
oasei Parascheva, care s-a
plstrat doar tn traducere me-
dio-bulgari, textul fiind folosit
de Patriarhul Eftimie de Tdr-
novo la scrierea pe larg aha-
giografi ei - o adevdratd capo-
doperd literar5 - ocrotitoarei
cetSlii Tdmovo din acea vre-
me (1385). Cele doui scrieri,
insolite de note qi comentarii,
aldruri de alte vieqi ale cuvioa-
sei, din urmb cu cdteva seco-
le, pot fi aflate in prestigiosul
volum al IPS loachim Giosa-
nu, Arhiepiscopul Romanului
qi Bac[ului, Cultul Sfintei Pa-
rascheva in Otlodoxie (Fl..Fi-
localia, Roman,2013).
15octombrie2019
35 de Mitropolili greci,
in cadrul unei qedinle a Si-
nodului elen de zilele trecute,
www.lumeacredintei.com
qi-au exprimat indignarea
fald de presiunea intensl a
diploma{iei bisericegti ruse
atdt asupra lor personal, cAt
gi asupra Bisericii Greciei
in ansamblul ei. Astfel, ac-
liunile diplomaliei de culi-
se ruse - extrem de agresive,
in viziunea inallilor ierarhi
greci - s-au constituit intr-un
adevlrat bumerang, ce a con-
solidat pozilia Sinodului de
laAtena in privinJa adoptdrii
deciziei de recunoaqtere anoii
Patriarhii a Kievului din data
de 12 octombrie a.c. Mitropo-
lilii greci au vorbit deschis, cu
{.1-iI,{EA
o cazia data, despre adevdrate
tArguri qi invoieli propuse Bi-
sericii Greciei de cdtre ierar-
hii rugi in vederea nepomeni-
rii intaistatltorului Bisericii
Ucrainene.
nS oatomfuric 30'!$
La intnmirea exffaordina-
ride ieri a SfAntului Sinod al
Patriarhiei Moscovei, s-a dis-
cutat despre decizia Biseri-
cii Greciei de a recunoaste
infiinlarea unei Biserici Or-
todore Autocefale in L craina
de cdtre Patriarhia Ecumeni-
ca ;i de a intra in comuniune
aRIDtl'{TEl / noiembrie 2019 2',1
FItE DE JURT{AI

cu aceasta. in comunicatul de
dupd incheierea intrunirii, Si-
nodul Rus depldnge hotirArea
luatd de Arhiepiscopia Ela-
dei, care ,flu va surpa, totuqi,
prietenia dintre poporul grec
qi popoarele slave, plStitd cu
sdngele soldalilor ruqi pentru
eliberarea poporului grec". In
viitorul apropiat, se are in ve-
dere o intrerupere pa\iald a
comuniunii euharistice cu Bi-
serica GreacE, ierarhii acesteia
fiind imp6{iti de Sinodul Rus
in ,,rnbrnrisitori ai Ortodoxi-
ei" qi ,,apostali", menlin6n-
du-se comuniunea euharisti-
c5, evident, doar cu cei dint6i.
Orice Mitropolit grec care se
disociazbpublic de decizia Si-
nodul de la Atena ar urma sd
fie inclus tn ,,leg6tura rugd-
toare qi euharisficd cu Biseri- zilele urmdtoare, cdtre toate Bisericii Greciei, bazatd pe o
ca RusA"... agenliile de turism din !5ri1e ,,breg6" 1iturgicd...
de ,,pe teritoriul canonic al
20octombfie2019 Bisericii Ruse". Patriarhul
Biserica Rusd nu va Kiril va inceta, totodati, po- La Moscova se vorbeqte
mai da binecuvdntare pen- menirea, dupd diptice, aArhi- deja de intocmirea unei ,,lis-
tru pelerinaje in eparhii- episcopului Ieronim al Eladei te onorabile" de ierarhi greci
le Mitropolililor greci care dac[ acesta va incepe pome- pro-Patriarhia Rusa qi organi-
suslin hotlrArea Sinodu- nirea la slujbele bisericeqti zarea unui for de unitate orto-
lui de la Atena de recunoaq- a vreunui ierarh nerecunos- dox[ cu aceqtia gi ai{i ierarhi ai
tere a Patriarhiei Kielului. cut de Moscova in Ucraina. unor Biserici Ortodoxe care se
Acest comunicat va fi rbs- Practic, o politici de creare a opun recunoa$terii Bisericii de
p6ndit ,,pe scarS largd", in unor diviziuni inteme in s6nu1 la Kiev politologul Aleksei
Iakubin fiind socotit printre ar-
tizanii noii strategii ecieziale
moscovite.
Cum grecii qi ruqii s-au in-
1eles, in trecut, in ciuda unor
conflicte bisericegti ce pdreau
de nerezolvat, mai intotdeau-
na. nu s-ar putea face nimic
altceva, deocamdatd, decdt sa
se a$tepte deznodlm6ntul cri-
zei declangatd irr anii treculr
intre cele doud p54i. Unul.
cel mai probabil, in stilul deja
consacrat...

noiembrie 2019 r. 1. 1l r ,r,. ,. ir: r' l .ri 1 I r '

l
 ffife3rexwfl
*ssfusrd# *esa*r
ffi $a.E r*#x# respf rm$*m
s$ ffi
E

%
#

A(est medi(ament se poate elibera fir; pre(riptie medirali, 5e retomandi (itrrea (u

alentie a prospectului sau a inf0rmatril0r de pe ambalaj. Dati apar
manfestAri nepta("t€ ad'esar;,e re0 (. L sL ,a'racisrulu, Doza uzuara phinryr
fi4 f mq,nif,piai ienl;rorit, o,'roouu,nl pesrr l2 a- este de o
pulverizare solutie in fre(are na,e
Dal; ia oe .i or: pi z; Doa uzua,i Rn,r:ryi lin o s mg mr sf,'ay
p;rir',;,;;il ;rre 2 ;;;; y ,2
ani este de o putverizare
infrerarenaripinalade3or pez Duatatf;tamentulujnutrebuiendepaseasc;miimutiojizile.viri'o.i,lfii,itr'r,.:06.1i06.0g.20.]9.
o
a
o
-
O
SC Terapia SA
a SUN PHAHMA compaay
S1r. Fabricil nr '124. Ctuj-Napoca 4OC 632 Romanra / I
a
era pia
SUN PEAnMA corioany
TAt(UIRI

,rCrucea este protectoarea lumii"

Interviu cu pdrintele profesor Emil l{edelea Cdrdmizaru

,,Prin (rute,
FiulluiDumnezeu
l-a dezrobit pe om
de picat, iar puterea
diavolului a fost legati"

Sfdnta Cruce este cel mai

cunoscut, important qi sfAnt
simbol gi element de iden-
tificare al creqtinismului.
Dacd citim numai cuvAn-
tul din Scriptur[ al Sfdntu-
lui Apostol Pavel: ,,Iar mie.
sd nu-mi fie a m[ lauda, de-
c6t numai in crucea Domnu-
lui Iisus Hristos" (Galctteni
6, 74), infelegem pe deplin
gi ne ldmurim intru totul ce
reprezintd pentru Biseri-
cd qi pentru creqtini SfAn-
ta Cruce. Astlel. cre;tinii
ortodocqi cinstesc Crucea
Domnului nostru Iisus Hris-
tos, insemndndu-se cu ea.
Prin Cruce, Fiul lui Dum-
nezeu 1-a dezrobit pe om de
pdcat, iar puterea diavolului
a fost 1egat6. Agadar, Cru-
cea este legatd de Persoana
a doua a Sfintei Treimi, MAn-
tuitorul Iisus Hristos, pentru
24 noiembrie 20r9 / Ll-iMU.{ f lil}lNT g
 aceastd consemnare istori-
c6. Astfel, Sfdntul Ciprian
spunea: ,,Fruntea ta si fie in-
t6rite, pentru ca pecetea lui
Dumnezeu de pe ea sd r5md-
ni intreagS".
:,, A ,,5d imso$im rug*
.it *
\;-" r .*
*u n0astrd
{ei semnutr

kffi#"-ra
J1\- aq
hineeuv$llt&rii
Dommului Hristos"
?
f
retu& tu &

Trebuie sd impreun6m
trei degete: degetul mare.
ardtdtorul qi degerul mij-
lociu. acestea impreund
simbolizand Sfdnta Trei-
me. Apoi strdngem celelal-
te doud degete in ,,podul"
palmei, acest gest fEcdnd
..."p4
referire la cele doud firi ale

",,}{,.,
;x lui Hristos: Dumnezeu gi
Om. Punem cele trei dege-
!h ;f^' .!*
te la frunte, la mijlocul ab-
domenului, apoi la umdrul
:!.
r*ir "/ drept gi la cel stAng, insem-
tr- -,:
1

cA ea reprezintA parimiri-
le, moartea, dar si Invierea
Domnului.
Exista argumente istori-
ce care atesti cd la incepurul
$E
f*
secolului al 3-lea insemna-
rea cu Sfdnta Cruce repre-
zenta dovada apartenenlei
la Hristos. Cu alte cuvin-
te. aceastA practicd pioa-
sd qi profund cregtind exis-
ta, desigur, chiar inainte de
ndnd-ne astfel cu cinstitul
qi sfdntul semn al Crucii. in
timp ce ne inchindm, putem
rosti gi cuvintele: ..Slar'6
Tatdlui gi Fiului gi Sfdntului
Duh!" sau ,,In numele Tat6-
lui Ei al Fiului qi al Sfdnru-
lui Duh, amin!". Din secolul
al 4-lea, cultul Sfintei Cru-
ci evolueazS de la o cinsti-
re particulari la o manifesta-
re publicd, in urma minunii
apariliei pe cer a semnului
crucii. prin care Sfdntul im-
pdrat Constantin cel Mare a
cdqtigat lupta din anul312
impotriva lui Maxen{iu. El
a ctitorit 1a Ierusalim, pe 1o-
cul SfAntului Mormdnt, o
bisericd inchinata invierii
i..ll.lil:i:'.;1 1 l'noiembrie2Otg Zs
 I

IALCUIR!

Mdntuitorului. Aceasti bi- Cruce in mijlocul bisericii"

sericd a fost sfinlitd in ziua
de 13 septembrie 335, iar
a doua zi, Pe 14 septem-
brie, EpiscoPul Ierusalimu-
lui, Macarie, a indllat Sfdnta
acest sfant odor fiind desco-
perit, dupd cum se 5tie, Prin
itrddaniile si stdruinta in ru-
s6ciune a binecredincioasei
!i Snntel impardtese Elena'
in orimul rdnd atunci
cdnd ne afl6m in sfdn-
ta bisericS, rostind numele
Sfintei Treimi, al Mdntui-
torului Hristos sau al Mai-
cii Domnului ori al unui
sfdnt. ln timP ce ne rug5m,
sE insolim nrga noastrA cu
semnul binecuvdnt6rii Dom-
nului Hristos. Este bine s6
ne insemndm cu Sfdnta Cru-
ce oricdnd simlim aceas-
t[ nevoie sPiritualS, la vre-
me de bucurie sau tulburare
sufleteascd, chemdndu-L in
felul acesta Pe Bunul Dum-
nezeu in ajutor qi Primind
harul Sf6ntului Duh. Inainte
de masd qi duPd mas[, seara
la culcare gi dlmineala c6nd
ne trezim.

,,St*ne! se va ar6te
Be {eY $eiBffiq.E{ $i{niuB
#ffic{flui""."

'. ri Mai int6i Praznicul

I in6ltarii Sfintei Cruci. in fi-
i!
tt ecare an Pe data de 14 seP-
il lij tembrie.-in cinstea eveni-
;.i
il mentului indlldrii Sfintei
i
Cruci din anul 335. APoi in
Duminica a III-a din Pos-
I
rq, tul Mare, a1 Sfintelor Paqti,
denumit[ chiar,,Duminica
Sfintei Cruci", sdrbdtoare
instituitd in secolul al 8-lea,
orin care se arat6 insemnlta-
iea venerdrii Sfintei Cruci in
Biserica lui Dumnezeu. Mai
.4{ sunt doud zile, ftrb Prdznui-
re, care fac referire la Sfdn-
ta Cruce: ,,scoaterea Cinsti-
tului lemn al cinstitei qi de
viap fEcdtoarei Cruci", la
,d 1 august, care coincide cu
www.lumeacredlntei.com
noiembrie2Olg l-1-Ul,\ {lltL}il' ill
 prima zi din postului Ador-
mirii Maicii Domnului. De
asemenea, pe data de 7
mai, c6nd se face pomeni-
rea,,Arit5rii semnului Sfin_
tei Cruci pe cer".

,,Atunci se va arita pe
cer semnul Fiului Omului,;...
Texrul gi profelia legati de A
Doua Venire a Mdniritorului
Iisus Hristos este din Evqn-
glelig lui Marei, cap. 24, v.
30. Semnul ,,Fiului Omu-
lui", adic6 al Fiului lui Dum-
nezeu, este chiar altarul S6u
i
de jertfE, semnul dragostei
supreme dumnezeiegti", adi-
ci Sfanta Sa Cruce. Agadar,
Cel ce este Alfa 5i Ome-
ga, incepurul 9i sfdrqitul, iqi
asumi Crucea de la Golgo_
ta. Ia mormdnt si Ia stdtiita
Sa Inviere, pdnd la parusie!
Conchid, pun6nd in lumini
cuvintele din Scriprura refe-
ritoare la Cruce ale aceluiagi
SfhntApostol Pavel, in Epis-
tola c.dtre Corinteni f l. i S;:
..Cdci cuvdnrul Crucii. pen-
"ra.*t f Iru cer ce pler, este nebu_
nie, iar pentru noi, cei ce ne
mdntuim, este puterea lui
Dumnezeu".

Interviu realizat de
Felicia TEDERA

www.lumeacredlntei.<om
I Ll\1lrr t.tt!illFTt-.1 noiembrie 20t9
-,: ----: -
LO(URI DE SUFTET

-r.r* ,
l, , '".1 , ',-'. i t'i:Y "'*''-;

r-,tvinl".:{.}i*,^l1L}fiitfri*inlr*a;;i*l:p*'-:::i:r'-r!itl:lilu:p*1*i;llr:lr;i*ert*-
rin.t**l*{-;rl*L}.r}*ri:r:*p*t**r:r-tii'i:':j::rit*bi:::::luipr**t*1ui*irr
**;*r":;rna, ru inim* r*,itu dr;p;r
r*i,;r'ir;i i.;r*i:'r.*s*! 1! etn * il:lirr;il";i
i*:iit in r-i**pt** ** invi*r*'
r*p;i, p* l::*rr::*t,'ui'**'*Ji&lJ" ?:::,.**:
I l;I' # :,.
;
G :,i1"' :":,i:: i
;*i:ii t ** l;H*,n:i r-s?-*?i :t**n:*na
p:*1t{1*:*-:,1T,"t-:l r*ee
d* rr-:p', * dit il*i*nt:ir*,np-**i,:at*l
xlr*r:l*nl *:ini*r
?& &v*n *iii ** {Lir*n* a{{l**3i *r*eyta.
;;;;ri:i*qr*put in st*r;1, i*r Vi*!*
copttt
tttn!'Tt'iti rt,4"- xic' Cum sd i1i cre5ti
Loculpecarecdndvaapar6sitapentru'totdeauna,capoartlLgidaipestelaculto-
biserica.*. u.u*''lo] ii tu'u t;' la Domnul inain- pe. marginea lacului? B6tr6-
srat o
perit de ape care ur,i,iJ" ;, . pr.*, fi.["",' iiii ptea"ca dincolo unul cate
"",
in curand la ;ura care .#i; i. i.'pui,i. N.i"" rti".*- i unul,usi t'* a fost
pastrdnd memoria satu-
a adapostit pentru scrfiffi ;di ;.ui,
i,fi^r"",i
pe l"t i- i"ti'tT' ** iui odinioarS'
bucatile de fiesc. extrase di^n cazut mori
t tt"tii ti:l:t^'*lnice' sezdtori'slmut
hiseric6. Scoala uttnt'"iit utt un'pliio' tai"'i'"' De stri- $i mai ales biserica' Am
deia cu temelia in apa' Apa a sd se
191-]i;;; nu mui aceasta pe cdnd stam pe mar-
aiuns Si la gospoddria urma-
gat poli imobi-
sa t. uuaa.-l iiuid;;;'
;*eur-ou*tni ginea parului b6trdnei
roare. pirdsit. ae tocu,toii in iuni de mdn6' Mi-a
urma iu doi ani r.. l" ;ji#
;;;;;; maidadeJdl';;;, iizate' tinand-o
gospodsrie ro.uitu a,n pl,#11 i;.; 1;1tr l#t;; '..r::: rgl; il*:.'l'ti*-
;11,1i11

I *iSl,1.;f;1f'#6i5?: 3:[iill-:{S!i;u ;;."; iiila serviciu'

ir;;,;;-
pt.*i'i ei dar ra scoard
oasrind ei ei me-
;;;il" p"h*. .rrirrtreaca pes- moria.cooiiariei
i

menii se pregaresc ,u ,ri'pii-

I
inscrisd un-
"ilfrii i*i.
nu'ur..roie ia in Frinta lor' Pe
seascd asoniseala de o deva tainic
te drumul a.."r*.. rj.tt{ti'i
-A
"- se
sa mute undeva. langaAlba.
mai trecut un an"' Un
an in care lacul a crescut ne-
milos. un an in care blserlca
ar fi fost inghili6 daci Dum-
nezeu nu ni-ar fi ajutat s5 o
mutam la timP. Mul1i nu au
ir'lt.tes rje ce am insistat sI
,"'u.tior.r. aga de rePede'
a. ..'u* acceptat sd rdmin
acolo trei luni s6 suPraveghez
iuni,"*r, de ce am ienunPt la
ioale celelalte obligalii' Sim-
Itu'-r.n* ca in martie deja
iocuibisericii se afla sub aPe'
Ni*i" tt* *ui este cum a fost'
iotul disPare incetul cu ince-
tul. inehitit de timP'
Ta-nti Maria a disPdrut 9t
ea, iar moara ei veche a
r6mas
www.lumeacredintei'com
noiembrie 2019 i i.!..:11l .r. 1- 1lj lr i-. . l

aici s-aujucat, au alergat, au
rdspuns la strigdtele bunici-
1or, au cdrat apd, de la izvor,
au {bcut c15i de fdn, au mers
cu vacile gi caprele la mun-
te... Toate astea rdmdn inscri-
se undeva in ADN-ul nostru.
Pdnd qi c0inele Pufi, cela cdt
vi1elul, care venea qi ne p6-
zea intrarca in biserici qi se
sdtura cu resturi de la gustlri-
le noastre, a murit iama trecu-
t6. Pesemne cd s-a scdldat de
prea multe ori tn lac, cu toa-
te cI noi il certam ori de cdte
ori il prindeam. Ardmas doar
Micu!, care, mai precaut, s-a
{inut departe de ap6. M-a re-
cunoscut imediat qi a venit sd
dea laba cu mine.
Peste un an poate cd nu va
mai fi nimic din toate aces-
tea, t5ul va creste, satul se
va fi pustiit, doar apa toxi-
cd gi pddurea vor inghili case
de oameni. ;uri. morminte.
sute sau chiar mii de ani de
existenli, de ddinuire gi diru-
ire. Crucile sunt mai toate in-
gropate sub ap6, chiar Ei cea
mai falnicd dintre toate, cea a
pdrintelui Iosif Cutean, care a
www.lumeacredinte!"rom
evocat pe o carte din bisericd
Marea adunare nalionald de la
Alba Iulia qi dezrobirea Un-
gariei de cdtre Regele Ferdi-
nand gi Regina Maria. Pe we-
muri, mormAntul sdu se afla
ldnga intrarea in biseric6.
Ramuri de copaci uscali
se ridic5 inca deasupra apei.
intr-un peisaj sinistru. Pri-
mul meu gdnd: iatl chipul
mo(ii! $i totusi maitdrziu,
undeva, la marginea pddu-
rii, pe drumul spre Geam[na,
. ,
lLi\4i:,!Clill)tlJ'l:llnoiembrie20lg
satul invecinat, qi el ingropat
demult, amzdrit o cdprioard.
Am inaintat c6tre ea, dar nu
se temea de mine. Era pe tdr6-
mul ei. Iatdviala, mi-am spus
atunci ! Satul dispare incet-in-
cet, de noi depinde ca memo-
ria lui sd nu dispard nicioda-
t5. $i biserica strigS, strigd cu
toatd demnitatea ei de 250 de
ani vechime. de la indlfimea
turlei. Striga din incheieruri-
le ei imbinate cu rugdciune ;i
trudd, acea trudl depusi de o
comunitate intreagd: birbali,
bAtrani, femei, copii. La un
moment dat, pe cdnd loveam
cu ciocanul, g6ndeam cd poa-
te comit o blasfemie Si rorusi
era singura ei qans6: sd moard
ca sd trdiasci Ei parcd degete-
le mele mai tare s-au strdns pe
ciocan. Tu, iart5-mf,, tu, dragf,
biserica 9i voi toti cei ce-a1i
tn:dit la ea! Deci iata cd ;i ea
strigd gi pdnd la urmd cineva
a hecut pe acolo qi a auzit. Un
singur lucru ag dori ca oame-
nii s[ iqi aminteascd despre
mine: cd pe aici a trecut om.
Situa{ia de la Vinla se
intdlnegte, din plcate, in ma-
joritatea satelor in care am
fost in ultima perioadi. cu
fonduri personale. sE rad
monumentele, atdt inAlba. in
Hunedoara sau in S61aj. chiar
dac6 ele nu se afl6 pe malul
unui lac de steril. Oamenii
pleacd pentru cI nimeni nu
se intereseazd de situalia sa-
telor qi monumentele pdrdsi-
te, ldsate in paraginS, pier. Aq
putea sA dau o listd intreaga
de exemple. Oare chiar vom
trece cu to{ii aga nepds6tori
pe ldng6 oameni, pe l6ngd
monumente?
Raluca PRFLIPCEANU
29
 PUTSUL VREMTI

Un an de singuritate.
Construclia unui concept negattv
la referendumul din 2018:
familre tradilionald
pentru e*r*
in oet*rnbrie ?0"!8 an: f*st intrigati de motivele dlferite
d* ref*rendurn" Mi-a venit
oamenii s-au cjus sau nu la v*t.il prilejuit
in pr*ajrna evenimen-
?n mint* o expre*ie fslcsit* p*na ia saturali*
tului" F5r*a c* sintagnra,,fam!lie tradill*r"}a!5'i n'l*diatizati exc*siv, a
cu privi:'e
ii*i{.*nr*ziiir: lanicu plivire ta seopui consult*rli public*'pe fornrularul de
t* u**u c* cu adevar*i s* vota la urne. intr*barea de
pirea.a fi o capean&
;;, tti; de ambiquitsli pentrur mu.l1i c*ta!e.r'ri' sX oblin5, e*t
prlir- eunit de ti*crli p*litici dcrniciin acel rnomer"':t(are s5 ?i exc-
niai legai cu putinlil, o serle de rnodific*ri leEislativ*
C* rispi:nder"ile p*nale pentru irrfraeliuni de drept comun.
I
"**r.
i Povestea mirifi. din aceea cI referendumul, care avea in vede-
De la ce a Pornit totul? ie.eaenttit a c6s6toriei ala cum era ea practi-
catE in Romdnia, nu se putea referi la ,'familia
I

Asadar referendumul, din varii unghiuri de

vedere. le pErea oamenilor a fi un complot, o traaitionata", institutie dispdruta din peisajul so-
consoiratie: a partidului aflat la putere pentru cial iomdnesc. Cum era proiectatd in 2018 in
,oi iasra tAdrii in tiUertate; a liderilor LGBT mintea oamenilor .,familia tradi1ional6"? Sau
peiiiu obgnerea dreptului de cEs6torie inte in- mai bine zis, cum s-a construit aceastEi protec{te
'ai"iri a" lcehsi sei; a Coaliliei pentru Fami- de manipulatorii media?
lie oentru a bloba comunit5lii gay posibilitatea Norma iuridica produce efecte doarpentru
de ; adopta copii in urma oblinerii drepnrlui de
viitor, spune un principiu de drepl' Legiuitorul
intemeiere a uiei familii prin clsdtorie; a Bise- roman nu iqi poate propune sd reglementeze le-
.i.ii Ottodo*" Romdne vinovati de a-qi fi con- gislativ o insititulie care nu exist6 in societatea
servat mentalitiitile medievale; a lui Soros care
finanteaza ONG-uri manipuldnduJe pentru in-
terese proprii, desigur obscure.
Ne'duineiirea-rnea era de ce s-a folo-
sit in dezbaterea publicd noliunea ,,familie
ffaditionald", o particularitate cu pnvre Ia
notiunea eenericd de familie, raportat la un re-
ferLndum-care 5i-a propus s[ redefileasc6 cd-
sdtoria. intrebarea ilin buletinele de vot purta
mefienta unei confiscdri pe'lrtru alte cauze' Pa-
radoxui folosirii in media tadifonale qi sociale
a sintagmei,,familie tadilional[" rszidE tocmai

:lo noiembrie 2019 / LUMEA CREDINTEI

no,astd,,,familia tadigional[". ln pfus, legiuito-
rul romdn este intr-un proces continuu de actu-
Tlizare a legislaliei urmdnd linia regulamente-
lor europene; este evident cd nu a avut intenf;a
de a reglementa prin redefinirea cbs6toriei ,,fa-
milia tradif;onal[" qi, ca urmare, aceastE sintag-
md nu are o cauzd oficial5"
A trcatt un an de la referendum
Cine/ cdnd a avut iniliativa de a numi
plebiscitul,,referendumul despre familia
hadilionale"? Ce rol a iucat media. mediul oo-
litic irentrua impune iceastii referintd? in'ce
scop? Uimirea de sim! comun ce m-a miqcat
pentru a studia aceasti situagie, imediat dupd re-
ferendumul din 2018, a fost urmdtoarea: reatin-
gerea pragului de participare pentru validarea
referendumului din octombrie poate fi explicati
qi prin utilizarea ambiguS, peiorativ[, in media,
in dezbaterile publice gi in pozigionErile politici-
enilor, a sintagmei,,familie tradigional6", stare
care a produs confuzie unor cetSleni?
Am constatat cE familia mea extinsd era,
fEri exagerare, Romdnia Mare. Toat6 opinia
qi toatd larr:a aveaproieclie, corespondenlI gi
reprezentanti inte membrii ei. O mlm6i@ no-
nagenard ce stiitea la copii in capitald pe timpul
iemii a primit un telefon de la o vecina: ,,Tita
Floare, !a![ Floare, mergi la vot?". inaintb sA
tagd ea aer in piept pentru a putea rlspunde,
www.lumeaaredintel.com
vecina a quierat in telefon: ,Fu zdc sI te duci.
atfel ii di r6u! O sd ne oblige bErbali cu b[rba1i
qi fimei cu fimei!". Era foarte sllbiti bdtr6na" nir
i-ar fi dus, ii era greu, dar a fost luati pe sus qi
dusd la vot de familie: ,,1\4ata mori, dar nepolii
au neyoie de o lume curat5". Deqi avea diicer-
nimdnt cotidian, nu gtia despre ce poate fi vor-
ba cu,,referendu ista", pentru ea vecina vorbi-
frri
se sens. Peste luni de zile, familia aflI cd
i-a tiiat pe to{i. Un octogenar nu s-a dus ca sd
nu facl jocul lui Dragrrea. $tia el cum va fi: pui
qtampila penku una gi ei dau un decret qi rezulti
cI ai rmrt alta. Unul, mare politician de bucdti-
rie, nu s-a dus pentru cd pui qtampila pe rui cEp-
cdun gi iese altul, urul nu s-a dus pentru nu s-a
dus Plequ, unul s-a dus pentru c6 s-a dus D6n-
cih. Allii nu s-au dus pentru cE au la serviciu
un homosexual qi ,,[sta nu face r6u la nimeni".
Unuhu s-a dus pentru c[ aceasta este tendinla
mondiald; clsdtorii mai permisive. Algii au ho-
tir6t si stea acasd p6n[ cu cdteva minute inain-
te de inchiderea umelor gi vor merge doar dacd
s-arealizat cvorumul perrfrv trecerea referen-
dumului. Cei din striindtate nu s-au dus cd era
prea departe uma de iocalitatea lor. Unii nu s-au
dus c5 nu inlelegeau despre ce este votul. Al1ii
s-au dus ca id, pwA nu, illii ca sd ptrrd da...'
La c6teva luni bune dupd referendum, so-
ciologul Corina Bistriceanu, cu care am avut o
disculie pe tema rezultatelor referendumului,
LUh4[ACllIDt\J]rltnoiembrie20lg 3i
PUtSUt VREMII
.{{,1 ir'r lJlli .i{,rrli}
{.'{.' i 4,.J1..1 .l }?,i 7.; 1 k-: i.: J? t
J- 11.
J :
{ {i )\r1t!'l llt tk, 11l \\Jl l
.\/ .,\\/r \I,,,t.r \I r
ttt !.\t;t 1.\/l \ l
credea cA este prea deweme pentru a putea ffa-
se concluii pe cauzele invaliddrii Ei cd mai de-
fiaba putemiS il considerdm rur sondaj de opi-
nie 1anivel nalional.
A ffecut un an de 1a referendumul penhu
familie. Ce am aflat? Am deschis dic{ionare'
Dictionarele pot fi folosite ca procedeu des-
tul de binevenit de informare ini!ia16, cuprin-
z6nd defini1ii, semnificalii gi senswi, indicalii
etimologice, formele cuvintelor, apartenenla
1or 1a u-nele expresii, sinonime, antonime,
indicatii bibliografice etc. Sunt amprentate
cu subiectivitSli, desigur, dar se poate citi sau
renunta 5i la informalia neffansparentd dintre
randuri. in tipologia lor avem qi diclionare spe-
ciale care nebfer[ bibliografia domeniului actu-
alizati permanent (acurn apar tot mai des in for-
mat el e'ctronic. dicli onare onJ ine ). Dicti on arel e
lumii, un h61iq in care face.lumin6 o intreagd
sdinta a dictionarelor. cu prhciptt ce ne astgu-
ra infrastructura unui asemenea drum' Enci-
clopediile amintite nu conlin gi referinle pentru
sintagma,,familie tradilionalS" . The Na,u Ency- -
clopdedia Britannica gdzduiesJe,,, F aryily 7n(
Kinship" intr-un numd.r generos de pagiru. insd
la catesoria ..Fotms of fanily" nu ia in conside-
,*. *Eo expticape atii"buiu iamiliei tradifionale
(1989:59-r8).. Diclionarele - etnologice,
* ..Foyms offamil.t orgotti:,trrott. J\.
n't1pr'.1,'111 lqtrti-
"
family. the one-parent Jamih. tlte ,
h. rh'e joint family. the e-rtended .r,t'tt .-
32 noiembrie 2O'19
sociologice, filosofice, psihologice - nu se
onresc aiuora familiei traditionale.
' Marile manuale ale lumiinu definesc fami-
lia tradilionald. La o cbutare intemauticd dupi
kqnvords ..the traditiona\family" am g6sit ex-
piesia folosit^d doar penffu comparaqii de genul
{hrd ca
,,spre deosebire de famllia tradiqionalS".
aceasta sd fie definiti pentru prezent.
Familia s-a schimbat radical in Romdnia
de-a lungul timpului; familia tradi1iona16,^in-
temeiatfpe tradilii qi cutume, cu reguli fixe
si caracteristici dictate de un complex de fac-
iori economici, sociali, politici a st6mit con-
ftoverse in societatea romaneasc6 a secolului
al2l-lea. in mod realist, conceptul de familie
traditionall vizeazd o temporalitate romAneascd
trecut[. Aqadar am aflat cd familia traditigryll
nu mai existd nici in societatea actuali qi nici
in diclionare.
in dezbaterile publice s'a utilizat
sintagma,;familie tradi!ionali'f
(onstruite sau deconstruiti
pentru a deveni o noliune
cu (onotalii negative!
Conclwia este cI ceea ce au inleles cet6lemr
prin .,familie traditionald". intrebuinpta intens de
inedia ;i in drscursul public in preajma reGren-
ttuc^leor dumului. este o nogiune vaga ale cdrei inlelesuri
acoperd o varietate foarte mare de conlinuturi
de iip subiectiv ce nu se regdsesc in conceptul
www.lumeacredintei.(om
teoretic vechi de,,familie fadi!iona16". Una din-
tre cauzele care au dus la neatingerea pragului de
validare a referendumului ar fi putut fi Ei utiliza-
rea ambigud ?n media a acestei sintagme, utiliza-
re ce a produs confuzie cet5lenilor si ca uffnare
au gdndit, s-au comportat, (nu) au aclionat aqa
incdt participarea la vot a fost sub pragul legal
de validare a plebiscitului.
Am vorbit cu ceva timp in umi cu Eduard
Dumitrache, o persoand implicat5 - cu asocialia
pe care o fondase - incl de la constituirea ei
in Coalifla penhu Familie. Este o persoand ce
cunoaste istoria iniliativei civice qi a aflrmat ci
?n interiorul CpF sau in lulrile de cuvAnt oficia-
le nu se folosea aceastA expresie, nici,,familie
natutalil', ci doar,,famiIie", aceasta a fost hot6-
r6rea coaliliei - hotirirea a fost distribuiti qi ?n
cenfoele din teritoriu - deoarece ,,aceasta este o
sintagm[ mai degrabd jumalisdcA".
Eduard afirmd cI aceast6 expresie ,,inilial
fusese una pozitivd in media, prezettatd ca
identitard, o identitate cultural6 a poporului ro-
mdn, o identitate ce cumva ar trebui prezewa-
td, era aa o amprenti a poporului nosfiu" gi a
fost mai intens intre::uinlatd in anul 2012, cAnd
s-au fbcut primele propuneri legislative legate
de familie. Dupd ce a apdrut ideea de cdsbto-
rii unisex, dupl dezbaterile din Franla qi legi-
ferErile ulterioare, practrc termenul a devenit
in media r.rnul negativ, inducea ideea de ana-
cronism, media a construit efectiv un anti-ter-
men si acesta este motilul pentru care CpF nu
a acceptat acest termen. Acesta este termenul
folosit in reglementdrile juridice, sociologie qi
chiar in sondaje (,,conform GMP, familia este
ceamai impofiantdvaloare aromdnului, la care
ader6 cel mai mult qi nu era vorba despre fa-
milia hadilionalb, ci despre familie") qi,,de a-
ceea noi am vrut cumva sd nu intr[m in jocul
mass-media, care inten{iona sd ne bage intr-un
cliqeu arhaic si am mers intotdeauna spre ide-
ea de familie, de familie care practic poate sa
dea naEtere la copii, care este un concept soci-
al pe care se sprijini statul romdn gi care tre-
buie cumva incurajat qi protejat ca identitate".
Media qi politicienii au intenlionat, prin
promovarea acestui concept, sd identifice fron-
tul civic care a lansat inifiativa cetl{eneascl ca
fiind ceva traditionalist. ceva invechit. opus
progresului, ceva despirlit de ceea ce inseamnl
viitor pentru societatea rom6neasc6. Drn p[ca-
te, CpF nu a al.ut acces la prea multe canale
media, susline informatorul, ,,termenul a fost
rostogolit" qi ,,deqi noi nu am folosit aceastd
sintagmd, ea permanent a fost lipitd de coalilia
noastrd, noi am devenit coalilia care susline fa-
milia tradi{ionald, iar nu coali{ia care susiine
cultura familiei".
{e est* fsnifis *r*d$iana!*
dim perspeetiva referemdunuFui
pentru redefr nirea efl sdtorie[?
Rlspunsul la intrebare nu poate fi decAt
acesta: o constructie cu conotalii negali\e a
mass-media qi a soci.al media, preluatd in dis-
cursul politic public pentru potengalul ei electo-
ral. Ceea ce au inteles unii cetdleru prin sintag-
ma,,familie tradi{iona16". intrebuintatd ilrtens
de media qi de politicieni in preajma referendu-
mului, este o no{iune vagd ale clrei inlelesuri
acoperd o varietate foarle mare de confinuturi
de tip subiectiv ce nu corespund unui concept
teoretic de,,familie tradi{ional5".
Una dintre cauzele care au dus la neatin-
gerea pragului de validare a referendumului
poate fi gi utilizarea ambigud in media qi in
poziliondrile publice ale politicienilor a sintag-
mei,,familie tradi!iona15", utllizare ce a produs
confuzie unor cet[leni neparticip6nd la vot in
numlr suficient pentru validarea plebiscitului.
Dintr-o sintagm5,,tare",,,familia
tradilionall" a ajuns o sintagmd.,slabd". incon-
sistenti, neunanimd, simplistS, susceptibilA de
conlinururi manipulatorii. ce nu sunr cornpa-
tibile cu atributul ,,tradi1iona1" si nici cu for-
mele concrete de existen[i ale familiei in se-
colul al 21-1ea.
Isabela AIVANCESEI
1 -i : itj'i, .:.,,. R i a: ! i., f l.: I I noiembrie 201 9
IN MEMORIAM

&wfu &rcffi ffi #wffi&wB **remm$ ffiwPffiu.

unul dintre bdtrdnii mei frumo$i
intr-un
Mi-e dor de el c&nd mi-l ary:!nt*sc ala cum tr,la,,la cucul'igu",
Antin"l'
fel de n"lansard$ a unei case veehi din apropier*a M*n*stirii
editorl-
D*zvsltase per:tru nrine {presupun cd rrai rnult din raliul"li
f*cea,,s* res(" pe ai*curi
ale) o s!mpatie care rn5 *n*tu. $! eare nra e
ntele arhi-
;l;i-j;*;t **p1"u I u r".'"rii, di n persBectivg teoiogic*. P6ri
in privir!, isco-
n"landr;t loa:ef Fopa, rxici:! de statur&, neast*rnpirat
dit*r ?n nraril* taine ale iul Dun:nee*u, mi-a l6sat una dintre ce le
Am
m*i puternlce lmpr*sii de,,h*tr*n aSezat'u de inleiept"la"per"lsie""
pe l&nEs ei: arhirrrar:-
*out *u un set debfitr&ni care rfl-au acceptat
;;;a6r;S.re B*i:ug, Mama Siea, arhlrnandritulGavriii Staica de 9i alli
.*fli*. l*de date rez ynulte, inclusiv respectul pentru ;t!inla
a

trai o b*tr*nele onorabila, seninfr, der-l-ins. $i nrj e.pr:tin lucru!

C ucenicE a p*rirrtelr-li l*asa{ r"r:!-a :entnaiat faptul c6 se
implinesc 100 de ar^ri de la nagtere* acestui innportant teo-
log al Bisericii noastre, a}a ei voi reda in c*ntinuare cate-
va'pasale dintr-un interviu pe care i i-anr luat in 2004'

directd cu Dumnezeu. Adam inlelepciunea la care se

Cu riscul de a md rePe-
ta, spun din nou: firea omu-
lui avea imPrimatl in ea chi
pul lui Dumnezeu. Dar ;i in
hrea regnurilor exista un di-
namism. Putem sPune chiar
cd in s6mdnla ini!ia16 a fiecd-
rui resn era cuPrins un mare
dinaniism. Rcei ,,Sa se facdl"
a imprimat Crealiei dinamis-
mul ie care vorbim. $i in om
era. evident. acel dinamism
initial. in firea lui
era dorin-
ta de a continua dialoeul cu
bu*n.r.u. Doar Prima bi-
sericd a fost in Rai, a;a ne
incredinleazd Sfintii Parirti.
Aceea era Biserica cea nePi-
tatd,fhdnici un fel de cide-
re, pentru cd era in legdtura
si Eva - spun in continuare
Sfintii Parinli - au fost cre-
a1i intr-o stare de coPilirie,
de nevinovS{ie. Din acest
simplu motiv i-a Putut inqe-
1a $arpele.
Erau necoPli, domnule...
Nu erau consolidali in virtu-
te. Dar direclia lor era clar
spre Dumnezeu. Jineli cont:
in gr6dina Raiului nici un
animal nu exista; doar garPe-
1e s-a strecurat, c6ci era cel
mai inlelept. Animalele trd-
iau toaie in afara Edenului.
$arpe1e, dal insl
refer[ Scriptura nu cred c6
era intocmai in sensul in
care o in{elegem noi astlzi.
$arpele, el singur, avea
acces in Rai. Poate asta se
inlelegea prin inqelePciure. '.
Diavolul, in consecin{d, a
luat chipul acesrui garPe 9i
a folosiiin mod subtil graba
fi ca Dumnezeu
omuiui de a
Vede{i, interesant este ca
Diavolul nu s-a dus si-l isPi-
teascd pe Adam. De aici Poa-
te rezulta faptul cI b[rbatul
era nilelug mai consolidat
duhovnicegte, Pentru c5 era
intrat in arena Crealiei ceva
mai devreme. Femeia a awt
o grabd mai mare de a ajunge

www'lumeacredintei'(oln
34 noiembrie2Ol9/ Ll,IiE.{ {- !l: ' :-
la acelaqi nivel. Dupd prima
muqcdfur[, au v6zut cA sunt
goi. Harul lui Dumnezeu
care ii acoperea s-a ridicat ca
un vil! Atunci i-a dat Dum-
nezeu afard, nu inainte de a
le face tunici de piele, adicl
a ing[duit ca in om sA se re-
verse ceea ce era ?n animal:
concupiscenla, voluptatea.
Atunci auvdz;trt cd sunt goi gi
tot afunci i-a scos Dumnezeu
afarl din Rai. Dar i-a aqezat
al5turi, nepirlsindu-i de tot,
cum spune Sf6ntul Grigorie
de Nyssa. Chipul a rdmas in
om, dar asemdnarea nu se
mai putea realiza...
Sigur cI aveau.
Comunicau.
Altfel decdt in zilele
noastre, de bunl seamd.
Era un dialog ra{ional, ca
intre dou6 creaturi inzestrate
cu raliune.
'

LIIMEA CREDINIEI / noiembrie 201 9

 REPORIAJ

Biserica Belvedere
fi 6t*pta (inc[) veEm0ntul'''
Aeq-ln:e*livaani,Vla*,b*l*!elulnostru'aveatr*iani6iabl*v*rh*&"
e u ei.egei*lx}
spus' ar6tarrel
{r:tr** *um!xi*&, *xp* Uitu;ltgi:i*' ne-a
N*-am ultat ia el' *p*l
spr* ?naltut aitaruaul]&;;;-;;;u'l*g*til:" ' '
f*r* grai: e* s* ?i r*s-
un*i !n altul, Si p*o*ou * i*iunda air*n:*s e*ntlnuare' durn!
il;X Xix;iya-,&il-*;**i-:t' $i *:*rq*im rur*i a"::r:lt, a fcst luat d*
s:ie* d* *ui"nrnre&, ,;;;;;* iis*rge*.'*a
Aitar;i' {e yn rxle pxrt*t*r d* l*rni-
fr*tl-*-l- pui*t",1* *f*ntr'*A atu*el e&a:ei iss* e * sf*nta iva*q!:*-
r:&, il ?*s*!*?t* i3* #;;-;;
;;;'$; ;- *'xrur;' $!, pr*hahil' ?ne* r"r:*! au*e ir:gerii. ' '
'di;i*t*
inceputurile oamenilor, ci existen{a
;i inu v^rvev'-i-- qi chminele studenleqti. LAn-
!a tineri, tdngd via16' prin-
Mai murt ca sigur, acegti ei.
hramu- tre oameni' Cunoscutd este
inseri sunt cei care uo p"#i SfAntul ldca; cu
,ife"ffi1ii-A-p6rioti p"tt, de c6tre.toti
chiar cu acest
tat-de gdjd Bisericii S"tl#-
derede-at*got*"-,,,ilii ;il# (z'g iloL;;i's;'# oo-"' si'"iicaBelvedere'
iu rulu'" M"""niii E;;*i- c'ine a ajuns in drumuri-
desi a fost
"oort*ita
tiv recent (fa1d
'iii-
de urt" ,ii?" * iiir"i""ruriei-se ease$e
le sale prin Timisoara a re-

l[casuri din Bucure$ti), ."#;: ri, iri"",it i.il#s"ti.O.i",

marcat probabil cd aceasta
seamdn6.foarte mult cu ca-
it evenimente carehsarirlf,e A. 4;1il;'P;.'l;'l;;;il# tedrala din acest oraq - sunt
intr" mut"*itut"
ad,nci nu numai ir, ,onJ"i" lui Ciufeqti,
I

il
it!r
t,

I
I
I
i
I
www.lumeacledintei'<om
noiembtie2019 / i-1.- ilir'\' i ri :
proiectate de acelaqi ar-
hitect, Ioan Traianescu
(1875-1964). De altfel, aces-
tea dou[, alSturi de Biserica
Elefterie din Bucuresti, sunt
considerate,,opere de arhi-
tecturl foarte rare" (Prof.
Grigore Ionescu, Arhitec-
tura pe teritoriul Romdni-
ei, Ed. Academiei, 1982, p.
580).
Biserica a fost con-
struitd intre anii 1934 qi
1940, cu mare trudd gi a-
jutor din partea enoriaqilor
qi a salarialilor Fabricii de
Jigarete (!) 9i ai Cdilor Fe-
rate Romdne. Patriarhul de
afunci, Miron Cristea, a pus
piatra de temelie a bisericii.
La terminarea construcliei
incd nu exista mobilier, nici
catapeteasmd, picturd qi do-
tdri interioare. Ctitorul bise-
ricii, preotul Petre $erpe, a
iniliat qi suslinut construc{ia
acesteia, dar qi multe proiec-
te sociale, fiind inmorm6ntat
sub altarul bisericii.
incd de la inceput, bise-
rica s-a implicat in activit5li
cu caracter social gi misio-
nar. Pe 24 aprilie 1934, in
cadrul Parohiei Belvedere se
deschidea o grddini![, avdn- ce trebuie. Zilnic aici m1n- programul de catehizare sd
du-l ca ocrotitor Sfdn-
p^e cau 150 de copii, insd nr.unai se facd doar in cadru1 Sfin-
rul lerarh Nicolae. In 1947, p6nd in anul I 948, cdnd can- tei Liturghii.
in noua ,,democralie popu- tina a fost desfiinlatd datori-
lard", aceasta a fost integra- td legilor noii stdpdniri, care Viaga de zi cu zi
td in sistemul educaliona1 de reglementau inclusiv regimul Oamenii vin aici cu mul-
sta! sdmdnla bund s-a plstrat cantinelor. td dragoste, cu speran{d Ei
insd, grf,dinila firnclioneazd $coala Duminicald de cu incredere. Comunitatea a
qi in zilele noastre. in
Catehizare a fost infiinlatd crescut ;i intdlnegti la Biseri-
Dupd,23 august 1944, arul 1946 qi a avut ca scop ca Belvedere credincioqi din
tot la iniliativa parohiei, a acordarea de sprijin moral toate collurile Bucuregtiului.
fost infiinlat[ o cantind care credincioqilor greu incercali Intr-una din duminicile tre-
a func{ionat la demisolul bi- de rdzboi. Activitatea aceste- cute, stdnd de vorbd cu o tA-
sericii, cu buc6tirie proprie, ia s-a incheiat in anul 1950, ndr6, am afl.at cd vine (cu
sal6 de mese, mobilier, ve- prin decizia Sfdntului Sinod trotineta!) tocmai din carti-
seld, ink-un cuv6nt - cu tot al BOR, care a hotlr6t ca erul Tei. Cei ce vin aici de
ww.lumeacredlntel.corn l.l.illlh,! l ltl;]I:. i i:i ,/ noiembrie 2019
REPORTA^I
multd vreme qtiu gi c[ o datl
la trei-patru ani genera{iile
tinere se schimbS: studenlii
din c6minele din aProPiere
termind studiile Ei duc cu ei
in lume qi inv[!6tura Primi-
t[ aici, in biserica din sPate-
le cdminelor. Glasurile coPi-
ilor, destul de mul1i, r[sund
mereu vesele tn pridvorul bi-
sericii. Al[turi de cdntirelii
de la stran6, r6sPunsurile la
Sfdnta Liturghie sunt date
de un cor minunat, alc6tu-
it si ,,antrenat" de inimosul
orofesor Dan Voda.
' Misiunea cre;tind 9i so-
cia15 s-a adaPtat vremurilor
noastre. La fiecare incePut
de an gcolar gi universi-
tar, precum qi in timPul se-
mesirelor, periodic. dumrni-
ca dupd Liturghie se rostesc
rugEciuni pentru gcolari
studenti, spre luminarea
minlii qi ajutor in insuEirea
noiembrie 2019 Ll:\'1a,3' l-
celor invdlate. ln sPaliul
seneros de la demisol va
ii amenajatd o bibliotecS,
cdrtile si revistele urmAnd a
fi piocurate din donalii. Pri-
mul pas a fost fhcut de Edi-
tura Lumea Credinlei, care
a d[ruit bisericii mai mul-
te volume, precum $i revis-
le Lumea Credinlei qrLumea
Monahilor.
Pirintele Paroh Li-
viu Popa este sufletul
comunitdlii. Rareori am v6-
zut un om care igi ddruieqte
timpul, viafa. dragostea ;i
intelepciunea celor din jur
asa cum face el. Fiecare Li-
trirghie este un Prilej de a
impartagi celor Prezenli cAte
ceva din flrescul gi normali-
tatea viefuirii - deloc com-
plicate - duP[ invdldtura
5i crestina. De ceva vreme,
acesta are in fiecare dumi-
nic6 un ajutor de nddejde,
i{Ea' '
plrintele Gheorghild Cos-
iea, preotul romdnilor din
Siria, care ins[ anevoie Poa-
te ajunge la aceqtia din Pri-
cina multelor rdzboaie din a-
ceast[ !ari.
Pktura - marea
rani desrhisi
Dimitrie Hornung a ince-
put pictura bisericii in 1 965.
Aceast[ lucrare, executat[ in
stil bizantin qi el-greco, nu a
putut fi dusd la bun sfdrqit
intrucat Hornung s-a imbol-
n6vit, apoi a trecut la cele
vegnice. De-a lungul timPu-
lui, tncercdri de continuare a
picturii au mai existat, Pic-
tori diferili ludndu-qi aceas-
t[ sarcin[, dar nici una din a-
ceste incercdri nu a fost dusd
la bun sf6rqit.
Tot la iniliativa Pdrinte-
lui paroh, in anul 2004 aa
ince-put actualelelucrIri de
picturd qi de restaurare a inte-
riorului l[cagului de cult. Ne-
voile sunt mari, bunlvoinla
qi ddruirea meqterilor sunt gi
mai mari, insd costurile mari
fac ca pictura mult-doritd -
vreme de 80 de ani - sd se
realizeze cu mare greutate.
Dupd cum bine spunea pdrin-
tele Liviu: ,,Pictura bisericii
este clmaqa lui Hristos, este
dragostea cu care oamenii il
inveqm6nteazi pe Hristos ! ".
Atunci c6nd stai in bi-
sericl gi priveqti citre al-
tar, pe deasupra catapetes-
mei, sau spre dreapta, acolo
unde noua picturi este gata,
sim{i ci tragi cu ochiul la
poarta raiului. Dacd priveqti
spre st6nga, acolo unde pe-
retele este incd gol, ai une-
ori impresia c6 ingerii
ldcimeazl...
Dar, cu ajutorul Celui
de Sus, intr-o zi se va inchi-
de qi aceasti rani. Credinla,
rdbdarea, dragostea vor face
acest lucru cu putinl6.

Text & foto:

Anca STEFANESCU,
Valeriu VAJEL

www.lumeacredintei.com LLIN{E.{ CREDINTEI / noi€mbrie 201 9

 - Fr*t*ri*gh*iT**{*l: F*P***r; -
i"ft ; r:i.; r; ii t {- r:vt**srr fl*r*sl **vr;

" 'lnl*ti* lil!l**ili:';;* -

S*lr:f?,tr #*'t'rt;i*

" " "" a, ",1,.- .'

,fr r*l'*n #*; ri nl;ru,'tgi rl*lil l;l

. , *;:'-':.'.:Il * . ,-,',"'

I*f'*i*s r; ri *'lr* *l'r irrg ii

in curs de aParilie la f,dEeure Lursie + t"rrrii*i*i

Ion Busa Dumilru CobTaru Vasile Cretu

Lleopa tlie
_ i"org"r.u Va\ile Gordon
sondun
s".afim U"n Constanlin Ne(ula
Hrisostom Riali,lanu Vasile thsilache
Mihail Sisnuian

S&lttuiAP*stol.{ndrei
MAGAZIN ILUSTRAT / LIJMEA CRED

j",t'i," . (onfluenfe
.
.*,s IilEEG
 REPORTAJ

T
Sfantul Filum€lrr
un sf0nt martir alzilelor noastre
C&nd faei p6pas ?rr eapltal* San'rari*i, la Nabl*s, *:t* cu r:eputin!* si
nu c*i:*riin oaza de verd*a{* ?n eare troneaz& eatedrala Erec-orto-
d*xd eie *ici. [ste foart* euri*s eun"l intr-un astf*i rie i*e, ru *
pcpulalie predominant mr..:sulman6, duhui *rt*d*xi*i est* at&t
cle'vlu. Fulgi simplu m-am sir*{it c*pleqit* de fr**.ri..rsc{*a arhi-
tcctura16 a bisericii, n*Stiind ce aite bucurii dr"ll-;*vnic*1ti aveau
sii mai urmeze. in subs*lul bise rieii se afl* Fintin* lr-ri i*c*b, la
car* vil"'i credincioSi dir: t*at* ccllur"ile lurrii, ier uncl*v* in dreap-
t* * rael* asernenea r:nui ir'::pr*si*nant baidaehin aci&B*stelt*
n:*a;tel* sfantului Fiiur.:r*n, un sf*nt nrartir ai zilei*r n*;str*.
0 catedralS contradictorii in fala ace- adevdrate palate somPtuoa-
maiestuoasi lei lumi oarecum diferite. se, existd qi oameni care r -
in capitala Nablus in toate colfurile lumii, oa- au ce mdnca, trlind in bol'
in Samaria am fost menii sunt s[raci sau bogali, deie qi umbldnd desculti. ir.-
de doud ori, de fieca- aici insd acest contrast este diferent de vreme. Ca Pele-
re dat[ avdnd sentimente izbitor. Dacd unii se lifbie in rin, perspectiva este oarecur

\iiI www.lumeacredintei'cor
noiembrle 2019 i Ll.i\1[.\ l] F' f:Dl

,'i,'#
=L
diferiti. Noi am pornit la
drum intr-o dimineala cu
soare qi nori, iar dinco-
: 1o demirosul dulce-amirui
al mdslinilor in floare, fie-
care cregtin era frdmdnlat
de o mul{ime de semne de
intrebare.
La aproximativ 60 de ki-
lometri distan!6 de Ierusa-
lim, se aflI {inutul deosebit
al Samariei, un loc in care
vieluitorii locului au o colo-
raturA emica exffem de varia-
t6. in localitatea Nablus, care
este astEzi capitala Samari-
ei, pelerinii care vin sd se
inchine trebuie sd fie foarte
i..1.\,4.,\
vigilenli, aceasta nefiind o
destinalie recomandat6 pe-
lerinajelor crestine, datodta
permanentelor tensiuni din-
tre palestinieni qi evrei. Fiind
intemeiat[ in preajma anului
880 inainte de Hristos, Sa-
maria era la vremea aceea
capitala Regatului de Nord
al J6rii Sfinte, iar populalia
cetAli era una extrem de va-
natd, atdt in privinla naliilor,
cAt qi a raselor umane.
Pe la sfdrgitul secolului
al 19-lea, Patriarhia Ierusa-
limului a cumplrat terenul
pe care incl se mai pistrau
temeliile unei vechi bazilici
gi au inceput consffuclia unui
nou edificiu de mari proporlii
intr-un loc de o frumusele a-
pade, inconjurat de verdeald.
Din lips5 de fonduri, lucr6-
rile s-au oprit in timpul Pri-
mului Rdzboi Mondial, fi-
ind continuate qi finalizate
mult mai tdrzitr. Ast6zi, bi-
serica troneazd ca o regin6
la capitul unor trepte ce duc
intr-o oazd cu multd verdea!6
qi flori dintre cele mai feluri-
te. Mirific loc de rugiciune!
alih1)l\ l ai noiembrie 2019
 I

nu-i oblige s6 se intoarcd timp de sase ani. duPa c:' '

ffioartea rnartirie*
a Sf&ultuluitilustlen
l
sd
exarhul SfAntului Motm":
acas6, i-a sPus: ,.Ce rost are
sd ne iei acas5, dac[ nol lar o i-a luat sa inve[e carte -

si p1ec6m... Ai mulli coPii' Gimnaziul Patriarhiei ler'--

I Sfintul Filumen, Pe nu- salimului, unde in 1934 er"-
I

meie de mirean Sofoklis, s-a Lasa-ne sd mergem Pe dru-

deia elevi ai Scolii Sf,dnru'-
!

n6scut 1a Nicosia, Pe 15 oc- mul nostru". Atunci tat5l lor -

i-a binecuvdntat qi a Plecat' Siirn. in 1937 au lost run5i
tombrie 19i3. P6rinlii lui, monahism, Sofoklis Primir -
Gheorshe $i Magdalena' erau S-au nevoit imPreun6
oamen"i evlaviofi, iar sfdnrul
a mai ar.ut un frate geamin,
parintele ElPidios (ca mtrean
hlexandrut, cu care a 5i Ple-
cat la calugirie la Mdndstirea
Stavrovoirni' Pe cdnd avea
doar 14 ani. Pdrintii i-au c1-
utat multa vreme? PAnl cAnd
intr-o zi un cdru{aq le-a sPus
acettoru cd i-a v1zut Pe b[ie1i
oe drumul c6ffe Stavrovo[rni'
hi au olecat imediat acolo'
[n tati starelului mAnasti-
rii. tatal lor i-a intrebat dacE
se gdndiserd bine inainte sd
ia hotdrirea de a urma vla-
ta monahali' Atunci ElPidi-
bs, temdndu-se ca tat61 1or
www.lumeacredintei.cffi
/
noiembrie 2019
 numele de Filumen, iarAle-
xandru numele de Elpidios. in
acela;i an, ace5tia au fost hi-
rotonili diaconi. ln anul 1939
au absolvit Gimnaziul patri-
arhiei. iar pdrintele Elpidios
a plecat din Jara Sfdntd pen-
tru a sluji in alte locuri.
Sfdntul Filumen a rd-
mas la Ierusalim vreme de
45 de ani,pdndla martiriul
siu. In 1943 a fost hirotonit
preot, timp in care a trecut
prin diferite slujiri in patri-
arhie. ardtdnd multd dragoste
pdrinlii aghiorafifi
Ftq {"
fala de tofi semenii. in luna
;i
mai a anului 1979 a fost tri-
mis la Nablus, unde a slujit
p6nd la moartea sa martiii-
cd. din 29 noiembrie aI ace-
luiagi an. Acolo se confrunta
cu multe din
wwulumea<redintei.<om
eweilor fanatici care inconti- unei cruci. Dar nenoroci-
nuu il amenin{au c6, dacl nu rea nu s-a oprit aici, ucigaqii
pirlsegte catedrala din capi- continudnd cu profanarea
tala Samariei 9i dacd nu d6 bisericii in cel mai inspdi-
jos.icoanele de pe perefii bi- mdntEtor
chip. Autorit8lile
sericii, il vor omori. Sflintul israeliene, deqi au inceput
ins[ nu se temea de aceqtia, investigaliile imediat dripl
rlspunzdndu-le ci nicioilat[ nenorocirea din Samaria.
nu
nu va pdrdsi biserica in care au reuqit nici p6nd azi
sd dea
slujea, iar dacd, va fi nevo- de urma vinovafilor.
ie va primi chiar si moarte
Sf6ntul Filumen a fost
martiricd. canonizat la numai 5 ani de
in anul in care arhiman- la mucenicia sa, moastele
drirul Filumen a implinit 66 dovedindu-se a fr ,estiica-
de ani, intr-o zi ploioasd de cioase qi frumos
mirositoare,
toamnE tArzie, acesta igi pu- Cei care ajung sE se inchine
sese epitrahilul spre u ir."pe laracla in care se pdskeaz5
slujba de Vecernie, c6nd un intregul trup al sfdntului
do-
grup de rdufbcdtori a nlvdlit bdndesc slnltate grabnic[
si
in biseric5, nlpustindu-se a- multe minuni intru m6ntui-
supra sluj itorului Domnului rea sufletului.
gi, ludnd un topor, au despi-
cat tupul sfbnhrlui sub forma Mariana BORLOVEANU
i.:.. 11i.{ {_ li ialf I l! ii.l r, noiembrie 2Ot 9
 URME (REtilNE

I
Um €orc dfim Frowem€e
in anul 20L9
Arn pleeat din R*n'l*r"lia 9i arn ajuns in Provence travers3nd Ungaria,
Austria ;i ltalia. Frovence este o regiune splendidd, lurninos cromatizati,
e u * istori* rrrarcati arhe*lcgic abxndent, ferti16, vaniatd ca relief, iar in
materie de turism atit de,,ofertarrtS"?nc6t, dac5 elti insuficient pregitit,
*;ti?n rnare perieol si te pierzi printre captivar:t*ie n!rnicu,lri eje eonsunr...
$t. F*r"rfi de tlemee vtevv.
St. Paul de Vence a fost prima aSezare in Pentru cI locurile astea, a cdror frumuse-
care am oprit. Este unul dintre multele or[qe- !e a fost dat6 de rostul gi rdnduiala oamenilo:
le-citadele a$ezate pe cdte un bot de deal, bine sunt exploatate pseudo-estetic gi aproape ne-
apdrate de int[riturile sale, fiecare pretinzdnd demn. La fel cum la limita nebuniei madrile-
comercial c5 este ,,ceamai frumoasd localita- ne, in imediata proximitate a m6nSstirii und:
te din Provence". Realitatea este cI sunt toa- este mormAntul lui Cervantes - in care, de a--
te realmente incdntitoare cu proporfiile con- tfel, nu poti pdtrunde decdt foarte greu -. i.
struciiilor qi cu intregul decor natural. Sunt loveqti fbrd si vrei deloc de cafeneaua Cr-
bine intrelinute, deqi suferind cu un serios be- vantes, de bodega Cervantes, de restaurac-
mol din cauza diverselor intervenlii in scop de tul Cervantes, de barul Cervantes, de berii.
luceald turisticS. Cervantes, dar de nici o libr6rie care sI poa:-
Miezul medieval al oraqelor de acest fel te acest nume, degi sunt sigur c5 ea existi 5
I
este cl5dit exclusiv din piatr6. Dar piatra tE- undeva prin orag, ignorati de mase...
riei lor, stenca b[rbAliei gi credinfei locuitori-
lor vechi, pare pierduti definitiv intr-un peisaj
Forcalquier
despre care superficiala aderen!5 a turigtilor nu Dupi incd o zi am ajuns intr-un ar:
debiteazd decdt cd este picturesque sav iconic orag-fost5-citadel5, dar considerabil mai mare

noiembrie2ol9 L1l\'lF- 1 i- fi.r -r'. -: www.lumeacredintei.cos

 Forcalquier. Aici nu doar marile dimensiuni
ale dezvoltirilor ulterioare stricased echilibra-
ta a$ezare a Elului Mediu, ci mai ales Drema_
tura.;iagresiva modemitate a Revoluiiei din
1789.. $i aici a inceput ceea ce a devenit pen-
tru mine marea surprizd provensald.
lvlai vdzusem, de exemplu, la Londra _
unde md gi agteptasem la ista o bisericl
-
recent jefuit5 de rostul ei gi transformatd in
depozitdepapet5rie. gtiam. desigw. de obr6z_
nicia criminald a lui homo soviiticas care, in
bisericile ,,na[ionalizale,, gi degradate la sta_
diul de ,,c6min cultural',, igi c6nii gi ju.u d*ru
nebunia, atunci cdnd nu iqi satisfEcla, in ace_
lpi -sn$1u, fet de fel de alie imperioui" re"e-
sit6{i. $tiam gi de nebuniile reilmente crimi-
nale. ale Revoluliei Franceze, premergdtoare
celei Sovietice.
Dar c6nd in Forcalquier-ul din incdntdtoa_
rea gi delicioasa Provence am vizut pentru ori_
ma dat6 in viald o bisericd prefhcu'a in cine_
matograf. am re-sim1it, in caldura de 4l de
grade. Celsius, acel_inghel nefritic pe care nu
1r mal expenasem dln wemea contacfului cu
atoputernicii securiqti comunisti. Un melani
de fricd, revoltii gi neputinld, precum
$i con"_
centrarea fiorului din rirunchi m-au {icut s[
md uit instinctiv gi discret imprejur, a$a cum
o fhceam in Romrinia in urmA-cu-mai mult de iar celelalte in rdstimpul 1984-19g9, ceea ce
30 de ani. pare sI indice cd Ceauqescu a testat mai int6i
Teroarea iralionald de o clipl mi-a fost in_
-locuit5 cu greata gdndului c6la mai mult de
reaclia rom6nilor, reverberatia externE si oo-
sibilitatea de a le indbugi, iar numai apbi ,-u
230 de ani de la Restauralie, in Franla, biseri- lansat in acea disffuclie de biserici care a fost
ca asta jefuitl la Revolulie inc[ nu fuiese re_ inso1it5. ca o contrapondere. de prezervarea
datd cultuiui cregtin. Era o bisericl ziditl in altora, doar strdmutate. $i e de notat
1637, fo.stl apar(indtoare a unui liceu. gi cine ca
Ceauges-cu, oricdt de bestie, nu s-a simlit in
poate gti dacd nu cumva preoJii sdi nuvor fi stare sd facd din biserici nici cdrciumi, niii ci_
-dezideratului,,fi
fost,,rezolvali" conform lo- nematografe, nici magazine de pantofi...
sofului" Denis Diderot. care suslinea ca,,eli-
berarea" definitiva a omului va fi'oblinuta nu- Se Ia Loelrmarim ia Avignon
mai atunci c6nd ultimul preot va fi ipAnzurat Plec6nd din Forcalquier, am continuat
cu ma{ele ultimului rege... cdtre nord gi.am locuit vreo doud sdptdmdni
Romdnii, cu toatd complicata lor istorie intr-un ordgel numit Lourmarin. din il4asivul
postbelicd in care unii. pe nedrept. i-au pri- Luberon. de unde am anmcat razeinaproape
vit ca lipsiti de nerv anti--comunisi, nu u, toati regiunea provensall.
i.o-
dus astfel de monstruozitili nerecuperate. bste
qdgvarat ci Ceaugescu a ieuqit sa darame 20 , Jn- po.O cerr, in regiune sunt multe splen_
dori. Unele dEruite de Dumnezeu. de Ia <iiver_
de biserici in Bucuregti. Dar e de obsen.at to- sele reliefi.ri impresionante pin6 ia pismentii
tuqi cd o primd bisericd, Biserica Enei. a fost tari ai pdminrurilor de Russillon. aite-te ziai_
demolatd in 1977. urmatoarea abia in 19g1. te de oameni, de la amfiteatrele gi apeductele
bu!.i.iumsa{tedint€;,r+n
L{.itlE.{(]RltDiNTtli notembrte2Olg 47
URME CREtrlt{E

toate cu- Vaualnes

romane pdn6 la zidirile medievale' itii'u"nin"t, o micd localitate deincepu- lAngd
oameni in.lu-
;;; f;i"Ii,;uii.t. .rttiuute de
giruri de .ui.-u* stat. se afl6 o basilica
mea lui Dumnezeu, cum sunt.marile ".uin
a* ir' ;.."I;i;i. it -t.u. dedicatr
M dntuitorului'
construcJiile ceva ma1 re-
6"f. a" hvand6 9i i" a"i,t"iiriL"urbat il uqii acestei bazilici'
-s6-
cente, dar foarte fiumoase' *uiut.ule, std scris: TEMPLE DE LA
Dar oe ldngi toate astea' ca r6ni supurind
au
"*.u
ilAisoNlV;iind am incercat maiint-
ti,lrl.
a.riuttitotli Iare. mamrisesc incd o datd' fu- ii"'i..rrai" salvatoare' socotind c6 treaba
i"tt". t"tpti;6 pentru mine, sunt bisericile
,r. a face cu Logosul'
"";;;i;;inleles
.rie si ramase in continud siluire'
'"'"fi;;;-;-tungest descriind toate biseri- ^*r, iapid ca la Revolulie s-a
de care nu a sc[-
care - fbrd i"ta.'oiuiii ulci scdrbo;enia
.it. i! pnn orr$.'i. provensale pegisit ffi;i:t";;iJiutu Notie-name de Paris: bi-
ii.i. ,#;; i" ,l.*it"r - le-am folosite
*'- [.rri,i i i"iiii"rir"',"atd in "templu al,rali-
cu nonsutunta- de exemplu' qstfel:.una ?u iririt'i N;d; cd Revolulia Revoluliilor a
gazin de pantofi (de firma "E 3T;9i j?jili piatr6' dar a.9i inventat o
nlmll'l' Liil.ti, uu"*1ia in
iri-am zii cd nu voi cumpdra ntctodata ."iili. ,i.ri"s univ'ersala' pretins ba.zatE pe
mare pa-
alta ca patiserie (de firma "Paul'- - ,atif,ne. virrute qi libertate $l avand Drnecu-
altele ca
cat. cd hstia {iceau chestii bune"')' noscutul motto revoltJlionar' A brodlt-Sl.
un
ifi;i;.i;;rlit"*i cultural (vorbi sd fi e"')' intre preamanrea
cult ale c6rui vorbe oscilau
'* alta ca teatru.
iar
Inla;;;;i ta ignot c6' Pe langd FPVI :l ;;;;;itl;;;iori ei insultarea celor
cre$tine in
vir-r,te
vecht'.culmea ;;
il;5i;i tenia sexuata' Halal raliune'
unele bisenii erau foafie' foarte lsi liberratel Nu Stiu ce s-a intdmplat la.vaugl-
obta^i.i.i apa4ine acelui teatru dm Avlgnon da-r-t]lu
j:PTT-*'::; hes in afara de inscriplia aia stuptda'
;;;e..n;ffi';a ie lafaia lira 1193 a
preculTl un infect actlvlst de pafilcl ia"r" xlri"-name' li-10 noiembrie in
ric6 furat6 f". ..GUrarea sdrbdtorii raliunii' cate-
i"i. ..ta li"tionalizat5 de pe. la^noi' biserici "*,
drata fiind improvizat un munttsor
pe.cYlme:
"
ale c6rui simbolun cre$tine dln ffonton rus:- tn stt I
rll- cdruia era plasata macheta unut templu
ser6 rase cu ciocanul' ci c6' imperttnent fl ;;;'ilicii filosofiei. ei la poalele cdruia.;e-
lrrt. numele de Thdaffe De La cna'
.it, isi t.u o sunt.ord drapatd in tricolor' lntrucmpa-
oelle' Du Verbe lncarne cireia indir i-
;;;;J,Gilibilafi. Marianne' [iteralmente'
"'"i;;i;ir;-[ot c6 in Pa-larul Papilor
,itu
.ru i.ru despre care un prieten de-al
meu mar -^' .riti*e
)iiiin i's-au inchinat

ii"U"a .. ziie ca era expozilie de "sule' iird

iilil; intdmpl;
sreu de explicat cum.se
Pentru cl. la anumite r6stimpuri' locurtle cu fllors
nici o leeArurd cu.'prefectr'ra" papal6' ,',.,r'li".. simbolicE in creqtinism sunt atacatc
palat'-era
.a. intr-i*iu5a biserica inglobatd in [u o virulenta inexplicabila' La Revolu{te'
dt
caret
proptita o expozilie de graficd dtntre.ale St' Denis din Paris' ne'
'nieie. leme-
cateva reprezentand enorm sexul ";;;i;.t;tedraia
i"t. t.iJ uli.u,tesc' erau plasate tocmai in
;.;;i;;.;;ia u r'un1ti' a fost profanata i'
"ti trei'rdnduri in 1793 9i 1794' cdnd-un.cont-
fusese altarul lui Hristosl insarclnar c-
""* "" sar al revoluliei a fost speclal
; diriiarea scormonirii a peste 100 de.caoavrt
6-le:
' dini.. care unele inhumate in secotut al
ilegal a foi
i"')or-s, !*pu.. de rmigranli
" la aceea$l c;-
condus6 de ur activist stanglst
,.O.uia p.rr* ca' in scop de-pro^testlentrui:
nu obtinuserh dreprul de a r6mdne
ln hrant:
Mesei sd o intre-
.a A.i i.."aal in timpul 9i
rupd. Despre aceastA acliune indreptata
tr-
oorriva Bisericii. adic6 a cutva tara le$anr:
ir'"r.i*tite responsabile' p{esa de stan;'
a scris cd ,3 a\ut loc o represtune
impotni:
www.lumeacredintei'c
imigranlilor". in fine, in2019 aceeaqi necro-
po16 regald a fost profanatd in interior gi ex-
terior, in diverse chipuri, de la distrugerea
orgii gi spargerea vitraliilor pdnd la mdnjirea
cu fecale, de cdtre persoane rdmase de data
aceasta necunoscute.
I"auris;i 6 m€dltatie
imtoareerea aeas&
Ha
Revenit in Rom6nia qi debarasat de scur-
ta euforie care md cuprinde negreqit c6nd trec
granila inapoi, m-am gdndit cu groazd, ce se va
intdmpla cu romdnii care, supravietruind totuqi
modernitdtii de acest tip, vor fi hrdnili pen-
tnr incd o generalie cu roadele dizolvante ale
post-modemit5fii. Vor supraviefui ei in conti-
nuare ancorali de piatra unghiulard a spiritua-
1it51ii lor fundamentale sau vor naufragia risi-
pindu-se inhu ei inqiqi, consumali de o Europd
despiritualizatd, in care collul declderii pro-
vensale se va fi intins peste tot?
Poate ci r[spunsul std in ceea ce amydant
tot in Provence, in Lauris, un ordqel din zona
Luberon. Rdtbcind admirativ printre clEdirite
din piatrd frumos qlefuitn qi mirAndu-ne de cu-
pola minimalizantd dta fier forjat a clopohri-
lei unei biserici, am intrat. Biserica era destul
de mare, iar proporfiile adundrii formate din
gase doamne qi un domn, oameni v6rstnici, o
fbceau sI pardincd gi mai mare. Cintau ceva
ce era probabil echivalentul uheniei noastre.
C6ntul era gregorian, impdrfit de cele doui gru-
puri r[spunzdndu-gi ordonat. $edeau pe bdnci
in partea din fa15, dar nu toJi laolalti. Una din-
tre doamne ne-a invitat s[ qedem gi noi, dar, im-
piedicali de obignuintele ortodoxe, nu am fb-
cut-o. Spatiul era perfect umplut de armonia
sunetelor din care, mai presus de orice, se ia-
lelgea bucuria odihniti a omului care se pre-
d6 lui Hristos . Era o zi de rdnd. Am observat
'Jww,lumea<rsdirtsi.(a=
cd marele policandru central de cristal se miq-
ca ugor, parcd, dtnamizat de suflul greogorian.
Nesigur pe mine, mi-am intrebat jumdtatea mai
bun6: gi ea decela aceeagi miqcare. Deqi nici
unul nu il simtream deloc, era probabil un cu-
rent de aer care livra o explica{ie perfect na-
ttxald. ,,Dar oare cine a fbcut cerul gi pdmdn-
tul, oare cine hotirlqte unde wea vAntul sd bat6
qi oare ce inseamni pronia lui Dumnezeu?" -
mi-am zis. Dupd un timp, in biserici a pbtruns
r.rn bdrbat t6ndr in adidagi 9i blugi. Nu pirea al
locului - mai degrab5 plrea din colonii *, deqi
poate cA era. A dispdrut in spatele altarului, a
reapArut dupd maximum doul minute imbrS-
cat ca preot gi a inceput Mesa. La ortodocgi in-
sSgi imbrdcarea cu straiele preolegti reprezittd,
un prilej de agezare spiritualS, o insolire de ru-
giciuni gi gesturi rituale, iar rapiditatea t6n5-
rului acela mi-a amintit marele regres catolic.
insd fluctualiile gregoriene qi prolrnda pieta-
te creqtind a mireniloq care au continuat pdnd
la prima binecuvdntare a preotului, mi-au tre-
zitadmialie,recunogtin{i gi m-au ficut s6-mi
fie pur qi simplu drag de ei.
Socotesc qi eu ci ecumenismul este ma-
rea erezie a vremurilor noastre. care p-oate
se va dovedi chiar erezia de pe urma. Ins6.
pe de altd parte, mai cred cd de inv6{at avem
uneori de unde nici nu gdndim. Unde mai
pui c[ a inv6]a de la cineva este prilej de a-l
iubi! Or, avem a nu-L ucide gi noi pe Hris-
tos cu plcatele noastre, cum au fEcut-o al-
lii mai inainte. Iar dacd - Doamne fereqte! -
peste 50 de ani bisericile gi mdndstirile ni se
vor fi pustiit gi nou6, mdcar sd 15s5m dupd
noi gapte bdtr6ni credincioqi care sI mig-
te lumina Bisericii cu cdntarea 1or. $i poa-
te ca pentru asta Dumnezeu se va milostivi
gi de noi. Amin.
l-ucian D. PCPSSCU
Ll-:':.ll:.! i"li:,1_;il.,.l 1.1 i noiembrie2Otg 49
 (oNFtuEil!E

in Suedrd, cu qi despre
teranul
t
rornfin
Am partielpat, la jonkoping {in suedia}, la o suit6 de evenirnente
organlzate de Hpiscopia [uropei de Nord 9i parohiade acolo, con*
Uu"* *u pirinteie CIvidiu Bincila. Puse sub semnul Anului Omagial
dedicat satului rom6nesc, evenimentele s-au bucurat de prezenla
a doi ierarhi dragi inimii mele: PS Macarie 9i PS Siluan, venit toc*
mai de la Gyula, din Llngaria. Nici eu nu putearn onora singur
invitalia, de aceea am poposit in Suedia la bra! cu maestrul Grigo-
re LegL ivenit dup6 un adevdrat tur de {or!.d: eoncerte, inregistr}ri,
cursuri la facultaie), care a fost ?ntr-o fcrmS de zile rnari. ,{ fost
,,in glas", srnulgand lacrinri la biserici {prin pr.icesne) 9i
ropote d*
aptJuze la coricert (prin discurrs gi cantarell Aldturi de noi, au dat
contur sirb*torii spiritului rorn*nesc pfrrintele Jan l"iicolae {o enci-
clopedie ambulaniS) 9i Aurellan lftimiu {directoruN Agenlieide $tiri
gaiilica), o reald ;i pliiuti surprizd uman5,lrr ceea ce md priveqte,
jonkaping.
redau ceea ce am spus pe data de 4 octor"nbrie, la
Ve;rliela
il s-a n*seq*t la sat.
$i tot ac*lo are $amse
s& ri?aar$, doar dac5".,

Tesitura mea sufletea-

cA este, prin excelen!6, un
urbanS. Sunt un Produs a
oraqului, al Capitalei.
Rude mai indePdrtat:
trdiau in lumea satului va'
lah, aEa incdt am avut Pan:
de scurte vacanle in medir
rural, in Romdnia Profur-
ddadeceniilorTgi8dr
secolul trecut. Ce vremur.
Ce lume, ce obiceiuri. c.
vorb[, ce port, ce tradili-
ce meqtequguri... Dar si c:
umor! Lumea satului cit
atunci, chiar daci agresa-j
de colectivizare" de migrali.
forlei de munc[ 1a oraq si i:
LLll llA iRi:Dl\li
' ;w)1..{r ct.'. c ..: le' .._
noiembrie 2019. i
 o cvasi-pauperizare, pdrea -
gi inc6 mai era - o lume ro-
tund6. Era, cum afirm5 maes-
trul Grigore Leqe, ,,in rost";
era o lume aqezatd,, stratifica-
tA, ierarhizatd, gi - pot afirma
frrd si gre$esc - sacralizatd
in fibra ei.
Sacrul era incd prezent in
axa de valori a satului romA-
nesc, era funcfional, produ-
cea efecte in viala imediat6 a
oamenilor. Dimensiunea reli-
gioas6, chiar dacl moqtenit[
ca atare gi neinleleasd in tota-
litate (alfabetizarea teologic6
a fost gi a r6mas o mare pro-
blemd), dldea tonul, didea
mlsura vielii. De la timpul
liturgic la anotimpul recbl-
tei, de la vremea mlritigului
la marile praznice de pes-
te an, de la obiceiurile le-
gate de casi, animale, ogor
p6ni Ia vestimenralie gi rigo-
rile alimentare ale postulu-i -
toate se circumscriau Biseri-
cii, invdliturii ei, predaniei gi
tradiliei apostolice. ,,A5a am
mogtenit de la bdtrdni", ,,ap
e datina la noi", ,,aga am apu-
cat", ,,asta e tradilia noastri",
""rcffi-=.I
ffi
E&-t'@
ffiffi,
i:ryTT!
Pirintele Jan Nicolae
w.lumeadedintei.com
iatd cdteva expresii care ara-
ti motivalia senin5, de la sine
inleleas6 a urmdrii traditriei, a
invlfiturii primite illo tempo-
re de la primii Apostoli, uce-
nici sau invdlicei ai Mdn-
tuitorului... Clci un lucru
e qtiut qi de nimeni contes-
tat: creqtinismul romdnesc
este unul apostolic, venit
pe filierd andreiani. Agadar,
mogtenim inv6{drura lui Hris-
tos, ne striduim sd o lucrIm
in fiinla noastri lSuntric[, dar
gi in viul vielii comunitare.
Distrugerea satului
operati de comunigti
DupI 1948, anul incepe-
rii comuniz[rii Romdniei, a
ieqirii din rost, a decapitd-
rii elitelor - inclusiv a ielor
rurale formate din familiile
de gospodari, de fruntaqi ai
obqtilor -, a venit anul 1989.
Ini(ial privit ca o ugurare, ca
o reparalie morald qi fun-
ciard concretd, momentul
politic postdecembrist ad-
ministrat de comuniqti qi
urmagii lor a creat c6nfri-
zie, a bulversat literalmente
t"
satul romdnesc. Lovitura de
gralie pe palierul propriet5{ii
a fost datd prin retrocedErile
anevoioase, prin fragmenta-
rea/ fdritmilarea loturilor,
prin lipsa actelor doveditoa-
re, prin dihonia care a intrat
intre familii, intre vecini. in-
tre instirulii. In paralel, sis-
temele de irigalii au fost
distruse, infrastructura gos-
poddriilor agricole devastatl,
parcul mecanizat dat la fier
vechi. Un dezastru! Apoi,
s-a dovedit c[ agricultura de
subzistenfi, pe parcele mici
gi disipate nu e o solutie via-
bil6 economic, tinerii iu ple-
cat inilial spre orag, apoi in
lumea largd, constiruind ast-
fel cea mai mare emigralie a
unei 15ri europene contem-
porane, aflat6 totuqi in stare
de pace social[ qi in absen]a
unui conffict armat. Satul ro-
mdnesc se golea pe zi de tre-
ce, imbatrdnea, se subtia in
fesutul lui uman, economic
qi spiritual.
Singurul reazem, in anii
trar:.zi].iei, a fost biserica satu-
lui. $i injurul ei s-au derulat qi
I
Ul.Jl:.1 { Rll) j\.i i.:l / noiembrie 20I9
 (oilFruENTE
cele cdteva proiecte comunita-
re: o bisericd nou6, un acoperiq
refbcut, picturd sau strane in-
noite, un gard cum se cuvi-
ne, un cimitir imprejmuit etc.
Darmai important decdt aces-
tea, ca sd-lparafrazez pe Vasi-
le Bdncil[, ,,duhul sArb6torii"
a fost restaurat, relansat, pus
in centrul vielii comunitdlii
de creqtini ai mileniului 3. In
plus, pe 16ng[ unele sate a a-
pdrut o constelalie de mdnls-
tiri qi schituri, cu via{E asceticb
qi etos cregtin autentic * reale
modele de vieluire, dar qi ade-
v[rate spitale duhovniceqti,
cu por!ile larg deschise! Toa-
te acestea au,Iestartaf intru
cdtva satul romdnesc, dax lip-
sa de vigoare generati de exo-
dul masiv al tinerilor este vi-
zibil[ cu ochiul liber. Energia
loq prospeflmea gi voioqia log
sensul pe care il dau oriclrei
comunitdli care iqi priveEte
viitorul in fal6 cu mdndrie
I
I
I
I
I
I
noiembrie2ol9' 1..i. \'ll i ! i'iir,rl'
lipseqte ast5zi din sahrl rom6-
nesc. Lipsesc pruncii, lipsesc
tinerele familii, este intrerup-
ti veriga generalionald, genila
biologicd este gripat6. Casele
au chipul zbdrcit, ca qi mu[i
dintre cei care le locuiesc,
drumurile sunt pline de bdl6-
rii, ganfurile colmatate, cAm-
purile sunt mai mult nelucra-
te - situat'e htehit5 mai ales
in satele din zonele colinare gi
de munte, care nu pot arenda
suprafe,tele mari in contul fir-
melor care fac agricultur[ pe
picior mare.
Satul, ca formi
de muzeografie
Aceste comunitdli rura-
le sunt in pericol, dar este in
pericol insdgi mahicea noas-
tr[ cromozomi ald, r ezerv orul
natural de valori umane, to-
posul echilibrului inke mo-
ral6, credinld qi munc[. DacS
satul rominesc va pieri sau
i ;
se va transforma intr-o zond
de confort semiurban - dar
lara canalizare si asfalt. ci
doar cu internet, cablu T\'
qi supermarket -, atunci lu-
crurile se indreaptd cdtre un
final trist pentru !ard, in an-
samblu. CIci civilizalia ur-
ban6 nu trebuie s[ fie pre-
zentd doar prin vectorii de
consum, ci qi prin multiplele
posibilitdli pe care le ofera
in general. Dar atunci nu m;
vorbim despre sat, ci despr.
mici comunit5li urbane.
Satul in sine, aqa idiL;
cum era prezentat in mare.
literarurd de star;it de sec,
19 gi inceput de secol 20. n-
mai poate fi refEcut. Ace-
mod de viali poate fi adrnj-
rat acum numai in muzee.
poate fi int6lnit in c[r!i, poa-
te fi refbcut la modul ima-
ginar din crealia populard -
atdt cdt s-a mai pdstrat. Aic
vreau sd m[ inclin in fat.
www.lumearredintei.<or

efortului suslinut al vlidicdi
Macarie, care a cutreierat sa-
tele mari qi mici de la poale-
le Jibteqului (dinspre judegul
Bistrita-Nasdud) 9i a cules,
cu timp qi fbr6 timp, mul-
te crea{ii populare (c6ntec,
vers, incantalii etc.), a clror
strictl oralitate le fbcea vul-
nerabile, volatile, in pericol
de a fi pierdute pentru tot-
deauna. Mai mult, ln comu-
nanatald Spermezeu a ame-
najat un muzeu sub forma
unei case l6rlneqti autentice
100o%, proiect realizat duPd
qtiinll muzeo graficd precisd
qi nu dupl ureche" a$a cum
din plcate s-au realizat mul-
te proiecte pompieristice in
Romdnia, dupd 1989. Casa
tdrdneascd din Spermezeu
este un reper antropologic,
are vibralie reald, arcviat6,
are harism6. $i asta deoarece
elementele kitsch au fost elu-
date, exponatele alese cu mi-
ga1i, cu qtiin![ qi cu dragos-
te. Trebuie s[-!i placd ceea ce
faci ca sb faci bine, sau - ca
sd-l citez pe pdrintele Teofil
Pdriian: ,,Ce faci, te facel".
Practic, sufletul EpiscoPului
este acolo, este conlinut in-
tre exponate, iar ele ii locu-
iesc fiinla cu armonia lor, cu
povestea lor de viajE, cu Pas-
telul lor unic.
Acelaqi duh l-am intdlnit
la Muzeul Jdranului Rom6n,
crealie aproape exclusiv[ a
lui Horia Bernea, pe care am
alrrt qansa s[-l cunosc des-
tul de bine. Diferenli mare
intre Muzeul Satului (gdn-
dit la modul mecanicist,
tehnicist), aqa cum a fost
inceput cdndva de Dimi-
trie Gusti, qi acest nou mu-
zet al civllizaliei 1lrdneqti.
Cdci despre o civilizalie este
vorba aici qi, mai mult, des-
pre o civiliza{ie a Crucii! Iar
asta transpare din toate s61i-
le, din toate expunerile, din
toate suitele de teme aborda-
te muzeal. ,,Totul este Cruce
la {dranul romdn", asta pare
s5 spund Bernea prin muze-
ul cdruia i-a dat viald, dat
care ainlrat de vreo cdliva
ani pe un fbgaq nedorit, strS-
in de proiectul initial. Se-
cvlarizarea iEi face simlit[
prezenla qi in lumea um-
brelor, qi in istoria care tre-
buie rearanjatd, s5 dea fru-
mos la cadrul de acum al
momentului...
(rucea,in mijlocul
vietiirurale
in'prezent, intreba-
rea-cheie care se pune este
aceasta: mai are lumea satu-
lui romdnesc, impulinatd qi
imb[tr6nitd cum e ea, Cru-
cea in mijlocul ei? Mai Poate
fi Crucea o ofert[ de nerefu-
zat pentru comunitate, dar qi
pentru fiecare suflet in Parte?
Mai poate Crucea genera o
civilizatje? Desigur! Iar faP-
tul cb Biserica este Prezent[
nemijlocit intre oameni ga-
ranteazd o posibil[ qi dorit6
reuqit[. Biserica gi oferta ei
spiritual -civiliza!iona15 este
qansa satului romdnesc.
Preolii sunt cei care lea-
gI - prin har qi efort perso-
nal - comunitatea rural6. Tot
ei pot oferi modele economi-
ce qi educalionale, ei pot 16r-
gi orizontul cunoaEterii a[ co-
piilor, pot intdri bdtrAnii, pot
atrage energii investilionale
gi pot moderniza lumea sa-
tului romdnesc. Cu o singurl
condilie: sE p6streze Crucea
1.1-l11!
qilTTffi
la locul ei, in mijlocul oame-
nilor. Cu alte cuvinte, sd P[s-
treze verticala! Astfel, satul
poate ieqi din marasmul qi
deruta in care se afli de Pes-
te $apte decenii, se Poate re-
lansa ca entuziasm personal
si comunitar.
' Crucea nu are solulii ma-
gice, rezolvlri instantanee,
dar asumarea ei ca axd a
vietii face ca pe termen lung
luciurile s[ intre pe fbgaqul
firesc. De aceea este nevoie
de muncd pastorald, de misi-
une suslinut6 din partea cle-
rului gi a mirenilor pentru a
face din satul romdnesc al mi-
leniului 3 un topos al sacrului,
o rczewalte a Duhului, un 1oc
al curdliei. $i da, qansavine qi
pe aceast[ cale orizontall- a
economiei bazald pe Produ-
se ecologice, naturale. RugS-
ciune qi recolte curate, produ-
se bio, iat[ ingredientele unui
posibil model de succes. Cdci
toatdroada cea buni este im-
plinirea rugdciunii, a rostului
in care reintrlm, iar bun[sta-
rea in }kistos este eeea ce iqi
dorqqte fiecare creqtin.
Inchei cu o stro-
fi
din Cdntecul potirului,
exceplional poem semnat
Nichifor Crainic:
Cdnd holda tdiatd de se-
cerifu gata
Bunicul Si tata
Ldsard o chitd de spice
tn picioare
Legdnd-o cucernic cufir
de cicoare;
Iar spicele-n soare scli-
peau mdtdsos
Sd-nchipuie barba lui
Domnu Cristos.
Rizvan BUCUROIU
:\ Clti:lll! i-L1 noiembrie20l9
 REPORTA'

ffiwwwffi de La $irince
Niciodat5numi-aplicuts}facundrumcleintoarcerepr.ealung'
pJna acasa,la care se adaug*
Maiares cand sunt kilometri&;'$ A;a c*, tn dru-.
;i diseonfortur dupa
;
&;;;p*',uli*n*u;teptati. de a face un prtm
intoarcere, Lii inc* un motiv in plus
rnul de '"u** de Marmaris' in zona Efes
i9o U"
se spune ci a triit
popas spiritual, 511i"tuiti
'' 'p*'0"
(Selquk) din Turcta, Icof o unde' potrivit traditiei'
sfinlenle insagi Maica Domnr":lui'
I o parte a vlelil ;i * JJt*it inriti
cu ace-
Preiirninarii Seara' pe'qezlong' studiez 1:1T::"t-*u*are
AcumerampelTaugust'f'"**"*pfu'frliLtt^u"ttu1ol:tconcetatenide-a:
'1r atunci cdnd se re'
ta doar do*a zileo,pu'iEj;'il ptarairl !i,;;;9:i;' '*" l'"'1T:3'"
intorcinprddupaweocitera
mirea ei. In urm'., oo^i*u-rri
s-tokitodeTrarif.r,a.rpr. luni, intreab6: Cum se spun=
avusesem privilegiul ,t""lrii,
.*. "i*.* i"Ai"-"*it"il;i"irrt intimbaromandlacastiori=
ta casa Maicii oo-noriiipE i0t3, urur,"i :dffi
6e il tut; It'Iultii "castravete"? istorica a ca-
qi m-ary *gut
I5 august aupa-amlaza'-
orivelistel c. utrno"t'fl'p-ti
ii"-'t'r'i'"ettu'iu t"t p"- sei' Legenda
Ma'icii Domnului inscr'-
nadepiceOiuina.frursiiupu l"iriit^1"*"?".?""iai*" sd pe panourile de informar
termiharea slujbei. iiii'a9 p-",,".i11,1"fiiJ.,iri"iit altele' despr=
mii - poate mai multe, fiind- intelnaqonltlr;t-d;;-;;; lfg:lt'intre
tit^t numit $irince' in care se afli
c6ti-eimposibilsanume?*-Ea,r*ianiEteii"Lig'opise-unicita.teaunuisatdinzonl
O. ,"-, Eaie. a?rp.. urma5i:
de fbsii multicolore ""t.'",i- cre$tini'
uaa"-"it"hi
scrisecani5tepo,ntr"itt'ifr-al ffi"pa'-*1ilf;ru';;P- gufttii ttiu- celor din vremea Sfdntuh-
ferite limbi qi innoaatirinJle
iir-t.rii,.i-o*"Iri oi:*3l Ioan ei a Maicii Dorr-
de artele st.teau pr..rr;*i-i'-
ilr#'i"mart;:ffi;;; atunci: Poate r
* ,,a,'rtili c-itit istoricut inii-u"?gi.ra. lsyji*'ic "
ile de usturoi p" rreodats' acum e pre
qi surpriz?#ffi',##: ajunge
oomnJil, vLe
in rulu.as.iMaicii

Hl;:rm*rm,:ru it 1:i:Tiiii{#Hr,..5*:l'trr.';;Te*F,
ul"*an."Uuile dearipi ale N-"* :^t:'^]::ir"*a"",'a* ..p tai.*6neic interne
;[ml;:rumi*rfii
* orp" edormire'
it
ffi1fi:*tu,til.'""ffiH
lstoflcul t 11rutmn.*itiifi
n-u,, ce zice! L:
tesc
,.runi.]
li
sat nrPt de lume. autonurr:
:

lr
inca din vechime Kirkinc'
care inseamnd .,urdt", Pe:
i:.
:w:: tru a nu fi Profanat de c-r
. &.
;tF
;IF tre musulmani, Iocalnrct n=
E*" cregtini care la.incendiul +
%ou**----** acum ciliva aru ce a
qlpn:
i._*f{+ffi,ffit'€€ -i

zona a! venit sd ajute Ia str

ffi, 'r=ffil.-Tl'==-@1 eerea focului ce amentr--

ia inehita insdqi casa M'
l{lii;'
I
*sE .:*::. -.-. ' :
€€1,:. .
cii D6mnului: inc6P6lanar=
ioi in tutu autoritalilor. de
www.lumeacredintei.c
noiembrie 2o19 I l-U\lh
1' I P'L ill':f :
oleca din fala casei, strigite-
i.rot nii"r.tese. PoatePline
de credinP c6tre Maica
Dom-
nului: MeryemAna li alte a-
i.*.n." ctiiiozitati sPiltuale
m-au fbcut sd ProPun: 'Ixagl-
un
1or. ce ziceli, mdine t-acem
p'i* PoP11,1Y-" 1911I*:
fi#.:#;? G vechi satcregtm
uitat
de lume. " Singurul-sat
din trucia.. ' Musulmant care
o venereazd Pe Maica Dom-
sailu"il metri' scoatem dinbuzunare
Hlll;J,#tffi:,:."'f# ffi;.li ;;*;i
^fritn' ;;;;
I;ti i' 1:'":,,'ilffii;-!i:
sinuvuau^a'i
rezista
'ff "'lgll $:;i1l
'ffit.Ti:ttr'r'ut.''iti"l"l#$.:,g;i3[:'al,x,:U[i+r**T,'$i:llfi
Srcqrnuidrumul iana... u*a, a,iprl*iiiiii ,'n.,**.,r*uneasc6"' medite- soarele
i"..p.a J.-intiriaa'it in auguS' deloc
a"uptg Ei.initangu p;ati cu 'untu'
M6 aEteptam ca 6d.;i, pJlu ora 13 nu e
sE
roc
nu
"i!- ;;;Li: i*' ,1fj lrtri r'aJi flm:f"*f',]itl3:'#Jfitr;
ceea ce
adev.rat. Cum rntn *"#;
fie dificil,

n.'. d;*:*.rnr.:".5n:;
ff;xui:,iJr:,rit':,ffi[: :,,ffif,",i!?l+i ""' Utl;tji fU:#A|fl*
ca bizaritina inchinatl
nii sunt *""ti:1]Xt1*i
51

rui Apostor to*'

p"6'e
ri ii't'a i'i copiii ziceai' tat''ca e un sat
'* aiincep.,t sa-ma'ai''
[":"*iull#'
#'fiH:rtfifirsru:, *"iinlf"-.tti*'i,'.ti":il i: J-arca
mirat: ,.Indi"u,o..*uio"iiil ,J.f!1,ia*1, tJ"-,iuii'dt
#:i.; ta
uitat'^parasit' in care se
aJun-

ca inspre manastmre fgqe meu' doar cu oamem

J"Ji..*.
din Rom6nia...
p*rr'":i.j- i"ra. Ni.i noi n,r]r. F:
etiu drumul! ori
tat, desrul de binep^..,fi; iliia. in ar"ui'u'iiil'!t-a;i. lalanl.clre
atti"^:) aflat cd venlm nor
.#Irf,l iaiot'gt*"*"ii"t"r"'"ot
sat atAr de izorat... !u pri*.r1
";p;i;;;:ii;A- li qes'te noapte au montat
temasinipear***ra'*"ii;' ;-;PIiq niti o-iita;' ei"- *u99"I';o'ant de dezvino-
insa iac. ia nu-i o.,u#et"
rrqEvJ!
pe partenerii de drum-
i"ai st'uaa ,'.'&t:lllirt:.r1 m1-{1- qr;rsem
ffit",i"it,I; Ail;;," ;" "unflli;.-rt
pui., p.,iaaui;unPagle;
:.:,,'y#:LH:ffiXHE".l i.rili iii"i "E1gi:#l,ii ff;'H; flft}fl;# l,",Xi'up.'fll
chiar si ingust
e: "r".#: vinuri din toa-
lI;*- ii:ffi,:"nl*S; ;iqT*.#'ni'*!i'ii"'ur 9:*l;*n'
te fructele' specialitali cult-
nu*iJ..u'ri bgTat epr.,* rit.'iil,I'tu'tit'
elicopter.r.
sore
irtrii o"*""i.u - a"ia gty- t*"Silort;"06, icoanere din-
survolauambiliou"'onuitn-phineS:icintutts--*pittOtnare^qibijuteriicaperremea
tru a stinge ro*r a*J]'JIona
L,ii: i *? aa;; i, u "".iiu''i,
i*i.
r
$[* ; ;: l,
u#ta
#i,,,"r'l,H,,#U;A;'
n' ochiul' Dim buluc
]1:,
cu totll:.,
1-

coinciaenlat 'tsea- ;;;;;;iid'i:iltl Dezamagire pen-

Itrecuram .r"i]i;.i,r" r;; f.":'*'
16 citisem despre lj; fi;;;- uturui:' pltti* *u- qr
mine' Icoanele erau doar
ilffi *tttlitt
onoipl''ii' i'iri 'o'*uii" I't;t.'d',' j:t,,::'::::::,:::':"':
Maicii
diu la
ili. il;l;"
casa

,
wvrw.lumeacredintei'(om
REPORTAJ

vechilor icoane greceqti cam
de secol 18-19. APare imediat,
nu stiu de rurde. 9i ProPrieta-
ruI. Se numegte Cumhur lnal.
Ne spune o Poveste frumoasi,
care ne ia minlile, desPre P6-
rintii si bunicii lui greci care
au delinut localul ..chiar aici.
De vreo l0-12 metri PAffa1i.
aveau grddina. dar in 1923.
cu schimbul de PoPula1ie...".
,,Aaa," - intreb - ,,egti grec?"
qi-i zic weo cAteva Pe grece$-
te. la care imi risPunde cd nu
stie limba greaca. Mai binel
Nici eu nu 5tiu Prea multel
Rapid, dar elegant - duPd
mine,-dovadd clara a unui
bun comerciant -, schim-
b6 macazul qi ne intreabS:
,,Dar despre Piatra Sultanu-
lui $titi...?Se gdseg-
te doar in zona aceas-
ta,la cdliva kilometri
de aici...". Evident c[
nu stiam! Ne scoate
pe tejghea mai mul-
te bijuterii. iar un co-
lier chiar ni-l Probea-
zdinfa\aochilor. Sub
cinci lumini diferi-
te iqi schimbd culoa-
rea de fiecare datd,
iar noi schimbdm - e
adevdral, duPd o ne-
gociere buni - banii
pe colierul cu Piatra
Sultanului.
Mai departe ieqim
oarecum din aglomera-
lie qi incepem sd urcdm
spre locul unde simtul
meu arhitechlal imi zi-
cea cd trebuie si fie o
bisericl. incep sd Prind
curaj, poate cd totuqi
mai e ceva creqtinesc
aici, nu doar comer!.'.
Poate apaq din ziduri-
le caselor pdrdginite,
vechii creqtini desPre care ne
Dovestea intemetul...
' Zona este deluroasd. Pu-
ternic terasatd, cu locuin{e
albe, inalte, cu doud etaje, u-
nele neingrijite, gi atiPice Pen-
tru cele turceqti. RaPid md
gdndesc: Cumhur ne-a ,.van-
[ut" nu doar Piatra Sultanu-
lui. ci gi marruria ca $irince
a fost cdndva un sat grecesc,
crestinii de aici fiind Poa-
te chiar urmaqi ai celor din
primele secole, cum afirrnd
tradilia!
Treeutuf; - 5$b {set{ee
pr*zemtLilBii
Urcdm abruPt Prin-
tre case. trePte albe caria-
te gi sparte Pe alocuri, care
ne conduc Pe o mic[ tera-
s6. in partea stdngd a bise-
ricii. Afl6m de Pe Panourile
informative ca este Biseri-
ca Sf6ntul loan Botezdtorul.
Din exterior aratd renovatd.
insd este inchis6. Suntem to-
ru5i romdni credinciogi. care
vrem sd ne inchindm in bi-
seric6, aqa ci... ocolim Prin
spatele Sfdntului Altar.. Pe
acolo pe unde. Prlntre mlro-
denii si rufe ag6late la uscat
oe zidul bisericii, moldiau la
un loc - din tipsa de clienli-.
oe scaune mititele din lem-n.
iemei batrane in Ealvari giPi-
sici mai mari dec6t cele mi-
oritice... 9i ajungem in cur-
tea interioar6 a bisericii. $-
ea era transformatd in restau-
rant, e adevdrat cu ce.
mai frumoasd Prive-
ligte asupra agezdri-
Doar o statuie catc-
licd a Maicii Domlu-
lui agezatd deasuPr.
unei fdntdni artezien:
cu monede strdlucin;
pe fundul apei imbi'
sericea foarte Puli:
spaliul.
In bisericd. nu a.-
tar, nu cruce! Doar ra
picior al Sfintei Mes.
gi de-a stdnga qi de-.
dreapta altarului inc"
dou6 absidiole, s.
pare dovadi a faPtuiu
ia ta tSzs.cand a for
fEcutd biserica, exis-
tau trei altare. Aic
se distingeau foan"
clar scenele cu Iisu,
in potir, dar cu och.
scosi c6ndva de b:-
ionete necredincioa-
se, iar astlzi lIsali ir-
adins nerestaurali. P:
peretele din dreaPi;
:.!!1ir,i:r:a:r{tr'r:aI i: i::. -: _

56 noiembrie 2o19 / i- l'llil .\ LrREll?'lT!1

inspre Sf6ntul Altar, se vdd pe Dumnezeu doar ca s[ 1e oricine cautd lumina ei o qi
fragmente de frescd restau- binecuvinteze pr[vdliile sunt primegte pentru indrumarea
ratd gi sfin{i abia perceptibili cregtini adevdrali? vielii gi a sufletului.
se uitd indurera{i spre noi. Ei FdrE s-o qtie, vorbindu-ne Din pdcate, exist[ o vin6,
au ochil despre Piatra Sultanului, qi nu e a necreEtinilor care se
Nu stiu dac5 durerea e a Cumhur afirmase un mare lupti ,,de sus" s[ stingd focul
lor sau e penlru noi! Turcii adevdr creqtin! intr-adev6r, de la $irince, ci a noastr6, a
au restaurat destul de bine la crilir a kilometri de $irince creqtinilor ,,de jos", care de
biserica si in interiol aqa cd se gdseqte locul in care a trbit cele mai multe ori alegem in
sfinlii nu cred cd pl6ngeau qi strdlucit Maica Domnului, locul credinlei de foc a Mai-
pentru pierderea lor artisti- cea mai prelioasd nestematd cii Domnului doar coliere,
c[, ci pentru rdtdcirea sufle- a omenirii, care a unit cerul br6!6ri, cercei sau inele cu
teascE a oamenilor. Biserica cu pdmdntul. Ea strdlucegte Piatra Sultanului.
era desacralizatd! Pronaosul ca rugul ce arde gi nu se
qi naosul erau ocupate de o mistuie, atAt de diferit incdt Preot Felix NECULAI
expozilie de artd fotograficS,
iar turiqtii, afard de noi, cdu-
::r::r--=t:,liljr:
tau in Bisericd nu nevoia de
Dumnezeu, ci cele mai bune
locuri pentru seffie-wi.
A doua bisericd nu am
vdzut-o dec6t atunci cAnd
deja ieqeam cu maqinile din
Sirince. Tot fErI cruce qi ea,
ceea ce m-a fbcut sd mE in-
treb dacd intr-adevdr o Bise-
ricS fbrd Cruce mai poate fi
consideratS Biseric5...
Dar singurul sat cre;tin
din Turcia fbrd creqtini? Dar
oare cre;tinii care Il invocd

lli!1i.1 i noiembrie 2019

 r
ii 1.
irt'L-airi
L
PROGRAM 2019
EGIPTUL CRESTIN, Pe urmele Sfintei Familii, cu
croaziera, 10-20 nov (10 zile), 1190 euro
DE SF MINA LA ALEXANDRIA, EGIPI 10-17 nov
(7 zile),830 euro (Tarom, inclus)
DE SF SPIRIDON IN CORFU 10 - 16 dec (7 zile),
380 euro
PROGRAM 2O2O
lSRAELsi SlNAl, BOBOTEAZA la Apa lordanu-
lui, 13-19 ian(7 zile), in lucru
ISRAEL, BOBOTEAZA !a APa lordanu'
lui, u eek-end 17 -2A iat (4 zile), 499 euro
ETIOPIA CRESTINA, 18-30 ianuarie (14 zile),
* avion
2100 euro
SRI LANKA, Muntele lui Adam si lNDlA, Sf
Toma,3-13 februarie (10 zile), 599 euro * avion
fSRAEL,Venili inJara Sfint;,78-24 feb (7 zile),
630 euro
ISRAEL de BunaVestire,23-28 martie (7zile),
690 emo
ISRAEL, VENITI 5A LUATI LUMINA (cu Sinai):
Florii si Sfanta Inviere . 12-20 aprilie (l 1 zile),
1200 euro
ISRAEL, VENITI SA LUATI LUMINA ! {scurt)
17 -20 apllilie (4 zile) ,4 1 0 euro * avion low-cost
RUSlA,Vacanta de 1 mai la Sf Serafim de Sarov'
27 apil-3 mai (8 zile avion), 480 euro * avion
GRECIA: Hram la SF EFREilI CEL NOU 2-5 mai
(week-end, 4 zlle),220 euro+avion
GRECIA: Hram la Sf IOAN RUSVL, 24-27 mai (4
zlle),220 euro* avion
RUSIA ESENTIAL (Noptile albe la St Petersburg
. N{oscor,a. Diveevo - SfSerafim de Sarov).
r-nai - 6 iunie (10 zilel. 780 euro + avion
UCRAINA (Kiev Poteaev, Cernigov) 1 5-2 1 iuniq
(7 zile),299 euro l
GRECIA:7 insule, T sfinti (Evia, Egina, nodo*1
Patmos, Kefalonia, Zakintos, Corfu), 28 iunie-t
iulie (10 zile, avion), in lucru
RUSIA MARE, 24 iuiie-l0 august (18 z{lle),1280
suls * avion (varianta:autocar integral)
RUSIA Nordului Extrem, 24 iul-3 aug (11 zilel
850 euro * avion.
RUS|ACentrala,Sf Serafim 3-10 aug (8 zile ari
on), 650 euro * avion
MEXIC santa Maria de Gualdalupe' 28-31 au
gust (4 zile), in lucru
ALASKA & SUA ORTODOXA. San Francisco, Ph
tina, Arizona; 1-13 sept (12 zile),1550 euro +
avioane
CRIMEEA si ABHAZIA,23 sept-4 oct (7 zile), op
tional avion, in lucru
INDIA la 5f ApToma, NEPAL &TIBET (16 zile).
15-31 oct,2800 euro * avion;
ISRAEL cu SlNAl,2-8 noiembrie (7zile),
euro.
DE SF MINA LA ALEXANDRI& EGIPI, 10-16
(6 zile), 560 euro + avion
EGIPTUL CRESTIN, Pe urmele Sfintei
04-16 nov (12 zile) in lucru
DE SF SPIRIDON lN CORFU, 10 - 16 dec (7
380 euro
 IiITERVIU

INTERVIU CU TEOLOGUL SI DIPLOMATUL TEODOR BACONSCHI

'!: & "**
. ,1, 1,.
""a"d
s.: r e"&e ffi$YSd{$*dr;
r;$ffi# BffiWffi%'%;
'1.,i,

ffiffiffis #wkmffiM
&nuiae*sta la ffi**lqfest em f*st invitat d*T**e{*r ffi*ecnsehiSi ffeiitu-
ra Llr:lrr*rs s5 spur: c*t*rva e*v!nt* la lar:sxrea v*iu*xuluivtver** &**nei
educatii.l\iici prin cap nu-rni treeea atunci, dupd ce parCLirsesem e*rtea
cu fnenezie gi r::axirm int*r*s, e& acest g*:id f*r*t*tiv v* av*& xln &s*Yl^l*-
ilea sli{fles fil}n:ir:*nt, el atarc prix* 6:rlntr* eitit*rilV*d*{i. nr"t e totul
pi*rdurt ?r: {ara ?rr eane euv&*tul e#*rcr,fle sruseit* ur'} &serner}ea graei de
ir:t*n*s" ea p*rint* rn& hq"i*xi'*n*rrr: g:*r:trul e*ilal{} p*r?n$i, e* pr}*t*r"*
sur:t ?n**r'ltet d* se-le*esLll &:iatem*ritat *l e*toru{*i, fns* ea *d!t*n sur:t
a":*stalq!e: *are e** e& ffi* ar* *<ilt*t *x spiend*ar*a esta *e e*n{*""'?
U
Secretul reu;itei?
muzic6 bun6, descopdr muzee, colecfionez)
lmplicarea pirinfilor iatd felul pldcut;i util in care trebuie sd ne
&esc!, ?*+:6a:v 'ifi *r:.*rce e educ6m copiii. Nu prin telecomandS, bona.
tablet[ Ei meditatori plictisiti, ci linindu-i de
m6n[, cu toatd iubirea. Pedagogia e un efor.
cotidian, care dtxeazd ce1 pufin dou[ decenit
Nu avem voie sd ne deldsdm pruncii pentr"
cd ne cheam[ cariera sau distracliile de aduil.
Dragd Rdzvan, ,,secretul" cA(ii e la vede- captivi in societatea de consum.
re: conversa{ia sincer6 qi realistd cu pirinlii de
azi, de 1a noi, care au grrji legate de cdt mai
buna educalie a copiilor. Ce le propun? O im-
plicare mai mare in acest proces, care nu poa-
te fi lIsat doar in seama qcolilor. Statul modem Sn qtii cd a fost bine primitd qi pentru c,
oferd educalia ca bun public, indeobgte gratu- o seamd de ierarhi lumina{i au citit-o qi recc-
it. Familia, alSturi de Bisericd (qi ea o fami- mandat-o, gest pentru care le mulfumesc. k
lie, spiriruald), completeazd procesul acesta fond, e o carte creqtind ,,in cuget qi simliri"
lent Ei nescutit de obstacole. Cheia e dialogul Hristos ne cere si fim desivArqili precum Ta-
permanent plrinte - copii. $tii c[ toate texte- tdl ceresc. Ne cere marimum. Pe de altd pan;
le (filosofice, literare, exegetice) pdstrate din El ne infbligeazdparabola talan{ilor, din car.
Antichitate ;i Elul Mediu erau reflexele unei se vede cd oricdte inzesffSri am avea, qi e,.
culturi bazate pe transmitere orai6: tot ce-am sunt variabile - avem datoria de a ne actualiz.
mogtenit are de fapt statutul unor ,,noti1e de potenfialul. Desdvdrqirea e ideal, efortul tir.
curs". Mi-am spus ci, in Er'u1 Mediu. pdrintii de completa noasffd umanizare: sd depdqes:
trebuie sd-i apere pe copii de galdgia zilni- complexul lui Cainl Sd devii un ombun, prc-
:
c6, regdsind forla exemplului personal (singu- ductiv, un cetdlean decent, un pdrinte dedica--
I
rul care ,,func,tioneaz6"). Conversalia cu intre- un creqtin viu gi nevdtdmat sufleteEte. Asta ir-
b6ri qi r[spunsuri, pilda proprie (citesc. ascult seamnd sI inveli toatl viala, sd inveli dezv6-r-

60 noiembrie 2019 r www.lumeacredintei.<m

 ;;{}..:+. :,
" a.

ffi
.:.i";= '{" ,

i",l 'i

la ..academiile" din pu;cariile politice ale

co-
de cele rele, sA predai. si fii pe rdnd magistru
munismului: oamenil supu5i acelui test exreln
si discipol, sd rlspec{i proprietatea cuvrnte- p.in *gitiune Ei.cursuri' Pre-
ior (pentru a cinsti Cuv6ntul)' A-verea buner
;;p;;;iqrrl
i.g.ri, ait".i1ii despre. temele nobile"' Aveau
educlatii e chiar cea pe care ,,funl st motllte sin-
la oufiator averea unel excelente educalii'
n
o n
a si o erodeazd' Ce ai in minte' cum
guiu .ut. sporeste pnn distribuire'
""
iii *iai"ii"sti sufletulpentru a strabate abil ;i
.i"E t ntttrnite existeniei: nimeni nu te p-oate lmt*r**'t*li: i'nSei' 3i d*rfi 6fr
ii*fu;;"&" ncumuliri, dacd ele s-au clddit
aie*tt:us:iq*rii
il.rtut. continuu si cu materiale de bund ca-
iitri". ilo poti R in bun creqtin dacd eqti.ne-
cioolit. aeresiv, rdu, invidios, rdzbun6tor-qt ttr-
Lumea modem[, cu tot cu,,iluminismul"
;;i;|il;"p. adicd dac[ rrm6i prost educ,1!t
ra.r?ot Juto., pleac6 din spiritul Reformei
qi al
resoectiv (brea) aproape de,,starea naturala tipar, ea a adus cafiea aproape
Renasterii. Prin
;;ri* cizut io iacatut origi"ar' Gdndegte-te
www.lum€a(redintekom
INTERV!U
peste tot, democratiz6nd totodatA accesul la
educafie. Sigur, nici azi nuputem vorbi des-
pre egalitatea qanselor in aceastd materie for-
mativ[. Mediul familial, social qi profesional
al fiecdruia poate favoiza sau defavoiza dez-
voltarea intelectualS a copilului sau t6n5ru1ui.
Conteazd,pentru fiecare societate, cAt de sus se
situeazi nivelul mediu. Vdrfurile, geniile, ma-
rile talente se afirmd finalmente in pofida sau
chiar gralie diflcultE1ilor de parcurs. Conteazd.
ce faci cu elelul obiqnuit, cdt e e1 de pregdtit
pentru secolul 21, cdnd mai toate opera[iunile
bazate pe rutind vor fi automatizate. Creqtinii
sunt cetdleni qi triiesc transformirile sociocul-
turale legate de revolqia digitald alituri de toli
noiembrie 2o19 I LUL,1I
'.%
" +=elffiu
ceilal1i (care au, poate, alte op{iuni de via!6).
Prin urmare, misiunea creqtind implici tot mai
exigente competenle analitice, de sintez6, o tot
mai vastd cultur[ generalS qi capacitatea de dia-
1og, intr-o societate pluralistd. Avem dreptul de
a critica excesele modemit5lii t6.rzii, de a schila
solulii qi practici culturale sau spirituale alter-
native, dar nu putem rata veacul nosffu, muze-
ificdnd sentimentul religios.
Intemetul e noosfera, adicd inveliqul intelec-
tual al planetei (sigur, fragil, cdci dacd se stin-
ge lumina electricd retelele ,,cad"). Ca sd nu
fim stnvili de avalanqa informa{iona16, avem
 nevoie de discem6m6nt gi de criteni certe. Sa
luam ce-i bun: accesul la cunoastere. stocat in
baze de date una;e. Sd e."itdrn ce-i rau: consu_ E momentul sa ie muitunresc si aici
mul abuziv de socicti rneclia. the Dark Net. pros_ crtitorilor-pdrinri care mi-au acordat increde-
tirle care ne toaci trntpul sau nenii. Creqtinii pot rea lor. Chiar despre ..increclerea sociali'. ca
l
I
I

comunica, r6sp6ndi Evanghelia qi trai iomuni_ r.'aloare comulitar6 as vrea sd fie urmdtoarea
I

tar at6t in viala real5. cAt;i on-line: purem sd ne
gasim qi regdsim fratii dincolo de geografie
;i
de ideoiogiil e care polarizeaza spat"iul i c.'
inder**ui nauiin al i*birii
sta [e S*;* r{jri{6t;et
Nu le-a5 opune reciproc. L'n om induhor _
nrclt nu e nrcrdecum incult. peltic si aEramar.
Dimpotrivd. cele doui dimensiuni'(cultura qi
spiritualitatea) se alimenteazd reciproc. gtii ca
ar o corecra srapanire a propriei rationaiitati
creati\ e doar arunci cancltrdie5ti la confiuenta
dintre minte Si duh. Inteligenia cred
credinta intelegatoare - iata tanciemul ciasic.
dupd mine, perfect actual
mea car1e. \lom -scdpa de ccmunisrn E: de..anii
urii" numai dacd vom redescoperi conlucra_
rea pentru binele comr-rn. Destul ant demo_
iubl
lat, criticat. detesrat si contestat mai totul. de
jur impreiurl ('e purem face in rzolarea ade_
sea patoioeici in carc ne-am zidir, ( urn ou_
tem conribui la o \ lata fi-umoasd dacd nu re_
inventim pldcerea con-viefuirii? $i cum sa
conr ietuiestr flrd sd r ezi mai curancl brnele
din celdla,r? IntreL,ari eiemenrare. banale. dar
cdrora. iat6.^le-am dat prea adesca rdspun:un
grestle \a h Oecl O catle deSpre r rata crr rli_
zal\, cd reffex al altruismului.
interviu realizat de
jnter si
Rizvan BUCUROTU

_ Eu i-ag recomanda
bim.
cartea despre care vor_
ca bazi a unui dialog uiterjor. Foarte
scurt. trebuie sd aplice canonul paulin al iubi_
rii (pdrinte;ti). dupd I Corinteni 13. Sd-qi pds_
treze firescul. sd respecte libertatea Si demnita_
tea celor mici. care nu sunt ,,infenori" adultilor.
ci doar mai r,ulnerabili, dar qi mai plastici,'mai
elastici dec6t cei ,,mari". Conceptui moral che_
ie intr-o educalie reusit5 e.nimic prea mult.., o
deviza delphicd pre uatE s i de pdrinti i Ca ppado_
I

cieni. Adica moderalia in toate celel

Ai vf,rut, poate, cA le-am dedicat cartea

Averea bune.i educalil.. mut;umindu_le pen_
tru ce m.-au invatat ei. In copii gi adolesienti
(care ajung studenti 5i apoi intrd in riata
profesion.ala pe care o alegigasesti o mullime
de r irtuli inta*e: simtul-dieptdlii, cdurarea
Aeneticd a adevdrului. dorinta de aurodepA5ire.
Adesea- prir indu-ne copiii. ne putem indrepta
pe nor lnslne. I ocmat de aceea am inclus in
volum r.ur capitol numit,,Educ. deci ma educ,'.
.; i,,e,1r:r.iCiiir.{iirt+,it-
i..I 111..{{'eirl}i',1'ili noiembrie2Olg 63
SIC COGITO

Devenirea spirituaLd
l;,t:ti*;t:l, t.irll|l: 1r-rn'. t-t: t:\;:;:it t:lu':):;::i:' I .., ' . ''
: :li'll {'t'"i lii: i1**'
;:jr..rn:' it-i?;i-ln i:t't;:;t:' 1trt*llill; p'r':il-
ir,: ii1:,jr i,i :.lii ,r;,,i:ii1 ir,';,rr,, r:;li l-i

d*scris& mentalitate, crescuta in cultura Apusului 5i

*e :*ii+niii*
,.{.atestr*,fe,,
ax1"J;".;"*ffii:[ilt;H:Hf':"Ti:'?
conqtiinlana!iona16' cenuEia
Spiritul a milioane de oameni a fost piiii"taastdzii.nra fal6 de apartenenta nationald' c
intemnitat in lagarul ,**'i;rili ,nei ..reli- Inait
i*."ia nepalrre lata de compatriolii lovili
sii..demonice a muncii. a batjocurii sisre-
il"i;i'iir.i""l;;;;;;lioiuG, spl'it"r' tot"r Je napa.ti. catastrofh este qi schilodirea
poten'tialului.i?:l'^"^i*'lectual in epoca
ffi*;il;-;;;li;;;;,1nii"'''
asa cum il cunoqteau ;;ii;ilG";iik.6ii,
iovietica; minciuna qi eroarea ne-au alte-
iql t""uliii!:" mdsura in-
ucrainenii, georgienii,
"i-L'ii^iii'-a'ii'.i
tllntttrt ajuns-- ':li::i'-enea
cei mai rnulti dintre noi -
incetat sd mai respire. S*;;;;;tu
cat am
ta mi ne d6m seama de aita' [ ' '] insusi
celor purernici qi, din p;;il#;l[.ur*i "i.i
odioru- .uiu.t"tut popular rusesc' a$a cum il qtiau
nu a mai apucat ra rJa riaiqiiui
nbsiri si cutn l-au imoflalizat scri-
lui experiment. pentruiitil.ipirirt u in,*, iitarosii observaliile strainilor obiectivi
intr-o ..hibemu..... u5,.ptand dara,narea gu_- iioiii ,usi 5i
peqtera in gi atenli' acest caracter a fost siluit' macu-
rii betonate a peqterll cbmuniste,
care se hibridiza t qrt"iiii-iivietictrs-ut.
iat, per"ertit de-a lungul perioadei sovieti-
;; ce. Sufletele noastre s-au pustiit de tot ceea
Dar vedem cd acum ;i;i reinuerrteara
soiritual. Forta lor. !i este c.e insetnna. c'indr a zestrea lor de capetente:
acum si in trecut.
t.
4".;ffi;;;; C;ihd;;;;,j 'iiaa"l'r* .a firea deschis,, o mare simplicitate'
smerita
o natura-
impdcare
sociabilitatea'
se ridice de sub aara-it*ii" utat a. apdsS-
16 degajare^,
Sl .,, ro"uitu, indelunga rdbdare. indelunga in-
toare ale
dacd se mai po^ate.
"o-urir11.rrtuil;;;;;G;"1..
srai qi te intrebi
a;;. a greut6li1dr gi adversit6tilor' refuzul
spre autoscru-
rdnduri succeselor uEoarel inclinarea
Soljeni,tin are o analiza in cateva
." "
despartirea rugilor in dou6, de par-
-si
binzi obfinute, compaslunea q1 mal1nlm1a.
cd ar fi vorba de naliuni dtferite. este tot nolgevicii ne-au.sc[ineiuit. ne-au alternat
o consecinfd u Cutu.iiof.i: p. de_ o pal- r.,
"6-u"
devastat carac-terul: cel mai mult
te, uriaqul -uriu p.orin".lui'si*iuf. p'" a. ne-a fost pdngdrit sentimentul de compa-
siune, disponi-bilitutea de a siri in aiutor*i
alta, o minoritate -"r."p"iii."i-cu 5 alta
www.lumeacredintei.con
64 noiembrie 2019 . t. r't:t:: .", L il i' 1r'

semenilor, simtdmdntul fraternitatii (in-
clusiv cu Hristos, ag adduga), acutizdnd in
schimb tot ce era meschin si crud in noi si
in acelasi tirrrp nellcand nimic pentru ate-
nuarea metehnelor noastre nationale: slaba
disponibilirare de a Iucra penrru noi insine
5i de a ne organiza".
S*rmcmo{ergie * plii*i&
?* c*x{,!Brsm&mi{efl
Asemdnarea cu Rom6nia este izbitoare.
Un lucru este cert: comunismul poate fi cu
uqurintd universal, aplicabil peste tot. De-
oarece comunismul este universal in distru-
gere. In ur6, in demonismul s6u 16untric. Si
ce mult semdndm cu rugii, chiar si cu bui-
garii, cu sArbii. Oare de ce? Oare nu pentru
cd elementui ce ne uneste este chiar religiat
Oare nu pentru ca suntem parte inteeranta
a creqtindtdfii rdsdritene? CAte din traaEturi-
le enumerate mai sus nu sunt comune? C6te
nu sunt temelia unei vieli crestine? Sunt tra-
sdturi ale Orrodoxiei adanc inraddcinate in
ilr;r qr,i r:
-e; :led itei ii r:
i
felul de a fi. Aveam un spirit, noi rom6nii.
Aq1 9um aveau qi ceilalfi. Cicero a spus ci
,,spiritul este adevdrata fiinfd". Rom6nul era
o.fiinld ortodoxd. Pentru Nae Ionescu, spe-
cificul nalional este cel in care ,,int6ietatea
spiritualului este proclamatd prin identifi-
carea (neamului romdnesc cu ortodoxia>,,.
Pierre Teilhard de Chardin spunea cb,,nu
suntem_fiinle umane care au o experien![
spirituald, ci suntem fiinle spirituale care au
o experienld umand". Spiritut qi spirituali-
tatea ortodoxd qi-au gdsit silaqul trainic in
poporul romdn. Sd fie aceasta caracteristi-
ca noastr6?
RomSnia - reguli
si/sau excepfie?
In a doua jumdtate a secolului al l9-lea si
inceputul celui de-al 2O-lea,sd devii francez
sau gernan erau doul lucruri foarte diferi-
te. In aceste cazuri, exista o strdnsl leg[turi
intre nalionalitate qi spirit national, spiritu-
alitatea specificl fiecdrei nafiuni. pentru a
deveni francez era nevoie sd imbrd{iqezi spi-
ritul Franlei, idealurile sale culturale, politi-
ce. In cazul Germaniei, era mai complicat,
existdnd jaloane clare, restrictive.
.. In cazul romdnesc, imbinarea naliona-
fitdtii cu.un specific nafional, un spirit qi o
spiritualitate binisor determinatd, a inceput
mai tdrziu. Circumstanlele politice qi socible
nu au permis, dar era clar primatul credintei
in aceastd problemd. Devenirea spirituald a
Romdniei incepuse qi se cristaliza: un po-
por credincios, ,,firea deschis[, o mare sim-
plicitate, o naturald degajare, sociabilita-
tea,_smerita implcare cu soarta, indelunga
rdbdare, indelunga indurare a greutllitor-qi
adversitSfilor, refu zul succeselor uqoare, in-
clinarea s,pre autoscrutare, spre clintd, mo-
destia in fafa oricdrei izbdnzl oblinute, com-
pasiunea gi mdrinimia", Loale acestea fiind
atinse de un specific rom6nesc.
Apoi a urmat experimentul comunist -
reugit, in mare mdsurS. Acum suntem in
2019. Spiritul rom6nesc gtdtare, kitsch,
superstiliozitate fatalistd, infatuare prin-
tr-o^ exaltare a.tot ce-i ,,tradifional", ,,popu-
lar". Se mai observd o ,,inapoiere" a nois-
tr5 in ceea ce priveste spiriful european, nu
l-l-il\.lin.4 {liEl}l}l?i::i /noiembrie2Otg 55
SlC COGITO

neaparat intr-un sens negativ. Cre$tinismul

occidental s-a confruntar de multe ori cu
misclri si curente potrivnice: spiritul Lu-
minilor, dus la extrem de Revolutia Fran-
cezd. modernismul care a bdgat lrica in Bi-
serica Catolicd de-a lungul secolului trecut,
tot felui de acliuni in urma cArora, totuqi,
Biserica a ie5it intreagd. zd,ravd,nd. Mereu a
reusit sd se adapteze gi sd reinnoiasca spiri-
tul vremurilor. Acest ,,spirit al Luminilor" ;i
..modemism". in forme diferite. acum ajun-
ge si ia noi.
ii,iriii {1; ii$?"{i,
,i,",f j.r: ii l.:,i iii*
Acum se da lupta impotriva Bisericii,
atat a Institutiei, cAt si a celei vii. divino-u-
mane, iar pierzdtorul este cel care nu se
cunoa$te pe sine. fhrl putere de reactie, ce1
care este pdrSsir de spirit, fbrd vlagd. Iipsit
de duh. De aceea trebuie sd ne regdsim. sd
avern parte de o noui devenire spirituald.
Trebuie si rre reinnoim.
S-a dovedit cd omul de astazi, specia in
sine. este un hibrid. Acum 55.000 de ani.
pe teritoriul Israelului, a apdrut omul ,,mo-
dern". atunci cdnd s-au int6.1nit cel neandefi-
halian cu ce1 arhaic" african. Rezultatul am
fost noi: un hibridl Poate deloc in mod in-
tAmpldtor in Israel. avAnd in vedere cd an- De ce sE nu incercdm si noi o hibridiza.
tropologic si religios Israelui este hibridul re. innoind vechiul spirit, pre-comunist, c_
absolut. cu precddere Ierusalimui... Acolo se ceva nour care sA ne ridice" care sI opreasc:
reunesc cregtinii cu musnlmanii si cu moza- starea conflicttiala? RomAnii se unesc doa:
icir, trdind, totusi" intr-o reiatir,[ pacc. Aco- atunci cind vine vorba de uri. Atunci cdnc
1o a fost iocul de nastere a1 cresttnismului. cineva trebr.rie ur6t sau denigrat. rnai toti n;
un hibrid mai mulr sau nrai purin intre \ c- unim. Arn uitat sentimentul de fi'd1ie. L-an
chea religie iudaicE si noile inr,drlturi aie uitat pr: Hristos. Fratele intnt credintl al fi-
lui Iisus. ecdruia. S5-L respectam pe Tatdl. ascult6n-
$i dezvoltarile dogmatrce uiterioare aii du-L cr.r fric5. tipui de frica pe care il ai fat;
avLit parte de ,,hibridizari". prin filo-sc,fi- de tzrtai lumesc, 5tiind ca El nu te r,a bate. c
iie antice si religiile auiohtone. cu prcci- cI r a fi... dezamigit. Trebuie sii ne fie iilc.
dere ereziile. care erau urr ar..-rc.tec inir r si nu-L dezantagiml lar atunci cind o von
crestinism Si sistemul de gind rre politr-- face. sau cind ne va fi greu. sd cerern ajuto-
ist. Catoiicismul latino-amencan a losr s: rLrl Fiului Sdu. Frateie nostru Care ne apdr:
el sLrbiectul r-rncr astfel de conropir: aie ele- necontenit. Trebure sa cutezim sa ciutdm i:
mentelor locale cu inr'st5tirriie de la Roma noi acel spirit pierdut. cu t(late binelaceri-
Bineinteles ca" proceniual. elementele ati- ie sale. sE ne rugirr Fratelli ilosiru sr sa ni
tohtcne sau alte;dci inscrlte sunt clar nti- respect6m Tatal.,.
nor-ltare irr rapcr-[ cu ]inia docntatrci una-
nim acceptata. , l. . t'

66 norembrre 2019
 !!!=:=

PUNCTE DE VEDERE

* p*rs*n*1]l*t* ej* r*rxpi*>:il*l*i: f*ritX*it-:l Ar**ni* **r* nu

p*a:t* {i i*!*i*as,*, ii* 1i fr.:e1**nt*r, ***}it ** r:i:i*ctir.r* inl*rdis-
:ipiil-:*r* ** sp*ti*1i:li. in r*:*! *rf*i s*i*: xrtllil plcstili, ko:n*ri,
r,:.":*..rt-1,,r. r.,,l,i :,",:,:::.'!,ri ai,:'i .cil '1:i!i* ilt;*l"itd;l*',

Md grdbesc sd Precizez grddini ale mdndstirilor Sim- am conceput un volum

cd activitatea artisticd a Pd-
rintelui Arsenie Boca nu se
reduce strict la picturS, aqa
cum s-ar crede. Pictura este
doar forma artisticd Princi-
pal6 in care s-a specializat
;i manifestat, fiind gi absol-
vent al Academiei de Bel-
le-Arte (BucureEti), ale c5-
rei cursuri le-a frecventat
cu hdrnicie intre anii 1933
gi 1938. Pdrintele Arsenie
Boca s-a mai ocuPat, chiar
dacS aleatoriu, gi de sculPtu-
r[, qi de amenajdri ale unor
b6ta de Sus qi PrisloP, agadar
de artd ambientald, qi de cd-
teva construclii a cdror arhi-
tecturE a conceput-o ori de
alte forme bisericeqti ale ar-
telor vizuale. Apoi se mai
poate vorbi qi despre cali-
grafia uluitoare a P[rintelui
Arsenie Boca, qi desPre arta
vorbirii (omiletica). Nu in
cele din urm6, ar merita sd
mai meditdm la arta de atd'
cea a Pirintelui...
Cu aceste g6.nduri desPre
artistul plastic Arsenie Boca,
de convorbiri inlitulat Al-
tfel despre arta Pr. Arsenie
Boca (Ed. $coala Ardelea-
nd), aflat in tipar la ora c6nd
scriu acestei rdnduri. $i cind
canorizarea Pdrintelui nu a
fost decisi incf,. Am convo-
cat qi pentru paginile aces-
tei cd4i cdtiva dintre cei mai
seriogi profesionisti: cei mai
cduta{i qi aprecia}i Pictori de
biserici, restauratori, critici,
artigti plastici dedicali artei
crestine ori preoqi qi Profe-
sori teologi care au ctitorit

Pdrintele Arsenie
in grddina M6ndstirii 56mbita

$ ","
,s'€ i
!
t

,.rl:,ll I r. !il:rlll,: l:, noiembri€2019 67

I
L
www.lumea(edintei.cotr I

i
PUNCTE DE VEDERE

::
;
d,
', .{
* .a:,.

Pirintele Arsenie Boca in timp ce picta

r la biserica Sf. Nicolae (Drdgdnescu)

E:&
biserici de cea mai bunl ca-
litate artisticd...
Nu mi-am ProPus s[ fiu
cdldic et in aceste convorbiri,
astfel incdt intreb5rile mele
au adus in discutie, frontal,
deschis, bunS Pafie din ace-
le subiecte delicate care se
referd direct ori tangent la
via{a Ei arta P[rintelui Arse-
nie Boca.
Foade pe scurt, concluzii-
le acestui volum sunt c5: frrd
a fi un arlist plastic de mare
calibru, Plrintele Arsenie
Boca reprezintd - 9i nu este
sineurul o noud vdrsld a ar-
-
tei Irestine romanesti. ln mod
natural, s-a incadrat in moda
vremii sale, nu a Pictat in stil
bizantin - Pentru cd acest stil
era deja abandonat in medi-
ile culte in care s-a format.
Dar nu a fost nicidecum,,ere-
tic" - o demonstreazd
noiembrie 2019 I L.|
teologii care s-au ocuPat de
dosarul de canonizare a1 P[-
rintelui. A fost Pur qi simPlu
un artist plastic format in in-
terbelic. ucenic al unui mare
maestru a1 vremii, Pictorul
Costin Petrescu. Bund Par-
te din stilul Pdrintelui Arse-
nie - poate fi demonstrat cu
exemple - se regise;te 5i in
scenele religioase ori icoanele
pictate de Olga Greceanu. Din
iceeasi familie poate fi addu-
sat6 Cecil ia Cutescu-Storck
Etc. Profesioniqti i identifi ca
in oictura Pdrintelui Arsenie
Ro'ca urme ori influente cla-
re din decorativism, imPresio-
tism, Art I'loweau, Jugendstil
. - toate 1a modd in ePoc[.
$.a.
Fiindobligats6Pdrdseascd
viafa monahald, Pbrintele Ar-
senie Boca a ales o altd fotmS
de a se exprima qi de a fi de
inclusiv foios aproapelui, valorifi cdnd
lll-," { ii l:f:i : I i
alti cdtira talanli cu care fu'
sese inzestrat: artele vizuale
Dar ooera artisticd a Pdrinte-
lui Aisenie trebuie studiatl
5i inleleasd exclusiv cu aju-
torul celor care chiar se Pn-
cep. Aborddrile edu lcorat-Pr-
etiste ori incruntat-habotnict
sunt inutile. neProductive 5i.
in timp, lipsite de relevan!5.
A$a cum Prezen/a ttttu,
om, ctl atdt mai mult a unu:
poten{ial sfint, devine lucr6'
toare - mai ales Pentru ur
credincios -, tot astfel arta
acestuia Poate atrage in cazu-
fiecdruia dintre noi o schim-
bare, o mutalie lduntricS.
Trebuie insi sd fim Pregdtilr
pentru aceasta,trebuie sd gti-
s6 te apropii de o asemenea
creatie, hrd a o fetiqiza or.
a o idola];liza. Ceea ce ob-
serv6 qi Pdrintele Constan-
tin Necula:
www.lumeacredintei.com
 ,,P5rintele a lucrat acolo.
la Biserica Drdg6nescu, sub
presiunea unei istorii ce-1
arestase gi a unui aparat bi-
decdt divin6, pentru cd ea fi- se transforme in dogmd, tre- I
ind nonmaterialS, nontangi- buie sd cad[". I
:
bild, provine exact din rea- Formele de ar15 practica- I
litatea Logosului. Eu nu aq tE de Pdrintele Arsenie Boca
t

sericesc ce-l trddase. Sufle- judeca o producfie artisticd, pot fi tratate in multiple chei
tul lui e impregnat acolo. aga cum este cea a lui Arse- teologice (dogmatic, catehe-
Cu bunele si relele, cu exa- nie Boca, din perspectiva in tic, pastoral, istoric etc.) ori
gerdrile identificate de unii, care judec o expozilie din- culturale - vom descoperi
care citesc doar in plan cano- tr-o galerie sau dintr-un mu- impreunl in volumul de fatd.
nic pictura. Or, cei care trd- zeu. Sunt lucruri total diferi- Dir arta de a tdcea
im Biserica asemeni urui or- - impii-
te. $i trebuie sd vedem exact cit rug[ciunea
galism viu, cdci este Trupul in ce mdsurd forma, stilisti- -
este incoro-
narea. Cdci tdcerea lucr6toa-
lui Hristos, nu biblioteca din ca lui, compoziJiile lui ii aco- re a Pdrintelui Arsenie Boca
Ierusalim. stim cd una dintre peri aspiralia. $i dacd aces- ne imbrdliqeaz[ pe to[i, deo-
dimensiunile fundamenta- tea sunt forme optime pentru potriv5, qi pe cei care cred, si
le ale vietii parohiei este di- a transmite mesajul pe care pe cei care nu cred (incd.) in
mensiunea pastorald. P6rin- a vrut sa-l transmita, orice sfin(enia lui.
tele a pictat acolo pentru o prejudecatb a mea, dac[ nu
comunitate in mijlocul care- e atAt de puternic[ incdt s6 Marius VASILIANU
ia a fost acceptat si locuias-
cE pe cdnd toli il prigoneau.
Pictura de la Drdgdnescu este
darul Parintelui pentru ospi-
talitatea netrdddtoare a oa-
menilor simpli".
IatI ce spune, de pild[,
criticul de arld qi cercet5to-
rul Pavel guqar6:
..Arta Pdrintelui Arsenie
Boca nu e o form6 secundar[
a personalitdlii lui, ci o altd
formd de manifestare gi un
alt vector de cunoagtere. Ma-
teria cu care lucreazd Pdrin-
tele, materia plasticS, este de
tip energetic. Pentru cd acel
tip de energie spiritualE, de
energie lduntrica. pe care noi
o percepem in cele dou6 ima-
gini ale lui Iisus de la Dr6gd-
nescu, este gi energia cu care
ellucreazd asupra lumii pro-
fane, asupra celor care se duc
qi acuma la mormintul de la
Prislop. Deci nu este o che-
mare prin limbaje conven{i-
onale, ci este un tropism pe
care il creeazd, care nu este
de ordin material. Iar acest
tip de energie nu poate sd fie
www.lu#eaciedifi tei.{aft
l..l..tirli",l t- iili,)1..! i'i l j noiembrie2019
AMtilflRl EsEl'lTlAtE

v0nt
Mfrnistirea cu moard dein p*m*x-
ftad**irril* spir.ir*al* *i* fuI*n.i:ti*i {*iie-**r* sil*t
i*fipt*
;;;;; tt*iurul ***t***i, p**rla *s**r*gtir:&t*fii 3i n:**shr:*:uir;
*
*1i* l::ai v*ehi
*tr5r*rn*r: :au d***-r*nre*. &*l.*xi lti* rii l::*a1t*1.*
*1* r**rtxrlElt*ri di* Seitri* Mie& **t**xi
*!n s***1i:l *l 3-l** ri' ldr''
!,*{*r**iitt* ** **e,*i tx*i
el,;*ul* silr;igtrli 1; *}cl;;rl eelug*r*i{iiiir:d er*5ti*i ** trx hlir*li1ti
titrr!*. *r-rp6 **ru*eioir*a trlpili m*1titii*r
serie c* l*eaiitat** ?r: {ar*
;,., i*i:, pr**t*l pr*i*ro,' i**n *' i**:*v:
*r: f*si r;eslt* ;'*pl"*ziilt*, ,* x{}fi#s*rr* afl*t*
?ntri*nqhiItfS::::'
;;;-;;'a;*6ni*rit* ?n tf!*t*ic m*n6rrir! {_*e*1, {rlie-**r* }r 3e*n':
200 dar mai ales dupi ridicarea cdlusdrilor scili 9i sPaliul Pas-
Vechimea de aproape roralal cdtorrra strdlucili teo'
a" # fr,i-ara-ir"i C.ti"_b.- acestei religii la rang de religie
" o epocb grea pentru de stat in Imperiul Bizantin' losi si ierarhi. insa in anul 60-
re evocd Scl1ia Mica a fost invadati d'
cu-
dobiogean. viaqa bisericeascd a prospe-
popoarele mi gratoare. astfe
;;;; hi;;;rlii+i7 ri rszs.
"r"ttinii,"ui rat pe pamanrul dinre Duns-
incdt scaunul chinarhal de I*
fifi;ffi;;; p.it.l.iiir"', " ei Mu'" devenit leaganul
Tomis Si-a incetat existenla
U reluatd abia sPre sf,ar;itul Pn-
mului mileniu creqtin, cdnc
nrovincia reintrd intre hotare-
1eBizanPlui. organizati ad-
ministrativ ca Paradunavor'
(Ducatul de 16ng[ Dundre i
insa in l4l 7. Penultimul an a
domniei 1ui Mircea cel BdtrAn
Dobrosea cade sub st[P6mr<
otomai6, Penhu locuitorii sa-
crestini, in majoritate roman
urmind o Perioada dificila' c'
durata de aproape o jum6ta-
te de mileniu. lnsa 5i in acest'
conditii viala bisericeasc6 r':
continua sd existe atat la nir e'
ierarhic, sub jurisdiclia Con'
stantinopolului. cdt 9i - ma
ales 'ai PoPorului credincios
De la sfirqirul acelei ePo-
ci dateazL 9i intemeierea Md'
ndstini Celic-Dere, Pare-se Pe
locul unei sihastrii, mai Preci'
din anul 1841, cAnd mona'
hu1 Atanasie Lisavenco, tre-
cut oe la Athos, o infiinleaz:
la opt ani duPd ce trei cSlugir

www.lumeaEredintei.com
noiembrie 2019 I lLl\'1lln CRL}1\TE
 romani sosili de laAthos puse_
serd inceput M6ndstirii Cbcoq,
aflatd in apropiere. in 1g47 ia
fiinqd la Celic Ai o obsre de ca_
lugarile. in cea mai marepar_
te rusoaice sau iipovence. Pes_
te cAteva decenii. in anul 1 gg l,
cel.duuai-Episcop al Dobrogei
realipite Romaniei. Iosif Cfre_
orehian. ii strarnuta pe calu-
sdri la Saon. la o disianra
de
caliva kilometri, maicile rirn6-
nand stdpane de acum pe \ ara
nronahala a Celicului.
Odata cu inceputul seco_
Irrlui 20 s-a :irnlir ner oia con_
struirii unei biserici monu_
mentale la Celic-Dere. una cu
dimensiuni de caredraid. sim_
bol el cre,imlei elemcnniluiro_
mar)erc Cin Dobroeea rctrniri
cu Jara. Durata rrci-icdnr :elr,.
Je la punerea pictrei Je rerne-
iic. in Io0 l. gi pdn5 Ia ramo5i-
rea ei. a fosr de 3 I de ani, Trei
Episcopi sLrccesir,i ai Dunirri
de.los - Panenie Clircem. \i-
fon Nicule-scu. Cc,sma perro-
',. -:,: prctund
:nlicat
in lucrarea de inallare a splen_
didului licag care domina de
aproape un secol de pe plato_
ul sIu consolidat cu contra_
fb4i dealurile $i irnpreiurimi_
le Ceficului.
incepute in 1901. lucra-
rile.de construclie a bisericii
prorectate de arhitectul bucu_
re$tean Toma Dobrescu vor fi
inrrerupre din lipsi de fon_
duri - cdqira ani. hind relua_
te in v'remea pdstoririi Epi_
scopului Nifon Niculescu
( 1909- lq2 I ). care sc ingn jeyre
totodatA de ridrcarca uiei Ru-
moa.se,clddiri penrru srarelie.
cr.Sl de tniun[area unei
;co_
Ii de picnird L'isenceascd pen_
mr cAlugante.
'Ior
din dispozr_
trt acestur rcralh. din l9gtl
nu
se mai siujegte la Celic-I)ere
decdt in limba romdni. inrni_
cat numarul maicilcr autohio-
ne spodse sir-nlitclr pe nt-sura
n-ecerir timpului.
CLr tclit j,-rsardrr LDrsctr-
pulLi;\,li n si a r iequilcareltl.
marea bisericA a \Ianistirii
Celic-Dere va fi terminatd si
t6mosit6 abia pe 2 octombrie
J932. protia slujbei ardnd_o
ierarhul de atune i al Episco_
piei Dunari i de Jos. Cosma
Petror ici. Sfirrlirea impuna-
toarei biserici cu hramul Ador_
nrirea \laicii Donrnului. r en_
tabil monument de arhitectr.ra.
a constiruit rrn er enimenl pen-
tru RorlAnia interbelicd. Bise_
nc3^a^\-ea o strpraJala tle pe_r_
rc I 1nn dc tttett.i ltitit',ry i. un t)t
lacap. sfin1it tor anrnci. aHar la
derrisol. menir siuiini in ano-
ttmpurile reci. adanc de ll
metri, prinlrnd hramul Izr,o_
rul Tamdduirii.
i rnpre:ioncrzii. in interio_
rul bisencir. celc doult sleynice
irrl,tc de pami meri. a;ezate
.n Jrcptui tcornelor. irnnari,-
test;. .uir rrn policandnr mag-
nilic. toate iucrate in an,,il
1928 ia Braqov. insi c.cloa-
reie ce le mai de prel aie bi-
Sencit sunt cele doiiE icca;e.
latd ce se _spune in niotlOgra-
fia manasririj despre /coilirl
irr i noiembrie2o.tg 71
AMTNTTRT ESENTIAtE
Mdntuitorului Iisus Hristos
,,care^ securdfa singur[":
,,ln contextul confl ictelor
ruso-turce de la inceputul se-
colului al 19 -lea, aproximativ
in anul 1816, a sositpe aces-
te meleaguri un ostag din ar-
mata austro-un gard, car e av ea
asupra sa aceast6 icoan6. G5-
sind aici un grup de c6lug[ri,
a dat icoana unui pbrinte, zi-
c6ndu-i: <<Pdrinte, gineli aceas-
tii icoand! Dac[ Sfinfia Voas-
kd nu ve{i trdi p6nd la sftrqit,
cei ce vI wmeazd sI pdstre-
ze aceastA icoan6. Sd aveli o
mare evlavie, ci prin ea se va
s[v6rqi o mare minune. Aceas-
tE icoanE o vedeEi cd este nea-
grd, dar pdndla urm[ se va
lumina toat5, se va cur[{a gi
ochii Mdnhritorului, pe care-i
vedeli cd sunt inchiqi, se vor
deschide>".
tn partea stdngd a cata-
petesmei se gdsegte icoana
Maicii Domnului Eleusa, In-
durdtoarea sau Grabnic Aju-
ldtoarea, pictatd pe lemn gi
72 noiembrie2019/I-UI,IEACRED
adusl de la Athos in secolul
al l9-lea de cdtre arhiman&i-
tul Atanasie.
La intemeierea mdn[sti-
rii de maici de la Celic-De-
re (care se thlmdceste Pdrdu
de olel), aceasta a fost orga-
naati ca obqte de sine,fieca-
re maicd avdndu-gi propria lo-
cuin{a qi gospod6rie. A fost o
weme c6nd erau inchinoviate
peste 100 de cllugdrile, apoi
numdrul lor amai scdzut, insd
viala bisericeascd qi mdnisti-
reascd a continuat ftrd intre-
rupere, inclusiv in timpul re-
gimului comunist, c6nd fliau
aici peste 50 de maici gi surori.
Gospoddrii le maici lor, aqeza-
te in spatele vechii stirelii qi
al paraclisului amenajat in anii
'50 ai secolului tecut, sau pe
Valea Celicului, intrunind un
sat monahal, erau gi sunt de-
osebit de pitoregti, av6nd mai
mult decdt un specific; avdnd
un {uh propriu.
In anul 2002, Celic-Dere
a devenit mdndstire de obgte,
i\ 1tl
fapt care n-a afectat infEliqa-
rea locului. Tot de atunci, de
aproape dou6 decenii, este sta-
re{5 maica stawoford Casiana
Mareq, care a infbptuit multe
lucruri aici, in frunte cu corpul
de chilii prevdzut cubucitdrie
gi trapezd - inceput in 1998 -.
o clidire elegant5 qi radioasd-
pandant admirabil al bisen-
cii mari. Maica stare{5 Casia-
na are gi o spontaneitate du-
hovniceascd apafte. Primind
dupd inspeclia tehnicd a ma-
qinii un buletin de analizd, teh-
nicianul a observat st6njenit ci
purta numdrul 666 gi s-a ofe-
rit s[-1 schimbe. ,,Lasd-l aga^
domnule!" - i-a spus starela.
,,Eu cred in Dumnezeu, nu ir
supersti1ii...".
Pelerinii care asociazh
Dobrogea cu argila, cu piatra
qi cu nisipul coastei maritime.
arunci cand sosesc prima oara
la Celic-Dere sunt surpringi
de dealurile impddurite sau
inyerztte de iarbd care incon-
joard platoul cu monumenta-
la bisericd, st[re{ia, vechile
qi noile cl6diri. Sunt la fel de
surpringi de clima b16nd5, de
florile qi de vegetalia plin[ de
sev[, bogatd, dar mai ales de
liniqtea dens6, constantd, bi-
ne-venitd rugdciunii qi recule-
gerii, evocdnd mdn6stirile de
altildatd. O blagoslovitd pal-
m[ de pdmAnt pe care moara
de v6nt, celebr[ prin imagini-
le fotografului de artdlonMi-
clea, adus6 la Celic in 1953
pentru mdcinatul cerealelor
(qi consacratd ulterior monu-
ment istoric), gi-a pus o pece-
te stilisticd apafie, intrucat nu
mai existd in {ard altd m6nds-
tire cu moarl de vdnt.
Dan CIACHIR
w.lumea(edintei.cor
 ., CU POl
\J
.*""
..%t
"t-rh
,1_
(um a propoviduit-o
pe Sf6nta parascheva
erhipa de fotbal
din Tirgovi;te
BEielii aveau meci in de_
plasare Ia Ia;i. urmdnd s6
Joace spre seari cu puternica
echrp6 studenteasca a poli_
tehnicii. pe Dealul Copoului,
spre stadion, urcau zgomo_
tojs g: ap-roap g infri co5I toare,
gd;tile de microbi$ti. I_am
intdlnit cdnd coboram spre
Mitropolie, unde, in aceeagi
dupd-amiazi. avea loc intdi_
nrrea Tineretului Ortodox.
Iatd polii oragului, mi_am
spus; e firesc ca tinerii s5_i
dea relieful.
_ Pe esplanada
defilau
Catedralei
grupuri din parohri in_
depAfiate. cdntand cu pace la_
udd Domnului Hristos^. M_am
ameslecat printre ei (n_as fi
awt curaj sd fac asta in gru_
pul celdlalt). simtind .nJ.gi,
buni a cuvintelor frumoase
pe care gi le adresau. preolii
ii imbrdli5au cu fuagoste pe
oaspetl, mamele ofereau prl_
ji1ur.]..9i suc, insu;i ipS te_
olan lr s-a adresat;i i_a bine_
cuvanhr. Erau atdt de multi si
toru;i pdrea cd se cunosc intrL
er. c.5 au ce s5-qi spun5; nici
unul nu se uita urdt la celi_
lalt, cum ne-am obisnuit din
clasele de elevi, *d. uprou_
pe tn hecare zi vine un pdrin_
te sd reclame bultying_yl su_
portat de copilul sdu. Numai
dlngmte sd nu fii!
www.lumeacredintei.com
&
rt.,
.lntrasem si in zori sd m6
^rnchrn *Bai. dstia au fost azi [a
la racla Sfintei Cuvi_ branta parascheva la racld!
oase (a;a aflasem de ITO); De asta au jucat frumos...
ta ur moment dat. girul lung ('um reugise sd afle? Nimeni
de inchindtori a fost oprit] insl nu l-a conffazis, nimeni
in fati un grup de
Jl:al{
Daretr rn costume
n-a sdrit si se incaiere. Multi
sport. Erau chiar s-au inchinat, minunan_
lotbaliqtii din Tdrgovi;te. du-se. i [[enu Frandes. prin
..Lum. sd vii Ia lasi si sd nu *-:r.laii * int6r:aplare #in :A
te inchini la Sf6nta'paras_ a*g*s{ 20I9}
cheva?". a spus unul din_
tre ei cdnd nici nu intraserd
A trecut Na (ele vesni(e
inci bine in oraq, doar zd,_ lon Moraru
rrnd hrrle de biserici sclipind
ilto?19, dantellria din pia_
{9 martie 1gZ9
9 octombrie 2019)
-
trd a M6ndstirii Trei Ierarhi,
apoi cople;itoarea splendoa_
l
re a Mitropoliei. Toii au fosr . Scriitor basarabean, om
de o inaltd linutl morail si
l
I
de. acord, chiar gi antreno_ mare patriot, Ion Morar
I
I
Iul. 9u scurtarea programu_ a iubit pe Sfdntul Voievod
.lur de antrenament. Seara
aveam sI aflu scorul para_ $tefan cel Mare qi Mdnis_ I
I
tlrea Putna in mod deose_ I
doxal pe care l_au obginut btt. I)umnezeu a rdnduit ca
I
smeririi t6rgovigteni (EGA_ in ultimii ani ai vietii sale
j
I
LITATEA) in faga echipei ce_ I
j
pimdntegti s6 il cunoaqtem
rebre de la politehnica Iasi. pe acest rom6n vrednic,
I
Pe c6nd enormul stadion se
c3le-l-a asezat. prin faptele
golea. un smecher a strigat I
s.r rratrea sa. intre modelele I
la p.ortavocea cu care supor_ de demnitate gi dragoste de
j
terii vin dintotdeauna doiafi;
neam ale romAnilor.
noiembrie 2OI9 73

tnceputul legdturii cu
Mindstirea Putna a tost un
interviu Publicat in revista
Cuvinte idte tineri din anul
2017. Aurmat vizita la Min-
dic (locul na$terii sale), din
toamna anului 2017.
in 2018, Anul Centenaru-
lui Romdniei Mari, Mdnisti-
rea Putna a Publicat volumul
s[u autobiogtafr'c Pus t iire a'
Treptele infernului. Fata cu
miros de busuioc.
in 2019, Preafericitul P5-
rinte Patriarh Daniel a ofe-
rit Ordinul Sanctus StePha-
nus Magnus Pentru mireni
scriitorului Ion Moraru din
Mindic, Basarabia, la im-
olinirea vdrstei de 90 de ani'
bistinctia 9i diPloma au fost
inmAnale de cdtre arhiman-
dritul Melchisedec Velnic,
stareful MAndstirii Putna, Pe
8 martie, la Mindic.
Cu acelaEi Prilej i-a fost
inmdnatd lui Ion Moraru o
noiembrie2Ol9l .i
Cititorii au
scrisoare de felicitare din partea sfin1ii qi martirii neamului ro-
Presedintelui Academiei Romd- minescl (Prlrintcle \mbrn"
zie, llfinistirea Futna)
ne, d-l loan-Aurel PoP. Pann-
tele starel al Ministirii Put- Risplata umilinlei
na i-a oferit o diPlomd Pentru
(fraEmente)
contributia la activitAlile Me-
nAstini Putna dinAnul Centenar Silivria e locul
tn care s-a ndscut
2018. Tot atunciAsociatia Cul-
tural[ ,,Conta" i-a acordat di- Sf6ntul acestor vremi
Cum n-am al'ut demult'
oloma ,,Vrednicie qi Credin1i"
pent* opetu literar6 memo-
iialistica de excePlie, Pentru Nectarie Primit-a
Ca nume la altat
demnitate si curaj civic' Prin
oresedintele asocialiei. scriito- Si peste vremi vesteqte
Un sfAnt in calendar.
id edriun Alui Gheorghe, iar
Asociatia Ob$teascS ..$tefan cel
Mare si Smnt'' din Basarabia i-a Nectarul din virtu1i
Ce el l-a inmullit
oferit insigna de aur $tefan cel
Mare si Sfhnt. Prin Andrei Ba- Va face sd rdsard
Un bun mitroPolit.
tereanu, Preqedinte, 9i Dumitru
Coroi. vicePre$edinte.
itt noaptea de 8 sPre 9 oc- Multe cdrli gi imne
A scris cu iscusin![
tombrie, duPd ora 2, sufletul
sdu s-a inalPt la cele veEnice'
Pentru zidire multi
inmormdniarea a fost Pe I 1 $i-a noastrl folosinld'
octombrie, in satul Mindic'
Bunul Dumnezeu s6-l odih- Crunta boal6 care
in truPu-i s-a ivit
neascd cu drePlii, a16turi de
Ii
face grea durere
Cdnd P6ru1i-a albit.
Steaua Ortodoxiei
LumineazdPrea frumos:
Sfintul Ierarh Nectarie,
Alesul lui Hristos.
(Pr*tosinghel "Iimcte'
&langr6ri, Prin t-mail
www.lumeacredintei.(or
'
 EAItilC{ AGENTIA DE PELERINAJE "BASILICA
TRAVEL"

Agentia cle pelerinaje ,,Basilica Travel,, vi

invitd s;i
participati, cu ocazia Nasterii Domnului,
la un pelerinaj in
Tara SfAnti. in acest pelerinaj se vor
vizita obiective precum:
Biserica Ortodoxd din Capemaum,
Biserica SfAntul petru,
Mindstirea Ortodoxd ,,Schimbarea la Fa[i,,
si se va participa
Ia Sfinta Liturghie <Je Cr)ciun L ag".irnJniuf'niian.r.
de la Ierihon. "

Agen{ia rle pelerinaje ,,Basilica Travel,,

vi invitd sd
participafi, cu ocazia Nasterii Domntrlui,
la un pelerinaj in
Tara SfAntS. in acest pelerinaj se vor vizita
obiective precrlm:
Biserica Ortodoxi din Capernaum, Biserica
Sfinful petru,
Ministirea Ortodoxd ,,Schimbarea la Fa[i,.
si se va participa
la SfAnta Lirurghie de Criciun ta aEeri,nnniut
nJ_a,l"r.
de la Ierihon.

BUCUI(ESTI - BASILICA TRAVEL:

Str. Doamnei, Nr. 20,Tel./fax: +4021.316.35.03,
Mo bil: 0711260421
ereL,e.e!-.ENTRUL*ourrr.u3Ex']t'#:$,til1,ff ,trJ;i:l"T,,,f
l;:1:rr;.#
EUCURE'*...*,o',1'l*ltiti'J:[:Tlffi i:l:i*;i,.i,,ItH,,,l;i#
program: 09.00 -
&usu*&s_rr-.ENrRULCoLrN.drr$il;,qiffi
::lrl::":t:_.lasilicatravet.ro, 17.00
:;il'jfi::ij;.,V,::i:ilT;ffi irr;{;}?
.erorEs*. .ENTRUL -r,,oo*llllilil::,i$il:?:l^,il;;lffl,llii;lill
Email: ploiesti@basilicatravel.ro, program;
0t.0o--i;";;

www.pelerinaj.ro
ffi retu"ira;e nasitica Travel 1s* nasilicarravel wwwbasilicatravel.ro
 BArrl.lf.fi AGENTIA DE PELERINAJE "BASILICA TRAVEL"

d Vi invitim sd participati la un pelerinai deosebit in Jara SfAnti,

L
E+
in care sunt cuprilse cele mai importante obieclive: Biserica
* SfAntului MormAnt si Calea Crucii, Muntele Sion cu Foigorul
Cina cea de Taini, Nazaret gi Cana Galileii, Muntele Tabor,
Biserica Nagterii Dornnului din Betleem 9i AsezdmAntul
Rominesc de 1a Ierihon.

Ar.em bururia de a r.i lnvita intr-un circuit rultural aParte in care vom
admira TArgurile de Criciun . Ne vom bucura de peisaie deosebite si
vom admira superba atmosferi de sirbitoare. Vom vizita in Viena:
observatorui astronomic, lluzeul de Arti, Stmdtpark, Opera, Hofburg,
Piata Maria Tereza, Palatul Epstein, Parlamentul, Primaria, Burgheatre.
Universitatea, Biserica Iigiduinlei. Tur pietonal: Piata Maria Tereza -
I de Cr5ciun de pe N'faria - Theresien Platz qi Catedrala Sf6ntul
an - TArgul de Criciun de la StePhansPlatz. Vom vizita Piata de
Criciun de Ia Viena din Piata Primiriei

Agentia de Pelerinaje "Basilica Travel" ve invita si participafi 1a

pelerinaje in Grecia, pentru a vX bucura de intAlnirea fur rugeciunl
cu sfintii muit iubiti qi de poporul nostru. Amintim: Biserica SfAntul
Dimitrie din Salonic, in care se afli moagtele acestuia, NIdnistirlle
din Ansamblul Monahal Meteora, Ministirea SfAnta Treime din
insula Eghina, unde sunt moasteie SfAntulr.ri Ierarh Nectarie, Biserica
SfAntut Ioan Rusul de 1a Prokopi, cu inchinare Ia moagtele lui si
Mindstirea Buna Vestire de 1a Nea Makri, in care se afli moaqtele
Sfintului Mucenic Eferm ce1 Nou.

BltaSI)! - CE\TRUL .,SFiNTUL tER,LRII NICOLAE": Pia{a Sfatului, Nr. 5. Tel./fax: +,10268.512.673
Email: brasov@basilicatravel.ro, Program: 09.00 - 17.00
STBIU - CE\TRLL..SF. }L\RE ]ILCE\IC OPRE-{": StL }Iitropoliei. Nr.36, Tel./fax: +10269.277863
Email: sibiu@trasilicatravel.ro, Program: 09.00 - 17.00
AR-AD - CENTRIL..SFi\Tf L-{"OSTOL A\DREI": B-dul Revolu}iei, Nr. 90, Tel.: +,10257.166.781
Email: arad@basilicatravel.ro, Program: 09.00 - 17.00

rvrvu.pelerinaj.ro
ffi@
6 F peterinaie Basilica Travel *ft BasilicaTravel mw,basilicatravel.ro
 BATIUC{ AGENTIA DE PELERINAJE ''BASILICA TRAVEL"

Sectoml Pelerinaje al Patriarhiei RomAne a pregitit un program

nou de vizitare a Tirii Sfinte, cu trecere pe la obiecrivele cele mai
importante, precum: Ierusalim cr.r Sf6ntul VlormAnt, Calea
Crr-rcii, Golgota, Grldina Ghetsimani, Nazaret cu biserica unde
SfAnta Fecioari Maria a primit Buna Vestire, Hozeva, inchinare
1a rnoagtele SfAntirlui loan Iacob RomAlul. Betleem cu Biserica
Naqterii Domnului si deplasare 1a RAul Iordan. participare la
Sirbitoarea Bobotezei.

Ver-ri{i sd descoperigi locurl minunate din Jara SfAnid 9i

Iordania. Ne vom inchina, l1e vom purta paqii de pelerin
in locuri precum Ierusalim cu SfAntul Sfantul MormAnt,
Calea Crr.rcii, Golgota, Gridina Ghetsimani, Nazaret cu
biserica unde SfAnta Fecioarh N{aria a primit Buna Vestire,
Hozeva, inchinare 1a moaptele SiAntului Ioan laco[-' RomAnr-r],
Betleem clr Biserica Nasterii Domnului, Petra, Valea 1ui Nloise,
Madaba qi deplasare la RAul Iordan, participare
la

Vd invitdm sd participafi la r"in pelerinai deosebit in Tara

SfAntd 9i Peninsula Sinai, cu trecere pe la cele mai
semnificative obiective din Ierusalim, Betleem, Nazaret,
Cana Galileii, ierihon si multe a1tele. De asemenea/ se vor
vizita obiective din Peninsuia Sinai, precum: M[nlstirea
"SfAnta Ecaterina", "RugLrl Aprins", l\4uzeul Mlnistirii
i Ecaterina" si osuarttl.

0RADEA - CENTRUL,,SF. MARE MUCENIC MINA": Str. Ep. Roman ciorogariu, Nr: 10
Tel./fax: +40259.236.038, Email: oradea@basilicatravel.ro, Program: 09.00 - 17.00
RESITA - CENTRUL,,SF. AP. PETRU $I PAVEL": STR. REPUBLICII, TEL./IAX: +40255.255.135
EMAIL: resita@basilicatravel.ro, PROGRAM: 09.00 - 17.00
GALATI-cENrRUL,,sFANruL A?osrol **?H*.[I":Hrflr"".1xi.1t,1Rtffiir.,10ffi',]l;131

rvrr*.pelerinaj.ro ffi p"t".iouj"BasilicaTfavel *$ nasiticarravel n rvrr.[rasilicatravel.ro

 TALON DE ABONAMENT

e-mail:
Doresc abonament la revista I' umea Credinlei pe o
perioadi de:
tr 3luni 15,50lei
n 6luni 3400lei
tr 12luni 70,001ei

Plata sefacein contul firmei 5C LUMEA CREDINTEI SRL,CUI

30151757
lNGB00oo 999902997374deschis la ING Bank
tonirgANino95

erumffipue$tmfuewmm?ffimt
1. Abonament Prin sms

Multmaisimplu:trimitefiunsimplusmsgiviabonafi,lanumSrulT5T5valabilin
nume, prenume 9i adresa
retelele vodafone, orange 5iTelekom, cu textul LC insolit de
complet6.

2. Abonament cu plata la po;ti sau la banci

revista], cul 30151757'
Beneficiar: sc Lumea credintei sRL [societatea care editeazd
ContlBAN:Ro95|NGBo0o09999o2gg7374deschislalNGBank
pogtal' o copie a documentului
Dupd efectuarea plilii prin ordin de platd/mandat
de livrare [nume, prenu-
de platS trebuie trimisS impreunS cu datele personale ;i adresa
(mariana.hanganu@lumeacre-
me, numdr de telefon, e-mail, adresa completSl prin e-mail
prin po;td/firma de curierat: pe adresa oficiul
dintei.com), prin fax: (oo4)031.422.84.23 sau
pogtal 20, BucureSti, cisula pogtali 08, cu precizarea,,Abonament Lumea Credintei"'

Pedoada:07 Noiembrie - 13 Noiembrie 20,l9
Tzile-6nopli
Tailf special pentru fogi dhnfi: I 95?pen +375 lei/pen
Tarif:215 €/pen + 375 leiipen
__ Petreceti 3 zilepe insula Eghina, aldturi
Kr- etanT9ur, pentru a ne bucurf de intreaga s6r_
bltoare qi procesiune.
Cuocazia sirbdtorii Sfintului Nectarie pe 9
noiembrie, vE propunem o excursie de 7 ziie in
insulg Eghina, unde se afli MEndstirea qi Biseri-
ca S{hntului. Mii de credincioqi din toatl lumea
vin s[ se inchine sfintelor moagte din Eghina, loc
sfbnt de pelerinaj,
excursiei include: Transport cu auto_
^Pre{ul
car 2-3* , cu aer condiEionat;2 cazdiiumic deiur
rnclys, la Hotel Olympus 3* sau similar, in para-
Iia Katerini; I cazare cu mic dejun inclus la Ho-
tel Oscar 3* sau Balaska 3*, in Atena;3 cazlr/
cu mic dejun inclus, la Hotel Danae 3*i. cel mai
bun hotel din Insula Eghina; 2 travesari cu ferrv
boat-ul: Pireu - Eghina. Eghina - pireu; insotitor
de grup cunoscitor de limba romdnd gi greacd.
Perioada:09 De(embrie - 14 Decembrie 2019
6zile-5nopfi
Tadf:215 €/pers + 375 lei/pers
Insula Corfu sau Kerkira, cum este cunoscu-
ti in-rdndul grecilor. este numitd adesea .,insu-
la Sf[ntului Spiridon" nu pentru cd acesta s-ar fi
ndscut qi ar fi trdit aici. Se numeqte astfel pent_
ru cE Dumnezeu a r6nduit ca moagtele Sfaritulul
Spiridon sd fle aduse acum mai bine de jumdtate
^ retan lour
de mileniupe aceasta insula, unde sunt pdstrate
cu cinste pdn6 in zilele noastre.
,Pleful excursiei include: Transport cu auto-
de carlminibus; 1 cazwe cu mic dejun inclus, la hotel
3*, in zona Veria-Vergina; I cizarecu mic deiun
inclus la Hotel Asteria 3* sau similar. in Met.so-
vol.2 cazdi cu mic dejun inclus, la hotel 3*, In-
sula Corfu: I cazare cu mic dejrur inclus, la Ho-
tel Vergina 3* sau similar, in Silonic ; 2 havesdri
cu ferry-boat-ul: Igoumenitsa-Kerkira, Kerkyra
Igoumenitsa; insotitor de grup cunoscator Oe tim_
-
ba romdnd qi greaci
Perioada:29 Derembrie 20!9
- {M ianuarie
2020
Tzile-6nopfi
Tarif:4t9Vpen
Tadfspecial pentru fogti dienli:409 {/pers
Momentele speciale ale sfdrgitului de an le
pute{i surprinde aldturi de Krefan Tour! Asta
se poare intdmpla cu agen[ia noastra, avdnd o
expenentA vast6 in locurile Greciei. Aveli ocazia
sd luali pane la un super revelion pnn Epirus. plin
oe slnrn mrnunate 5r rstorice. sate pitore;ti. locul
unde este surprinsd Grecia tradilionali 5i pagnica.
,Pryfyl excursiei include: Transport iu auto-
carlminibus 4* Aer Condilionat ; 5 iazAri cu mic
dejun la hotel 314*, in
camere duble (l noaote
in Mersovo, 3 nopli in Nafpaktos. I noapte in iil_
ion); Petrecerea cu mdncare gi bbuturE iir noaptea
dintre ani: traversarile (dus-intors cltre destinatii):
inso{itor de grup cunoscitor de limba romdnd si
greacd.
agenlie din {ard (are nu
programat€. De asemenea 'l-illl*'iXfll,**,.
nu se cilitoreste
noaptea cu autoearul.
Ne stau mirturi* ruteie de credincioslcai.e au
parti.ipat Ia p*ierinajeie orqanizatade noi,
I Ghidu! teu terapeutie
E
a ajuns la num5rul 30
cuprinzitoare, serioasi
Cea mai
gi documentati publicafie de profil

{g*.}"ffi
Un sedativ natural ::r:g?.&-{lj"

(autf; revista a(unn Ea chiogcurile de pres* din gar& !