Arheologia Biblica (Dumitru Abrudan, Emilian Cornitescu

AIlHEOLOGIE BIBUCA
Pro prof. dr. DUMITRU ABRUDAN Pro prof. dr .. EMlLlAN CORNITESCU

ARHEOLOGIA

BIBLICA

Pentru F.cultli~l. de Teologie (Edit~a a doua)

TIPARITA CU BINECUVANTAREA PREA FERJCITIJLUI rARINTE

TEOCTIST

PATRTARHUl BJSERICn ORTODOXE RO~I'IE

r :" ,'{

i

EDITURA INS,TI"TUTl.ll.u[ BI.BLJC $1 DE MrSIUNE AL BISERICII OTUODOXE ROMANE

Sibill.:!OO2

lEHNOREOACTARE GOMPUTERIZATA. prep. CaRINA GRECU COPYRIGHT C 2002

EDmJRA INSTTTUTUlUI BIBllC $1 DE MISIUNE AI. BISERICII ORTOOOXE ROMANE

lseN - 973-9130-26--7

Coperta: $TEFAN ORTH

I ir,UlFUI: 1It't:udSibin: Td.&FaJlo:: 069123.1LUt

PREFA]A

Ameorogls bib.ill':~ CU reate cl este 0 disciplina teclcgica neue, esre de mare udflrme ~i necesara ceror ce clresc Stlrw.l scriprura. Cel dint{ii manual \!'lo~og,ic unfverslrar de acest profil ;I .apl\nn 13 CemAop in anel j 884 !Ii a rO$1 alclruil de pecfcsorul [sidor Onciul, in aceesta lucrarc, bogata In inform::'1lii din domeniul arheoJogiej, ~tJlorul a avut rn vedere prezenerea lor potrivil rjgorilor ~l£in~ilice !ii critice ate vrern]!, cuprinsel s!l.u tiind cuncseet de mai multe gellertllii de ~tudcnli tt<llogi.

tntruci! in dome.niul certetlitilor erheologlce s-an inregisD"a1 nci deseoperin pe Jocul fostelor ~.ezMi bibIJcc, ii.l.f orienl~li~'ii au reusit s:i dcscifrexe IlIbh~c~e ccnelfcrme de !a Tel-el-Amarrra ~i cod icc le. lui Hamurabl, acest manual a dcvenu peste CillO! decenti insufieiem, de ~i!:ea a fosr eecesara aparitia akei /ucr:lri care va fi daborat! de arbipresbherul mirrofor dr. Vasile Ternavschl de 18 Fecultatca de Teotogie din Ce",,~uli. Carrea a fost lipru"itoi1 In enul 1930. rnscrimcu-se ca prim~ lucrare de mare propcnf in lirererura reologjca mmllnca..,t:a Publlcarea :c:i a PVUI drepi seep in primul rand sa punli la lndemena shldenlilor ieologj «0 calauz! ~i 1.111 ejutcr efecriv peruru aprofundaree srudtllor blbllee. a dl.nd !ipsa 8 devens .,imliloare,».

Ccnrinuarea lnvesngatlltor erheolcgice dupa anul 1930"p Sporil, mult tezaurut mfcrmetiilor de ordin lstcric " geogeafic C~ ee;1.-e util tunOO$lerii $i aprofundSni 1I!1I1clor Vu.hiului Testament. Descopcriree menuscriselcr de ta MarE3 Moan!! (194-7-l957). EI man: a t puncta! culmtnaur al ccrcenritor erhecrogice st ele t:onfi~mli eurennchetea scrierilor vectutestameraerc. Aceste manuscnse sum cca mllj importilflL;i $1 prerloesa oesccpenre pennu dezvottarca studiilor bfbllce privind v(!chimc:!, C~ilor eanontce ale Veohluful Testament.

L:rl[girea si sperjrea num[lrului lnvesugatillor arhectoglce a des In mod Orcs.:: la elabcrerea unui nou manual de Arheologle blbltca, care sa lin! seama de stadiul Cf:roetiIrilor la care s-a ajuns In dcmeniul acesiei ojscipUne biblice. Nnile rezuitate din campul-sAplwrilorw-heologic.e, di! '1-; epuizarea ffiElOUillului alcatuit ce Pr. prof. dL Vasile 'rarnavschi, au oerermmer in ultlmii ani aulorlteea superioarll blsericeascl_ Sf. Sinod C3 sA tncredmteze elaborarea unci noi luerari profesorilor de specialitate lao sectia biblic!. fn acesr sens a (oSI alcArui!li 0 comisfe pentru r~daC\areEi manualuhri de Arheclogle biblicil. Comisie format1'l din P.S, Dr. Damaschin Severjneanu, ca presedlnre. P. C. Pr. prof. dr. Dumnru Abruden de la Facultatea de Tcologie dill iblu ~i P. C. Diac. p,of. dr Emili"-Il Ccmitescu, de [a

ARHEOLOGIA BlBL,lCA

Paculterea de 'rcotcgle din DlICure~li, s-a inmmi! in luna februarie 1989 la Craio v a pentru a discuta modul in care. rrebuie akatulre cele 24 prelt:geri IIproban: de Sf Sincd. La intrunirea comisiei s-a stabilit repaniz:m:a. prelegerilcr penrru flecare Padme proresor (9 pretegeri p. C. Pr. prof. Dumhru Abrudan $i IS prclegen P. C Diac. prof. dr, Emilian Ccrnijescu) ~i. lotodat!. ~HI, disoutat posibilitarea conexaru acestei lucrad de Arheclogle biblicA ell manealul de Stndiul vecblului Tesremem in cele din urma s~a ajuns la tip!rirea separatlt a Arheclogier bibliee, deeerece lire un boger material dccumenter $i ea repreetnta 0 discipllnll. loo1ogicl decscbira de tnuoducerea tn Ci'if'lile vechiutul TeSlflme:nt.

Cele 24 prelegerl Iac parte din programa anali1i-=a pcetru anul inlih de Hccnja ~i autcrll au lIrmi'!,rit in cxpunerea lor 0 prezeruarc dil mai cuprlnzercere a darelor Iln 'r eologjce ~! scrip~odslic::e peuuu informllrJl;::l: studenttlor rcologl. CUl"TLnSul lor intcresearll nlJ OU011\; pe viitnrii preotl, ct sr pe cni ell: dcresc sa eprolurrdeze lsrorta bib!icn v .ec:h'resIGlrneolarll, pcnrru t(l~i eel lmeresen servlnd ca un LZ'I,i'or de orlenrere ~i cunoa~lere a eventmentcler ccnsemnate In difeT.tte perioade de limp de ctino aghingrefii vecbiutui Testament.

Fijnd 0 disdplina. teologica eecesara pregatirii srudenurcr reolegi ~i viitcrilor prcfesort de reli,g,ie, care se prega.IMc 1n facullAlile de reologie. al carer num!r a SPQnt in ultima vrcme, edirerea intr·un man: liraj a 11(('stW manual de Arhcologie biblic!i esc 0 necesuatc sutngenta in vederea des~unltij in corujifli bune )I invlitlmanlUlul eologic.

Edilarea manualului de Arheclcgle biblica se tnserie in preccupante mSJO!"e ale Bisericii Onodoxc Rom§ne fala de promovarea '}i cflcienta iov§tAmimrului nosuu teo logic. Cu binecuv§nl3rea si punarea de grijit a Pree Fericitului Parinte Patriarh Teocusr al Blsericii Ortod(lxe Romine se tipare~tf:, du~ treeeree a peste sase decenii (Cemauti 1930),0 noua emilie in care infoTT1laliile arheologlcc sunl selecrere ~i eduse la ,I. In cllpMn5ui acestul manual sum iucluse matenale ljustrarlve, preeurn $1 'hi!.r1k, referhcare 13 IQcaH~~ descopente in Tara Sfam6, 13 rmpartlree pc semintli a neesrcr leritorii e1'C. ['k asernenea, 'til cadrul Anl1chiUli)or nescoperhe. sunt prer.cllt:Htc ~i obicehn-i rraditicnale religioas.e pasrrate p8nl'l aSll!.zi de cremnetosf mozalcl.

N6dljduim ca verlereiee sl bogr.,ia; dateler din acest rn<Ul~llIl sa l!,jU1C in m.islu!leapaslOroJ.misioTlPrli. R preotilcr, iar peraru ceila1ii cnlton sA cQmribult la cnuare lor ~piriluallk;i imehlCluJ:l,Ia..

AUTQRII

lNTRODUCERE

NOTRJ ... NIINTRODUCTJV£ DE ARJLEOLOCIE BIDLlCA: DEF'INITIE b1PARTlR.Et NEC£SITATEA St FOLOSUL AC£ST~rA PENTRU ' [mERPR,ETAREA VECIUULUI TEsT AML\'l"

a. Defin~tie. rnatnte de a da 0 defjni~ic Arheologiei bibllce disci linll leo_laglc~, se Impl)ll cdteva date iDUodllc<ive. Termcnullehn. • . p nou~ LlQtla disciplina teofoglca esre de: engine greccasca si .1(: fo~osll de ,ao;:cClsllt

~U'y~I~ ; adjectivul II~PXa.LO;Ol ,.. vechi, antic si sllbs~n;i~:1 ~~:';Im~t ~rm dOIJ~ rstonsire, expunere. Piinll i'n secojul al XIX.ieD prin Ar~eolo le ~~'o; - c~ ... !~[, !,L'l1era.1 prezenrerea sistcl'lllU'icii ~i ~tiil1l'ific~ 11 iSiol1ej (cf Di g. d. ~el~ge.a 111 ~I Jcsif Plaviu). Dupll eceea el esre utlllzae pe-n~r~ a o::rc; ~ ancames tneependema 9 lstceiel ~i care se ocup! CU prezemarea snm ifiea a ~. ~~mur~ pcpcr de-a jungcl veacurUor, Dllc~ obiecrcl tar... I . SI~ru umu popoareIor men~lollate i V. prezea II sere are III v(ldere situatia bibilcQ deoseblta de Ar~eo~Ch~lJ~ Test~rncnl arunci se pO!lle verb! de Arbeologie

~riaHtr sl de Arheclogra lai:!I:a.~:e~:'~:e:l:ee:~$l:~UPa. de, viaja er~~Liilismu'l.Ii

Istoriei annce. 111 unur popor In COnu:XIUJ

Arhoologia biblicA s . - d fi .

mod ~Iiil}pfic siruapa n:I:~; r:/."', dre-:I ~is~jplina teotogica. care expune in popurull1i Israel doe 18 cdginea sa . Ig~a8S i' ~oc18IA, eccncmrca $i culrurala a politic iudaie ill se ra $1 p na II anul 70 d.Hr. c§nd Jnceteaza statul ~1H!ltifica a an·ticbi~ . ns re5~ ns Arheologia blbJic.ll inseamna prezenterea IsraeJ pe baza dove~:r P~~lc~~re. de d~epl, de StJI ~i rehgloase a poporujul profan! ~i cercerarile 3rheOI: ice a~a ~c~lpt~m ~~ a dare/or oFerife de istcrla diferitele asjecte din vialJ g ',.OtlChlldtlJe pnvesc structure, or~an.izarea ~'i Soripl'Ul)'! pnn faptul c3 D::~~\ ev~reu care OC~Pfi lin lee deosebn ln Sfsma chemar sa p3sIreze credfrua rnonotcln S [I, d~e.scopen~ pe cafe s~pr_anaturaJ~, l-a C~re ve 11.18 ftrea cmeneasca ee sa r!l:IJI~ le~/t~~n~1 pen~1J prumrea lui Mesia Din aceastl caut! antidWitire accslUi ~ 0 0 emrea dill p.~ta~ul SI~JT]O~t'sc.

ArheoJogfei hiblice, P p r elcarulesc obrecmJ principal a!

Pe lingJ 8l)tjchila~illl: J '

sit~atIa pop I . pop~ru IH evreu, Arbeologla bibli;::! pne searna ~i de

.edomft; inr:: :ulll~~.~I~".a~e I~ Veehiul Testament: aramei. amcnhi, moab-iii centeete pol'lice ~I $ 1~11 UI ~r~~I, $8", alte nellmuri c-u ca,e israeli!l! all • .-"u; gted ~i roman! Anti:I,:~.~aSJfle"" oabilonicni, CaJLaDnel, egip[('ni. medo~per~i

",I! acestor popo(lre d~vin obicc[ al Arheologiei biblice

ARHEQLQ.GlA milLie';'

numei dilC.~ prin obiceiurile $i moravurlle lor au excrcltet 0 reeB:. Lnfluenl.A asupta poporulUl israelit ~i astfel ajuU ta clmo!l~tere.a ~i lamurlrea \'ielii sccl a te, pclirice ~i economlce a acesmra

Ca crice discipHn! leo logic:\.. ~j Arneorogja biblicll;. pcrnvit definltiei dlua. mai !>US, folcseste 0 metodA ~tiinllfid:- Al)nchilajile. sale ar lrebui d, fit redere conform metodci ¥Ijirtlifice-is(oric.e ceea ce este imposibrl din cauza cl lipsesc elemenrele specificc liectirei pertoade Istonce Si Ill! se pcate cunceste pe deplin viata religloasa, social II, poliriea $i econoruica. a pcponnui biblic. Avand 111 vedere acest inconvenient Arheolcgia folose~te metoda !iliill~ficca reala ~i stsremancs pemru expunerea a.ntichlti1tilof bib lice. la care se ad",ugt descoperirtle arheologtce din. Tara Sflinl!i lii din larile menjionate de aghlcgrafli vechlulul Testament

b. ill~pllrllt'('a ArheolQgiej b~lilice Ti!!!ind seama de- adevarul lsrorie C~ sncictatca se organiz.eaz.1 ~i se dezvo~r3: pe Uti anum it Spll_~;U geografic. c!i vlate suciala $i ~plrlt\lllitl. arc tin oaracrer p3rtic~l~r deptnzand de familic !ji alwl general up.ar~inand sociera~ii dlntT~Un stat blne Qrganl:::~l sub aspect social st rellgios; Arheclogie biblicfl an: ill vecere cele trei real,it.3li : fami f-a. eocretatea $i sreml. La aeestea sc ndeugtl !;Oi cornunitatea. (eljgioas~ pentru cuncesterea vierti retlgloase in runc~ie de Iamilie ccjula de baza !I unei sooieli:ili. de forma de crganixare ~ciala 'in Sial ,i de mediul de traire religioasn. Arhoologin biblica r~i Imparts aniichltalile sale 'in trel pArfl care aleatulesc materia prcpriu-ziss. Ell este precedata de date prlvind ~8 n3T~ prin pm'ilia sa geograflca. chma, fauna. nora ~i bogllpile sale intluenlea7.1 dervolmrea mal~ri8la ~i spiritual! 3 vietH sociale ~i rengjcase. Asadar, Arheologia bibli<;l cupnnde patru J>!rti. prima consrituind 0 imroducere ta materia propriu-zisa expusl in cere trei men capiiole Cele patru pB.r\i sunt urmatoarele ;

I) Tare StanlA lii lecuitorii ei.

2) AntichitAtite casnice sau perticulare : loeuinje, vesmbuc, ahrnenrajic. rnljloace de exisrenja, casatorle, crenerea eopillor, starea scciela a fcmeil. scievil. via~a sccie I!!. ~tiiTlle, erte, calendarul, moastea ~i riruei Iunerare.

J) AnlichWllile de crept ~j de StB.I (sau PQlitice) : forme de orgamaere $. admlnlstratie a St3111lui, ful'lc~jonari de Stat :}i ai cur~i i regale. reocraria. profertsmul, dreprul persceel ~i matrimonial, ~,s:Horij! '~g~tlml ~i de: tevtrar. dlvcrtul, drcpnrrlle ~I ~ndatndrile sotllor; proprletaree, Imprumuurl. mcstenlrea. dreptul penal ~I sinedriuL

4) Antichitalile sflme sail rebgloase : cultul, toceanne de CUll, persona lui de CUlt. ecrtunr cuutce. s!rb!lOri sflnre. gn.!pfirl ~i pantde relfgloe-po'utce.

'C_ ecestreeea A rbeQ10giei biblic~ Materialul Qferjt de Arheolcgla bibhca cste necesar in general reclogiler $i mal C'tl !te3m;!l celor carl: se ocupa cu '1ludiile bjblice $1 dcresc sa aprcfundeze ehesriuni de exeg.eu. iii ck: rntreducere 1n C!llile

IU

ARHEOl..OOLA SmUCA

38 de ani Ia lacul Beiezda tn ziua Sambele! Mantuaorul Hrlstos a zis cetor care-t, condamnau pentru aceasll fapta. caci : «dae~ ali f creen pe Moise, M~lIli fi crezut ~i pe Mine. pemru cti aceta despre Mine a scris» (loan :), 46), Cclor care (I condamneu Ie reconlanda. sa: cereereze Scripturile decarece acelea matumsesc despre 1;1 (loan 5. 39).

Ca discipJinll teologica. Arheologie biblicil este folesiroare pentru tntelegerea corecta a darelor privind t.egea mozaies, ccnsidereta de Aponolul neamurilor drepr «umbra ector viitcare» (Col. 2.11). implinirea IQr 1"0 Noul Testa-ment a feet adeverilA de M:antuitoruJ Hristcs In Sieagoga din Nazaret csnd a taicuil un text din lsaill61, t-2 $i a zis «(asffizi s-a 'implinit Scripture aceaste In urcchlle vcastre» (l.,uca 4, 21), Dupli. Sffinl;i Sa fnYi~re. Plul ~1Ji Durnnezeu aralJ!i ell. cele profetite despte El1n Vechiul Testament-Lege, profel;i $1 in psalmi. s-au 'lmpHn!! (Luce 24, '14).

lnfcrrnariile oferite de Arheolog-i,Et biblic-~ sunl desprinse din cll.l1ile VechL~I!Ui

Testament care SUr1.t tutr-c unltete ind\spensabil:a ell Noul Testament. 'InStimIlile rellgjoase ~i mal ales ideea mesianlca pune rna; mult In lurnlorG acest eerecer .preflgurativ al vechiulul Testemem. Ceracterul pregatltor al Vechiului Tesramera a Iosr subliniat de fngerul Gavriil care l-a 7;i5 dreprulu! losif: ,(~i acesrea toate 5-:t'iU fl.cut ca sa se implineasc! ceea ce s-a "pus de Domnul priu proorocul care zice».; (Male) 1.22),

Caracterul tipolcgic al Vechiului Testament face ca Arbeologia bibtica !i.!i fie una din disciplinele teologice care trebuie cuncscute de.teologi ca sa: Inleleag_§ mai bine legetura S1fan~ dintre cete dotRi 'Iestameate. Sensul tipic al vcchlului Testarnem a fast scos tn cvident;ll de Sf. Apostol Pavel in Epistola clUre evret unde c1 demcnsrreaza tn ce mlsurl institutiile vechitestarnentare au avut un rol prefigureriv $i cum cle st-au gas;1 d£S3va~irea in Noel Testemeru. in mod indirect \nsu~i Noul Testament ne recomanda utiatarea cunoasteril Arheclcgici biblice, disciplim'i care jntesneste posibilitate.a de cuncastere aprofundall a Stintei Scripturi.

Folosul $i importarna Arnecrogiei biblice se despnnde nu numa~ in domeniul inslitLlliilor rcligicaee ci ~i in elucidarea unor problema de crdin istcric - rellglos !ifll.l geografic. Dovezile arheolcgice ccnfirma reallterea iSlOT1C()ogeogr.1lficfl H tocajlrarllor din "[ara Sflnt3. sl din afara granilelor el, AlleLe privcsc nume de popoare mcn\iollluc tn Yechiu~ Testament. de la care au rMUlI; urme de cullurA ~i clvilizatie, deosebk de utile pentru it cuncesre viaja spirituala In pe-toace vechltcstamentara. Pearce importante ~i folcsitcare SUOl Menuscriselc de la Marea Moarta pentru cA ne cfera textul vecbiului Testament, vechi de aproape dou3. mllenii care se aSeam.:!illa cu c:cl de azi din pm\\:l de ~e;C dogmalic. Texlele de la MilI'ea MoanA sum cele pe care le-a stabilit lradilia iudaie! $i ele au fosl primite de Bise.nca,

1"~O'n UNI INTR.ODUCI"IVE

P:ogr~ul .. Iereglsrrat in dcmcnjuj cercetarllor erheolcgrce a int!iri1 rn ~~s:glUl. ~I utiliratea Arheologiet bibllce penrru cercerarea $i eprofundarea dalel~; 111 C.:;hHII Testament. Popcare a carer nume era dear censemnar in cartil f :b=an~7etariJOr ar~coloSi(:~. ~eclan$a(e pentnl. a se constara daca r:';I:~~;

.. a la baza nrsre fictluni, sunr sccase din tAcelc)J inoriei Mhrturr

epigraflce atesta eXiSICIl(a lor to perlcada hiblicl .$i I . lie arins un 'in_alt nivel de culturl si civilizatie (egiPI;ivr:;:~~:,~\i:: ele. ~~ etc.). Verietatea dovezilor exuablbllce dA pcsfbilitatea ce~taJ-iI . I., hlllt~ sa. selecreze dalele de ordin istoric geografic cui I. ~ .or Sfintei SCrJPIUfl -CIollolog!e a evenimentelor din ;SfQria bibliC3. t~ra ;;1 ~n:IJ,glOS pen Ira a face u deosebire de mcnotelsmul blblic $f II tn~ell';ge sen~Uril:m rt credi".lelc ~Iilei~[e

In ccntcxtul ~IIQr cuvhue semite. unor terment vechi ebraici

Infcrmeriile bngate ofcr'ile de invesll e rtli , h t

crlzonfului despre civiliza~ii,'e nmice cu c!efll e ar eo ~gice conlri.bQre fa lrirgirea

D~, ~n decsebh Interes sum cele care vizcal:t~:~,lnl~1 rsrael a -EI~un3 In cQtII:ac~: religiease deosebltll de spiritualhatea monotei IA e de manifestare a vretn Plopovriduiu'l de prctcri. Aceste lnfcrma ii s~~St ca~5el~ala 1',1 U:gCil. vech~ ~l pentru ecele locuri din Sronla S tot .... t. un LZVor inepulzabf :;;1 fblosircr

cnp u~ G 111 care aUlOf'! sfinp vorbesc fcr .

sau delco despre cjvIJiza~la:s;i culnnaunor po . s~ carte puttn

Amichitlllile biblice sum de un poa:_e c~nlcmp~rane cu er.

decarece-ele Ii ccnduc Is intelegerea ~I rO'7~ vlI~nlor sluJitori ai Sfinrefcr Ahare se acorda Q importanlA decsebita :..a e or. nurgice. neca Yn Vechiul Testament Ii Neulu! Testamem unde Bottle t"t Cg~ t ma~ mUl.[ se subbnelege aceasta in lumina

I ur ce sum mscnte de lucrarea Sfanrului Duh,

IZVOARE

lZVOARE HE A:RHKOI.OGIEI BIBUCE: INSCRIPT" ~I URME DE A ~EZARt DIN P.ERIOAOA VE,HIULUI TESTAMENT vArELA LUMli"'lA. iNTARA SFANTA, EGIP'f, ASI1i.lA, BABlLONIA, SLRIA, FEN.etAS) AR,\BIA MANlfSCRlSELE DE LA MAJUA MOARTA$I UrILlTAT&,.\ 1,.0. PENTRU STUDIUL B,utlC

ell. 0 parte mtroducriva ilo Arheclcgiei hiblice se iTlcadreaz.5 tzvoarelc nescrise, neeesere, pentru ce aceast1 di5ciplin~ teologic! sa~~i ilting.a sccpul prin expuncrea ~tiiTltjfici! II i1michjtalilor popqr~l~i evreu ~j a. ,00!irLuriilor vec~i, "parlil1firld popoarelor cu care aLl venir in contact liii hll Israel. Dovesile arhoologice. fac parte dill categcria lzvcarelcr nescrlse ~~ nimcni liU ~o~l:Ie ~on.l-esla valcarea lOT pentru euaoasterea lstorici ~j civilizatiei popoarelcr dill aruichitate. uncle din ele displNlnd din memoria omenirii. Ele ofera IIHiI'turii preeioase pcmru ccnfirmerea edevarului iatoric al vechlului Testament. de eceea spre ele i~1 indreaptA etestia IOli lubitorii de adevIIr $i le pun in fala celcr ee au indoiall sau lIlanifcs~ 0 3titudine ne-cuviincioas! tala de memlunile scrtprurlstlce.

MArlur~ile erhecloglee pruvin de. la edificii ~i nrme de a$ell;~ri fcrtlflcate. unele din de sum oblccre de uz casnic seu de cult, figuri sculptate uri picrate, P:l.fii dln lucr~ri de ana, in~tt\llncntc de eparare. de mut,\!! sau de lllpt4. mon.c...;de etc. Multe din clc s-au gash in morminte ~i ele consliluic un izvcr auxltiar de. cunoastcre a civi1i-;Ulfiei popoarelor din Qrienlulll.ntic.

Priorita'le penrru Arheologia blblica au desccpe-irile din Tara Sllnt~ ~i ell! se fncadreaza in jenoece diferile de timp. Ele sunt mal puune ca !IuffiM fatl de desccperirile efeeusne ~n MesopoLamia ~i Egipl $i aceesta sitlla~ie nu n~iC$Orea1J!, Cl,I mmlc lmpcrtanta lor pcatru Arhcologia biblk1i in preocupartle c!rela poporul lui Israel ccupa primul lee.

I. 'oSl',riptii sl ueme de iI~ezil:ri dill 'Para SrflnM, r~htIi ill prezem, pe pi\rntitllul T~rii Sfinte s~akl Inrreptlns nenumarate eescoperrrt arbecloglce, Inchelare cu rezultere satJsflic!ltoare ai fclcslteare srudiului vcchlulul Testament. Aceste desecperirl debuteaUi 18 tncepurul secolulul al }([X~lca, cand arhectcgii au tmreprins sapkuri "in diferite lccun din T3T3 Sfli(lt!i in care au fO!>l idenuficare urme de asezari umanc din perlcede vechitt"s,amenlar~. Un tmpuls decsebit pemru destl~llrarea organizatl1 a sapaturitcr arheologic.1!: I~au dal $OCiellple Stabile $1 InsliIU{ii1e eu pmfil i.U"neologic c.um !ii.lnl: S~iei'3t~a biblicl brilunlcl. infiintal?! In

anul 1857. Societatt;a germans In arml 1S/'7. Socrerarea ruslJ. ill 1881. Ecole prollque d'e(U~ btbliques cwi L'ecole biblique de Jerusalem. Am~ican School fOf' On~n(:d Stud)' and Research inmll(a~ in 1900. Deutscfes evangelisetes. Inmilm fiir AJtertulT\S\\1sScllSC.haO des Helliges Landes, infiin\llt i'a 1910. British St"hool or Archaeology .Ll1 Jcru!:ial~IU. infiiDll'IIOl In "1919 si lsrael Eb:plormion Sociel:'r. Teste accsiea editC:a7..a rovis:ce san ~ucniri pemru II face CIH~OSCUt.e rcauhatele ~iCCl~rHOT arheotogicc Inueptln:s.e de s;peciali~Li sub egida 101, Cole mal ClIo,O-SOOle ~blicalii din aa-..'« dcmeniu .sIIlU: Revue hi.blique.. BibU<:aI ArcbaeoJogi~1, BlIilerin of the American Schools of Or:icnlaJ Research. IsrdCl Expl(l'"!llioll In\lmal. Palestine Exploration Quarterly. Dmtre eel mal renumiti cerceratori anunum : E. Robm!iOn. J \V"J1wn. W llu:illson. W. M. Fcindc(s Patrie, A. St MacaliSlet. 0, O. Lyon. Ch. warren. C R Condee. O Tufnell. C, Stllrll1. B. Malar. G. E. Wright. 1. Yadm. K.. Kcnyt)lI, W Albright. G. S. Rei'ITICf. Roland de Vila,;, M, Krause, J. AhilrOOi, M. Dothan. L. H,

vtecem, \11, O. Dever. .

fn general, descopenrilc arhcotogice din Tarn smul~ a-au soJdll.l cu ilirc~Sfrnre<1 nncr vestigii nememasc, i.nciullind al~ iwstrijl\i.i, r.:iit ~ urmc de H$tl"".t'IJri 1I1n31le. Din eauza ceJor.dowl razboale mcndialc, intensltsiea cerceWi.lol arheolcgrce 3 Sdzut Si \11 cunoase un TIOIl avanL ulterior. Pallil in anul 1920, dcscopcnrue cclc mai uupcrtanre s.~ au inregtSltill pe uwi limite sanuere arbeclegicc ca eel de la Icrusatim. !!nde Sv3 COIlSf:iifa'i cii CClatca lUI DaVld 3 Fost consuuiu pe unnele unci vecht 3~ lebusnc ridi£:at.:1 petaaJ1uJ 3()OOi.Hr., Ltchj~(reU el Hesi, Tell el Duwcir) dislfUS;1 in sec. XIII j Hr . de is.rneLip sub ccnduccrea lui Iosua "(JoSU3 10 •. 32), 'l'aanac SUj)llsli flccll,lia~j ill:tC i:tracli1 Ilcsua 11, ll}, lC(iboo [fell el SI111i.m). care a ex.istaL pe. rbnpullol LO~Wl care T. a asedJac{losua 6)1.

DllpJ IUlUJ 1920, ~p.'iturile arreotogtoe dil~ Tara Sfan1<1 au concsc«: UII 1'lO~l ((:\'irirnem, arteologii obplliind pe locurile inve$ig,lleo nhe m!nmii ale .. nor ~n biblice, inc3l treptill sc pcatc I"COOl'tstitui 0 bart.'1 a localltaplor dcscrise de aghiogmfl itl scricrile lor. Au fo~ dale la lumjllti minelecelalii Ai (Ef TeU) CtiCcrila In secolul XIII i.Hr. de Iosua (Insult 7-&). Celc mai vechi urmc da:twJ din anii 2900-25001Hr Sl de-a lungul cxistenlC'l sale. asezarca ~I<I des-tnI de !ruins! (10 M.J. securitatea CI fimd asigumtl de doua nll1.duri de tiduri extenoare. Ea era 0 caae C<J1lllalicica $i in mreriorul san CJriS!:'HI saneuarc inchinale ;wit;'itnor ndorate de aCC3~ popul"~le idoIaUi~.

; J WU!>oo and ell. \V1lJTen, The iJiscoW!:ry ()f Jet"rttaltm, london. IS1!: Ch. Wru'~n -lUI.1 C. ~ Q:.nder. SuntilJ' of WtSIt!n1 PaJ"'$l~tfe. The Jtnaulem, London, L884 ; O. l'ufm:ll, I. •. u::hi~h, T. .0. w 1M.ma.:t Ar"Chl;.e(J1Qgy arld Old TtSf~1 Smdy».. Oxforo. 1967~ 8.. Sellin. Tdl ~~iIIk. Vicoa, 1"904: L H. Vincent, Lia d!FcwJ/(lgie des ruill~.l· Ik )l!ridw. "in ..-J«.vm. ~,blJq\J.~ 1910: 1 Llssecr, Cullu.ri tmitil'imic~, trad. de V. H Adriun. Buc. 1911

M. Notb, Bo;&hel und AI. in caPalt"slina. J3hrbueb .. , 191.5. nt. 31: M. Krause, 1...4.: fQ1)in(..~ d:Al CI. Tell ~9)3-1935: Lt1 resSMr~clilm a'IUJe ~ralld~ rilt biblil/nt. Pari!:, 1949: L H. VU\Ccnl .£'ujQlilllCj r/'f!l TI!II.A/, 'in «ReV1J1: bibliqur:.. an. 1931 : O. E. Wrighl. 7'1Jrt S"jgl!j'fic"(JIU:~ of Ai

14

ARHEOLOOlA BIBI.~cA

Vcchea asezare bibhc;.'i Arad m Paral. '26, 10) mai pi!.sU"C;)tiI urme de ta UTI templu, as.cIllWl0r ca plan cu eel din lerusalim. Jidk:aJ. W sec. X-IX i.Hr. sl DAre a funct.ionat ¢ina. in zHcle regelui lezectda dcspre cart- ~e,"lul blbttc arata cA cl a disrrus Locurile lnane ~i pietrelc ecmemcratfve (IV ~gl H~ .... ~ 22) in vcderea p.."is1rarii wlitAtli de credintll: si cult Pe tocut templului eu rost ndicate altc consuuctil 'in zilele acestui .rege refcrmator din rcgarul Iuda. Pe I~ng.'" urmclc accsud locas de cult cu dimensiuni de 10,50 m. lungime Si 2,70 m li\l1me, s-au d:l1 la rveala. intre anii 1%2- 1967 ~i oblecte cu dCSlinaj.ie culuca cum ~:r fI jertterulcul. 0 masa de piau·a. peutru depanerea ofriulI1elor. Bcgmul inventer arheclogrc de la Arad include ~ ioscripN tel) nume biblice ce Mercmct, El1a~b. Pasur. Nehcmichu. Ahica:ll, And, ceea ce dovl'ilc~te dI locafhstea em un centru administrativ $i mililar1.

Aminlill mal 'intai 'in vremea lui lorna (l3. 3 " 15. 17) ~j apcl in zilcle prcfetului Samuel U Regi 4, 1) cetatca Asded (Esauid) a fOS.l cxcavata intra IInii ~962-1970 $i 1>"'i.I'Il iden~i riC!!1 uivelc de lccutre umana din soc, )(VIII i, Hf ~i pi'in.1l in epees llc:utntiml Mal-erialele epigrafiee dateaza dill mai mutre perroade de thnp ~i uncle di n ele Iclcsesc c:al:<1clen:: cipm-miaeice ~i scrierea fenic}.ani't jlrhl;Hc;\, Pe baza acestor v cmgU se poate reeonsritui partial istcrie Asdodului. loculi de fttlstcni care erau buril ctrnoscstou ai prelucrarii fiemlui (1 Regi 13, 20), a~ cum il1diC<1. ~i prczeuta zgurei ruetalice. Cetatea Asdod era .;::i un important cenrru rehgros (I Regi 1, :3 , [V Regi 2i. ])~ adevar ccnfirmat de obiectele de cult din care nu Hpsesre chiput zenlui Dagon (I Regl 5. 2t.

vesugiile ilrh.eoiogice obtinnre 'in aLlii 1969~1970 pc IQCul (051<':'1 lOC.1hl;'J\i biblicc aeer-Sete (Fee. 21, 3J-33 ; 22, 19 : IOSWl 19. 2 ~ Jud 20, I erc.j confirml!" existeuta ei In penosda biblica. Din dalele araeologice reauua dl ea a fest disltUS:i vlclem jn annl 70 t i Hr., dupa care a urrnat repcpularsa el in pcn0800 pcrsana, ass cum atesu\ cele 2S osrraca sense in limba arameicj. Aceste matenate epigrafice contin numc de persoane edcmitc, 1nlrucilt in alcarutrca lor lIl.l1t'I Sl termenut deQ.W,S,s

ill ~h~ l/llrd Milllmrum. B.C, 'in A. lW~thb:,Ei, KuLOWCb, Archkllogie OJnd AlI.;:n TIl~llImcn~, Tub~n8cn, J 9'10

J J Ah~ro.ni _ R, Amiran. TeU An.d. nit' Fi,;r SMSQtI (If &irul'a{ion,J' aJ An.«l. 1n "Yl:diot.;. loll 1963. nr, 21; ChroUI'qM ard!ltolo~iquf, in. ,tR,.el'tHl b\btiqut:::tl, an 1%3 ~I 1,1)64, J AhW"on~ Tire .)(!CQr'd. SIWS{!" sf t:::<-C<I.\'~ti(lll~ ~l TeN I.tiud, in ..J!)(ji¢t>o, 19M, IIr. 2.1!; ldcm. Ar.td Us 11l~lipli()tl OIld Tl!mpk 1n c>.mblir::al Ardlll~O}lJgi::;{)+, ~96S ~ It A_ Mtnm, A (ltt/lfnilanr), NOie M lltt Synchl'\~llislllil.~ beno.'te!tI lilt! Ii B, of. Mad WId ihl? flr::;I D)I.Jam'. in ""Bulletin of thoa. Ml.lriC(lD S-t)hook OrOri~ltal.R.«$~fIi'(;h •. 19155, nr. 119

~~i~;:~~i&Jih!~~~3~~~t~~;J,Sz,w«Bib1i::t~~~~:~~gi~~7;,~,~p~

~ S~U:i.Qrl 0/ UcaviUio/lS 196.1, 1%5 Sn ..-Aliqw, M.

)- Be::($hrlHl, to «Eneyclopedio.ju~~, \'.:.1. 4, Jriusalem, 1911. col_ 3M3-3M: B«r.lhebtL in ~biJi:-Olo&Y"". Jerusalem. 1914; ChrotliqlU!(frch~awgi9ue~ 'ill .. R.,vut. Bib ..... in. 191\

________ ~N"'OiJ)1UNl=~lN~r~"O~D~U'::C.!CTIC!VEE:.._ 15

DCJlumiiJt de .tIulorii grcci Scythopoli$-. FQSla aseeare Bet-Sean {Beisan, lesua 11,11 ; Jud, 1,27; I Pal'lll 7,29) a fost eXQfl'ald in m:11 nruhe rfuldilri de arheologi (1922-19:57) care au dat la ivealA urmele vechii rOf"fAretc CQl)sUllM de faraonul Scti I In i1lCi.t.ua careia Sf" am secvenje de tocasuri de eon. Locunonl cCl8(ii in pericada eanaaneana practicau inhumarea in sarcofage de lut cu cap marc de 0111 $[ bl'3\f: scune. model care se uutlza $i la egipteni sub dinastiile XIV-XXVl Aecsuu venerau pe zeita A~tan.a (I Regi 3 L 10) $i zeul Dagon (I Paral. 10, (0), precum $i sarpele Llurnit Saban de unde vine $I numele loc:alit:.ip. de «Casa Sarperus» (Bcl SaJum).

Pnnue vesugule arheclcgice anrmum monumemul din calcar Cf.I 0 inscript_ic hieroglifici ID$(l~it1j de chipul zeuiui M'akaJ, parronul Bet-Scaau-nn. .Dhiniwle."l !K! pare cl ar Ii aeul BfI.aJ, cel cc ~Iilpfin~te cemI, plolle ~i furrunne. Acene ruartuni arhcotogice ecnllrmatextelc biblice ~ cetaica Bet-Scan a fosl UII ccnrru rctigios at unci popJ,ilil\-i"i idl)lalre'.

Festa asczarc Dolan (File. 37, 17 ; IV Reg! (i> 13} a CO!;! sOOil:SA Iii. IllJn;a~ de !lrheoiagi tune anti 1~5J-J9~(i sl 19-60, t:. cafllpa_niiLe arheolcgfcc rcsp<:ctive s-a constatar ca edificiul solomoaian a sulcril mai rnulte disU\l8cri~ uluma distrngerc £iind in I;::gilhl.cl cu cucedrea asirianl'i diu anul 721 t.Hr. cfil'ld a cezut Samaria. DilpU dezasuul asjnan usezarea [J fosr repopulalfi ~i pe locul ci s.-:-IU gAsil obi~le funcr(ll'c ~i 0 cstraca cu litcrs aramalce cursive dablnd din sec. VU i,HT"

Urruele fOSllllui pafat solcmcruan de ta Ellon Ohebcr, tmprcuna cu inscriplia 4apatl.inind lui lctem», rcge din starul luca. au fosl tnregistratc mtre anii 1933 ~i 1938-1940, Localnatea a sefcrit dcv;lS(;lri in1.ilelc rcgelui iudeu Icram (11 Paral, 2. 8~1~)_l}i 'in~p.'in.d cu regcle Ahaz (IV Regi 16, 5--6) ca va trece soh stapamre edoullta CL'!¢a c-e.oonfirIllli $I inscnpUile in Iimba edcmita ~I mineani1~.

~ivirc In ansamblu YeJligiile. erneclogice de 13 Ghelt:r (1966-19"} J) depun manurie pearru mentiunilc !acule de aghiograft 10 legauIr3 ell existerna sa inca d.m vremea lui IOSUa (10, 31; 12. 22). AceasLA asezare a avm 0 isicrie frllrmlnta~ si pe locul san s-ec pcrind.a\ mai. rnulte pcpoere intre care $I Iifistenii, a carer pre:lc:nl<i esre ~nfiml.llla In nivele de OOIlpalie umani\ Idenu.t1calA de arheolOgJ_ Ca maleriaJ

16

ARHEOLOOIA BlBLIcii

cpigr.tflc !HI gAsit un ciob dlmr-un "3S. dataud din sec. VIll tHr. $i are tmprimare Jjuxe.lc. bhh9.

Deseepertrl arbi:lolog.!.ce oeosebn. de vetorcese jencu eentlrrnarca val~~I' i ssrorlce a Vech:iuLu.i Testemera s-eu burepans ~i pe locul Fm:lei' ~t~ri hi,tite Gnibeon nesua 10, 12---13 ~ III ReSi 3.4-5 : 9. 1-2,) unre anii 11122-10,1'23. 1')5,. 1959-1960 ~ 1%3. rmpcnanta acestcr vesngtl consl1i In faplill c.a etc atest:i Gbibconul ca asezare fortifical!'i ~ in efara ei se nfta iazul despre care. \'ol'be¥~ profctul Jeremia (+1. 12). De asemenea, aici s-an cesccocm inscripiu ell uumc de erase Gbibecn, Hebron. Zif st de persoane ; Haneniah, Azariah. Amanan teat .... Hind redare en litcre vecut ebraiCe.1d•

tjrmc de ocupatie uman~ au fosl in.n;;giSlnlIC de arhcologl in cclc 21 nrvelun .damnd din soc. XXV1-lIi.Hr., pe locul vechiului eras-stat canaanean Hi110r (losua 19,10: III 'Regi 15.29), Din multelc manual araeciogice (din ami 1916, 1955~ 1958. 1':l68} s-a putut observe d lccnlacrea a sufertt mai muue disuugcrt (losua 11. 11 ~ ILJ Re,gi 20. 34) $l re'il(ll.dri, Aiei s-eu sees lalumiu ... ' urmete unor tccasuri de cult. eel de-al 4-Jea fiiruJ de fr.rmrt drcplu(Jghiul.am ~ crlentar in direcJ.i a oonl-snd era Il'Icbiruu 7.eu~ui Hadad. reprecemat prine-un taar. G.t.eva obie-cw 1I1Sl,.Tl~ CtI btere paleoebraice din sec. LX-Vlll UIr. eompleteaza tezaurul arheologic prrvmd extstenta Hazorulul cucern in sec. XUJ lHr. de 108113 $i rcmrul de regele Solomon"

Dlmre localil1ililc biblice cet mal mull ccrceratc de arheclcgi, al~1 tnamte. cat ~I dllP~ Jl.nlJl 1920, Iac parte lerihoJlul ~j Jerusalitnm. hi prima asezare ,biblic:'l .s~akl iIlJegiS\,rm unne din perioaea p:reiS'l.oricfi (;tIflOO-31'O) $i din vremea h.li loswl care u cucent-c (rosua 6) Dupa opima flrhcologuJui J. Oarstang. Ienhonul ar Ii fest olSlms. inaime de venires hn lcsua in Tara SliIntA, adJd in secoful XIV tHr. Parcrea sa nu cste bazal:\ pe ruste d;i:le reale, decnrece unul din cere 17 mvetun de QCupallc pcate fi pus in concordiUllli cu cete n:lalalc in 'vechlul TCSl3mcnL despre disu1lgcro.a lerihoouluil1.

"w. G. DCI'ol':T, E.u:{lIIaliOui f1I G~1,I!r.ln qBibHcalArcnaeologis!1l an. 1%'1: NOIt!J' (md Nt:W(;, in ~natl 6xplorlltion Journal». an. 1970: Citrmuqll~ LJrc/t£Q1(;giqlll< Tn «Re:\'U£: bihliquclo.·lUI

M'ih Priu;;hard ~ al\jj, Wmery, DejrlUt!f (JIId SQJUYJillk.t at Gibmll Pbiladc:lphuL 1%4' "J. A,Yij;lld. Sorrw Nolts 00 Ihl! hmT~ IJL~{"rjplioflSfrom Om". in Ml\;rnel EApIQI<JIIOft Joorllal •

• ~n 1959: J. B, Pr~Lllhart!. Hfbreh' /'Ilcrip'ioru' alld .Wampslf'om Cihoorl. 'in "R,,'II)e hloliquc .... .fin. L96l

~I Y. Yadin. flLJ-1,ol', 'In «D. w. Thome:;, Attlllnoolo,gy. ... , idem .. fu",liwl"'l"t ," HIJWI". in idliblical Archae(llcgi~I». 3n. 1956: idem. HeZQr JI_ Lor1rlon. O~J<:rd. 196<l: J Gr~y. HiI.'i.£lr. 'in .. Vetili': Te.;;.tamenillmol-. an. i957: R. TQWltIlY. #1)1£ $ll.r l'il1Yn"pliQn ukkt;;dj('II'I(: (Ie Ha:.ur. in 4lRc:we bibliqllu. In. 1962

11 J. Gamang.Jerklw: Ciry (lJIdNtcmpoli5. inotAnn:.lli; of ArduiedogIWd AnthropOlogy'"'. X1'<. Li~pOOl. ltl_ 1932 : AD T(}Iuhinga,,- E.u:lWa1I()IlS (JJ Qid Jel'icho. 1n ..;Bibliu,,1 A.l;ct>.,..".;.loCi$t$,o. 01111. 1953~ LH. Vinal'll. ChroniqlU.". f:eromi.q~ ~ chro,!o/Qgie Tr. "~O::Vlill Mbliqu"", Dtl. 1':132: K. K...!lyml, jericho). 'in ..:D.W.,. lb;M.\$., An'harm/rll)' .. N A~igwJ. ),r",i,r/w. ill dln.;:icl0!lildi~ B~bljc:iil~, 1~:I. 19:58

Cetarea tebus (105\13 1.5.8: JUd. 19. 1O~1l) CiiCClllf1 de regcle David care ~l-a mutat re~diD~ aiel (JV Regi 3-, 9). ~i. cunoseura sub nuruetc de Jerusalim [Il-I RCgI S.ll. : IV Regl 14, 20) ~-.H dcscopera p:lrt,a~ r.)inel.f; sale atheclcgtler pan;! 'ill "W1I' 1920. Pirni 1,11 accasta da11i ccle Illai cuncscure v estigil sure nmn Jcl Robinson, reprezemibld 0 sec v CJtl~ de pod cc II"t'.CC.II paste valea Tiropeon ~1 ilJUI\ge te 5tQ<J regal:'. arcollm Wilson sau c parte dmtr-un '-'1adUCt care filcell legauna tmre mumele Mona p numtete templehu si inseriptia.de lu Iacul Siloam dcsccpcrita in enul 1880. ct.. n tibld din vremea regelui Hrschla (sra'lilul sec. VUl i.Hr.).

Dupa 'anul 1920, cerceterile ariJC(ltogi03 de 1;1 lerusahm se COII~inua (l~22- (1)2.3, 1.,.34--1937: 1962-.1967, ]97tJ~ 191.5-1979) si se rncheie c~; noi rezuhate merare s;l aducl mai muhe dow:zi des-precriSI.c'4'} cel.illii sfhllE: In pcrtoeda vecfnrestamenara, DlIloriEa noitor mvestigaui, ccmururilc cct::il" lui Da\lid sunr mar bme JdentifiC!'l~e,. iar dimensimulc ei sum mull mai mari decal SC srla plina. in anul 1970 Inue vesugiilc care confinnA rexrclc seripransnee se numllnl si tt:l'Ilelllle caSClof.ditr&I1l.3m de rc~C:!le Nebucodcnosor II In 11111,11 5:81 i.Hl'. (IV Regi 25. 'i) sau urme din ~Idlll ot'a:;\llw consuuh Sub rcgere fczill'hi a {1l Paral. 32. 5) PCIlITU tsiona biblic-.l veC~itEst'lIl1cnmrJ. suer utile ~ Inscripliile CI.I nurue bjblice ce: Adaia. slujltor at tcmplului pe vrcmea lui Neenua, $elcmias. preot si slIpmveghclor al dimMilOI 1tx:a~1I11Il sffiru. comempcram en acesta conducator iUde:u (Ncenun II. 12 : 13. 13) Cu lucre peleoeoraicc sum redate ~i nemele Haggy $i I~I, llilimul desemuaud pc E7.dr$ l::i1re sub accast1i fonna apat"C In m .. nnnscnscje oriemalc"

rn VaNI ~ml~i I ssz :ill, ill~1It sap..1turilc J)C 1000u! fO~lei asezan biblicc U:ichi~ (T~II er i)u~ve.u') $1 'lor conuuua limp de oS ani. dupll care arheclogf VOT revem inlre ~11 19M-H)68: ~rhcologii au daL.peS{C urmele a ~ temple p;1gane. \3SC 1)Cl\lJ\I

ramte_~ s:po\!Wi n"!:tlc, secvente.din palatul ccnstruu de regele Rcboam en Paral II, 9) {I: un ~tm,1. de cenl,l~ ramas de b1 cuccrirca regelui aslnan Sanherib trv Regl .'8, 13}. Alae distrugcri S·'IU dalOt1JI n:1I1i1lirii babilonientlcr din <lllul 597 $1 587 ~.d.Hr. Dc I~ dczescul prOY(!ca! de b!lbilonienr air rarnas lnscnp]», CC01 m.1.i IIllcresanl;;! limd pcccten cu liltre vechi ebralce : ~apat1iM"d lui Ghrn:l311ah Care cstc PCSIC casa» deoarece prin ea se confinns ienul scriPluriSlic desprc uceeasl persoaea care a fosJ pusa de NabucodonQ~f 11 s."l fie coi1ducil:loI'ul iUdellor dup! cucerirca Icro.saHml'llui Ov Regi 25, 22)1.,

AlU{EQLCKilABiBl.ICA

o al(&\ asezare b.iblic-i\ desooperiUI de arll-oologi a [-OS1 eetatea Me:gilido aell el MUlescliru.) Icsua 12, 21 ~ rv Regi 23, 2.9) pe Iocut (;i!(¢j3, s-.1? gklil nnm::le. urau altar ICg;;l.1 de ° veche uadiue idolatr.i in care cchul fcrtihlal" era ~domlllani Printre d8r3miUwilc ecestei *,Lan se i,rtcJud ~ cdc din vremea regetui David .$1 a fiulur ;sau can: !I facut ca MegWdo sa c1eVln! un ceruru admuustreuv nlattln de c:el3\de Hater $i Ghezer (La R.egL 9. 1S). Acesre vesrigii ccnfirma valearca iSlonq'i :1 textetcr bibticc inccpand cu ICtS\.i:J. (Ll, 21) si inchC':ind en regclc losia C"MC a-a pSI! mcanea in vatea Meghidol~.

Ca unuarc a investigatiilor 9tbeoiogice (1931. 1955, 1960-1(61) de la Ram,lI Rallel s-a peurt slHbili c.'i unuele cdifioiulai de la Ramat Rabel IlU sunl de (<I Iosta asezare bibhc." eiofa (Eadra 2, 22 ; NeCllli.a 7, 26) cl de la palalul de )l1J11ti el rcgelui loiachnn (leremia %) nmstrat de prO[Cllll icromia deoarece peacu rn.1.re\UI sn, palai nu <I pl<llit pc lucrlttQri (ler. 22, 13-L9). Edilidu! a fast ccupm de: bebtlouieul. In al1IJJ 51!.? i Hr.. CM& t-au ruinat, pentru ca if I periceda pcrsana sA fie refficUl $i.!it. 5elVeUscfi drept r~~cdill~;l a guvcmatoruiui persan (Neemla 2,,, 7)

Mmc.rialm epigrafic constll din cbiscte de cemnidi lnscrisc eLI- fcluritc numc de: cel~~ : Hebron,. Zii lerusalim S:IU de perseaae : lchud, Jehcazar, Ahy-a, Scbau, Neri Uncle diu nceae nome sunr insotitc de ~~I de: «guvcrrerer». iTJ ebrflid «pahwa» (EW.l:IS, J6~ Nccmta 7. 9) desfvat dm.persanal epe hji;» OOC!I cc C::~It.firnti! imroM<I.II\!1 Iostei rcsedhuc regale de 13 Bel - Hacherem (ler. 6, II in penoada ))Crs>:Il1:1 cand princtpelc de alcl u luat patte ta luC'r:trile de rez.id.ire a ~etalii lerusalimuhn (NeclllIiI J.14)lfi

rQndaUi de regele Onm in annl 780 t.Hr .. [osla capitald a regetuna d.e Nord 3 rOSl c\'plQl1lt8 de artu~otQgi in mai multe randuri 1I908. 1910- 1911. 19J2-L93S), Rezultatul lor confirm" existenta Samariei in Vechiul Testament, cuncscand iutre ann 880-721 U'lr, ~$C f~ze de consuueui. in anul 721 t.Hr a [osl dlslms:'i de astricni asa dupli cum ue mdica prCZI;lnt3 strarului de cenusa. Ca $I regii lor. locuilorii Samerier nu mal pasuau reLJgl3 monOl.eisl~ ci asa cum sc rcl;tlc.m ill cArtile Rcgilor (01 $1 IV) sl Perallpomena. erau idclatn. rcalitate cOllfimmla de descopcrirea pliku\ctOT de fildt$ ~ cbipuri de divinit3ti din care uu npsesc cere

egiplclH::. "

Dcscoperirile :;.rhcologioc dl! 1<1 S"manfi mal I)1ciud -:si papiru5un.le III care se

Oldr:sf Hlfbl"l'W 1_",Iers rf l/leo LachiJb OSlftJl«4 '111 .. 'Su~l"lin of ~l!e American S'l:hool ... >1-r OIICIlw..i Re.I!:a:J":b», ~n. ~938: Rollliul de VIIIJ.7i., Us I»'1R'li)) de i.adlfJ, ir. <.d{C.VU<l btbliqoo"",

:'ll.. ~.9~~ a~l)' _ R.M, Br.gbc.r8. Me$ido Tombs. Ch.i.(:'lgQ. I~JS: Rolrmd de 'Vi,tl.ll«. l.es prJJrlan:lI~shtFbr.eUl"ll le.sd(!((;1uwme.rmDdem-tsr'l'n .J\o:::vue biblJquc ..... lin, 194'-;. K KenYCIll.

;1~ha:~~t' ~~~.~~h':e:~' ~I):;:_ \~~~a.~, At~barolugY"".~ !~. ;\OOl'atI01U (1/

Rl1mat-R.achtl, 1954. in orl:sn~ ~Xpl.;.r;lt:ioo journal" all, 1956. Dr· 6,' ld"'m. f.tc(JI'wlmu 111 Rwnm Rilll~/, Ronlli. 1962 1964. F'. N, Cr~~; Judaewl $taNlp.~, ji\. "F.tt.l;o 11>11161>,.. vol. IX

NOT[\JNIINTRODl}CTIVF.

IY

pot urmari numete celor j gu\'.enl8lOn djn «<=C(lSl<i aseeare dinttf!: care pnund eae SaIla~lal si cl este id.entic: cu aceeasi per:rotln~ aminllf<'l in Vccl\l'Lrl Tesl;Jmem (Nemlia 4. 1-2; 1-8; 6, 1-14}1~

Faciand bilanprl mcnumearelcr arncotoglce celor mill rmportarue <I~71h:i ml;lIice!1I ii limind seama de. prczenta numcrcaselor ~rtllrii cpigrnfice se poole ccnsrata aportul e-,'idenl aI deseopenrucr din Tara SfHnrfi pernru rstcna ~ gruJgrnfia biblica cu ajutotW daretor arneclcgrce au rOSI ldcllfificate mune l$ezari pe bana TMii Sfime. JiwllBrul lor inclw.fuld $i pe eel al a~2Arilor din perioada vcchilestamen!aro. cart nu au fOSllllc! ldenuiiCltte CIl ID1<I dm localiUiti!c tnblice.

Pentm :SllldiuJ vecbiului Testament descoperlnje ameclegiee fflprezinh1 UII isvcr uul cuaoasterii Isroriei !ji geograliel bihlice. Prin nnjlocirca IQr se risrpcste tacerea care s-a llbilhlt 1JSUpJ<l locaJil1plor lIlenliomne de aghlognlfi poe timpul lor, Urmele de a$CzMi ~i rndeesetn LnscriNiilc: :IOalc in spajjuJ lor ajilla Ja .shltu"lire<:l QIl31 crOnoJogii bibtice. As~1 Pamarhul A ... raam a fest CctllcmpvrlUl cu regele. Hanmrabi 111 Bllj;)irolRllui (1792-1"750) ~i. exodlll a avmlcc in see. XIV-Xlil i.Hr. c.an.d 5'-1) Jcrrnat rcgaUlI Edemolci., <II carul rcge /ii-fl opus uecenl evreilor 'in drumul 101 spre :rJ:l!U Sfiinl~'I'. MII.iori~alea ar.hoologiior i'll,cHnli spre secciut XIII i.H.r __ I~nlnl dal,ll e.'COOulu.i. care.s-a pe.!rI;:QJ1 sub faraonur zamses a! n·IClI (1290-1224 sau 1304- m7).

Prezerua stramrilor cu dacimiitun $J ebiccte inOOndiale CO.D:fi~ textele scriprcrtsnce privind cucemea asir.i.an~ din film] 72J tHr, IrlChelal<i cu dt.;ln'I:!cns<1 Samarief. capitala regalului de nord ~i dczasuut babnoruen din linlll 587 i.Hr ~jdal CU mcendierea lerusaJimului ~ eucerea evreilor din regaud iudcu in rooie.

A~ar. atat penuu isrona blblicA cal.s:i pernru gccgran u blblkil desc.operinlc arhcologice au Q certli valoare ~I sum necesare S\udiului bibhc.

b. Deseopertrlle .arheologtce din Egtpt. UnuJ dintre pcpoarcte meJ.1fjonate in VechiuJ Testament cste ~i cet egiprean alc canu mcnumeme arheclcgicc tmereseaza pe cercetsrcnn Sfintei Scnpturt. fll [Jagmile Sflraei Scrtpturl slInl numeroase Inelliiunile legale de vechiul Egipl unde. din cau .. .;! ~Jnei 5eO.!tC a veun p~lmrhDI

I~ F. M. Cross Jr., Th~ Disr:olfl!ryof $nlMria Papyri, I~l «Biblkal Arch~ell)gi~t~, en. 1%1. J lV C!?"'ofOOl ~!'"8.IIii~ SUlNlria - Sf!/Jcmt! J-IIJ, l..ondoo 1~3~, 1942, L9j7. k. p_ Allioyd, 8.wllilnq. ~n d):W. Tbomo!: Art.:baeo.l0KYII\ G A .Rtism:r ~i 81(11 H.arvmd g1l;I'JII4llom fJj ,~umIJria, Ca:mbtiuge. 1914

A .:.:: ~~il.o. poe: hug d~p,n: d ... ~~drilll ftri1llolcgjtt In 1)j;tC, lISi~l. dr. Em eomijt:~,u, ~?"1'f/ .. arll~mw-"'fJ .dIn ram $ftrm'il i!, /ifJj·mii 50 de nn{ {1920-l \rnl) .j:1 t'llporluJ lar t!1 V«"',~1 T£"lTam.ruJ. 'm ..sl.lJ.dii 'Tt:oloSicc,... XX)(]V (1982), Hr. 7-~, 9-HI. mill. CIQ'MI},# .. ~~~~~;~9'g~:':;:;~~) mn Tara Sfd!lld COl.if/rt>1i'I Ve.:-11WI T,slame,u, 1rr ~':::tudij i.o::(lJ(lf:ic.c~

I~' F~ ~brig_b~. TMbilJlicoil'nil.!djrt1fn.llbrahlllll w Ezdra ed .1, New "(lIX, E\'iJ.IJ.~tUII,

; 1-:1 ?' RoW\coy. ReCfIli /)i.s.;I1I.'ery (JJuJ rh~ Pwrinr(:hul Ag!!', in .. Bulletin of the Jon.. ~~d'" Librnry.. an. 1949-j95oO: H Cazclles.. P{JI'i(Jrch~s, In Ditrimuwlra"ie ly Bible, coL 13&-141. A. Pa!TQl. Abraham rtJ $n1l 'Mp.tNc:tlCtlat<:1. P;uis, 1952.

2"

ARHEQLOGJA BTBUCA

A .... reem (Fac. l2, L<)-30) $1 rna! l!ir.liu reponu sau lacOb cu eel 11 I'd 9i sal.., eel deli1 lz-lea Rind deja rocuncrut aeestci j.fui {Fae. 37-50). D.in acesr ump $1 ¢Ina In 1'v101Se a-au seers peste 4 seeole lji cei 12 fi) ai lui lacob 5-3U 'irunu1lil lar (a,TaQRuJ HI pus Ia munct grele. De III asuprbea raraooului Ramscs U (l290----1224) Dumnereu ia salem prin MOI:':C intru anii 1250-1230.

Despre legllt\ni.le dbare egipleni si i.sraelili aiU.m mennuni atilt to Pent<lleuh (Fac. 12, l()-2(): 31-50; Ies. 1-15) cil $i ill cclelaltc oaqi ale Vechmlui Testament (dlrti1c Regilor, Parallpomena, I~I $I tcremia) rapi pemru care mouumentete desccpcrue In Egipl prczinut 0 valoare deoseb.it<'l in comextul datctor scrtprurisuce.

Pc p<\mamul Egiptului .exista uumeroese vestigli urbeolcgicc care.nu nu putur fi wdorific8\e pana in secolur aJ XIX-_le3 din rauza imPf)sibiHt:cilii de :1 descrlra hicroglifclc, C)Jeia descifrw.i inscr.ipjiilor, (,."\1 hierQglir~ sc dlllOreil:.".:1 S;l\'illtlulm fmncce Fr Clampcllicu {l779-18321 care de mic dcrea sA CUUQ;:'sc,'i ISIQriU rxucnrrii «de la Adam Si p!ln~ 1;1 Q.hampollion». Peruru a i1Jum;e hi sccrerul hicroglifclcr crieutalistul Jrancca 1I11\'ul in vcdere ooser"l'<lliile engLez~llnl TJt. Jeung prceum *' cele 3 in5Ct"ip!ii: ~te]<"I sau plaua ncagra de b32.E111 de la Rosella (Rasrud au 1 CQIOl3l1c ~~ :) fehlri de scriere hieroglifii,. demOlkit· $.i grcaca cu 54 Ittnduri. obe::lisc~11 de bl Assmu, fncmsret ell hieroglifc si Incre gn"!ce~Li ~i 1111 paplrus CU scnere demorica. prlma Inscriptie concne decretal prcotilcr e,g.i!)tClli din )'111111 196 r.Hr. cu pnlejul insclllln;Irii regelui egipiean Pt01enICU V Bpifanes {2U5-1 & I) si cllruia I se Ilxau utse darun din s.t.ltui $i onoruri divine. iar 0CtI de-a dona cupnnde eorsota prooploI zehel lslda adresat!l regel.lri Pioremeu vn e,'crghc(· (14t--117). scrci sale $i souci sale care punau numele de Ooopaua.

De ta ncrnclc proprti Prctemeu si Cleopatra, savamul ttarcez a ren$il sa dcseifrezc hi<:roglifcle $I in anul 1812 sii puna bazcle egiptologici stiinllfice modeme ~i sa sene :lpoi UII «Maneal de sccerc hietQgliii~ a vecbtlor egiptem» $I un dicucnar egiptcan ell ~SUi scrterc. Cete mai vcclii in.scriPlii sum dill AnH 3000- 3)00 'i.Hr. iar ccie mai noi din soc. nU.Hrl".

o pane din m,tlertll.ele epigrafice descrfrate de egiploJogl ;om f~lSl clCarnin;HL" in parolel CIl litera.tura dJ.dacliro--POClica <I Vechmhu Te.sI.amclIl indL!o:;ebl :iU fosl IIm~(uiH.~ asemAn11ri..lc dintre lexf.ele sapienl1~lr;; cgipH:nc din sT:lItuilc lui AlIlellcllIopc. PLallolep ~i C!mecu] _Harpistulut $i Qt.';iI::: din cil.f1Jlc c,nlonice dioocllCOpoeticc (Pild~ 22, 17-24, 32) E-ccI~siaslUl ~i lov, Urui egipLQlog~ r:onSlder1l c~ iII Pildclc r~li SolomOIl ,lul'Orui 3 IoI,osit Iilllra! :sail liber U£lt',.le e.KprC.,\li dln Iilcr,l.lura stlpic~lliBIil. cl:liplcan!t Ophii~ Lor nu line searna de faptul c;j uncle as:enw'i~t\rJ Iomtal~ nu j~ti(jcA ~; pc:: cele de food, iar Ineral1.iu cgipletlna are. la bal.<1 0 conct.plic polileiS'lli.oe C1U se JXllri\'Clj.le mon.olcismului biblic. Mli muJl, ;tCCS~ g~n de luotlltud

N.GTIUNIINTIWDlICT!vt:

21

eglpieana nu cnnarea un soop n:flgio:; ca ~II scrierrle bibhcc ci unul educnuv avand in vedere cultivarea vtnuclor ccUilc:nes:li ~ spiri(uale.11, Alii e81p'ologi som de pererc Cil autorul inva:larurilor lui Amencmope a cuncscnr Pitdele lui Selomcn pe care I(XJ dezVQJI:3l, §J acest Jucru sc pOOle verifica $i pe baz1i filclogica. in a~ snuauc so presUpllJle diiar 0 tmducere egipieaM grecaie dintr-un original ehraic"

tncll<lIuole lui Alllil11Ctnopc au fOSt cempamte ~ cu testefe dm Deuteronom $1 psalmi I1fli a se ajungc I.a identificarea unei lIsc.nlffi.:iri de fOrnt. Bste adcvflnu ca sftJlu!ile lui Amenemope au 0 suuctura deosebiti\ fal~ de alre scricri saprentialc egiptene de aceea nil este cxcl~ pcsibilirarea ca amomt egiptcen sII.:nu II cuaoscut till Qrigi.nal cbraic de acesr gen iar ill, aces! OIZ s;\ apara asem~ri Jcrmale f:"inl'lI rmplica $i pe cele de fond sail de doctrinA1'.

Deoscbiri e:viden(c tnue produqiile bterare egtptcne .$1 ~J.I1,ih; Veduuluj Testament sc ~I illlah\i ~i CLi privirc la seusul lntelepci\mjj bibllce ~ al celel eg_lpt:e.ne. reprezcntam de Maat seu :>..I!:lla ::Jdevilmlui $i a drcpl:tliilA O<tc!'i din punct de vedcre cronologic intcJepdllLl1m egiple:anJl em: priorhara fal~ ee eee c0l1semllElI~1 de Solomon ill Plldele sale I'm se poere vorbi inS{i sl de 0 slIperiorilllli; .~<lll 0 ldennfieare 11 ei ~L1 ece prc".cIlUlt<l sub dubiul sau especr de nurorul sfjnt al V(.'(;hinilli Testament Astfd in Prldc interepcunea "pare sub aspect obtecttv fn sensnl eli ea ca -persoaua partidp;l.l!! crearea lumii ~ i~i are ori~ine1l1T1 Oumnez.cu (Pilde 8.)-lii ca dar SlJU tatelepciune 'HlpjQ(:'(jvl pe care omul 0 primC$tC de la Dumnezeu (Pilde 1.7}2i

In urma descopenrn texrutul cu pn)Verl,lc,lc lui Abiqar. egiplulogil au treeut 1<1 COHIp3mre3 lor cu Ptldele Si Ecclesiastul. Texurl descopcrtr 1:1 Elephantine Si.ene no apartine enul cgiplean ci unui asirian, Ahlqar fiind un consilier stlP!::'lOr al reylor &nabcrib ~ Asarbadcn. L-'lsuJld la 0 pane Plo\'cnicnt<1 lui. 1111 SC!: pcere nlbili aici un punc! de contact. tntre textut sau de natura soc/fila si carti1e didac:dco-pocLke

lJ H. ~lWfey. lfudam in {.fran Gild ill AnCind Near tUg, ~iOOh.I95S. p. 2?}-3('11: B Cooroyo:r, LE"lri,aiJll! t:8I[1fitlll'U! do!- ta $Qge5SfJ J"f\mfmemo~. fit -Re"Yu~ bibli'lIJe.», an. 1963, p. 2~~14: C. D:micl. CilJ;!.:UJiu Egipfr.llui amic. ~. 19i6. 11. 114-227; !,t. A. N"e:gOI;lt, 1,/(eI8pciunM am proVflrolf{' lui AIIIl!lIl!ln.?P't. ~n <!GlwlIll Bisericii,.. 1%1. Hr, 5-6. !\"...__.~3

p Kt-v:m, Tlro Wisdom of Amim.~II.'qll fJwJ his posJbiltrdrpel1l{:e.nu "pt"ln 'hi: 00bnw {jfl(ik, <?fJ'l~s,rr,1I.IownalorOriel1t:\l R.w:ill\:!J. ... ToC«.lt:ltu, 1930.I~. l4, p. U5-117:0, S'imp..(QlI The Helirnv lJf1f)k Of P}"(JI'~rlxs ,,111/ 'he n·adlillt of AIJ't.!"llapJii.f, in doum9J of 88YJ'1I'~~ ~h.ao:OI[jgy~. 1926, nr. 12. p. 2:U~2.35.

A'Ie{CIiI '!;;ur £i.ml'!nI T~:(I Relalhlg tG Ihe otdTe.fl(ml(.ht (/:.NET). cd . .a a-I., 1955, p. 421- 424.-,Lo B.,Ue..:ie:Jem.salcm. hris. Wi4. p. ~19': I'. O. j(ovln. Tht m~dam of Amell~m;tlpt fJld II~ !)q;en~f!'~ IIIXm lhe Hebnw HtMJ: r( ~'~~t,.bs, Phdll<k:lpb.t3, 193/

G. r:c~ ~I all-h, Ei:LCldopedia c;rili,..<ttlei ~ !lJtl.::i .egipLt"flC". lm, rom. lie r~itdll FloR:.'ICu:;r1

g. ~R.CWoJl("ll.8uc~ti., 11l74,p. 173-J91

DJa~ .. prof. Em. Comj~u. Defcoperiri fll'lr.eolog(ctI. dill Egfpl .. '\.IinG. Bubikmir.<. :'iIM ASia Mmi, F~i("w 1i Anlbiu Cb~ Oil Jell~(wrd CIt 00'11.1,. dl» VerllJlll Te:stumtmJ. !n oi5wclii Tcok'liice* XXXVI (1~S4), nT. 1-S. p. ~:'il

AF!.HEOI..(.XilA DlE-LIC).

sense sub ua.spintt.ia Sffinlului I>Utr".

JlIscrip(.i1t taraonulul Merenprah scri.sa in anul at V-J~ de donmie (122U i Hr,) descoperua la s.mr~itul secolului trecnt in temprut n\Q.Illl:1r dill Tcba reprc....:inltl unul din dccumeutete eplgraflce cdc: mai vaforcase penU'l Ameologsa bibhca. Commmut ei mcfude ~ numeJe de «Israele pe care oriemalJ$i:i, t-au cereerat in Icgfuur;l CU expresia biblica de «fill IUl Israel» din carple lesirea ~I Nurnen. sau «popemt lUI Iahve» din canes Judecll0riJoc (cap. 5). AnaJiza inscnp1.iei a ndicat uodumenri in randul spectahsulor, indecsebi traducerea randillui al 21.Jca pentru care s-au propus 4 vaname. lsraelul ?:l'ICC in ptifllgin.-1 Si. nu ere Ilid o' s.-1m.-1n~ (semfirullUl1). Israel uamcnli (Iocuitorii) lui sum putini, cerealele lui. 1"111 mai sum, Israel nu arc POSle.riUIlC ldc§ccn.dcnta). rasa lui IIU mai exista Iii lsraetul este nimieit, pcstertnnea lui nu m~i t,>..,,·>:jSl~ (e[ IIU "";.Ii arc desccndentl),

j IHcrpli;:l;7md difcrlt wprinsnl ruseripjlei erleraajistli au cuus lP01C:.o,.a celor 3. ic,$jri dm TObia (:gl.plc:aml. Prirnul esed a evut lee pc la anul 1800 i.Hr., (II dollca sub Moise ~i ultllllkliin "l'eIUt;:! f.arnolluhli Stli I, Data exocutni TII~i esie slabiliW 'in ztlele raraonuor ~nofjs U. Ameaotls LTI, M~eptah sau Scti n17,

vorbmd de oesccpertnte din Bgipt trebuie sa avem 1n ~«ier~ ~I t;}b1iI~Je de. 13 Tell el Amarna, wide in antialiitme se illla resedinja faraomnui Amenons al LV (I ]79~1 362), numit ~i Akhcn.aICJl. Ich-en-Aron. Chu-en-Aron .. Elc au 0 Importanl~ incol\lc~tnbil;'i pentru vcchtut Tcsramem, deoarece infomlO1Iii1c lor sense cu cnractcre ccneirormc $i in llmba occadii:ll'W de diferil,l OOlldllc;itori babllonlcm, asmeru, lIlilauicn.i, ceuaanei etc. ali in vedere imre allele S'iluaiia politicii a T~rii Sfiree inainte de vemrea evreilor, Irure cei ce se adresau Iarnonului se llurnaTa ;S; principelc Abd-hiba al a:tiilii Urusalbn (lerusalim) care imprcuM cu alii conducatori de ccl~li-51:t1 din oric.n{ul antic; se plgngeau de pericolul lIsodierit din parten cetor ce se numesc «babrru». (apn;1.I) In eg!p\eaJla SA-GAS. Cuv3ut\ll «habiru» care dupa tomlli s-er aprcpia de eoraicul «evreu» (Fac. I .... 13) a tacut pe unit specialiSti sa Idemlflce pe rei ce se nnmeau asuel ell poporul evreu. IdcflUficlltca lor C\I cvref !!SIC: in neconootdant.5 on datete arhecloglce care confirr'llll C:uccritea CaM1llIului de due Israeli~ "in sec. xru t.Hr. oii rill in sec. X1V i.Hr. CUI.II \lor si'I propunz cci cc flu rae deoseblre fntrc hahitil $i cvrci. Sub a.COSI nume se poatcl in\clegc IIl1llmi un alial .sl~in ori ncce&-n ~emit s. ... u ne~il nu un deSCClldclt1 dill cd l2 fn ai. Il<I!riarIHlln\ blOOhlt,

:16 J. Grc:<:OFL()I~. ~ .8at:klTJ~md om(/ Pur~." /1} a Prt/verh oj Ahiqru.t('. ill H.OU'unas~~ :l AmII'!: lJup.al~ Sa:nm~l'i>, Pm~, 1911. p. 4g.........'i9. fL L Olrlliherg. KnbdeL, Te-l AI'I~, 1-961. I'. 105- 10 •.

'l10l0C prof ern. Cornl~;;''tCU, IJp.l"ii_, p.552

i!8 ANET. p. 376-J7Jl. j S. MOStlllj, VHlhil .. r'ivif@(ii ~ .. mi'e. lntd. E, CostCs:r:,I. HllCW"<!~, 1975. p. 1$4, ftolol1f.lde V~U;(. H;_~lOi~ Qt,tt(!II~t:' d'lm~~t ml.l. Paris. 1971, p, lOZ-WS: B 1..lI1ld'.:Itx1'gtt', iJJ J BU(lero. I.e prdliMt11t. <k .. Iwbinl. P'IIL>. 1?54. p. 161 : C. D;aniel. M;lfib;li~ Ori~lI1alia, 1101 I. l,hI"urt!":iti, 1976. p. 67.

NOIIl)NI lNTRODUCTIVn

23

[I] cadrul dcscopertrilor din Egipt sc Inscnu ~i manuscnsele ammatce seu papiru aramaici de III Elephantine (Siet1e). Bsre vorta de prinili 10 papid. desccperip in anul 1904. !ij aI1ll aflap til 19I.~. care au Iosr redactatl de evrcu din El~phan1ille jIllI'e anjj 471--410 tH..r. Cuprinsul lor reprezima contracte de w::hirieo!:. mautmoniere ~ de eredsate. Utilitmea lor se dcsprmde mai ales din C\lnoa.$tcreamodului de viala re.lJgioosl a evreilor de 1a Elephantine, unde a\'<!3U ~ lInJOC8$decul~-

EglploJogia ofer.J muue date cespre trecutul lstcnc a1 Egiplului care in pcri0i1OO vechiles1.arnemaQ a avm coruacie cu poporul Israel, CiJ tcatc acestea ci.vill1.3~i !il cullum egiplean3 nu ~-1I tmpus asupra credintei monoreisie a israchtllcr Un exemptu in acest seus mai pcete fi eel allocasurilcr de cull deservhela cgipteni ~i de felnc) ale dregiit,Qrllor. Slojitarii aharelor egtprene rcspcctau lin regim aumemer "egcl.llTlrul si practicau UIl ritual ma,gi.c al SlMlarii dese a ccrpun r .i. prescnptil care lipseac dill Lcgea rnozrucA:

in ~nuaI. -descope.ririle di.ll EgjpI dUG .ta rcccnsrmdrea iSlorici. si c;iviliz;tliel vechiulul s.w.t at ,tamanilor in pericada Vcc.l,ill!ui Tesuruem EJe 11~ okr~ dovezi s.igUte de a.COOOII$"tC religia egiplellHa ei prednctiile lnerare ce acest profil care n-au i.nfluentatcredinl,..'l mon(llciliDt a isractljltcr c\lpruiS3 ill scderilevechuestamentare

'e. Desc.flpeJirilc. arheelogtee !jill Asir.i.a ,i Babhcnia. Plllii de Bgipt, om>etarile: din Astria 1,i1 Babilonia sutu mat bcgatc $i Iii fel de hnereseme pemm Ar;heologia: biblidi ~ studiul Vechiuiui Testament, Pe 1'3'Z3 rostelct imperii ale Onenmlui Antic, Asiria ~i Babilcnia. au cxistar, II$!! cum censemneaza sghlografii Vech.iului Testament. numercase awt.3ti, spre care $-.<11) rndreprat arheologH $I 0 pane din de Je-au d..il III iveaJA. Aceste vcstigli sun! rnai impcttame dedi cell.': dm EgipL tfl seIl5111 ct\ cle provin de ta niste POPUlalH semne-asiro-bsbilonleni tnrudnc cu pautarhul Avraam PaIriarllUl cvrcu B mlil 0 parte din riala sa in zona Mesopola'mi.ei de unde s-au ridicar puumicele regale semnc asiro-bahllO(1iooe a C<\rOT stap:inire ~$eIl spatiul dinlm Tigru ~i Eufrat. Granijcle lor indtJd ITruHe. din )tceleu~ locaIiI.illi pc care I1U le prezentdm in capitalc separate privind Aslna :;oj Babllcnla ci 1101a111, urmartnd aslfel mat btnc cxistcnta si impoJ'tllitli lor in pericada ,·echiiClllam:ent.ara

ICL PreunL. dalonla cetretWilor arhcologice ;se C\IUOSC muJte dale din iSIOria !Ii civill:wtia aSim-bilbilonieniior ¥i dill ·de VOIll rCl1nc. pe cele moo imporul.I1tc ~Inr AthC!Qlogiil bibJic& ~ ,slbdiuJ Vec1uullli 'res~aruem. V~lorifiCtire.. IllW'tunrlor el)igmJ.Ce din Asiria :i"i Bilbilonia VII fI col,di1lonatii de descifrare<t ~r.ieni ":Iln!!ilbc:roe in care au fosl rCd!lctalc. Acesl luc;ru s-a peu:ecul.abia in ~lul a_l XIXlea cfu1d ~Q(UI GcorS GrOl.l!lC!'Hj {1775--1S.53) de la IIiI g"imrlazilJ dill

ARHJ!OLOGlADlSLlc,\

Gculngen, dup3. ce a cttn ellf\! de spoc~lit<ne ale orienLJli~ulor IS<IC de Sacy. Olof T):chseu si F. Mmuher care s-au ccupat de inscnptia trilingvi!l - persena elallJil;'i $I babilonian.!i a rcgetur DW'lUS I (52'1-4SS) i;tls-crisa pe 0- srAhca de I~ Beblaun (Behlshlll) - Kurdisran. Ca s.."i descfreae scncrea cunerform~ a caret deaumire apanme englez.ului Th Hyde saventul german II plecn ca .$i ChalilpolllOn de la numc proprii ~i a observer ell. acesiea sum 1ns.ovte de substantivul «rege}l. Pemru prnna dalH el a ccnsmtar c,l' Darius n-a dcsclns dintr-c fanutie regala CJ Si Iiul sau Xerxes.

Rezultaicle obllmne de Orctefend II) domenilll descjfd.rii serlem cuaeifcrrne au lost prcluatc ~i conuuuate de R Ra~k (17S7-1S32}, Eugene Bumouf. Niels Westergaard. Ed Hinck ~ Henry Rawlinson,

Problema descifr.lhii cnreijcrmelor a Yost iailial dificil<l $i ea 5-<1 rczolvat :lbia ill ~Imll ISS7 cand a lnat nasrere aerclogia, $liinta care se ocnp1i de anoehi!::il:ie asmene sl babilonienc Pemru clanflcarca dubiilor care se nalcau In descsfrarea euneiforrnetor. specialistii JU folosn 0 lnscnptie a I'"Cgelui aslelan Tigl"lflll.a!;~r L (sec. XIl 'i.Hr). Scrierea cuncHormti a fest IIt~i7.aja 1<1 redactarca texrelor de 1<1 Tell el Amama (Egipl). Ugarii (Ras-Shimra, in codul Lui Hamurabi Si anc manurii epigraficc asiro-bebitcniene cum SUfI( tabli~elc de 13 Nuzi (Jorgan Tcpc-lrak).

Dcscopcririfa diu Aslna :s.i Babilolli'l;ttra:il.aten~ll spc;ciali§LiJ.Q1 ill deoscbt prin eominutul inscri~IILor_ Aslfel pc toeut de ill Nuzi S~lI scos 1;1 lununa mai multe labJile p.ri\·md comractul de easarone, adoptiunea, dreprul de itiLai n."isCUt. binecnvnuarea ~t care au l;1Jl!,::l::nl.!l C~I cele reWlt.ll.e ill Vochill'J Testament. Datortl~ texretor jundice de 1a Nuzi se peste uJlelege mal bine de ce Avraam st ISaac au spes in fd~ rcgitor EgipruJui ~ Ghc{M)ll.li cA sopue lor suet surcn (Fac. J2. 10-13 ; 20, L-11 : 26. 1~1 L}. Ac:easl<'i clilillHe de :iO~ie-so.r~.sc oblmea cand Frutcle 5!h.Ill<I\IIml SOUl adopuv se io.*rijca de dsatoria e.i ~i etc se bucurau de aaumhe privilegii spoc1alc In societate $i In rilla illS\a.nteijudedi{Or~IL Prin urmare labli~eJe de 1:\ Nuzi sum un prepos izvor de documenrare juridic3 in legaLur~ en vechite ohiceinn rue poporLl.lni evreu cblceiun In care Sf inlalnesc puncre de contact dalori~ f"plului cd nslrcbnbilonienii ca ~i lsraclipi tin de acelasi arbcre semlr".

Mulliseculilra cx.lS1cll.l11 a blbltculul U; (File I L 2S). a2i Tele Muqa.iJar (Mugh~ir) siUJ.J1 inltc Bagwld ~i B3ssomh 0 conlirmJ primele .;crcttUfi arhoologice 0111 amI 1843-18S.' ~ ll'Iai ales celt efeCluale de Sir .Leonard Woollc~· (In2~ 1934). Din bog.atele. nli'irtu!ii din periooda Ycchill.lul Tcsl;~melil iUl11~lim urm~le· celOJ 6 palate reg;ilc uIIeLe ale regclui Ur N"mu(21 B-2096) ~i .$1,11& care: au

,.., C_ I. Mlllla Welr. NnV, in «D. W. Thool.llS. A.n:fueol-ot:y __ », p. 76; z_ w. t=wk. H~r~ Ulw ill B;b!ia~j' 1'imo!'l' j~n.l.f(Jie.m. 19M p. 115: B. A. Speistl'. $iS"ijir:-w!I New IIIU J"mrn Nr~U. Ill. .. J'JUI'IlID of Cun(.:inform StlJrlic:sllP. New Ihvt;!I.Ca(lllJrid!:c;. 1%3. p- 65-11 ; Rl>itm<l <It.:

V'!UX. Us IIlUrilU d~ 17i~oi,.(f et If'S hONe! iN! (II 8ib/(' in ~eV\IC biblktoo.".. 1967. p.481- i03; c: CklNon. Parll1Jtle .IJ(lN1J~tne:s auJ.' IQu' iiI CQu/umd dt l'Am:h"ll 1iwlJIMnJ. in ... R>:V\l1: bibJj.quc:». 19J.~.Il'. 34-41.

NO] IUNl1NrRODUCfIVE

dcmnu in secolere XX11-XX\ de 18 primul pt'O\'eDind primul cod de legl in care pedeapsa corporal!! ern inlOClliCl cu CC:! fimll1ciara (gull). Besnnt de 1;1 8 temple j:lr pe JOClIJ numit «Maree groop!i a tnQJ1ii» un SW,ll de 3 mctrl dec alueiuui care accperesu \.estigii unaae privese potopul eectense pe la anul .JOOU t.Hr dmspre Go1fi11 Pcrsic Diluviu! cere a afccrat 0 mare ~prn13t3 de P§ltWJI! (630 krn Iungnuc Ijl 160 I:>.JI'I l:llic'l~e-) se p~streaza tntr-c 1'('::r.s;lUI1f1 sulllcriwll'i din llli\cnt\11 III $1 a rosl prelu:n:'l ill epepeea lui GhllgameJj. lIlenliulli care oonfU"rua e."(istcnI8 potcpulm biblic (Fac.6-8).

PQIr1\.il darelor <lrheoJogicc de 1ft Ur undc exista I.lI1 .cigllr(ll ell 3 etaje GC ~ffi~a cu Ill! sencruar sl era inoo1uurat de 5 temple. asirologii stsbilesc umpul in care II Ldiit aicr paltlarbul A\ maJJ1_ ln acest ceatru politic religios <I 1~1I pauiarlrul biblic in 1Jmpul p::imei dill~~d-j dill Babnon (J894--l525 i.Hr.)l'.

fll;tinte de a ajungc in Taro SlUm!. patriarhul evren s-a april In lecatnmea Haran (F3C. 11.31) pc care arheologf au cercctat-o tnrre anH 19505- l~57 ~ au ecnsrstat ~ Izy,;uilorii de jlicj aveau un Iccas de cun pentru vcnemree 'Zt;lIlw lunri. NtaIc::,rialuJ arheclogle couflrma sransa I~Ll.Irll cultural;} ~i rdj,g,io:Is.'l dintrc Ur st Haran ~i c:ii aid (I C,\.'still tribul «bcntanuufor» care erau nisre oamem rnz.boll{ici SOliIII dill reginnea dimre Terca $"i Haran. Hcnianulii nu sum Idenucr ell rei diu tribul i!il':'Jeliliior eu ecetasl neme".

Ajun$!i de ml11ra vremc in nnna. C:e{<I(e3 Ninive i~i mai cason memoria in textul vcchiuhn Testamenr (Fflt. 10. II: Nauru 1~3; Sofbrae 2.13),;;t acest adevar rstorie .... " f coll.fiottat de arhcctcgt E1':'ist-enla celll!~i Ninive 0 u1c5(;} .$e(;\'tJl\ele din ztdurile pa~lclor regale ate regilor Sanch_enb (105-681) sl A.sarhadol1 (681-66S) Acestc ooificii au Jest rcsteurare de regele AStubanipal (6li8--(i2G) care a DlIII /iddu.gal $I 0 bibliole(:~ pemru a a~eza iT' ea cele nprcape wono de lo1blilc de ElrgiM: imp.r:iJ:MltZ' ,IX ilmoole re~e cu scrnne cuneiforme, T~blilelc din lur cupnnd infcnuatu din domeruul lstcnci, fiJologie.i. rcligiei.medicinei~; lradilicJ asincne".

ill si~uflli.i:l fQSlei capnele a Ets.iri-cn!Jo~ S".I afhu o ;:illfl cetare prer.'icuL3 in nJll1<1.

BilbHonul. al ~i nome apare de mune on III Vet:hiul TCSl(lll\CIII (Pac. 10. II ; II 4--9 ; IV Rc_gi 25, 27~30 etc). In rutnele BabilOri.ului s-an d.;::;coperi! mai IImlle t~bhte cunciJ'brme dfntre rare. uncle (4) SO refer ... la mua de ulcl .~j "I!lne:~tc repanizale regeJu.i loiaehilll aJ ludeii $i fiiJ()r !3i deportatJ aid in anul 591l.Hr. de re~l,'!le Nabuc{ldooo:sor II (IV Rflgl 25. 27-30;1 Pual. 3. Ii).

Pc \'teI')lCll p(llriaril.Hor ~x:iS.1i1U rel1llii ·c:uiu.mlJe [nue pin:. BabilQIHLlui ~j Ca~ un

11 Si)- L WooIto:y, Ur E.:rmWJIiom V.the ligguri1l and liS Surrocin4ulgs. f9l9. H. W F Sa!! .. !!. Vr Q{tl!(! C~:;. In '!IUr Relf()S"pao;:Li\"~ in MtlJIC!f)' of Sir L WooIlc:)"Il-. 19'60. p. Z00-209 E· J. O~d.1j".ln tl(D. w. T'h{)~~". p. 88-90

A. l"iege~. ed .. Arr:/uJroil;gkul &1C\'CkJpedis oj Holy Land jC:N.5lllem. J962. p. 131: A PWT<JL I\bra/tan', t'l ,fOll lemps: p. 31-40, 4t--51 84, O. Callagan. Aralll N(f/wralnL ,jJ. 29 ~,A P~I1'()L op. t!Ii_. p.4O

Dr, V. Ta:rrl~V:Sllhi. cp eir .. p. J1-1~

26

fap' <ldevcril. de fragmemut <;lllleifonn di .... epopeea lui Ghil~II~, scrts in sec. XV l_Hr. sl nescoperit loa Megh~do precum ~t QLlindml LIe la Bctscan OJ.1 numele lUI Manum Baru (ghicitClJ). Din literatura bOibilQnian~ mai face p-arte ~i poermd f(l:.1!IUlUI Eli[l), ocspre facerea nenn, pn:otl(ll.~ imne incbinl1lc eeilcr+- lstar. Sin, Sanm$'. de Pe baza acenet liler3twl asirc-bejxlonicnc unii spcciaJi$ti au sncercer s<1 suslln~ infiuen!<l. acesteia asupra gandirii aghiografiJo.r veelnujui Testament, Parenle lOT sum subiecrtve decarcce tell','] potopului prezentara III Epopeeo hn G}1I1gmill:I~ dll'1 Unt.k care are 13 bw.a (I nit! relmare CI) acefasr SUblec'i umtulat «Epopeeu 1111 Zhrsudra» din Surupak esre tralala tmr-e vtaune pohteisla $i nu mcnetcrsta Ol$a CUTI! eparc in canea Facerea, La feJ epopeea Creauei lumii sau Bnurna EI1!j': TlU se poole consldera dkpt sum de inspimfJc penuu ceje descrisc de Moise In canea Faccrea decarece gfmdi~ asJro-bablI.Qnj';;lI~ cste domin;l1.a de 0 coucepjie poiiteisl;l. OupJi Enunw·Eti$ miginea lumii este leglll! de ncam em care au: aparur principiile I:OSITUCC Apsu (OOOlIlU1) $1 TI3111ai (nkilrea). Chiar ldentnarca cte forma cum estc caxul ~wnbtlLCI «sepauum» sac .. sabbalumlOa:;ito·babilooinn Ill" it 1001imprumOlat de cvr« de la acestla. Se exclude Q aSLfeI de intluc-nli1 trurtlcal sabaiul moaatc era fiecere 2J u 1--3 a filrlrcj slpl:lmani lar eel asiro-b"dbiloruan ern necare zi dupfi !UI~ plillfi ~i recarc zj 3 15 a Iumi caJendl1ristif.:e)il.

Cujurra ell. ~ scrierea sumerierulcr, pcpor ncscnril au lest prelualc de accedicm de origine semjl1i !ji de 13 aecsua de asirc-tacilcnicru, Initial scneeea sumerian;:! a fast piClografiei'i $i un model dm ea S--:l descopcrit pc locul fostulni 0[3$ Ki~ (E Ohcjmir) OOullid din. 3nlll.3300 l.Nr, Din aceasta (\ evotuar scnerea ceneucrma, tea mal veche nlf:irtllric daland din enul '! toO j.Hr, fiind descopertta 1<1 Djcmdet-Nasr situat Ia nced-esr de Babilon.

Scncrca csneifcrma <'I avut iniliEll ]QO(l de. semnc care- S ... au rcdus paBA Iii 600 - 70() si ea a fost ul.iJi7~"'ta timp de peste 2 rmlenii sl j\lIllo1utc (31110 - 6110 t.Hr.) Larga sa uliliiate 0 confirrna $i cejc peste 1000 de l~bJjle de la Llruk, vecha rO$Cdillp II surnenenilor onde s-au descoperit ~I urmcle 8 2 zigurate eel mm 'irulh mild in~!liniU zeijei ccruhn WIl3, pe care babilcnienii 0 nU1nCSC lstar. zd~ll dragO'SL~i iar aghlograff Noului Testamenl 0 mcnJjollcaza rub fomen de ASlart8 (Jud. 2. 13 etc) Se-'Zice ~ ziguooeie sun! protoltpul tentplelar~"1.ImarieJlc ~i alillmllilli 6'lbcl.

Prin mijloclreiJ senerii cWleifQTJDe pntclI1 cUlloa~e le:o:ll.ll LegilDT 3SlfOb<ibiionienc prelU<lte de 18 sumericui ~I aile popoarc din V'C:C.hnTl Oncm_ ConlUlntul lor lie ajurit M aprecicm mai mull moduJ In care Legisla1ia m0Z3lca ~i~fI paslfflt orcgiTlallmtca ei f.irlI a 11 ncvoic de imitate;) allor nonne juridu;e. 111 ordhH~

J.i C. Daniel _ AL Negoilli. Gd'idirl!(J wiro-bablirmi.(lIrd til (f/.;.:!e, BllcU!'C.fti. ! 97:>, 13--22:1. w. F. Albright. K_ing Joillchi,1 in F...xila, 'ill ilBib1ical Al'<,h.llcLQg.i~l)o, Wl. 194~, p.44 - 45 : A. Millsm:il. A N~ Rtco.rd of N(JJlIchtJdd.-w_Ol"r pakSlinitJlI ~ign. in ...t«ta.el F.xpltll'lltlM JOUTlHlb ... Jer1l~al<:,m. 1955, p. 246 - 255 : A C, OI'PCntlcil'B_ Tho; Ml'MpDfwtDrJll Trmp/a. in .sibli~I A~cclo&lil", ~. Lm. p.54--63.

NOJIDNl INTROOUCTJVE

aonologio1 eel mal rectu cod do legi II fost rtdacl;;Jt sub regete Ur-Namu din dn1astia a tn-a din Ur (2] 1 )·1991 1.l-Ir.) du¢ care ,unnear.A IcgiJe lui BilaI.1[1lll din E$nuna (sec. XXUir) f,i ccle ale lui Lip,l I$hlr U9n-i906 i.Hr) ~ btuecenoseurul cod de leg,i a11ui Hamurahi (1792-1750j.Hr.) care aSl3mil Uli vhl Imeres I'n d'1..ndul orielltaJi$ulor din eauza <tscm3n.Wor de. fontlil dfrnre prcvedcrilc sale $i ale prcscepuuor Legii n1ozaice3S.

MonumC1ue:lc $1 dovez.il~ epigrat1cc din A£iria ~I Bebilonia reprczinti'l 0 cern valrn:ltc pEI1IllU Arheologfa biblicA ~ studiul vechlejur Testament El.e aJutti 11'1 (eCOlistituirea istDricl. cul1urii$i civiLi«tpei uncr papoare menaonere de autorii sIinli $i cu CIIre israeJilii au venlrtn contact. flm a le imprumula credinta s obiceiunlc. ell wale.: c;l CI';]U scmiti, asim-babilonienii DU aveau eli ~i cvreii 0 CTtdillll'i mOIlQtelSla ci poWei1il"'. e;Wrlmal:t In triad;.\ Sn~ (soande) Sin (hma) !',Ii f~IJtr (hlcea!~'i'niJ) cfir-Cr"d lc ridleae loc-a~uri de. cull dupa mocelut zigurateicr. Ic aduceau jcrtfc sangercese ~I nesangcreasc $-i lc tn;lllilu ruglciuni. srsnd cu rrulin.iJe inlin.se cfitre statulte lor Feiul de mamfcstarc religioa~ a l&raeilidor difm<1 de eel asiro-bauitcnian, decarece Legea l1l(l.t.aica mtcrzicca cinstirca lui DiJOU1CUU sub forma unur ch.ip mmar (J~. 20. 4-5 : Delli S. 8.-9) sau Identille,''IrC3 ere: u orului cu crcarura sa - snare. hll~. stele Deoscbirca de ... ·jne ~ I~I dAra. ceoarecc ill lexie.le cnneifcrme asiro-oabilomene sc anll~ eli accsria precticau magra. de.sQlntalul .$1 g.Ricilul, maniIes(ari nepoutvne spiritUlul Legii mozeicc (I Regi 2.8. 9)~.

In textcle asitl}-'hilbiloniene en camcrer rellgfos SUfI! pre" .. ente $fir; dcsprc credlnla lor in oemcni, ptovcniill probabll dill zei ssu din S\,fl()leI~ celor asasinap. sau ale ecjor ale carer nupnri au au resr lngrepatc din cauza relelor sa\l;i~ile de ei in accast."'i: lum~. Peterca demoniter csre [jnlilaj~ ~i ei pot chinui ~ pc: camenii dtepti nu numai pe cor p:idtosil'.

TilblIfele cuneitorme descifrare; p§nfi acum i\fut~ nuU 'intfii 13 stabibrca unui Wocl ceonclcgte a isloriei McsopoUlmicl. 13 cuncasterea l.mor tcme comuns _VCCll.luhll Tcsramcm s.i popoaretor asiro-babrlomcue desprc IXlIOp. facci"C<1 lumii ultclc~l~e. rat ~i, obicoiuri specince pcpcarcjor sermte. TOOle aeesic IW."lljtUIlI c:clrablbhcc proverunc de Ia popoare semuc urmarcsc lin stop cducntiv-social :!j:i Su.n! P·~lrutl~ de lin :'i:pitit spcvific credinlei po1itc1ste. Despre bLona $i civi.ll:r..lllia aCCSLor popoorn. aghio,gmfU f.k' reieriri sumarCl. de flCec;a cd tnlere$.'lJ,i ill ;lceJSla problem.=. ~~~:I~:~:tl mAnuriile mheologice dale la n:eal~ pani) i'lClJlI1 pe p~lJl~ruul Asiriel ~I

d. Desc~perlrl1~ arb.eulogice dlr'! Sirls. lS10ria $i d"ii11.alja popoarclor s..-milt'

n S Krlll'llcr.islrJria jflc~pe di! w SWIU'.F; Lrnd. d""Co.L'lII:1 S-libtn, DlJc .. 1961. p. Il"2. 155----lj6; D, \V, Thomas - G Cards.~cio, Us /(,Ji:; a.U)'rimnl!s, Pari~, J%9, ANET, p. 160--]63: F~ t'~mk::11ntI1. .4"Qitlll DrifJ/ual wid B_ibliNii I.DI-II. tn <dJiblica1 Arcllal.ll)lnei~t,. an, 19S4. p. ;19.

JJ' 0 C~~~mlU, Lnm(/&j~chl'.:./~A~~rie"-f~J /4,( MbVlnfl;fjr~ .... ...-is. 19-17. p. 167.2:15.

S Kr:m>er. Dp_ ,iI .. P. 138-139. 143; ANET. p. 42.~2'l'. 435-4311

AR.H5QI..OdlA l)JB.l.ICA

~I nescmnc din anuchnate devine dJ.n ce in ce mal mteresanrs pnn ""rccuirile arncologlce din Siria. dC1).\I.llUla de vec;:llij egiptcm «Tara Zeulul». Ccle IIl1li unpcnante desccpertri au aVUI Icc pe saauerete arhe(llogloc de 13 Mari ~ Ugaru [II carer uume lIU apare In vechlului TesJamOOL

S:)pa(urile arhcclogicc de 13 Man (Tel Hariri) efectuatc tntre auii 1931-1906 de A .. P~Ul·\J1. s-an SOMal CU un bOgBL bllam de vesugti dinu'C care notam- cere peste 2{) uou ~a.bli_le cuaeifbrme. rcsmrt Wli templele tnctunate zcilor I~r. Samas. Dagon. urme dc zsgurate care au OcvcnilJnodel pemru toate.ediflcllle relrgioase consmmc In IlC~1 slil in toara Mesopotamia inclusi,' 1)c!i11i'U zldirea rarrnuui Babel (Fac, 9. 1-91. Impl'1l$ioll(lli de rezunatele dcsccpcririlcr acheclogtcc, una cricrualisu au apreciat ca ere 'inse<lnl,llii 0 «rcdeseoperire a Vechiului Testament». Asllel, urmele, tcmplelor ill f'Clrmil de llF-i se-rvind d,rcplloCllill~ zeilcr au fos! puse in Icg_.1ltlrli clll~l.stant de 13 Jemsahm. iar altarete de pilllr:l au fust puse in relatie cu 0;::1(: 1na1lalc de patrinrbul Vechlulul Testament CFac.28', ~9- 22~ 1], 44---4;5; 3S, 14). TOlodlll~ s-euincercet uncle ascmi\nari tmre ceremotaaiul JJlV~lidi regilcr de lfI Marl' de catrc zeita Istar ~I ungerclllX:t,ilori:Sta{:UtJ. i'ns.a asemiin;lrlle eseccere formate 11\1 adevcresc fldclitaica de r.:n.-din\AiiJ.l.re p<lj)ui(llia de 13 MarL, in IllJJoritJte scm.ilij $1 iSr'J{lliti CilIC 1$1 IIllIni rcstau retigicziratea IOl Prill il~l~area unui locas de tnclunare djviniLi'i:pj $1 pnu aducerea de jertre. AcUiI UilgL'rii rcgclui IlU esre specnc cetor de la Mati, deoarece el apare la reate popcarelc dill anticliitale. inclusiv ta evrei $.i eel ce prlmea ~eaSlli ccnsacrarc dcvenea unsul lui DWII[lC7.cU. Chiar dacllc:-.'telc de ta Man. in care SWII prezeme nnme blbtice ca Tenth, Serug, Laban. vorbesc de Ili~e persoane Of: purteu aceeesl d.e[lumin;; ell. prof(llii vechjutui Test&IIICJ1l. aceasra lilt 7Hscallln~ cs institll~iI profeuca vecbitesramenrara till esre ~pccifidi j"melililor, A$(1 :--.tS;i profcl,i de la M:ui eruu msre magi. ghlcuori care se roloseuu de l'tul.n-mmetc anhnatclcr (\1 S'"J prezrcfl v litorul. Ei llU sum inspuatJ,. vorbcsc 111 numele lor ~i I1U emnnesc in cracolefe lor de nici 0 VC.UIIC a lui Mesla ca s.li salveae oraenlrea de pacaral stramcsesc. ci de lucrun treeucere".

In I§blile:le de Is Mari, dmlind din secctnl xvm i.Hr., cal ~ in scrlerile de la Tell ~I Amama (see. XlV illr.) apare IIUlnelc. <'l$e1Arii poruere Ugaril sml Ras $amr:! silua~ la 11 kill. nord de: aclualuJ o~ Lalnclli" (\,ech<:a Laodiccca) Cercci;:1rile arhCQlogi(:C dcclan~te.: lil i:m:epulul aceslui sewl lie iucheic eu inregl~u-area untli boglll l1\at~ri.al collsl$nd din obieclc dill Olur !Ii ~Irginl. IInne de

J.1w, Kotila, La8ib14arrarMtaJ.IS.!lJbk,.lJ'ad.d~M.M~llm\ru~. Prf:.>lse, (lela ~lI:: 1'lI5J. p. 16,52-6(1. A. P:1l'TOl, }..es ulhil!lfl'.! de Mivi itl 1:4ncif!'Il T('.sIQIIIt"~I. in i'Rt~ dhisU'tIn; (L de I'hUO!:cphie RJi&ie.~~b. 19:50; idem, Man', in <4). W. 'Thonl&ll. Ardiacology." ... , p. 136- 144. B .... lero-}-lncJ, AI'l:hil'~ JYJV(Jks dt! Man, XV. Repel'l.!.lire, p. 14().....1S9~ A Bu., IN To.u I,m Mari wid dfJS II.T. in .JJib.lka». 1940. p. 180-196: A M.'lIamal. ,1.1al'i, ill .:Blbli..:al i\rdiueOJiOgitl.lo. 1971. p. S-6. 20---21; idem. Propht!C'/ itt l/l~ Mari DctIUl'IC'JJfS. Cl ~En:li. bnwbo. wcl. IV, Jerusalem. 1956.74--34; H . .8. ~uITmiln. PYOplt«y in Iht. M(m Ull('l'.! in .. Biblio;olll An::harolo,gls:t>-. nn.l968. p. IOL-l14

NOTrtJNJ !Nlll:.ODIlC'"tivp.

cL.1dni. res-rwi de scutpturi cc caracter nUloIQglC ~i. mal ares. lablJ{ele de argilli cu caractere cuncifomu~. Documentele tpigr3.ncc sum rcjaceue 111 0)<\1' rmme limbi . ugatM. IuLila. egJplc;uJj. babilonianil aocadeanA ~i humlil. DII}ID d~_fl'3rea Jor. ca ~i in G'dZUl tcxietcr de la Mari. s-au tnoercn uil.ete ccmparatil ell menlnnule din vechtul T~ta!lJ-enl, pentnl a sm!l-ili In ce.masura ere sc A$cam-anJ $(IU se deosebcsc. Fil.o-I,ogii. aviind 'ill vcdcre f"plul ca 91JIOIU textelor ac folas:it Llgaril:;; una din Innbile semite. au un1llirit ~n .s!lldiile lor S<J 'Puna in p.nldll auuuutc cuvrme de la Ugdril eu Icnneni oo!:3ici biblici ca ~ observe relul. in care limba ebrl,lica si-a pasLi'llt puritafca 'in penoada \'~hi-lestanlCnl.'1rtl

lnfbrmatiile rcxteror de ta Ugam au in vedcre rchgia politeisli\ a loclllionior de ruCI at carer zeu pnncspaJ so 1lW1lC8 EI. EJo;lh. 810m,". inclurt4lorii lor It zrdeae temple ~ile de prooli care sduceau ca jertfe : vilcL taari, [api, ci ~~n Unele jenfe poarta nnmete de «selamlm ... ) - jertfe de pace. allele de «t003» - jertfe d\: muJ~lIInire. RJdiC<lre!l de locasurl de cult, C0011<'1 denunun ca s cele din Vecltllli Tesremenr nu constinae modete pc cere i.sracJilii leau lnutat nxu Hirziu. decarece rextelc de I" Ugarit da!t'iIJ .. ~ din <mii ~600--1200 '1 Hr S.(l.\lli.c1ude orjrejdentitaLC din punct de vedete at foodului 'I1I1rt! ~ierilcde!a U~rii ~J VeehlllJ 'Testament, de accea creeinta politetst.1-de Ita UgariL nil are I<i_ngen~a CU mOnQle1SJJlIll blb1ic. cuioate c:\ lIgaTn.cnH numeau pc. 7£111 IQr «Elohim~) ca ~ evreil La deosebj~le de fend. nUli adaugaru ~j pe cele form<lle : proolinie3 de 1(1 Ugarn pm\'Cttea dill. 14 familii, faIn de una (mlnilia lui ,A.1ron) a is:raclili1or. lar jenfele de cerbr, asmi, !-3Pi S."Jlhalici erau cprltc de Leges mozaica, nil .$i de cci 0;: aveau e crociintitpolileist1i.

.. T"~l~le de III U,gant contnbuie fOali!) mun Ja I'coonstilui.te'd i~ori,ci III elvlhwl!el nnor 1){l_PO<l1'C semtre cnie 811 E.\:ismt'in perio.adu vechilcs~amcnlflJi sl, in ~C\:llIs~ ump, elc <I1utii la cunnasterea unei lirnbi semite _ uganru. care a evotnm mit-un, mediu gllOgrafic in care a Irliil: ~i popcrul eVI'C"b. Sic au ~i un cvidem aport ~~:=~I!eoarece of eli tennellj vecni semi? utili illlclcgcrii ector din Vecluul

Pemru istona Vechiului Tesamenr si mologla semna suut irueresame alii[ I<ibhlei.e cUIleuorme de 10 Alalak (Tel Albana). !1itU3l 10 Ilotd-est de Ugant SI c.~pl(1raL de ar.heologii engleti lmre 1937-1949, c,qt i!j:i cele 14.000 scnsori rodacmt~ eu ;;Icclea~ earnw:rein Ilmbli ebia£U. (pro!ocana.anil3;)in anu1230t) i.Hr .. dcscoperilc in anu~ 1964 de" cxpeditic Ual,lattii pe locu:l d~ I" Tell Mo!d~kh (I: Ma)jo.

AID IEOLQGtA B!BLIC;';

3D

e. Descoptlririle arbeotogrce din F~nlci:t Menuwute generate ale autnrilor sfinji despre accasra 13~ numilA in Iimbllj seripturisuc Liban (Jnd 11. 5). al cArel spapu SC intinde de-a lungul COOStel vestiee a Marn Medherane ~I care Sit tnvecineaza 1a sud cu Tara Sflinti, pot Ii pUBe ill IcgAmrll cu cercetante emeologrce ctecmerc pe teritoriut sau. tn tcxtele cuneiforme de ta NU".Q, C<.I se numeste kinakhkhu, ce sc traduce prin '~I'Q~U purpurin» .!j'i eorespoudenrul sau ii1 greaca este <pow.e: de uede dcriv~ eumele de Fcnicia fo~osi~ de Horner. cat si de 51tiini 'in anUc.hilau!. i'n Vechiul Testament in locul ;joourniril generate de Liban (111 Rot;gi 5. 6) se rolcseste mai mull 1I11l1tcJC C>ek'ililor maritime Tjrul (11 Regi .5, II ; til Rcgj 5. I 7. IJ; IS<lI{l.23. i-17 etc.j sr Sidonul (losua 13.4 :111 Regi 5,6; 1L.5; lea, 27.):;) Un all eras marilim era ~i Biblosul, In fenicianA Gubla tar in ebr.uca Ghebal (losua 13.,$: lez, 21, 9). Teate au dispdrul de pe harta Feniciei de accea c;odstcnl.a lor va f couIirmall de sIIp1ituri arltecloglce.

Pe IOCLII rOSlei ~e;:Arj Bibles sail Goebel. arheologii ( a nii 1921-1925-, 1926- 1936, 1948-1959) au jnregtstrst numeroase "estigii pri\'lnd disuugerea orasuhu in sec. 'xxm i.Hr, din causa llii,'~liril amcreijor, dup~ care se va retace, devcnlnd 1.111 Lmpmlanl punet comcrelal rnaritim ¢an! ill mneJIjul. L i:.HI., cand lrualctatca SIt va cede [a1J'i de Til' Iii Sidon. M:~rtllnile epigruf:ide; ccnpn nume de 2:ci~i. ccle mni de serum'! mild El, Adon ~i Baetar. «stlipan_a cetftUi». asa cum 0 numestc regclc Ycbaurnlllk intr-o lnscnptie inchinala acestei eeqe. Denuminlc divmitii~lor ca EI ~I Adonis se a.§camIin3 cu nuruclc divine d.rn vechiul Testament. deoarece fcniclenn. popuratie de oriIDne bruruta (Fac, 10, 15) fotcseau tot li.lllbit scnUIil.

Cred.in~a politeiga a fenlclenllcr estc edeverita $I de lluU1m,illl; 3rheolQgice de ta SIdon. unde $-3U descopcrtr urmele templutui im;hIU::11 zcului Bsmua care corespunde cu Ado-nis prin natura $i f\lm::~iile sale. In pa.moot'lul sidcraan mat sum tncjusl : zeul Ball.1 ~i Astana CUlIOSCI.IP de autorii sericmor Vacltiulul Tesramem (Jud.2. 13: III Regi 11.5).

Lccuncrii Tirului cinsteau pe ?,.C\IJ Mctqan care inseamnA «regete ol'a~\.llllil)O si pc zeita Astarte. Aeestiu, ea ~i cell:lJli fenicieni, venerau 0 Uladil de dl.viniu\ti, cea de 1:13-::1 fiindBail_ili41

MruturiiJe arb.~logtce dio Fcnicia comp!etcazJ 0 mare lacuna ;r istOriOL ci\"ilizapei Si credintei aceS1eia tu COllUictele pe care Ie-au anll ell israelilii, ma.i ales in \'fcmea regilor David ~ ~Jomoli (lIT Regi S), ci nll ::ml:reCIlI III m.onoteism .si n-rul jltfJuenta( credinta .tllOZ;ai:Cjl, pror~lii Isaia ~ le:zcchid an mSlil prof1!Jii unpou-i\'a Tirului ~i Sidool..llll.i. pesLC: ca!'t: ~c ... a abatc _pcdC;)p:s.1 divlJta din cal<~';) Bedrop"Ea~(u' s;l.Y!.ir$ilc: de ele (IsaiiJ. 23 ; lw_ 26-28}.

f. DutupHltlli: irbft'loglcl! din Arabia. in cart-ile Vechmlui Test.am~nl.. pe

Ol!\i 1976.p. I

'I Oesbllyes. CiviilZtJliili!, VeeJduJui On'ln!, vol. Ul S. M~C3li J.Ji1M2 R"it:i~II;ItJF. trad. Adl'ltt&! I.67.Arescu. Bw:ur~b., 1975, p. 65-11

31

Ifmgtt denumirea de Arabia (Il Parai. 9. 14: Isaia 1:1. 13: JCL 17. 21) care are in \'edere ~inutu1 arid, se mai folosesc 1,ii aile expresii sau cuvune ca : lam r.1W1rului - erel qedem (Fac. 25. 6). tara fiilot rlisAnlului (Fac. 29. 1) ~ Chedar (Jsaift 41. II) Acea.s~ z.OO3 a.siatio.'l care se tminde 101 eSl: $i sud-est de Tarn Sfanl1i st ocopa l>!»I11II1 mnlre Marea Rosie, Oceanul Indian ~ (rolfill Persic, <I ros:! locuilA de IIml<l~ii 1111 Isrn.aeJ Illiscut. din Agar egwleanca -iii pa.mt'l:lul Avraam (File. 16: 25, 13-18) CSfC }1Il con9ielllil cu rei ce S'1Ill Iti'lSCIlL din cAsiitoria acel~i~i patriarh [;1..1 Chelm:R (Fac. "ZS. 1--4). Daleje blbJice sumare despre accste ncannm sum puse in lumtna de cerenartlc arheologrce

In panea de sud-est a Yemenutui. cunnscuta 1n amiclutatc sub lIU1ueJe de Ambia Felix (regaruJ Saba). arheolQgii au dat 13 h'e3llk ernie de civiJi?3tle semna specifidI acester zone. Aceste ncamnri se.mil~ au reush chlar sa intertmeze nuc regale ca acelea d,in Qataban. Marib $.I Hedrarnaui.

Orienransui mentionew.A mal nmlte nume de POPO<lR! C<\ saber, mim:i,

nabneenl ere. La Marib. caplrala s.a!;x:jJOI" s-eu desccperh urmele UUiJi tcmplu consrrult in sec. VJU i.Hr ~i 'im:;h~a~1 ?(lillui lunii, Localtcrii ace5(ei tAri SC ocupau ell somenul. asa OURI araLII ~i docureentele a slnene. Drumul comerelat pcerta numete de ((dn:uwl tAn1iiiei». care dace In Tara Sffima. ~ pe cl a venk; probabil, 'fi regina dm Saba sA-I vizltcze pc regelc Solomon (111 Regi 10, I'. BXlSlCCllll uabateenitcr in penoada biblica 0 conflrma descopcrirea urmelor de ta un tempiu consnun in sec. VII i.Hr, la Djebel el 'Tanner. srtuat gcograflc tn larura sudld a Mlrii Mcane.

lnscriptiilc din Ar<ibia au (OS! rcdactate in 1U3.J. muhe dialecte nnrean. sabean etc .. $i ccatimuul lor 3 fOSl ralonflcat de filologi $i de comcmaron ~Ii texielor Vectuulul Tesrernera; Oea mal veche limbi'i esre a tllinc[lor. pcpcr semf care ,l tmcmelat un puresnic regal illLrC. anll 1400- 700 i.Hr.

Dm lfiart~riile erneologlcc lie ~LC ca popoarele semite ttin Arabia su aV1I1 Q credfn~ p(lLitcista venctand dh'inilAp asuale : Iluquh. Sin.!j'i A~htaT (Verlus) sail cclc PlI.n3FIbe: : Allah si All&1. Urmelc de .a~ $i inscripliilc aJuta Ja cuncasterea ~e:r.M.!loT. (;rodiIllei, cultnrii ~ -c:Mliulici popoarele arabc in pencada vrrehltcstamematA..

Tin3nd seams de denunurea generaJ.lt a Arabrer. care se referala zona aridil ~ la IQCmtom ei $i avand in "cdere di aicl au tr:J.i1 mulle popoore scmile. ftl3j men~om'lIn 3moni~i -$i moabilii desce.n.denli din Lot (Fac. 19. 37-39). 1....(1 eSI de IOrdan. amon.i1ji ~u ridicat ~Clfille" Rab~ (llzi A.man) pc care 0 mCllli-Qllo(;a111 ~ ilghiOgr~l!ii VCChmlw T~lam«nL (il Rcgi 12, 16~ l7, 27). A~"'.i"lre\ ~ r"9"51 descop<!ril."l de arheuJ.ogi W EIIlul L961. Pc r&1..a fi:i au fosl inrcgis'lr.ilte urmcJe YOU! l.emplLl zidil 'ill scoolul XV i.lfr. ~i care ern im:hinat .reutni napou,'1.I Mii<.:om {Ier, ~9. I) A.llIQlIIlii. -ca popor SC111!1, au dus 0 vialil nomada ill sec. XII • HI', ~ mai tJri.itl, lDUt Uill 900-600 LHr. au CWIOSCu! 0 perioadl'l de prosperilalC dup<l cat'e au fosl cucerilJ (sec. V£I i.Hr.) deasirieni.

l2

ARHEOLOOJA alnLlCA

Un all pcpcr Semit, [Iloabltii. a carer paine se miWea 1<1 est de Maroa MQ;lru. $1 fa S\ld de flul Arnon (Numeri 21, 13-15 . 22 ~ Jnd. 11. 111) au exrsrar in penoada 'ecililesl!lmcnl~r.' $i des-pre accstlucru conflrma ~i ccreetarile arheolcgsce. Astfct. in ,)nul IBti8 ... fost descopcrWi 0 inscriptie pc ruinele ccj:.~ii Dibon. fosta capuaili moobllii Col'ltInulU1 sJl.I pn"c,s.te pe rcgele Mesa care a punat raaboaie cu regele lozam (8'2- 84::' tHr.) din Israel wi regele IOs;lfal dill reda (~71-1S-I'I 'i.Hr,) ~I el inlMe,slc cele coasemnate 'in lex(ul scnptunsuc nV Regi 4-27).

Incbelem succima peezeeare a de$(:operiI:ilor ameologlce din Arabia en datcle care 3U fest obtiaute tn anul 1924 de ameologi pe malul esuc al ~i Moartc unde sc afleu cclc 5 ~e7..ari blblice : Sodoma, Gomcra, Adma, TebojTI1 $i Tear (File. 1R, 20: 19, 2j-JO; Deiu, 29,23 ; lsaia IS . .5 : JeT. 48. 34). In\'csugapilc arheclcgicc sau soldat ell i,dC!1liticru-~a unora 6intre accsie on$(! biblicc. d\lp;1 cum UnllCO:IJ'.a Gomer» 111 sud de: nl~ll EsiLI $~ la nard de Gcmorn, iar Tcar lIumiL ;;,,;j Ghor el $ali J1'C tauna cea mai sudica a Mlrii Mcarte In dreptul penlusulel lasan, arheolegu 3\1 oblilllli :tIle veslig]i ecnstand din' ccramica, slalpi pcatru cull Iii unne de Ia 0 asczaro d;u~nc:l drn -(lIiii 2300-1900 tHr~]..

Asadar, descoperirile nrheologice din Arabi<'! confirm:'! pe de 0 pane \,eridicllatca iestetcr scripnmstice. iar pe de 3 Ita pane comribuie.Ja cunoasterea m31 exacla a lsroriei. culturu. clvjlizatiej ~J vi.elll.religiotl5e il popoarclcr semac din anucbruue,

g. Manwcriscl,e de Ia l\'Iarea Moarti $i utilitatea tor penrru sludiul hihlic.

Secclul JlOSlrU este dcminat de cele mat seezetionale ~i unportante dcsccpcriri care au avut toe pe-ntalul vestic al Mjrii Moanc ~i poarta numc1e de Manus:criscle de fa Marca Manr1a sac Mauuscrisete de ta Qumran. Pima 'in annl }\47 nil SC ~a nhutc de existents lor !Ii zona in COIn;: s-ao desecperlr em fMi1 impo~1al;~::' ~i lnal pntm cunoscuta.

Istoria aeesror manuscrise $(:) ill Icga1u!i cu 0 'int3l11plare rcncllU dind ni$.e bc:drlilli din iribul iaarmruor au ajurls 11' pcseeta unor eocumeme serlse pe cere It: orcreeu ~pre \!Anwe neguslorilor di.n Be-deem care. necanoscand vajoarea lor, le-uu oferil sume mid de bani 0 pane din aceste maausetse sense pe ptete au ajun:; ill posesra negustorutui Kandc dl.n Beneem care, sooound c;'l este verba de nistc

.~ CL GlUlnCIU. La SIrll! de Me3LI etc, in oiJoumal -.sl~lque,., I fl8?, L S. 72; D~reJlhurg. iii .aDMG,.. ISib, 325, ~d dr, VIi.,<;.ije T~~, op . .:iJ., p. II, A. ,M1t;:i.l.Arobif< Pmrom. \1431- 1-.3, Vtel1Jl 19Q1-190~1,.. Pr A Negoi1A, Mf}iJul ill cm1!! 1I aplJl1Il j..'cmf A~.rZ!rmam. C~dlwt:l nuhr.lee"li'tJr'ill lum/I!.:I Y}ti",e[OJ' ~ap4w'i fll4,;;1lIq:iNl, 10 «Mil~lia 011e.ni¢ill-. 1900, rIr 9---12, p. 561-575: Pr_ Gh. Ghqia,. S<JxI. Srur:Jjil de "rlIrolOWf$ blblrcd, ill 41i1T0flC"I1:J Bw.\lIlu!ull". 1967. nT. 9--1(}. p. 1)62--696; G M. LandCii. Thr MQIerial C'fldli!il1j,)l1 OJ Amn:wllill!s. if! ....Biblical Archacolvgi.\.1.>I. UII. 1961. fl· 66-6,'1; Ii Pu<lCl.~ - A R(l""'. L'JIl.'1cdplloli de {(J rfuJdeUe d·,11.rr.rrtml !n "R~"tu: bibJiqllc)I 1973, p. 53'1-5..:16: W F Albriglll. Some Comwumfl on Ih(! Arnall Citadel Tn.rt:.r1prion.. l~ oIBulle'tin of the Auw~uln 50hool$ ()f Or\enlill Reuarch>l-, I!.n. 1970. p. 38~; Dlac.. prot.: Em. Conullt!SClU, op. cd .. p. 572

NOIII5NIINTROt)llCTIVE

dOCU(l'ICOlC. vecbt in tirnba Siriadi. a tuat tegarura cu 1111 anucar elm temsalun ~I lICq;p. s-a adresatnlllIopotiltllui Auanasre rsave Saltluet Slarclul manasum S( :"Iarcu dm ecea roceueee. Acosta I) l't!IJ.~i1 !iii cumpere de III bcduuu nn lIurn.ar de 4 sulun, descownt~ fll prima MI~ (l Q). Sulurilll: coruln textul intcgtllllll profctici lui 1&31;1 (l Q ISl:IJ. eomeoramn ta profepa lui Avacum (I Q p. Hab), stannut comulljl~lii (I Q S1 ~I Apocrift1l G-cnezej .sau ApotnliJ'51t1lui L11ueIJ an AroJmaic:A}. Celetalte ruaenscnsc descopcri1'e lot In ptill'l,.'1 pe~erli de 13 Qumran au fOS! ach~~lion~le de proresoml E. L gukcmk (lJniverstl~tlca ebr'airo diu lerusarhm de III un uegustor din Betlccm ~i etc (onllllloC.\111lIllC0I1'p.ICI at pcofctiei lui 1.sa~:1: (JQ .Ish), istoria liRl'izboltlhn flitor lumu ... i I:onlra rii1ormllllterirulw; (IQM)~ 0 cuLegcrede «lmac» (JQH)

~lah~llI. ajunga.lld in poscsia unor manuscnsc deosebn de vatcroase pcnuu iSIOn.'1 t~~U1!~1J Vechhll\ll 'Tesrnmem. au jnecput. In primavara amdui L,4? exptotarca sum.ar:!.1l prtmel pe':,?lcr( de la Kbirbet Qumran si au Illill dcsco~c;nl inc.1 7 sau 11 mmuscnse. prccum ~i multo rragmcme de textc care SCot dill ancnnnar Il'lgllll1et1 tlQrd-vcS:lici a Mirii Moartc. Pe. !llargit1e:1' accstor maouscnsc esrc anuczn un vtn nueres din panca onentalistllor. $ .... IU puuliCl)! monografli !$l ample omtClllarlit,

M<tf!uscmele biblicc au fest descoperhe in J locuri principalc din descnut Jlld ... : Khirbe! QUll:u.',UI. Wadi Ml1rnba' ill ~i KhirOOl MiOO Cele mill lIlulle documcmc s-au gasit in greta a 4-a de 1;1 K.hirix:l Qummn undo se lnrcgisrreaes s1 eel 111m vccln documcm blblic scris III seoolul HI i Hr. (4 Q Sru n b)

Pentru sreblhrca vechlruii manuscrlsclor; ~~ii1li~lii all (olosil 'lieIOO~1 comparmrw djntrc scricrea de Is Qumran ~ (:(:a 8 tenejor ebraice din sec. IX d Hr ~ )}aplrusUl Nash alcatllit din cdc 10 porunci ~ rugaciunea «Scm-a». n.:&lCI~1I in secoJul U l.Hr, - ur d. Hr. PntlU11 compararea manescrtselor s-cu DWi rol(l~il iii rexrul mscrjPliei Bene Hal'ir din rerusabm dal:'iJld elm secclul I i.Hr iJ decuneutul Eill'rn.1 La stabttlrea datci texredor de In Marea Moan~ S-(I f:'i:cul uz $i de metoda de OOrte!;lfe eL3 Carbon 1--1 ~i Ii-il consmmt ell ~ .. ILl.c:ilt de la Qmnran se i~ICJd.rc:~1. III sccclele 111-1 i.Hr4-'l.

ARHIiQ1.QCiJA.BIBLIcA

[n pusuut Iuda, 10 regrunea Khirbet Qumran s-au dc.:ocopcl''11 II ~tOlc tnue anii 1949-1956. Prima groU 'In: material arheologlc mal modest. dcoarece dupa ndicarca manuscrlselct (!.br-'lict! de eatre beduini. au 1II:11 dimas doar tragmente de sulurt estimate 13 peste 500 prcvenue de III 7(1 de Iucrari Aceste fragmeme de I6.--J4 em. lungtme. redactate pe piele. connn 0 parte din textcje biblice 31c cartllcr : Faccrea. Lcvnic Dcuteroncm ~j Judecato:ri, iar a.lla parte sum courentaru III scnerne profeticc Nau.ID. Sofonie. Miheia si Carica Psah)l,i1or~~.

Fal:\ de prima &roI3~ numerorata conven.l.!on(:ll ca ~i celclaltc pester! ell o cifd arabi Tnsol11A de litera Q = (I Q). in cea de-a doua f2 Q) cxplorata in prtmfvar» unului 1952, s-au gtsil rnai ntultc fragmclltC!' (188) din csnne vecniului 'pestament : Faccrea. lesirca, Levitlc, Numcri. Deutercnom. Regi, Rut, Psntmi, JOl', gccteslasr !ii lereuua.

Idi:!llllficntn In acelasi an de arhcclogi, eea de a ] -a grol~ (J QJ adapcstestc un numar de '24 maauscrlse, degradate din cauza sobola eifur ~I 1. umeaelli infillraW tit interiurul acestcia. Din aceste manuscrise S-:l\1 dcsclfrat texte d~1'I urm£ilaarele scriui 'eancnioe. : Facerea. lsnta tnsctf de un ccmemar sau glcsa. leaechlcl, Osea. Psalm: .;;i Ptangertle lui lercmia.

Des! fusese descoperita mal tnainte de beduinl. IOIU~i 'in grota a -t-a P Q), arheolcgf au dar ta tveata un numar de 130 manuscrlsc blblice si tin 101 de scrieri redactate in limbe grC1lol'i. Manascrtsele uliliz.e3Za scncrca palrall'i $1 ccntin texte dilJ 1000Ic cartile canonice ale vechlubn Testament. cxctusrv cartca Estera. Prezema lor numeroasa in aceasta gr<lUi a factll pe cercetaton $3 afirme d locul de aiei a fest cindva c adevarata bibtloreca ell scrier i religtoase ~i laice. in eeeasta biMiOleea se ruai aftau ~I ccrncmar+ilc 13 cartile Facerea, lsaia. Osea. Sofouie. Miheia, NIHIIII ~l Psalml, precum il parafrazar+le bib lice La primele doua caru din Pentateuh TOL aid ern dCPLJ~ un fragment din «ctclul lui Dautet» refcrttcr te rugaci unea lui Naucnide, cue esre i1.1l'll vecbe d(':cal textul c9rlii :1 m Daniel si !1U dcpinde strict lneear de profepe'",

.j R~~laml de Val.Dl. ta gr'QlI~ ile~ fillillus~rils fll!bl'1'~ in «;Re.vul: bibliq~c", en. 194? p 5&1---603; I. D. Amusil1, up, ciI .. p, :S04-85l'; r. T, Milik, ErGil1lU!Fll d'Wl 1l11d.rash rlr. M~h~t' ifariS le,f lnan'oI'$('fifs de QI~mrtln. !n ...RC:VUt bibhqut>+ . .lm. 1'912.1? 412--418; J. M • .!\leu!,). A Nl!WIt)' discovered fragmelU ot PSGilll 37 fr;»'! Qu~un in ,.paWs-~nc E',xplQl"bLion Quan;:rly .... illl. 19$4, p, 69-75~ idtm, in-«J.curnw Of_~1Iilieal Ur~Lm-e ... ~. 195(>. I\(_ ~S, p. 94-9S.

46 R.oII!.~d de V!Ill;(, Tuplorwion dela regIon de/aMY' Norte. ill &VU" B,b!'(jLlII_, 811 .1951 p_ 5<10-560: u (ravail d·edi.iorr de$ {rlJgmefll.l MmW$(ril.5 de Qwntll .. , III .. R~\'U~ BibhqtlC:M

NO]lUNI J.NTKODUCTIVE

C~leva fragmente de reate scnpturtstlce 1:1 c.iirlilc DeUluQIJom (c-ap 7-9). HI Regf , Psatmuj J 19. Isai a. Ieeemia $i Amo.s au fest 5CQ;:.,se in anul 1952 de arbeologt in greta a 5-a (5Q). TOlin auu! 1952 ~"'3 descoperu a 6-<1 pe~'ed Inanntrul careta S:+8U g~sil 57 fragmeme de manuscrtse pc piete ~i 718 texte pc papirus. Fragmemete cuprind versctc dill canne Deuieronom, Ill-IV Regi, Psatnu, Clint area Canlarilor $i Damef.

Un numsr rnic de manuscrlse au Icst adunate de arheclcg! in anut 1'155 ill interioruJ a 4 pesrert (70 - 10Q), numue din aeeasta ceuza «grote

FragmcIIlc.te din greta it 7-3 "" (IQ) sunt niste blJ~lIJi de manuscnse deterfonare. unele din ele fiind scrlse 11l Iimba grcflc!i ~i conun texte din c~qilc Ie$ite.a ~i Epi:;Lola lui Jeremia. Oae;'i din grOlfJ a 8-<1 "" (8 Q} S.:i!J rdenrifteat textc. din nnele d.r~j d.i Il Pcrnateub (Fucerea, tesirca ~i Oeuterenom). din grma 9 '" (9 Q) ~i 10 - (JO Q) nu a-au g;)sil [ril_gmCrile din manuscrlse bib lice. Ultima gr-ol-ii. (1 J Q) u Iosr iuvc5ligatl:'i in anal 1115(, ~i ill. ceic doul'i tncnpert ale sale. vlzhate mal tnatnte de bcdnini, arneclogu nu mai'gA~i! manuscrlse bibiice eLL caractcre paleoebrillce~ din epoca pcrsana, ,h.ceste manuscrise ceprel.intil rextc din LC\·ltic. Psalmi, Psatnn apccnfi si un largum ta cnrtea lov".

lntr-un all grup de pestcn, sunat la suo de Khirbel Qumran. in regtunea Wadi Murabat, au fosl adapcsute alte manuscrtse btblice 0 pane dill ele au COSt luate ~i vdndure tnatute de: a se tncepe ccrcctante din anul 1952. efecurate sub ccnducerea prcfescrltcr Roland de vaux si Lancestcr Harding Numarul manuscrlscror esre mal nne fait! de eel de 111 Khirbel Qumran P ltiaJorilale.a lor 0 Icrmcaaa Iragmentete rcdaetate 'in mal multe hmbi . ebraica, aramaica. nabarcana, greaca $i araba. Textcte biblice sum

:31\, 1'JS6, p. ~9--:)O; M &111(.1 ~ alii!. ViSCOWIrillS in (III! jatiMa" Desen of JorJ,m IIJ O):ford, 2 vol. X!I!-331; Pr. prM. Gr. Mcm:.\J, ].,umini ttl> la ~n; Zece .ani d" /1)

~~~:.;,'~rtic~:~;t~.~~~~~ ;&:~;~;:~:~~~;:~;st% ~;;:~ ~;j~!!~u~~:

1~:i1. (>. 18-19; F. M. CfOI;$. Th"! O/4(:s/ Malll.l.!l.:ripi$/rOn1 Q",nrwJ. in dOl1Tf'i'ill of Biblic'al !1Lm.turel>, &:0. l-9S5, nr. 14. p. ,14'1-172

I), A. V'm.cc::ru .. U:J mu"u.£cril.rMbre~ .It Qlunron Paris, L9": Wilson. J1acSr:r.oUsfrom.1~

NIIi Soo. No:.w Yax--Qor(oru. 19:'i5. p- 9-110; V~r'I der Plocg. Frt.qllleJlt,i Ii'un InaJill5crit ih ~a:l,'lI&s:d~ ~nran(ll Q P$b). in -«Rot\o1Je. biblique". M. [965, p. 210 ..... _,'211; Ruland de Yau:t. h?u~lks. de J(}nrlH!l QIb!ifflll. RGppoJ1 pr~lim;lIa;,'(! Jllr lc j.a, 4-« ~I 5~ Cwnpagnr.s. in ..:R':\·LI" Slb[I':ILtC.!o, WI. 1956. P. 56!--57!i; f. M. ~~. The Artt:i~1I ubmry o/Qr.unran mw MtJfkJ" '"dlf;lS. N<:;wyor.l(. 1958. p. 25

AltHJ30LOOlA arBUu)i

3.

sense tuauuc de anul 10 d.Hr .• probal)il in secorcre I 1 Hr. _ I d.Hr. Cennuutul lor are tc cte din carulc Pcmatcuhulur (Faccrca. testreu peurercncm). profeua llU lsaia. prcfctu mid .si Psalml"

ill euul 19530 excectue arhC!ologJc3. bc.lgiatl;1 a efectuat invesrigautle de ln Kturbcr Mild sltuat in aprcplere de msnasurca Sf Sac a Atci 5·;111 SCOS J,I lumina cgteva fragmeme de. manascnse redactate 111 nmba ehnnca grcaca, aramatca, arabn .$i nabateene. Accstc manuscrlse CMlu1 f'ragmcmc din caru profctice indl. neidelltificale~.

Cllnosctmd ISH)ri:j. ccscuperrruor crectuate pc cetc :. tccurt S~ PQat~' spune d. mauuscrtsele de Ja Klurber Qumran oc.upil prtmul lee. I:H nllilll:11 celc lie If! Kbtrbcr Mrrd 'in ceca ce prlvestc valoarca lor pcmru rstona rextutur ~J studrul biblic OIl vecluului TeSldJJ1511'. In urma cnei seausucr II documcntclcr provcnire din reglunea \'C:l>tic!'l a Marii MOar!!: Nt apreelat ctj ele se ridic~ III cifra de .. W.OuO fregreumc. reprezcntand 6~1II t~rli dillire care J 0 sou 1 J SIJIU redate integral.

Mnuuscrisctc de la Marea MoatL<'i consnuuc oele mar illiPOIlill1tC mnrturii dill cadrul rzvcarelor scnse sl ele reprednta docnmemut eel ni;)I de seama pcmru crtuca texlualfi. istortu cancnulur brbhc ~i Fi lOJOgl<l seeee II vcchlutu! Testament. valoarea lor inccruestacita a stras C'II vrcmea alclilill spceiahsulor care au abordat cu mult Lei ~J mencutozuare ill studu. comeuranl. traducer! sau moncgrafii problema nouor manuscnsc a drill' vcchime depll:$esc: ell peste un uuleniu pe cele c.. x isteutc la texlul masorenc Observautlc obiccuvc. opiniuc reahsre $1 ccnctuzute spcciansutor au fosl upurue In dlferilC revtste ~i tndecsebi :in nona revista cu prcfil special dcqU1vrulloiogie «Revue de Oumrau». primul sau numar apaniud la Pans ill (111111 '~5H Pubficatiitc dcp.c1~csc c.:ifra de 3{)00. CCl;3 ce tnseamua eli eel co acord~ imponanlil qUfllr2.1l0Jogiei suut 'ill uumllr mare $i ccntribnle lu svblinlerea IIIi1ilalii doeumentelor bibllee penrru studiul vcetuulm Testament.

ncsconenrnc arheclcgrce de I" Mazea MOilni1 au dcsclus Hoi druuum pemru a aprecia en mai multn oblectlvitme vcchlmea ~cxle.lot SrlnlCI S.cflplun. Unii dm~ rc spcci<lh~li au fost MVQi~1 sa abandcaezo cplmltc lor

~~ Iwl.md de Vau", (,e$ grolll!.r lit Milraba'ul ~r l,,!jl:l: rJt«;(lljll~I1~S, ill otl{llvuc:" bibllqu~ ... luI l'J:5l P 246-l4'~Jllelll. Que1qm.'}ife.>JI'.fIu:~de~lurt.lb<l'w. tn ~RI: .... ue tllbIKlUl;l'~~ll. 11.)53 P &tt<lit Ols~·Q'.·('nfJ lII{h('j"d(Jean~t:rtl/.l.4 gtorlt'.J'dt'MwrubaUJ.. 1961, vel, _ p JO.t .>'I I. I) Amu~m, op. cit., p. 6~

N01!UN'lINTIlO[Yl.JGl'IVF

privind veefumea rcsrutur 51 In urma comparapci tacOlC tmre eetc rref ,,"crSllmi scnpnrrlsttce ; TCXUJi de III Quuuan, Tcxmt ru3s0rc!ic .,i Textul grecesc (Sepluagilll:'\) sa. observe 0 concordama de fond. ceca ce etesra pastrarea nea]ler.Ua a iLl\'~*"ilUfJi Ipartea de fond a VechiulU! ieslamen1)~.

Miclle deosebln de formu. C3 de exemptu tcstele din ,(S~lUlIIl cnmunilatii» care it aprcpre mal mutt de Icxtul PentnlcnhuluT samaruean 01 leXIUIl)i masorerlc. sau tcxtcre de Ja Kilirbel Qumnm care sum III:!! apropiate de variants ~b[alci1 (rcxta! mascrertc) deciil lradtJcl;'rca Scpluagilllci lilt afectcJ1.:l Intcgrnatea dogmatica. Elimimll1d aceste diferenticr.i de forma cauzate :;i de nementia coptsutcr de la Oumran S<IU de lunbajut prepnu fiec.1\r~1 "[Inane. So! poate ajunge 11:1 srabtfirea f'Cxlulul ce: met apropjal de o.dgirlill 0 3pr~clertjl.l.sta Illc){IUhll bib-He rru sc cpresre Ia f6nnl care sufcrJ schtmbarl Ilngvlsttcc in decursu! "1'~1lt11 . .c:i 1<1 fand. partca <=;'SenliaI3 a Sfi.'ILci Scripuu'l pe care se r[md:lIncllle;u,~ degmeje ~i inval:l:mra rctigios-mcrala.

SLJ1~Hi!e de Ii! Marea Moarlii ~.L, indeoscbi. tcxrele din greta a 4.<1. se aprcpie Ina! IUUIt de IradHcerea grcccasca. ceca ce 11lseaIIIII~ ca cle SCOI ill v alcare Sepruagtma care II respectat un vech! tex t ebraic rteosehn numai ca forn\.!l de eel folo.:;il de masoreu. Scptllagll113 a rdmas tcxrul oficml 31 Bu:cricu Ortodo:-;c. dupa com la rOlltllllo-C<ltolici eSIC Vulgala. iar pcruru

prOteSlanti Textul mascreue.

CHIIon1ll biblic al VeChlUlul Tcstarncm, asa Cum a f051 paslr<J1 de Irildili<:l ludaic;).$i preluat de Biscricll, cne confhmat de MalltJsc'rlsele de 1:1 Marca Moan:.. Exc~PJle face nUlIlilj carte» Bstera. deoarece in timpul copicrii acestcr manuscrlsc (sec. I t.Hr - I d.Hr.j rahini] rnflnife!)lau dubu asupra c:anonicil.at.ii accstcia $i accst tucru a Iost rcspectat ::;i de viejurtoru ngori!ill de Iii Mama MoorHi.

Dcs'co-perirea mr..IIIJS.criselor bibl.ict.: a dn! IJn 110y ava!l~ In siudierca lueufnrii biblicc ~J pcstbibltce. TCX1CJc: de h Man',l MoorHI dan posibOibHI':J teclogitor sa alc:liltliasc~ Mi dlclicuare si siI f;lca ccncordame

~ ~ M C~ The C:iJltrribl1fivll qfrhl1 Qmmrm /)iU.m't!l'ies rQ rh~ SruJ\' r'JI rli<" Bihlical Ten 1n 'I'.l;:r:,d ~plon;LI.iorlJTJlirniil.,. lin. 1956.~. 112; J Cum.lSIt~c, U!.rrl'1rn(ll:0ulIro,~ t! ... H H .R(owl~i'. Hi!;{oin: de b1.5Ci::t~ QiJIIlI"'..ruClIm:· •. p 17$-2!t2. <.;f II ~1I<:s ~j I1rtl1, Dc Mmi il ~11I1 vol. If: Pui~. ~9119; W H. Brewetee, 7"~ Mf.'((lIm~ lJj 'he QumrWl ScMt1-~ for ,h. 'l~~le Wilh s~cllil Mc:rUwftto Ihtl/i()tJl:. 11/ Jsalah. r..ondoo. axrord, New York_ 19"4. p. '!.07_

38

ARliEOLOOIA BIDLICiI.

complete peutru c:'IrJilc Vcchiului Testament. Elc supfinesc, tnrr-o oarecare mi!s\lrit lipsa manuscrisetcr ebralce care pAnll in ;l:JlUL 194'7 nu depascau Cal vecmme secofut LX. d . .Hr. Ltpsa acestcr dccumcnte vecht eorareu esse fireascs, dac.1 unem searna de obiceiul evreitor care. din respect fajli de tcxtul sfanl, distrugcau c~rlile de CUll sau le depuneau ill gropl ascunse. probabil in a Iara cetatilor, ca sA nu fie expuse prefanarii din partea cetor nesuuton seu rauvcuon.

Pentru Arbeologia biblic-' .~i studiul Vechiului Testamcm Manuscrtsete de la Marea MOlll"lii ccusutule eel mat tmpcrtam laver nescris. srudtitc care s-au fiiCUl, se rae ~j urrneaza sa fie pubhcate de persoaue compercnte VOT arunca not lumini ~i perspective pernru rstcna testulul sf~nl ~i autoruatea lstcrtc .... a Sfintei Scrlpruri. Qumranolgra devine astfel 0 disclplLn;!i teolcgiea cc co.nfirml autenncftatea ~t aUiori(ai:c,1 dh;in;;'l n cuvantntui dumnezeiesc care a ajuns lIe_f.alsifi~al. pa~l:ti la ncl ~l. rali' de ee re avera Indatcrlrea s.!l" 1 p:'iS:lr~m In loatil purltatea rui.

IzVOA RELE SCRIS£ A 1 ... £ ARHf<:OLOGIEI Bmucr;:

A.J~turi de descoperiule umane :si mOllllltlent.eJe care 3lI fOSI destoperilc pc reructrut T.ari.i Sfinlc, de 0 imPOl1all~ lIlajor:\ pcnlnl r\meologia biblioo sun! iZ-\loarele sense.

jnuc.acestea pe primulloc se Silucaz1i Sfinta Scripuu!. in care gUsim relati'in despre p.1m3nlw Canaarullui s.i populatiile str.lNechi care au lccuh in aceasta zmilj a Orienlului MIjlociu, despro clim3, florA. fauna ~i. tn mod special. despre rcngia, daunuc ~I ccicelurtle vechilcr cvrel. De mcn~iol'lat inst. ca DI110BIe scrierite biblice ofetfi In eceeasi nilima material docurscntar pcnuu Arheclogia biblicil. Mal bog!!l!".. in cuntimn, sub acest report, sum ctir1i1e Pemateuhului si cll1i1~ istonce, din Veohiul Testament, iardiu Noul Testament - Evangbeliile ~i F!!ptcle Apostolltcr

PaW de celelalte lavoare scrise cArtile Sflntei Scripruri poart:J arnprerua lO$pir.ilieidumnw.J.:i~li, ceea ee face C8 '~i informtlFilc pc care IIi le U:!InsmJI ele ~ aiM Q veloare deOllcliitit

rml-rfri dll~ -S[iinIR Scriplum se amp-laSCatii. 01 i.l,VO<lTC de primA rniln!! pcl1lnl Arheclcgia biblic:il, scrierile lui loslf Fhlviu. p<::rSQllaHtatc prcemlneua a iedaisrnulni palestinian din secclul l al ere! crestlne.

AC.;!:s:1R S"lI I~scuila lerusallm, prin 3.flUI 3i' d.Hr. To.lill silu se I11)l1l(',a Mataua ~i fi'iC!:<l parte din tagma preoteasca. Dup;.~ In!ll1'k1 se trigca din familia arhlereasca ~i princiaffi a Hasrnoneilcr. A primit din [rngedll varsLi'i 0 tenll:.inicl inruuclic reJjgioasa, cun~nd brae dcctrinele fariseilcr, sadueacilor ~i eseruenilor,

La iz.bucn:irea mooiuJ~li iudaic contra rcmarutcr (all 66 dJtr.), los!f Flavin sa inrolal In armata. Si i s-a im:redinlal ccnducerca uupelcr (bll Gafucea. Armata condusa de el n-a putct une ills:'i ml,lll dmp picpl puhoiuhn scldanlor inamici ~ de ececa s-a nsip(i in dezcrdinc lQsif s-a predar rcmaaltor st a ajuns selavur tur Vespasbm, care oomanda pe :Uvnci armata lmpourva evreilor. Ond vespastan a ajuns peste doi ani impAral {oSlf I-a urmatla Ror:na. primmd din pence acesuna cliberarea dill scla,vie ~i ca reccnosuma va adauga numelui sau pe aceta de Flavius. care era nurnele de familie aJ etibcratcrului sau La Rcma a scris Q vaslil opera j~torici. Cea mai imponanlll scricre <I sa SoC inlirolef!fA ; I~Anlicltil:1IJ1e ludaiee». E&1.C impi'1ltclin douaz.ec:i de: c.1irli ~i r-cdil. isrcna poporului evreu de 13 origini ~i pan;l 1<1 j:t.bUCmrea ffizOOiului iudaic, Primele zcce carli IU1nC!a~ pas ell pas istortsirite biblice., palla lEi c:apth.iWICc1 babU(Hii.<lrtA (m. ,586 t.d.Hr.). De 13 (;1Irie}) a I!Insprezocca!):i piliJl 13 il palrtlsprczecea este inroili¥ll;'l isrona evreilor din llmpul d~lnniei lui elms si p;ilni:i Ja dorUJu;J lui Ired eel Mare. C.1J1ile a cincisprezecea, a ~lspre'.looea ~i a saptesprezecea au dr.ePI oblcct dcnuua lui Trod rei Mare. tar ulti1nele C"drti m.erg de Iii mcanea acestul rege ~ IXtna la incepurur rtliboiwui (:ODln rortl.niiQr.

A dOUB scriere a Iuj losi! este «Dcspre razboiuJ iudaic», 0 ccnnnuere.

40

p.rec\llll vedcm. a cclci dUltiii, ~j rnuccnssalucrare II sa, ills.ifse phlse<l~ ~JI posture de apol(lSc~ al (lerun~llnl sau, c:ornMtil3ldu-1 pediuvoitorii care ii d~rni!TIal,! pe e'Ure.j ~i p-rezcnlau r:astil1mtldJ darele inleg-i'ihJo't cu rhOOiuJ centra ro~mtnilor. Scncrca se lurpane in sapie ct!r(i Du~ cc rezum~. in primele doua lstona evrenor de fu Am loh III tv-lea EpifanC':i (175 t.Hr.i si pan~ ttl sfiillilu:t prill.l.wui.an ill rti,lboiuJw, losrf dcscrie 'hl a treia carte msurectia din O<~liIcea, hlr in urmatcarcle palm ca.1\l frat~.I~1 d>.:$PfC reate evemmemele care £-IIU inlfunphl.l pilr1;;'1.la IOrn~illJl carupamet mllaare OClnLCF) i'oIl1lll1iIO!~ Bste i!l.Ipre..sio!'lall~j deserierea poe cnrc 0 lace lerusalimului ::;i l(:mpl~l,ul, 'lnamre de d!strogc~ accstcra de catrc unpele roC1UHlC Se cuuiue reuruu c;~ csre voroa de acetasi re.rm:alim in care a poposlr adeses :).I pc care l-a plans, peraru sJllr~itliL sAu lminem. 1l1~U~i M,;!,Tlillilomi

o alt1. sesiere n l~li Icslf Flavtu are drePI tutu «Contra lui AppioClWIS<1II «pespre vcchlmca lstoriei e;;v[~jloO). Cartee este 0 pledoane. $'C,risij dupi\ !lnul Y"l cceua unui autcr egtptean, PI! flume Apptou. c-are eontesta voc,him.t,'tl rcligil'i cvreitor pe rnoliv ell istorieii vechi, 111::11 files gl~i. I1U S,C prea refer,) in scnenlc lor la evret.

11~ anticfutarea cr~!il\;llii ~n EYul. mediu, OP(!Tll hnlesif FIH\f1u s-a bucurar de 0 m'I;U'C prcpnre. Fer. Ieroaim tr oncreaxa pe surorul ci eu apelfith'~~1 de «Tit Livi u grcca. Ultcrlor ius<ilmi.i eutori 0011;. Hl_!J eerccret cu tm mal ascuttr spirit coli!; opera, ~..fiu j1id~L ,1.l121 puun Iavcrabil. en reate acestea par~ SIJ,imlU feprul ca aceeasi eurcri S-11H [oiosil. masiv de scrienle "lui Josif HH.'iu ~i de cclc mal multe on c.. de IInica ii"Lllsii de in!O:b1I'U1n:. E-.stc cen c..'i alat I~I evrei C~l ~i ~*I crcsthe. eel 11"'1111 i':p:oca de dupa Macebci ~i pi~I1J1Ia anul 70 d.Hr. este cunoscuu IT)ai a'c's dirl ci\qJ lc Lui IOSif Plavtu Manualelc de tstcne bibll~~ ~i arheclogle, illal In rui$;i'uil dll!ji III Apus. <HJ fos ~i nu ramas triburare acesuri seriitcr.cvrcn.

Nt scrrircr C\'reu. (I q:ln)i -apcl'l' a scrvit ca S\I~ de: iM,pJI'il:.ic pel uru Arbeolcgla bjblic~ este fllo:;ofl,ll filocl din AI«:ialldri8, Acesra S-<I nascru 1.11 jurul flnWui 20 l.Hr .. in cetatea de La vnrsarea Niluhli 'in Mares Mcdilef'dlla. Se trsgea ~I d dlmf-!) Iil'miljcp_rooieasca ~,a :pri'm:it 0 edllClltie alefisol. Itmnl obi~lmil il'l (<Hlliliile prco~c::oti. Sub il1.fluenta fHaso.liei p_l<liOlIlre.. Pilon 11 iml'l'I"3~i~l idl;M <l.."{is!.r-n[C1 La~mrului, ~m-e in Vi~HI(!eil sa e;.\c «Priaml, Prmcipil.L, ld~l1 arhet.ip;tl~ SilL! prima mi'isltrii if lulu,tor lucr.:u--jlorl>. Em lldeplut illLCrpretll:rh ol-eg.oric:e a Sl1ntel ScriPLUl1 Ala$ll1 trup si soflet Legii mO;:;;J-rce, Filorl a. rool \.111. Grn at lrairii profundc. a1 cnllul1)i iltli::rim_ $i ..... dcdicat '[ntre.'1gOl vi,.'i-!ll siudiului Sodplurii ~i medik1li-oi. A u.1Irepril\s UC:l::\·j,!ll.l ~lJo;ri'll\ic III ~e_mS<tliTl) ...,pre a se in,1Ari SiJiJ.elC1jle poLn C01t,I<lClul dirc.;l cu Il:)Curiie Yllde ~a (lerlJ!al mmulloS i:;lOI'ia pr()priului p-6pot', unde :-;C afb t~wptul ~ l.mde se prj7~fI'tJi"u lIlai ra.liluos ca QrilirKie marll!! &<ir~tmi ,lie Lud(l,iSlnului. A fOSI Wl S(:rh~or prodig:~as, NC"1I11 riim:JS .fu I" cl IHllmmmse men care din reridre an ajllJlS. in C~;I !lmi mare parto!. p~lJ;I 1i1 I\oi Dimr;;! :lct;:,_~~, Imu Tn~llllliUc pcruru Arhl':ollJgi'l tliWC!! slml : m~'Pr(J Allra(Ull, nl!spl~ Ii.!!/il Oe_~fwe

NOTlUNIINTR,ODUCTl",.'E

4'

},.j',)iSff, ~'N! j)«.-~t(Jg. l).espra." ,Jjt1,liJ CQ~uempi~il_'I'i; De~iiJ'e Jegii.~ ~-pecirJjol!, in p()I,:.rnlrf/. C/Jpl«n;;,'1nd IIIWI(ifO{1rde ,,.,,ilIl$ : Despre G,rr,;um.o;:;'JJJIt, Dt'~pr{' nlPflarhir,: sov d{!,opN! tJl1j{aum IIU Dumnezeu, LHJspnt Ie.mph.t.. De.11N·e (,Notl, ~~~'in QI1i1I~(e pr.ml'U i1/..ri/~ Dlifipn, fe-/rol 'moeaJ tk fi jam, DIfJ.PI-{! satsu, ()tIs/)" a.ln~jnoa dnl{)lWlu fiurin(ilor etc.

Allllllo de i1:\-'O'd~li:: amiutjie, 0 alti_l :;U[S,I de lll.'ipira~e pcraru Arlll':QlQgm bibllcu {I r:g,,~tii\)je literature rabiuica respectiv Talmudul si eelclaltc $Crieri lda tm·fltatiliJr t"..vroi din primcle cinci IiC-COle crestine

CU\'inljl:1 Talmud (DODD[lJ vine de la verbul cbeae O.qfJ·;;;1 <lllw.i'ii<JL Este \IClfb.'1 pnnuocarc de 0 carte de illvfllillud sau de comeuanu asupra Legii, care s-a (:onslil.ULl lJept\'li, eirculand ~~I~iii pc ru-Ile or~~m. iaf. mal laniu ttanspunanda-se fa

~,s'r. _. _ ~ ..

h1;C~ de 1<1 apantm Jcr; Legile din Pentateuh au rrebult e,:"pli~illc. Lucml 9~~.\1

s-a ~m)ms lilsa CL! ~ mai I~ acuilCile cand in l,hi,liI evreilor !,;11. preous acea T.gudll.iIOate. drama a dis'1J1lCqii ternplului ~~ a ducerii )11 robie 11 cerei iI\jil m;:1Jl pal'lJ if popornlui, D.mtr-odata evr~ii. pentru CiiT6 Leges r\!"pre_?I·m~Ll:I cenrtu vilal al ~xJSlOll!ci lor. s-eu treslrln imprejururi eLL lO\LII dcoseblte; tn C'.11't'. implirurea -Legli pArea imposibilA, Dcscunjpanirea lor ill r,l\ll noli sitillL~j ereare.esie ilxp.rill1m~ in pS(j~mol 1.36, scris in Babilon.jn care dum; "AcoiO (1& riul BabU9Jl,ului nn.) U:I 00. ec-eu rob~1. pe nci, I1C-RU cerut noua csmare 7.;c~nd· I\C~mati-ne dl,n c:1'hlllirile Sicnalcl !n. ,!D.M cum sll: CJ111!am ciinrn(-IUl DCjmllului in parnJm stt-Olin ~». Nil num:1i cnnarea P:;iLln1~~or, respecrlv pr:iclicarC:1I 1",;.1I1Wlklj relig1Qs, ~n all Ire d{'>G::II 1:1 kI;Usallm $i in abS'C.1lla templului. pecea oim):lO!tibililal-C CI Jil eg.aH'i masurs sl Inlplill:ii"~ C:cJ_orl_;;I~Le prnscrip~l~ aje Legu, intru~1 "~l acetea ret spre Icnrsalhn ~I lcmpl.u 1Lldn:phm ;l;Lcnp.a credmciosilcr,

ln j:I,slfeL d!l"lIil!.l3ljj au imervenn in chip SiI.l-uliU prcfetii Ieremta, I~:e::edlil.ll $1 Daniel. Clire itl!lpir<lli de Duhul lui Domnt:l,C1I iill indlcar cona-i-101Iil~~~or lor 0 allti p~rSpc¢li"A §~Q altllrurn..ie.rn de intclegerc si bucrpretare a Lcg.ii Aceasta. '3U ar;}l<iI CI, au ucbuie priviUi. ca un cod rigid. imeabll, el ea 0 ~~<:IEe ?je. care jloal~ r. lIuli'_.m~ in sl!l:1.L3\lile c:c:le mffi diveorsc_ LCgE:-l rJnl~lle un ghid pennailE:=m n;ll~bil. C::;'I~ Tiu CSIe- SLi,PU:s 3ChimbIirii ~ d~.diitulllj,· imrucal es"EC cuniru dumncz.:C'Ie-s-c S_ll~fibil de reilllerpretal;~ l!.\ ;'Ilmoni!) cu cj[Cwn:Slan~cle iliper~llIa ,schflllOOrc 1ItevieJ_ji.

Acum ~i aid, in a:abiLoll- au lU31 1iin\11 sinflgogilc, C3:,;e de mgAdmlC ~i ~wdiu. i~ cw-c Lcgen era "oClurJ ~I iluefJl'[ocalJl CU 1001 iT a1.en\itI. Au apoln)l, in cur.lil'ld ~i oamel,l-i ~-alifi~iL\i in j!1oorpreiarea Legit E~ se muneilu 1aI .. "lHlU, adieil illJit.nIC~on s,m in~~a,1;Qri de Ll!ga. De Hurnele aC~S1.0ta sc· Ir:;ilgf 0 ildcv.ilrat;lI1':fl-d_!.!ic de inl-erpnilatc n Legli, Gam !>-Il_ I.TIlru"mis- din genera.ie in ,g_I>n'f!rali(l.. pc c~ll~ or.allL Lntre ei snl1l-ii 'I1U:tlle ceJeb.r:e pr~um H.iloel, per:sollillit.ale ill1sl1<1 .. indai-Stllujui din prinliljullllllille a SCooltilui I doUr, El S,fI. n.iiSClil in Bahilon ~i 0 If:ldllie spune c,j !:Illph mrunli :st

42

~gea diu David fnc:l de lan;'!'ir- Sf" stabile5tC in JOOeeu unde, pe parcersul a aprcxnnauv pauuzeci de ani, va domina scene reuecs-morera a lui Israel. A fost crearorut unei veahe sccli de taaaimi,

Ccntemporan ell Htlel a res, $an1ai. care de asemenea a tntemcun 0 $COOIa de .,xege~a bibliea

rudarsmul din primul secol &1 erei cresuee a fOSl prafund marcat de ganduea acestor dQi corifei. Scoala lill Hilel interpreta Scrtpmra imr-o viznme 1M1 targa. pe cand eel dm scoata lui Samal se aratau iMj rigori$ti. Pana la urma a prevaju metoda de imerprcrare ;I lui Hilel. Aeesta n-II faenl sostractlc de uadipUe de unerpretere ale 'inaima~OT ci le-a cercetat ClI atentic si pc: ac:clc.'l pe care le-a gllsit vrednice de a fi pastrdte, le-a reccmandet ucenicilcr. A atiaugall!l ;lCCSIe'd propriul W,U sfstem de uuerpretare. nasc.1rtdu-5C astfel 0 selccdc de lr'.idilil orale, care va sta 111 M/.a Tnlmudului de mal llirzill.

o persnnalitare care se va lmpune etentiei gelU~:r'alc" d\lp.~ CCl dol rabun <lll:1inti~, a fos~ IlCCCfI a lui tonanan ben Zakkai, eel ruai distins ctev ~I lUI Hilcl ,~~1:1 s-a lupbll dill rnspuleri spie ;J, face C~I' tHai putin dezastrucase consecinjele ocllpfl-rii ludell de catrc rornani. La staruin~iI sa, vespaslen va Iogi'idui ca ,$co.aln de ta:lIajml din Ierusafimut OCOpaL ~ mal. apoi distmsea S(: mute la labnc (lamifl.'). eras 10 sudut tarii crutat de rcmani. Aceaslil localitaic a devenit de frlpl MLliI capuala a ludaismelui greu 5:lrfunIQra"l S-l!. stabilit aid si sinedriul.

in sccala de lu labne. lcnanan ben Zakkai a cansmis ueenicitor sai ilW!'iiJIhlra lIIo~lellM de ta dascailli sau.

In eel de-at doilea secot dupft Hristos ane do]);} nurne sc Impun cu precadcrc Primul esre eel allui Ismael ben Elise!, care a fost rnartiriuu.. In timpullui Adn:lIl ~i el a tntemetat 0 $COOl!!: de special.i$i in studiuJ Legn, A alcilhnt apci un comeutariu al legjlor cuprinse in untmete patm carti ale Peutatenhuhn. care de asemerea a Cost lnccrpcrar mai tMl.iu in cuprios-o.1 Mi~ei..

AI doilea doctor a fest Akiba ben losef, mrutmzat $i cl de due roman) in ID1UI 132. Mcritul scestuia este de a fi coleeponat si ordonai IllUtliludil'lea de comeuraru <lie Legh e,: ... istc-n~~ pfulii 111 el. Peate fi scccrit prin urmsre «srnirecml» care a clabcrnt planul _Mj~nei. a~ll(t exact CU lin secol dupa el. Fl'Ir,!1 UlllftCl:l Sil de pionicr. Talmuduln-ar fi 1I.L3t.mrc~a. Disclpolii sfu a~I1.lnll~t calea tr1l:t~I~ de el

Unul tlinltC acc~il a fO:5-1 lucia Hamsi (Plintul) ~L1. Hakado~ (eel Sllnl,. l1~scut 111 (luu] 19S d.Hr. Ceca ce Akiba a !ncepul;. H.lda iJ,COnlinU3l, il complel31 :}i" des!'ivaQjil, Dacli primul H fost, ... ~ cum am spus, arhil'ecml TaLmudkl.Lulj eel de pcunul a fast CQI,slnJc::loml, edificiitoruL acestei vastc opere. Ca ~i mlll~i dintre iTla.inlll~H s:'ii. tOI astfe! ~i IUM apartlne nnei ra.rrulii de valli A primit 0 td"Uca~ic hberal:9. tn .sens~11 c! pc l:lngll culllm1 ebr3id, a fnst inlrodus ~i in tainel~ filo$oliei g~t. prin crodi1ia sa $i-a d~i_gal 0 8uloritate incOnteslabiHi prinLre cvrcii diu Palcslmll Pe parcursul lInei jum.lit~t-i de !>ocol. respcctiv pilii3 III lIloar1ea Sll

NOTLUNIIN'f'RODUCTiVE

'3

s.UT'i'~n:itfi plio 2-20 d.Hr. el a exercnat sf Iunctia de .principe sau pawru:h, adica un rei de $ef 111 c:omw'litdliirecunoscut ca .. tam $1 de aUlolit."ifilc rcmane, care ~pa[Jcall :in Palesuna,

Marea opera pe care a realizat-c Iuda a roo compilaree tuturor ecrpurilcr de legi iudafce, respecuv de precepte mbinioe ~i ccmearartl ta Lege. llpAAlto pana ill el A huU wel fnnl.!1 Mi$J19 - prima pane a TahuudutuL Cuvsnml ~UI inse:unna rcpetare, de \a verbul esana» - a repeta Dcci 3Ce3SUi scnere at fi 0 repetare a Iegtlor cuprmse ill Penretcub, leg; ccmcmere ~ expficare oral de catre J1Ibllli pe parcursuJ seoolelcr, iar acum crdonate ~i transpuse in scris de cihn: luda /'v!isna a deo;wt tn curlind manualul de invti~tura in ¥=QliJe dirt Pafestina ~I Babilcn. Ea"scTmpancin $aBC ~i eumite sedarim. dimre care fiecare eoprinde uu amnrur numA'r de rrataie. 1n tol.;!1 sum 63 de uarare. Apoi. Iiccare ll'aUtl se 1mlXlne i"t~ capitole, care 13 mlldul lor S\! subdMd i11 pan'GI"l.Ife. lala pe scurr cupnnsul Mi;mci;

1-. Ordinee sau panca primA ~ Zeraim (Dcspre semillie-) sinretlaeaza tome: !cgile pnvitcare hI ofrandciedin pc, ftuctc, i;:i-in;1, raudclcmnce trebuiau ad\ISC ta Le,filj:lh •• Dimre trll~lelc acestet ",111i amintim : Berakcr jbinccl,lvaniJri.)_ care clJprlllde rt,@lemelllatl pri.vrtoare 1:1 cutlul divin ~ Sevin (Sepnrneal, care subsurueazil legile pnvhcare \a anal sabeuc ~ Bikwint (Primitii sau oftandej, care euprinde Legile;-referilOOJ"e ta ofrandcle 00 trebutau aduse de fie-care crcdincil!lS 13 tempiu.

2. Psrtea a doua : Meed (anoumpun see soroace). cuprinde legilc referltccre la s.irbiltori_ Dimre traunele acestcl plirti aminth» ; Sabat. ion care se gasesc rfmduile regrle care inWIZic once lIlunc.!l In saba!; Pesaklm (pa~ile). cuprinde drspol.ilii in leg.;lluti cu ~toarca Pa~f1lor ; toma (Zilla), expune riuliilul zilei llIlpadriL Sucea (CaIIDll). cuprinde d!5pOzipi ill le~llInl C\.I sArb1iloart:lI eorumlor . Ro~' halMa (AnnI ncu), red;) dispozij.iile in !cgtUur."i cu sJrbliloare;} care I~;;;~ in~u[1l1 anului.

3. Partee a treia : N0lilll (Dcspre femci) expune lcgile rclernoare la cAsiitoric Tr.uat.ele ~ semnificai.ive ale ecestei pl'ir1i sum: Jeb(inWI {CAslllOna de Ic\·iraL). tn care avem smleth".a'l~ legile pnviroare 1;1 ecest gen de e1Is.i'.iIOric intre cumnati, C<I ';:l 13' grad~le de rud.enie eire conslituic Impedimenl,e JII ~s~{orie ; KeJubcs (DOClJII.wnl:e rnatrimonjalcJ, care coniine icgj rcferito:lr-e, la zest:re $i, Contidctul d!3 Gbatc:t.r1e; SQIil (aduttt!nli pr.e.~IJPUS): alli!!'m (dlvon;uriLc).

4.Pw:tea a p.l.1:Tll. " Nez{chi~ (mfrnc)l,ml, ddicte) se referli la pilgubc 11l:)"~ .al-e :nl~IJJ :5.i1ill perwaiid !l11~a, inSLanp! de:: jBde~la, proceduri, cl'c_ Di';1!e umme

mum Bn,lQ Mmlha {Pnm<l poanA •• CFlre cupnnde lcgi priviloare. la p:rejudiciile ad~se unci peI"sOane (injurjj, leduni oorporllie, elc.); Bum ml!~a {Poorla de mijlox}. subsllmea:rJ. !r.gite refcnl!ISJre I .. proprietate, varn.1ri .:;i curnplr.lt:i~ !lava bmra (Ultima. jXlartil) cuprincie prcscriplii privltoare la bunuril£ i.f1lQbiliare ~I

I\RHEotOGIA BillUcA

succesrunca C:I'.ool.(an\ : Saniledrill (Tribunalc] - lrW,C37Jj cesere inSl,lJl\cJe de ]udccaUi. prccedunte Jkldic.me. doliclC ~i crime; AVDda zuzn iIdul3lJ"iar, in (,~m.: sc fac refcnn 1.1 ntunle ~ cunele plaginc si la lmerdic:pa pracricarn accsrcra de cnre cvrei.

5. Panea a ctncea : Kooojim (Lucrurile sfllue), cuprinc,le kgile rdCr'U(lare la sacnficil, of ran de, \'OIUn. cunut rchgios, IOCt1$ul de cult CI . Dlnuc Irnlmc!e accsrci pal1i amuuim : ZtbtWrl1 (SncriflCii). care reda sisteniul s~crmcial de 13 tcmplu : Bekorot (il\l;"lii niisclI~). CiI.Ie cuprindc legite privuoarc ta rascumpsrerea celcr liliai nnseuli Tamid (Of ran dele pcrpsul sau 7..iI!UCC), in care "VClIl J.l~Sl"th. rilualul dhl.lc de Ia tenplu.

6 Panea JI sasea . Tthn,.-Qi (Lucruri GUJ<lte) expune pnlCJu.ole de tnunarc ~I prescripjiilc privind spllllirih: ritllale. pinlro rrauue ammum : Kelllli 'Vase). Can: n::d~ legrle privnoare Ja purificarca v.Hse~or!ji obiecleror lilll!glCC sl CilSI11CC inunatc 'i~, \'(00 iroprejLIJ'dfe : Negatm (Plagi) expune legale tcfernonrc hi trnrurca ~i vtncecore leprci ~ Man (fnlln.1re1 C<.ll1z;n:l· de djfcrilc st~ri ri:I.IQlogict:); Mic'lIlltn (Baile rill.tale) - red:}.I"'giLc reteritoere la ObJig;Jtlvilo'ilC<l LlllH/Mi bailor rttuale

Odam !nchcJot.. ... , Ml~na a consuruh ca llls~~ eoecr de ccrccmrc ~I ~IIJdiH Asupra ei S·;JU mell\ C<llllc.tlt.arii care fJ\I primit numcle de Cllemam ao.cn conjpletarc, pcmru c:r. prin aceste comentarii sc complcrau lcgllc ~i prescnptnk cuprlnsc ill Mrsna

Princjpalele scclr in care s-au alcatuir astfct de ccmenraru W Misua au fOSl Cczareea, Sdoria ~ Tibcriads, 'in Plilcruru. ~i N(:h:u4~. Sura !jl Pumbcdha. ill Babilon

Sprc srn.I"$IlUI scoolnlui IV d.Hr, s-a atcarun 0 cotecue sau till COIUPCIlWU ~i a acesrcr ccmeutarii ule Mt$l1el. luand nasrete cere dou:1 Ghcmare cca p<llesullian:l ~i cca babiloni.ana Din urarea ~ en cele douli Ghcruere au IWI! uasterc cdc doua Talmuduri : Talmudul palestinian $'i Talillw:luJ b a brknuan eel dllllfli cuprindc. prin urmerc. Ic:-aul Mi$nci ~i Ghemara patestiniana. iar eel de-al dcilca cuprindc tcxtu1 Mi$llci ~ Ghcmara babilcniana. Ca Intindcrc, Talmlll;lul bablloni~ll il depii$t$lc pc eel palesnuian deoarece Ghemara babllcniana ~IC de Opt on mill lmlnsa dCCii.1 Ghcmara P<"lcstllliiln.~. ~1 ca 'valoare dccuumra !i~ t1l1erprel<llil.1 T:lImudn' bilbiI9ni.'1I' il d~;;C$te pc. eel p;:I1cSliIri:m..

Pelan@ acotlsl$. lIlasi,,~ opera. ~e tup-rinde, procum am viil.l.Il .. rdcriri hI UI'l larg m'antai de. proble~ml specifke istoriei.c:ivili7...1lici $:I reltgl<ii iudaice. mHI ex~~I;i o .seriC3 de il.lte scrlcri de aceea~~ provcni1:1I1i1, roloS~LO,HrC If! c~,I1Ioo~terea ~I ImefJl[et.tl~ea aol.ichl~liIor biblicc. AmlnLim asLfel. dou.1 insClIllllilC crollici . Seder oiam mbba $1 Seder olom mila. adidl Ordinea :iau Cwnica Marc. $j Or(lme:l .sall Cromc:! micJ il lumii. in care .@siru 0 explicare, In prim" m:u pc lllt·g. iar in a dOll" mai pescurL a.lstorici -sullte de la Adam, 111. Ale'xand.r!l Mac:~don. AfllDeIC!- scrierl;l.u ilpMtI:t in sec, IIdHr.

Pc a~L lime se snscdu McchiUa !HI ccmemariu la uncle Iocun din E"od. dcspre ririlalutile $1 eeremouute iudeUor. ~i Sifir.t sau TOM nil Kohannn. un all (:Qmem;lnll. dar La eutca LC.\1Ut". exptlcand acC!~l problclile de rilual ~I pnvaoare ill slujba preoteasca.

Amimim de asemenea cele doui\ scrlcri cebalisace . SqeT lepra (cartal cre3tilll1ii) ~ Refer moor (Carica splcndoni). care cupried pretinscje re'\'clalii m-cl1leln cllip 13HUe lui Meise. pe numtete Sinai $i uansmise de accea unor iniliall pe cale orala Si <.lPQi perpetuate dill geueraue in generalle,

La c.apitohlt «fzvoarete scrtse ale Arheologici brbhce» se inscnu $i opcrere unor rabini !!.<1m au lIJ.il in limJlurile de mai tarJ'iu, De renume, 11'1 aceasl3 prh'lnla. se bucuea rn:binul Mose ben Maimon Stili Ma:imonide. cum est€: CUIlOSClll mai bino Acesra S-,'I nii~LI la Cordoba, in anul 1119 sl ,I nlliJir, in nos. in Egipt. Dinne scrlenje lUI ammum : flJ Un COnl(!/IIor U/ NfiwuJi, scris in arnM, r,,1r rna) apei rradus ~i ill ebrai€i!. b) M/~m ha rore (Reperarca Lcgii) ~ 1111 COll1pendiu 81 Mifll.ei 111 p.ajru!iPrc7~ canr. CU"OSC:II~ ;!j:1 sub ruanclc de lad hllzaJ.;,"I (Mdl'~. tare). dncr cifnr 1:]. care I'll ebraic-iI sc exprlTI1!i prln lltcrctc (td). care inS~liUl~ I1I~n;:J ~i 1,1 care !N 1:Id~lIgm ctlv1illtul «tam». B.sLC scricrea cea mel lmportams II tui Maimolilde; ;SI ronS~!''Uie 0 Sllltezli a imrcl:lii JcgiS!atil me v. alee ~ a prillcipalelor <I.'iIJOCIC rt"hgl0rj$e

in secolut at .tV-I~. rabi hu:ub ben ~cr a revi~uiI ~ imoog;lIU Ic:au.1 scncru Lad huzaka ,j lui Mnnlonidc, diiJldll·j un tllllli no u : Arbaa tumn adlcJ cele patru crdau. rar in secolur et Xv-tea, rabi losef bell E{raim K.110 i-a adi'iuga_I un reuumu ecmcmar imitu.liiL Bel }ase/(Casa lui 1001). Un rezumat ill accsnn eemenmr ar lur Kam esre CUnOl'lClJI sub nurnele de .>'U{}UlIl nruch _ (Masa asternutaj.

~p rabini ale cMor scncri pot fi luatc. III ccnsiderarc pemru infoTm:lliile pc car~ nt le transmif dt-Spre rapte, eveninltmc. da(ini spebfice popOTului cweu sum I~bl Sloma I!acbi (R.a~jl din. S«. XI. rabr Abraham bell Meir ben Ezra Hbn Eaa) dlO sec. XIJ_ rabi D-.I\'id Kimcbi (~dak) to! din sec, XIl, rabi Isaac Aharbanc1 din .5(:C,XY

lirfl'l1l/~ra onor 1J()[JQare. Peauu Arhcologia bibllca. lin i~"or Insenucn II :II.5tl~ie ~i Hterarura eltor pcpcare I)ricnlil~c, ·invecinmc C1.1 cvref s;.IU en C- a re CI sOObl~Q~ m. con~~, pe ,par-C.llr$ul ljmp~IUI, pl'C(.1Jm sum: -egiplen:il, fcni"ci~llil ornenlL, P<!J111. a.t:aba. Om p;)calo. htc:.rahll".i uceslor popoor13 s-a p<islrdi numai frll.gmentar. A.llLfeJ aminljnl:

i1) .'.JlGria dinas,Ulor t!glprene. \tlcr:tre sCri5,~ ill limb:! grcutfi d..: Mitnctho.

Pl't.'OL $'1 arhivar iI~ ife.llQPOIi.s, din imlcrmml rru-<lontll·ui Ptolcllle~ filildclfill SCflcrea dal~_cam de JX': ~a anw 2601 Hr . .jll So:!: P~Slre- .. t.'\ dlIl ea rJlllnal rrnglllclltc ;:~~tl,,?·de. ~?$I~.FliI"jLl: 'In caned S<I {~Contr.l tui APP1?1l» Dc aWlSI:i lucrare !NlU dctcrlltl:I;.l.r:::~fO~i~ill~bJ~~~.U AfnolnuJ ~i EuscblU de Cei'.ilI'Cca, In scoplIl

46

ARH£O.LOGlA l)tallcA

.oJ ISlOn'(J Fenidei, ccrupusa tn limoo. grtadl de Filu din .6iblos, we a uWlin uurpul lm~u111i Adriau ~i din aceasta opcr;1 avem numai rr:iwnem~ pasuatc in ISloOO bisenceasca a lui Eusebiu.

c) AniichlfaJile asiriene fJ balnionient: sense In hmbOl greaC:i! de iswnograful. astroaomul ~i prectul BerO!iU5 din Bebtlon .. cart a utili In sccctut Itl tHr" p<1slJ'<ltA de asernenca nwnai in ftagmeme to io.sif Flaviu !ii Ia Busebm.

d) ZUJ-A'W:SlO (Cuvanrul viu. i'nvalitura vic sau Lcgea) - scrrerca ~ a relig_iei persanc sac Zoroas(J'~ml,lhJi.

cJ 0 iacrie Si 0 Geogjafle armene, sense de Moise din Horone. in sec, V d.Hr., in limba anueana,

t) Coranut. scricree sffim~ a islamismulut.

g) Cromoa siriun6 (Cbrontcum syria-CllmJ a lui GrilJ.orle AoolIarol.gi sau Bar EV~III. care a tr;;iil 'in sec. Xlll. ESlC verba de 0 istorie unlversala de 13 Adam ::;1 pima in limpl.lt in care a trail aulOru!. Cronies CSI.: alcatuilH din trel plit1i : prima tmteaza lstcna politi cA. Jar cetetahe dOH:! SC (lC\Ipa de istori a bisericeasca a iaccbuilor ¢. nestcrtenllor din Siria

b) Dirnre istoricii greet care fac unete referirl Ia evret u arninum pe Herodot.

Polibbf, Inodor SicuJIII., Suabo. iar dinrre scnirom lalim se cuvin mcntiona!.i Pfinilf. U-USI. natl. 1'acilus (Anates), IllStftl ~i kromm

Mllnur;ljlc scriilorilcr greet ~i l<ttim ccsprc evrei sunt adunaie de carre L Geiger in «Quid de Iooeoruru monbus arque insrltuus ~pwnbus Remenis pcrsuasem fuerit», Bcrlm 1812 ~i Th, Remach, Textes d'auteurs grecs er rcmanis relatifs aujudarsme, Paris, 1895.

Litersuna Arhoologiei btbncc

Scricri 'in care runt rretate temc ell caractcr arheologic-biblic- avem incli um pmnelc secore cresune. Asrct, Eusebiu de Cezereea seric Incrarea «n'-:fli .&11 1'01'tlX&'" ovop.inlo}'l ,'t'l:w i'l 't'~ O!!lt.:r. ypa:.qrfj» - «DC!llUfTlirile de loeuri din Slama ScliPIUOO" cunoscuu ~I \:.w aumele de «Oncruasncou», Cartee cupnade 0 consemnarc a locurlle aminute in Vecbil.ll T e rstament, cu redarea unor scurte date 'in legluuru eLL sitilllliil IQr

Ac~hl$i caracter 'il are st scrie(.e.F} Sf: Bpifarue imhulal:.i

... n~p~ tLe't''Pt.lv xa.~ O'.a.ttj,WlJ» - «Despt!! nwun ~ greul.ap_». in C2.1't: face. la tncepur, 0 treccrc In revista a tradnceritor Vechiului Testament iar in panca a doua, dup2 0.: dcscne pe larg unita~1c de masura ~i ~Ultltile emintite III Sffl.nIP Scelprura. vcrbeste despre uncle 11)C~lljt.f'ili bib1 ice ~j ne traasmhe informll!ii dcspre obicelunte ~I daumlevcctutcr evrei.

Literatura Arhcctogiei biblice, 'in lJda';ll'3\uJ sens al cuyiintului. se v a consthui !nSf! mull mal WziI1 ~i anurre inccp~lId cu sccoJui ill Xvl-lea dlnd 51! imreprtnd silldil mal temelnice a.supra S-fiIllei Scripluri Si se m&nifeSla un inleJeS' mal S1JSl.inul f<1$<l de locurilc unde s-a pregiilil ~i s·a peUecul e;'enimeiltullnl!_ntuirij Jumn.

NOTIUNI lNTRODUCTI'IF

47

Amintim astfel, ca lnCOpul ai acesret li{er.tluri cetealur Carol Sfgonius : ;.:01.:

Republica Hebraecrums .. F'rnnkfutI 15KS, In care II8U::aza despre anuchitli~iJe sfinte. respectiv despre 111ca~w:ile de lncblnaeiune, umpurile sfinte, ccremcralle rcli.gioase ~i persenalul de C\IIi ta vechii ovrei P((lCUIlI vedem, canea cuprlnde numai 0 pane din vasl.il ant: a Ad;JeoIogiei biblice.

Tot ia ~rul secctului at xvt-Iea pUblidi $i benedlcunut Arias Montanus SO"i..:rea: MJ1(iquirmflm ju.daiC(Jrum /ibri lX, i'~ quihUJ pmeter Jllfil!uf1. Hiuosolyman/fIr t:1 !empli Su10n10nis (I(.{.1/I", df1iil1ealio1].Qm praedp!li ,~'fJI:ri el pro/ani gellti:S ruus describul1lurJO. Leyda 1593

o lucrare de Arheologle bjblic3 mai cxtinsa ese Cell 3 lUI PClllIs Cunaeus 4)e Rep/Jblica HebrtJeoruffl libri lJI». Lllg(ll!-1lum 1617. in care trlltea~- des-pre anliorul;lijJc de SLaL legislative sl rellgioase. CI1 sursa d~ mfonuape mncml folos~ ~ lttcramra rablnic.' ~i_, In special. scncrttc lui Maimonide,

o tucrere. mai scurta dar ii mal sistematicl csie a lui Tomas Goodwin, inUIu!at; "Moses ~ Aron S, crvnes ei eccles, drLls.anLiq(l, Hebr.», Oafcrd 1616, Amimim $i sceierea lui Stefani Mcnochf : «De Rep~lbllCi Hebraecrem», Paris, i648.

Piinl Ia inceputul seoolu1ui al XVJlj·lea au aperut i1ict1- muhe aile scricn de Arheolog'ic bibllcft, care au fOOL lncluse 1n \'olumi.noasfi ccleepe m 34 de IQnll1T1 . «Blasil Ug_olini1lhcsaunJs uutiquirenun sacrarum». Venetia. 114"~1769,

Dintre scricnje de Arheologie biblicl aparule iflCCpfuJd cu sccclul 3J X\lJII.

lea amimitn :

LD-C'l:I1GIIcI:

fol:i,l:!.hn. Biblis.clu! Ardl~ologie, J p.I.rli ill 5 10m. wien, 179(_1805. I. M. A. Scho17" Hiindbwch der biblisch~n Archl1Ql.-,gic. Bonn, 1834

J" I-L KaJlhoIT. Handbm:h der htbTtJisclum AIJ~r1{lml'r. M(i.,M<;:t. Iti40,

L M. A. Ullmis, I)qs Lana U'11d Volt der Qll~1I H-rbriJl!l' Ilach di~l~ ii' uer 8lbl!I I1f1Rt!;ffbltlleti ZustIJndi!J~ &8e.llsbur&, 1844.

IMurlMt-rt:«. '::;::~:rJ~'f~~e: Altm(,bner ~11m ~".fSer1l Vf!FSfHtllir!iJ der ht!ilig-:1! Schnil

d"'l;mj~~ j~~~~:;!'::::~:~ ,,::~i~~;:~;;; bi~;';~~:n: ;~~;';)~:w{t(j~~lIm·~,

P. &ll()ll, Du! 1zl!lligl!rr Allf1.l'1f/mer dl"S Volker 1~i'tMI. 2. R't:ge:~I:~lIlr~, 1868. .

o L HaQo:bug, Dje'l!likjlJjmAl/et1lJmu'd~i 81M/. M, Q H-Q. MOllChen. 1869

~r-Bi!}.~::~~;~;~i8il1Si!rllowi" die wit;hlig5lM hUuslichn! lUld polltlr:rllr'l AlJerr(lmu P. SChegt, llfbfr:rcireA.rdlliologi"!, Frelbul's lm.B. ~'Ul7_

TroahM. Ardlir:doJiI! b;~iiql4~, Paris. 1887.

GIlIld.~: l~, On&cvll. Praeiurianes HI tt!"Krop/I;(J,f11 bib1icnm ('I anllI[lUlat~ hrbrulCai;

~ CI. Ftl~oo. AIIa.~ a~hI.;-lag/q~je ~,o;,I(l ~jb,I.e, Lyon. I S!I~

j'H-745~:1L ~~:~rotl¢ ~rchaeologlat_ blhl'NJ6 (llllrQiJrlCl'iQ III Sll£'!'(1RI Scriptum",. /It.

M. BeW, 8rhliraNiquirtl11fl!lilldail;arum nQliJio.. RCJI)l~, 1909.

••

ARHEOI.OOlr\ 131.BL1CA

F. X. Kortl-:noor, ArchMoJogiu bihJiNI, o..ru.poole tlim.,brud:.). l':>IiP K A. LipUISIcI. Art:"a~(lID8{(JBiblijnA W.v;:Zilwa 1911.

H, blchokke. H'ul,m'usocra voeris Tl'Y/Q./Il£Illi ... d~ VII-a. V~'l\Iobonllc, 19"l_(), •

A.. Crume!. fJiClimml1ir(' hislOl'i"u~ ~l ~ririqlW, ch"molo!{[ql<t' swXrup1tU:jNe ttl lltlr,! de 10 Bib/ii, 2 tem., llan.s, 1722 (lucnm:.<I n rQ!l'l IlXdiWUi in II \'(.11. (I.: dille J P Miga:\t: In

186311... lk Sauley. Dlctil»wUrt -Mol aruiqlillt$,s bibliqlllll. Pan .. , 18.S9. .

I. Vigwroux, Di('liQlllll1ire de to. lIible CDII1':lUlflJ toes la IWms df' personnrs. It,f _11<'1(.1 lMJ pl&lil:s. d'aninuJu.r Itlnlrionnl.r dfms It:.f Soimes t.cnl~m's. tes qrresllCIIS IlIb:JloKUf"t'( f!T'ClI~lo"iql~.r. ff'itllli/iqut!s sur tes r(}nfJl1t:Il1ul~urs (Jl1(lr1JS eI ,nodt'me-r: 5 \111 P,ot,~ 1895-1912

La proU!ttanl.i

1. Lund, ViI! a/tell jlldin;/Il'1l H,i/igillmt:r. GaJ{Gdi~~f/l! una Ue'H>'h/Wil.-itf:U. dargf'JJdll

/II, j IJ1ir1l8nt. Hambutg, 179:$. , .

C. fken. AlwquiUltf$ I/coroicn(' sn:wu}fj'lI /r;pliron lud{J(!<Jrjuf/ S1f11uln, cC("le_\uJI~llm f}lJli(I~'W11 CI t:('l"!}llJllliclllll, Bremae, 11:'10

I). Jt~mi~lgs. Jf!1i:i.,11 {,/Ilfifjjjitill.f. 2 lorn .. tQndr~. l730. .

~~\'~"~~~~~~:0~(~~~;~aZ;~:'::I::ro:;:~~~i:~:n~~~~~,~·u~;~~ lfi;ii~~~i'"\

\'Mri~. CII,.!JVu.l' e /Il/III~id~~ 2 Lorn.> O(o(~clgfl.~ 1742-1743. '.

J. G. C.iJrptow. AP/I{lTaIIM h;"lol"lt:(j-cruif.IIS ,J,,{j'(ju;/wmu .IOCI'! r<,lilc.iJl ~I rl!.rI'1

~fhrat'('t:, Frllllool'lIr1I·l1p:dtlb, 1?4rt

1 D. Mi~h!l(:ILo;, M!¥.aistIIe$R"~I, 6p.<1rtl~ ,Frank'fun, 11700- 1775.

~IL ~~~:~~~~~~~~;,i~;Z,:,~~~:~it~~~!~~('~;:; t1. ulld N. 'f. l_~i]JziE' 1197. ~~~·:~:~I~r~~::!lt:;:;:'':t.~':::;~T;J:j,!!~~''~lOgie lIt!b$/ ('in~m GnUldrurj

d~l'hebr_.jJidiscltt'1I r.;~clUch!(r. L.eip.ti~. ed lIlV..,. 1864..

C. l.cllSel'ke. Krnmm I. KlItligdkrg, IM4.

Ii Ewli.kL Dl'e A.IJen(~r de,f varus ISruLl. Gottin,g_.en cd_" IIT.a 11166_ e. j-r. Keil. H(hlliblld! der bibliJchrllArhllologk 2 Bde .. «I 811 a, 1875, F W. Si:lwll? Arthbeolog;t' des A.T .. ed. all-a, N,villingcn. 18!l.1

Th. de: "'"f. H~hl't!.J!JlWS~hr A.rchllMlo8i~. Ul:rcchl, 18KI"

f.I Vinct:n~ Cl1lJ1J11/1 d'apres l'expwl'(1l;rm r&e,1l~. P:ui$ 19fJ7.

P, Thom~en. Pa{ust;IiII JllILikilll! KnlJw'lIlfijj'fJMrlwJSlUui{,lI, ed. 1I1l.a,. 1..c1f\7i.\:, 1!Jll Wilhelm O\'~G:k. Uhrimr::/: de!' hfbtti.tdn:n ArchlJe¢ogi(', Frelburg, 18!».

Immanuel Ben:-.illser. H .. bl'ai.~~ Ar:cM('(JIDgi~ L.;_pa~. 1927.

R. Kille!. SwiJilll{ lUT hu-rl1i$(JIefl An:Jalkllogii!, "'4.J R~ligit.llIS~ti,<;t'(lI:Chll!. LJ':l'p~c.. 1900 E. S(!bi.in:r, Ce~('ilir.IJlr:'desjHrJj~*JI VQJ/{u imuiral"., )('S1j CITri:.'!!, J r....n .. c.l. II rV.ll,

Lci'l~~,' ~::';hh~1tI' 'I'M Bibl(· j,j til.: Ii.~hl iJf JmliqJJi(y, A IfI'lmiJ1Q<'1:. oJ" bibliC(JJ .'1I'CmJ{ffNc'li\ Loocl"llo. 19n.

C. l_. B«Iilh:. Thf: Old TI'$lwmm! an. A'lh~{lktRY~ IAIldOil 19J:t

S. K;-n~,. Talmrdllsrht Mcll~gie, 3 totu.. leip-.tig. 19-W----,19ll.

W. Smilh :md I. M. Fullc:t .. 4 Dktc'cnrary ()j fhe Bible, compri.rill$ if:; 11111191111;('. lJ.l'Wilphv, Ce(}gl'{{p!~'IundnUljlnn Hi4lO'ty: 3_\·01., t.o.lllcn, 1893.

D, ScllenktJ, OilMUn;ikoll,;; tom .. leljl1:lg I.S69.--18'14.

F. L_ A. Riehm. Hmri.h-,(}f'ierbr«:h des biblifchtm A/ulrmlllS. 2. tor.ll •• Bielcfdd-1..etp7.1f,' 1815-1$$4

NOTIUNIINTRO,DUCTII/F.:

.9

1'. K Chto_)nc til)(! 1 s. BI.a.ck, Encydllp{lf'~iia blbliea. A cniicm DidiwuJry Cj- rile liltltllj, i.rtJJilicuJaud rtligiolu· HW~lYuf"l~ Bible. 4 voI_, Umdon. 1899-----c 190~

lJw Jewish /incy;;/L}padi4, Ct.i",IJn.rm.~ 1M His/DFV. Rl'li~ij)ff. IJrnmll".:and CU$J1JftIQ.f oJ tne Jt:Y>'I..<h PffQPf£ froti'l riu, (fadi;:...,- n"Jf!S iO 1M pl'uent Day. New Yurt lDx!' ~ 1901-19G6.

1. BenZlIlga-, BiidfruJius VU"8ibdJ(UluJ~, Sluugan. 1913.

Lile:OOlW w--iKclogicli biblitd m8J poUA

ACkrOyd Pew R1,Ioh1im, ~ ~p/~ojlhe Ola TUImtJCfII, J_.oo.fOlL c.'risIQjlbm, 1959 Ad:ul1 Too [);micL An lllli$lfWro. Guide £0 11111 T'-Sftmlrlll end ;(s Barkgrt')und,

New YcYk, Mac: M_illW] Co.. 1961

Aharooi Y!.lclIlUlSn,. IflI;~~1igfl/ioll$ a, /"uchLrh nit: SIZ!1C1UUI)' (JIlt! TlIIl Re.ridency. Tel Avi,y. Gereway, 1915.

A.Ib-tlghl Wili1tut PU~"M=l. L'Arr:hJ.I;logie us la Pale.flillt'. Paris. EditiMJ!- do Cerl, 1955_ [&tm. Arclwsulo!JY alld {lie Reiigr'OI1S oll,frat/. OWen Cilj'. N. Y. Ancfun- lIockJ;. 1%9. Idem,_ AnhDMlorY afPnll!$t.ml, Harmondi-:I.lIOI'!. PCllgllillBoob, J960.

M"'Ill. lU~ BWIlI iu lIght d~r Ablll1lJ.lmjor;<;hrms. WUIIpe1'laI, A,1J.,~:>al V~rl;lJJg. 19Eij, IcI~m, Rc'!CMJ ViSCollin'in I" lJibl~ Ulfllis, New York, Uil>jjc~, CoI!c;oq~i~jm. 19-55 IUd,,}, J;i1Ji,h 10'111 lAIkinfiehJ, Pl't?hi."fOric Arr:h<J401og)' lJirrt !he Old 're.'l{rli'rt'III,

F.ciitlbw;gb.1901i.

BMICII Richard Devlu, Jllrufl'alir;JIrJ'(JjOkl rtt$fwl~m HiJ:tory, lOIldon. l %6.

B':!:rTQl~ Auguslln Ckorg.c~, Mt.muel d'iVehiolng;t Flibliq'i4. Puis . .Edltim.~ A. Pic.nr. 193Q..-lki3.

cB\Irlon George ~ Arr:Mc%l/ogy fll1d (he Hi~fe. Phi/lIllcTphill. J937.

B-.ea A.Ugu:uin (Qudir:ml). Iln:lrtuo/QgiD Bib/lea. Romll, Ponlitic\um irutinl!wn BibliQ,UJI

19'J9.

B!;D1wiehNOl.itWIIkM.II!tos. ~New-OIilLnndofl_sr(jd, WOOan. 1960. Bernhart" K;qj Hei~ Die Urnv .. I, dC$ Alrtttt 1Ula»itnlS, (ifirersJoh, 1967.

B~rJin Walkr, Near &lSlern Religions TW$ 'Ro!/muig to 'lit' Old TerUfN'llf.

Ptulnlphia, Wesunin~kr Prn.~, J97&

Bohl Pr.mz- Marius: Thcodur, l)as lellallef' Almdulln.f, leipZIg. 1930. BI'mll:Ic:r Leaf\. Bibiirol pmNIIJ/ilies lUId Archaeology. }clUu,lo:-m. 1974 Brown Sir Handbury, 11kt wild o/Goshen tina 'nrl' Exodus. LoodOt\, 1912.

1903. Budd!!. Karl F4dUUn(I Rtinbardl Dtu Ill/~ T8:;!QIIU'II' Mil Die Au.fRrilbJUI~t!II. Gie!i~clL

Bum e, ), ChBdes ~ IsrtJl!ls Sdfu."tMf '" Grmaan; 77w fJibl;t::ol J}adilimr and il~

HISI"ri~ B&mnmd, LmdOll, J918. •

Cmnf~]d GaalYitJJu, ,rtrt"MiWlufiy6jn.., Bible, lJook IN /)oM. N~!V York. l rn:

Ril1l.'t1';:Id~~!~ ~:~I. Das AliI" 1!.fl(lffl<"lIf IOld S~j'lI Hi~nn.fcit.Ari:biJnlt;Jgi)'chr!1 Dn. Boic MicheJ. Ardu1alosle dri./Ml.l/Jle d'lmlffl, P11ri~ .1900.

Ori~t SlIll"lue,l RQlI~, ModI:m Ri!;t.$~(ltr;JJ a$lJIIIJ,1raJi{I~' 11l~ lJib1e. LondOIl.11}22, DmmW'lGv~!:afH~nnD.(lf1" Ari1.!il Ill.q SitlS in Pulltrtina, I-lil<ll>.jb.aim. ElM.

. Dun¢lllliohn G<iIrow. DiUing rqJ Biblkal Histury,' II.rcCnI ArcaMIo.br iu P,,12~fj"mJ: lI1II/

lIS bt..:ll'l'1.lC1171iaOld Te.r.lmmtll/, l.ot!doo., 1931

Idem. New Light ~} i{t:~rt:W Ongin.r. L.o!ld~, J9J6. DiJSMilid tu!J6, Sl"-Imwic(JtI rhrrp,f{i'A.dlud, P3ri"~. 1916.

F5cx Jt..EIn Al,ben &plorut~1I S(}US-m(N"ine d~ la flib14. Paris. 1955. FI'.ankF:fm:yThOfllMAn ;In;}t(u-a/.olti(·uICaltlP(fllioIlIO'Thll Bibl-:. Lon..Jon. 197:.t t1rsnkrm H, A P~I''' Old 1'e!tamellJ Archneokl8.~. lcide>n, 1963

50

ARHEOl,.OGlA'i3IBLLCp,

Griky John, Archaeology .:l1HI' (/I~ OIdT~~rwrv::nI. Nr::w YOt:j.:" 1965

OrI::.~~OJ:lnn Hugn Die ,1~.I!.rabwl,l1m in PaJ&tifW luvl Vas A.II~ To!Sf4'rlelll. TUblnJ1(:;!l

191)3, Oroff William. litmus s.urt%nain rappons t:nJrr l"ltgiise el {r; Bib{rr. Pari5. 1901 HIIlri$Qn R.Qla.nd K~Mi!tb, ThcArcha4olDR)'ofTh.eOldTesrwn.nll. Nl:'w York. 1968 HilJRchl Herman Vollrut. Ert>'()I'I1JiDn $;11 Bible Land durin" 1he 19 rh Q/US.n'

&Iinbur&h.1903. _ •

Horain Cesl<llhl Mi"h¥~ L~'defllili du ... ,lln de ~ de. Suman!' t1 dt' &bvlon~,

Gand.I966.

!eumiL~ Alfred, Kanmm ill Vori5'Mli,isth~r ~i/. L.,jp?jg. 1912. Jir1:.u A.olQ11. Die Ausgrahll1lgm in Palilsrill(J find Syrian, GrIl7~ 1970.

Idem. Du Kampf lOin Synen.P(l/IW;ml im OriMltaUfdwl Aberum, I..;;il,lzig.. J 926 Iclcl1\, VOIIJerusa!£m I!ach Ug(U'i[, Grsz, 196fj..

Kalt Edmu.nd BibriJc"t ",n;hr'1Cblugi~. Freiburg, 1924.

Keel Othm~ar, WjrbnadtJige SiJ!gcP..f'icht"1'I in Allell Tenr.mtnf. Frolburg.1914. Keller Womer, I.A rMlt'ql'Mc/th anx sabtes. 1963.

Ken.YOII K~lhlttn Mary, ,Anwriles mul CaniUJflir!s, 1.lmrlQl,l, 1%6- liwm. Rural Cit;tt,~ o/The Old Te.mumlil,.lA'ollo:km. 1971

KLI~cbkG ArnuH. An:hlJool"Ri~ ,rlndAa.~.i' T/:Jlw;r..:n{. Tubin."en, 197.(,), UI.IICC:.H. Dal;dl, The QJdli!:,f({fnum.! t1IldV!eAn:Ila£fllogisl, Lo:tHI0I1. 1933. Landa)' JcU}'. SilMf Ci'/as, Sw::mi Stone$. Lcodce. 197 L

Loolbilrdi GIJi<lQ. fA 1,(;'I1M di {Ulh€l, 1971

Mcntct Prene. Egypt alld 111<" .Bible, PhiJwlC'lpbud968.

N!II'~lt E:doo.1rd Henri, ArchaeoJog'jtJfIM Old Tes{(l1n£nJ. LoO(kxl. l":.ll:). North Robert Archeo-Bibliud Evpl. R~. 1%1.

Idem. r.esfoull!esdmlS14ri~irmdeJtl'il;hD, Rome. 19t:i1, Idem. Srratl'irop/lia Gwlliblic(1. Rom". 1910.

Nocscbc:r Fnedcrich.lJiblisdl.r Altt.rturrulauulr, Bonn. 1940.

OrIllnsky Harry MII.)'I:r. U,.qe;-pnndi!l~ Th~ BibU ThI'OlJ.~/1 Hj,flOry Uiu/ A~~/(jt\

New York. 1972.

Paul S. Deverw, Biblical Arr:hm:olo&y, )973.

P:IlTOI Andli, Rabltone D L'Anci£ll1 rutumenJ. 19.56. PfeifelT Cbll1le>: F., Tell £1 Amanur tmd Thr BiWe, l%3..

Idem. '1"M Biblical World. A Diclitmcry cf Biblical. Archaeology. 1966. .

PouteY~11 leece. Bibfic(.l} Disrovalt.f ill 6gypl, P(,flf.51i'lc mid M~rSd{Jf)1W/llfl, wndon

1921.

PrildlllNJ James Beollen. Gib-t{>iI,. ..... hti'~ Thl'! Sim SUJ(Jd .niH; Th~ Di,sc.wt", q{ lJiblir/l

Cily, NI:-w Jmey. 1962.

Idem, Arr.-hallo/QO' (Jmilh.e Old TI!SIlImIml, HISS.

Rowley Harold Htl'lry, From Joseph m Joshua, Oxford Uoi ... eu:icy Press. L964.

S~I~ HwTi"XlL1 Leonard, Poksr~·"e.' Good's M¢ljJ[JI<jf'hr Qf P1'Qphi!$J, TIll Vl(udl!"r,f (( II

ralWrcubUI! Boo/d.! I< rtmiJl'oobk l.tD'1Q, Ha.lTis:bw',g, El'fl.l1!!eliuiJ.I Preas. 1933. $<lb~;g~~r Th-e(Xl.c:l1, Oil! BJ'bllsi1l'1! Ur1{r?sLi1j"c:h'~, Munchen. 1%'2. Simo'Js J.rm Yoz:.". )r?rtL_~D.;~m ill The Old T&"Hr'lI'lTDll, l.elden, 19.52.

Sle ... e MlIl"ir;.Jos-ephe, Sl<f Ie:; drWljn~ d.elll. /jible. Pw1~. 1961

'l"n(lfl1W1 D:I!.vid WlnlOl'I. DocJlrnenJ~frQ/n Ola T.r;i!UII1eIll, New YOlI::, 19:5g

Id.:m, An;heolos), amI Old TesramMl Sn.t.lty. Jilbil,e Vrd,.me of (lie Sodl'l)! {Of' Old TWfl'tl'k"1'l1 $I!fdy, 1917-1967.

ThompWll Y. Arttllr, The Bible aM ArchrltdkJty, 196'2,

NOT1lJNJ TNTRODUC1'IVE

Toffkr. Olaf .AUred. liie Hisloriu eiodJu, Cluc.llo. 1909

'IN:vet 'tU'itn. TIle- Unfr;Id Story ofQljfftfflJl. Weuwood. N 1~ 196:i.

Tf'Olkilvan OuvrlloVlVl.I.:i, 8ih/('lsc:uia.Arheoloxhi.a, PetWibllrg. Sinodainaia TIptJ8f;[jt'i", 19D

UII~1il£ Mtrili F~dcrich. Israel Q71d Iht! At'aIIU'aM of ~ A Slruly 111

ArclriJeolo,ic41 IUlOnillllljon of8iblt! History, 1957.

Vinoc:ntHUg\ID$, CDrllllJlld'dpresl'4.:qnorotionrict!lI1(';, Paris, 1W7. VoIz ~t Dk BibIi$ChmA1Imtllfll:'r, Stuttgart, 19J4.

Wl\UJ,crMar!:m.:t. !thUs of Jericho (by) Margorn Wllnkr. London 1959. Wil!iani.:;; Wa!I1'lrG_, A.rdzut<'Ic~,. ;'1 Biblical R~neorch, !'Jew Yari::. 1965 W.,,'t:mIiW ~al.d 100.-.. P'-Oplts r;fOlJ T~sIWnffi' nnw, Oxfori,t, 1913.

woctev, Sir C'h~!es Leonard, Abraham: Recem /Ji.w:ow!ti",~ tmd Hrl,lt'l'.! OI1~hIS

1.oI1dm. 1936.

Wrigb( Gwrge Hrnes!, Bibliclll Arclt~(}'gy, Phkludclphia. 1%2. kle:w. The /Jib'" aJl'O lh~ A1lC~ll N~w Ea.", l!Ml.

YiUIlaIIclli E .. The' SUmeJ wid Ihl1 Scriptures, 1973.

Ul.'EIiUt'l11RA ORl'OOOx:.J.

a) Lollmmini.

I_ f.\Ia&~tr, Duoueu Abru~lIn, Slfrbdtvrile. pwtl'.l·drcr. allf ~"'I'l'ik.,-. ill -otudji TbrnQl::i~,.., Zit 1__q1%'4p.. 489-i-1l

2... Pr. lednr D. AbrudM, !ul!J(I,.fflIlJ epocil elllu.i lit·al doUI'tl {tmp/Of, "if I <KMi~;1i BiIl'l:mJIL1'''. rII'_ ,~1975, p, 36&-)n

3, Pr. prof. OumitJU Abl1ml:iJ1, 1000/(JtI din Alexandn·Q ,si impl}J1tmfa .rn /MIll", itX~Kj1l(J I,,/.>Iim ,,«hilulomemanl, 1" ..Mir.t:<>pQlia Arde:uullJi>k, nr, 3-4119&5, p, 168~19t.

4, rdeIq, losi[ Flaliill, isturic oJ tpOdi ;'Utfff'.sfalllerztlJl'!'. ImpofUrnla ",0 pel/fm Clln~eNll -:rJIIIex.wl.lli in tare (/ aptInll crepi,,{:;n/UI, i'o ..Milrol'olla Ar(le;!I!Ii\li,., [If )11987. p.&-20..

.s. Magislr_ Miwci. Basarab, Sdrb6tooretJ t:t)11un/or 11· Inlrrpreturftl t!i iii ~;I'1$1n. In .&mI1i loologire ... 1Il. 5--6'1960, po 420-435.

6. Artlim. Jeenun BlqllreaJ\1.I, Mvpmal de Arheolo1gill blbliM perlIn< u~uJ lifmlflOl'iI1or JIlfi,1878,

7. C . .-AgricKlmra Ut vt!Chii eYffi, IUIJ}i:;(:nca Ortodn)(il Rom.i~" nr 711 '1J1. p. 763- 713.

914. 3, Idem., ~lIJM1« In evrd, 'in (cBiserite Ortodoxfl Romlil.l.ID), nr 7-&'1901, p 9!J3-

9. Idem, Anew III m'rei, it! «lhscriea Oru;.;Jol(iJ RomAnI.lJ~ 11r. 11119(111, p. 1256-1264. IO.kI~ ~racabeii • .iIl«Bi:;:(:fjca QrtOOtlx!i Romgnffil., Itt, 11-1211909. p. It1I4-1~21 II. Idc:m., Vlll/iJ nan.r.cdd I] primflo,. ewvi. 11\ «Bis<:rJclI Orioduxl!. R-rrm3illl", an XXXJ

~9n. p. 31S-126~ 442--45l: M2-(i62,

12. It CllhdM. Femeio, III m'llii e1',:ej, TJI <:l.R¢vi~lU Tcolegice», nr. !119m, p, lS9;>-y 13.Mi:m::aClWUd3.Sacl1jicl!llmldl/iljiprLfC(Jt, A,zawul pe 1919-1939 nl A(;3l,!lIJ)'Jtl'i ToboJogicee,mll'u:ebl'i;j, ~.22S-253.

14. liJcn S4Crijiciill! Verhilllroi T.e,,!{lfltMI, ClU1ulsebc" 19-'l1 .• .'i 18+t5 plig

15_ Idem. ANd )w;i!{ar 41 t .. ~rrcr. inl.lAzlUIJ.ru! Academle! T¢(!~ogice c~~ pi' ,wml1!l"I_I942. Po 105 au,

Hi. Conmnl.il'l Chiricescu, Ariu!Ologfa b/hlit:4 pen{P'l1 Jemin.:nl" Bu~ 1903,

"SL1I~J~e~a;~~.~9~r;~t;::_~;~,de.w.Y)~liri '1I'lleDiagi~ fit T~~ Sj(illld. m

18. ktcm, Dexaperirll1r;'~og,,:t': ill Tarer Sfdm4 f/l "t(imb d""Izjor;1 dE!VU (J92fJ.-

52

AfaHEOLOOlA BlBL1cA.

1970) oj.1 ytJporll/{ lor I:lI Vechia/ Te.--fllmlUll. TCT.:a de d~tor;tl tn T<:.vlOJg.io;:, to .,SlL.HJ.i l'e"'()sic~l). nr 1-811982. p 4'61_562 ~i nt. 9-10/19&.2'. p, 611--613

19. {de.u.\. CrftBl6.n"/e llYh~ult>g'ce (J97j-J97tJ) dill Tara Sldma, "<lI{./"",,, V4!chiu1'rMfWtI~"/, Yo ..swdii Tc.,h.>gi.ce,... nr, 1-81l983. p.54.1-558.

20. Idem. Dt')co~rlri nr,ht!"'Qgice 'i".D Egipl. Asii'lQ. 8ul"}"l1io, Siria, Asia }died, PMicfo si Arabia cart! (Iii Ugtl/lm!1 au dat~" din Vl!c:hiu{ r,..rromflnf, 111 .. Stud.i TwlogicelO, nr. 7-KI19S4. p. 546-572.

21. B. ConsliIu!incscOJ, DtvPIlIJ 11 jJl1iCCBJa ta 'w!cllii ~rd. Bccurcsu, HI97

22. A. C. COI'I:mll, Betlem. Focsani, 1926. 30 p.

23. Dr. S. 0 lsopeseul. ugill! sgrare ta e."I'r;!i d"M dreptul "IOZ0{C. CCrtlltU\l. 1911

24. B. Mansllru, AI'lIJIUI/do!' NeCllMU:, in nBlse;ric8 OIlodoxu RomanbH, ur 5/1912. p. 459--478.

2.:'L Idem, C;ulrul morale laid de (;ul,d~ ptlgdn~ at;! (J'lij'cJ'J'4/'i, in ~i"'t-fi~'J Ortcdoxa Rcmt.G.nib,. nr. lil91l, Po 32--....42.

26. Pr. prof. Gdgorie. Mereu, /..llnlim1 d~ 1(I Ril,Ydrll. 2;:..:-I'.! Qld dll III dIM,'oR~r;riJr m(wI'oS("rl.'lIll(J'·.rtrovecM din dl!pnsjlltlM Ml!,'J" Muarle, in ¢;tu(jjj Tcotu,gict\ •. 10' 1_ 21[958, p, 1264U

27. MUnl~llIlu Otibricl, O<:Qgrqfiu bif)/fclJ ,I;"" df':suil!rM /oc-un/or Imtllu/J/Dl, prirlfapu bibllCfJ, B.fIi~ov, 1854, 16& p.

28. Prof. N. NC(I;liil, Dt,$(XIpe.riri al"irtO/Qgice ill Ol"iellru) b;bli~, in ",MilropoltJ Ar<Ielltu~ui», nr. !1-10119S7. p. fil"i~3f1.

29. rJ!:JIl. Insuia eiprll' 'in epoca V~chju}..i TesJamerlt in .<tM"ltr<'lpuIL.I Ardcalulul)". nr. 5-611959. p 347_360

3{). Idem, On'mtul antic: l(X;uiitd/l celebre in Palest/no, in ,~!Jtropoh~ ·Banlltuillilj., Dr, 1-211960, P. 18-39.

31. teem, Mmu.J'l1f:llrlle de arhile(!l"ra ;11 epl?f::o J-'rchilllN' 7'eS'(lIMfIl. ill

«MitTopolia DanullhuJIo, er. 7-1211960. p. 121-1-41. •

32. ldem. Arabn fi ~~(l T'cc!Jinl"i r~r(il",em, in <i<Milropoliil Ard=alulu~., I1f 1-811960, p, So.:;-.5HC.

3,. Id~m. Hifi,i, ~i relaliilr: tal' en Vel)",'U! T.t.rrami"t. I!I ...},1i1mpr.h.,

Ardt:llhJ1ui)l. Hr. 1-1111961. p. 381--402.

34. Idtm. Flom .,1 vcg-l'.!UJ/i.fil ill Ol'Tmud bib-trC, in «MilrOp;)lu:i Moldll-Yr.!l :;II Sucevei;.l<,lOf. 7-S/19fil, p. :Hl2-526.

3.5. Idem, 1~;mlil$ldiJ Balcanicd fl "pUn! flea/u"'lilli T,,_ttontent, tn ~itrupolj<l A.rdell.\uJui», nr. ]-211962, p.39-52.

3 .... Idem. E!iapia fr.J epoca Vechillfui TtSialhe-'Il, 'In ~1i1:fOpoliu Ard-caluluj», !II 4-61l96l. p. 291-300.

31. Idem, DucQj.lfJriJ"lie de J(J Md"~" Maar!!, in "Mitwpoha Ard~aluluw. II( 'J-

NOTIUN"I 1:Nl'ROI)UCnVE

lOll 964. p. 606---61J.

38. Idem. DlJljrJz~cl d. Q/j{ d, la Jr.u:apt,,.irllit "',mlJ.;fCrl3tlll,. de ID ,UO/'I'a .... luuNIJ_ in t'Mitro_poliaDanatului», nr 7-8/196>. p. 451 s.u.

39 Alb. N~goiw., Terrapell/U. in ",BiSt-rica Ortodoxa RomlinA, •• an. XLIX. 1.;131. p.797-803_

~O ~t pr Ath. Ncg_oita. /"SfI(uliil" .flN!lolu ill Ver;/ti,jl Tl:Jllami'.lrl, in «Studu T~o~cc", ur. 9-1Q/1950. p, 56"9-589,

41, Idem. Desp,.e St1baf. O,.ig/JItUi sdmbetdi ~( a Dumi(lirii. In .Sludll T(:lII..wtt~. Ilr. 9--10/1951. p. 514-541.

42_ Idem. Rettgto cQ{I(uJnit4. tn .Sludii Teologice. nr, 9-IOJJ959~ p. 52:5-555, -<13, idem, Mt:lfIu$t:risultl de la .Marea MM>r,a Ii stlldiJ/,e InO; 11t>( In ~ilropqlill ATdeIlIOI1)i •. nr. ;.-----611960, p. 333-34.3.

44" rdi;:m. lslal"i.(j p0I'Qru/ui 8ibh'l;tl drl{Jti Ct"celi:1ri ~I~; 'W~. ill "Mitmp(Il,u BUd!II,IJui",. nr. 7-12/1961. p 22-37.

4.5. Id~m, D!!'!'('d~ridt~ OiJ Itl AlaN!{J Moor/if. MlJli"!Wl'i.~O!'f: iJ~ /a Q{I}lfl'(ii'. in "Mirropoli.!:B .. rt!r.!~llIi'!". nr.I-4I1962, p. 51-'16

46_ ~~. Du.scdllli (In'pf"IJJ dill nrwl/I,rcri.rlife Ji' Id Q'IrIJI'I:m. III I'.(iluill BU"fir.;ii.,.. . .nr . .5--@l%2.. p. 413-485.

41.1tJ.cm, TtJra l:."f';',,4, irI "'Mlltopolia Oltemen •. nr. 3--4/191';2. p. 1.')0-164.

48. i:dcrn.. SiJp~"h'rile "rheol(1gi(J~ in Palesttna, tn ",Gh~ul Bis-cricih .. , nr 11-121 19-(~. p. I073~1098.

4-9 Jdern, R,t!t:#IUe/iJ s4¢{uri a,.heologf~e (lUI Tal"» Sfanu.t. }<~r1i.fr£ala M~!Ic;1dJt. in .,.;, .... Inropolia Arde'l1uIUi». nr, 7-811 !16(l, p. 475-485

50, 1U.c::m. MllrIw;Jcri-Jeie de In Qumran ti illj/Jum,~ie. lor, in ~MiLropolla BIlfIBlblui». fIt_ W-1211966. p. 59&-613.

j I Idem. Can ero'i gl"lIp4rilr sou parlid(!l1! retigioase pe Im,pu! A/dnll1(roru/ui Hl"is1rJs'"!. in .. MilrnpoJia Banll.twui». nr. 9-121197ti. p. 653-663.

52. Idem'. Noile. desc()peri ilf! /n Ebla. tn "Sludii i'coloSicCIl-, nr, 9-1011983. p 6M-673.

'53. [sidor de Oneiul, M(mlla/.d .. AI"";'~oiugi" t)lbilC(}, Cl!m!lllll, J S8.:!

54. Fr. prof. Vladimir Prenpceau. Des';QPu;r!!(I unOI"" Ir.):!{! ~hrtlil:t., "ulli 111 ~~t~5:'Vt}"d_Yl!.Sr'<4 a it1arif JI<JQarf.-t, rn 1I.M.L,r-tl-pr>li.l Olrenjel, •. IU. 3--4'19.1), p,

5;5, Idem. Colecfill 'lIma!..,.' I'elig/(msr ~j conll'nmi(u' (ill Il'I Q.mml}j m

I~MiLf(lp/)ji~ M'lldol'o:j ~i Sl!cll:vei!1, nr. t 1-1211%.J, p. 582-590 ..

.56. P.ro(. Oh. I. Savelsc.hi. Dre(Juii;f! vei:hiul T,stulIIetll. tred. de A. B~£.dr.l1"::I.

Chiflnau, 1934,63 p.

57. IJt. V~~ile 1'arl)""scbi. Arll",,,.[ugia ':lihllca. CCmfllf\J. 1930

58. Ek'l1l1 lJoilCijti. Lor:",i!~ $jimr., Sttnu, Arhidic~e-.Ian~, 1925,44 p,

59. 11;1"00_ drd. Modes! Zamfir, l~"'(j,r(l, f~et:Iti/JI"i T/!$tDme"l. In +:M"ltr6poJ.i-1

ARJ ffiOLOGlA 8l1;lLICA

A.rd~lLhllul .. , nr. 1-9Jl980. p. 599-605

b)l..11 Aile popa!iro;::.

J Apd.d!,gobti S., Jfepyt:a.MYW':",lIlI t: .. "tNJPijfJ1il,. 'jC'I(JPlilw·apUO/IDZ1i'lftl(lH:

l:::ova~a.'J'n·vo; KO·J'tDy6 v o.:;, 'Err~t£S,ov t:~pH~Yy; «'Pl.a.UI).llyl«.:;, A!cn:'.l "4

4. J1epoWl.M~ apXflM'li.H.!l. EII5!Ii!Ho;;lUt apXI.!OJl(iZHii, cne • ISS},

5. M, I. g. Mco6)'1J.p4~, 1'7, 'Ayto., Alena. 1902

5.Ii.OI'~(I\!61J.t)~, A~ i v ltl1l1i:LalV'l) apXIi:~(jl.oyLl'l:al lp£'v'Ilu 'll.lt.t ~ I Ayl(J. rp~tp-1!. 1911,

7.ldl:m.nCl:.pa.oMtl,~ 'EI~pa.r~l(il.; 'Apxcua}..oyl«<,;. A. ElaD:.YW'"(~ Ked {1.'N't ~'II.-O~ ~!I)';, 1970. B. &pl'jcrx~Il'tUtilli ~(o"_. 1975.

~. A. A. Cy50pmlll, nIl.JIi::';TIUlII. 'Ch5, 12S1S.

Manuscriscle de Ia Mares Mo-anii ccnstnule eel mni impenaru izvcr scns. siudttle care s-au i1cllt, so fac ~j urmeeza s~ tic publleare de pcrSO;,1I1C corupereme vor arunca nor lumini ~i perspective pentru istorta textulul s-ffim si autcrttatca iSloric1.i a SfinlCi Scripturi. Qomranologia devine astfcl 0 disciplina Ic.ologicli ce confi:nn.!i auienncltatea ~i autorhatea diviml a cUll5lJwlru dumnezeiesc care a ajuns uefalsiflcat pana la noi ~l rala de care avem tndaroruea sli-I p~S1Titm in (oal3 puritau~a lui.

DATEGEOGRAFICt<::'PIUVr'DTA'RASFA.tfrA

fnainte: de a prez.enta silua',ia geogtafica.n Tani Sfime, se cuvlne sa ne rercrim Is ci(eVII. iclei$"Oem1c ale. vcchilor evret despre uruvers:

De ta roceput trebutc sa spunem c1 tenuenul de .,wuvers·· nu cxlsra in IlInba vech~ ebraicA_ Se fctcscau in loe nouuntle : «cenn ~j pAmruuul» (hi! samaim veha ."'1) (.GoD. r, L).

Pl\ml!ntul ~-l Imagtnau vechii cvrei ca pc an disc. inccnjurat de apcle oceanului (tsala 40. 12 : Ps. 24, 2), dincclo de can: se intinde intuncricet cc ne.patnlllS nov 26, 10),

Dea&U,PTa parnctiuului, C8 0 cupola, sc d~oafft cerul. flrn~me!UuJ sail lana (1:Ikia) (P.s. 104,2). Mai presus de accsra stall ingrnm(\(lite a~e celc de sus, de uncle se reVilTS3 ptoala, se ceme 7.Apada ~j eadc gri"dina ciind se deschld fcrcstrcle, sla"i,leJ.e~Ynculetorile cerulul (GCII. I, 7 ~ 7, II),

Pe !!de sau firmament SIIlI! fixate asrrere. respecue soercle. 11.1.11:1 ~i stetefe, dcnueute. III SJinla Scripillra. luminlUorli maTi st nucl. n c4r-or menhe este aceca de a deoscbi 7.1.1<1 de noaptc ~i <I dererrnina umpurne (Gcn I, r'" ~ Ps. H6. 1-'\l) Goncepji<l veenircstamentara despre univers ern, prccum vedcm, geocenulea.

Celc P3P1i puncte cardnale emu lIumilc pauu laturi Hie pantamuiui {<U'ba kcnafot ha aret), pauu oolturi ale cennei (arba kCS<l1 I).;, sarsaimj seu cele patru vanluri (arbaIllhOl).

Pemru indicarea rAs.1ritlllui So! Ictosea expresia: kodcl1l.- lnamte: pemru apus - espresia ahar - in urm!; pcum sud - expresie: iarnin - dreepta: penuu nord

- expresia: smol - stin.ga. Estul mai era l\\Imit ~i locul de undc Icse sau !hare

soarele Imizrah ha $t'1I"tC$)~ iar vestul CIa IOCUI uude intrA sau apune soarcte (mebo ha ~mcs)

Partiie sau tinuturile nordice erau socoute ca fiind mal inallc sau mai rirhcete. pe cand cele sudiee c-eca marjcase. De aceea, cei ce clHitorcau "pre-nord zscean d urcl, pc-cand eel ce dU~lOreau spre sud aflrmau cl coboara (Gen. 12, 10; 38. 1 .45. 25 :0-8,9)"

Bxisrand parerea c<'I plhnillllJJl are forma unui disc. Iemsalimul era sccotit ClI iiina puncwl CMllal al acesuria.

Numi.rilc. asezarea gCCJografiC<i. hctarete Tikii Sfim.e

, Tara IJ,I~s1I de Duamczcu pentru pregatirea ~l mal epcl infflpuJim. mjlnt~,irii

WIre,gullli neac omcnesca ;lVUI peparcarsul vremU mal O'tulte-de(ikmiiri

Cea mal vecbe denumlre biblica. a Ti'irti Sfinv~ este aceta de Canaan (0000 ~ Erq Kenaaa; ril XawJ.lJ.v lu Sepruagima; terra Chaaaan - in VllJga~) (Sa Sol;: vad!. Cell It. 31; 13, 12.: 16,3: 17, 8 ctc.; Lev. 18, 3; Icsca 22. 9, 32: Jun 4. 2. 23. 24~ 5. L9~ PSo LOti, 38 etc.), care ar vent dup! unii de la Canaan. fiul Iw Ham. ~Oinl PQPUla~iilor canaanite ce au ui.il in aceasta zona Dll~ all1i. cuva.uuJ

56

AR.HEOLOO.tA Sl1JLlC}..

Canaan <If f fOSI la engine un nune connm .:;i S-3T traeuec cu jnra de jos. T"'" Sr.'hun mild IIwuilli w<!1 in comparot,ic cu Aramul (Si.ria). CMe in!;CalUn.1 Tara de 'SIIS. dar~nt:J pcdisului mai tn.")1t in care se afI~ ampla5aIli.

in Scrisortle (EplSlolcle) de ta Tel-el-Amama (sec. XIV i.Hr.) !teens1!! dc.nwnin: ern rcdala sub jcrmele Kinahhi ~i Kinahni, tar in uncle IDSCripP1 eguxene pnn cuvgnrul p-ka-n-na, ceca ee ccrespunde iuuu toml cuvalllului ebraic Canaan precedat de arucelu! (p).

Tolin Scrtsorilc de Ia Tel-el-Amama, ca $i iu uncle rexrc biblicc (lcsna. 24, tt.

Anxos 2. Ill) anlim 0 alta denumlre si anume accea de Tara Amorcrlor (Amllnu~ Erc\ 11..;1 Emorim; 1'1; 'AfLO?Prxi.o,,- in Septuagimaj. dup:l vcchca peputaue a amorcilcr, care a Sl~piinll-O tnainrc ee relnloarr:ere.a isracndfor dln eg.pl.

Dlipa C:C evrcii au PCUp')l Q.nilitnul, [ara s-a numit ercJ, ha Ivrim - Tan, evr~J1or (Gen. 40. 15).

Mal apcl a pnmlt namele de Tam Lui lsrae:I-E:retfsrael (I Regi 13, ~l)~ Jea, 7 2: 12, 19)

DBp~ jmcarcerca evrellor din captivnetea babiionicil. Tnra SIiinti"j ;J Imaw numelc de ludcca, dr-torile faptnlui cfi cei mai rnulji dmtrc reputriati ernu din lribll~ !UI 11.100 (LLICtl. 23. 5; Fflple 10, 'l1; 26.. 20).

Din vrcmea sUipilnirii romane, Tam Sranl:'i 5-11 numir Palcsrina Estc simp!u rk recunoscur dill acest apelativ vechlul nume al Filisteii, faslc de ~lI1iil\l ~ se tmmdc pc coasta sud-csttca a Mcdireranet. locnua de mist~n), poplllcl\Jc ncsesmuca ongimr.l de pc coasta sudidi a Asict M~ci ~i din insuiele M.arh Bgee rm special drn Cr-eta}, ~lta aid pe la 1'200tHr.

Romanii. dorind a sterge eu totul pfu13 ~ cea mal micA uona a preZentCI evrenor din Tara Sffint3., au generahzai numlrce Filistcii asupra imrcgului ternonu dintre lordan $i Marea MediiCr.tiII. Astrel s-a numit Tm"3 Stalltfi park' in vremca nOflSIr.l (1948), cii'Kl pc vechiul ieriroria al Palestmei <Ill 11)31 fiiuVi. ptin ho!;'ir;ire:~ Naliullilor Unite doua slate: israel si Icrdaraa.

Eaie cunoscms $i denuruirea de TlU"3 fAgtidllita 5<1\1 Pamanhll Jl;]gi1dllln\C1 d'IIQrii.ti r .. pWllri c.1 Ollnmc:r..ev <I fagildl)jt~ spll3; VC~JIIC<\ mO~lel1ire lui A"raam .. lSOl.K ~I lacob ~i uml[)~lor lor (GCTI, 14,9: 20, 1 ; 37. 1 ~ 47. 9~, Ps .. 104, 12-13. E\tr. 11 0),

~I S'.rnr~il, al!ll evreii Cal ;:i cre.;;linil au folosit ~I folo$-esc eel milol rrCC\'C11I denum~rCll d.e Tam Sfli;n~. rei dint§i petlUll eli aici sc: al1a Lcruslihll\~11 cu TCfllph~ stant, socotit de ei Iioeoon\ll oeiilcet.·uci prci:e\~~(; a Iu.i DlIrnnc:t<:LI 'in mijktClll poponjluL cci d{;: pe lJ.nttii pentru d p;1manhll I<1Iii <I fast ill chIp real slin\ll prin lL11cupare<t. ~clivilalea, p,lIjmile, t1islignirea, moartea Ili invierea M~muilomlul Denumirca :'!~'CaS1;I 0 'inlAlnim in Zah. 2. 16, inid. lui Solomon 12.3. Ll MIle I. 7 ~I la FilOII dill Alexandria, in scrierea sa .tugatio ad Cail)m" (Ed Mallgey. Londr.l 1742, I. 11, p, 586).

DATE Or.OORAPICH l'RIVlN1) TARA sM;;.rr.A

;7

Tarn Sibil( este SIIU<lffi In cemrul h;lIIJ1 "«hi. pe m>dul r~leaJl al MAnI Mooil~ran,e. 13 punetul de i:nt'ilnirc aJ contincmclor Asia ~I Africa

OIJ~ Geneaa 15. 18. p&1.anlul fngilduit ha Avraam );:1 I.Irmll$il:or sal drepl 11'IO~ef1ir;:,s.e futindc:a «de Ia dial E.giptului (identificat de unii ell Nilul. rar de diU"C aIlii ell p3ffi.ul EI-Arit care nee apa uumai lama si care curgc pnn panea de nard\"CS! a pen. Sinai) $1 pili.a Ia riul eel marc 81 Eufratului», Avem indicate aici dcsigur nu at~\ gnmilele exacte ole TAni Sfinte cit mai airs zona In care ea se .afl~ amplasatj_

o descriere mai illI'd'inLiIJ~il:1 a hotsrelor 0 avcm t~ Num. 34, 1-12, unde euim . I<A gclil Domnul cu Meise si 11 zts: «Pcruncesre fiilor lui Israel ~ Ie ei- laUi .'eli nura in p,inmllrul Olliailll, Accsra va Ii mcsternrea voasua». lar hctarele Call,lanulul SURI 11CM(ea,; Penea de la miazil1.i Vi'! jncepe de 13 pusuul Silll de Imlg;! Edam (t.lllUi a.fWt inire Marea Moorl~ si gclful Aqaba a1 Mlidi RCY.jii) $.I v a avca 13 rn~riL ca i10lllr Marea ~~ {M.lITe(i Mo.arla nn.j. AceS'1 bctar se "3 lndrcpli'i spre mia:tiizi, cllln:: iJ,tM~.iJ;lI~l Acravlrnuhri : va uece pnn Sin $1. se WI in~,Lnd0 p,illa 1.1 m13:<.lzi de Cild~ Berne (regUlnea CC<t mai lenil.a din ncrd-esrul ?(."ni1Islllel Sibai Ismeh~ii si-eu rns'~llil.l ili.-::i c;(Il"1-l)rile pc cfind uaversnr dcsertul Sinai Tot alci Moise iii l1IC:lli. s-~ i'.\-"Orasd 3~ din Slfule&, j,ar mal tnr"/JII, de aioi (I trimts el iscoadele stl ecreeteze C.a.\4C.,nnl) : .awj va merge catrc H<lIJlr~A.dar, trecand Ja Annen De 1<1 Apnon, 0018011 se va ~mdrepla spre puniul EgiplliJui lj:i :se va pogori ?tina b mare tar Ilotar diuspre 3ptJS va va fi Marea cea Mare (Mare(! Mednerana n.ll.). Acesta V'8 f hcrarul vostru dinspre-asfin\it. tar spre miazanoapre. bctarut vcsuu :;;.-'1-1 uagetl de 1<1 M.lrea cea tvfa:re pin,lia muntele Roc, De ta munrele Her sa-t uageti spre 6:11'131£1 ~ hctarul , 'u "[lIlg~ Tedallll. De ecole va merge hotaruJ caue 'Tifrcn $i va <ltinge Halar,Eruul Acesta sa vaTic bctaml de mialill1oapte. tar hotarul dinsprc ~S<lrit sa vi-I u-ageli de la Halat-Enan dim: Sefam.De La Sefamhommt va pogort spre Ribla, pe Iii rasaril de Am. merpoo de-a IUllf,U1 lllaluLui nll1rii Chincret (Ghenizarc1 n.nj. pc partea de r.am. De aid hotaruJ se ve pogort pe Icrdan ~j se va Sfan;l ta Merea ~T3{a. ACCSliJ va Ii ~rnftmul vcstru dup1l11otarck lui diu teste piLl1,lle.

In Deul. 11. 2..J pcrimelrul Tl:Irii Slinte csle mdical ca fiilld (.de 13 pUSlliI (SIn:J1 n.n,) ,mna la Liban. de la rinil Eufrntuh)1l}1 pfto~ 13 mflrea Cert de 1;1 :isfinlll (Mana Moo.i:lerarul_ n.n»>

in !iliffil La losua 15. 1-1. I t1vc:m 0 descricre ;! gram~clor (01 iu5l de .. n1MIm\ljl~ ca;sj in ~ Numeri

DiAcli ar fi sii <u"illiim UL:.Ii pc: SC1Jn C"llre cow granilele Tarn, Sfime. arrl pll~C1l ~jll)ne c:' '13 en leriroriuJ e:i era IUllrg,inil de IIIC\lI Ghcnizaret tord,lnul lji Marea Mnartil; hi Vesl- de:l Marea Mediler;ma ; Ja sud - de pusnul Siiiai: la nonl _ de MtLnt.ii l.iban, AntilibID ~ camle!.

Se cuvinepreci7.atl~ cl de Tara SIHnUi l:inca $i a ffi_rie de pilmfuu de la rdsilnl de lordan. wcerita d$ c<'i:m C\!rei in vrcmca lui Moi&l $:i oare a. fos! illlp;1f1II:!

58

ARHEo.t.OUlA BlBLICA

rnountcr lui Ruben. Gad ~ la juruatare dm sentinti<J IlJl Maua5C AceasUi m~le avea o lungime de aprcxrrrauv ZQO de km, iar }~:unea vana de la eproxrmauv 90 de km tntre lacuJ Ghenizaret ~ munlii Haman (:afI:ap in sud-vestal Damascului) $1 oIO-5u de km de-a lungul JordanullQ ~i a MWii Mcane panA 18 riiu1 Arnon.

Precum vedem. Tara sranta avea Q formA IUJlgui~!t\ d~$I.lIiindu·se .$1 largtndu-se lotodaul ueptar de Ia nord spre sud lnLinderea cea neu mare. pe aceasta direcue nord-sudlca era de aprcxanariv 260 de km, tar 1.\pf1lea (de la est spre VCSt) varia de 13 37 de km in panea rea mai nordica. la G5 de km 'in drepluJ Ce-/.afCel Palesnnel, 13 78 de km in drepruJ porrului lata, la 9:4. km 'in dreprol Gaze! ~I sffif$ClI prin a ejunge Iii 150 knlin exuemitatea ~di~ a t.arii {la granlja co Sinruul}.

Din PUllet de vedese comercial $i strategic. Tara Sfflm! se ana la ccntlucnta unor tuari cai de comunlcatii ~i a ImOT lmerese pcliticc permanent 'in colurndiqle.. In panea de vest se desfasura calea maritima <I Meditcranci, clue leg a Siria si Fenicia ell Egiptul. fn IIQrd era 0 ahJi eale care daeea de la orasele principale ale Fenicici BibIO$. Tirul $1 SidonnL. prin sesnl Iezrocl, la Damasc, lar de (lici in Asiriil si Bl'Ihil(J1l ~nu tnspre sud ~(I Golrul 8il'lI. La sud rrecea drumul ecmcrcial care tega Bgipnt. respecuv G37.a ell OJiujul Petra. captlal<l imp-eriuhl1 nabarean dil~ Ar<lbta $1 m",. ceparte cu Golful Perslc,

Alii! imperiile din est (Asiria sl BabiJonnl) cal si EgiptuJ din sud-vest au M.ZUI! ccnunnu slt.$i inlioou slApOOirea asupra rarii Stinte. ioernal dmorit'i poziljei sale suareglce, A~I se face di ea a fost di.spulala ~i sI3piltrita pe rind de dille acesrc Imperii.

Ccafigur a [ia generalii II Ti r- ii Sflnte

lmaginca de ansamblu a Tarii Sfinte este aceea a unui reritcriu Iru:U 'in doua par1i inegalc de l,a. nord spre sud, de cl11'C 0 enorma !}i 1W1.g3 fisud. De la puacrnl sail de plecare din nord, care cste Ia 563 m d~SIJPGI nivetului Mcditcranei. 8CCi.ISI.~ fisuri\ cocoara treptat pIJM ajunge'ln sud La (I eeeicrroe de 3n m sub ruvelul marh Jotdanel. Iluviul care I~i are rzvoarele 10 muntii Uban ~i Antilibau i$t desm~arJ cursu! stones si rapid prin aceasra "ale.

Partca Tikii S:lJme, dela vest de lordan. care estc cee mai exunsa $i 'in Lcgiitum CIJ care SlllU ceic mai ilisemruuc e...-c;l1irnCnle dill istori~ mii,.nruirit sc il~f.jli$eaZl\ ca un ~nlli. ce arc til llcc81Ui.tea sa lrei "lQm: iongiludi:mlJe, diferile Ca n::lid ~i ;illume

a) Co~sla M'i.rij Mcditcnme - un ~li inLins. mai ill!;IlSl In nord ~, mll_j 1(1,1 ill ~ud. fQrrmlt din ocplllleri marint:.

0.) CenlnJl I!ri:i - ;>:Ol\~ RIlmlOl'ls.\ strAbatut.!'i dll: un [!lilt de mllll~J ce S<! d~~~w;:a p&alel CIJ Lordanu~, de La oord spresud. ca 0 conunuare ~ mUJ1IHor .Liban c) Valca lordalllllw. care se rr.:m~za C:l diSpresiunea ceamru ptorund3 de ~ suprafata p."unllntu!ui.

Partea de tar:."! de 13 esl de lordan esle un plamu. care prin .r.'iul lamlUc SIC

DAn:; CmOORAFICr. PIHv!ND TA!UI SFANTA

5.

deifacc In do..w: in ncrdul pletcului avem tinulUl Hauran, ell SQI \'1lJC3J1jc si ell IlIUIIC p<1-SUIII; in sudill plalOului evem vechiul Ghilead acopcrtt pe vrenujri cu paduri. dar 3StAV dawnlil defri$!irii acestorc se ii1.fll(isea/..a 'in cell mai mare parte C3 un desert,

Imagtnea de fa fig, L. care repreziru3 o fctografle luata din satelit. De ajulA sa ne fontlAm 0 idee foarte clara despre tocul unde esre asezata Tsru Stant.a. ca ~ despre collfigurapa ei de ansamblu.

fn prim plan avem Peninsula Sinai flanC1lta la est de. Golful Aqabil inr 18 sudvest de GolfuJ Suez f.i Marea Rosie,

III pL:muJ 5eCImd, in partea Stiln~ a imaginii, avcm Tara Slfuua. cu Medil'cr.ilI!l 13 vest. Marea Mdanl valea lordanului $i Lacul GahJeij la est. Este cizibll ianllli de (fIunl.1. eere.strabaie Tara de Is nord sprc sud

Munpi, vjtile, sesurlle ~i apele Tlirtj Sfinte

Muulii T<lrii Stlntesum, as .. l cum am mill epus, Q ccminuare 11 rnurrtijcr Libm in panea de vest 3 lqrdanulul $i .il murullor AllIHib..'Ul. 'in penea de est O! acesnn Iluviu.

Lanllli vesdc se lmparte ln rret masive: IULU)!ii Galilcii, mun~i Samarict &111 Eftriinl si mun!li Iudeii,

Masivul galilean se trulnoe de la gran.iIR nordicl a l:lrii pantc lnvalea leu-eel sau Bsdretom, Se diSLing aid douil grope de nUln~. de rlivel :si de aspect diferite. care au servit ca bv1t pentru imp!t1irea provincici nordice a f!rii in GaliIcea. supcrioara (de sus) ~i Galilea inferioarn (de j05).

Prima grupa este foITTlllIA din III\1U~i. m.ai 'inaLli diD nordul IArii. cunosorti sub numete de munpi NcftaIim sau Wed (losua '2U. 7). Ca inAl~ime, acesu mUllp 3JUIIg pana la J 19811L Grupaa dOIl8 ceprinde "mllii de 0 annudtnc mai mica. ec alcarulcsc G.:ililcea inferiexml. Dinue ace¢ munti, mal cuncscm este Tebcrul (Sii2 m). saruai iii QOrd--esU11 ciimpiei Leztce.l (Esdrch;ml), Ter-hariol din jurul aceson Illume a rcsr canlpllJ de bataie dinlte judecatnrul Barac $i Slscra [Iud, 4 ~i 50). m Noul Teaarrem, ~3borul n:a cere muiilliL 0 vcche uadiue, l'iispandit:!i de Sf, Cluril aI iernsuIiulUlui littueaz,ii siel schimbereala fuj.a <I MfuuuiloruIui (Matei 17~ 1-9),

La mica dis.tanla. Il\sprenord·cSl ~t!I Tabor. se .-.:Oa niste ccline cc ccboars spre I)lal.u~ lac:uJui Galileii. Diane acestea dowi poorta delJurnirea de Qumn Hal"n ~I) Coanlelc l-IatinulnL. ~tini! idel1lifica a.ccsle -coline CiI i<MuiUclc FericiriloO} dm EvangbcJl.e (Matej 5, 1-12 ; LuCfl 6, 20-2:;), m1de MillIlultorul a ro~lii 'OOlebra predicil de peunm.le.

~ :md de campia. EsdreloTll incepe lanM muntilcr Efraim. Isrncl saD (Ii Sarnan~ (Jud. 7. 24; [] Sam. 20, ~l). a cftror Un"'l;;' sudidi se af15. in apropierca Icn1saJm-.nLui, Suru mun~i ell 0 ;Utlludine mai mi<:.1i dec:fll mllnp_i Galilcil ¢ !OWlt in gll:ncral acoperili cu milslilli. ell ~ $I. swu slrlib~tu~i de \'.(ii manoosc.

Dmlre 8t.'e$f{ muntl ~milltim: spre nord~l, IIUlITfii GhiJbetl. cu 0 IUflgime de

60

ARHl;:OLOOlA BIBLICA

aproximauv 1J-14 km ~i 0 IaliD,1e de 5-& krn. iJLi\l-..me-ol lor cste de 523 J)I. AOO~O nllJltP SOil! taserrmen prin ItJptcle cc s-au run -aid jntrc evret !ji filisleru. 'in care co; dinlai 31lfost ill\'i~. tar regele JQr &~II si-a pierdul vista (I Sam. 28, 4: 31. I ~ 11 Sam J, 4--LO; 21) Spre nord-vest, I:inga cetatca Acco (Acra. Ptclcmaisj. se ana 111ImtelCl Carmel (grlidiIlH.1Q lb. ebraicl), formiilld un fel de premcraoriu ill Marc" MC(hleran~ care sc pretuageste ajoi spre sud-est pe 0 dl~lt:<"i de aproximouv 25 km, Bste ~ril de piiduri, pa$l1IIi ~I vAi racoroase, Milp;Jte de parnie lttnpczi (lsmu 13. 9'; 35. 2 ;Tct 50. 19). De acest munre se l~ga 0 bulla pane a IIctivitfitli proferulur lIie. Pe Carole! a adus etjenra IniSl\lil~ pnn fccul cc s-a cobern1 din cet. adevednduse asuel credinta sa mcuoteista. Tot aict au fest ucisl preotii lui e.mL SPrijim11 dereg]' idoletri ai lui lsmel c-. A.hilb.;:i lz . .'l.bt:la (I Reg! 18.16--40). Carmclut a fOSl"ii IOG'IJ de rc.wclil1Jt. allui Elisei (U Regl 25.4-25)

in vecmannee vechiului SichclIl sc aJl~ .nlP dci I"IlUlttJ al Samenci, care nallche;~'i'1i de ropt accasl~ cetate . til llmd-CS1 - mumele &lal (920 m), iar la sudvest - mwade Garizlm (810 ml.

Oupa mccrtes lui Moise. evreii care uccw;cri'i Iordanul. au reilmOlt pc acesu nnw!:i iegllrnfiIuul lor CD Dumneaeu Sase semin~i au rorut de pc po'imi~!l1 muntclul Garil,.im "bincckOvfiniArile ce l'or vent asupra evrellor ill cazul in care "or ~7J Legea, iar cclclalte sase uu rosnr de pc .Ebiil. brcstemelc ce 00 vor abate asupra lor. dacl'J vcr tncstea Legea (00(;111. 21 . .12-261.

Mun{cle Garizim esre cunoscut ~l prill faphd c;1. arcl $i",.11 im11lal samnritcnlr un templu. dupa ce IIU fos.! respll\~ de cJ~ eweii relntorsi din robia babilonic~ de n panicfpa 1<1 reconeuuirea templu\ui din Ieusahm. La inchmarc:l in acest rempru SI: refera fcmei 3 samartneanca anmct cand se adreseal<'l MfulluiJorului cu cuVlnlele <1P!irintii ecsut in nunuele acesta s-au tnchitat. jar vet (iud~ti IUL) neel' ~ iJ1 lcrusalim CSl6 loouJ unde se cade,a reinchinal~ (100l14. 20)

La gr;tniVl duure Samaria :!;i Iudeea se afl~ mU.ll1C:l10 N1Ivi Sanmcl (Profetului Samuel) Iualt cam de 895 m. cnnoscm ~i cu numclc mai vechi de rnsmele Milp;l A.tci a poposit edesca profctul ~ j1)deditorul Samuel, adilcimd jcnfe. ~I s.olll~iOlimd litigtllc tvlte tnrre conauonalli ~i !'an! astIi:d poole fi vazut. pc \':lrful ecesnn mWlte, ulllnonumenL cart.,. dll~ lrad_ipe illdiC<1 mormlinUlI profelului Sarlnicl

M<"lsiwl n.JW1lilor ludcil'.i ItU se sepura de mllIllii SamariC:li decal prinLr-(l lime ima.gil'lar-;L AceaSlA Hllie lrcce l.a nord de krusallm. ini.lm:diata vedn1i!(IIe ;l acesl.ul Oru$.

EX(remilat.ea sudica a 3cestor J1l1llJi;! ajunge piinil "in dleprul loclllnalllci.r Tell Anld (18 sud de Maroa Moarr1i) ~i Boor~SCb.a. De aiei continua tanlul mUI\\ilor Aknavjut. aminliv in Nuru. 3.~, ..a.. ca parte din grani\<l sudidl. a Carmanulul. iar m:11 Sprc !llld-eSI SC aflll: mllD.lu Sci., lipsllJ de vegc[a~c. in ,«hime low':!.u \11 ac~11 munli l1orit.ii

.in vre1l1ea lui Moise, 1ll.1II1\.ii ludooi plll:1au mmu;le de Illunlii A.n]QreilOr {Deu!

I)AlE OEOORAF!CE P.RIYJNDTARA sfANTA

61

I. 20).

in de.s~u.rar¢;l lor SpTC SlId.:{Ice¢. nlUnlt se apropie mai mull de Mttrea Moortfl $i ~11,d~pa~.(Ie MiI!CiI MedileIM/i.

'Pe eoesiele n1ull!jIQr [udeii cresc nwsIilli $i se cul1hi. \11111 de. vie (.IlI:ti ales ill zoua Hebmnului]. Viiile suut prielnice cu\tllrfi. cercaleler (or-,"ului. gr..u1tii. secaref)

Dilltre mllntll mai eunoscuu ai ludcii amlnum lllunklie Scopus (831 Ill). aflat ln irllcd2ala \'cdrultate a len~ullJi. iospre nord. A.:d crasul lcrueallm sr-a hulns lllllllCic, inclu:7lmd in perimeuul sau $1 muntele Scopus, C3J"C" estc »coperir de moderne diidiri uclversuare.

ill courinunrea muntclui Scopus se desf;;.~arl! la est mUlllelc M"ishnilor sau Eleqn {SIS m}, separet de cetatca smJ.ua prin valca Cedron. Distanra de la LcruS:llinl ~i pfIDilla acest mume estc de o cale de SliIll~lil(opJ"Oximatj" :WOO tH) (F'apl-C J, 12) Mai ales coasts apuseaml a muntclui estc acopcrira de lllHSlin.i (ollvi). de undc ~j numirro sn de M.unrele M4slinilor

Pe scesr mumc 8. tidit irnp!rit.easa Blena, 13 inceputul sec. fV I) b.iserjca. marcind \ocul uadc dupill!il:di;ie S-a petrecn evcnunentul i'1lAI.\Mii Domnului La ccr A-stfizi acea b1sericli 11lI mai exista. Pc locul ei a fcs. ridiQlta o lIlod~il Capelil SI <'Ilteami.nliri tnbllce se leagll: de 1.mIOl.clc acesta tvezi Matci 21. 1 : 26. 30: Mereu '-l- 26: Fapll: 1,9. 12 ere.).

mEte lcrusalun ~i Marea Moat13. nnmt.ii Iuda sum tnUU.[ollIl1tpsili de vegctatlc Ei Hlc:tnuese;; asa-namnul desert Iuda.

in eproptere de Ierihnn se afl.!l munrele Qarantania (sail a ajunuhn de 411 de zilej. Dupll traditlc, aid 11 JXlstit M.:lnluitorul dup;1 bctezul de ja loan in tordan $"1 (01 atci a ron Ispltlt de catrc diavolul Maret 4,:2.8).

ill ".ana Beueerrunui, TIlufIJii ludanu depasesc uuu mull de 777 rn.. dar ceva m:1J I" sud avem m:lsivul Hebron en "amul de peste 'XXI 111. cum Cs(('J de pild;1 chiar v&r.fut Hebron (9'l7 m).

Precum vedcm. Tara srnnta. in partca ei de 1<1 vest de Iordan, poseda cele 111m I~ 1l1:1"Itimi III nord, cu mUlllii din Gajileea Supertcara $i ill Sf.Id C\I m\ln~i din .fil::lSIVUJ Hebrcnian.

MUlllu din, partea de J.am: de Ja riisadt de Iordan S(lll( 0 coatinuare a mWlliior Anliliban sau mai precis a plscll.lui eelui 1n.1] 'ine" aJ acesior m,mll care C'SI~ ~EnnO~\I] (2159 m). tI1linle acoperit de tiipe7.1 ve:;,Ilicc, mC~lil)n1l1 de lIlai rnulte ori III B.blle, fie COl fWl1liedi nordi"c! a Tilru Sfinle (J Crcm. .~< 23). fie in lilOb:aj figLJl<l1 ca sHnbol al. abu.ndentl;"J. s.:i. prospct.Ulni (Ps. 13.3. 3).

La ~'ud de Hermon se de.s.m$OIl.(,j un \anl mWllo5 care sc impartc In trei .lQne ~i inUU"le Milnpi V3.s:'W.uJui, ilJ]ap- in esml Llcului Ghenl.7.arel ~t in nordul curslIlw ~lpcnQr al Yanuuk:ului r§;u cc se vars;! ill lordan AltlLUdlnC.'1 lIcCSlor llulllti variAza mtre 12:14 DI ~ 950 m. SUn! ilco~r.i1i de. paduri de slcj;u ~ p.li~tlnj i.llLiIlse. (Mih. 7 14, Ps: 22. 13)

ARHEOLOOIA emJ.lCl\

Sffi1l1ll. ScripmrA face amintire de munlii Vasanuh.ll. respecuv de 1inurul CU aces! nurne. ill le83!uJ'li I:U rV.boiul punat de evret la tntcarccrea lor dm EgipI tmpornva lui 08 - rege al VasanuJu~ iii) cArui teritoriu il cucerise ~i 11 ambute la [umarare diu seuunua lui Manase [Num, 21. 33-35 ~ Dcut 3, 13)

Spinarca IllUnlilor vasanului coboari tnspre est Intr-un ~ mlIrg'ill11 de ruwllll Hauran, runinli~i 'in descrierea froruieei nordice a T;hii Sfin(c {lez 47. 11-18) DOlll\ di:lllre piscurile eccstor mml1i atingfnAlJltnca de peste 1100 m Mutqii Hauran fonneaza un sent impctriva vanluriJor fierbinp ce Sf: abat dtnspre d~cnul din rdsaril ceca ce pentru pnu1ul vasannlui estc de hun augur.

A ooua 'lon, lI1~m(oas.a .. care me in prerungeea spre sud a muntilof Vasanuhn esre fonnill:l dm muofu GbiJead sau Galaad cepnnsi lntre riurile Jammc (ill nord) :e:1 I a bee (In sud). int'iltimea lor de~ numai eu putin 1000 m, in cpcea vechuesmmcntaaa, c5n.d conditiile ollmetcricc erau moo pricteice $i acesu mIJf1~l emu acoperljt de p;'idurt ~i pfl:!(,uni. Uherlor, tnueaga psnc dc I~u-il: de lil r~sllril de lonlar, 5,. u numit Oh\leo.d (GlJaad) (.Iud. 10-1 I}.

in Sfll.q:iL a trcia z .ol1~, I'!lUl]IOO$l!., la rbruil de lcrdaa esrc a m.m~ilor Avaehn (Num. 27, 12; 33, 41 ; Dcur. 32, 49), din cacc 0 pam: (cea dinspre VCSl~ an"l.!! pe 1I1"lu1 cstlc al Milri. Moarte), poartd denumirea de- rnunjii Pizgil (.Nurn. 21. 50: OCUI \ 11 ~ 4. 49 ; 34, I), 1:11 virfurile Peer ~i N~, De pc numtele Nebo se putea cuprinde cu privirca tntregul teritcriu al T::t_rii Sfime, Aici 3 urcat Moise, Jnalme de mcanc. spre a vedea rnacer din de-partare lara tagaduM (Deut, 3.27: 32, -'8-5H 34.1·4).

valle, [ampule ~i pustiurtle Tarii Srterc

Sistemul mcntan al T3Iii SlilRe pe care l-am 1nfi'iP$al ¢SIc s:lr3bi'ilnl diu lac in lee de val mai mull sau mal PUlin jnuese,

Asuet. in ncrdul truii avem valea cue separs muntii ce fcrmeaza Gahlee" supoe:rioal'l1, de cci care fon.'nca:tA Galileea inferioera. Aceasta vale tnccpe langa cctatca Accc (Acru sal! Ptclcmais) sl se d~ de la vest spre est pe 0 diSI3J1~;l de calev a ore de mers pc jos. E.ru: do:': a loam fertililate fiind .acopem~ de m.ls-linl nmlliseC1.llari, iarln Imide locu_ri de lD.n!.Iri da gtilo ~i bumb<lc.

Cea rnai "estj~~ vale din vestullord3ILului es!e Ins..' valea hued sao Esdi'elr;n, c<lre-~para, 3$a cult!.:lm arlita! GaLih:ei1 ~e Samaria.

~Sla_ vale se d~s:m~oar3 din nord-'vesl (de lil poalele C<'ffi}c'lulni) 'irlsprc-sudest pan ... ce se COnlope$1C cu, \'aJea lordauul.uL ESle :st.tab~lulA de Iii Ull c&pat 111 allul de~uLCJ:ti:;on.

Pc parellISUJ iSlOl:iei, lc7.reelul il Fast tealrul unde s:-au lilt mai f'tJultc ~WIIl Asuel. s-au Inpt:it aid Ghed.eon en madianilii (Jud. 6, 33), Sa'll I C\I fill~enll. rcgelc evreu picrtlindu-$i \'ia~a ill 3ceaslllupta (I Sam- 29, II. Ahab ell slneuii (1 Regi 21) 26), los.ia, rc::gelc regalului de sud Cll f~onuJ Nocno (il Paralip. 35. 22), Parle ..

DATE QEOORAFIC]1 PRIVIN'DTARA SP;'NTA

63

31mSCilnll av:tii se I\UHI.e3: sesul Meghido, dupA rol1lrC:l11J. cu aC'cls:j:i nume amplasata aie! si care era CWJ.OS(;Jj[§ iJi~ din anuchhare.

Datorita oonditillor ptielmce de c:lim.'1 ~ sol valea Iezreel eae Jeane f(:n.i~. conliUluind 0 impott<1rua sursa de produse cerealiere penuu Tara SffinLl.

Aile: vii ammlile in Slama Scnptun\ sunt :

Vaile Glubeon §'j A.ialon, situate Ia nerd-vest de Ierusaltm, unde a barnl Iosua pc cer clnci reg) canaaniti care se altasem contra lui ~i a ghibeoni1ilor (losua 10, I : (~.2g.21).

valea lerebintilo:r seu a .neJarulw, aflal<l in sud-vestuj lerusalimului, unde l-a tnvlns si l-a ucts David pe ur.iaiul Go.Um {I Sam. 17,2).

valca ('Cdron, care sepam tcrusalimul de MUlIlel!: Masllnitor. desffi~urindjHe la nord-est de Ierusellm ~i avfuld Q prcfuuzitne -c:c;msidc:rabiJJ Este sttiiMlut;!.l de parolll Cedrcn. care tst coIUintl~ cursu! tnspre sud-est p:inti la Marea M.oaM ill partea oonlica 11 aceS!ei vjji, la pcelelc Muruelui. se atla CTMi.na GJ1C,ISi1lll'lni. mule .M~Ullitoml, du'p~ CiM cea de 'fai!l~ a, pctrecm noapleil in rug!iciul'le ~ Linde ,J 'rosr prmsepoi de camenil de la remplu (Mal~i 26, 36).

Valca Hi1loU'J sau Ghchinnm (Oliccilei}. aflrud in: pastea de .. ud-vesr II rell1.SalillluiuL unde in limpul rcgilor.se aduceau sacrific-ii. inclustv de. COpiii 'oouLui Mo~och (II Rl!gi 16. '3 ; 21. 6), Regete losla (64()......6Q9 i.Hr), care. u irll;r~prins 0 reforcna a cultuhu religios, <I dcclarat spurcet acest IJ.X: ~i a huems pracucarea cunelor idclatre (I1 Regi 23. 10). Mai W'4u.. valca a fest utiliza~ 4'1 tee unde sc anmcau ~ ereeau gueeaiele $i prcoabtl $i ca cimitir,

Darorila aspeetuiul sinisuu pe care it oferca, valea Ghefunem a fest luara deePl simbol al iafernului sau iadului in care vor arde vesnic ~ sc vor chimn pacAlo$ii.

Sf. verbesre $i. despre valca 100000at. pe care unii 0 amplaseazA lntre vales CtmiJ.or $I Valea Ghehmcm, urde ar f exlstai un mcnumera cespre care sc crcdea Q\ ar fi ntOElnSntul eclui de-al pemrlea rege al lUI Juda (870----.8:1-8 i.Hr.} _ liWlf."I1 Dup4 alJ;iL valea aceasta n-ar avca deQIt un sens stmbolic $~ anume de lee UI\(t.; DUnInezeu va judeca, la d'lir~ilul veacunlor pcpoarele (veal loil J. 2. 12)

COl rnai lungi dintre v:1.i1e T~i Sflrae este Valea JoroanuJui Incepe 1;:1 pooleJe H,ermonull;ll ¥i se inliru:lc pall~ ,,, Marea Manni. fn nord. ¢.am in zon.a bCllh.ll Hule vale:!, ~ f;;U 83 rn lIlili sus. dec9_llilve!ul Me(!ircT11flci poe cind Ia. llllrarea in Lieu; G.alilell.II_~llDgc la 191 m sub ID'elul Iltlirii, Dc ai<:i, i'Gspre Milfl'.l! Moa.m. \'ruea lord;;mulBL mai cOOoar~ sub nive.hiJ nlld. eu rnc~ '2()(l m.

Dacli pi:: 0 31'Ju.mita po!lillile ailJI{;;i i'n sudul L<lcului G.lli)eil Vale.:i lel'dailU!ui c deswl_ de fenilA. :Pe m.uul1 ce coboari'i inspre M.3rea Mo:uti ea deviIle mai S1:carpaDalol'1I1 deprcs.iunli profu.nde .II <lcestCt v:\i $i lngustimil eI de pana la 3 km. \1m-a 8~ 1'nreg~ aid tcmpernnlri foane ridicale. care piiljolesc lOaT.1 \'egelatia Doar in :llil~ l~nhri, unde Valea lordanului se largqte fome mull, ajun,gfuld j)irulla 23

. Ultaburn 0 vegeta~e mai bogala. Erau a.lci intiDse plama1ii de palmieri. ceea cc a

64

ARHEOLOGM. BmLlCfi..

d<ll ~i lerihonului mnnele de ccrarea palmiarUor,

~nl.nH;al IUo,u!ii acepcra panca eea mar intin~ <J Tarii Sflnte. sesurile sau csmpiile sum fcanc reduse Peate singur'd. zona c:'Ir-eia i SC (KIa!!! aplica accsr nume estc coasta Marii Mediteeane, care se ir£tti~eaza Q'i 0 csmpre ce se desJ3.soara de 10'1 nord spre sud. Accasta carnpie a 11.131 fiint!;. a~a cum am 11l3.i 5p~IS. din depullcnlc marine sl de: aceca 501111 el, de cutcare ro~i;1tloa, un fel de mal ahlV.lOnal. de-~i Hpsn de IHimIDj esre lou,l~i fbartc rodnor.

Carupla aceasta sc tmpartc in doua. Penea nordica. cupnnsa lrure mumcje Carmel $i portultaffa SE: numeste Saron si este [enUffi.l~ prin lmillscte sale pllll1lt1PI de cariee, tanuri d.~ cereele ~i. burabac. Bste ca.U1<lIl'i in textclc pcetice, prccum ,L.ibliliuJ. Carmemt ~± vasanul peutm fc.n..ililatea '$1 ntllltlmC-l1 Ilonloc sale (Tllaill 3\ 9 : >.5.2 : C'LIlt. 2, Ij.Partea sudrca, cupri.nsA hl.tte raJfa.$i Gaza se numcste Sfela ~ ern vesuta prin p!anmpjle de sicomori $i prin p1$lJnile ei 'lnunse.

Fe lan~ nnmli, vii $i cfutll~ii. Tara Sf"ilDta avea si onele zone de df;.$e1l sau pustiuei, care I:IU emu il1.s3, ictal Hpsire de oriee vcgetatie, ci prcduceau 3tal<l 't'erde:lla spcciftdi desi.gur onor astfel de regleui (aIbU;;;i) pitici, ell fnml!c comcase ~I spmi). lncn puteau hffilli turrne de capre, ol tj:i doole. Ccte ITlaI mane drntre acesrea smu suuare fu partea slIdic'l a Patesnne. fn partClJ nordrca sc aauntesre dear desenul Sat! pustral Betsaida. !lfll11 lingj 1000liiatea cU ucetes nwne de pe 1"11;11111 Lacului Ghcaizaret tlnde liSl,IS s-a reuas dup.1 ce trod Antipa 1-11 ucls pe Joen Botezncml rr.1alel 14, 10-13 ; Marcu 6, 2.7-32).

Rcvemcrr acum tn sud. amlnnm pnsua leribon\llui sau mai blue 'Lis pI! ,Iia cuprins;l. tmre rcrusalim !lj Ieri.hon. b5.ruu.i1A de hOlii de drumul mare. care jefmau r:::H~loni $; mai ales caravenele de negustori.

in accasta pus tic s.itucazA M;imuilQml iiCl,iull€a parabclei «Samermeanulm muosuv» (Luca LD. 30).

De-a lunguJ malului apusean al MArti Moane se tnundea eesertul tuda in veclnauaea acesiei sene, pe rnalul lnrdanului ei-a desfl\$Ufm actlvirarea loan BOIJ!11itOI\lL

ell p<'iIii ale dc~crtului lnda. n'lal i:nspre sud, se po[ considera :

D~rtul EnShedi. nLQIlil astfel dupa ceratea cu accla$:i IIl1l11!::, 'in care s·a a$CIIIlJi David din C;illQ.3 pcfSOCUtiei dm panea lui Saul (I Sam. 2.4, 1-2) As1.b,1 se UI!l1 paSlrta~ d_in aceastii cet:JIedoar UII c~m.p d.e ruine. desco'pCrilc pnn 1956 de c~u"e (] c;ipe:ditle ameolog.ic5.

D$rtul se and 3l11plasal II) jUlliflliltea ooilslei \"e'$llce a M;lm MOaric $1 Iii aprQximariY 25 de km Sud-e$[ de Hebron.

La ino..1ID1uJ erei (;(t$tinc-zona era locuil:i de esemeni.

De~nuJ Zir, SiLlllil 'in ..-eslul t.Nirii Moa.rte, unda de asemenea ;J pribcSil D!lVld, c:tl ~se sute de -oah'lcni ai &tti, dill ca~lZa pru-secl!ticj ~ui Saw (I Sam. 2J. 13-1 S).

Dc,scnul MIlon, cunoscut tcrtca I.oe doC! re(ugiu:al lui Da"id (1 Safn. 230 '24-251

DATE GEOORAFICE I'RIV1ND TARA SPAN!A

65

se afla in sil:dw Beer~cbcl

Se mai ammreste : d~enu.l Bet-r·Sebcl, ca parte .a dE,fernuw Faron., uedc ;J roli'1Clt Agar. dupll cc H {o~ alung,ua dedttc Sara (Gen. 21. 24).

Apele Tuii Sfillte

O:nerlt3l'e.Fl 1:III~ului de 111111I1_t ;;n Tillii SfiJlle de Ill. IlQ~d ill~.re sud IJ deiennjnar eo apeJe si lie allc de 0 parte §i <l1!(t a masivulul ruuntos. SUJlL<m10SCIiIe dow'! bazmc lIIai imporlanle : bail nul mcdlrcrancan ~ baatnul Icrdanutni. separate prin mUII\U afla\J. in central tArii.

Apel!!: TWii Sflme sum aoopotriv3 cp.rgl"i'!oarc ~i :SlilJ.hoare,

Al'tlintim luai il~11ij apele curgatoarc fntrucdt acestcra ~L dAlOrca,dj exislen\.:t ill bunil mi\1illrn §.i apclc !>1::'it].to;Q"e.

Dmtre apele corgatoare, cea mai rnsennara este lordanul, (II csnu mnnc se rum:e cu : n1ul carecurge.m adanci.me (de Ia verbut iamJ~d a (.-obor5l).

TQldilnul itt WI~tcre din uairea n trci surge. Cea mel d.iu nord esre raul Hru:bani care t~'onl$le la pealcle rneutclui Hennen. ~[J aproplere de tccalusrea Hasbcla. M~i 13 apus de aceasta iZ\'o~e dinu-Wl deal vutcamc rfilll Dan sau lurdanul Mic. Este raul eel mai scnn, din care se fcrmeaza Ioreanui, dar cu eel mat mare debil de apll A1 treilca izvor C$U!: Baalas sau P.ania~. care ta nastere ill mumll Liban. t?ing.~ locafiretca cu acc!<-I:j:i uumc. Ultlmele dow I~.nrl se unesc $i cnrg pe (] 1l1l~lInllil distant" bnpreuna, pan;'!. eel i'l in!ftlllI;:5C /ji pe eel de-at Lui"!El3. tuahuc ell 12 km de JacuJ Hule sau Meron pe Care lordanul il iruiihi~le In care :strllblWindu-1 de 1(1 nord 13. sud. A71 lac.ul acesta c secar.

Sprc sud de lacul Hille, Immt1i din CSI ~ din vest se aprople din CE in ce nun niuJI de lordart, pfinil. cc forllu·.;_'1:1'~ ndevarare aiduri, care nanc.ilcai'.ij rauL poe 0 diSlilfllh de .Rpro:..imaliv dOUll ore (i.e mers pe jos 'ill apropiere insa de Lacul GaJiIeii (Ghenl2aret), mUl)lii sc reuag din nou, apiicind C"".lm.pia.

, IO(~lIul SLraJmlc /ji Lacul Galilcii de b nord la sud, Dupa ce iese din W;:(."SI.l, sc IIldteclpti1 inl:i.i sprc vest, apoi sprc sud Iii cw:gc. asuel I:U ncuumamte Sil'luO'",j,I:lli spre M~~3 MC);il"{li. Distanla rl:afel p<tlCIlrsit, in lilue drcapra csie de aproxlmauv W~ kill, . PI! eatld liadi sc unn;lre$t¢ cursul smuos allordallului, distanl3 ,aoeasUi se triplc:'P'.o\ Ape1c salt: mereu agitate ~ miiloase sapa clnd intr-o pane. dind in alta mahmle. dClCrmU,a,ld sinuoz.iIA\.i1e de care am amimiL 0 dllbl~ perdea de arbori :lIclillllia din

1~':Ixl. p1o"pialbi, sfikLL. 1ercb.inlj etc., aC(Jpe~ malurile. '

In gem:rill cursullorrlam.dui eSle rOOrtc· rilpid ~13cesta di1loriUI diferentelor mini de prOfunDmc la cllre curge Astfcl, daclla izvor. afluefillli sau Hasban] Sf': alla la .563 In deasupra nivehJ.hli Mediteranci. iar c:clJ.)a11 afIiiclll- Bamas me In 369 In deasupra n..ivelwui mimi, inmnu: de A intril fordanul [n Meal Hille (Merom) el se 1111.1 n,m:II,,-1 IF! -2 III de.al;mprn nivelului Marii pc:niru Cil III V.1mtT(!(l 111 laoul GatiJr.:ii s..'i aJllng:! Ia 2()& ill sub nivclul Medilcranci, iar Ia v<'trsarea in MarC:1 Mow La 392 lH

66

AR}IEOLOGlA HIBUCA

Lufuul lacul (lafileii (Tiberlndci, Gheuizaret) ell termen final. al prtmcl Jtlmat~'1 a. cursului lordanului, purem ccnstata cA intre in-or $ acesr toe, pc 0 dislanlil de aprcximativ 85 km. lordHnul are 0 caderc df: 771 ru, pe ciind. de la tacul (}.thlcll ~I p!imllfl Merca Mo<l.l'tti diderea IIU estc de~t do 184 In pee dislanta de JO-l Ill. A~ se explica s;nuozilalea cursului Ierdanalul in cutsul ~u inferior

Lars de 2S HI dup:l ce se diS'L"l!lleall de lacul Hele, lordanul aiuuge Ia 31-:-8 de m largime duJl?l. tacul Galileii, iar-Ia vAcsarca in Marea MOEirtl an: .aproxifll!llh 75 Ill, Se cslinu~a:d. 111 6JOO.OOO tone canritetea de apa- pe care lordanul 0 d&ve.r.:ea1.Jl zltnlc til Marea Moart.<\. dar aceasta desigur 'in anotimpul plclos. pcntnJ c5 ill ancumpet secetcs. detmullordanl,llui sedimmucalJ

Feptul ca muni;ii de La vest de .Iordan 50 apropie foane mull de cursul raului din aceasta pane de lad lordnnul IiU primeste afiUlm~ mal lnsemnau. Dente de mcmtonat este dear p;ln'Iul cxeru, care izvo~le din munth Eftaim ~i SIC: varsa ill lcrdan eproepe de Ierihcn, in valea accstui pa_mu sa anal Ilie Cfu1d a fOSl hri1nil de LUI corb (1 ReSi 17,3-5). in schlmb, de la est, se varSi'i in lotdf'ni calcVtl r1inri 111:11 conoscure. dlnue care amintim

I Iarnmeul, care izvorasre din muntii vasan si se varsa In Iordau. la uuca diSI:mta dllpa iesirea accstuia din Lacul G~dileii.

2, lebecul, C<\J'C itwml{'lc din Inllll~Ll Gbitead sl Sf: vaTSl'i in Icrdan ¢e>.';:1 rJll.p;l. jUI11<italeu disliI_lItel dimre Lacnt Galileii SA Maroa Moart~. hill vaQul labocuhn n necur tacob t<1nd s-a tmors din Mesopotamia in Canaan sprc a se Impaca cu ftarctc 5au.Es,1U (Gen. n, 22-23).

TOI in partea de rus.nil se :llla ~i Artuonul. rnai Insemnat dec51 celclalte dOllll lunullitc, care izvor~Le din mundl A,tabiei, dar nu 50 mai \'ars6 in Jordan, d in Man:.a Moatt.d, ccreutuind in vremurtle bibllcc grani1a dimre Tam Snl.nlli $i' Moab {Deut.3,8).

Aile ape curgatcarc nle Tarf Sfinte SU(lI :

I Chrsoanul, care izvoraste 111 poalele montelui Tabor si care adunll ~i altc ape ale "~11 jezreer, du~ care SC Vania In MmSi(craM lang:l Qr(l~I.IIl-!.aifa de 37.1.

2, Jarkonul. care t1.'I'Qra~te din munui Efnlim ~i se varsa in Medller:mll. CfV:J. 1I1~11 lanotd decetalea lafl'a

Tara Sfanta are $1 cateVa insernnalc .ape siAli1toacc. La ,~eSt.. precum sc Sile coasl~ Pl"tteslinei eSle udati de Marea MtiJilerfln.'i nul1ljla Si MHrt:\ 0::. ... Mare. in ,m'l\chil<llc sau lam !La Til:::hon (Mare<! intcno,ui!)

Privind pc 1I11rta coll!itaf:'i:m ci1 olalul aCcslei marl es!c fo:ortc drcpl. lipsindll.1 complct golfurilc. Din aceasta cauzii. n-au c~istal porturi 'insenm(lte ale T~rii SIiIlIC 101 Mcdi.teranfl. 5i cdc .c,.';leWi de care s('.. face tOl\l!j:i amintJre. pl'eruln . rata. A~odlll Ask,,-,lQTluJ. i<ar I1tai Liin:itl C{l?;J.rce;1 PaICl$lh~ei 1\-'.;1\1 o:r.inUIi pre.a mull limp lr.unl-c:al depune.nlc marine liIilsive :au &icUl ca aceste porturi 5iI fte indt:p;lrtaltl lreplaJ. de I.~ larm.. pant. ce au devenil a~.Mi umane de in1erior. RU d~ coasla.

DATEGEOORAFICc PRMNDTARA SfANTA

"7

A dona ca milrjme dintrc aJMIl: sUIIMo.1.re ale Tani Sfime cste Marca Moan;) san Marea saraUI (lam ba Melah), 5ituala rn parte;). sud-esuca a Tarii. Sfinte, forlllaia j'nU-.O dcprcsiune adiinol mllnila Sldim, de Imd~ ~ narmrea ce J sc da unccn de i'41lte.1 Sidin.l. losif Flaviu 0- numcste Marca <J,sfalticJ. cecarcce din adlincurilc ei 1(':5'; din c<ioo in cand. Ia supl'aflll.i1., smeala, pe care. evren 0 adurau Si 0 foloscau 13 smoIirell accperisurtlor casetor, spre a 'impiediea patrunderea apei, iar egiprenn 0 eumparau pcntru Inlbll.slmarcli. rnumiilor AJ'l'ibii 0 numesc Marea lui Lot

Merea Moanft formealA ailiim:RIIr.J cea mal mare de pe suprafajn pimfuulJ..hll. fillld cu 39-' de m sub nivelul Marli Mediterane,

Lungimea el. de 141 punctul de vsrsarc a Iordanolui iII nord ~I parra la cepaul s~die, csre de 1] km. Llllin1.c:J, {;1lI11 pe ta rmjlocul ei esrc de 17)j 11m. Jar mat in sprc svd ajunge cIliar Ia 3,5 km, Adancimea medle estc de 329 m leu cea mar man- 3d5nci:mc de 399 11'1 ill nerd $i aproximativ 3.6 m in sud). Este dh'lzaIA ill dOlla paIl} megsle primr-un rei de limba de p.jrnfuu. Panea nOrdicA are 0 luogimc de 43 kill. tar eea !'Lldic{i de 30 km.

Ncmirea de Marc Moaritl vme de La faprcl c:'i ill apele e.i 1111 t.ri'Iie~ nici un fel de vitiate. dal()rit.t'i concenmmer foane man de sare. Corpul omencsc IIU se sc:uflind:l in aceaslJ "p1i a cerei greuiaie specmca C cu IflUit mai ruarc decit a "pci dulcr.

Pe sllpml:ll{l ei, rJatorilllemperalurii foane ridicatc. Care ire lnrcgtsrreazs iXI [1:3 mal marc parte a anutui, se produce 0 cvaporape lmenStt

Malurile 111.111t accoecne CU sare tar 'imprejurimile sale sum In general sterpe.

Gasnn mici ru .. ze de p;ipurj~ $1 salcli numal in JOCIJrilc unde SC varsA: ~n Marett Moorlti plitiiialjC ell apt. dulce.

Dopi lr3dl~e, partea sudica a M~rii Moarteera inainta un ses desfiHMor. in care se anal! arnplasate celA~le Sodoma. Gomora. Adma $1 Teboun. Pentru f:irJdeleglle cd,or care vietuiau.acolo. Durnnezeu i-n potopit impreU112 au ~c ... arlle lor. slobozlnd lI~pn, lor pucroasa ~ foc din cer. DalOrilli aceaui fapt s-an npnus ~~ sebstcmclc ~ase care existau din abundenl3 in subset ~i anfutd aecstea. tocul S-3 surpat, apillind till a(JevArllt abis, care s·a umplut CU apa Mtirii Mcartc. care avea 1J.H.1)j_ ~tl,lru:i 0 lntindcr.e en mull mai mica. Despre fenemcnul accsta ;11 scnfulldlirll terennlut pc care se aflau cct.J\ile amimite. a:lMm infonnalii JIU numai din Sfflnln ScriPlurA (Gtm. 19~ 24-----25 . .DeuL 29, :12). ci $.i din surse prtlfane, dela gcograful Slrnbo (Gcogmlia XV!, 2), islol'ICtlI Tacitus (lSI. V, 7) ~i losif FI.wiu jAnLic!1iIQlile lIJdai,e. ~ XI. 4 ; RJzb. iudiljc IV.S. 4).

. n parlea de nOtd~1 a 'Pl.", Sfinle se a:f1;1 IDeul Ghenilaret. nlljTIit $I lam

~~nerct (Mareu VioarA), pcruru C<1 are forma unei "100 apoi Marea Gdljleu. ,Lac"1 Ilher~ei.

I' 2 llingirnea: sa. de la nord Spl'C' SUd. CSle d~ 21 ~n1. iar I~Umca de J 2 km. So:: .'lOti

•a 08.tn Sub Fuvdul Mlri:i Mcdile~ ~ cslc StnlbalUt. a~ CUm ;1111 ararat in ailloc I: tiuJ lordan. '

68

J\RliF.oLOGlA BlBucA

fmpR;j'':i1inl'''A la~uLllj cste bogal1l in vegeratie. lnspre non! se 'intinde un ses Icane 1l\Wlos, nwnit. de C'Vangheli.$li Tara GhenizIu-tt (Marco 6. 33 ; Matei 14, 14). uftde cresc pcmi c:e apat1lll diferitcler regtuui precum : pahmeri, nuct, m£T1, maslim \.iVi de vie, Srncchinelc sc coc aiel tunp de 10 Iuni. Sw.ll preecnte peste 1.01 tufe de lcandri, flori de reate culorilc, dar si spini ~i scaien.

Apa elite joane bogata in peste Insa in vrcmurtlc biblioe sc pracuca aici un comer] bnens eLL peste

Nnmirea de Gnemzaret este aJcalllil;.'i din 0000 cuvinte : gall ~ gradin3 $1 Olcr _ pro\T~ic. dcpom. dUtlaril $i st3 pnn urmare in I~~\ura. cu fentlhatea ~I abundcl1t:i de IOild~ S~ pc~tl .a imprcjunrnilor ~i apelor locului.

Cre$tiJ1ii pastre3Z.a amindn drmre cele mai deosebite in Lcg;1turi't cu Ghenizarerul. Lacul acesta a fost locuJ onde M6mlliwrul a peuecn mull limp. Dinuc pescaril de pe DLlIul. lacutul d-a ales Bl pe cei diotili npostcli : Petru, Andrei, loan ~I tacnb.

La nord de lacul Gl\cniz.aret sc am in cpoca biblica lacul Hul~ S<l1I Merom (Iosua I L 5-7), care era ctI 83 m deasupra nivchrhn Milru Mcd.ncrJJleo. Avea o adlbn.:ime de 6-1) m. Hotarul dlnspre nero nu era perfect lIr.diroital: eeoarece. i~ aactimpul ploios, toaHi i'lIlprejurime.1 era acoperna de Mlli. Lfmga lacut acesta, evreit, sub eencucerea lui Iosna t-au 'inl)tinl pe labin, regele. din Hazer ilMU3 l l. 5-7).

Ast;\ti tacut a ~1It. lordanul tare II str.1b.'1tea de la un capat la altul, S·1l retras rmr-o atbic a sa.

Izvcare ~i Hintsni vestire

eel mai tnsemnat azvor este sccout 'ill.dcobite a fi S-iloill'nui aflat in vales Cedron. ill satal ere accln$i numc, ese .. .al in panel! de: sud-vest a lcrusalimclui Aid ~I vindccat fl.1iru.uitorul pe orou1 din uesrcre (tsaia 8, 6; Necm, 3, lS: loan 9, "J).

TOl in lerusattm se afleu $I tzvcerele care allmeuawlaeul Vitezda (bci chesed _ cns.-'l haruhd), lallgfi poarta 0110r, Aid a vlndecat MintuilQnll pe parJliticul bolnav de 3& de ani (loan S. 2).

1n '[era SflntIt existau Si izvcare (;\lap~ termala Dmtre acestca erau tun osrutc celc de l~ng<l. Gad a ra. de 1<1 Merea Moana ~ din n-cinMalea cet~lil Tibctif.LS

Dmue :ffim.1.nile mai vestite amintim f§ntana lui AWMm din Beer ~ebil ~I !lnUina sau pu101 lui lacob de lIinga Sichcll1., in Samaria. Aici a a\'ul ioc C:O)1vorbirea dlmre M.'I.rItl.litorul ell rc-meia s.1,IUi!rineancll (loan 4, (.-11)

Tam ,Sr,int:l a~ne regiuuii subtropicalc normce. Anui ~ imp.an~ in dena a110lilnpun un snoump plclos, relatlv caW runni timet (lama) ~I un enoump uscet, ~toS flunlit call 6'iUi:i:). Pnmnl anctimp. la I"dndul sau se tmpane in rnsthnput ploii lirtlpurii ~ 111 celei Iilr.tii, in fapl.-i>l.s~ liind verba de 11'1cepPLUI ~i srasuut anoumpuhri pJ.oim..

~ numua ptcale limpurie (lore) (Dent I J, 14 ; let 5, 2~). aduSl'i de vamunte eesace ~i sud-liestjec {dinspre Marea Mcditeran;\) Incepc in octombrie ~i ell Iace po:ilbll~ pregatlre a l?ii.n1.i1nrului" usear ~ inwril de _ ar~!1.a ,ern, pcurrn a putea fl fuSllma.n!<I!_ Accm raurile $i piraurilc care 31.1 setal in corsut vcrii se untplu dm nee cu ap~ VliledintH: munli sc lmn~form' ~i ere in p5rn.ie.$i ba'ti.

'remperausa aeruhd seade Irepw~ alin,gand valOti sub zero grade mai :'lIt:S ln februarie Zile Inguroasc cu 7Jipiula si lnghet UO SUJII ell IOI.UI necunoscure ill Tara SJant~ sl mai ales la lemsafim. care este a~lal in mUII~il ludl:ii, Dar pcrioada I'C£(l DldW,~ treptat loeul z.ilelor c.ll.du~e fmruc:m., deja kI ectnnoceut de prunavarn se vcreeste despre ploaia tli.r.oc (ma!coi). (Deul 11,1-', rer; 5, 24 : loil 2. 23), care vesrese ~ilul anotirnpufui plotos si inceputul celui secetos.

C~I luna ~Ii tneepe de fapt anorimpul 1l~C.'1t. dlnd vamu1 1$.1 schlmb~ duectia, blltillid dinsprc nerd-vest $i nord Dc ileum si pana III octombrie nu mal c;ide tn Taro. santA nioi un &~rop ee pjoare. vcgetapa se hraneste nama. ell J:orn'i care cste privuA ca I:) miev1iral:i bil~ec~lvantar¢ du.rnm;:zei~scl,

Tcmpeearara aerului \'arl37.a in Tara Sffima: nu OUll''''''I[ dup{i sexcn ci $i oup& difm1teie regmnl. Zona din vecinatatea Meditc,ran(:j (:SIc mill cald:J deem accca a zonci montane ~i mai putiu cald1dcc~t aceea 1I vidi)ord.i:lnulni.

Spre if ilusrra difercnlCle de lCltlperawr-d CC se 'inrcgiSIre<I7..a in difcrilc pUllcle ale Tam Sfinte. darn mai jos ~ateva exemplc care deslgur au lOtus} valoare rebutv!. int~1 sc 'lul.:'imglii variapuni de tempersrura de la ~n Jn aJ1. TOW-$i uceste cxcmple POI oferi 0 imagine de ansamblu asupra siLuapei climaucc a Tl'tni Sfiruc, VOIn mentlona temperameile maximc $i muume in hnule mai recr si in celernsr calde.Jn pauu !I~z.lri diu Tam SfimA :

anuarte ~e._~ruafle ume Die Au_eU:H
max. min max.unm max. min max. min max "'"'
Haih 20 3 I~ 6 32 )8 J5 24 39 llJ
lafo 21 6 8 31 20 36 2J 34 2J
Gaza 22 j 23 2 29 19 35 31 II 22
iuusalhtl 10 4 14 7 27 16 29 18 30 19 AC'este._cifre n'tarche.azA, precum vcdem, doni!! zone distincte: ,willI de c3l1lpie $ice:;, monlaM_ in prima., "ecj~(ea trulrii a{et'luem extremc.le lempe~lllrit in il

7{)

doua. temperatura medic iUlU<1lj repre7.t:nt:II~ prin cea iJVegi:5iU'all'i III Jerus n I\Jn. cste de ""C. ell S.5"C temperatura medic ill renuarie ~ 2..J,S"C temperatura medic: in ruhe. <lur ell extreme cc ccboars care odaUi ell cncva grade sub zero

in vatea lordanului, uncle muntii care 0 Ilancheeza fa vest. cat ~i hi CS1 inlple(hc~ \ramunle din dircctti1e respective. caldura cste In general mal miUI!' Tcmperaiurue extreme pol varia tnee O~ lSi + S09C. Cea mar obi~.Jlllilll tcmper;uur.\. III umpuf iemn vanazii aiei intte + 15':; ~ + 12°, Media anuala esc de aproxmiauv 25"', S-au tnregistrat aici, III primeJe tile ale lui ruai ~I tcmpcramri de prhl ... ' la .tJ" la umbra.

Scccrisul Ja lerihon de piJda. se iochelc la sftql-l\lllui apnhc 5<21.1 eel mat ffir/JLI 111 primete zilc ale lul mal. pe cendtn Gehleea se tennina abia tn iunie.

CoJduliI se diminnca2A spre nord lama e. aceseori frig pe malul Lncului Galileii.

Pc pletcul de 1tl 'est de lcrdan se ll'lfCb>1SI.reaJ1I de BSeIlU::t1Ca, marl dir¢ren~e de l.empCr:(IlllriI

Osc1la\iJ!c de tempcratura :SUJlI rnai bruse decn ill VCSI, lIk(lr'i!<l mild aici depane spre a rcgulariza temperatura. Noaprea tcnuornetrul -cobead sdesecn sub zero grade pennu ca [I doua -zi s. ... urcc p.§:1~ la 2')':'. Extrcmelc mcrg dc 18·1''' IOJ +J:5oCi1.

vanmnre TilrH Sfinte, Diferen~le mari de [cmper.all.lr.(i de 1<1 sci ~i dm aml0sfeta dciernuna fonnarea vanturilo[ Aceslc;.1 iltt1l)ctH,c;;I"I.3 III r.altdul lor SilV:l~lil CLilllfllicll a Tdrli Stinte. Vamu:ri1e din nord aduc [rig, cele din sud. cAldurn. cere din est, seceta. ccte din vest (de 13 mare) - urmditate.

Pc parcursul lunilor de \'arA, vjnrurile care predonuna bat dlnspre nord ~1 nerdvest NClIduc:hld i'liciodalA ptoale. etc sunt rctust tacoriloorC.

Dar $i i::lm. a bal vamuri dinspre uord, noro-vest $i nord-est. At: lea SUII! ill general vauluri rod. uscate cind bat dinspre nord-est $i umcde cand bat diuspre nord·vCSl

Dmspre vest bate regula! pe.loal~ dcrata anului un vant care sc pomcstc earn pe la crete 9-10 dilfline<ll.a de pe -mtreaga tuegrme ::I coastel mcdftcrauccne ~ ajullge cbisnuit La lerusabm ~i in regnmea nmJ1toas.a cam nnre orele 14-15 ale d\IP:1

Dupa apusol soarelul vill1lUl incclcaza dar pemru scurtr .... vremc Ci\Cl lncepe sa b<lUl dill IIOU. de acetlsjj d. ... tii din ditlX:~e opusli : dinspre mlln~ SptC mare Pellolllc:nul ;lo;:sbl cnre $! mpclll ,.jlnic ~e explica pnn IlCCC;) Cl'I iLcrul n::cc de pC l.I1iM!: impinge acn1l C<lld cc lSI: ana pc. :mpm.'ltll p~miilllu~ui fK rlmSllra c:c SWlrel" II1C~lz~l<l S(;Q!li1;*' tc.rosrr.l [nlruclt nM(llea 500Hrfa §c f~e;;e~c repccle, !)If IIlare.a C:Jrc a ';JclJtUulat i11 l,impHI zilei dildllr:l. roam-lui ajunge ~ fie mai calt:Ui dccil SCiluf. dlrec\IU vanlwui bale de ace<lSt~ d.."lt:<l: dinsp~ UseHI spn:. marc

Vfulwrile dm est SU1l.l mai freo;l.mie D1(:Ii 3les toamna. inm" ~I prim:.hara ~I il' h.m:! mal Va.-.lSUn! foarle rare.

CUMA, I""I'(JRA, ~lI'AUNA TAltIJ Sf'lNTll

11

ill lwille ocaombric ~ 0 pane a iunij noicmbtie bat dinspn: sue-est, sud ~I sud,·est. deci dinspre pustiuJ Arabiei Si Siruuului, mste vanturi uumite In Egipr lUIiIIP511furt. care swtl toano catde $1 enueneaza cu ele nori de praf $I nisip rosiaue eXlI£1Il de fin. j'n acesre i'mprejurnri atmosfera sc 1nceSUie<l7.a .!Ii aerul denae grcu de respm!~ Pe case, arbon, soselc sc dcpune un strat fm de praf

tn ce pnvege canritatea de precipitaui, de rclinUl c3 pe primul loc SE praseaza n:giuneJi momantl. pe ultimul, depresnmea lcrdanuhu. iar inlJ:C de regiune3 de coast ..

Cantitalea de a.p;l care cadc, crcstc hlll3 de luna <lin octombne, s-i p;iOO ill ienuarie, tar din a.ceaSlA IIIM ~I piinil ill mar descreste conunau Iaauerie esre IUlla cea mai ploioasa. Ul'II1Jtii fiind de-decembrie $i februarie,

z.~padJ. cade Jn cantil-ali mici $I se topeste foane repede in Tam smn~. Sun! ~] zone iJ1~, tn generat muaroase. unde 71iP. a drl se mctqlnc piLllI la 0 Sl1plJim~na sau tbi.llr mai melt,

UHimcle ate ale Lui decembrtc. Iwlile taounde $i jebruerie suat perioadclc ~1' cnresc ifitamploi cadert de zapadfl.

b. Flora T~rii Srinte, Configurn~i,1 g.cogrlll'idi diversa a Tanl Slime a dClcmlltlal ca:ii flata,sA fLe difenl1'i de la 0 7..QtL11a alta.

Astfcl, pe cease lilArii "V-C1)1 nor!\ mcdltcrancans, de ,Icd;l~i canmer 1:;11 Dora pe care 0 iullilnim in Spania, Algeria, Sicilia ~i Grecia DimTC arbu¢ aici cresco sub rom\! de tufi~. leandeul sl !lUn.1I1. Dirare arbon pinuJ ~i masunut. lar dintre flori. lalete. rezmaririul, bnsulecul si anemoneje.

"in rnunti sl III Negncv, 1;;1 q pe plalouJ de ia eSI de lordan.. DOni este specifica 2cpe! orientale. ell spim $i scaieti, planre Olio de prim~varu. care de inda13 ce d_~ dDdura se cfllese. Arboni sum. rari $ mal rues prin vai, m'and frunze mdruntc si OOm<>ase.

Valea lordanului. si in special depreslunea lerihcnului, are 0 vegcteue ttopicaJ.a earn. seamana mull en CC3 din Africa iJllalnim aiel palnuerul. eunualul. banal!jeru) ~i papirusw.

In vremunle biblice, Palestine a [0$1 dC$lUI de m<\nO<l<s.1. de vreme ce estc c.'1tu~riUl~ C<I 0 Vim in care (~curgl! Japte ~i micre»,

PAdIJri crau inca desnn de: purine. Mai ales Carmelul sl imprejurimHe Nazarctuhli, Iar 1a est de Iordan - Basanul. en1t zone 1rupJ,d!urile. Datorjb'l defrj$1rii h3~klll!lle.iil pjdw-ilor, . .a.stlki CI3:J mol mare p:ll1c a teril.o.riulnl_ Tuni Sfm[e:;~ pr~i!<inlfl Cll 0 ~cp~ :ariftti.

Dinn:e pomii fruct.iferi care Crc-se in Tal'a Srant!, pe primm loc, C3 rAspiIRdirc.. ~ iiIl~.'n;jSli!lUI (zail). ESlC prC'.:.Cnl pc de!:liurj, 'in vai $J ill campie. Art:. fnmtfJ: verrj :nll.l. aseln31~ll)3[e cu ale SC"lkiei, ClIre ?Cl"SiSI,A ~ Uinta ~t~n_~ e5lC [oanc o _Il«@$;i ~ d.e aoeea mllslilllt! a fast lum drepl Simbol al unCi farruIJ, nume.mase.

<Ilontirl cclor descr.ise in Gen. 8. II. flCCSI arboN 3 de.vrmil simbolul p5ciJ ~I

n

ARHEOLOOlA BISLIcA

infci1liril. IVUIslinul are 0 iullllllnr: de 6-10 Ill, Fruetete se dezvcna dill non nerunre albe. Culcarea lor e mal 'inlii verde, apoi purpuric $i ta urma neagn'i. MiiSU!1ele SC" conservs -111111&1 sau se pun la murat, dar partea cea runr marc SCi tUSCUlJ., oblillilfLdlJ~ se untdclenuml foane gurus. eel mai bun unrderemn SC wlinc d_LU ~sline \'nLi. Sroarccrca ulenilul de m.aslin<:.lie fi'i<:<:.il in lease de pialrA, C3f'C se numea gra, De aiel denurmrca grMinii Gclshe:ulani, care se traduce cu presn (gat) de ulei ($Clllcn) In aceasra 1'T,)diml emu mulli maslini ~ uleiuJ se norcca eluar pc pJaJiLali.e, undc exrsrau aceste reascurt,

Umdetemnul consutuia un prcdes ill Tani Sfilu€ ell care e, rcii filcc::u) nego]. fiind Jeane ceutet 10 Fenicia !ji Egipt. Ern Inlrd;mint~n ~ ca medicuncnt pentm tnnnuerea crustei rltnilor ~ peutru alinarea durcrilor (lsaia L 6 ; Luca. lO, 34). LH J;1~u1 stthll sc fc105C."l11} candele !jl se adallga la sacnflcil. Se am~CC3 uneon cu arematc. Si asthI., mndelemaul constiune 111&1 dirare mmeriile care se fclcscsc 10 preparana Sf:intllluj Mir.

In vJi ~ mar ales in zona de call1pie ~i to GalilceH existau plmua!1i (pardcsunj II1Lins~ de Inmm (c, ha limon) sl pcrtocali (tl ha IDpuZ.).

Ambii arbon ating mallimea m.irultu ~i au 0 Coman;'! Ioane bogata Fnmz~le Stint ovate ~i lucacase, I~ 1:11; ~ mat marl CI.L neva doc..it Jrusza rn~mlili. iunores<,': pnmacara $i Iruciele se ax: pc r:and. incepaoo cu luna iurue ~ pW in dceembnc. ~1 'juRorirea se face prcgrcsiv, 'lleA! tn ncelasl erbcie se pol vedea ftoti. Iructe nnere ~i CnICIIS. mature. rn perioada de trulonre pardcsurile de I:lm.5.i ~ portccali raspandesc pe >0 lar,ga erlc injur, Ul1 parium. roam pl~c;ut.

Frecvent poate fi tulat.mt in Tara Sffint:l rcdicrul sau grfllUlluT (nmoo). WI pom cu 0 illii~iI1u: de S--6 m, Frucrcle sale, de milrimea marului, till 0 co:!j;] mel tcre, de cutoarc rosie c<1ri\mizic. lar miezul garoen ii foerte lCllIOS, CU un gust dehclO:i. Rcdiile se consuma pmaspete sal! sc prepa[<l din etc (I Whllura racarttoare.

Smocbinnl (tecna) art 0 ini!l~,"e de 10 m sau chiar ruai muh, E Ioarte frurcos ~i eu Q ooroaru1 largl1 pr.l:Cl!m a caslauulu.i. neC(l.ItlcsLibil din tara nMSI ...... E:s:le r-oorlE: c:'tul:l! pemro fmC1eLc sale. care au aspect\J1 lIDor pcre mai nlAn.mLc, La inceplll aceslea smudl! euJoare verde, apoi, pc masum ce~ $(: coco dobJ.nde$i; clll~:;trecllriolr:1 Band sum COtiserv<ltc all culoarea maroniu deschis. Proaspcle sunt foone l.cmoase ~I foonc dulci. ExiSl;8 CQnoamitenl in pom dO\t~ felun de fruete : smochmele limplJnI. care 1111 S-BU CQpl illlW trecUI $i SC co(; abi.llin iunie anul IlnllillOr ~i srnoc:hmelt timl diu recoha no.ulul an care SC em: in Wllli1 celol"lah~. D~ <llel vedenl c;) in mDd prncllc, smocJlinLiI are ptnnRncm ro;.we pe ucngile S:a1c. Pentru aces! mOl.l\" iI blestt:mal, Oomnu! slllochinul intiUm(pe calc, {'C cind 51! imorcea dln Bctania J.l Icrusatim (Matci, 11. 19). Acel ~nochin uebli..ia orkmn sA alba. made, ori lleJIv.\nd in.semna ca era SICtp. Erectu! bleslemulm Domnului ;1 (Oost usearea acelui s.mochll1. lapt C':{',3 pus in Illhtc I)C ooenic't.

Curmalul, palmicrul ~u tjnieul (Tamar) eSle \,In aroore rOW-Ie trum05 Cat'

CL1MA. .F1.0RA ~I Jo.'AUNA TARn SFlN'm

13

apanme nord subtropicale. in Tam Stant:. se cultivll liin@ L.:tcuJ GhCltil.3rel ~ in vnIea Iordanului. Depresraaea Ierihcrmlui este 0 adC'.lIralll nan de curmali De A(.'Ct";:l crasul Ii: :j:i primit numele de "cetstea petmietilcr", Arborcle aungc il~altilllCli de (lproximativ 2£00 m ATe trunchiul gms lSi accpedt cu WI fel de soW. Fmnzelc. de mfilia lu .. guill~ (<Ilingind tungime de mal blue de 1. 11'1) se aAli numal in varful pomulul $I. sunt pennanem verzi ELe SlDII dispuse in reate dir~ijle. Pnntrc fruuze epar rructele sub forma unor ciorci:lini enormt. L<I Inceout SUIII cc (;UIOOI'e verde p.aI. Bpeli devin rcsiauce si cind se roe - maro tu.c.lus. Curmalete se illU"cbuinle:Wi fie pernru mfulcaro. flepcsuru preparerea unui strop spetial.

UII !ill arbcre prel£ul'in Tara SfanlA esre migdalul (~ed, Ita) C'dTC eresie pfu.tA Ii!! 0 illallim.e de 5 Itt. ill_Oorestc pela ~riilw lui ianuarie ~l luceputul lai fbbruarle, pe dmd fruuzcle care cad toamra, rea~r ceva mai tar-I'iu. dup~ perioada de inflOfl.f.c:

Fnldelc sum cvalc. C1.I 0 coaja rare. eeemanaroare eu co.aj.o do! nuca Me-zul csrc Bustos. dlserer amarm.

Siccmornl (~tcOla) are 0 imlltinlc de ]2-16 III ~I Q coroflu~ foane mare inln.tCoil crengile se Imind Qrlzom.a1, Fructc/c SUlII asemenea smocbinelor Avand iUSlI un guS! ineclcJos. lccahucii le ?41iiric puttn waja spre <1 50: scnrge sueul i'ntep!llor. Lcnmul uuncniulul e Q esenli'i mai tare ~ se irurtbuinlcaza de- catre C'\'rci. in ccnsuucth, tar e!ipterJii llf:OO¢aU in el eicte penuu mcmii.

Rosecvul (cnaruv, charuvnj este Ul1 arborc de care se face pomcnire numal in Noul Testament (LUCfl, 15, 16). Ar~ 0 hl~llime de 1 () In" cu matte CTcJ.Igl ~1 ftunec lotde.alma verzt Fruclcle au fom-..1 de pas-ate. vere Ja 'incepur, iar :'pOI de culoarc .. marclnchrs. Se fcloseeu ~i penuu luana enimetclcr ~ mai ales a pcrcilor;

Marur (l.apiJiili) ~!C1l de ascruenca in Tara Srmll~, Bra scccnt un arborc ncbil.

Pnctele crau pretJ,litc mal mull decal portocalele.

Si nucul lcgoz) era present In Tarn SffuIUi. De engine, aces! arbor ese din Persia. Se ouniva pe 1armul laenlul Ghenlzaret, in toata Galileca. In ruunul Ghilcad. de la lisA"rit de IQrdao ~ chiar til ruceee, in locuri m.ai joase.

Allt arbori amim.i~ in ~f'\lle Sfimci Scriptun Cil CXlst~Jld 'in vremurile biblicc ill Tar;;srnl)~,.!Jtrnt:

~ Slejand (AJon, EJa). er.r: prczent In GhiJead, B1:Isan ~j M\ll'it(;lc TabOr. ASfa",1 l'Ilci rnai e)dsla door dm:l~jte al~ ¢durHor de Slejari de alta dmA

--. Cedln! (erez) se aful ooiniom mai ales in mun~i Libanohri. Lel1ll1ul de cedm ~r!l S'ocOtil ea fimd foa.rte prctios ~j de. ac:c.::a se: falosr=a 1.':1 <:QIIsuuqiile 1II11i ~ku:sebilC, prccum a fost templul din Lerusali.rll.

- ChiparOStlI (ber();f;) are un lemn Ulre, -care de asemetl~1 :i.e f(ll~ iTI CClll5lrUCtil

- Salcia sau rlicbl:r.a {rJbarim) cre~lea, in umnLe joasc, Ciirc p;;iSU'3U (I perioadc1 ma.a indciurrg3la umezeala. Ram\,lriLe aces1ui 8rbore se roloS>e~II,l in ultil1m "ZI :1 sarb!toni t:arturiJor, mnd ptlrtatC In ruan.-'i de crcdlll\=!os.i, cimd vcnc.!lU I;) Icmp!1I

74

ARH."EOLOO1A BlliL[CA

(Luca 2.3. 40),

Cresteau ill Tam Sffini§ Iii unil amu$ti din care S~ cbuncau r.1sL11I ~l uretun spectate. Asuel, este cuaoscur lerel;rintn.i {boK:Il) arbore ~ino$, care apartinc Ilcrcr medneraneene $.i are 0 itWl¥me de pW la.5 rn, Fructcte, de forma uncr IIUc1 QV3le. SUIiI folcsitc pentru produccrea unui ulei rolosil $i m luana oamcnilor Din tulpilla se obtine, prin efectuarea unor ineizii, terebenuna $i ahe sabsrante fotcsuc 1:.1 li\blicifG'l picilor crude.

UII alt arborc din aceasia categoric este balsamul (bmCIIl} care crestea in preajma ~ni Moarte Si i'n pertea sudica a \'Au lordanulni Prill lncearea scoanei acesnu srbcre so obpnc,'l un ulei binc mimsi-tor lIumit de ascmcnea balsam ~l care WI fotosh in mcdicina ~i ,1;1 prr:paraiul prodlI51110r de.tnrrumusejarc.

Eta cuuoscut de asemenea. lamarmuJ seu tamariscut (~cJ). drn frucielc c:m.ia sc prepara 0 MUM:'! raccritoare. iar scoarta seuuliza In medicina.

TOI Ol!j.1, suat an:ri.ntip: nstragalul, masnxul .$i storazul, din uupma; carora st: obunea 0 rll$lllll. btnemlrosttcarc.

Dinue tufele omamentaje. mal CIIJ100CUI CiSl€: mlnul (htldll~), un ~(hl.l~1 mediterenean 1n. ... 1t de circa 5 I!I, (."(1 Iructe pcrsistentc $'l cu Ilcri micr. atbe. perfuraate. Deseon e amnuit isopul (ezov), plnnlli binemircskoarc.

Plantelc arcmatlcc cunoscuie de catre vechii evrci crau merarul. clumcma. menta. 1II11!;.Iil,ml ~i ccriandrul

Dlnue ccreatc SC cutuvau : (lr/.ul (~Qnt). din cam i,~i prcpamu p.i_IIICft CCI mai l'I1.u(1) duure camenii popcrutui de r5ml; gr§ul (hila) ocupa locur intfil tmrc ccreate (dllL punct de vedete caluatrv. desigur), dar nu se cuJU\'3 decal pe suprafete resuansc ~i mal ales de due cer bogati, SMacii lani maaceu pame de grilU numal 13 s\rbillon

Se cuJtivau in Tar-d. Sffiru1t. ~ plamelc textile, precum inul (piste) $i burnbacul. Legummoaselc crau repreaemate prin linte. ccapa. usiurci. JUIl7$c $1 casuavcu Pcpcuele verde sc culuva mal cu scarnli: Ul Cilillpi(l Saron $i pc sesul din rordul

lacului Ghenj:atIcL

Era cunoscura ~i iedera, planta ag8.tHloare, de care se face amimire i'n 11 Macabei 6.1.

VIla de vic (ghefen) C5le dup~ Ln!~lln ~i smQChio pla-nta Cf,!:.'i m"i froc;,'enl,a In Tara SliinIU. Brau rcnurnile podgoriile di.n 1roprCjlJrirn.iJc Hebronului Sc culllv3 I11111 ales \,jta ce prod,uc-ea struguri .negri. Marimea ciQ[cWnilor ern impresLOnauul, Oespre aceasto nc in,crcdinteazi'i relalarca despre trlmiterea 'lscoadeLor de cillJ'e Moise III CllLU1l1n spr~ r. ..... edc,,') CLUlI est.;: Ian! ~ cum sw.ll 'j,IUlf'l:lIf1li 1000uit.oriJ.. La jlltoarcCrC lscoadc!c s~au il1lors pUl1:fi.nd pe \J.IYI!:r 0 tulpini de viti! de vie, incl1rcaL!l C~ Mrugurl

SislClIlul de cultivtue a vile! era a1i1t prill Ii:-':MC3 ei pc:: arnei, cat ~~ pnn legaren ei de porni MfJi ales 1n smoehln era l~s3l.3 via sll se lntinda.De aid dielonnl" '01 ~e ooill11i sub snll)Chim!1 $i via sa'},;:eea eevoi.a s<i inscmm: 0 via~<'i tihmt:l $1 P"$IlI~ tl Regj, 4, 25 ; ler. 2, 11},

CLiMA. FLORA $1 FAUNA TARlI SI?INTE

75

DatoriiA pwtadl de grijli aparte aratal! \-ltci de vic. <lOtJIslii pl:'lrJW a devenn slfI)bolLlI BiseIi.cii (1_SiIis. 5. 2-6: Ps 8, !l>: Matei 21. 33) dcoarcce si numnezeu ~ de grija B~StticiJ Sate. ~;d[td·o ~i povi~d·o pc calea marnuirii. De aiel cul'intele- rcsure de arnrereu ta Sfflru.a ULUrghie, din timput trisagluonului: «DoanIile. Doonme. CdutA din ocr si vcli. SI ccrtCteatii via aceasta pe care a &:ldit-o dreapUi Ta ~i 0 d~,'Sr~I(' pe WI

DiIllre ptanrete aevauce anunum : ueslia (kane). stufu! ~I papirusul. care tf'C:$1C3 pe lin~ I(l:enl Hate, to nord-esnu Ghcnizarctuhu ~ tn partea IlOroica !l vaii lordaJIului. Tujpina de papnus atinge 0 lungimc de pallll ta (j m, Aceasta tulpina se SE40na IQIIgitudinal ~ dm fOltele rezultatc se prcglilea materialul penuu scris. care se Imm~~e Wi papll1JS

Alie. plame care crcsc in Tara Sflinl~ 811111: pclmull m.1LIdr.igol1l, nufilrul, isopul o hug{J raspfuIdire cunoaste cactusul.

C.- Fauna lii.ij Sflnte. Ca SJ~ 001,1 T§rii Slime. lot asrtel si fauna 11'-1 mal esic ilstAJ.i La (el de bogata precum n fest tn cPOC'(1 biblk!. Mille dlatrc ~11I1n;1l.;.11!' ~i rmsi!nl.,e aminure tn Stama Scripl,mil ca cxis!and altfi dlla In Tara Sf.!'iUlll au dispanl~ astazi cu totul 'din aceasm regilllle. TOIIJ~r" nei "om prezenta ill ccic 1:;1) um'l:Cll"il fauna nsa cum a fOlSI ee In vremurile s~v~bi,

'vcm inrepe. prin tl vorbi despre animalele domcstlce eunoseate 1n Strwlii ScriplUra ell numelc general de bchemor (vite). diatre care, pe primulloc S(: afl:iJu cdc. numjiebakar adi~ vitcle cormne marl, care erau crescute pe scara larga in lard SJanItf_ Cele mai mule dintrc acestea se aflaLl in campi" $aronulw $i in tirunul Basml, unde aveau pasunl de cea mai bun,,; catitate Accste vile erau fclosite $i ell anirnate de troctiune,

Vhele ccrnutc mid. respects oile $i caprejc se numeeu CU rcrmenul general len Oilt: emu de douti reluri : rasa obi$nuita. CU picioare scene $i liina IIDlJ aspra ~ 0 I':ls.1'i mal mare, C(I lana fin! $'i coada foartc lata dalOritol faplului c.~ ora Im'eliGl de grllsime (seuj. care era menill. altarutul in cazuJ sacrifid1ri:i anirnarufur, Regnualc ITliIJ vcstne, iIL etesrerce uilor erau : Neghevul, CJmpia Bethiooml,lllil. muntii luda si SUdLll tmi de dincolo de Jordan,

Pc langi! laptele; liill.a §I camea oiler se foIOSl::il fnar1(l.lIluJI ~i pielea, atfit penlru Ilbllfectionarea i'mbclcllmill1el (cojoacclor ~i dlciLlli1or}. t.9.1 ~j a tmrdufllTilor ill care .!i;C pIislrau lichidelc; (Iaptele, "inul etc.).

U.n.anim3.1 ffW'.1Qnl Im1ilnil iil Tara SifutlA CSlC cAJmle (grullfll) ~i mai alts cea, eu 0 Sifl,gntil COCOil~ (dromaden.iI). Clue II.rc un corp sprintell, a(;opcril ell p;ir de ~~ d.CSChi.s1i 3 nisipului.

I C~lJtilel(l ~!J f~_ane prejl.lile pcmm C~\ puna!} PG\'eli Lmm :t=i sc ml:!tJ,uOlt"J.U (iU II'!LM Pltlioa., Sum $I Foorte rcJ::iSlcnle 13 condiliile de SCCCllt Se inlrubu.illtaU. de ~rnl!.nea, hipu.'ic §i pArul cl.milei Din par SoC teseau stofe mai groase.

Sl 10lln BolelA[Qru] 3\-'C3 vC~Il1~lnlalla dm p;1r de c~mil~ Af3bil ('OilsumA ~I

76

AlULEOLOOlA BJBI.ICi\

carnca de cAJni1:l. Evreii se rcdaeau ill~ de la II ccnsuma cmnca. d;.al fimd f:;tplll! c~ acesr animal se num3d'i lotte cefe care nu au cop-ita ccmplct dcspicata,

Si asinul (hamer) em Jeane familiar 'in Tara Sfanla Se muebeuua C3 :s:i \'iICic ccmure mari. In ImtISIX>nul poverlfcr. lucratUl pamanlu1w. dilarit. rn\latur<:.a pietrci de moan1 AtinuJ patesunlan (';SIC mal mare ~ mal hue deCal eel european. E de culoarc 1"O$lcucl sail surA.

ealu! a. fest introdus jn Tara Sfiinlli abia In tirnpuJ lui Solomon, fiind adus dill Egipl $; Arabia, Era int.rebumlal ruai cu scama 'in lALboi Si la paraM mililari\ de Ia curjile regesu. Detoritatinutci sale falaice, calul era sccctit s:imbolul n..andnei ~I a) fQrlci razbolnlce. Drumurilc aceldentate fi1ccau imposibila folosrrea cailcr m c;·II.!itQril. Penuu aeeesu sc preferau camilele si aslnii.

Un bastard rezurtat din 'inCTIJci~rea asinului ell ~IIJI era ClIlijn.1 (pcrcdj. i\CC51

• mhual a lmprumutat caliliit.i de la eel dOl p.t1rinti: CSLe pupn prcrcnjlos ill ec pr:l'\le~tL:' brana : este lute ~j potemic. Despre forcsirea C<.ltfuilOf se reee arnmtlre in umput hll David (I I{cgi. 1. 3~-3S)

Pcrcul (hOl7.lr) nu ora crescm de catre vechis evrci fUnd sccctn uu illl.urMI SIl~wC.aI, dccarece d~,i are COpilll desplcata, tOIU~i AU rumcgll Dacl. mal IWU. ill epcca Nculul Tesramenr se race amimirc de usme de pard, cam erau cere dill ~illllllli gadarenilcr, f a ptul sc e.xpJicii prin. illllluilirea popula~Lcl uciudalce in Tnr.1 Sffinl:,\

Nid dtinele (kcleb) sl nici plsica (ehand) nu se nllll:tar.'1U loiSe urumalclc domcsucc in Tarn SffinHI. tntruear erau socotite ca animalc 11CCU ra te. TOlU~i1 paslonl recurgeau ta a jutotur ~inilor peetru ~ urrmeicr emt ... A Iiarelcr sl hotilor. 081Onl;l credmciosier cainilor, ralA 00 stllp&tl,llior. mrmere de kcleb (kaleb) 5· a inccl:\tcnil cu

timpuJ ca numede persoane 13 vechll cvrei, .

Animalele sMbatice emu numne ''haia.t basade" san . .ha.ial ba Md", 10 epcca biblici\, nUll'l1'lrui lor eta Jeane mare. dalorilli condi\,iilor climaiencc $.I implicit de ,rialli foane prielaicc. Asthi. eeeaea s-alllmPUl-ioal fcane mull.

Aminum asuel ccrbul (aial), care era ~ simoolul iu\imii ~i .1:11 Irumusetii 1Gt.'11

42. 21 . Pilde. 5, 19) ~ caprtoara, simbolul Iragilitatii si a] delicuetei. Gaacla face parte din aceeesr f!llll~~ie (CaUl. 2.9, II: 4,15; "1,4).

Mistretul popula de asemenea 1,11"'01 Sffinfl. ~cill;d stricacnuu ill ilg.nCllH~lr~ ;>J In vita de vie

DinlOO mnmifele: amilllim : le'ul (arie) de rasa persana. care c toy;'! meJ IIl~C dec~L eel afric.'1n. As1lIzi ;lCes! animal a dlsp1rut lotal de pe "cele meleaguri

111 nordui t:itii, t.tJi~ unoi (dov) care cobor.l dins-pre Libm Era de. c:tllo:t1'1' brunO.

Hicrr-a, animalul vAgAunilo., CSLe preunl~ $.i wi pesLe Lot iii Tara StanlIt. AI5n:JJI de ea traiestc vulpca (;<j:LLan cca siriilna, ita "ord $.i tta cgIple(lIl3, in sud, 1.Ipoi $1I.C;l.lul :!j;i in num.!ir rcdus Itlp~1 (7.ceV). Era ~l. de ClScfll(:ne<\, leopflrdul (nmner).

CLIMA, Fl.ORA $1 FAUNA IARll Sf'.L'N1'£

Dintre r0z3IOJJ'e tr-J!ad aid Iepurcle (amcbct) '::1 soerceele tachbar)_ St nnIIDICSC. deasemenea. ncvasrulea $i dihond, npoj clirti~ :ji aricial.

~e.iJ_\'eau numele cenun de . .bat'tmes" (Qn. 1. 24-25; 9, 2). Dmtn: acesea anuruim ppeIe (nahI$), GW ern de, mar muIle fcluri : I~ lefe}, un fel de wperJ: a5PJd3(peLeu)foarte\"em~:~on-ovipen'lfoone\lenin~deculoar.:anis,pujui.

Too.a in TiU"3 Stanta $I sccrpienul (acrabj. cuncscur ill vreo opt specf Celmai periculos e scorpicnnr de st<1nca.

Dillue.~pfu"le se alJa in Tara SI3111ii vrec 20 de speeii Sunl fm::vellte cell) ell Plcloarc mai lungi, care se Urc3 en man u$urinlA pc zidnrilc caseror

€allleleonul se atl:1 mal ales 1n valca lcrdanufui, dar rill este absent llici din lcrusalim.

Este prezent.a !;l broasca (tefardea}, lar mclcii S\lIlI de mai multo fel~jri .

r-1lCilioo (mmaJa) (pilde G. 3-0). puncelc (paros) /ji p:iianjenul {ilcabi~; "lint

ftec:li~m po-me,nili de asemcnea (loy. 8. 14; lsain 59. :5).

E.-aslau epoi lot Ielul de vienai .::i rame

P:'s:l.rile era» cuncscute cu uumirea gc!)ernl~ do. .,a.f'.

Cele mal frecventc crau pcnuubelul (louaj ~i mn'tlrtCii (lor). Numai ecesiea ereu ednuse di.mre pit;;iIri, Iii sacrificii.

Gailla a foSt adus."'i in Tara Sffinl;) dm Persia. Mi'inluitoml \'O~ de closca cc~ :tduoa putt SUb aripi (Matei 23. 1: 26. 75). Aile p§Sc1ri domesticc nu se CUDO$Ie..'1u Drmre zburatoere emlntim; vrabla (stpan. a dfrei came 51.': ccnsuma (Mal~i 10. 10)). potarrucliea (core). care U'i'tia In mun\.! $i in desertul din s!Jdull.inl.

RlnduruC:3 (derar) se numara 10 pRsirile c3.1:l(01t~, TOt la fel se sccoreau

prcpelila (sclav). barza (lmida). stsrcul Si ba!lanul

Pe malul lacujui Ghenizaret $i al Marii Mcdacrane lri'iia pescaruscl. Peetetor era prezem uliul $I: in anumitc zore - vuJiurui.

CQibnJ. eicara. (area. cucuveaua crau dc asernenea netipshe.

Cormceanur (pasAtC p:i1mipedA} ~i pctlcanul rralau iii lacul GIl<mi?-M!;t. pe lilmlul1ord3nlllui sl Ktsonulcl.

Oil'! cstegcna piisarilor era socctit fJ lili3cuJ.

Dmn:e insecte (remes ha 01) sent binecunoscnre ll'Icuside, care au consti[uil 0 adllYilra11l pl;tg3. pentru Talil S.ffintl1. Wttmlfile din sud-est aducceu adcseon nori (.II;: r..ic~Ie, care produce(lil diSl~geri 'inspilimaIU:l.loare,

Alliin;') {debwa). t.mU1. de liSernel'lca, pe <It.''Clc.loc:vri Nu In Zi1daI VcchiLil Cilf1i'\,i}[l a fOSl rmmjl chiar do;; ~tre Dumnezcu _ «Talll In Ci'iI'C curge lapte ~i miC1C!>. Mcre1I c ....... coh:matll DlSiI mai ;ilt'-.S de la albinele s.:11bi:1l1ce, pcntm ca aplcultill1l w. pniclk::n m::~l Ui.ni~ &: ~ evu:i._ Ab.i3 Filo ~I Mi~1Ul vorbesc: de 0 lIscmenea inde!CLllicirc.

Mu$Cii r~ebubJ. tlDlarul vicspilc, 1001i!! C"'dtl ~i ele nelipsltc.

L .. <Inimalele-lcV<llice amintJm pe$l.eLc (dag). care COOSLituic 0 iru;emn;)~3:

Stn~ de htan.t pentru popuialic, ~i lipitoarea.

iMI'ART.lREA AOMTNIS'fAATiV - TERITO.Rl.ALAA TARH SFINTE.. l,OCA:LITA,r. MAIli\1PORTANJ'E~1 CETATILE DE R"'UGrtJ (AzIL)

inainle de venlrea e v reitor drn Caldeca, Tara SfHnlii era UlliXirtll.ii III 31 de tegale canaancrcc.

Od(llA CI.I OC'llp3TOO !Mil de ~1J"e. israelitl, do~~ tmoerceree lor din Egjpl. rerhoriul vcchinjui Canaan 5'-3 irupfi,t'til prin tragere la soqi. Imre calc 12 seminlJi Dtnee acestea, semicua Jui Levi, can: era dCSlinatti peDIJU serviclul rellglos $1 C;! stare trebuta sa fie Is dispo"l..ilia nnurcr membnlcr poporelui ales. n-u primu Q pane <Jnl.lnul~ de teruortu, ci numai 48 de ceta~~ eu camplilc din jur. pressratc pe loala intinderea !ikii. La tel, nici seminliH lui tosif uu il primil un teritnrin alll,IIIlIl Drepml de monenire al acestor dOlla $l;1I11011i a reve.rut lui Efraim si Manasc. cer doi fll ill lUI losir pc can: Jacob i-a !ldO,I)~al.

ill aces! chip ,s:-a :uunsJa !m~ ln 12 p~-'1i.:.l itl.lrcg:ului tCri.tOrill de Ia VC;<;I ~I CSI de Iordae

Conform Num. cap. 32 ~i tosua cap. 13, Tara SW"l';'i a fosl imp;lrliril dupa cum urmeeza

P,lnC3 sudica a tarii (de la vCSI de Ionian) a revenn seminuei 1111 Sunecn Hctanu sudic at ter1loriulw acestcl semimii era WtodllM. sr hcrarul sudic 1.11 tArii. iJI general. pe can: l-am aminut la loeul pctrivit, Sple l,.'CSI se mdrgirll::u ell MeditCt'llr~. "taT La est ell Moabul. Hctarul nordic pcmea de Ia PW1Cro! eel mai sudic ill Mii,m Moane ~i se dcslil$ul1l spre nord-vest piP.; ID preejma locaJiUitii Gaza. de pe malut Medlteranei. Un eras mai rnsenmat pe teruoriul accstci semintli era Beer-Seta [n Iosua 19. 1-9 sum amintite ane 16 cetap lmre care Tielagul. cu saiele din jurul lor, care erau pe teritoriul tnbulai lui Slrnece, TOL dill !I~I roc afi,uu cit inilial torkcriul trihnhri lui Simeon a Oem parte din mosrenirea tribului lui luda. d!1r apreciindu-se dt pertea flilor Lui Iuda cste prea nl;;JTC. s-a Iuat de La ci $i SoD dat Iiltcr lui Simeon ceea ce am an'Ital Illlii sus ca a dc\'en,it ternonul acesnu uib

La nord de seminua lui Simeon se afl3. teruoriul semintiei lui luda ~ care i,I\ClI drept granite: in sud granite lIordidi 3 Uloului lui Sunecn, ill est - Marca MOlina pe lOa!.!! Jnunderee ei, 'in V(!!>1 - Marea Med.ilCrail<\ dc Ia or'd!jui Oa:;:a ~I pall~ ill apoopiere dc Asdod ; in I~Ord p<lmei! '0' liltie Slallo~!;1i din PUIlC'lIll northc aI Marl! MoaJ1e ~i piin:i c:e ajungea in apropiere de Asdod, pe malul IUcditcrancan pc le:riloriulacestei seminljj se arrau Belleemul $i Hebronnl.

La nord de tribuJ lui luda UOllilu leriloriilc tribunlor Veruamin (la est) ~I junl31ate din lentoriuJ tribului Dan (la vest) ErHU !lO'1lUni de teren mult rll3i rcdu~ decal Icnlorilll relorlalle douA semiu\ii 3mlnlite anterior. Pe tcriloriul tribuh!l llll Vcnia:min $C !IfIau lemsalimul, Belania, Bc.lfughc ~ h:rihomll,. Pc jUIlk(t(ajea dll'

lMPARJlREA ADM1N1STRATIVA A TARD Sf'lNTE 79

tCrltoriu1 tnoului Dan se aflau 10C11liljlil~ Yamnia, lope (Jaffa) ~ Lidli.

Unna in ncrdut acestor daua semtetii, terl!.oriul lui Efi;lim caremchidCil in sine 0[3.$111 Sicltem Gr~mjl" est~d1_a acestul Leritoriu cdd.c.'J pc Jordan. Jar CC,.l ve:ilic:.3 pe Man:» Medi[eumA, de la cerarea lope (Jaffa) Jnspre nord.

Moll La 1I0rd de E:Jroim se at1a 0 jUlll<il31e a lelilQriwlli tribuna lui Manase. care. tngloba cetatea Meghido din vatea Iczreel GIaI1iJa sa eslicA era IOroallUl rar cea ves1ic4 !I;b'rca Medirerana,

til Mn:1l1l, 1er"'II(lri1JLui lui Manase veneac reritcnue ui.buriiOr Tsac::bar (care ~lJpJne!l mtlll~il Ghilbo<l)" ZabUkOJ si ~-e.r. De ,lllc;fi1:ioi1al c:;~ rcritcnutur lfibu1~d 1m, A$E;r. se de.sf.!l~:Hml pe loata eoasta esJiQl a Mcditeranai de din jos de Carmel :$i pin;! in dtepml portului Sidott.

La rlisml de teritonul rribuilli 1U1 A$Cr $.i la nord de terucricr triburilor lUI Zat)uion ~ Isachar se aJla lenloriuJ tribului lui Neftalr. GrrulilB csuca a accsnn mb eta Jacul GaLileii, lordaaul ~ Jacul Merom (Hule) (Iosua ]9,31).

fn sfii.r§i1, ill nordul sem.intiC!i lui Ncft:ali se ana ceaJllJI~ jum;l~3te a IcrirQriutui tnbuiui Dan, care ccupase.alci cetajca Lai,s, pe care 3 numjt-e Dan.

F~:)ia d~ tercn de la riisant d~ lordan, cucerita de cvrei 1:1 huocrcerea dm Egipl n ~O$l ImJ¢ti~ teca de ciitte MOiSe, triburitor Ruben, G;:Id ti fa jumalatc dIn tnbul lUI Manase C31'0 e yea precum am yazut ternonu ~i If! vest de Jordan. .Gnmile1e.trlbuLni lui Ruben erau 1:'1 sud. cam pe lajurneteten IitOIalului estc <II Manl Moartr:,lar Ja nerd, la·pu.nctul.dc inlrare a fcnlanului tn Marca Moani!.

TlibuI,hl'i Gad ocupa lo.atll fli$ia de teren dintre Mare<! Moorl.;"i.j:i wC\l1 Galllcu D~nue ccrnple.acestci semintli amimim ~ Dibon, Arcer, Awol, Berheram. etc

. La If:SI ~e lacul Galtleil. lacul Huta $i p<lM ta izvoarcle lordanlilui venea Jumatarea t~moriullli tribului lui Manasc. TlI componenta ecestul teritonu mua veduul regar Basan ~i c pane din Gtulead. •

. o~ CIl i.nstitui.rea regaHt;1r;ti in l050 i'.Hr .• tentorial 'I'eIOr l2 rnburi $Jl1 5eJlllntu ale Lui lsl'lleJ s-a ccntopn lntr-o .$,in.guril unilaJc adrm wSU',uiva

'in <l1:~st§ slruadc s-a <Jfl.al p3nA In 933 i.HF., c:}nd muriod Solomon rcgatu! ~l!~~I:I~ad~lPA$t tn dcua . rega~ul de nord. ls:ael sen E(~ ell capltara la Sa·maria $1 adlc3 tOt I ~d ~o Juda, ell cepuala la Icmsahm. De Efr.um apartlneau zece scnum». S(:mj III l;:tonuJ de I~ est de I:otdan., care a fast. a 1,11 Ruben, Gad $1 jumabt!c run reg{tI~1 Iu I ~nasc ~ tea ~l ~lafll: pane. a Le.l1toriwui dela vest de Ionian De ICI'it(ldului ~i I~:~I~~T l.emomlc senuollilor luda Simco'l ~i pattca suoici'l ~

Ikin I-iOt~ i:nne ode doui'i leg~te n·a fosl proclS delimilat c:eea ce a dat lla~erc ]a

~legen continui

Il1COr1n 72~ iHr. regal\ll de nord a cl.zul s:ub asirierri. iar tenloriul sal! a fosl ]lOr.Jc m acel imperiu, "

rn 586 tI ruuj, Si regaml de sud s~lb bo1btlonieni_ disp3.rnnd :lslfd ~j 1l.oc.sL SI.'II ca

j\RHEOLOOlA BlBUCA

entitatc ndmj;nj.suatNil de sine ~tlh1(oarc

III urma edictului de e1ibcmre cutis dc regele Ci(lJf ai, Pcrs:i~i In 538 i Hr. ~u beneficiat mal ales ecrcil din trilJuriic luda, VClliamm $1 Levi. Reimol"$i in p1Ilrie a~!ja s-au asezar pc veclule IQr tocurt ,rnrii a se ccnsrftul bur-en strn independenl_ admiuisuativ ci nlmiine<lll pe mal departc S\lpu~_i ill Pcrslct

Abia in "remea Macabeilcr (sec. 11. i.Hr.) cvreti din Tara Sfiinl1l i~) VOr redebandi mdcpcndema, consnuind ~i UII sial allor, cu capuala la Le!IlS;11Ilil

in vrcmea MfuuuiLOt"lllui. acc.u stat al cvreucr. care leue limp a foot ocupm de lmpcriul loman. (an. 61 i.Hr.) era imp:lrtit din punet de vedcrc adllliniStnniv III palru provlIJ.clt.

Provincia cea mal sedica. la vest de tordan era Iudcca, care: se m~gmca CU Marea Mednerana, in vest, Iordanul ~ Marca MoanA, in est, C'II S<lmaI13. ill nord. ~i cc pusuul Siilru In sud.

Samaria, a doua provil!cie, cupnneca mijlocul tarii de la \"CSI de rordan $1 Sf: l:i\lilldca de la gl"'<t.nita nordic!: it Judeea sl pAnn eproepe de sesut lrued. <luog;lfld la C~I tordanul. lar la vest I1U atingea Marl!!3 McditCIllO:t dsr mel nu era prea dcpane de aceasta mere.

Lccuhorh acestei provincli emu 0 amcstccfitum cornpusa diu evreii, elm'; scapascra ce t';.xllu1 asnian, Putlni 13 numar; peurru ca_ marea majcuilule a fest dus1i 'in robic, !Ii corcnisui adusl aiei de asirieni de pc tOt tuunsul Aslel. Ace;~ta populapc, IUnnil;) -01 samariteralcr !,illea ~ rcligia mC)d~, dar se juchlna :)i I ... zci. lud~lL rci:n(O'li dm exilul babilonlc ii urau pc samanteni $i refuzau once ccmacr ell ei

Provincia din ncrdul ptrii, de III vest de lordan. se numea Galileea Acc:m.'i provincie Sf lntirrdea de la ~e..")11 teareel ~i pM 13 pcalelc nmll~ilor Ltban. Prm munui Sarod ea. se imilll'\ea in doua. : Gahleea de L10rd SJU de sus (supenoara) II Golih.:en de su-d sau de jcs (inferioarl), .~.UIt1il~ si Galileee neamurnor (GallI hagoilll). penrru ci s-eu asezat alai mai multi pAgani din Fenlcia. Sina :;i Ambia. [It' aceea, chiar cvreii care lccuiau in aceastit parte a GaliJ~ii emu dispr¢1.biti de ccilall1 penrru cfi. ;mIU susoecrau de amesrec ell pllgami De aiel tmseberea bn N",I<IIU1ll dcsprt: M;,wtuitorul : .Oate din NIl1.aret PQ'uc II ce\'3 bun ?t> (loan 1, 46). N3uretlll se afla'iu Galileea nealllurilor.

Tara de la r:lslhil de lorci'l.lI $l,': il1.lp:iClea de as:emc:n~ll ~1I rnai malle ~IIUtatl <ldmirustraLivc. Una dinlre aeestea Im1 Pereea_ regiune lung1 Il-i str5rnttl care 5C desrn!ilIDl de la rnlltA)1IQn, "in sud. pfuJA in preajllu localit~Wi Pdla, In nllrd. D~l~ moartea I~i Iroo eel Mare. ;;Icesl u:ritoriu, ca de altfeJ ~i pro"jncia G'..iliJ.cca a fOS!guvenl3t de ciUre lrod !Ulupa, p5ro pnn anul 39 d.Hr. Ma.ltuilOruJ $~a aflat de iTll11 multcori 1naecasta pan.e a rani Sfuue (M!!rc1.1 10, I).

UneQri, inlteg {el"j!Qrlul de la est de lordan. sc Rome:t Pereea (M.uei 4. 25).

ill lIord-e&1Ul PelUI se ana Decapole, 0 ;.i$ocialie a 10 oellili palC:SIUliclIr;;:

SC:Ylupolis, G::td&a. Oarna:;. Hippos, Abijn Kmmta, Pella. 010£1. GlIera:.a. Flbl1c::lIiP

lMPA.RTlREA ADMWISTRATIVAA TARn S}1NTE

&1

{ARIllUUl). c:are cu esceptia retain Scyto~lis, se aflau [O~tc la ~¢rjt de lcrdan

in ms)oritatea tor pilg;ine: (grecesu), "ccsle celllil au rOSI cucerhe de ditre Abtundru Jartcu (J04-78. i Hr.} din dinasua Macabeilor sau Hasmoncfcr ~J .1~l.e C!I atare regamlui ludcu condus de catre acesta, Ptolemcu le-a rec.t'll apor hbt:l"tat-ea. ill urma cucerltii Ie-nsalirnnlui in .EmuI631Jir.

in cpoca f'loului Tesrameru pecepcrc, se ana sub jurisdietia guvernatcmrur roJlliJna.1 Siriei. Pcdera:po aceasre e-:O,:}SLa in~ _prio anal 200 d.Hr. ~ avea un nuaiar de CCt.\tl cMC varia imre iO ii 18 Gr.mita nordidl a acesiet Ilsoc1api sau federatJ_i ajungca pan! 101 Jum.:il;nea. malului. me a Ghcnizare!Ului.

M~~nuIe care t-au umsu pe MfulUlllOrul CI(lU in parte originare din Decajole (t.1alci .J. 25). De esemeeca, inddcJlul din care DomnuJ a sees 0 tegiune de duhun rete (Mav.:u :5. g....20) ern I~ din pnurul respc:ctiv . .M1lnmilOml r-a p;;lrum:iL dtlpA 0: l~iJ I'i~L de a se i:n1.OOIJ:;e III «casa S;J.)). Ja IIi sai spre a Ie vcsa ceee ce Donunu l -a fi'icul ~($ cl ducindu..se a incepUI sa propo\'Muiasc3 1JI Decapole, ceca ce Jlsus i-a Ilclll lui»

be-e aWllmprejbrare i] 'iD,ulJnim pc Dcmnnl fmw~i Inuc grnnilel-e ~1\utl1lul [)ecapole (Mmu 7, 31) Ilnd~!I. vindwU.lUl surdo-unx (Mnrcu 7, 31-37). TO! aid" sA-,'{lIlU £1 a dcue minunc a mmullirii pamilor (Malei 5. 32-38). ca ~ aile IIIUI(C miuuui de we VO~Le I}V"Jl1ghelisluI Maret 'fu csp, 15. :29-J I .. I c:lr1;ti sale

La nord de lenloriuJ (ederatiei cejor 10 cetJ11i. pc mtllul esuc aI lacului Gheni7-3m. seaDa limnul Gaulanit:is (CiQlruwlde azi) r.areSClnlindt.a p.'i:l1~sp~ Hermon,

Urma ,apoi Baraaeea (vechtul Basan). care ocepa panea cea mal de r.ls.'h:1I a Tam S1illte de.la est de Jordan Sc ul;jrg:inea inspre nord CU tJnmuJ Tmchonitis. spre sud ell Pereea propriu-zisa, iar spre vest cu Auranjns (Ie:t_ 41. 15-1 S),

.spit nbrd.-.cst de Bmaoeea se arla liuulli1 Trachceius, " carui limiUt nord-esucs era ~a cu Siria ~i prin unelc lccun chiar dc;:p;'i~a gmnila siriarut cum este cazul ~ .PHI'lCfl acestui tl"nl.lL I:UIlOOCLlji! sub numele de Abllenc, care sc llflu pc rerttoriul Slriet DLipa moartsa lui. Irod. linumi Trachonhts fiiCC'.I pane din Tctr:utlia lui Filip. atarun de hureca (Luca 3, IJ

letre Bat!l,JlCe3 C\J care se mlirglll~ spre rtiSllri~ ~i Gaulanlds, care vcnca In ~ea de 3pus., se atJa tlllUlul AUl"aniLi,>{ HaUNi.n) (lex. 47. 16-1&1. Spre nord acesl ).Imn sc IIWgll]C(I cu Tr.:tehonhi3, iar 1.1 sud 01) Perct;l,

fll ~f<1~1t, In llord-esl de lacul Galileii ~ in sudLil mUfilelui Henn(lJl 50 .all" "u~. care dup;1 urni ar fi WI "It fIlllllt': peutru Aliraoius sau mAcar pel1l.lll pMit!a flotdiotllllC(:Sli),j ~m_l

CapilaJcle Tilrii SfilJtc

~ . VQrbl:!1I de.spm capltaJele Taro Slinte. inuucll pc p;;!r<:Ul'sul istoriei centrol politte $talulUl tvreu 5-a afial in diferi~e locuri.

AstkL ttl timpIII pnmullJi regc.: Saul, capitah) regilLului &:'tu era ill c:eIHIe;l Ghibeu,

82

Ghibea, ailaLr. pe.reritoriul uibului Illi Venisraln (I Sam. LJ... 2 ~_u)_ illtrucat de alei era crigsnar msust.regele. ceeerca g·a numit Gh.ibea lui Saul (l Sam 11, 4 : 1S. 3~).

David. eel de-at doilea te!;':c <sec X tHr). a avut capuals. In pnmii sapre am ar domniei. la Hebron Ciind a ajuns apoi rcge peste lot lmeh,ll ~i.a mu(al capilala 13 lerusalim, Qr:~ pc care I-a cucertt de 10 mOOI C3J'\aiUU, at teeuseuor

Orlgil1i1c orasulul Ierusalim se pierd In aegura vremil lor. Dar stilul si factum ceramloei dcsccperite _pe vetra sa $i in jmprejurimi au permis arheologllor sf$ stabileascJ fapm! ell prima fundalie llfdi pan:. ra lrn:;epuhtl cetut de atuenea rmtemu id.Hr. Ptin umwe, actualmemc Jerusatimul ar avea vfu"sta de cine! mil de am, ceea cc il sirueaza pruure cele mai vechi erase ale lumii, cu exiSlen'\3 nelntrel\lpl~,

NUlJmlC!. Ierusaliruului itpate pemru pmna data scns intI-un Brup de teste de blesiem (texre de poovcnienla cgipl:cani sense pe vase sau pe figunne de 1m) din sec XJXLHr. sub forma Urushemen.

Soil crezut mult limp cit aces, name at semnlflce :. «Orasul sau ceurea pacii», inl!1:I.ca! ar fi <tlc;l'llilit dla dou~ envlnte ebraice : Ir - eras $i salem - pace. D3r i;l.Oricii reodemi dedue nnme!e mai de grnhl de la cuvhnele canaanne YlIJ"a. CAn: inseanll~ rond:lta, tnte:J1Jciatil ~ Salem - numcle aeelui local. Deci. lcrusslimul ar fi ctilUlia U'uilli Salem sau ceuaea z.eUl;l~ Sal~

Patriadwl Avraam apere in Tara Cauaenului ~lns: I SilO t.d.Hr .. ~I intalnClj!c aici pc. «Mejcjusedcc. regctc SaiemuhIDi (Gen. 14, 18). lnsif J<!aV1.u. susnuc c;1 ;if exista II ide/iLitale: tmrc Salem $I lerus:ali:nml de maj [5rztu.

Ie scnerilc de 19 Tel·Ei-Anl.flti\a (sec. XlV i.d.Hr.) lerusalimul este mentionar ell numete U-ru-sa-li-mu.

O~I este asezat in muntii luda, pe un platou cafcaros, inalt de WO m peste niveful Medilcr:me.i. avand 0 ioclinalie pulin sprc sud-esu asa lnd" un privilor de. pc muracle MlIslinilQr II pcarc t1.lprindc In luuegime. cu privirea. Sc arla Ifl 0 diSllluta de eproxrmauv 60 de km de ccasta mediICr;l.n~ ~i esie lnecnjurat din rrei pal"\i de v,,"i. adanci La est avem valle Ccdron $i losafaL 13 sud ~ vest valea Hi.m)1I (GMhinorn} ~i numai in nord-vest SI) in leg.'itur.1 cu IJIlJIltll lud<t.

Plaloui pe care esle a~e:tJU Jerusalinml sc impane in doua prin't[·o vale num.i1tJ Tyropaeon, care s.e dcstasootl\ de 1<1 nortlla sud, adaJlcindu.~se din ce'in ce mai nllili. In nord. ex.le dou~ jkl.lrull:<1fL is\!; IHlCSC. iar 111 Sll.d formeaZ! dalla coline. JlUJ1lltaleil veslic{i e mai ridiC<ltl ~j I1mi cX1insa. br oea e~tic§ cste mai joom. iar $pre sud mOil inguslli. A.idin.aceH.!il,a a dOliOl jlLll1iit.al!: §<: ana cel.fllcillcbus. t1unutii.$f cel£l(ca SiOll, iar lIlai ~3iu ceLalea Lu~ David.

PreQCl,lpat de ideea de a lnt.ari unil<neil reg<titt.IUl sill) David ~ ccll1ridiQI ~i Cl,lltul religip:s. .Ia lerus.a.lim. aduc5.nd aid eruvotll.l Legit care se afi.;I p~na. .. Iunci la Kiri", learilll_ 6.1 L-a depus in Sion. iar ccva mai spre nom pe aria iC£ o'l C'lllnp<1.l'l'I$C de 19 iebu~eul Aravnaa. CQMtruil un altar.

Flul $I sm:cesorul lui David 1a O"on. :regolc Solomon iI 001 0 1101);1 tnflorire

1JyfPAR'TEREA ADMTNIS·I:RATIVii. A JAAII SFfl'frE;

83

orasulul. EI l-a 1l1COnjuraL cu zid de. jur impJejIJr. A inconJul'ltt ell rid 'Si 3'}'1-I1UIIUt;l ceaaie a lui Da1.id din Sicn. 111 perunctrul ci a construir cdificii marete. Aslfc::l. 'in partea sudic.!I a iOiU(31 casn ccdrilor, care era de clmcnsluni lmpreslcname ~i acea multc cotoane de oecri. &3jul supenor at easel servea de arsenal regal. Ceva mai spre 11Ord. Solomon a zidit eesa tronului in care prirnea audiente ~i unea judecaufe. A zidit apci palal peturu sine ~I UI1 ahut peuuu fiica 11,11 faraon, scua sa. In panea cea mai nordid: ~ tOlooa.ta. rea mar iDaH:J 51! afla templul. zidit in tarina de pe muntele Moria; pe care David 0 cumparase de.Ja tebuseul Aravna.

Dupa de.zbinarea reganilui Iw Solomon. in aaul 933. l.Hr .. l~irl1ul iI ranas capirala numal a regarului Juda A venil insa emul bebilonic care a ceuaat marl pierderi :si diSItUgeri in starua cerate, Templul a fest d:1irama{,. millie C~ au fO$!. incendiate sao disuusc, zidal 'iIlconjllt1iIOf s-a p.rel1icul .si el in mjne

Dup~ exilul babllcnian cei rC11110l'$i ill pairie HU '1..id'l un ncu temptu. cunosem sub numele de len'lph.d lui Zcrobabel .\:all eel de-al doilea 1f3:lIlplU Prln "Sl.:iruillia Iu.i Nccmia, loll! evrcu CIJ, uccerela cunea pers:t.nfi, ilu fQSI ret.i(lite si zidurile ccarn

'[n Limpul dcnuuanei egiprene ~l sirlenc 111. Tara Sfiinitl, (324-175 l.Hr,). pe Ioeul cetJiiiI lui David din Simi. d;l.nlmal~ in-ca de babilcnlcal. s-a zidh 0 aH§ eetate ~ullliUi Acra. pe.c!lre 0 WI dilrillUfi Simeon NlaC!lbcu.l.

o alta: eladire impcl'l.l)IJ11i in Ietusalim a fost pelatut Hasmcaeilcr 8311 M(lCliooilor. censrrun de mcrnbru aceaet dinastii.. spre vest de templu, dincolo de val2.8TyrQI~n

Devenit rege tn Iudeea. Ired eel Marc a dat lerusalimutui 0 nona str;}lucire. sclnmOOndu.-i complet tlzlonomla. A UlmArit prin aceasta d-~i n13~c::l glona ti 1000data sa.~i apropie ~i saTi inlbune2".C pe cerci, care Ii erau refractari. vWlm:l "in el un llrurpaLoraltronuiui ~i un rcprezcntant al romani1or cotropi1ori ai ,fuli Jor,

Ieee edificiile ccnsuuitc de Ired. amintim 1n..1g._nillCllI sau palar care era iruMit. prin trei tumuri uriase. care aveau fundamentul din b)ocuri masive de piami ce pot fi vazute pana azi, 'intruc5l au rsrnas ncrmscatc, la Locu.I lor. Panee supcrioon'i 11 IUrnurilor in care eTa\) amplasale dstcme $.i 'i'ncAperi de locuil S..fi distr1JS CU llJlJpul ~i :I fOSl rcflicuta 111 VTCn:!unle nOilSlIe dup.1 dcscncrile CUprillSC 'in operel.c iui losif Plaviu" Fiet;m..din c:ele tIel tunruri aveau un nmne, d,u eh'af" de cam !rod, Astfcl. rei mii imdl. de 40 de mem, din d.reapla se I1IHlIea Fasae~ mnd dcdicai do ~lre !rod, fratelu~ s<'tU care ~We.l FlceS"t nume. Alln! din s~iing~ senl1lnea ~'CU3. In 3mintirea unui prieH:n 011 lui .lroo, iar a! Lrcilea. ill centro. Mari3mn~ dupa l~w:t1elil sofiei ~ui lJ:od - prinl-csa hCJ!lrllonei.anti C!,I nt.:c~<l,;:1 uume.

PalllluL!li filmurile dOll1illil.U tol 1c.l1lsa1inmL Din inreriQrul Silu !ie pu!eA ¢b~e"""!J tal -ce se intampla In cei.ate .!ji tn C;l1. de tulbur.lri. regeLe se puler. punc: rcped~ Ia ad~posi.

lrod a C(HtSl;n.lir at« <W sohd aces~ edificiu jl rezistal .Ia laale .... alurile d\: distrugere abiitute :)Supra lerusaliruului. Dup;l. moanea lUi lroo. palalu} a de. .... ellll

84

rind pe 6i.nd,. rc$td.inll'l a succescrufui sltu imcdi3J (fiul ~JJ Arhelau). [,,*:dinVt a precuratcrilor rcmanl. adapost pcnjru ultima rfw:t£i~jta a IUpi:l)onlor evrei (care in. marea tlIsooal1i din am11 10 d.Hr contra rcmarutor, s-au refugiat aicr ~i all penn lUll: astfel piept ooupantJlor 0 Illfl,,~ de zife, du~ cc resuu oraGUJni a C37.ul). caruerul general al Leglunil romanc cuceritoare, palar 31 biaanunilcr. fo.n3re3ta u musulmamtcr, crucialilor ~i turcilcr,

AI doilea ediiiciu distrus de caue {rod, sao. mill de graM. pe care el 1"'3 mam. a fest rcnareata Antonta, numitil astfel in cncarea prctectcrului sAu Marc Antoniu F'n1llr~a se aO!! In partes de nerd-vest a tcmplului. Antonia era de rapt un caStel IDOISiv. consrruit pe o encrm .. '1 platiormA ell margir'Litc abmpte ~i datm in col,mi cu patru man tumuri. 'Tumul din sud-est. rnai lualt d'.!cal celelehe, pcrmires n 0 vigilcnlli observare a oricArei lui$C-:1ri cc so pctrccca ill incinja templuhn. CC'£3IL1ill era ocupara de 0 unhaie a infanlerieJ romans. fn;l1m~lli din cap p3~ 'ill. plcioare. soldapi mm.l\l~1 .se nfI~H.lle punctele de obsevaee din forU1;rea~. mal eres in timpul marilor &irb;hcm religicasc ale evteiler, care nuagean mni Olul~i crWi""d-o~i. Ei 1'l('<;I(I gat» de .. ) '«lro~1 in zona once semn de nemul~lI1ire popular§. 0 scars. ~ '11f1 p",~j secreie ducceu 1;1 foruu-ealt1. din tcmplu.

lrneriorul acesnn cdiflclu, scrle Iosif FI3\':L\I. «ccpnncea tot felul de tocunae ~I alte ccmedltau, colonade, btU $i vaste cUJ1l unde se parea stapom: .. Prin faciJJ(Aj.ilc sale. fm1.~real,a Sem.\u.a ell uu eras, lar prfn lux eu un palar». $i OO::SLal, puremlce fortArete i-a Iost dHI S<1'joaoe 1111 roJ de prim plMln luptcle succcsivc ce S4.11 dcrulat la Ierusabm

Cu malte mcnumcnte $i edificii a Inzestrat Ired lerusatimul, dar cca ITUI.i glonoasalucrare a sa rftmS,nc reccnsrruirea remplului. Lucrarea a Inceput in anal 20 i.Hr (al 18-lea an at dllnlnici sale). Templul propriu-zis a fest rcnumat in 18 fum. Perisdtut (currea immoaro marginu;'i de: cotoo"~) an cenu al1i lj ::mi. Resrul fucrnntor au ccminuat mult limp dupamoanea lui lrod.

Ansamblullucltlrilor S-il terminat numai in 64 d.Hr .. peneu C(I In anul 70 cand a fosr Inftimi'i marea dscMla contra romnaitor, edificiul sJ dispanl: In Intregtme ~I pentm totdeauna in n3!lclrl.

Od,,'lt7i C1l tcmpJul II sufcrit 0 distrugere loLm3 ~~ ietllsdill1ul.. Dar cl II r<::~1i'i~;;1I' din propria &'I c£nu~ ~i a Cllllo!;G\11 alte ~i aile cpoci de infLorirc ~i d~ddcre.

MUizi l~nJs<J.liJ1lnl esle Or.I$111 sfi'u,1 !I trei m:ni religii ale lumii : iud!lismul crt!ilil,isrflul ~j maho-mcdanisllw.I.

til Roes( ora~ <I poposit ade5con, propo'\~dl.lind S .... ;mgheli3. Miilllu~tQl'Ul nsus .f{.l'is:tos Aiel a ~litrut EI. a fosl rastigou. il rnuril ~i a. in ... ia~ a irela '.-l Dc aid s-a 1nAlfiJlll1 ccr. iar Cd scmn.ill pre1..entei Sale in accasla cetire mull"ilililen;:u:;i II rilmus pana 'in :dua de azi momll'mutl S<1u rei de 'Viall d<ltalor, loe de pelennaj. pe.ntnJ ~injj dm LOale.colp.i.!ile lumit..

ill unna s.'ipUti1ri1or arhoologice care s4i eIe.ctuat pe parCl1:rSlll amlor lil 1M!

85

ales:ln vremea noastrs au fust ecoase Is 1(lmina ?;i1c.J rulne ale: o~Jui din difetile ecccs. ce 13 David sl pana 'la Adnan

Aile lacalit:lp memerabue din T3r1\ SfintJ

a. Provincia Iudeea. in panea de sud-est a Muntc1ui M.!Islinilor ~lla 0 dlslali\a de 15 stadii (2700 m) de Ierusalius, sc aflll pauli 871 satul Betama (casa .sJmciJor). locit1 de ba$tina a Jpj lazAr si surorilor sale Marta ~ Maria. 'in casa caron .. .Mantuitorul pcposea on de cale Q1'i vizna Ierusahmul (JOOII 11, I-I I). Ca 0 ~il.rturie a minunii ce s-a petrecut aiel ~f1 mormdn!u1 lUI Law, eel inviat iii patra zi, In epropierc de Berania. fiind despaqit de accasta door pnn dnunuri care due de la Ierusalim la leriboo se afla saurl Bcuaghe tcasa ngero sau smccbjnercrj, Imd~ M)illlui(orul i-a rrinus pc uccnicii Sili spre a Iva asina eu nt.fio:i'JJI ei, peste 41~ s-a ~7..a1 l'lpOI ~i a intrat triumfal in tcresaum, In Dumlnlca Horiiior (Maecu II. I ; MilICi 2,1 r I ; Luca 19, 29,37 i 1,.a1l, 9. 9),

UJL alt Olll~ vestit din hidcca esre Betlecruul (Bcil Lehem .. Casa pjlil'lii), care sc aflll La 0 dislRnl~ de ~,proxi!ualjv 1 kill sud de lcrusalhu ~i 1;,11 150 III alrnudine deHS.~pr.l_ nh'dului mllrii, in veohunc se numea Efrata Este or<l:~ul natal Il.I o:'gchli David (I Sam 16, 17), Profetul Mlilcia il descmneeza .!fi ea tee allla:j.lcrJ.i. Lui Mesia {cap_ 5., l~. intr-ad~yar. in Ncul Testnmern, Bcueernul i;!.!ite celeb-rat ca Icc a] nasienl DOITIllwUI nostru Iisae Heistos (Malci 2 ; Luca 2)_ Peaera unde, dupil traditie, S-II ~mSGl,lI Donmu1 se gAse~le pe 0 colina din partea de est. a or3.$Ului (aSlllzi de rapl. ~ngloOO\! in oras, care s-a estinsj. Sfiulii 'imp.1talj Ccnsranuu ~i Elena an inlil\a~ ~UCt In anul 330 00 bjserica. resanrata mai apoi de tususuaa, Este eta reai veehe biscnc:a din T <Ira StamA. Sub altarul acesrci biscrici SoC afl! pe$Cm ~lerii Donmllh,l! cu dlll~m.siunilc 12,4 m "3,9 m x 3 IQ, tntrarea In pcs;teri sc race.prin eele doua pal'lJ ~udld Sl nordic.'i ale altannui Pc IfmgA altarut OrtodOC$ilm (gred). "\<1.1 e)Oi~ aiel IlIC~ aIIe doulL

Spre sud de Bcttcem. La aprcximauv II Ion sc af1~ rcearneiea Decca, pallia proferuLui Amos {Amos L. L),

Hcbnmul esc aft oro~ sU'~sechi I'll T1Ini Sflnte. existent pana :W. En lifl,lpui iu, Icsua sc.aumea QYtiill Mba {Gen. 23, 2.; Icsua l4~ l5). Elite snuar la 36 km. :sud dt: [cfllsalim ~i ia 927. m alorudinr.:: deilsllpra rlivctul~li Medi!cnLIlci.

Esle .amintit in Scriptum ca loe ~lIlde patriarbuJ Avra.1nl $1-a ;,~eh11 cor'ill ~~ uode '-, ~umpfu'at de.l~ oame.nii locului \m ogor cu pe~Lcrn M;l\:pcla, ce.i';l': afl<l pe 0) ~l (':are ~t.e;m a dC'i'eflll gi.l.nii.a ,pcnlIU A .... raam. Sa.m, Isaac, .Reboca. hlCl;Jb • .Ll~, lo:s:if i\.AWl'e13 (Gen. 13. 18 ~,u.). Tot aici se aflil $i S~ejii\nli Ma!li .... ri (Oro. 13. 18: 18 .

_, Ti.mp d.e., ani. HebronuJ a fost capilala lui D<lvid. juainte C1l 01 ~ dcvinJ reg!:: 3~ lnlI'egulm h(.)~1. Ulwrior a cucetit el de la lebm;ci. leru.salimul. TOt aici, Abcsalom, filllilli Dav.id. revo!tat contra It.l1Alui Mil, .s-a. pr.oclatD<ll rcge. in titnpul

86

ARHEOlOGlA BmLICA

e:-:il'tlhi..l bEibilQl11C. ccenu e caant i:n milirllie cdomitJ,lor'$l a,.ro;ot eliberal3bi:!. de eatre Luda MaCJ,~Il-!. 11l~II[1L 10 d.f:lr. rcreanii l-au dislru:s: pii.II!111 remslie. A:>IM an! I) popwatiecc :de:~~~[I;::2.0 mii de lecuitori,

La ~:lId de Hebron lie afIa satul Moon uede -01 pcpcstr David, in rimput peE'egriOOrii S<l1~. din eeuaa pcrsecutiei lui ~ffi.lI.

TOI1a!iU.d i:I~ I-)cllOOIl, fu rrarrql, se efla Localiultca IUI1a (losua 15.55). I2fC era celate'Proo~scil~i toe de re~OOInfJ al pitrilrpJor Sr.l00n 80t(:~10[\J1 ..

En-glJ'edi era 0 oo~ I':IJ iXToare de spa tcrnlalil-iil$CUlIlI pe mill u 1 vestic al Mani Moane. Vegeta!i{l este ~u~urianta, daLoril1i condiuilor de mediu prietruce. Cstrc il1«ePULUI etei noastre zona era .locuita de esenieni. 0 expedijic arhcolcgica a glsi[ ai"j in 195'6, resturile unci 8~rJ umane din SOC_ X r.Hr.

La ~roJ'(ill1;I'L:iv 15 len. vest de Iernsajrm pc gr.rnita dlncre luda ~i ventarnin se afIli leeefitatea QiryaHearim, cunoscura prill :fuplul ~ timp de ':l:~} de ani s-a anal aid, in casa nu Abilli,!dab. chi" ... otul ~'gii, de Wlde"ii fbst dus apci, de catre David. Tn lerusillim (I Sam. 7. 1 ; IJ Sam. 6.3)

Spre nord de Iemsalim. poe le;ritQri.u1 se:mlnliei lui venianun, se afla cctetce Miipfr (sentimlla.), de pe care se PU!I;iI prrvi Iii, mare departare, Cetnea este cilluisctllil Col un buportant centru rengsos, in epoca jude&.loriloI (JUd, 2 J ; Sam. 7). Saul a fO:>:1 proctamet aiel ca rege (l. Sam. W. 17), lar dup;i ecuparee Ierusajirnclul Iii 586 :l"Hr de ~I/(: babjlonicni. guvetnatcrul Godoria, esex .. at de babilonicni ~i-Iil avur $i el tllci n'!~i~l~a l!-i to-t Eliej a 'fast asasinat (I'*-. 40, 6: 4i).

In cpropiere de MitP'l, tot pe teritoriul lui ventamln, mal SpN: 110m, sc afla ceratca :anrk~ Ghjbecn. cuncscura din Imprejnrarea incheiorii de catre toeuitoril el ~] uuul t1il.ct, de nesgresmee r;.u Jcsee (Iosua 9 ~ 10, 10),

Ungfl 6hlbcan, bitvid i-a ITlyit!s pe fiIisle:nj, Tal aici se aUa ccrtul S§LlI in uitimii ani ai donmtei lui David.

tO€'.l.ih<l1ea Ramataym se atla in vestul numulcr Brrairn :;i esle indic-alil Ul S~r[ptur~ C<J fiind patn a judecllrarului Samuel (1 Sam, 7, ] 7), Mal I5rlJu. se va "LIUU Arim1teia si de -alcl sum d era orlgitW' ~ losif iVillll1,l,ei~iHJ.I, eel CM! I} halol de pc cruce mrpnl DomLl~lni ~j l-a tngrcpet, (MaLci 27,57; lean 19,33-),

Bine CUliosc~rtii s.i dc.seori il.mintita este loc.:ilila1ea' Betel ('Cas::! DomnuluiJ a~tUiC11a H, km Il{lcd de 1c.:l1l?alim pE drunml carr dllCC la $ichclll, Din \'cchim~ 01 f~llJl'I ren~u ft!ligiOll 'ill.lpol't.<tnL {>alri_ar~~.ul Avraam:J. ~idit aiei 1111 altar (Ge(l, J2. 8}, inr lacob i1 avUl ~i~i "!SUI en scan! sprijiniUl ¢t) WI Cil~t de (;ef, SCMf! 'pe care: co'i'l:orau ~ Urc&!) ingerii. De il.CUIR i-a fos~ 5.cbimbal numere de L'U'l. poe. care U puna ~tea m;:.i ~nainte, In eel de BeDel (~n, 28. II, ~,I.L),

B~lehL~ a rosa unul dimre prime!c ()CI~ cucerite de cam eYre! ~a reirnoarcerea IOf din Egipi (lo,sua J 2. Hi}. In epoca jud~torilor sicriul Legli ;S-;J afI.m penU\l (I vrun\(: uk,] (Jud. 20, 26), Mai lfu-.?:ir.l., dupa impaJ1.irea :regllu.dui, lut Solomon (933 i.Hr.). BCI~lul a c!e\'{:oll cclebru prill ~doi:;ii.da pe care a 1nlrodu$-(;l tilc~ prifrUl1 rc~e

87

at regatuiui de nord, Iercbceac (1 Regi 12, 16 s.u .. ). Pemru aceasta profclii au roSllL 'l.l.L1 ;.'Ispru rectLiz:iiorl..U la edresa loouitorilor din aceer eras (AlTI0'5 3. 14. 4, '" : 5, ,; , O~c.a4. 15 ;-5. 8).

Sprc nord-est de lerusalltn. w teriUX'iuJ, trlWlui Veniamin se alta ceenea preo~cd AIlalO1 Iocul de ~lintt al artU.mw.lui Abiaw. COD.lempman GIJ Saul sr David, inl¥!lln -dizg,ratia acesruia din umJ! (l Sam 22, 2Ci-22 ; Il Sam. 15), ca si al prcfctulul Jeremia, eare evea aiel (l~Ualtj. de ~l. {lez, 1,1;] I, 2] ; 32,7)

Spre nozd de Bent! se alla auncul Silo. in vremea judecatorilor s-a aflar aiel lPrtul mMrotieL Fili judec,alorului :ti arhiereului .ELi au Illat cldeotul Legii 1Ji l·all dm. eu Cl, tmr-o Mltdie. contra Illtstenllor. EVl"C"ii fiind 'irrfrfinJi, chjvotul 11 <.:<'i~1Jl in m<lna pi'lgilnilor, La peimirea v_c~jj arhicreul Eli, E::m'1!: era Mtran ;I c.!I2_tJ~ de pc un scaan $.i frangfjndi.l-~ slra ~iJlfu:i1 a murit pe lee. {J'm:WI 11'1. I)c Pe ti.mpuJ Iw teronim, Site era deja Inruine.

ICrihOnui, We c alto:' Jccalitate Jnsemnata din provint:lp tudeea. Em: numf sl cetatea pahnierilor diacauaa lutlaseler pl:rnI!lJii cu aces! alborn: tropical, care e."Iistl'ru aid Este simar in valea lordanalui, 111 a.pr(lxiJ!.l<lUV l(l kID. nord de Mama MO!lrJi:l ~i Ia sprcximstiv S km .... est de Jordan, Bstc una curue prtrecle 1.l~2.~i umaae dill Orleatul Mijlcciu S-;:lLC d~pcril,alci urme ale unor Ioculn]c u[.a~lId p;i'inj. 13 71]00 de ani t.Hr. Dar ~ purc1ITS1Jl se.;olelor,oI"aiul a rOSI te",.idit de mai mclre cri.Jn locun d~fe.riw.. dllP~ asedule, care S"-J.U .ab-~iUl asupra lui, dup.:1 ccrrernurele de p!l1l~_I\( 1i anc caUi'~lrore-;

rcriho~ul cste pmnul eras cuccm de cvrei dupti tmeercerea lor din Bgipl. Ssw amintit adeseort ~i In carute Numcri, Deutemnom ~ Icsua

nie;i E1jsei sl-au dc:.~umt eici 0 bnnii parte 3 activil!tlji lor, ai au transtormac ap~ s11rn~ a Izvcrului ee carge _pc aici, ill a~ pctabua 01 Reg; 2. 4, ~.LL)

in cpcca rolTlml~ !fi'i9 special slib [roo CIl! Marc. orasul a dobandil 0 lttBli~llr(' ~QFlI.pruQas9, Acesr :reg!'! ~i Iinl stn Arhelau ~-3U cvu resedrnja de ian:i..l la Ierihon, Palatullui lrod LWC 11 [OO,l oesccperu aid este rm et dinuc celc mai mart, din cit!: 5· au- g!1Sil pah.Ei tl1 PNU!:Il'in Palesrina,

lerlhonut esc aminlil frecve,lu ~i ill Ncnl Testament. Aici iocilla Zllhel.l., mal marcle vamesilcr in, a clrui oos/i i:I POposit lisl1S, Tot aiei. §-It PClrec~l ~i IniDunta vind~ celordoi orin (Matei 20, 27 ~ Mar¢ll. 'tOt 41S},

Spre sud de leriholl, ia mare diiitd1ltJ,. !>e ai1<l locaIh3iea Kariot, de wlde era orig~nar Itlda J.dumeol ~u-v.rnzllloml Domnulm_ DI-lp3 aoellslii Jocalilale el 5\: ~umea $i Imta Iscario'l.cl."l"Iul

La ~dde l(ariol sc m$: celatml a.:Uidi Atru:l, wide 4i aVl?;J: re~dini<J un pru\c!.pe (Il!naancu ~i 1.lru:ic>: exi1:ita\1 clJpto.are p.>niru lopilU~ fomei, c:\1IiUii de Oilillenii lui SOIIJDlOil din munl~!eSjnai,

La 4'3 km, sud-vest dE': Hebron se aw.localiIJ1~ Be.er-Sooa. E-!ilt!- puncllll cd mfri meri:ajonal al Iudcii, LllCa tn z:ec.. \1m i:.Hr, era un ora-s mare 4i Ul1 importanT.

88

AR.l-iEOLOGlA. em.UCA

W1LTLJ .:.u!Uuil.l (Gen. 26. 2.3: I Sam. S, 2. ;_AnlQ,S 5,5 ;·8. '14).

Pe rna£ul Mcdit~[anej ~ in tcriloriul IIibuhri D~1l se.afla IlnliCl11 port JopR!!- sail Jaffa (lon.!l. 19, 46). Regale Hiram al Fe.nici~j trim.i.l~ aid cur!I"bJ,i:le: sale cu lcum de ccdru, prac'dcand oonlcr{ul en evreii (IT Cor. 1. 15). TOI aici s-a l.IJlbarc,n ~i lo~!,. prcfenn, spre-a tug') d~ ta fata Dcrunului, ,W 0 ccrabie-cc plfCil spte Tars (lena I. 3). Ceraten aceasta n-e fost OCUp;tIA de vechii evrel, la Intoarcerea din robia eg~I:iIC!ifl9 Abla pnnclpele JC)[1<1ta1' Macatcul a mlf::eriH,) (1 Mac. 10, 7~). Mill l.1\rl;iu a ocupai-o Pompei Si 01 det!,af'-'!t-Q cetate libera,

DirJ Faptele 4,I:p08(olifor 9, ]0, ,;lflilln ca ucua rcllgic c~lill.a a prlns r-J,dlltilli puterclcc in om§ul acesta Sffutt:u! Petru 3 pet.rCC).ILlli:ci cAM Limp·:j.i a avtn cdeb,,.. \l-izi~lm~ eespce anirnalclo curate 'ii neeuene (F.aple9, 36 s.a; LO).

La sud-est de J.[jpiW- S€ flfl:! asezarea Lad sau cu nnmelc ei grecesc Lydda .. Aici Srnl11.u1Pclnll-a\'in~1 pe ologul Bnc;.;t (F!lptei). 12, s.u),

TOl la sud d-e Joppc seafli\ Si it;K:<lJi1aIM labne sa" lamnia (I Pa~[3L 26. 6,.

Dup~ ciWt'irCa lcrusalimulutjn aaul 70 d.HI' .. 11IbnCl II devenjt sediul stncdriunn ~l centrul \!i~tii C-Llltutale al evreilor.

Spre sud de tabne ~t .5pTC CSl de Gaza si de asemenea La 0 W9illl~~ aprcxtmam de 50 kJ[I'S:lId-"e~~ de tcrusalim, ae aO~ srravechea cecnc canaanna Lakis. anlhullil tnea in epistclele ee III Tc.l-EI-AtnIJr-na. Ccmtea a fOSI tmArilii -de segele Roboara (II I?-atal 11, ~). Ai-c:::i '3 fest exlbu $i mai apo-i asasinet rcgele din rcgaml de sud. - Amana {UPar;d, 1.ii~:27). Ulterior osasul a fasl ocupat de caue Sllllhe..-ib (II Regi II. 14: ]i;lT 8). iar mai apol de csue Nabueedonosor (le'li. 34, 7).

jn sprepiere de l.aki~ se afla localhaica Mereset Gat" p.'Jtria profetului Mmci'l (Mil'!, I, 1; 14: tee, 26,18)

~ :ruJrd-v!l:51 de Ierasaluu se i.IIIa. in timpurite stnivechi. {l1"3~1 Medin, lecul de OOirinEl aI Macaseilor, Simon Macabeul ::I ccnsrreit aici lin 111i1I1S01¢1l restucs persrn UlifIl stru" mama sl frapi sM. M.onumerliui en viz.ibil ch~3I de ta Marea Medlter;:m.'i ('.Ma~2.1l.

b. SilmII:rla. Prima cetaie a Samadel, In epcca bibliQ, a fost Slchemul (m Nablus), siluluil trrtre muntii Ebal :>i Giidzim. 10C\l.1 urde a fOst retnaon LcgAl11fImul. dup1i iouarea cvreilor in ~mi"intui fiigaduintei, sub condccerca lui Jcsua Ilosua 24). Aid, $i-:'l avut JT.1OO-ill13 Abimclec. finl Judecltondui Glied<::o ... ~d CilrC ~i-fl uci:l. {re.!,ii, ,sp-ro.a sc proc_lam:! apoi rege at C'.. ... re.il-O:f, ell ajuloml neamurilor sale., dup:l. rl1i1m::!'j, dili SitMm" Sin,guruJ. frate a1 s;!~ ca[~ it scilp.3l, H rru:lil dire .siehemip O!l:ehra fabula -dcspr.e copacil care ~i-au ales re_ge (Jud. 9, 8-15)_ Tot .aj.~i dup;l moart~_ lui SoJomon, poporol a cerui,. lili .RoOOam, flw lui So~omon. 1.I~U[.1fW i.njpo~ilclo[. R-efu>2ndli~ij~'SC Jucrul acesla, zocc. seminlJj s-au dezbjnal de regaml unic 111 wi Robowll, cl.Rl~tiluitldu·re III dujlea regal - Efr.aim !>aU Israel, ava.nd in fnillie pe Ieroooarn,. fest .gC!nen'il a] ~uj Solomon, pet'sccolal de cll.1J'e aoesL3, Skhe~lII! a de'lclli! oapiuda rmului r~gal. 'ill anul 933 i.Hr. (I Regi 12). Pe!l.U"U a tmpiedirn

a,riCe conlacLj!\tre-wp~i IS1:'\:i _~i IQClJJ.tQ1i,i, rega]lJlUi de sud $l'!IJ Jude. 1",'l'('ibQ:UfJ a zidn pc Gan:ti.m, 1m wmplu. unoc ill imrene cuitu.1 vitclruu'i de <ll.lr, pracrIcal de evrer 111 testrea lor din Egipt. Aoc:..'it tenjplu <I fmi~ dtsteus de cl,lrc loan Hirean. di.n familia Macabcilor s,'l'll, Hasmonencr ill aeul 12-9 I.Hr._ imprCtIJ1~ ell. inlregul o:r-l1~, Sichemul a lost rezidit de Ci1lTe romaru p!; ,I;) aJta Vatd, ~1 putln rrai la VI.-<SI ~i. i HI do'll nume.'le de NeapOlis (nrml oral? ill gr'_}J de uedc apol arabii a-au 7jS' Nabl.usSll.u, N':apJ~IS.

ill Slchem se afI~ ffint.an.a lui Iaceb. un PUlltdallc de- 23 In. cu dimeti$imlii de '2.,3111,_ Dupa traditie, patriarhul lacob esic enol eare-esapar. tmpreWl~ cu canenii 5f~ aCf~~tA fiinlana. Aici a -1IVlI1lrn; ccnvereirea Miimultorului cu feme-hi sanuuinealtdJ.

in valea Jcareel san Badeelorn se aOa In epeca bibllci1 0 cerate regili, .cu aCl.ll!:J~i name (lezreel), caeefn vremea regeJui A.h.3b_ aLregaluliJi de nord (_850, I_Hr.), era socotit:;'i a deua ~pft~~a. dupa Samaria. Regele uvea aid un JI<_'11aL, 13ng~ via lui Mabin, pt! .care i-a hat-e <lCe5lU:ij) cu fo$,. uclglndu-I epci pe prcpdeter. (I( R~gi 18. m,

if I aeeeasi V3_1(l Iearcel, spre Vest. Sf aDa 0 a.lta suavcchc ~i fO-line wrun'l Ct3l..ille : M;::ghiclo~ care ind in pedoada (An:aarulb -CHI soeotua ca ell a mal. i!1.lponanUt f-Qdiir~!il a ~ilrii, Era oolOdalol ~i un Impcrnmt nod al clIil(ll de coenmeaue din ;Lee:! ump. los;1si. valea Lezreel • sau !Hal bine zis, parrea \'$SticiJ :.J ei, S-3 lIultlil. Valea Meghido ... du~ accasra rOt1:W-til.\.!i, iar muaui dE la sed-vest de .Megh.ido s-an numlt Harm..1gb.ed_on. (har-It.LUllle + Meghldo e Mumere Me.gbidoj.

Fondreaf3 a fasl eucerita de eatre I.a.rnoollJ Thum.esal at Ill-lea in 1478 l.Hr.. dlnlli:rla:nd apoi in sl~plirrirea egipteena rrI!J.l1l'l vreme,

11. Ve'Ch-i~11 Testament, Meghidc era cilata al_liruri de altiJ flJrt§rca)iI vccil~i\~! ancme Tanak.

Rcgele Solomon a fortificat din nou crasut (I Regi ~. 1.5o).;:i a nunur arEi ~c~nul dnnre cei L2 prefc;lct-i ai slit Meghldo. dmoeni.lld nn «nras 31 dmldor ~~ caller lui Selcmua» (l Regi 9, 17-20)_ CU graj~uri fcane marl. c::mll IIt;lrtUrJSr;5C ~ sap-amrJlc arh-oologi~e-care :;D;}U Jd(:1U aid.

Tn 60S i.Hr., regetc Icsia, dill Iurla, a p~eri! m !tpmpiere de Meghido, lrur-c luptfl ClJ_ egiplenli (Il Regi 23, 29 :;;.lL). S;: pare ~ $1. o~ul McglTido a fost ae-.'asL;)t ahm,ci, dar a dimas 1001I.$i pc p<lJCU1'S~1 1I}2<1 [liUlkOI 5eCOre ca WI _p(lSI mi.Jitar mile LIiI.i'iril. SiiOOl-pe WI drum m!l.liC importmlL Fapl.el~ ApoSIOI,iloJ 16.16, fa~ 0 ullimi! ahJ2.i" la n'enulll~rateJc lupl~ carll: S...;lll puOill. i.Ll j\u:LL1. .<tlJeste.i fort;lrele. 'PQlriVII ~ullli din LOCIJI 3JUilltEL, wtirna oonfnmtm:e dinlrC ato~pu1cm:idi lumii ~i I,."el Pre;t m:'I,h, \'3 avC& loe 13 l-tarrnagh0d«l (Mumele Megbido).

La 81ld-es1 de,,~U!W3 lezree1. sc ailli' 0 alii ro..-ure.at!dt importa1_ui - Betljean. ~ aU~ daUi m UJl cap de 'Pod pe. drumul ce JCg;l. _Egip1'_klI de M¢SOpot1DLia. Cind e>Jr.eii -au OOl,lp.a1 Canaanw. fa re.1Dtoarrerea .lor diu Egipl, n,.au pulu{ cuoeri!i-i oelalea Bf!t~lIJ]. (fosWJ 11. 11 ~ Jud. 1, 21), Ac-e;;lsta il fost I'mii tiU:.dll in po:ro.si<l e&11:Ju:nilor.

A1Um.Ql.OGlA. BTBLlCA

apel a fjlistenilor, cere 1ntre-all,cleau $1J.Sp¢I1dat a,i,ci pe.zidl.Jri.;~tP.urit~ lui Saul ~j ate fWOT ~i. ID urma bAJJliei ce ~H $I:to aceasl1.zonli {I Sam. 31, '(1)}- Regele Da\'id esre aeela 1:311;\ \Ja eacen Bctlei.Lml (J Regi 4, 12)

'In epoca etC1li&icl.. BCt$tMIul era unct d!n!rn. marile erase ale confederajiei neceoore. av3!1d acnm un fflt nume : SkilOPQlis, in IlmlB s:'ipAlllrilor arheolcglee efecruill.e alci. au fest !lOODS(; 10 fveala. jrsporrame vestigii meieriale, hure care templele Ilg)plene ~i Iortificatii din cpoca Amsnhoiep 1]1. Sethi 1 :j;i Ramses Jl

5pie nord de: Sichern. pe p093misul unui deal. so: an!! cctatea al'llicl Semsne. fostfi capilaJ~ II regafului de nord, In[emciata fund in srl:c. IX'iJ{T, de catre regete Qii.Ul (8S6-~7S 'tRr.), care a. ~llrn~D'I~ tcrnorlul de 1<1 U(I carecare &:l11l':r, de unde vine stnumele Qra$"lIlui {l Regi lG~ 24)

!n 722 tBr_ 3 fort OC>lp:fHa od.1tii co unregul regat de nord. de cure flsjrieni. ill tccul Iccunorilcr ei deponeti 'in A.sirra,_ cucedtorli au adas aici pagani dip aile pUni ale impenulai (jJ Regi 17,5)

Joan Hircan Q va dlsuuge din ncu in sec, \I i.Hr, Nil mull dupA aceasra (;oIiW'idaritui roman Gabiniu, Q"V:l rezidi, iar impiilllrnl Auguslu~ 0 ve dilrui liii trod eel M9rc:::: care 0 infrun1U::;e~~«l prin constsuirea de edificii pornpoase, rnrmind-o tn ouo:lir¢lll:i:npAraruJui Sebaste (traducerea g~~scl 8 cuvsnmlui latin AUgUSLHI. Mal Ulr2iu cetatca a det:.azU( din ce in ce mel _mulL, ~ ce a devcnlt ezi o lecalitate mai mull d(!C5l m~. Dar ve:rug,iile. oeseoperne 111 1!1'!'1'<'1 ~J'MuriIQr arheeloglce mai griiiesc cespregloria ci dCcB1tad;lI.a

L~ a-proxirowv 30 km. sud de acruala Haifa, pe Dlalul MerlUtl;r;:tnll:i. sc -an:l ruinele unei ceUl,ll nemite C~ Palestlael. COJlSIIU~ta tmre anii 22. - 10 lHT. de caue Irod eel Man; pe locul unei aile cc~a~ mal veclti numttfl Tumurile lui Stnnon, poe care Oetavlan Augustus i-a fiicnt""'J cadcu, Cezereca a dcvenlt portul eel nat irrrportant al Pelestinel 1::1 Mooileran;i ~i ~din15 H prcccrmcriior rornani

SffinLul 'Petru 1"'<1 ooteZ--'l1 aid pe sutasul Ccmehu, _primul p~giin cafe .a foS-1 primit. 'in sanUi Bjsericii (Fapte HI. 10 ~J,L). lar S{,8ntulPavel a pctrecut ill detcntie aid lirnp de dOl ani, sub prccnratorri felix ~i PCSll.IS (rap!c n. i3 {i.u,).

c. G3_lil~" Cea ma:i rnsen~ retatea Galj_lL:lil, 3 f{losl arli IndoiaHi N3'l.arelul Vecbiul T-estament n-6 m~uf.ioneaz1 n:lClooata Niel Io-sif FlaVlU $i o.i.ci litnrn1;ur;> talmu~ca ruJ Cae [Crenr': la ea, Nazaretul1:j:! darorea7li n-otonetaiea EV"dIlgneliilor. c:Jre vOrOOsc de iI(;t!i'l or~ (;11. de patri~ dtePlobli losif ~i il. Sftnrei Fooioare MaQ.3 ~Luca 1,26), pr.eGl,uTI ~i C:1I 10Cll1 Ilnde Mflntuiforul $l-a pCtret:l.l e,opililria i'i. a inccp.lll propoVMuirea Sa. In !lin<lgog.a ]oc!i.la

As~z.i Na'~eM CSl!) un or!l~ 'in;fiarilor ~i consliln~c lID p~lIi.C1 de pclerillilj perllm numeroasele sale 100Jrl Sfinljl;. care ;I_miIHEiC -em hsu& Hri&I.OO - DomIlUI. Unlcu.1 sal] ltvof. re nWIIe$te 'Izvorul Sfinwl F~i'ilart: M'.ari",_ De pc 1niitlimi~c: care 1m:OlljO!)ril oClo~ul se desfll~oarn 0 priveH"~te m.iI1!.1!13.1a sprn Ao:nnon~ Ciinnel. Tabor Si Mw%Galil~ii.

.,

La poalelc rnuntelul Tabor, i"1lsp,re sue-est, se atl~ ,paol a"I.i ~_n 531 modrn ell nUJilcJe En4,or, tn vecnime a~&ll tmtoriuh:il fiib!-l~ui lui M-!I_nase, (IO'&\J<I ". II ~ P!I, 8), an. Ai6 judt~cWm.!1 Barac i-a billnt pc eanaanel. Tot aici locuia !;.i vrJjitoorea care a ehemai, 111 cererea regelul Saul, sufleua lni &I11tue!. m-ort ta acta data veSlllld~l.i 3CC.~lI,1i8, moartca uuinenta (1 Sam. 18)c

SPJ;c :;nq de End(U'. so af_la~i azi Nainul, satnl unde MarJ'luitorul l-a lnvlat pe unitUI [iu al unci vaduve (Luea 1'7. .l 1-l"7I.

La la:cd''''~L de Naill, pe tenronul trtbulut h,l:i Isadiar Sf; ana locafearca Sunem (.lo:;lIa 19, IS), undc H.fI_ U1bar81 filistenii 'it'\.ai1lt,;l:de.lupta decisivffCtl SaUl (.I SaUl. 2~ 4~!ii "nde Eif§ej 3 i:rwIa.t t.Kl' filii Iemeii care 1'<1 ~uit (II Reg! 4, ,8). S~me:Cllnl este ~i Jccut de lIlf§ten;l at uneia dilltre SQ;1:lle.lui David. - Abi~g.

Fe UTI pjarou ~pre nwd~f,Sj: de Nazaret, in terkonul t(ibuh.li- Zabulon. se ana 1000000Iataa Ga(·EffA, ota,sld nalal a 1 proTeluJui lena (l.OSlJIl 19. l1).

fIl aprcpiere de accasm localuate, spre nord-est-de en, inc-c fnanoass "II Ie ell multi t'O\'\s:Jini $C ruJ:l p!iru:l azi satul Cana Gal:i]e.~i, unde lisns a .s;lv~il prima minu[le : preracerca apei in vin, la nune Ja cart a participat i'mpreUl~rl cu Mama ~,j ApostQlii sai (loan 2, 1-11 ; 4, 4~ :54). rn secelul TV d.Hr, i:I £OSI COtlmul~ aid de cihre Constantin eel Mare 0 biseridi in amintirca evcnlmennuur. dar care nu mal e1>i5tolazi

Spre nQrd.ves~ de Nszerer se afia locallrerta S~fori-s, Oi:up'ind orasul, Ir.oo eel Mare l-a fortifical" lar sub Agripa [] :3. deeenit capil<1W u Galilee. Dupll d!WlrtfiIW t:rusaiimului :S-<1 aseaat <lid marele slnedriu. de unde s-a mutat apoi ta Tibe,rifi~. !n Setbris A.lJiit irrv:Llarnl rabin Iuda harnlsj' sau eel staru, ~rinlele"llilrrlld~llni,

PE- malel.vestlc at Glm'niw,elGluj se ern iD vremunile. hiblice, Cepemamner. ceteic Infloritoarc_ Nf;'lum;'l a fQS~ coDsmliltA protmbil dup~ cxilnl babuomc. decarcce 'vechhn T~w:mcnt nu face amimiro dc:spro ~] ntciodara. PQ"LLIi'a de -or,'!$ de loonT.iccl a~1 .iJE; drumnL comerctal care mergea din Siria spre Bgipt :'I flicut ca aid sa se afle IJJ1. important post de va.m.1I (Matei 9, 9). jn aC:~!l,o;1lI eseeare de pescan. roa.rtc.animat.t incare-l~ avea ~ililil ~i 0 g.ullil.Oan3 f(lman.'f(Matei.~, .5-Ll) a locllit; In casa soacrel lui Petru, ~i Miinhlilorul Hristos, dup:l incidenrol din N32a.tel. imediaf dupli bOle;;. (Malei. 4, 13 ~. 9, 1), CapemallmLil devenind astre! cellinI! i1ctivilllii Saie in GtdiTeell, Aid a vind~lEIp6 5Oil-C£a lui Petnl, careeN! bQlnav~ d~ Irigwi,. apoi p~ HUL UlJU~ ;;:injb~ imp:lrt'ltesc ca ~ pesluji!orui urnli oomurion.

Locu.iUlrii CapenUiUlnuJbli • .;afl)de~ au fusL manorial ll.iAlo.rminuni, lolU$i. n·aIl.

Cre'lUl in M3nLmLorul ~3_ ds ~C~ EI -ruustrli Ci!Ullea $i. il pre7.ice un ruu-~il drtiul&lie (1..taleJ 11 ; 23). ({Ilinde SI[;laLe az.i pe malul iaculu.i Ghenizarel ~unl ooFisider.de ca filnd -ale ~hiilluj CapiOmlWll. in m.ijlocul a,cest-Cn miue se anI! p;U1i in:'W;ml1ll.!f.l; di'tllr-o fnlmoasa sinagog;! re d:uea:zll dinjurul. amuui 2M dHr

Lol pe :maluJ veS-lic r,tl tac1Jiu± Gheniz.ru-ct se atl:i 0 a}lll ~~;:'ViO slfli .... eclie:

Magdala (Matei 15., 19), deuode em d'!=b;i~lin~ Maria Ntagdi:llem:± CMiI\ei 27. 26).

ARHEOLOGL"I..DIBLfcA.

MaIJJ:I, sud de Magdala se all~ §i wi orasul Tiberia& sau Tibcnas (iowl 6, 21). tmemeat de clue Irod Anupa, pentru a-i servi drcpt capllaki a u!lt"4hlei sale I'l carum 1-3 diU ruunele itnpc'\rawlui Tiberia Dupi ~dereal~liml,lllll, mdc,ll CCI mal de vaza s-au aseear in Tjl;lerias. intcmeind aid 0 Inalta $CWI~ rabmles penun srudnu Legii_ RczultalUl preocuparttcr i'nvBlalorilor grupau In aceasia .scrnill a fost Mrsna,

prima parte a TalmudtJIui • .

Tot aiel si-a avut scdlul 0 pcrioadA de Limp ~i mazele SIIlf!dnl.l_

In Qalileea nOr(H'~icl, pe malul Mcdhetanci, se afta or.tsall Aoc.o sao profcmais nwnil astfel dupa Piclcmeu FiladeJful (2S$-----246 Ulr,); in vcctarnc ceteea n-a fest ocupma de israelil). dar pe timpul Macabeilor ea linea de ludeea. Se JOIce nu:nliune despre ea In I Macabel ca §i in Faptele ApOSlOliJor (2. 1).

In apropierca laculur Hale (I'vlerolll) se afla lccalitates Quedcs, eras regal 'Caoo<lnE>.aH. c:<'U'C In lillp~e3 terucrnnui 'illire ccle l_2 se-mintii ale lui tsmet, in vremea lui Icsue . .(l Clilill drept rnostenire s<::mintld lui Netlali (10~1li 20. 1). Dill aceasu rocafitatc em original' judecnorur Barac (JHd, 4. 6). Dcspre vccblmca oet.i'llii g.r;lie~ f .. ptul cl a. :(tlSt ~mLnt.i!jI: 'in scnscnle de hi 'rel-EI-Am<lTlla Se mai srie CIl; <:I fQ;5l cuccritJ. de cetrc rur.:1.(II\111 Tiglat Phajasar al Bgiprului.

in \wniitale;:1 onqiul"i QtICde$". SPfC sud de ecesta se atl_il 0- <lha ceiae $:I anume Bator. SE'4illl unui principe canaancu, oras sutivecbi ~i acesa. anumn de ;;SC1ll(;I~c;I 'ill scnsi:!nl.ed.e la Tcl-El-Amarna, si cuccrit fimd de arelasi Tiglal Pbalasar al EgJp!.ul~1I 0.: reJinUl cii Solomon a fOrli60n castes, acordfutdu-i 0 impQnall~ sttaIegic<'I.

L3.nga tzvoarete r.iului Dan. una dinee cele [rei sursc din care se fcrmeaza lordanul, se atla cetatea CU ;K:Cla$! nurne. fn vecuime sc numea Lais, dar dnpa ce ledtoriul pe care se atla a revenir C3 pane de mcstenire unci jumli13li din scmmua Dan, nwnele ceu1tii s-a s'CIWnbat. nuraindu-se Dan Hud_lS, 27; lcsua 19. 47). Dupli deabiaarca regarutui ill 933. Jocalharea Dan a ajuns un lQC principal ul cultului idclauu al rtgtllului Efrailn. Dup!i J Reg] 15. 20, ceunea a fest darimaUi de smcni.

La poaicle muntclui Hermon, rru departe de lzvcrul at eeaee al Icrdanului si anume Banias, se!ill a Iocaluatea en acelasi numc : Baneas sao Paueas. Aiel e;o.:i!;lll un sanetuae. .al zeul\li Pan Lling~ localltatca aceasra tctrerhul Filip, fiuJ lui !rod eel ~re. a 'i:mcmeiai un ora~ pc care I-a mllnil Cc7.afeelJ. Spre a I1U sc confund.a cu t:W;I:laHl Ce~diD Paleslina. ,u;:east..,:a fost ;Il.Ul'llil1i ~ lui Filip. in apfopicrea JM$tei ceti3.~ a avut loa convorbJ.rell MffnmiLOn,lJui C1,J Apo~olii S;'ii in I~K:!ltum ell fdl)l cum lJ p-ri.\'csc: $i it in~eleg orunc~li.1n acesl ~Oll!~~_l, Sfiinhli P~lru a mMurisil Xnlru DOffilm.l'/Jcand d cSlC Mcsia - F±ullui DLlJnn~'!j!.l

Pllrtc.a T~rii Sfinh: de dim:nJo de ,Ionllm

Pe malul e.sli-c :11. tacului Glu:.ninuel in imedi'9lii apropiut: ~I pl;mctulu1. (Itt rev.1'lrsarc a lordannlill in Ilcest lac, !Oc &flo. Cewea Betsaida (C<15a pes.canlor - 1[1 100. anun!ticl), pC care tctrarhul Filip a dccJaral,-(J ota.$ rezi.dential ~i i-a dolu nwneJe de

9,

Itdia$, in oncarea flicei IUl AI.Igt)s.IUs. Pnrnu trei :tIp!)SIQh ctn:maIi de csuc M;lnruilomi : Sil:non-Petru, Andrel.!'ji Filip, erau onginari din Bctsaida (loan I. (4).

Tot In estul iacuun Ghenizaret sc afla ccratca Golan aparJin:md tribuhn Iw Manase, De Ia 3(:C!lSlM relate s-a numu tntrcaga rcgilme Gautanhis sau podisul Gol.ande<tti(~OL4<43; Icsua 20,8).

Spre sud-esr (1& cetatca Golan se ana Jocuuarea Bdrei unul dmtre cere mai mati erase din Hauran Se scceica C!I a dOIl.1 c:apital(i a rcgelui Og al Basanuhu. Prima capitala -~WTQl Camaim sc afla mar l~lloTd deEdrei (Deur. 1. 4: loS"ua 9.10).

La sud-esr de 1"1CuJ Ght:niwrel se aJla cetatea Oadara care filcca parte dm confedcra~a Decapote (Malci is. 28.: Luca 8. 26).

La l10rddc Iaboc ~ la 12 loll est de Ionian. pot Ji VV:uIC p;1.ni azi ruinele vcchh ~ri Ma_hal1(4im, care in epcca resaJitatu II dC1l'enj~ tempcrar ~ilila regchu I:;ooal (11 Sam. 2,8 : 17. 2.4 ~ I R~gi 4, 4).

o alt3 J~alilale care de ascmenea flicCiL parte dill [inutul elenistic D~I.Klk em Gherasa ilIl1pi<lsat3 :ill sprcprerea r5ulul labec. A fost fmldaUi cam prin enur :l{m l.Hr. :ii facea parte 101 brceput din pr~"~~lcill Slrta, ier dupil ~mll 160 linea de Arebia in luoru.emw In care a lzbucef revclra iudiiic;i Il'IlfXllriWl rOlU,lIiilor (an. 67 d,Hr.). Ghera.5.il. a roo ocupala de cillre evrei. til sec. II ((,Hr. cetatea traia 0 penoada de mere prospcrilhle. vastcle mine ale icrepjclcr, pcrtne, ccloanele !i.i teauclc. manurlscsc despre irucnsa actl,.itate c:c s-a dcsGi$\lr<ll aIel in domenlul conslnlcJii~or

TOl la vest de lcrdan, in muntii Galuad se ~e ca." exl5lat localkatea la~· Ghilcad (GaJ&''1d), de mule au fost luate fe(c pentru barbatii din tritmt lui Veniamm, in le_gillml cu care celclaltc triburi s-au Juren sa nu le dee fetc 'in cli~h:uri::: (Jud, 21, 9). ill vremca regetui Saul cetatea ern ocupala de erncnitt. Acest rege a ebberar-o ~I ca recuno'jtllljl pent"' tnnele fflcul, tocuncrii din Jabc.$; cxpenandu-se periccrntur din panea fiJ&eniloc, au lual de pe 1.Jdurllc ee!lilii Betseau, cadavrcle lui Saul ~ ale fiilor di fi le-aa ars. spre a nu 111.:11 ii batjoccnte. (J Sam. 31. 11-11)

ill penea estid'i a Galaadului. intr-c vale Ina.K»iSOlIml ampl&S1\ll odiItioa.r.l capnala amnnii)lor_Rabal_ Amon SiluRlibba (lcsua 13. 2.S: Deut, J, II). Re~leDa"ida ImiliS trupe spte 8 0 cuccri. Gener.dul loob a \ullit-(lln asediu mai nrull' amp, Aici ~i-a gils.ll moon:ea hdeul Urie, credincios O$1OtTi ",I lui DilVid. 11:11' cares·a oompol1.i1l fata decl Q1. vkienle, mlcn1--ioniru::l s:i-i ia !iQ\i.a, CCX3 ce S"'3 ~ intfmplat David :1 devenil in cc!e d.in 111l1li1 Sf1ip§n alrehijii Mlli ,;irAu a ')JUI15 in st.1p.1ntre.'3. egiplcnilor. Pl:o!elll!:l,l 11 FiIad<llfui o J:nfmmll~ dfuldu·i nwnele de Filadelfja.

Sp~ "es! de FiLndlllfill esle anumiw in Smnlil Scdphm'i C1I exirulnd celaLc<I Ramal Ghile.ud. imponanl3. foruireU!.1i. de fromiedl $i \1!~IUC 111,,-'1. de discordie illlre gina (Anun) ~ Israel (J Regi 22).

l.a eSI de pilnea si!pI(!mU'ionill~ a: Marii Mtmrtc crd mnplasat HC.'lbOllll.l. Qr:1'S re,gru "'~ amoriUlor{Num. 21,25 S.u,). Ullerior l-all tH:llpal im}eli1ii {lo~iI.-Ia 13. 26: 2J. 37) iarmai apoi a ajulls Ce-lale lIloabiti. ([osua 14, 15).

94

ARHEOLCXilA BIDLrCA

Tot la rn~rit de Marea Moartl SIC ana $i amieut Dibou toealitate unde a ann toe blltAli" mum: cvrei $i amorlli eesore care este yorba. 'in Num, 21. 30. Aici 3 fOS! destopcrilA in seoolul trecn celebra Stela: a lui M~. care cupriude numeroase date In le,gAwr:\ en regelc rnoabil Me$a din. sec. LX tHr .. ~ si.cu i~toJi;l evreil~r diu aceasra petioacb'i AceSL rege a fosl rnCllI vasal de care regu O.rroi fI Ahab ai lw Israel. Dupa nIo1U1~1 lui Alllill, Mesa s-a separat do Israel, Succesoni It.; Ahab regclc lcraru a jmreprms 0 eXpf:dl~ie C011lra lui, cu ajulorul lui Ie-sara! din luda (JI Reg. 1) Acraarmcnte, Slcla se gas~te ill muzeul Louvru -dID Paris.

Spre vest de Diboll ji la aprcdmauv 10 lou est de.Marea Moanol, pol (j v;V,ulc ~i aici niste mine, care SUflI vesdgiile vecblulut Macberus, fortAreaVi i.mportanra ccnstnma de carrc Alcxand.ru Isneu $i teoonstruit3 apoi de hod eel Mate. Dupa Josif Flavin, aici I -a ucis Irod Arulpa pe stantu) Joan Bo!ezalorul, in erma incitIDii sale 13 crimi de: eatre lrodiJJda, SOli<t Sll nelegitima

C~t~1il~ de azil

Potrivu Lel:lii tilianului (l~, 21. 2:)-'25). eel cc uctdea un om. trebma se pl;1teaSc."i cu propria sa VlillA crtma ~""fiJ'liita Existau msa ~l snuiI!ii in care dnevn iii drip involUIllar a siM~r~t 0 crio'I!. Pcnuu ucigasut tara vole, Iegea prcvedea pcsibilitatea de .a sclip;J de [,awunatQrii sangelw. prin rethgterea sa la altar, unde ern in afanl. de pencol. pana ce Jllded.torii cercerau cazul. Cum insli altarul em numai unul ill T~ Sffima. S~3 pus problema smbUiril unor localit1i!-i care s§ d()oolldeasca stanunl de cel5ti de rei\lgiu sau azil. AStfe1 de cclali au fbst 111 total sase, dirnre care n'(:l ill leriwriui de: It! vest de Jordan, iar ulte trer Til teritoriul de Ia est de. lcsuan. Ele se auau. iu5tde 0 parte eat ij;i In alta a lcrdanelui, In nordul, i11 ccnuul sl tu sudut jaru,

CcUil.i,lc de ezil SIlIIt rnentiouste in. DCIII. -I, 43 ; 19, "),~1; losua ~II, 7: Nem 35. ,9-34. Elc CJ1l.U uernatcarelc ; Chedesut, ;n Galiteea, ~ mal precis in uuunele Neftalinului, Siehemul, in mnntete Bfraim ~ Chirial- ArtJa sau Hebronut. i.1 0\1II1lCic lui lulla. In partea de lara de peste Icrdan, au fost urrWitoare:le cetAri de azil : Bcjerul. in scmintia lui Ruben ~ RamOI in Galad, in semlntia lui Gad $i Golan {in vasam in scminpa lui Manase (losua 20, 7-8).

LOCUITORII TAJill SIIINTE: CA'i"ANJo;II.

FILISTENII SIISRAEUrn. POPOUB l~vEcINATE Cu TARASFANrA

T-enloriul, T:Jri1 Slime a Josr focun din cae mal vechi timp'urL Nn tretnue S<'i I,litiim spre excmplu eli pe acesr (cntortu se aJUi ledhenul, unul dbure c:ele mar vechr erase alc-lumt.i. S~au gisil aici urme de locuil~le umane de pe la am.1l 7000 i.Hr.

fn rnilcoiuJ. aJ Ill-lea i.Hr., se srebileae in Tara Sflinl1i vemnd dlnspre nord (Siria), 0 populalic prcbebil sernuica de la care avem numirile muu\ilo" apelor 'j:i oraselcr tMii. ATe J(K: Bellm lin adC\'Mal proces de urbaaizare pnn fcrtificarea uncr ectali exrsterue de rnai tnaime prcCUln; Meghiddo, Bcsan. Ierihon. Tina in nord ~l Arad, in sud.

Ace3sI.ii civilizape urb:uul SC de.loll11ma cane 2200 !.Hr., cand WI val de nonlaZi se r:!lwfulde!;tc in Tarn Sffintil, !Wmd 110M ale U'eCerti lor diu nord ~i pirul in sud (Neghev).

La sostrealui Avr<lal'lI in Canaan, apro,dm.u1v sec. XVnl tIM. Jocll~au aiei dap.\l .cnm ne sprme Siflnla scnpmra (Gen. 12, 6) C3I1{1aIH;:LI. Reteritor la origine:a acestora. 1.01 Sf&Jta Sc:riptum ue spune cit stramosul lor era Canaan. fiul lui Ham 'ioi ncpotul 1\li Nee. Din eel 11 Iii ai lui Canaan s-au nASCUl IOL liralfa semintn ceoaanhe. di_ntre care au ajuns ~ pcpuleze Caraanut eoar : hetca, iebuseii amoreu gltergheseii. hevei..i (aveii). canaaneii (propriu-zi~) ~i ferezeu. Celclalle semuuil .5--l;IlI cprir in Sina si Peracla (Gen. 10).

Canaaneii au veui( in terjroriul a.t1at Ia.; VCSl de Jorden din "PArVle Eufratului. fiind impiDs-i de ecole de catre semqi, Au g;1sil Insl $! i~ 1I0Llil lor' patrie lot 0 popuL<h~c scmilli. A$3. se explic:l Japtul Ci\ dcsl hemt~i, camu!lIe.ii vcrbeau 0 limbti sellli~ pe Care au hnpnnnutat-c fie de Ia 2ll1i\,ii de la Eufrat. ric de la pcpularla peste care a-au a~11n Canaan

Pe nmpul pnnarhilor, cenaanen erau destul de HV:Jnsali dill puncr de vedere al civilizal-iei. dovadA agncuhura inflcrnoare pc care 0 pracucau. Sub rapert i1dmini~_ra1iv. et emu organizali In regate. Ftecare ~ avea in frume un rcgc si sc ccuducea wdcpelldent de celelahe. Amintim astfel ce.tAl,ile regale Scdcma. GOIllQra" -Adtna.. Teboim, Sichem.lnrihon. Hebron. Ai, Ghibooll $1 Salem.

La hncarcerea cvreilcr din Egipl,. caaaanell emu CU mull mal munerosi Trccbd lordanul, I.c~-\I:;_ II il'lfdm maio inl§i puterea canaaneilor dm sudul tani. apor a pcmn ';;1 impotriva ector din nord. Dar el a-a i;;butit !Ji.j Supullil total pc eanaaner. dovad;) di tnea reg~le David OJ mai aWL de lupt.al cu ei. Accsta ocup.1i de lao lebu.s~i lemsalimuL AQia Solomon a Lichidat ultimele r.hl1411,e indcpe_ndeme ale. canaaneilQl'.

Religia C&Ill<W\eilor, un cllk senzuaJ al nalurii, a fosl considerati. de clUrc COndUdtorii lui Israel. WI reprCZCilL§nd un mare pcricol pentru evrei. De aoeea s-:)

9.

ARHEOLOGlA BIBLIcA

imer.cis otice comact cu canaaneli. Ba 1I1ai mult, s-a drspus Sl$pirea [Qr. Oar, cu tone l:JL;'\surile de preceoue atat de drasfce, intlueJl!.cLc n-an putut n evitutc. Bercn <In lIJIJnS 5~ pracnce cu1tul idQ!.alm aJ careeueilor, inthinfu"dll.-se lui Baal ~ Asr.aru::.i $i aducand sacrifi.ciJ emene iJ1 ciastea lui M'oloclt Profetii au awl mull de hlpt:.J1 i.mpotri.\'3 acesuu p:tgubilOJ 'iruprunlUl de la canaanei.

Din relat:lrile biblice vechnestamentnre aflilln C<'i 1nue tccuhcrii cei Illai vechr at TArij Sfime au fost ~ refaimil. AC(:~a lconau Ia est de Jordan $i emil de 0 SlRtu~ lmpunatoare. in scm mai restrans, uurnlrea de rafFilini s-a d<u eumai locuitonlor dill Ijmm.i1.B.1.S3.Il, SUfI! ouncscurc cell!" dom'i capuele ate tcgAtuh~i lcr , Asteror C1n1.)Ji~tl ~i Edtei (Gen. l4. 5 ~ Dent, 2, II), Og, regete Basanului trece drcpl ulfirnul lor reprczemant (Deut. 3. 11).

In sens mei targ se mlcleg ca filcind JIDte din neamul refatmifor ~i erneii. samsumeii sf Makcii (Delli. 2. In. Stramosul acestcra din IIm~ a fosl Ama. El 10000i!lli. la lneeput, III ~c Hebronului de IInde r nurnirca vecbe it ccesun eras de cctate lui Arba (Chinal Arb:t), !vhli 1;'17.1U. ci s-an ex:tins.QCupand si cetatne Deblr (I~ sud-vest de Hebron) Iji Anab. CiJ./ji nnmtblut Juda Iji Israel. ell. s:i reraimii tot aSlfel ~I anakeri aVCJU 0 smtura fiz.Ica lrupunaroare, IsraeJitil au imc::n in £01\\a.CI cu ei pcnrru prima d;ua pnn tscoadele trimise de Moise in pArJ.ilc Hebrenului $i ale tcrusalimulci Mai iamu.. c.'lnd israel se ana deja la rfisAril de lcrdan, ill dreprul Ierihcnului !j:i urma sA irure in pI1mllnwl mgMLLit,. Moisc i se adresellzA CII cuvimcte : «Ascuna, lsraclc de ecum III vel uece lotdaMul en s! intn si ~ CllprilV.i popoar.e ruai mari, ~i mal putemicc dcd\t Line $.i cetati limn. ell zlduri plin.1i la ocr, precLJIII ~i pc popornr eel mare, mull 13 flumflr ~i inalt Ia statura, peliii lui Anak. de cere.at aozil' Iji sm ce zice 'ddloare3,~ «clue se va tmpotrivi fulcr l\_Ii AJIi!.k '!», All:.1 dar aSl.azi cA Domnu! Dumnezeut 1:111 merge lnainlel'l u. Acesta-r foe mistuucr: pierde-l-va ~i-I va dobori mamtea te. ~i tu-i vel iz,goni: ~i-i vel omon curaad, cum u-a grnit Dcmncl», (Dcul Y. , -3). imI-tldc:var, Iosua si Caleb (-au res:pins ~j !-3U ninticil pe U1ul~ dinlfC ;Qn.ilkci Resturi <l1~ lor S~;IU J1l.3.i p{lstrat pfuru 1.fuiu il.l ret:lple de pe coasta :fili"S'tC<Il1li : Ga7..a, Gat :!j:i AsdIXl.

o ailli populntic s:triVtche a Tiltii Sfmle aii!ost boocH cafC lr.li.iltl in mnnlii Seir (Gen. 14.6; (OSll.'l II, 21 : 15. 13), ce $e de.s~UJ'ali in sud·\'csll.ll M:im Moane Ei Sunl Gull Indoialii ilmlditi en popoml nescmitic at hun~dor. care 10(;\113 'in pnm:l Ju!rultatc a ceilli de-~I dPilea mllell!\! U-Ir .. TIt M(".S(Jpot.amia de nord. precUJl,l ~ in Siria~i p-!)Ic!i!intl.

'D1.1~ Deut 2, 12.22 OOrcn au fost S1::lIpiti de cttu:e edomiti. dar rru deodar" ci pc 0 perioad.:l rnai lungti de timp. deoarecc, dup1l. Gm 36. 20, pe Ilngll principii cdomili ile IIJntpi~'ind. alii ~pleprinciplai hareilar. c:ateaici sum numi~ fiii lui Scir

in panea sud·vestica a Tani Sfimc, ill l1propicre de Gaal. au lrrnl .!V11Ii SHU avimii. Prin sec. XJV tHr. ei au fon in parte nirnic:ili, ilir in parte aIuog,aV dc cillre lilisl£ni

J...OClnTORrI TARII SFlNTE SI roPOAREI.EtNvECINAl'E

97

fll unua slIpimriJor arhcctogice care s-au tntreprins pe iemonul Tirii Sfime. au- fQ51 S~OMe hi Pw'eah'i lUuU.C llm'le. ru.aWiilJc ale acesior stli1vlXilu locuuorh precnm: P¢$Ic::ri de 10C'tlii (ill Seir), mormtste.sl dlfcrfte obieete

oSl Ci.li$LCrtli se nUl1la(i1 'i111re locuncrll TaDi SfiJll.e. Ei OCIJpau Q m$ic: de pilm:iru ce 51: inulldea pe malul sud-esric .11 Medite:ranel. fntre (up!!' ~ Gaze. ~ fanuau 0 pemartue din orasete Asdcd. Ascalon Beron, Gal. $i Gaz.'! Din m:irtumle VechllllUl TcsiamcnL a flam c3 ei au cmignn de JH'- ccesra s(ldica 11 ASlCl, MiCl. dUl iruuldc MMii Egee $1 mAl des dill erel:'! (Gaf'loi). 'imPinsi Ilind de eatrc greet. Acesl Japr S'G ~l1tamplal In parte in vrcmea patnarfulor, deoercce rneil AVr.!I.am ~l ISElm; .au avut reblii ell rcgele filistean Abimclec, iar in pane pe t.hnptll Iu.i MOLse. Pe p<lrclirsul .... .remii, fifistenii nu s-au mulunnn ~ numal CU teritoriul ccupat illlli.·d. CI s-au tnnns mereu insprc nord ~ ~sbil In sec. XI i,Hr ei au cucerit aproapc lot Canaanul .¢ opnmau rriburitc israehte. David eac aceta care a reptu'laI pnmclc "iaoril trapcmva lor (If Sam. 5, 11 $.U ; 8, I). Dupa accea. nu se. va mai vcrln doc.at rar desprc ci (H Rc.lg:f lK, K). CU umpul Iilistenii ~i'"<J;lI scrumbFlI propria IiIl\M $I au sulerit infltlcn~c decisise din partca semitilor, in special a amornulor, Zcii lor Dagon ~j Astarta sunt aei amoaiti.

Evreii sau urae.lifii sum 0 popnlalie senum., avandu-J drept stranlO$ pc paeiarnul Avraam (inipal Avnun), care m sec, XVlII l.Hr., ~sc~c. 13 chcmarca Doumuhu. lmpreunli. cu scpa sa S n ra(i) ~i nepotal s.'iu Lot, ClJ shlgde~, rurmcle sale [inuuu de ba~tina - l)mt Caldcli (anon pe cursul infcriur al Bofmi.ulUJ.} $i fie 'l~a7.a. penuu Q vcemc. in Haran, .l&' rnal epol in Canaan. inirucl'it I! "iflcll tit" accepuu ca 0 si.ngufi\ pc.rsoan<~ !J aea la ongrnea UIlw neam sau popcr, cezoetatcrii Biblici sl IStoricii. in general, vM in Avrarun nu mJit ~fuJ unci singure ram:ilii, C) 111<11 ala. eonducnorul uUlli tno semil desrul de numercs, cum de altIel S·iI dovedtt 'in i.mprejl1J't'1rC3 CQnfruntarii C'\I regii din Orient care prnIDuclti cetatile Scdcma ~ Gomera. Din GOl1~.J: l4, 15 amm es AVI1lnm $I oamc.nii sai i-lUI b<'itul ,i 1-311 ;!luuglU 1)0(: regii AmraJeJ al Sl.ma.an.JllJl, Arioc al ElaMl(ului. 1(cdaclaoml:r!lt S.lam~lll1l ~i Tidal ~I Oildnulni, lIllordilid pr'<lOO IlI<Iia de acc:ili!l S-i cJibcrliodu'l pe capti~l. 'jnlm 14IC -era ~I Lol CIl omnenii sal Ssw cen cA A\T8am apare atci C",1 $Cf at unUl gJ1lp timan dCS\uJ de oumcros. Lal tn.su~ ni se tnflil-i$E:alA ca ::Jv3.lId !.III staNI surular cu al lui Avraam. Are ~i el OaJllof.'ltW Sill $i. turTTW1e sale,

La un moment dat, wt.te p;jSlOrii lui Avrnilm ~i eel ai lu.i.Lo1 so iSCa cen:ni1 dill C:3'L1Zl:l iooullll de ~\.Inj:Jt Cci doi repl'cZcnl<ln~ ai lribu!ui (SilU triburllQr dacl'i acccptilm Co'! ~j LOl se afJ:31n fnuuca lInui alt lrib sentil), sec int:Ilncsc. due:: lrlImtivc $i COnvin sa sc despana. Cliutiindu-~ fiecare I-IX" de pA$unal. Esle vorba, pn" umUU'e, ifK:Ej la acea dala de 0 popuhilie nom!ld!l deSlui de numeroasa, care sc il)(leletnicea cu ~rilul ~j care se individualiza 111 n'lpart ell populatia sau populittlllc bll~li.lla.;;c prm cr;::din13 ei .mollou:iSLi

LOC;1lnicij le·au dill _GoBor venl~ in CaJ1aaH mnm:le de iYmn, i)~lrudl ,~~Il

98

ARHEOtQGlA BJDLlc.A

fa¢U, flp;lotia diu ce&l"ltA parte de 10Jd3rt {de 13 rnslril}. in limb.ll SC-m.'EltI 0001 jnseamna parte. Dcci ivrim sau ibrim sunt CC\ ,,'euip de peste diu sau dm parte.!l de ri\s!ril ;1 Iordanului.

Timp de aptO, x irnativ patsu generatii, de acum mrolo. evreu i$i fae .sirnpL'I preu:n\a in vara Canaanului. jndelernicima IQT de baz.A ~ ~sloriruJ ii pune in SilUc11ia de a se afla III contact nu mmoo ell catm."ini!U dar ~ cu filisterul de pe ccesta scd-esuca a Med.iteranei si chiar cu egjptenii

111 unna tratauvclor ell ~tina~jj (hcLeij), trarauve oon.~[tIl1iIC prin s:\parnl! unor ran,futi $1 prestare de jurflmaru. evreli ajung pe pcsesla unor teritoni. restranse dcsigur, in sudnl ~.mi. la Hebron. Aid i$i vcr face loe de tngrcpare pamarhii Avraem. Isaac ~i Jacob.

De Ia uliimul palriarh lacob, care dcvenlse Is-eel, in urma IUplei sale cu tngeut DI'JIlmulu~. ta Penuel, pe citildre rejntcreea din Carueca (Gen. 32. 2~) (Ismd = bntbatul care l-a v.u.ul pe Dumnezeu), evrell vor primi ~ ei numelc cclecuv de i-sraelilt

OaLoriL:l\ iniispririi condiuilcr de v'at<1 in Canaan, in urma unei SCCCLe judelungate, isr"dclipi se S1Jibnuta 'in Egipl, unde. tcslf unul dirare cei 1'2 Iii (Ii IIll Iaeob a dobiindit o Iunelie politid foarte i.naItd (al doilell dupa regc).( Du~ rclatarea Bibliei, limp de 400 de ani vcr petrece ei in tara Nilului, devClUnd 'In acest n'istimp UI1 PPi'lOI' numerus.

Csnd rel<t1iiJe C\I eg.iptcnii 50 ver detcrtora $i cx1Slcllla israelitilor va fi periclil~tA. ei VQT parast Egl.pl.ul, ccndusi fiind de eatre Moise. care 'indeplinea ill acesr fel, un mandai dcmneaclesc. Evenimenrul eliberllrii diU rob)" egtptearui s-a produs, dupa unii 'in timpui celel de it I g-ia dims,ii eganene. ndidi In sec. XV i.Hr jar du_pl al~i S"ub cea de 9. 19-a dinastie, eecr pe ta Jum~ta{ca s-ec(lluh~1 X111 t.Hr Ultima ipolCt3 tnuuneste njai nmrte adeziuni din partca ccrcctarorilcr. Nil este cxclusa LJlsA nici {HI treia i_po~etit" oupa care cxodi.ll. S~ SC Ii prodlt~ i'I'I 'iCC, XIV i.Hr

lesiud din Egipt. evren nu au telmna de iodiua in Tara rngiduila, ci au mti.\oll 4U de aui pril'l pusuul Smai, li'ist.imp 1n I:il.TC le-a fo:s.l oesccperna Legea $1 s-a ll1cheialO,I ei un legilmllrn. Diu pomoca dlllnncz£i~. Moise consuui~lt- cortul sfiiru. 11 lnz.estre1l.ZA co cel!! necesare cxercitmi cultului, pe. care- de flSClllc.nca.. il onmduieste, PentfU oficicre3 sJujbcLo]'.!Ii s:atis:fncerea lUtutor ne~'oiJor religiffil~ I.':sle i'l1nduila seol.inli3 lui Levi_ Moise d:J apol poporului $i 0 fomlil spoc:.ialil de gll.vema.l'O, -$~ anume leoorapa., in yirt\ll~a clreJ3. Durnn<:l,eU cste weoli1 r~glSI~iloruJ. conducatorul ~ jUdedilorul S\lp!':em al hu Israel.

DUJ)~ moar1es: Ini MQise. int5rnpial3 po umntc)c NcbO. din I!lm Moabului, cOIlduccrca pop<)ruhll esle preluat1 de Josua .sall ISlIs NIlv:i Ace$1:1 oroona tteceret iordanului dl,lpa. ce "I:n.ro in timpul vicpi lui Moise, ilU rOSl cuceme tcrilo-rii "iO£effiIl:lle: la ros!lril d(l iordan, cure -!lU rosl dale drepl n1o$!~l"Ilre semintillo.r Rubenj Gad Si Ia jumlilate din seminpa lui Manasc. Israeli!ii. S\lb conducerea lui losua, au

LOCUITORn TARn SFrNTe Sf POPOARELE i:NVRCrtlATE

99

oeupat Call.,'laiUll $.i l-eu illljl$nil uure eelc lJ.o.Uil SCllllJIIU .s;rj!.lIltiILate, care a.LL ramas fam mO'Slenirt dup! ce Moise accrdase parte de rnostenire celcr dona semuuu ~I JUll1J'ilale. L.1.r11sarildtTo.rdan.

Dup:l moartea 1\I.i lcsua, conducerea poporului a revenh Mtrnnilor.l3l mai apej judeditorilor, care dill limp in limp au fest cllem<JIi sa aperc cred . .lDtfl StrllbUl1ll: moncteista $i ~a de pericclele abatute prindesele nilv;"J.Ii;i ale unor eeamun suaine,

in vremea ultimulu..i judeearor Samuel se hnroduee in fsrael regainarca Prnnnl lege 1> fOS!. Send, din tnboj lui Ventanun (1050 i Hr.). Sub regii mmaron : David (1013-973) ~ Solomon (973-933), surul israeli I alinge calmea inflorini $i pmetu sale. Dar sll.b Rcboam. flu! !I; succesorul lui Solomon Is trOll, r\lg:uuj d..:atde. Poporul impilaI de grete impozne sl supus la numci istcvitcarc se revclta. zece seminpi. din nordul )1rii, ics de sub nuela Illi Roboam $i sc eonsureie in regat separat, iLleg:mdu·l crept rege pe Jeroboam, un general allui Solomon. retmcrs din Egip!. node se refugiase dill cauza pesecutnlcr accluia [·<111 ramas supuse lUI Robcam dear gellliu\mc Iuda .;;t veniamin. VOrbID-1 aslfcl de acum in(;olo de dOl.a regate ale cvreilor : regalul de sud sau Iuda. cu caprtata Ia tcrusanm ~I regatul de DOfO. E-((aim 1i3U Israel CIl capitala Ia Samaria.

Reliltiile pcrm:'III1!IU lnccrdate tntre cele dou.lJ regale au fOSI Io.lal in ccmmeruul lor penuu cl: s-a pemus in accst fel amcstecul stditnilQr. CllClHilli in ejntor tic de catre ui'lli fie de catre alPi. 111 pjus. m ambele regate s-a I;\til eoruptia, exploatarca. ~ [OSI uitat Icg;1mfuuul ~ a fest denalUratA credlraa rnonolcis.tii prin lIttrOO1J.COrC'd idoleuici. Zadamlce Au fast muslnll'iI-I.! prcfetrlor, aCC$iJ soli sau Ine$ageri dumllezei~li. care ii cbemau pe regi, pe pt'('.(l~ ~j pe OIHnCl\II din pcpcr scl se rcllllrnm:.a In Dunuicecu, 1<1 Irndilia Sl1,flAloas!l mo~e.n.itil de la i'n.airuas-i. Oc.:e,i'dcre.;.l ;' fosl din C(: in ce mai ad.'incA. demorabzarea din ce in ce mal ;lctetU~. unuatea $1 puterea de .rezislcn1:l din cc in ce mai alcctate. Au api'irol asinenf ~ b~bilonic"llii, care vor aduce pietrca iflC'\!itabilA a celor doua regale. fll 72-2 l.Hr. va fi' deflnmv desfiinlaL de C<1trc 3sirieru, regatul de nord, poporuJ fiind dus ill cspttcuate ~i Imprn~li:u pe tntinsul imperlului asirian, de unde nu se WI mal 'lrncarce IIjdoda~3, hi 5&6 tHr. a lmpjinil$it acecasi soarta ~ regatul hlda, ~d sub babiloni.-:nl $i J:lOpQrul de :~i.cl v~ fi deponflt de Bo-lbiion. lind!! V1I ri1.mane-caPljy tbmp de 70 de;lfll

in urrna edicltllui de elibm"are emis de rcgele Cirus al Pcrsici. ('-are. cuct'ri!>c B.abilonul, 0 parte il captivJ.lOr iudci re I'"cJnloarce in le.rll-b=l.lim. sub conducett"".1. pnll~llli Zorobabc~ (Se.sbalar)si a arhiereului lOSUil (in 538 t Hr.) Primii iudei d.U$i in robie.au foS"! dill cI<!:sa tt.obUilor $i fapllli acesta s-a pelrecl.ll aproxDnatl\ prill 608 Uir. De Ja Olcea:;;la da~-se socatcsc, prin prmarc ccl7D de Hni al captivil.llii. flU din S86 diM a fost depor1:'\ta In.uea rnajoritalc a populal-iei.

ludeii teintorsi in palrie .rezjdcsc lemplul. mill apoi ~j z.i-durile de !lpArtlfc ale ir;:ruslllimului. Ei nu $i-au pUlul constilni: lnsa l1J1 stal independent ci au raffiaS mai depane sllpU$i ai imperiului perSiln. care a dinduil in rmnlca lor guvernalOri ate~1 din

100

MHEOLQGlA maucx

101

sinullor.

Dupl 'in[~J.ngerea Impcnnjui pel:liiVI de cace Alq,-omdru eel MilJ'C" evrcii au l"!Julls1n:J;J2 sub ~paru.re,a acestula

DllpH mcenea lui Alexandru Macedon ~i :J constituirii regaielor 113~O";iic. cered s-au aflar clnd sub mparure.l Eglptului,. cJ:nd a Sirici

'Ttrama regelui sirian Anllob Iv epifancs. care a urmara det.llatiolll:tlit..arC;l evrenor, priu intenioerea pils.trnrii daulliJor stn'm~li si a pracucarii crcdintm monorcere, a deo::.rm!lliIL revoua din panea acesiora 5i scumrarea Juguhll sirtsn ue oprestcnc si exploatarc. Bascoala Ii fest organizalii de pfCQlui Mti1a1i(l ::~ cot cinei I'li al sal, dintre care eel mai vneaz a fost lucia, rupranUffill Mecabeul, de. lit care apoj jrureaga drnasue ce sc \'3 lnstaura, II1110ul stat indcpeadem ce ~-1 proclam<1 cvrcn in 165 i.Hr .. se va nurm diuastia macabciana s3U a Hasmcncucr

E:o:istenja noului stat tadependent ::11 eveeitor va f 'insll de scuna dUf(lIti. caci in anul 63 i.HI., ludeea devine provineie rcmana, iar in nnul 37, prln favoarea lui Autoniu sl Augustus, pe troncl re~ttlllli ledeu sjunge lrod eel Mare sac tdumcul care WI bucmeia dlnasua Jrodlana Aceasl~ dlnasue sc V3 MlfI, in frteuca rcgarelm. cu unele tntrcruperi patin in anul 44 d.RI., cMd rudeea (J deveair definitiv provincia rom.-,na guvemara de preccratcrt romam.

in limplIl dcmniei lui lrod eel Mare s-a .... ascm. In Betleemul ludeii.

M;1ntuilorul HnSIQ5. iar ill tunpul procuratojului Pomlu Pilal,.. Domcul a p..~LilJut, ,I rest rtstigrm, 11: mum. a lost Ingmpll.l,:;i a tnviru e ueta :ti, dupii. Sc.riplil'ri. Astfcl S~:JU lmplinit prevuiunile profC1ilcr ~i s-a ill.ehcial $i istcriu poporului cvreu. din pcrtoada biblica. pCCllJU c.'i ln anul 70d,.Hr .. lcruselimul a fool complet disuns de catre TO,""m ~i cdara cu el $1 tcmplul, iar pentru evrei II Incepur pcrioada gahnulni sau diasporer

Prezcnlal1i in aceasa cesmsurarc suceesiva a ctepctcr prmcipale. iaona rmtitimilell...'l.rn !l evrettor a Iost ilccept.lIl~ C<I arare atal de dltre e"nii i~i~i. cit ~j de eJtm crcsrlnt, p5nA I!I apacipa csrue: modemc protesraate, ¢11m tllgMwc~u: caranemt istoric al raukcr fa.PIC, evcnlmeme $l pemol1<.1litati meruronatc. dccla .... 'mdu~ le . drept Iegcndare.

Mai ales. etap;l istQrieJ. poJXlrului C\'fCI.i. pW la Moise este COl1t~lal:\ de repteltnlanpi criucn mcdernc. pe care ei 0 (!lithClc..v.1i. drept. Q peri~ trnnuccara Dupa suspnerea Il.cesio[ critici. paLri.:uhii AVJ:if.aJo, I,. Me ~j laoob. n-ar fi p\!T$Q!lIlf! islmice. ci mill. dcgrnbli nume fictive SlIIlilUme ,ale ullor c[oi c:lnaanei. pe care (lvrdi knl. fIi!;lll :s:!nhuo$1 ai lor.

Il,iloria lui. losif in Egipl., 5UStin (lC(l1a§1 critici, csl.:: de llSemcllC'D. 0 pO'.'6Ure lnV£nta1A_ A.bia Moise I1i se inflp~azIi ca 0 persoan:l istoridt. c<: A imatl1 poporul pIinreligie.

Refenlor I{I petrccc.rea eyn::ilor ill Egipl !li la ia;;lrea IQr dill mbie, criticii su!ollli col Hmpl:ndetllll~t cvn:ii .:;;i-ad P.'il!culLllmlete prin rv;:gmru lJ.!luU-Qfc cu EgiPLul Unul dilltre [:n:;lQlli, vo-lud ~·i supum'i, i-a, s.ilit ,sf! lucreze I .. COI'I;~'in)irea unor oollicii

lOCUlTOIUI rARITSPINl'E ~rPOPOARELE tNVECINA1T!

publice. Dcptin~i insil cu viaja JiberJ. cvre:Q S-IJU alial CU uncle OOIUll1lii Inruditc de pe 1ling<1 mumele Sinai, al camr condUQ'l(or em Meise. Punfmdu.SC! ~ ei sub conducerea lul Moise, ell OCIUia unel csume ~ folcsmdu-sc de fluxul $i reRu'\1I1 Mib'ii Ro$ii. evref tree ill Sinal. EMxmue3 din robie ¢SIc. illimprelal~ de clilrc evres ca un scme ill pu:tcrii zeului Jahvc, al cann cult tOCmai I "I(! ictrodus MOLSC.

Si tOODlnia $1 deseoperirea Legii pe mumcje Sinal nu Stint pcnuu ~rlliel dec-ill faptc de Jegcndll.

Penlalculiul nu datC3ti'i din dmpul acesta C1 s-a compus en «ltd I 111;11 IWu.

Aseruenea $i Decalogul in fonn.1 sa prczcnl! pmvin cam de prin sec. VIII, doci din vremea profetilor.

Falii, de asucl de .rurrtliljli 007 . .1lC mai elcs pc ipoteze Sl supozi~ii persoeale .. le u~P!' critie:i. 5'03.11 gJlsit muLti cercctiHori care JO-<IIJ resplns CI.t fennilal~, SlIS~II~nd earactcrul veridic 31 d.alek,r cuprlnse in STa_nl~ Scriptura

.. S-a ~nllal pe by» dreptatc eli la flecare popor VillOrC3'71i mull uarnua dcspre engmea 1111. ~Itrn. ~ «flecare popor esre eel mat binc infcrmat desprc originea ~ ~:~p~r;;:. Istorle.!: sale» (Dr. Vasile. Ti'rolavschi, A.rheologi:1 blbJic;l, CI.'m<1U!I_

. a aSlfel de t:roldip:e despre crigurea pcporulul evrcu se :ill~ cuprinsa ill s.llinl:;1 Scn~Lurti. F~IC :;:l aceasta I) traditie v.aloroa5~ en toate CGI~!alJ:e care IIU poole fi re:'~I~~ 5<11: lb'U~r;a~. In ~t:eam privmta un euror C\'I'Cll <:alirma : «Dcsigur c;'1 printrc ~.IJCIIISlorlCI din tfmpurile InodQme s-an gAsit llluJli care au tratar Biblia cu aC£(:3~i DClllcrederc ce se acorda mruror Jegcndclor de alia data Scoala gennana n lui WClh:mscn tnceru:d siI narulasc:~ rcmeliile iSlorice ale Scriprurii st I!lUltl altu au cilutal ~1. rncarg~pc urmstc lui. Cu !C<ilil. preter!~3 ~tJ.illtl:fklj, acesrl iSlonci n-eu PUI'tIl filtl.l 'lI~lOd'l.IA 0 dOV".I.d.a c(llwil~g~I\l-l3rc a !e.rilor:iilor c:mmti1le de et, in schimb. ~~illu~e arheclogice din timpul 1I0SInJ. confimlli pc ~.i cc rrece, 10L .It),ai mull ccle scn~~I} v~ile fi~e~le Bib~ici» (MQ~ Maur, lstcria lsrachrrui. Tet-Avh. 1972.p G) naratt ~ ~l 0 .op1Wee."Pm~~I;'i de un aumr ~Iin : «Nu se pcate spunc c:a

~lurule patnarhale n-su mel tm punct bun de tnccrporare in isroric Si Jrogmfic.

Nrrmele p."Itdarhj,ior Sllnt atcSlilLe 111 sec. x.vm ~i .xiV l.Hr. Pllltiilrhii sunl pcrsmmjc rt:ale .. bine inserale ~n ~1!e"lUI iSlOtico-sociologic (JotrooLlC'liOn critique fll'Ancicli T~~en~ 500$ hi drrecl100 de Henri CazeUes. Paris, .1973, P 35.).

FlgurtJe lor (al£ pauiarbilor) Sunl rctbrelll cuJoci a$il de vii. «.indH lSIonCll(lle(l JOr lUi poole fi pus.11a 1n\ioiaL\.i} (Dr. VlIsil~ Tarnavsclli. Op C1L, P 114).

102

AlUIEOLOG[A BraucA

Pc lfin~ tilistcni, a clror tara se ana in vecinaiatea Tmii Slime. se cuvme S4 mention~m ~ alte popoare ~ tan care s-au gljsil in reb\ii ~i po.Lilii gcografice unerferente cu Palestina.

Astfcl i'i nmintim pe aramct sau siricni, vecbii loeuiteri ai Aramului, cum sc numea Siria in anucbnare. care sparpneau gmputui de popoare senuuce. lnscr:iPl-iile cuneifcrme fac lIIent,iune de ei Incepand cu 1300 t.Hr, ca de p.iFe nomazr al srcpclor situate intre Palestine si Mesopotamia, de unde p.;ltnmd (urm.:'ind amorililot Ili prccedandu-i pc 3mbi, III ,~nlc din accasta zona. as.mliliind crvrhzapa l\ur.ll1J lila! vechc. ill Vechiul Testament 5\1111 mcntlonate lJ1cepfuld aprostmac, eli anul lOCH) t.Hr., rnlci previncii ammecne ca. Ararn, Tooa, Bel Rehob ~i Ma!Jka. ;1 carer ImpQrli:lfll~ 'i'nccpc;l sa 00 dimmueae pe rrulsur:i ce crestea din ce in ce mat mull pmercn u:galllll.li aranuue a~ Damasculel.

Au'c.-;is!at dcsigur I~g.lituri ~t r;oumCl6imre sutJrn~ii cvrcilor si ncmazii Hl",iCtICX:TI1. mill <1lesdul rcgi~mt::<1I·J"ran(sil. sevad .... Gen. 25, 20 ~ 18. 5.10; Deut. 26, 5).

AsulcnH nu pus caJ)<'it Iadependentcl regatelcr si triburilcr !lOIII\;)ice $1 char re~ruLui de 101 Darresc in anul 132. Cu IOOLe acestea, Hruba arJ!IIa.ka ~i cuaum vechilor smeni, s-eu injpus in irnreaga Asic Mlca. 'Timp de 0 mie de ani piin;l. la expensiunea islamuJui. Hmba aranulca a fru;t Hmba comerciala 1n loaU ASia Mic5. apoi limba oamcnilor C\Jlt,iv<l~ in reperturile lOT drplomattce ~l chiar limbn mtemaiionahl in tot Oricnlullllijlocin, ~ la tnlccuirea ci cu araba.

Fe.nidenU crau lccuuorii campiei ce se de~ pc fI'U)]ul estic al Mcdlreranei, inlrc muntcle Carmel ~i rmnuele Amanus. Ca ii armenii, tot asuel ~i CI au jueat UD 1'01 Important In tstona biblica iDlIctinind relatii suansc en David Solomon ~i Aheb. ulumul lu:lnd--o in a\sAIOrie. pe printesa feniciarui IZ:lbcla Solomon a pruun ejmor substantial de la Hiram, regele Fcniciei, 13 construlrea tenjplului, acesta din umdl puruinau-j 13 dispezhie lemn de cedtu. marmuril $1 mcsren ill ana ccnsnucuei.

A!larii mill i.tllti sub eutoritate cgiJJI.Can:I. fl(nici3 devine tndependcnra in vrcmea farnon~liui Ramscs ITt. sub dirccpa Sidonului epoi a l'irului. in \,temCil hu HUilJn I (c~lrc fuml 1000 tHr), 'MclljmdnJ (aproxi.ll1ativ 25U i.Hr.) a Ln'ldu::; <HUlick regi10r t}'f¢.~iCflj ill Grea~. din C3re ni s-au paSlIal doar frogmc.~lIe la looff Flaviu b::lf mill alQs ~p{iIHl;le arhtologice, ~i In spec.W oelc: de 1:1 Rfls-Shamril, ;.HI pus ill lumin~ limb,!" religi;) ~l civilizapa fenicienilor. Limba e illmd.irj c:u cbmic.'l. ambcle limbi pm\'~llind. irupretJl1ti ell .mooch!. din limb" caIIlI3nean:!i

Inl'cnwea alfnbcrului li se Il.lJilmit..: fenicicnil.or, d1! 1!1 QI.n: I-:lu \l;1lprumUlat ::Ipoi gre(:ii.

Ma.ri $l incercati n3vigatori. fenicim1ii au fondal nllllleroase coionii mariume. prirctre care C3rtagina. pe malul nOl'dic 31 ACridi

LOCUJTORlI TARn 5:FlNTE §l POPOA.REl..l5lNVECIN .... TE

10)

Cuce:ririle lui Alesandru eel Mare in Orient au pus cepat exisu:lllej indc:pl!ndente il Felliciel.

_.u~ popuhft.ir: ~ItIintt.:'i. de asemenea. In S1anta Scdptun\ ca aflandu-st. III anngere CO Tara Sijnta ~ poporul cvreu au fos. amonijii. oib semitic ana! la ~Sl de lordan !Ii Marea Morut'i. precum ~ la nord de Moab. Se considerae descendena dm Lot, nepcurt hll Avraam (Gen. 19.3&). Rc.latJ,Jlc lor cu evreii n-au fest diJl!,re cete mal pasnia., S-au ccntrunrar adescon ~ sc cuncaste cA ail fost irl.Y~i de caue jw:tecatOn,ll lefta!; (Jud. 10, 7 ; II, 33), rege.le Saw (r Sam It), regefe David (1.1 Sam. I]" 26:31). regele lasaral (rt PllnIt 20. 130) ~! luda I\.lacabeul. Zeul lor prineiWI S fest Mileom (I ~egi II, 5-7, ,)3). Carre s:taqitul sec. IT d.Hr, :J!I Iost absorbip ·de catre arabi. Cilpital,\ lcr U fost Rebar Amen, nlJJtliti"i ulterior Filadelfia. ier actuarnu:nle ~m.man,

Moubjlii erau d<l nsemenea til stn'InsJ Icgultllil ell israeliui, cum Malil ~ lnscriptia rege.hli lor M~lI, Tara Moabului sa aIla 13 sud-est de Canaan .. Pe rerunrlul ei se atla mualele Nebo, de pe vfi.rful cdrula, Moise 1I o(ml.Cmp]~1.., inaime dc moanea sa. lara folgMwla, (Deut.: 34, I).

in umpnl rrecertl evreiler spre Ceuaan. lIIollbi~i te-aa creat diIkultt.~. ceuescer fllnd cazul lui Batao. regele mcabtr. care H cerur luj vataam, profcrul pc'i,gan din Peter sa-I blesrerre pc cvrei (Num. '22,3 fD.. ~ Deut Z. 9; 23_ 3 su.j.

in periooda judccatcnlcr, Iehud i~lI ettberat pe evret. de sub jugul mcabu ODd 3. 12 s.u.j. Regere David i-a 1>.91111. de nsemenea pe moabiJ..i (I Salll 8, 2), desi tnarmc retanne sale CU Moabul au fost /lmicate (Rul 1. I $_lL ; 4. 22 ; r Sani. 22. 3) Dup:i moaner. lui Ahsb, regcle M* a eliberat MOilbut $i i-n I~rgil granitele p5J~ dincole de Amce.

o ideea foane ctara dcspre snuapa Moobului, pc lajumaratea sec. lX1.Hr .• ne este n:UJIoc:.i~ de esee. i~.riwa de pe pialr.t lui MC$a,. desccperits in 1868. Acest rege se 181i1:Ui CU "i'doriile &LIe purtate contra ismeliJ,ilor, care irta:p~nd CIJ Omri ~ loram au oprimal tara Moabului. ln5o:ipj.ia esteUtilCOrdcu textul biblicdin [I Regi 3.

Tara Moabului a fOS( cuceridi de dim aslricnl, iar "in 582 1Jk de "'.lilre 'NabucodQrl0s0r 11 ill Babilonuiui, inCCI3.nd de acum de a mill Il 0 putere polilic~ mdependem;l, C'.ilJ'e inccputul crei crestinc. Moabui :1 fost ocupat de catre nsbareem C3.re<lU COMuS lara spn: nn bah grnd de de-zvollare. Zeul principa1al moabililQ-T <:1<1 Kem~.

Edomi~ii sunl socolili desocnden~ diJi Esa\l (Gen_ 25, 2S~- 3!)), care ~ocuJ<tu fntr-un LeritQriu l'Il.Wl.toS din sud ~i sud.-cslul T~rii S(inle c:uprinSi inlTe Marea M.oaml $i golflll A.aqClba. Hi 1~ dntomu P(OSpcrilf.llea agrklllt1.lni (:lI~i n::ibUllllui imp1Js C3.Glvanelor care traversau jht8 lor Relaliilc diTlm Israel si Edam au fost predomil131ll incardate.. in timpul ~f du.pIt exil111 babil{;miM. OOomitil impm~l collIe nord de nabaleeni au OCUpat par1ea mdica a lui lultl. adie'! zona Hebrouulm Ul\eTrieiod aid provincia IdlUneca.

104

ARJ-IEOLOGlA BIBLICA

Acmsltl !art'l a !oS! 0Ct1p<l1.i\ ~a 1'26 t.Hr. de catre Hirean l, Annpascr ~I fiul sau IrOd (.eel Mare) au f\1St id\lmeeni. Cartee profetului OWdia esus 'ir11nltl;:glm,~ (I p;rol'c11-e de ilmem_ntilt~ Iii ~d~! Edonmlui

Daca aceste POPOIIU amimltc emu de scum ~llIbiHt,;,tte in propria IQr i"ua.. til jorui CanaanuJu.i trnmtl ~j ulJot;:!e JiOPuh}ii prccum amalecitii m.lldi$ilil, i~n)Mli~1 ~I arabll, care se a11auln perptU15 relscare sl care aLL .ajl1n.;; tn t:Ql1tact co e\!rl;i.i.

AolJJcdUi emu 0 poPLJIa~e noIMdil diLl ()e~e-rt:ul StiJlIi . .fa grJ.uila sudicd a Ti"irii Sfinte (lep 17, 8; Gel!. l e. 7 ; 3-6, 12 ~,Num. 13. ';!.3-j. Mai Iar-du, -0 pane din el WI. lnmtral. chlar in Tarn Sffin.Il. tr3lod in regtanea Btrahn (Jud 50._ 14 ; 12. l5) Amnlcci\i1. emu socoirn d~ de mcanc ai lui Israel (Num. 24. 20 '; PS'_. 113, 8). Ei EIIC foat esremursu 'in mare parte de cill.rc .Saul sl D.ayjd (r Sam. 1.:5 ~ [I Sam. %, 12; J Panll. 4, 43).

Ca ~i amaleciui, lot aslieI :ii U'lI3;dialti.~ji duceau 0 viIl.1~. Il.a.madlE, pcrtdultind Il1t1'(" golrlli. Aqabs ~i Muntele Sinal, in sud ~ tam. MaabutiJi .. "ill nord. Ei flU trureprtns dese illClIr:::i"k.ni 11i Tam SIihlli\ in epccaiudecltcrilcr. Gh~e(m II ruu$i( sa-i alnnge $i siI-J tia!! dCp<lrte·cu granilc1-e ~illii (:Jud. 6-&).

brm:u:)ifii sc sccoteau, p.recum 3r-.:ttA sl numele, desccndcrql din I~~I. fiu! lui Avr831Tl ~:3J egfptenccl Agar, roeba sotiei sate 5ar;l.,

Terirnriul pc care n ocupau cuprindca estut T:trii Srlnl.c; ~! n;:gh~l1~ din juml goffuilli A'qi.lb~ Asiricmi ~ au r!.lmrit ace.1sll! n;;gi!Jn:c Arabia.

Isrnael i~!i all jltcat un rcr tn isla·ria V;ID'm lui tosif de catre ITatli sli, in Egipi (Go". 3'.2;.,.".).

~.l arabit sum arnintili tn uuele Imprejur:k:i. In SF.mti'!. Scriptum GI.I acen nome sum rrumiti aui.tlocuit-orif. desertulul dln Slrta, oill ~i eel din AmbiA sudici'J, lHlIl'rLul :$1 Ambia Felix. Mal des Siim, menponate niburile.arabc ale mincenilcr §i sabaeerlor.

Evreii au avut ncmcroasc comacte ell arabii, de cele mal multc ori Ilt~~ m;!1 putin amicale en PilraL 21, 16---17).

Se cnvlne !!:i ne refcrim .la inc! d.ou;r. triburi nomade ;1Jn.inti1~ In SffimrJ Scnpurra, R"5tl3 vcrba ce qensi ~3 gm~ezl':i.

Prinlii aparuneau JltJdiarulilQf $i ciupi1 uaditia bibJjca au i:rnil jntr-c pane a Pentreuje; SIDai. Au psmms epoi in Oauaen, odaiA ell ui:buriJe is.rnelite. roaclicii.nd mc.seria de fier.aIi .ambulanp. Au fog asirn..llal,i. progresl.v de Cihre ~S'rac!i~ .. ~C~[O, :3ot::rul Jut Moise setragea din nc;amul q.cnililor (Jud. 1, ·16·, [C$ ~8).

Qc:t1.e'tcij llii lclit in :5.\ld.i.d li'i:rii Sfi:111C (in Neghev). Pe ncsim~itr,;: au fost a:s.irnilatl. ~i eel dc cltrecvreL

INSTITIrfIIL~ CASNlCE: LOCUIl'!TE, V£~MlNTE. ALIM£M·ATlE~[MUWACE D.EExisTENTA ALEISRAEL1!,n...OR

CI. GcnerTllit:lil~. Primp pene Ii. Al1;elllogi~i biblicc ;SiC ocup1i ell 111!l1ln11l:Jle casnice .~:i perticulsre. prin cere se Intelcg toate Iucruritc 1\0000CSare inlrc.t~~lerjt vic~i - dcmiciliul, imbr1ic~lIlljn~a;!j=~ alimemele, epct mijfoacel.e de.promovars a vietii sau OC\Ipa~iI" zilnlce agriculture, cresreree.vttetor. meseriilc .... comc$l ~t via-In famUialii $1 .socialii - d'isalQrill, familia, viaje soeia Ii, stiintele, arteie, bolile ~ rmertea,

b. L .... cuiu'ele. Ca ~i in alte. limb:i,. si in limba ebraicj substantival C"s.B. {b.!ltttl) ex:pIimii nopunea fi:dG~ de lccuinta, ejl ~l familia sail locuitorii din a..c.:~:l.$t::l. Lil. i':n:cePllt oamenll 1~-!l.U avutnevele de 0 i~uill~ specialj, deoarece C.I se adaposteau sub pemi Sill) m pe;;tcri. Diu C:8lWl fijgulni ~i calduriL ei eu simlil nevoia.,~-~i col!M~iaS"di .m~pos:turi din ramuli de cepaci pe care Ie-au lipil mai !:fir~iu ell pam,ih~L ~i 1e:-!!.1I ecoperit ell Jesceei de piurrs. Adi'iplJS"~w:ile. din ramuri de copeei se-uumesc rn. Vecbinl 'reS<t.amenll,colib.ii» (Sukkab}!jJ mai muhe cclibe Ionnau lin sal din cere iau nastere ceti.~le care poarra chj~r numele acestoe de Suc;:OI "= co~:ibe, (Fac. 33, 17).

Celibele nefiirtd pctrivite victii nomade, O!lIn~ni.i 1l~1 inventar 0 IOOl.linlti P9fL!Jbil:!i - coztul (;ohcl.) pe care-l atili2.Ca~il ~i wldapt ~i brice dmlor DLJP1i vechlut Testament lnvcruatorul cortulul a fQS~ Jabal, flullui Larreh (Fae. 4, 20) L!I eensttuiree cortalui, oamenii foloseau initial pielea de CIlpJ'i'i llellgra (Clinl. I. 4) ~i dup~ aceca postavul gros de par de capri S!1\I nit material re.~;~lenl Forma co:nu;ui era ronmdli. dad avea dimensiuni mici seu drepllHl.ghiulaTa, pemru ceJ.13 mario Aceasta di n IIffiL:l avea trei desparpturi : prima pencu adaposrirea eclavilor 1Ii· euimalelor rinere, a dcaa pentrn be.rba~ ~i 11 eeia pcntru femei ~l coph Oamenii :Saraci ~i construiau corturi uumai cu 2 degp!ir~t~ri. Will pentru aru rnaio m,lci Ij:F b1irba!i ~~ alta pentru femei ~i ccpii Cei illstari~ sau ccndcedrorii de lfJburi aveeu posibilitetea sa-~i rad corturi separate pentru sclavi ~J feme! [Fac 31.39)

Cortw se consmra infigand)tl plrniint 7-9 slatpi de lemn pe J rartdmi. eel ;1in mjjloo fiiud mai rmill, peste care se nsczau Il.I~i orizoutal. d\Jp~ care se If-g!l cu sfori prinse de !arn~i infipli ·i.n pamarc.t Iud, 6~ 21·~ Jsa.ia 54, 2) Interiorul flJ"!I .'lI1lenajat dupii starea me.terirua i1 proprietarulu i, de aceca urJele corluri a.yeau pe jQS rogojini, iar altele covoare sau pattin de po~;(av.

~. Ft.eC1I;f1l: con ~"'~11. ce~cr'lecesarevjctij ~ r:i;;:njta pe'nlnl. ocreaLe, lIJciorul de COP! ~'9m(!!l; farf'wli dIn a:rsl1I;1 ".,. l'f.:IDn, oilolJ!, pahate din aran)3, bnrdufklri. r'rI1ISii JOilsll (~IlI~lJn) ~i c:wdela . .In juruj sa"tL erp our1.eEJ (c:h:3.ter). \mde sa adapostc!lu LLJrmdl!:, paSlo6j ~i ciiinii (Jsaia 56. 9-11).

106

ARHE01061:A B]B,L1cA

ill tJnLichi.talC-, via,.a norna;dli a determiner pc om sa trW-!I!itii. in con, folostr de pautami (F[!c. 13. 3,: it., 67. 31. 3l) chensi (Jull, 4, II), Iacabip (ler. 3ST 7, 10) 3nHmill (Jud .. 6, 3---4) ~i, ismeliti, d"up; iqi.rcll. 10-1' din robin egipteana. Pnn pustie, cere 12 sem.in9i au Wil 'ill ~fIlJri, aranjata d1lpa impcrtnnpa lor si ill mijlcc nvand Cortul. SfllJu, Acesl mod de.via{j SoC rcflecta L.l1 expresiile care au intra! in cbraica CU seas figurativ, de ex. (1';'1 rl3®7~ corral» (Fae. 13, 12) pentru a se stabili, sac 41:3- inu:a In con» (111 Regi l2. Hi) peraru a se ducc 'in ~

Intr§nd in Tara Sfilnl5, israe1it.i,i uu deprlcs de 1& canaanei urta CQllSlruiril easel. Ctl material de COIlSD1JCPe:. ei fcloseau c.5ramida usc~U :i3P. 1lrsJi. piatra ctoplitii $J lemnul. Pietra sc fblosea 1,01 asezarca temeliei, momeet de bucune peatru om !Ii peea sc iniilfil.u :tidwile de oar~mida Lpgll.le jntre, e~e ell hn. ver on ipsos-emesteoer (melct) CIl nisip si mai rsr CU binl.[n (chemer). Pereui interiori se tencuieu culut ei cei instiiri{i ti Irnbriicau cu lemn de cedru, placi de [ilde~, sau Ti pictau In €);tcri9r lie veruieu tn rosu (ler. 22, 14). Edificiilc publica se numcau «case de p-iaLTa», d8Q[[foClCC lie utifiaa umlr ncest material·

Lemni'lria de la 1)~j, gr$jlp de 18 Jerestre care nu aveau geam si tot mcbilierul en, din. lemn de siccmar (lsaia Si, 9) ~i, mj">i rar era folos.ll. eel de mastin, cedru ~ santal (II PM. 2 • ., ; ler, 22., 14). Ferestrel.G ~fa.lI largi pcnrm nerisirc ~i hamirlii,. iar usile mici, cea dineuntru a v dnd wor (maft-eah.lsaia 22, 22).

Accperisul (gag:) pu~n tnclinat pentru scurgcree epei era dill ·bh1lepes~c cere so aseza carlu:nida ori lespczi de piau" ~i peste ele un SlUI subtire de. pr.ll1ilnl emestecat cu paie. Pe ElC;;ol)e(i$ se ridica 0 balustrl:lda, pentru evirarea eccideutelcr (Deuc 22, "8)~ ier La ceselc mate se emenaje 0 camera (.aligga) servind drcpt loe de co.ll.vmbiri llccfelc+ de rug5c~um:, doliu ~i paSl(arca morillor 'Inaintc (le tn.grap~ze.

o cas~ ·ob~rouita i!1 .... ea. 0 'camerli, D intrare ~i intcdarnl modesl precmn ~l obicctele de III casnic necesarc pc care le·am int.alnJ[ 1<1 ~Q.rturi. Era nelipsit~ candela .. .simbol aI pr-osporitapi ~I Legii moz.aice, d" aCe(:3 S(ing0tC!I ei ins-emll11 t.l mare I1cmxocire

Q;lS.cle Hl.W""i, zidil<: de Ollmeni iJiSHiri~. au camere m.ai muhe" iar cdc &f~ p1ilrulllau in interior Q.cur\(] p-alfll.lil:in(l~ S<l allall\lasc ell ap5.. iammu. bai ~I s{irvea ca lee pe.nln:.i. scrMrile din famijje. Intrarea in casl!. sc :fikea prinu~o penna (~a.ar) ce duecll ·iulr·urt YcstiblJ,1 (chaJer) ~i d'.! aiei se lljllngea in c<lmereIc dllo la

107

pa:rt'Cf ~ pe 0 :s;c;rr~, fa. cele de la claj, La irarere era 3:jeZ;3ffi. o;fwezw,il» in care se .0,. ... ruT d. "'!l'ciuno al isnoc,~1oo' (Dcul 6.4-9 : II, 13-26).

Imericrul easetcr mcri era demebil de eel ;!II lccuinteler cbisnuite, fiindca eeesrea !wealJ pardoseala din Sca~dW'3 sau tnll:mJJ.IIa In toe de mgojini. soia, covoare, pal, seaune, mass j01ld. 1I1c8I~im!I ~. fi.ceiI cu t.avi pline cu catb"llm ~prin~i. car Ia ceJe J"!"DdI'I.I;t~ rn fQC"u~ din vatr.t

Comtrujma de ~Jibc,i case intr·o -an.umit:. zo-na a dat nastere la S.i1~ (-cb.aI-iUinV ~i Q!"84~ ('r:;.ruim), Deosebirea dinae ele consta'ln faprcl oQ crascle aveau in jurul lor ziduri, de aceea 'SI': lmmC,n,l $i «mama» Nuui. 21, 25) smelor care trehll!a~ sli 1& 'p,l8teas:~ imPQ:dtR Pr:imul or~ 01 fast 'infimtru de Cein ~i puna ncmele de Bnob (Fee, 4, '17), In elJraica .. cuv~ntul. «yr» (LeY, 15. 29) ere .!Ii senn . .!l de cernte i'nt3ril~ en ~!ln~lIri $l lummi de pJZ5. Aceste il!jetiri fcrtifieate.se ridcau m aprcpieree izvoarelor -.En Eg~ai:m tee, 41, 101 sau fie iniilfimi -Rama (losua I~, 2:5). Nulne.le.lor sunt ln iegillurl p cu eel III s:!rii.mo~LI;Jui -Samanad de l.a Scrncr (ill Regi 16. 2.4) sau sunr eompuse cu subsl-ailuvele;;; «bet» - Bctlcem (Mih 5. 1) ~I - Ghiri.aL learim (lsaia 9~ ]7). Cu tone oil. se lntcrdeau pc: .spa~i ID3r"l (3-9 ha, Hater, Mcgb.t"':do) orasele eveae strilzi ingu:s:te ~j reparete [Iaai a 10~ 6). La por(ile lor se afl3;"Il pt$Je publice ca locori dcjudct:ata, alaceri, peueeerc ,1:1 Wblilorilor populare si demaepterc a str1iini1.cr'rfunl:l~j Bra giizd'lire.

Or.a;ele erau ecndose de bil.ir.'.ini (ziq,l'lc) in Iruntc ell principele (ser} ajlliat de judewtdri (~6fctirn) :jij scriirori (..!jOl.criru), Col lila] important diatre ele era Clilpllida si:fi.Ia"I.a pe Joccl cel mai 'il1ail, de aeeea cine v~ rn acest on~ san pleca se zroe cil «urc~ see. t-tcoboocii».

c, V~l:linlcle. Dupa vecbiul Testament prinm eamcm ~i.au eccperit tsupcrile, ea S:eDln u! caderii lor 10 plea!, co frunze de smoohin (File. 3. 24) ~j en ~qmb:rUcAminlc de piele» (File. 3.21). 1mbracfunin!CfI 'CUe neeesara din punct de vedere moral, jJCJl.tru en oemenii stl-ii acoperc eentimentnl padeerei, cal ~i din puner. de vcdere ti.zic. pentru a reti trupul do inLCmpcTii §i cll.Ldurn Dupe 3~, ca va fI fulo.s~li si 13 marcarea deosebirii de sex (Deut. 12, 5), de Slam sooiaJ:ii ~i de prefcsiune,

V~.;:minleLo ereu ccefcctionaie de femei (1 Regi 2, J 9, din pjn.za a Jbi de bUJl\b!!c (bU$) eli c~lmai prel;ios ma.reri.a\ din stof<j de; Lam. pan;:;a do ~II SIlU Postffil din pi:rul animalclnr. M~!-c.ri.aiul LSr-'l de oblceialb S;lu, co-Iotal - l'Q~U lnch.iJ; 6vgamon), r~u ~~his (toloat~ani) Sola alba5.lTil, (tehe19). Culourea lle~gra se folosea 111 v~~mintalt;l pentru doliu. Prima ha.inli ooJorlHii, dklpii Vechiul TesrllJrem c:sl~ II pa.t.ri3!hului iacob pentnJ. nul silu 100if{Fac. 37, 3).

D·kl.pi Lege ... !Il.Ozalca se uirerzi.ooa sciljJiibareti ,,~minle~or intre 'bnrb:a! ~i fl'.:mo;:i® (D-eut. 22,5) t:u s-copul de a sc pastrll deose:bire.a de 5e:< sta'bilitii In croo1ie Barb~pi punall c!i:rIa~a (l~.nica - .kutton~) din :5:LOO de' Iiln.a $l1lJ p ~nzi de. bumbao (lusus) Jargil, eu mancci. sCllnc.;;i IUllgii 1'8,,1111 g,fml1I!chi. Pesle

108

AlUIEDLOGIA SIBUc.A

ea tncrngeau brliul (c:twgor. 'e'lOr) din pielc sa'Ll pan;d de IJ) i:1 care ~ea benii. pulTtMlul ~i Insrmmentelc de seris C!i.m~ u sunbctiza increderea.. ier bra u 1 puterea. eel de al ueilea articol de imbriCiinnnte era purtat peste cama~ ~i :<>C 1l11ln.c!l vcsruantul de deasupn a. [simLa, salma, bcghed, keslJl) ":'ore corsu diutr-n bm:atli. patrols de SIO& de lina san pfir de dm.illl. Acest ve:j=mitnl era folosu drcpl in1'eliloare de uoepte. de accca nu se lua CD amanet dupa apusul scarctui (Ic~ 22. 26) seu I" caratal Icnmelor ~i cerealclor. La cdc 4 coltnn ~C(:st ve.;:malU" <Ire ciucuri eu Iire alb-aloastre ell simbol al curapci ~i 9,1 origini, d;"jm~ a Legii *i mataso violeta. adaugate in urma prQfanmii sabatahn (Num, JS.37---40).

Dinrre vcsminte lips-esc pantatonii, pe care ii purtau pfutilla genuncfu nururu. preo~j 13 cultul divin (l~ 28,42), Evreii purteu pc cap 0 J]~ie de. panza pemru leg.ilfer. parului si C!lOO mei tamu e jnlocuiUi cu turbanul (reuim, peer). Ln picioare purtau sandale (na'elaim) de Jemn saa piele. Tundere a parulUl en semn de dobu. de aceee era laStlL sa creases ca p berba, dccerece crau considerate drcpt podollba cilp!lw-il a bfu'hal'ului. Tfilerel1 barbii era scm n de ins~lltii si de umilire OJ cui va. Aim pii.TU!. cal si berbe era unsc Iii fesliviliiri cu untdclemn arcnat.

Barbatii purtau mai tarziu peste cam~a 0 tunica mai lung.a ~ cu mine!;:i lungi (Kuuonct pnsim), prccum !j:i ;) haina lung1l (meil) £arB mjlneci ~~ 0 I!HUHi' (addqrct) din pir de capr~ sau de (':4.01il1\, Breul CiS impodobil cu aUT, argint ~I pictrc scurnpe. Cci ooga.P purteu heine impodobilC cu broderii (chalifot) la 5Urbatoci. In Vecbiul Testament se aminreste de eel care pastra vesatimele (tv Regj ltl, .22) sl ncestea se putcau oferi $i drept cadou (Fac. 45. 22)

vesralntete femeilor ernu mal largi, lungi. din material fin $i ell brodcrii.

De aceee $i ele purtau c3.lll8$iI (kuuonct). bniul (ki$~urin\) $1 \'C$LlIMtU! deasupra (simla). La eccsrea sf: adausa ve~miintul lung (milpaciHll) uhli..;nl pentru a ducc ceraelcle, IlHHlW'IfJ. (petighil) ~L un w~miinl de Jonna neeunoseut'i (nm<llcfcl). Ga ve~mant special era valul (raal) cure ocopcrea eapcl ';;1 Iata pann sub ochi ~i femeilc, cn e.'l.cep\is'5elavelol'" ~i des(ranalelor, il purtau in afara gospod5riei Ca ~i blirhalii, elc puna ... tnrbane impodobile (tsanif), iar ill piclQ",re sandllle coJoral:e ~i lUleorl ornate CY melaie saLi pi~tre pre~ioase. Li!I urccru pW1!1U ccrcei. pe degete inele $i alte podoabe ca verigi in na.s ~i La picioare, ltut~i$oafe \[1 gfil $i bratfui pe mimi. La randul lOt barbapi purtau t lagul (manch) $1 slS-lhul (cholilm,labadL) pc care ii iI$e.lAu fie Ie g51, fi~pe un degct ill miuuii druple.

Vesminlelc trebu.iLlu ingrijite, fi.indc2 ell! prulcjaLl -co:rpul cure tl,atIspira din caU7.a chldlliii Dc accea Lcgca m07..aic.a poruncca spa-Iarea rnainilor, picioarelor ~i corpului Spa!aril4 Sf! Jaceau In raun sau lacuri, dCQan:cc nn c.Xlsta\1 biii pubh-c:e, il.1trodusc abie. in CpOClI dcni~lic.!i.

d. Alin,cnta'lia. Pentru intnq1ncrca vle.~ii me.tcrialc, omul are nevoie de aliment!': (okhil'll. de la akhal = $ mimc;3.). La inccput aiimcu.talia era.

INSTmrpt CASNICP. ~I MLlLOACE DE EXISTENfA

10'1

\'egetall (Faa. 2, IG- 17 ; 3, 17-18) . .1M din vrcmea lui Noe se adaugu lSi cca animaUi (Fee. 9, 3).

Alimeillspa pe vremea patriarhilcr consta din ; paine. IEg\Ime si Irucre, Jar in tiropul celor 430 dl3 ani de- vlcluire in EgLpt. isrnclitii ccnsuerau : palne de grau, ore $.i alae. prcdase animellere, peste $1 fruete Cci snreci consumcu IAc-uSle (Lev. II, 22). in drum spre Canaan, isreelitii mancau prepeliJe (I~. 16. 13) !ji mans {lcs. 16 .. 21) .• Alimemele vegetale crau cunsurnatc la inceput crudc si apoi I'rliyito Ia reo, hrlUlli speci.Jic:li uomazilcr. Dll.pil uceea. ehmentcle .~Il)\1 rransfcrmate prin zdrcbire in f?unli (kemah, scleu din care: sc cbrinea .piiinco Prcglittrea pdimi de formii rotulidii $i subure (ugga, ki-kkar lechem) sc face a in Iiccerc l,;1 de remer, ulterior de sclave .si apor de brntari publici (Icc. 37.21) din (alua de era, fii.ndcil gra\ll era 0 rarirete, Faina ee cbrinca pnu zdrobrree griun\(1lor in piun (medocheh) din pialra de bnzalt sac granu, in rii~lIilfi (reohajim) $i mal larzlu 10 mori publice. Dupii Legea mOZllica sc nuerzicca hlares r~nl~j ca amanet (Deut. 16, 4t Din amestecareu fainii en apo se obtinea nluatul CJIJ(: 8C lisa. 10 dospinseor) ~i SR obtinca p5ine. a dospiLlI. (tc::chem) sau $C cocea imcdiat ~ so scotca pilinca arimi. Pentru coeccrea aluatului (bal~k) se foloseau douii procedee, fie prin Intiaderca hu pe pierre jnciilzitc ,$"I $C obtmell pi,iDea conpth in \':9tr:5 (uggal rejapim). fie prm intrcducerea "Ii 'in cuptoare sapoh: in pamant $i pardcsitc cu pietrc deoscbue de- celele ~i ulcioareie de IUL precum ~i de .jablelc de fief, care 3"'CaU aceeasi Inuebuintare. Pc ISngii pame. israelitii mai consumaa ill Tara Sfinlll fructe, legume ~'i came. Din fructe sunt umintite : m,blin~Je, strugurii, SLIIOChLIlClc ~i cunnalcle prcaspete sau USCDle, pentru a Il Iolosite Ia prjjituri. Dbure legumcle consumate la reese mcnponam finrea. Iasolea, pepcnii, castravetii. ceapa. prarol $i usturtnul.

Cemea (b3sar) sc folcsea roo; rar ~i anumc la serbarort, la IllCSC festive. dm cadrul familiei Si cu prilcj ul unci vizioo de semna. Se eonsucra carnen de OUlC -capra $oi vllel, fie fiarta. {i~ fripl! la Couplor. Junghicrca Rnunulelar sc ficea de catre b3roa\i, iar pregii1i[ea c!.mi.i de catre fCm<::i. Dintre p:lsln $C oonsllnHI nUlllil..i canl.efi,de porulliooL (barburim). Ca ptodu.~e anin'IHlicre lfIai ~",rli inclm;c : mwa, unH,LI, .gmfml9.n.a..ia:pielc.

Pcnlru pregatirea alime.nLe1or S"e 'inllebuinlau ~i -condimenta . sare. nlll~tar. menta, mlirar, clumlon (kammon) ~i coriandm (gad). Alimcmcle solide sc P!Stri!i\1 in vase de LUI penlrU ccrcale si cO,!/uri (dud) pt!J1Lru hsgwnc, J3f cc!c licliide ilt u1cioare. burdll.furi :;;. cam.

Prinu-e alimenla\l8 iSfaeli~lor mai nQtam dulciuriJe $"l praJuurJle TaCU1e din stafid~ miero;:. ~i uilldclemn cu ffiin.a de grau. Micrea nu se. con:s.urua ;ingu[a. ci ire c.,ambirlJl.~e eu a.ltc .lJlimcntc.

i.n ceea ce prive~lc bautum se (;QJ1suma apa potabiHi. de izvor sau din eistcrne, vinul (jajln heiner), lI1ustul din strugun (nro$:). siebera .(vm din

110

ARHEOLOG!A B1BL~CA

cunuale ~i seminIC), cjctul (¢hQllIe~) amestecat eu apii ~i laptele ecru.

Alimenele emu ccesumare diminealA. L1 prfuu ~i seara. dup3 $pusul soarelui ciind se sevea masa principalii, deoerece calrlura puremca fkea co lapranJ: sa sc mhnSntc pl,lmm hra:ni reoe. tn timpul mesei israchpi steu jos pe rogQjini sau pe cO'. care In Jw'ul UJlm _p18ci roumde de metal sail picle ($wchan) si serveeu mancarorue eu miinile. Dc cceea !>~a inecdus cbiceiul spaJarii mainiJor inainte!;i dupa mese.

Dupii exil evreu consumeu -$1 came de gaina, nuci persane. pesrete sarat merul bebiloman, brali2-!1 de Buhrma, precum Si biil..lt1lri, ca berea cgipteana

e. Mijloacele de cristenlli. ale israeLijilo.r. Mijloacele pentru cxislcnJii ale isrecliriler surd ccupapile, mescriile $1 ccmequl.

I) Ocnpauile evreller. fIl pcrtceda biblicii, ocupajiilc israeliptor constau dill a_griculluril, erestcrce vitelcr, vlticultura, horticulture, peseuirul ~i v5nmul.

Du~ lntrerec ismclijitor In Tara Sfii.nM, agricuhura a fost ccupapa lor pn.r.cipaIA, pc cure lHl neglijet-c stritrno~11 lor din (;!l1.1.ll c~ duceau a vill.lt'i. nOm~dli Pamarhul Isaac S~8 ccupar sporadic cu agricunura (Pac. 26, 12) nu num.ai c.:kl uqtpre~ vindor ca ~i illalnla~ii $jjj (File. 13, 7 ; ),0, 29-30). Prin Lcgea ru(~.I..Dicii ese ?:nconjnr!lt~ si rAvori2.flla egricultnra, care este a~z;m.a la lemclia rchgre ~I 0 statului israelit. In .strans~ legatur;tl cu munca campuTui La cure Adam II fils I rndemnet de Dunmezeu (Fee. 2, 1.5 : 3, 17) stau siirbimnlc annale - P'l~lile. Cincizecimea iJ Cortarile, $1 lndeosebi anii sebatici ~ijllbiliil.fi eend pamimltll nu SI: lucre. impartirea pamanlului pc scmiutii estc 0 aha rmirturie a luerin;i pamnnlllJUI de cmre israeliji.

MWlC8 agricolil Incepc in Tara sra.nt3 ioamna, dupa c:adcrt:il plcu timpurii (rere - ccr.j caad p3.nialltul se sapa on se ara CD plugnl ~i apoi se semana ~i sc uivcla riMa cu grapa. Se sernana grau, ora, Iesolc, lints, wei, easraven ~1 dovlccr. jilt semliniirurile puuau f diseuse de. lacuste, de vantul cald de In risMtt (Kadsm}, man6 (ierakcn] ~i taciunc (sidafon).

Reeoltarea Jncepe cu orzul si era marcatd de lldilcerca SrlOpulm 1:1 nl(ar iii 1(1 Nissan. Se s~ra cu secera (nmggal) se fOOeaLl snapl eare emu du.;;i 10 aric {goren) pe un Ioc ll1Bh ~i rrejerap. Se foloscau la b"cieral animaleie, eu care S~ punea in 'llillCam sanla cu pioU'e sau cllie de fler. rilmurl de capaci ~i e~rut.a de 1emn (agalah) La arie, dupli. vhturfltlJl $1 lrcC<.:rca gn'hll1le1o:r prin. eim, so'depO'litau III 10C\ln adapostiie{o!stcmt:}

Ga II sb"limQ~ii lor, i.8rucli~i lie ocupau Cl) piSIQrilul, veche prCOCup.Elrc a omenirij ((Fil.C" 4, .2). Cre~leren vitclor oblig<l pe pasmri sa cluea -0 ",iil.~6 norll~da" s~" :j!! ~e7..e corlurlle In iocuri CII p~un.i. Bra Q ocupa~e onorabila. de a-oeea David. a fo:s.t .ales conduc~tor allui Israel pe cSnd pa~1eil aile, illr regii se numese lot p.asto1"l ai poparului ([ez. 34, 2). Acesl nume apare~ .. \ in profcl;i.ile .m.esi.an:iec pcntnt FI~II 1\11 DIlrn.Ilez.e·u (Iez. 34, 12).

in T1Ira Sfanla cte$terea vilclor a devenit 0 ocupalie prinoipalii a isracli!ilor

LN$1m.nn CASNICE 51 MULOACE DE EXlSTENTA

If]

E!I ctCfteau ci, capre ili vue ecmute. Turmele crau pli7.Jtc de pastorr a jut u !i de cairn. Pisfoni eraa :®:icsPartlP de rurme 10. camp -ii intaroutl, unde ei immprau. Purtaa lOla.gui. presna, Iluierul ~i 0 traistl eu mdncare. Nu li sc pcrrelrea pierdcrea unui animal din rurma Incredintata, care se numara..atai la tntrerea. ciS sr la iesirea ei dinjsrc.

Israalitii au deprins de Ja canaanei culture "l1lCl de vie. Vule crau impN'ljrnuue CI,1 gard sau zid !j-i aveau amenaJat un lease (gal? pcnuu depuaerea stmgurilor care erau zdrobjp ell picioerele ori presau ti se cbunee mustul. Rcnumite erau viite de la Carmel, Hebron, Sihem, Scree $i Eughedi. Penuu a au fi pr~ate. viile aveau un tum "in mijloc In cam SUI patnic.ul (lseie :5, 2), Din struguri de culoare ne-a,gn'l se obpnea ~1Il.ull"Cr.$"u numit $i «sangcle scugurilor» (dam ~1I]3biD.l).

Ca hcrncultori, istaeli~1 sc ocupau de eultivarea masfinalui (Zait' penrru fructelc sale din care Sic otuinea uleiul SIlU craa censervate tn apa ~aHltli pcutru hraea s.aracil.c)r $i a smcebirrului care prcducea 1n aprilie smechiaele timparii, iar in vara pc cdc t&zii

Pescuitul ~i vdnatul erau oc~Ip.alii secundore Is !sracli~. Ei foloseeu la pesCUll ~ IIndira, plasa, cangi ~i c&rJige (tillna) iar le vB.n!itoare : Iancea, bnul, su.iila, arcul, diverec retele (reset) ~i grcpile camufletc (pachal)

2) Meserllle hi :i!!raeli~l. Pe liingi\ ocupatiile principalc, isr<'lelil;ii ao deprtns felunte meserii nccesere uauha cesuic. Muhe din rucscrii le-au deprins in Eg.1pl $i in eoreact ey cenaeneii, au invAral ru1a ICSOlUlui ~i prclucrarea metalelor.

Sub illfluenta feniClilIl~ ~I asrrcbabiloniana, mese-iasii israeliulor S(!' "Of gmpa pe aceeasi so-ada sao. certier care VB. purta numele.lor. La evrci mesena era 0 cnoare '$i nu 0 rusine, ass cum era lIpreci:ata de greci si romam.

Prima meserie deprmsa de israeli(i a fast metalcrgie (eh a r~) brcnzuhu ~I epoi a fierului din care fierarii Bcceu topoere, unelte egricole, sccuri ,$i platose Tot un fcl de flerari erau $1 h'icJi~ii spcciaflzau ill confecpcnarca annelot de iuPI5. ,i a masinilor de ascdiu. La prelucrarea brcnzului ~i :J fierului se fcloseau ce UuellC de Im;ru : cioc.anui (ma.k3bah), daha (chen:r), nkova.la (paJm), la .... a. (ma~oTef) ~i fOIlI.eie (mapnah). Cel ce S"c ocupau CII n1etalurgia se deosebcau de lIurwi (~rfl.f)~ cunoscatan ai. leh.nicil de prelucrarc -II <lces!ui meta! ~i Ci]rc au <lcpdn.~~o de Ia. fenicicni.

AJle illeserii CunoScule de israelili : cioplirea piecrei, t.1impJllrili, }eSaloml. olliritui. plcHiria ~l VOpsltor1a. Ultima meserie nu CSle aminlit; in Vcchiul T'~&t3meot, ci daar de. tTadil,ia i~dai<:~.

"P:icttarii c}opJeau ,i "1J.ettli'.eau. pilltr!l de COJlStruCjiC, liue-au ciiramiri ~I. tnooelall pieln: prcpoasc, iar lampl4rii sau cioplitcr~i ill Jcmn (Chatllli e~). pe ISlIga preg.ati.rea Jenmuilli de corutrucp,e, flieea"tl sC\llpt"ll!i ~l confec~.lJ.nau cQ~un ;!Ji nnelte agrir::ole, In meseria lor. tamplarii foloseau (fier.aslraul (mas:mr), securea (garzen)) oomp8.Sul (mechugah), loporul (kot-dom), sfoora (kill) ~i nndealla.

112

A.R.HEOLOOlA llIBLIcA

Te5:3tQ:riti II, cunoscur (I deevoltare lfIn'ie Iii nuinai Is erase, deoerece srcfele ,se illlpoliau din Eg_jpt. 'Siria si Babllonia. 'La jeSULSC folosee ; rhboi.ul jl1.al~ ~i sunpb Cores), s,uiul (mellor oreghlm) viirtel[li~a (messcket) 'Ii :S-u,rCj~'a (ateg) Pe Ming! ~e:s.atorii mai existau tarclilori (Tokem) ~i eel ce race-au covcare (choscb) 1113il~te de a fi rolo3ite la ''I"'~minLe" panza (daJlah) 5-~ J.Il.tdbea. degresa ~i datfi le pilla., pentru.a devcni mal dLms~ ~i impermeabild,

OIJn-iluL deprins de le canaanci ~i Ieeicleni, va f] practical de isr{ieli~ _Iii ill T;in; SfW:ilii .. QIarul fclosea ;rrglLa (ehomer) la ecnfecrionerea vesclor de IIll ':LI ajutor_1J1 ro\:li dupa care le ardean in foe c~i le sn1.al~u'i.a1l cu oxid de plumb III Iernsalim exirtau clari Ia poarta dinspre velea Hlnam. Tot in cetarea stant§. cxistau ~i bn,Jlarii (ler. 3'7, H),

Pielarii cunfectiouan sandale {lez.. 16, 10) de picle, La curple regale (!I'a~ brutanf (J Re,gi, 8, '13).

3. CQme.r~lll. Initi,al, jsrl1ellp~ 1\1.1 fkeall comer! intern ei cxte . ru, deoarecc nu aveau nevoiu uici de T1uuerialo pentru confectionatea vesmbuelcr seu e.cbicerelor casnicesau de aile produse eiCrnecl.lare. InfloriTfi-ll vledi econcmicc III VJ"Cmc<I regiioT D;vid ~ Solomon 11 dus lao practicarcc ~m.crrL1.lw ceprins de la caruullleJ Ac~ti regi evrei au aVIJI relatii coaierciele eLI regcle Hiram aI Tirului. lar regelc Solomon evea la Ell011 Ghebcr, part la Marea RO$ic $i c noli'i ccmcrciala. Ace:S:L port COII'l6CCi.aJ va Fi pieedut.tnzllele regelui Allilt. (733-728 t.Hr.).

inainle de exilul babilonien, ~r:<J,etli-t_t n-an practicat L11l COItlCT~ mICII5. LLlcl)JJ ~i:iC:SJ" tl vor face abia dupa revcnirca lor din robie. Dupii. aceasrf datil evreii .:l.epriil.zand mai binc felul cum .sli p.racliCll= eomertol de ].11 babilonieni, ei vnr rcnuma ja ag;rioulltrli In.favoarea schimburilcr eornerciale. Ei mtcmCilli:3 acum ccloull eorrerclaie, COl eea din Alexandria.

M,jrfw-ilo se transpcneu in caw speciale !ri1SC de asini. c!l.lari ~I carnila Pe lanti! mar-furi,. cerevenele mai transportau reate lucrurilc ~i elhnentele neccsarc ne_gu3!rn:ilCn\

in schimburile .coreerciale se foiosee un s~s;(el'tl de masuri :fi g.T'eut.1ip, precurn ~i banii.

NeguS'lorii e.YTei au ir:np:rUl1):l!t&l m~!lmile (nud.dat) doe la popoarclc ell care ;JJ' ventt in contact. UDcle m~sl1ri au I~ ba1:a UI~ :s.istem zecimal de 3 fet""ri ; lur(!!.imc_ snp;r.al'lIta :!;i capacitate. Cole de Lun,il.im~ S¢ l"I1,lmcau dupii memhrelc C(lrp~lui omcnesJ:! ~i sun't urm:iloarelc degerul (etba). p!llm.a (:!:I':n~t) - distall.~a de la d~gelul -nrw-e la eel. l1)ic, loami lllarnii S3U palma ID.it:A (mpncll), collil (amnlHh) mare de 0,525 rn. ~i ruie de 0,450 111... PUUl (lillld) egal cu 2. CQli. Lresti1l dJ: Inasur.al (k~neh) de 3;-615 Ill., funia de lJl.iisurat (hebd) ... ttestia, cal~1d- de. 0- ~i egn.li C~I 7- Il ore de- mel's, IW1,ghne.fl cfunDUlui de j167 kill, Du.pii. exil S!3= tldaugi caJea -.!':3._l1J.betei de 2000 de CO~"l' mila roma.IJ~·de cc:a. lA80 kill. ~i sladi"LL1 de I~jc rn,

INSTITUT!I CASN1C.E~' MIJLOACE DE EXIS11:.WfJi

IL3

ataW 1nlr-o al C~ 0 pen:c-h-€ de boi ~i bot sea ~ wand in vedere oentitatea senilnjel :s~man81('; ,i era egalli cu 784 m p.

Milsurile de eapacitetc (raesuroth) '>$ Icloseau pemru m.fuf!lrilc sohde ~i lichide, de- aeeea se impn.n in 2 caregrxli. Prima casegorte cuprlndc 1) ill)ll'leruJ (kor) egal ClI 2. leieh, 10 efa, 30 sea 100 Omef ~ 18-0 kab : 2} eta (bat pentsu li-chjdel,3) S,eIL.$lLli:: (JK:nTIu I:ichldc), 4) cmer-ul $i 5) ~<lIb-uJ cglll C,I 4 log, A~osle I/-IMurisunt 0 ccmbiaape inlrc !;jstc,_l,nul egjpt-C;:<1-fl aecnnal (Hmer, Efa. caner) ~I eei bi'ibiloni&!l - sexazecrrral (letkh, S~!I, katJ.). in cea de-a dcua ca(egl)'J'i(' sum cnprjn a e. bath (egal cu efa). ~l;~ (= Sea). hia Ceil mal folosita COl .!j=1 Era pemru soljde §i logul.

Pe hilLSii masurile de cap-llci~lO;: mal sunt cunoscete ~J cele de ori~lte:m~ln.:i artilhll persana, -Ilm!OI'3_ pcrsana, ecxtariul roman, medinma ~i hoe

in eielul ycut'aplor Iolosite de J<I babi.lon:iem inlrii taJan1111 (kikkarj. ml'tJiJ maneh) siclul (.;;ekel I 6,31 gr.), beka (bo~:a) .:j:i gcrah Grcutatile ® forme difcnte avcau Inserise valourea ~l runaele regclui. Un talent aves 60 de mine ~i 3600 slclJ iar l!icJul-unil~l'eade bazii din sssremul ebraic era il;fl'par~1 in 1. beka st ghcreh

Pcneu c;;nJil_rircll- Jnnrf~JrLlor so jn1.tCbuin~a belan]a cu 2 talere (mo,;.:-ilalm) si pc pnnl thl1 ele se a~ezml g,reIlLd~lc,. inuc care !!ghi.O_g(ll;[ri mai anumesc de srchrl ~fanL {J~- 30, l3} ~ piatra roge:lui (11 Regi ]4~ 26), In vederea ciiIl!lir~it:or~ete ac il1tcr~it;:~ Iclosnea greuratijor false (PMI': II, I)

InlJuc.1t! in schimburile ccmercialc so Icloseau grmltaple pennu priuurcs C9ntril'i'aloaUli lor, benii au aparul uiai I~r.l,iu. De aceea uumcle dei bamlcr \"II~ do I,'! lalDnr, rruna t.i sielu Primele monede sunl bnute de regi ~i cet51i Dinua pmnele moaede nl"n~on'iim : darien! el1li,~ de rcgele pcrsen cu acelasi numc, ~latiru.l (.14 gr ;(ur:)~ drahma de aur ~idjdrahma de argiat dill vrcmea lui Alcxeadrn Macedon.

ill vrcmea lui Simon Macabeul apere prima moncda a cvreilor .0 data eu proo.luUIIU"el) mdt:;pcl.!ldc.lll.~ei nationalc (I43 lHr.) .:j:l ell deelararea lcrusalimnlui ca otll,$ stall! ~i ljber Mcnedadeergiru are pc evers inscriptia : «siclul ~J'lU Sl31Ilisic:hll lui IS~II.CItJ ~id_ll.hi,el.Jliterii, iarpe revers-sum Iiicruslale lonnele unuicrin ~i cuvintele lCIu$llIimu! eel ,sfimt Mei tfu:ziU]OOli Hircatr(13j~1O<i i.lk) a emi:s. 0 r:uo-nedii. pjJn~ntl nULficle:siill ial .AJexandr;u Jal1etJ [104-78 Uk) a ~s lnonooe Ctl iuscriPtU in ebraicii ~i gI'['Jcl M«mede CI.l i,ltSQri;_:l~:i gr~ti \'ll. balE Irod Antipa (41.fir.~ d.Hr.1 foiosUu::l C1I 1l'l1l1ru; .. 1 ::Imma.. de9arecc n::lIniinIi aprobau mai greu enrit.crea relor de ar,g,inl,

Daca de Ia. greei au -cirouiat (;11 Dlonede sttw,m: : drililina aticii :stalirul. d~dralunil .j:i leplonul, d-'l la Iom':mi me-np.ondm. : dinaru~ asl,ll. djp~!1dlUI (asll! dublu)'$l qu.mirantul. ()l4 as.).

(Pr,eL~er.e1L -esle redacmla dupli cursul dt; Arhcologie d~ Prof.. MlrcC'il.

Chialdu .. Pr. V. Tamav:s;chi, Athool,og18 bJblidi., Cmt8u~i, 1931) : L. FilJioll_ art PQId.s, III ,.J)jctlonnaire de Theol. bjbhque». I V. col. 486 : r. BcruiJ:lger. Hebri1i~che Archaet:Jlogie., cd_ III Leip~i&. 1127}

114

ARHEOLOGlA. BtllL[C.i\

INSTITlJf[[LE FAI\ULIAl.E: CASATOfUA, CRESTEREA COPIlLOR~ STAREA SOC1ALA A FEME.] $1 SCLA VIT

a. C:islltorill. Nuclcul soclet6.pi il formeazi f<w.tili" care se naste din c:isitorie, Dupa Stinti:l Scnptutli, familia esre un ~amam. randwt de Dumnezeu si care dal~azi de la Iecerea primltor oamenr creati 10 mod special ~i bmcc\nramall ca sa fie rodnici, sa se inmulleasci, sa umple pamantul $i sa-l slspanens<:a (Fac I. 28). EiI s·a bucurat de mare respeci 13 poporol e1,.TeU care in mod fieural a ccnsiderer c:t'i sili 13 tcrnelia oricarei organrzatii pclirico-sccialc $i religroesc

La beze oncarei familii I)C aOti c9snLoriil.institlilta de Dumnezeu ca olcgarnra ~i ccmuuirete de via\l1 fi"icil ~i spirilliaHi dince biirbat. ~i fC:lleie prin care se d~ilii\ 5r;;~te tnmulprca si pcrpcruarca neamului omcnese. In lumina Slime. Scriprari ea epare C~ 0 leg.fihlTa indi$oh,lbita dintrc un b.firbflL ~i fcrncic (Fac. 2, 24i :si care va ti zdrunc:inaID, din cauza piioa!t~lui. D~- hi Icg~lu:rt'I rnonogams. umul pii,c,a'tOs a ajuns Ie poligamic, prirunl care a coma acest lucre Fiind Lameh. un urmae III lui Cain, 001 ce si-a luat 2. femei, pe Ada ;i pe Sela (Fee. 4. 17) Monogamin s-a pastrm de o.amerul au 0 stare. material5 modesta si Intr-a forma rmpcrfectf la astricni till cgipienl care. porrivit cbiceiurilor lor. se admuea $J a dOlL3 sotie, duc1i prima nu ~VCII. copu. in fclul acosta sc admitea concubmajnl.

in vedcree riispw.dlt'ii ljj Inmulurii ncamuJu.i cmcnesc, Domnczcu Q admu poligumia Familia pctrierhnlui Avraam a cunescut 0 formA de eonCUbUICl) treeetor, din eaUl.8 cli Sam ern stearpii ~i tlJuns.ese la 0 virstii inainLClt3 ram unnasi. tar eea a patriarhului lacob reprezintii tipul ciisatonei eu mai multe fcmc.. pohgamia dcvenind un lucru normal in viata poporului Israel in VTCme;! 1111 Morse. poligamia se mradAci03se asa de mull, inca! eJ nu 0 poatc indcparta, rnr Legee divina lupta Impotriva ei prin pcrscriptiilc sale. Impotri"tJ poligamiei Lcgca prevede ponmci care opresc c4s3tona aceluiasi barbal cu 2 surori {Lev 18.. I R) -S3U inlCf'ac retelu! sa se c5satorensca cu ma.i multe femei (Dem. ,17. 17). Ca {1 ingtddire a poligamiei sunt poruncrle divine de a nu comnc acto de dcstrenarc (Le-v, lit 6-11), de II trata sclava dam fiuJui nu eli o ccncubina, ci ce pe 0 filCj (I~. 21~ 9) sau drC!plnl sclavci de a se rascump1ira_, devenind libl!r.a dilc;;n s~1ip.G!1ul s,~u, 0 va ~pingc (l~, 2l. 8), III general pOpOnll 18'raei a piislrlll, mOI'lOSClmL.EI. eu exCCp~3 Q.!I~uriLOI cfi.nd i[jl[~O rami lie nil e~iSlau LEIiTLa;;~. iar re,!!:,i ~I ODlllcnii bog~\-l au nrmal poligarua (l Regi 1, 2 ~ m Regi l, 5-13 : 11, 1-4)_ P-cmLm israelill mODQgamro a rwuas institU~3 idealt!, randuita de DuJil_n~zell, d~ aceca celm Imll marc dintre prcO\J, Arhlereul, in calitatea sa de s-:Iujilor <lpropial aI Dlvinil;)1il. ~ sc admil~ nllnlai ci!.sal'Orla cu 0 singura fcoioara (Lev. 21, 13-14), ISloml blbhcii "\Iechi~leS1omentar3 Il confinnllt adcvdrul ca omul s~a straduil s4 respect<'l tl:lOnogamin, dar de muht' on 0 inclilcaI.-D. de areca, ea va fi reslabilili nurna.! de

115

Mintuiloruf Hnstcs care a condamnat polig_auua {Malei 19, 3) _;:} ciisillonll Dlonog!Ulli e I1dkat-o 18 treepra de !uina (toan 2, 1-10).

La cvrei ds.!iloria nu are un oarecrcr religios ~i ea corulli din 1 mcmcnre logoons (ent§) ~j cununie (chatana). Actul Iogcdnei cOMh'l. duur-un contract incheiat lrrtre parin~ sau frarele mai mere III logodnicei ~i piirinlele logodniculUl ill p:revmta martorilor ~j uneon se IDIBrea pnmr-un Icg3mam (Iez. IG. S Mal 2. 14), De accea ~ numea ~i ,degamamullui Dumnezeu», jntrucoL se im oca numele 11,11 Dumnozcu.. In vechime. comractul Ilcul prin jurtima.u eta ClTIIJ, dup~ aceca sc redacla, devcnind un act formal (losir Flaviu. Antlcrullip rudaice I, 4.1. 23 ; cr Vasjle Tamavschi, Arheclogin biblioi,_ Cemaun, 1930, p. 176). in urma incllc,ieni contractului int3ril p:rinjuraman~> vlhcrul SO~ puree preluJ de cump'ilr.:ne !mocha..) de 50 sieli parint:ilor lcgodmcei (Dcut. 22, 29), Pre1U1 de: cumpiirare puree sii fie Inlo~l1il in C~7A1ri rare prm mUl'cl"l (Iacob - Fee. 29,20-27) san ecce de ereism (JuG. '5.16)

Dl,Ipill1J(:M~crea Icgodnei. viiterii sou puruu numelc de mire ~i mirensa. ea j1U piiriise.a casa p_jrum:j)~d'i piin;'i III -Oi!:l5wrie ~i Cl"';:1 LndilloraHi sa P.lis~l:l!! cast~f'",lea.. D~i era numui loSollit~, era socotilii dr'Cpt SQ~.a Log-admcuLui ~i 'in C32. cil: i'nc.!ika contractnl rncbeiat era uc.isa Oil. pietrc IDeur. 22. 23-24). LogodrnCllI :J.V~ drcplUl sa desfacii eontractul Incheiet ~I pentru aceasta trebui u :soa den cane de despdrtire . .pup~ un iulerval de limp de la logodnlt, urma cas!loria_ c:ind mtreasa so tnrpodobea CU viilul de nunti\. de aceen S'C numea ~i eea itlcunu;lat~ (Kalla) ~i ~!Cpta sosirea mirclui J[l50pt de prictcmi siii, La dcspar~.e panntii mircsci 0 bmecuventau ~i aceasra era condusii de mire la case SD_ cu cemece. jccun ~I muzicii, unde avca lee 05p3tuJ de 7 zilc (Fac. 29~ 27).

b. Crestcrea coprner. 0 familia numercasa era considelata ill vechrul Tesremem ca un dar divin (Lev 26,9; Deut. 7, 14,28, 11, iar cea lam urmasi ca (I pedeapsi dumnezeiesca (Lev. 20, 21 : lsaia 47. 9 ; Ier. 22, 30). Penrru a prcveni ~azul lipsei de urmesi. sotia slcl:l1-pi da pe sclava sa olUlui ei ~i aceasta dcvclleil concubins at carer ccpii crau eceslderau tcgitimi [Fae. 16. l~J . 301 3-18)

il\ perioada patriarhaM. femeile nii~lea.u in prczenja moaselcr (mejalledclb _ Fac 35-. 17) sau Inri! a fi aaistare de ecesrca, a~EI cum se Imampla mai larZI'£l in Egipt. Copilul era luat til bra~ de ~!lla. ~i accsta era Selnnul pelernil.t.u (File. 5U, ~3l Aceht~i luero Be petrocea i~ CUZGI cand reOloile srerpc i:ldophu copiii schll'dor (Fac. 3.0, 3)_ Co:piluJ eSiC alaplli,l2-3 ani de Il:IIl,Elm sa !lull d~ doica (omcm;:lb) in lbmiliile-1)qg3re .. MomclIluJ 'inh'3rctirii Lui era pnlcj de:: bucurie ca ~i eel iii I,a-?mrii (P'c, 40. ;20).

Polr:ivit legii mot-aiee, louzEI e.n! neow:otii 7 ?ile dupi'l na~terea u"ui till!fi 14 lil~ iII C{ll en era Hie-a, iar pcnln. slrruru .en IIU putea P~En'i.s~ locul :3) de tile in p.rImuT caz ~l 66 de z.ilc in eel d'e~al doilcn caz Oupa trecerM ~slor zlle cr-3 indalora! sa se prezrnlc 1.11 JOCHfl,ll sffint. ca sA .. dud jertfi un micl ea arderc de tol

11.

ARHEOLOOLA BIBLICii.

~l uu pui de porumbel sau turturea pemru piicat (Lev. 12.2-6).

Prin nasrerea unui blllal so. (lsigur:l. pcrpcruarca numcJui ~i neamului W Regl LS, J a)~ de. accea IlCeSL moment prilcjnia bucuric mili more deem: la nasterea unci fete (RliL <1-, 1:5 . ler. 20. 15). AnunJ.aren ecesna moment de cmre cinevn era rasplJtil:l ell: deruri din partea taUi!liL Dnpii Legea mczaica. pnmul naSeul de 15e;.: barbtitesc fbcchor) uebura r;iscumpSral (:11 j sicf de atgllH de III sen iCIUI loce~lIhH slim in eminteea celcr 213 lmai.nasc-u\l cmlB~ la iesirea din EglpL (NURI. 3, 4(j- 47) Dreptul de intal nascur it .. veil flul memci legitime !:,i cl dildei'l ncestuia m~1I multe privdegii f!lln de ce.kllii CHIli. Se acorda de lam ~i dllp1'i lege numai primnhn Ilil.scul dince frat>. penuu a se evita ura dintre ei Aeest drcpt se putea picrde unecn de cellntii naScut. asa cum S-3 Inlfi:mplul cu Esav care l-a vandul lui Tacob (Fac :15.34)

Copilul primea muncie imcdial, duptl nastere (File 19.37) i;llr mni Lirrzil,l le x zile. se laia trnprejur ~i dcvcnca membru al comulIiti'tp,i religicase {Fac, 17. 12) f'tocare cepil posrte numcle: s5:u Il.ri\ prenume. iar.ca s~ ee dcosebeasca f(l~<'i de ceill1l~ cu il.ceh~i nume propriu, 1.1 R zilc e&nd era t-.1ial imprejur se adallga nuruelc taliUui de catre mama, lala. rude SlIU chiar \'Ccini,(l Reg 22, 9). Nwnele proprn. sunt in lega1urli cu uncle dorime ate mamei ce Necim (Rut. I, II) sau cu numc de enunele. peauu ca pruncului SR i 8C imprime cahtii~le acestcre Rahcla (mleluseauaj.Sual (vulpe), Caleb (c.aine) san in leg.attir.1 cu nemelc divin - loeb (~ Dumnezeu este Taral. Elunelekh. (= Dumncreu este rcgc). lehochennn - "Dumuezeu miluicstc. I:>lwnete ieofore 1)l1ri vechi purtau ~i iermenul .genural scmn de sliipan seu Dumnczcu - Baahada (mana lui Dumuezcu) lsbeal emu! hl1 Durolle.teu). it\l('Ucil Baal era un zen canaanean arunci nemerc rcspeetlve suiu transformate in eezul de fata In; Eliadll fi I$bo$e~ Alie numc au un tnlCks profcnc A .. -raam (fatal, multimii), lcsua (Dumnczeu mnllLuie~te), David (eel iubit) etc .. ~~1l1 in nmpul rorua:giior It so odauga ~j numcle La(i.ilui devenind eotnpuse. Bertelomcu (fill! lui Tcloreeu. Berttmcu (Fiul lui Ttmeu), ori suprarnnre ea Simon F'eU'lL, Simon Zelo.uJ. De asem<:.ne:l. :;:e d<l.u nUII)C suger!lnd origine;]. - Sim'l' Canaanitul.. luda lscarioteanu\ sall fiind in rcialie Cll evenll1lcnle lmpor1.amC din \'HI~ - Ghcdeon devine Icrubaal (Jud 6,32) sau de oTlginc ar.omaldi - Marlu

Cre~efl;:a e.opiilo( pima Ln j ani era asiguratl de mama. dt1pa core bl'iie.lii erdu I.f'IStrui~ de lata !;!iU de lin educator ('Omen). Instrllirea c:onst~ dill iniliGrna copulor in sericre ~i citlre, Cl1 Sf! poa(~i citi lege!! ~I conjJe sfinte $i sa C111~Qasc.!i. ~dcvjjml:l ullclepeiune C"Jll"C iz"or.ii~le din frica de DuiMezeu (Pildc ~. 7). Din Dec<tlog copiil .in .... ti\au sa.~j. rnspool'e parin~i. (I~. 20,12; DeuL 5, 16), sa nU-1 blcst.eme. ell ;:;1 no fic blest·lID1a.p. (Dellt. 27, 16) ,;>i ruci ~.a-i lovC8Seii, ea sa nil fie U.~I cu 'Plelre (I~. 21. 15). Eduoa~ia l~lili irnpliea ~i cunoa~lcr.ea. c:alcului malematic. ins~irell nomldQr de drept public ~i particlll!lr, Dupu Vcc.hiul Teslml1C:lll, educJl1.a are 1111 ml .tttll).Orlll.nI 'tn fOfmJrea copihlllli ~i cdllcfltorul Irebuie sil. (ie 1Ispm Tn "ccaslil

INSTJTUTIJ CASNl'CE $! MIJLOACE DE EXISTENTA

)J7

pri\'i.n~ (Pilde 13,24).

Pentm copu avea 0 di':Q$ebilii velcerc bi[lflCuv,iintarea 13t61ul. ~i Rla. ales cea duunntea 1l,l.0000i a-c;cslUill (Fae. 27,4: 43, ]5-22). Pllril!lole area dreptnl abschn ill cOs310r1a fiicelor sale pc care Jc ~i putca viede ca S(:ltl\'e. IUSi'! mnnar Is pcpcrul C\rCU (I~ 21. 7). Durata autoriratii sale [inca piinllia cisiitona ccpuior saL

PiJli\ Ia t':x.il cducaua eopiilcr sc facea de pari1Jf.i san educatori, iar dupii accea in ~coh publico (Bet hameudras).

LII lcrusalim, predsree invalilll.1rii din Lege ~i exphcarea ej sc fiicea in lJorticdc Templului, Pe vremea M.anhlilonllul e: .. istau scch indcpenderae S(I\l I~ laug~ sinag.ogi In aeestc ~CQI.i 'InvalAloruJ preda de 1.£1 C!ltcdr5. iar copiii Il unn~r¢a't.l standjos, in predarea Legji ~i a tradiuei iudaice.

1,':. Stcrea ~f)ciltlii "' r(:meji. La popoful evreu femcia se bucura de oarecare drepturi 'j:i fal~ de celelehe popoare ea nu era supusii inlru rorul au1or:iUitii absohnc d scfului ssu In lumina Sfintei Scrunun. scua nu putea fi vKndutil de barb!ltuJ sill.! a~a cum face n en sclavelc ~i fliecle sale. Ea devcnca. prin plata premlm de curuparare, pzoprietatea sounui, J::CCol ce Iacca !:ii hi' fie intru torul cSnlll cu btlrbatul sau. in aceasu situejie putca Il oricand jl~depirlJh'i sl nn evea vote sii dCIl divOTt sau sa depuna vreun vor Jnainteu lui Dumnezeu.

Fala de celclaltc popcare din anucbuatc. I~ poporul evreu starea s.ocialii a femcii. en (Caw eli nu era egaHi ell barbatul, era ell mull supcnoars in aceasut pnvinta. Ea so nemea saipana (Bnat) ell ~j scjul s~u (Bo!ll). deoarece sub eutcritatea sa erau sclavcle Se bllC'L.r;l COl 5i bfu'bllml stiu de aCce<i';>l clnsnre dill panea ccpiilcr (I~. 2.0. 12) era c1og;atii 'POlllTU cauupte sale (Pllde 12.. 41 : 14, I) ~J avca dreptul 13 averca 1nQ~ten.ila de 101 parinpi sti. OnO!II'Cil er era apiirala de leges ClJslita~i care 0 Ieree de adufter. in CIiZ ell era dcLonoralii, Leges pcdepsea cu uciderca CI,I pierre po eel oe savar~a acesr act (Dear. 22, ,25), SHU (:1.1 plain 3 ,0 de sicli de argint taralui SDU. iar taPLIl.$OJ flind obliger sil 0 ia de .!Iolie ~'i ruclodmii s§ nu dca wlrorl de ea (Dent, 22~ 29). Feptul Ca mama crc~tea cepiii pJna III j ant ~J iii ~dw::a dll.pi. accell f1.itcle rcprezinlilun alt argument ~l po7.lp.ei sale specliIll: in $OCielalea lsr"llClIl.ii, rol Cil.re co"r.rm~ invaVilura 'int1lta a Voc:hiului TCSL1'Inlcni Ca ~i barbtl!uJj femeia a fost ervala tot dupii chipul si asemanllrea lui DUmflel.C\1 (Fac. 1,27) ca sa fie de: aju10r acestuia ~i sa founeze nma.udOI un trup (Fac. 2,24) ~ 'COnsidcr~.c dCO$obita !I00Ida profepi femcii oasa!onte care expcim1i rnporl~ dmtre lahve §i I$r~cl p.on imagIne-a caslitoriei dillire bw-but ~i femeie, i'm:Mcaro<l Icgamiintului dinlrc lalwe ~i popcrul !ao este B.Ssmiinala cu eel dinITc barb!!! ~1 fCll'IC'ie (O:Seil 1 ; Mal. 2. 14) .

Stama social! tnalla a femeil 13 <:vrCI se ba.a:.a.lJi pc CQnoop{ra specdiC<\ V~hlUlui Testament despre cgal.itillea ci CLl biirbatul rcmltnta din acluJ creapel Om cauza pAcaLUlm accs:t (aport de eglllilaLe drnLrc ci a fosl afcctal inC:ll prescripf,iile legii IllCZiUCe C1I.uLii sa-, past:«:l\: 0 oarccan: dC:lll1utalo:r. (ata de St)lul

1J8

ARHEOLOOLA lHBUCJ.

S8u., 8,$11 cum s-a veznr dID cele prcventarc nUll Inainte ins! imperfectiunea Lcgii mczeice sc IIra15 $i In aceesta srtuapc, deoarecc femeta nu se becura de 0 egetuare $'.1 bbenate deplin:t Pups Lege C3 1111 SC pUJCl) cas~ltori dU8i cu aproberee IAt.:r"IUJ sal! fratelui ssu mai more, nu uvea vcec sa fuca nici 0 rngaduin~3 Inaimc!'l lui DUDWCI';CU decal cu acerdul sotului sii~ ln villla de familia ii revenea cbligaua de a face IQl:Iotc eeburilc de gespodaeic ,i !HICOTI mer!l<~ chiar 1<1. rnunce campnlui suu S~ ingrijell de crcsreree vitelcr Totedeta, nu avea drcptul de eredltate reservai exclusiv ~o\ului snu, silua~ic care, probabll, estc ca 0 (CHlC~C Impotrtva mamarhetului ciind ~i 111. semiti acest drepl SE: stnbilee dupli meme. Aceaste nu-si p&ras~ dup~ ~~1Qrie casa p~nte.asca $i con\·ierui" aioi 1mpreuna ell scjul san. avand dreptul sa \ina: mai multi biirha\l (poliandria). Matrierhetul ;U' fi confirmat ctuar de vccbicl Testament (Fac. 2. 24 : 20, 12 ; 30, 3) ~i va Ii Inlocun de evrcr cu jecierhatnl, In care rclul prIDcipal1ntr·o Iamilie U are berbarul,

Umauitarismul Legii mczaice rata de femei iI confirma mni files prescriptiilc referucere ~a y~dulfe. Accetea nu mcste n eau nimic din avesee sO~Lllui dcccdat ~t ramanca in Iugrijirea DlQ-~lelljlol"1ltui ouruJeI i sc cerea o compormre phna de tn~clc&cl'e ~i dragostefata de cle. Etc nu suru excluse de III bucunile de,iJ ~i ,(iCCSi Iucru n arahl de mal mulre ori lcgislnua mO:alic3 (Deut. 14, 29 _ 16. 11 ; 28_ 12). in spmun ccencr rfutdwcli·dt\fine vcrbesc si pro(e~i care Indeanmfi pc iSlaehp.s5 III apararea v1iduvelor (lseia I, 17. 23) si lid Ie jefuiasee (Isaia 10, 2) ~i nici sale asupreesca (Mal. 3. 5). Pentru D fi prevenita sterea de vaduvie Legea peruncea ca ccj Iogcdn d nu piece la lupdi {Dcut. 20, 7).

8. S<:Il)Vlil lsroria vechi-tcstementara se int:adre.adl li.l penoade sclavagista.

Pe vrenrea parnarhilor sclavia ere 1.1 realnate sociala, Pemarhul Avrallm aves :iillJ uori ~i eelui mai in VaTSI~ din ei ii 'tt:'lon:dLll.tca7.li: misiunee de 0-1 itlsall pc fiul gall IS:.J(lc ca s~ ee due;!, "in Mcsopotcmie il sCi se c!ls:liLOroascij C'l.I Rebcca. Fiicu lur Bntuel (Fee, Z4, 2-i5). Mai llirziu, isnl.eli~i C.UllOSC viala grca din statul selavagist egiptean $i aceSI mod de cOllyieluire !iocialD" este Consemn:n ~i do:

Lcgislnp.a mozaiei pOtrivil cnn:ia sclavul eslc tralal deo.sebit fatA de lcgile Juridi:;:c ale popoarelot dm perioada veehitcslamcnlara.

La poporul Israel sc\avul cslc tralal inlr-un mod uman in sensuJ oil. el nu eSle t;oIl.Slder-C:I1 ell un animal fa~ de can.: sl5p5nu.l poale bee orice. mclush: pedepWea lui ell mOllrlcll,. Dnp~ Lcg~;l 1l1oUlic.a 51hpiinul nu are dreprnl s.t! Ill. ~'i.31<I SllpLJ.i!J.lor sai. cecu co I11S000n:Jna t:ii ~i sda.vii emu socOli~i drepi creatLiri rue till Dum.l1t!zcu SilU frail de ili sal. Or.igine.a ei divlnll c confirm.3 deosebircfI sa radlciil1i r .. 1li dt:' le&ilc \.cchiloI popoare care acordall sl{tp5nului dteplul de viu\ii'!ji de, mo.arlc asupt.o'Sl.Ipu!i'ilor lor. Aceaslil Lege dum.neJ.".cinseli J1l.i considetQ sci1\\lii mepl undle de munciI ale sUi.panilor $j Ie acordii unele dteplun Oil sa-i rercusca de tralamenlui muman al celor ce-i puneau 18 munci grele

Prescnptiile legji mGT.aioo fae distUletl8 intre sclavil p\""O\'Cnl~1 dinlt'c slraini ?t

fNSTI11f[aCASNICE$l MlJLDACP. De £XlST"f.NTA

II';]

eel indlgen.i (.i.Yaehtl). in prima eeregcne unrau cei cc, potrivn dreptuful anile. erau luap ca prizoniori de rbbOI -$i nu se ucideeu, cei cumpdrati de Ia popoarele VCCllle, in.doosebl de 130 ismaeliti, madraniti, stramii saraci a$e7.a~ In tara ~i CC!:} care SJC! Ild~tellli din Iarnilu de sclevi. Nu erau primiti ca sclevi eanaeneii din cauza idola.mei -ij coruptiei IOT~ esceptand pe locuitcrii cetautor Ohibecb, Bcerdl Chid!!l learim ~i Ghclirll (JO/iUU 9. 17) cart.': in urma ~lIiantei Inchetare cu losua 311 fOSI .a(.':ceplll:~ ca SlUjL10ri infcricri III cortul slant (JOSLLa 9, 11) Isracliplcr li Se eucrzicea dupA lege sIi spcrcesca numarul sclavilor sttWni SDU sa rccurga 1.11 rapue on s5 practice comcrtul de eclevi. ase CUIl1 lacca~ fcmcicnii ~i Jilisrenii Pretul unui sclev era de 30 sicli de argint([~. 21. 32)_

in Sfinla Scriptum sclavii sum SOCOU\1 ca membru ai familiei, de aceca trebuiau cireumeisi ii, in feluJ ecesra, Sf: bucurau de rcpausul sabatic. luau pane 10 ospetele sacrificlele si 10 sarbnori, iar rei dill Iamiliilc prco~ti oonsumeu din eamea destin<Its preojilor. Sclavilcr s!.tiirn Ii se dn drcprul Ja c.as~lOrie ell permisumea .st.iipiinulu.i CfI s5 La de scjie chier pe Ilica \'lOa ~i sa-J mOfjlell~CQ (I Paral. 1, 35-). De asemenen, er puieau ~a ajllllgii· chiar administratoni aVC~1I ~I oaruenii de Iucredcre ni sllip£inului lor (Fae. 2.4)

Chiar daCia sola ... ii straini nu-si mei cliplliau lrbenatea pe \·ia!i>. Leges ii ccrcea pnn prescriptiilc sale umanitare. In cezul cl stapfulul batee pe un selav. ineat ecesta deceda, se prcvedea uciderea ecesruia (JC$. 20, 12), ia; daca deccsul survenee dupa 1~2 zilc. atunci ~p~uJ DU mal eta riUbunat., ci rrebura sti plateasc.ll 0 sumj de. bani (I~. 20, 20). Daca in urma biiliiii. sclavul i~i picrdea iraegnterea corporals, atunci stapanul era obhgm 53·J pwta 'in libertare (les. 21. 26--27). Tot in favcarea solavelni se prevedea drcptul nccstuia de l;I..~i alege stapanul, fiiro a fi obl1get si't revind la Iccul de undo ela fugil (Deut. 23.16-17). Sau dad. cineva va Iua an casaiorie 0 s.c\a\,a prizenicrn do ra:"(boi, aceesta sa fie IAslI.til sii-~i .planga '0 luna de zile pinnj:ii :.ai (Deu!. 21, 13). in situa';l.ll d peste till Ump nu-i mai convinc sCi 0 ~nii ell sope, atunci slillinu! accsreia era. darer sa-I redea libe.rtatea Jara ca s·o mai wuileasc.a prin vindetea ci pe bani (Del.lL 21, 14).

Dil) cea de-a doua calegoric fa.e. parle. mrreu care ajungeau sclavi fie din caUz.3 ca nu lI.\'eau mijloace de existen~ ~j se vindea.u pc ei impreunii cu familiilc lot fie din pricina en 11U-~i puleau piau coo\ravaloarea lucrurilor sustrasc (Ic~ 22. 3) l;l8El. illlprumulu~ f!lt! de creditor.ij lor (IV Reg.i, 4,1) ori eei earese n3~t&1l11 d1l1 concG.bin1lj ~i se 1l\II"Ile..1U «eei Disc-up a.i easci (yc11'dhcy belh, - Ftlc. 14. 14),

fiind a$a de .inridS.cl.lle.l~ tn socjefalca anticO, Meise nil 11 polul s~ desnmle;r.e $"cla"Vili. din viai<l lsraeliplor, oj numai a ingrridit-o prin M.umre prescnp\lI dC$eOp~rite de Dumnc7.cu. Prin ROmlel.c Legii a cAulat numai sa Imbunilliileascil \'la{a scla\'ilar pc care~J SOOOtC!jle ca pe ru~tc oameni ang:tjati sa munceasc5 sub aseultarea :s:lapiinilor lor. Astfel Scial'llJlli evreu i se dA lxmbil.n<llea de ril$cumparare in urma em-eta stap:'inul er.1I obligal sa-j dea libertatea (Lc\· 2:'. 49)

120

ARlLEOLOOlA GIl3LlC1I

Un sclav cvreu trebuia si'i lucrcze doar 6 ani iar in III 7-lc.-!J :.olapiillul t! clibcra dfutdl.l-I daruri (le$. 21. 2: Deuc 15. 13-14). Doblodil'ca Hbertii.~i~ imphca ~i pe sepa acestuia. exceprand cazul e8 s~hl'va fuscse primit! de la :st.'ipan $i ea ramenea in cuntinuare in aceesra stareimprellnil CI,I fiii s:ai~pW la Inceputul aeului al 7-lea ,'JI sclaviei sale. Dnell sclavut era mnltnmit de felul cum fuscse rrarar de stapanul sau, Legca prevede eO. rcbul pcete ramane ~i dupa cci 1 ani In sluJba aCeSIU1!l. insA trcbuia sli se prezintc in fUls judecatorului ca si dea Q dt>clara~e ca vree sa ramil1la pe mal decertc in cesa st5panului in acellst..i sifuatic sclevuhn i se gaurea urechea ca 8iwbal cl1 rarufulerob pe vccie cu familia sa (Deut, 15. 16-17).

Tcti sclavil evrer, Inclusrv cei ce na-si Implinisera rei 6 ani de ScJU'IC. emu

eliberati in anul jubihar. aJ 50-lea, numit ~i anol hben.:ap.i (senath haddcror leI

25. 40-i 1),

In Leg,alura eli sterca sociala a sclavilcr, la pcpcrul evreu exi~la nonne specinlc $i pentru sclevc. Sic proveueau, pc langll cclc amincitc mai StJS_ ~I dill f icele vilndute de lat{il lor unui israelit. Dudi sclava lWlelitfl lUI era pe placul 1i1!piitm~ui cnrc si-o elcsesc, nrunci eI ern dater sa 0 lase CD sa sc rdscemperc. neavand drcprul sii {10 valldii hi o familie striina. Ball duca slr.pal1ul 0 legodea cu fiul seu, atunci ce. dcsl era concubma acesmia, LI-;:gC8 prevedca ca !lo9 fie lral.:utl wept scue legitiree, ClI pc 0 fiicr. S!l\1 nora. Silu!l~t': de care sc bucura CJliaf daca :;liPMIlI "2. lua mai t.:irziu si alte concubine. Ca sotie II stap&uJui, scleva isracllta a' ea ~ drcprul la locuima. ltrana ~i rmbriicaminte. condnh ee trcbuieu rcspectme. deoarecc ncrespecterea lor dacca la dreprul acesreia de a fi pusa in hbcnatc gratuu. fdrA rascumparare (Ie$ 2L 7-11). Vadu\'clc ~i ferucile divcrtete dill CUU/.:a sit"uatiei 101' matcriafe precare IiJungeau smgure Sa se \lindi til scteve. evand drcptul sa fie elibcrare en ~i barbepi sclavi in anul aI7-lca.

tn Vcchiul Testament texrele despre selavic sunt cxpnse potrivit rcaluaulor islorice de anmci, Clue eran de ~a natura incat israelitii 131'3 putcrca harului dl\ in n-au rcmmpn la ncdreptatile oi scciele. Unele textc desprc sclavic ~p3(a tin Intc1t':s preflgurativ. Asrfel robia egipte;ma prelnchipuie pe cea a pacatului. catl/ft aeesrcia $l din care omerurea va Ii salvata de Manruuorul Hristos. Robel DQlllDuJui (lsa~l1 53) eel eo $-<1 inrobit ell p§oatcJe lwnii ~ 0 sac·rifical sffilltul Sail lrup ~i sangc pc Goigota_

OIHiPTUL M01,AIC

121

lNSTffUTuLE SoCIAL-E: VIATA SOClJo\LAJ STllNTElrE. A,RTELE SI CALENDARUL. MOARTEA $1 RITURll.£ FUNI!:RARE

a. Via~a s(tcialii.. In penoada vechitcstamcntara israeli pi ca $1 celelaltc pcpoarc orientale S-iJU aratat desclnsi, comunicanvi ell semenii lor ~i dcnuei de a inlIe~ne !egaturi cu conapcnulii lor ce ?i cu slTijuii. Ca exprcsrc Of legaluruor lor secialc Sf: dczvolta fomiclc de salnr. ccnversatie, vizitcle. ospitalitalea speeificj popoarelcr Orientale ~i dislracliile.

Salutul {Berakha) evrcilcr cxprima pc Ung:!i tntelesul .sju propriu $1 0 bjnsc:u·.t~nlar-e ; de eccea verbul din care deriv.a iuseamna pe liill£.3 a saJutu !II o binecuvarrtarc. Cel mai cbisnuit 5('11111 pasirat pana aSLtizi cstc «pace lie» (S.:tloJ1l lekba - Jud, 19, 20), or! «pacee (lV Rcgi 4, 23)_ Ahc fcrmulc de salut .invoc~ nI.1.lJJeJe lui Dunmexeu : «Duruaeeeu Sa ric eu tine» (Iah\ c "mmekhe, - Jed. 6. 17). «Dumnezcu sii aib~ lUil;} de line. (,Elahim ycchon Rh!l Pac. 43. 29) etc. Co formulfi de salutla despD.rl,irc sc fblosea 101 cuvarnul pace «mergi in pace» flekh le~olom).

Dupa salutare, li1sol1t:1'i $L cu ill(:hill~clU!1e pallU I a pi'imant daca era 0 persoana de rang (Fee. 13, 15 11 Re,gi 9. {j), urmau ccnvcrsatiilc. in raw unei perscane drstinse se faecau 3-7 inchinacruni. i so sarurau piciQaJ~le ~i daca era 0 rudii suu un cunoscut atuncr nu mni sli.\"ir~e.a(l aC4St act pastrat ~I III cultul divin ci numai se sBl'lItSli ori se imbra~~ilu. De deosebir respect se bucurau Mitranii din purtea cclor tincn.

In1r-Q eonvcrsaue care $0 desfli~ura tn pietele din penile CC!iliJ,iof 5lJU in apropicrea izvoarclor (ffinlauilor) Ia sate pemru aranjarea afacerilor penieulare sau pclieice, aflarea l1ouUtJ-Ior, eel nile se adresa la persoana a ]~a $1 sc OUI1113a sen, iar eel mare se numea damn (,Adoll), profet (Nab'i) snu UJlii (,Av),

Cand se aprcba ceva hur-o cceverseuc se zicea c,a~il ai vorbir» (KCI1 dibana) sau se. infinm ce ... a cc rostea «comrar» (i>aum), 1I~l)un (NabaL.). demn de .sOiJipirl. (Rakka), dC$lullic (dnikha) saIl prcli mllll "om1 1mb lakhelll).

Vizitar&1I perliOl1l1e]or dislinse en! ill.so~it.1i. de ducere:l dan.lrdor (Boril.b<l) I:Ol'lstlind din vile, produ~c, obiecte .t11et(llice. ~i ve~m.inle, obicei. cate d.Q,ICillZ {Jin limpul rcgilor care la i:ucepul. n~ ave-all alte venimri Cl Reg,i I U. 27 t6_ '20). Sc inler:zicell "ducerea dacorilor celor ce Cfllu mar10rl Sau jlJdcculol'i C~ 'ScopuJ de i1 fi luiluip. Daca persoatleLC erau obi~lIuil(: utullci nu rnai il.vea~ nevoie de daruri, oaspelele venilld In callil ce-Iul Vil.ltal ~i dup~ cc bate.] I~ Poart-a 0 sluga sau chlar stap5nul ii dcschidcol ~l era poftiL in casa_ unde femeile so, ro,trageau pal\~ In uttrarea IIlUSafli"u!ui. Prhmrea unul oll$PClC

122

ARHEOLOOlA HIBL[CA

distins se facea prm ungerea capului silln cn miruri ~~ cu Il'Imli~~(ell cu aromatc. Dspitalitatca era 0 ceracteristics a popearcler orientale inelcsrv a popotului evreu. Refuzul Dspil.1Jlilllii era semnul trpsei de dragoste f"li de oemeni de aceca ea devenisc in anuchnetc 0 vmute. strainul fiind invltat ill C;lS8 ell bucurie, sp.ii.landu-i-se picrcerelc ~I o~piH~Ddu-L din carnea ariimelului junghiat ell ncest pnif ej. La masa S{'..~\'IHt chiar staplinul Care Is plecnrca Q$p~tuJui iI rnscrca pe 0 parte dm drumul s3u (Fac. 1 S, 3-8'.16: 19,4).

Vlaja patlicula(ii fi publica ill israelitilor II cuncscut Si drstracpile prilejunc de difentc momenta ce: nasterca. crrcumciderea, casatorin. victoria In lupte, s:riir~ilill secerlsutul, culosul viilor ~i tunsul oiler In cadrul Jamillei mcmentele festive Ia tnceput erau simple ccnstjud dLD juughierca unui animal pentru pregatirca mancarllrilor ~i consumarea bjuturtlor, de accea ele purteu ~i numelc de «bauturs» (Mj~le), La acestc distracji i particulate care uveau lee seara p~n:r. ncaprea raraiu, CD ~i cdc publice d-e obicci femcile erau exeluse (:1' petrecerile crau dominate d-e 0 atmosfera de mare veselie -: cdntcce si muaica Dupii Sfal1ta Scriptura ospatul particular ~i mal ales public cste sunbolul fericirii. si icoana belsugului ~i bucuriei din lmparlifE3 menumea.

b. Stii njele ~I a ruele I =L evrci. Crear dupa chipcl ~i escmjiuarea lui Dumnezeu, omul cere singura ninla piama.lll:casci! dOIOI:) cu rntiunc. \!oill.lii ~i sentiment Lui i s-a dar ratiunea ca $3 cuncescj natura ~i C3 'Sa c stapullcasc3 (Fac. I. 2R) ceea ce S-8 adevcrtt in istcria existentei sale prin !j:liinlli !j:i arts De aceea atilt SlIilila eut ~i arta S1J!lt In str'Sns<l leg~torii ell originea omulu: care in tunp, Irucl.if'icand dpf'\IJ alvin ill tntelcpciunii sale (Pi Ide I, 7), a njuus sa Invete sii scrtc pcntru a-st p.ut~;l consemna faptele sale, descoperirite din natura, senumcntele sale rata de lumea lnccnjuratoare etc. At:it ~!jintele Cal sl artel e lu puporul Israel au fest puse in slujba religfei care li Insuflctestc. $i-r lndcamna la cuncnsrcree cpcrei divine ~i II! tmiparirea ideilor tnalte despre Durnnezcu si natura in lucrad ertisnce - pcezre $i arhitecturfi ~liinlele ii artclc l a evrei i~i au criginalitatea lor in cadrul culturii ~i civilizalici popoarelor vechi Q{iemale.

Cil inS-trulDeole IlJe cnnoa~te ... h $i ,lle tnm.r;:miLcri'i g.3ndurilor ~I i;enttl1)ellt~lor scrieren $1 limba sunt absolut neces'a:re In dezvolnrell oridrei ~riinte. Dupli Outorii veehi orig:inl!:9 5cri~rii alfilbcucc. cafe il urmal formelor piClag_rafice, cunciforme ~i hieroglife at 11 de 1a fenicu~'ni. De Iii llcc~tia scrierell ~l fabe-ticS- II fost preluata de Sr'cci (12oo ~IOIIO i,Hr.) Cil:re fill inlrodu$ vocalele~i de 111 ei. mai (iirziu de roTIlilni Mai vede decit 8cricrc:a fellician! SUllt semnelc de pc inscrip~iile

DREPnll. MOZAIC

123

,Slnn1t:i-ce ttpartill'&ud 101 unee popul(ij!l~ semuue care urilize <III nun, ~r de 32 senmc Iouetlce,

in timpul patriaruului A'TMm se folosea in Tara SfMla. asa cum cOIlfirma ulterior tiibhtclc de la Tell el Amama, scrlcrea euneiforma, rar in E'gipt isreelitii felcscau semnelc hierogjife. destul de greoaie ce sr primele Loll intrerea ill Tura -sr~ll\'a ~i plin.!i Iii ex'htl babilonean iSl'"~eH~li au fclcsit scneree paleoebraicj inrudiia cu cerr renicinna ca formi! mr dupe retntoercerca dm exil au .adopta~ scrierea atamaica pntrata la vrcmea accca fimd fcertc mult [ispimdita 1& popoarelc orientale Scnerca palcoebraica fQlositii pentru carfile sf'inte ce si limbe: ebraica in cult eu fest tnlccuite de limbe '$; scrierea 1Iremai'Cfl, care, S~D pastrat in tcxtul masoretic. Fomicla scrieni paleoebraiee sun I confirtuatc de lextul inscriptiilor vecm - Me$3 sec IX 1 Hr Hisehia sec. Vill i.Hr. si manuscrisele de In Merea MOlina. AlfabetuJ palec-ebraic ~i nu sorieree canciforma - silabicj u stut h. baze senerf c!ir~Jor VlC'lhil.liui Testament.

Limbe ebraica bjblic! II fast \'orbil'~ d(; urmesf lUI A ... raam ~i ea era inrudilii ell ccle din ramura semitfi-fcnlciaua, cenancacna precum ~i cu accadeana sau asiro-babiloneana. Ea era deoscbua de lirnba esircbabilcniana pe care proferul Isaia 0 numeste stilcil! (la anc), safah Isale 28, i I) ~i care lIU se poarc lnjelege (Iseia 33, 19la~oll. eyn bina.l1).le IeJ se decsebca ~j de aramllico (IV Rcgi 18. 26) in care -UII fest sense cfiteva rextc sau eepnote din Vechiul Testament (Ier. 10. 11 : Dan. 2. -t---;1. 28: Ezdr a 4,8-6.18,7, J6-26).

Asadnr, israelitii 1IU vorbit limbe ebraica care face parte din marea Iamjlie. hamuo-eemita i'j in Vecniul Testament aunt cunoscute ruai multe felwi de scriere paleoebraica. decerccc in ca s-eu redacter dif'eritc nume (Jud S, 14) ~i era foloSltA de scriitori (Soferim II Regi 20. 25) la curtilc regale. Ca iusrrumente de scrts sunl ammtite : sulul ('EL barzel). conderul (et). trestia (qanch) ~l cemeal .. [dejon}, Rechizitele se purten III bdiu (lez. 9.2), LII Incepur matermlelc pe care s-a scris erau lobli~lc de lUI (Lusch} pentru scrierea cuneiforma, iar dnp;!i aceea papirusul ,1 din $CC 11 i He pergalJlCnluJ (de la orasu! Per-gam). CiiClilc avcau forme de: volume sau rulonri care s:c infii!j:urau pc un sui (me,sg.!iah), Vohllnclc erl'lu .5crise p<! coTlIane.

Ca ftiill~c sper..iale Cllno.scute itl Vc-chiul TcstalOelJL mCRlioniiln lSloria. geogmfia, filosofia. ~liin{ele nalurale. mat,ematic;l. ~j ilSlrononna. Ca $i la popoarele orienta.le 10. c\'rei a fosl mull eultivata iSloria. ini~al pe ~Ie O'raJ~ lj'i dupa ilcee!! i:rt seris prill COllscml\area dnoocclor de vilcJie (le~, [5 :

JUd. j). Nu se poate CUl\oa~te exacl limpul .c;i'n.d II inccpm s~ fie sccis" i!:toriu poporujui Israel, d3r III i"ecput prcQcuparile de DceSl gen se reflecHi

124

in genealeg.ii ~i poezi r eprce mull aprecrare de onemali fn tunpul rega1iHilji cancclarul (maekir) ave a obLigalia sii sene cvcnimcnrele dill vremca regelui tar scnitcrul (scfer) sa ncreze infcrmetii din Vl.-.tV. pcporulur ~I a regjlor. Dale rstoricc au mai Iosr conscmnatc ~1 de profcqi in scricnle lor sau de ucemcu lor precum ~i de preoti versaji ill scricrea istcnei

Lacuna rsronei eunce, care se ocupa mai mull ell origmca ~I ocz\'ollarca famititlcr tToledoth) in tee de a consemna cvcaimeruclc. CSlC compcnsata de aurcrii Vcchiului Testament care: prinrre gcncalogil mai intcrcateaea $i alii dmtr-e perioada de limp. Cei C(I se ocupau de gcncatogu se numcau «soreriin» (genealogi) ier «soferim» emu cei cc scriau istonc Pe limga diqilc istcrice 1110 Vechiului Testament au mal eXl5.tal 51 ahele cu accst profil ~i care S·IlU prerdur ; Cartee rlb.boaielor DOIUDUhli (Num. 21. 14), Carica faptelor lui Solomon (111 Regl 11, 41), Crontoa regilor din Jucn (UI Rc:.gi 14,29), Cronlca regi.lQr din Israel (TIT Rcgi 22, 39)

Din eel e mai vechi timpuri u liH-u.ri de lstctie a lost cLll,th'-ala ~I geografia. Din Veehinl Tcsrareenr sc vede eli. cvreii iI'I.\'CL}U C~1110$lil1W geograflce des pre univere, p.i'imil.nL si paradis. Local I earca UHOr' popnare cu celil~ilc lor cot~] descricree T~rii Sfintc, eonflrmb adevjirul eli israelnli ill pc-lcuda vccbucsrcmentara aveau cuno~lin~c begate in aeest dcmcniu (File, 2,8,10-14; 10: IOSUll L3-2L).

Pilosofia evrcrtor CS1C mai. mull 0 teosofie legaUi de \ i.alfi decat de spceulatie Ei incercau slHi cxplice total prin prisms religier ~i sa·~i ccnformcze modul lor de viatii: cu preccptelc Legii div inc ca s!i dobgudcasca fcricirca piimantcasci! ~i vlata. nemuntoare. Dupa extlul babilomau sc pcate vcrbi de filoscfi, in adCvatfiLul sens al ouvantulut. la evrei. Acestia ttaicsc in perioada elcnisticii ~i cautf sa Impacc rchgra mczaica cu filosofia timpului. indeoscbi cu cea grenell Incoplatcmsmut).

Dcscricrile $1 observatiile pe care le consemneaza aghiogrnfii in carplc lor (lev, David, Solomon) pun In luruins cultivarca ~tiil\lc1or neue-ale 10 poporul eWCU,

Dc ascmenen, ei aveeu $1 eanosriete melemetice tmprumutate de III cgipteni ~1 eananner. Egipteuii cuuivau mull cuncstintele din nccst domeniu 13 construlrea piramidclcr, ccnnrccuilor edilitere, irigetii prCCIII'(1 ~j 13 scbimburile comcrciale. Evrcii la rai1.du,1 101 tc vor aphca in construirea ediflciilor publice ~i prin schimburile cotaercialc nu dcbdndu ~l alre IJIf0J1U31ii din nritmcnea ~i gcolnctl'ii:

Tot de Ie 6glpLIloni C~L ~i de 1(1 b'abil_onicni c·flrc rae-call op(:rEl~H -chlrurg,lca.le, evre-it ~i·nll "insu~il Cl1tJO$tintc medicale Des-pre medICI IlU S-t: aUlinle~lC: decal in cMflle profel"ice (Isai.a 3, 7; ler_ S, 22) iar dcsprc ungueme pe vrcmea rcgelui As;). (9 L2-8? I. If ParaL 16, 14). Mcdiciaa. Crfj,

LJRl\PTOJ. MOZNC

125

i'T3cricat.a mai mull de pteo~ care aveeu tndatoriree dup.i'I L-ege sa examineze pc lepro~i si Sa coastete vmdccaree lor de aCC"usta boala mXn,!!310are (Lev 13) penuu tratarea ramlor se folosea balsrunul vinul, untdctemnul SI difcrue aromate la care- se adaugau planrele medrcinale iar in ditcrite erecnunl epelc rermele de la Tibetiada. Gedara $1 Kalhrhae. in Sfinta Scriptur3 in afari de mrere nu se face niet 0 menuune despre mcdicamenrelc interne amintite numar lIITaJmlld.

Mai putin cuilivll.lA a COSl ustronomie deoarecc fiind esa de dezl'oitalil 13 uimbabUomem uncle era lrupreunata cu eserclogia, Ii plllel1 atrage 13 rdclomc (Delli, 4. 19), Evreu avenu cuno~linlc din astrunomie pe care Ie Iclosesu in agricllHut~, ccmcrt si pcruru calcularca timpuhn (calendarulj. Ei rcnuntau 11] cele descoperire de estrologic dcoerece prin prcfef nu prin ghicitori Dumnezeu facea cun·m:cul'ii. vcia SII,

Dintre artele Irumcase eel m.nl mull nu fosr cultivate : poe;cia. 11IIIden ~I enitecrura tIl illara de sculp1ura ~i pictur~, oensidcmtc dtcpL eauaa a pro,lnov~rii id.oJa1rici, Pceeie, ca exprcsie It gPndl1rilor si sim~Amlf'llClor eclor mai nobile" Chn'OSCLlt Q mare inflerire in epoca de ew din timpul. regilOr Du\,.d :ri Solomon Ea consta dm c8nl~ liricc (Pl'ahl1.i, PlMgerilo lui Icrcmie, C'iintarea C.iinliirilor): didectice (lO\, Pilde, Ecck:sijiS'{ul) ~i profetioe(lsni.D.s; Naum 1 ; [000 2 ~ Avac. J). in carplc istoncc cste prw.¢nta poeaia lirica (Pac. 9.25-27; 49, 1-27 .; ICIf 15; Jed 5).

Carecteristica fomilla a poeaiei ebraice, ell. ~i cea II ccientelilor consta din rllmul iliOOilor sau peratensnnr rreni>relor care este (~3 feluri : sinunimic, in rare ideea (Un pnmul verset este rcluilti sub alta forma in versetul al doilea (Ps. 18, I). antucuc, in <:are''efSettil at doilea cxprima anlilCl'.a cclui dintru (Ps. 14,34) $i scueric (11 care ideen ,I'm prunul verset sc cle7Vl}ita in ~I ""'lea (Ps. 18.7-8).

Cea de-a doua art~ frumoesa, reuzica, 11 rosl imbimrt! in stransa legaturn ell cukul divino Ea s-a dezvcjret peralel cu poezie canlota la un isou ~i !lcompaniatli de instrurrente muzicalc

Dupa Vccluul Testament dCS'cQpemorul ehitarci ~i (II cinwm1Jlui <I fOOL lubal (Pac. 4, 21)_ in vremca lui Moise mczrca 9 ron ir'ttrodus~ in cult (Num. I U. 2), iar rn:l.i tSniu rege~c David a Imp.lr\.ll poe le\'ili in cOr\ln COndlme de mae~lri de dinrdti In

126

ARHEOLOGIA.E18LICA.

cxecutarea ciinlilrii. Pealmilor Dupfi 0 penoada de decidere sub reg_ll dm luda, Hischra $1 Jcsia {sec. VIIl). \ a fi reinviof3.l!'L in exil muaice mtra intro nOlla faza de decedere ~i \'C! fi reor,ganizal3 ebla in allele ro&ciui Iud:! Macateut (sec, [I LH.r,).

Muaiea instrumemala se executii III instrumcnte ell ccarde. de suflat ii de lovit (pcrcutie). Ca instrumentc cu coarde se Iclosceu chuare (kumo), vechi instrument CU 8-10 coardc tnunse pc 0 cuuc de r~zona[]ri\ care so acponau cu degetele sau cu un bepsor. barfa (Nebel) asemanatoare UI~PI Iriungbi. pe care se lnrindeau 10 ccerdc servind 13 scrbiiri 5i cult. Cutin do reecnanu f!lta de cbilan'i era deasupra nu dedcsubt.

vechn israehli Ioloseau ea instruments de suf11l1 : cimpoiul ("yub, Iluierul (chahl), lriunbita (chasoscra) ~i cornu! (Koren, bejjobct) folosu pemru anuJ'Jf.Urc3 sarbatorilor rcligioase (Iumte nor}, luptclor sau once momemc pertculoase.

lnetrumeutcle de percutie serveau hi pli.slnlrl~,Q ritrnului in ml,lueil ~J dilUS<l.Iri. Acestea svru 'taucurtne (Ion. dlscurfte (selselhu). ut .. .IIIguJtl.1 (~"ti~im) ~i sisrrul (meneenim).

Din. lipsa monumentelor si. a descrieritcr gcnerale uu se peste cunO~l(:' tndcajuns arhitectura cvrcilcr can: II euncscut 0 deavoltere Llirlle Peruru a ne Iace 0 imagine asupra acestel arte dc un real folos sum restunle de apcducte. f§.otani, cisterncle, Iazurile ~i morminrele, Resturi de epcducte 8~a\.1 deecoperir Ja lcrusaUll1 ~j III aile tOG!lUtll.ti iar cea mal veche riLrllanli cste cea de ta Sihem l1ioula de patriurhul Iaccb. Cisternele crau nistc gropt ca sl iazurile amcnejate pentru slrfingereaapei de- ploaic seu din zapada

c. Catendarul. Pearru calcularee rimpulw ~I Imccmrrea calendarulur evreii .!I-IIU Iolosit de. cuno~tiJlIQJe luate de Is cgiotcni, asirc-babilorncm. grcci ,i romani.

Ca ~i III babilcnieni OlIDIl1 era tuner, deoercce era lmpsrtlt JI1 1i.1IIi dupa cussul astrului de noapte ~i solar (egiptean) intrueat sc facL;.a accrdul c \u miscerea astrului de zi prin intcrcalarea unei luni. De la schrmbarca sau repetarea reguli,ul\ a aacumpunlor s-a det denumirea anului (~anilb) format dID 354 tile eu 12 lam de 29 ~r 30 1;ile alterndnd neregulat. La 2-3 am sc Intcrcala luna a 13~tI C.9 sa se puna in arnlomc. , llIlU.1 IUIIOJ' CU eel Solor (36:5 zHo ell anul cQipteun). Adl!.ugll1ea lun.ii <I I:ha de 2!-1 zile nUlmHi OIl -cl(1I1ea Adar (Ad:rr ,en:! sau Vead3() s.e fleea in fuuctic de CObc-erca o-rZUILIl Ja 14 Nissan (lentru cli 13 16 Nissan (a doua :z.i de Pa$li) sa rie adu& 1a jemplu snopul de Of?,. c~ ofrandi\ a.mceputului s.eccri$ulul.

In v£chime Anut evreilor inccpea lOamna deoarcc.e sc. 'lIce! cd sarbi\toarl,lla cuLcsului se pTtlznuill.U la ~Ar!i'ituJ .mu!ui (tekua sal1;1h le~. 23, 16). Mai Imiu pc: vrcmea lui Moi~e \'11 im:epc primavara (Ic~< 12,2), Cele

DREf"IULM07..A1C

127

doua jnceputuri de an se vcr p!istr-a in ccntinuare prima pcmru anul economic cea de-a doue pemru enul religios. Un on tneepea ill Tlsn cand se s,!irblitcn:allC «Certurilc» ~i 'i'nc~pea I\Wll8tlilOIl[ea anftor 5 .. bmici si Jublliari, cdaJalt Iii 1 Abib ill care se pra?Jluiau Pestife

La evrei co ~i la alte pnpcare entice anul era imp?rlil In patru anotimpuri ndicii 2 echinocriuri $; 2 solstiui inca avand in vederc tucrarilc agriecle ci it diviaau In 6 parp (anolimpuri) - zera (samanlaSenl1Jmlturll }5 Ti~ri - IS Kislcv) sau rarna. Horcf - I080l1t3 (15 K is lev - 15 Seber), Cor (frigul L5 Sebat .. si I j. Nissen): C.a~~r-secer-i~ul (15 Nissau - 15 Sivan), cait- yarn (1.5 Sivan - lj Ab) ~I Horn - caldera (15 Ab - I S Ti~ri). in ciir~ilc Vcchiulur Testament se Iae referiri desc hi 2 anotimputi : vare ~i toemna (Fee 8. 22).Anul simplu era de 12 luni (sana pesura) iar anul bisect numara 13lutll (sana meoberct) $1 lunile ereu formate din zile core ro"n~az:a saplol.lIIanii<:,:< Zilele lucep de seata, calcul cere .iHI ficut in Innctie de aparlua lunii pe cer ~i !iJ~ p~n.!i In seara urmatoare, a~a cum $0 Intalnestc ~i In cadrnl zilei liturgicc. [namte de exi! .. due natu.ral! pe l.inga seara $1 dimlnca~a SE:, irn.plirlea. ca ~i anul, in 6 patti; zonle (~achar), diwinea11l (bokcr t. dhhlfil; zllei (Hom hajjcm - ora 9)~ am.iat.li (10 chcrairn - lumina dubU~ aekhcn hajjcm - ziua stabila. aarurgul seu vantul aitei (Rusch hajjQm.) sl seers ('ereb) care ere dubl;'l si ambc!e inaintc de apusul scarelui. [ntrc ecle 2 sen ac aprindee candelabru :$'i se tiimiiIiI tn Sf5nta. se J-ung!iia rmelul pascal.

De la babilonieni, cvreii au lntrebumtat dupe .exil imparjirca ttlci.

In 4 grupc de cate 3 ere. Este Yorba de ora I. 3, 6. 9 tar mai larl.iu vor folos:i ca $i bsbilenienii impartirea zilei in 12 ore.

in vechime evreii tmpaneau noaptea in 2 jumid1i sau .3 vcghe , i'ncepulul veghilcr de.1E1 apusul scarelui piil\.a spre miezul noptii, vegbcn medic panl'i La cfirrtatul coccsului ~i veghea dimineni pfina in .r.ori.i .r:i!el De la reman! au lmptumutat Imparjirea noptii to 4 po!rfi : seera - pani.l le Ora 9, miezul nOPlii pinn 18 ora 12. cantatul cccosdcr - p.i.nl'i Ia ora 3 ~I dimineata p5.na in zori

Un I'-fUll' de 7 we formcaza saplamina care sc inchcie cu 53mb~u - :ci de rcpaus ,~ sflrbftto.are. Tn ~egalura cu s5plamilna CSH~ cinclll.ec±ine3 sau !i:apl~mana sapl~tn!nilor. anul s<lbatic (Ia 7 ElfiI) ~~ anul JubiJiar (Ia 50 de ani). Zilele sapt1i.manii n·!!u numc speciale Cl se nUl1l.ara dupj cum vin dupa sambatu.

Un numar de 4 saptiimani rOrmcaza 0 luna (chodc~ $1 yerach) P31lP la -exilnumai unele din cele. 12 lilili aveau nUllle speciale: JUDi! spicelm (chod(!~, h!labib prima luna), I.llna luciului (chode~ Zif - <! :Z~a!, lunil

I:!S

AR~mOLOGlA nmLrCA

reundarlitor (ycrach IUH::L.!IlIim. II 7 • .11) ~i. luna fructeior tyeeaeh but) Dupa c-eil toate lunile nu dcnumiri babilenicne : Nissa" (apohe). Inar (maj), Stvan (iunie), Tammuz (iultej. Ab (august). Elul (scptcmbne). Ti~rl (cctombriej, Marhesvau (noiembne), Kistev (decembnej. Tober (ianuarie}, $ebal (Iebruarie}. Adar (mertre).

Cu pnvire la stabihrea erelor (nllmiir:§:!Qarea amlor). ea Incepc cu ieslrea din Egipt sau de la fonderea statului isreelit. 0 alta numaraloare a anilcr s-a Jacut de Ja zidirea templului, ori de la ann de dcmuic 3) rcgilot israeliu sao srraim

Celcularea anilor Nl flCUl ~i dupa ann de domnre <II regilor scleucizi Inccpdnd cu tcamna auului 312 l.Hr. ori in ~e-S;hura CII domma lui Simou Macnbeul (143 l.Hr.). Din sccolul VIII d.Hr. ~j pam'i ",nazI se socctcste ere lIloHlcli de la Iacerea lumii, ealculand 3761 aru de la crearea lumii palla 1£1 Hrisros.

Moartca ~i ruurile funernrc. Ncascultarea prirnilor onmem de pcruuca divina le-a adus picr-derca harului demnczcicsc, izgonirea din paradis, pierderca cchitibrului dinrre ~uflcl ~i trnp, surerlnte care ii mecina furtelc Iieice ~i psihicc readucaadu-! In pSmamul din care 1I fusr luat {Fee. 3~ 19). Pluta pacatului este moanea considerate co. c trceerc n omului in lumca de dincolc unde se afHi. pirinpi :;1 st..-limo,ojd sal (rae 25, B : 37. 35). Din C(Hl7.3 pacatului eu apann nepunntele ~i cu aecstca a-au instalet in trup ~i suffer bottle fizice, psihiee ~I dcmcnice. Aecsree proveaca omului sufennte care i1 sfar~esc ~i decedeaza. Bolilc Ji.ercc erau : aerofle (suhefet) din cauza intoxicetici, lipser de alimcntatie ~I ba.uiinele. CIUlla (debcr), perahzaa de mal multe feluri, dizcntcna. eczema. lepra cu cele 2 forme - tubcreuloaa, manifestata prm culcarea rosie si u.miliilllrii $1 nervoasa, rain ~i pecinginea.

Bohle psibice surn en 0 pcdeapsa contra mandriel omnlui melaneolia lui Saul ~i ncb unia l ui Nabucodcncsor - tar cele dcmcrucc amintue numai 'in Ncul Testament - tautenie, orbire. epilepsic 'I furrc

Potri vit credintei in nemutirea suflerului, dupi mcertc suf'lctele camenilor ajuag 'in Sect ($e'olo.h - iad Fac. ]7~ 3.5) de undo astcapth sf! lie scaase de Dumneaeu, uncle -le viali! l'e~nicii., altele 1.11 o!limd~ vc~njca (Dan. 12, 2)

lmediat dupa moune rudele sau prietenii inc-hi.deau ochi_i ~i gunl celui decedo.t (Fae. 46, 4) ~i lotodat'1i ii dau ;'fi 1.I1Llm!l sArul::tTC (Fac. Sil. 1) dllpa cafC "rC&~lcOU lr"upul pentru inmorm§ntare. P{0glltirea consl<l din spalan:u corpului, ungcr(l3 cu arQm~lc ~i ~nfl$l.Ir .. re .. lnlr-un giulglu (11 ParaL 16. 14) Din caU7;a dime! inm.orrn:inlarea se f;!ceil indill~ dupli deccs ~l dupa asezarea trupl,lloi In morrnint pregatil io !Irani ce(j'i~lI.

I)IWPTUL MOZAIC

12.

exceptie tao.8nd numai prQfetii ~I ..-egii care sc ingropeu In cerate, sprc $eari avcu lac pomana care sc chema pdinea durerii ~i paharul miirtgAierii (osee 9, 4). Nclnbumarea ltUpulul se ccnsidera ca Cell. mal mare blltjOCW-8 fali! de eel dccedar (ill R¢gi 16,4: IV Rcgi 9, 10).

Dad. imbiilsamlll'ea nu era pracncata de israeliri in afar! de cca l1iculi lui Jacob ~i Iostf in EgiPl (Pee 50) 2, 26) acelasr II)I;:r1.l se poeie spunc $1 despre Inci.1lerarc_ consideratd en Q flr!Q_clege seu ell 0 iniispnre II; pedepaei CU mcartea. Dupa dattna majonlfHil pcpoarclcr orientale, evreii ingrcpau rrlor~ii in mormime - pesteri aniflcrale sau I a rurale Mormdntal (keber) se numea «case vesuiciei» (BaJil QJ8Jll) ~I ecnsta dintr-c barred pc liirtgii percjii pesierel seu 0 pjD.I"-ii. pe care ~TQ depus morlul. La mormiinl care so accperea Cit 0 plaira veneeu ump de 7 aile bccitcarele, III el s~ .fI~C7,au aJ:iluri de trup diferite cbiectc folusuc in via~i de eel deoedat (Iez. 32, 27). Era vonsu in alb en sa fie vaaut de departe ~i _sa 1\11 ne-C;:l.IrlileJsci! PI) cei co so enngeeu de el. Tirap de 7 .dlt': atingerea de eedavru 3i de ruormihl,t nCCl:'Ilrdlea pe om {Num 19, 16), Pe mormunt se obi,Tluiu. sWi se ndrce lin monument funerar (MalGbel) C~I inscri Pl-ii iar mai Hirz.ill un maesoleu (11 Regi 1 H) I 8 ~ lsaia 14~ 19).

Cei bogaJi eveeu morminte ameuejute in gr1idi.ni jar cei sarnci ~i 5lTainii se tngropau in. cimiure comune {lcr 26,23).

Dupa eel decedat rude le ~Ii pnerenii purtau doliu ca expresie a du:rerii. Acestia i~i manifestau scnumentclc de regret prin bocet. pldnset (II Regr 3-,32), tangulre, ruperea vcsmintelcr 1<1 piept (11 Regi 3, 31) sederea in pr ef ~i eenu~a (II Rcgi 12. 16), post (I Reg! 3 L 13 ; II Regr 3.,35), imbreeerca unci haine negre (Il Regi 3, .)l). eccpcrirea caguhu ~i <I Ietei (II Rcgi 15,30; 19,4), umblarea fin\ incallaminlc (If Reg! 15. 30). Doliul dura 7 zil~ dupa rude aprcprate S:8U 30 de aile in cazurt cxtracrdinare (Num. 2U, 29 : Deut. 34, 8). Precui purtau dol!e numai dllp~ decesul rudelor celor mo.i apropiate iar arhicreul in caz de blaafemie cend i~i rupee vC$malilul

Dclinl se mai pasrre ,i In (:(11. de felunte nencrociri : fcemete. invazia taccsrctor, illfrangerca in rizboi ~i enelc.

INSTITLffll DE D_R£~ Sl DE STAT Au:!: V~C}[Ir..OR EVREI

Ptecsnd de In cuvintelc pauline d «plglinii care nu au lege, din fire fro:: ale legii, a~t.ia neavaod lege i$i sunt ItJJWi lege» (Rom 2~ 14) dup:i in,3\3lura Sfimer Scripnai. OUTUi'lCze-u este LZvofultulUfor normelcr de drept; ~i pnn leges Oloral1J natural-d deHJ fa-c:e: biuele ~i II se fori de r.5:n, omul ore s3dit in firen lUI. de In crcetic idcea da dreptate ~l ncdre},ltale. r nnlnte de e. se organize in societate <I circi forma superioarii se cnsrahzeeza in forma stalala, oamcnii nu aveau Iegii $OU norme sense dupa care. sa se cooducli In relajiile lor scciaie. ci ele erau nescrisc, idermfi-c:aoduuse cu obiceiul piimalllului de multe feluri fix;[Ii ukenar ill serfs. Leg-iSI.Il~i!I pcccerelcr in aatichitcte ese p5trumji! de spirirul legii morale naturnle, de eeece sc pcatc spuue r;:.!i ea cstc patruns~ de elemenrcl divin si [\-11 existat nici UII popor care sa nu nibA 0 credinta ~i legi penrru a regremcota vial3 rehglOli.sa ~i moral-soeiala. Organizarea lor In comurutiJ.p mrci [triburj, gin~) S31.1 mari (soeietatc, Slat) se intcmeieza pi! legi rlUldamenlale. sM.ite de DLIIflIlC/,cU In vcdcrea eonscrvfrii ordinii morale st"bilit~ de Creator, ca !Iii se brlesneasca mantutrea neamuhu omcnesc ~i sA 5"0 promcveze drcptatea al carei ideal cste sa pastreze relatiile socials ~i raporturile juridrcc tnue cameru, peruru II fi realizata echitetca dintre ei Aceste leg.i divIne se an3 In baza msrinaiilor din Vecluul Testament $' cuncasterea lor gcneral4 sc impuuc de I!I sine pcntru normelc Oil accst profit. De aceea. cdnd ue :refcrim la ck sc pol urtnl1ri o.Mc,'~ date sumere ale institujiilor de drept ~i. de Slot I;). popcrul cvreu

[n general. dreptul se Mllmfest! in doua forme: in prima fund rezultarul unei obser v ari rraditicnalc (CneCl!1la in obiceiul ~man.tului ca lege eescrtsa. in cca de-a doua ell. lege pozitivl'i slebililli de: autoritaten nnui shit. Dre,Jlul nescris (obiCCi.ul) $i eel scris (leges) seee la baza reglementani rapcrrcrilor mtcmc ~I externe ale umn stet etc canu forme mitialc de organtzarc au cuuoscut impl'i!1iTea pc clasc.

Dnp!i Vechiul Testament. normele jundlce peneu ordinea rellgios-mcrala ~i clvili'\ J~i .au il'lorul in DUtn.llczeu. AIAl Lnslilll~ife de drcpt, c61 ~i OCllo de stat 10 popond biblic T~j all. origincfI in legislaloml suprem Care a daliul Moise oelc I () pOTUnCL fundamentul lesii morale-~i aIte prcscrippi pentru ordinea rehgioasa ~i ci,,-ila. De In Drunnezeu. popornl Isrncl a primii loale prescnpliilc Junruce penlnl destl'~J.nlrca ~i orgflnizorea vi{".~ii reJigjotlse, morale ~i sociale. non"tlC e(lre SII1I1 fa teruclifl con.~lilUpei slat.ulu! C1,rreu

Toate nomlde san datinile incluse 'in Icglsla\llk m.oza.ici ce pri\csc organi2.area religio3sij ~i social! a poporuJw evreu formcaza obletlul inshtup.ilor de drept ~i de 51111. Dumneuu ~ ales poporul Israel curuia 1-0 dal UJI conduc~tor in perswma lui Moise eel ce I ~a !;COs dlll robiiL egipleanil.;:i in cei 40 de (lTii de percgrinar-c: prin pustie, i-a dcscoperit fe-Iutlle legi nc-cCSllon: dei'.:\"OIt~rii s!l.le

ixsrmrrn DE OREPT ~ DE STAT I.A f.VRIiI

I~I

spuuuele ~j scciale, penrru C<I sA~~i il1deplincascD mtsiunea SI! de a pnstra crcdinlD menoteista ~i de II: face cunoscuts venirea lui Mesia In luuie. 1n vcdcrea lruplinirii acestui seep '.-'3 fi scparer de celelahe popcere ~I ajuttlt ea sii se poola conduce smgur dupa legile poziuve piitrunsc de. spiritul teocratici. Aeesr spuit eccrauc \"3 sta la baza Sl.aluilli Israel in care conduoalOrul suprem OSlO Dumnezeu ~i ~asla fllilo~.e si-c exeecita pdll persoane ecnsaeraic. proteli ~. rcgl. P3na 11 mteruete:rea stetului ismelu in zilcle ultimului judccatcr ~l protei Samuel. fOI1Il3 de ccnducere teocreuca 11 fosl preg,itotli de Moise $i unnasul siiu losua, care ill numcle lui Dumnezeu au condus pc lSfaeh~ ~i te-au dat lcgi, ca cxpresie a vointei divine, dupa care 5i'1~~i reglemcraeze viata religios-mcreja

Ca lllSlil'u\ic de drcpt divm mal aruiutim aabatul ~i profetismuf.

In cadrul instit'l.l~iilor de drept li de stat ale paporului evrcn in Veehiul Testament fae parte . dreptul mczaic. dreptul public, dreptul particular ~i dreptul mternauonal,

Dreptul rrozalc cupriude uerrrele juritllce pe care DUIllIle1,.CU te-a desccperit lui Moise, mijlocitorul dmtre lahve ei pepcr ~i care in!n<uea in perscena sa puterea legislati ... "!i. judccaroreasca ~i preoieascs. pima 11'1 iasururrca preofier aaronite. Lcgile pe care le-e consemnat MOise in Pentareuh poarta garanpa inspiratiei divine, uncle sura dare direct de Ia Durnuczeu (Decalogul), allele provin din legea naturala ~i din obicciul pcponeelor (sabatnl. cbiil.ona. s'::l-8via» iID" ~1eJe dm k:gisla~a popoarelor inrudite san cole Cli care au vietun cvteii un urup mal Tnddung_at.

Fondul acesrcr legi este inspirer de Dunmezcu, iar forma lor aparune lui Moisel Daca poporul cerea lui Moise mcreu cjudecara lui Dumnczeu »{los. i 8. 15), nu inseamnii cd de IieCMG .data era COn."lllll.ata vola divinli, ell. sii i so doe 110.1 prescrip .... L P0Ii"JvllC cezerilor respective, lipsite de imponanlu $i care nu pnvea interesnJ ob$T.ii in aoeasl~ situatie se poate spune c:i Lcgce momlcs cuprtnde detalii penuu mice cez particular $1 umiinuntele din ea revin pc scama lui MOI~e care le-a Iormulat in numele: lui Duronczeu care ira .dat doer unele precepc geuerale ~i Iundaaientale, Dumnczeu f)_ Lisai pe seama lui Moise, caHiu./11 de a.s!SlCl1Ia -s.i aprobarea divino precum ;i de inJclepciullca ~i expcriMlfi gil personala. dreptul de a redaCUI ~i " face wlele prec.iz.!ri de1a1iatc Lcgl5la\Ja IIl(J?aici are asue! garanpa autonta~i divine $1 ell. nu rnprnrinta numa..i ptodusul rcvclaliei de pc Munl"clc Sinai, CT ~i aI ge.rtiul.u.i lui Moise,. de <lcce-a esle gteu Il stabiti care parte dill ell: revinc divinului $i -care din C:l reprez.ima ottlilnu!. eu alte. cuvinte leg;isla~u mozaica in esenta CJ aplITlinc di"inului, lilr COl forma sau rcdactru"ea ei revinc umallldw. Din Cl"Iuza imperfccp.unii forma!c ~i .8\'and in 'cdere dczvoltarea vie~i sociale a poporului rsrael. legis!alJ!1 mO~!lioa va fi jncoulplcta penlnl II ~-ervi drepl normli pantru lOiOue penoade.k: i$10ri-t:~ rue aceSllll POpo.r. Cs lIrma~, in deoursul limpului, au ap:lntt unde cxpllc~lii ~i completafl

132

ale legislo.~oi mozeice, a~!'I cum a rOSl cazul rcgismenllrli cuhului ill \'rCIIICIl regclw David (I Paral, 22--26) :$1 dupa revenirca israelitilor dtn robin bablloruana in zilele lui Bzdra (Ezdre 1) care iDsa no i-au scbsmbat escuja SU drvma

Legisletie m01.aica eete de la Dumneaeu (Deut. L 17) ~i accasta 0 confirmli leol;:ratia care inna ill istoria pcporului evreu dup8 elibcrarca sa, on dm Tobia egipteanl. In aoe!l.sl3 suuetie 50 impune crgenizarea lui du~ norme dl\;ll1e speciele. avand In vedere alegcrel1 ~j pregafirea 53 pentru tmpbmrea plsnuhu iconcmiei divine. Vechile forme de erganizare patriarhalii sum iU3l0 ca ball! pcneu ccustiluirea sl admmisrrerea sratului 'isreelit si, totodata completate cu no! prescriptiilegale prill care sa fie aslgurau dezvolrarea rehgios-morala ~I sooJali'i a rsraehtilor. in Uf011 Inchererii lcgamanrului pe Mumele Sinai ISn:Jclilil 10. primr prie MOLSO legr prin cart su fie reglemerrtata viajatcr religlollsii ~~ ell 111'1

Primn ccnscmunre in seris a dreptului rnn .... aic 0 consmuie ~~U-f.iM «Carte a h;giimiintuluill (serer habberith - les. 20. 22-23: 33), in care SUI'Il expose norree legale refcrltoare la )'il1\l1 particulnrii ~i publicli (Mi~p .. tim - judcd,\l) ~I 13 cell rcligio~-n.'oralii (debarim - cuvirrte .. IUCTurj). Aecste 1I0rm<:: jundicc sunt ccnsemnatc si in cea de-a «deen Carre a !cg_amanluluhl {Ic~. 34. 10 ... -24) $i cle apar ca p~rip\u de ba..cn ~i in careen Deurcronem sub dublfl forma de IdCgl» (misperim) ~l «ordcnetc» (cnuqqim). In Dcutcronom de sunt repetate ~i lnueghe, lund patrunse do spiritul umenitar $i a\'Snd III vedere pe saracr. vadcce, sclevi. lovip si straini. Legile mozaice sum. prezentnte sub formil imperativ8 sau conditioualn pe care 0 inlatnim ~i Ia aile normc legale ala lumu annes. Umenuensmul lor sc poate urman fOOand 0 comparaue uurc prescnpmlc sale- $1 cele drn ocdul Harnurabs. De cxemplu, Iegftc lUI Hamurabr care ItU circulat WI ump 10 multo popoare din Orient, IIlClusiv III ccle dm Tara Sffinlil 51 uveau I) autoruatc pur omeneasca ~i nu dunmezeiascs, IIU dau vcie sctevului sa~ pilraseasei siapanul ~i in caz ca Iugea, era uci.sa pe!SQilIIil care il pnmca (par 17 ci. C-tin Daniel - At N~goita. Gindirea asiro-babileneana in tcsrc. BI,IC"Ir('~li, 1975. p. 3-5), Legislatie mozaica areept~ plecn.rea sclavllll)i de 13 ~1apa'!lul siu deoarece rabul. in lumina credil1f13i monoleisle. LTebme rratal ca om ce paarta in d chlpul $j aseruiinarea lui Dumnez.eu. j,lltrc tfCartea L.c~ilmfu\lulul $~ IcgHc vcchi odonlt1.Le cX±sl6 asom.fu-iMi de fortn~ $j fill. de rond, dco(lr.c:te H:mte ca.mrilc seslz:llc de amarol Pc..nlilteuhulll,i sum cxpuse:- ill Illminn n::ligiC:"i 1'nOI~(lLOlSlC" ceco ce nu 51! pLIIca i'Clllizrl de autori-i Dr.escrip~ilar dill IUll1cfl anLicil Cllre s>;: considerllll lurninn~ ~I de in~clepchlilea lcilor .. Iu!lci cdnd eonscrnnllU ill scris umnnitc delli.ni legak: de obiecLulpaminlulm.

Informll~ilc de ordin juridic dC:s.ccperLte 13 popoarclc eu CIITe i1imciilii SC Inrudesc SilU au avul contact eu cleo ajuta 1.1 cxplican::l'I unQr st~Ti jtlridice melliioilate de MQlse 'in Pentateuh_ Est!': vorb3 de obicciul !Semiplor de a pr!lclica

INSTmrro DE DllliPT SJ DE STAT LA EVR.E.l

133

'COrroubIilqJul int5.1ni1 ~i la pll.Lriarhii e.VTE:i. dc.dreptnl de iruai nascUl care sc putca 'l'inde. ~3 cum Q procOO!l1 Esavcu Irafele s9U laecb ere. D~ aiel se peste ebscrva faptui.:::a ecceee legi scoesc III lumma de arhcologi au fO$1 cunoscutc de Avraam in Llrul Caldeii si epoi eansmise urmasilo- sai pana Ia Moise care d~i a fast crescm ~ i~lruil 111 eurtea faraonului. nu a Iolosit Icgislapa ~gipwanl, ci pe aceea a stremosilor sai, adica legislajia asirc-bebilcniana, Pe aceasra din urma Moise a modificat-o ~i 3 adoptat-o Ia credinta mcnotcists 18 spinnrl csreia se jncadrea;r..a viaja religioa.s3 $j civtla a israeh~lor.

Prescriptiile mozaice privmd VISIA rchgioase ~i culml divm sunr expusc ill ,\Lcgea» sau «Tora sfinterueiYl (Lev. 11,26) care sura tmpreonate cu cele ce se refer3 111 disciplins. IUoraJA $i componere umamtara fala de semeni Accste uorme cu cerecrer umaaitar sum in SLrallsa rclape cu cele exp\lse in cartel) Deuler'QUl,JlIl, mtruGii:l In eJe ca si in ultima earle a Pemareuhalul se rae rejenei I~ obicchrri ~i dis\::ipJina dreptului p!'istrlltc in vechimc muh limp po calc oral~. In jurul acestor legi mozaicc s-eu meut ccmcnterii de ordin juridic (hillakh<l} ~I religios thil-g~da) care S-IlU uunsnua din geoerrrtle tn gcncrarie oral ~J. ele "or Ii sisjematizere de-Rabi Akiba (sec II d.Hr.), stilizatc de Rabi Meiqi redacrare In form.a defmit.l'vD in Mi~ml ~i Ghcmara care ~IIlU 1ft base Telmuduhn bebilomen III ierusalimaean

La poporul evreu, normclc care reglcmcmeeza reperturile dnnre SluLutu.l rcocrauc ~I cela~llii sni formc3(',1\ dreprul Intern CD[C se tmparre tn drepr pubhc pri\ud rcjapile dinlrc cctal~ni In cadrul eceleiasi cclectivitati $i in drepl particular, CUre se ocupa de viata isrechplcr en indivizi. Celelalze p~scrip~i care nOflDeiUA raporturile statului teocrauc ell alto slate elcatulesc dreptul extern :}i se refera la relafiile inrernationale pnvind aliantclc, r1l7.boiul p orgaruzatia nulitara

Drepurl mozaic public sc ocupii de fonnelc de guvernarc $1 adrnimstraua de Slat, cere VOl' Iorma subrectul ahei prelcgeri. Ca forma de orgamzare estc menlionalii cea patciarhalA pc care Moise a pjstrat-c ell bv1i II statulur ieocratic io care e asezct judecdtori peste g.rupuri de 1 000, 100, 50 ~i 10 (I~ IX. 24- 27). Pc langa ooe,liu sura ad1iugati dupa lncheierea Icgl'imiil'l.tuilli III Muntele Sin<1i eei 70 de batnini c,a s~-I ajul:e pe Mois-c 'a cun'duccrell po-PQruhll in cabtatedc repre7_.cntan~.'Ji poporului,Mtrdnii ver Ilia parle la condncere cJliar in timpill regaiilii\lL, in. exil ~i dupa exit Pt'C7.elita !or 10 \oi.ara .reljgioscOloralfi rcprezinca conLinuarea veochiulw tol de .a fi (:ondllclilori ;tIi familii~or ~i Inbl.lnlor pc care le cOl1duceal) dupi'l legell moml~ n:Elh~(IlHi :t>i obic.ei.u1 pfllUfinlulul. Pml intcrrucdiul il:dllnani bfitnlnilor, con'VociJt8 de Moise ori de arliie,cu sau pr(;:(l~i III ~e.JiT1le1ercare se pneau 111 conca Cortului Sffini. s-a mcnp,aul UIlhalCa de Rcam fl de 4I'edinta, de aceea. tn aceS't scot' a fOSl dati Legea care ptevcdea un singur OOnducaror nevazm ~ OUffinc:t.£Il, \"etlcrat lnlrLun s_iogur IOC<i!j de inolullcre {Corml SGWI., teDiplul din Icrusalim) do c3tre 0 singu:ra famm!: preo'Je8.scii (a LUI

130

ARH)ro-l.OGIA 8m~ .. rCA

A-ar.Ql1) .;;i un si.ng~r stat Dupa le!-g«:!1 Inozaicii, regele cste coasiderm deep! lm:-'\i.itoftll lui Iahve (1 Paral, 28, 5} ~i ulesul Sau U Regi 12~ 1'2), 'Prill Moist;) s-a dar Legea de instituirc a n:galitii~i. pentru viitorii I'tl!gJ dl_lI Israel {De"l. 17T 14.- 20}, l.l.Cea:ol-Ei, iwLitutir: repreU'IiIJl1d un 11Q1I ':iladiu !II t'eocl:'<lt;tej, deceeeee st:mlll ~(aeliL puru uumele de: >i:reSalUl till [ah\1C~ (11 Paral, 13,8). cendus de eel pe care fM" ales (l Regi 9, ]7 : LQ. 24 : '13. 14). Mil.i tar-.lill, rcgaliratea a. ecvenn ereditars in fa.ni.Lia lui David pcntru statul luda; ier la, coo din slat~J de Nord (Israel) s-au pertndat prtn uzurpare rnue .ani~ 93~721 t.Hr. 19 n,gi din rnaj rrtuhe dlnastil.

lflsLiIU~9 re&a1itajii, poi:nvit L<l.glL moz.aicC, ttebuia ~u fie condusa de un rege israelit (Delli. 17. 15) oaruia i se Jmmlflll, Iii. urcarca ~HI pc tron. lin velum din Ton. {DeLJ.L. l7,18}, ell ~a ccndcca pC.jiupLqrii !iii, "are il respeetan ca pe un I'\JUS» Il} Dcmnului pe drumul !cgilJlialilulll.i ~i al poruneilor divine EI era ajutllt in eeercitarea funcj:iilor sale de functionarii de La curte ~L de. §Ia.t

ill exil, isruel ~'tii erau eondusi de bi'itrani ~j prineipi, cere ilce.:tll judecati prin eameni cunoscaton ai Legii mozaiee. Dup.ii eail vor avea Itt frunte principi care Ol;! VQJ" mai pUIr:ul vor ca~tJgil independeera (142 i.Hr.) ~i vi va EljlJllg¢ prillcip~ si arhicreu. CIl roan Hircan I (135~1 (4) dcmnia ~I eehicria devin ereditam In familia asmoneiloe pil1a"in ennl J7 i.Hr. ema ~[e tnlocuita de Ired Idumenl (37 Uk. - 4 llit.). Din cliu%atfulcoalci zelctilcr dcelensatn i:mpo.tri'va rcmanilor in enul 70 d.Hr. eade Ierusalimul ~j de acum Iuainte nu sc OOa.1 poate vorbi de -0 o.rgani2"ll.~e de Slat Iii. iudei

Dreptul public Il:la;i prevedee prescriptii de judecatii 5i de pedeapsa til celor care inclih:rau pcruncile Legii divine. COl instenpi de judccalil _p.i1na 1:3. Moise En! capul fWTlilid care exercita puterca de [udccata. i~pand on Moise putcrea judediore.ascii. estc exerciteta de acC'..SIIl., C!I for 5uprem, aJutaf de judeceton, balt.anL.-L pepcrului. Dll.p~ 1':1, judE~tOrul sup-em va f losun, Juncne cxercltal~ apoi de .reg" dup'; ~1l.5tiluirea [~g<I.lila~. Regele Da ... i-d a organiaer judccjlOriile care t,i .. "'Or pi.erde dJl1 -tl.ulorilatea lor dupa rege.lc:: SDjomon ~i vor rcinvi.a prin r:cfOntlll mceiur loa.:;af (8"]j----849 i'..Hr.. ill Regi. 22). De nume..!e accstui rcge se leagil ,p msliluirea Marelui sI.Iledrhl. (Sanhedrin in Tahnud} c.a for S;:uprern de jiidecat"i. illcatuii dm 70 rnembri condu~i de arhiere'l. Inl'iht~.ir>ea acestlll for ~upr-em s.e pare I;A a a\'ul ~oc dup.ii exil in anut 110 i_Hr. ~i apal1inf: regelui l(Jall Hircan (cf. V. Taraav5cru.,. Arhcalogia bib]ic~, :I'- 299). Era forl\HH dl[l ro*~i 3r:hie,re~ Sail principi 6;;arhn} a..i prcotilQr, l;:3rnlfwi (sof~im) ~i biilraru $.i t~~ d.3~ra.fur-aH ~cdinld~ intr-o cameri!! ~ I~m:pluly~ numita ~Igazit~ (ciopbt) In lle('"ilre Zl dupa OleMu&luJ dr: dimine!lti, Dup.a anul10 d.Hr. sediul sth!. va fi mUla,· de Ill. Jerus.alirn ~i Tiberia.d1l.

.Procedura de Judccat! en in geneml simpla, dc:oarcce judcoatJ se Ilccll i~!

INSTI.TlJTll OE pREPi;&:1 DE STAT LA EVREI

135

numeie b.1I Dumneaeu (Dent. r, 11) {ii hotlirareil era u:ev(lcabila. Penuu c.aZ:!lri ll~o.are;, judecata se meeD rremai zlue, ex.(:epl{ind salJatul $i sarbfitorlie ~i S"~ntinla se rostea mal, ictedlat jar pentru cazuri grcle care se pedepsesu CoU mourrea, se aman6, peuuu a cunoasre mai bine rcal.iulea. in .aceaSia siluati-e:, legea prevedea luarea hotdrEh"i .• pe beea mestcrilcr in lipse ciimra decides. jur-amantul ineulpatului. Bxecutaree hotiririi u veil Icc in f1ll.'l. jude.c:'itQr-ILor, chiar dac~ eoee Icc (I poo.eapsa eu mcenee (Num, 1.5, 32-36).

'Texrele legislative mozaice Jl)J conscmneaaa nici 0 situatie in eare s~ fie verba dc.urma-irea vreunui delict Sa11 crime de dHrn putcrca jodecaroreesca, De asetnenea Jip,'iCSC mlirrurii in CDr€: ~a fie couscmnar dreptul de, apel de 1<1. 0 inU'<lDtll!l: aha, Intrucar seatin]a era defiQ.llh·~ poe beza celer afirlllate de eel putin 2. martori care emu p~i s~ jure. Martcrii care nu eveau liberlut-e delJliDlI, scl;wii ~j Icmeile ny pnreau dcpune juranranf. Sau parinliL ut~1 eend ~i aouza fial, IIU sc rnai c-c;roa prezenta martnnilor.

Dupi'l rcstirea s~nlinlei, paguba cauxata de iuculpat se acop.erca CII aweJ!d~ ori C\I plal-1'! valorii bunurilor rnsn~ile. Dacii ill sen!inl~, se botara uciderea ell pietre, aceasta pedeapsa so executa in afara ccl.a~ii: primii cure anmcau cu pietre fiind martorii, apor tlHlllimea.

Instanjele de JUdec·;l.t.1i aveau la b!l7.i principiul raspietei eochi pentru ochi» cuprins in «legea 1a]1.Q[lulu.i» (le!l. 2:J~ 24) (olmita de majoritatea popeatelor orteruale tn amictuiare. Acest princapiu Est{l, flH'tIj~llter~lul dreptului pCJ\&J ~i prin .::1 se ltnJl~re~le tndepartarea raului ~i menlinerea drepralii (Deul. 22". 21)) nu raabunarea, pA~lra_~" dropt5~ii stabilita de Dumnezeu ln Iaeerea lumii Pctrivit vechiulut princ1pha. de a jrualura raul dm popcr se dan pedepscle in f~nc.ti~ de gravitetea abatenlor ~i deticielcr s.a'lar.:;ile.

Dreptul particular se tolem..-eiazi pe legatura diann: lahve ~i Israel cere dad va pii5tr21 Iflgamanlui flicut cu £1 pe muntele Sinai ve fl ales dmrre tcarc necmorile ~i "or fi impara"j:ie prcoieasca ~1 neam stiii\L (les, 19. 5-6). l'~ c.aliratca lor de pOpOf ales~ iSIael.ilii trebuic ~a se peart .. C~I Cei deLIIl neam li'i t:a~ dl! 5lraini 1'n spimul bUl:le!.or r:e:lai"i~. sii ll.!Sc:.ulle ~i :sr.1mpJineils.ca poruncile divme (le~. L9, 8~ Deul. S, G, II) c~ sa cobom"e pesCe ci mila divina {DcuL G, 25 ~ 7.12) Pentrn ci lj:i p~ntru rnai"llii care VOl' fi pr~nlr<: ei Irobu.ie sa fie 0 :s.il1gl1r~ leg'" \o~nl;:c!i ii acele~i drepturi pe[J1rn latl (NUln, 15.15-16)

in .:eea ce pri\'e¥l.c dn:pturile pc;r50al.1C~)Qj, L~g~a mQ"t.ai(:~ Face dislinC"\1e rntr~ oamcnii lib~ri, :s.cl!3-,..i ~i strn.i:ni. Din pdm;;l calegorie [.ae pan., isr{l$lilii Care bCfle[ir::ill,ziI. de starea blrbaliJo:r il1ciepElrJoenli in r!lla Legii ~i sub D~~lQrillilt~a'loT s-e ;;I_a3 lo~i membrii familiei ~i schiyji. Primul nnSCllI de. parte barb.iit:£nc:1J se bucurli de- cireptul primului nh.cut care cOllsta din dublat(:(i p!lrljj de mo~jenire (Oem. ~I. 17) ~i de Q llIutorit"te. quasi patemii in faj.U

116

ARiiEOL,OOlA UmLrCA

celorlalti frati (Fac, 21, 29),

Referitnr 1.a sclavi, raporturile.juridice C\J fLlipilZl1l lcr au fosl menponete 'tn cudrul lnstitutiilor familiale, iar en pdvire la slI':rimi legea nu il~tcr~ce" convietubca ~i kgc-Iurile lor cu israehtii exccpreud ode 7 popcare eanaeneice (Dcut. 7, 1-3) emcnipi, moabi\ii (Deut. 23, 3), Straulii care Iccuiau in Tara Sfintl'i puteau !Iii se circcmcids. aducend jertfe prcscnse de Lege (Lev. 22, 25). E, aveau indatorirea ell. sr esraelitii sA urmeze peruncile divine (Lev. 11, lO). de aceea III spiritul ll.uutnilllr al Legitor mozelce, SWlI ccnsrderau Cit ~ b3~hnl!iii. rnn'i a f S1.t.iIl:nrora~ de acesria (Lev, 19,33-34).

Tot ill cadrel dreptului particular sunt menjionate $1 Leglle matrimcniale ill care sunt cupriese ciislitQria legllUi, ccnccbinajul, casuioris de IC\1r(lI. lmpcdimente La cii.satoric, drcpturile ~i obligatiile soli lor. sacrifictul gelozier (miChalh haqqena'oth, Nurn S, In. Datele gencralc ammure aici vor 11 eomplctaie, ell ~i cdc despre dreptul penal cu amanl,lntc din alte prelegen privjnd chestiurrilc de drcpt mozaic ~i de drept penal, iacluslv cele cere pnvesc drcprul international 'S!!II relaaile \srllelj~lQr cu aim popoare

INSTI11JTIT DE DRIPT:;'1 nij. STAT T.A EYREI

137

flOI:l.LtotB nl~ ORGA.N1ZARIi: $[ ADMINISTRAH_E :

TEOCM l'1A ~, PRO",,"!SMUL, CONUUCERK' Sl AOM1N1STRATIA DES1'A1', FuNC'fI0NAlW Dc STAT ~I AI CUlll'l1 REGAI".E.

a. T"eocropo~} profettemut. [naiete. de a vorbi de teocraue ~l profensm. ~a insii~utii divine din timpul lui Moise, se euvine s~ ar.!ilam mai Illt5 r. asa cum s-a anl:tll:t ,i 'in prelcgcrea anterioara, ell prima formfi de orgamzare ,i administrere cuncscuta ill. Vee-hill] Testament :I rest ceil patriarhEilft. 111 ordine crunclogica. parriarhatul este cea r{1I1i veche si mal sunpUi orgenizere de ecest gen potrivit careia (atal era caput familiet ~I in perscana sa SI! afla IOiltli puterea legislativ!i.,. execuriva si precteasca, ba4atli pe Iegee morala nerurala ~i ob.iceiul paruantului 0 estfel de forma de orgrutizar.e a existat in vremea lUI Avraam, ISAac ~l hoob care, pe bh"g(i griju fala de asigurerea exi:mmjei fEimilici lot. fIIcelll.l aliante CII slrllinii prin depunerea jur.§.roinlul1l..l (Fac. 21.22). PUFl8U lupte Cll dusmanii (Fac 14, 2~), aduceau jenfe [Fee. 12, 1) etc. Urma~1I1 ~i Iocjiitorul situ era primal na.sCut (Fee. 25, 23).

Acelasi fel de crganizarc ~i ndrnirristrare patriarhale s-a p~Slr.al ~) la urmasil Icr care $-i1U irunultit in EgiJ)i din eel 12 rii ai J 11'1 leccb - din Lra Ruben. Simeon, Levi, luda, lsahar ~i Zabulon, din Rahila - Iosrf ~i Veniamin, din Ziipa sclava Lici - G,,(I ~i Ascr iar din Bilha sclavc Rnhilci - Dan ,; Nefteli. Din acesti Iii se vor naste ccle 12 scmuuu. fiecare primind parte de mostcrure, in afara de Levi. des.linalli cultului drvin. Partee sa de mostenire ca si a lui IO:>I'f ve fi huua de fiii aCCS~IIII1, Bfrann ~i Manase. Ccle 12 semintii aveeu ami peutru tnburi. cn1 ~i pentru famllii furrua de organizare pntrlarhai?l $1 teste fcrumu prill g:riginc!I lor ccmuna Gtnica si prin rcligtc comualratea lui lsracl (quhal lseeel)

I} Teecrutla. Dintre trodiliile pcporului evrcu Moist': a paSlrat ~I forma de organizare patriarhalii pc care a asczat-c la bali! teocraner Instituita pnn inchcicrea Lcgiimii.ntu\ul Sinaitic. [narnte de Inchercrea accstui legamanl, la sfatul socrului Si\~1 Ietro, Moise a ales judeoarcn cere. U-i usurcze munca de ccnducere a israeli~iior CJ sa ClJU.L1gu CI~ pace in legd.:ddintnl f~gAduit stramosilor lor (Ies. 18, 17-21). Nona forma de erganizare si ccnducere implicata in lncheierea Legjtmamului sinaitic se ex-prllDA priu termenul grecesc de stcccraue» (eco~ + )'2«.0';:[':), Prill teoerane se inteJegc acea forma de conduccre in care Dumnezeu are loa13 puterea In calitatee Sa de Jegiultcr supreru ale carui porunct Ie desccpcra ~oporului Israel prfn mijlccirea lui Meise. Ea arc If) beza repcrtul umc ill

13&

Al<JmOLOOlA. smucA

care Dumneacu a intrat In leg,Atura CIJ popurul Israel, el:iber3.[. dJn robre egipteena, in scopal tmplinirii planului 6~H1 de mjintu ire H. lunui. In vcderee tmplinirf iJ.C~S~U-l ideal R~ mRJllut:rli vt\ Fi incl~CL<I1 ICS-Wn'amul sinauic ~. isr.aeJip.i vor ccnoaste vein divinh descoperita prin legi care regle.roen(e3zft. relatiile re.ligioasc §i civile ale lui lsrael ell Dumnezeu si. rotcdata. aSlgurli orgnnizarca, funcuonarea ~i guvcruarca staeului isreelit.

Trssatura earecteristica a tcocrapci cste Iaptul cj adevsratul ccnducator; lcgiuitcr $1 judecator este Dumaezeu. l.flr Moise este Iocnitorul Sau_ EI eate prczcnt in nujlocul pcpomlui PI} trcnul indrumarji diu Sfiim!l Sfintdor ~j i~j lllllflife51,.3 VOl!! Sa prin scrtii sfinti - UrLnI ~i Tuunulm .01 arhiereului, prln profen. Prezeate divine in. .mijlocul lui Israel sc al'tH5 in mod vlzut prin minuni care sunt fofosncare acestuia in drum sprc ~ra tagaduintei on pri.u. pedepse pentru a inUtura rjul din mijlocul lor In nuraele Sdu. Dumnczeu trimite eonducitori ill cafitate de repreaentnnti sau lcctiitori de-ai sn, evdnd misiuaca de a pisLril. leg:l'imant:ul ~j a respects Legea divinlL Celor flJe-,i de Duamezeu de a f conducarori ai poporului 'in numele SAu le-n dal puterea Icgi!illltivii, cea executive reveniwd principilor ncamurilcr $i celcr 70 de balran i e i comunitatii. Acc$lll'l din urmi1 erau ccnvcceti de conducdtcrul comunitatii, arbiereu SaU preoti La mrraree in Costul Sfimt ~j rczolvan problemeie generale ale israelnilor. Rolul balrilniJor dlll eonducerca poponl11li a continual ~j in umpul regitor il! exil .j:i dllpi exil, 'r-Oli slujitorii israelitilor emu muuai uistc rcprczerHIlH~! ni lm Dumnezeu care f1V()<IU misiunea de a Irnplini Leges ~I a executa vein Lui

Forma curat5. ~l deplinli. 8 tcocrapei sc intiilnc~le pe vremca lui MOise.

Iosua si Samuel. Meise esre ales de Dumnczcu CD singnr mijlocitor intre pcpor ~j Iahve, de eeeea ill persoana lui s-a intrunit to;lI~ puterea legislative, jll.deeaton::ll.sci: cxccuti va ~i preeteasea. EI a proUltilgat Lcgea descccerite pe Muntclc Sinai ~i !I organizat popcrul. Puteree preorcescs a fOSI indcpliuitd peni'l III instirulrcn prectiei aarcnite care nu trebura confundatf cu gU'YcrnH(e.ll teccrarica Dcst arhiereul ccnsulta vom divina prin sortii .sfi~lti ~i irnprelliiti cu preolii erau mijlOCltOrii rOlfe popOr $i Duntne:zeu. lolU!li adminislIarea statului leocralic I1U U era incredin~alii. lui. ci a ramas pe seama b!trall.lJor popccului ~j apoi Il. cOIlduciitorilar ale~1 sa fie!:" In fruntea comunttiipi lUi israel. PreolJ,lor' ca $l .arhi-c:r.euJui I~ revel~Cll prin. slujbl1. prcoteascd tnhiw'!C(I de iI piiSlrii fjl 'nd!':plim L-e:gco divin~ Abatcnie lol' do la ;)CC8Slii lnd.otoril'e sCinta erau U\uslratc de profeli

La conducerca statului teocrallc, Moise a fost ajutnt 3~!I: cum iI srnluise letro de Judcc310ri superiori ~i IOferiori, primii judeeand cauz.c mai grele. cejlalp mai u~oare. Ei erau ale~i. in cetBp 1;:11 58 fa~a drep1ale deosebit de n(lcesarii in pastrar-ca rapQI'lllrilor bune cu Du.w.nc;Ge\1 (Deu!. 16, JS-2U)

fNSTllUIn UP. L'1REPT $1 DF~ !:iTA r I.A I1VR£l

139

pmrre :!lce~li biiLnin_j (I fest ales cclegtul color 70 care Jj:C pare ei dllpili nloartc:a lui Moise sl-s tnceret actrvitetee.

D!lej sub lcsue e--tI ecrninuer forma de guvcruare teecrauea. ct illtrllruud in perscana sa rcod pucerea legishuivit ju·deciHQreascli ~I e:o:ecuLi\'ll~ dupa mcartea lui. lsraelitii nil mal au UfI conducator umc. de ace,ml la ccnducerea semlntiilor revin batranii ell .... echile lor dreprun. tara 0 Fi nnulal caracrerul teccratic 01 organizarii poporului. Ccle 12 semmtn nel[l:1.11iavund \IJ:I smgur ccnduelitcr, !III slabit umtatea nHlionai~ ~i ndigioosfi. popowl ahillceond in idclarrie ~i nino pedepsn cu esupnrea neamunlor mai.ne (Jed. :;, l]. De sub asuprirea str3ini:l israeli [ii vor fa S3JV.a~1 de JlIdedilori (1200-1032 LHr.), care au eondus simulfan numai 0 parte din popor, tira a avca dreptul de a legifera si a tiXB impozite. Conduceree lor nu era oreditarf $i nici nu lI'YEH scmne spccralc ale dernnitiipI in pcrsoana lui Samuel, ulumul judccator din Israel, se concentreaza loalS puterca ~egjS"lll:tl v lI, judcci"llore!lscA ~i exeecdvs.

Orga'tli.o:ar-ea teoeratiea s-n perpcluel ~i 'in rimpul regalil.llii. c"illd inlra intr-o nouil torruQ. rcgele conducand popcrul co Joe-pilar al lui Dumneveu. jn atatul israelit, rcgele avea Jndatcrirea ca poporul sa. pasLrezc:: legaronmul $i sA urmeze prescriplii_le Legu drvme, de aceea cu prilejul urcarii sale pe Iron i se :inn'l1lua un velum din cartes Legu (Tora). EI era ajutat in exercuarca func[iunilor sale de slujitori de la curre ~I de stat, precnnt j:l de -bfitrii_rtii pcperului care 5(1 bucurau de mare autoritare [Regi If! 20. 7)

In exil .j:i dupa cxil sc pierdc forma de ccnducerc unilarii. specifics teocrajiei. Alit in cXJJ, cal ~i dup~ aceea, is.raelilii grupap In comunilall neunite tntre ele crau eondusi de pnncipi !li batnini care faceau judecata ~I respectau pcruncne Legll mozaree. Pe vremea lui Simon Macabeul ('I ~'2- 135 i Hr.) s-a ejuns 13 crcerea stmulur iudeu alc!luit mai mult din cei din .s-tlrnJJ~~i~ lnda si Levi reinter.;;i din rcbiu habilcmlanl\.

2, Profetlsmul. Din timpul lUI Moise a luat fiin~li acellsLc'i institupe rebgloasd spccifica popcrului Israel, Ea a roSI CiigliduJlii. de Dumnczcu poporului Siiu (Dent. 18, 15-22) ~l 8 toceput sa se dczvclte 0 dal.1 ell SaruUI:\) $1 a dural pina in vremca lui Neemia (mijlocul 'sec:;, V i,lIr.} ~umne2.-eu a a~c:la1 profetismul penln! gaIantnrea implini,..ii pOlunc~lor dll,-mc ~i W.$pcclClrea Icgiim.iilltului p[ecum ~i pC:l~tr\l JU8I1if~st.a,rea 'lOlJllC'[ Sa!.c· In car-uri eXlrliordinare. Ca rese lah..-e voin s.a arale popofulUl ridClitate.a ~l binecu,"'iintarL!;3 Sa ratA de cl CiJ. (;ondilia ea indrumatorn lor ~huti ~i spirituali sa IIU s!': ab!lll\ de la il'ldlltoririlc lor Ncimplirureil acestor ntdatonri ~i comilerea flrjdelegilor din partea cOllduc;\tonlor ~i preOltlor a fO£:l se.sizalA $1 condam(lata de Dumn.ezeu prin gla$ul profeplor. CilIe sunl organe. ale leocnqi~_t, MislUDca lor 0 indica chia:r ICTllIenuJ. de profeli Cafe

140

.ARHEOLOOlA I3-LBLIC"\

tnscarnna :J vorbr ill ~ocul cuiva (Ies. 4. 15) adtc.!i in uumelc lUI Dumnczeu museand pc IO\.i cci pilclr:to:j:i ~ rep. precji, oameni de rand $' amemntdndu-t Oil. pedcpselc divine din ceuza nercscecuru legArnanlului $1 Lcgn dumuczeiesu. 0 data cu eaunterea ped~ps6JoT. !)rafelii prevestesc scsrrea umpurdor mesranice cand Dumnezeu, prin inlruparca Fiului sao. va rcstabif adevarata ccnducere teocratica. "Profepi sunt organele omenesu ale manifes.tiirii vcu Sale in lume. Ei au chemare divina ~i se deosebesc de eel fal$i care vcrbesc in numele lor sr unaaresc Jucruri trecatcere nedand lItl.porl81'11ii respectarii .Logamanmlui $i Legii divine. Ade\'uapl profeu vcgheazf la pastrarca sanatll~i rehgioese si sociale Il israehtilor, cazunle de inciilcure 0 prescriptiilar dumneaeiesu ccndamujindu-le cu muh e,uruJ indifercnt de pozjlio sucialii a perscanei careIe ccmitea.

h. Comtncereo # adminh'll"UlitJ. de stat fa (!lIrei, tn blnccuvflmarea pamnrhului Iacob asupra fiului sau, luda, (Fac. 49, 10) C'-I ~·l in profctia lui valaam dcsprc Sl-Cl111 din racob (Num. 24, 17) esre amfntit «sceptrul» sau {(Loi:a.KUIl .. (sever) core, dup~ cum se stie, este semnul purcrii regale, Textul ~CI;':SIOT p10f~tii arc Icg~llJr!i ell ra,!!.8.dwl~la iacLlla purnarhului Avramu diruia i se prevcstestc eli din urmasii sal vor i~i regi (Pee. L1, 1). De nceen In vremea Lui Moise s-a dat lcgea privind viitorii coaduefitoei ai lui (Delli 17.20), care vor ri luctiitcri ai divinitatii. Ccnditiile de doL,\ onere socull5 nu au fast favcrabile instiruirii regalitatii LR timpul celor 4{) de am ~i It! Inceoutul inslalarii israclitilor in Tara Sf"a.l1tii. in timpu! prcfetuhnjudecator Semuet. popcrul nemultumit de componarea Ihlor sill care nu mui umblau pc caile sale. a cerur accstuia .!ia fie condus de 1111 regc

Vcinta poporuJw a fest ascuhata

de Dumnczeu ~i in fruntea lor va fi ales regclc (I Reg! 8. 22). luanne de Samuel. israclitii au vrut sil. aleaga iCgC peste CI pc judccatcrul Gbedecn sau pe liul sau. 1nsft acssta rdll~a recuncscend ;11 r"l;l lor d. adcvsrcuil couduejitnr III lor este Dumnezeu (Jud. 8" 22.-23),

Primul rege a rUSL Saul (1032-1012 i.Hr.) care a fost uns de Samuel (I Reg! J (). 1). Lui ii va urma David in .QCCIlSU funcue tor prin alegere di\!ini'l (I Regl 16. I) Alcgerea rcgclui David in accDslA fUDelle eonJirrna profe\Ja pEllriarhulul lacob dcsprc luda, seminlic dm carc dcscinde: noul conduciilor allui Israel

lNstnurll np. DRllPT {! DE STAT LA EVRIiI

141

$i viitcrul rege mestaulc (SD-o-i"mpifciui(orul). Farmlia davidLca "a devem Cf£dltai8. in regarul Juda in care vcr conduce lntre anii 932-387 i.Hr. un num;b" de 20 regi : Roboam (932-914). Abla (914--912). Asa (912- 871), losafal (871- 849), Icram (849~842), Ahaaia (&42), At,!!, a (ts42- 836), lees (836--78.7), Ama~ia (797-769), ALana (Uzia) (769-73H), totem (738-13"3), Aha" (733- 728). Hischla (Ezechla 728-699l. Manase (699-644), Amon (644-642), losta (642-600), loahaz (609- 608). lciechim (608-597), lehonia (Iciachm 597) ~i Sedcchia (597-5B 7) t Hr. (cf V. Taraavschi. ArheoJogla blbhc3, p. 269)

In regarul de nord - Israel, ineeptind en anul 932 iHr $j pana tu anul 722 l.H.r. nu 5-8 respecret suocesiunea la domnie, deoarece s-a recurs Iii. uzurparc ~i s-au perinder 19 regt din mal millie dina:SD!, ptlmal fiind Jeroboam I (932-9'10). iar ulumul Hosea (Ollie 732-722, 1.=3Je a fosl du}; in rebie III regele Salmanescr 31 usirieni [or. Fall! de rl":g~lul luda care a m ut o sin.g.l1ra capitan - Icrusehmul cuccrit in anul 5)«1 I.Hr . de regele Naouccdoncacr al If-lea Ell babllonlcnllor, til regalul de nord - Israel suul mai multe resediute regale - Sihem, T'irl3 ~l Samaria .. Llste rcgilor estc complerata. pe ling~ eel .alUillli,~i. do Nadab (910-909). Baesa (909-il;R61. Ela (SS6-S85), Zimri (88S), Omri {g8S~874). Abab (874-S53}, Alla"liu (H53-852). lorarn(852-842;. lehu (842~XI6), loahaz (816-799), IQ",8 (199-784), Iercboam IT (784-744), Zahatla (745). Salum (7<14), Menahem (744-7"38), Pecanla (738), Pecan (73H-732)_ Unii dinlre ei '>um pusi de regi straini, a~a cum 5-8 intiimplut ~j In rcgatul Iuda _ lciachim de feraonul NCCQ ii Sedechia de Nebuccdonoser II

Organizarca tcccrauca se prelungcne in conducerea monarlnca. rcgele. fiind loctiitoml lul Dumnezeu, evca indatcrirea s;Ji, coaduca poporul pI': drumul pASlrarii legamiinlului ~i al poruncilcr divine. De aceea. la urcarea S3 pe troa, primea urt exemplar din Lege (Deur, 17. 18) $1 i se corea s~ nu asupreasca poporuJ (Dc1l1. 18, 14, 20). Regatul sau purta ill vmutea faptulu! ca 61 este rcprezentautul lui Dumnezeu, nuuiele de «regatul lui Iahve» (11 Parul. 13, ~). In exercitarca Iunctiunii sale. cl era ejutat de ftl.QClioo!lJi de 10:. curte ,i de seat, precurn $1 de. b!lrini, prcfetii fiind numai SlJpnl'VogbCI,orii .'iiii :1:;uprll felului cum conduce popoml ~i s(>" fllC€ r~splll!.7.~lOr ill fa1,a lui lebec,

Regele (ml'lllllklt) era couducatcrul ... il~1I1 ~i suprl'lln (II statului isreclh. de aeeea era respectat de pepar ell unsul iu i Durrmezeu peste care se POgoar-il duhul Domnului (I Regi 16, L3-)~iii poena degrija (1 Reg! 10. I) Ccndncerea monarhica peste lOI lsraelul $-3 pamat numai sub primii :) regi; Saul (1032-1012). D9vid (1012-972) ~i Solomon (9n-~}J2) 0111 c.aUZ<l lu..i Roboam. fiul lUI Solomon, rcg9lul SC sClndcaz~ 111 daua. I il

14'

ARHl:i:OLOOIA BlllLICA

semintii vor asculta de Icrcbcem $i numei doua, [udn ~i VenialD;n. supune lui.

Dupa Legea divlnn, ccnducgtorului isreeln I se ceree sa descinda din pcpcrul sau (De.ut. 17, J 5). EI era ridieat 13 aeeasta tTeapt!i inaha socrela in urma unui ceremonial deosebn. Eiind insolit do O$IO~i. regelc mcrgea sp,e uu toe public, mai tfirzlll. 1.(1 tcmplu, CD sa fie una C~I untdclemn sfinur (I Reg. 10, '1; IV Reg i 11, 3). AcLlJ1 ungerii !I rest tmplinit de profe.li (Saul. David, lchu) sau ID!1i liiniu de orhierci (Solomon, [08$) ~l el era de doun Iclun ; public eaud se facca in prezeuta ob~tii $i perticutar .. cind se savar~ea III taiea de -cAfre un profet. Acrul principal cl mauguriini regehn era ungcm8 de la care noul ales porta ~j numele de unsul lui lahve in un~lc cazuri ca acela ~1 aregeru lUI David ca rege. actul ungertl se repeta (I Regl 16, 12 ; H R-eg.i 2, 4, 7 ; 1 Paral. l I, 3) sau se racea in cazul daoa erau neinjelegeri 'in privinla succesiunii corecre Ill. tronul regal, eel ind:rcptiWl la aceast.a functie fund deja prcgQtil CU lnsemnelc regale (III R,cgi I. 34 ; IV Regi 1'1. 12: 2J, 30).

Solemnitarea insc:liun5rii regelui continua dup.!'i ungcre en Imb[ilcarea esmmtelor $1 cferiree lusemnelor regale. Astfel, snveranul israelil era Imb.ri1cal.<=u vesminte albe din bisus sau purpuri (IV Regi, 22. 30) ~l. Il.POI I se d3U pcdoabele regale care constau din: diadema (nezor I V Regi 11, 12 II Parnl. 23~ II) care sc eseze pe cap, la 'inceput asemcnce unci pangfici, iar dill vremea lui David se punea ccroana ("al.arh II Rcgi 12. 30). sceptrul (~ebet..) 1)n toieg din lenm impodobit cu aur pe care-t \Jllca in miin~ C8 scmn :11 putorii regale ~l al conducerii drcpte. Regelc Saul porte in IOE~1 sceplrului 0 lance (cbannh. I Regi 18, II). [nrre tnsemnelc regale 111;11 aminrim brdtara de aur ('e:iCBdflh IT Regi I) 10).;:i trcnul regal (kisse, I1t Regl IU, 18) ca aimbol al illiil~illlii si majestiJ\.ii regale, Ragde Solomon a faCUlIU1 tron mare de tilde, hnbracar in aur; !Iv3.Ild 6 trepte ~i rezematocre. il'tcndn\ta in Iiecare parte en ~i celc 6 trepte cu chipuri de lei (III Regr 10. 18-20). La israeli Ii trcnul arc ~i lin Inteles religios. el simboli.-;and «tronul lui lahve» (I Paral. 29. 23) sau «tronul regaunui Domnului» (I Paral. 28. S), De eici '"~ vcdG ca regeJe era reprezeniantuJ lUI Dwnne.l.eu_ De aceca trOllul era un SCtllUI in.alt care simboliza infil~m~a cc:Jui din cemri pc care ~ade celt mai mare autoritalc. $ederc!I de,..a drci>rlU tr01'l\11 Lil re.g:d eJ"D un semn IlJ e;inslirii deose-bite (Ill Regi 2. 19) aJ. d~mnil;~~ii dc :l pos:edOi ~I admmistra in comun statui imprcunii cu Tcgelc In acesl sens se lalcuH~~Le prOfelli\ mcsiallica desptc ~cdcrea de-a drli:llpLOI -II lUI MesJa CaruHI r se da pUl¢ren $1 siava imp.iiri\.iei cerllrilor (Ps, I09~ 1).

FUnd imbTacat ~i i:mpodobil ell $ceste insemne specificc demnititu regale i se inman8 un exempJar pc can: depunea jurimanl (11 PElt!!!. 23, II)

I·,B

INSTIT'UJII DE DRl3PT sr DE STAT LA EVREI

1i dupa aceea urrna jmtim.intlJl blitriinilor in (afa lui lji la intrarea 5<1 solemn" in cerate era ovancnar de POPQJ cu smgiUc. in sunet de tdmbj~. «sa tniial)cii. rcgcle» (yechi hammelekh, 111 Regi 1, 34). Arililrea rcgclui, numit unccrl chiar «fiullui Durunezeu» (II Regl 7, 14. Ps. 81. 6) consuuna un prilej de bucueie, dupf cum fa~a lui agit.all\ prevesrce moartea (Pilde I{I. 14). Im'linlemcrgalOruJ Still (rnebuseer} ennnta 0 vesrc bllJ111 celer drn ceratile pc cllI"C urma sO lc viziteze, del aeeea momemul vcderii lui SCI cousidera Cell lDai mare bueurie de unde Si cxpresia «a veden pe [)urnneZeuI), ccnduejitcrul iaraelit fiiud numit eunsul lui Dumnezcu» (111 Regl 19,21). Cci 00-1 int91neal,l pc drum r se lnchmau en Regi 25. 23)

Conduciilorul israclu .. 0 bucura de onomri speciale: loe rezert at In templu, locuirea in pulat (armon) si tnergerea in Irasudi speeiata (rekhebj in public nu trebuia sa. fie lezat, deoerece eel vinovap se pedepseau grav. cu moartea (II Rcgi 19, 21 ~ lJI Regi 21. 10). Tctdeauns epariua sa 11'1 mijlocul poporu IUl sc facee 'in prezenja unei SLI'I teo din lldminiSl"ra1in S"U, EI ora inso!i~ de gurda re{l<'llii, alcatuitri din eheretieni ~i peletieni (U Reg, ~. 1&) &8U din kari ~i ratim (rV Reg~ I]. 4) proveniji din mercenara (flllslcni). Ostasii (glbborim) din garda regaJa aveau misiunca sIi pazeasca palarul ell haremul in care sotiile regelui se numeau regme. prima purtand numele de domua (ghcbira) ca ~i mama acestuia, De ascmcnea. ei executau pedcpsele cu mcartca $i Indeplineau oficiul de soli ai regelui. Ei. eli ~i ce.tal~! slqjitbri ai regelui, ii detcrau respect deoscbit. iar la mocnee lUi imprcoua cu 4;lt poporur purtau dnliu.

Porrivit Legli, regcle avea lndeeerirea sa nu-s; spcreasca armata, SA nn aiba mai multe Iemci ~I 55 nu illtrctin.fl lux la cunc. ACe51.C prcscripth ttll fo~t tncmcare, de aceca p.rofGfii ii mustreu $i-i acuzau de 1 tP:!}<J de prcooupare pentru bUllostarea pcporului Din CaU7...!1 acester abuzuri. II fost schi.mbati unitatea in cenducere ~l admmistratie (931 lHr.) in timpul lUI RQbQ31n, urmasul lui Solomon ill zijelc cnrull! rcgatul a ejuns Ie cea mar mare lnflorire. Regele era judecatorul suprem, conducatorul armater. det.1,ara dii:t.boi. Incheia pacea $1 impunea Iributul color rnvlnu. El nu evea dreptul de a de lest. ci do a aplica ~e cdc exiseerne, i:ns3 sub rcgcle Dal,ld EI fOSJ organiz8l cultul, a mulal capital!! la rerusalim ~i a numit prcfecp ill pt'OVltmiile organlz.':lIc de-d.

CaSI\ rega\L -efll intreJinut3 din b-unurile dOIlll.Hiiilor regnle, darun i~ aur ~i :uginl. prod3 de r!i~boi, venituri din comer:~ curc 8-<1 de~vollJll ~ub mge-lc So.omon ~i mai ales din VBm~ carav<t.nclor carc treceall pc drumunle colherciale din Tara Sfa:nta.

Din cauza asirobllbilonienilor, in anii 721 LHr ~I 5&71_Hr au rosl desfiinlate ccle dod regale - Israel ~i Iuda ~i cu ac~!';lea C:OI~ducerea i$J

144

ARlil:OLOGIA 8JBl.ICft

aduunrerratia de St~1t.. In exjl, isr3.!lipi till fest caDdu~i de pri,ncipi ~i balTflnl care indcplineau runcfio de judeciitcr i 1jj inY.!!f3tori ai Legu. in nnu] 53~ i.Hr. C:J urmarc iI edictului regoiU1 Cirus, 0 parte dmtre cei dU~l in robie. mai Ides cei din scminjhle luda ~l Levi s-au relntors 1(1 pallia lor sub prineipelc Zorobabel. Ce! oe n-au revenh In lara SI:iJlla au form<Jt cclcnir (diaspore) in Egipt. Cirene (Libia), Asia Mica, Grecia. Siria sr haha.

Sub regu ptolemei ar Bgiptului.dccuitcrii din Tara Slama au fest rnai pu~j:n pcrsecutau Intre ami 320-202 t.Hr. fala de eel seleucizi dm irin (202-142 i.Hr.). eel mal crud fiind Antioh rv Epitanes cjnd iudeii sun ceuducerea hit Mataua s-au rhcu.lat. Iudeii vor dobandi lndej)fndcolu sub Simon Macabeul (142-135.) in anul 142 l.Hr, care ajuuge principc ~I arhicrcu. [ncepdnd cu acCS1 ccnducstor iudeu, arlncrru ~I condccerea n devcnit eredltera in fenulia Asmcneilor cere ve fi inlocuitli de cca 11 Idumeilor in &nlJ.J 37 t.Hr. primul descendent fiind Jrod eel Mare (37 t.Hr. -4i_Hr.).

Conduecrea !ll~ll.ull.d.' iudeu V8 f ecupata dllpa Simon Macabcnl de 10110 Hirean (11'5-104), apol de Arlstnbul I (104-103). Atexandru laueu (103-76" Alexandra (7(i.-67), Aristebul II (67-63) ~i loan Hirca;; II (63--411) pus de rom ani care din anul 63 t Hr. cucerisera prin Pompei cetatea lerusatimutuf

Urmasli lui lrod eel Mare nu S-i1U mai nunut regi ~i ei au imparp:t ~ara in mai multe Patti : ludeea, ldumeea ~i Samaria revenea Iw Arhcla u (4 1.& - 6 d.Hr.) ou titlu1 de etnarh, Galileea ~i Pereea Iw Irod Anupa (4 t.Hr - 39 d.Hr.) ca retrarb, nume po care n va purta ii fretete sail Filip (4 I.Hr. -34 dH.r.) care conduces peste Bataneea, Trahonlus ltureca. A.uranitis, Gaulannis 1ji Paneas.

DalOrila mterventici romauilor, Irod Agripa 1. nepotul lur trod eel Mere, va primi titlul de regc ~i v a domni tntre anii 37-44 peste toarc prcvineiile SL.~piiniLe de lnaintasii 5ai, iar finl s.:;u trod Agripa II va domm ell rege numat peste tetrarhia lui Filip. EI este ultimul rege (44 -5Y) al ludcilor, dupA care aceste proviucii looepand cu anul 59 vor Ii ccnduse de procsratori romaai eu re$cdiul,8 in eel-areca Pelesnnea. Co ,~ii ~iiSlreZ'\ crdlnea, prcouratcrl! care depiaaeeu de proccnsulul din Sfrla hVCaU la di~pOlHic j cohone in CCzi1n::etl PII.leslinei :s:i in fortirelilil AII~oni.a dm lemsalim.

Adc\liira\J1 co;uduclhori splriL'tIali ,i judecatoI"i <Ii PQPorului in peflofld~ o'cupaptl romunc crau melnbrli Sanhedrinnlni (Sina_g-oga Ol<Jre}. Dm CIIUlll OpresiWlii rOmEilie. iudeli :l--:.l,U ndical in ru.ai mulle d.mluri hnpOlrl\l:1. acc:sleia $i cca Illai puternici!. rAseoalii .8 fos1 de(:hu:q:~t3 de lelo~i to anul 66 Care va Srarl;tJ cu darmarca le-rosalinHllui in amu 70. data care marcheaza

I'NS1TI"lTJ"l1 D£ DREM·)i1 oe srxr LA EVR.J::1

145

dlsparr!-ia .stal-Ww Judaic.

Asadar, pana in enul 11) d. Hr .. cenducerea ~i admirustra ..... de Still Ia poporuJ evreu II avnl 0 ccnunuuatc si 0 forma specified permadelor dmainte de exil, 'in ttmpul si dupii exilul bubiloman. Coudecerce monsrfuca a uvut uncle 'lntreruperi ~i ea si-e cxercnat puteren in statul rsraelu pein rege 8Jul1Lt de- functionarii de 1a curte Jj:i de sun, In regatul Iuda 8.·a pastrat oonduccrea l~ocratici'i pfina 13 robia babiloncana $1 in ea s-au remareat regl erediuciogi ca David. Solomon. losafat. Iosra si Hischra

c.. Fim(:fJonaril de stat (I oi c;ur/tl regale. Dupa VechiuJ Tesremem, r~gli erau ajuiati in edruiuisuaeee ~j condncerea statului de w-mfiloril f\lncl~onari de stat: consilient (yontirn) rccrutati dintre pnncipii ~i Mirinll popon:llui. Tat In randul lor $unt sccctiu profetii cu care rcgii credinciosi SC' ccnsnltau in. cazuri deosebite (LI Regi 7, 2 : .IV Regi 19,.2) ese CUIII proccil.a:u ~i regii idolatri eu profe~jj mincino$:i (Dan. I, 20). Apni fili regclui, .i1umil,llllll~li sl-Iljilpri (kohamm II Reg i 8, I B) sau cei dintai LlI'm3~J 31 regelui (dup~ LCXlUl Sept. I Perul. IS, 17). Dupa aceea arhicreul (H Reg! 15, 24: Il'I Regi I, T, 26) ceea ce este flresc avsnd In -edcre earacterut teccratic al I;>talulul iudnic eel mai de se.tlmjI dinirc censilien se numea «prterenul regelui» {Reich hammclekh. rr Rcgi 16. 16: I1L Regi 4. j).

Al dcilea funcjioner de !;'l.!ll era cancelarul (mazkir, IJ Reg.i .8, 16) lnsarciner cu fixaroa in scris a evenimenteior din tunpuI guvemaru rcgelui EI D"C.'I probabil eel mai mar-e rcl iD stat ill sensul eli aducee In IilCJDOna. regetui teats treburilc importante pe care urma sa Ie rndepuneesos. Funellil lur innlUi sa deosebea de cea a secretarului (sorer 1I Parel, 24. II) eel de nl ceriea functioaar, care se ocupa cu ebb rarea ecrclor oficiale. purtarea corespcudentei regelui eu slujbesn sal si cu auloma\J din ufaril:

Comandantul arm3tei (Sar'al col hnuabo til Regr 4, 4) era penuhimul Iunctioaar do stat care, in lrpsa regclui, conduces soldatii In luptcte impotriva dusmanului (II Regi 11).

Ultimul functicnar de sial era acful garzii regale care .$-11 dovedit Q pcr3canii important! in alegerca !l.0111ui rego ~i In. crganizarea puciunlor rrulhare.

Gil la top rcgii criemali sl la ewer. cutten regalfi evea [uflcl-lonari SOil slujilod (oabadirn). eel mai important era numit ~(31 dotlea dupa rege .. , (Illl:S:Jlch hanuuelekh U Pant 2E, 1) insfl Tn C~ consl'a [olul sii.)!. carlile: vechitesiamcmare nu SpLlII nimie.

AL doilea flJllctiomir!l1 cur~i rC!:l-lIle era «prefcelul ellrl • .1.i/lo Say «eel clue ~r .. pene casli» ('a~-er <II habbuJilh, I V Rcgi IS, 1 g ; Isma 22, 15) $i ayeiJ n:tisiunea de a supn\'eghen pc ccilal~ fUllclionari. pre-eum ij.J de adminislrarea ~Il'e;il rcgelui, ceeD cc lnseamna di el crll un fc-J de iconODI OIl

ARHEOLooIA BmLICA

-=urpi sau un uacndeut aI palatului. EI porte. pomvit deml:lltip.i stile. imbraciimmle aJeas! ~i un brau frumus bredat.

De adrtuuisrraree vennurttcr regelui 51!: ocupa un rel de mlmstru tie finante sau admintstretcnrl trihuturifor ('a~er 'al bemmes, n Paral 10,13) Aceste v(!wluri SUJ)t dcosebite fala de eele ce proveneau de pe domemile regale ~i care erau administrate de prefeeti S811 eadministratom domenitlor regale» (Sarcy harckhus, J Paral. 27~ 31), Lor li se supuneau, probabd, prefeclii cclor 12 disrncte insiirdnali ell asigurarca bunurilor nhmemarc 13 currea regale.

Un all functionar al cur~i regale purr ... numcle de «eel care era peste gaId~rob.h sau ~e(1I1 garderobei (eser iii balmmeltacha 1I Rcgr 10, 12.}. Insarcinat cu pi1stra.rc!I vesmintclor regale sl cu distribuirea celor co sc ofereau Cit uaruri.

Supravegheccni haremulul (sanslm) erau iI~ mejor.tate eunuci Cl,lUlpa.ri!lti din Etlcpia. Aveau misianea de a illgriji pelatul ~i de a pff~i haremul. Ternreuul ebraic ell cam crELU de~cnlnali aeesti funetionari l a Cline se fclcsca ~i pcntru arlee slujitor al palntulul. Cel. mai marc harem ., rest Pi: vremea lui Solomon (Ilt Reg}, II, J~) 700 de regine ~i 31)0 concubine Succescrul regelui mosrencn hercmul (H Reg'i 12,3). La ourtea .regeLui mar slujeau osrasii angujati dinrre straini pentru a pii~i nu numai palatul regal. ci ~I pentru n face cunoscnte pcnmcile regelui in diferitc provincii Indepartnte pe care lc Incredinja profetilor (n Paral. 30. 6-10). Ea forman gnrdu rcgala ~i purtau nnmele de vitejii» (gibborim) pe cure 0 angaja IIU uumai regele, ci ~i fiul acestuta ( Jl Regi 15, I).

DRF.PTIiL MOZAIC

CBESTlUNl D£DRliYT MOZAJC: DREI'roL PERSONALS' r.-UTiUMONIAL. CAsATOJUA L.EGALA ~l DELgVIRAT. DR£PrURIL£ ~I iNOATOR1RlLES<rJ'flLOR. DIVORTUL. PROPRIETATEA, IMPRUMIITUL $1 MO~·!:Nm£A.

Dm Revelape supranaturala aflam ca Dumnczeu, cste izvcrul bmehn. adevMullli $i drep[spi_ fl) a sadit In om incfi de La creatie, ideea de dreptaic. care spare estfel Col ua dal primordial sau Cia 0 aplecare, lunascuta a cmului 'pre &iiVaT~lrea binelui ~I respecrarea dreplatJi in accsr sons. Sf. Apostol Pavel sene romanilor cil : «.PAginii car-e nil. au loge, din Fire rile 'ale legu, Elcq1iil: neevsnd lege i~i sunt lor in.$'l$1 lege $1 sc [Irati] fapt;) legii sensa in mrmile lor, priu marruria ccnstlimci lor care il lnvinovlitesc SEtU ii apara" (gom. 2, 14).

Bste cerr prin urmare di.!jii luaintc de a upare norma de drept sau Lcgea scr;i$a, secietatea omeneascj fill era lip/iitli de un erbitru tn lumina oaruia CT:tIT.l apreciate. ~i judecate Iaptcic 081110niJo'(. A existat Ie tome pepcarcle a~!I numitul obicci 81 pamanluluL din care so deduceau drepturile :ji tnderorinlc parriculare ~i colective. ceea ce era dupa cbiceiul piimantului allies dupii traditie seu in spititul acesteia se apreoia in mod unanim II f drept Iii invers, tot ceea ce era contra «cbiceiului pamuntulull>. era declarer nedrepr.

Designr ca ~i Ia pcpcrul evreu se ponte vcrbi de 0 datlnn de drcpl sau lin cbicet at piiminlului, care nu s-e dcsfiintat odata cu descopcrirea L~gli pc muntelc Sinai, ci a rfimas pc mal dcpene in vigoere. tar! ca sa se fi trauspus in scris, pentru ca era adanc inra'dacin:n in cQn~timta nnuror. Meise, inspirat fiind de cstre Dumnezeu, a venit cu nni descoperiri de IegJ pcmru viata individual! $i cea socials, fljr! ca d. putem efirma cd dupa cl lIT fi ap~rul un sistem juridic des;\v4r$it, care 53 cuprinda ncrme $1 prc&clip1ii pentru toate cuzurile pcsibile, Mulre sttuatii au ramas pe Tl1l11 departe nedetemnnate, Meise a fflcul cunoscute legi penn cezunle ccle mai impcnante si care se repetau mar dee, Do:t'Vol tarea I.lherioJlra 11 c.1repluhli.a consurun un deziderat valebll pemrc viuor

Esre de prism. deci sR. spuncm c~ nu vom galii in Lege;! lUI Mm,ie caltlclie completii ,i exact ordonata de norma ~i determinsri juridice. Cdc ca~e sunt le gasim dispensate in intreg cupriusul Pentateuhuhn. 'Situatia aCe9Sla se detoreaza Iaptnlui eli legile au fest scrisc In ordinca proreulgani lor, B.3 s5 se :lib.!! ~Jl. vcdere gruparea lor sistematica. Cu toatc aces lea, avem grupate totusi 1<1 un lee cateva legl care alcatuiesc asa numita .. carte

14S

ARHF..oLOOLA mBLlcA

n legdmdnw{wJI din leslre 20. 22-23, j], ca ~i 1<8 dOUG calfe (/ leg_tim(jnlUilliJi dill lesire 34. 10-26. fn ambclc loeun precepicle sunt formulate Ia iruperadv.

Retuerea eccsrcr leg! in Deurernnom nn este 0 simplft reperare CI 0 ccmpletere eu not drspczitii $"i in bun~ ma~urli Q perfccrionare II lor [Deut 5.1-21: 14.22-29: 15. 1-23; 20.1-20; 21, 1-23; 22.1-30: 24. 1-22: 25. J-15).

Ceea ce caracterizeeza aceste Jegi 'in snsamb!ul lor este umamsmul 51 spirrtu! dec toleranlo'i care transpare din felul cum sum formulate. priu cle urmarmdu-se ateuuerea drcprului ce sebaza pe obicerul pamalmllul

iorudirca lor co Legi slmilare exlsteme la aile pcpoare nu poate seeprindc daeD lujm in. considerate faprul 08 popcrul evrc» CU teali'i pO,(_! pa sa singular5 de popor ales. a trait IOlu~i Inu-un context geografic, istoric ~1 cultural care l·a marcat in chip inC\i1labiJ

Se stic sure exampl u t:ii Legca lui Moise il fosr pmccdal~ C~1 aproximativ 400 de alii de calr,c una dintre cele rnai vechl colcc~ii de legl dr» Orient, CItIlOSClJ:t~ sub I1I11'11clc de: Codul lui Harmmuabi Autorul acestur cod ~ fest ill sasclea regc ~1 primci dinestii n babiloni..-milor cere <1 dommr tncepsnd CU ] 7:50 t.Hr. A rest pnn urmare conteruporau ~1J pa.lfJ~rhul Aeraam.

Cercerand cu atentie cuprinsul Jt§1 al carpi legamanmlui din lcsire Ciil ~i al Codului babilonian. specialistii au constant evidcnta ascmanere imre eceste doua cclectii de legi. Dar pe ltinga ascmallat1 se pcete vcrbr in eg.nlli masura -$i de multe ~I substantiale deoscbiti. Ea sii cfertm cfitcva cxemple. vom arala ca Iegitc cuprinse in Codul lui Hemmurabi. se fundarnenleaza ill chip exclusrv pe autcritatca omeneasca, CHild Legea mczaica sc prevaleava de eutcritatee duemcaeiesca. Codul lui Hammnrabi. apoi reflect" credin]a p1l1ilealll1i. pc ciind Legca Vcchiu..lui Testament cste expresia crcdinici mcncreiste.

Dupn nceste considcrajii CIl carecter introductiv, vern prezenta in continuare ctHev" chestluni mal spectate

a, Dreptul personal. in Legea descoperita de Dumtlczcl1 lur Meise pc rnuntele Sinal, gasim prescnptii referitoere. 8tht la pcporul rUilel ~I' inlrcgil1lc!l Silo cSt .;:i la pCrSOo.ltcJc patlicll.lare Clue il1t.r~ in aldlluirCIl c.omun.itli1il IH:I!:SILlI p.opor. PulOni \orbi 1:;1. alan;: de un c:kepl pc::rs01~.f)' ~alJ p~rlicI1.JaJ, 1l!l!l! 111!lil il~ Slr5ud. legi'ilura ell dreptltl publrc SHU comlllUll.l,T

Ln prililova drcptulul purticu.l:ar trcbuie observal cii in f!l~a Legii I(lii isrllelilH erau socoli~l fr.all ~i se bucur:m pri"!l IIrmam de acc:lca~i diephui 3vand :S:I D.celca~i ind!lloriri. Cu toate aceslca, dnd $(: pun.a problemil stabLlIrli in cone rei u drcplllrilor pets.onall!. LegC<i m07aica f3ccil

l

I)RnrT MO'L.AlC

149

di5tlII.Cpe Intrc cetillemi liben, sclavr s i slfiiJni.

Ceta~an cu adeverer liber, era sccctit barbalul israefu cap at uncr f:.tnlilii. Acesta SE afla in posesnmca tuturor drepiunror Aurornatea sa sc inlindea asnpra eclcr din cad . sotie, copii ncpeti si sclavi Oadi 'In epoca SlrAveche autoritarea parinrcasca era nelimitata. lalal avand dreprul de Vla¥i p rueene asupra me.mbrilor familici sale, Lcgea mozaica a restrans aceasta 8,ulorit.'lte, impunend reralui obtigatia de II nu lila cI dccizii oopjlale ci de a [-ace npe! 12 lcgiuitorul public Astfcl, atunci cand \III Iiu 5<111 0 fuca st-ar f permis d-~i blesteme sau sii·~i loveasea pArinliL sa Ie ignore in chip llag[aJll.)u1orilatea S8U sii educa prcjudicii morale bunului nume aJ farmlier prm PI~Gtica.re-!l d~~friiului, lal~III"e<.1 drcplul sa (ilea plangere impotm a lor III JudE!(:lItori:a JO(:ldit care pc baza depozitiei ratahn putea sii decrda coadamnarea acestore 1>1 moane prin tcptcare. 1n cazurtlc acesrea Cl'!IlJ uua.l I~i reclema proprii copii, IIU CT3 nevcic de martcri deeerece ae prCSUpULlt'18. ea rua motive temeuuce parm~ I HIJ VOl' educe aCU20 celcr c6ror:l ei i"n~i~! le-an dnt \,j!l.~4.

Ptintr-o astfel de derermiuere Icghlli. eurontatea parinreasca nu a £OSI prcJudjciala ci dear au fest Inlaturute po~ibilitii~ile sii1'iJ.r~iril de ~lb\l=':.llfi de auteritate,

in privinta Fiiceler. uulil avea drcptul sa le marite [:U eino dorea 101 SIILI s~ lc vanda ell selave, dcvenind usttel concubine ale CcJOl tare le cumpara Nu avea vcie insi1 s8 lc ,·inda unuia de ncam stT~.in. La capirolul drcptul personal intra ljl dreptul intaiului nascot sau al primogeniturii,

~ In cadrul unei Iamihi, Uti loll cop iii se bucurau de. aceleasi drcptun 11l1!iu..l niiscllt de pane barb!teasca evea unele pnvileg.ii in plus fata de fratu ~i surorile. sale. Asrfel el era mostcnitorul a dou.ii p3rti dill averea pannteasc!l, ceea ce lusemna cd dad) intr-c Iamrlie crau trei eopii. av crca se imp~rteil in patru plirp. dintrc care douii rcveneau primului "Rh<;'l)~ iar celorlalji doi numai c§tc a partc (Dcut. 21, 17). Apoi, Intii.iul n~scut sc bueura de eurorirate Dproapc egals ell CC:l parlnteasca in .m.ijlocuJ Iteplor ~i1i (Gen. 25, 23 ; 27, 29 ; 49, 3). Tradijia iudaicD rna.! afirma Ca Inererc de mstuuiree preotiei levuicc, inttlii dsc\lti erau si precth familjei.

Dreprurile acestea u le lnt;j i uJ ui n~SCUl uu au test imrcduae de- cjue Moise, c:i ~Il~·a preimt1 din a~a·nurui[ul obJ.coi.el1 p~(tl.5.l1lulujl drepLkll liedll I~ii.rlle:il: nlO$lenil de h inaLnla~t Moise dour II Icgifcnll <lcesle drept~ri

Inl1iqle de legisiallal lui Moise. c.apu.1 fam ilici a ll'ansmis ulleori drepl-llri1l! Imiiului n:8s0Ut de L.l fiuJ eel mare, c5ru.ia I se cu\'enca. la un all copil aJ siu sao Ie impi\rtea oga1 inlre Ih:tli. Un caz. conc.ret .uninlil ill Sfillia Scriprura este al patnatlluJ\u lacob. care J·a deposcdal pe iiul SI'h.1 Ruben de dn:pluJ i1itii.iului nils-cut pcnlru comportarea sa abu/ilD $1

150

ARHEOUXilA 13lBl1CA

unorala. U'ansllliliind acesr drcpt celor doi Iil ai lui Iosif . Bfraim $i_

Manase.

Despre siruetia juridic3 a sclavilor am vcrbit 'in alta parte ~i de ececa ne vern ocupa aiel dear de prevedenle legale CU pr'ivfre la saracn poporului Isreel ~i III strAini

Ca peste lot in lumea vcche, tot astfel ~i in siinul pcporulul evreu a eoasrat 0 chl$~ 11 5.6racilor. II celor dezmosternti ~l hpsill de mi..JIOilc-e de exlst~l1~fi sptisfik,jUQlm::.

In leglslll\ia. I)lo:c;;;:id. vom tnralni dispoauii GU ceraeter umanitar , mull supenoare 'Ill raport cu ceea ce extsta la alte popoare. Uncle dhure aces tea 'vizeaUi In chip direct limitarea sru-aclei sau ehiar inl5hlfllTca cr Astfel, a existat 0 lege ewe a Impiedicet ccnstituirea marilor latifundu ~i dezmostenirca unara dinrre membrii pcpcrului evreu. Este ase-numita lege a restitutiei sau rerrocedaru, 'in anul jubili u :r n 1J.I1li:i piOpriclli~1 lnstrainate vechiuhu ei propnetar, larn de nlci 0 despiignbire dill pertea ncesruia Clltre eel care 0 detinuse, pilna II.LLlIICi.

o e 115 lege prevede drcptul sLdiinilor ~i calarorilor de a puree mtra in holde sau via ericui $1 Sa uH'iniince graunlcle de grau ~j sttugurl puna se saturn, nri'l sd ,Poatii Ilia i~a!fi pcntru Ilclid. (Deut. 23. 24- 25). Saradi aveau voie apoi sa ruearga In urma scccratcrilor ~i a culegatonlor de vie ~I cirnce $1 S8 adune spieeje eazutc sao strangeni Iructclor raruese ueculcsc Proprictarilor le era crdonat nu numar sa nu grcbteJX: holda in U1I113 seccrbtcnlor ci s~ ~i I;l;se unele parli ale cgcrului nesecer atc pcntru pAs5rllc: ccrulur ~i pcntrn cvearualii saraci sau trccjtcri infumetaf (Dcut. 14,2')1)

Dc nsemenca 'in anul sabatic. cdud pi'imaut~J ne SC, <Ira ~i n IJ SO semana. tot ceca ce crestea poe cgcarc din scmintclc scururate In anul rreour ern in cxelnsivirate dreptul s:!irac:ilor (Lev. 25, 6)_ Apoi zecfuinla din Flecarc 81 ueilea an uebuie folositii in scopul ajutcrarii levililor, saracilcr. \adu\'c1or si orfaniior (Deut. 14" 28)

1n general. Leges mozaica cere bl811dcte ~i Indurare rill! de sjracr. 13r judecmoritor lc impune cu fennitate sa nu-i napiislulascii In vreun Fol

in pri-, inta strai:nilor. Legea moz!Uc!i. nu cprcste ecutactul evrcilcr ell ei, exceptand septe Iriburi ceneunrre cu care cvrcii nu ucbuiau sa <Iib~ de·!! face. ba pe care Ghiar Ii se cere!! s5 Ie !ltilrpcasca dinlt"c ci sail sa ti alun,ge dill lera (Dellt. 7. J), AClC;S!e lribul'~ sl.lnl : hr1:1cii, ghergbeseii. r.morcii, can(loneii. f.erezeil, heveil :ji icbl-lscii Tot a~a amoniiu ~j moabi~lI Cfau exclu~i dill COnlumlalea Domnul1l1 (Deut 23.3-4). Momul ilHerdu::)lei alaI de scvc(e II oncarui contact C\l accsle popoare este practlcarclI. de ci.i.tTC' c:lle a unu! Cuilldolatru scandalos precum ndiearea prosLlluJ-iCI la rangul de aCI rcligio$ $1 aducerca de suer-ific;i umane (de copii) in cinstea Leu]UI

DJ<~MOZA]C

151

Moloh.

Cu restul sltAinilof eweii se pureau ana in leg.lill,lra Pe pareursul umpului aproepe cit. nici 0 data nu au tipsit strainii din Tara S(anHi. Lcgca prevede ~i pentru ei dreptul de .a aduce sacritlcii 1<1 laoasul ')ta:JlI. eu cOlldi~a !ill, respecre toate prescrip'I'iiloClo Cll privire la sacrificii (Num 15.14-16).

Precum israclitilcr tot asrfel ~i strainilor le era oprit sa mfuldnce sange (Lev 17, LO-13: Fepre 15, 20) $i biesfemierea numelui lui Dumnezeu. (LeV. 24. 16).

Alec prevederi aJe Legii mozaice in legatura cu strlinii erau :

La judecate, strainului <:1,1 $-i evrcului trebuia sa j ec aplice aceeasi lege ~i scclasi tratameur. fln\ de nici 0 discnminare (Lev. 12,49; 24, 22).

La cspctele care se ticeau din zeciuieli,le cclui de al treilea an, pc l!ingii leviti sj sar!l-CI sc nllll1ari lntre participan]i ~i &lriiinii. (Deut. 14.29 : t6. 11 : 26. 11).

Aeelasi drept aveau ijli s~djjniL de <I se Iclesi de rcadcle campuJui din .aMI sabatic, COl si sanaeii evrei.

Sc recomunda fll~1i de srraini bl1lnde.te, bu"ilvoin~<'i ~i inbire, aducanduli-se mereu arnintc cveeilcr cd ~i ei au fest straini fn tara Egiptului (Lev. 19.33-34)

Nu 13 rei era tretar strainul eu israehtul in c~ul imprumutului eu comat~. Acesruie i se. purea prctinde camata. pe cdnd israelitului nu i sc pUlep prerinde (Deut. 23, 21). Strainii erau de asemenea exclusi de 18 demnitilIile Inalte in still (Deut. 17> L5).

Pentru srrainii care se circuaicideeu, Leg~1I uiozaica prevcdea r...;;1 oi s.!l fie primtti tn comunitatca Il.ldaicli ~i &3 Ii se dell toarc binecuvdntarile ~I drepturile de care sa bucureu isreelitii

b. Dreptul matrimonial. Ca lji alto legi care reglementeaza villta poporului evrcu, lot astfel ~i legile cu prlvire III cls.fuorie. n-au apw-ul nurna) in epQC3 lui Moise. ci au existat din timpun nravechi. legiuitcrul sinai Lie, ncfl_eSnd elrceva decal sa lc colecuoncze $oi Sa lc adaprezc snuctiilor nci ID care a ajuns popcrul 1:=' reu, dup.1i. IC$lrCa din Bgrpt Pol Fi 8A~i!c desigur mnlte <lscrual\.ari Intre aceste legl 1j:i ccle ale popoare lor lnvecinate ~i ruai nlcs Il.l>e bnbilcnieru lor (Codul ILl] Hamraerabi), fapt cX)jlLca.bil prin rondul jundic cornun din can: au i;:.:voral ~i unelc ~i uhclc. eu toale aces lea, odgin&IiUltea legiJar m[ltrimo.mate IIle cvreilor.!'H1 po.:..He fi conieS-lata. Nu trebuH: uilat ca Moise, care le~a adunal ~I mOdIIiG;tI. compJetandu·le eu dispozifiile noi. 8 fast 0 pcrseanii insuft.na de Duhul Sf1nL

lnlTUciit, dcsprc Fumilie in gene_ral. a:m lratal intr-o prelegere. dedicalo

A.1UJEOLOOlA Bml,.ICA

iII s-pe-ci.al ecestei inshtuliJ dumnczercsrl. ne vom coupe aiel mni ales de leglle care Tc,g,lemcntel1O!B I"aportl,lr!le 'i:nlI'c reembrii care alcatu.iesc familia Vom .oriit.a astfcl, la Inceput, care erau CQlid"idc ce se cereau la mchcicrca unci cnsiilorii, pentru ca aCCil$UI 0$5 fie: considerate legilimii sal) valida.

Prima ecndipc pe care trcbuiau sa 0 indeplincesca sctii era acccu a uniUlii sau idcnlil&lii de credinta, ceea cc lnscamna ca evreilcr II so. impunca S8 lneheic caaatorii cu femci din neamul 101; Daca IOlU$i un isreelu \ oia s5 is in casalorie a femeie de all ncam, aceesta trcbuic s1i faCii mni inlai trccerea la legea mozaica D!'.. preclzat ci era absohn IIIlcl'l.l!:J;ti cii.salorla eu femei din triburile canaanite arnintjfe, aceasta pcnrru en IlU cumva prin legalurile matrtmoniale, evreii sa fie sedusl a practice rdolatna

Dar 1111 IHlnlai bitrbll~ii evrei puteau sii se di:saloreascls cu femai strainc, ci ~i feiclc din sdnul popcrnlui ales puteau s.a se c:~:;iHoroilscii. -e1J barbtlli de elt neam, cu aceeasi conditie ell ecesne .sa i:mb r i~1~el'.c iuds iS1l11.1.1.

o :lLta ccndlttc care se cerea era ecece ca intra .soli s-il nu exrsrc leg'fi1uri de rcdenle reZil ttate din ccnsjngenitare aau incuscrire. Astfel era opritii cas!torii1 unui barbat CU soda t .. I,i'ilui sau, CII sora sa, fio dtn acecan parinli, fie vitrega. CU soacra. en nora. en nepeata do fiu sau mc~. ell fuca soper sale, nnscl.I.tii din altii ei1sii.torie Casatorii!e cu ecesre persoane CI',HI socoutc ffiriidelct;:i :j:l se pcdcpscuu eu moartea,

De ascmcuca, erau (nLOoisl,.': casihoriilc eu mhrusa. adica ell sora latiihu sail a meruer, cu sofia unchiului dup."'i lata, cu cnmnate (sotia fratelul) ~I eu doua snrori deodata Acelcasi cauze care impiedic8 realizarea casatorici s e inteleg ~i penuu partea femeiasca.

C.1isfttQnJ.lo intre ascendenu $1 descendenp, in luue dreepta suuoarc p cebcrjltoare. paoa 13 inflnn sum ubsclut inrerzise, dar elc nu au COnSI1tlU! obiectul legiuirorului sccctindu-se cil IlU este posibil sa S(: Imdmple astfel de. cnrne tuonstruoase ln sflnul pcporulul evreu.

Impcdimemcle Iii cad.torie cauzate de llldeni_a de sdnge. le-a primll fl Sislmea erc~lllla, illttnzandu·le in~8 .;:i In grade mai i.ndepartilte.

In pTlvi.nla varBlei la ellre sa pntea incluHa cas.!itoria, V\:CllHll Testmnenl nu race !'Iiei 0 delerminare. ialm1l.duL prCCi~CflZ.5 IOllJ~,i c", un baial fLlol 5G poale chsfor! tnajnto de 1 H Illl.I, i{lr 0 r91il Inllillte de vlirsla de 1;1; :ani.

Pcntru Ietele unm illctl.clit, carc ncavand fr-ati, mo~teneau dupa mO<lrt~ ... piirllllilor overeD ace-slOta, Lege .. prc\'edea obllg<l~18 lor do .a se cilslll'Ort eu b:arba~i nu nunl.'l1 din scmililia lor ci ~i din famlliile lor, penuu CIl aSlfej avcrea uoei scnllntilsliu familli sa IIU irC3ca hI alta s-erniIltH:. sau faruJiic.

c. C&sHtorin de le.virIl1, DaHi fiind pOT\llIca dumnez~iasc.j . (ICr.eSlcll.

DR.I::.PT MOUIe

lS3

inmulP?-vj) ~i stapiniti plimantllw, III evrei !HI incetli!£:wl crcduua e3 daca WI om IDQare,i3ra sii. fi dat nastere 111 urmasr, cmul aceta era privn ca ~j cum n~ }i-ar f irnplinit meniree. dcstinul sau de am. ca si cum ar fi fost bJestem.u sau pedepstr de Dumnczeu.

Din sclideritare umana ell un astfel de om, inca Inemte de Moise. s-a incettilenil [a evrei un cbicei, care prm reglememarea pe care a dar-e MOlSC 8 de\'enil lege. Aceasta lege prcvedca ca in cazul fn care un bar-bat cv reu mears I3ri sii fi. Instil urrnasr, Iratcle ecesnaa, care a lriill in Calia CII cl. l1ecas~Unril fund, estc dater s§ 0 In in ciisalorie pc cuamata sa lii eel intal Dascot de parte biirbiileasca • .Be scccree eopilul celui dcccdet, ul earui n u me $1 drepturi le mestenea.

Legeu ii cuprindea aici pe fn:.\i! "aSCllli din acclasi fata, chiar daca CI at prcveni dill mai multe mnmc. IlU ins!! ~i pc frali n~scll1i din aceeasi ruama, dOT cu taji difcriji.

Chier in Iamili a petriarhului laccb s-a lncheiat 0 astfel de cils:aI.Ori~, truro Onan, fiul lui luda, ~i vaduva fratelui sfiu decedat (Gen . .3 8_ 9) Din folLiI 1::l1I;fI s-au comportat OTl~Il.~ refuzdud s.a dea nastcre III urnHl$l, ec dedu~'1!: ca aceasra forro9 de ci1salorie Intre cumneu (Ierir = cumnat, de unde Iii nl,ll11ir~;,j de c~:S:~(Qri.e de Ievirat) era privllil eu desrula rezcrva de dtre evrei, Moise n-e vch rotusi sll 0 desfirmeze, ilOand cent de pietatca ee rrcbuie sa existe, fata de U11 frarc mort, dar a preViiLlJl posibil.itasee pcntru cel viaar de II puree sa 0 rcfuae. ill ccest caz vaduva eclni dccedat. 11 chem3 pe fratete sotului ei in falD judecfitorului ~i it soma gil 0 ia In casittorie. Dacii acela declare deschis di 0 rcfuza viiduva recurgCII: 13 un act simbohc il des.calta pe eumnalul ei de snndalc de la un pielor ~l scuipdndu-! in l'a\.3 tl adresa cuvintele : «~a 5C cuvinc omului care nu vrea sa Zidealica

fralelw siiu elisa in Israel» (Dept. 25), eel ruslnet 3Stfel se intcrcea de [a judecata dcscult de un picior. $i de atune! Inamrc casu Soc uemca «casu descultuluia,

Mn1li au vaznt I'n casatorin moabilencei Rul eu Booz. mOl B~Hecmul iudeei, 0 ciisatoric de levi rat, de~1 Boo£, precum s:e ~lie 1111 ii era fralc foshd 11.1501 al lIcc$lcj el'oine ci 0 rudli d I.lpn Illta,

Prin acest aCl nus·j:I urlll5.ril In;b:.a pcrpc!ulJn:1I ill LSl;'aeL a I1lmmlui hli .M3hloll..solul deeedal ill lui Rl1t, cut p!:istrarCIl Cl1o,lenirii lIccSlilia in cDdrul famiLiei din ca.e nice'a parle. Lllcrnl aC{lsta re7.'llH~ din dialQgHI pun;)1 de Boot~ eu Dalla mdri mai apropi !ltli de Rut, c:'lre !I\'£a p_riorit~te 13 C-Umparilrea l!1rinii C~ f"lls(lse p-a:r(e din mO:!j:tenirea familiei fostului 50~. Chem5.rl'du-1 pe a.Cf:SL8 in fata batr.iinilor ceti(ii, Booz i-II lis: .. Noemin.(J, (sOaera lui RUl n.I1.). fnt()rctindIH'e din ~·e.w{ moab1llfl)r. vlflde parlea de larma, clIvellirll frate/Ill no.qrU Eftmelec.. Doe/i lire, era 0 CUt/filer!.

154

ARI-m.OLOGlABlBI,lcA

cumpi'Jr-o, iar de nu vret S-Il eumpert, spune-mt, ca .~a ~fill Feu. C,lci ~rQ,.ti de tine "-{Ire. cine S-fJ cumpere. tar duptJ: itne \'Jh eu». Sl aceta a .lIS. ((.0 O~l1pppr til- ril-spufl!io Bcoz ; flOe avmpert rl'lrill(l de 10 Noemmo. I'lIlma. rrehu;~ slJ cmnpen .~I pc RIll moainteanco, jemeio ceiut InlJl'I $1 Ire/nile Xu a liP de sope. en sCi p~strezi numete cetus mort fn mostemrea tin». tar ruda aceea a zts : «Nit por Sa o i(l!i ca s6 nn-mi stric mostemrea mpa; ta-o til (:(1(;/ eu nil pOI Sa c lUri)>>.

Cii in chlilOriiJ dintre Booz ~i Rui nu trcbuie sti vedem nenpDtal aplicarea legi,i leviratului, sc deduce pc }~Ilg~ cele ilJl'Itllle mar sus ~I dill f~pLlIl ea primul njiscut din Rccasti'i 1l11;re a celor doi eu s-a numrt Mahlon, dupa numelc fostului sot ::II lui Rut. cum prevedea lcgea levirerulur.

nurnlt Obed (Rut, 4, 17).

Drcpturile ~i tndaturh-ile reclproce Die sn{ilor

fntruciil evrcii i~i cumparau senile ell bani S<lU cu alte darur i ofcritc parinlilor ncestora, ele deveneau prcprteratea sctulur. depin].:and intru toarc de cl _Dac$ doreau sit faca vreo fagAduinla solcmna SHU sa Intrcpnnda once altA ectiune, aveau nevoie ncaperat de c(msimtinltintul somlui (NulII 30, 7-9~ 11-16) . De la SOl primeau <:1<: ~i numele {lsaia 4. I , 8,3)

Raportul de subordonare III femei i fatli de bjrbat sc deduce st dJl1 faprul c--a aceeste il numca pe SO~ «baal» adjd «SLapsn), iar pe sine 5~ numea «roabae lui ([ Sam. 2.5, 4'1),

Precum sc stic, la veehii evrci s-a practicat poligemia . Barbatul se putea decide singur dacii sa ramima numai ell 0 sorie sau sa-sl cumpere ~I allele. in cazul in care parin Iii si-ar Li dal Iiica unui barbat tara sa ceara plata de la el , acela I1U avea drepral sa-~i cumpere il~cr. (I alta sue nira cQlIsirn~amal1lul prbuci sale scfil, in general soda luata n.ril bawl avea mal malta drepturi ~j 0 mai mare autcrlrare deca,( cea cumpllrala

Pe I:ing~ soljile Legitime. ieraclitu aYC30 dreptul de a-si lua ~i concubine~ atat libere cal ~i sclevc. CbalOri;). cu acestea era tal a~a de valida ca ~i cu sctiile legttimc. Concubmei nil i so::: pille.\! n~g;l dteptui de solie ~i ca nu pulea 11 vli.tidulil, chiar dad ar fi rQ5t schwa. Copiii nasc\l.1l dmtr-o concub!l.a c,a~ gocoti~ legitimi (GeIl. l6, 3)

Daca wellll israeliL da fililui siu Q cQncubina. ilceAShl dobiindea SIat.utuI de nora. ~i chiar da.c.!I fiul se ciisiltorca m;:ai lirl.iu cu 0 SO~IC legibmii, cea dintai nu-~i pill:rde3 starulul de concubllli'l

Toate aceste si1uapi deseriso pWl in ev-identa S!llfeD de in[enarlllttc ~I absolulii dcpcndenta ;!I femeu in raporj ell barbatul. Vorblnd prin UfmafC de drepturilc recjproce .ale solilor con51atam ca aCeSle!l erau mai iI;lcs apJlllaj~1

DREPT MOZt\LC

biirb:aplor Femeia se bucura mai mull de rolerenta .$1 ir:a.g5duint<l barbaiulul ded_t de drepturt egale cu el.

Referindu-ne acum la tudetcririle rcctproce ale sotilcr, trebule sit ur5~anL oA pnrua dirure accstce era pastrarcil cu strlcrejc 8 fideltta\lJ conJug.ale. (Osea 2. l8). Adulterul se pedepsea CU meartea (Lev. 20. 10 :

Deul. 22, 22).

D,tept adulter S(: SDCOloa relepa pe care lin bi'iTbat a tnrretinea cu 0 f-cmtae 1l1'1i'tltata. C~ una lo&odil~ sau cu v1iduva care astcpta sa fie Imll,a til G:ti~tilodc de le ... iral. Relariu \)U 0 femeie ncn'l,arit!lln era condemnatjt 08 lUI p!c<l1 de desfrjtnare. In cazul dovedirii adulterulur. urnbii partencrl erau pasibiH de a supona pedeapsa cu moartea prin lapidare

in cazut in care un barbat 0 suspecta pc scua !HI de infldehtere. cl avea dreptul de a-t cere sa se discclpc prin presterea jllr~mGnlulw de curateiue .$<W zelouprc. lmr-un estfel de COl,. femeia trebuia s1l se preaiate ln corral srant, iar mar laf:t:lu 1;1. templul afant ~i .;:Ii aducA aici sacrificiul prcscna pentru 0 ascmeuee lmprejurerc, care cousta din 0 zecune de eCii de fruni'i de ora, flrlt IlIC.l $i IUTiI tamaie Prccrul 0 pune e sa srea Inaiutca Inldirii in lliciliu..i sfiinl, fOra veal ~i ell par-III dcsplcut. J se. va de sa lina in mana sacrificiul de mancare. Tot preotol umplea apoi un vas CU ap~ dm lavoerul prectitcr, amestece in ea pU~1.1 pra! din cunca sencrearului, rostea nn Juram,anl tnfricosator cu blssteme cumplite. care reate ur muu stl cadi! asupra temeii dpo~ ce iotr-adev2.r at Ii cillpubilil Le resriraa flccarui blestem, femeia era- obligata sa rilspunda : Amin. Dupe: accasra pre-owl scrre pe hartie blcstemele rosure $i apoi spiile hartie in vasul ell Ilpli LU<I apci Bins de on din mainile fcmeri ~I erdea 0 parte pc altar (:.1 $i cdnd ar mvoea dreptatea lui Dumnezeu pcmru pedepsirea vium ascucse.

La sfar~i1 tl da fcmeti sa ben din apa in cure spalase scrisoarca cu blcstemele, ce aceasta sa se prcfnclt in blestem ~i verun pentru en. daM ar II fos:tculpabilll.. (Nunl..5, 11-31)

Spre a sugera steree de banlllalii sub care so alb Iemeia. nil se ingiidura sa lie adusa ca jertfa faina alba de griiu ci numui milia de on' Nu st: admltcau nici ulei ~j nicl tamite. pent:ru ci'll aeesle produse inchlpuiall uleiul ~ haml lui Duumezeu, iar t{un5.i,Q - rugaciunea adus3 din inima c\lrata, oJ"i femeil'l-blinuita IlU dilduse dovad5 de 0 astfcl de compo.rtllrQ.lnc{.L sit ~e cre.ad~ c:5 s-ar fi lndelctnitit ell praclicarell rugaeiunL care sii·i !ldl'lci! drcpt r-aspJata hand DUwne1:elCSC.

a. Dh'or~ul. ObiceilJl dm)quju.i a fost cunQSCU! la e\TeI inca dm eele rn~i \'ecbi umpuri. Dreplul de a di,'orla iI 3-ves Insli numal barbatuJ nu ~I fellleia. Dcar IDuin de lol s-au l\'il cazuri cilnd ~i fcmelJe au ecrul dcsplirtJrca de SO\.i1 lOr Cde Clue all, proccdaj 1.Istfel crn~ in g~lIeral femclle

156

A.R.HEOl.OOlA ml3Wc}i.

de ruoravnri U~OiU'e. [n isteria evrcilcr, primu] cal. eunoscut 1)1 unei Femes cere a divortat de barbatnl ei a fest a 1 Salomiei. fiica )UI Amipater, dev em!! scua lui Ired eel Marc. Acosta a tnuns bnrbatu.lw (li. Cnstcberas carte de dcsparprc, AJ doilee caz a fest el lrodiadci, care desparpndu-se de lrod Filip, Iiullur Ired eel Mare. 8C casator-ci$te cu Irarele vrtreg al acesnna lrod Anupa, retrarbul Galileii.

DC-jli nu beneficia de drepllll dlvortului, rcspectiv dee: a cere ofieial ill [ala judecatnrului dcspdrtirea de bdrbetul ei. tcrusi femeia putea sa-I pa.asc"sci'io. fie penlru motiv de adultcr, fie- pentru aile cauze lntemeiare

Leges moeaiea 1111 precizeaza motive enume pentru care sa sc prcnuntc di'\lorlll1. Era sufleient C(I barbatul s4 aflc ceva cera sa-i dupllLcii III femcia 5->:1 spre a 0 puree rcpudia, iQll.l~l divortul. este l.nfat1~;:tt ca un rIll.! Impotnv a farnilici ~i {I statului, Se pretindee barbatulur care-s. reoudin soua, sa-i des carte de despib"t;ire, De aceasta carte se fotosca femeia sere a do, edi. in ca ... ul in care eltcineva ar intentione s6 0 HI in oiis5tOfl,C. cii cste 1 ibera.

b. Prupeietatea, tmprumutut ~i mnsreul I"C.I'I. Dumnezeu (l. fjj_g,adLlh parriarhuhu Avraam, ISaAc $1 laccb, cE lc va da III sUpamre tara Cenaanului, ~(ji In can: - curse lapte si miere - $i undo ei se vor tmncru ell stelcle cerului lj:j ell nisipul de pe 1'I1.81ul marii.

Acea.sli'ifiigadllinlir S-II lmplinit dupt. moartea Lui MOise. cand CHell sub conduccrea lui 100ua. IW lntrat tn Canaan. De care t-au cuoern nu at1il ell forta armelor proprii cM mai ales pri" ajutorul ~j puterea lur Dumuazeu. imp5rlindu·1 epoi Imrc cfJle 12 semintii.

Desi ,<'ITa le-e fost tlgaduiU ca mostenlre vesnica (GCI), 13, 15). lolu:jl p~:sir.arcil oi in -st~p{mire de. catre evrei dcpindca de Fndepl i nrrea dntnri rlnr lot de popor ales ai Domnului. Indmcriri p'["cva.r.LlLc in k:-gaFmlntul luchciet cu patnartul. tar mai tSri'.iu CIl Moise pe Munrete Sinai. In calltatca lor de mosrenitori ai pi1manlului Cunuanului._ evreii IIU poteau dispune de el dupil bunul plac. Adevaratul stapirn al pomantului a fost ~i a dimas Dumnezcu. iar cvrcii oratl cJoar uzufruclllari (Lev. 2'5,13-16,23). Pcntru ex de l'ucru~ ueest" cvreii sa '[IU uite Iiiciodatii, in Legen mo~aica so cup.rindea hota.rarc.['l dllmnezeiasd pOlrivil carcia, in fiecare al ~lIptelea an, num,il anul :S.iibotlc. pamimtul s3 nu mai fie Itlcra1 ci lasal sa serbc:Le ~1 elul1: sabot til DOn1l1111uI A.PQl fiecare aJ cincilea all (.anuJ Ju.biUa.r) ficcare ewell care fu~ht: pnYil! de>; pama.nwl s.iu prin 'Yanlareo. la c:are I-au du.s novorle viclii, rcintn ac:.ulll din DOU in dreptul de pos~siunc, flira d'i!icumpiirare. Ii. parniintului ma~tenit Mia strabuni.

Refcnl0t la aceasHl ral'ldm.aJIl, oe sc punea in aplicarc in ;Jnul Ju.brllar.

Lcg-eA mOZlL"icil ouprin.dcll urmi,loarcle princlpii :

a} Dacli cmeV8. ern pus 111 sllt~lilla de a·~i \·;nd.e mo~ill S>I, el nu pmoa

DREP1 MOZA]C

157

t~cc lucrul llC~St8 dcdt pcntnl. un numjr dl;tc,rmiuut de ani. adlcD peuteu r"~l~mpul care mai dmlinea de I" memcntul \'$n:dni .;:i pana te anul J\.Ihiliar~ care era flecare aJ cineizecilea an de la tmrarea evreiler In Canaan, in vremea lui Icsue. in anul acesre, heres imobiliara v5ndufa revenea fira f.(tSOUlllpiirarc> vechiului propnctar sllu mesteaitorul ecestuie (Lev 2:). 10. 13, 16. 23), r n acest fel, once vansarc de pliminL ern rmurai 0 arendare deoarece se vmdeau numai produsele p;'im~nluluj p3n~ 13 anul jubilrar.

b) Vfinzatorul sau rudete sale avceu drepml de a cumpara in cricc moment proprictatca 'inslrainatii lntorcand cUDJparl\torului resml dm pretul primit. adiee difercnja peutru snii care all mei rames pan!i la anul jubiliar

c) Aecst drept al (ibcumparl'~r'ii ... ~ extinde I1irii rese.cns asupra p~..Dl3ntului, casclcr din sate ~i terguri netncoujurate cu zidurr. a caselcr le\'ilIJor ~i n piirniintului eM pile de eceesta. Bxcepne fi'i.Gcau cesete run oetMI care vsndute se puteau rsscumpara numar 'in rasLimpul de un an de la vanz.aro. Dup~ expirsrea acessni I'emum nu se nisi puten face rlsC\lmpararca i=i nici in anul jubiliar .0 astfel de ctlsil nu so mni putca rei'nloarcc III vechiul proprieter. De esemenea, pdftl8nlurile cousacrntc lUI Dumne? .. eu pc baza unut vat sau fagadulille sclernne, IlU reveneau vcchiului propric1ar in anul julnlier, dar pureau f r-ascumpinlte crieand prin plata dircrenl~i de pret pentru timpul care a m.ai dimas ps'm11il 011111 jubilinr. plus Jj eincea parte din pret. Daca cineva ins" cumpiira 0 bucata de pamflm. rat ulterior 0 COllSaCI3 lui Iahve. 0 asucl de proprtcrate. revenea In anul jubitinr, vechiului ci siapan, de Iii. care 0 eumparasc donatorul. dcoarece ecela oand a vandut-o. II l'ticlll lucr u 1 acesre eu incredintaree en in arm I Jllbl1iar i~i va rcprimi prnprietatca

Roloascle aeestor dispozitii ale legii mozaice privrrcarc Ia inslrliinarca berumlor tmobillare sunt evrdente pentru ortcine. S·a evttat tn eccsr fel censrituirea de IlilifundJi, siir!cia unor membrii ar popcruhn evruu 5·" p~liU'at de ascmenea ~1 inregritatea nl(l~tCnirii scminjiiler ~; chiar a fpmiliilor ~i pcrpetuarea acestora in iSlOrie:.

Pe I:inga dispozi~ille rcre~!roare In proprictHtc, aniirn in lcglS13lia mQl.aica $i prescrip\ii (:t\J'c reglcment,1U drcplul imprmnu\uhli ~J <II anl<luelAni. Scopul utmlmt de aceste prcscrip~ii era !lcel~ de a feri pc dalornicul slirao de asupmc;r creditorului. lnlr.e aILe prcvederi se cuprindcll .iii aCe,..,a dupll Cilre pentru orioQc imp:rumul, lie de bani fie de alle biltlur~ sail produs'l: agricole s:e puteau percepr:: dobaIl7_1. dar nu.mai de la strdini Illi~Hll. MOIl>l~ a opril de II. se lua eamatli nllmni de la cei sdracl {Ic:~ire 22.24: Le'\l. 25, 3:6t dll,r iSCHnd'll-sc discniii cine 8llume LrebUic sooom s:5.r(lo. in Delli 23. ~O ~.u .• !l~a SLabilit de a nu Sl'I lutl dobandii de I .. e:Or'lQliollillr, fie sitrilci Sau hogali.

1.58

ARJ lEOLOOlf, BillucA

Ajurorarea semenului prin tmpramur Jam de cam~ta sc socotcste in Sfarua Scnpt'tlrii. ell. 0 fapl.'i de carhate Laudabihi.

Pentru a nvea garamia pl~~ii deeorlei, credircrii se asigura.:a ln cazul unui credit mai mare, printr-en gaj (amanen 88U printr-c ipole.cll $1 in privi2l,~a eoeasta erau uncle prceeriptii legale. precum :

a) Creditorul cerand gaj, sa "11 mire in case detcrniculul sau spre a.~1 alege ce t-ar convem ci sa astcpte Inaintee u*ii puna ce datormcul ir va aduce ohiectul de care n-ar f avur neapar-atii ucbuinta.

b) in cazul In Care datornlcut. fUnd Joarte hpsn nu avea Iucnm die pnsos sil. le of ere drept gaj creditorului ~-j rrcbuia sa amanetcze din obiectelc strict necesare precum _rd$nit-a SIIU haina de deasupra, ell cure se acoperca in timpul no-ptii. Lcgea moz.aid il constrangea pe creditor, sli nu tina mai mult decal pana la apusul scerelui aces te cbiecte.

c) in.llnll saberic, in care Iucrerea pamanluJui era oprit~. evreul u-ev ea nici un venit, Ii se interzlcea credltorllor de a cere pl1'Jla datoriilQr.

Daca datcrnicul nu era in stare s5 pHileascii. III tcrmennl stabrlu detorla f!l~a do creditor, i se vindca pimAnI'U.I sau case. iar In cazul ill cere prctuJ ecestora n-ar fi acopcrit achnarea darcritlor. se vindea ru sclavre detcrnicu! insl1$i, cu femeia ~i copiii sai.

Se covine Sa rnentionsm aid ~i dispceiuile referitoare Ia dreptul de ruosrenire.

De Pfecjzal ell ecesre dl.spori~ii se fundarnenteeza pc cbrcciul pam.antului, ded n-au fest formulate in vremcn lui Moise, ci dnar preluare de cab"e acesta

Legea mozaica prevedea ca dupa moenea tallilui, Iii ramasi impArlcau averea Inlre ei, in a:iil fer incal inl.ailll niscul sa primcasca doua pArti, iar ceilalti l1l!m~1 0 parte (Deut. 21,17). Celinl1h n.lScllt se ccnsiderafiuj pnm al talahli, nu al nmmei, Dcci dad un barbat 3",o11 mni millie soli~ .. Whl~ numai unul duma COpiL t1a.s(:u~i din ele se considera inl€i nascut. Acesra avca datona de a purta de grij-ii de tOQIe scuile tatalui sail rihnase vaduvc. ca ~I surcrilc nemaritate, indiferem de la cere mam5 proveneac.

ell privirc la copiii cuncublnelor, Legea nu drspuaea rdmic. [n cpeca palriarhilor acesria se tratau dupi vcinta tlltalui. As:lfel Avruem a dat fiilor ccncebinelor nurnai darun .. rara o-i '(leoti mostenircri aH'iluri de copiii sal legftiml. laccb In scbimb ii trate~z.a pe (iii concubmelcr ca si p<": eel .tlascup din soliile sale legitime. Atitudinea ha lacob .Q Icsr pmlnnl3 de Legea moz8:ioei\ care acordil ccpiilor nascnji din concubine. aceleasr drcpum CU eel legnirul.

Fetele, in general nu ereu mosremtcere ale a",,~fii tmobihare a pari.ntilor. Lor l i se asigura la chatorie Q zesrrc in bani. bame ~I .. 11.e

DREP1'MOVUC

159

bUl1un, Daca se mantau cu bw-bal-i dill cadrul seminnei, puteau prinu ca owstre.cbior piimant Lucrul acesra era \· a labil cu "til mal mull cu cal elc erau singuroJe l)1o~tenitoan:: ale plirmlilo[ lot 008, 15, 1& ~ Judl . 14)

D<I-ca clneva murea flr~ a Usn in urml fii :H.IU f icc, rra.ljj Sill deveucau mO$te.nitori ai averii personate. Dadi hpseeu $i ecesria, urmau unchii (fra\.il talAlm), ier daca ~i acestia lipseau urmeu rudenii!e imediat apropiate (Num 17. 9-1l). Rudenia de stnge din panea mamci nu se lua fn considerare, pentru ,,3 nu cumva mostenirea sl1. rreaca 13 alt uib, din care P111CIl sa fie mama, vaduvcle nu pUle-!l1l devem mcsrcnitoere ale so III lui ~i CII ntare uebuiau jntretinute de catre fiii care mostcneau averca sau de caire mcsteeitorii proximi in lips-a firlor. Prin testament. se putea llisa insa c parte de mostenire $i v5duveior.

Lasate In seam a mosrcnitorilcr, vjduvelc s-au vAzUI de multc I')ri nevoite sa se lntoarca in case piirintilor lor (Gen II';. II ; Lev. 22. 13)_ De aoee e profotii condaams desecri neglijarea ~i dcsceusiderarea v5duvclor (Isaia L 23: '10. 2 : Jer. 5, 2S 7,6: 22. 3 ; lex. 22. 7 : Za.h. 7. 10 : Mal. 3, 5).

in timpul Macabeilcr, viiduvelor Ii s-a atribuu 0 parte din prada de razboi (U Mac. 8.28-30).

Drept Ja mostenire eveau ,i fii adoptati. Astfel lacob adopta pc:: cct dOl fli ai lui Iosif : Efraim ~i Menase, n.1j:scup in Egipt .;;i le da parte de mostenire cu C\J eelelalte semintii. (Gen. 49~g - 12; 1 Cor. 5.1}.

lGO

DRIWTUL PEN~I .. : ABAT~Rl~ DELICT£, PEnEVS£.

I Sl'ANTE OEJLfnECATA~) PROCEOURA JUDECAT()REASCA. SlNEOJUOL 51 RELATIILE ISRAEtULUI cu ALTE POliOARE.

«Ceca ce eerectenzeeef dreptul penal 01 evreilor esre lcgea tahonulur sau principiul fisplstiTii cu aceeesi masW"iL Astfel 0 dauna Cilll2.0la curv u cu privtre 1<1 a\'cre, dctcrmma 0 sancuune ce viza dcspdgubirca cehu nedreptatit cu bunLlri cc sparuneeu celui ce a ClluI.at dalil1a. Lcziunile corporate emu de nscmencu razllllllHle prin prcvocarca de lezluni similere, potrlvu Icgli ranonulul care prcvcdea : .... OeM penl,.a al-'hi. dll1rrk pemru dil1((!, mtln6 {'MIni nu1nti, pir:lot pentru piclol', arsluif pen(ru ar.'lll.rli. nina pentru rand, V41uf/(lle pL'll{ru vantUa,e" (Ics. 20~ 2-1--25). Seopul urmarit prln astfcl de masun vmdicerivc er~ dublu ~ siiirpirea rtiului dill mijlccul poporului «(SCi (.·ur~fl' rtlllf din mijloc,~'1 h.d !~n(Jfl», D,,-uL 22, 21) ~i tQlodata prelnlrunpinMe a sflvfir~iril de nel abated (",e:,. tot israel." sh mJdd p ,,'Q .I·e le.(1m(i ~.~ $a rUi mai /(lcd (Ke.~1 llle.", "lill tn mtjlQC1d (lIN» - Deur. 1'3 . .II).

in Dreptul penal iudaic. abaterea s3v3r:jnll de caire un ceta~e.m em socotita ca 0 nedreptate contra 50cieUipi cmcnesti, sau a staruhn ~i imphen un pacat rmporrive lui Dumnczeu, dccarece Dumnezcu em, dupa prmcipiul teocrauc, ccnducjtorul suprem el cO(lJunitii~i - aau el sunulur. lar, intrucat Duumczcu ern privn co. stipMn $1 coaducator nu numni HI lui Israel ci ~i at destine-lor unrversului Inueg, pacatul saVM§'lt de eatre un mcmbru al statuhn reccratic se inrall§,3 dcodata ~i C3 ICZar<! S8U atingcrc 3 annOllici universale. a crdinii generate a inlrcgii creatii. In acest 51":11$ se afirtna ca : (cS-a fnllll(lI plimdnrul (prill plicaJtll desfranartt n_n.) .F llffl prrvit Ia netegtumte lor ZICI! Damnul, ~I a lep(Jda( pamLin(u/ pe cei ce 11'lii(1ll pe eJ .. (lev. IS, 25). De aceea Dnmnezeu porunceste, zicand : «D(Jr vot sa ptizJ!i lome norunore Me.le ss Wale htgiJe Me/e st s(} mi /ac(?p toate ncaosute aceuea. eli soote ur6~J/Jm/~' aceSle({ li!~(JIlftcul ()omcnif panu}nwilli ifci!sl/.Iia cari!~i 'inmnfc(l voastrd ,\·i s-o mfina( ptimflnwl; C(I nu cumva .l·ll va f.tpede $I pt: voi ptimfinlrl/, ,,.find tt Ilell II'!UIJG. Cljm a a,nome!'!! el de la s.ille pOjJoorele eliTe {lU jQSI InCH'me (i!~ vol (Lc\'. IS. 26-28).

Refel'il\dLl~nc !IC\lm la abatcrHe ~i delictcle sam::~onale dEl dire Legcl~ I'llQUlica VO." flrlila ell dal1'i (iil~d orgi\J1iz;tre;:l teocmlica a siat'lllui iud.aic, cede rnai gn1vc Mbatcrl ~i delicte ¢ral.l socotite cl;':le care COfiSlirulilU 0 ofcl'Is1l. adllsfl lui Dumnel'.eu, respecliv cele pno care se lncalcau prime-Ie patru ponuiCI din Decalog.

Idolalriu, era pllsa in fruotea unor astfel de abaler! intruciit se cOnSldel"a a

DRI;I'lt"rMOZAIC

161

fi nu numai 0- rAldcire dogmatlcA sou 0 csdere de la L.'Tcdinlilo, eLI consecirne .grave pc pJanul morru.t1alii ci $i 0 aim! de tnaJtii tradate falii de Dumnezeu. cenducatw:ul suprem 31 poporului CVtCu 0 astfcl de. f"'aradcl~e se pcdepsea cu mo.n1ca (Deut, 17,2-5). Nespus de grava era aprecititii situaua in care 0 cctere inu-eaga lIT Ii di7Ul in idclerric 111 accst C."i7 ... Legca prevedca, ea pedcapsii dAniIrulTe8 ecesteia .. pan~ In temclii si ucidcrca a tot ce £T3 surlare dc "illla. de la om ~i pam Ia dcbuoc, in .accaslli cerate (Dear. 13. 13 e n~)

Ascmcni iduleu-iei 5'> cc;mside~u : $upcrsl:i~3 &\IU <:redIDta ~n~ .. \'I';ijitoria, necrotnantia sl prcorocia fals/1, Pedeapse pe1lltV estfel de ebcten era identicil on cee pentru idclarrie (Lev 20,27 : Dent, 18. 20 : le,s:ire 22. 18) lmregu! pcpcr era amenintat, in cazullepAdlrii de Dumnezeu, GU exilul ~. celc mai grele ncnorcciri ~i sufenme (Lev. 2G, 1-41 ~ Dcut. 8, 19).

Tot ea n abatere grn,oji era soc(lliHi ,i blasfemia 50" hula adusA IIllrnehti lui Dumnereu. 'ln accst sens. tn Lev. 24, 16 cltlm : «.Rllliwrui IIl1J/idui tur Dll1nneZeli 8(1 se om(}Qre neapdr(1/; (OQ{(t Qb.,lea sd-I ~I(!jd& ct. pietre. Sai, 8lrtifr/llJ, sau lid~'flli(f!;ul til! va 'H,,, fnl.rm;;;/e l>l'Imnuiut. ,,;If se 0I;109re».

Si prcfanarea int<:lllional.ii a sabatnlni lie intcrprcte eli 0 atingere II lt1aj~I.a~l divine. prin aceca c.a S¢ nesccctca 0 poruncj proveni"UI in chip CXp«l~ de 11'1 Durrmczcu [Ies. 31, 14 ~ Num. 15~ 32 .. 31)).

o serle de ahe i'nct.lclri ale prescripuilor refentoare 1 n culm] rehgios. precum : omiterea circumciziunii, refuzul de a manca nuelul pascal. tnra \ reo cauz.a indrept.ipl.!. sao mdncarea ucesruia in stare de neccraree.c, mancarca pm-plor de carne menue altarulur, miincarea sangelw, cmiterea pw-ificiril (spi!arii) nruale $i perticiparea in stare de necurajenie (lutinaTe) la euhul dumneaeiesc, inttebuilltarea in aile scopun SIIU lccuri a timaici mille de 1a tcruplu [Fee. If, 14 ; le~ 30, 37-37 : lev 7. 1.:5~16 . Num 19. 13) il fiiceau pasibil pe eel vincvat de pedcepsa capitola.

Dup5. abaterile contra tcocratiei urinal! celc cormse irnpotriva :lI,1iwitalii sretale, respecsiv contra conducatcrului statului. judceato-iler ~i a celcrlalti n:pr~!anti ai puterii, deoarcce conducatorii v~zuti erau SQcolit-i tocnnori ai lui Durreezeu. sau mar bine z ..IS executor! ai LegH Sale sal) sopravegnecon 011 lmplinkii ei. Rcfetitcr la datodn celii~e'tle.asrdj, a respeceului faJ,fi de aUlOl'jt'iip. ill Je~re capo. 22~ 28 gasim scris > {(PC judecatori sa nu .. i grjliesti de aiu Si pc c.ape~~nia poporulni tan sa n~o hlll~LI!», A-poi, dc,;;p-rc pedcap!o cc se cuvine cclut ce tlu-.lI£clIltZi de ,!llItOrlIJi.i in DCLIL 17. J 2-13 sc SpUIlC' ..]m" cil'l~ SU ~'tl PlUtq "fa dl!' fnrJtir~/nir.·, melil ~'iJ nu ('J~'(,'lIlft! pepre.ollll care u& Cleo/I) lu .<;(ltj!Jd Inamtea Dom'll/lui Dmmreze.ubd lurl. sau fJf!. juck!.·6IOnll care .... a fi in tile/I!. (fee/ea. UlW/ CQ aeel" .0;6 moartJ Pierde decl rdJd din israel ~i \IQ t.1I!1'1 1I)! fJOpo/!"ul fi fie 1)(1 feme ii nil se va m(.li puNa fn vlllOr. (;Ii rndli,.6fnici£lJ..

Nil l11ai pUlin grave crau So,otile i'aradelegilc com.ise i"rnphtriva pmn;ilor

,.2

ARH£OLOOlA BIBLICA

fnU'(l eeeseca se conaiderau nu numai eidrcarea mainii asupra p5rirt\ilor. respeetiv maltratarea lor oi Iii blesreniarea, vcrbuea lor de rio sail neasculterea de Indeuinurile !Ii musttdrile plrin\ilor (DcmL 21. lS-21). Pedeapsa prCSCllsa penuu estfel de abateri era de esemenea urcanea, deoarece 111 familie, pAnntil ceeu socoLiti lceuitcrt ai lw Dumnczeu (Jes. 10, 12). dupil CUm. Iu soc.etete conducjltorii politici beneficiau de eceeast autcritate.

De: aseruceea se pedepsea cu moarten si pederastia say hcmosexualuatea.

Intrueal era ptiviUi ca 0 profanare sen intinare a naturii umane ~j 0 violarc a legalor fir~ti randuite de cstre Dunmezeu (Lev. 20~ 13).

in leg/Hur! en eceesta trebuie sa ariitlm ca Lcgca mozaicii ruanifesta 0 rnnre '.atell~e riJlli de crdinee aeeurii. int~r~i~~:nd C~I sttictetc amestecul IUCIUdlor pe care natura le-a separat. Astfal, DU era ing&dwt a scmdna [arina co doua feluri de samanls., de: a lnjuga laara! bow cu asinul, de a J.CSe la un lac lana cu bumbac sau in (Lev 19~ 19). Se interzicea, de asemenea, en femeile sa Imbraee vesmimc barbale~ii si b~_rb8t:H vesmmre fcmeiesri, urmarindu-sc prin ac.el:lsta lllaSllrn trupicdicerea pervertirii lil decadcru mcrevurilor.

Adulte-ul ~i ill general desf.riinarea erau rexatc drept nelegiuiri de ncienat tnaintea lui Dumneeeu lji a cemenilor. De eceea Legea mouicii ern categories 11\ condamnarea eeestor p3cate, preeum rczulta dill Levitic 20, 10, unde citim «De se va desfiano ctneva ell !emeia mtirita"), ached de S~ vo desfrtln~ e" ftmeia (lpr(lt:Jpe/"'- s~'" s&.re omoare desfttinarul ~i dc.4rdllultu,

Daca feraeia cu care p~c.!i!uia WI barbat era a sdav3, CMC nu avea reate drepunile unci so~i legitime, Legea usuee pedeapse in sonsul eli roeba nu mai era llci~> el dear biciuna, iar barbatul era obligat s~ educe un sacrrficru peuuu eulpj (Lev. 19,20-21).

Ca $i edultercl, tot as!feJ ~i violarea c;1S[i(§~i se pcdepsca co sc v entate Referitor In eceasra, se preciaeaza c~ daca un barbai a paclltu.ll cu a fecioara nelogodita cu ahul, dupa Lege eI era obligat sa 0 is de sotie, tara sa aiba drcptul s5 0 repudieze vreodata, iar tatiilui ci trebuia sa-i p)iitlilil.scii 50 de sicf pentru ,pitarca oncsrci fenriliei (Deut. 22, 2@-29). ~ccea~i sum! rrebuia s~ 0 pliUeasca $i ct"md eve,nblol la~1 fewi n-ar fi ;mit sa 1·0 den de !lotie, {r~. 22. 17).

Dac3 lnsa, fec.ioara necillSlihi de un barbal era logodita cu altul. siluapa em socotila roarte grava. Se precizCllzii in IlceiUita privinla c~ daca piic<i1Uireil s-,. fll.liimplo! in oot:ilc. atunci cei doi crau dali moqii, dcolLrece se aprccI3 C3 pncatul S~D s5v5f$it CU .... oia I:lnl.t.ndu('"ora. caci alticl rntll l'Ut~a sings duptl ~\ilor. ~j astfel se preIrttlitnpina sa\':ir~ire3 p~!Il:ului Oaca n~a l8eul lucrw &ceSla illseamni\ ci a oonsimpt la OOtnilerea aetu[ui de desfrirnlre,

in ca.z.ul in c:arc: violare~ 5-a ln1irnp~i11 in camp, undc srrigatul CcctoMd dupi <ljl,ltor n-at ,fi, ajuillot Ill; nirnic, rata en sO'C011r5 f'lita de \Iina ~i nu se ped.epsea, d se ucidea numai vinovalul (D~ul. 22.23-21).

DR€P1' M02AIC

16_'

Pedeepse cu mcertea era dccrctata ~I pentru 0 fat!i care nll~11 pasrra c(lslitatelL pan~ la clisiilorle. Ea S0 ucidea cu pietre biairaea usii casei piirHllc~tJ Daci\ lI1.sa pariita era In mlsurii 511 raci dovada castitalii sale ~; si'i demonsircze CUJTI di para nnrclui era aumai calomnie. atunci se pedepsce accasta cu bi'i{8ie. pier2ind ~i dreptcl desfacerii c.'j~~toriei, Pe liinga aceaste, el rrebure sa plilt:easd piirinlehli miresei 100 do sacli, eft dl":spsg,ubu-c pentru deinuuare. (De"1. 22. 13-21),

Aprogierea unui barbal de 0 ferueie allata in penceda ei lunap'l se pedepsca eu pierderea celor dci din popor, adic.§ cu moartee deCrclilla prin judecarca hlinie! a lui Dumnezeu (Lev. 20, 18)

Pentru toarc lceiunile ecrpcrele intenjionate, Lcgca mozaica erdona rli.):pllltire pe mlisurtl. gravlta~i Feptci. Astfel, ill Levmc 24, 19-22 c-'ws,la eceasta dispczitle categcrica : «De: va priclrnn ctneva vd((1ma,.ea apm('pt!illi StilI, acetuta slJ i , .. e flica ce «j(JCl4f et altura: fran/lira pentm !r!inml'a. ucht pel1tn~ oehi, dinte pensru dmte. Cum a flcu! e/l,t'}/oomJ"C (iIllil om. (J~'I'I .\'(l' t se facti of! fui», Se repea aiei. pracum vedem, legea talicnului.

A~easlii dispczitie liven jll vedcre ~i marl una mincmoasa.

Mai pujin aspra eta pedeapsa pentru 0 v1i1amare corporalf facuu"i sclavilor. Astfel, spre pildi, sc stipula ca daca un sUpan a rupt lin m~dula.r sclavului SRU see 1~1l. provoeac Q :llill leziune, pentru n cejunsul aeesra sclavuhu sa i se redea libcrtatea. 0 asrfel de prcscriptie nu existe Ill. pogimi, unde sclavul era soccut prcprietatea absoluta a stapanului sliu.

Onoarea ~i numele bun al aproapclui erau de ascmcnea ocrcute pnn dispoz:iti1 cxprcsc elc Legii, :1:<f8 cum rezulta din Levine, 19. Hi. undc cuun ({S~ nu umbli cu cleveriri in poporlll. tau». Pentru clevetitcn, ealorrmiaton, uiartor! miucinosi ~i acuaatcri rauliicjo~i, Lcgea p[e\'edeo'sa It se splice eceeast pcdt':8ps8 pc care ei interi~onall sii a aplice celui nedreptatn de CI (Deut, 19.16).

Cu mull mai grave erau scccrire crimele contra vic]u oamceilor. Legea nlolllic.a prevedee pedeapsa C:~I moarrea pentru eel care intentieuat ClcldoJ pc ailul. Sub nicj lln mOLiv nu CIa ingadllil ea prill piat;!] unui prel de rascumpiirn.rc faptUltorul sa sc i'mpace eu rudele celui ucis. deQilrece sangele UHmcal'.ll pamal'l~ care nu se poate cu1'3~, decdt prin singe-Ie eelui care I·a 'Qrsal (N"11l 35, 31-33).

Chia_r~i animalclc co C(lU7,Il.U moartea unUl om trebuiau uci.~c, iiIT in cll.-ul in care stapanullor a rost avcrlizot cil. respecti ... .c;le anJ.Dlalc SUIH p>;:riculoasc ~I nu a luat masuril~ ncccsw-c prcvenirii p~ricolu1Ul pc care-I reprczentau acestea Ibate slobode, se pedep.sea cI insu~i ell moartea (J~. 21, 29) intr-o aslfd de. SUuil~ie se prcci7.a insa ~; r1ceell (:~ «dl2(;{j i se va {iI/He sldptinul1li pre, de rt},'IcumplJNJn: pen/'ll :mjff<{I4I,\'dll, Of! Vel fl pu.~ (jSlJpra hu m·eea vn ~I pM'ili (l"l.2[,30).

164

ARf1EOI-OOIABLBL(CA

!!l cazul in care UII animal cauza moertea unui selav, ~1:iip.W1.1J1 nu IUn[ platee C~I propria sa vie_~ ci ere obligat 5"fi pliheas-d. propriemruhll acclui SClli.l 3U de sief de argint, iar animalul sa fie ud~ ell plene (Dent. 2l" 31).

o situajie aparte 0 constituia uciderea lara de vole sau din. nebagare de seams iii cuiva, a1ind ,rllzbl.l.niln:a Sangetui nil mal em rngi!ldQilo.'i, Legea rucearca mendoneazh exemplc concrete de ueiderc mra premeditare, survenue absolur dill inlampl;']re. A.stfel. in Deuteroncm 19,5 se ilrai! e5 d,tcil vor merge doi iii padure 53 tale lenme ~j uuuia li va sari secures din (:Oad:!i tar Ilerul rovindll-1 pc:: cclalalt ti V!I cauza mcertea, uciga~ul nu mai eta pasibil de pedeapsa capitalii, dcoareec Till din dusmenle $.1 cu intenpe a s~vllr~il arum, ci dil'l ncbagarc de seam.1L Spec a sd,)a de pedeapsa. ~ciga~ul fara de voie sc pmea retrage de nrgenlll uirr-uua dill r.:~15tIle de a.rii. uade rn.climea pll1~ 1;1 moertea arhierculur t,1l fcncne, dlLP~ onrc sc putca retntosree 1;) casa sa

Pcdepsirea celui vinova1 de emucidere sc aphce nu illat de oCjJr~ autontetea sau Iorul judecstoresc legal constimit ci de C{Jll'C rijZblLnaiorul sdngelui, unmit in ebraicli god ~i care era ccnsjlngeanul eel rnai npropist al celui UCiS. Acesta em dater sii-~i llaarme1..L;: braml ~j sa ia viola ucigasufui pllrmtclui. fiatclui sau rudeuici sale apropi u tLS. Dac;~ refuza :s:a-~i :t.\deplincasc.u dill or." r"IG de eel ucis, i$i pierdee nnoarca in fate obstet 'in care LT;jj-a ~i Od~lu cu aceasra si dreptul ctedltlilii.

Peraru ca IIU CUlU1ia un uciges, care eu intentie ~~ d~Il kJr1i 8 ~~\'~f~il cnrna §~ seapc de ~d~ap!iii prin [efugier!l:1l sa Ine-una din cd3~lc de axil, Lagca mozilicti prcvedea ca tot eel co alerga il1l:r .. o <fStfel de relate Sa :S:C prczmte de Tndalij la drcgiitorl ~i accra sii .. l ccrceteze ~! rmm.ai deca se conviageeu de neviaovatin lui. sO-l l'lIgaduit: Sa t~'ma"ir3CO]O iar III caz ccntrar saEI sccata lI(:ml din estate si s3-J dea 'in rnii~nJlc rilz.bunijt:OTHor slinge!lJi

Obiceiul raz.b'll.narii stinge1ui, datjnd din Iimpur i strjivcchi ~i flied ad:ine indidacinaL in olata popctului, Moise n-a purut s§. .. 1 dcsfiintcze. dar prm desenmElreii ~ctalilor de a~il ~j lruarirea pUlerii jnde,c~[QrCii1i ;) im::~n;:-!l1 lotll~1 1i~ .. llimitei'.e_

Un cu apiltle ii (:onsLitcl3 oll1o:t"ul savaq:it de cM:re un uciga~ neidentifici1l. Le,gea prevedea in aces!. Ca:I. onc.iereil Ul)ei cC1'"€Il1(;mij (I;". '0xpjere a crimei sA\".a~il\i in lai.ni"i. A51rol, daca pc camp !iC ,L'lna Lin om_ Dds, 81 caTlii ucig,a~ flU sc PLLtC!!, at1a, M1rimii cel;~tilor din jur ~i judecalorii se iidunilu III IQcul 'Crimei :tj;i OOIlSU;UiU,:. prJ:fJ masumre, C~e cehi.te ISSie mai ilproap~ de. (lccl luc Repre1.cntanlii ce!i~i d,cs-eu.mll.te Ctl tiind C(l;a m.8'i ~pr"pilua a,'eall datOrlil de ;I sa:"'it:$i nlualul de e.xpiere ~ crimei do pC-leritori-\lJ lor_ in scopul .!Icesta ei lUlm o jLlninc3 r:c !II) ru.se$£ 1.nea pusii la jug ... ii 0 d'iJC~il.u III rUu.c Ullde i:i frnngot':a~1 gatuJ.,_ ~.i, ill sen:m de nevinova~!'! pel1:l.:ru omorut !ntiimplill, i$i sp.iilalJ. m:tiinile deasl!pra vicdmei. [ostcnd Cuvint~Le : «Main,-Ie I'lOr1stn~ n-m~ 'o'{irsa! sdngek l((;eU(1 ~; ()(,:hii 11Q$II'/' n-au mZf~f cand ii CUll! .1--a ."dvfi.rl}·tf crimn imiur(l! Jil

DR'Ef'TMQZAlC

Dpamtte p'rJptmt{ui 1011 israel, fie care l-m I'tiscIJrnplirqf din pa'fldn/!(1 EgI1?Wll,i, c~ %u nujie .~6tlge no!vftlOll(l1 fn m(fl()('·I~1 i.~A"

Dc remarcat ~ii in Leg(!;11 IUD Meise nu s.eilflG IIi..::! 0- referire.lc paricid, rapl expJicabil prin nceea ca P".I1W g't'fl§eli mai znicr fil15 de pannli, prccum issutte sau balaia, :;:anC~\.ln_e3 prevll~uta era sea capital3. Cu grou r~i pules deci elneva LiU<lginn,ell, s-ar iJtcl1!Oeta fiul eeu [Hca:sa slV3~ea.sc5 ralil de parin~ ebetcn de c asemenea gravi.t:a11!l indt d-~i tnlinda mirna usupra vietii lor, D!! alrfel. ill Dee.alog lndati dupd poruecile cere re:glewenle!1~a datonile emului rH\tI de DlIlllJlezeu se amplasl':.azli ponmce pnvind obl\g,~lia cinstiru ~armlilQr oo,ll,di~ioll.1indu-se tericirea ttlrestri ~.i. Icugevitarea de Impliuiree i1c;c~Lci porLinci,

Nlel cespre .sjn\.lcidete. na se face amtmue tn Lege a Jui Moise, mouv .... e IIIl: dclerrn.inf4 sa credent eii: ~,i Uti. astfel de pAC~l era 'cxtrem de far intiinil La IIccJtii ecrel, in suftetele acestora era ad.,iiI1.c inriid;icinaia crcdinta d vin~ este der dumnezeiesc, ~i ca arare trebuic p[e~uii1i .:j:i ocrotilil Se cunosc din veelimt Tcstement dear csteva cilZ'llIi de aurcscpriruare a victii. Este verba de regcle Saul, (I ~aDl.. 3l, 4-5J. Ahitofel - ~priJlnjmrLllljj_ mentorul il,li AvcsaJolIl (II Sam. 17~2J) ~i, Iuda Iscerictcanul (Matei 27~ 5).

N~I se anunteste ninnc in legisletie mozaica uici dcspre avon. pacal care vance in lOlala conlfil.dic~'e CII peruca dumnezeiasca din Oeneea l . lao Din CQ,I'1.Ji, numarul mare de copii ill familie CIa SQ{lotit un dar dumuexeicso, C3zurile exnem de rare, cam se pare r:::a tOt'ufi S-<lU Ipregislrar ~I la encl. dc oterire-a cncr saeriflcii de ccpu lui Moioh. zeul canaanetlor, au (rut privite arepl criara !i=i condemnate ell mare asprime de MfLl"C profeu.

Refcritor Ie dauna cauzata averii aproapetllJ, Legcn mozaiea prc .... ede despii.gubi~ea aceluia CIJ buuuri siruilare dm averea pigllbitofIL~lli_ Esemplelc ecncrere care se dau. Yin sil, io{~rcil!iC~ principiul absohuei inl'lolabilifali 8 bunnlui altuia. Asttel, so sl,ipulcazii d : «De. vir priQinlli cineva paguM fnll' .. o {lm'na Sail vie, Il'Istind 'oJilei£ ,I'a jl!J5CU, lirr,-c6nd farina aituta, sa pltil(f(JJ'cIi dm !""-i'~l1 .~a pOfrivit CU ~lriciiclIll'!tUJ .. - ,ar dr:. {/ p{J$~1 /{)l1tfi {~'l'j'l1-a, sa pltiJ(J(.'lW;tJ dltspl}gllbil"r! (:/1 "e .arf::!,vw:i b!m in farina.m ~i C,I C(J are Illai blot "" l'ffJ sa, De lisflmmt:u, (/" 11.:1 izhuCiri for: §I il&! cuprifJdC ,~pm; ~'i j/'l(/lrzamlll-..re, WI ~tdl! dik ;)'ClrI l;nopi, .HIIl hofd6, ~a- pli!i1eaFi1 ilMpagubire indo!r eel c::-e a apl'ln:r _foclil (I~. 22,.5--6). r 11: egal~ l11.asur~ Legea prevedc ell de va l-ovi CUIC'V;a. vali! nll'uia ~i nc'Ctt~1:3 va 1JI1\ri, eel ce il- C!lU.lnl, paguba, s.emcuulu.i :!ii'i~L~ s-a-i dea ilcduia alia ",ifj in lo<:ul celei ucise (Lev. 24~ 1"8), Tal e~&, ocebuie de;:spiigubiL omul il. c5rtli bou ~i)n as in au cjzui mlr-o 7g,rGap!i sdpa~3 de altuJ !ii 1-ii!;l1l1.3 1II:'pi'l4na sail. l]~cop3ritj, Si In cazul Tn care bO"lll cuiva va impungc boul "eejliu~LI,i ~~ acel bOil va, muri, boul impuog_iilor s{i fie "viindul ~i p_fcpillmp~rlil pe din douti inlre !:111p1inul bouilli ~i ,st§panul cdLli ucis. Dc ;)selllel1e .. ~ CElrI1ea b-oulm ueis :-:a tie

166

AR1-lEOLOG[A BI13ucA

imp/nIHil IntrQ cei doi proprietari (Ie~. 2!, 33-36). tar de s-a stiut de mm in<'lin~ c:i! boul este 1111pllllcMor ~i stapan\LI Sau nu i-a p:tliL pagubs ve Ii nurrtai a sa, trebuind $j!-i rica celui pagubit,. bou pentru bou.

Referitcr la abuzul de tncredere. Lcgea prcvedca senctionaree drasuca a cclui cc se preta la inli~:Hcillnc, in eatfel de cazuri, instenta de judecstIJ era cea care cerccra cuzarile ~i stabiles \'inova~a. in general. eel care !!ira dovcdit c5 a ebusar de Iucrcderca data, era obllgat 1& dcspagobiree dubM !I oelw lezat

Furtul era un delict care Sf: pcdepsca in Iunctie de valoarea cbiectuha rural. Astfel, dod fuca cineva un object sau 1,111- animal $1 aces! a se gisca inca 19 el. nevalaroft~ era pedcpsit ell de.spagubire dubla (Ies. 22, 3), Daes tnsii nnirealul furer nu mui pules ri recuperat. fiind taiat sau \,.unciul, atunci i se pretindea hojului dcspdgubire 'impatrit3 peutru 0' oaie. 1M pentru un boo - dcspegubirc incincits (Ies. 21~ 37). In privmta oilor era prc"~lIta 0 despagubire mai mare penrru descurejarea hotilcr, det Illnd fap!nl ca mle ereu user de furet, ce unele ce se a Ilau In p~CUl departs de <l~e7li.rilc uruane, undc sl1l'll'mtul lor san col ee le pa~tea nu puree primi nid un ajnor. Pentru bOI sc prevcdee pedeapsa cea mei grca pentru en animelul acosta era de neilpannii ITCbuin~ la lucratul pamdntului. in cazul in care hotul nu era in stare sii dea despagubirea impusa de lege, el se vindea ca sclav. ramanea rob 11.1 cclni pAgubit panli acoperea deslliiQubirc(I prin munce proprie.

Dace cineva era surprins in timpul ncptii Incercand ~ii prade case san bunuri ale aluua, stiipanul fiind In !egitima aparare. puten si-l ueidii pc hOI, fAd .sa raspundii pentru eccasta In fala lcgii. Dar, dupa rasarilul scarelui ucideree hcrulw se sccetca 0 crime, deoarecc el putea f recunoscut, prius ~i dns le judecatd,

ill privin [a pcdepselor, Legea mO.l,.oicfi SUS tine principE'I1l corelatiei Inrre dehctul savat~il Iii sancjiunea apli.cata.. Pedeapsa se marginee eunmi 13 flptultor. D.ra a-i afecta pe urm;)~j sau ceilahi membei ai Iemiliei.

Pedepsele prescrise de Legea moaaica eran do": Ire; fcluri i pedcapsa ell rnoartca. pedeapsn corpora'l!i ~i amende.

Pedeapsa cu moartea se apllca om C8ZUJ uuor oeltcte grave precum :

- cmucrdcrea \"olunlara (lcs. 21. 12) : Lev. 24, 17: Nnm. 35. 16- 21). pcntru Ci3(e 0 con,pensatie pecuruara nu era niciodala ;ngadllili'i (Num. 35. 31 neul. 19. 11-12) :

- rapirca de p'ersoane spre a Ie vindc COl scLavi (lclj:. 21. 16; Delli 24.7).

- PllclI;l'cle gHI"e i:mpotriva lui Dumnezeu prccum : idol:ab'ia (Ic~ :22-

19 : Lev. 20. 1-5: OClll 13, 2-19; 1'7, 2-7): - blastcnua (Lev. 24. 15-T6);

- profanarea sabal.ulu~ (Ie$. 31,14-1 S ; N'um. Ij, 32-36) ;

- \rljiloria. Ill1igiQ. necromantia, ghicitoria (1(:&. 22. 17 : Le\, 20, 27 ; J

DREPT MOZAIC

167

gam 28. J, 9); prostitll1ia unci fiic,e de preot (Lev. 21, 9).

_ pa,;ate grcle e:ontnl parm~or (IC$. 21, 15, 17 ; Lev. 20, 8 : Deut 21

18-21):

_ abuzul in reletiile sexuale precum : edaircrul (Lev. 20, 10; Deut. 22 22j; difertte Jcrme de incest (Lev, 20. 1l~12, 14. J 7) : scdcmia (Lev. 20, 13) ; be:~liaiitaLe& (Lev. 20, ]5-16)

Precllm 51:: peste deduce d-in cele mei sus, pedenpsa capitals Era limit.al3 la cazutile de atingcre a puri1ipi cultului ~i a sfin\CJliei vietii ~i sueseler acesreia.

Cat priveste executarea pedepsci en moastca, ucigasul era laS",1 'in seatua ('iizbunatorulu.i siingcJui~ care recurgca la mijlocul de supritnare pe care singur 11 11OIar.a. Lapideree [Lleiderca cu pict;e) era pedeapsa apllca(;i cbisnuu idoJarrlior [Deut. 1'&, 10-] 1 ; 17,5-7) ; blasfemiatcdlnr {Lev. 24. 14--2S}, felllell care ascundea faptul de a nu mai fi virgina 10 momcnnd casiitonei (Dcut 22-21), logodnicci care ci\dea m des frau si complicclui ei (Deer. 22, 24), fiilor r!z\fl"stl\i (Dent. 21, 2.1), protanatorului sabatului ('N1l1fl. 15, 35- 36). cetui anatematizat si cetur vinovat de jeznajesare (roses 7.25, [ Rcgi 21. IO)~ femeii edultere (loan. 8, 5). Condamnerul ta aces! mod de pedcapsa cu mdartea era dus in afara eetatii (I Regi z t , 10-13 ;vez.i~i Lev 24, l4; um. 15, 36). Primii care aruncau cu p.ie-lle asupre cclui condamnar erau mancrti. epci popoeul contmaa pati! ce condaumeml em 'fngrop!iL complet um-o .nov.llI '110 pictre, Asuel se exprima, ponD 19 capat, caracierul colectiv aJ dreplii\H imenente, Pedeepsa putea fi agra';'atl'i prin expunerea ccrpunlor celor uciJiI oprobiulul public.

Astfel crau spanzurali de: ccpaci, dar numai panli Ia caderee sen .. c.5nd LrcbW3U ridicap ,i inmarmantalj (D-cut, 2l. 22-23).

Textele din Num. 25. 4 ~i 11 Sam. 21. 9 vorbesc despre un sen special de execuue : deamembrarea, prin care rrebure sa inlClcgCln l!ierea in bucan a corpuhn celui condamnet, 0 astfel de p~deapsa a fest apheola ector sapte frali Macabei .

"rrnrarerea 1:1 moane prin crucificare !:SlC: uri supuclu nccancseut III veehtot Fesrauient. lisle atestat In persi, in mod sporadic la greci 'Ii foarte Irecvent la rcmani. Pnme rnentiunc a aplidirii acestei pedepse cu mnarrea In Palesrina se aIHi la Iosif Fleviu, care 0 Icaga de persecntia llii Antioh al IV-lea Epifa.nf'll.

La roman~ CfuciFICllJ"-ea 3 fosl aplicatl seJ,wilor $i talhariJor, dar mciodnt.!!. ~ela\l!nilo.r comani.

Momcntlll propriu-zis aI nlstignirii eta precedar de. biciuirea paniil la singe a ceh.i eondilJ1ma.l. Firile S"labe sucombau in E1CC3Stt!. e'tap~ a supliciului, lira sil Dlil. lipUce rijslignirea.

CondamIlllpi erau obliglltl sa-~i ducA Sing-uri Cfucea panfi. la locul -de

168

AJUiEQ{'OOlA RlBUcA

osiindn; care era de obice in afara zidurilor cetatii. ln ll!U115alim, 10C111 eccsta II fO,jt 0 stAncil golll!j:3 numili!. Golgota (C:'ipatiina), aflotU in penea dC_fiord-\c:sl Cruces era conlpusa din doUl\ barn~, dintre care una mlli Il)ng~ (COil care: .se Infigca ~n pamfu_ll) ~i alia mal scurta

Bxis-tau doull epinii in Icgi'ituri eu modalitatea ~inhlirii cendamnetnju, pc cruce. Dup:§ unii, lucrul acesta se opera incatneinte de (I so f fixat crucca 101 locul ei. Ccadamnetul era intins pe cruce. cere $1 ea se ana ase ... ..at.a pe ISln paJ:'lldntului. :Able dupfi ce l so stn1pungclIu mdinilc ~i picioarele. crucca era ri:dlcata ~l fiX'a:tii. in p~manl. Dupii altii. opcrapa rislignim se Ricctl eumai dupu Iixarea crucii, Sj lntr-un caz; ~i in altul se legeu de crucc cu franghii atoll rnaimle cit ~i piciearele celui condemnat; tlpoi i se striipungeau ou clue de teem miiinile ~i jncioarele (fiecere in purte).

Chinurile indurate de rih:tignn erau cumpfitc. Mcenea 5urVCIlC!' de obicci taoJ"ll; inlrucal i.n ccntaerul cu aerul. siingcle ce iesea dill ranile prcdsso de one sc coagula rcpeec. 1mpH~idli'ld psoducerea unci hemcraglt abuncente. Agonia pules durn Q zi sau chiar dona, Deasupra capului cetm riisiiSIlH se scna 'Vim' pcntru care a Jest ccndamnst sl executat, Spre II diminua sufcrima COndlll]lD<'iruhll! i se da sa bell banturi atUe-;:ltoare. Se pare d cbieehu uccsr n S~II pnietical numai I n evrei, fiind PUll in IcgiitlJra ell textul dm Provo 31, 6, endc eerie . ~,da~ bautwe irn.bAUitoare celui ce este gala sa piara !;I vin cehu ell l\mllr!iCJUIH.l ill suflet».

Lcgea prevedee en ri'tslLg,niluJ Sa fie Inlllr:lrI'!'lantai in eeecasi ai. dar CliITI agonla sc prelungea fcartc muh. sc rccurgea 10 uncle mctode de griibire -a Ilionii prcccm: sufocarea r5slignitll!lIi prin fum (i se eprindea sub cruce 1.In roc mocnit), seu erau slobczite asupra lui flare slHbauct: ni'im~nde CfI sl-J sro$.c Deducem de nici c.a iniJ~mea crucii nu dep~cll mull un slat de OIn. peetru ca numcai astfel Fiarcle, puteau sii-i sjii.~je pint~cele distigmnllui Ca sA cxtste srguranje oll eel cond~lIllnat nu se va mai scula. dad cumva er fj fest door intrc stare de moarte aparenta, i se edrobceu fluic;ele picioarelcr ~i i se SttDpUllgea CeilJila eu s\Jli~~ dcsigur cu tnlen!i__il de a-i atinge illima.

Pedcapsn .ell arde.rea de ... iu D unui .condanmllt /!iSle D.l€n_p.onata doar in douA cazun : a fiicci de prcot care se p.rosliluR (Lev, 21, 9) ~i a un~i bi\rbat Cilre srar r. oisll,toril deodal1i. eu -mama;.i eu fiica (Lev. 20, 14). Dupa Gcncza 38, 24 lj:J re.rneiu adultcn'i era pedepsitii in VfClIIllrl_lc sttihcchj in acela~i fel

Pentru pecaleie mai pll~in grove decaf cel..:: menl.lOnalC alei crau prcv:i,utc pedepse ~ornle ~ in special bici ... irea. De Q asrfcl de 5"llc)lune 3\'Ca Plirtc biirbptlll can:: t~i deUi-illla sotia, acuzind·o pc nedrcpl de infidelim!c (DC\li 21 18) $i fi~1 IlcllscuJtli.lor de Pm-llllii 5~i (I Reg., 12, 11), DupA DeuterollQnI 25, 1-3.judecaloruJ aplica colu! do\'cdit cUlpabil pana 16 40 de lovilu" cu biclLJl sau ell bEl!IOIml. Cel condamnat ern Intios ell rOIlS la plminl, l1ind dC!:~braca.t de

DREPT MOZAlc

16"

oa:mt1$4. Pectru CII nu CU'_n1VIl~ dmtr-un exces de zcl, jude.catontl sii dcpa:fe.ascl1 numAru1 de Iovncri, rom tamu ii-a stabilit cia se puteeu aphca dear 40 de 1011i1uri minus uno, edicd numai 39 (UCor. 11,24) .

Sancliuni pecnniarc In sensul unor amenzi plihite statu.lLli Sail (;oJUlinilb~i nu extstau Ia vechii evrai Benii da~ prcctilor pcntru ispA~iTe!l unui delict sao plical nu erau de rapt 0 amenda, ci mai muh achlterce de 0 detcrie cu caructcr rehgios {II Regi 12,17).

Cu rcml altfel stateau lucrurilc etunci cand era verba de un ncajuns r;,:Ull/.jl~ unei perscene, de eungere a drepturiior acestcia sao de 0 pagLlbil In bunurile accsteia 'vinovetul era oblignl 1& 0 ccmpensatie echitabila. in general supedoarti valerie pagubei provoeate, Astfel, blirbatllJ care i~i detaima scjia trebuia s.ii pUileasca. taraJ.1li ei 0 gtlUi de sicli de argint, ccea ce era IIUlJ Illutt decat s-a plilit lltunci calld l-a dat-e in. ciislllorie. (Deut. 2'L j 9). La feL seducarorul trebuie .slH despiigubc!lscll pc la!.iH vrcttmei sale (l~22. L6). Omu1 care a meu! sa fie dlstrusa bolda sa sa-Il via cuiva. l!is.1ind vucle SA pns:ca. era darer sa-I de!:>pigubcllScii pe acela nu cal ar Ii valcrat recolta de pe holdA san strugurii din Vie, ci ciil era valoarea celci mat buae rcccne din auu] accla (les. 22, 4) eel care- eprindea un fcc ~i nu-l supraveghea. incfit focuJ. se tntindea ~i la veeinul sliu, dis(rogeutdu-i casa, trcbuia sa pHitcascii 101 ceea ce focu] B disuus (Ies. 22, 5).

Nici pedcepsa cu lnehisoarea JlU era CUllo:s:eutii. la vcchii cvrei. Dow dupa em s-d auzit de Il$a ccva, Iiiud verba evident de un obicei tmprumutat de Iii SlfalnJ (vezi Bzdrn 7, 26). Cu 1.0010 acestea au existar lnchiscri ~i 'inauue de exil, dar erau folosite 1JIlD1B.l peneu erestul preventiv al ucuzaolcr pin!! 1<1 judecara (Lev. 24~ 12 ; }lUIIl. 15,34). Pcnerea in lanluri san in butucr era 0 miisun'i de severirmc- sllp.lullcnlarl1 (11. Cor. 16, HI ~ 1,0$, 20.2 ; 29, 26).

Reterindu-nc acum la instaajele de jlldcc.attJ ale veehilor evrei. trebmc sa spuncm c;1i in timpul patriarhal, fatal era aeela care avca purere judceatoreascj TlSupra lumror membTllor famillei, Sale. Acela$i lucru era vaJabil ~i in cal-ul unw trib : $erlll i;lccsru.lU era ,imp-licit judecator Ilosl,e 1"OIi cei cure nice-au pCU'lc din lribul respcctiv

Dupa ie~irejl. din Egipl, Moise 3 exerclUlI ac:easta (unct,ie de judeCQIOr al popondlli in de~e.n: (le~. 18, 16). EI judeca diversele pm:ln. ivilt UtlTe cvrei de. drmineata ~i pftua SCara_ Dar penlrll c:a singur 1111 mai l?ulcn face fflJii lutllror .!:iIh"lia~ilor care se iveau~ la sfatul socrului sau letro, Moise tl~e7.a. judecatort peste cele de cate ;) mic, Q smA, cil,ci~ecj ~i i'.ec-c oamcni, rczor\·andu-$} pcntrn sine doar ludecarea caztlri!or Inai greJe. Se cuvine menliontlt c6 judec!ilo_ri~ ournili de Moi:s:o erau tot dinn-e conduc3lorii de lribl.lri ~i bAtfilnii PQporulul.

Ca ~l Mo~sc. tOI <istrel ~i loS- ... a. II ro$l. judecillorlll suprelil Se <IUn"na d(lspre eJ eli CTa «(plin de duhul in!e1epciullii ~i c~ lOl~ I s<: lIuplll1eaU (Dcll.t, 34,

170

9)_ flltr.adevlir, losua a acuonet ca un judeC;§;lor in ccndamnarea lUJ Acan (Iosua 7. 19-25), eel care retinose pentru sine 0 haioa !Ii un drug de eur. din eele ce au fest ale locunorilcr din Ierihon, ex1erminll'(l de catre ewei. Dcsigur, Imptejurarea a Iost exceptionela, dar loeua s-a eompcrtet ea judecstor ~l in BIte cazun. Dupa moartea acestuia insa luerurile Spall schimbat La conducerca pcpcruhn au urmet bMrinii triburilor. iar cend peste Israel s-eu ab41uI mvazule uno.r popoere ~i tnburi srraine, Dumnezeu .!I randuii pe unn biirbali ¥ilcJi pentru a mantui lara de cctropitori. Acesti b5_rball sun! cunoscuu sub nunlcle de (.judec!torj»~ ell reate ell pnncipala lor merure a fen, ese Cum urn spus, s~-i scope pe Israelip din mana dusmamlor din afari\ rnouv pcntru care erau ptiyjp ca mstc eliberetoti $1 mAnruitoti ai poporului (Iud. 3, 9-15) Prebebil eA in vrcmc de pace, rcspccuv in res-lImp u 1 dintrc 0 navalire $i eha, in fil;a lor emu aduse prjcinile mal complicate care lie iveau. Despre Samuel. de plldii, care (1 fest ultimul dhure judccilLCri~ citim in Stinta Seriplnrfl, eli ~i~1l 1i~IlL re~edjl1lil ill Rama, uncle a ridieet un altar si unde vencau to~i cei care aveau cazuri mai decsebitc de jvdecat. Din dorinta de 11 face la cat mai 'mul~1 dreptete, Samuel se dcplasa ,i in cetatile din jur, preCllOl Betel. Glulgal $1 Mitpll (I Sam 16; 17}, ascultand eli luare aminte pricinile care- li emu i:ulap~6.te. Ncputand face Ind nici I;:J fat! tuturor cerinteror, i-a randuil pc fiii gat judecbtori in. Boer Scba. deci in sudul ,ani Acestia. din plicate n-nu fest In lnsljimea latllui lor. Luau mJtit ~i pronuntau asrfel seminte nedrepte (I Sam. ~, 2-3) Accste 'imp[~iurar~ precum ~l feprul ea Samuel era inaintat in viirsta au dctcrminat pe b!tranii poporului sa-i ceat~ lui Samuel sa le ungi an rcge, cum aveau toate popcarete din jur (I Sam 8, 5). Cu suirea pe tron a regetut aul (1058 I, Hr.) Samuel, in aduuarea pcporului. eon .... oeata III. Ghilgal, se retrage de la misiunca se judecaroreasca. De acllm> rcgcle devine jcdecatorul supremo inaintea ciiruia \'or fi aduse cauzete mai cOlllplicate-. Despre David sc efirma de pUdii ca : (Ill domnit aaupra tnrregului Israel, facand dreptate ~l judecera le [Ot poporul sa.YI~ (U. Sam. 8, 15). Dc asemenea, infTe fap[(:le de(lsebitc core suut atribuite regelui Solomon se numiira ell priori tate judecllill ce a fficut·o in cazul eclor dOD.!!; femei cnr-e pretindcllu ficcw:e pentru sine pc unicul copil ramas 111. viatA. DlIP;'i aCCD.st~ judeollta, IO? il"llpu~\i regelui au rama~ cQltvin~i cil c;.!!le plin «do ifllelepciul1.c d~lml1.tl.ei.as-c::a "pre a I"andw drepllltl';!l1lo (I. Regi 3. 2@). De E1ltfel, 0 astfe1 de inlclcpciU:l1e a cerut. SolonulII de>.. If! D\lmncze"L! "spre Ii pntell judeeQ poporul {l Regi 3, 9; in pilJatnl san se aDa «U,l vesilbul 51111 pridvor al judecliliil-', Cll 1m Iron pe carl':. r~gde se a~ex;a cand Iacea jlldccata (1 Regi 7~ 7). C8i;.ur,lc de judccata ru.ent.ionate If! carlile lstoril::e ale Vechiuhu Tli:stament arnta oa se i1Icea apel Ja judeca regOlJa chiar ~i pentru fapte nllLlore prncum runul unoi 01 (0 Sam. 12, 1-6'),0 rizbunare familialii (IJ Sam 14, 4--11), rcdobandirea uoe~ case ~l a unci IMini (II Regi 8, 3) Dar celclallc

DRBPTMOZAIC

171

p,ricjni vcr fi eercefatc ca sl pdnG acum de judecatorii care exisreu in Iiecare asezare e"Te;asca~ inca imediat dup~ rencuparea Eanaanului de clitre evrei. la rclDtoa(Cere1l lor din Egipt losif F1:H'iu ne transrnue mforrnatia ca in eetatile mai mati numaruljudecltonlor Era de 7. iar in p~ezlirile mai mici erau cate trei judcca.l.Oci_ Talmudul ,'Orb~~le chiar de 23 de membri, care aleeuuau complerul do:.: judecala in cel3ti"le rnai man. Oricum, acesti judecatori Iccali si-eu indeplinit misiueea pe lot pareutsul rimpului, ci ram:anSnd pe mai depaneacri.vi -ii in epoca regalit.a~i. Ei st3teal,l la penile <:et!tii, unde discutau toate c:twstiu.nil.e care priveau ccmunuatea (Gen. 23, 10-18: lev. 29, 7 : Prov, 24. 1 ~ 31, 23). Deureroaomul ii desemneaza prin epelativul f(biluanll cClQ~i» sau ,.bilninii din portile cetatii». (Deuc 19, 12; 21, 3-g. 19 ; 22.15: 25, 7). La ei fac aluae profeui c6:nd reclami! respectul dropta~ii «iu pcrple cetl'ilii~, {AmoS. 5, Jo--15 ; Zah. 8, 16). Un exemplu de Iclul in care actionau accsn J\ldecl'ltori evem in certen Rut cap. 4, 1-12. unde ni se spune c~ Bo'O:I' Beuecmitul, voind,sii cunrpere 0 ~·rin~. a Neeminei, vsduva lui Elimeleh, Iii sa o ill in cil"satorie potrivit legf levlratulul je rnoebitcarrca "Ruth. nora N'Ocminel_ 1:1 venit la pcrtile cetlitii t1 ciind fI trecnt pe acclu un 011.1, care era rud~ mill apropiatl'i ell Neemiua, l-a oprit pc accla ~i I-a chemat ill. [ilja a 10 bfiira.lll care se erlau in zonit lutrcbandu-l dac!i vrea el 511 curnpore pam.antul ~i sa 0 ia Iu cikat01'ie pc. Rut, Legea d§ndu-i prioritate in aceast5 afacere. Omlll aeelu refuza de a- incheia cils!tori" de levirar, ceca ce il face pe B007. sa declare cii el cum.pm-! in acest caz farina ~i 0 ill. pe Rut de sotie. eel zece billrini consmuiti in cQmpJel de judecati confirms tranzactia incheialii.

Daca judecata compcrta $1 0 pedeapsa. bAtr<inii crau eceia sare I) impuneau (Deut. 22, 18-19). Cand era vorbn de pedeepsa <:OIpilala. aceasta era epjicera pe toe de rnartorii prczell~ {Deer. 21,18-11). Feptul c iluslHn prin istcria lui Nabot, in les,1iturii cu care se spune en butr.anii ~i cei ma] de Irume ai eetiip.i l-eu somal sa se preaiore in fala lor, iar doi martori mincino~i i-au acuzat de a fi rostil CU\>1nte blasremiatoare la adicsa lui Dmnnczeu $i de. a~ I fi hulil pe rege. -c~ ce: collstiluia 0 -crimii. 3 -c!rui S<lnC~lIne 111.\ puteOi fi decal lUoart~tr. ([~. 22, 17 : Lc~. "24. l4). Atuncl ei I-au dus po Nabol afara din ceLate, node I-au lovit C"tl piette punli ce a murit (1. R-c.gi 21, 11-13). Me:mbrHor mor astJel de (o:.tribunale popu!arc\> ie-ij,1l fast adreS::.lte recomandM.il-e de a nu lUll aml.rlte 1& l."on de~erL. s,§ nll ce<!e.zepros-iuflil-or l1:Iajori~a~i. cind "or liven t:QlIving,erco cii minorilUiell Qt'O tOL'U~i dn.~lrtale ~i de f.I Il.u primi da:ruri in schimbl.ll sClltin~cJor tlcdreplc (Ie~. 23. 1-3 : 6-8).

Din cxemplelc. orerile ar rczull.a CD !lcc~ti batram uu CHn.l desemm.l~ in cl:u_p ofi.eia! gp:rc a indcptini runc~ajudec8torea.!lea, ci crau mai 11lull martori de "i>C31.ie, la care se fliC£3 apel de catre eei il1terosa~ sa~lj:j ap.c;(e Wl drepl S<lll s.!i restabileasca adeviiruL

172

AlnmotOOIA BD3I,.ICA

Dar exrstau in Israel :ii judecAlotl de profe!!i~ iasuruiu prin disPOJ"Pe regalia Astfe), afllm din II Crcnici 19, 4:-1 J~ ca regele losafot dill rega,tul Iuda II numn ill «t.o;u~ {j&tlti1e 'intante ~i In fieoare eras» judcclitOfi cdrcrn le-a pretins 0 ~!1l1li ireprosabile spuncnd : I'ILua~ ecama Ja ce ven recc: sa nu faceu jl,ldecat1i cmeneasea, CL judeeara Dernnnlui, eli I~ rostirea Judedi'-ll El este cu .. ci. De 9COO<l sa £"11'i cu friea de Dornnu I In vel, sii IUCl31i O~I PQt.& cad 1<1 Deumul nu-i nioi nedreptate, nici p~rlinire ~i daruril:-.

In Iernsalim, losafct a stcbilir un trjbuaul alc~tl1.it din preoti, Jcvui §I cnpi de familu israelite, care judccau in primul rand pe lccunoru dm capaela, iar apci ~i cauzcle loeuitceitur din alre erase. Acest tribunal ern prezrdat de Amenehu, marelc preot, cand era verba de probleute rehgioasc ~l de Zebediabu, seful casei regale: cdnd era verba de pricmi de natura polili~o· adminis1,rilliva

EKistcJ11.;l aOC,':slOI jl,ld~atori oficiah rru exclude activitil.l.ea in parslel si 8 acelor batr~J1; de La penile cctalli. cere erau a.lc~i sac chen,luli chiar de carte cci iurereseti tn sclutionarea proprlilcr ClIU20.

Marele Stnedrtu (Sanhedrtnul)

tn periceda de dupfi em s-a lnfiimat in Iudcea un tribunal cclcl.iustlC po.litic suprcm, numit Marele Sinedr:iu SOu Sanhedrin. Unii rabim imping ipsa in uru15 pan3 In Moise originca Sanhednnului. pomind de la tcxtul din Numeri 11,16--17. undo cjtim : «atuuci Domnul EI zis catrc Moise: nduna-un 70 de biiiba1i, dJJIt.r1: batranii lui lsmel, pc care ii ~tii ru ca eunt cr.petenil pcpcrulur .}I supraveghctorf lui, ~i du-i 111 eortul :'Id~m~rJj~ ca sa :;00<1- C~I tine aec!o. ell Ma voi pcgor'i ecole ~L voi vorbi ell line ~i vci lua din Dahul care este peste une ~I voi punc peste ci ce sa dud!: el C\! line sarcina poporulur iii s5 nu 0 duci nU.IJI<l1 III singur» Nici un sit document istoric nu vine 1nsa sa intureasc3 snsunerea rebmilcr cum (:5 Intr-edevar Sanhcdrinul at I'i luat nestere in Imprcjureree rclalata in ~11ei1 Numeri. lnstnuua blitrandor' constituira atunci nu are !lie) caractcrul ~i nici atribmiile care au QPIlr~l'Iut Senacdrinulni.

R1irnane ca timp mai sigur de infiintare a accstui organism de judecara epoce pcrsana (538-33-3 i.Hr.). Supusi unci puteri care 10 era sfrajna. in mod I'rellc e,vreii s-au prCocupat s,ii-~i constitlJ}C 0 auloritate ,Proprie, C'flPQbllli sa-i cOI,duca mllj indL':flproape.:sa lc gar!lntMe rcsp~ti'lrei1 tradilillor ~i s5·-L indH~mC 'iii §pirttul J..egii durnntlozeif4ti. (Ezdra S. 5: 6, 7,14: l(). 8).

AcCs1 consiliu era .aIC3!\Ut din sefi de famiil.i, nUil pr-eoli cal ~i l.aicL dec. din arislOcralii sociei3:tij iudaiee de atunci.

in e_poca greaca (202-164) orgnrusmul aceSla de judecalli era cun05cut CU lIumele de Gherasla awei adunarea a bliltiinilor Sau «5enah>_ Orccii au liisal

173

popoarelor asupra OMara ti.-au exer~ita.! syveranitatc3.,. a raarte, mare Iibertate de guvcroacc. 81 nu prctmdean mrmc alteeva decal plata Irnpoutelor $1 re.cunoa~terea autoritlW- lor suvcranc. Prefitand de neeasl1'i siluatlc. merelc proOI, pe de 0 pam; ~i Sinedriul pc de aha, au lieul s1'l rcmrre in atribuptle IQr IOEIle chestiu.llLle d.e ordin civil ~i rellgies de care so dezirncresau grecii.

Cimd pdI1~i Hasmcnei {Meeabei) au rcconsutuit outon.omia nstiunu iudllke $t (land puteren regala ~i en saecrdetala S·.I:l1I ccncentmt in mana oceleiaf,i pcrsoene. rclul Sinedriului <I. euneaeut 0 diminuarc ell teste acestea. se WI vorbt despre el, po- tool:' pcrioada Macabcilcr «(I Mac. 4, 44 ;1 Mac 7. 33 : 11, 23 ; 12, 35, 13. 36).

DupiS cucerirca lsraelului de catre Pompei, marelc precr redevine scf ill D3punil .$1 consiliul b4tranilor iJii reia roiul, Proconsulul Gebuuus tmpane tara in cinci disttictc, cu Sinedrii 10. Ierusalim, Gadara, lerlhon. Amatonte ~i Sefcra Accll;~e Sjn~drH sau Consilii rur au decn purer! juridice, 0 asuel de organizarc nu vn dura I'Clsil. decit zeee ani (:57- 47lHr.), in Il.lIu147, CCL.iJ.r it IlIlrt1C;,$'EC! pe Ibpn Hrrcan al Il-Ica, cmarh .a.I evrellcr $i consib 1I1 din lcrusalim, care !lJifli'tl' aCLLm CLI numclc deflnniv de Sincdriu i!ji cxcreitn auteritntea asupra intregii Ian EJ devine din acesr moment tribunulul prin excelenta sou cum i se SPURCD in ebraica «bet din» (ecasajudecatii»)

Irod eel Mare i~i inccpe domnia prin a trimitc la moartc nu mal putin de 45 dintrc mernbril Sinedrtutui. partizan! al lui Antigon Crumul rege s-a dcbarasar astfel de aceia dintre nobilii tarii care i so i'mpoI""e..'lI). A I~s.u ca tcete acestee Sinedriul sit subziste, dar .;;i-a infiliTalln ol oamcni de ai sai.

Sub Arhelau, pueerea siuedriului 011 se tntindea declh in provinciile lasme snb jurisdicjia accsrulo, resnecuv ludeea si Samnrl.[l.

Lncrurtle se vee schlmha tn vremea prcccretorno- romanl. cjnd Stncdnul i~J va Uirg_i sfera de ecfiunc $Ii lsi va spori puterile, lor in vrcmee MunlUllorlllm Hristos Sinedriul se vn inflli$<1 en ceil mai ina.itli C(!r£C de justitic a natiunu ~i cea mar putemica autoritatc n tirii (sa sc vadi\ Matei 5, 22 ~ 26, 59 ~ Marcu 14. 15. 1 ; Luca 22, 26 : loan 11,47 ; Fapte 4. 15 : 5. 21 : 6. 12 ; 22. 30 : 23. 1 ; 24. 20). ~i acum inti \'3 fj nllmi~ uneoei adnnarea bil.lflinilor (Luea 22_ 66 ~ Fapic, 2l. 5~ ~i senatul (Fapte 5, 21)

Dnpa daramar.cm lerusalimului Sinedriul va i'mpiirt~~i ~iOarta luhl{Ol'" innituliilor iuda.ic.e : va fi desfiintal. S6 va reco:n.sliltli la labne llll rei de lribunal iudll.ic (bet din), care nlL Vll. c.mite dec~t deci~ii loorctrcl'.: ~i 11 c.1rui autcritate a fo:s.t atal de ncinsemnat§ incaL nu poate ti 5ocotil 0 -contin_uare "iI SllIcdriu}ul disparur.

In pnvinta cOlnpozltiei Sinedriului trebuie 50 aratam ca nunlarul Olembriior sai cra de 71. Marcie pren! cr-Il al 71-lea ruembro, indeplinind ~i functin de pre~edinte, Nu aveln informalii to pri"ioia modahtatil de

174

A.R.ti£OJ.OGlA. BIBLrCA

ccnstimire, respectiv de recrutare a membrilor Si!l~dr:i.I.IJui. 0111 fiind rap-lui Ca Sinedriul evea un ceracter arisrccretie, fliDd aJcutuit din reprezentanp de frunte ili preotimii ti din inv81alorii de lege (dintre farisel), este de presupus eli IIU pc bal! de elegcre popularii ejungca cinev a sA faea pane din Sinedriu.

Probabil ea membrii crau nu.miti fie direct, de cafre -autotitatea pcliuca, fie prin ccnsulml celorlalti memhni care erau In funcpi_ Nwnirea se mcea pe ~Sl! viam Noul ales dobendea dreptul de a·~i ocups Iocul in Sinednu prin ntuatul punerti rrainllor.

Allam din Noul Testament ~i din scrierile lui Iosif Flaviu cii din Si1lcdnu faceau perrc de fapt trei catcgorii de oamcni : arhiereii. ciirturarii Si batr:1,tl1l {Malei 27, 41 ;, Mereu 11, 27 ; l4, 44 ;.15. I). Arhiereil erau membrtl de prim ran~ In. Sinednu. Sub ecest nume sc intdegea~1 : araiereul in functic, ccilallJ erhicrel pe:MlonEl~i, a1ti rncmbri ai familiilo-r acestcre precum ii ~efii priecipalelcr femilii eacerdotale, Veneau apoi, in rangul dOT ~ drlurllrii, care to vi~'Lltca."pregatirii lor exercit<l~ 0 mare influcnlA in :ShJ.edriu. in 6mr~it, In al trcilea fan,s. se mlmn[aU b4tr5nu. m~t preen cAI.$i laici promovau din rnml lii de tang inferior deciit ale eelcr din priurele dOua clase

Sinedriul ~~i exercita autorhatea asupra tuturor comunitafilor iudaice dm lume. ~~B se expbc3 f9ptul co Saw din Tars cere aprcbere Sincdriului spre 3.1 aresta ~I dace la Ierusahm pe crcetinii din Damasc.

__ Inlra~ in ccmpetenja Sincdriulni mai ales problernele de ordm spirituel !ji religics $1 i'n general reate ecelc prcbleme care priveau iudaismul $i de care autcrtretea romalla 1111 sc imcresa.

. Sinedriul nil era un tribunal de apcl, in rata caruia s.ii fie eduse spre rejudeeere cauaele nescluucnate in tribunalele locale inferioarc; ii erau eezervatc Caple de mal mare gravitate precum idclatria vreunul trlb sau a unci cel.ii;i. cauza naui protei miucmcs, nbateri siivilqile de marele preot. intenpe de a se intreprinde un riizboi of ens iv, randuirea judccsaorilcr pentru Iiecare scltlin~ie a lui Israel, hOtnrarctl dnrilor Iii irupozitelor, etc.

Smedriul Elves proprii sai oamcni inarmap prin care executa pcdepscle date, Senlinla de condamnare la moerte nu putea fi aplrcara firil aproberca procurarnrului roman. E:o:;\lopland zilele de slrMloarc ~i de soblll. $incdnul putea. £1ctiva oricfind, ioo>opand de la sILcri6ciul perpelllU de dimincaia ~i pam'! 1ft apusul SoarehiL

Membrii Sinedriulu.i se El~e7.-au in somicerct astfcl inca! se pmeau vede<l unii ~ all.ii,. ~re~edintele ocupa locul din lJlijloc Hv.and I"a dreapt<l ~i la stanga ~e eel dOl vloepro$edinli, dintrc care umll se num~a Ii" bet din (Iatal casci ~uded\ii), iar al do~leil. hehaham (,inle1eplul)_ Prirrml :il :inIocuill pc pre~edlme In absenta accstuia. In dreapla ~_i ill stanga fl<u1cl.lluj slateau doi grefien, Jlol5.ud lot ce: sespunea pentru !;tt.u 'in Conu-a acu7.all,lhli.

OREPT MOZAIC

.J5

Acazatnl, can: trcbuia d se infll.li$eze Imr-o I-inuM umila ~-j imbdicilt in \'e~JI]inle de doliu, ~tlitea LIl picloare tn fll~ membrilor Sinedriului.

Locul unde se tmrunea smedriul era 0 tncapcre din veciaatateu templulur, numila i<Ji$cat gszit».

De cafre ecesr organ de judecatd al evrcilor a [051 eondamnat 18 moanc MinrujtQrui. A f(l.st., desigur, momentul de culmc 31 activitatii Sinedrinlui din loalA perieada exisrentel sale. Istoria nu De-II pjstrat nnmele Illtregului compler de.Judecata din eeea noaple dejoi, 13 nisan (8 aprille) a enului )0 d..Hr.,. care a proliullpii seutinja capiraIa. Totusi. ne este cunoscut din diferite surse, numele 840 din Ire s.ined.ri$ti. Asrfcl, din olasn arhrereilor si a preotilor au Iacm parte, tntre altii ~ Caiafe, mare ertuercu in funcjie , Anna, cx-arhiereu, sccrul lUI Ceiafe : Eleazar, 61,11, mdl more al lur Anna, ex-erlnereu oil el; Innatan, all fill. al lUI Alma, care n ajuns mine arhiercu dupe CaillCa : Team, nn WI Fill al lui Anno. viitor erhiereu dupi'i lonatan , Matias, fiu al Iui AiUHI, viitor arhiereu . An,allii'., Iiu .'II Iul Anna, vllror arhlercu ; Ioazar, ex-arhlereu, flu ill lur Simon Boethu,S: : Eleazar, ex-arhieruu, al doilea flu HI lUI Slrrcn Boethus ; Sl mon Cantata. d treilea flu al Iul Simon Boollms. viitor !lrniereu : losua, ex-arbisreu ~ lsmael. [iuJ lui Fabi, ex-arhiereu ~ roan- prect: Alexandru - preot; Helcras - prem: Anania. Iiullui Nebedeu. v.iHor arhiereu : Scaiva ~ preot.

Din clasa ciIturarilor ne sura cunoscute aceste num.e : Gamaliel (Papte 5. 34,-.)9): Simeon, HuJ lui Gamaliel: oexeios, uceruc al lui Gamaliel: Ionaran (jut lui Urlel: Samuel eel Mic: Cbanania. Ilul lui Hisehia : Ismaej. fluJ lui Bliza : Ionatan, Iiul lnl Zacbai (ben Zachai). Avva Saul: rabi Hananta : rabi Elezar. fiul lui Parte ~ rabi Naum Halbalar ; rebi Srmecn Hammitpa.

[n sfillit,ln olasa biitriinilor S·IIU I1l1miral Iosif din Anmateea (Luca 11_ SO); Niccdim [lean J .. 1-10 ; 7, 50-52)/ Ben Calba Sebna : Ben Ti~l Haccasar (aeeste ulthre trei persoane emu cele mai bogate dill Icrusanrnj :

Simon: Doras : loan fiullui loan: Dorurei, Ilul lui Natanael: TritOn. Iiut LUI Tcudion : Cornehu. nul tui Ceron.

Toste aceste perscene formau mai mull de 0 jumatate din Sinedriu.

EX'~plandu~i pe Icsif din Arimareee. Nicodim ~i Gamaliel, to~i oeilalp erau ITL$.t:e o1golio~i si niste fanetici, Iucru ce S~il putul veriflca in limp"] judecarii MantuilOTului~ (:ilte Il. f05l Lfalat CU at!Lla urli $i rea crcd.m{a de cei in cauza.

. Din info:r:llliltiile pe Cllfe IIi Ie l(ansluil ciit~le biblic__e, procedura de

Judecalii. eril in general ,sirnpli'l. la vcchii evrci

JudC\:.ilor-ii alegellU un loe public, la P9(lilc cetap_i (Deul. 21. L9 , Amos 5, JO). s:all ling;l saneL\lar (I~. 21. (1 ; 2'2. 7 ; Iud. 4, 5-0 ~ ] Sam. 7~ 16 J le~_ 26, 10). Re_g£le era ,*el:al pe tronul din «pridvortll judecap_i» care: era speci!!1 Elme]J.ujat U! scopl.Il acesta. in propnul sau paJal (1 Regi 7,7), unde 3,'ea ar;ces odce dorilQr de a Misla la judecal8.

175

A'RHSOLOGI,.\ B1BLICIi.

Preccsul eta '(Iiterm.t de c~lr~ persoana preju'dici:Jla (Deut. :lj-~ 7~ , l(h 9, i9 ; I}, 1 ~ .; 2-3, 4 i lee. 49. 19). Sow in cl1~ll[ilo de (utpl r~ligiollsi'ie precum idclatria 4i- biasfemie; tribuealcl S'C intrunee l.n' unna unui dentlnt facut de catJ;-e ;;;d cc eontrcla u baterile de utCllstil naLura.

Pe pcrcursul deabarerilcr; judecatorii e-rauiiJe1;81i pe scaune sau pe pwee. inr ill nramentul P"O-i"JOJ'l~§rU sentintei se rtdicau III picloere. Psrjile, respectn acuzntorul ~i acui!:arnl stllteau in picieare pe LCi1:tadurata prccesulei.

Acuzeuile crau form:L1I!l~ ona, dar din Iextul de la Iov J l. )~~%. re7.ullii ell se puteau fatle.:!ill ill SL'OMs. Acuaauilui i se da posibililale",' Soli se a pcr~. S~· 'eerbeste '$j de 'ilJi ap.fil,"litor care starea ill dreapta acuzatulut (Ps. I UJ:, 3U), dar acesta au era 'f1eapatat un avoeat; CBl mai ales un 1I1i1r1b.l' In favcarea acuzarulni. Atii.lIlCLlUli,o:(LlJ ciit ~i pariitul uveau dreptul de 11 npela la merton Ab.e~lia eren audiep dupli apanlfefl ce si-e rnC~fb acuzatul. Legea prccedea sli e"i~te Gel pmin doi merton ,!Ii !l.C'Llyliriic in cazal in care: cauza en. de 0 asemcnea gravitate indit uiculpetul sa fle pnsibil de :'I i se aplioa pedeapsa cllpitiLIl.-7(Num. 3j.. 30 .; Dcut. 17,6)_ Dcclarejiil« m!l!1,QriiOI trebuiau verificarc de cstre judccdrori ~i dae~ s-er fi dovedtt cs m~rtnri<J 1-0" a fosr nancmoesa. II st;. aplicau accstera pedepaefe ca s-sr II euventt acuzatului, in cazul rn care s-ar f fil:C!1[ vinOV!ll de acuza ad'llsl'I (Dcut. 19. IS-Hi}. Din pac81e-,[licll chicr ll.L":a1lSIi1 Petspecliv-i n-a 'impie..:l,ic!lt aparitia freo"iiCi1I3 de m<Qtlori mincmcsi dcveda "CtlZUfiLc binecunoscure al lui Neber ;11 Suzanci ~i eel mai Flagrant, <II Mattili.itoTlllui Hristos impotriv.fi caruia au depus marturie mineineass dm niartori pHiliP- de Sinedrlu,

Dupa cum vesmul istorie Iosif PhlViu pretinde, Iemeile ~i selavii IllI puteeu depnue rn§rtU,ne.

Judecii.torii prerindeau probe concrete penrru dovedirea ncvino'V:fij.iei Asn sp'(e ex,.fllUpluj lUI pastor neuzet de pierdcrea ,!!lUI etnmal ee i s-aincredmtat, trebuia 8n prezinte resmrile a(l;::lu' animal $1a*,ia! de flare (le~. 2:l, J 2). De In judccjltori, Legea pretlndea lolala impcnialitate,

Peulrl,l priciniLe mai lI~insenillJro gentinta. soc pronui1ja ~I :it: exCc~l!'l in ~e,im~i zi en juaecaLa, Gind er-a ins? l'Orbil de dclide gr.we, pel1tru cnre sentinta C!il !:ondamnare!l la mo-art~ lie iinpunell CD jlldec:area, p:rOnLtn~lIrt~ 3enlin:i.-;i "$i ex.OOul3l:'eti sii. se f!lea Ln .lile difcrite~ tmma:i pentru 3 se C\'1I11 cunlit'Uea unei c.rori }lJdicioflrc, can: ar pulen eo~ta' 'lEala Lll'l'Lli om

Timpu~ de judecaUi cra de oblcei diminciil~:l, c~nd minl$il judc::c:!ilorilor era cl .. r.'i. Nil era ingldnit d se t~na judc;ct.p nQaptea, ~i ell ;'It-Dl mai mull ciind ~e i:nlaillpla. sJi Jiejudet_:.ale pri.cioi cOfll-plic<1ie:.

Gand in nrln'a judecajii DU 5C pute-a ajungo .Ia sta'bilrrea ildeyAnlhu sao ~-c-u~awl au pLlI~ sA adllc~ martori in apararea sa, se recurg~ I .. prcstafe.EI d!3 juram.am. fn le~i_Je 22. 6-.10 ~i Deuleronom 21. L-8 !uM rnenliollalo .rnal

DREP'T'MOZAIC

[lH!.tte sl!U!l~i in care SfI implinen dcpuner-eajurfun.!inluluL

o mndulitatc de statrilire u devaml~i era ~i tragerca III scrti ,A.stfel in ?rql'crbe,._ 18J 18. eitim : «-so,fjl,d Iace ~~ tncereae s,{."da ~i hoLiira:,;rtc intru cci pllleJniCl,». Se rceurgca la :ac.eos.t pJQce.UL::tI. cand S~ urm .. erea tdemifiearca uuur villQv!l1 din mlj~ocul. unui gn:m tIl ClU:~ Sf'; ;ill .. _ A_~II s-a. proccdat ell lena. care [llg1nd de' la fa~iI Dcmnului, a feet adusla ascultare dupii CtllTII!=!): (:ullo.a~I(l:,

R-I!l;:lU.Je lui Israel 1':11 alto: state

Pcporal evreu <I avut nliSl\nm'a den plIsU'a (:rl;:dilllftl'llono(ejsl~, f<lp~ penltU C~ Ls-a stabilit un spatiu annme in care ga-~i duca exisreuta lj:) !i3 fie rc(i~ nstfcl de -in:f1u-enlele cere le-ar 11 putut surer! din partca neamurilor polile.islC, Comactul cu aceste neamari iI rOSI 1,1 general lmerzis. dar JHl in loll1.lrtale, pentru cl SCQPLlI final en ca monorcismul S~ SG jas.pal1deas.c,& *l !;J -elte popoare, sprc a le prc,giili pentru mdntnisca viitoare

III ecest fel, Legea prev cdee obligativitatea pcntru evre de a-i S1.LI1Ja ~~ c:hillr iubi pe fiii alter popo<tre, Asrfel, tn Levitic II, 33-3-1 se. 1103 eccesm ponmcii deusebit de sugesl~va : «do- so va a~e.za un slr"li.in In p~rn';ntlJ] vcseu. sf! 1111-1 strfimtoreji, SLdinul care ~-a asezat la voi M fi~ pE:r1LTU voi COl $J b,fi.;:ti!lll~ul vostru : $.3-1 inbiti ca. pe 1'01 cll.*il'a. oCa ~i VOl I1tt COSI ~UaHIl in pama!1lul Egiptului»

NUl1ur' Te_g!llIrile cu caJt:!Hlni~ii sum oprite cu marc strlcteje, decercce ace;.~tia s-au dedat C'I.] torul ceruptiei morale ~i idolatriei, Iapie pcutru care ei LiJ'~1l sa suporte. judecata lui Dumnexcn Exlsra prevederca ca Israel :fi;:fi·i _pimic::easca pe ccnearuu de Is fi!l~a sa. fE< rest, Israel n-a fest iIIlpjed~(lill de Ii av~~ legarur~ m(l~ ales de af!lccri CU Wliin-ii. Asrfbl, David ~-a ajutat foartc mull en f'0niclCnii ~i amouif ~ ([I Sam. 5, 11 : I Peral. 14, 1), [ar Solomon, mergaud pc nrtnele \'<lI,li.l.LI,j sju, a lncheiet alia.~~a C,I Hiram, regele diu Til" care i-n plili la dispozi~ie materiale ~i mcsteri pcntru construirea ternplnlci sfint

SC cbianuia, de "scmell~a, ca .sa sc dell urt O!lP~~ eu p.riJej"1J I lncheicrii IcgamantuLlii sau macar s5 se guste p~ine ~i sere, ca 5e~1Il <II dorlnjei d.e ;.t ~ lraililca ~i_ ll1violOlbila legatui'l'Ii incheLala,

f,~ ge'lleral. inlelcgerile la nivcl de stat GU slfainii S5 111chei3u eu depum:rca Un'Ll! J.~rl\mfim (Vc:u Gen. 2 L 31 ~ 28 ~ los.ua 9, ]5 ; Regi 14_ 4). Uneori. dup~ 9bjcdul pAma.r-.wluiJ jurliuuintLl! se inU.rcll eu jU:clsh-i-er,e:a ~i dcspic2l'e1l. ilL dou~ a unui al1."rlli'll. Cci .:e au il~cheiiit legallJantuJ trece01~1 p.nntre celc dmdl_jhmlltajJ <lIe: B:luJnO'llului luial, !iugerfilLdll·Ll-s~ PrfJl ac.em:l .. d tot i:LCuia,~i jUi1g1i,).erc ~i dIl:Spicar,c; in doua 0 va 'Hlferi ~i eel C(lrc ar indri'lzni sa im:aJcc in \'relln rei pa,cLul cOl~sfinlij_ ("oC;7i GCIL 15, 9 ; 10m:'! 34, 1&)_ De .,ici ;6:-11. ill.:eUilcnil I':Xpr-eSlU de tiiicre a If>gAlniin~nlLli (I'ka~~t beril- rn.ll:bmidi).

DiJP~ !Ipariti:a celor dol,L;;\ regale de: nord ~i de !Iud, ill' ur-ma mor~j i lUi

A.RHEOLDVlA.Bm:r...{CA

Sclorucn, relap,ilc evrcilor ell >5l'tfa-lnii, all 3VUt ,rd.e-sflori urmari reSr,elabile_ eceeste pentru .011 unul sea altul dintre cele doua reg}llt: effete Intre ele in conflict, au apelal 11;1 3jutQr :;train, G~eft ce a des 101 jnfendarea lor P\ll.eriior maine, trebuind s~ 'pia1easc.et bircri iar rnai apci picr1:anduL~i indepalldenltl Profeni S-!lU tmcotrivir aliantelor cu 8lrainii, rntruest In viziunea lOr prin aceesrc sernamfesra netncrcderea tn ejutorul divln (lseta 7, I7-2_;,!-; 8, 6-.S ; 30, 1-'1 .. 1~. 2. jS ~ I~ 16, 2g) Israel era darer ~~~~j_ ;lduc~ amimc Tn prirnuj rand de.Dumnezeu ~i de Ill. EI s:i astepte ajutor

rnU-I1r>:~t relatiile intersueale se ~I a biIMU prin soli trrmi~i dill partea ambelor parli. acesria trebuieu b'id<.ili C\I toat:5 ccnsideratla. f:i erau inviolabih iMmdl.t emu pUTt~torii dcm:rJlt.alii poporului pe care Il repreaentau. Ofensarea sau agreserea schlcr ccnsnnua mctiv de tregere I a raspundere e celor ee sc .liceau v.iuo"lI~i de esa ceva.

DATE G~EIlAL. DESI'RE CULT ~I R'PORTm,CUJ,TULUlMOZAlCCu eEL AL .POPOAHl':.L.OR PAGAN!:

Cullul clivi!! face parte din mstiuuiile rehgioase salt alllichila~le sfinrc ale Arheclcgiei biblice, III sens JaCS, pein illltichit1ili religicasc sc 11*'-"-g¢ isrcria c.redi.t~ei m(l2;ai~;;:, dcgmclc, normcle morete ~j institll-~ile divino. J!I.f In scns !rtSlTans SI'!l t:eferii 1:1 forma exterieara il: cultului care cuprinde eelc paint l_l1rnJ1tmle esentiele: Ioeasurilc de eult, persoanele deserveme, acuunile ~i thRpur;ile surue.

Antichila~Lifl sfinte au in \'cdw-e difenre aspecte ale vieui religieasc ; cchul divin ill general. lccesurile de cult; personalul cnlrul ni, ac~nn'lilc cuhice. timpurue s£ircte ~ partidele religies-pclitice.

fi. CultuJ divln 'fnatnte de Mo-ise. CIIVJmtllt «cult» de origine (ati-Ilii vine de ta verbul -ccio-ccrcrc-, core se traduce prin «a lucra cgorul. !I ]11gr~i, a trnpodcbi, e cmsti, a cncra, a IUI::ra. a se stabili», cxprjm~ aCLul de cinstire 01 hn Dumneaea S1l.U cultivarea sentimenculul de einsrirc 11_ divillil;!~i.

Origines cultnlai e lot at-al de vechc 'C;] ~i rl':hgi~ ~·i el se bazeaza pc predispoaitia s~dtt.ii in firea cnrului la c:r-e-l'!~ie de a "dora din sutler pe ZldilOru.t s1'i\1_ Crcdinta sa iJ indcernlta s.ii se ma!!if-csl-e prin -cU'valll ~I f.apt~ fil:\a de Creerorul ,diu pe Care II \lel1_er~(:3.I~llda, cere iljuoomi still. si ;:l ~lul~ume~le penlrt. IO.a!~ c[it~ i le oferil ca sa 1,IietJ.liilSQ.3 pe pamal'd.

Duwuezeu i-e sadie in firca onrului 1<1 creede cOcl~nut'Jll ideii de;'! divi nitere ~I aeesta Wi \,<1 m::mifest~ dependema sa r~!l. do Creiilotul $'i~ orin acte irasrnc ~i exrcrne em fonneaz§ cultlJl dhiln. Milnifc~d.rile cele interne ~i extcruc c..Qnlil'm~ scnthneneul omalui de sepunece f-EII~, de FiillJa de le care.este ecusticne eli i~i arc exislenia sa.

Primn camcni ~i~{u~ IIdilal sentiment u l de adcrare a lui DII!iIIlc>..?,.<sU pe cale IIIlernu~ in sensul eli ci sc StipUl'\&.f.IU voii divine, ascaharea de -C~ ce le SPUIlC Fiinte sLlp.reL"l1~. DllP~ cadere a In pacet ci Ilind demineti mai mull de poftr; trupului deoSI de ~a'liune, vcncrarea lui Dumnezee 11 uebuir 5~ terbrace si o rorm::' extern.§ care lmpreuna ell. cca inte.mi forlll,;;:.Elzll cehul divm pri,n care ei rm nUm<l1 ea adoril pe. Dml.inc-ze~l., ci $1 ccr iertarca gresefelcr ler din pfl,rtcil :djvLrJ.ilatiL Ei se manifests IIslfcl ill domua de a restebih comuniuncn lipirinmlli de fericire nepieritoarc c a re a existat ·jllipal intre om ;;i Dumnezcu ,sum co~tiCi\~ de Iaptul c:"iiI neascultarea IOj a dus 111 rupiJ;rcm legcturi ~ eLI; Duamezeu. ~ rela~e~ harice intrc Creator ~i ~.real'ur~. :Ear prin aciele eunice cxreme dClV~d0SC ,c.d ej adora Fi_~.t.'I1-a suprema, ti ad,lc nn11turniri p.rmtru mate bmeface-ile pruuhe de la E11i~1 ilnplora a,illiOJ:li1 In ~tl'irge.re3 pacaielor care 11':- aduc cea mai marc ~\Jf~:ll1~, pi~rd~(';a I~galurii ca izvorul vie~i ve~l~ic..:

180

AIUIEQLOG1A SU3LtCA

Potnvit (:uvantului Sfintei Scripturt, sentirncntul rnligios .. I primiJor Url1ll'l~1 ar lui Ad;\lI1 ~i E-va S~;I 7llRnifCSl'a1 prJn aduccrea jenfelcr eesangercase, cum ::I lacm Cam :::i sang.cTOase. oferitc de Abel hri Dumnezeu. Jenfn Jill Cam a (OS\ numal eXII!rna, flirJi II participa cu suflcrul inlunecal de pi\cal hi aducerea ei. iin cea a lui Abel a fost i.nsOlita ~i de scntimentul de adorarc ~i supunere ratli de Dumnezeu. Deca prima n fost respinsf de Dumuezeu, cca de .;I doua a fost bmepli\clll;1 inaintea Lui.

Guvin!ui divie are 0 parte formala, ex1ems, prin Care omuT i!ji arilta tntelliia de a adora pc Dumncecu ~i aceesra exisla, a~ cum 0 conflrma istoria religlilor, 18 toatc pcpoarclc care crcd in existcnta uuei diviniHip ~i [I snflctuhn, SelltilllMlul rcligtcs sau ace .. predispczitic de d crede III Dumnezeu esic exp.rimalil prin jertfl ~i nlgikimle, ambelc!llesla:"d menifestarea cXlernil, formn!~ II- cultului unci rcli.g,ii, lnvccarea num~llli divin a fbst Jucmlt a~E'I cnm IIC SpUUCi Stiima Scriphlr~ de dllt~(:~nd¢1\~ii. lui Set (Fac. 4, 26) ~i ccnsthuie cea de a dona form;6 a cnhului extern care se bazceza pe raponul ~u.,.bUjt III creajic letre Dumnezeu ~i Dill.

Dill ejoca cea mal tndepllrtill'fl a cmeuini, tstorie rcligiilor ec educe tcarturu eli oamenri au fosl roli.gio~; simund nevcia s{i piislrc/CI lcgiitura cu divinitaren. Fencmenul rcligios Fiind universal, implica ~i a manifesterc cLlluea gcuerela cxprunlltA fclurit dc·a lungul istoriei ncarnului omencsc.

Cullul divin Inuintc de. Moise a cunoscur 0 de:J;.voltare dependeraa de CC.l a ncamului omencsc. EI si-e pastral din plJritatca sa le descendenpi lui Set $) :Hl. alferat la urmasii lui Cain, care aa inteies gtesn desccpenrea pnmordu.t.I.1. rcnullpind 18 ea rreprat ~i idenuficaud pe Dumnezea ()).1 natura de care s-a tcmut 1;:1 II c3utai s.ti imblanzeasC<l fortele ecesteia chiar prin saerificu umanc. Din cauza pacamlui, credinte oamenilor din cele mal vechi nmpuri se indep:'u1Cit7D de moncteism ~i aluneca spre politeism. acea conceppe natural;! care a dus 101 rehgn naturaliste strAine de discemn.mrullw dintre Creator :j:l crcnturn Sa Manic popoare rue alttichila~n - sumericm. (:gipl~ni\ asi:ro--bzllilollicni. grCCI CIC :fill. awl credllllC polilClSte .care 8L1 dill n~lere la un cull idQralnl !itt;!i'!'! do adevlinllul saiL scapI Il.Cel8 de a aseu!t.a ~i a IIdora pe Dumnc,,:,.~u, IIU creati.a Sa,

Dnf Cilm.:a idol!llrici, onmcllii ~e indeplirW!l7.! de cred~nl.n monoieisI3 ajnngGncll1l reflc:c~j personale de$prc existcnl.a pe care 0 idetlliflcn \:\1 Dumne.bclI a'iribmnd~L-i 'insu~i,..i a.le ve~ni.ciei ~i illl'lnirului_ AsLred, in CpOCll de PI-!ltr,~ ~lInl IIrme insilliciente de CI eU1108~IC reli~i.a lor eu mr~.iLlni I1.ldimc:::nlare d-t;:spre IUn:lc $l D;lIunez.eu. V'iaj.8 lor rcllgimlsii nu IJ ridicii 101 un grad i'nal( rJe cim'l.ir~ ~L IUL Dllml1~Uu $1 f1Cest Inero il c.;onfirmll islam religiilo:r C:lTC \,or'oc!ilC de: un cull 511llplll ti::l1~ISI. naturisl, Animist. I'llllgic $i IQtcmic

in vederca ,mslr~rii credinlc::i adcv:lra!e dcspn-. Ol.llllJle-..:el! ~l Illlne ~1 pc11lru C;I CUItul divUl s~ n\l $(: illstrninc:.:t: defiililiv din C3117.3 rcligiilor tdolatrc. Dllnlne:~cu 11

DATE Oe.Nl3!.MLEDES.P'RB CULT

1>1

ales pc pw:riarhul Avr~m din Und CaJdcii ca sa fie repre.lCtl.wnw rellgiei adevarate ifl:dusl'" a.I culrulul divilt. Alcgerea patrlarhuJui evrcu are drepr SC(IP al3l pastrerea dreptei crcdin(e uilJ"-\ln smgur Dumnczeu. deosebu de lurne. cit ~ pregil!lr~ oUlcmrii pentru vemrea Mamul10nllui ca ~ 0 l1IantUiasc.li din rcbra pacaiuhn Pnu atta,>la etegere di\'rna se previnc degradarca totata a cutruhn dh in din eauza idolatrit:i.

Pe \ remea pa1riamiJor. cutlul dlvln sau cinsnrea lui Dumnezeu irub n .aci1 fcnuc simple de maaifestare a crcdin(ei mcnotclste ~i en consl;i dID aducerea sacnncnlcr .$i mvocarea mmu~lu.i ~ffinL Acolo unde ei avesn teornnii, adid li sc ar~1LI Dumnczca. pflUlarhii ridiceu altl'Ucdill pimrd occ:ioplitil. $I din pllm1iLu pc care a dcceauienfe fiir:'1 a respecl.il 0 rinduialJ specran, Ammalele emu junghmte ~j asezare pe anar pe care se ardeau m tnnegbue sau partial, din restul drnii umund sJ se fac[1 un 05pa~ $i:lcriGcial Pe I~ altarc. acestia m!li obi~elLliHli rot ca scmn adorarc a 1111 DLlltlIJe.ZCLI sa 'inallc shl1(1i de PHl.l1ti con1cl1lorm~vi (n'l.l'lllCOOlh Fac. ~3, 22 ; 35, I-I)pe care tumau J1i<'tleri~llichi~ (s..'i\'~f$Can un 3(;1 deJibalilln~).

P:urffirhH ewel, pro; aO:SLC mllnifcStl'iri extemc, l~i adilau on:dinla in Durenezeu cdnnu Ii mccau ~i taglidutnt.e scjemne !I$<1 CUJU. a prccedat boob cand a fug1t spre Mesopotamia $i dill Betel a prO~lIi5 lui Dumnczcu ca-r va "3;J 10-:1 pane din reate ale sate (fi'ic. 28, 22). La sceste forme CX!COIe ale eunului mai adau,g;in'l ~i actul Clrcumciziunjj pc care Dumnczeu I'll a~431 ca scmn at tcg;;nflanluhu reamc lncooiat de El cu Avmem ~i otmasil ~l Wile. 17. IO-lo.l},

In timpul rotor 430 de ilni C;il au tLilit isrtll:lilii In rrol .. egiplca:n~. Sffintl s\;rip1UrJ ne oferalnfnrmlf\ii generajc despre cultul divin practicer de fiii lui in [inutul GO~CII Formele de manifestarc ale cultului divin pracncat de ismdili sunt ccnunuarca celor din vremea patriarhltor, Neavand IOC3$Uri de cull se soormcrcge raplul dI acesna nIll! 3VUt un cult public dezvoltm dm cauza stapruuru egrptene pohlCISIC, Probabil ca Israeljlii all 3.\'111 zilele lor festive cum era $i sabatul $i H~ tueu se ~nlld~ dill cU\'mlele-iui Mei$(: $i Aaron acresarc faracnuhu. ca :m penni I;! CO['lllI.iWlwitor lor sa sc duca in pusne ~i sa pr.lmui~ 0. saroillo.lIe a lor <I~. 5. I). Cu 1000ta oprcsluuea e:gipleuilor. is.mehpi "11 putut .s~ ~1IJ8 uncle pr:lcuci rulttce ca de e....:~lIlplll circun}ciziun.ca, lleC(lnSllln<lre:l sail gclui $i 11 m'limlliclo-r nOCutale. lns~' :;,;eder~;]. indelung.J:ti! In Egi.pl it du~ ill moo fireS(: la innucnla dBI panea culmlui cgipleall !j:i iI~est lueru !wreii i1 d-ovcdcsc En pusliu] Slnai c9.nd fiLl Fcicut "'~}ellli de a~r ca :;'1·1 ClIISle~~ pe lah ..... e. (le.$. 32. 8). Poruncll dtv~nA de a (UJ "dUDe jertfe dedlia CorllLl S:ffim (Lev, 1'1. 1) ~'.;J d<J1 ((X:JI1ui pentrtl ;3.-1 fcrl de: cadcl't:a 'in id(ll;lljic, PQITldl a.(irrna~~i proorooll.lui hll.ia. 1<1 isrncli~i l)el'£is!{i ~upcr:6.lilia eg'LpleaJl<i col spiril-elc rete. ru cl1ip de lap locu)csc ill PUStlC $i eli ACCSlora penlnl II fi 1mbl<m7_il~, IT1mllie ;lduSf: j..:.rue Usaia 13. 21 ',54, 14).

b. Cultul dh'ln 1TKlZ:.llr. tc~nd din robia cgipLeal1<1 prirr. illle .. "enpa dh·ina. iSl1leJjtii. fiind Wl popor numc.ros, l.rOOuitl sa a.ib~. potrivil ntis-iunii sale' $i un cull oTgauizaL $1 confonn e;hemi1rH sale. La porunca JUI DllIlinezeu MOlstt a imemcial

jS2

NUiEQL<XilA BIDUC'A

srarur tcoc'\!lfic care 3VCl1 la bazfl le:gi 'divillc. iaetusiv ~_ precepts malic p~"hirld desfilsu.mrtll viopi rellgioose. Prln mijleeirea iui Melsc a fas! pl':rfsqiQilili :si organtZ<ltcuHol [Evin dup;l tnehclerea leg!lmfirulllui pc munrele Si:rLlli.

in. cuhul mozalc se preia cunul simp1u III patri3l'hilor pcntru 11 f d{l.4veltuI $i ridi~L In misruaea oublt. a poporuiui lSIalll~ aceea de a p1ls:u:a t(edinl~ in Unicul !jl adevaml~11 Dumneeeu si de a prug~1i olU~1Iir:e<l in vederca venlril ill ~\Imc a M::l:uw.itorului Hri:SLO.!;:. Moise pdmcste p<l1"l11'l€3 clivmil de a iruJiLlja noi l~!it[mli~ rerlgrcasc in care -sa se- practice cultul divin care eli! i!'l5l'1ficicnL peraru \''\<:11,<1 rcligiffil~" iSrileliliio,r dad clmane.a hi forma lui p<ttri!lrhal:i. EXpri,lllllrct! wlltlriiei1.LUIIij de adcrare ~j_ dnIgoS(e fu~<'i de Dmrmeacu trebnla ~1'TlIbmoo ~ 0 rCJonn3 CXt.Ctil~ corespunsaoare Col cxpresle (J Crcdirclei tsraelltilor, ell .ali.;\: cuvime era nceole de 0 tnaJufcs!3re cuhidl. compreu a credil~cjoslllu! mozaie ClJ u·up ~i suDel fal'1 de lan ... 'e ;;i l:Ice!'lsUi fntr-uu JIX I}umil" deservn de un personal care rl>Spe;::cJ,"1 -IlCliUl{iI~ ~I lill1p~r111': cilld trebeie s.ll3ib~ 10(; ceremcnlalul r-Jnduit de DIJmll~'!_(:U

Prill i'Qrm-Clc sale .. eneme. curtul divJn mozalc l.tCbutO :s} exprimc III CCll nut cutaIA 1.Ji.Bi~:illre rapornmle oruului C11 Dumneaeu. Ca ~i pc vremea palriarhilor accste forme e:deme de euu euprinse l!i j~rtfc. rugaciurei. mgMuhi\C sclemoe cir~01ci:zi.l1l"]e rum espresso semlrsenielor uueme 3Je credim:i",milll prm care i~] amta in mQd deplin depehderqa fal~ de Dumnezeu. Permele e::':ICrM rcprezlrun seaujmcntcre i}ll~me pe care ernul si Ic m. .. l.r1ifeSI<I in mod slnjbolic pemru a p.:i!.!rJ leg:Jrurd !;pi(ilu~!ii ~LL Dumaeaeu. lnsenmarea .~lmboJiC<'l 101 acrelor culucc (:0;1(: ooll)"Iln"i'i roturor rcrlginor, de aceea ea se1ntalne~te $i la popcarcle ldolstre

Aceasts tesemnare SI! ill 51r.i.n5l .ICYcluU. cu ccnceptin rellgioasn sl stadilll sc dezVQltaro al freciimi poper

Ic1tmdil fiii lui lsrael prin patriarni ~IU primirblnecuvanrarea dh i;lil de a deveni uu p-opor rarmeros din pUIiCI de vcderc ctnic :Ji spiritual. cand ~II Iosr c,llioor.ali din 6g.iPl. 1h vedere a 81:;ordJJJH t1I!'intuirii turumr neeraurilor, Dumaeaeu ."i<~lle proo~~cl'i lSi' nean) sfiinl (h,'~_ 19. 5-6). n~ ac~ ~i culml lor pnn f.a-rmele 1i1Ll~ 'f::!itBrlHJ:!5e dooseoo!i!c de eel ill. popoarelor pilglinc. deoore~ <Ire hi mll"u c;redlnj.Fl mOlloleislll ii), I?rin el sc mijl~le reslabilire3 leg·~tllril(lr mnuilli eLi Dumne;:.eu., iulreruptc delll C;tw;.a p~catcJor. Indeplinirea n~ILlllli mOtilic Soc &1Ct! ill pre:;:enb'l fl)i Duulncz-eu Care il ~ ales un loe spc;:i!ll ~cm ~v;l.rpre;,1 ~ui d~ dim: prcolii aronili. Eltrebuie respecl::!t. I-Jliil!ciit nwnai prin_prncticarell aC\,l1..lniior sfilHe sc, va ob!ille i~narea pil.c;u~or ~ reht3.re.u ICgaLutii eu Dumne~!'cil. s:H\'3-f~irea '~:IlLtIlIUl ruO",,-.a1.C implie:a p~ lii,ng-a jertfe fC purificaliiltC! !e~~ticc.. oo-l1.mbuind 13 pJsll.:u\,:<. at:m~liil"tlei ci omul p:k.a~GS nu poom iI~U"a in Jcglil.llra (;~ Dl~mnc~cu dad! 1111 i ~ ~crg rlrMcJegile pl"in adlJ\:~re;;1 jertfdor. T:p.'}te ~linllillS clJl!.ice diI1 Vechlkll TcSla~ll~I'IL preinc.l1iplu5 PEl -oele dill NOli'! Tesl.amenl La fel iUSllLII!iik religt'mlse

DATH GeNF'..RALEDP.sPRE eucr

18:1

'ieChjt~tanlemare privese pc- cdc din NO-Lil Te~~amen1 Spit' care trebuie sa se pre.l¢I.ea!i~ ;:i sill:in&llOOtJ cmeniree. D(': accca niciuna din ~L'ln_ifustr.rile culticc S<llI inslj"u\iile Vechiuhti TeliUullcm 11[1. au adus 1lllpica.re<J dcplin~ cu Dum_I.Hli!~U. as<! cam ,,(l.d.~jenfil MiintLLilllomluj Hastes prin care s-a inGIe-ial Noul Lc_g»nllil1.l.

Rolctul rultult.i rnozaic esre acela de a trr;:!7j in r::oll$liiulli isreelijilcr ideen cl tl-mul dm cauza ~ca~ul~i este separat d.c Dumrezeu ~Iln mod $ilnbolit;: -i"I [tdtlt:>!" jcT1f:c: p:en!X'lt ,:,I se Cllrii~i de- ti,ll$.i ~deJegilo[ care S!i'1"1l. Jll calca teluMi leg1ltlllii en ~ivlfli1'iltea Ad~a jerttelcr slmbcliaeaea ienare a pacatelor cat ~i prcgatlrea c.mllWniJor iII vtltor pentru ade--iiratlll sacrificiu :al Fiulur lui Durnuezeu pnn care se ,IF! Jt.:i1Wi'impa,callm depliliii cu Dumnczeu ~j sc vor lena pAculcie persccale SI eel slr.'bnp$(iSi::. ha.W'1 f~! sacrificllle Legit veetrl au a dllbl,J tnsenmnre - sJll1oolic.:'i si ~pjdi, cea de a dOili) lip-sl.nd ta popoarele plIg~l"Ie,

Rcligta ll)o~dc:1'i 11 ~imjl mereu U'eil7.A COi\$tiil1j.a pAcaLului, tit $i dorinta dupa un rvffi!llUlt01. de aceea aeuuntlc euntee ail 0 tesemoare !iil11bo"llj~ ~i lipic~ specific:e veehlelui Te:st.anie.nl. Aqh:lltil~ cultice se dcsR'i~"1ra ill asa fel iucill etc ml rnnt recuse numai 1;1 ~13 din acesre-tnsemoarl ~ ele Imbrue CQm:!i-dC!<lle Ii:loI3Ji~.

11)_~eIl1'l'lilIea Lip.ic~ a Vlmhiuiui TCSlllJ,mmL I\!l pri"'q~'1'C 1~l)lll~i aC~lunjJe de cuh. rr $i tde}aJLc insulIJl.li randuile de- Dumnezeu, precum ~j petSQll.ll:l,it:i1~i de ~n"d'i din 'l.:S1Ori3 lu.i Israel - PJ:eQV. pmfi:j.i ~~ regi. Eli trebuic. ilis:ll. ~ (.inti scama de jnscmnerea simbolica de lil care pornesre ~i pe care '!IU trebuie 55 0 conrraziea.

11} Clllllll mozarc jnsemnerea sjmbolica exprima ceva care cede sub srnem ~i [nlocl1i~l:c: pc eel ce. _iljli manifeaa. crediata c;"i cste vinovat ~ cere lunare de 13 DUI'IllH';ZI'lI) - iar ID-.S.eJ1UWEla tipid'l prernctnpuie 001(': co. S~ v O[ mU17.<1 ill v inor. Il:.~_nd Ill. bi:izii idcctJ dCSPl(: trnntteno,tfu.I.a lui Dumrie;'...ell. ACCIUIiI din u~ ccpaseste fo:nnele increate tilsernl~rh 5irnbolic;:e caw disparc o d31i!i en id:nilc 1"\:.11gjoose ale limpll11li. Dire "~eJsr.n c:auz/l tnsenmerea upkA este scperteara deoarecc ea nu diS-{t.I:re od~11i ctl. idcil~ temperalc. cj conlilm~ pli:lI~ tsl gas:e.?'-e dcs:avir$irc in viilo['_ Ea se re!eri'l la lmplrillia lui Du[l,\Ilc2.C'i.L $'i b1 "\tiOlll 'vX!:inic:a., ceea cc nu poalc tXprim;l in:s.e!r.nW-ea.lii,nbolidt

Caracrerul ttpiC ru -culwhli mo?aic a fost ad~l'~rit dt: M1inlLlitOl'ul Hri_SL~ prEll (apte ~ LIIVil,lj;[luia Sa., culfl'uJln ... d pnl"t aduCC!l'tfI jertIci de pe Go!go~a, DG;·a~mcn.c<J_. sr. A.p. Pa~d 3 5ubJiJ!iat a-c~t a.d(Jl.l~r, cind a ar.fult I.cgatnril dintre cele doua TcSUlm~me.!;i rlldeosebi. clnd il spos cl. loatil leges ve:fie <I (1)$1 i'nc;:l1ip,jir® ~i ~mbra eelor .. iHoare {Col 2. HI_ Acela~i ApQ~loL al !le<llUuri!or, 1n EpiSlolil. Caire Evrei {CSlp. 8-10) pune. in luJ:I'Iim: caracterul prefigurati ... <II preolil'lj !Ii 3'il!lJ~lor CUjli.ru aJe ugi i m(y.l'.,ake.

CuLlUl divin mozaic cu Lo;;tt(i L~ge<:I divilla III fOOL o1.lnlai W.I p/!dagog s:pre Hrist(iS (Gal.. J, 24.) ~i e,Le J:~i "or a.fIa ~1Jfu'~.ir~iI m Nmll Tesl<lmeliL il1 eart 3ClUI

13'

AR1{EOLOG!A: :aINLICA

IJIfulluirii ~u aI 'iJ1lpiicarii omutul CU nuemcaeu se va ;rellliza de M:immtQrul Hnsros i ~ calrul Lcgtl vecnl mozalce sc escuedc C\lllul Legit Noi Clift- d tm:r-o k.EliilltJfl indisclubila CiJ Il.CCllS1a.

A~lldm> cultul divin mozalc sc deosebcsie radical de- cell! Wig§ne. dooilru:e acesta arc la b~::(<l credlnta IllOlmleisl.ll' {:i nu Pllzder1~ de credtrqe care dWill{ZL'II~ €n!dpa. Acestcra IJ.psl,,-dll-le caraeerul Ii-pic. r.1iI'llAn dwsimple rJUI.IlJfeslan a~(: sell~monuJ1ill rellglos pervcnn In p!iCill. La ele se poate observe nurnal ronll.l:llismul !Ii ~L1JXrfi.cfll.ijll11Cll cr.ediiqc~ In ccuoasterea lui Dumnezcu. Dnc.a, cukul m07JIi~ are la b::ti'li Revd.fJliH.s-upl11tl~tnril.lit TI'lalliresbi.cilereligioa~ ale lumii pi'ipne.se ep-ee lao relJgi~ l\aLUl'RIa; Hpsitli de glrul in5pirniJei.

In culnil ,1l.107.ak e:ds(,1 ducla Jusesmare - simooHe;I ~i liplc.tJ. P.rirID1 me llll:1li~I,UC r-"I~ de .a doaa, eare-l urmeeza .;;i pc cere se baz~7~~ tar aces. report il dedecem dill prtornatea LmnporflJla pnmllll1i Ie.g;!imiintw[!'i de eel dcal dollca

Allil fnsernnarea s:ifnboLidi.. dt §i C~ Lipir:~ ;'1:11 n VaIO'Irt.: Ilg:'llfl, deonrece ambele, pnn simboluri. si-an anat 'lruplinire<l !ii dCSil .. fu~ifca ill Noul Testarneru. Le£iIlllm. str~n:"Ji dunre ele 0 ccnflrma esact.si cu mult3. elarlrate eele C::-QiI~I"I'ln.aIC tn N(I_u1 Te~Jliunj;:nl.

-c. R~Jlonui dini:rc cuLtuL uretn mo.taj(: $i tultelc. l)aKam: .. De la tncepur. puterrt afirrua c! ~nlre eLl-lilil diviu mczaic si cultele pilgime extsta 0 decscbirc l".ldktlH. deoareee, -orice manilestarc I'CLigi08~ arc ta bll7ii. 0 ccn~:ptie despre Dunreczcu. Ortee religie 4i ere cuhul sail care presupune e..>ciSlc.n~1l unet doctnne dcspre Dumueecu !;;i fume. tar stadiul sau. de dCJ,:VOltarc implicand c concepuc ilmlE:1 despre Cr.el1lor:j.i erecrura Sa

Dcescbirea evidenta dietrc ecestea 0 confirms faprul e~ isr~r:lil~i au un CIJIt 1j1l"zaL pc oesecpcrtree SllpIi1I'raLUfii~. iar plig:illil pc desccperirca JlfIllIWlfi. udjd: pnllll.ll are garaapa R~\lcla~tel scpn ...... iurate, Jar eel de al doilea sc b;.,.cl!<lZil pc Revelalia mll~lr:ilLlt .tn prima sltuatic, lzvcrul revelatlel «51.& Dl.1mrI$2EI). iar 1n olX',,'l de a dom!:, cnml, rli~m3111a.nt pe ClIIe IIIl. l-au <tC"Cept<H looiogii rnli(mall~1I t:!~:JJls.ider:lL1d ca <lctelc ctLltice mO"Z..ilke sunt 0 DlanUcs.tilfC e.xclusil'.a Il OffLuJUI. L~rueli'ii[ imjfiJ.J.I" illsll pt!IClicile din Illme-li p~&in{l LlLl care ilU vernt 'i~, c:olli<tcL

Din Sffi.nta ScTipturn. ruli1m ca rel.i.g.i:a IUozalcli este reveI3'll. ell Si culhll dldll que a nVUl menjr~ s.il lil);j b"U:tii prin Illscmllilr-ea simbolldl s.i tipic,'! idOC-l\ e;L o(mHiI eSle :iepitrnl de Dunmcz,l':1.I Iii ill vjjwr SAl- v~ I"(':ffiiza ~de\r.ar~La impacare a lUI "lJ PJrlnlefc ccresc. Coo de Qnlinna c.amClcrul ttveLat al rt::ligici Vr::chill[ui Testamenl b;!z.:ll:J pc rnonQwlsm,

AvaRd, in Vcdel'C (apll.lJ. ell semJlI1enLui retrgiD-!!" exi.st:a la lo~i oomcmii. tninJC.~1 dt:SCcll.d diD Ad:lln ~i E .... 1I clirQI(l 1<1 CM3tle Ij s-.a s..,wt prcd.is:po7J-;Ia de a paS-In1-

DA.TE OENRRAi,B DPSPHECULT

IcgaW.ra cu Dumnereu ~i pc; C(l1'"e ~i-o -&:."prim~ in exterior prin jcl1Ie. r"Ugiici"llfn. 1Il;j:lllifa;l1rile eultiee seu universrde ~ ele inchtd liron:, obreere, tocasurl, prccri. Jc!-rtfe ~i si'irM(ori. i.~ ~CI"£I. fel se poate ~(ubi din pUllet de v-edere .11 exu:riariijJrii orel"tl:iIll~IlH\~ui rellglos de nlaJli~'Ori culriee coruure iSl<ll!li~itlJr';:l popearelcr VCclli QrienLal:c.. Accste rlsemafl;ilri som de forma ml $i de rondo deoarecc ere iZI'OtilS'C dill IJiltILffi Qltlului care", sim~jt necola ca prin tlClelr:: cultice sa inlJ'l;: ·i,! l()gi(uril cu 0 ror1.i1 Imp:rnmltur .. ·~~. Pormele de eaprtmere ;':I; .t;:o,lvlngerilQr relig.io;t$IC uu sunr t;':: x dus~ de I;W\ elil.ll.il divill=\, deoareee Dm1.Utc:.:.CIl a aduus en celc desccperhe de EI pe cale 511pmiif,lll.lnl:J!J. 53 fie.. 3':;OlnodMc de OIU la puicrea S;; de EIULQ<I';;Lef{: ~i imeicgcre As:Jcl. unele riluJ!i existeme anterior Legtl divirl.e in pracuca cuJlicj - jcnfcle. ¥dujnll}le, circnretaiunee, au fest mcluse in cadrul Revelaticr divine imprirl"lf.lt1du-li-se 0 alt~ IllscnUtare. 'OO·nformi!! eu cn~d.l.lIl~ 1I101101ei515.

Oesccpcrirea di\:rl1l\ care a urmat Re.welatk:l primordlale AU a LlnnJrit sii-i olete oronlui OJ non" ccnccppe despre Dumnezeu ~i hune, dJII1(J'Olriv{~ priu mijlocir(:,} iLGC.s!.~ja s-a aeut in \"tCil.ere.~slfit.re;j ~i dw~VQII .. t~ ~cclei~i ~ .. mJillte II1QnOI~iste

UMIc. din min.lli_l~ ~ip(:ict~c:ilc cuUelo:rP<1g,!lI~~ CilrI;: se ilSl;:3m~.fIti cu cere dir! cultul mOX-aIC se p:>:pilcit pnn faptw c;l Re:velil~ll diy.irli! prima dmA p [(lSl pi1slflil~ ill in(~gime 111 Vccbiul Testament, ~ar tn religille- ldolarre s-a eonsecac 1'n p-rQpor1ii fo.ane reduse dill caum tdetlcr false nascocne de acestea FUnd .deDlimr.ita Revelapn primcrdiala, oameuii s:I~pimili -de pacat 0111 ajuns La crcdinjc false despre DU~llIle7J.::U. lume ~i om, ceea I::I! a determann pe Moise sa [Ill: pnmeasca de ta ilCCSIe;;~ nlcr o for..ni'i do cult potLvd:S:I~ inoolllp!!libJlA cu crcdin"til 1110ll0tcislu. Ca $.,; 11\.1 ~ncJi(lnWi:: (;11 autmiw.l:~ sa ni;::i Q fO.fln;l clliiica. poir1vn.id. mcuoieismulul, Duranczcu Ii dc:scopt:J1i tot ce .cal aecesar pemtu orgalliz;."Lrca~f dezvoltarea r.il'ldillclilo( rcligicase Alltorului Perll~leuhlltui i s-au dcseopent ¢uJile generate .si importarrrc care ~core;5pundA slujbelor cultnlul real. ~i 1JU ficuv, specific religJ.iior p;1~.ne,

Asernanarile formalc -l~ de cult. preoli . .::iuJhe, .~rbiitlJn ere; slntre (mimi mo~ic ~i c:ulLeLc pagfuJ.c nu sWlI1deIUl.e:e,:ii nici tlU se supmpun c;:u cele de fond. Din lIte,s{ [noliv se cxdlld~ mice prcrupune c.a iSl"aeliiji ar fi i"mprmTIIlIAI -cUllul dh~n de La ambi. I"-g!plc!."li s;aI"L camanei. Sc r-espinge cc)lcgoric: acca~1! afirm:l.lie. deomc:cc- ern llepotrivit COl 0 :religic supmnatural:i. de ongine dhriJlil, s.li 'impnlmlill': !.In Ci1!t pJg;lll baU1( pc ll.lchipuiri mn.C!I1C$li sconliled.~·poprnireIC idolalr,"".

~- .. dscJe il.llem{inari forlll.alc me j\bslifiCl~ p<: celc d(l fone:!, cbiar d.i1cf1 ill Vee-hiul Testament se S'pl.lIle ca 13 poruOC3 lui laln:'C isrnelipi <Ili folusll v:)sde lie. ar_giru ~ :mr l~ ctlliLL~ di,.in, obiocle -cam pliLeau Ii IItili~<He ~ pclUru OOOf'.H"Cj1 ;o..eilm Ai:'e~ obiecte ~i'I!;l:1I i:lisii Q ilUi!. de.s1i.JlJ.~ie ~l eLe putcau Jj ",daplalc ri(l)lui m02".:d1C b~1 ~ religia ll1onQt.eist.&:_

.Pt. calc naturalj oomenii 1111 1r.!l1l pUH'lt rldie;; ~a a~~i 1LI111u.fcs'-lfe t:ulli.,;:;'

ARl-iEOLOG!A aIRUC,A

dcscopcrilJ de: Dunmeacu lur Moise, de aceea se exclude orioc smutnudme de tond are esse panea cea mai imponantll in culln! djvill Conform dcsc:ricnlor cechnestarremarc. riturile ~I fonnclc in U1.. binccuncscuic poporului alllom? Pe.nlaleuhului nu le dcscde mai pc larg, Cum este CiZlJI ~fQdlllui purtar de. preon ~ sofl.u sfilll,l. iar pe cete .. oi uurocuse de el Ie prezinri! c.ii.t l'n.ai pe larg $i e:-:~IC:I. Teate accsre rnuri :;i cblecte suet puse ill slujbg ador-Jrii lui ranve. iur Moise Ic·jJ illlJ'Odu5 )'11 acest seep. fi'irl'l EI lmha pc cclc din tumca pagalUl, Cetor m~re :-HI prececar ILJi Mclse. acesta 'e- a impnnl<tl conceptta monOieista, a c;trei iov::l(:aLUnt SC dooSCbe~le de ceo :1 pclireismului popeerctor plganc, Once f.ann~ san rii din cuhctc p.1g.-lnc ::IU fest pc bun;} dreptate respinse de Moist din C;lU7 .. 1 cl ele iIIl sc iucadrau in spmuu relig_ici<ldC'l·.!Irn(c

Prtn urmare, cultul mcaalc. in rapon cu celc pagaue, prin comimnul adlinc al idcilor religioase. care fcrmeaza nucleul forme-lor de maaifesrarc relifPoasti st: decsebeste In mod cerr, Acest rapon se pcere unJ)ari fi'idmd 0 ccmpareue illlrC bog;'!pa $i sensul edanc ill maniIcslArllo~ culricc mozelce si eclc Pl·~g(Jl1e" decscbirea diatre elc flind evlderaa pentru c~ ceca c;e e!Xprilll~ 001':3- .!"!'l31 ~j .:.Idr;:Wirm nu Sf! poate Idcnuflce cu C¢e1 cc oeste Tl1Chipuirt:.$i lipsit de realhate. Aceas~;J. dcoscbrre rCl.ulta ~1 din tapml c3 Dul11ncztU eel lillie $i ade\'~II'!l1 cam a descopcrit aonucte ck: crgaulzare Si funcuouarc ale cultului diviu IIU esre asemenea zeitor pli'ismui\.i de imugillali<l omulul pAcAIQ$' til carer cult include sacriCiciile umanc.

LOCA§URILE DE CULT: COJ{TUL SI'-ANT, 1l:l\WLUL LUI SOLO~IONI TEMPLUL LUI ZOI;tOUI\UEL.

SANCTUAMll: IODA ICE DIN AFA RA IERUSA{.Il\UJLUI.

SINAGOGfLE

I Cuuul Iiind cencepur rru tlLJmal ca c adorare millicil ci ~i ca un omagru eacncr pe care credlnclosnl iL aduce lui DunID.eZCU, mse:mma ell Ulcll.~ de cuh esrc spalilJl,n care DuOUlCZCU prtmeste acesr omagra sl 3scult;l rug1idunea ctCdinciO$ilot. Spre acest Inta:$ Durunezeu ~i are mereu 1ndcepta~ prtvtrea $i mai ales aumci cand So! $'il\;4rse:;leaqiwlca cwlurnlll (I Regi &. 29 $.lL).

t.scasurtle de cun nu S1,Inl lll$<'l 101 at~1 de vectn pe dil eSIC cuhul insu!ii. Omul CIt fii.lll~ rcJi8ioa&i'i 11 practical 'incA de Ia tnecpuurl c~i:S:lelllel sate culnrl, dilf abia mal lar-tiu :I consrreit p lacasurl de cuf adecvatc PSn~ sli ;.Ij\mg.1 ln consmerea unor ilslfel de 1:'ic.a~urL omul a ales locuri speci<llc penuu s~vilr~trea cutruhn. Era1J ll'refenlle 1I1a1 ales 11~H,lmjlc (vlIrfuriJe dcalurilor -$i munUlor). en Illnd mal eproapc decer. dar Iii dUJnbravilc-, cursurilc deap'" sail pctenuc Iini$UIC (Dc-Uf, 11.2).

Lccuri rezervatc cuhului dcveneau ~i acelea in care s-au huegtstrat mo'£:I1I11. anghdo[allii ori s-au 1)[000$ fenomcnc miraculoase.

2. ill mod necesar. de acesre locun sc leaga c:QSteul3 unui altar inoUI31 atal pentru adueerea de jertfe cal ~i pentru a perperua III fel\11 acesta. armnurea cvcnlrnenuaul petrecut acotn

Pnmu oameni despre care se alinuli in Scriptum. cA au iniUVu jenfelnice $1 <'IU ndus !lac:r\ftcii suot Cain ~ Abel (FJc, 4. 3---4). Mai. :lpoi se istotiSoe$c ~ desprc NOI! tIt icsmd ~Ul eorabie, dupd jnccmrea porcpulcl, «8 m.CIlljcrtrdl~ic Dcnujului !;ii a hil.1 din rnumah:1e cete curate $i din reate piIS~rile cete curate ~l le-n »dus ardere de to( pc jertfclniO'l (Foc. S, 20). $i patriashii biblici, 'in geflC!rai au il\111al iLSlfcl de altarc Despre pnmnt dintre ei ilflilm scris in Faccrc c'i «a slr:1Mtul Avraau lUra aceasta {Crul(l8J11l1 11.11 ) pam Ia food numil Sieben ... ». Acolc S-a. ar.ltaJ Donmul hn Avraam si i-a 7j~ : ..:Tar a aceasa 0 vci da unnasilor lail), «$i JI 7Jdlt Avraam score lUI Jcrtfclnic Domnnlui Celui ce scarAtase»(~p. l2_6-7).

SidlOU1UI $1-3 p!sIr ... ~ imporUlIt!D S<I .religioasa ~i penuu unnasii 1~li Avraam ASifeI. :lfIAlll desprc lacob CiI rcvcnlrd din Mesopotamia a pcpcsit in WI!! Sjcl'ienlllini si J:l cmnp3!ll\' de Ia Berner caraanltul panen de c.~mp pe cere si-n i:l~/.a1 corturilc. ~l ci I~ iliill11:lL ecole unjenfelrac, qin:U.! i"fl pus ranuele "'EJ-ELohe.l·I~rncl!i (FJ. Dunmezea lUI Isn1C1) {Fae. 33, 18--20). Mull rnai rn:r z lu, ~ mll4 iSl"{le.hlii s-su rclraors din Egip._ «;:I inchei.1t LoslI:'!;;u i'lOpOnlllegamiinl". ~ i-a dat legi lj:i porunci in Sichem» (£osua 24, 25).

Alt loc, 13 fel de unport.1J11 penuu culwl practical de patriarhii bibhci, a tost lJeldtll sail cetetea Luz. cum s-a numu in veclume. Traditia bibhD\ atribuie tOI hn A\I'aal1l pncmarea de" Ii in!lltal unjCnfelnic bJj lallve. in aprClpicre de Betel dup;i

)1).8

ARHEOLOOIA nWltCA

Be a plecn de Iii Sidtem. In Faecre 12, 8 cium ~ «De acoro (de Ill. Sichenll. 11 ptH'nll Avraam spre numtete care cia f.lslril de Betel 'Si st-e Imins acclc conuf. a$a inC!h .Betelul ern ia, apU$, iar Hal ru r.lsruit. A zidil ecole un jerdetme DomllulUI $1 s.a YrJchin:ll nQmnllln~ Celul cc i sc :.niUaSID>.

UI Betel a poposil ~i p;nJiarhlll boob, to drumul sau spre Haraan, ~nd II fugn de ffiZbUlIare3 fratelui S<1u Isav, din priciua priv;lrii .:IC€lui3 de dreprul de intai nascur Sffinla Scriptum. ne spune ea : (Ajungdnd lacob Ia un lee. a rillllas sa. dooO'l'l<'i acolo $i a vtsar d era 0 SC(l~, SpnJJJ.1I1a IX' pama.u. iar en \/'arful atingca «nil: IdT tngem hl! Dunmezeu sc snlau lji se pognrau pe ea, Apol s-a ~t.al Dnmnul in caplll scaru $i a zis : (IEli sum Domnul DumnC7.C1I1 lui Avraam tHai tiu. $i Dumncaeul lui 1S:I(i.c Nu re Ierne! pa.m.jmuJ pe care dorml ti·l vci da tie ~i unnasitor ta.il .. {P3C. 2~, (I-I J) 'rrczinnu-se 11lcob dill vrsur s.au a exclamat «ca~ de lnfricesaror cste local accsta I Acc,1!;ita nil este n It .. ftlJii ullmai QI53 IUl. DUIIUlezeU. aceasra C pcana OC"II~I". £1 !I PU$ Ioc:ujui acelula numcte Be·1f:1 (casa lui Dunlll.t:~i » ~Pa~. Z~. l7-19). A Il,Ja~ apot Jacob pial!" ... co ii scrvlsc drcPl c.1p~L1i. a pes-o ~"llp $i a turner pe C:J iuUdlo'h:HlfI.' fiic~llld $.i un jmtil1liint dI d:~c" se \,-11 'i'ntO<l.l'ire uureg ~I s:.;ml~os. I'll I':ldi acolo LIII saucraar c.1ruio ri Vil da :I.eciWll~. La hunarccrea din Haran. lcccb et-a implllltl I3gM~JII1W (Veii file. 35. 1-9)

Dupi\ Pacerc 13, lK Avmam a ridlca!alraq.i 1<1 Srejaru.1 de 10 Mlmwn, de l:~ng;:l Hebron. Se ~lie C(l ;Ii(;i a fost Jccul de tc$dinl<i al lui A\'I'3;trn, Isaac ~i lacob (Fac 1-1, 13 : 18.1 .35,21) In aprcpiere de Mrullvo se afla pesrera Mecpcla. care a dcvenh gropnJli'I a p<i1riarhilor $i tcmcitor 10J (Pac. 23, )7~ 25, 9 , 49, 311). Alcj. II! Mamvn. a prtmn Avraam pe eei lrei Vizrtntnri ce~lj (Fac. 18). MilinYri ar Ii pnn urmarc al treilea Joe de cult In pfimfunul CanaallUlu.i, legal de rmmefe patriarhilor

La limita men<b.onaJa a Tani sfhue se MIa &u-$eha. loGlJitaie unde de tictaSCA d313 patriathuJ Isaac II in;lliat un jeroeiruc, pcmru di aici i .'HI ;m'ilal I;l.h\'e. care a repetat sau IIl<1i bine 7jS a oonfimL'lt prOIlU$IW1ta pe care 0 fik:usc lui Avtaam CUlt! ct II \';.1 bm~m:inta ~I cl umUl$ii siii vor fi foerrc mlll~J J..'1 I1Wlm (Pee, 26. 24 $.LL)

$i lacOb. la rilndlll sail. S~<I iTl\'rcdnicil de 0 teofsnle 13 Bccr-Seba ~i II adns ""Q1{) sacnflcn (Fne.46, 1-4).

in vremea pcuecerii cvreilor ill Egipl. IlU cW1DaSIem ca ci ~ f <'\'UI 1(1{,'HrI sfintc destlnme p-racticfuii cuhuhri. Din lq:i.rc (5. 1-3) 3HJim Ci1 Meise, dup!l atcgcrea sa de cl!trc DonllHlI. s-a prezcnrat hi Faraea. imprnufl5 ell fratele sau Aaron i'jc.~Hiu,i : ,o:A~ graiqte DQlIlIlUl Dumnczcul Iui ISrH~1 : «Las1i ~ poparut Meu C'II s.:i~Mi faro slirbltlo~lre tn pustie .. .». Dmnnezeul evreilor 11C·[( chemat. laS~'rlc ~~ mcrgem tn pU.SIJC cale de leei .dIe, CIl sil ilt'fIlCetn jeJ'1Cl D'OlrlU'tJhli DlllIIllC7..euhli IIQStru. ca &.1 nil picnm d~ cium~ s;Ju de !i3bicillo Moti\'\ll ptmtru care ali solid'!HI CI tC:1.J1(gerea l.ll P':'~Lie era acela de a se feri de ptivirilc cgfplcn.ilor, illU1Jd! sacrillcau "Ile COrnl,lltl. cart 'in Eglpl Cl1!U socotitc. Sfilll~';=1 ca atare nu P1JteHu fi s<lcrificmc

3, lndmll dupa ic~iren CVl'ellor din EgiPl Jilpru-t! $i primuJ I~c:-!$ lllChlJl(lt D(.K11nlllui Dunmcleu. ~m cart: de fapl nu se praclica t.llIwl s-acriJidaJ d :lIIea hI£'

t.OCA$Ul.<'ILl:'.I).I;:; curr

i1l1i1ni.tca lj.i.oom·Q['oirca ~mic;l a lilT Dumnczcn CII Mnise, repreacmemul pcpcrehri AceS! Wl;~ §-8 'Ii mnnit Ollel raced (conul m!lnuriei, aJ imrunidi sau adunmi), Era ampl;lS:lt w afar" de tabanl, intruClll Dcmnut 1111 mai VOla sa peucaea III miJloclli 11,11 Isn\eL diD cauza didcrii 'in rdclatrtc, prin COUliCODI'CcI vrtelului de aur; T3k'i cum esrc dc.$cris acesrlscas de cult ul Carteill~tii (33, 7-11): (dar Moise luand CQr1l11. I-a lcnns afar.'i dilllaMrl. depane de eel. ~I·I mum CQ{luJ llIanunci: ~llot cd ee-L C;U1I3 pe DOI..Ilnui venea fa Cortul m:b1unci, care sc ana afara de 1<Ib.ar-.:i. i;ii c5nd se Indrepw Moili~ spre cart. lot popcrul sc SCUla $i sui lice-Me la usa COr1ului sau !iii se uita dUJI<'1 MOise, pan€! ce. intra el in con. lar chiP[! ce uura Moise in oon. se pcgora un Sliilp de ncr ~i se OP~1 te inmIrt1> conl)iui i'Ji Domnul gn\ia cu MOl5e . .$1 veeea tot poporul st5lp'Lll eel de nor, cere sl;l!eil. la usa conutul, $i se SC\IIII 1.01 poporul si sc iuchina rlecarc din usa cortuhu sau. Domnul grrua insa eu Moise fa, ... carrc rata cum at grili eiaeva ell prictenul s:I\l. Du~ aCCC<l Moise se fntcrcca in mbarii ier L.lrulml sllu shtiil"r fosua, flullui Navi, nn pl1~sca ccnul»

ESlC ""roo, in clap evident, oesprc un all con dOC~lccl care va fi construh C(;V'ol mai.liin:iu, dia porunca Jui OUI'UIICi:':e!1 dat~ JUI Moise ~i dll,pil modelul ~ndicat de EI pe munU:ll':' Sinai.

4. Acesr CQ!I din unnil. pt:f110,J care S·:'.IU I:}C\l1 de entre Morse pre-gaur] rmense.

<KIlIljand C::l aur. argi'm, pjl:lIC' pfc~oasc, 1lm1'M ~i !lite pOd(Jabc ~i malenalc de I" lSl'acliU (1e~. 25, 1---8), CSlC cunoscUI!rub mai multedc-nurniri ca MI$Cllil (I'OCLlinj1i sal! s:ila$ul DonmuJui). Micd3$ (sancmarul $I:IU li\('a~1J1 sianO. Hab.lil ((':lSI! DQi'llllhh,li}. ~ l;..,.,.od lehova (siUa$UI tn<"lIirii ))oU1l1\llui), Ohc! lello ... a (conuJ

19{)

ARt'lliOLOGli\ BfBLtcA

Denrnunnj Helcul (ptIlmul}. Bste 1jc..1~ de cult sail s;mclo;rn:tI prin e~oc:lcn~a aJ vechilor evrei. A fost ccnsuuf de dim: doi me~i &usiti : BcsaIccl.$i Olloliat) ill canea lesim eae descris C'i1 nvand f()t01l1 drcptUllgh.iulara cu hmgunoo de 30 de ccu. I~wnea de H) COli si lot de 10 con iOOlp:mea. Era transpertabll <dcsigur dupd demcntare) ~I 8C compuuea din lrei peteli (dQi laterali $.i unul in parter de vesn ccnfecucnaf din sciinduri de salcam, tnalre de 10 c~i ~ late de 1, 112 ccti St.'andiJrilc crau pclehe ell' aur. ln total emu 48 de ~duri (djw 20 in Iiecare dinu'c ICC doi pereu Iateraf $I 8 buclili in ceretete de vestj. Scindurile emu Iixatc cu caJXilUl de jos in uige pcstamcrue.de.arginr in partes c x aedoara, sus. III mijloc $1 jos. necare s;c,1ndur.) avca J verigi de aur, prin care se peueceau 5 drug,i de lenjn de salcim !Juri1i, spre.a le menjinc Iii un lee Si spre a fnlAri asrfel perctelc. Dru,b'Ul de hi mijloc ilVeu luugimea pcretelui. IIII' oeilalp paeu erau pe jumatate de lungi ~i e n 1lJ dispu,i doi c~te doi JOS' ~i sus,

lnterforul cor1uiul ern i'mp;irtu 111 douoi : in panea de r!i5Arit $0. aHa smut}! (HakodC!j) <I",f u 111 lengimea de 20 de cop, jar in partea de apns se aila Sfllllta

M • Sflmelor (Kod~ I(oda~lin},

lunglmea 00 to COli.

Imrerca in con l;.'i1 pc pmea de J<J rasfuil LInde: l1u se n'na pcrcre rcct ce a1 pal.n.IIE::d) ci dUM S st.l!pi de salcun auriti, eli capnejun ~i postamenre de ararna nunre. In panea de sus, sthlpii aveau carJigc de cur. prin CU'C crau l.feCJ.IP rugi aunn ~i de care 815.ma 0 perdea Ics.uta din III ~I purpl,ldl d~ diferne nuantc. Cdc dOli:'! inc.;}peri ale ccrtund erau !iCpWalC prin paun S1alpi de salcam aurili. care aveau ill

panea supcnoara ,'erig_i dc aUI' ~i prin care era 1J1;.,"{;1lL uu drug d~' satcam aurir. De :lCC~I;1 eru arunalli 0 perdea din ill r~Stlcj\ si purpllr~ lie diferite nuante, 3\'~nd brodalei'l ,.m;;l!tll.rli chipuri de hcruvlml.

Cortul era <'[(:Oi)ol.<rit -ell p<ILfIJ ~(f~il,lrj de covoare. Primol ~(fal era alc:~llljt din zece covoarc. Jecare ln lenghnc de 18 de cou :;i lat de! ~ CO)I Covoarele erau din in ~i pllrpllTil de diferitc nuanje, avdnd aiese chipun de heruvimi in lesAturii. _pa_lmieri .si fiori TOI catc cincl ccvoare erau unite la un Joe. Iormaad 0 jum<ilalf din prhnul suat de

LOCMt.rR.Lt.E DE CU1,T

I.j

acop.:ri$. )um3C1pJ.e erau urure fum ere pnn 5n de c!rlige de ;wr. (;11 ccpcne S,IU emcrcrne lor. bn'eli[oorca (Stnllul) acesra de COVOOI"t era dlspusa astrel inc.'ll Illngimea covoareter (2& de cOli) csdea pe J:ltillle<l cortului (10 cop). ceea ce inSea~ cl de arnbete plrti lmerafe ale ccrtntni ccvoarele atfunau cu cite 9 COIl. U~lnul:a de oW de coP' a prtmcl lnvetiron ern. displ1S<) astlel . imbinarca ector douil plr\i de cste 5 ccvoare csdea exact pc linia pcrdelei care scpara Sffmla de SITmUl

Sfinlclor. ceea cs: jnsemna ca Sfall!;:' se acopcrca CX;Jcl ell bijim(;a unei jun~tL de 211 de coti, tar Sfitnta lua pentru acoperts 18 coli din Ul\ilnca jumatalii. restul de 1(1 C(Jli cilzand pe pcrerete de vest (in exrenor).

lllvclimareadO'UA, null1jla ohel (c:or{ul) (les 26.7-13: 36, 14-1:01), les~la din '* de capra . se compunea din II covoare lungi de ~lte)() de CQli ~I late-de 4 COil fiecare, care ca ~j cea dimaJ forma douA jUlu.'lt.llli, una diu 5 CQVO<1rC, iar cealal!A dill 6 eoveere. unite Imre ele to! C"LI SO de ccpci de lImm~ sl chiotcrile respective. Sl i1CCiISt/i rnvcthcare se mllrcde<J oeasupra C<ln.ulu.i In acelasi "1Od ca F~ cea dinlai BIIC3t.a cea ma\ mare Idin (; covcarcj venea 111 penea allll!:riOilm a ccnulul, lar Cell de a doua pane (dill . .5 C01'03r(o) venea in pnnea din faj.:! (spre I"JsArit). Cei 2 cO\± care ar Il tmbuil.'i1'i atarne peste incarea dinspre vest emu rJsrrool1 peste ecopcns, A ueia ittveliloilre a cortului era fkulA din pier de berbec colorate rosu, :;;i in sillJ"$'jl tea dea Jltltrd 'lnvetttcere era tot din plelc. dar din piclea unui -(lnim,,1 marin (!3b.a~ ~ ill tbraid).

Cornu ern lucoojunn de o cune IWlgii de 100 de ooV ~ l.ul~ de ~O de C1,)~1 Cunca em illlprcjllHuta de 60 de stJilpi de salctm, Iixa~ Iii 0 disllll1{.J de 5 cop unul de cell!.lall. :iVand necare un capite! a~!1I ~l jXJSi:imenw de- aran1l!,. til can: ereu fixalJ ill p3rfilc latcrnJe vencau (01 calc 20 de sial I)!, lUI sprc est ~i vest {ot au: 10 stru.pi. Sialpii aveau in partea supcrioara lI;wte c5rhge pe care emu 3$CaUe verigi de argim. 1M de accstea fltam:lll drapeni tesnte din in. In panes de est ;i CUJ1it se ana nnrarea, cu 0 1~1ime de 20 de coli Alel!.C nflau 4 coloane uc care 3\;.1.ma II perdea de

~~~iiiii", accl~~j dimensiuni (20 de coli). Conul nil era

I . amplasat exact in l1Iijlocul curtii ci Inal eproapc

..;;~ - de perc!clc de vest aJ curtii Fiecarc parte a

Corrul u l Siiilli n sen oblcciele sale spcclflce.

A..s1lc.11 iYJ cune se (lf1a ::.li.aml snu

jertfelnicnl. dqlUlll1 aduu."fii S(lCrificiilnr. numit ~I aharul holccaustelcr (nllzbe.1.h ]liloln}, care ;,IV>C:iI1Un&ln1M ~i IJtllnea @;6 cotiiar rrun~lUeti de 3 COli En' ooofcqiooal din lemn de salcam. imbrrn:;al in amma (I~. 38, 30,. In interior era gal. ceca ce lacea ca atune! cand sc 6.'(1, corml inu-un tee, jertfelnlcul ~ fie umplur cu pietre reaccrne ~ cu pan"litnl La Iiccare din cere paw coltun, allarul avta cite lUI CQRl de amm.l De asemenea anaml era illCOrljurdl de 0 IJQ1p1a. care v¢nel.l paoo 13 JUm.Mmca iMl~tllii Si pe care urcau proo{ii rand adoccm je;rtfc. Allaml ern :unpl,lsal in f:$ m1r.1rii 1n Sf".mra. De altar tiueau uncle galc~ JlCIIII1I inlilUJarea cenu:>;i. apoi hjpe~1 ,~ fllrQJli\C pcntrn jmoarcerea camii, ca $i vase pCllll'u Sl.ngclc anlmalu..l!Jj 00 ern. saailkaL Tam: Ilct~lt' cbiecc cnm din :rram.'i

iOI III cunea cortulut se arla ~l lGNc3r'tL1 dearallli'l dcstheu penrru precti. care trebulau st.T$.i spell' mlin,ile $i picloarelc lnairdc de ~\·.)r~in,;<1 cunubu l.-(wonrnl era slmat lIllte altarul jcrtfelur si tnuarca ill SP.inla. dar pulil'l dcplasat fnspre 5lld.

Objccl~!e di~ Sfilllla \:COlO:

a) A/lara/ i6mtiierfi. numlt ~i altarnl de sur, lucc<u din Icmn de salcli.m.$.~ unbraeu. ill foipl de aor Em de: un COt de Illll£ $I de tar, tar iJl3ltllneil C.Fd de doi cop La cere parru colluri uvea CAlc WI com de

LOChSURJI r De CU1;r

piJI $i de escmenea cra laeonjurat cu coroatw dl) auf. ~ro prev:azul cu verigJ. dc aur ~n ~ 5iC muoduceae drug; de teem JK1Hru a puiea Ii \T;UISpO ...... t. Era <lmpla.'!."1 HI 1l1ljl()C1Il Sfintci~ aproapc de imrarea In Stanla Slinml~, Je~lfs .care sc-a~ucell 31 c ,. cl'll in exclushiune difll.llJna:.c ~i arcmate. De dou;,"i Or! pe 7.1 (ili.mmeata $1 seanl) Sf' ar(ieall mlrodenu pe, accst altar. Este yorba de un tH'IiCSleC dill: ra$ulll ~berc !'eJ.ull!ila cUn pisarea unci sccici ce ld.~tc ill Marta Rosle. galbanum ~ ercmeue ce se prepara din .sucul unet planle, tamiie curnIil ce sc scurge dm IrUndJiul unut arbon: rasinos. scemseara care nu esre altceva dedit.

seo:u1a intenoara

;:lrborclui nmnit Lawus uinnarnonum ul~i din

r,'idi!cjl1~ de sple 1I1b.

SI~1inl!i. a-di~ m:t;:ina care se sc.urg& dil, trunchlul ~i remurlle srbercfui numtr Balsemcdendrcn, myrha, casta, Dud, sotrim, eaiam ~i CoSL (COSiAS nrabicus). reate subslIJIIIC aromate rezultare din plante si erbori ce crcsc prm paqile Orienrului. Se adauga safe 11n.'i.

b) Masa peruru painile fllii sou a punem inmnze ern .c:onfecliotlBIA de asemenca dm tcmn de s.alelhn i!'lltmlcal ill aut, lrlidUi de un 001 $i jumatate tar tabla et lung<l de dOl cup $i 1(111) de unul De jur '1mprnjur avca 0 cO(fXlfl;l de aur, Masa em ~lInplasal'" lnepre perctcle de nord Ii Sflmei. ill fleeare s.i.mbAlll pe eceasra masa se puneeu couaspreaece paini$oare nedospite. din flHM cea maj eurata. fund ascxaie in vase de lIUf. pe doua randuri (ealc ssse tnlr-I.ln mild). dUJID numsrul eelor doaasprezece SC:1I'iinlii ale Iw Israel. Pail.ile vechi ce se sebimba~1 cu )~lte16 piTl3_~~liI" erae ccnsumatc nllll111i de dire preotl. [ntre ~OO:;IC p.''iini, pc rII!lsJ'i sc p~IIICl'HI k'lmme ii sere,

c) CarrdltlnbruJ L"U /npw, lirate ~ (Menora) era tJil1 aur. dIU nu maslv (;i g.ol

pc dint;}lIflln.1 Se ccrepunea dirrtr-an

postamcnt, dcasupra carul<l se int'il~a UII

194

AR.HEOLOOIA OlBLK'A

fus sau un piciorlmpodobit ca Ilori, yobu$oaJ'e!ji migdale. fn panC8: "Uperioarii_ de o pane si de alia a Iusutui existau cille 3 braje. 'indcite. ill. fonrn de semit<erC, bmltle iIliUt:§ru:Iu-se pin.a Ia nivclul fusului centtal, fonnlind illlpnmn!l ClilICIW;1. ~ptc brill;!, ;lvi\ua Iiecarc cale 0 candela cc ardca permenenc Si borate!c larenue ale cal\delabrului emu tmpodobire cu aceeasi cmamcntatie ca $1 piciorul L:enlrnl Candelabrul era aDlpJasal I_n SraDta. mui spre pereele din sud.

Odoarnle. din Sfa.rua SnntelOF ereu : a.) Chi-v(jJ!l1 sail sictiul Legii.

Dupl lestre cap. 26. 23 ; ;j.O, 2]. Ccrtul s.ffinl CHI dcstluar 5.'\ acaocstcasca Chivotul snu sicriul Legh, numh :>1 lIrel mArn.arici (aron ha edur). in eccn chivot se pasuau cete doua Table ale Leg». descoperfte de Dumneaeu pc mumele Sinai. Descrterea accsna object sacru esrc datS in lesirc cap. 25,10-2-2: 37. 1-9_ Chivr,lB,lIIlWa lonna unei cuui de lema de .salc.:1rrt. lun~ de dOL COli ~i jumarare (US mt Ialii de WI col ~i. jUIQal3te (0.75 m) ~ inali.a de UI\ cot si jum~tl:lle Era J)IaQlI II) eur ~i prev6r.u1 CII mele prln care se. ueceau hare ce serveau la iranspcnul dJivoLUh;I'L Capacut ehivotului. (c!lporet) era din rmr sl avea la e;.:lretnitn~ fixati doi heruvimi cu aripifc lnunsc protector deasupra, AcCSI capac se bUCUf,) de 0 cmsure dooscbitli., fiind nunut etronul Im~cani sau aJ Indurdrii», deasupra ~ia lroneazli lah v x: $i de: aid !it descopera pcporului.

Dupe Deatercncm 10, 8, eu trClllspor1.are;.; chivotului emu incredinta1.i 1(;\ i~. care sc postau Ul caper ccloanel evreltor rnl~t:il{lri prin pusde. Cfuld coloaun se punea tn miscere, sc srriga «Sccala, DOaTIme .. fi sa se risipcasca llr;.'ijT1lafii T~i ~t sII fug$. de: la rata Tn. eel cc Tc urasc pe Tine» ; iar amnct cind sc oprea. cvrcii slrig.ad : «lmoarce-te, Dcamne. Iii mille si zecilc dc mii ale lui Israeli» (Num. 10,35-j6)

Din relaiarile scripturistice rez.ullil. ca sicriul sau chivotul Legii era uansponal uneori $i in alte loaJri undc nu se ai1a conoomi{eIlI ~i cortul. Astfel. i11U-.o luptil j)<.: c.arC au ;iVUI~ evreii, In cpoca.judcciUorilor, cu fih!ilcnti. chivotnl a fWil dlls 1<1 Mee, IOC\ll bilUiliei, in sper.l.lli3 di datlJrit1 Preuillci a~es'!"Lli obicci $:1C;ru. cvreh l-'or n birunori, (Sam. 4. 38). S-a imamplal il~ C".i fCzullalu.! b'lllJjei sa fie deulsuuo!i pentru cvrci. iar ehivotul Legii Dorrmului sfi ca~ In mauIilc fihstenilor. La anarCH acestci vc¢ arliicftuJ Eli, <:are slujl,".8 la Cortul Sffint. ce sc ana pc alunci In SiJO. 8 chill de pe scann.!iii a 1l1\lrlt pe loc. Timp de $Bple luni de die 3. sial z1Jagit Chl ... "IUI in cel~ilc filistC110 A¢oo, Gat ~i Ecton. A fost rcslilutL ~.vrC!jlor Ie .Bct-SCJl.I~ ~1 Jl

LOcA:;;URfU:: OF. CuLT

195

test depus in Cllirial-Jearim (I Sam. 5. 1-7). urde a ramas doiWocl de ani pana cc David 1·:1 suarmnat in lerusallm ~i l-a depus jmr-un con «pe care-t facuse. porum er» (H San!. 6, 17).

In.ccrcind sa -dll:tenni~tn SCnl:nllicat1a rcJigi~;1si\ !1 cbivotului Legfi. lrelmic Si1 iln1t:im ~ dup.i le/Ltele din I Samuel 4-6 ; n Samuel 6 sl I Reg! 8. aCCSI cbiect sacru estc scnmul vizibil al prezentei lui Dumncaeu in mijlccul pcporului, Asucl ehivcun eae adus de due fiii arhicreului Eli. pe cUJlpul de bataie unde se iMnmlan evrcii ell IiliSlenii. acestia din unn;'1 8U cxclamat ilirriC(l~l,i : (d)ul1lJl0'lcoi evrcalor 11 venit ClJ eli in labilm. Vai de uol ! CIne neva sctpa din miinLlc accstul Durnnezcu putemic?» (I Slim ..... 7~). Raplrea chivctului de c~tze filislel1i este pri\·jl~ de cstre evrer COl 0 Blare neaorecire, deoarece aceasta tnsemna pemru e.i de rapt plcrderea Slavd dUlllJ1e~C$l-i care siili1$luia deasupra cbivotului ca pe propriul Sau trcn (¥czi I Sam 4,21-22).

Dupli rextut dill Numeri 10, 3S~ clnd chivctut Legii era puna! dm lee ill loc sc socctea cA Dumnezcu CSIC eel care se deplaseeza peutru ca Stava dursncz ... eiasca (:)oohlM) rouda deasllprn capaeulul d\ivalului. $J atunci c.1nd David IllUr3 d\]\·'011I1 Lcgii din Cltinil.l-larim 'in Ierusalim (voxi II Sam. 6) mutarca este eetebrata en 0 deplasarc a lui Durnnezeu dintr-tm tee provizorln spre sru.atul sa n propriu de odlhna. Refenndu-se 13 accsr evenhncm psalmistul rostC$le 0 invocntie sp111J§:nd: «ScoaldTc. Doamne ~i vine 'intru odihna Ta, Tu ~i chivolul sfin~rii Tale» (Ps. l31.$).

in.cruaioriilc p;rin desert (Num. 10, 33-3f» ca $i ill rnzbOJj~le sfiruc (I Sam. + ; (I Srun. II) chivotul CSIC scurul itl! Israel. Scmn aI PIt'".reIl~ci lui lalwe, ~J P"TtJe1I1: pujeri irerilllabiie. filiSlenii resimt 10 rnodul eel rnai dur cjeerctc preacmei cru ... ctului In. cacrne lor 0 Sam. 5). Apoi $3pleuci de oamenf tevrei) din Bet-Semes scm strM"ulgc.rafi- clatonia Iaptuhu eli nu st-eu ascuns privirea cand au avut 111 fala chrvorul DomnulUi (I. Sam. 6, 19). Uaaa, unut dintre oamerrii lui David este l()lfil cu moans peolJU c3 'Ii-I'I i1~tin.s mfjint1e spre a sprijil1i chivt>tuJ, IlUr-UIl moment ill care ol~ ce-lrranspcna rlsca sa. SC diStNlmc (IT Sam. 6, 7).

b) 1n ch:iVOL se pasrrau asa cum lim spus, celt: doua table de P41Iri' pe care emil mscmnru.e «en lnsusl dcgclullui Dunmezeu». cctc zcce porunci sail Decatogul

c;) Tot aiel se mai pAsU"a s.i nisuapa sail vasul de aur cu mana. Spn:. vesnica amjntire a fclu)lJi miraculos 111 CaTe DomnuJ si-a hronit proprhtl popor in perioada IUIYgl'l ~i grea a ral:icirh saJ~ prill pusLic.

d) 11\ ChiV01 se pllslrn $i io~gul lui Aaron., prin t;;an: OS-;'! tldeverit, in fUIi! i"luregu1lJi I~ael, arbieria aCCSluia.

e) Uing~ drivol a fosl depus ul[erioJ amograful Pmtaleuhulu.i lUi Moise.

196

ARHEOtOOIA SI.BIJCA

SIM.OOLISMUL. CORTULlil SF..\.L .... 'T ~I L\JPOll.1'ANTA SA.

PEl\'TRU UNiTATEA CULTULUI SI A PASTRMtll CRIllHN'[El INTR· UN SINCUR DUMNEZEU. L,"rC>RIA CORTULlJI iN1'RUNIRJ I.

il):allllcueorlC-f:, Coruu !\ffint esic easa Domnului (Bclt-lehova}, precurn se vedc chiat din cuvunele pe care- Domnullnsu.,p le-u rostlt cl1ll"(: Moise ~,Sa-Mi faci loca~ sflint,si vci locui in mijloeul Ior» (tes 25.8)_ Pre- z .«nl!l dumnezeiasca 'in parten cea mtu sf!lnlO:\ CQnvllli (Sf5rna SfillleJO[) ern precum am a~liu sub forma SI:\\':l Sale Ilcgrnile (Sekwa).

Dar Conn! s(liJ'II. are- ~ 0 ''<IJoare simboUdi : esre prefigur:-tre. ilTl.p:lr.'\ilel hu Dumreecu. I.n_Cga1i1In:i,wd csI.c~ pr040tipul bissricii ~i:G~(a lilcasulw de cui! cresum

"'iind ~lIlic(l_1 l-oc~ de eutt. atilt In rtmpul ltitlcirii prill pustie, cal ~j d"llp6 nsesnrca cvrcflcr i~l p.lntanlul CanElfIJmiui. Cortlll ~nl " conufbult la pasrrarca crematel moncrciste ~ lotoda~ l.a rcleneirca si ccnsolldarea CQfl~liinlcl 1Il1hat:H de neam :J ector douasprezecc seminlii rue lui Israel, Nu vrem ~ !;PI~I'CIll c<) re Or.'! total mteras c\ rellcr, dup3 consrnnrca acesun locas, Sill se jncbine $1 in anc locuri lkcilla CQI1U1 Stanl ci door cl de marile sarb!l(ori ci erau d310rl ~ se luJdli$C.<.t LII ccnul manuriei tnalnrea Domnului $i sa adud ecole prinoase. Dumrezcut IUJ Israel ese Crcaorut cerului ~I al pamanmlul ~i Bl poaie Ii cinstit si adorar in lot tocur. I1lm~i c3 01$11 it hOI:'irJ'E elder 81 s:I J se couSUUlnsdl un loca$ in care :sA nsczc «emlatlrea nemclui S:i1\w (1~. 20,24).

Justificarea C'S:lSlenJ,ei acestnl ItX.,~ \II)1C de cult este dfH.1i In Lectuc 17. 7-~ unde cium : «Pcmru ca I'iii lui Israel S"·~l <lduc§ jerffele lor ~l SCI Ic infil.?~e .. c Domnului la u~ corrulul adunllrii, la prcoi sl s:'i le fad Domnuhn jelnta de mtiIlIulr€' en ~ eu-sl mai "dud ci jertfele lot Ja idolli dopa C"J.rC mt'lbh'i desfr~04l1d Accsta 'iii tic pemru ci a$C71imlint vcsnic in ncamuttor ... a dad un om dhnre UII lui Israel Sail drmrc ful stralnilcr care Iccciesc intrc ci va (ace ardere de «n sau Jenfa sl Btl 0 \1'1 aduce 1:\ \1$3 oonului adunArii, ca sa- 0 oolU::fijcrillllruUlllea Dcmnutm. OI1lU] aceta sc va starpi dill popcrur seu»,

Lucrarlle de constnare a Conului ;ffi.nt au dum OJ jumiitl'ltc de an {I~. 36, I ~.. fn ziua inlii !l luni NiS3I\. i:l enshn nl doftea, dl.lp~ it!$in:il di'l. E4liPL a f{}$:t inz-t!Sl1i1l ccrnjl cu tome edoarelc sale tj:1 pus i'n sta!e de runcuonere. Pc tot parcusur cclcr prrtmzecr de ani de lil1lcire prin [llisliul Sinai~ cerrul a irulolil s.'1U mal bine ;tis a condes comurmatea lui Israel pentm cl el CT.I purtat in fruraca convotului sl accto unde se cpreau levjth. iar preotu nseaau ccrml. pcpcsea si comunuarca lUI Israel Ifllii elm mcntat Cortnl tIIiln.uricl tar upoi, de jur imprcjur, isl ninduiau $i cneil proprhlc lor ccnuri. dl.lpii SCH"lilllii

I.OCAsuRJl.E DECVLT

Dupli cc Sub conducerea 1i,!1 10SU8. ccreii 31.1 oeupat Cauaanut, Corwl a r~1 <I~"':II "\at inll1l in Chilgal, cetate anatJ inspl'C: nctd-vesr de Jcnholl. dm;: munta lui Efn1lI1I,

it 1';:11n;u;: mal moill UIU (loeua I nuumr

celor care au m:glij<ll lucrul acesta ~n umpul rtllilcirii prln pusue (Iosua 5. 2-9). Tot aiei ;:1 fO& slirlXilorit prirnul Pl1$te ill, Canaan ~ a tncetar caderca rnancr din CCJ::, dupa ce cvreii au ntfuQ\ ¢inc dln p.1man1nl ~rii ~dJ.litc (loses :5.IU-12). La Ghilgal all venil gh.ibeoni\ii sA ceara lncheierea uaei illiaJilt cu Israet $I fuaimea 100000ului SIaIl! a fcst filcutjur.1mintul de_nc:ag.redune (losua 9,6,19).

!9i

A)tHEOLOOfA BffiL)CA

Tol d<troriW preaenjet Cortutui 5'!amla Ghllgal, Samuel veil en adeseort sd rllCfl jo.dedili ecole (1 Sam. 7. L6)

Imponanta Ghilgalului esee pusn ~j mai mull in evidenla ptin faptul oa si Saul, primul rege al cvrcijor, a fOOL lnccrceat la Ghilgal «1'naiou:a Dcmnutm». adiea ta cm1ulinAnurici (I Sam U. 15). Dar tot Ia Ghilgal a roo prollwJ.l4li\ de caue Samuel 5:i resplngerea lui Saul in unna discnsiunnor inir-e.oo dQI (l Sam. 13. 7~15).

De Ja Ghilga1, Cornu sfiiill a fost mWL la $oilo, esezare oi1al3. 1<1 mic1 distarll.a in ncrd-esnrl Ghilg:dulul din mnntu Efraim. in timpul judeca.loriJor. $00 de,'illC c¢mruJ religiosal fedcraJjci cc,lordOlIl\sprc7...eretnburi (l()Sp3lIS, I: 21, Z: 22. ~-12).

Ai.ci La Silo «'illair'ltta Dcmrurlui». N stabllit win uagere la soru terkonut ce revenea fiedlrei semililii, dll.p3 ce Corral marmriei 3 fo:s.t instelet {losua t8. I. 8 ~ U. Sl). In Ilecare an se ceJebra Ia .$Uo un (illag,;'-----() :sJro!loare a Daaumlui JX!TIII'LI care se facea pelerim~j din reate ~rtiJc. Ti{lere f~t'll dansau bora !ji tol Israelul se vcselea )naintc-n Cortuil.li smut (Iud, 21, 19----21) Cu un asuel de priJcj poposea !ji Bleaml, lal~l lui Sarneel. ii,ISOIII de cere dOtll £O~1i ale sale Ami ¢ Peruna, la Silo. pontru :~ sacrllica Domnulul SilvaOl (I Sam l , 3). Sf: pare ci'i 10 $i,lo. rotl\'.c: a fost n~lInil 1}(mUlI pTi11l8 d<l1~ liS;!V;:ICJo{:lJo. (ldie:1 Dumuercul osurilor peetru ~ <{~dc pc scaun de beuvirels (I Sam. I, 3), Scaenui de hcruvimi esre capacu.l cbivolwui. acoperh cu !ld~ile de Caire eel dei bcruvirni

La Silo. sancteaml H-a POI'~il ll)tu~_i timp tnc;le11Jl:lgal. peatru ca asa cum sum. cbivotul Legtl a fest dipil de fllisreni, 1<1 Aiec.

De- allfel. pe Ia mijlocul sec. XI, ill~i cetarea esre disrusa, prcbabil de c:inc aceill~~ dusmani ai tID Israel, care au fost Illistenii. in crice caz, ctuvctul dllP.1 rcstimlrea sa de ceue fitisteni. l1U se mai jnroarce Ia Silo, semn ci} nlct corrul n-a m:ll rA r ras acolo.

Sub regcle Saul. Conul siam se afla la Nob, cetatc Pl"COleasca a scminli¢i lui venlamin (I Sara, 21, I), lar sub domnia regilor David Si Solomon a fosl amplasatla Ghibeoo (i Paral. 16, 39; 21,29; [J Pard!. I, 3 ~ l Regi 3, 4)~ do unde. Solomon il V;I suamuta III lerusalim dilP<1 ccnsuulrea templulai si, invelil 'in p3iI7J. de In. 'il t a depune in SffinlaSfimclor, din ternplu (l Regi 8, 4 ~ U ~tal 5, 5).

in enul 586, c.1nd babilonienii distrug lerusalimui !ji due poporul In robi~. Cornn stant va fi raisrnit de nlLcAri:, ooal.ii cu temptut ~i rome odoarele sale. de~i dupa 0 Icgendil rabinic-A SIC susunc ti. profetul Icremia, presimVn.d 5rar~Llul irnincnt :IJ lerusallmukn. er f tua Ccnut Sffint din Sffinla Sfirnelor de 1<1 lcmplu ~! t-ar Il aszuns intr-an Joe IlUJ.TIi.JJ de el S"Uut. unac va ti'i~e pfuJ.a Ja vcnirca lui Mesia, pe care evreii 'iIlcil 'iI mai a~l~pl!i. cimd ccnur "a fi rcpus in stare de functionare.

Tempht.!lul SolQmon

Prill educerea cmvcrenu Legtl in 001.13 sa cap.ital.t David iI vnu sa fuca drn tcrusaliru eentrul religios al lui lsraet In acesr seep cl ~~a propos sa. zideascJ ca~q Oomnului, tmrucal chivoc.ul se afla tmr-cn coer moeesr. dar a rQSI !"Ipnl de

LOCA$Wl.lL£ DE CUL~·

199

DUlnne2:U prin intennediul proomcuJui Naran penuu moU vt t.! di uvea mii.inile piltaJ.(, de sange. purtind mutte r..zbooie 'in primii ani ai oollmiei sale $I .a-vfind pe com;tiilija ~i cazul grav aJ:farorizMi mortii gcneralului Sdu Urie, cu a cann sone 5-.1 casalortt ulterior (n gam. 7. 1---7). tahve a rezcrvat aceasld rea1i:zare a oonsoruiIi:i teroplului fiUIUJ :st ~luisau.Iadomni.e.SOlomon{l1 Sam. 7. (3).

Da\<id in schimb a pregaLiL 101111 pemru consinnrea remplnlui: a 'iru:ocnUl plaJlllrile de ccnsrecpe, a adunar materialele neceserc ~ metalele preuoase din care

Arheologia Biblica (Dumitru Abrudan, Emilian Cornitescu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arheologia Biblica (Dumitru Abrudan, Emilian Cornitescu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AIlHEOLOGIE BIBUCA

Pro prof. dr. DUMITRU ABRUDAN Pro prof. dr .. EMlLlAN CORNITESCU

S-ar putea să vă placă și

Arheologia Biblica (Dumitru Abrudan, Emilian Cornitescu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arheologia Biblica (Dumitru Abrudan, Emilian Cornitescu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

﻿AIlHEOLOGIE BIBUCA

Pro prof. dr. DUMITRU ABRUDAN Pro prof. dr .. EMlLlAN CORNITESCU

S-ar putea să vă placă și

AIlHEOLOGIE BIBUCA