.

I
I
I
I
a
.i
I
I
i
.l
I
I
I
T
I
I
I
I
I
'I
I
a
Z
d
PIRRISTI
_--PA
"-:liff"n*rr,
't
,,UNIVERSI:rITEa REGELE' FEnDiNeND_t,,
- -
,
cLUt
':l
FACULTATEA DE LITERE
$I
FILOSOFIE
t 9t8
I SI ROfRRNII
,
ttA
-ta
:.t
TEZA DE DOCTORAT
..:
DE
loar .l6zsn-.l6zsn.
Aceastr
teztr a losi susiinutl la 2 Mai 1939 ln fala unel
comisiuni oompuse din mernbrii urmf,tori:
Nicolae Drlganu,
preqedinte, decan' profesor de tst' Lil'
Romtne.
Constontin
Merinescu,
profesor de lstorie Universaltr'
Ioan Lupaq,
profesor de lstbria'Romhniloi'
Alexondru
Lapedatu,
profesor de lstoria Romlnilor'
Onisifor Ghibu,
profesor de Pedagogie'"-'
'
'
-
Lucrarea ile
fald
este prima tncercare ite a da ?n , .j
lhnba rcmdnd istoria culturalii a acelor
piartgti,
cari au
'
..-._:
ilesfdgurat o acllattate lnsemnatd ?n pdrlile tocuite ile Ro- , ,-jj
m6,ni. Acegtd cdlugdrt eunt mai bine cunosculi de Transil,- ,-.:.
odneni, gi Bdndleni gi mai, grulin cunosculi ile Romhnii
'')
din Vechiul Regat. A rdmas ?nsd aproape. necunoscutd
sforlarea ce au
fdcut-o
Piarigtii ile a se instala in.Oltenia
gi Muntenia. Tocmdd
ltentru
aceasta Dl profesor Constantin
M.arinescu, ileh
'aniaiiiitate,i-ilin
CIuj, mi-a ilnt sd situ-
-.
iliez acest subiect An cadrul lucrdrUor dela Beminarul, de .
:i
fsturic UniaersialdT1i.'Annl lgp6 am
fdcut
o' e;irta w-
', -''*1
punere tn Seninw ilespre actiaitatea pedagogicd a
piari.
gtilor ln pdrlile ioaslre, iar dupit aceea ilin lndemnul ?n-
curajator gi ln urma lnitrutndritnr binepoitoare. aln Dtui
prof, Marinescu & luat iagtere prezentul stuiliu.
In acest loc
lin
sd nu[gumisc cdliluros at6t Diui prof,
Marinescu, cAt gi DIui
ltrof.
Ioan Luptag
ltentru
toate
ldnuririle gtrelioase ce mi le-au ilat in tot cursur reitactdrii,
Au,lorul,.
.;{i
,{
'\l
.1r
Prefatd,
',
-:
11 L.::ir' :':li
9r
...
CAPITOLUL
I'
OlOinul
Piariqtilor'
'
roate ordinele
"[!ff::.:*il
il,'r|a'.L +
supunerea.
Atud
fJlJ'i:'1,:il?-",:Tliff iiilT:"',*yi.'lr,]ii"il'n1."1:'::
t. tqtutti""'
qi rispindirea
ordinului
plarist'
, I
*
-l
Toate
ordinele
<
Afartr de acesle.Srdine cllugltregli bine cunoscute
$
foarte
risp6ndite, sunt inctr o serie lnlreagtr de alle ordine mai mici care
loale s'au lnfiinlat
-
ln afard de chemarea evanghelictr
-
gi penlru
o misiune socialtr ori cullurald. lntre feluritele chemtrri monahale
lnstr, nu gtrsim niciodat{ ideea, de care era frtrmtnlat sufletul ge.
nerob at Sf. Iosif de Calasanz, lntemeietorul ordinului Piarigtilor.
Iosif de Calasanzs) se tragri dintr'o veche familie nobiltr spa.
nioltra). Cele mai vechi urme ale familiei te gtrsim ln secolut al
VIII-lea.
Et s'a nlscut la ll Septemvrie 1556, ln ortrgelul Peralta din
Spania, pe timpul lui Filip al ll-lea (1556-1598) ca al doilea fiu
al lui Don Pedro de Calasanz gi al Mariei Gaston. Ttntrrul nobil
a primit o educalie aleastr. Cele dintfii manifestiri sufletegti ale lui
au dat dovadi de o inclinare deosebitl spre cele religioase. Acea-
sltr religiositate, mogtenittr ln parte dela ptrrinlii lui evlaviogi a lost
adincittr prin citirea renumitei ctrrfi'a lui Toma de Kempis
(1380- r47r)
Duptr ce a primit cunoqtiinlele elementare ln casa ptrrinteasctr,
fu irimis ln gcoala nobililor din Estaditla. $ici se distinge.attt
prin exercitare virtulilor cregtinegti, cAt
ii
prin progresul la studii.
Pentru atitudinea lui modesttr gi"Gh'erill congcolarii lui I-au numit
,micul
sflnt*.6)
Studiile universitare te-a ficut tn L0rr-da, Valencia gi Alcali
de Henares, care ora$e aveau cele mai vestite universitl$ spaniole.
Aici s'a ocupat iu fotos de studiile filosofice gi de cele teologice.
Don Pedro vtrzind rezultatul oblinut de fiul stru,'comsimli ca el
si imbrtrligeze cariera preoleasctr.
-Aslfel
losif la 1575 primi
,lonsura';iar1r1583lu
hfolonisll.
Iosif de Calasanz prin vieala sa cu adevlral preofeascl de- -
singurut moglenilor al averitor calasanziloi,, se relrase ln castelul
seu] unae dfi ca un sihastru gi tmplrfi toattr averea strracilor.
vestea
generoziltrlii sale aiunse plnl la curlea regaltr. Regele vru
sl.l nuileascl episcop, dir tosif nu primi aceasli demnitate inallf,,
deoarece el simli ctr Durnnezeu li hottrrtse alttr misiune. Pentru
. .;',d
- ",',;,t:
duhul blindefii
pe bolnavi gi pe condamnali. , ----.:-it
In miilocui acestor mAetetniciri religioase a- avut
y
ui:'
.
":
carel lndetnna str lmbrace haina ctrlugtrreasctr' ftrctnd mai multe
." ',,iif
peterinagii la mormlnlul Sf. Francisc din Assisi lntemeietorul-or'
Ainutui
-Franciscanilor,'.acesta
lnlr'o viziune ll logodi pe losif cu
il;iil" ."riiiltii, sereciei
9i
supunerii Odatlt colind6nd
pe sttlzile--
, -;
Romei, tnlampinl o ceaitr de copii strraci gi murdari, cari hointr- ' . I
reau firtr rost, turburEnd liniEtea
9i
ordinea publictr prin sgomotul
, r
-
,,,#
ii
oUilrni.i" tor. Privindu.i:Cu mitl, un glas ceresc li suntr ln
::'rlrl,t*.tll
urechi: ,Tibi
derelictus est pauper, orphano lu eris aAjutor" (Pe
",-,'ti
tine te agtelptl strra.oi qi oi.illui tu vei fi sprilinitor')
-
. ,11
Oin #ste
tuvinte
gi'a-tnfeles el misiunea tm.gu{
9t ?"T'
i
'#
nur.o,
gducatia iopiilor strraci.-Nu
mai ztrbovi mult, ci duptr cl'
,,:rfl
teva sbuciumiri, hotlrl lnfiinlarea unui ordin religios. Cu ideea gi " 'f3
;6;"i
acestei misiuni mrrele s'a prezentat Pipei Clement-al
,::
irlii-i;"
lrsoz-rOo5),
care lncuviingi frumoasa inifiativtr, fiindcl .:l
Ei
el de mult avea aitfet de gindtiri generoase' In sftrqit, cu
-aiu'
- -..-
iorul --cAtorva tovarigi
-ptrlrunqi--dejdeea
lui*-desphide-bJ-5' ?..----------
;;;];i
-piJtht'
nscholae
piae pauperum', indictnd
$itf
:::.,*
aceasla la 1592 a
Plecat
la Roma.?)
In oraqul etbrn a dus o vieall ascelictr gi apostolictl. se mul.
tumea
cu stiictut necesar. Duptr miezul noptii se
_scula,
ftrcea ru'
'
glciuni, medita, apoi vizita cele 12 biserici din Roma, ltrsind la
irmt Uiserica it.. itetru. Vizita spitatele gi temnilete mtnglind cu
primele gcoli piq!sh:,
'Scbolae
pme pauperum-' lrqrsanu
Prlr
'-".r:tu
aceasta mscripgiung cI qcolile tui iunt lnfiintate penhu strraci qi
=:#
lnvltemantulFe-t$e
!Ury{-
gratuit.o)'
poi"tiactta.
SCoriiT.Fst-primul
iaC-sprC
tundarea unei tagnle
'- +-*
, 'i;
I
tl i
Iti
Itr
8,\
slruclia copiilor, a c8gtigat lncrederea nobililor, ba chiar qi a'
Evreilor invechili ln prejudectrli anticreEtine.ro)
Conducf,torii de qcoli.din Roma, fiind lovili ln existenla lor
prin lnvtrltrtura
'gratuittr
a
Ecolilor
piariste, au inceput str alace'pe
Iosif de Calasanz, iscodind fel de fel de lnvinuiri.tr) Atunci Papa
Clement al Vlll'lea lrimise doi cardinali sd cerceteze, dactr lnvi-
nuirite aduse
-de
lnvtrltrtorii adversari sunt intemeiate eau nu.
Acegtia lnstr au gtrsit intotdeauna
'gcotile
.lui losif ln cea mai
perfictl ordine.
'
Iosif de Calasanz, pentru a strtnge raporlurile lntre tovartrgii
sli gi indemnat de Papa Clement al Vltt'lea, puse bazeie unei
asocialii de preoli, numitd
,Congregalio
Scholarum Piarum'.l8)
Superiorut ei a fost Iosif de Catasdnz cu titlul de
,Praefectus
Scholarum Piarum"'(1600).
Acest fapt a fost al doilea pas hottrrltor pe drumul lnfiinllrii
unui ordin ctrlugiresc.'
Papa Clement al VIII.lea a promis confirniarea Congrega-
liunii
sub condilia ca Iosif str redacteze stalutele asocialiunii. El
le-a lntocmit gi a inceput si trtriascl o vieaJ[ tcomuntr impreuntr
cu 12 tovartrgi. Murind Papa-_Clement al Vlll.lea, confirmarea
Congregaliei rlmase pe seanii-urmagului slu, Paul al V'lea
(t605-162t). Acesta, la 6 Martie 1617, aprobtr asocialia lui losif
de Calasanz cu nu"mele de:
,Congregati<i-Pauliga
Paupergm Malris
Dei Scholarum Piaruq";r8)
Duptr aceasta schimbhndu-gi numele mirean cu cel monahal,
Iosephus a Matre Dei, Iosif a imbrtrcat haina
-cllugrreasctr
im-
preund cu 14 tovartrgi. Haina aceasta consla dinlr'o reverendi de
stoftr simpltr gi djnk'o.ganta mai bcuita
;Tn-L{I$mint-ea
era un fel
de sandale.
.
".
:-;: ,, ,,-'
':.
'
losif de Calasanz
,ln,
toati vi_eala sa se lnchina cu multl
veneraliune Maicii-Domiru-lui
;
:
pentru aceasta. Sf.'Fecioartr deveni
- protectoarea Piariglilor;..-
- _
t,
Sttrruinlele lui au fost lncoronate ta 1621, cf,nd Papa Gri-
gore al XV-6a'(i62I:i6zg) ridica Congrigalia Piari$itor la ran-
Acum scolile
piariste 1e rrspindire repede
gi ln afartr de
rtrrir."nlgi,
i*i
"'itJi;tli,
episcopi'
ittt-:
d: frunte se adreseaztr
ctrlre logil de Calasaiz
tl rt ttitite illugrii' In timpul' acesta
Iosif scrie: ,Dac[
,l ,u* tttt mii de- cljugl* luluror ag
.putea
;;.;;;:o"
intreuuinlare
tn curs dq, o lunl tntr'atitea lgc_uri tun-
terii' invitali.to)
-- 'i.,.ind
ordinut igi desftrgura
activitatea
apostolicl
.$
ne6a-
gogi.a .u progr.r..Ot"l"tUif Ei'pe
cdnd se credea's5'9i
bsigurage
viitorul,
au isbucnit ..tioti itittine qi inlr-rgi. extetne' ln urma ctr-
;;;;
fi;
lnocenliu-.i-x'rtt
(1644-16t5)
a desfiinlat or-{-in1l
la 1646.19)
l
. -:=,t-ioritlde
Calasanz,
care avea 90 d: ani' primi.lrista veste
''cu
linlgte resemnattr,
convins fiind cl ordinul va relnvia'
L; 25 August
1648 venerabilul'bdtr8n
muri'
iniervenlia
'lui'
Iosit oe
'
Cai;;;;',
ceru Papei Benedict
'al
'XIV-lea
(1740 - 175.8)
ca tr:; ili;;;''ttiitit.
(ieatus)' Papi
.lndeplini
aceasttr cerere la ttn;'tti fti urira attor minuni Papa Clement
al
"
'
ffff;.]iisi.:riL.6jljadeclarat.,sf6nt"^.(sanctur)J')Prtrznyireai .
f;ffi i. curut.nt'se
face ln ziua.dq 27 August'
......,
. Duptr moartea Sfirirului
tnlemeietor t p9:.T1t-
:.J1:.11r1:t1:
pentru restaurarea ordinului' In urma interventiilor
slaruiloare ale
regelui
'Poloniei,
tii.i"i o"ce de Toscana
gi principilor catolici '
'
dinGermania,PapaA-|exanoiuatVII.lea(l655-l667)alns|rci.
nat o comisie de 3 ;;tdi";ii;d
examineze
situalia
"tt:ttu:1"-t:
.: Comisia a intocmit .un raport favorabit t1 ta-zl.clrqia
Papa
,
emite,
lla
24-Ianuarie
1656;-bula,reetaurtrrii
ordinului-:--=--_---
;i:t..m.ttJ.iirmsr
eiaristil au primit autoiizalie
:r llt:1Yry: ,,:;,t- ..'
;ffi
fti$;;''1i't.ii.-."ns'.i.tt:::'Lg;ni
jl'::l"tlli;?ii$il]l;Gi,r,:;**
--+;il
i'ri" ii
odi
-
tooe)
ie
"acord
a toat'
.
"1
"${r'-i
*:" -- f=\.a
tl
*ii.i:
11
r0
Imetul cu lncelfil Piariqtii qi au recr$igal repulalia veclrc gi
e,au rtrsplndit din nou ln mai mulle
ftrri.
Regi gi prinli li invill
sl le lniredinleze educalia copiilor.t0)
Desfiinlaiea ordinului Iezuililor (l?73) a favoitzat
$mri
mult
rdsp1ndirea itiatiEtilot, cari au cipltat ln multe tocuri bisericile,
mtntrstirite gi gcolile ptrrtrsile de el.
.
Un alt'factor al rtrsp0ndirii Piarigtilor a fost spiritul lor de
acomodare. l: lnceput, ordinul s'a angaiat numai penlru instruclia
fi
..r.nit t . eleminlartr a copiilor etrraci ln mod gratuit' Cu
iimpul lnstr, duptr lmpreiurtrrile gi necesittrfile
{ictale
de.situafia
$riior,
ln care Jau agezat, au mai deschis, pe lingtr gcolile ele-.
mentare, gi gcoli seiundare, primind copii din toate ptrturile'
sociale.
2. f,seminarea lntre oPera pedagogicl
'
! lui Galasanz
Si
I lui Pestalozzl..
ordinul a stat totdeauna ln serviciul educafiei. tinerelului,
instruind gi educAnd
rmut[i
oameni mari, lntre cari figureaz{ lm-
ptrrali, regi, prinfi, arhiepiscopi,- prelali, savanli, btrrbali- de slat'
iari au aivenit cbnductrtori spiiil6ali gi politici ln
ldrile
lolr Dar
gi din rindurile Piariqtilor au iegit o mullime de figuri iluslre.
itare de Sf. Fundator, ordinul a mai ,.dat
bisericii catolice un
,*anr,
pe Pompeiu lM" Pinottilr) gi un ifdricit',
pe Olicerio
Landriani,
.a
clrui canonizare este ln curs.P)
A dat bisericii calotice episcopi distingi ca Adolf Groll
oriceout tn matematici
qi ln arhltectura
mililartr);- Boemul Gelaslus
^-
: 1
"rfiiliiiio-rzso1, isloric, filotog
6i
slavist'3.)
.-.
'
.l
-
.::-i
UOOnef tl.rf:r-.llWJl
rorwrrw;
'xv'vb
tr -i:--::-
-_ ;-.'"
$irulloll.amputeacontinua,dargldinacestecttevadale''........},
si
hume ne putem convinge.oe
i:'l :i 11-11"1,1.1":':"*,11
.
i
i"r'r
Iriili
piirili'ii-.Jr..rr. fineretutui,
tn viea[a bisericii
_*!:li1t
gi ln lume-a gtiinlificl'
Penlru.aceaste
operl educalivtr, apostolicl
gi gtiinfifictr, ce
desftreurr
ordinur, t' ti.uui sr fi: p.u:,
I'p:lil-::
tl'.i"9,*::
: . ..
t:ilil; l;';;;;i'd'i'r.
cuvine ln istoria pedagogiei'-Dar
fstoria
;;A;.i'
"i.i'pa"e
*
lu
i-q.:'iq::u1..!t:l^Tl|^1l'Fl'31''
il."i;:i-r;iiU.
eceasU descotisiderare
este inexplicabill.
t
:'
.rv
'
r '
" "'i
'----
OO.t+
pedagogicr a tui Calasan"
l-o,::Tt* Ltilt ,l"tl,
''
rinorri-.i in pr-..ii..t.. gi reatizarea acelui ideal
pedagogic' de
care a fost insuflelit un
'Pesfal
ozzi abia cu doul secole
-
dupl
Calasanz : educalia PoPorului.
(1682-t?42) gi Anton Baitay (1717-1773)18)' Acesla din-urmtr
a tct episcop ia Alba-Iulia gi educatorul-lmptrratului{osif
zlll-lea.
-
---
pilJld
au dat gtiinlei savanli celebri. Astfel suni: thli:n"l
Francisc ilicttetini A!n;"'-secotut al.XVlLlea, urma5ul vestitului
Oalilei ta universitatea-ta.1rl -fisaa) ;
Germanul
-I19"
- .ry9*l
(t651
-
t70l), inalruclorul.,fiitor reqelui polon loan Sobieski
(dttpl
planut slu i'a e19c,-rtg1.**9iut liudei la 1686t5, el"fiind 'foartc
ffi
''#j'['.'",i'3i''ft
,Jill"11"'g''h"i,l"$lf t*h!'tdit
-l
I
D.ci Sf.'tosit deCalasanz lrebue considerat drept premer'--'---- -':-
gero' Ii r"iilt;i;';i ei
at pedagoeiei-134;11e:?":::t"lT
i:; ?
.
i
,,
:ffi;'i;;;;-;;did
rnilJ on^u1,
:'i
-q!:'1L{-a*rut-*"t
pesta[ozzi, am gtrsi ,uii"
"'r.rantrri.
cadiul lucrtrrii nu permite
de a insista t"[
";;;;;
acestui subiect' Deci mtr voiu mtrrgini
''
;;;i i; *darea in tinii targi a noretor domune din activilalea
"
.
lor,pustrinsetviciutnobiltrriineamuluiomene6c.
. Amtndoi au fosl .Oant itpttsionafi
de situalia materialf,
9i
'
morattr in care ztrcea PoPorul'
'
lnfluenlali o. ,r."'"-i"i mizerabiltr'
amndoi au hotdrlt si
stringi ln
iurul
tor copiii slraci.
$j
nSFtb:!'i
i:l-:::Hl,dt
1
t'
ii"li"Tt""i.'ii
'pi'ii"i
ei
de a'i invafi Er munceasc{:lll,^--,
- -
:
: $i
i n
-copi
iir cei
:
rna.rse ra ctli
-Tp'il
f]:'.11J::t:l"T""t::1,:
saOit iiumier.u
o to*a de forle mor.ale,. ilttttilyl-t,Tifi::::.,pj
,
:.---,
'.
i'li-rtisF;L.aur
t.
1t|r1T:. *,re
deeteprtrm' tr
r
-:q'3!1$;+,-##
O-.ii$6ld brutaliltrlii
qi silbittrciei''le)
":t.;;falasanz a fosf stipinit.tot
de aceasltr idee nobiltr'
tiTormutat,in
tsCrls.
,.....,,,;::;:-.;.;.--.' . rr-
-rrij ^ -^^.trt
^onlrtr
cnniii S?l
;fui ," deschis cite o gcoaltr penku.copiiistrraci-BpfeT-T--E
. *gGllg"-;li*tt
iottilr de caie erau ctrltruzift' cttttT:fltgffi
l2
meiase ln Roma
la t597
"Scholae
Piae Pauperumn'.iar
lt:Flot:]
r'irfiitf.t
gcoala din Neutrot cu numele ,Armenschule'
($coala
et"t'i$fg}
urmat qcotile
Burgdorf,
Yverdon, iar gcolile
13
Sunt convins
c{ qi lstoria
pedagogiei
li va fixa- locul de cin'-
'
-
ste lJre
marii
pedagogi ai.lumii'
, '
^--^
Italianul
Ciova'nni
Oiovannozzi''
9a-re-
la 1930 a publicat un
:.
sludiu
temeirlic
"'d;';ii-i1""*;t
lui losif a1c1ta11z
ll nu'
;;;i;-".e'incipere-
Tll,T*fiJlvtr
a lui losir
de calasa.nz
este
;,.,I#[J::ffi
J:."if
illl*l;i;;;;it$'1'1,:1":,:H]ll
';-i1ltril#ru:H;'it*lii'""ffi
:$'!'Ti!!,;{-'tr'iil1
. rile ln care qi-tu'd;;;;;i
Ltitiitttt
cei doi apostoli
ai lumintrrii
tui Pestalozzi ta Stanz (orfelinal),
lui Calasanz ln ltalia gi in alte
ltrri
i.irrii-.rii.t.iir"t.
se'potrivegie Ei
pentru opera lui Cala-
6anz, dactr lhtqcuim'numele
localittr[ilor'
din EuroPa
gi America.
Punc{ulcelmaiimportant,undeselnttlneqteactivitatealui
calasanz
cu activitatea tui Pestalozzi este idealul educa[iei ulllEllr
o. ..t. amlndoi ll aqeaz{ pe credinll
9i
iubire' Prin urmare
pen-
i,u .ia"A"i centrul educaliei
popoiului este sentime.tul credinfei
si al iubirii.
t'
"'
if"dugogul roman Dl. Antonescu studjind
pe
pestalozzi
vor-
UeEte Aespie il astfel: n$coala
condustr de el.aci (Yverdon) aiunsese
.unot.oti Ei
apreciatl ln toattr Europa' Entusiasmul
pentru Pes'
il;;;i
si
oieta tui era genefal. E vizitat de o mullime de peda'
gogi, fifttti, oameni de stat
Ei
tineri- memlqii ai corpului didac'
i.].. arrr.i io.it. expuse ln scrierite_sale ,gi realizate in qcoala
delaYverdonsertrspdndisepretulinden[..l0)
---
b;;.i;
iui Calisanz fuslse tot al6t d-e cqnoscutl qi apreciattr
ca gi I lui Pestaiozzi in Europa centrali ttrrl sl li rtrmas mai pe
ios in orivinta entusiasmului' In-privinfa rtspindirii am artrtat ctr
'regi,
Ouci, pielali; oraqe de frunte, aproape din toattr Europa' se
.d.r.o lui-Iosif ln vederea lnfiinlirii gcolilor piariste'
----
A;e lui Pestalozzi i s'a ridicat riii monumenl la Birr' s'a
pus urmf,toarea lnscriPlie
-
osalvatorul
strracilor in Neuhof
nPredicatorul
poporului in Lienhard
Ei
Gertrud
"Ptrrintele'orfanilor
ln'Stanz
"Fondatrtrul
lcoalei
populare ln Burgdorf
,Educat6rul
omenirii la Yverdon
,Om,
:cregtin; celtrlean
'';Totul pentrri alfii,' nimic pentru sine(.tt)
popdrului.rs)
3. Aparilia
ordinulul
in
firile
Romtneqtl''
.
' aplrut
qi rn
linuiu'irt;;"it;
oe
-19ianj
Cu agezarea
{or-ln acesle -
prrti, lnvslrtt"i"i
t'piitit noi factori
de culturf,
catolictr'
{':;*:.
.-:','
:'.: :Aceasltr ;ffi iaie'it
"tnirea
lor'a fost rrspipd'i$'9t-F!t9:"' ; '
**:;&fllllff&:ffi tl"'i*rnrl'f:"ii?:.*'fl :rixr$
t4
i
linull
de alte ordine ctrlugtrregti a ctrror ac{ivitate a fost pe deplin
iercetattr. Din sludiite ftrcule asupra aceslor ordine rezulttr ctr cei
dintii sernlntrtori ai catolicismului ln
ltrrile
locuite de Romini' au
fost Franciscanii gi Dominicanii, cari au cutreerat pdrlile romtnegti
lnctr din veacul al XIII'lea. Acegti ctrlug5ri, pe lingl activitatea
de apostolat catolic, au avut un rol insemnat gi pe terenul qcolai,
fiindia ,biserica
apuseand, catoticl, flrtr qcoall llngtr dtnsa gi
pentru iei cari nu voiesc sl devie'cterici... nu se poate con''
cepe . ..rt')
Allturi de Franciscani gi Dominicani lnceiind cu secotul al
XVI-lea se ivesc gi
tezuilii,
cari
,n'au
tost singurii
'scolarhi"
de
carte apuseantr ln plrlile noastre'.r5)
Acest veac a fost dezaslruos pentru catotiiismul din Tran-
silvania
Ei
din Principale, fiindci lncep str se strecure doclrinele
protestantismului.
ln Transilvania a pulut s[ prindl rtrdtrcini, deoarece epis-
'iopii
catolici din Alba'lulia, Oradea giCenad au ctrzut la Mohdcs
ii6zOl
qi scaunele episcopale au rtrmis vacante. Ctrlugrrii au fost
izgonili gi mtrntrslirile.lor ocupate de prolestanfi.ro)
In Principate cele cinci qiiscopate catolice de-Itililcov,
-l*!.-,
rin, Argeg, Sirit
9i.
Baia nu mai erau de mult regedinte vltrdiceqti,
clnd proieStanlismul cucerea pe acei clliva catolici, cari mai scl-
p.setl de pe wemurile
primeior colonizlri.!?)
-
t5
ln aceasltr opertr au tuat parte aitivtr Franciscanii, Iezuilii
gi Piarigtii.rE)
irl *.i" ce Franc-iscanii
gi lizuilii au cucerit suflele noul'
a - - . ----a
---l--
activitalea Piarigtilor" s,'a mirginit mai mult pe terenul
qcolar
laleaPhn$tllorE.amargInlIIIldlltlulrPg]gl9llu.
ln-capilodrc
ce'urmeate voiu prezentl dlq[ guTl1.Si
ln
ordine cronologictr agezarea gi aclivitatea iullurall a Piarigtilor ln
plrlile romtnegti.
|i ll
tl.
lrl
ti 1
'1
I
J
CAPITOLUL II.
Piarigtii in Trdnsilvania.
r.. ffctiuitatea lor ln Bistrila.
Piarigtii ln expansiunea lor s'au aqezat lnt5iu in p[rfile
Transilvaniei
Prima tor instalare s'a ficut tn Bistrila la l7l7
Ei
se dato-
regte.lui
$tefan
Steinville, comandantul suprem al ogtirilor impe-
.
riale din Ardeal.t) Acesta a cirmplrat vechile ageztminte ale
Dominicanilor cari. au ptrrtrsit orpu! ln timpul Reformei
$i
le.a'?
dIruit PiariEtilor,)
Aceqtia au desftgurat fui'Bistrila o insemnattr activitate gco-';
lartr gi pastoraltr.r)
"
|l
I Sohemattsmus Dlocesls Transsylvantensis, p, 16?.
r)
Ibtdom, p. 15?-158.
I
In blblioteca parobiet rom. cst. dtn Bistrila exist! un manuscrls,
cuprinde descri6rea actlvititii Plartstilor iio Bl*t.it" lntre anii caro cuprinde descri6rea actlvitilii
I Noemirlo 1774 ri Martte l?91. Tit
caro cuprinde descrierea acflvitilii Plartstilor din Blstrita lotre anii
I Noemvrlo 1774
1i Martte 1791. Titlol: .L'tber Rerum Meniorabilium ab
anno l??4 dle l-c Noembris. Anno tchoiislicl 1774 die l.a Noembris tn.
choarl coepit Liber io quo
iobente A,B.P. Sislemuudo Orosz.nraenosltol"
Provlnolal[, B,x
.magls_
ftodorabtles deecribuu'tur idque- ea do'c'ausa' quotl;; rrovlnctaq &,x magls trfooolabtles ileecribuotur idque ea ds causa quod
erperleatla oontttt lstius modl documonta Dlurima r-rofuisse atouo c; hlc
Elstorlam Domug ruo temDoro condi oosso.i Cu toiti Dorunoa irorlncli;
Etitortam Domug iuo temDoro condi oosso.l C" t"iu oo*"oi i"orr""r"i
lului eosgt,!tbpr- a'a fo-si redacrat, leeAr ptotr
1a
lt{ue iZ9rlCuioe"-
-
-lului_rod6:;Llb9r'
a'a loei rdactat,
' $i Srttr -rqptuilu-eo
ffrul poieettriir.a'a frist rcluat, decit la erul
'"
tatrlon'fl dolleo. manuscrlrr- chra nove*feta eveniminlalc deh im tatrlon'4 dolleo-. m-anuscrlq- c'aro pdvestegte evenimirntsl6 ilela ioest-en
..-- lBaE
la' 18?9..
-Iltlul
pEuE la 1879._ Tltlul manuscrisulul, al ilotiea este: ,Etstoria Domus
trlcionsls rJcholarom piarum,
lnchoatg auno lg3.ln, Ambolo manui
' . 8u!rt fncilite
ti
ruut ln folio;'paginilo nu Bunt lumerotate, evenimenteie .1.
suut lnreglstiate zilnic. Insdmifuile suDt scurto si clo mul'te ori tlo.maieli suut-lnrogislrate zilnic. Inqemoirile sunt scurto
9t
clo multe ori tlo'maiil'l
tmportlnltr, dar_ firi nict o legtrturE lotre ele.
'l
:,i
iL
ili
ili
]]i
ri
'--- :.:A'mbele manuscriss mi.le-a pur la dlspozilie ou multi rn6fiUteffi
'
'
plrrnbb proropop
9i
paroh il Bo.i;o:0"roliJrt.ii-ai. si.t iir- fu.tt-i;t +
.:"-';
tyfnlgn palg
$blto6t
gi rrheolog,.oer aoum aronjoazi arhiva
fl$lbtfo#
7774 dle l-a Noembris tri
$coala
condu{tr de ei reprezenla ln mod'tipic
Acoala
piaristtr,
avand
fi
cursul elementar gi :cel secundar. :
..
- .
N'am putgt afla de ce a$ezemantul lor. din Bistrili. ni fosi
"
*.
aia de populat ca celelalte gcoli 8te lor.-din Transitvania. Mereu ,.,
se ptangeau guirernutui Transilvaniei. ctr elevii sunt putini gi, din
cauz,a acqasta nu-!i pot desvolta pe deplin hctivitatea lor didacticla).
Situi;ia gcoalei din Bistrila
-
precum se vede
-
a dat muit
. de gAndit gi guvernului.ardelean, care la rtndul stru a raportat
$i
,.
.. Curlii imperiale;
.profunSnd
ln acelagi limp
Ei.
mtrsurile de luit r,
.
penlru lnttrrirea
fi
prosperarea institulufui. De fapt rectorul colegiu.
'
lui piarist din Bistrila a fost informal lnctr
'din
Decemvrie. l?gg
.
de un'bun prieten al sdu cl s'a discutat despre desfiinlarea uneia
'
dinlre-cele doutr re$edinte piariste,
.anqme
a cetel.diri Mediag.gri
a celei din Bistrifa. Rectorul primind aceasH :.veste, se duse la
losif
.
Mdrtonffy, consilier lmptrrtrtesc, l.lmurindu-l deeprg impor-..
tanla gcolii din Bistrifa,
.care
era unica institulie de lnviltrmtnt
_ latin ln apropierea Eucovinei,
'Moldovei
gi a
.lui
Lemberg,
.adu-
:1=,,
ctn{u-i arlinte gi. de cererile cettrfenilor. dini Bistrjta. Jg ulgra a-cg-',
stei intervenlii guvernul a fosl
-de
ptrrere c{ gimnaziul dia
Sistrila
trebue lnltrrit.6) ln acest spirit a rezolvit gi Curtea tmplitrteascd
chestiunea ac0a$ta. Duptr 3 luni de zile sosi hottrrlrea tmptrrtr-
. teasctr, prin qare se ordontr desfiinfarea colegiului din Mediag
fi
contopirea lui cu cel din Bistrifa. Superiorul din Bistrila er4,autd.
1i.
'
Cele mel multi losemntrri ee roferi la ailmlulstrarea paroblol
sl a
goolli: aervlcii divtne, simple gi Bolemoo, procesiuoi, boteziri, cqodnU.
' lomormAntiri, raporturl gcolaro, rtipentlil; vizitaliuni, oulesul vtilor etc.
A erlstat gi un aI treilee menuscrls cu titlul: .Llber Btudiosorum
'--
Scholas?i.s Bistrioleasig cb-eeoo l?29 troqueataatiuored -primo q,'.o
-
- lTj4 quemadmodum erquirl poterant Inscrt-ptorom die !0 Nbombrir Pne-
.
-
t6o!o Soholarum pro.boc agub-!, E_perico3So LBap(- Db aoest mrnu-
;i,alx'itfijii.irf ri
Bcrlg a eoor qi a publicat la 190t Vtreil Sotropa_lo:.Traristlvaata.
(anul
XXXII) ltgtr la olevilor romAoi, cari iu ctircetai *tmi'Cdul "Piorlstiloi dh
;;Bistrlle
lotro alrli 1725-1779. In vera onulul t
i-,- liotecr parohtdi a rom. cat. din acost orss, D
f,i:
tltl** r3fuf
l3nurcrts'
j;^
Dia celo dool menuscilso 5i ilin conscrtplia lul.gotrope 16 outem
i,
. faoe o tdeo ilespro acrlvitatea pastorali qi gcolarEL Piarl;tilor'iiln-Bistrlla.-'-
* ,':'. - j_D..Patay, A plarleta rsnd Erd6lyben, p. ?.,-;;;:=; .;:1.-i-;;-
t7
it.
,-primoslo
-
l{oombrlg Prte-
) llgtr Ia olevilor romdoi, .cari
au corcetal.glmibztul .Piarlsr.tloi dtn,
lotre anli 1725-1779. In vera onulul lg38;c5ad-r,n-cetabtatltb-
id
rizat str ia lucrurile.necesare
pentru uzul mtrntrstirii, iar ciletalte
,e fi,
"andute
la licitalie. tn Biitrila
qrmau sf, functioneze ? Piarigti'
Unoi Aim.. acegtia irebuia sI fie rectorul mtrndstirii gi parohul
oragului gi nici inir'un caz nu va putea str funclioneze ca profesor;
al ioilea'lrebuia str fie prtdicator gi aiutor al parohului;,a-treilea
"*t
te fie prqfesor la ctle doutr clase superioare lV-V'(poesis
.i ttt toti..l; ai patrulea trebuia si conductr clasa a lll'a (a
nsin-
trdEif"i;iii'"cout,
(a
"gramatigtilof);
al cincilea urma str pre'
Oea'in ctasa tntaia (a
oprincipiglitor"),
iar ultimii doi plrinti tre'
U"i." ,e n..protesoii in ctasi i doua gi a treia dela gcoala pri-
marf.) Clasa'lnttia a gcolii primare trebuia lncredinlaH unui da-
sctrt mirean.
ordinullmptrrtrtescdispuneagiasupraageztrriiclaselor.Gim.
naziul era adlposlit in etajui l, iai
Ecoata
primard ln parterul edi'
ii.itf"i
W"t.t.
bascdlul tit..n trebuia s[ locuiasctr in oral']
ln gcoala reorganizattr, cursurile s'au deschis
{e.}nlem.vrie
l?89cul'nuo."r*aiutorutuiSf.Spirit(VeniSanc'teSpiritus)gicu
celebrareauneislu|beEolemne,lncursulctrreiaeleviis'aulmptrrltrgit.
t.
'
ln,Lgn,url cu aceasttr eerbare se re[evtr
ti
.pt:it-nt1,-lt:11-
rilor romini. Din actasttr gtire rezulttr ci gcoala piaristtr din Bis-
trila a fost Jrecventattr
gi de tineretul romln'E)
t-o-aum
domnlssum talt, qnatenus Domu_s nostra
grauos m0-
mlnlrso velib
porreotc lu"c-fo ntieti' ettam o<la et precibus-ci-rllm Bistrl'
ilffi!-..;ti:o-;;i.
ff .:La.-
-.nsls
honoriffc'sm rescrlpsrit. eplsto-
il;.^.? P-.'il;i"ro-tu- dpiitt- tptt^t" luteg diccnilo: oam o'nioo ossc
mentcm orcelsl regii g"ot;r-i] ott d-o-"s bisinitieotts confi rmetur' Nego'
tlum ia,m Vieonam ptotoii,il;-iiu"i" resoiutio Eequetur' cum P"
"
comuilcandrt
r de
gublatlons ilomng
u"d,J.,l'hT!.1'-i1191.1111;f.i::il'"li$-"::lln*;;;;;racurtas
P.
guoedort ilats cst t o;;;;t d;;"'; d&ervitnras eecum tlovshatt rc-
'
fi
if."ffi$'rj:'If:;ii*":Ilf :*.:,:1,;:m:ff f il',|f,lfr T,ii,,
193
Din
.conspeclul
publicat lnllpl de V.
$olropa
ln
'Transilva'
-, .. nia' din Sibiu, rezuttil ctr elevii'romlni formau un numlr consi-
,..',., .derabil tn aqst lnstilut. Ei erau adugi lu Bislrita din toate pdr-
,,,, .,,. lile
Transilvaniei plnl gi din regiunba MaramureSuluir: [!ru6t1t1
-Ei
a Fdgtrragului.r'a)
: Pe llngl activilalea gcolartr Piariglii au .
mai desvoltat
9i
o
lntinsl activitalea
pastoraltr.
: -
.
ln baza dreptului parohial0), oblinut dela episcopul Gheorghe
mattonffy.al Transllvaniei (l?13-21), ei au satisftrcut tift! ne-ce-
silrlile sufleteqti ale populaliunii .romano-catolice tdin pistrita. Tot
parohiale executate,'au lntocmit un
protocol,tn toattr regula.r0)
'
Activitatea lor pastorat! nu s'a mtrrginit'numai la Bistrifa, ci
s'a intins gi ln comunele ,lnvecinate.
Astfel lot ei au administrat
'filialele din Rodna Veche
9i
B6rgtru.tt1
-
, La 1788 episcopul lgnaliu Baltydni (1780-98) cere un Pia-
rid din
.Bislrifa
pentru credinciogii din Nistrtid, deoarece confeso-
*ii.
rul militar plecase cu grtrniccrii spre Mol{9vq.,,Rec'tglu.llndeplini
:
.bucuros cererea ePiscoPului.r)
bune tegrtnii cu tolb
"naliunile"
din Bistfifa.
$i'au
ftrcut.relafii
r' prielenegli cu Sdgii, cari au luat parle la toate manifesttrrlle gco-
lare gi religioase, araniate de Piarigti. Pentru'acest spirit de lnte-
' ldgere este caracteristic faptul cI Piarigtii au bngaiat ln postul de
clntlrel al bisericii lor un Sas tutheran.rr)
ea)
Sotropr,
Slevl romAnl, p. 8-1?.
It?ii:ff'iififfi
"ilffi.;;iff
;i&;i;'il;l;tnurraautomrrtrono
ft
t"#;ii#ayjr:i:i;gl*:J:{.t:}:i'r:t*"t':lm;,io,ffit:l;
ffirHd.H,..*i*"4ix*;lr.'$l":l$:ils'l:fr
#tl'liss:-':+
aunita .toroirllste.'
'
q'ruor*tioum, 1919, p'74-7-6' Aci ests pnhlicnt lb lDtrogimo or'
'
"
ilrnnl-lur-Iosif
"f
U-fo.'?e[eator
fi oill"
-dr"iruiitot
ilin-Bls!rfl?---'
---. __4.Scheirrtlrmue_c.-p.-157.
ioutlnuit de'Piarl;tL
"botezali,
ot gt pe oi c6strtoritt, mottl'
babtinnilo lofanto 8. D. Samuellie
lo)
Cataloeus. baotlzatorum o:traneomn Aoest oataloE a fort fnce.
r
'ol.iottt
ftanclsiaoi
(Minoriti].
Drecutn reisse ti ilin ttdu" drr a logt
19
u8tatoguS. Daptlzatorum :traneorul
put ile plriuttt lranclscaoi (Minorili)' precutn
-coutlnuit
de'PiartstL Catalogul ln folio cul
:ili), precun reisse
ti
ilin Udu, drr a logt
ln folio cuprludo lastr lu numcl po,oel
rr
lt,
convertill
St'
po
.cei'
fnt{rip ou SL- [tr.
rl#ffiffielj:kq#:#:;l:#tf E*'nS?ii:T,#!#
ttsq G$ qvoa 6 ghsq pt
--^--1:-r!s
-r
n*anrnier-i. rt.dour.*"...
'u)
Librr 1?88: Exivtt P. Superlor, Georg;tus-lBalkb ail-Borgo,
iro
-
- -
raoilo lofanto 8. D. Eamuellle Bartha, triceelmatorlg rqglt'' ot <[ie go-.
ieorglulf
.5arao lrc |torgo,
Pro
triceelmatorlg rqgllr'ot alio so-
paroohirm Nadzoillensem, una cdm pagis ail oam pertlnentibue
lrovtilere---
ier suog sobaltrros, volut ao aolatto aplrltuall,.h maroflbqg praererdm
P$pertln
: per suos riubalternos, vol'
.:
'
lesdvttatibus prlverotur'.
I
Llb",'0.-{9qb*s rZSS;
"P"g
gl8gtit"ifl
$
I Lrber. I Noe.mbrls 1?88: -Pro
oreulEta.6dirloslas"ridsUirb oon .
bt tterirm pio boc anno Safruel U;sr, olqnghcltarqiqfilodsl-
i',
'.
*
-.. -:,.
-.
. 2!
.querd rdlvlL' Alttrdatl r erivit P. Supertor ad filirlem Borgo-
,pfo-aepul.
tsra.'cl.
$
Gyoryy, A ferencrenilieL, p.'8S
91,
126.*,+--*i:::.,a-.;".., -
. . u)
Llber, 1?88: ,Cum
oirca finem elapsi'bensfui"mtlitli'''lloita,nes
vereug i{oldaviam, una"cum capellano oastreili
jilisscesedtr&xcell
Dto+
ocsrnus P. Superlorom itrrtis epistolis bumEnlsslmo requlslvltlquateaus
2l
'.20
' ln acest spirit de prielenie a trecut vieala Piariqtit-ol tt Bj:-'
trila ptn{ la migcdriL-
iin rgas, ctnd
provinciatul Palotai a lni'-
gtiintat pe episcopui"iri.oi..
xouacs at Tr-ansitvaniei
(l 827-t 855),
cr ordinul
pi.ri* no iti-t*
sf, conductr gcoala-.din Bisthla 9l
,t i. ga"i * prieseasctr 9i
conducerea
parohiei'u)
Gimnaziul
piarist a mai funcfionat ln anul gcolar 1849:
1850. Din ...rt ,,i'ii.Jo
..riuit.r."
piarigtilor
ln Bistrita t?.11"
-
ginit numai
f" .Oriiirtiiiea farotriei 9i
la conducerea
qcoalei
pri'
mare. Tot .i .r,o tttit'ttii
elevilor romano'catolici'
cari'fl1venta1
';iL,
'\:::;".
^.
-i-r!r^- t- Ilicl"ifr anntel
Cu cttiva
'
ani dupl aparilia Piarigtilor
tn Bistrifa contele
,'. Hr*rn"jru-
riarrii
"
it;iilt-iiai""r
h:iarei'
sub' raportul stirii
....:coturate
populalia ii"'ttttilii"ffititi
a fost foarte lnapoiatl
'dincauzaluptelor*..*i"J..'inirecdru1iiluiR6k6czigiLo!on|ii<
. Habsburgilo''
Itp"''i'o;
;; aceaste stire'si
ln vedeiea ridiclrii
nivelului
cullurat'
'-il"ilirt
K{rolyi se a!:z-e
pe prrinlii piatigti tri
:.Hf ii"iaiit
t i"i a'lost realizatl
!n
l7::'.-,, ,-'-^-..
^,rc
cci
2. Piarigtil !n
Glrel'
H:,Lil',i.fi'
;,? ;;*!.
j;;.num
iuidim-f
ururorum
profectu)---
-Actul de
tunda$une
a fost
-aprobl
li,11tll1t--1:^19:ti:*
.'..
cu*iXT'itillli"ii"r'i
rzir;i1"
llamira
acestui an Piarietii
I- au'deschis Ecoala
ilil'ct;;i
cu torrLc!a$i-c'-e'-"grapa!!cd"
9i
gimnaziril strsesc.rb)
f iiit itir,u,t, .o vtndut toale..cltrdiril",lot-
.qlit::,*fl'
.r#J;;;
ffi'il;l
.ur.
"
tncredintar
conducerea,
catofi.
cifor ain Bistrila
preolilor de mir'ro)
ulll lJruurlq l,rvvluv' --
Prin
pretacerea .uno.r
gimnazii
piariste-1". t]tr::-:l
::-:::1t::
o,.."io
?'i" H d'; diui f
ii''ro'-i1
::o'1j,11'::ii1':i;tl,:ffi:
precum crau
?cr
uur vre,
ttre.culturale,
'reke:
ientreze
puterile sale educative
l:. t:,ttt,-t:1^..-,,-
aa rrrei mtcl
;fi:T
ild"t' ffi; ;ili
ordinuruiilllq'-,,1e
"1i',:l'
#'t
i#ll?,fi:'T:dl&:ilffi
'"ii'"t
pentru care Piarielii
nu
$i
aq,plstra!.
alezarea Cin nistltl
lil'HfiT: ;,*;il
;toricur gn::'{l..-
l'::1''tl"11;
. lr lsuarc
rvr s
t'rret--
-----
- .-minlba
ln articolelg,
1816)1?)
qi poetul Andrei Mu.reqanu,
"1:
.1!:.,t^..- r.,iiircp rteta
Hi'il
t'i.ffi#iffiil"ilT;i"
li
"'."1
:"i,l"::f::'ii:;
#.rifJi';fl:il
ilTi;.";"i*i'":'*
tbu'
oo' sairce i
:ttii"
ii'*i" t-i"t.g.t uitu. scelerisque
purus'tr-a1
.tu*'.rf
i. ,*iu,,
nici n,au existat
gcoli ln apest- orag. cei
ie doreau
st lnvele
#l;ffiG.t:.t"t'
diparte de plaiu-
rile loi,
precum rt'orti'uii
;;i;idt
fundaliune
at
lbatei.nillt:tt:l
Acestacl,redactatlnlimbalatinlgiavtnddatade29lunie
'
1725,
esle car4cterittit
in iottt
punctele
'
lul DupI o introducere'
o[trunsl
de spirit tttJi"ttt'
urmCaze'conditiunile
fundaliunii:
biosul
fundator
va tniii'i1a
un claustri $:
:
gcoalr pe
*tt!i:]1
sa
proprie, duptr ce nt'"ufiot
tnvoialallmotrrtrteasctr'
qi pentru
'
sustlnerea
'
ei va oarui'
pitiitirt"' bani'
'
o
.
vit pe veci gl anual
,
il#ft;ciimu
'lidtuii';i.i*i
.'u'i1-.1'tori
str oficieze
doutr
,'sluibe pe elptfmtnr-ioluitttitt
cu hramul Tutulor Sfintilor;
sl
ia 'parte
cu tineretul
ft'piocttiunile
ordon-ate;
str pund la dispo'
zitia familiei
Kdrolyi ;'*p;h;'
dacl va finevoie;
str trimitll ime'
lH fi'il;;r,h'
pl"tr" ruir.*e1,.ru.
ridictrrii claustrului'9i
un
'
ptrrinte pentru .Outulil
*p1i[it'rn"aqlTiit
va incepe dela ele-
merrtele fundamental'e- Si
; vi mcniia cu retorica' fiind acestea
'
ne ces,are
p.ntru pro giesi'i ti n eretutui viii31!l
1i*:,:t:'":1*r:"lf;
l;,.,cu'69 de-elevi.
i -
-i
:r!:rig'- i
I
?.j--
*forii
"rr,
acestd a avut o infiuenit'lnseninatl
sub raportul
':' ctitdral asupra
popt.ii"nii-qtl
rmgtefrlmi'
formatd din Romttti'
-.
ilffi;"i'nif
b-ffi;;;
lii'u'cle
fla1.tei,siluafii
a rost ctr
I
I
l
l
22
elevii s'au recrulaf din acesre nafiuni, etevii romtni fiind rn mare
numtrr
.ieprezenlati
chiar drila deschidere.e)
.
Cdnd Piarigii s'au agezat in Carei au priniit
3 edificii: o
mlntrslire pentru
.locuinfa
cllug{rilor, o capettr penlru
sfintele
slujbe gi o gcoard (ioregiu) pentri erevi. Aceste trei iuairi rc geri,
l1
fiecare colegiu piarist.
pe
r6ngr ere unii fundatori .u rii tn-
fiinlat gi un fel de internal numif
,convictus", unde copiii rioii
lilor ctrpdlau hrantr gi locuin{tr. Tinerii, cari tocuiaii ln
,convicteu
erau supravegheaJi mdi deaproape de ptrrinlii piarigti gi erau su-
pugi unui regim mai aspru. Disciplina, ce si aptica in iceste con-
victe, rste gi azi ln vigoare .ln
inititutele piariite. ,
'
.
, ,
In legtrlurtr cu gcoata din Carei fundatorut d'vrut str tniiin-
leze
un astfel de convict pentru fiii nobiritor, precum rezutttr dintr,o
scrisoare trimistr Piarigtilor ta r5 ocromvrie tz38, deci cu'un
dcceniu duptr venirea lor ln Carei.sr)
Da-rnicul magnat nu gi-a putui realiza aceasttr intenlie fru_
moastr_din cauza morlii tnttmplate ta
g
Septemvfie 1143.
Conform actutui de fundaliune,
piarigtii
au- ntrzuit str des.
chidl ctt de curind roare ctasete gimnaziuiui. ta lizg airnfin- ,
lat
clasa a.III-a, iar ln anrit gcotar l?66-62 insfilutul 8'! pal
completat cu clasele de
.umanioare:
poetictr gi retorictr.tr)
ln privinla
obiectelor predate trebue il aminlim ctr,timba
,
23
Posedtrm clleva note interesante dqspre cuttivarea muzicei.
It{ai mult decil clnlecele, erau favorizite declamafiunlle.*) .
Alit.declamaliunile, ctt gi deselC memoriztrri din aulorii cta-
sici eerveau ca introducere ln elocvenltr.
Penlru a proceda ln mod cronologic vom iminti acl ctr prima
cltrdire a gimnaziului zidill la 1726, cu deschiderea cetor 2 clase
umanioare, a devenit insuficienttr. Pentru aceasla contele Anton
Kdrolyi a dispus strrse ctldeasctr un',noti edificiu la 17O4, tacare
peste 2 ani s'a mai adlugat gi un teatru. ln cltrdirea aceasla au
aclivat Piariglii plnl ta t889, ctnd a fost'dlr0mattr gl s'a ridicat
liceul ln forma sa.de asttrzi (1888).t0)
:
Instaldrea lealrului ln gimnaziul din Carei se ftrcu sub in-
fluenla dramelor gcolare, care erau foarte cultivate ln gcolile cilu-
g&egti din veacul al XVIII-lea. Piarigtii au ftrcut uz di acest mil-
locdidactic8pre8educasim|ulesteticaiartisticalelevilor.
Contele Anton Kdrolyi a zidit gi o biserictr frumoast penlru
Piariqti intre anii 1769-1778. Deodattr cu aceasttr biserici le-a
lncredinlat gi administrarea parohiei.so) Acum' Piarigtii contribuirl
nu numai dela catedra gcolii, ci gi cu aiutorul amvonului la dce-
votlarea vieltl intelectuale gi morile. '
,Un
factor de mare importanttr at vielii lntelecluale at sco-
lului al XVlll-lea gi lnceputul secolului al XlX.lea e curentul lumi-
ntrrii poporului.'s)
Sub influenla acestui curent Maria Terezia a pus str se re-
dacleze un regulament pedagogic
Ai
didaclic, numit
,Ralio Educa-
* __lis,ni{,'9ale_B_{ost aplica!18,.!oa.rpqa_ anului lZ?7.,
_efqngtg4le
l5)
lbidem, p.52,6ffi.
d
-tnteriectiunil-e;
aidarra, exercilii orale gi tn scrir ql heduccrt Manudul crr
cel din dasf, l-a-
Pentnr cl. a lV-V-a : compuneri qi stitislicl,-tmplrFrea scrieritor : ooa _ .- _ -. I
raliunile unei oompuneri : invenfi:une4 dispozitiuna, iUtizrrea t D&lid fi;
.
!gcrl{.:
tntroduoerea, halarya gi lncheierea. .Se foloeea nanrietirl iui l. n
Negrufiucutitlul:,Slilistic'a'.-
.'
"'-:t.
.
----- -----
i
.Pentru cl. a VI-VIt.a nu este indioat['prognmil-
Penhu cl. a Vlll-a: istoria limbii qi titeraturii ,romlne cu privire
ta
evolulia limbii.- se folosea c8 manuat cel .detoret _lui f.:Llziriciiri ;tgtori{
. lilentureirumine(.
. ,,
i,__:
t
)
A kryesL n.trirotyi tdgimn
:
Ert;, :tp5*96T..S.-
latini avea inliietale. La acest obiect era importanltr memorizarea.
Alte obiecte erau: limba maghiartr gi germint,- istoria, g.ogr.ti.
gi matematicele.
Dat fiind ctr o mare parte din elevi erau RomAni, credem ctr
gi limba romtntr a rrebuit str figureze inlre studiile predare.
Date
precise despre, predarea-,limbii-romtne
avem lnsd numai deta.
. :ritfl"
rf
Antonesou, o o,p.
7,
. .24
. a aceetui regulament a fost ctr suveranul qi-a asumat dreptul ie
a contfola toate manifeetaliunile inlelectuale.
' . '
Noile dispoziliuni gcolare au fost aplicate gi ln gimnaziul
dln Carei.r8)
Institulul piarisl din acest orag a
iucat
un rol important gi
ln vieala ordlnulgi. lntre anli 1743- l75t aci era noviciatul pcntrg
. tinerii piarigti.ro)
.Tot
aici erau instalate gi cursurile, de fitosofie
, pin[ la 1796. Dintre profesorii cursului de filosofie trebue str re-
"i,.marctrm. pe Piaristul
$iefan
Szabtik" vestit fizician.
.'..t
Szablik gi-a completat sludiile ln universittrlile din ltalia,
specializandu.se ln gtiinlete fizice. .lntors acastr gi tiimis la Carei,
. .i
a lnceput str aplice ln predare metoda lntuitivtr.r) Tot acest Pia-
\
,{ilt
a fdcut experienle lnllfdnd chiar cel dint6iu aerostat ln Unga-
"
, .t!d.ot;
De aceea Piarislul
$tefan
Szablik era o faltr a girnnaziului
,.r ,
In anul 1834 un cutremur grozav a produs mari strictrciuni ln
mtrntrstirea Piarigtilor. Atunci contele. Oheorghe K{rotyi veni ln aju.
,.
tgruf plrinlilor, lutnd misuri penlru ridicarea ,unei nbi menAstiri.Dl
: ,
'
Piarigtii din Carei in afartr de gioall gi biseribtr'.au luat parte
gi la alte mhnifesl{ri culturale.
,
I{rqf, din anul 1755 funcfiona ln dra! o tipografie, lnfiinlattr
J "'de
coniele Francisc Kdrolyi. La aceasttr imprimeriJau tost numili
.'' doi censori, unul pentru ctrrJile cu Caracte.r
profan, allul pentru
ctrrlile bisericegti (dogmatice, morale). Ca censor biseriCesc'a fost
designat superiorirl mtrntrstirii piariste gi anume lov Csankai.
'
''
-
Aceastd sarcintr au avut-o toli directorii piarigti, ptnd !a 1&lB,
cinfl a fost desfiinlatl censura.ss)
---
-- f;venimentele din 1848 au adus schimbdri.radicale tn
-vieafa
' politicl. Habsburgii egind invingf,tori, gi-au" impus, cu forla pro-
.-- ..::,,.- gi cullurale. -.*,- -.---:-.-.
-
,
-
In- privinla lnvtrpmtntului se lntoi:mi'
;o:-noui .normd
in-
,i,i'
' -'
' titulatl
,Entwurf
de Orginisationc, caie h'' lnlratr ln vigoare
&/:.
-
j--,--.
-,f
---a"
ltt:'J :.::.
t _
ra)
A kegyest. n..hiroiyi f6gimn. Er[ 1895--96, p.'101.
t)
Dr. J6szay, o. c. p. 4.
oi
A kegyost. n.-ttrolyt fdgtml
rt)
Ibtilom, p. 262.
rr)
Ibtdom, p. 81-85.
I
lbtilem, p, 189,
,,.....-.'
f";{u?u;tl;t_.:-?,++;
-'
- i:.i.... .'+..;'ir","-!ii.i-. , i
$
'Ibiilen;'p;18;
25
tn anul 1851. AccasU norml a creiai'doutr tipuri de.gimnbiii!
ginrn'aziul inferior, cu'palru.clasei
$[
gimnaziul superior, cu 8 clase' .
Inetikrtul din carei d.evine
gimnaziu inferior. In.urma aceslei
degradtrii numtrrul .Ecotarilor a'sctrzut simlitor.tl)'
av8nt puternic.
:
irefacerea din anul l85l a
iignit
pesle mtrsurf, mlndria ori'
senilor.
'Aceasttr
iignke
'precum
gi necesittrlile locale gi pretenliu'
nile culiur4le au' contribuit ln mod liotlrltot la formarea ideii c{
gi*""ri"r irebue desvottai. Copiii; cati doreau s[ urmeze cursul
iuperior, erau nevoifi:sX inebrgl tn'alte ora$e lndeplrtate. Aceasttr
deplasaie, pe ltngtr faptul,j ctr era costi6itoar6,'lnsemna'1i o s9I'
deie a nivelutui cultural. Deci ortrgenii lncep a lrata cu provincia-
lut ordinutui in che.stia mtrririi gimnaziului la gase clase'
Discu[iite ln aceastd privinl{.*au_n1s la cale tnctr dela 1860
gi au durat aproape rrn dCcbniu, ptntr cb s'a ajuns la o realizare't6)
Astfel anul gcolar 1869-?0 se tncepe cu gase clase tub con-
ducerea unui director gi dpl profesori. Plrinlii piarigti-lnstr nu se
oprirtr aci. Fiind cupringi de dorinla de 'progres-au-lnceput
str
lupte pgntru desvoltarea institutului ln' liceu cu 8 clal'e. Ideea
aciasti
-a
fosl foarte frumoqsa
'9i
8f,ntrloasf,, dar deocamdattr a
trebuit sl fie ptrrtrsittr, fiindctr edificiul g_colii era
-deleriorat
9i
in-
suficient chiar pentru 'ctasele eiistente. Cu toate
'lipsurile ce pre-
zenta gcoala, progresul a foit toideauna mulfumitgt.to)
..
.
Pentru reatizarea dorinlei
.
amintite porni ln Carei o vie mi9-
care, ln frunte cu doctorul Gustav Serly, un suftet nobil gi prieten
se'observtr un
---""
-.--lnfocat al tineretului. El<irganizeaztru comitet
s.),A.
tegyosL n.-Lirolyt l6gi.o"' ftt, 1895-9S, p. 160'
ticeului!), care a ftrcut o,colecltr tn'favoarea institutului, atAt ln
orag.ctt gi in regiunea respectivd. Populaliunea a primit.cu mul-
lumire
frumobsa tniliativi:t!$$
.qpseQile
de naliune
9i
confe'
iion", a adus
iertfe'penku
tonsGuctitnoului locat de culturf.s)
Cltrdirea a lost exbcutat{.-de Iuliu Nonn, arhitect din Carei'
27 26.
Duptr.lerminarea
gonstryc{ei
1ou!
ageztrrhtnt de educalie a fosr
inaugurat ln cadrur unei festivilili o_ioseuite la rg sept.' rgsiir)
Nici Piarigtii,
-dar
nici oragul Carei nu oe puteau
opn *i.
Acum aveau o cridire frumoastr, dar peniru promovarea
cutturii
era nevoie lnci de completarea insritutului.
l-ipsiau ctasete a vII.a
gi a vlll'a. Au lncepur trararive nou{ inrre orag gi provinciar,
care
au dus la bun sfiqit tn anur rgg9, aga rnctt inur-gcorar rriag-
1890 s'a deschis cu z crase
Ei
cu un iorp piofesorai
compus din
15 membri, dintre cari 13 au fost Piarigii, iar-z mireni
lproteso-
rul de gimnasticl gi de desemn.)
-
ln anul qcolar 1890-lggl s'a deschis' gi clasa a VIII.a.
Aslfel,s'a infdptuit visur
piarigriror
qi ar popurafunii
ain carei.
ln liceul nou functiona, deta lggl; gi o ,solietate de lecturtr:
.K0lcsey'. Erevii din crasa a vII-a gi a vill-a erau membrii activi
ai societtrfii, iar cei din crasa a ua. qr a vl-a memurii ono-
rarl Aci se citealr primere inderetniciri ri:terare ori griinlifice gi aci
se punea la lncercare
.arta
oratorictr a elevilor. unii dintre itevii
rom8ni.au.luat parte ta gedinlele societllii cu strguinltr fauOaUiU.*J
Erevll romani
-sunt
reprezentati binigor,ln tot timptrt, clt
acest liceu a stat sub conducerea
piiristitor.
-
Aici gi-a ftrcut srudiire rntoiiiut lp"ti"r a constiinlei natio-
nale romine, Simion Btrrnufiu (tg0g*lg6,l),
ciare a ,orit u.rUt
,cuvintare,
la 3 Mai
lg
S p. Cimput Libriltii.
,Btrnutiu . frEii
gi a sludiat acoro dera rg20 ptn{:ta rg25. De acoro a'ptecat rn
vtrsttr de 17-18 ani, ca tinlr precizat
sufletegle.ar)
._
Tot la gimnaziul piariqt a lnvtlat toan buteanu, energicut
tribun abrudean, mort ra losiger ta is tvtai rgng. un'uiogrfi ne
-
-povestegtcci*lntitmplare interesanrtr din timpul cand'Bui;anu-t--
fost elev. Pe clnd era ln ctasa a lll-a gimiraziale,'lritCo zi un pro-
fesor explica o leclie din isloria Romei cu alita ardoare gi tatent,
tncAt ln acel momenl Buteanu, rtrpit de alltea imagini mtrrele gi
,
exempte de dirtuji s'a ridical din banctr gi a lntrebat, dactr ssmii
.
aftd c'ineva ln lume din acei Roniani vestiti. Piofesorul i.a rtre-
puns ctr mai sunl Romenii. Dupe .aceasttr leclie de isl6rie t6ntr-.-
rul Buleanu ceru atr i se dea. prilej a lnvlta romlnegte, dar fami-
lia ln loc de a-i lndeplini cererea, l-a lrirhis la Zagreb, unde ab-
sotvi liceul.as). r
In ce privegte_ activitatea didaclictr a Piariglilor din Carei Dl
profesor O.
qniUo
socotegle ca ea a tvut drept scop maghiari-
zarea elevilor romlnif)
:
,
,.
3. Fiarigtii -ln
Slghet.
In seria cronologictr a dqezlrii Piarigtilor ln Transilvania
urmeaztr cea din Sighet. lnslalarei
'lor
ln cuibul strtmogesc al
Voevozilor , maramuregeni a fosl ftrcultr de lmplratul Carot al Vl-
lea, care la 1728 lnstrrcineaztr pe baronul Marcu Zuanna cu supra-
vegherea salinelor din Ungaria. Acesta aiungAnd ln Maramureg,
atttr o cullhrl cu totut primilivtr.. Poporul era ftrrtr conducltori
spiriluati, iar linerimea firl' dascdli gi lipsill de orice cunoglinfb
de carte. ln lipsa gcotilor catolice, copiii ereau silili sI meaigtr ta
gcoala reforrhattr.")
Pentru lngriiirea spiritului religios gi a educaliei tineretului,
inspectorul imptrritesc recomandtr Curlii din Viena, agezarea ordi-
nului piarist ln Sighet.'6) In urma acestei recomandtrri, ln luna
De'Cemvrie 1730, patru ctluged.piarigtl dunf trimiii-in lltaramuTeg
gi anume: ptrrintele Crisostomus, . ca rector ln Sighet, plrintele
Florian, ca paroh ln Coitini, ptrinlelg Celestin,'ca profesor gi fra.
)
Dragomir, Ioan Buiiiiiir,-F::6:9.-'.
-
'
rs)
Chibu, Catoliclsmul tnguresq p. t78
9i urm.
.r)
A m.-szigeti kir. kath..tdgirnn. Ert* _1913:14, p. 6.
ll1
tr m.-szigeti kegyest. gimn
-Ert., .t893:94, p. 3-4.
r0)
A m.-szigeli tir, kath. l6gimn. Ert.,!tgl3-t4,-p. ?. De nolat ctr lnlre
cdluglri sunt doutr categorii:"plrlntl
=natreq;.oari
gunt preoli hirotoniti ti
lrali
=
ft316s, cad execull diferite luoruri oapudle ln mlnlgtiil gl olrora nu
li se roilferl
hitg.
pfeotiei, ct^lpff
1n
legimln!
solemn peotru plstrarea
!trrlciei, I crstitqii qi a-rupunerii- - :--'-
.
''
Ofilerii sallnelor i-au primit cu multtr dragosle pe noii venili'
iar populalia cu oarecare rezewl. Reformalii se terheau.d plopt-
ganda catolicl,lar gr?co-(atolicii i'gu Iost mulfuml$ cu alitudinea
ceiui dintiiu rector piarist.'?)
; ..
Aceasl{ rezerv'tr tnsf, n'a durat .mult limp. Pdrintele Celestin
a
{eschis
gcoala i1r 28 de bIefi. Progresul eievilor inctr din cel
ainl8iu an a {ost vtrdit. Succesul imbucurf,tor gi puitarea discipli-
nattr a gcolaritor au lntlturat neptrsarea cu c'are fusesertr ln\Smpi-
nafi' Piarigtii la sosirea lor tn orag.
Rectorul dupi un an de activitate a plecat din Sighet.
'
tvlai ales reprezdntaliile gcolare
:aranjate
cu elevii degteptarl
inteiesul gi iubirea populafiunii. Romtnii, cari la lnceput se Spro'
piau cu teamtr de acest insiitut nou, viz0nd dragostea Piarigtilor
gi grija ce o depuneau pentru educalia
9i
invtrlarea copiilor, acum
lgi trimiteau odraslele lor ln gcoala piarisU.'8) La fel au ftrcut gi
familiile nobile, care ptn{ atunci lgi indreplau copiii la gcoala
reformattr. Sub efectul dramelor'$colare prefectul
iudeluluf,
un
refcrmat convins, intenliona sl.gi dea dopiii pentru lnvtrt{turtr la
gcoala ptrrinlilor piarigti.a0)
-.,
,
Acegli i{luglri n'au fost agezafi-ln Maramureg pentru.fnvrll'
birea,nafiunitor', ci pentru luminarea lor.;'aceasta,'sd evidenliaztr
pe deplin din actul de fundafune, contractat lntre
Provincialul
Szlopnyai. gi lntre Camera regaltr maghiartr. Contfaclul a fost ln-
cheiat provizoriu la t731, definitiv ta 5 Octomvrie lT34 gi apro-
bat de imptrratul Carot al Vl-lea 1a.1736. Actul este redactat cu
multtr prevederp, ctrci dispunea, pe lingl altele.urmitoarele:
l)
-.
cinci plrinli
-piarigti cu un frate (operaiius) str ,locuiasctr
perma'--.=
nenl ln Sighel doi ptrrinli ln salinele fiscalq un ptrrinle la Boci-
coiu'; 2) aei din Sighet sun! dalori sl predea,.catehismul, .scrie-
rea gi citirea ln timba germantr
li,lnaghiqffl
gqtegt3tigilr-, del4
-l'
clasele de latintr pdntr la clasa de retorictr,, inilupiv,,'5i daci se
poate sI predea gi ln limba romin{
9i
ruleantr,'ca str nu fie ex-
.clugi
riela lnvtrlarea elementelor limbii lafine nigr'?cel'tineri, cari
nu gtiu, decit romineqte
Ei
rutenegte; Sf se lngriieascl de trebuin'
r)
A m.+zlgeti' ldr. *ath. l6gimn. Erl,:1913-14. p.'8-. 9.
tr;
lbidop,
p. 10.
=_
*---,o)lbido,p.
lt.
:4:.'
ff:-:-':
:!#.:-.-
lele
sufletegti
-
ln primul rlnd
-
ale funclionariliir tmptrrlteqti
leL sarine;'apoi ale
-celorlalfi
locuilori'60)
ln cqnlinuare
ac{ul mai avea disry{tiyi
prlvitoare- la ser-
viciul'divin,-la
clidirea bisericii, a mlntrstirii, a gcolii gi la veni'
trnile necesare
suslinerii.
'
La 1735 lncepuri lucrerile
pentiu ridicarea- bisericii
9i
a
inlnlslirii, care lnstr lnaintar{ foarte greu, fiindcl locuitorii" alar'
ruti O. vestea revgluliei din Szolnok, au fugit ln ptrduri
9i
in
.*tot a'Hust.6t)
tPe
langa aceasta, isbucnirea r{sboiului austro-
iurc din l737'qi ciuma din 1742 au adus multe nenorociri aEupra
Maiamuresenitoi. Ciuma'a rlrit tn mod considerabil numtrrul mun-
citotitor tf al cllugtrrilor,'din
cari numai ptrrintele Celeslin rtrmtr'
rir. in vieala. Dulr tiuma a isbucnit un.foc grozavt care a mi'
sluit aproapi tot ce zidirtr Piarigtii
ptrnl atunci'62)
'
Din cauzd'aceitor
evenimente n,au pulut termina biserica
9i
mtrnastirea, iar zidirea
qcblii nici nla fost lncepultr. ln lipsa unui
.Oii.i"
i."f;r
potrivit, iriarigtii
9u
fos! sitili
's[;predea
lqtr'o cas['
o.-i.ta", titp de 30 ani.' ilrvii se lnmuileau'din an ln an' iar
.on.iiioi-r*oienent;a
ordonat ca in anul gcolar 17.68-99
.q 9t:-
chidtr
qlasele de poetictr gi de retorictr,.conform
conlractului de
inter.i.L. ln aceit an gcolar numlrul elevilor s'a urcat
la 153,
a", nu era un local sufiiient
pentru.prinirea aceslui mare numtrr
de gcolari.6r)
. '
o lnurplare fericitI, veni lnstr tn aiutorul prrinlilor. piarigti.
la l77j losif:al ll.lea,
pl atunci mogtenitorul tronului habsbur-
gic, a vizitat regiunea Mlramureqului'.Cu
aceastl o::1i1n:..,t::P;
iui' pi.titt i'a piezenta,t- o cgrgre ln-!livinta-g!!!ry9. t+t
:!tlic!g
qcolir. Duptr intervenlia lui to3iir., i.mnf1a$.t"
"1
gTll-Tlt,lll;
il ;;;.i ;op. Comitirul tnsuflelit de dtrrnicia trnpdrf,teascl hottrri
sa iransno*d magry.
:Tl.qqt1.!:r!{ry:
q."rt*,)..,
,l
: '.1,
: r.
-.*l'-^'H$ff
$qTlii:ll'ii-'ltrJ:l'hl'il3#:{"i;'l'L'lf'uffi
i
::i:i\n*t"&"tlg,tiru:
.*113":t5"''cam
ver Ruteni'
61)
HtstoJia. Ogmgs',Sighetlilnsis,-
p' tt' (Comunicareit Dtui Zoltan
Jarosievitz).,.
*r;-+-,j
e)
A n.-szige6 lir.kalh.16gtmn.
E*, tgtg-tl' p' 18-19'
o)
l,n.rzlgeti feglest
gimo Ert, lS3-94'
p' 7'
til-n;ugetftn*rtogto. rl9t3-l{,1
19'-'
Dela aceasti dald clidirea a progresal cu un avint al6l de
mare, lnclt anul gcolar 1775-76 s'a putut deschide lr,r noul ln-
stitut cu t88 de elevi, sub direcliunea unui lnimos gi erudit di-
rector, Iacint Virdgh. Acesta a llrat aminliri bune, altt ln istoria
Piarigtilor,.cdt gi ln cea a oragului Sighet.'
la l7Tl, Maria Terezia a inlrodus
"Ratio
Ed_ucationis. ln
tot imperiul. Piarigtii din Sighet s'au conformat dcestei legi gco-
larg a{ll din punct de vedere al organiztrrii claselor, ctt qi din.
cel al programei de lnvtrf{m8nt. OricAt de bune ar fi fost lnstr
dispoziliunile lnvtrltrmintului nou, totugi nu s'au putut aplica ln
lntregime. Acest lucru se observtr gi la.institutul din Sighet, unde
Piarigtii au
tinut
seamtr de puterea de pricepere a elevilor gi de
lmpreiurtrile locale. PistrAnd cele cinci ctase prevlzute de
,Ratio",
au lnfiinfat lnctr o ctasd, care purta numeie de
"candidatura
ad
scholas gramaticales'65), gi care era o introducere in cele cinci
. clase reglementare.
Anul 1778 aduse o schirnbare in vieala PiariEtilor din Sighet.
Pdntr la aceasltr datd ei au administrat gi parohia din Sighet,
lngrijindu-se de trebuinlete sufletegti ate
|opulafiunii
romino-
catolice.
-In
acest an parohia fu--lncredinfattr preoJilor de mir, iar
Piarigtii rtrmaserl.cu conducerea
$cotii.oc;
'
'
Cu organizarea noutr a parohiei, P-iarigtii au pierdut o parte
din venilurile lor, ceeace le-a creiat o crilicd- situalie materiall.
Imptrratul losif al ll.lea, pentru a-i desptrgubi, a lnfiinlat la l?80
un internat mic in mtrnislire pentru patru copii de funclionari
din saline.6?)
Aeest internat (convict) n'a durat, declt plntr la l?86, cend
o epidemie groaznictr a venit peste.Maramureg.
Au murit aproape
.
10,0fr) de oameni, iar cei rimaqi in. fieatl au
inceilut
str ia catea
-:,-
:bejeniei.
Aulorililile,. temindu-se de isbucnirea-unei rtrsvrltiri; su
concentrat armat{ ln Sighet, Ediflciul
$qnaziului
a fost rechizi-'
.
go,nat pqntru depozitul m.ilitar ae greng_gi.ca_pi nri se lntreruptr
' I,
r-il'' r'--- -
'."*
.-;:-_r-l::..,..'..
-_.
'..... .:
66)
A m..szigeti Hr. kath. f6gimn. Ert
.t9l3rl4
p. 41.
.)
."
:
I f)
lbidcm, p. 27:&t.
3l
\j
mersut lnvlltrturii, clasele gimnaziale 8u
,fost
mutale ln odlile
.,
internatului.6)
.
Cind locatul gininaziului a fost ptrrtrsit de armattr, s'a insta.
. . tat ln et o qcbaltr primartr, lnfiintaltr ln anul 1788,
Ei
lncredinlattr
:'
unui director mirean.
. Pe la sfiqitul vedcului al XVlll-lea gi la lnceputul veacului
urmtrtor dintre Piarigtii din Sighet s'au distins lacint Vir6gh, amin-
, tit mai sus gi Inoce-nfiu Simonschicz, am8ndoi directori harnici.
Acesta din urmtr,
f,iin
purtarea sa corecttr gi prin activitalea sa
. literartr
gi gtiinfificl, a clgtigat simpatia populafiunii gi a qercuri-
' -
lor conducetoare
Simonschicz gi Virdgh au creiat raporturi cordiale lntre ca-
totici gi reformali.
Aceste leglturi de'prietenie s'au manifestat ln mod impresio-
nant la 1802, cind veni asupra PiarlEtilor o nenorocire.
.Anume,
un incendiu teribil a nimicit
'aproape
tot
'oragul
gi cltrdirile ordi-
,
nului : biserica,
mtrntrstirea
.
pi gimnaziul. lmptrratul Francisc I
,.'
(1792-1835) trimise un ajutor de bani pentru.plrinfii lngri-
iora[l
iar ortrgenii contribuirtr, unii cu bani, allii cu
'munca
'
lor personaltr, la; relnoirea clldirilor arse,' Reformalii' la rlln-
dul lor'.lmprumutartr Piarigtilor ,biserica, clopotele gi gcoala lor,
plntr la restaurarea- localurilor.De;''Reparaliunile definitive s'au
.
terminat la 1806 gi"mtrntrstirea. piaristtr atunci cIpIH lnflfiga-
rea ei de azi.
Tot ln acest ad Francisc I a lnlocuit sistemut gcotar din
1777 ca un nou sislem, numit
,Ratio
ll.' Piarigtii din Sighet
---.
ii-au
continuat activitatea gcolarl- dupffiond-piogibm[-an-litictr'
avind lnstr ln vedere situatia local6. Au predat ln gase.clase, care pur-
.
...- tiu urmtrtoarele nume: cl. I_.,parva', cl. a ll-a,princ!a', cl. a lll'a
,grammatica',
-Cl.
ii::W:a.;;;6trprema-grammaticae
-scho!a' sau
nEyntaxiE',
ct. a V-a';rhetorica", Eau
,humanitatis
schola anrfo
'
primo" gi
-cl.
a
.Vl**pp:lq'"-.:squ,humanitatis
schola anno
secundo"@)
:-:
. ,
---,,
t-,
r
-
t
*)
I lr..szlgcti lii..Littr.-.l0gtnn.'i,rf;1913-fl, p.iF.
-
'
o)
lbide!!, p. Sj;.
_ ..;:.,r 1--
9
A lL'ld$liarcrL'gtmn Frlri893=91.
'p.tl-a,
-
s2
Popularitafea
gimnaziului
o dovedegte
continua
cregtere
a
numtrrului
elevilor $ nt"g;J.
lor' Acest.fl:ft*
l-au observat
gi
personalittrlile,
care lrectid
prin oral'au
vizitat gcoala
piaristtr'
'
Astfel
la rez+ a v;itat'gimlaziul
..Ferdinand
de Este' iar la
1825 ;;le.te
portughez Don lr{iguel'or)
Metoda
Piarigtitor
in acest veac era
-bine
desvoltall'
altt ln
ffifmr**{ft*g1;ffi
mf,na lor conducerea
*il;;"i;i;i!'
!d
putut asigura
mai bine
ilil;Ltea Ei
unitatea
lnviftrmAntului'
Cdnd
se implinirl
t00 de ani dela a$ezarea
lor tn Sighet'
,'" orlunir.t
o
""b"'Jtiiioij"
"19
1-ln:T5T:ffiffii;
liir. ii
toate
ptrturile sociale spre a'qi exprt
Oe Prftnlii PiariEti'or)
Duptr o activitate
sttrruitoare
de un veac' ei au reugit sI
tr4nslorme
tnfeliEarqa
'regi""]i-
*grUtte'
Au ciciat o stare cultu'
ralr strntrtoastr.
La tP'ttittit''t"i
o:'"-"*itl1l.
tn Maramureg
niti o
parohie,
qi nici o q"oitu i-*ttU
romano'catoiici'
afartr de cea din
Hust,
iar ,.u*
"*'u'itt
Ltt ig parohii gi un
'gimnaziu
lntloritor
.i ,Pto.P. 300 de elevi'9r)
In anul o,trto'
o t'olerl btntui linutul
i'laramureplui'
din
..u""'ii.i"
lnvtrlimtntul
a 'fost suspendat'
Din cind rn tina Piariftii
eriu trimtngll,*
tflt":i:*:
' -- lnfiinla
cusltJae-titosorie
(9Jasa a VII:a
9i
a$ltl-a]t-flaramure'
" -:- '
qul izolat ;"';t;Ii-'i iaiii' 9i
ceparte
',de
alte centre culturale'
"r*'
tt'"''nt;;it
;:
"t'tt"
'"it*'
:Nobilitt"'
burghezimea' Fl6i
*
_
ffi
d#**,
.i. i*rr
gi incafabu
.str-Ei
lrimitl
copiii ln alte
pl4,
o.n,ru*.o*ri,ii;;'uruai'J'i
t'S.i=arnintelte cl-
preolimea
oreco'catolicf,
se isbea Ce rnari greuUti
materiaie
penlru a-gi ln'
it,pttttotaslele
spre
gcoalf,'0')
"- .
6l-m.*zigeti
kesert'
ilry:F*ti-ry ;Y
:
-p1-,.n'
' ,-.!:--. .!-;- _- ': 1_:- 1r-
-::-. - .-'
'.:+1'r5ll-.i"'r'": '
'
I
9
lblden' P.
c.
o) lbidem, P,
23.
rf
tbidem, P.
24.
-c)
lbideq P.
26-
..
33
Deocamdali
aceasttr
idee a rlmas numai ln proiect'--E'veni-
mentele
polilice din E;;;;-qi
milcirile.
nalionale din'1848
au
petruns
ptntr.ln ,tt''t'lfui*i'
proOucanO
scirimb'lti
qi ln qersul
invlltrmintului.
Duptr
potolirea miEctrrilor
revolulionare'
gcoala
piaristl din
Sighet
a fost redustr r''u'n gi'nnt'iu'cu lratru.clase'
Regimul
numit
-Entwurfu
s'a introclus ;i
;ti ;; gi ln Carei 9i
ca ln
!"itt,$::ll:
h",i' I*.i"t"*g.t'-[t'iint"t'
ttlot doul clase
qi introducerea
taxelor
gcolare
loiO"tittt#i-tu
avut acelaqi
efect ca ln Carei ;
sclderea
vertiginoastr
"'n"'tt*fti
elevilor dela 202 (1848) la 1"24
iieagl $
apbi ta 86 (1851)'09
Piarigtii
au organizat
'gcoata
lor
.1n-
spiritul cuprins
lna'Ent'
wurto,
repartizinO
orele Oupf specialilefi'
P6nI la aparilia ace-
stui sistem,
toate materiile
dlnt/o clastr rau
concentrale
ln mdna
lr-","'ot"i"tqt.
Litut a*tunr
.tutu
inl3ietate
falr--de g.elelalte
,,rii."p"pt
un o.ttniu,'guvernul Ei'a.
dat seama de lipsurile
pro-
gramului
qcotar
9i
p;;l;iil'rarea
lor a pus la'cale o serie de
modifictrri.
Astfel la 1862 dispune' ca pe ltngl limb.a
gttrnll-1-i
lT,b.:
'rsil;,-'*-
s.
p'.o'lli ii'u',
'".,111t l]l*:-'*:*,:T:
r'dxr'rqrq'
-
--
'---'ea'in
aceste limbi' dupl cum vor
Tf9
n:-
qi rlspunsurile
str
^se
9
^
.
-^-.-^: -t^,,
ntaqnital catedrele de
:t.1ilit:";"p".*tiiti*
'otj
ttunti s'au organizat
catedrele
de
romtnl
gi ruteantr.o?)
;il';;ilterii
gininaziului In liceu
i-1 i'pi!'t. !l
-';t,:t:::,t1
epoctr
pe Piar$ti,
u"
i;"*. ::":"TT l'"1^tn:::':1i,f#a.lj.
#;;. i;idil
un to' mai ingrozitor.ie;at,:-'':,i:"11
ti,T;
ffi,"tii.un
"t.i"r't"""i
o'?rqii"tti{trtiunile?iarl'::
l"'::::
.
---
ffi:'ffifil;
;;T;g;;a
pe
corioo'"::
i.'l:":* ::"11',jll; )ara' lnvalaruro
'q
crs'Etonii*a
inoruclia
cu aceeaEi lnsufle1ire
sele afumate
gi nbacoPe
ca p0ntr atungi.
-,
-'
-
-
;;ti;;6;-'*t
i*iitot.ro'.
da accenlual
tg
11'tl.,l:i:ll';
,,...riri!'i.
:J*uii,e'ii
il;;;iuiui
tn li:eu'
Lcl.I-n .::.:"i:::11t1:
$i#T
;il
:
a"';'?;
ii;; .
.'et't,
^l3$1:f
,
"T:i,l',:'*
;l
L';ffi iU#;
;;*;';iii;resut
popura$unii romine'si
rutene'68)
sl
lbidem' P:'illl-34.
---!8)
lbideg,:T.?I
, 1 ..
5
34
'i
t eg{lurile colegiate ce se lncheiari lnlre profesorii piarigti
gi intre profesoril reformali la efirgitul secolului al XVlll-lea, ee
adincirtr gi mai mult in cursul veacului al XIX-lea. La 1885 c$nd.
reforma$i au strrbtrtorit lmplinirea a 40 de ani de'activitate profeso-.
ialtr a direc-torului
$tefan
Szildgyi, Piariglii l-au felicitat prin o odtr'
ocazionaltr qi i-au ddruit un album, cu semntrlurile luturor profe-
sorilor piariEti.oo)
Tot astfel de legtrturi bune au ptrstrat Piarigtii gi cu celelalte
,natiuni"
gi confesiuni din orag.
Dela 1886 legtrturile cu Rominii devenirtr gi mai strinse prin
lnfiinlarea internalului greco-catolic, unde au fost glzduili mulli
elevi rom6ni ai institutului piarist. Acest internat mai inainle era o
gcoali normaltr romintr, suslinultr de Societatea pentru edu-
calia poporului romtn din, Maramureg. Cind insl guvernul
maghiar a infiinlat qcoala normal5 de stat (1870) gi s'a obligal str
introduci ln ea limba romintr gi str predea religia rom6negte, alunci
Societatea a transformat gcoald normal{ romdneasctr in inlernat de-
echizindu-l la 1886. Aci se primeau numai elevi romini unili.T')
ln isloria Piaristilor din Sighet pinl li 1907 nu s'au lnttm-
plat evenimente mai lnsemnate--l! acest an, duptr lncerctri lnde-
lungate gi numeroase, au reugit str inalte gimnaziul la gradul de
,
liceu cu 8 clase. Noua qcoald a foSt ridicattr la captrtul gredinii
mtrntrstireqti lntr'un stilelegant
Eimodern
gi s'a deschis la tgll-12.
'
Piariltii in Maramure$ au fost reprezentanlii unei culluri noi.
Pdhungi de menirea lor de educatori ai tineretului gi ai poporului,
ei au transformat ln cursul celor 188 de ani de activitate, silualia
jnteleciualtr
gi moraltr a Maramuregului. Multe genrralLl-de-Romdni,
Unguri, Ruleni gi Ewei au crescut ln institutul lor.
Duptr ptrrerea Dlui O. Ohibu';ctrlugtrrii piarigti
aci o opertr culturattr creglinl', ci'le atribue gi.qqgslora
de a maghiariza.?r) maghiariza.Tr) ', ,"''' ..'
Dintre Rominii, cari au frecventi frecventat:gcoala lor qi au
iucat
un
rol lnsemnat in vieafa romlnimii, relevlm pe mitropolitul Victor
'
o)
A m.-rzigeti kegest gnn;
trt;te93-94,
,p. g. '
?e) Ibldem, p. c.
.
a)
cbibu, C"tollcisgg oirCln-r*4-d.!69i!$!L-_--
-
n)
$endrnul FcoRt0lk-din:f900,
p 51. .
'35
Am artrtgt mai sus cI Piarigtii diii Bistrila se pldngeau de
numtrrul mic'at elevilor. Pentru iceasta ei au clutat noutr lere'
nuri --in desftrgurarea activilllii lor qcolare. Au cumptrrat deci la
1736 o clSdire in Mediag cu inlenlia s[ deschidtr o gcoald,'dar
conductrtorii oragutui au pus stavitl aqeztrrii Piariqtilor timp de
5 ani. Superiorul mintrstirii din Bislrila, Enric Laun, numai cu
forla militarl a pultt str ia ln stdpAnire casa cumptrrattr. Pentru a
sus[lne drgptul de
'posesiune -a
agezat in castr, pinl .la sosirea,
nouiui supliior, pe un om numit Bernat Viczeman.?t)
Piariglii n'au fost primili cu lncredere ln Mediag. Mai ales
populalia siseasctr s'a artrlat dugmtrngastr:tt; eu toate acestea ei
au lnceput cursurile ln luna Decemvrie l74l cu 49 de elevi, dintre
cari 35 au fost externi'gi 14 interni.
Cel dinlliu
'rector
al colegiului piarist din Mediag a fost
Cristian Kdcsor, care numai cu rnari greuttli a pulut str pltrundtr
ln Transilvania din cauza ciumei. Kdcsor era ln bune legtturi cu
nobilii din regiunea Mediagutui. Timpul vacanlelor il petrecea pe la
curlile lor. Mai ales avea mare lrecere ln casa administratorUlui
Camerei, ardelene, losif Nagy de Csatdr. K{csor a lntrelinut legit'
turi gi c_u parohul luteran din Mediag, dar acestea ru avut mai
mult un ciractei de politel{ oficialtr.?6)
'Antipatia
cu care au fost primili Piarigtii la venirea lor ln
orag, n'a dlinuit mult timp, fiind lnltrturatl prin rezultatele activi-
telii loi. La un moment dat gi Sagii erau gata sl.gi trimittr copiii
lor la gcoala piaristl, dactr nu le-ar fi fost frictr de disprelul core-
ligionarilor lor.?o)
'l'a, l7{l'Piariqtii 4in inilialivl proprie au vrut s5 creieze
doul ageztrmlnte'noul pentru o educalie mai disciplinatl gi pentru
prosperarea:vielei religioase in Mediag.-ln acest-scop au lnaintat
o cereie Curlii lmplrltegti din Viena.
Conlintrlul acestei cereri il cunoagtem dintrrun decret imptr-
rtrtesc din-23.-Marlie.1747, da\ cu ocaziunea negocierilor dintre
3
Aabuda!ftli tpgyqsJ. lOgimn.
f,rt.n196 -9, p. 25.
..:r,
lblde6,:p.fr. . .
nu fdcurf, .
!endinta
38
burgilor. Pentru tuiJll:*1
tu.Or$_ et lntrelinea tegiluri
cu credin_
cioEii sli' dera cari*cerea
bani. Maria Teiezia pentru
a.pune
ca- pit agitaliilor
episcopului
a vrut ,a
-prmA,
corespondenta
lui gi
f-a silit str re.nunle ia.demniratea-0.''.OO*0,
dar zkdarnic.
In
acesrea
imprejurSri grete
Micu-Ktein
se iotosi gi de ajurorur pia-
rigtilor, cerfind din Roma- sa i se fri*if,
f."i pe ascuns prin
c{-
lugtrrii piarigti.
Aceas* informalie
o ffi;' din scrisoarea
rui din
30 sepremvrie
1747 citre vicariur
Ni*rr."nop.
Degi nu se arari
despre
.cari
piarigti
1, .u:rg.,
tofuEi
raposatut
Bitay credea cl se
f{cea aluzie la cei din Mediag.al
'
'
. S.
piarijtii
ln Gloj.
la ll7g,
in urmi
-inlrigilor
gi sub presiunea
alacurilor,
Papa crement ar xrv'rea-
lzas'-\zzil'
""luprirrt
ordinur lezui-
gilor' Desfiinlarea
ror.a fost o r;;'ioi;2,
atar penrru
caroti-
cism, lnigenere,
c6t gi.pentru
.urofi.i*uiiin
Transilvania,
unde
ei aveau institulii infloriioare,
mai ,ler'iJ'Clui,
*:jt:'
ji:#*:i.:i:"Y,':$'uu*',X'',,'J:;lf
ffi ;,f.l'#l
(r579- I 773).
ln institutele lor-ltrduvite
lin
Ctuj, Maria Terezia a agezat ta
1776 pe Piarigti, cari au conrinuat
.oiuitiiu"
.urturartr
a tezuiliror.ss)
provincialul
Sigismund
Orosz a ales Ooulzeci
de
piarigli
pen_
tru cotegiut din Ctuj tn frunte cu rectorut-glfrn
ealfy..
-i;Lf,;6"
sotemntr a p{rinfilor
a avut loc tn tuna-d.fq!r,!rfi.
tZ76:ln pre-
zenla unei asistenle numeroase
;i
alese.
huirorof
pfllya
cuiaceast{
ocaziune a
linut
o cuvrnrare
caiduroase
fiin .rr. a c'gtigat toare
sufletele.6{)
. ._,.
:;
r
., ,
,, . ,
-.-
-""
----:_ ....-=.r---1 ._:
. _
,t'+,ifr:;:4iilr:ll**"#'u:"airn',liesil;f i,.*'*"?J,,Lqj
ffN
r)
lblrtn, p.9,0.ffi
'"'t'i"
'
'
::::::';"''
' *
''--'-t'';'"''
--l
39
In Clui Piarigtii s'au agezat ln trei clldiri': a) ln convictul
nemegilor (Convictus nobilium), adictr ln mtrnlstirea de azi; b)
in seminarut S.f. losif (B6thory'6psr)
9i
c) ln vechea chinovie a
lezuililor, care era pe locul Universitllii de azi.
'Duptr
ce s'at araniat definitiv, numaidecst
ii'au
lnceput acti'
vitatea pedagogictr qi didactictr, care ln Clui a fost multilaterall.
Institutut-din Cluj avea un curs superior (academie), unde
Piarigtii au predat filosofia gi teologia ;
un curs secundar, anume
un girnariu cu cinc{ clase, tot cu profesori piarigti, qi o gcoall
prirnare. Au condus un convict qi un seminar, iar mai ttrziu li glsig
'
la lngrijilori ai unui observaloriu gi ca directori ai unei lipografii'E!)
-Piarigtii
au lucrat neslingherili ln aceste institute p6nl ln
domnia lui losif al ll.lea (1780-90). Activitatea lor a dat roade
bogate. Etevii se inmulfeau. c6nd erau lnstr ln toiul activittrlii
lor] capriciosul imptrrat'a desfiinfat, la 1785, convictul nemeqilor
gi seminarul Sf. Iosif.80) Aceste
-doutr
ageztrminte educalive
- *!:-
veau inctr din limpul iezuilitor ca internate pentru elevi gl stu;
denli gi erau foarte populate. Desfiinlarea tor a fost o-mare.lovl-
' :
ture pentru Piarlqti.
-ScizSnd
irumlrul elevilor, o parte din plrinlit
"
'
''
piarigii a ptrrlsit Cluiul, rimtntnd numai profesorii gimnaziului
9i
ai aiaOemiel Aceasla la 1787'a luat numele'de ,liceu
academic",
ln fond lnstr a rtrmas tol o gcoaltr superioartr cu faculttrli de filo--
sofie, drept gi chiar gi,cu o facultate de medicinl. ta
1eryJ1-3"
funclionat gi un Romtn, hnume loan MolnAr:Piuariu
(1749
-1815)
ca profesor de oculisticd.sT)
.Doctorul
MotnAr-Piuariu a fost ,primul
qnedic tilrat
-
gi
lnctr specialist de seamtr
-
de nilionalitate romtntr gi cel din-
tiiu Rb mtn, care a devenit-prof esorunivertitar la Cluj,ll$!qdr!!e--
-
secundare
6i
le-a flcut tot aici, dar pe cind instilutul era sub,'
conducerea lezuililor. A lnvtrfat medicina la Viena gi ctnd tt6 16-
'.
,--lors,lnJar!,11u_
-qugr!_t
medic al regimentului,I rominesc de gfl-.-'.-=-.3{,;',.
niceii ain silii. epoi a iunClioriai qi tn Siuiu.
.
-,
9) Dr.'CYdrgY, o' c.
P.32.
,
's)-A-kegyest
kolozsvAri t6gimn. Ert, l$7-98' p' 93'
,
-
:
--."--. - -"'''!
- =-
oet lbidemi.p. 2 9i Dr. Oydrgy, o. c. p. 48'
'i';
--- -
-"
-.9iY*"g$i,cva-4qnr9^&an.Molnir, p.5@-?0, Cf.
ti
Dr' Bologe, " -: ' ".":',:
-loan Molnlr-Piuariu, p.8-10.
-
4l
40
deveni*
vestit
Ei'stimat
prin vindecarea bolilor de ochi' La 1786'
;;;;;il
cont.' Petre doursv din
.V1e.1a'^dorea
str fie operat la
ochi de citre doctorul
-Ioan'Molnir'e')
Clnd Leopold
al ll'lea
(1790-92) a instituit ttttOit de oftalmologie
la facultatba
de me-
:.,..n;#ct"i
rt'r"r"atlnuuJo
ru numit lrofesor
de oculistictr'0r)
Astfel el veni ln contact
-Ji"ct
to plrinlii pidrigti sub ingriiirea
.trroru ,. afla acuin inslitutul 'din
Cluj'
""'"''D;;';oait"a
tui losif at ll-tea
pJarigtii
au reluat conduce-
,." .l-,tiuiui
gi a seiin"tutui'
Activitatea
lor deveni tot mai
."i"s."ra
qi apreciaia'
Este interesarll
penlru'popularitatea-lor
"
i.ti."r;'Oin
tZgg. Din aceasta afltrm ci mulli dintre Ardeleni
;ilil*'iA.""
t.to"cerii lezuililor' Aceasttr idee instr nu s'a
p","i-iJr",
tiino.e lezuilii erau desfiinlali'
"Dealtmintrelea
-
zice scrisoarea
-
ntci n'avem nevoie de acest ordin' fiindctr sunt
"i.i
* i"."f lor Piarigtiicei eruditigiblinzi"'e2)
Aceste cuvinte..tdl'
;;r;t;iirt;
pubticl iare a fost ,ui1u*ita cu activitatea
PiariEtilor. .
-----tnrtitutui
Oin Ciui a atras qi pe Romini
ln acest focar de
inuatat*,i.-iu ;;;g;'
qi sistem dL,invaltrment
in Clui se apli-
cau acelea
.care'erau
in vigoare qi iri plelalte'gcoli
piariste-
'""
""di*ri."i"r
";i
t5t itt
9 -f'-ltri
de limbi' de gtil de cla-
ritate,"a
iormultrrii ideilir
gi chiai-ilt oarecare frumosele' Realis'
rut geogrrtic
(foarte reOus;
9i
aritmetic'geomelric
(cu tendinle
foarte
practice), ltrsa ctmp lirg'desvoltirii
formale-lingvistice'
Pro-
;;;;;;;
;t"fincercattr;
'1i
ll"sa timp-liber
meditaliunii
proprii a
scotarilor. medita[ie rnaiumqta
Oe modul de propunere obligator' '
o'"'''i';ti;t;r,i;'oe
gcoatl inlrl Laztrr ln toamna anului 1798;
Si
unu;;"in l.oufu-tJtuno'catolicd
din Clui' condusi
de cilugirii
piariqti;
fcoall
bunl '98)
'-"'eruii.
tnnerutui bneorgtre
Lazht au avut mare influenll
prof.*iii.nt.ric
Kotbs.Ei Raof Oeg6: cel dintiiu ia fost
pro-
i.*r-o"tiilototie
qf eCtetrcd, ia1 aJ doileq.de matemalici 9i
astro-
nomie. Aceqtia i'au d"ai infdite lndrumtrri bune' serioase
qi dura-
fiel
i"t ii t.
ooa!e-.aJ{b{-
meritul cd Lazlr a d:venit
mateme-
tician
qi lilosof'o)
' '
----*iLop"q,:tnioit;tii,
-p'
567-69 9i
Doctorul loan Piuariu'
p' 9' Qf' li
Dr, Bolirga' Date uoui' P-l'
erJ
Yerees, o, c, p. 570'
E) Macvar Kurir, l?90, P'
t4?9-80'
*i
e-dda!5uti4:AieorcbeJ.azrr,
p' ttl
.145'
,tj
nogdan:Ouicl,.Gheorghe
Lazlr, p' l7ll5l'
-
-,..::t--:l
'i1:;;:;'1'
,;
;
,Liceul
Piarigtilor'era
plin de Romini"
Oheorghe
Lazlr avea
cu cine sf, grtriascr t"#;;;;
ottp"
t
tl11ile
Rominilor'
Ei erau
din solnoc,
Dobica,
ff!":l;;
i;;dr,
.chioar,
F6strraf,
zdrand,
Hunedoara,
din lot ilJ;il;:' '
i;t-tato
.Lazir
intra ln gcoalr
(1798), ta filosofie
d;;:;';atru'nomani;in
anul urmtrtor
nu-
Lerui to, se lndoi' eit'
ti*pf,-t''tintu"
'i
pubtice lista tuturor
Rominilor
cari au i"'aitt'it"tlti
littu binefditrtor
Rominilor"Jb)
La l?e8
""
lgJ";;;;
"
*piint'
tot oraeul
flcind
pagube
considerabile li
in inttituitl
pittiltt'
lntre
aceste era 9i
observa'
ilili,;.i;i,t'd'IJii':';'.'"tff
"f
"'"':f
';;:,'"tt;lilirt;tll
';::n"i"ff ;::li#li'.*'..l'J":|ffi :;*'J"1"^'r1;",'0,fi .li::
necesare Ei
a tlcut e'"pir,T{iflT"Lluotservatoriul
a funcfio'
"u'B"lx*1';:::,,t"'i'jil'ilff
it'i"'":!i'-inouadirecliepentru
activitatea
Piarigtilor
;il it"i'
t'nt"
'qt'atintele
culturale
moqte'
nite dela lezuili era
ul"i'ffi'* . fFt
le-zuiti
dirccliunea
acestei
tipografii
a rost tncrJiinftii'ei"igtilor'
cari au condus'o'pdntr
la
1846. Aci s'au tparit'iolt;
J;t'n'dtdactice
pentru qcolile romano'
catorice.di.n.;:illffi
:;il,S,"[,,f
,',?tf ;'31"11::::::::,
nou eraq
il,i'?,lilt:
;"i'"ilHi"l'.'""'.Ji;.,;.
a inspectat
roate
institutele
catolice
;;;
ionouttttt
Piaristilor'rE)
Ediri.iur
gi'il'i''irii;;i;;l"qiti
i1727)
cu timpul
a ln-
ceout sf, se preuuqel"sJ"ptnitu
aceasta
-Piaristii
la 1817 au pus
la cale zidirea
'dil;;i;i
uttoul'
tu" se afl6 si azi tn fata Univer'
sittrlii. Deoarttt
r"' t'raii
"lt*iotloi:-
q:
mutirnaterial'-pi
scopul
---
,
;
Arexandru
Rudnav fi gfi
:it]:;^:":1"#:ii:Te,l#ilfi:.::X
'' Alexanqru
nusrroJ \'-'-
"
pietrele ei str se -.claoeat
.
:'-
M[nrrturul
Cluiului
gi a dispus
ca d-rn-l
1_noutloca9.Zidirelj:1::l'l.1l1'-'^'jl;l'l.,inaintaEi+itlsocii
#t -
nOut-l99aq'
li{itea
s'it lertttttror
''
''-.ii
ior inaintagi. ii
'6
sdcie'
f
,
,
"--l
piarirtt au moetenit
1.t. ::._1H:,t"inJ[il':tl];.*
l,- tate religioatt E'"ii'tt:
Congregaliunea
Mariantr'
Aceasta
avea
j.-
ea
siop
prin'Jy"J"y-{
ytl:1",:::';,1Tl""L
Tll;;;:ln;,
----e6,Bocds.;Po'trPh-'.":cl:,,,1-t'jlal;liil'ft
i"ll.ii,t{iAg1gt
-*iiliiHli[lr_#
ii!:][t:x;ffi
sfri"i.i,,,il!!:,:::L:?,."1',..f rflT,T; condus.o
cu multtr-rivna
p:na'fa
il_Si,
In prima jumdtate.a
u.r.riui
.llix-r..
vieafa lor sh scurs tn linigte;
numai
migcirile
ililt* il",;og
i-au sititsisuspende
inqlliminlul
penlru
o
^scurll
durall.
BuJurii mici, inlerne,
au mai inviorat
din cAnd tl..:Uno
"i.a.
,iiiiIr,
ouignuita
a ptrrinlitor.
Anur tg50 a adus.mari
t.riirurriin'istoria piaristiror
din crui. Liceut academic
s,a desfiini;.
;;;;;
facurratea
de fitosofie
a incetat,
facultatea
ae
.orept
stru,ri"i.'s,uiu,
iar facultatea
de medicintr
a mai dtrinuit
,i,U nrr.i.
lOe'institut
chirurgicat pntr la 1872,
cdnd s,a contopit
.u Uni*rriltea
actuale,
lnfiinlattr
ln acest an de statut
magiriar.rc)
In ;;'desfiinftrii
s,a rupl gi Iegtrlura
Piariglilor
cu..aceast{
gcoall
sup.noara,
unde ei preda-
;T1,["..,1j,:l
ftrcurrdtii
rirosoriJe,
isio,i#
rirorori,
si srinfere ma.
Oimnaziut
s'a preflcut
ln liceu cu
g
ctase.ro)
Sttrpinirea austriac{
a schimbat
,i
progr.*u
,rrl,,f.J.
ln truntea
instructiunii
a stat contele Leon-Thu4
.rru ,lrpuri,uro,
gcolilor
ardetene dispoziliunile
din
"Organis.tion,
enlrirrfi-
,,,,
fJ:;:'Tffi$:t::'r
piarisr
ciir ti,;
si.,l deschis porfire
rn
llyi;i::.ffi;;;i,'::
jfi1i,i,::::il1'Tf
,:i
jr"l,.itl.l
aceeasi
citdurtr
.. *rr1,lrll,1
!,
i*A'":;rd
Francisc
tosif I a vizitar inst*utut,
a remas.mulfumit,
irill iiss guvernut
a tiudat corpul didactic pentru
rpri*riu
nih.rita','iourui
program.r)
Imptrratur
Ei
guvernur
ru rort rnuilurit,,
or. n,au fost rnur-
lumili
prrinrii
piarisri.
Motivut
";;;'rdilt
rof-a-fosr
chesriunea convictului
gi a seminarutui^
Aceste
io"l
inrrirute
nu s,au putut
fffi:':;::,";11*:'j'i *1-!r,'.nil;
il" ocupa,e
,nctr din
r".ii;
il:;;:'fi""*'
'"*ff
'.0ffii.;..",lilii#.;i b. tiip"r I"i
r
prin
compterar*.,s_i1n3".i,l"i
;-;;*'il
8 crase nu s,a rer- r*
"*"t*ea,inyiriturui'piai.t."
tr"
"ii
din inifiariva
noro-
il, 3"-ffiHll"'*T:litoti;n
EH', r8o7-e8, p.82.
ffi
[,lHTl
;'3##;..fiT:f"':'ffi1196"fliem,
p. r0
ei urm.
43
coastr a. ptrrinlilor
a tuat fiinltr gcoata de muzictr, debutdnd
cu
succe! la serbtrrile gcotare.t6)
. -:.La
lSOq duptr mai multe tncerclii,
piarisfd
Carol'
patzer-
a lnfiinldt societarea. tlerartr a erevitor. b.;ili-;.il;fi
;ffi;
::,_.r:: :lTlutui.estetic,
oratoric
Ai.practic,
qi tnOe*nrrea
ili;;
spre cercerari independente
ln domeniul titerar gi gliinfific.r).
Terminlnd
cu aceste reforme interne au cerut evacuarea con.
viclului gi a seminar"fl^
p"tl. sttrruinlete energice
"1.
.pir.opu-
lui Mihait
foqarassy
(t864_82)
cete doutr inslitute ,,ru A.rJf,J,
ln anii
.gcotari
t866*62 qi t86?_68 sub direcfiun.;l;rg*-"-
La 15 ocromvrie rg76 s'a lnregisrrat un eveniment
rnsemnar
ln istoria Piarigtitor din Ctuj. La aceisttr dattr ei ; il;;il:
nirea a t00 de ani dela venirea lor in Cluj.
Jub'eur ientenarutui s'a desftrguraiticaorut
unei serurri.
gi
au fost feticitalidin toare prrrire Trinsilvaniei prin
oae il;;;i;;;
unguregti. La serbare au tuat parte toate autoiitatile
bi;;;i;;il; :;
p,ublice,
fdr{ deosebire de neam gi confesiune.*j
'--
-'l- '--t- t'
In ziua serbtrrii sla cel6brai o slujbtr solemnl, dupl care a
urmal un
lanchet.
In timpul ,.s.i ,'"u'rortii mai illb;;;d;
prin care slu subliniat meritele ptrrinfilor.
.cuvinrele
erogioase rosrite cu ocaziunea aniversrrii au dat un
iT Tb:19
activitrlii gcotare piariste. programa
anatitictr, treclnd
pnn penoda
lncerctrrilor,
s'a cristalizat gi s,a fixat oe catre stai
aga, lnctt aceasta nu-i mai preocupa p" iii.iriti. Au observat lnstr
ctr elevii strraci se isbesc de mari. greuuli
f. p..ui.r*
;#i;;
didactice. Pentru aceasta-.directorur'I-uriu
valoa i tnfiinfat ra r'gg3
Societalea de-ajutorare.ry)-*- .,_
-
-__:_':_t_'_:_
"o'
,,,1..
_j_, lTattd
societate a stat de atunci la.dispozifia gcotarifoisa-
raci, cari veieau cu rn*edere ra instilutur
;irrir,,:;iiri;"ii..i."
1---;9.utit1nu-
numai de chetluetite .erfir*, .i
il;;ra;d;JTi
, ?!l rinrii nia-r^;!
^t ^..
-
^:
..:
'
^p_rrinJii
piariEii
s'au mai ingrijit ca etevii tor str:ribr rd t"-
^,...
.
l.t1n1,_$-, :
bibtiotectr buntr pentru
tectura particutart.
$tiau
_. _
-to::*
blne ce cifirea ctrfitor contribue ta comptitarea,gi_aprofun._
or) tbtdeo, p. ffO;ita
..
-_.r*_.-i_,_-_,
-:.--_ ._.
- '
-:..'
,
. - _: -;:-_)__+;-i1
1r
, -
44
darea cunogtinlelor ctgtigate in gcoaltr. Pentru aceasla au fbrmat
o biblioteci a elevilor la 1896 din rtrmtrgilele bibliolecilor convic-
tului gi ale seririnarului.rr)
Dar gi plrinlii piarigri aveau o bibliolect profesorall (ticeattr),
care a fost lmbogtrlittr ln mod sistematic.
' 'Presligiul
ce l-a cigiigat institutul piarist din Ctuj ln seco.
lul al XIX-lea a crescut mereu gi in secotul nostru. Numtrrul ele-
vilor era in continutr creglere, aga lncdt Piarigtii au fost silifi sI
infiinleze clase paralele.
Duptr originea etnictr elevii se recrutau din toate naliunile'
Transilvaniei. Pe l8ngtr Unguri, cei mai mul1i erau Romini. Pentru
aceasta a zis ptrrintele llie Dtrianu, la 19t0, lnlr'o conferinf{ ctr:'
,Pe
mulfi de ai nogtri i-au ctrltruzit pe ctrrarile
Etiinfelor"
cllugtrrii
piarigti din CIuj.rt2)
ln cadrul gcolii gi sub conducerea inleleapltr a plrinlilor gi
ln acest veac funclioneaztr societdlile lnfiinlate ln secotul trecut,
iar dela l9l4 gi Congregaliunea Mariantr.
'
'In
cursul rtrsboiului mondial activitatea qcolartr nu lnceteaztr.
Rlsboiul a produs schimbiri numai ln durafa sludiilor.
Itt aceste timpuri de grele lncerctrri Piarigtii au pus in ser-
viciul
,Crucii Rogii' societtrlile elevilor, care au luat parte activtr
la toate migctrrile de binefacere.
.gu
ftrcut colecte, au organizat
echipe de satvare gi de lucru, au aranjat concerte.-
Prin urmare Piarigtii ln lot
.cursul
rlsboiului au contribuit la
alinarea durerilor
$i la ufurarea greuttrlilor.rta)
Rolul cuttural ce l-au implinit Piarigtii din Cluj pAntr ta 1918,
ni-l dovedesc generaliile acelea, care au crescut ln atmosfefa lor
religioastr gi gliinlificl gi care, iegind cu idealuri strntrtoase din zidu-
rile lmbtrtrinite ale liceului, au devenit indrumtrtorii vielii intelec-
ventat toate clasele in Cluj, tot aici au procurat gtiinfa de carte:'
vrbdnicul istoric..Gheorghe
$incai,
gi Petru Maior, filologul neobo-
sit al
$coalei
Laliniste. ln Clui la liceul Piarigtilor gi'a ficut
':
u9l
4
tegret.'kotozsviri f6gimn. Ert., t897-98. p. l$.
=
ur)
Ibidem, p. 122-lB.
.45
sludiile doctorul Vasile Pop (l?89-1842), bare a fost
;un
deschi-
ztrtor de. drumuri ln trei direclii aga dp deosebite: bibliograf, au-
tor medical gi folcloristo.ttrl Mai pomenesc pe
,regele
munlilor4
Avram lancu-l(t424-1872), fruntaEul lnfltrctrrat al Romilnilor ar-
deteni ln migctrrile nalionale din 1848, care
,gl'a
lnceput lnvSfl-
lura la gcoala din Cimpeni, spre .8 continua ln Zlatna de unde
trecu la Cluj ln vestitul ticeu catolic qi in facultatea de drept.'rt6)
Tot aci a invdlat episcopul ortodox Vasile Mogarto)
$.a.
(De vtrzut
tista dela Anexa Nrul 3.)
Trebue str artrt aci c[ D-l profesor O. Ohibu esle de ptrrere
ctr atmosfera aceslui liceu n'a fost bineftrctrloare Romlnilor.ll?)
lncheiAnd acest capitol putem trage concluzia ctr Piarigtii au
jucat un rol lnsemnal ln istoria culturald a Transilvaniei. Inslilu'
tele lor din Bislri{a, Carei, Sighet, Mediag
9i
din Cluj au fost
cenlre de rtrspindire a.cullurei gi a gliinfei.
Activitatea tor educativtr gi didactictr a fost-qpreciat{ de toate
naliunile din Transilvinia, care gi'au trimii cu lncredeJe
.copiii
t1
gcolile lor.
t
rrb)
Lupas, Avram lancu, p. 15, 30. Despre.Romtnil ma-i-de.Beami,
cari au liecvrintii liceut piarist,'a'fecut un mic siudiu Dr.Bitan-Aloloz$Ari
-r6m.
kath. tdgimn. tzereie, tn'revista
'J6barAt",-iar-d-esp1e-
.gaqqii:mriln-
aemnag, tn gEnere, a scris'Dr. Gy6rg'-o. c
n.52aJ{.-'-
-r-
".^l
: .
116)
Lupag, C6teva inlormaliuni privitoare la V..- Moga, p,
il7 d
urm.
ul
fiuglea, Doctorul Vasile Pop, p. 86
-88.
-
. lu)
Diiaou,.Saronul V. L.
popp,
p.320.
-
-:1r):A-teg5reqt-*otozsvAri{6gimn.
f,rt;'1911-15, p. 15, l?, 71, 1915-16,
p. iru
tr.urn|"'_:- :-*'
'.' '
-"*---t'..
:
.-.
. ._:_ .
-
''--
;
li.
:+-
Ji{*.
u!),Chibu, .Crtoticismul lngureeg-p. J55.
C A P I T O L U L III.
Piarigtii in capitala Olteniei.
l, frntecendenfele agezirii in Craioua.
Pdrinlii piarigti fusesertr de mult cunosculi in Transilvania,
clnd ei s'au ivit in Oltenia spre a lua parte la ofensiva catolictr,
lncepultr .de Austriaci
Aparilid lor ln Oltenia coincide cu ocupalia austriactr (1718:'
1739)
Ei
cu domnia a treia a tui Constantin Mavrocordat ln Mun-
tenia (1735-41).
Multe evenimenle istorice au precedat gi au favorizat ageza-
rea lor ln capitala Olteniei.
.
Prin Diploma Leopoldiantrt) din lanuarie 1691, Transitvania
ajunse sub sliptnirea Auslriacilor. Dreptul de sttrptnire fu recu.
noscut gi . prin pacea dela Carlovtrl (t699). Insuflelittr de acest
Eucces, dorinla de cucerire gi expansiune a Austriei nu mai pulu
fi ast$mptrrati. Succesele
.militare
- oblinute de ea ln luptele cu
Turcii au gi ajutat-o str-Ei ducl, mtcar vremelnic, la lndeplinire o _
parte din aspiriliunile ei. Unut din
telurile
imediate ale potiticei
.47
de Banal, gi Ollenia. Cu. anexarea ei la posesiunile imperiale, se
deschide un nou capitol atit in istoria Olleniei, cAt gi in istoria
Piarigtilor.
.
Dinaslia habsburgictr este cunoscuttr in istoria universall ca
o dinastie devotattr iatolicismutui. In rtrsboiul retigios de 30 de
ani Habsburgii au fost aceia, cari au aptrrat prestigiul
'bisericii
calolice. Ei rtrmasertr in tot cursul istoriei calolici lnfocali, intran'
sigenli qi stlpinili de ideea str propage catolicismul oriunde
;i-ar
fi pus ei piciorul.
r
Aceastl idee de ordin religios'polilic nu putea fi sctrpali din
vedere la ocuparea unui nou teritoriu, mai ales ctnd se observase
ctr starea bisericii ortodoxe ln acel timp nu era tocmai strllucittr.r)
.
Austrihcii profitAnd de situalia morall, duptr ocuparea Olte-
niei au vrut si transforme vieata ei repede
9i
radical.
Se intreprind o serie lntreagtr de reforme de-ordin admini-
straliv, bisericesc
Ei
de ordin pedagogic.a) lnlre-
4llele
se-ln-cgar9tr
o lnlindere a calolicismului, care isbulise ln mod parlial ln Tran'
silvania prin aclut Unirii dela 1700.
"Se
pltrnuegte zidire'a mai
mullor biserici catotice, infiinlirea de gcoti germano-catolice, a unui
seminar pentru formarea de preoli precum gi orinduirea unui
.
episcop catotic la R6mnicu.6)
Degi reformele bisericegti-pedagogice nu s'au putut realiza
integral din cauza retragerii Austriacilor la 1739, lolugi agezarea
ordinului piarist ln cenlrul Olteniei, trebue considerattr ga o reali-
zare partialtr din aceste reforme. Austriacii probabil de
.aceea
i'au
agezat pe Piarigti ln Craiova, ca
.
lransformarea vielii
Forale Si
propagarea doctrinelor catolice str se lnceaptr ln cenlrul Olteniei,
-iar
duptr' ce procesul -de'{ransf orm are- ar,Ji-dat- fetqllalg-
vtrdite,
'la-..-
i-ar li ,stabilit
qi la alte plrli ale Olteniei.
,, Credinta catolictr a fost cunoscuttr
5i
lnalnte de- venirea
Auslriacilor
.9i
a .Piarigtilor ln Oltenia. Da1_,c!t-t9!!e
':?roPgganda
ce s'a flcut'de clluglrii misionari, CraiovaTil-rnaijzolat-Ipdnd --
._--
ln veacul al XVIt-tea. In acest veac se pomenegte. de
'r1-l"ta.anoslo-
-*{
I
Xenopol,-lst. Rom., lX,
P.
65.
n'filrCg[r-ilaterisl,
p. lll
18
licl ln Muntenia a episcopului din Sofia, Petru Bogdan Bacaici,
Franciscan observant, care duptr ce a culreerat
fara
Romineasctr'
a trimis un raport la Roma despre cele aflate gi vtrzute' Rapor-
tul datat din 1640 relevtr ctr la craiova a dat de nigte
nnegustori
raguzani gi bulgari calolici, cari flctnd comert cu diferite mirfuri,
se adunau regutat ln fiecare zi de Vineri la Tlrgul Mare al ora'
gului.o Bucuros de aceaste descoperire, le a
tinut
o sluib{ ln casa
unui RomAn, Prieten
cu ei.o)
EpiscopulBacgiciavrutslridiceobiserictrpentrucatolicii
din Criiova, dar planul lui nu s'a realizat dec6t numai pe la sf6r.
gitul veacului, cand o mullime de Bulgari s'a refugiat la Craiova
in urrr rtrscoalei neisbutite din 1688. Aceqli Bulgari calolici, nu-
mi[i qi Pautichieni, au fost primili cu dragoste de bogatul qi ves-
titul bomn al Munleniei, Constantin Br6ncoveanu (1688-1714)' '
care li colonizeaztr in Ollenia.
'Acei
cari s'au aqezat ln Craiova
au zidit o biserictr gi o mlntrslire pentru preotii franciscani, venili
cu ei la 1689.?)
Numdrul catolicilor in Craiova spori duptr anul l7l8 cu alli
colonigti bulgari gi emigrali, iar prin inaugurarea stSpanirii austri-
ace gi cu armata
9i
cu funclionarii imperiali.
-Se'lncepe
o vieall catolictr'hai accentuald' Pentru aceaslal
in primut ranA treUuii ca noul sttrplnitor str se lngrijeasctr de
'preo1i.
Administralia localtr lnci din l7l9 a luat dispozilii pentru
intreiinerea
preotuiui catolic din Craiova, numit George Reister.s)
.
Se lgcepu gi desftrqurarea programului cultural la care primul
.imbold
1 diduri chiar Rominii. Pentru a se inilla'o noul
lcoall
olteanf,, se adunartr in sobor, la 29 Noemvrie 1719, in ctrmtrile
49
neascl, alta latineasctr.
$coala
rom6neascf, str fie la Rtmnic sub
ingtiiit . episcopului, mlntrstirilor
qi popilor: cheltuelile
pentru
i.l.liiii copiii'*raii
st fie dela dingii,'iar cea latineasctr str fie
t" Ct.d; igr griia'administraliei,
a boerilor
gi a proviqcie-i' cari
se vor ingriji Ie
-toate
cele de nevoe
pentru
$coala
8ceia..|!0)
'
' Oeta'-iZtg una dintre
preocuplrile de c{petenie'ale-
guvernu'
lui austriac era chestiunea bisericeasbtr
qi gcolard. ln actele, q_{gi1
nistragei locale gi in ordinelc imptrrtrteqti
foarte des ne lnlilnigt
cu aceasttr chestiune, '
^ --
".
'
.:'
'
rl.,:!'rJ
" , La l72l lmplrilul lnslrcineaztr o delegatiunq:l re:e.n:4m?qi
lul populaliunii
,gi
cu impirlirea impozitelor tn Qltepia".Ageptf
Oetegaliune duptr executaria ordinului, redacteaztr'un
p.rglgggl'lP
.rr.:piopun. i[ se infiinleze doutr gcoli ln
91f"11'?
- ::rL, :"
La 1727, lmptrratul icordt mai multe privilegii Bulgarilor.ca-
tolici din craiova, Rimnic
qi Brldiceni, admilandu'le intre altele,
'str-ii
facl biserici gi gcoli't2) i' ' , ,, ,,'
,
'
| ,
Ordinut
din 2i Aprilie iT29, tri*ir bafondtri Un.dlet din.J1a.1-
iilvania in chestiunea organizlrii unei mai 'bune'administraliuni
ln
:-,.l-
-' -
..'*
'.,.4
.,--
,:;
.
.neral al lrupelor lmplrltegti din Transilvania gi Oltenia
'gi .direqtor
,r., suDerior al olteniei.- wallis, care a tndeplinit
J,,ani
aceastd fuhc-
a, liunerl),
deveni un mare protector al ideii$cofii;piariste,.;penhu
':i':r
i cf.ei reatizare lncepu iratativele cu Nicolae,Stanislavici'
epis',
coput calolic de NicoPol.
A rominiai magyar telepek,
P.
30. Cf. qi Hering,
-l,lgttO;
l....ffi*uzaki, vl, p. 339-341 ; Cf. 9i
torga, Islr
!nv-r 1om,
p' 82-83'
il|ffi f#if
iXl'r8zli":,',8ninui.o1,1suLi1e_._uJ'lis_l'tg$,,#i:
'
-
-,1 u)
Hurmuzaki, VI, P'
406-407.
rl
Y,eSrlgqq
o. c. p. 149.
.50
Anume la purerea in aplicare a programului religios gi gco-
lar, Auslriacii s'au- folosit gi de Stanislavici, care a fost ciluglr
franciscan, apoi a ajuns episcop de Nicopol gi adminisirator
apostotii bl
Tlrii
Rom6negti, iai pe urmtr episcbp gi comite at
Cenadului.rb) El lqi lrlgea obirqia din acei
paulichieni,
cari au
locuit ln mase compabte pe malul bulgtrresc al Duntrrii gi cari prin
veacul al XVll-lea au fost converlili la calolicisrn.ro) A murit la
2? Aprilie 1750 la Timigoara.r?) A desftrgurat o vie activitate pentru
rtrspdndirea catoiicismului in Oltenia gia suslinut acliunea gcotartr
a Piarigtilor la Craiova.
Nicolae Stanislavici, ca str nu rtrm8ntr mai pre
ios,
dec6t
preolii romtni, cari inctr din l?lg cerusertr o gcoaltr latintr gi dectt
funcfionarii imperiali, cari la l72l recomandasertr gcoli, aftanC la
t729 intenliunele imptrratului cu referire la
piariEti,
gtrsi gi el de
cuviinltr str facl propuneri penlru lnfiinlarea gcolilor qi pentru pro-
'
movarea cultului catotic in Oltenia.
Propunerile tui Stanislavici se gtrsesc ln aclut imperial, dat
la 3l Maftie 1731, din care desprindem urmtrtoarete:
Credinla catolictr din Oltenia fiind foarte lnapoialtr, se cere
zidirea unei biserici noutr in Craiova, fiindc{ acoto sunt qi locui-
tori calolici a ctrror biserictr de 'lemn nu cuprinde declt, 200
de persoane gi aslfel mutli nu pot asista ta serviciul divin.
E[ solitictr gi lnfiinf'area unor gcoli germano-laline, care vor
'
introduct lineretul locului ln lucrurile spiiituale,- in
Etiinld
gi in
.bunele
moravuri. Mai cere fundarea unui seminar mic peniru-for.
'
marea.clerului.
Penlru supravegherea institutelor aminlite ar fi fost de dorit
'
.
instalarea unei episcopii -catolice, ori- transferarea episcopiei din
'i, NiCopol ln Oltenia spre a se pune mai multtr ordine gi disciplind
:',.:
ln chestiunile bisericegti.
:
5l
lung raporl, care cuprindea cAteva informaliuni pretioase gi de.
spre Piadgli.
El arattr ctr ziderea unei biserici
'catolice,
precum gi ,lnfiin-
larea
gcotilor
lermano-latine
gi a seminarutui nu se pot executa
,
,;, pe lpcul care era ln posesiunea Franciscanilor.
'Pentru
organizarea gcolilor recomandI, .ca cea mai buntr se
-
lufie, apzarea ptrrinlilor piariqti, dinire cari deocamdaltr ar fi fost
deajuns un superior pltrtit cu 300 de florini, trei preofi gi un laic
cu ctte 150 de floqjni. Penlru lntrelinerea lor ar fi fosl nevoie
de un teren care str aductr un venit anual de 900 de florini. Pentru
regedinta gi gcoala lor nu s'a gtrsit un loc mai polrivit, dectt casa unui
anuhe Nicolae Patertso), care era situattr ln cel mai strntrtos loc.
Pregedintele, administraliunii artrtase, intru'un raport anterior, prelul
casei gi sumele necesare penlru lnzestrarea ei, precum
Ei
pentru
edificarea bisgricii noutr,
:
Astfel Craiova ar fi avut doul biserici catolice,- dintre care
biserica parohialtr trebuia ltrsattr in mtna- Frandiscanitcir, deoarece
ei cunoqteau gi limba germantr gi limba
ltrrii,
iar Piarjgtii ar fi
,
Raportul continutr prin expunerea conflictului dintre Francis.
cani gi Bulgari pentru biserica gi mtrntrstirea existenttr. Ariume
Bulgarii revEndicau cele doutr clldiri pe motivul ctr .ete au fost
ftrcute de ei, iar Franciscanii, se agezari ln ele numai pe limpul
Ei
cu invoiala generalului Steinwille. ln consecinp Bulgarii cerurtr
sI li ee refuze Franciscanilor orice pretenliuni asupra cltrdirilor. In
aceasttr lncurctrturtr Wallis puse lnirebarea cine str ridice biserica
noui: Franciscanii ori Bulgarii? El socotea ctr biserica ar lrebui
_ . _ _=
q! fig z!d!!{
{e_ fqa4giscryi
in colaborare cu Piarigtii.
i
Infiinlarea unei episcopiicaioiiie pelmanente'duFl-Ordreree--
:
lui.Wallis lnctr nu era actuattr.re) .,- .
-'-
:',
:
lTot ln vederea lntiririi vielii calolice din Oltenia, Stanisii-'..:l-::r
-1ffikdae
Pater'&a un funclionar fiscal avAnd iot rnsimnaijnfir--
-
pul ocupaliunii auslriace. In actel.e lmpirtrtegti se pomenegie
-adeseorl
sub
torma: ,Der bekannte. Pater Mikl6s oder Nicolaus Pater." .Dupi rercetarea
documentelor mtrnistirilor, el arlta lntr'un memoriu imen$ld renituri ile.
- ,:-
--:.. -
6)
A tenr:iiilri r. k. f6gimu. Ert,, t890-9t, p. 32.
'',- ..
.sJ,Rev. CaL, l. p..51.
,
'
I lorga, Studli
9i
Doc., l-ll, p. 26g.
@tpqlz-4l1..Cf.
qi Hering, o. c. p.8.
52
Dac[ lnsf,
pentru contele Wallis nu e11 actYals].{11t4:1
uplr*-pii.Jii.i
rn Oltenia,
t: t
fott-?tyt1,1"",:'"^t:.t:t:
"'fr:
;H;i':J;'."-i"'ui""'i'a'1':":']lL,'1;:ll"3'?:f ;'*:
ffi;
;ilit;-;i;uu
,a aranieze mai lnriiu chestiunea bise-
riceasctr.
La 20 octomvrie
l73l tmptrratul_rtrspltrte|te
seryiciile aduse
tn priTniJ Ji,ii"i'-i""i
;'
a*{
to:i'1-u',ii",numindu-I
epi'
ffi
;1" ;ffi ;, ;i; 6 il
l,
c^u
gri
n su1 i1s,gy:"':j
-i:,:,i:*ll
"1
ffi ffi;;i-.o'."
ii
"
s!. p.cLm.vr
"
1",?
-1:l::
:
"*J''j
"11:
*i. .att superiorul mtrntrstirii
franciscane din Craiova'
Din acea'
;d;i'il";or
Bulgarilor
din
fara
Romdneasctr'ec)
ln anul 1z3z imiarrli"
"atpunO"
la raporlul. lui Wallip
gi
ia m5-suri
pentru mutarea regedinleiepiscopale
ln Craioya'
penlrgca
St"nirtaui.i
str poati conduce Ei
supraveghea
mai
*ifT:ff^ll";
53'
'- ^-"t":
crrnislavici oentru cltrdirea
biiericli
un' termen
hotlrti
episcopului
Stanisltniti
pll'll*|i11':',1;ffi;:
sare, liindctr
p'i". r" i Jr'"""'g#
rii
i'a*e
-r
",l
Tfitil:'1l'ff
'f
H
Xltl****i"'t;'r::#lffi
:lffi
"'''-
i;"ifu;
ofo.';ffi'.
ffi'"H.:"iTi[i'i"ot,"*
aui. r'.iu'r
;Tlili[j;'f
il[:':'ff.;';;":""'#i;:':::":.'";";:if;
l;]if
*:
intre ei. Nu tuno'9l-*-l'"ii'"r
lor' dar'tunotiitt
actul
prin care
s'au aplanat
tttut'itiffiglii
r" anul 1734'ss)
Pentru
'
o*';;;";;
n'iito"vtntualele
conflicte'
la 30 lunie
1734, se incheitr
"
Ji"tttt";t
lnlre Franciscani
si Stanislavici
prin
care se stabilirr
#;tfilin
-traiului
f"
-t"t""
Ei
ale folosinfel
co m une t ui"'i'i
i l'illti
u"J*''''J*"t
Y:o
H';;t" rfi :';H5*:x;T:;
i""i'
li-ei'n'*-
:i
;:ffi'.:ijfi:t"',
f 'il:'iffi
; r'J .pi,*p.r..
iar acegtia
8e angalascld
"-:;.::""",
-J,
,,r. la dispozilia
episco'
S'a mai ri"tt
rtplitiiit
"*it"tir'"t'
ut"*
"uJ
la dispozi$a
episc
riului un Franciscll':";
#,.;; li
"ttut'
un laic'
pentru curllirce
ffi ttl;:?tl]34:"t'::'*",T:,ll"l':'.11?:'::ffi
#:d"tT:li
li'l',fi
.:::l'lk#'i','l',,.11'iiffi:
ii'li'
p
"i"nr"
serarim'
ta 4
lulie
rzsa,
cump';i
in vecinettt*
tinl"titii
casa
gi tercnul
unui
oarecare
"dtli" 'i"'iititi'
-p'entru
bisericl'
Sttrpinirea
stl'
i,ii.p,.t"rPdil,,;;,:,ui*;,u
ji j:*;::1;*.;:l1i3
$tefan
dtrdu
un tj.p-':
llillil"";""*i.il-,'.*
vf,ndut 9i
am luat
il.",r"t
t-
tt
eu' duptr
aceasttr
prelula
acesti-bani
,ot* ,,l"l3ni.-;-..te.
'pentru
-credlutL
lntlrescu
c!_-
ffi
u';fi
i'ilprutat""'s1i:l-l^1',:.iiilH:,,T,l:Ti,1"lff
ll:Ttli:fii::ltffi
ii:llfi
i1ts*rrl#i'-A'"rilffi
ffi
sititi
s[ Ptrrlsea
.i .- -- ."
sta rezulttr ctr:
l. lmptrratul aproba zidirea bisericii noutr a Francisca$ilor
gi intenliunla
tor de a promova cultul divin;..
2.
Nu
accepta tnsl ca numirul ctrlugtrrilor.str-fig,Tltlj'it:
pt"coiior, ci se admiteag numai
qase-ptrrinliSilaici;
daca lmpre-
iurlrile
ar li pretins mai mufg
pirinli' alunci numtrrul
lor
'slar
fi
lompfetat
pane ta 12 cilugtrri,
inclusiv. laicii ; ;
-
-----'
t. in'privinla
aoi..ni.toi
Butgarilor tmptrratul cerea lnainta-
rca tn oiiginal a unor testamente ile Bulgaritor
decedali spre a
sir putea ia o sentinli;
it
'Z-ttparatut,
iniormat ctr lngriiirea sulletelor era neglijattr ln
Oltenia,
a binevoit sa transfere ca'episcop ln Craiova
pe
Nicolae
Stanislavici.
Pentru .*."it"ttt
atributiunilor
episcopale urma'sl
fie tolositll-biserica
cea noutr a Franciicanilor
pintr clnd.va
putea-
li tidicatf o alttr Uiteticl' Episcopul
era dator sl'gi al'eagtr dot
ffirlii'iilt[
plil"f iiianciscanil
pe cari urma'str-i'
susl*1tll?
'ttt,1tHi;l.;c,anii
nu inrirziartr cu rtspunsul ta aceasrf idiestr.--t
-
plrinteil'.iii;; ai's.n";iti,
ln calilate de vizitator-
-
"t11111"-1i.6
;t;;;;i.
iiei, aeou"tespunsul
cuvenit' Ei prlgeau cilduros
fPr'q::'"
-'
i.*'i..iitrcrii
uisericii din craiova 9i
iredeau cr
"d1ql
tlege;
il;'i*
;;;;..p.-;;irea,
insl cereau str
:'.
tdq{1
l-?..P.tr'i!t!
-"- ---,--ln
mr1fis{ire,;';ilre
lt gttoitn
Ei
vicar' Mai doreau 5i]t{trf;f
.E) HurmuzaH, VI,
P.
49$-96'
-r4rUoem,-t&. l. p. 54'55. :--gi1.4.,"-.
:i*ffi,t-r,.,.'
54
2. llgezarea Pia;i$ilor ln Craiova.
Prin inslalarea rui stanisiavici rn craiova qi prin rnceperea
zidirii bisericii noutr, s$p8nirea auslriacl gi-a realizat una din ten-
dinlele sale. Acum urma s{-gi lmplineaictr gi programul
Ecolar,
care era lot aldt de important ca gi cel bisericesc.
Implratul nu intirzie cu rearizarea tui. rn anur r?34 infiinld
o mintrstire pentru Piarigti in Craiova. Aceglia erau din.
,provin-
ciain'ngarlo, in frunrea iaieia in acest timp gtrsim pe provinciatur
Alexe Szlopnyai.2s)
Piarigtii, de sigur, s'au instatat in casa acerui Nicotae
patei
pe care, la l73l conlele Wallis o recomandase spre cumplrare ca
cea mai potrivittr penlru mtrn{slirea gi gcoala piaiisttr.zo;
-
.^
Nu
_gtim
din cdli cllugtrri era compus colegiul piarist din
Craiova. tn timpul tratativelor aminlite ,ri ,ur, era vorbtr de un
superior, de kei ptrrinli gi de un laic (frate). o informaliune con-
temporanl vorbegte despie un superior gi mai mulli cil'uglri, cari
la 1737, de frici Turcilor, au iugit din Craiova. treci"nd prin
Timigoara.ro)
\
PAntr in prezent am reugit Str
.aflu
numete numai a doi
pia_
r1lt1 cari.au funclionat rn craiova. Acegtia au fost Dominic
pdcsy
gi. Sebastian Mucz.
Din biografiile ror putem reconstrui a.tiuitrt., ror curturati,
care a fost mai intinstr pe terenur pastorar gi sociat qi mai redusi
pe terenul gcolar.
l
r)
Vezi p.5t.
55
. Dominic Pdciy t'a ntrscut in Tusina. la 1702, A lmbrlcat
haina cilugtreascl ln Privigye la l7l8 gi a'murit la Craiova
la 1735.
Pdcsy erl un ctrluglr modest, inzestrat cu
'mull{
gtiinll leo'
logictr gi profanl. Afrrl de limba maghiartr
-
limba lui materntr
-
a inai iunoscut foarte bine limba germantr
9i
blavtr. A fost ln
'
relalii bune cu conlele Cs6ky arhiepiscopul din Kalocsil.
La 1734 era profesor de teologie la Seghedin, de unde fu
.
trimis in Craiova ca.cel dintiiu superior al colegiului piarist. Aci
i'
lncepu convertirea
pbpulaliunii ortodoxe. A fost iubit de tofi, ln-
deosebi de Nicotae Stanistavici, care gdsi ln persoana lui Pdcsy
un colaborator activ. Episcopul ll numi duhovnic
Ai
sfetnic al slu,
iar cu ocaziunea vizitaliunilor canonice il lua ca tovarlg. Admini-
stratorii gerrnani ai craiovei il foloseau ln comitetele lmptrrtrtegti
cerindu-i sfatul. Fu stimat gi cunoscut gi in cercurile boerimii
oltene, care ln semn de onoare a participat la inmormtntarea lui
Pcsy. Prin urmare el a desvollat ln curs de un an o rodnicl
activitate
pasloraltr
9i
socialtr.st)
Despre misiuiea tui Sebastian Mucz ln Craiova gtim foarte
pulin.
Mucz s'a ntrscut ln Marchersheim la l7l0 dink'o familie
nobili. A iritrat ln ortlinul Piarigtilor la 1726. Noviciatut t-a ftrcut
ln Privigye gi a fost hirotonit la Nyitra ld 1733. A murit ln
Z6lyom la 1774.
.,
sr)
Vinas, lndex, ll, p. 148-149.- ,Hinc
-P.rimql
gu.qeri.o.r il
,!9!t-loi:
datione'oer Auiustissimu'm Caesarem Carolum Vl ln Valahia Cisalulana nobis
i6rii'ri. [o"riirii"il--"ii ?ili p"te$t quanta apiritus voluptate, Ql9
fervore ct
zclo echismatici iltius populi ionversionem operari coqperit' Omnlpll8 lppn-me
carus.-oraesertim Eoiicobo Nicopolitano, a quo Theologus et Consistonal6
fuit ririuntiatus. et in eotium visitationis luaC Dioecesls'aasum?tus;
-S9r.99
coniotus in D6mino obiil: ad cuius exequias, Primores, et tota lere
-Nobl11-
tag iliius provinciae, etiani schismatica, convnerunl' A .publigat mal multe
!54i
b8f""9$tiiortnyi,
scriptores scholarudr
?i{ruqi'It:
p. 4?8: zinnyei,
lvtagyai irit, tucraie pubiicatl tn tn.'U6trme- la:Bu<lapesta-1891-l9l{' -'
Ilei-6re Pcsi ae vorbes:te ln volumul X, p. 650.
-
---
ffanus'crise inedit'e, care vorbesc decpre activitalea
lqi !6csy
ln Craiova
qi cari se gesesc tn Arhiva central[ aordinului.piarist.din Budapesta, auntr
... t. Rutlae Scholarum Piarum, cuprinde.lnsemnEd despre vieala
9i
acti-
vltatea Piarietilot.
: :-:- "--
'-.-
-i
Sirriiiiia mortuorum Scholaruni'
jPiarum,
-cuprinde biogatii sourte
ale membritor ordinutui,
'---'-'
---;.-lr---:-
.-\'
3. Kdcsor. Virorum doctrina llltistridm F;'66:67.
'
Datele ac'este, in atarl de nlndex','ml-lga."pCmuni
-fnerio Bird, rsicterit proviooial tri
-
* - -fneric Bird, rsictent provioatal ln Bq0aPctte;*'1'.':'1
__
'
56
A funclionat
ln mai multe localitlli gi a devenit vestit
'prin
.
oredicile sale rostite ln limba
germanl: Timp indelungat a wrvit
;;';.fi;;i;te-Cernin,
Poslaclzki,
-o'Donell
gi Bruckhausen' i.n
""riuti
de confesoruititur.
una din predicile sale a, fost ascul-
ffi
;i;
de implratul losif at ll-lea, care a rtrmas at6t de impresio-
nai incat i-a dtrruit 12 galbeni' Tot losif al ll'lea a pus str se
ffi;;;i
J * imprr]escr
tntre sotdafi o carte de rugtrciuni
'----eairitrtea
lui ln craiovate
mtrrginea la:ingriiirea sufleteqscl
a locuitoritor
germani, lntre cari se numtrrau, desigur, aimaki
Ei
ii.tl*trii
imperiali. Doi ani a stat in capitala Olteniei
gi.anume
ln l?36
Ei
1737.82)
lndesftrgurareaactivitlfiilorpastorale,Piariqtiiftrrtrlndoialtr
s'au folosit de biserica Francislanilor' Aceasta rezultd in moj
n*.lnu numai din faplul ci ea era singura biserictr catolictr ln
i;;i;,
ci qi din relaliunite
pe care.le^inlrefineatr
Piarigtii-cu
6i..;fu
Sanislavici,
.rr. uue. drepturi ctgtigate asupra bisericii'
redactattr
de Mucz.
piecum am artrtat.mai. sus.
t. ilff;.ii"it.t*
-p*t"ralr
Piarigtii au.
'irebuit
str aibtr
9i
Ecoald.
lmPlrtrlia
se ocupa mereu cu ideea de a lnfiinla gcoli ln
o ..ti"itui."lcolata.
Deqi despre aceasta n'avem inforrpaliuni
eigure, tolugi ea se poale deduce din'simpla a$ezare a ordinului
ln Craiova. cdci:
'
-
OrOinut
piarist este prin er:celenftr un-ordin cilugtrresc
cu
mislune
fcot.re.
O fundatiune
r
piaristtr nu s6
-poatE
concepe ftrfi
,.'
,,
.
hgessus in Religionem
29 Sept. 1?26'
-;;:J--.;'
.-'.. -
,-"'
'Mortuus
Veterosolii 14 Martii l??4'
"""
'
m-[lt:iqi*'lii-;$.{*fl
[.,l*iiit$iilgtdfr
,ffib,{r,}H
mli':4r'm*iT;'il'j";:-""".1liiilT#"0"'"':'Y:irq:::
Oltenia
gi Oi u le lncredinla
ptrrinlilor piarigli' Aqezali acuin chiar
tn centrut Olteniei,
probabil ei au deschis qi gcoala ln acea cas6;
care era menittr str fie qi regedinta ctrlugtrrilor' '
, :
' '
a'
fi
.
Aci sunt silit s[ fac o micl
'digresiuni
revenind
asupra
stu-
diului
succint,
pt
'l'i"i-t*'i"9ri9it
la 1e33 uttpl:' actlvitattel
iiiJi'p;
T
t'lYii:lt
numai
citeva
isvoare
unguresti
"flt::
,",u.1'::'L?#;i:ffi!'H''l'::::]{*""*i,*,:1f,"'-':::L'il:;
.duceau la simpla
t*#il;;';
agezrrii
gi a retragerii
lor' In lipsa
altor
documtntt
ut"iotiituoii
s[ fai urmf,toarele
presupunen:
,
l. .Ferr
indolrati?
t'.G;
,o*y3ti
trebue
sf, gtie ceva
'aespre
aceasta
cololtizare"'
- - ----:^:.
2. Piarigtii
'ilil
oficierea
'serviciului
divin foarte'u$or
se
Duteau
duce la ui"'i'*
ritttit:1ll:l..ti1t
au servit'la
prima bi-
serictr
a catolicilor
pt n"ttt
ocupatiunii
austriacu'Ea)
'
'
3.
"Piarigtii
ul""'i'loio";;;ii
i" Ciaiova
din motive
' ' '
de
,,'"i,,[$-:ii:lilUg**Sffi
i",'.,?,:"#l',lL$$;;;
u'r"ui:l;'n1.,.Jll'f jifi'C:h:','J.',T:LH:fi
lii|f ill'l,l:
enut.in
urma
qercetlrilor
ultefoaref.lili'
r'tii'
pi.tigtilot ln
il
ji j*ih,"lf
'li;:::"':il"ii!I'"t':t#H".i'.i"u.'si
au tost aqedati
to:oulr'
ttop t reiigios 9i
gbolar'
N'am
putut iii-*rilica
pe teprinipotJza
a patra' cea-refe-
ritoare
la
'"tt*t
uioot';;;A
aati lreuue
s'o abandonez
ca ne'
.
probabite,
fiindclrl"s*#;
t"t1t
'tito
incit't
o altl direclie
de cercetare
'"
uttt"#ni*tii' 9t9i
y
*t' suslin
c[ ei au
pri'
i,i1 ii,!i
;;
T""l'ftff1..
H'ffi
,
qi!il:l;''
#H:',i y"'
":'"",lli
- lffi I'ii;::,'),
Tffffi
i.fi .];1'{:1i.^11":,1;;'::f;
Tffi
tnriin' --
tarea
unei $'"ti''!:;;;;;;tfiil;
locul si
ln casa unui anume
' i'ticotae
Pater''?)*
.o i'o'uilt''r"i;patru
Piarigti'
'dintr:
:'ti'i'
t'to
'*rilliliif
*i;
:'x$:iru;r*;[:t'"lll'*:
mtna
dreaPtf,
a
Craiova.
ffirr.,
orrtinut
-Piariltilo4-n'-47- 53'
;i
','.ffi;:;.
;.
rdrrlqqi{ltogel
otui
a.' -':-* --
'- '
i1
;6zsa,
o. o. P.
52'
^:i.-
h o;,
;i';??"'"i"i*'bfitlq
q ved
p.'5t;
Prot. C. D. F-ortunesou
din
58
.ni..
n
nF
-Oe-rma1i,
gcoala piaristi
din Craiova nu pulea str aibi
rT,r1l! declt doui-irei clase, conduse de ceilalti
piarifti
lnci
neidentificali.!h)
delungau din cauza isbucnirli rlsboiutui Ainrre iuiJ'$i ;;;.
Anume intre t?35-40 retaliite potitice
tntre
poarta
di" C;;il;-
tinopol gi_ inhe curtea din viena devenirl
je
fiecare zi mai rn_
cordate. urmarea fireasctr a acestor reratii rncqrdate a tost isuuc-
nirea unui rtrsboiu rurco-ausrriac.
$ansere
de iz66naa pentu
ruici
erau aproape inexistenle, fiindctr ei aveau de aranjit ta rtrstrrit
lucruri mai . serioasg decit
.de
frontiera mag[iartr. itusia
";;il;
ftrrtr o prealabili
decrarard de resboiu, mai
-murte
posesiuni
iiJ
cegti din Crimeea. Atacul rusesc atrase aslfet mare parte din pu-
terile Turcilor din Europa.
Austria la rtndul ei, lmpinstr de dorinla de a cpceri terilorii
noul folosindu'se de silualia favorabirtr, navategte
lrn
irpriiui
qtoln3n din Europa. .tncercarea aceasta provoac{
rtrsboiul lurco.
austriac, care Be termintr cu rnfringerea iotari ri Austriei. r"r"ir-
la aceas{i lntorstrturi a tucruriror, lrmeaze ta.tica c.a loa;;';j
leleapU
de.a privighea
numai pe
Rugi, .. Ouceau iari","l ."
moliciune,
gi de a ctrdea cu grosul fo4etor asupra Auslriei, ceranJ
dela ea restiruirea rururor posesiunitor'pierdute
tocmai o.ia pac.a
dela Carlovll,
$i
agezarea lui Rdkdczi
ie
tronul Ungariei.
"Luarea
Mehadiei gi Orgovei de iurci-h-otAreSle pe
Germani
sd factr lmptriare cu
poarla,
care gi ea crea aga de mutt, numai
spre a avea de unde lisa, qi str lncheie pacea deta Belgrad
ln
l?119 13- t8 Septemvrie, prin iare Ottenia eite lnapoiate fu'rclei
ii
astfel Muntenia-esle
reintregittr..ss)
----r--...
_:.:,:'
In risboiut acesta Tircii au devastat gi au ars mai multe
,,i,,..,
biselg
-gi
mtrndstiri catotice din Munrnia. b".hrili;;;sc
n,a
==l-,
:nqat
:t:i_.^frf]ntete
Franciscanitor
qi are_eiaii$rirgr-_iii-cr*
iova" Bisericr bea noui a.fost distrusl
'ln,.t;ft;3A;i#;
aproape ln ruine.
"Dinlre
catolici mulli fugisertr de urgia:Turciloqiiar.olnar
larte
d:lle Butgari, dupi siliuinla tui N."Stani6,""i;d,;;;.;;;;;
Iu num_rt Episcop la Timigoara, trecu in Banalul
rTimigoareir-unde
latine in Craiova.a prins.
Nicolae Stanislavici, episcopul Bulgarilor din
Jara
Romd-
if !*:r,
o, o. p.5?. Cf.
rr.Herilg;o.:c. p.
9.
neasct, spre a face gi el cwd-pltrcut--curlii-lmprrrtegti;-rimitat--
ideea gcolari a clerului oltean, cerind fundarea unei scoti tatino-
germane ln Craiova. Dactr
_atr.aliztrl4
,mai
profund aceasti cerere,
afltrm ci ea nu este,original{.1rlgi*ca.fonb,_nici
-ca formtr. Este
pur gi simplu copia ideii em.ige ta. Hurez.
$i
cAte umilirill gi frictr
a pus . el in aceasttr cerere t N,i , cutezat mtrcar sa
$ne
seaml
de nevoite poporurui
sru:rilbisit"ii
:'sd
geartr
rnremeierea unei
Ecoli
latino.bulgare, ci a cerut lntemeierea gcolii latino germane ca
str corespundi lntru loate-cu aCpirbguniie Cesarului. Ia! impfratul
59
guvemut austriac dete oameniror ptrmtnruii
gi te inlrau'toat6
privilegiile ce le aveau in ortenia. Ei .lntemeiirtr mai mutte co;
. mune lnlre ca.re vinga gi Zegenova-veche au' devenit ln cuidnd
parohii lnfloriloare cu biserici mari, "frumoase gi cu gcoli ln-
zeslrate..ro)
intr'adevir de frica Turciror, impreuntr cu poputalia'
catotictr, a'u
fugit gi ei in ungaria qi rrecind prin. Timigoira au fost gtziuili
c&teva zile de Iezuifli din acest orag.4o)
Incheidnd acest capitor ajungem ta concruzia ctr agezarea
Piarigtilor ln craiova a.fost favorizattr ln mod indirect chiar de
clerul roman din oltenia. Atunci cind soborul din Hurez la tzlg
a accentuat necesitatea unei gcoli romlnegli in Rdmnic
ai
a unei
. gcoli latine in craiova, a atras atenliunea noilor sttrpinitoii asupra
unui factor
,cultural,
cdie aplicat duptr programui
tor, putea str
aductr servicii urite attt imperiului, cit qi populatiunii
din oltenia;
clerul oltean a procedat
cu foarte mutla
-
tnleteiciune ta punerea
problemei
: a vrur str serveasqi rri:.primur rind interesere
ioporu.
lui rom6n prin fundarea gcorii romrnegti tn Rimnic
ai
a'vrut sa
satisfactr, ln al doilea rtnd, ambilia Habsburgilor catolici prin
fundarea unti qcoli latine in craiova. La aceasta dorinltr a cleru-
lui romdn impiratul a lrebuit str rrspundtr favorabil, lnlruclt nravea
nici un interes str devintr impopurar falr de popuralia
din noua
provincie.
ce s'a aies oin gcoiri rominiasctr nu mii urmtrresc,
fiindctr nu inrri ln limitele acestei lucrdri; fapt e cl ideea gcoalei
o;
Vezi, p. 54,
60
nu putai str pspingl aceasttr idee, care se potdvea cu planurile
salc de organizare ln noul teritoriu anexat. Deci lncuviinltr propu.
nerea episcopului, trimifindu-i penlru gcoata latir,ro.germ'antr din
Craiova clluglri din ordinul Sf. losif de Calasanz.
Piarigii la rindul lor s'au agezat ln odlile modbste 'ale unei
case cumptrrate ln cel. mai slntrtos loc al oragulu! gi au .lnceput
s{ munceasctr pe terenul pasloral gi probabiL qi pi cel gcoiar.
Nicolae Stanislavici a fost
-gullumit
cu acegti apostoli qi dasctrli,
IacAndu-i pdrtagi la toate
,acfiunile
lui lntreprinse pentru prospe-
rarea,credinlei catolice qi pentru progresul
cultural al regiunii.
C A P I T O L'U L IV.
,t
Deleqafiunea
piaristd in Muntenia.
Constantin l{aurocordat gi Papa Behedict al Xl9-lea.
Cu plecarea Piariglilor din Oltenia ln urma ieintregirii
fdrii
Romtneqti, legtrtura ordinuluicu aceasttr.,prgvincie
lu
q'a.rupt de-
finitiv. DupI propaganda catolictr, desftrgurati cu.atata eirergie de
lmptrratul Calol al .V,t'lea ln
pl[enia, gi Papa Benedict al XIV'lea
iii+o-fzsei
a lncircat o acliune'dt
.iatolicizare
ti'Muntenia.
Aceastl acliune a fost cu attt mai interesanttr, cu clt ln desftrgu'
rarea ei, Papa s'i fclosit'tot de serviciul Piarigtiior, cd qi lmp[-
ratul. Pe tingtr acqasta gi,scopul Papei era idgntic
.cu
scopul lm-
ptrratului. eiti Oorit s[ deschidi nou teren di activitale pentru
iri.tiEti, al ctrror protector s'a artrtat tn tot timpul pontificatului
seu
ii
se c$fige
-noi
prozeli[i la Curtea Domneasctr din iapitala
Munieniei. Nici noul episcop de
$icopol,
Anton Becici, n'a lost
strdin de planul
PaPal.
Deci cu cdliva ani duptr -retragerea Piarigtilor-iin-Craiova,
trei plrinfi tot din lagma,lor cllugtrreasctr, au aptrrut la Buiuregti,
trimigi de asttrdattr la Curlealui ConStantin Mavrocordat, deadrpp-
tul de Sf.'-Pirinki-Behtd-ict-e!-Xry-l91
- -
-.-
.,- ,,
Multe lucruri bgne'gi.frumoase a trebuit str audtr Sf- Plripte
despre Condantin Mavrocprdat,
pe atunci Domn
.al
Mqntenii! a
patra oartr (l74d-1748), dacl s'a hotdrlt str trimiti o solie', ln
anul
.t746, ;din
motive
.de
loarte mare
'importantl,
fa
Principele
62
visuri gi ambiliuni rhari. Deia taltrl s5u mogtenise lubirea de ln-
vigturtr gi culluri. Educalia aleastr, ce o primi ln copillrie, a dal
rezulta{e bune ln epoca de btrrbtrfie. In curent cu ideile epocii
sale, ln cele zece domnii, a inlrodus in Principatele
lomtne o
mullime de reforme ln spirit francez. Toate aceste mlsdri drau
lnsuflelite de acel duh de egalitate umantr gi de filantropig care
deosebegte pe Mavrocordali de ceilal{i Domni din epoca fanariottr.r)
tnclintrrile lui spre culiuri s'au manifestat in mai multe di-
reclii. loan Neculce, cronicarul de castr al tui Mavrocordat gi mar-
lor ocular al reformelor strvArqite de lnleleptul Voevod, a lncrestat
pe rtrbojul istoriei urmtrtoarele despre el: ,li era dragtr lnvtrftrtura,
corespondenli din toate
lerile
streine str aibtr, prea silitor spre
vegti, ca s{ gtie ce se face printr'alte
leri
ca sd dobindeasctr nume
Itrudat la Poarttr."r)
Rtrspindidu=se vestea despre iubirea lui de gliinftr,
Curtea
lui s'a umplul cu erudili strtrini,'iar allii gi-au dedicat ctrrlile lor
aceslui domnitor protector al ctrrturarilor.l)
Intre relaliile ce le-a avut cu invllalii strtrini, sunt intere-
sante cele cu loan Szegedi (16$-l?26),
reclorut cotegiului iezuit
din Clui,care in anul 1743,li recomandase pe
Carbl
pterffy
(tT0O-
1746), lezuit-din Bratislava, spre a;i,,.redacta istoria dornniei.6)
lntre multele ordndueli culturale realizale'de Constantin Mav-
rocordat, gtrsim gi grija lui pentru gcoli. In aceasltr privinltr cro-
nicarul simplu gi sincer, care a compus cronica- sa firtr
.istoric
slrtrinu, a inregistrat urmtrtoarele:
,Mai
socotit-au Mdria Sa Constantin Vodtr pentru gcoata de
lnvtrltrturtr de le-au mai lnltrrit, gcoalele cele elinegti gi
'cele
slo-
yelrqft!__4fiiderea au mai ftrcut gcoale de tqvel{lqtl_
]arrlleqlt S!
arlpegti.
$i
au dat de
Etire
tuturor'mazililor ln toattr
lara
ca str.gi
aductr copiii la lnvtrftrturd la gcoali, ca str lnvele orice limbtr le-ar
-firrcvoia, pentru ca str se afle oameni.r lnvtrlali gi,ln plm0ntul
-nostru.
al Moldovii, precum sXsl
.gi:printhitettiii-gi.pe4i
-oe
toc;
iar dasdlilor li se da plattr din visteria donineasal".0)
Aceleagi gtnduri
!e
gcoali
$.de
lnvdpturtr i-.au frimtntat qi
ln Munlenia. ln anul 1745, deci cu gn ag 1111-q$
$9
yenirea soli_ei
!)
lorga, lst. Rom, Vll, p. 130, 137..
.
r)'Neculce,
Cronica ll, p. 412
'
:! !g!Ea,
lst. li! rom, ll, p. 4p5-96.
r)
Ibi<lem, p. 498 , *
_9Neoulcc, o. c".p...{86. . _._.--*.:1
, -
63
papale, se ocupa cu ideea lntemeierii unei ,gcoti lnalte, ia Bucu'
i.iti. tvtri pllnuia sd aductr lezuili la Curtea Domneasctr ca peda-
goii pentru cei doi copii mai mici ai sli
Ei
doi misionari
"phntru
t-o,iO.i.a unui colegiu unde' tinerii sl poattr lnvlla gtiinlele omenegti
gi dumnezeegti ln- limba latinl gi ln cea
Greceasctr)
vulgartr''r)
In leglluri cu organizarea lnvtrftrmintului din Muntenia-esle
.
caracteristii hrisovul din 9 Mai t746, Din acesta afltrm ctr boerii
se pling lntr'un raport c{tre constantin Mavrocordat de neptrsarea
fecioriloi de boeri fqll de invtritrturtr, la care, pe vrgmite fericite
ale lui constantin ca'niacuzino ,toati
boerimea aiea multi plecare
a-gi da fiii lor ca s{ invete gi str se proiopseascd la carte elineasctr,
iai acum nu ne putem pricepe din ce pricinl' s'au lenevit atAt
pirintii, cat,gi feciorii lor.. Pentru lndreptarea lucrurilor boerii ce-
ieau sA nu'se mai acordi rang boeresg ftrrtr
'carte
elineasctr",
ceeace Vodf, a primit cu bucurie, dar in acetagi timp s'a lngriiit
gi de lnfiintarea qcolilor,
,ca
Ee nu mai poall gtrsi nici unul pri-
cintr ctr nu are unde a lrlvtrfa".E)
Nu 6'a mullumit numai cu organizarea lnvtrpmtnlului din
fartr,
ci ,a
trimis ,el doutrsprezece feciori de boieri ld Venefia, pen-
tru lnvtrliturtr".e)
ln afar^tr de griia pentru gcoli Constanlin Mavrocordat, mai
avea oarecaie simpatie gi pentru biserica apuseantr catolicl. Aceasta
se vedea din legtrturile lui cu lezuifiiro) gi din acuzlrile aduse de
episcopii greci, cari il ptrau pe Domn la Turci, ca pe un spriji-
nitor at
-ab[cilor.u)
La un . moment dat el ar fi avut chiar de
gtnd s[ se converteasci ta catolicism.lz) Aceasti buntrvoinll faltr
?l lorqa- IsL llL 16s.. tf. p. 607. :
si
ioiEoi IsL lnv. rom., p. ia-zl pi Urechia, Ist. gcoalelor' p.14.
ri
Iorg., IsL lnv. rom,;1.-87.-
ill #:lJLf tliB.*n*n" .lrn 20 septo'vrlo 1?{6 ctrtre profectul-
ceriltnaf el Congregalidrti Do Prop-agaotla Flile. Aceastl scrisoare,.lmpreuntr
ii. ;fi;^;;. ;l;;";-;6d-[ dile[aliunoa pla'risttr, -au lout,ooptetd ile ill-'
Dr- Fraicls6 ?all,-.rsistontlnlversltar la Cluj'-dio Arhiva Oongr*aliutrir
be ProoaEanila Ftile &o.Boma. .I)sa a bintrvoit str dri-lo
Punl
la-dispozl'
ri"
""
ri-iutlitst
'-8Dno
a nl lolosl do coulioutul lor. Ecrlsorile vor fi
l"tiro"t" t"-"uiSnd fe D[ Pall lotr'uu stutlid aparto. PAotrlarparilia lor
tcu lo note numri{ ilatr'soilgorllor.
:
- -
.
tct Juh[sz. Oe""tf*fv.rplftr
"nt
td6b6n toridnt ogyants, hogy
MauroL6rilato ltonctinttn,-6llhiirsdt lojetlelen lajlautlds{got
lntotott
arra- hoev r sOrds egybrizb6l vtsszat6i a Lath' egybizba 6s ellsmerl a plpa
iJrJul-d&ei'- iifcl;":.Anumir ln acest timp s'i lntdmplat etr prtocipole
Tedi
Ro"ntieSti, Constautiu MSvr-o-oortle\ artrti- lnclisare s!re,
l:-6-11-
ioirce dola b'fsidos grecea3ctr la blsericr oato,lcl
9i
a. recunoaLto aupre-
rraga lapoi."Jghtct-oltegilsig8!.
qoglpe.Klcsor'
9: 9
P.
fr.
64
de catolicism este confirmatl 9i
de un alt dijcument unluresc din
care'rezulltr
ctr in acel timp bgmnii Principatelor Romine ar fi
aspirat la Unirea cu Roma'r8)
*'-bJ.at
de probabite ar fi fost aceste doutr inlormaliqni ultip.e
privitoare la convertirea,lui,Mavroqordal,$
larunill-tn,.fofl1
iotugi lntimpltrrile
au dovedit ctr
.domnul .Tl ..t'" Tt?:1,t"
-T:t^"
trotfrtt
qi serios cu aceste doutr cheptiuni' Mai. mult decat oare'
."r. Uuitl"oinftr
n'a avut fal[ de'biserica'
qatolicd'
. i' ,
. .
. :
Mawocordat
a fost un orlodox convins ceeace a
'llllat
nrin
faptete sate, cdnd s'a ingriiit de preg[lirea teologictr a
freofilor'5i
c6nd a sttrruit
-
cu ai"utorut mitropolitului,.Anlonie
'r ,str
lnttr-
reasctr biserica
pravoslavnicl'la) ' '
"'
'ii': ,'' ,
'
AtAt preocuptrrile lui
'gcolare,
cdt
9i
.
simpatia lui fap de
catolicism irau foarte bine cunoscute. de
,episcopul catolic, Anlon
g..i.i,
.u care Vodtr era'in bgeturi bune'' Ei au'discutat'ln'anul
1745 de'spre lnfiin[area unui'colegiu'tb)
'|
I irrrr
'"1'r
AntonBecicieraurmagulluiNicolae.stanislavici'in.scaunul
.pir.opri-Oin
Nicopol gi administralor
aPostotic,al catolicilor''din
f;
fi#;easca.:DeEi
cu rel.edilta.!. j'{icoRol'
el stltea' de: obi-'
ceiu la Bucureqli, unde il g[sim la.l?45' cAnd lutr subt aripa s-a
i*"fit".i.
p; itrcotr"'Roseiti
(1680:l?59)
lrecut la catolicism.lo)
ttt
," tz+o gi 1747 spriiinea delegaJiunea
piaristlr?)' iar la 1749
cerea tot
din Bucureqti a;uior dela'Curtea din Vierla pentru prote'
pUt tfo, Nicolae Roietti, aiuns conte'
,:
' '
Acest Nicolae Ros'etti ltrcea parte din'a patra generdlie a tlmitigi
cu.acest nume, cate tiait fo mbtOova' A fost crescut de lezuilii din
lagi. Clsltorit
cu o iirca a lui Constantin-
Brtncoveanu
(1688-
l?14),trecuinlaranominiascf,"Deaiciavliiiianse'legeiuri
.o-gin.t.rii
austrilci din{ransilvqhle,:1"
crede c[ in urma'acestor
i*,iu,';;';ni'.
.'torrc.
p"l1:'1'lj$!,
19
o19*i d:,
t"!1li ll
' 1.1.---: , .:: ,,.
-
u1
Vezt p. ?4, nota 6[. .
.:'..
i..':;: ].'..
r
ron II, p. 83.
'
.' '
:.--'.,".'::."
-
r- r-! D^-t^r r,--
;:.JL*F"?J;".11-;J;#*i$"*"S1;lti';l"i3'{ii"iiili;
l::sf
"ffiJt]:e'"i.#{ti:,:""S3*it[tf.'iu:1nft
;L"i,"l?':f
]ti:lr';1.'n:
:lg':9:: *P''::t*l "L oo,b. ile b lecturtr s'"eit5';*li;iotoi--"1'go''
:ffir"J;l t#i::iAh."b ;;';i- a;';j
FFq
sr.e$ti
1
eetorerd engur'
ioj
lo"g., Ist"lie. rom.,:Ur:p..69. '.:-iI r0)
Iorgs, IsL Di8. lolll.r u,
P.
ur'
"i
;i;,;.
"'
n.-n
bij*orisgri\
iunsol druirall
i *i"'.-r .
. t..
.65
tut Carol VI i'a con'
pentru faptul ctr trecuse ta citolicism'
lmptrrh
terit, la 25 Februarie'izg3,
"trud
de gonte.at Stintului Imperiu'
titlu ce s'a atins oouu cu pei'o'nt tt' pentrucl n'a avul mogte'
nitori de sex litrrbltesc*'
Este interesant
cl Nicolae Rosetti
a gtrzduit
pe Piarigti
'tf"q
-
...gti"'uu
t*iti" Bt.;;ii:
P"aiul lui era in mahalaua
Vergului'te) -
. La rlndul slu Anton Becici
.a
informat
Sfhntut Scaun
despre intenliunile Stoiti" fi
inttinrtitt
religioase
ale lui Mavro'
cordat
gi pentru
"..t,iu'pupa
ii trimite in tluntenia
pe ctrlugtrrii
piarigti.re) Din intorrn-afunift
iui Becici a.rezultat
toincidenla
isbi-
toare lntre nlzuinlete:bomnitorutui
gi solia papaltr a lui Benedict
al XIV'lea. *
"^i;;
Benedict al xtV-lea avea tnsugiri identice cu constan-
tin Maviocordat
ln privinta orienttrrii
culturale'
El a fost unul ii"iJt tti mai vrednici
gi'-erudili urmagi ai
Sf. Petru ln. Scaunul
dela Roma'
Guvernarea
Ea se caracterizeaztr
prinlr'un adinc spirit de pace'
strruiii
prin-igte miiroacele sl promoveze.binele
bisericii catolice'
Ceeace l'a apropiat t"ftitltd
de Constantin
Mavrocordat
a fost
ilil; iui p.nrti, curtura' S;a spus despre el cf, avea douf, suflete :
ili;;il;oiogie,.
uitur-ptnito $tiihr'')'Din
acest spirit din
irr'l-" iruotit dirnicia
lui'pentru-sp*linirea
artelor
gi a invtrll-
''T,iEii.gaturile
lui ioiinr. cu artigtii
Ei
satanlii cohtemporani.
Una dintre
preocuptrrile lui principale era rtrspAndirea
cato-
ficismifui
tn Orient.t'; in ac.st scop cheltuia mu[
gi suslinea cu
multtr rtvntr acliunea
*itionttilot
din Africa,'
lrylliJi l:il,?:i
;;;ui;
;i.i' *i.iun.u tttortr din orientul
Europei' lnliinland
chiar opt burse
pentru'misionatii-
Oin-dlbania-Bulgaria'-Serbia-5i
66
ln Bucureqti, o.*r.J el era un admirator at ordinului, ...fau-,
dovedit nu nurnai prin vorbe, ci gi prin
,fapte.
''Pe
losif .de Cala'
sanz l-a numit
,Iovul
Noului Testamenl'
9i
l.a ri{icat in rtndul
"lericifilor'.%)
Cend a lntreprins,revizuirea Marlirolo$ului Roman
a recurs la aiutorul ordinutul, aleglndu'gi .drept cotaboratori !e
iilologul Alexandru Puliti (1679-1752)
9i
pe,
.pduald
Conini
(l?02_l?65)26),am6ndoiPiarigti...:'t:::.''
Pe timpul pontificatului stru au,lncepul atacuri.atit de vehe-
mente conlri lezuililor, lnc6t s'a vtrzut silit str,autorizez o
.anchi:le
care si cerceleze siluatia acestui.'ordin,s0) 'Aceste'.atacur$
qi sim-
patia lui fall de ordinul lnfiintat de Sf. losif de Calasadz, au ln-
demnat pe
-St.
Pltinle str incredinleze' Piarigtiloi.'sarcina
grea qi
gingage a sotiei ln Bucureqti ln locul lezuifilor: pe cariili dorea
Mavrocordat, precum am amintit rnai sus..In orice' caz aceasltr
lnslrcinare era o deosebitd distincliune. pentru cei trei simpli pI-
rinli piarigti, atunci c6nd Curtea
papaltr avea la:lndemAnl un qi1
inlreg de cardinali luminafi.
2. lnoerciri pentru .$eztref-?iarigtilor tn Bagurejtl
' Did inlormaliunile cunosiule pdntr ln prezeqt rezulttr cd mi-
siunea delegaliunii era dubttr: ln piimul rind sn trateze cu Mav-
rocordat in chesliunea deschiderii unei qcoli piariste in Bucuregti
gi in al doilea rAnd sl factr propagandtr catolictr.
---
--
pstsgaliunea
era cirmpusi din lrei Piari$li :
-lnpcenfiu
Dese'
rilzky, asiitent general al ordinuluii Iacob Koidk--un-bun-iuiioe;-
ctrtoi at limbii romtne gi Norbert Conrqdi'' Este interesant cn lo|t
I ,,irei erau din provincia din Ungaria; qrgcqmaqlgat
gi,api,'Piarigti,
cari 6'au. agezat la Craiova la 17J4.:.;;
r
;*'.-:-;
'.
'
;. ,--.
Capul detegaliunii papale a fost Desericzky unul dinlre cei
mii lnsemnali Piarigti unguri ai secolului
gl'l(Vlll:lea",Ftrcea parte
dintre istoricii, ctti ln acest veac accentuarl
- [ppgrta4la'
oolecliilor
de. documcnte. S'a ntrscut djnldo
"t:ii
!.:.
Tm9$t
-nashia{r,
la
x1
Govannozzi, o. c p. ti Ci
t2: ;ll OioUb det 'Nuovo
lctareoton.
t5)
Ibidem, p. @-86.
t)
Prdor, o. c. p.ZOO
d
ry.d
p-.;33851urlt
67
25 Martie 1702, in comuna Dios, comitatul. Pozsony, din Unga-
ria.r?) .Noviciatul
gi btuOiite teotogice qi 'te'a ftrcut ln Nyitra, iar
duol Grminarea lor a fost hirolonisit ln'Tirnavia la 1727, .
-
Ca. profesor tAntrr a dat dovezi de deosebite caliHli Intetec'
t'uale qi moralb, funclib.nlnd ln mai multe locuri.
'
:
.,
,
'Dela, 1742 ll gtrsim ln Roma ln calilate de asistenl
.general
-
al ordinului. Aci se consacrtr cercettrrilor istorice aduntnd o .tnul-
time de documente relative la istoria Maghiarilor. ln,acedsltr pri-
vinie Desericzky a topt un Gheorghe
$incai
al Ungurilor. Pe amAn-
doi i-a frtrmhnlat dorinla de.a cunoaqte originea neamuluilor. Pen-
tru aceasla au adunat, au copiat documente, tot felul de isvoade
din care se puiea deslugi trecutut naliunii lor. In acest scop le
sta la.dispozilie faimoasa bibliotectr
9i
arhivtr a Vaticanului'
Pe clnd. lgi pregtrtea lucrarea spre publicare, Papa Benedict
al XIV-lea il,,lrimite ca'delegat apostolic ln
fara
Rom6neasctr cu
cei doi tovartrgi, la Constantin
.Mavrocordat.s9)
Calitatea misiunii
lui Desericzky isle prezentattr qi mai holtrrit de un alt isvor, care
relaleazl c{ e! tq anul 1746 a fosl in B.ucuregii, ln
}ara
Rgmi-
neasctr ca inisionar gi orator'a-postolic.80)
Desericzky a lrebuit str primeasctr lnstrrcinarea aceasta'pe la
sfdrgitul lun[i Martiri
.1746,
deoarece la 16 Aprilie a aceluiagi an,
provincialul din Oenova, anume ptrrintele , Laurenfiu, il felicita
lntr'o scrisoare.pentru aceasltr dislinclie.ru)
- , : Pornind din Roma lqi' lul drumul spre Ungaria, unde ll gi-
.sim. la,,lI'Iunie ln mtrntrstirea Piarigtilor din Pozsony-Szentgy0rgy.
Cu aceasttr ocaziune
li:a
adus acastr
9i
documenlele istorice adu'
nate in ,Ron3. relatiyg la istoria Ungariei,,,pregtrtindu'le
pentru
publicare.tt) Piariglii.din-PpzlOu&9lgt@_lprimirl
cu ctrl-
_- _j
z0
luhAsz. o, c. o. 5. La nola I, aulorul rratl cI ln loate actele ofi-
cialei alddrdinuliri tiquriazl comuna Dios ca lob de naqtere al lui Desericzky'
i:r boprifii lui dau fotdeauna orasul Nvitra. Cf. si Vioaa,'lnde:q l,p'215-216'
i; .boAefii lui dau lotdeauna oragul Nyitra- Cf. gi Vioai,'lndor, l, p. 215-216'
Aci se-glseqte biggrali-lui scriel latinegte
-
---
- -
' -
'q
vinas,"lodei
-1,"
bi:
215
:216.'
'
"i'nuirri,,gt
fuiinii reqcctivi ouni lnregistrate urmrtoarele: ,Dese-
'rlczky .Iirnoceniiugil. qi
loma
'Aquinate
.
f ?4e+?$.d ?.ls. J 745.' Romae A.seiglen
g
General is.
i746.-Bucorirgtl'to Valaihia Missionarius et Orator Apostolicus.' .
9-luhAsa o.-{.-!.-{6,--nota 3.. lutorut :,citeazl. .scrisoarea din 16 Apr.
1746 a tuf-Laqralfir. crtr
:Dedericzky,
care oe glseqte.ln Arhiva Piariqtilor
dio Buda'pesta.
:r.:; r'
'j
g)-Uodttdu
c.}p, 63e..
- -:.-.-.if'r
.
:
----l':.:'
durl 9i
cdnd
el a plecat din miilocul
lor' unul dintre ei
$tefan
ffi
tli',ii'','"X,*::ll':'
fi :l-.:ir'
"
z i u a de t I sep tem-vrie
1746.
Dup[
g
'il"#ttiit'tlr
t *d"rtat
cele aflate
gi vriute
ln
oras intr'o
"'it#t;;;';;thttl
citre orefecttil
cardinal
al Con-
gregaliunii
dt P;;;"";-iiie'
.Arrt"
ti oin cauza boalei numai
dupl multe
g""''iiii
intreruperi
puturtr str soseasctr
el qi tova'
rtrsii lui in t'pitiil i;dt
lil;;tsii'
Dt'o"
venirea lor n'au avut
cunoqtinlr"ittfi;;;i;"iti'ettili'-fiinicascrisoriledinRoma'
adresate
"t'to"'
'i*serr
la Bucureqii
numai
cu trei zile duptr
sbsirea
lor. cu il#;;.;ei
se tntatnirtr
cu episcopul
de Nico-
pol, .u" ii tonJi;
fi;;t*l
-contelui
Rosetti'
un catolic
con'
' vins, unoe rrasJJin-
g-ae'
T:-:1YtOO
afltnd
despre
sosirea
tor s'a uucurar,
-dar
fiirid ocupat
cu afaceri
obsteEti'
le ceru scuze-
ci nu-i
po't"
p'iii ilLirtt'
btptr-
cdteva zile de agteptare
Dese'
riczky
liind the;;'it-Ootnitot'-s'a
prezentat la Curte'
Aici Dese-
riczky a u,lt.t
ii.eln.oi.t
"t
,xrv.rea si cardinalii
fiind informa[i
prin Becici
ot ti'"i'nt
*'no'se
-art-
O'omnului'
nu pregetartr
nici
.u
n"' o me n t,e-:itil
i;'.i r
"
eii
i i'
",
t:
I T,:J"Tl,ll''
111 Jil'-lll:
ftle
culturale'
Apoi
se lntrelinurl
des
tului la u"u"i'i'
b'i
iii"i'i"t'
cl tocmai atunci
se aflau in oraq
patriarhii ot" elt-#itiu"'ittuttrit
gi Antiochia'
cari urmtrreau
cu
. atenlie
'ni;tl'irt
ootnuiui'
misiuntt il;i;tl
'duia
linuti
in iainl
9i
stabilirea oi""'fuit
It bucureqti
i"luit
sl'se factr ltrrtr
qtirea
nim6nui'
tt"t'li'
"ttttt;i;;;"i
.
audientei
Mdvrocordat
propuse
ca Francisc,"iio,'
ii'..,i.qii
'i
rie.intocuiti
prin Piarigti,
cari ar
{i pulut *"0"'tJ'pui"t'J
qi in tortii
i'*'p ;t-ti
putut
-tndeplini
1i
funcliunea
oe proreso'i' Aqezarea
iittiuiir";
rn terur acesta
s'ar
ripututf'"tiltl;;;i'itr'ni*trtttiiittiiprimitcadesprgubire
o parohie t" ;ii;;;;i-ll4i'-q9'yi["
no*'i
de schimbare
for-
tottrei era *;;;;;;iii'"f'
*ma
rn'aceasti
privin$'
Dupa
aceste
lraiative' lrrla'ir'ocordat
a dispus ca Piariqtii
s[ tie
grzduitittF;;;";-qi-rl'l'itit""iiutni'penlrua'gicumptrra
atimerlte'
In ;J;4i
;ril*tg-
D-eseric'ztry
rdesctia
gi inftrti|area
Bu'
'
il;il;; 9i
;ffiil
"torrciro'
o;n
lara
Romtneasctr'
-
;gux's*"6*.$*3-1s&
|"'fffib"lf
69
i:qltt:{;l'f,l,i{ffit"r$},:et:ili+;ffi lll
#**
l
ous nici o piedicl t#;
iittigtirot
ta Bucureqti'
dar se temea de
f;ml*fifi{*ggn':e
;il''ffii;:t?
lxffil'Jlrl!:]1.'*,'
mai trimis
''.lo-T'
I
trei scrisori despre
;iil;
o" ["e"'eti'
r" tttrtEi
timp
qi
'epis-
cooul Becici s" gii#"il;iltt
;i:fdqurarea
evenimentelor
in
i'ir'il,i'i"'o'i,.ffi
#$i",n"t'J#:.Tll"H,ti'"ll"ffiT:
::1':"': ;l*':l"f:::kff
'
;'
d;J';'
"i
lai'i
"
dera iongre satiu-
despre
grdutrliil'
ili; itql j".inoeptinirea'tlt3tti^9t:
d'esnre
-
rncerineara
lui r-ravro*'o'ii'1e
o' ut[ion'""t"'';$i;tlll]l;ltl?l*
fiiqffi
*lr${**;i',tlitffi
tp#[*rF;
"''
ilffii,
ffiffi'1',;;il11'x;;;'[""Tij;,l':,:'llr:T.r
_: :
__
vlzut-gai-sus,-ln
tim
,
'
din 20 Sept' l?16'
(Col' Dlui Pill)'
- ---il*13il1'Tl#"
i'i'*"i'
rrot' tcot'Drui
Patr)'
'
',
I
n
lhumul rung
Ei
greu, rpoi gederea ta Bucuregti i-ari ieravat boara
tn aga mtrsurr, rnc6r rn doutr rinduri g,a prr6ugii rn rila'aiiirurui
h cursur srujbei gi a crzut.ra pat, igr'din Noemvrie tiqli,iiu ririi
. prrea face nicio liturghie din cauza bmeletii.ro; arunci uavioiorbat.
tovarigii tui gi tocuitorii catotici it sftrtuirtr str se inioarc{ dcdii
pentru lngrijirea strnttifii.8o) Desericzky a trebuil str plbce
Oin
BucureEti pe ra mijrocul runei Decemvrie 1746. La 5 lanuarie ilEz
il gtrsim la Piarigtii din Bisrrila.scriind secrerarului congregdliuhii
de Propaganda Fide.
In aceasti scrisoare Desericzky spunea cr din cauza boarei
a ptrrtrsit capitara Munteniei gi c{ gi-a rtrsat pe cei doi tovartrEi
acolo. Dupi plecarea rui se petrecurtr lucruri niobiqnuite ln Bucu-.
reEti. Mavrocordat interzise .tui
Becici de a mai .iace vizitaliune
caqonictr gi puse d{ri grere asupra Franciscaniror, asupra contetui
Roielti gi asupra conteiei l(elngrry. virsarea banitor'st execurar
imediat. Desericzky te-a atribuit toiti acestea instigaliunilor patriar_
hilor qi secretarurui Domnutui. In incheiere mai iciia despie evo-
nul, care-pretindea ctr et ar fi fosr ucis de. ctrtre noranl,canatr.
intorcea din Muntenia.s?)
:
'- -
-'
-:'- -:
At6t din aceasttr scrisoare, c6t.ii din cele anterioare, Roma
a inleles c6 a.tmosJera din Bucureqti a devenir nefavorabil{ penku
aptivitatea delegaliunii papale.. pentru
a u$ura situalia sotiei pi
penlru a da un nou imbold intenliunitor luitMavrocordat,eoggls.
galiunea de Propaganda Fide rrimise ra 20 lanuarie tziz Dom-
nitorurui o srisoare de - mur{umire. Aceasta cuprindea acereagi
complimente, pe_care te-a lnflligat gi Desericzky, cand sosise tn
Bucuregti. Apoi congregatiunea murlumea pentru' primirea cordiarN
a Piarigtilor qi pentru tot iprijinur cel acordase
-acesrora
cerrrnd
si-j sprijine gi mai depirrte. Deattmintrerea *i tiei cilugrri ,lre-
buiau str tucreze conf_d!!
_ lllqq!l$!!91-!gi egcigi_,fr)
:_., ]
'
P6ni ra 30 Ianuaiie
"rr47
Roma inrirzic-ia..aii irspurls
scrisorilor rui Desericzky
ii'taporiului lui Becigi, iar'acrm.cfud
misiunea era ameninlati str
-nu-gi
atingd scopur, se grrbea sr rrs-
pundi ln scrisori pline
de mihnire.
.7t
Lui Desericzky, pe care Propaganda Fide lt credea lnctr la
Bucuresli; I
.se.
recomanda str nu continue sldruinlele pe lingtr
Domnitor, ca. str';nu alarmeze
'pe
Greci.'gi pl
linl
ln *ecret Japtul
cA.el gi tovardgii stri au fost chemali de Vodtr. Nu aproba lnlocui-
rea Franciscanilor, chiar dactr ei.ar fi fost neglijenli gilgnoranli,
deoarece .ln' ace'st caz Propaganda Fide va lua alte misuri. Scri-
soarea
'mai
dispunea ca Piarigtii str se conformeze lndemnurilor
episcopului
'Becici,
care cunogtea bine nu numai intefiiunite lui
HavrocorCat, ci era pi stimat de'tlomn.ro)
Scrisoarea ctrtre Becici cuprindea tot aceleagi dispoziliuni.
Episcopril ra,:lndrumat str opreasctr pe Desericzky de a mai in-
sista pe lAngd Dotnnitor, iar tovartrqii lui str se poarte cu prudenll.
In ceace prive$e instalarea Piarigtilor la Bucuregti, Roma nu pri- ,
mea sugeslia
'de
a lnltrtura pe Franciscani. In general St Plrinte
dorea'ca Piariqtii str nu maifactr nimica ftrrtr cunogtinla lui Becici.r9).
Nu gtim in ce mtrsurtr au
linut
seamtr Piarigtii de instrucliu-
nile Romei, fapt e ctr
.cei
doi tovartrgi ai lui Desericzky, Iacob
-
llsllkj:gi'Norbert Conradi, relinuli de Mavrocordat spre a-gi rea-
liza fruinoasele intbnliuni, ptrrtrsirtr gi bi oragul Bucuregti cu lnvoi-
rea Domnului.ll) Plecarea tor a lrebuit str se inttmple duptr 13
Ianuarie,gi'lnainte de 16 Martie 1747, deoarece intr'o scrisoare din
13lanuarie 1747 a episcopului Becici ctrtre Desericzky, eunl porne.
nili ca fiind lncd la-Bucuregti{8), iar la 16 Martie 1747 nu se mai
gtrseau acolo,
-precum
rezulttr din' ecrisoarea lui Desericzky cltre
secgetarul
Qongregaliunii de Propaganda Fide.as) Tot din iceasta
scrisoare',mai cunoagtem gi cauzele, care au determinat pe Domn
str'gi echimbi intenliunile gi sl-i tndeptrrteze pe Piarigti din ca.
-- T) Scrisoarea din t) laauarie-t7,!7. (Col. Dlut Pall).
--;+rD) Scriooarea cu acdeagi datlr" (Col. Dlul Pall).
-:,.r1;
Scri$area dtn t6 Martte l?47. (Cot. Dlui Pall).
, -i:,Y,;i: ..;-
_.-=--..
:r:';S
pitala Munteniei. Acestea_e-{ry:_ presiunea constanttr
Ei
ameninltr.
rile palriarhilor adunafi n Encu:relti,-malalEs ale
itadia-ihului-dirr_---*"*
Antiohia;;frica de Turci, cari la Vidin, Orgova gi Nicopol se p!e-
72
I a lost
inlormat
de
.
joifr;ffi':*fi],ffi:tffi
H
rffi$*ru*fffi
r*ffu -;ffi
i.'--,.lrq'l,{#*ffi
#,s*tr
fi indeptrrtat
otno.r.ri."t
y spunea
It I
.i, favorabil.
:li'i: ffi"J:J:i'i' 'i1'pt:i-:*?,':;J;
lr
t"t'tiu't'
tn
Asrtel-
rt.nd
lottotil.t'
?-::I::"trJnir-o--t.*sta .du$$e-
ace asil"
i;ia111
Iff :,1J,'.i:'il$'ru;-L*y;i:'lf
i":[:l;
carea
ceror
o9t
l:"llil' ii' !rez.n1a
:Ti.,:n":il,""11'j;
int.'.a
::.'.*-
*
F
"f
:;ff
l,"l#'S
;:
"ill
#;
titreline
reralii
h Bucureqti
!t- .--,^: ror
f""d;;i
ilnteniliir)
ce B,a
ares
din.nrdeidea
qi.promf'T:i.1",1"3,T:l[:Til'T
--qli"*flif,*l;{',;l5;::;$xril
;n**. -'n
n"*ffi
;;;,q,1
*i:,m*il
* r'ri"'ll',:i,::lml
:l"l.;}*#
"'"Jl["11"1"t"#;';1"'nt 'r'
iui Desericzkv
rt
nl'l
:* ::::;:;;,","u'illll'.
n*
li:
"lJ*
#ii:,:fi:*:;fi1'l
nici
ln rap:o""::_:;,
r-'"",isorile
sale
ctr et vi
f:LT"':'3':'fi iltl":lIi::'$"T,lff
"f;,$:,:i,l':1i'.[l:lli
0"1",1'lti"3t.-'ea,int.^r*t*.T,#',ti::*:l:t,.jj,,T;l::
'
H**tl 1q61;ffi;'i,"lfi*#;u':
::: :; n[
Fi^ *"';:nf,Ti:*:ii,1
i'i*p
*
'*"'*'"',1 l"J ::lT:1
pa'in1i
oln',:
:::*X,;iT
ik:l'!;;ilfi
' "
'**i'"'*.f;d"#{,};:i1*l":ru*iiH#f s}til
g::j"l*",fftX"lXL'l *'i';iare
oin n'
i;;;
iu"llnlltllpurem race ei
biograria
tui'
t
,
.
-
::ljbtj.
6ru1*
fl,LllX''ii'?.:'ii'
T;;i'*
numere
mon-ana"'l,
i
tmru*+fu*-**ru::::ffi
74
Iacob Kozdk era.fiu de ctrpitan, ntrscut la I Mai l7l5 ln
Gherla. Tattrl siu 8e numea Gheorghe, mamtr sa Margarda,Zsdrg,
amtndoi venili din Armenia (nuterque ex Armenia').
fn
baza 0o: .:
stei expresiuni din'urmtr Koz{k'a fost Armean. Cred lnsi cI. ...
numai din partea tattrlui era Armean, iar din spr a mamei
.a
trebuit str fie RomAn. Aceasltr afirmare 6 bazez pe numele mamei
sale
"Zsdra",
care este identic cu rom6nescul
,Jora",
nume de fami-
lie moldoveand.{e) Astfel plrinlii lui n'au venil deadrgptul din
Armenia, ci mai de grabtr din Moldova,'lmpreuntr cu acei Armeni,;
.
cari s'au agezat tn Transilvania pe la sftrEitul secolutui al XV[-lea
ln Gheorgheni, Dumbrtrveni gi Gherla
La 1733 intrl in mtrntrstirea piarisltr din Privigye, pesle doi
ani depune
"votumo-ul
ctrlugtrresc-ln Carei, iar la 1739 este s!in-
lit
preot de cltre Sigismund Berdnyi, episcop de Esztergom. Vorbea
bine limba armean{, germantr gi romintr, mai pulin limba maghiarl.
-lA 1746, a lual parle activtr la solia papall" lrimisd ln Bucuregti,
unde a fost interpretul lui Desericzky.lo) In legtrturtr cu rolul e{u
de lilmaciu s'a mai inregistrat ceva, ce arattr ctr rolul stru nu era I
limiiat. ,Fiind
cunosctrtor al mai multor limbi, din lnstrrcinarea
Sf. Scaun, e lucrat cu deslul de bun succeE pe llngtr Prlncipii
din Moldova gi
|ara
f,omtneasci,
'cari
aspirau ta Unire gi t'ar
fi putut lnloarce gi cu.mai bun succes, dactr flaclra noutr a rls-
boiuiui tuicesc nu l-ai fi impiedecat'.Dt)
Aceasttr relafie ln leglturtr'cu Unirea,.fiind
]rea
generall,.
irebue primiltr cu oarecare rezervtr
-
ptntr la descoperirea uilor
noi documente
-
mai ales pentru laptul ctr ea pomenegte gi de
Domnul Moldovei, unde Piarigtii n'au fost. Autorul biografiei lui
KotAk, auzind ceva despre ctrlltoria acestuia la Bucuregti, a lnre-
gisirat
-
rc pare
-
din memorie ctr Domnii romtni aspirau la
Unirg tIrI sI mai caute, dactr Kozdk gi ceilalli Piarigti lntr'adevtrr
au hatat aceasltr chesliune cu Voevozfi celor doutr'Principate. Prin
urmare cred ctr acearttr informalie nu cuprinde mai mull, dectl o
amintire vagd privitoare la drumul lui Kozik la Buorregii.
o;
Generatul R.-Roeetti,'o. ,i
F
51. Cl. qi Paharnicul C. Sion, Arhon-
'
dologia, p. 105-106.
-- ,.. . ..;
s)
Comudcatee plrintelui Emerio Bird din Rullae c. : nBukercsti in
ValachiainterpresP.'lnoocotii'Enssi3tentisGeneraliretMiesion.Aposl.{
51)
Comuoioarea plrioielui Bir6 dupl Sutfngia cit.: .Cum
escet plurium
lingvanrm peritur, ad Valachire et Moldaviae Regtrloc rd Unionem aspirantes,
Sacrao Scdit iutho.rtlate' bono ratig Eucceslru ibierat meliorique rwctsus
.
..
.
fuisEct,
gi
sora tdllTuioici{ax-aoo obotitiEEet.'
'-
,: ,
75
'
tn afartr de aceasfa lacob Kozdk a adue servicii utile ordi-
nutui piarist:gi ln alte tocuri cd populaliune romlneasctr. Ac'tivi'
fatea.lul .sla
J'ntins
mai mult ln dominiull pasloral. ln aceabtl 'cati-
'
tate tl glsim ta Carei, mai ales la Slntana Aradului,'precum vom
vedea ln capitolul urmtrtor. Dela 1773 li pierdem urm-al.)
.. . .
I
-Aqa
dir niiiiunea lui
'lacob KozAk tn Bucuiegti
-eia
serviciul.'
de lnteipret. Crind Desericzky s'a intors ln Ungaria el 8;r5ftas-"in
Bucuregti cu plrintele Norbert conradi; al treilea membru al'soliei.
't,
Conraoi'a toit o figurl piaristr reprezentativtr tn. sliolul,at
XVlll-iea ln
"protincia!
ungartr.dt) Ntrscut la l7l8 ln Pesta, a
imbrtrcat
inctr de llnlr haina cllugtrreasctr a Piariqtilor,' ponradi
a fost inzestrat cu o minte agere. Superiorii observtndu-i, lalentul
ll trimisertr la Roma lnainte Oi hirotonisire spre a'gi compieta'aiu-
diile teologice, duptr lerminarea ctrrora fu
.sfiintit
in anul.
ry45;
de
Francisc Rubeis, miiropolit de Tarsus. Inletepciunea acestui lintrr
il;;i-;
;G-;;iltr'si la palatul papat, iar canb st
:erririle
itili;
illd;i*t.tut
t"
iara'
Romanettcr; conradi estd'-nur'iit
membru at sriliei.6a) ln aceasll catitate esle autorizat sl.,,!rafe,z9
!
lrafeze
$
et despi'e a$ezarei ordinului in Bucuregli.6t)
, Desi nici Conradi n'a isbutit str fondeze un institut pia{ig!
la Bucuii$i, totufi el ajuns str fie profesor gcolo, timp de,3 luni
preddnd rbiorica, poetica
9i
sintaxa.60) Solia papaltr
Precum: l!ip,
+:..1
ltJ
Comunicarea plrintetul Bir6 9i
Anurrul piaqist din Timi0oara,
1890-gl, 15, 27 si 28.
,*r.
-
76
':"ti
tn
'iuu
de tl Septemvrie
1746' Astfel activi'
a sosit la Bucure
hiea
profesorau I'iui'conradi
coincide cu trimestrul
ultim al ace'
i""ii
ln,latl
ttft ln ce qcoale qi-de cine fost angaiat'
lntors in Unlttit
a funciionat
ta profesor ln mai multe
in-
stitute fiariste 9i
i aiuns sl fie provincial
3. ff doqa **r.il"J"1,::Ua$ezarea
Fiariqtilor
Se
pare ctr Piaristul Conradi
n'a fost mullumit
cu misiunea
sa din Bucuregti.
Pentrti tttJu a mai venit inctrodattr
ln capitala
Munteniei
ca str infiinleze
un colegiu
piarist' Aceasttr alirmare
o
bazez
peo relatare titp-u oin Uio"gttil
lui
1re
spune cf,:
'ln-
tre anii 1750-51
"
ptJtttti tn ViJna la Academia.Lichtenstein'
;; ;6; t*.a iarrqi in Gimnaiiul
din Bucurestiu'67)
In legilurtr ,u ttt't tutniment
se impun
c-iteva lnirebtrri:
ln
ce impreiurlri
a .luns
-tioiCJ-Conttoi
in Bucuregti
a doua oartr ?
CAt timp a stat in s.*rciui-'ilrui
gimnaziu?.Ce
obiecte'a
predat?
ce rezultat a avut? C.
giit"ti"tioggqcoaltr
exista
pe la miilo-
*f
-t..ofofoi
al XVIII'lea
in. Bucure$ti?
Dintre lntreblrile'putt
*tui una poate fi precizattr--cl tigu:
rantl
gi anume .t q"oil-t*istau
ln BuiureEti
pe,la l75l' cind
C"tii.Oi
a venit in caoitata Munteniei
a doua oartr'
Despre
qcorire iin-'le;"i
;l XVlll'lea
din Bucuresti
Dl
lorga spune urmrtoa'Jte' Jrcit*ittu
ca
9i
in Moldova'6
gcoall
centraltr
de greceqte
';t'ti;
;t
'slavoneqie'
intemeiatl'
cea din
urm{, de multe vreme; cealaltl
fusese creiatd de
$erban
Vodtr'
cu
profesori Oe fifosliie,
ae gramatici' de limbi' reformatl
de
granaPu"aou.'9-
r-, ,
.
,$co{4
sl.uoo.t"tr
tu dasclli
plltili de Domnie
qi intemeiat{-
de multtr vreme nu;;;d;;;
Jecat icoata
dela'sfintul
Gheor'
;.'veJhil;ti.,'qtotl"'
gttttqg suslinutr-tot
de sttrptnire
gi ln-
fiintatl ] tle
-$erban
ri"a?-ii'oie
88j' este Academia
Greceascf,
I.li-llenmti"a
Sr. Sava
s)
'
---.--'-
--
-6^
;rqs
.d^
c- o. .rol r-
"
, . . tort n l?go-51 a Liohtenstein
Akad-
, 57)
Ac8ay,.
midbad B6csber'
IXA'S*.e;,Lf;i"T*i1:,i.ii'iii;i'*l';"i*i"1o"ly,oa
;.ii"tgr, irt til rorn.; t!, p,lq--507'
77
Aceasta
din urmtr ,pornitf
cu lncredere
de
$erban
Vodtr
Cantacuzino,
se desvoltl
ii""*-f"
timpul
lui'Constantin'BrAnco-
veanu, carc'i.stabile*"
ptgittt
Ei-i
aiigurl veniturile
pentru ln'
trelinere".e0)
Brancouea'nti"
ttttuit sd facl din aceasttr
qcoaltr o
ilffi#Jgu.ut.$ir*l
se creieze un tocar.de
culturl
"la
care
str vinl toti lntelectuurii'qi-i"uitorii
de culturl nu numai cei din
fartr",
ci din tot Ori.ni"r,''itt ltourt
9dt..
51.' Gheorghe
rtrmtnea
str preglteasce li
mar l'tptt"'
pt viitorii
dieci sau logofeli din
cancelarii.or)
lll;i,j dour ecoli
erau ln fiinlr
ei..pe
ti19-{ tri c"::^:::::ll
*.",*:::;
"u'il.Y;o;i:ft
'
6;'ia
i,ru o'ti*'
li..ti:i::;:'
[#'rl"::::'rl'1,["*ttit'0""i
E
"ri
a predat conradi
nu m.alqli:;
r-^
^^-?r-lo
Mttntanipi niCi
;;.il;il;
muti ti'P
11 :'qlil1 I":'.':,'*."'i:
d.,;::[]
;1fr#;;-*'.1
tlud- :9,1 11':"ca,Proresor
de
ill;#ii1;ifiilil
in Nvit'u apoi in
g':o::':'J
;;
"
u.,iuitrt.
lungtr 9i
rodnt:1.t
tut::"lu
llt:^:lU::::l
Din cele expuse
desPre Conradi
rezulltr cd rolul stru s'a
rrrgiit
,r.ten.i
r" rntJttuttu
de a funda un institut
piarist
ln Bucuregti.
ilo tloun.'.a
acestui
capitor u'T'1-:1. q:f9,1':::l"oi;
p.uallitfi'u"''ii,illi:fi:'l'1..,'11'.1::1u^I.;:iTlig':i
:ll"rruff
i'ii'"' ii"ir' ir"'' s"opur':*:::,,n:,:'
"""
o#nJl
;::$J"ffi
r,', J.'
",.ffi
-
f
i'ii't
. 1.-
uy"_l'.-:11'-
t
1: ::^
j'"
":,t11
l}::":r'il::'':;""
pt"p'e'"d'''
-caiorice
;
decl avea un scop.
Ecolar
CAPITOLUL
V.
i
:
Piarigtii
in Banat.
l. fictiuitatea lor in Sintana.
P{trunderea Piariqtilor.in regiunile rominegli se incheie cu
agdz'area tor ln Banat
7g
migoara. Deta aceasrtr bisericr cu hramut sfanta Anr rgi tur nu-
mete satul. lmptrrtrteasa Maria Terezia instr, fiind duSman. orai-
nelor ctrlugtrr.egti cergeroare, n'a aprobat fundaliuned
hri-gili.i
'pentru
Franci6cani.)
- ^
Atunci nobilul c{itor ee. rtrzgtndi gi holtrrt sI ridice i6ngl
biserictr
ti
o mtrnesfire, rncredinfindu-re pe amrndoutr
piariititii
grri-p..lingtr educalia sufrereasctr a popuirjirnii
urmau sr in's-t-ru-
iasctr gi pe copii.r)
Intenfia funda{orurui se rearizeaze, ra r l ocromirrie rz4g,
cand se adreseaztr cilre rec{orur piarisr din seghedin,
tei.*i-r.j
lity, chemandu'r rn Ztrrand pentiu o consfiltiire. oupa r...iia
lnlilnire Lality raporteaztr provinciarutui
rezuttarur aiscutiiroi, lu.
gSndu.l str'vie la Stntana pentru cercetarea
'chestiunii. '
,
'
--
Provinciarur Adorf Nemcstnyi (r702-r7s7)
veni ta fala ro-
culu.i la-4-lunie t?50 gi vizitl ureninlit biserica
Ei
,eoeifir..,
iar la I I Noemvrid incheie un contraci d9 fundaliq{r;
ilil*i
Bibici.6)
:
ln introducerea acesrui acr se arartr morivete care rndemna.
sertr familia Bibici str invite pe
piarigri
rn srntaira, rpoi uiaoi.ri
cinci puncte prin care fundatorur driuiegte- ordinurui piarisl
bise-
rica,..minlttt-rea,,
cu toate dependinlele, o:suml o. Uanigi-;;-
menii pe veci; iar rn arte trei puncre ordinur se obtigtr sa rrimru
un confesor pentru familia fundatorului, si factr ; ;di ;;;;;
9"
tl{b:.gi str. predea
copiitor tn trei ctase (usque
,O ,inlJ,i,i
cunogtinlele religioase gi de carte.o) ,
.i
.
Aci cullura era- inapoiati din cauza lndetungatei ocupatiuni
t-gce{i
lalatul
a. fost transformat in pagalic tufcesc
Ai
rondus
de un beglerbeg din Timigoara. Numai dupi eriberarea
linutqrui
de
'
sub
iugul
tgrcrsc s'a purut incepe acliunea de rbsraurarea bisericii
catolice. La aceasttr operd de r.g.nirare au tuat parte
activtr si
Pialigtii, *n'!q 1750 au fost chimali ln Sintana Aradutui, di
unde la 1790'au lost lransferali ln. metropola Banalului.
;
'In mrilte locuri strrace gi pultiitc
corindasertr
piaristii.
dar
nicf,iri n'au dat peste un lqc ira't o. tipsit de .i.r."t.i.'.,inrJi
ca ln cltrinul' S8ntana din
iudelul
Aradutui. ln
/rima iumtrtate a
secotului al )wttt-tea in acest loi exisraq weo.25 de bordee rtrs-
firate, cu o populalie
compusi in mare parte din Romini
.orto-
doqi, Unguri gi Germani catolici.r)
'
-
'
Stipinut'S$ntanei, Iacob Bibici, consilier regal gi vicecomite
al
,A13gq{r3!"!!d"ll!
de situalia .er"rri"i qi ; r,oted1,str:-
'
,CAnd a fosl vorba de persoana
rectoiului, Bibici_*eru
un
Piarist,
-care
str gtie bine romtneite, fiindcl l.'.i .onu.i-r1t il
Jace Jn -limba romlnflt) _ __ __ _
I
I
I
t_
aducl citirgrri--cattitici pe mogia d.
'-
-
l-'-'-'
-:
I{eea.,yeasta Incolli in cufletul sllu inctr din anul tZ4?, c8nd
pff
.lratg,ziairea-1iei
.biseri-ci
cu intenga J.-;-;';;ili"i;
dluglrilorfringiscani
din'Bosniat), cari aviau biseric{ gi meni,'l
circ ts Tinigoard Biserica ru srinfiu t lzls d. NilJ; dteii-.
:
slaviCij carcltunci era episcop al Cenadului.
,cu
resei{inta'rn Ti- ,
slavici;
qan
-nhingi 9rg
,episco.
p al Cenadului, cu regedinla tn Ti- l.
-
.,
ir:r._#,:-:::.,
,
.
80
SAntana,
lraduc6nd
ln limba
romtnf,.
epistolele
gi evangheliile
pentru Dumin"ti
qi tl'Le't'Jlraoucetite
rt
Si
tiffi,::
tlilt
;::
tine si
cu ortogralte
ungureascf,.
t"
lryqt-{,tl Ttt[:ff ffi;t;
locsa la 1769, ln +-l"3uU
UUul:
"Evangelie
la toale Duminics
si Szerbetory nt"tt
-tlt
?'iui' ittttrt" rt" eid,em nlrel
pre Csinsztitei
si Szlevitei
Doamnei'A;:il;i;;t
S:q1"
romei6n
szpre limbe
Remleniszke'
au tel;;;;ii" '
L" Orthografie
Unsuriszke'
latipar
au dat
p.
David eirJ"iui.';riuni
p.tru o-en Rendut
Piarisztilor".s)
lndeletnicirea
i"ru;G
traduceri
romineqti
tn-t:Tn:t3[^-t]
in sinrana
.rru *uiii ;;r"t
, lato, mingiiere
sufleteascf,
tre-
o"''
'J";;
tit,::
I'JITir|:I"
salT.11:,,r:ndatoiur
soricitd si
tri-:
miterea
unui
parinte]:ft;J;;;i
limbii
-nempEti
spre
.a :l!i:f:t^:
necesittrlile
spirituaii
ae popura$unii
germane'g)
El dorea
sa-$r
vadtr cit de curand
;;;;"i
pi'nui' deoarece
starea strnittr[ii
sale era
slabtr
qi aprobarea
i*pitttltttt 9i
episcop-all
a funda[iunii
lntdrzia'
La
g
stptttu'i;?ii
'o'ina
aprobarea'
orovincialul
desemnl
pe membrii
tor"giuiu]
oin'santtn''
Primul
ieaor a fost lona Hu'
lini. care cunosca;;*
limba italiantr'
putea str lnvele
repede
qi
limba romdnr
"l
oiuii"it"ii"titiir
ot'.Bir6
mai flceau
parte din
. colegiul Sdntanei
inia.fi;'il'in1i"'
ettond
Fontani'
predicator
ijift *?ffi fi ;lfl
**tii{li{i{'#ff
Pi ari
eti
i, *'
ltrl" t'
d e m i siun e a
-l
:l:
T.T
o|Ji.lit';1*ff
:
:,s.,
tolicl gi
Siolara'
De
pe amvon
au preor'
in qcoah au educat sl
'"
,'1'-Ill
-:'Ytffi"l*Hl',:n::t:
T
',I'XT;I.i",'ii.i." ie-gmmaticr ri
:'l
29 o:''llili.:,:,
^,,",
.
,
Trecind
peste greultrlile lnceputul*,-l11tl.j"",lffjutui
niarilt :
- t rsw's t--'-
't
si variat cu zile triste
Ei
fericite' '
'
igi 'lu[
cursul
obignuit
'
,--r-r^
-x.i-r-ri
nnrreclnszkv
(l?07-
; #; ;;; d
nea
ete
plare' prriotere
f
"ll:'1::y
S 1T;
rzsiriii'l"ffiili'-o;id:i-f
'J'19.:o:-;;":1;f
n:'Jl*"?::
llLii i,l'il'"'T.;'s
r [i J
l
ii$l
:
d,1
t
llu: ljlT:l
":i:l'tx'
Ll;ii]
;::l';lt?:ilffi !i;-i:T'!G:'i,1,:l'".,-":'::iff i'X1'$i
l11l#rr
;;;".ia;
i,rt.i..aoi,nnei';Bibici,
.si-a celebral
prima
liturgh're1ortiTtltl;r,,
motipsitoaie'
s9,
.fnu3ti
asupri' Banatutui
fa.ani-*uri. i.tut'
CatJ:lmptrratul'interzise
orice contact
crt
aceasttr
regiune,
'p'ouinJ'tt"
totnf
.pe
iutmbrii ordinului
s[ plr[-
seascf,
satul afare nurnli'de
parinlii,ttll
.p9
'simteau
ln stare str
lnsriieasctr
pe bolnavi'
eiarigtii inli trotrrtrA
ctr nici unul nu
ya
il;li-*t;na
ln acele timpuri
critice'
'
:
"
'
Cdnd lacob Koz6k a;unse rtCtbigipiroh
at Sintanei
(1767-
1773)
gimnaziul era in plina. d3uol!11!::.,,:;
'"
:
Dactr tn
primii'ani
qcotarii erauTutini''acum
ei se sporesc
in mod vizibil. C"$;;-;;m&ului
ltt"lJgt
gi
igrpreiurrtl!-1"
irp"t-rtft-.gir."
gi'nn;'iului' La lnceput cele trei clase de'gram1'
ficl erau'tndestulatoai;];;-;*t;ctnd
situalia
intelectsaltr'
a
salului se lmbuntrttrti,'tttttuJ
Si"pietenfiunile
locuitorilor
din
Sintana.
Vlduva tunoatorutui
a satisfecut
iceste
pretentiuni fdcAnd
o noud fundaliune d;i;
lnfiinlarea
,cllselor "umanioare"
care
m ai ri p seau. t'r o ut ..t"i.i'
F
;i:"':
f i I i:Tiil
-i
li :.1'i'i?,i'i1t*
$,llrf,iff o#' ;i rrr';i;'iost
semnat si
de' :D.avid Bir6, caie
i."-ari"lt.e -in
serviciulla'odie!'9-----------t-
,'
Margareta
Bibi.i,
*;;-a
n;:ilf l*it@
."rpr'.il'1i'.u
un inrerJ'
""
t"
1$1.^5-ff,??.:i1",'fl
Jl*:ffi
_ ,,_=-__-d{il
d2.
priltr'un otdin genera{. Astfet elevii internaiuiui din SAntaria Ce
lmprtrgtiarl gi locatut rtrmase gol.
. In anut desfiinldrii isbucni gi rtrscoata nalionate a tui Horia
ln Munfii Apuseni.
,Vlruarea de singe din noaplea de la l-2
Nocmvrie a peqetluit ln mod fioros lncepulul riscoalei, care gi a
lntins repede flacdrile misluiloare nu numai asupra Zirandutui, ci
gi gsupra
comitatelor lnvecinale ameninlind chiar Transilvania ln-
' heg8e gi Banalul . . ."t.)
lr)
Lupat, Rlccoata
tlranilor,
p.95.
to)
lbldem, p. 98.
lo)
lbidem, p. 99.
!
"Nelnl0mpinind
la lnceput
ltrranii
rtrsculali nici.o rezistenltr
organizatl, ei lgi intinsertr repede (in 5 zile) sttrpanirea asupra
Ztrrandului lntreg. Din satele ocupate de cetele tor dispiriau
fireile organele administratiei comitatului, cari prin nedrepttrlile
gi
iafurile
din trecut devenirtr foarte urgisite in ochii poporufui.
Curlile nemegegli erau devastate
cu nemiluila, vinurile, bucalete
vtrrsate, vitele risipite, avuliile de tot fetul prldate....t6)
Rtrsculatii n'au crulat nici vieala ni'megilor, iar
,cei
ce au
putut sclpa cu zile din mdna risculalilor, igi ciutau refugiu spre
De-va, Cluj, Oherla, Bislrila, Oradea, Arad, Lugoj."tc)
-
Rdscoala "a avut influenltr gi asupra colegiutiri piariril, fiindcl
o
.mare
parte din nobilii ardeteni s,a. refugiat in S6nlana, unde au
fop!
.gezduifi ln convictut gi ln mtrntrstirei PiariEtilor.r?)
d3
'
tot ln rnut ri84 tu oaspete pxrinliror
Norbert conradi, fosr
profesor i1
lpyregti,
ajuns acum provincialul
Ungariei.-
----''::'
ctrlunul lntCan
adevirat sal, cu ulile drepte gi bune, case il;*;
zidite toate duptr un moder, iar podoabi
saiurui o r"i*il-riri.
:lt*.
fiJi:.rica-piarigrilor. Dacr ta agezarea ror rn sanunajilsiiu
nu,mai 26 de colibe, acum, clnd eri vorbtr de. ptecarea
io. Oin
sat, numirut caselor bine aranjate trecu de l50.rij :
.Dactr
situaJia.poputaliunii
din s8ntana s'a imbuniltrfit sub
,
raporlul materiar, fdrtr indoiartr nici.sub raportur interecluat n:a
rtrmas ln urmtr. La lnainlarea intelectualtr conlribuirtr
l;;;l
rind biserica gi gcoata. tn afartr instr de programut
stri.ild;i;;i
gi gcolar, Piarigtii aranjau cu etevii ror gi reirezentatii
teatrare si
omaiale., mai ales cu ocaziunea lnchidirii inutui
Ecotar.:n.*tJi
se desftrqurau de obiceiu_ in ptrdurea
din
$iria
gi itfgeau toarie
mult populalia
sarutui. Demonsrraliunile aceslei avuri un erect
intelectual strnilos.
-
Dela t?86 rncoace adeseori ne rnr8rnim cu ideea muririi
pia.
rigtilor din stntana in Timigoara, iarra t?g9 un'otoin-irpalte;.
a dispus lransferarea ror acoro. La rncepurur anurui l?90 runcfionau
in-ctr.ln Stftana, dar ta t Octomviie iu lrebuit
$ ;;;';:
nasurea gi rnternarur, fiindcl'armara avea nevoie de ere spre
.a
"
rc
transforma ln spital militar.re)
2. Actiuitatca lor ?n Timigoara.
:
^
c-1
nlrtrsirea sAntanei rnstr
piarigrii
n'au ptrrtrsit
ei tinutur
tsanarurui, fiindctr ei igi bontinuartr activitatea gcblartrln'tilium--
il,l*,:ffi:nl*ffi*J[ 1
;,:j'.t-fu{i;..,,'t'ifi:Iiil",lilirir"ffi,lin
\
::lH:'}i#{$rt*,,'J:?t"
y,
*.^13ri1a
rimiEoara ri
rezuitrr -}
o" *I,it"*;l**:n:|"kiit','J'ilJ[fi11'""".t:Ji1
\
serioasl Pentru
orgal
rht*{riJ;$iu'l-1t'd{tir:x:"ff'Jl"Jl::'::
I
;;"f;ffifi*"'i:fu'{
Ti?i".:Lir,o:{.
''T}':il'";H
T
nuri:
qcolar-li
?1t::."i.
Educalia
qi insrruc
.t t
qi cu 25 de-el'
'^
^..-^..,ir
cimnaziul
progresa'
de vr11e ?
fltl{}:lii.lr::l:ll:i:lfi-:"i}r":ir'friliit,
I
.'i
ffi';lfi:"Jl
ror
pastorar'
1
t:dt,-Tll
vie- La !754 lncepurtr'si
mffim**Jffi,
iar
ddlr reaui$^:1T1"iffirr]
.at'ti
'.ss sptuitualf,
-
erau
roartE '
'
*sllf
';;l$:,,fr*':'J'1,';i'o.,il,.i,
.,'ee apucartr
* *'ut].',,,
{i"H.9nJi.t9
darea eceasta'
%
0p.
Intliu
restaurarl
biscrica
gi'T-1l,1tt:1t'!)'i
care
dupl
plecarda
'
Francffi
o::i::iii:,i'Hf jlT{lfi
"iiit1lxi,t'liffiI
au deschis
gimnaztut
:: :1:',:,'L ii-i*ott. era compus'dintrun .
,
*i*tl*;*lth$i;';;[iT5,-*:l.ii;i'ffi
ail.d;tqii'
tnttPorl
str rtrsPindea
:
J"i"iui't'[:ff
it1'xX'l$T$1"i,il,;i.l1f 'nl[1,1"'$l$i
Piarigtii
lnsf,
au
gi a aPei'
ua trebue
str amintim Pe
l* Jt[;:':!il lt;i ili,'il T:t*:#H.'fl.*nii
n:
l. J**' ei'
nazi ur ui' ( I 805
-r
8 r5
)
-t^
: :T
o':
Ji'11."
ii'ti-i
*"oi"
il1,'$#1ili?;il'"'Jl'ffi:.,:Tqrr#.;#'iH1iif
;'::$i#".:;1"il!i:i"TlTf
"'"'rlJii
a v t' a
1u-
tn'
demnatperia'iit'i:';';ru;pitiezeediiiciulgcolarpicptpulpro'
***tf**e**f,'.'*".t;lFffryh'i,t'ii',1',:,ffi
I
riall erau
prin' il"i"'u* li-oin
"""i#;r"'X,,Lfil?':il;"*
ul::;'n
jlt:l*{1llkr;;rfi
ffi
i'1;ir**il:i*.*
trimis
gi
'Provin'
-
.--riste oin
provincliTlilsili;;
;..r.iG";11:*f
t$*.'*ftli_--
.
-. :'
;iJi,il"'::ilii'!.;lii'*ii.:fu
't'Jt,lli-f :'ffif
l;"rll
.- .
:1ffi'X?"d#'iJ-;;
iorcs'''e"'a',i:,"litn;i"5J:lllili*
u*
1,_"q;i;:i;i-r:*::l*.Hlf
::';"Hffi ;,fr#;rpur{ar0arr-
a,,,
-
_:
,-g'6
'
.
Ay?l!.
nrlgiOii
pedagogice
gi didactice au fost apticate si in
gimnaziul-din
Timigoara, care piin
buntrvoinla
.pdil;;
il;
tgnovrq
!
!841 s'a completat cu claselc Oi tilosotie, ,AU-.,
clasa
1
vll-a gi a vIII'a. Aceetea au funlionat.tn
cucirea semi.
narutui plnl la l848.to)
In timpul migciritor revotufionare
din l84g_49 lnvlflmAn_
tul a fost subpendat, iar o parie
din
piarigti
a ptrrisit
;6;i.
rya11 {.mas
tn Timipara decAt rectorut, viceiectorul
spirifuafui
fi
slujitorii, cari au kecut. prin zile grele.
Rectorut Aioi;iu ;;;ni;
(l8m-1849).a
lnregistrat evenim-entele
istorice ce shu
;;i;;
in orag ln acest limp. Aceste lnsemniri zilnice, care fac impresia
unor memorii, au o deosebirtr importanltr penrru gerceratori.r-g.
-'-
11 aceste timpuri lulburi biserica gi
Ecoala a suferit multe
strictrciuni. Locarur gcoarei a fosr transfo*ri tn spitar miritar. Dupr
ce luptete_'incordate au lncelat,
piariglii
pribegi
se lntoarsertr ln
orag
-pentru
a-gi conrinua acrivitatea:gcoiara.-canu
au intrat in
mtntrdire, gtrsirtr acolo. un spital plin cu sotdali bolnavi de holera.
.
In astfel de tmprejurrri,
piariErii
i'au rerras ri un anume Rundt-
care le-a oferit hrantr gi locuinf{ p8ntr
ctnd a tort euacuat; ;;;:
slirea de bolnavi gi a fost resiaurattr-blserica.
ln'.anur 1850 shu petrecut
mari schimbtrri rn gcoata piarisri
9iq TiT,E*t
, deoarece a aptrut un.. nou
fiogr.rn
qcolar
oEntwurf
der orgianisation der Gymriasien uno R.atsct ir.n ii, o.rrcrr.ict
i,
care trebuia apricat rf inrregime gi aci.
potrivit
spiriturui ,..riri
g'.rogram'^gimnaziur piarist
din Timigoara fu ridicai,ra rangui-de
liceu cu 8 clase. Edificiur gcorar lnsd n,a fost suficient p*rri-rp-
zarea rururor craseror rnrr'un singur rocar.- De aceea. rrei crase au
fost rpzatc tn edificiul vechiu if girn"riului
piarist,
iar cinci
d:T
!"
:qqrg
selinarutui.u)
ArJ dispozilii rn.aa il.;;b';,.
'En:quF.:ulry
au.focl: introduccrea
limbii germane
ca limbtr de
pryqrc;
Excte
Folare,
examenul de maluritate gi orgnizarea ca-
!.dt
lq de,limba tora$-.T- slrbeaacf,rl
timbi cari i,ru pfrtr.t
P,jl-11t"t'rgacutui
at XX.tea .. ,.a.rii tn
t.ort.
piaristi
din
i'
I
I
I
i
I
I
i
I
I
I
,.87
. odarr cu rnrregirea gimnaziurui
a rrebuit .Er
8e hkegeatcr'
risti, s'a agezat ln parte ln clldirei seminarului.
, r'-;'-:;:
cg acbsre schimbtrri i'a deschis ticeut piarist din Timigoara .
ln anul gcolar 1850-51.
'
.
:--- -r---'
In lpoca
,Enlwurfn.ului, care a durat plntr la tg6t, a luit -
fiinlr congregatiunea Mariantr (1855)
9i
au inceput ,r ,i inu.i.
ca materii facultaiive: limba francezr qi itatiantr, itenografia, edu-
calia fizictr gi mruica. Tot rn aceasttr epoca sku exelutat'rcno
.vtrri mai serioase in mtrntrstire gi biserictr.
,
...,,.
,
Liceut cu opt clase lnstr a insemnal o sarcintr grea pgntru
ordinul piarist, care..avea nevoie de profesorii
stri qi ln- .alte pe4i.
Pentru aceasta consiliul locliitor a ordonat la lg0i ca ln clasele
I-V sr predea profesorii piarigri, iar in crasere vl-vm profe-
sorii str fie recrutali din preolii diecezei cenadului. Aceaste situa-
lie
a durat pAnI la 18{13, cand ordinut, avtnd profesori disponi-
bili' a luat in primire
conducerea rururor ctaseroi riceare afail de
caledra de retigie, care numai la 1904 a ajuns4ln ntna
piarigiltor
rn crasere vr-vIII. Lr t868 s,a infiinlat iin iniiiativd profesoru-
lui Francisc Hemmen societatea titerartr ln cadrui ctrreia-clevii din
l
ctasa a $II-a gi a VtII-a au recitat puzil,
,u
",di
fr.ri;;';;';;
'-
J ftrcui dtrri de seaml.
Deci Piarigtii din Timigoara ca gi rn atte locuri
g,au
toibsrt
l
de toate mijroacere bune penrru a rdrgi cunogtinlere ttevilor. orice
greutate,
sau piedictr a fost inHturattr numai ia ia se poartr urmlri
idealul suprem at educaliei: formarea caracterului moral.
I
, . 9u.timput
ticeut piarist
Ei-a
c0gtigat prestigiu in Timigodra,
fapt atestat giiin sporirea numtrruldi elevitor;pent-nu aceaata-icivi
-.
.--*
, .'
'
ideea lnfiinlrrii unui nou ticeu. vechile,zidiri franciscane"nu mai
ii.ri
.':'.,.rj-rau
destul de,lnctrpltoare. Deocamdaltr lnstr l-it Darta,;,8D[Be8nr
Timigoara"'-.-,..:-i
',f.tliir,'
*.,.r-fdu ,oEsrur se,rncapatoare. ueocamdattr lnstr llt- partea.upuecantr
;;:;::.;a
m{nistirii:s'au ridicat citeva sili (r8?t)liSti-ix6criiafuiar*--_
'
*',:', -.
'
. cari transforr4xri..mai
mari ln interiorul
-inl"titiir,Hi.i,aestea
-
*,1.** ...nlau fos! ruficiente, fiindcl numtrrut gcotaritor,crertea*.r*.
i*
-
*-.,.-
fiinlarea unui liceu modern devine gi mai uiEdhu,-leana;piarigtii'
*.-::*---: sunt nevoili-strrdeschidtr
clase paratlb.
ra''liao-C?rauinfiin'1ai
', ^ --:-- -.-- --|.
''I:_-.
-
.-clase paralele pentru ctasa [-a, iar ptnl li sriul_fgg3:g4_
f;:
,. , urcat pinl la clasa a Vt-a.u) Dar nu numaii[gOtrfufii6
ingolqul ptivilsr,
It
*r5,1;
:..*'1
A tenetvrd kesy6t.logian E*r tstt-t2,ii:tq
i,rr:; -_--__r_
i,itJ-:i-, '.:j*..*.--
88
st oooularilalea
Piariglilor a crescut' Populatia oraqului observlnd
IAi"rii"t.,
lor produciivtr a ftrcut donaiiuni mai mici sau mai mari
ocrrtru inzestrirea
liceului qi a bisericii' Cind
,lreceau
prin oraq
ilrsonafiUti mai marcante, ele nu plrtrseau niciodatl oragul fdri
I nirit. inititutut
piarisl. Astfet lmptrralul Francisc I a vizilat in
i*i-ianAori
ticeut, iar episcopii Cenadului aproape in fiecare an'8{)
-.LalsgOseimplinirdtOodeanidelaa|ezareaPiariglilorln
orag;
pentru aceastala'3 Mai l89l
-a.avut
loc o serbare de ani'
;;;, care a fost o manifestare demntr pentru tot ce au ftrcut
Piarigtii ln Timi9oara.86)
Flcindu-se-odaredeseamiasupraveaculuilrecut,s'aputut
verifica importanta aceslui agezlmant de cullurl ln capitala Banatu-
fui O.fr f igg pene la 1890 inslilulul a avut 32.341 de gcotari. Cei
mai-pulini au iost in anul 1790, anume 36, cei mai mulli in anul
iggT'.nu*.
570, iar ln anul
iubitar
numtrrul elevilor a fost 533.80)
Cu toale ctr num{rul gcolarilor se inmullea din an in an'
chesliunea
unui nou edificiu
,llu s'a ptilut rezolva ptnl la anul
iofif*
qi chiar gi. dupl aceastf, dattr,desbaterile ln aceasttr pri'
vinltr au lincezit.
Pentru a potoli setea' linerelululduPtr
gtiin;I
5i
pentru a
soluliona ctiza gcolartr din Timigoara, guvernul maghiar' accep-
ianO'ptopon.rea
lui Alexe Kuncz, inspector general, a lnfiintat un
iil ie'stat, care I'a deschis ta I Beptemvrie 1897 cu o sin-
gurtr clastr.l?)
PtnItatgOS-Olnmodprogresivs'adeschisgicelelalte
clase. cu lnfiinlarea liceului de stat ordinul piarist a incetat str
mai aib[ clasele paralele, ln urma cdrui fapt a sq!9!9!
,nggfru!
gcolarilor ln liceui piarist, dar numai pentru scurt timp'
.deoarece
in anul qcolar t906.-7 numtrrul loi a trecut
l1reli ft::
400':s).
.
La inceputut acestui ;neac-jdee1-dadfii noului liceu piarist
tu ieluatd gi
-realizaU.'Aaifel
jtupl o- serie lntreagf- d.e. disculii,
care au dural patru decenii (i867-190?) s'a inceput'!1i*:
li:tu:
lui nou pe locul ganturiloi.,+ettrlii,^-la .12 August 1907. Edificiul
terminat la l9t2 estc o cafotlo'pertr de arhitecturtr,. construit con'
-;-l_,-*--:r
. \.
8q,
,
form luturor cerinlelor' moderne. Firegte ta construclii s'au avut_'
in-".a.r"
gi condiiiunile tradilionate ale ordinului, Deci noul in:.
rtitut .uprinoe cele trei ageztrminte caracteristice fieclrui colegiu
piarisl:
-biserictr,
mlnistire qi gcoallJo)
:
'
Pe:ctnd liceul nou eia inctr tn construcfie, s'au lnscris aht
ae mutli.etevi. lncdt ln anul qcotar l9l0-li Piarigtii au'foit ne-
voi{i sf lnfiin{eze
prima clastr paraleltr. In anul gcolar l9ll
-12
s'au prezentat aproape 600 de elevi'{u)
-
,. -' - --
'Piarigtii
tii cdntinuard activitatea
Ecollri 9i
ln timpul rls-
'
boiului mondial.
PiarigtiidinTimigoaraaudesftrgural'.aceeagieclivitateqco..
lartr ca' gi in capitata Tiansilvaniei' Mulli Romf;ni, Unguri, Ger'
mani gi
'saiui
,u frecventat institutul lor. Duptr ptrrcrea D.lui pro-.
fesor b. Ghibu gi Piarigtii din Timigoara au fdcut o opertr de'
maghiarizare.{t)
' i
Dinlre RbmSnii, cari au 'invtrfat la Piarigtii din TimigoqrS''
relev aci pe nuvelislul Ioan Slavici
(1848-1925)ai)
9i
pe Moise
Ienciu,inipectorgenerallaMinistqrulCullelor..8)
il
t
I
I
I
urrii.
"Aii
se afll
l-Eluuuslss,!-..
Slavici ta P,ra:;+ .
l
"'-''
-_
CAPITOLUL
lncheiere.
t. Concluzii generale.
Din prezenta lucrare ne.am putut convinge ctr activitatea
culturaltr a ordinului piarist ln
ftrrile
Rominegti, formeazA o
W-
gintr interesanld ln isloria lnvtrftrmtntului.
Acest ordin gcolar lutnd fiinll la.sftrgitul secolului al XVI-lea
s'a rlspindil repede ln Europa cenlrati gi ln America ln secotul
al XVII-lea, iar gralie acliunii de reslaurare catolicl ln Orienlul
Europei, porniltr
Ei
suslinutl de Viena Habsburgilor gi de Roma
calolictr, a aptrrut ln secotul al XVIII-tea gi ln
flrile
Romdne.
epoca tncerclrilor, ageztrrilor qi organizirii. In aceasltr epoctr or-
dinul s'a strlduit str se ageze in
linuturile
romdnegli, dar sllruin-
lele
lui n'au reugit in loate tocurile. Transilvania (1717), Oltenia
(1734), Muntenia (Ua6) qi Banalul (1750) deveriirtr terenul de
aclivitatc gcolarl gi pastorattr, dar ordinut nri i;a puiul menline
definitiv decit ln Transilvrnia gi ln Banat.
In aceste doutr'{inuturi secotut al XlX.lea gi secolul nostru
a fost epoca muncii lente.;
r
'
-
Isloria cutlurall q Romlnilor n'ar fi complettr dactr am trece
ct vederea actiqitatea pedagogicl
E Piarigtilor.
_
- a-.,-:. --.-, ,-- * ..
Bibliografie.
t. lsuoare inedite.
.
Cattnlogus baptisalorum exlraneorum, quos
B. R.'pp. Mino'-
ritae Bislricienses ad sanctum Ioannem Nopomucenum famutantes
baplisarunt. Manuscris tn bibtioteca parohiaitr rom. cat. din Bislrifa.
Eisloria Dom,w.Bistriciensis Scholarum Piarum. indhoala anno
1832. Manuscris ln biblioteca parohiattr rom. cat. Oin Bistrila.
Eistprk Domue Sighe{iensis ab anno izfo. lvftnuiiiig'tn
mtrnlslirea Piarigtilor diriSighet.
Kd
9soy,
Keres ct6ly.
tiiJru
q. do_ctrina it t uslrium ( tdS0
:-
UZ4).
Manuscris ln arhiva Piarigtitor din Budapesta.
scns rn arntva
ptari$tilor
din Budapesta.
Ldbel Rerum McmorabiJium ab anno.t?7a die LdI Noembris.
Manuscris- ln biblioteca parohiald romano.catolictr din Bisiriii.
(Ve-zi: dcecrierea lui pag.'t6, nota 3 oin iceasii fucrAil.1-:-'-'-'
PalJ, Dr, ?ranciec. Scrisorile, ln leglturl cu detega$a-piarisll.
nuile Provinciae Schoiarum
piarum.
Manuscri! tn Arhtva
Piarigtilor din Budapesta. )
I
_. .
Syffratr'c mortuorum Scholarum
piarum.
Maouscris ln Arhiva
Piarigtilor_din
_Bq{apqqlq.
ilplrite.
g3
92 Jiluar.
Luitouic, Sf. Iosif de Calasanz ca educator
$ .l.nse1,
nltafei-iuiin desvoltarea
pedagogiei moderne, ln Anuarul liceulur
piarist din Timiqoara, 1936-37'
Booihn-I)uicd,
Gluoryhe. Viala
9i
ideile lui Simion Btrrnu-
tiu. fi;'u;;ii:isri. AJaddmia Roriran-r' Memoriile secfiunii lite-
iare. Seria ill, tomul I;' : :
1
'' " '""
.
doboo, Dr. Yaterirl. D3!e. no-ql ;penlru
.U!ogt:l'3
tui l.oan
'Uornai-iiia"if.
e*tt." din
nCluiul
Medical', Cluj, 1925, Martie-
Aprilie, no. 3-4.
l-th olo
q a, D rr. V alq iu. I oa n Mol nA r'Pi91-i9, pri m ul. medic. litrat
'f$?1,";,'$i;ff li':et;.![i"'#,1ff Jl,,o'.ol"i*di"i^.'l'::?lit"fi
1924, no. 5-6.
Bd,ras,Dr.Foilunut.Azerddtyiferencrendiek,(Franciscanii
ln Transilvania), Cluj, 1927.
'
Bunea. Dr. Audustin Din istoria Rom8nilor' Episcopul loan
lnocenliu Kiein (1728-1751). BIai, 1900'
Bunea, Dr. Auqugtitr-
tiscqpli
Petru Pavel Argn.E! Dlo11t:
sie Novicoiaci sau
'istoria
Romairitor
Transilvtrneni dela l75l
plntr la 1764. Blai' 1902.
;
V/ traVolonttllteniliek
aeeetAsg-alalt
.aIJd
mnouk/ltotui
r6moi ko'
tolikus fh,timndnum
^if1h'i;;i-
i't'esttiie.az.'
t"895 -
96-ik tanv-
ilT.h{HffiT,"t'ffi
1*tfll'':mota11'Jsr''nQrei::-:
V
A kdazsudri
r6m.,kat fdqimn4zium
Pdzmdiro#I?.i{riff!,
t*"utt'iitliai
uri"fias-i913,
(cei din ut
d6 ani ai Cercutui titeri'r""pa'ziia-riy'i;t
ticeul rom. cat' din clui
iasB:leril,ctuj,
let3.
-',.
:.'
Altawt, Dr. Bedholil
Die Dominikaneimissionen
des 13'
;atrrstrunderti,
Breslau, 1924'
",;"i"ruglr';i:'b;'{:,f:';T!::f;"{;;kdnYue'(Nolencratura
,,*l,1rf :[:nruii:l{#qu$"J#i,2!i"{i,{ii;i"{t,!;'g#;^,:
sfirsitul anului
gcolar
dzium ixrtuttdie
az
J
A mdiromarosszileti
kit' kath' fdl1i.yn
lel3_14. ranvr6l,
(A1;;i'ii.iui,ii
c'at'6tic regal din sighet din
anui rcotat
l9l3 -
l4).
:' r'
'-J/^ir*ran,
G. Geotge. Pestalozzi 9i
educafia'poporului'
Bu''
curegti, 1922.
Arhivde Oltmiei,
(revistl)'- Craiova'
I 927' Mai-lunie'
Noem'
wie-Decemvrie,
an. Vl' no' 3l
fl
J+'
V',.f ."#ftft^:i!!,f
ii:Y;ff f,#i{x,1;'r,r,'f;nm':"1"1\:;-
lar lgtl-t2).
t A lanpsudti r6rn. koth'
isk. dvrdl,
(Anuarul liceului
lar 1890
-9t).
liloimndaium frrl'es;itdje az 1890
-91''
tirni."*i. ain Timigoaia
din anul
gco'
4uy:,',ro'**J'"""nt#,T,iiilf, Ll:"&itil"lf
I'f
'.lll'{]'xl1:
"''w'
'
coloniilor
maghiare
(Schila istorictr asupra
goara'
!9Q8.;
Ouiil Literalura moaeinali*'inCSricirregi, -
52, Iunie
Jl,
no. lZi qi-lunie 22,' no. 124.
01
-. /
V grd;{vi
4:.-x!4t-v..Cqlasanzi
Szenr
J6zsef,
a kegyes Tanlr6-
rend alapJl6ja, (Sf. Iosif de Calasanz, lnteireietorul or-riinutui pia-
rist), ln Anuarul liceului rom. cat. din.Timigoara din anul gcolar
r8e2-93).
.^ ,
bfui Lapotc^(zia.rl.
9t {9a,
t934. Martie 20, an. IlI, no.
,r^l{{';:';#'"i,*ihEr,'jll,t"***f
rf*,Wr$il:ffi .i
'Jdaea,.Ioan.
Ordinut
piariplilor
in caoi
n#fl
tr;l*fi',";?*:,;;X.fl
',iii.ff
31ltin"',i::1ti,t'f
i"'ll
.
,Tuh!ry,_Yincze.
Desericzky lncze 6lele 6s
pi opera lui Inocentiu
iiaristoinM;ay;;a'il,1i]i''*#::3:f
''i[,|iTlHhYn$x1'.Y"tr1,1
Kalazanatinum (revisll)
Crri totn M,
rer3, Noemvrie,:an.
{ii:-i}. ?iii,
tnto' Marlie, an xv. no. ?
si
trx;{i';i,*i'ff
ffi
:Ii:ip$[i;:?"f
ii#:i1.r;#iil
.
-.Lo1ted,alu,
Aleaand,ru.Damaschin
episcopul gi dascilul.
Tra-
ductrtorur crrrlor noasrre oe iiiuir.''eifiilin=,,'cfiffii;i'
iiii;:
rare". Bucure$ti, tg06, an. XL.--.--'
L4nn\r,
Onisifw. Catolicismul unguresc in Transilvania si
nofitip
relfgioas{ a Statutui Romin. CtuJ, t924.
.
U
P. Oio*nnozai, (Jiouonni.
Il Calasansio e l,opera Eua a cura
del P. Domenico Mosetti, Firenze, 1930.
Giurqsct4 Consta,ntin. Material peniru
istoria Olteniei subt
Austriaci
.1716-1725.
Bucuregti, 19t3.
'
Alypq4^Constantin. Oltenia sub Auslriaci, I. Documenle.
tsucuregti,
'1900.
^..,!n:!:f,,
Anilreas. Umrisse zui Geschichte der Stadt Mediasch,
Sibiu, 1862.
Oydigj, J6tsaf.A ferencrendiek 6lete 6e mtik0ddse Erddlv.
ben,fVieafa gi aclivitatea Franciscanilor ln Ardeat). Clui, 1930.'
. Y |v!rgl,
pq._!ryios. Oreg di6k visszan6z...-,(Amintirite unui
fost elev).
iCtqi-
tgZO.
Eane1, Y_. Petra. Istoria literaturii.rominegti. Bucuregli, 1922.
Eering,Irliu. Monografia parohiei
catolice din Craiova cu
ocaziunea scrbtrrii primului centenir deta lnteineierea ei, 1827. Com-
pilare din Cronica Franciscanilor M. O. si din'actele'aihivelor oaro.
hiei Craiova gi ale arhiepiscopiei r. c. diir Bucuregti, Craiova, ig27.
privitoare la isloria Romt.
Bucuregli, 1938, vol. {[[.
,t#r!ri'trh*:ii5T{'1ul
Iosif it
si
rtrscoata
liranitor din rran-
.s.u"ffi3,,'if,il.,[1i:.lnj3Ionll.unda.'g'u;;,'*dio*
:,,]iru.if'1Jtft:'ifT. ?"iilJ6y"ndr.
viafa-silpqrrglz{g.
.-. .- l$
,.,,-rs
t'
ff*fi.
jT
* #t?',TST, il'"tT;:,,e
.a
cri vitatea
. aocterur i
-_ -
irqJLn;il.'
crrii ltizo. Tom. irr., rn n _rLrrnstilulului
*dediton
4?qs,
roan.
fitrscoara
rtrraniror
oin rnoirliuii[.uilii]il-*
, .1.934,
Lup-ot,. foan, Cea mai veche revisti
Lupa;. toan. Lea mal veche revisti lilerarl rom,llneasci.
AnuarullnslilutuluideIstoriena6".n.cii;,'iozo.
gi Gheoighe Lazir ca iruoe,:ii'l?"
Istorie Nafignatl.
Ctui, lgZg, v6t.'lt.
VLu?,os,
Ioan. CAleva
' :
ih;;is#-;;t;1;'ldJili,-,1,F'Si,f
illff ;,'i,,T,1il,.,,11"f;
:
o*0.*1ff
o,tJ;znf
tT,,"ti"'Tt,,c"E::i::,'::^.f l-T.lL,rq.r..ginla
F _8 l"ti"-
t 924.
.Anuarul tnsriruru-rui' i"'iriiiil
Nalionali.
CluJ, t 926, vot. itl.
,' .
;";
'
-----! Y.rJt . s3v, vvt. Ial,.
Lup3s,-loqn
_Din
activitatea ziarislictr a tui AAndrei Mureganu,
An. Ac.
-R.'M.
S. L
I
i
!
I
Bucurcgti, 1901, vol.
,*#
i06
^ Vosvo,
Kwir
(zia)'
In1't
tl*
?:"':,::il li:uu.
no. 20.
:;#firofi'tr*,rilffi
Minerua'
Enciclopedia
Rominl'
9'ui:,-]n'n'
ffi#14tiffil*
j;3tft
"tqhl"'iffi
y'ff
I'1"':"s1"[""&o''
:,",
#ffiff;rf,,t"ri"'."i;:x,:1"'.
".,
ltll,
""'
tr' Edilie
co$er-
Pascu'"n*t';;1,:l,llri,"XlT.'.ll,:U:lt$i""""t:'l:t:::
rea I' cronrcaffi;:H::tilffi;;-'p't"'
n"iuurg'
1e3r'
vor'
ffi'1'#ihfffi*"iiry
,"'-'- ,q$:,^*,
ii::#f;IJ",odrt"*i.i'l"Jtt
'*'
*"."n.:^
:::
"
"'1:ili"Ti;:i;,-?,#r;{:l'.HiYtr[f]ft*:ffi
,^!:!;r-tm;?i.i',#lftf
:,::itf '"'"1T:'""lll-1"-1"
0?
,,.'TI,J;|I,
r[',
g:,
i $i:,.T.'ilift
p'iri
etii
d in 6 istri
1''' :t:"
il'H*t
tf ih':ifi
'f
rll-ilih'trrir-::::
""'r%,,,,*""u,r"14u.;1;,g;1.'t*,l,l,,ii.f
;oj,Hi;:.9,.i:'ff
bH
l$}*1,["ii':,;RIS'i';
rascicora rX.
Szitdsvi,
trlltd'or'Erdlyorsz{g
t0rtdnete'
(lstgria Ardealului)'
Pesta,
1806, vol' 1I'
':.-'szinnyeyr_J1:riryi,s;lJ,ilr|rgi:','drt'itli:lYTtLu':n.''
scriitorilor
maghrarr).
a lg00_1g64.
Bucu-
(Jrechia, Vastle' A' Istoria
gcoalelor
del
reqti, 1892, tom' I'
Vasilcscu,
Aletanilru
l' Oltenia sub'Austriaci
l?16-1739'
vot. I. lstoria
polirici"l'bri;i,i.i'iii6-e"striaci.
Bucuregti,
1929.
' Veress,
fu' m|arer"
Bibliografia
Romino-Uhgarl'
Bucuregti'
1931, vol. I.
Veress, Dr. Anittei'
Ej.lvi:!:tl9q:lti
E*esito'
(Anuarul Is'
ffi,:ffi:ir:ti
ll*::1t
u"o':''. t1;'0"'"'lr',
.,
-: t'\J
tu*"
'*'iilo;::":::"l'3""lll?
ii;,;;,llll,
'** :':
\fiffl
ilr*flfi:,*;*:ili
*t::::::'
Jk**ffi
.:neni ai
-lui Lascaris
xolsattw
T\r\vvUr"'-
'
"*=ii;=
'
Rom' Studii
q
".-ii",Sj#:ilt*r*rffi1il*,ffi
'l'ltT::',ll'"J'd,,.ru
-
:i
*:grecqg!olt!!"I
.
-ttrjffi
AHilq ,ltT:T;*}i]u,IH.**
rrans!;anie
- =-'i :o'*'rylln"*n:'ll"tti't8Eii:
^'c;ie'.l1l:'
.'ttT.!Tp,,l*?jlltur-,ro:psharnicul.nr,onaorogitMoldovei'Ia$
torrc rt"iiiiiti-n*ni.'ct"i,
l9l2; Aprilie
l'. '
y'Veress,Anitrei.Cevadespre,littl-$t^::l:lttt,t*t,l",tr\"Jitl;
pf"ft
ii#,',':sffi . iit': r|'il
"lll,idilyifi]r
I n situturu i de
ilLl"J'liiln;il:"ird''rg2o,to''
ul' (re24-26)'
l2"";;HU;il=t,ll:,l:";'.xlrP#ii''lii,$l?ll'"io!F;
nn.dii?.i'ill"ft
i's;ri"l..'lq^-?r',,1i:,t"'-.13,
lli:"*
".:""J#ff
!'6iit-';'"c
roventes
ornaverunt'
o*ot*',
n'6t11"'n
t1", i;i: i.-ttt'
";,:;-:
;;;;";;;
i
i't'o'iu no'aniror
din Dacia rraiani'
eu.ufjlt iid?g;-*L !x,i9.]!'
,\ i
I
90
AHekA Nrul l.
Organizafia
intern[ a Piarigtilor.
In ceeace
priveqte organiza{ia internl a ordinului
piarist con'
staum ctr ea este .proup.'il.ntici
cu a celorlalte ordine ctrluglregti.
In truntea ordinului intreg sttr generalul (generalis)' care rezi-
deazr-ln
ioma. Generalul erte cea mai inalttr autoritate in vieala
iiuinutui. El dispune de afacerite intelectuale
gi materiale cye.Rri-
vesc intregut
ordin. Ert. ales pe 6-6 ani't) Se poate-ins{ alege
lndoutrra-ncuriconsecutive.Inconducereaadministra{ieiesteajutat
de asistenfi, al ctrror sfat ll cere ln toate ocaziile'
,.i ,ort.
provincii. Aceite sunt clrmuite de. provinciali (provin-
.i.i.tl. Ei intrelin leglturd direcltr cu. generalul din Roma
gi au
ili.r;
de a mura mimbrii ordinului dela o mtrnistire la alta, dar
iumai tn provincia lor proprie' ln obltrduirea
provinciei'
!i ,tt :1
.r|oto, un iecretar
provinciat
9i
asistenfi'. Regedinla
provincialului
.de'obieiu este ln capitala
prii sau rigiunii respective' In une.le
llri
s'a format nu*ui *Ate
'o
provincie, iar' in altele mai multe'
rteglturite lntre provinciile piiriste nu sunt attt de strAnse ca la
'. ; lczui$.'Fiecare
provincie este indepeadenttr'
Provincialul eele'ales
..--lotii p.3-J ini.3) Piarigtii din,
ferile
Romine aparlineau,pln[
.LCng!
mlnlstiri, care servsc nu*rf .. loculnp,
piarigtii
au
fl
ctle b gcoatd primartr, glhnaziati ori licealtr tn care ioat dulectelc
.
sunt predate de ci, afartr tle gimnastici gi desemn, care sunt lncredln-
'
late
unor profesori
mireni. Directorul qcoatei dd mutte ori este si ccfit
mefltrstirii, deci cere doutr funcliuni sunl conientrate lntr,o mlnr.
,..
D*..t ce Piar\tii sunt gi.preoli, deta sine se lngetege, cl
acolo unde au rnfiinlat menastiii gi gcori,
'au
ridicat
d
uii.irJ
Prin urmare fiecare instilulie piaristtr posedtr lrei cl{diri: o btse.
tial..q.n.l'l. serviciul divin, o qcoattr pentru.activitatea pedagoglctr
El
didacticI,
Ei
o mtrntrstire pentru tocuinitr.'
Penlru a inlra in acest ordin ciluglresc,Ee cere o preglllrc
gcolar{ secundard qi o viea{tr morattr ftrrtr cusur. La intrare in irdlp,
candidalul, duptr o ceremonie bisericeasctr, rmbractr haina cllu-
gtrreasctr. Dela ziua imbrtrctrrii, cari de
'obiceiu
se face ln zlua
sirbltorii Sf6nlului Intemeietor (22 August), un an inlreg. trebuc
str lrtriascd izolat de lume intr'o m6na$ire numit{ nouiciat. Dacl
candidalul ln acest an de probtr a dat dovezi mutlumitoare pentru
vieala ctrlugtrreasctr, alunci la
_sfdrgilul
anutui, depune-,votul eimptur
al celor trei virluli evangherlce: castitate, (votum castitatis;, elilch
(votum paupertatis), gi supunere deptintr (votum oUbAientiae).) Lr
aceste lrei voturi penrru
piarigri
se mai adaugtr gi un al pitrutcr
vol:
,cura
peculiaris
circa eruditionem puerorum', adictr
,gr[a dco-
sebittr pentru educalia copiilor'. cele trei voturi cunogcuti le tn-
ldmpintrm la toate ordinele cilugtrregti, iar acest vot din nrml olc
un vot special, propriu gi caracteristic
piarigtilor.
Duptr anul de probtr clericut piarist treci la institutul Oab
zanthium, unde ln limp de patru ini frecventeaztr cursurite teolo.
_ __ _ q!g,e_-Il_ Cgteaq_rl1iurtn,gldidatut plarlgt d_epune
volul_lolcmn.
,
'cilugereascr.'lntre
vorur simptu gi cer soremi trebue sr d rcurgr
'*d
-it{
1..r:,.1 .;,,:;111 interval de lfei ani. leryal Oe lfei ani.
.,
.. ,,..r-.r:-.:,
,- ,.,*..r.. ,,,r-
Fiecare Piarist capittr o educafiC:leilogeffenlrdiintduircr'
- .
de preol pi o pregtrtire universitartr bri oe qcoaH
-normaH
pcnrru
.'
, cariera de profesor
ori lnvtrlitor. Ambele profesiuni.surit obllirtodl
*, . -
penllu
liecare
Piarist. Cunogtinlete fedogice&-lnS$qlgjtl..--lntU:
:=;ri.gtilor. DiploRa de profesor ori de tnvtrltrt9r:o-raprdfarrnlvrr. '
.
.
::.gittrtile gi
Scotili
normare din
lara
resne-99!ggi*1p,
91nCt!ft ntr.
',{
T
*t
-'d
:i!
l'1 Coutitufiones, t{rl datl, p, lf g
-ur[-:t,tT''
T:]i-f
.--
t00
ris*ei-ares3--se-e.1$'ilk,fi
:l'u,,"Tiilii'TJlTi:,liil'll'J"i
Tdrile Romine
aveau
lnsuturur
::-:. ::-
- -
'
:fi;;;i;;
universitatea
din acest
oral'
'
studiil.
ttotogitt^'ll
itt
pJtt tu cele universitare'
Duptr
terminarea
ambelor
studii
urmeaztr
hirotonisirele
st.tutele
brdinu-
'""""ilru.oitnind
toate
condiliunile gtt:1it:
ru i, .r'.,i.i
"n
;':r:lg
i? kl.;;::,:'
lj"l#,',T
*;
* i n ur u i
.
ctr r u gtrr i
*r,i," $:1r1i.tllltfi
,;;;;
f". dif er*e servicii
casnice.
Ace-
qtia nu primesc.
t'u'ur'
p"oqli-
Ii
.o'I"i^'1^'ilirlt""?t i,iJtT,l;*t
t"' "ilolir.tmintea
Piariglilor
este o revert
si neagrl
.u"
utooJ'f
iil;";;i
dela
glt pantr la
glesne'
La
uriu se lncing
cu
"'ii"ittu*'
ttta ot o palml
qi neagrl
nu'
irili
".ingur"';l
ANEXA Nrul 2'
Sistemul .de invl![mAnt
al PiariEtilor',.
In privinla sislemului de invtrltrmtnt
ce au urmat Piarigtii
din Tlrile Romine
putem deosebi trei tipuri de sisteme:
""'
ti.'t;t,r*,rt
piorist, aplicat dela prima lor a$ezare tn pr(ile'
romanegti (l7l?),- pini la 1777, aparilia decretului
'Ratio
Edu-
calionis I".
3, Sistemut ungat dela 1867'ptnl ta t9l8'
l. Bistemul piirist nu a fost un sistem unitar
gi bine lnche'
gat, Oar
-in
tinii mari era la fel cu
.:it!:Tul
lezuifilor'
Sistemul
FirriJif"t nu a'fost un sistem fix, timitat de nigte granile cate-
lorice,
ci gn sistem adaptabil, cate 8e putea schimba duptr nece-
;idiid timlpului qi lccului. O unitate oarecare
prezenta rumai ln
tpir'ii qi t.todl, dar
5i
ln aceaslf,-
privinltr Sf' Iosif de Calasanz
;;Jg;;"i .atuirtitot
iui cea'mai targtr libertate' Cea mai carac'
l*ticl trlsllurl a gcolilor
piariste era
Praeticl"
In constitufia
ordinutui .nu
gtrsim dectt indrumtrri
generale
referiloare la invtrfdmtnt.
- -- -^--
:-
::=-
"iti
".*t "i'
a J .o u.r
1i.
.t
-F
u ndatoru!,ut-er{i* !&- -u$-
"tt'?-t!
r lceasta cerea ca educatorut
str tie strnltos
corpore sanot qi pentrt
-, L---
^r..^^r^r
tinere[wlwi.E)
;"'ir;; ;il;
;i'i;. Afartr de
fd'til-.ldt'Jate'
un bun educator
Irebue str lntruneasctr
urmtrtoarele
icalitl$: se fie rtrbdf,tor' iubitor'
;"U.;,f-, r'i'.ilt
"i.rti
curard,:rtaruf-v.oibirii
-alese
(in loquendo
gratia), ugurinlf ln predare (in docendo falicilitasf) gi maf pre-sus-
de toate, sd oibd. rn"r*ru
p)nr'u-uri'eru;itre
cd'uaatw st
ilmcdl atr
--
-l Coottitutiones,
ttr[ dat[' p'-51,'-1ar-:f
""u":|,;,#iil;iri;i'e5;"Ti'il,"'.#niti-ffi
lLlqryuEtioylcrtl
---_-.-4 Dr. Erdel$ o c
P.J32
tvz
a
In privinla claitor, Fundatorut prevedea qase ctase, dinlre
care primele doul aveau un carecler primar, iar celelalte patru
un carac'ter'secundar. Programa analilictr a acestor clase ln gene-
ral era urmtrtoare:
Claea I-a (classis scribendi): scriere fiumoastr gi citire.
maticate gl simple reguli sintactice.
Clasa a II[-a (clastr gramaticaltr medie): genurile substan-
livelor, timpurile trecute, participiile verbelor, citire din epistotele
lui Cicerone, Tristia lui Ovidiu gi din diatogurile morale ale lui
Vivez; care serveau gi pentru exercilii de vorbire.
'
Clasa a IV-a (clastr gramalicaltr superioarl): lecluri din Epis-
tolae ad Familiares de Cicerone, Exempla Valerii Maximi, Virgiliu,
Ovidiu, Ex Ponto gi redactarea unor scrisori cu invtrliluri moraltr.
Clasa ,a V-a (classis humanitatis): lecturi din Ars poetica,
odele lui Horaliu, opetele lui Martialis, Virgiliu, Cicerone (mai
ales De officiis), Curlius, Salustius gi oarecari cunogtinle de limba
gleactr.
.
Clasa a VI-a (clasa retoricl) lecluri din Cicerone, Pro Arhia
poeta, Laelius, De amicitia, Cato Maior, De senectute, De officiis,
Salustius gi Curtius.
In aceasld programtr analitici- locul intliu il ocupau adevtr-
rirrile evanghelice pi virtufile creqtineqti.{)
Aceasttr programtr lnsi cu rtrsplndirea ordinului tn diferite
lid
ale Europei gi Americei, a suferit modificiri duptr necesittrlil6
locului gi duptr spiritul vremii.
In plrlile ardelene gi btrn5fene, Piariglii au aplicat dn sistem
..-toarle apropiat de
qistemul.de lnvtrltrmtnl al lezuililor.
.
:.,...*r:.
Acest siglem era.confesional sau liber, adicl statul nu avea
-
|'frinnaaiul
rbnsta din gase clase, in care obiectele pr.rncipqlg.qag;
- --:"..-.religia.gi latira. Afa{ ie aceqle, orariul mai cuprindei mitbiti-'&i
4ondituforcrjtrrl
-dall,
p, 107-109.
103.
ceva din limba greacr. Gradut
floiofu
pievedel:
togici, metafi-
zica gi, ca sludiu principal, fizica, eruilul tiohik tnsemna lnco-
ronarea studiilor gimnaziate gi filosofice.0)_
'
:,
-.
: ,
o deoiebire-principati inrre gcorite Iezuitilor gi ate
piairgti.
lor a fost legrlura organicr, ce exista lnrre instruciia primarf, gi'
.recundard
la Piarigri, pe cEnd la lezuili aceasta tipsea. lezul;ii sc
ocupau mai mult cu etevii, cari erau lnzeslrali cu notiunite ete.
mentare.
Piariglii, spro deosebire de lezuifi, aveau gi gcoti primare,
cu
doud sau trei clase, gi
Ecoli
secundare cu cinci' clase: irei grama-
licale gi doutr umanioare.
Piariglii, in'programa lor anatitici pentru' cursut secundar, au
ptrstrat ln'linii generate, materiite din programa anatilictr iezuiltr,
dar pe llngtr limba latintr, in gcoala piaristtr mai figura timba ger-
mantr, maghiartr, romlntr, ruteantr gi slrbeasctr, duptr cum erau-na-
liunile
din regiunea, unde se alezau. _pe
l6ngl aceste au dat o
deosebittr atenliune gtiinlelor malematice. Favorizarea gtiinlelor ma.
lemalice era traditionaltr ln gcorla piarisltr. chiar sfintul lnlemele-'
tor a lndemnat adeseori pe cilugtrri str cultive ln mod deosebtt
matematicele:
,Aritmelicam docere in ordine nostro maximi crt
meriti" sai. alHdat{ a spus:
,Aritmetica schota progressu temporlr
ln' magna existimatione futura est..t)
oArttmeiica; schola
iuxta
leges nostras inviolabiliter conservanda est ln omnlbus provinciio..r)
Asemenga au cultivat cu multtr lngrilire educlia fizi,cl gi muztcr.
La 1757 provinciatut loan C0rver (lTtS-1779),' a lnlocmll
o programe analitict pentru gcolile piariste, pe bare impus-o ln
toate gcolile din provincia ungartr. Prin acest
"Methodus
Insfituen-
-
-.
dae luvenlutis apud Scholas Piasq-a-vrut str,unificeJnvtr;lmAnlut
piaiisl gi si-t elibereze de sub influenfa :lnvtrlimlntutui'iezuit.r)
t;
Acect
"
Methodus. cuprindea urmiloarea.repqrtifie :
-., Pentru clasete primare: catechisqut
:tnic,
ii[tq1(c_g!_qa$g_tct
alfabetului), scriere, sitabisare, pl4ile ioibiriiidacti"eri 6iug!d),
-."7 :
conetruirea propoziliunilor, multe exercitil de vorbhe, chiar ln timba
Dr.O10r3y, o, c. p. 19.
r04
Pentru clasele secundare
prescria urmtrloarele materii:
-
'CiAf*:
etementele religiei, tecluri din Vechiul Testament'
datoriile fattr de Dumnezeu Eide
ptrrinli' declinlri gi coniugtrri'
cunogtinte
fundamentale
din aritmetici'
Clasa a II'a: doctrinele credintei, speranfei' Taltrl Nostru'
virtulile cregtineEti, mai ales cele care sunt necesare'pentru
tineret;
timui tatini: foimarea
propozifiunilor latine; traduceri din fabulele
ioi
pt
t.Ctu. gi din epiitolele lui Cicerone ;
limba germantr' rna-
ghiare
$i
alttr limbtr nalionattr duptr cum.era nevoie' cum erau:
limba romflntr, ruleanl qi sarbeascl; la istorie : Asirienii
qi Per'
qii; la matematictr : operaliuni simple'
Clasa a II[-a: iubirea, decalogul, tainele; latintr : construirea
propozitiunilor
gi intrebuin{area conjuncliunilor,
lucrtrri libere pe
[."" uiogttfiitoi tui Nepoi
Ei
a epistoletor tui Cicerone; la geo'
grafie: . lngaria Ei lrriie
invecinate' folosirea
globului; islorie:
istoria dreiilor Ei
a' Romanilor; la matematictr : operaliuni mai
complicate, frac{iuni Ei
regula de lrei'
istoria
poeticei gi, punerea in praclici a leoriei cu ilustrarea unor
;;;iidt.
din poeziile lui ovidiu,-Virgiliu
giHoraliu
9i
din cuvin'
itrrile tui Cicerone ;
istoria anticl'
Clasa a V'a (retorictr) : religia se ftrcea lnpreuntr cu clasa
poetici, avtnd aceeagi materie: adevtrrurile creqtinegti'
plcatul'
uirtut..; operaliunile iedacHrii unui discurs pe ba3a cuvdnltrrilor
aleseateluiCiceronegipebazaunorpir|idinV.irgiliugiHora.
liu;
ln legtrturtr cu aciste se dtrdeau expliclri despre vieafa de
iai Attpi. retigia, despre rtrsboaiele. Crecilor
gi ale Romanilor'
:
105
La 1777lmptrrtrteasa
Maria Terezia a schimbat ace.astl sittia'
ge, iJroOucand
in invtrtlmant ideea de stat
9i
lntocmind un regu-
ia*ent de fgnclionare ai qcoalelor din fosta Ungarie' numitt nRatio
Educalionis'lotiusque
rei iitterariae
per regnum Hungariae et pro-
v'ncias eidem adnexasn. Prin acest oRalio"
imptrrtrteasa
a-decretat
"il*r
unilar din punct de vedere didactic
ai
pcdagogic gi.gi'a
asumat dreptul de control ln gcoaltr'
"Ratio
Educalioniso 'n'a
adus nici o. surprindere oenlru Pia-'
rieti, iiL*iic;;i ; i;;i';;;t.i
iuu' in'pirilia' ei
I n spirirul lor'r0)
--'
'
"R.,io
Educationiso fiind o normtr
generaltr qi obligatorie, au
aplicat.o qi Piarigtii'
'
l..ri
"Ratio
Edicationis Io, cit
9i
celelalte sisteme de invf,'
tlraJlpric.ie
de Piarigti pinl la l867,,fiind
generale' araliza
ior nu mai intrl ln cadrut siudiuiui meu, fiindci nu erau sisteme
specitice
piariste. Deci ml voiu mtrrgini numai la simpla lor inqirare'
''
,Raiio
Educationis I" a fost ln vigoare cu oarecare lntre-
,up.r., pdntr la 1806, cind a aptrrut oRatio
Educationis I["
--
In'intervalut
dintre aceste doutr sisteme, schimbtrri mai radi-
cale au provocat iri lnvlllmtnt,
reformele-
qcolare ale lui Iosif al
Il-lea. Dintre aceste reloime meriltr str relevlm Norma Regia din
l78l si Jaimoasa decizie din 1784 prin care a lntrodus limba ger-
*.r,1,'.i-iirbtr
oficiattr, attt ln lnvtrltrmlnt
cat gi ln administra[ie'
nRatio
Educalionis ll" a deinuit
pintr la 1850' ctnd Cuttea
dela Viena a reglemenlat lnvlltrmintul
prin-'Entwurf der Organi-
sation der Oimnasien und Realschulen .in
Oesterreich"'
Firegte dispoziliunile oEntwurfu'ului
s'au referit gi la gco'
lile piariste.
;;;,
"
durattr de l0 ani
'Consiliul
locfiitor" t, o::ftlit-tj
Acesta era lnvtrlimtntul
piarist ln secolul al XVIII'lea
pinl
,gnt*uri'-
uf gi a adus ibioime-qcotare--ttoutr;-care-au-duralpinl
la
ocompromisul"
din 1867;
' -'
. -^-
3. sistem
.un
o ar. Dela I
$67
pl-1e
ll
t^e,l
l:,:::f
t'1":;1i"9:l;
;"il:r
rsss'Y
'
2- Bistemut **,fri*. Dela 1777 pinf, ta 186? Piariqlii'din
' '
.
1:
Publice Maghiare'
. .;---
-;
.-;:: .,. o^o.ir;.,r nmrnrrntil
=;.1:-
-:-:--.
.2.
ait('''tlt MtM'.uEtt.tIIt e'n'
E rw' r.n$s
--'
,
'. --"
i""ii',i"r.r"f" .$t.i.de !i
ungir..u spedfiQal a ltunlil
=
-
-
"
U,li.ifotanr
!u tPlicit h
$olilc
lor dihrlte sidem' Jutlthclr
'
;;;I= -srclusiG-e-Biserice-i. Deci tn qcolile piariste
- ;;;; oe piovinciar. Shtut nu se intiresa ce e!X$$1,'ti1ttoolll,
,
-.
i*
o. c.- p. 3t:
:- - : i' :--i
:'
';
-:*-,--:i
.-
...,.,,1
'
, .,!$
.ri{ .
+j
:"J;ff:l,:fiHi
lffii"T:i
::i.,lrr{@
.__
-
lfj[\*ff,+;llx"ffi;,*ljf:r,i],,1h"tjxi''firH:
,;'l
;. -
-.
.oaatrct
i ditcipti',d rctr]d. .. :..--i .:
-
- -j
;*g;
prrr
L r?n conkorul
9i
tup.vcghcna $nt;i."
q1Pti"
,1,
g"nrtit"" in"eirtanr.'rui +{{runt
ttn9":j:::
*
"
:i
-
-
roffiegyesr, n.-[Aroll_t!gi_qnrt*,
t895-96,p.
t0l..CI. qi Dr. Gyorgy
=-
.'o.c.o.3t::'
#
_.____.
I
,]
I
't
i
*l
ANEXA
Nrut 3.
Romdni mai de seaml,
cari au tnvlfat
r. La Bhhita
G.hyry-tt"
-
ghzeai
(17 54- I B I 6), istoricut gcoatei
Ardetene.
aio ttf,d
trluresenu (tS26-t863),
poetui
migctrrii nalionate
2, Lq Carei:
B:^i^ Bdrnuliu (lS0O_tg64),
orator vestit.
.. -!r.2"
Buteanu (t821-tg49),
iuptllor tnfttcirat al revotuliei
din 18,18 gi prefect
al comitatului
Zeiandt.
Vasite Lucaciu
^g12_tg23),
inire luptator politic
"leul
dela
Sisegti.
'
Aleaqniku Plcanat (n. lg7g); inspeclor generat
la Miniet.
Educ. Nafiofate.
3. La Bigtuet :
victor Mihatui de Apga (r
g4t
-
r 9 l
g),
mitropotit' unit de' Atba-
Iulia gi Figtrrag,_
_-
r'- \-v'Y
'"v"'rrr
D' octoral Y o gile P op ( t 7S9
-
1 842), me d ic, Ui Ut iogial
trl
f ot.t";t ::
$awil Muntearnr (t812-t86g), cet dinltiu director al ticeu-
lui
$aguna
gi lraductrlorul lui Tacit-gi al lui Goethe.
.
Ioafi (Trilu) Maiwuu (18ll:1864), laltrl lui Titu Maio-
rescu gi unul dinlre reorganizatorii lnvtrltrmlnlului din'principate.
" Florian Porcius, botanist, membru al Academiei Rom6ne.
Gheorglu Barifiw (l 8l 2-1893), intemeielorul ziaristicei romine
din Transitvania. I
.
Elie Vlassq, (1813-1896), profesor, prefect de studii la Blaj,
apoi canonic.
.
A ron Pumnul, (18 12-1866), filolog, profesorut lui Emintscu.'
Ion Mefianu, (1828-tgl6), mitropolit orlodox ta Sibiu.
Aleaqnilru Papiu Ilorian (1823-1879), istoric qi publicist.
Awom lancu (1824-1872), fruntagul revotuliei din 1848.
David, Almdpan (1ffi7
-1897),
profesor gi scriitor.
.
plgfan
!itt:-.(.t820-1879),
prof. universitar la lagi, solul
poetei Veronica Micle.
Buticesat Eanta (1841-1922), poet.
. ..Gfrytl
Po2 (1830-1918), canonic la Blaj, autorut mai mul-
tor ctrrli bisericegti,
Iosif .Eossu (1850), profeeor, apoi canonic la BlaJ.
Grigore Miholi, canonic la Blaj.
,
$tafan
Molilouan, mare.prepozit la tslai.
'-
t
. -A!er.VnQ1g
Bohdliel, (t816-I897), unul dintre fondatorii glm-
naziului din Ntrslud
Nicolae Popea, (1826-190g), episcop ortodox ta Carangebeg.
?loriqn Micas, conductrtorul lineretului din CluJ, din t848.
Teodor Miholi (1855), fost primar al Cluiului.
-'--' .
----
*-_},omul Boila (n. IB79), profesor universitar.
E nil I s oc (n. I 889), scriitor, i irsp eclot-g-Cnfalfa=iVtim:{rtet o r;
.
-
.Constnntin
Puvel, dkeclorul Operei din Cluj.
Emil
$
Iwliu Eoftganu;":,$rofesori.universitari la Cluj.
Ien Pop Fl,uentin,
\n:
;1 8{O)Jostlrofesor la lieut din ligl,
originar din j$.
Someg, com.:'Poptelec.'
5. La ?drnipocr4;9!!+':-l-rl,-:. ."'.
- '-
,1
' '-*-
INDICE
{lbrud, 19.
Africa, 65.
Alba-lulia, 3, 10, 14.
Albania, 65.
AG;t. a" Henares, orbg,-Q.
Alexandria, Patriarh
de, 68'
Alexandru VII, PaPtr'
9.
Alexandru'VII, Paptr,
9.
America, 12, 65,90, 102
;
nordictr,
13; sudicl, 13.
tlfilli,'ll;.rriarh
de, 68, zr.
Antonescu G. George' Prof'
unl-
versitar, 12.
.
Antonie, initroPolit, 64.
Arad. ?5. 78, 81, 82.
ArAeit. vezi :- Transilvania'
Argeg,'ePiscoPie
catolicd, 14'
Armean, 74.
Armenia. 74.
Arnota. mAnestire, 48.
Asia, 65.
Asirieni. 104'
Au;Gt,'6,
13, 58; Casa de, 64;
a,l;fillljiSu,'n ,
*,53, 52, 58
Bucovina, 17.
"dil;ti:
oi, os, 04, 65, qg,gi,
-
08, ds, 7o:71,72,73,74,75,
76, 77, 83..
Buda. 10.
Budabesta. 3, 55, 58, 73.
BllE:lr r3:'n3l'u,,
s2, s8, 5e.
Bur-gdorf,
orag, l2'
Butdanu [on,26,27. .
Calasanz,
familie
gl cetate sPa'
nioli, 6, 7.
Caraiiriz vezi: Sfintrrl losif de
Calasanz.,
Calazantinum,
institut, 99, 100'
t00
Conradi Norbert.
profesor piarist,
66. 71, 73,75,76, 77, 83.
ConstantinoPol,
58.
Coisini Edriard, Prof. Piarist,
66.
Cosma Andrei, autor de manua-
le- 22.
Cosiini. sal, 27.
doiuit iotni
provincial piarist, 103'
ciii*r. +t5, 11,48, 49' 5o-'
Il'
--ii,
ss,54, 55, 56, 57, 58,59,
60, 61, 6'6, 69.
Crimeea, 58.
diisosto'mus,
profesor piarist, 27'
DE NUME.
de Alba-lulia,
Becici Anton,
Bdcs vezi : Viena.
BerzAlzY Ada
Bibici lacob,
Btrrnutiu Simion, 26.
Barthd Samuiltr, funclionar
gal, 19.
BATtrory-APor,
6eminar, 39'
rr:trl,rlll$::
cpiscop catoric
cici Anton, ePiscoP catollc oe
tilcopot, 6i, t54,65, 68, 69, 70,
71,72, 73.
:cs vZi : Viena.
Cimpeni, sat, 45'
Cimbul Libertllii'
26. '
caiii'""iuns
(Mtinienia), oraq, 69'
Canticuzin-o
-Constantin,
63'
Cantacuzino $erban,
77.
diii ir, 22: 23, 24, 25, 26,.27,
33, 38, 45,74,75.
Carlovtrt, 46,58.
G;l-vI, lruprrat' 21, 27, 28, 54,
55. 61, 65
ca;i ill. rese, vezi: Carol Vl'
Carot, fitit lui lacob lll' l0'
Crucea Rogie, 44.
a;;;k;y
Idv,' suPerior
-Piarist,
24'
E*ffiilf,"f:.T;i:::
;l
Damaschln,
ePiscoP,
48'
biiinu llie, PiotoPoP,
44'
B:3Jl,tli.ruf;ocenti
u, deregat
pia'
-
tiii, ool 67,68,'69,
7o,71,72,
73,'74,75.
Deva. 82.
bios,'sat
(Ungaria), 67.
biot6ma Leopoldiintr,
40'
Ddminicani,
14, 16.
Oon ftf ieu.l,
principe portughez,32'
Don Pddro de Calasanz'
htal lul
catolic de
Belgia, 13.
8iiElilli 11v,-o,or. e,6r,65, 6?,
.68.
72, 73, 75, 77.
eeiinvi Sisismund,
ePiscoP calo-
lic
'de
Eiztergom, ?4.
B;;;Aii eaaml-Prof. Piar$' !!'
iir'i.i ir"otr. vic'iicomit-e. 78, 79,
ffii idil;i.-J*'it'.,-
ia, zg,
8l ;
Margareta, 8l-.
.
eii6 oii'id,"prof iriarist,
79, 80, 8l'
eii6 E*.tii, asistent
.Piarist,
3,
55, 58.
B[ihtTilf
'o:3eiD,
lq, 11,lg,lg, u9'6ji'13#li?:
lB: ll: i6: ii:
20,21,
giitrita (ln
Oltenia), 48.
'
Bitay'ArPad,
38, 45
-
Blai. 38.
Boiicoiu,
sat,.28.
go"mia,'13.
''"::"i.-
Iosif de Calasanz,
6.
DObnerelasius;
rist ll.
PJeinu
Nicolae, Profesor
univer'
. iiiar. 2.
Dumbiavdni,
orlgel, 74. -
Dunlrea,46,
50.
Emerlc, Profesor Piarist, -17-'
^-
Etiatoov ioan.
proiesor piarist, 85'
Eiiiic fiut lui iacob IIr, lo.
Eiiiwirrt der Orgasation,
regula'
--ment
gcolar, 24, 33, 42, 86,
87,'105.
Catalonia, 13.
Ciio tvtuibr. autor clasic, 102'
-^
Eigl:*::J'tii'iil'
#; ?n,
87. 88.
Cernin, regiment,
-56-
Ci".rone.
"autor
clasic, 102, 104'
Clement-VlIl, PaP[,
7, 8.
'
,'
Clement IX,
PaPtr,
$.-":::
';
'':
Clement Xn[
Paptr,
9. r=r;
\
qtetan,
Protesor-Piaristt
6E,
rr.0
o
Estirdilla. oras. 6.
Europa.
'12,
3its,58, ?3, 90, 102.
Evrei, 8, 3f.
F6blin, operariu Piarist,
27.
Figlrao. 19, 41.
Feioinahd de Este, 32.
Filip II. reqe, 6.
Floiian.'
proJesor
Piarist,
27.
Fogaraisj' Mihai, dPiscoP de Alba-
fulia, 43.
Fontani Edmond, Prof. Piarist,
S0'
Forsdch. conti. 77.
Foriuneicu C-D., Profesor
57.
Francisc l, lmPtrrat, 31, 41, 42,
85, 88.
Franciscanii, 7, 14,
53, 56, 57, 58,
71, 79, 83,84,
6alllcl. l0
Cegd Adolf, Profesor Piarist
Geiova, orag, 67.
Germania, 9, 13, 65.
Germani, 58, 78, 89.
Gheorgheni, orag, 74'
Gherla, oraq, 74, 82
Gherla, oraq, 74, 82.
Ghibu Oniqifor, Profesor
un
sitar. 2. 4- 27. 34- 45. 89.
15, 51, 52,
68,
'69,
70,
85.
sitar, 2, 4,27, 34, 45,
Gida Stefan,
profesor piarist' 85.
Oisen6vici Anlbn, vizitator, 52, 53.
Gi6vannozzi Giovanni, scriitor ita'
-
lian, 13.
Goursv Pelre. conte, 40'
Govori, mtrnlstire, 48.
Horaliu, autor ctasic,20, 102, 104.
Horia. 81.
iiuiini lona, rector piarist, 80.
Hunedoara, comitatul. 41.
Hurez, mlnlstire, 48, 50.
Hust, ortrgel, 29, 32.
lacob lll,
Prelendent
ta tronut
Angliei, 10.
Iancu Avram, 45.
Iasi. 64.
ieiiiu Moise, inspector
gen. 89.
Ieruzalim. Patriarh de, 68'
Iezuiti.5, tb, 14, 15, 38, 39, 40,
at,3+, 59; 63, 64, 66, 83, 98,
l0l, 102, 103.
Inoccntiu X, PaPtr,
9.
Ioan. a-rhimandrit, 48
ioici Nicotae,
piofesor universi-
tfr, isloric, 76'
losrsel. sat. 26.
tosii oe Catasanz vezi : SfAnlul
Iosif de Cdlasanz.
Iosif lI. imp|ratul 10, 18, 29' 30,
l.
36, 3'9, i0,.42,56, 81, 85, lo5.
Italia, 6, I, 12, 13.
Iverdon,'ortr;el,
12.
Jarosleultz Zoltan, Profesor,
29.
junast
Inocenliu, Profesor,
64.
Kozik Iacob profesor piarist, 66,
7t,73 74, 75,90,
gl.
Kozdk Oheorghe, lattrl lui lacob
KozAk,74.
K0lcsey, sociCtate gcolartr, 26.
Kuncz Alexe, inspector gen. 88.
Lacllus, aulor clasig 102.
Lality Alexe, relclor piarist, 79.
Landriani Glicerio, ptrrinle pia-
rist, 10.
r
Lapedalu Alexandru, profesor uni:
versitar. 2.
'1t
t
tolic de Alba-lulia", lg
M{rlonffy_ losif, consilier lmptrl-
lesc, 17. ,
.., . :
Mdrtonffy losif, episcop'cilolic de
Alba-lulia, 41.- . .-l
Mavrocordat Constantin,t,46, 61,
62, 63,64, 65, 66, 67, 06.:Og,
'
70,11,72,73,75,77,
Mavrocordali, 62.
Maximi Valerii, autor clasic, 102.
Me_{iaE,_orag, 17, 18,35, 36, 32,
.38,
45.
Mehadia, sat, 58.
Mercy_Francisc, guvernator,
84.
Mess Samuiltr, c6nltrrel sas, 19.
Michelini Francisc, prbfesor pla-
rist, 10.
Micu Klein lnocenliu, episcop,
37, 39
Mih6ly^i.Victor de Apqa, mitropo.
lit, 34.
Milcov, episcopie catolicl, 14.
Minorifii, 19, 89.
Moga Vasile, episcop, 45.
Mohdcs,. sat, 14.'
Moldova, 17, t9, 64,74,76,
Moln6r-Piuariu loan, 39, 40.
Moravia, 13.
M0sch^Luca, profesor piariet, 10.
Mqg
!gba_s!ian,
profeior plirht,
54, 55, 56.
Mqqleqiq,
f-.
46, 48, 58, 6t, 62,'
qg, gq, qg, ?0, 7t,72,73,76;
,*J7,,80,_9O
, _-.._.,.
Muhlii Apuseni,82.
Mureganu Andrei, poelul, 20.
!-apon11
Atoisiu, rector piarist, 86.
Laun Enric, superior piarist.
35. , superior piarist, 35.
provincial piarist, 67.
laurenliu,
provincial piarist,
Laztrr Oheorghe, 40, 41,44.
Ldzlriciu I., autor de manuale, 23.
Lemberg, t7.
Leopold II, imptrral, 40.
Lerida, orag, 6.
Lestydn losif, paroh la Bistrita, 16
Lichtenstein, Academie in Vieira, 76
Lippai &rafim, franciscan, 53.
Lituania, 13.
Lobonfii, ottagi imperiali, 21.
t"Egrtr,Iosif, episcop catolic de
Lugoj, oraq 82.
Lupag loan, profesor univereilar,
2,3, 92.
Lulher, reformatorul de religie 5.
--rnaghlarl, vezi:
Maior Pelru, 44
Calasanz, 6.
Maria Terezia, 23,
fi2
NineoAb
?i:col
de'' 4e' 50' 6r'
I
Foo Nicolae,
vicar,
38'
E:$J;il]:',f;*nl,-s. o+,69,72.
Niiofo,l,
orag,
?t'
ilfliii'i'i'ri,i'
irtriiict
a in c'l''
.33
l;;-;t;:."';'9li,9l : o,,,. 56, 67.
n*,1*::'tm*"-'*,;;'tBl:El:
blitiisi.'
ortriel'.
55',11
:
'pii"Fi,i'
er.ii"dru,'
inspector
ge-
,,lf,Ltt'oi.luno'u,
Proresor
Pia-
rist, 66.
Rik6czi
(Francisc), PrinciPe'
21, 58'
,^ En ao
sfitrir:;-::r1;';*llj,"uj;,**
iiiit"t
-il.Lit,
regulament Eco-
tirsiiit'ttl
3i;
.,,
Obedeanu,
biserici'
57'
56.
R,3:l','l'r:'tlTl't:
-?
*, 19, *'
o'LT
li,,';r l
;9,!"6,
i6; id, o i :
e0
o'iiLi;'iPiicoP
d9,^ I 4'
6;;9; iJ'g',iJt?3;,.,. 65, eo.
F:ru"*ut::,
f unclionar
imperiar'
,,jl!i-'J
bf,or.,o,
piu,i,t
s4 55.
Peralta,
ora$' b'
Ratio
Ed
Sirbia'
65'-
Sflntul
6ri"ni,'os,
i7, ;
-EuroPet'
;l1l ?* l&;r'.0"1;n1o?;oru,,
s r,
6iliii'
:f
''A:ridf
Provinciat
Pia'
rist,
Orqo,ia,
93'
7l:
6'l{Fi
qlgt:*l')i
ff
'oa.
6ffiil;
)uio?'
clasic,' lo2'
E:li".l'&i5i5l'.*,"rT?"ilil:
Bif
.',:#":
L.q'::::il
fi;ilt
"
i.
Pall Francisc'
tar, 3, 63
Blf'J,.,
$:.,t#l;.fi
i!t,|Jlj
5b
bii,jtli,'Provincial
Pi
iarist,
38.
*ult,Jo'ur"n.o.,
mitroPolit
de
*,IXT|''J,.t;.o-oru,
ePiscoP
de
Alba'Iulia'
+t'
!-^^-. a6
n,fif
ilili'ioi'in
rimiqoara'
86'
Rusia,
58.
nnl;.1t.
.uto,
o' manuale'
J2, -
i{. I
.!' ,'.
.6'i
t"
l'"
t;..
l
$xil,li.iiiisi','rru;
'*'
Sasi,.tg,-35'
-
-
saiui.
gg.
--
-
*'
ii
Scolarum Piarum, congregatio,
8;
institut, l2; Praefeclus,
8.
Sflnta Antr vezi: Sinlana.
Sfantut Benedict, lntemeietorul
or-
dinului benedictin, 5.
Sfintul Dominig lntemeielorul or-
dinului dominican, 5.
Sftniul Francisc de Assisi, inteme-
ietorul ordinului franciscan, 5,
7.84.
SfAntul Gheorghe Vechiu, gcoaltr,
76,77.
Sfiniul Imperiu
vezi : Germania.
Sfinlul losif de Calasanz, lunda
intul Iosif de Calasanz, funda'
torul ordinului Piarist,
6' 7'-q.
tr3
$incai
Gheorghe,20, 44, 67,
Siria, sal, 83.
$oiropa
Virgil,
Profesor,
t7, 19.
$tefrn,
egumen (Biskila-Olte'
'
nia). 48.
Stecai,
egumen (Arnota-Olte-
'
riia), 48.
Stefan
sin Statei, 53.
$umuleul-Ciucului,
sat, 14.
$vabi,
21.
Szabllk Stefan,
profesor piatisti 24.
Szesedi
'loan,
iector iezuit, 62.
Szil3eyi $tefan,
director relor-
mat, 34.
Szolnok. oras, 29'
Szlopnyhi Ale'xe, provincial piarist,
28,54.
Szomv Stefan, director Piarist,85.
Szfics $tetan, Profesor Piarist,
85'
g,
io. tt, 12, i3, 60' 66, lol.
Sfdnlul losif, seminar, 39
Sfinlul Ignatie de LoYola, inteme'
ietorul lrdinului iezuit, 5.
Sftntut Petru, biserica lui, 7, 65.
Sf Sava. academie, 76.
SfAntul Scaun. 65, 74
5. Georgio vezi: PozsonY Szent-
Tlroouigtc. 14, 69.
tilEsraiul'RomAn.
ziar, 20.
Ttruil Leo. ministru, 42.
iimiioata, 20, 50, 54,58,59,78,
83;84,.85, 86, 87,88, 89.
Tirnavia' 67.
Tomei6n Alexandru,
rist, 81.
protesor pia.
Tusina, orag, 55.
Tusctrtbitnef Kaietan,
profesor pia'
rist, 80.
.
Tera Romlneagctr,48,
fi.52, 54,
'-s6, sg, ol, 63, o{, 65,67, 68,
-74,75.-
-
;
*ffi,ff''fj.iJh
carei, 25.
Sibiir, l9r n 39,42.
5i-rfl'rr?tir:t' *
3r' 32'' 33'
SiiJnJ'criitz- Inocenliu, director
oiarist. 31, 85.
Siiet. episcoPie catolictr, 14.
Slavici ioan, nuvelislul, 89.
SJulesri Ioan, rege
Polon,1o.
Spania, 6, 13.
,
^
-
Slanistiviii Nicola?, ePistbP ca;
tolic. 49. 50' 52, 53,14, 55,
56, 5?, 58, 69,_@,
-64,.?8r -
Stanz. oras. 12.
:
Steini,itte'$tefan,'
comandant al
Tdi$,1tT:lit, 13, 78, e0, e8,
Undler, baron. 4g.
Ungaria, O 13, 24, 27, Sg, Sg,
99, 91,.71,-72,
73, 75, 76,77,
83, 104, t05.
Unguri, 21, 34, 44, 67, ?g,
gg.
11.4
72, 73.
Veterosolii vezi: Z6lvom.
Venelia, 63.
Viezeman Bernat, locuitor ln Md-
diag, 35.
Vidin, 7t.
Yirj,l^,
?!,_3_5, _32,
i-9, 40,46, S0,
59,64,76. 90, 105.
Vinga, sat, 59.
VilCgh^
-
lacint, director piarist,
30 31.
-Virgiliu,
aulor clasic, lO2, lO4.
Vivez, scriitor spaniol (sic. XV),
t02.
t3'j1"d:tn' generat' 4e' 50 51,
Zayeb, orag 27.
Zdrand, 41,-79, 82.
Zegenova-Veche, sat, 59.
Zlatna, comuntr, 45.'
Z6lyom, sat, 55, 56.
Zuanna Marcu, baron, 27.
Zs6ra Margarela, 74.'
!.J \
Viicz, ora$, 73.
Vajda- Iuliir direclor piarist,
43.
Yalachia
Cisalutana v6zi : Ojtenia.
Valahia vezi:
fara Romineascd.
Valencia, oras.'6,
Vatican, 12, 07.
Vechiul Resat. 3.
Vdgh Emer"ic,'direclor piarist, g5,
Vergul,_mahala
in Bucire$ti
G;;
xvIII), 65.
Veress Andrei, istoric maphiar-
. .-.i
CUPRINSUL
t
l,
,.'
'
Prefag
- -
Capitotul L ORDtNtL
ptARr$TtLOR.
Capitolul ll. PIARI$TII tN TRANSILVANIA.
Capitolut VI. lNClmERE. .!-:
l. C$ctuzii gercrat
r:.-." ..-
l. lntemeierea
9i rtrspindirea ordinulul piarist
2, Asemlnare tntre opera pedagogictr
a tul Calasanz
f r lui
Pestalozzi
-
-
3. Aparilia ordinuJui ln
flrite Romllne
-
Prg.
maghiar,
l. Activitatea lor in Bistrifa
-
.:-* ,.-
2. Piari6tii ln Carel
3. Piarigtii ln Sighel
,L
Piarigtii tn Mediaq :
-
5. Piarigtii lo Clui
Capitolut IIl. PtAR$nt N CAP|TALA OLTENIE|.
l. Antecedenlele rlezlril ln Cralove
2 Age4rea Piariflilor ln Cra.igrvg;-- i-
Capitotul Iv. DELEGATTUNEA ptARtsTA
tN M|JNTENTA.
l. C.onstantin Mavrocordat gi
papa
Benedicl at XIV-lea _
!. lcryln
peatru rgezarea
piarigtitor
tn Bucuregti
3. A doua tmercarc pentru agezarea
piariqtilor
tn .Bucureqll _
Capilolul V.- PlARtSm tN BANAT.
5
t0
t3
t6
2t
n
3s
38
{6
5a
6l
66
76
!. Ac'tivitatea lor tn Sllnlanr_:
=
-___;_
_ _
-?g__
2. Activihtea lor ln Timlgoara
-.
BIBLIOGRAM-
llp{{
No. i-brsiilAahrernr
"
pi"riqrir*
:* : :
ANH(A Nq 2 Slgtemut de lnvlfimtot rt
'piarigfitor
fltf]*
l{o. & Roord nai d3 rcla{ ceri au tnvr;ai la tnrt phrige
90
9l .
98
t0l
r06
t6