Sunteți pe pagina 1din 40

".

Torus. chiar sarere i~i :1U Iruntasii lor, mai bog:lli, doritori sl·,i rnanifeste bog,i.!ia prin podoabcle trupului ~i locuirnei lor: vase de hronx ~i de Hid:'!., din Greciu ~i halia, resp. din Egipt: candelnbre Jc brcna; ogliru;; de metal I.lb; WI fdul de :tplil'; de metal, -e-pentru II 011 rna; vorbi de bijuteriile propriu :.:is." de Mginl ~i d" Ill"', route aceste obiecte, uMtureacu rceniri mui modeste de tcrecotc impcrtutc din Grue;" uri din tinuiurilc celricc VCdlll', populcaza chiar a\IC:.:~ri 11l0d~IC (~i ssrccc en Ti'UJsu/ori Crdsollii. Sum pcrmiac spcrantc c1t de oprimiste.

~i dac;{ rinem scarn:1 de faptul do rna; reate Iabricarcle venire din 5 sum databilc, adesea p;in:i la 50 de ani aprcxirnape, se va in~elcgc c.~ e 0 datcrie elementar~ d continullm slip;!tutilc statiunilcr La Tene din Dacia, dela munle C;1 ~i dela dmp, cu intensitate 'Ii pe 0 5upmfn\iI. cil rna; ""Sla. hloria Dacilce in 3. doua vilrs~ a fierului vn puree fi 5cris3, dllpi! n alare vigllrnallll campanie, ell 0 hog.llie de ftmllnuute preci$c,care new permite si\ stabilim cal rna; SigUT ~i fnzel.: prin care IreplM s'a ridicat n~h de putcrnicti n(ou:! civilizatie u Ducici, in forme ~le fierului si.rle altf parte, puuteu, pcstc vrcrncs rcmara, tmrc La Tenc-ul (1l1ci~ ~i La Tene-ul d,ll:o-rolll;tno-b;lI·b:tr [ritul inciner.llii ,I roSt «ccentuat ~i rna; sus), 1:3 cvolutic nciutrcrupta :I uncia ~i lceleb~ civilizatii, nascurc in sec. HI :I. ehr.ln 5f~r~il atari lucrari pe teren ne vee njulu d datam in acevsr ~tTicl crcnologic ~i principalele dape ale eh-ili7,n\iei La Tene din regiunilc vecine cu noi, eprc Nordul, de »nde intll.iu au pornit Germanii, iar apoi Slavii.

~i dacl putlnele rnitrrur'ii rnnterinlc ale religiei gericc din La Tenc, deseoperite piini"t neUIlI, 1111 nc Juu in~"ll im.lcstul~tor sprijiu pcntru a control ... iZl'Q:lrcle litcrarc anricc.unalisatc mai sus In cap. 11.1, e probabil c.; $elllne si ccnstructii ca arillicrilt ~i cercurile de pialr,1 dela Costt/ili uri Cr:ldi~tc nu vcr rAmil.ne flIr~ nnalogii in viitoarelc sap.'!turi de burgud dace din massivul carpatic ~i deci nu vor rli.mil.ne 101 a~3 de euigmonee ca p1l.n.'! acum.

Examinarea atenta a formelor de civilj;~alie din Ln Time ne ureta eli dC, fapt istori3 natiunii d~co-romnne mcepc-hlTg-cuitur.,I-ind din sec. 1[1 a. Chr., precum o:Illogndie-ca lnccpusc iucl din v1rsta bronzului. Protoistorie Ducici e iurroduccrea cca rnai polrivitll. la istoria rOllllluismului oriental. A,e::atd mirt inmea cimmero-sc)'lho-greacil dill 1\ ,i rea iialo-ill)·ro-relill din V, de ml!1ltafit4!i ri ciflili;;a{ii pro/m1d dif~rt'Jtiafe, Dacia a aw. inc4 dda IQOQ a. C/;,. IWMlI Apur'lillj; rCl:l!lua/1i1 IIIj pulea fi decal romanizarea Daciei.

,,,

VII.

Carte:! de falll fiind intil.ia tncerccre de a eerie proto-istoria Daciei, in cele dOIl~sprezec:e secole cart! a'au arrecurat tmre vreme .. mlyeeni:lnil' ~i cca ¢rOl1l1\n~~ 1\ Dnclel, nu p\lte~ f 0 simpl~ pooettire dupii chipul 3~a eieclcr -ISintozel istoriee, ~i nic] n Bimpl~ rieUI"illT6 de materialc dupf obicciul trutatclcr de ""lltichit~\in; ci, avjtnd n prezenta dccumente in mare parte ucsrudiarc eomplet ~i ;lde!;e~ r.lu interpretatc ~i datate, tr~bui:' slI. le va/orifire intaiu, din punct de vedere istorie, iar apoi s!I Ie l~e impreunll rnv'c t:,yunert isturica unimnL. A tre\:tuil deci la fiecare pas ",1 Intretesem e:xprmerla cu oetcelui de amMunt. ~i alaturea de ronrl,,:;;jj/e g("It'r(l/~ all ejungem lii la 0 intreag! aerie de f11cheieri spedllk, eu privire 13 ntntea prohleme dc marc ilUlcmn~talC In archeologia protoistcric6 n Eurvpci centrale ~i sudestice. Ori, eere aproape cu nepurinta s~ rclu~tn :tCU!Tl tuate uceste .ennc1ll1.ii~, mni mnri ori mai marunte, sprc n le tll~ir!t uici. ~i ar fi ~i wdarnic. Deoarece aceta pe care ii iutercsca:ll cu udcvarat cho;;;tillnile de end ne-nm ocup:a, nu $e vor multuml cu in~ir~rca rczultatclor lu cari nm njuna, ci vor dod sll vadl1 ~i doveztte pe tcmeiul cnrora am trus incheieriic. Deaceea capitclul ultim 01 c:.!Irrii noastre va e~ul1t ~!i suuliuieze m~i ules rezultatele de ordin fT\IIi lnrg istoric, arcbeclogic ori mcrodclcgic.

Mntcrialul prim pcntru clll.dirca unci protoistorii a Daciei e de tre; felurj : literar, glotlologie ~i archeclogic. Sririle li!.l!rurc ale antiehililtii, privitoare III I"egiunilc noustre, Sllnt a~a de frogmentarc ~i disparate, tncnt, pe bmw lur, S'''1l pllillt susrine dcopntrivf ~i autcchthonla Thracitor III Carp;!\i ~i « . .'uri; ca :!ce~" a unci sOII;r; n Getilnr in N Dunlrii dC:lbi~ tn sec. IV a , Chr. venind din S Duni'lrii (I). De Iapt, numai cu accste ~tiri, nu putern d'l Inai uici 0 li"im",;rc prec.i~.~ aSlIprn 'storie; Daciei Inaintc dc Alcxandru eel Marc, bu chinr, duc~ e vorba de istcrie 6crioa.<!~ pragmaticd, ruci dinainte de Burcbista. - cal privqte grosse/e, "um~!~ de personne §i de locuri, elc., evident. uc<:st material e delicat *i ndeaen neslgur en explicare filologiell.. erymclogiilc J,1tC pa.nll Ileum fiind de 11111lte. ori curut dilettantice: tOlui cand alte ~tiri lipsesc ell tcrul, suntem datori a lntrebuinta ~i topcmmia, cncmastica ~i glosaele la dcscurearca chestimlilor de geografie lji elnografie istorica.,a!tfd total insolubilc. - Dimpotrivll. materiulul archcologic, in special eel ridicat direct din s~phuri, c ncpretuit. Dupil enm in Sud epoca minoicl. ~i cea myccnianll n cultcrii mcditeraneene au devenir p:'lr~i inregrante nu din

0.'

VA5J!.I!MRVAl'>,GETICA

nrcheologin, ci din istcria 111mii antics, to! of! tinuturile carpato-danubiene vor consliml in viitor un mare capitol din istoria anticil II Eurepel incepand indl. deL'! 3000 II. ehr., grape exclusiv meterialului archeologic.

Incercsrea noasua ptczcntli de a aerie protcistcria Daciei in vmta Iierului e un meeput care de slgur \'::1 prOl'cd 0 inUe3gli literatura ; nei lnsinc, ind1.lll ce 911phurile continui pe care le punem la calc pretu, rindcni in lad., eu egal3 arenrie pcntru toate vh'stcle pre- ~i protoistn, rice, vor nduce material nou suficient, vom refaee din t~melii t:lrlt-n de acum.

Porrivit cclor sruse, hlcmren nOafitra cuprinde dOl"" r'1r\i neeg;,lc: primu, mal restrnn.sli, eu nmterialul istoticc-linguistic (c. 11, III :;i V), c~llllthi'i lIH1i ~lrIl'1, cu mntcrjolul archeologic (c. IV ~i VI). Dupll ce In ClIp. r lim pltS rrohlen1~ io totalul ci, din punctul tI~ vederc al migraliilur cirnmero-scythe. 'lin cdutut Sa revizl.I;m critic iuformariilc iavoarelcr literure ~i llnguieticc, urn oferit upui 0 pihM wmplctli de contril>u~ic :lrchcologit.~ prin allaliza ~i'ip~turilor unci stariuni, inr ca ln, choic-e, il) cap. VI. nm dnt, propriu eis, adcl':1rata protcisrorie II. V~ciei pe baas ruutcriulului archcolcgic. 8:1 cxamirarn pe rftnd reaultatele,

CnpilQll1l J ~I c.~rrii tic fal1\ pune chesnunea dld.mlrii civili1~11ici carpam-danubienc dill mileniul a! II-lea inaintO! de HriM()~ - frumoasa ~i bogata clIitllr:! originam 3 broneulei - de marile migrnJii de popoare incepute ~i lu not, ea ~; in Orcein ~i Italic, tot cevn inaintea anului 1000, dar 1" nol incl mo.i violente ca ecole {oi de 0 durubl mult

mai lung~. .

Am inccruat a demonstra (p. 3 sqq.] <:i navalirile cimmcricnc spre Carpat; ii apoi due miaza-zi, dineolo de Dimare, spre Asia Micl., 311 trebuit d. poraeasca ind din sec. XI a. Chr. In 3dev~r, migraliile anene spre Apus , C3U1.a Clpiw[ii a mi~rilor de popoare din a dow juma, rate a mileniului al H-lea, nu numai dtre Asia anterioara dar ~i spre etepa nordporuicit, sc aram n Ii fost incepute i"ncl de pe b 1600 a. ehr. Dacli Scrthii din Sudul Rusiei SuM in adevdr prezoroasrrici.cllm propune Rcetcvtzcff, respective preavestici, CUIll suggereaz.11 Vasmer , iar Zoroastru a 1r~il eventual chiar Inaiuto;: do;: a. 1000. in orice C'.Il, eel mal t~rziu sprc acceu cpoca. prceum s ustine EduHd Meyer, csle clnr cl ei ~i-au Incepue migratia epre Vest lnainte de a- 1000 ~i dcci inainte de a. 1000 au pornir-o ~i Cimmcricnil lmpin~i de ci din S

,61

Rusiei spre V, SV ~i SE. Archeologia Daciei sprijinf Utllri prcsupuneri intr'un chip oproape neestcptat .• Ccmorilce de bronzuri ascunse de grollZa niiriJirilor in lot [inutul Carpatilor apartin in cea mai marc parte du vremii irnediat prc-villanoviane a Daciei, deci sn.r~itului mileniului I aI Ll-lea ~i anilcr 1000 a. Chr., s3U insl, epocei dintre 1000 ~i reo a.

Chr. Deci e limpede: migratiile cimmero-scyrhe au pomita~~ de devreme I indt prin a. ID00---900 a. ehr. Estul Europei ed tot in plin3. turburare.

Nu avem niei 0 urmli scythidl in F.lIrop~ cnrp.1to.d.1nuhian:1 in.1inte de sec. VII a. ChI". Deci in Dada ~i mai sprc V Scythii au urmat cam la vreo trei secole dupOi primele n.~vlI!iri cimmerieee. Ei all Yenil inwace pc teet drumuri [p. 6 sqq.): 10 prin N Caepetllce, spre Lusacia dceparte ~i Slovacia de alta; 2.D prin Moldova ii pasul Oitu-r zului spre TransilV1Ulia centrale ~i meridicnala ; insf!1r~it, 3D prin atepa blL!llil"lIl>~allo-"'.IhHmo-dobrogean:!, spre Oltcnia ~i Bunar dcopurtc, sprc Bulgaria de nita. Intrc cele eei valun demigntiiMJoorte Jar~ Jipsli de oo~tc. Avem deci deajece eu simple inaule ~I archipelaguri iranicnein mijlocul unei Inari de populn!ii indigene, in special thracice, Infinle supcrionre en nllmllr ~i evident ncsguduite CIl Iradili; culrurale. Dimre eele trei vnll1rj de migralie irnnianit spre V valol nordic ~i eel central emu destul de blne cunoscute; dimpotrlvs mmurn valncha a m,!I'c1111 vill suiliu l<1"a p9Illl acum total nedocurnentutjt. Deuceea lim crezut fclcshor sil. dim ehiar in accst prim capitol o tll~irllre iluatrutn cumpurutiv a tuturor mcnumcntelcr iranicnc gl1sitc ill dimpia dela S Carpatilor ~i rAfI1.3Se aproape toate inc! inedite pAn~ eat (p. 9 3Qq.). Sum de relevat : C3Z3nul dela &or/mu In llr1l.ib (p. 9), grupu! plastic ~l Anaitidei, dela Ntfeni in IlU7~~U (p. 12), pieprenele delu lJucurelti (p. 16), aplicele de argint pentru harnasarnente, deln Craiova [p. 1.0 cu p. 361), rhytonu! de argifll aurit <lela PamiIW-(p. :0), insf:injit numeronea serie de coronllmente de baldachine. ori erindarde scythice, de figurine. aplite ~i pendant;,""" d."ooper;le in c~mpio munte:mli (p.21 sqq.) ~i adunate ffu"ii 0 indica\ie pn:cillli n localitil\ii. unde s'au g!S;I, in colectia de broneuri a Muzeului de Antlehit;lli din Bucuresti. - Cil privcsrc pc Scythii din Bulgaria. ci ccnsutuesc o 5impl~ prcJungirc a culturii grcco-scythicc din Sudul Rusiei, atAt ca bog;tlic C~I ~i ca stil al obiecrelor dcaccpcritc in monnilltde 5cythice(orithrJ.eedeinfluen~seythicl)deaeolo(P·33)·

Herndnt are ~tiri desrul de vagi desprc toate faptele de mai sus. Dcla \ Olbieni el a ~flnt 0 eerie de legendc ~i povestiri, p~ care le-a reprcdus

cu Jidelitate in Iatonile sale. Pc Hisrricni, cum am cercat n demonstrf :1lt!"tdat!l, nu i-a vizitar. Desceea ~tirile lui asupnl Ar dealului, ell c~rc avcauleg:lturic.omercille~,9u.nt_dcstulcleutile,.invremece asupra basenului Dunllrii, uncle Hlstricnii, tar nu Olbienli, erau ~casil. ]a ei, inca din seeol,,1 al Vl-IM a, Chr.. stirile lui aunt slsbe.

~i totus, chiar U!i'\ I~'gi CUIll sunt , ~tirile lui Herodct dcvin prepense, utunci clint! ~onstat';;m dl informn!ii1e obnnute de no! pc altc doi dce~t

cele ale traditiei literure ae confirm~ prin eamintirilce istcrice

ale Grccilcr din sec. V u. poveatitc lui Herodot cu 0 Ilu:.rnl~ de

auropeie, careoricat de nprcxirnntivti, nu nr putea Fi inloeuirll prin niei un raticnament, orid! de perfect. din vremCla ncastrjl. 111 adevar , I-lcl'Odat n" spune cll AgathYr.!ii - penln, d~nsul 1lI1 fel de Thraci - 10- cuesc in tinutul Muresului : absclut exact, ell diferenp cl aU foat pe I"'emuri Scythi ~i mormintclc lor dintr'o vreme mull nnterioar1l. lui I-Ierodot, 1l.:1p:1te pc ambelc maluri ale Muresului, p'-' Tttrnave orl pe

ni-i arm~ deStul de s~raci ~i dear ca nllvl'llitori de cultura iraninua tru·~ thracica de cultura cemrat-curopeana. Cbiar leg~:lIdw e u 00- g:l~i:J; i~ aur a Agathyr~ilor. lmnsmisa de Herodot ca rnporrandu-ec lu acqti Bcyrhi thracizali,nu c de fel fantnsticd : Ardealul e foane bogat in aur, dar nu chiar subr gcythi.ci lnail\tea sostru lor, ctrre a, 1000 n, Chr. -La fel, e de un pref dcoacbir povcstea lui Her cdot despre Sigynnii nomaxi, de hain~ medic;!. ~i vagabondarc III d.ru\c toee de cai mie;, pi1ro~, plina In Adriatic1i, in [inutul Enetilor ; illrl'lti~neu culturii lmllstattiene din accat caI~ nordvesuc al Peninsulci Balcnnicc pre:.;intll pun~te de contact fomle c;ud3t asemiill~to3re eu inventarul scythic din Carpati ~i din Rusin sudica, pentru en lucrul sa nu fi fost relcvat lnd de Reinecke ;;i s~ nu-~i aib:.1 importanm M in stnbilirea zonelor de ocupatic scythica in Europa CClltr~m (p, 33 sqq.]

Pcraru Hcrcdot Ag:J;thyr~ii din Ducia aunt Ull lei de Tbraci: de un eventual scythism alIcr dear 0 pomenirc lcgcndnra (IV 10); in see, V a. Chr. ei se aflau aiei de doua vcacuri eel purin; tot il'anism ... llor se di~C));-"~e in puternicul mediu local ~i ci dcvcniscrf identici cu indrgcnri. Astfel Herodot ne confirma f5d. sa vrea ccncluzta uas~ pe basa ropenomasticei din Dacia pentnl vremea iMoric:l, pe b~Z3 cufrurci materiale consratate prin srip!\turi pentru vremea protoistorica, anume ex tot rnasivul curputic pRwl spre M"rcb. Vistula. Nistrul nordic 7i I$tie er~ locuit de Thracii norcliei, cuuoscup ruai raraiu sub numele, tot iraniene, COl ~i nl Agathyn;ilor, de Daci ~i de Geti (p. 37 sqq.)

Am relunt in c(lpiIQ!ul II ul ciir~ij de rajll intregul material litcrar antic 3~upra Thracilor dill Carpati ~i de p~ roditoarelc dmpii Inccnjuratoarc spre cele patru punctc cardinalc : pc Sirct, Prut ~i i,istrul baearabean, pc DUII~rca de joa, pc Tisa, JlIsf:i.Tl!it pc Niarrul galitian. Am rncercar diferitc explicari de caracrer toponcmasric ~i etncgrafic pentru see. V ~i TVa. Chr. (p. +0 sqq.): nu le vciu repeta aiel, dcoarece

ne vnm npri incli ,.,d:1til. asupra chestiunii in t.ap. V. Fapt e ins:! cl deahi~ deln e"pcdi~in lui Alexandru eel i\bre In Geli; din CnmpiJ muntean~,

in anul 335, dilc~nl pe reren sigur ,r> istoriografiu antica privitoarc I" Thracii nordici. ~i tctus chiar stirilc de dup;, lL 335 sunt n~"" de fr~g-I

~C';:7~~. ~~c~. b.S:;~I;.';U~I~,.n.e~~t~:l::il~;::e~:~~;e::e.~~\i:r~;e;1:;I:~~:

prccurur prin s~phuri, aproape am desper/!. de a atmna ccva prcej~ asupra eroner Dactet chiar dup.~ llJcxandru eel Mare,

Esre clar c~ nu am serfs din nou in cap, 11 istcria Getilcr djnCarpati, in vremea deja Spargapehhes pftna la Decebalus, numai pcntru a da ~i un ccnspece al furilor anuce c- exact aceleasi Ca ~i acum cAte\':' secole - mai mult ~au m~i ru~in folositor f"VI de llllmcroa~c1c cxpuneri ce au precedat pe " noostr1l; c! am fost ncvciti a face ~l aceastf illgr.!tl'i lucraJ'e din ruorive criticcierf verba de n reluf ~l corecta 0 aerie jntrcagl'i de judecnti neexacte uri grllbire, dih,d compJctfu"i ~i intcrprct.~ri nou' ale ~m;!nu1\tdor acclci istcrii. $i rnai ales cd 0 chesuunc fundament:ll~ in care nc deoaeblm de marea majoritate a Inaintasilcr ~i pc care rrebuil!. s'o punern in lumina necesarii : ri1sp~ndirea Ge!ilor pc malurile Duniirei de joe nil s'a fkut cllmv:1 deb S spre N cum ~ta!i~ jnv~ta!i str.lini ~i rom ani all sustinuI-o, Ge~i trecaud lldic.'( din Moesin in Dncia nbi~ in ~ donn jmrutat" n secoluloi nl lV-lea a. Chr.,ci dim-

petriv~ Gelii au cobortr din Car pnti epre Dunare, ca Thraci nordici, !Iv' eu numc! ... p'-' uar c ~l "or fi purtat in viir8ta bronzul ... i , ~i Gctii din Bul-

garia ~i Dobrcgca nu aunt dccat 0 midi parte din mnrclc ocam gcric (inu-cbuilltam mereu accst numc pentru Thracii ncrdici}, care sc ill- i

tindea p~nn In Odce ~i vreuua. ~

Expediria lui Ajexnndm eel Mare Impotriva Tribalfilor (p. 43 sqq.] in a. 335 are ca J=illl~ regiul\ea de catre r!l.ul~; orasul OeS~m; insula din Dunare unde Syrmos sa rerl'gia;:ll Gil ai lui nu a Pettal, dela gurile Dunarii: cuvintcle deb, Arri!lll, nS,I,,-,Y/OYO!W7;n 'II'io'ilbJd1J.ni~e parosimpla glo~!l murgillal~ de copist, or i 0 cxplicatic fl,ls:l a lui Arri.w, la textul original al rapcrtului lui Ptolereecus Lagi : l~ ~ijo';)1'm'o ,W" i'll r~" ~lor~,!,.

'"

Triballii n'uu locuit niciodatf mni spre E de rcgiunce DiniusGiridava. Alcxandru a trecut Dunarea 13 Get; inu' un Joe de pc purtiunea Oescus-Trinlllmmium (1" ~6); povestirea lui Ptolemaeua Lag; In Arnanus da lIumcroasc amfinunte, dintre can eel mai Insernnat, de. ~imc~ populatici getice sedcruarc, din Tara-j{(')m;\neall~, ocupandu-se ell ngritultura, a Ieee stdlucil CQllrinn,,1 p« reeen prin cercet~rile archeologice Jn aetntll regiunc (p. 48). A dcua mare cxpedipe greceascf in Sl~nga Dlln~rji 'Ire loc Ie aprcapc zcce ani dup:'l a lui Alexandru (c. 3'16): Zop)'Tion, generalul sau, guvcmator al Thrnciei, \Tcil M CU_ CCrCBSlll regiunea getn-scythicl dimrc Carpati ~i Nipru, ell metropcla d, O!bi(l. E inviJlS de: Dlbielli ~i e distrua de Gctu-S(.)·thi cu IOli eel 30.000 de oamcni ui lui (p. 50). A trcia ofens!vll grCll~ii iln)XJtriv~ GClilor

• din Murncnia ~i Moldova e nceea a lui LysimaehOll: hvo:ude umiee lIunt de accrd, d de d~hl uco:,u;m e verba de un rdsbciu m3.1 lung, care a durat eel purin zl"ee!illi (302--:!.92) Ili cllupta B'a isplivil cu 0 ca-

\tal!ITOfA: Lyalmachcs ell familia ~i ell to>lt~ oa~lea lui a caeue prizonier "[n m1l.inile rcgelu! get Dromichuites. Am incercnt n demonstril c~ paternicn o-ganizatle politici1. ~i millturji g<;ticii e tie c.'I1II31 in l'duntenia Ilurdestic.'i ~i d Incercuirea lui LysiInachos a IlVUI lee in bll.r~ganul Inlnmite; ori al Brbilei, e.xpeditia rcgelui grec avnnd printre alte puncte de sprijiu tn d.e>lpto Dnnli.rii A)'iopolil, probebil 0 fundatie D lui Lp;mncho$ insusi, ~i avllnd <) ,1esf3~ur:are 3sem~nlitZYJrc ell expcui!iik uualoage ... in accicasi regiuni, din vremen lui Val ens (a. 357-369), lmpotrivu Golil(lr, sau dcln sf'nrsitul sec, Vf [I'riscus] Impotriva Slavilor (p. 55 -64).

Dar biruinladcfinitivii 1I~lilorlmJl(}tri\':l Scythilor deopane (pentru rol111 lui Atbeas in valca Dunarei v. p. 51-54), a Grccilor eleniatici de altav e zadamica. Marea putere thracica din C.1rp.'li va fi Impiedeem~ inca mu]ti1 ''feme d Sol organieeac nnitur ~; 6~ se manifeste hotaIilOr, din pridn~ oouelor, vtctenrc ~i puternice. migrnJii de popoare, JX.lmitc UCUJll din V ~i N: CcJ~ii intAiu, in sec. JV, Bust!Unii ~i ceiluln

IGcrmlUli pe urm!\ (in sec. Ill) ajung in C:upatii Hordiei ~.i 1/1 Dun~rta de [os, o~up~n<l 0 mare parte a Moldcvei ii Basarabiei ~i rcroriaand tot IlnUiul geto-scythic pfulii in Crimeea.

Ixvoarelc Hrcrure ,i chi..r cele epigr:lriee, fie pentru Celpi din E Carpalilor, fie pentru eei, inel!. mni numeroai din Carpalii ncrdici, din Dacia de NV ~i V, din Pannonia, dill Muesill, eunt total insuficiente. Am ndunat ~i eritiC;lt mai sus, p. 65 aq4. ~tirile literure "mice - p1'line ~i fmgmentare- privitoare 13 aceete evenimcme dintre 300?i )00 a. Chr.,

'"

dear pelltru a pune ealCV3 nume propru, de popcare, on de ~efi, unor vaate fenomcllc naticnal-culrurale nnonime, hotlritoore in Europa eentrnlll, ~i I~mllrile nproapc exclusiv pc cale archeologicll, prccum vnm vedea mai jos, J~ expunerca civilizarici La Tene din Dacia. Qici altfel, stirile literare ou Ilumai ell. nu ne lil.murc:lC, dar prirl continua accentuurc uurnai u inrftmpJlriiorrlsboinicc, nc dau chiar 0 idee fals~ desprc \1'CIl1C~ aeeea. In adevlir, in timp cc stirilc Iitcrare Ill! povestesc deeflt de nlivliliri furibundc celto-bastamo-gettce ~ de mcrccnari la rei, cferindu-ai serviciile Macedoniei irnpotriva Rornanilor, ori difcritilcr reg; elenisrici, unora irnpotriva altora, nci vedem din mlrturiile autcnticc pc care ni 1e·a pdatmt p~mfinud, in ruinile a~rilor ;i in merminrelc din Dacia ~i din I~rilc dunarenc, c.~ 0 fnlmoasa, noua, puremtea ,i bognl!l civilizatie de infiuenjll celtich inflord. prctutindeni ~i d ne· nLlm~r9te fllc:;;,lri 111;11(1. dtti de desvoltare favornbila eoonomicl in Irnprejurari releeiv pacinice sc lnfiintau pretutindeni in dmpiile rodiware dimprejurul masivului carpaiic, in vrcme CIl Grecii ~i apoi ~i Romanii, negusrcn, dc~fli~urau 0 act hi tate neohositJI. pW in crecrii mumilor, etc,

$tirilc antice ne arnt~ eli ,.,data ell Inceputul sec. 1 a. Chr. Gcl;i (d.

p. 7+ sqq.} rcu~eflC din nou a cucer! intdetatea printre neamurile dcla Dunlire, Celt-ii, Baslllrn.ii, Scyt],ii ~i Silrm'l!ii, rontinuu in miscare spre S sunt incet-inccr eau frllnti SHU imbl~nzili ~i a~zn!i, ric de Geti, fie de Rumanii din Mnccdenla, cari fl1\'orizca:di stubilirile de bande mlgl'lltorii ncrdicc in [inutul dela S de Dunlire

Ixvoarele Hierare ~i In~criPtiilc eoncemreaer decpotriva Hsupra unui ) nume tootJi atentia Ineepand ~ Frin a. iO a" Chr, ~ getul unestc intr'un ~ingur regnt roete neamurile 1l.11iunii sale pinli. in Carpati.i ncrdici ~i p~nil la Pontul Euxin (p, 74 sqq.). Cell" in Apus, Hastarnii in R~snrit aunt sau Jistruii, ~IIU redusi l~ necultare. Dcacurn inainte reate luptel<; muri la DUII~re:' d.., Jos vcr Fi in leglllllr~ ~i ttl [}.Jeli. Totus scriitorii amici, in afurD de pcuncle date eleeietice snlvme prin Straoo, nu ~tiu s:J. pcveereascs aproope nimic dcspre Dacia propriu ziSll. 1 n adcv;lr, toatil atentia e indreptata acum eprc luptelc dda Dunhren de J08 ~i din Thracia, prevocate de migrariile aarmatc, care 111 nlndul lor lmpingenu tnainte pe Baatamii din Moldova, sitindu-i !13. trenc.~ Dl1n~rea in Thl'llci~ ~i cieci 83 ridice ~i pe Thmci. Ca Alexandra eel Mare ~i Lysimach, a~1t aeum guvernnh:lrii roman; ai Macedonlei aunt toatl vremca in cxpeditii lu Dunlire 11i [a Pcntul Euxin. Lucullus

,0,

0"

Varro ln 73 ?i "rm., C .. Antonius in 02 ~i urm.jfac cxpcditii salbatccc de pedepsire, alunguud popoare lntregi din !inururilc lor ole bastina [Bessii : din Rhodcpe, In Dcbrogca}, on dittrug1nd ~i pr~d~nd cct~~i stravechi grecesti, ca Apollonia. Zudarnic ",'1. insist~m asupra rezulratelor. Rasbcaele civile dintrc triumviri cresc nenoMcirea ~i ereeaaa In f)"n:lrc un ~d,,-vilmt haOll, deoaccce ~i barbarii se nmcsted de partea unu1a cri alruiu dintre combatenu. Cecacc ri'im;lIle, e cre~lere:l din Ce ~ jJ, ce mai J:lri)ltejdiOj~s;i " pl1terii Dscijcr. Am dlutut mai sus, co pnl-

dcnts , s:l. introduc QllrCC3rtl erdine in stirilc confuse entice co prlvire

la epocu lui Burcbistu ~j " ~i irnediati (p. 80 sqq.). Dur pl1n~

Ia expeditia lui Crassus din ". Getilor ~i Ilastarnilor dela

Dunarea de Jo~ - :uu:lnull\it \a C~ssius Dio, dup~ ievoare

bune e= e aproape iruposibil de flicut OJ descrierc prca limpede a Imprejurarilor de aid (p. 85 sqq.}

Ii\'lutarea marclui carrier roman pc drumul Aquilci3-Slaci~. dill cauza grelelor rhboaie din lliyria, duce ~i la schimbarea Frcntului de.ofensiva irnpotriva Dncilor. .Atacul lui .\1. Vinicius eprc Dacia (p. 93) in ~. '4 a. Ch,'o, film" Minge direct pe. Daci, e tOtU~ 0 purernica lovitura !lllpOtriva autur.it.~~ii Jur in ,-egillnile, d~ NV, din Mcravla ~i plinli tn Cri~ana ~i M~rumure~, inrrucat toli barbnrii de aici: Qua7.ii, Bastarnii, Cotiuii, Dsii ~i .-lnartii fll.St'Seri'i !J;\tuj-i ~i inU'~sed intr'un fer de raport~~cuStutulroman

Dar bctsrtrca lui .AugustuS de 3 ~olltinUl\. ~i in pri\intol Dacilor planurac cfcnaivc ale lui Caesar, CU'c in 44 voise Sa incea~ rasbciul impotriva lui Ilurebista, duee la aracarca Dacllor ~hi:lr E" N DIl",fn'i, nnde pe vremuri [la 74 a. Chr.) Scribonius Curio nu Indraznise nici Sa p:1-

~ea.~d" Dnda teNiIS sed teneoros sallllulII expa1.)jt. Am Incercut 13.

davedi [p. 9+ ~qq.) ~a impntriv:J Dacacr, de care vorbestc

Augustus in testamentul sau, ~Il fost obtirrute mal ales in S Carpurilor, di Adius Catu$, generallll care mulX 50.000 de fuci In !I'IoC1li~, e conaulul Sextus din ~. 4 p. Chr., ~i eli lui nvem a-i atribul, deccamdars ipoteriu, ~i prima Irmudcre rOlllunii lrt Sl~nga Dunarii, prin ccuparee

1 unei H~ii din Oltcnia ~i Muntcnia de c. 40 km. l~time pe malul Dunilrii p;1n;11a vatu! mlie~ roman dimre Ealafnt ~i Giurgiu (p. u7 ~q.). drepr cap de pod in fata centrclcr impcrtante romune de pe dreapta. Roueria, Ottt;IIS ~i Novae, La a. (j ec rm:emt:iazi'l OJ ccmandf Illilitm~ ~peciol5. a Moesiei, In 3.. II Lentulus face 0 razziu generalu im},otriw Dacilor dealungul Dunarii, din llanat ~i p:ln~ lu Mare, intcraicjlndu-Ie

7Gb

de a ac mai apropia ole fluviu (proJ/ibel'c Dmmvio) (p. 1)11), ceeacc nu impiedeca pe Geti de a cucert in a. 12 AegyssllS, iar in a. 15 Troesmis, de unde Fireste aunt ~lllng"ti indnt3 dupa ispr:ivile lor, de leginnile §i auxiliile rnrnane adnse ~eped~ in njlltor de flOla romana a Dun~rii.

Am povestit, cu rectificari!e necesare, f)VOhllin organi12irii romane n pazei Dl.Jnil.rii de Joo dela Atlgustus ~i p[llla [a Domitianus (p.

insisHind tn special asupru rclului lui PI"utius Sj]vnm'~,

Mocsici din a. 5:!-53 (p. 103 sqq.}, care, ('rcdem, n fliclit

In lntindcrca ~ulorit.~lii romanc in stanga Dun~rii.

.rcgiunca din Oltcnia, Muntenia, Moldova ~i Basarabia, ddirnitnta puna .a~i pe hard de valurtle man cromane, diatrc Severin ~i Cetacea Albll, pftm1. cltre Craiova, I'lneliti {i Adjud (p. uS sqq.). Regatelc clicntclarc lntemeiate in stanga D\ln~rii chinr pe malul Iluviului ,i IlIrgireagranilclor Mould in aceste P~f!i, IlIc.mri de c~ri se vorbeste in elogiullui Aclianua, se acoper bine pe teren cu regiune" indicata de wl\lrik rna; sus pornenire. Nu insist uici 1lSIJpl'iI alter concluaii ce am mai tras (p. IOj sqq.) din inserip\i~ lui Aelianue ~i nici asupru cetor povestite de Tacitus pcntru anii 68--1)<), cu privirc I:! indlmpll'irile din Me>csiu, in leg~tur1i cu nlhilirile snrrrctc (p. lOCi SQQ.), ci m~ oprcec 0 clip:l. aaupr a Ielului in care avcm a inrerpreta raeboaicle lui Domitian Impctriva Dar .. -ilor (pemru dctalii de criticn ixvcarclor v. mai sus p- 108-1 Ii).

lntocmui dllpi'i cum intemeierea provincici J\'loesin in ultirnii ani ai dornniei lui Augustus I! 0 urmur e a repetate!or expcditii impotriv~ Decilor dill Vnl, toe a~ Intemcicrea provinciei Moesiu 1nferior, pe tot "mild d~cpt bulgnresc ~i rcmancsc (pc arunci gctic] al DUll1irii a fost o urrnurc a luptclor cu Dacii din Est, adicl din C~mpi~ munlcana ~i din Moldova. Polirica de inl~nluiI'e a Daciei prin jnremeierca de regale cncnecnre sarmare ori gcrmanicc (rn -V: lazygii §i Suebii; in E: Romlanii ~i Bastarnii) carl s1l ocupe ambcle cdmpil rrumse, deja Dunarea pannonlca ~i dela Dlln~rl!n scythicl!., dilduse gre!i: Dacii emu mult rrtai tari decat rnicile stale barbare protejale de Romani irnprejurnl lor ~i decl Roroanii 1111 PUte.111 fi api'irnli de acesti cfienji ~i lor. J)omi!ian cearca dc<:i a transforms chiar pe Dud fll stal d«-71Ic!ur al Romei, pentru a conjurk ultc pericclc ~i mai mari, eel germanic in V, eel sarrnatic ill E. Formal, scopul lui c atins prin biruintclc finale ale lui Tcttiue Iu-

Hanus ~i cercreu de pace c lui Decebal, (;1.1 retnccronarca lui in per-

Mana lui Diegis, Ca nliat nl Romanilor: in!;criptia din pame-

nind pe ofilerul C. Velius Rufus, care ex-peditiOlwm fedt impotriva

Marccmannilor , QUII;.:;ilor, Sarmatilor per regnllm Duebali rrgi; lfiICQrIlOll, ne nr.:l1l1 cl adt dt lulianus a amcnintnt cu prezc:nla lui ind~ {dupe Tnpae, in :I. 89), SarmizegetuSa, Decebal n acceptat rolul de rcgc-clicnt nl Romei. Dar ade"'~nli e cl rliei Domitian nici, pe unn3, Traian, n'au pus ccmplet problema daclca. Dacia nu ~rl. nurnai muntele, ci ~i cil.mpia pc care muntele 0 dOIllinl. ut/it ln V cat ~i Ia E, Ori Romanii s'au tcrnut de campic Inrctdcauua ~i a'au oprit la merginilc ci en in fata unei ape mario Urrnarea a fast cl indl de sub Marcus Aurelius Dada romo/lil en\: [a discretia lJarhariJur Ji'l ale dOIUI campi;: irnp.1rallll ell voie Ia;;ygilor din Vest 14 tr~{K4 prj" proviluio remand db-ut, ill relatiilor lor continue cu Roxclanii din E. ~i tctue nnume Iapte istcrice precise al1.\l~ c.~ Romanii 1lI1 emu a~a de r~i etnucgi ~i oameni politici iudt sll: nu ill\deagll problema ector delld campi; ftdiuJ, dar crau prea ijlabi spre a

o pUleilrezoll'/t.

In "de-var, din felul cum a or!lndllit Tmian tucrurilela Dunlirea de jos mai putem rrage inel urmlltoan:h: lncheieri. De~i Imparatul a in\<.:k~ sit continue politica veche romans (dell! Caesar ~i August plln1 In Domitien] de »nexnre exclualv a Daciei rnumuasc, de r~pt ~I e eel mai hamic organiaator al Moesiei Inferioare. Inca din n. 100, inaintea mboaielor daclcc, cl ridica lu~re de piatra pentru legicnari ~i nuxilinri pe lot malul Dunneci <..1", Jos, mutnnd legiunile mai j08 pc Fluviu p~n"'b Troesmis in fata Bm.ilei, inr ifldat~ dllpll cuceriren Daciei Troian ill\elege ~;; anexeze de fapt ~i tou!.'! enmpi~ rnuntcan~ prin ridicarea lagtirului deb 1l_:!.r!lOl/.i pe Sirct ~i (lfgllttizurea drumului direct roumn int[e arclell (hinC5 Oituz ~i prin aC"lit p:1s) ~i 1Jtfroo,li, pe valea Troruqului ~.i Si[ctuhli la vale. De.-tltfel ~i )1oldov:l ~i Ilnsambi3. sudicll cu roat! CQ:lStIl de N 11 _;I,'I:'l.rii Negre fliecau pane din imperilll roman, oraeele grecesti de elci fiind ccupatc cu garnizoane rcmane. Din nenoraclre interiorul crll. in grijn regilor cllenrelari sarmuti, ",uri primeau sli{ffllulilJ dela Romani, ~p[e a face politia Impotrivu ccJoduiti barbari mni de departc. E inccputul politicei ~rmJ>el:iului Thlliu~ de ~p1Irare 11 gmnilelor eu barbari palili, enri ej cei dintai prada populatia pecinica utunci elind leafa dela lmp:irat Ii SI: pure prea midl. V. la p. rae exemplele din vrernea lui Traian 11 Hadrian. Dar mai mult dedt atAt: eampi(l a jucat in vremea r~5ho:t.iclor cu Dacii uu rol tOI ~~~ de esenrial ca ~i nmntele, 0 f11~ie larg1l. in sl~llca Dunllrii pare a fi fust ane.'<atll indl. dirmintc de Domitian, riela Sev~rin ~i pW Ia Cecuca Alb" (d. rna; sus, p. 655). Dar vcdcm pe Decebnl, dup! prinderea prin in~cliiciulle 11 lui

,"

'-"---

'"

I.fwgimu.. cl cere dele T~aiall, in echirnb»l priwnicrului de mare prel, ~!OlU pnnllia Istrue r e evident vorb., in special dc Oltenia ~i Muntenia, ~rc. "'r:a~ inel de acum anexare. D.,. .. ltfel Monumentul dela Adalll_ cJlSSJ lII.eL nu oom~orea~ alt~ vic!~rii ~i cuceriri decnt cere impotriva B.a~tamllo~, S~majllor ~, n~~,Jor. '.lIn Moldova ~i Muntenia. $i totua.

~~~~ C:a~IP~:I~~~7:~~ ~a::.o;:;'n:L~:a~~~::ja~~~ ~~~~ril~o:::in~C~ri~~r~

sa/Jltt"r;; fllctau nici polira en ~i 13. marginea celuilalt OI('C¥rtl, In Mrica rcroans, spre S.,hllru. De pri_ s!I mai insistam aaupra acesrei :IIn~ri de ~lrept ~i d('9all~ri de fapt, care f3cea din cere <kolill: cimpii cui~1l~1 ~e tu~bur~ri .conti~ue inlduIJJYu{ I;niei de frontiCril a Imperiului ~I .lm.p.lcdcca ~l"1ec tnfloetee senoaA~ a RomanisllIuJui, mcnlinand formele

p'.%:~~\;;~ed~I~~!~:~!g:~e~:,,::in!~et~:;:n~~l~~~~:C~:~~::~j:~

tcrul ~ttnlor lJlerar-monumentale, ckuia, nu ne purem in once CHZ da scam!!. dedt ;.o.lini; mari dep,ohlemagctiaf-fie politic, fie cultural - nu numn, III vremea scythidl, ori cea eeitidl, dar ehiar in ceu roman~. I),o,n.ceca 101 ddH slpArurile archcologice e dc astcptat rlI~punsul hot~ntor.

. ~mcliulattotulin(;oP.JI1alll1crl1riiTlO:lstre(P.130sqq.)slI"edem intrucat .~ute:n compune pe ooza ~tirilor lite-arc un tablou mai clar !II. c~JfuT"IJ gnlet, atat materiale est, mai a]C!I, apirituale, lntrucjtr sriam dm:unte c~ at.il.tC<l r"1pitoIe.~a d. p. aecla privitor L1 religic, lu urganizatia 90elam~ etc., flU 1'Ol".putca fl dec~t prca pu!in ]1im\lrite prin dcecoperirlle palpabite archecloglce, fAeute direct pe teren. RI!~ultlltul a fust destul de ~llltt:mitur ~i IX: alccurea ne.'t1eptat. In ~clewr, asupra cnlturii Ge\llor s n faCUt :nC1l defu Hoesll'.r ~i Tom"schck grCl:illa fundamentaJ~ de u sc sc~e cu Ide; preconcepute: ~Ge,ii fund Thraci, tot ce nil esre ~.t~ta~ de tsvcarc pentru Geli, <L1r estc pentru Thrncii sudici, trebuie atrlbIIL.t-pe calc rcconslructiv~-~i Ce\ilor~. Dar acest lucru esre i~ad~ISibil. Gelii ,III r~':~3s, un popor jndocu.r~pean de merualitate nor- r <l1C:3,. ~~c~ Tltrucli s au amcstec:Jt, ca II Grecii ~i ltalicii, cu =a, mediternneanf ~I au dal nasterc unei culturi amestec.1te. iu care multe

~~~m~~:~~b~l~t s~::iiniln r~~g:::a~~;:li~e P~'~~~Il;\I(~~~.~~:e u~it7:,r~~~

I~nd cluar.a accemua, ceeace enl specific getic fatn dc cultura Thracilor dID Sud ~L in general a nCllrnuritor lnconjunltoarc.

.. '

VASlI.F.t'lI.RVAN, GliT/C.'!

r Cdc Ire; izvcare cepitale Clr.~ nC-,af fi &1 Hl.m~!iri at~t a5~prn istoriei, cit rna; ale; asupra cullum .get~ct:; I(:Omenmnila ~w T.r-lIan, lCe-

\liCdCli lui Criton ~i tGetictle:t lUI 010 Chrys<JSlomut, s au ple~rlUl. LucrIm dLOCi tot til fragment!!: ~i inror~"I:l\ii de a dou~ m~ni'l ~l dcaceea

:~~::c!:t:~~:~ i~~;\,:io~~:b~:lfi;:~:!nr:~~~ :~~i'le~:::

ur~:il\unt pn.ltulind'cni ~i prin tl}lcelen;ll sedcntari. ?cllpalia lor principal~ e agricuhura. Ei cresc ~i cai, ~ai ales in cil.m_PI,:l mcldc-w-, lad".!Ii in Dcbrcgen, d:!r animalc!e cla.slI:>! ale gospodAnel getl"." aU.1l1 _ p;:ntru arae, penlru cante, lapte, pu:!e. ]iinl, etc. ~ boul " oal3. Poporul e erganizat pe triburi (g~lItu, U}:"I) avin~u-.!II £i.com: 0 ~apita[l: Silt flltdrit, d\leodat~ caml cu re~cdLllI~ ~efUJul de tnb, al epnncipeluh ; dacll e [a munte, pevArflll inlUtimiL eelei m~i bine l~pll.ratt:

~:~i;~arnc::nI;,m~n~:m7~t PC: ;11~~d:t.l=ui~~~t' n~~t:~i::

inghesuite colibe de barnl': ori, lu camp, de :lU~1': lipiee cu piin:'il.nt (Ovidius It: zice catoe); in Dcbroges Strube ~I 010 ne vor~cl!C ~I de wrdeic, locuiu\e troglodytice .. Forma caselor e patrulitlcr~,. '.Ill' .nu rorundli orl owbl. Femeilc e= fee (oatli treaba gospodll:nci sengurc : macina, res, cara cpa, prcglltesc ~mAnCilrea, eeevesc in toy!e chi~urile pc barbati. Lucrul in lcmn ~i in .pide [case, b~rci,. care, p!ugun, hamuri, cojoace, sube. cjciuli, opine], etc.) e al b~rbnf'lor (p. 131-136).

Grinde sunt pastrate in siri, gtopi de bucate. Ogorul nu ee luereati ccntiuuu, ci numai un un, i a . c IAsal sa 51': odilUl~lcg!l.ndu'se altll farinil, ~i 31a m:ri departe. Pc vreml'::l. lui Ov:idius nu eri vila de vic in Dobrogea, de~1 mai [os, pc l~ngi1 Mesembria,~til. Strabo nc spuue Cil;Cfu""""iVeilu-numefOlLll~ podgorii, dar di. marele preot Deceneu oo.nvinsese pc Burcbista d eedcre distrugcrea viilor ,i ablinerea dcla ~m. Am aritat insi mai sus (p. 137 sq.) di nici inainte nici dupa Burcbista Get;; n'au putut aveio prea multe vii ~i d au bllut mai mult vin greeesc

ad115 de 'I'haaieni, Rhodieni cri Cnidieni. ..

Plugul getie nu e dedi rar de Iier ; de obiceiu e 0 slmpl~ rnr'lli de lemn: boil tr:lg cu grmJll)zul, nu cu fruntea. Carol .(P~(lIjSI"I?L) e ell patru rcate ; rcatele nu soot pline, ci eu spilt, ope de Ob'C~IU; ca V' plug~l,. carul c tras excluaiv de beL Gctii ~Ullt cllll.reli IIUlllal la cjmp. Aici ei au UBe vestite de cai in~idi"te chiar de regii Macedoniti (po 139). Fire~tc, lOat~ mcbiln unci Iocuinte gcti~e e de lemll, ehbr mult;: VIlS~.

nu. sunt de. JUt, c.i de .Iemn. Aceasra rnsa nu impiedecll sA gAvim [a 110-

:~b~!~t~~31:g:'~h~~~ ~ln:~~e a n:~~t!~~~ias=:. ~r~:i!=

ca ~i. Deccbalus au fi .vase de all]" ~i de :legint, dl'llperii ~i Covoore ecurnpe, mcbite de metal pretl05 (p. 141 eq.}, Avem ~tiri 111.1 numai ucspre vechii Agathyrsi, ci ~i despre Gell, ciI erau Z(!IJOOrpO(JOI; :uAr femeite dt si nlni ales, b:\rbatii, iubeau hainele ~i bijureriile scumpe (p. 14~). ' ' . 1:he~r:?mpus. atribue ~elilor -in mareele muzieali!i _ cuncasterea lire] ~I intrebuiruarea c, ~olCll[!lil 13 procesiunile po!ilico-rcligioa.'Ie. Cr~!lcm, cu tonte legendele dcapre Orpheus ~i 1"hamyri&, c~ lira 8 treb~lt s.~ ~ic ln Gep, lntrucar ,tirca respectivli nu e de caracter romantic, o_ mO"'"lI~ze sudica, prcbabil e!eniCli [p. 1# eq.), ~i ell irn;trumcntelc 113- ~'i:~~~!.de lOuzicli au fast Ia ei cell' de v~nt: fluerul, flautul, n~iul, bu-

Zai:~:'~~n~ d~~c;':~~ !'i:~Q:;J,c ;:;!:.i,~~~u~a~~ :et~CArn:~;~'

plare eli Dioscuridell, Galenus ~i alti medici greci din vremca rcmara ne-ml ~Rtrilt 0 multime de numiri dada! de planre medic:lrnentoa.'II':. Diferiti inv~tali au cilumt (p. '45 sq.) zeului vindecttor getic un ml~e fie pentru vremea prercmanj ("..:IlJfoo:), fie peruru cea romani'1 {Herniles lnuicIJls),-dwc:amdatll. pure ipoteae. - . Am supus unei ~itice stdnse ~tirile autiee despre pcligamia ge- 111:;1 (p. '40 eq.), :lJungftnd In ccncluzia dl ea n'a putut exiilll dedt c~1 mult la curlilc principilor. cum cril cazul chiar in Macedonia, Pe dod J'IO~nol eril rnonogam. Despi.lrlirea s.ocietliTii gelice in nohili ,i prJpor e bine documenena (p. 14i sq.}, Organizarea lor militam e aceen a unei nnlillni sedeneare R~sboaielc nu se Inc I~ Daci, en III Germ9nii o~i [r~ni~nii ntlll1ozi.:in chip de nlivliliri,clI care, Icroei, copii ~i turme, CI nu~nl ~u biirbatu in sure de a purf armelc. Agricultufll nu tncclcud III ".mpuJ luptelor. In munre Dacii scm exclusiv pedel!tr.L!fi; la camp au ~I 0 el>cclenll1 cavaferie, bine cuncacurj 1udi din sec. V.~. Chr. Nebilii vor fi fest ~i In munte tot dtiir; (d. p- 149); >ow, nu-l vedem pe Columna Traiana lupt~nd d~cAt pc jos alaturca cuglota~ii.J'cde~trii luptA cu spada curb,', Bp~rilndu-se ell scutul ; ..:JJlrii sunt arca~i.

Religia Dadlor n rcsr piln~ ncum ell totul f:ils interpretatj , ca iden_/ lid in principii ell cea a Thracilor de Sud. $i cu toate C<~ incl dela Hemdotu\'enmtollte dl:l1Icntclc ncceeere penn-n a ne dil seHonil cii <:C1J! .~\::et.n ,:J"cic, e un zell 01 un/bri,/il! Ullill fill iJ/llI~rrtll, adorn! in pe~tcri,

VA~ILE pAIlVAS, GET1CA

pe inlllliJn;le a~lbatice ale nnlnli!or, invllta\ii modern; au atrlbuit ~i Getilor cred;,,\€: chthoniene, cu un zeu naturist, Dionysos, ~i cu cone orgiasticC, iar pe Zalmcxis l-au Iacur un reI de Hades ~ein Ocn dcr Unterwelte (nob dda p- 15'1). Am c:'Iutat d dcvedesc [p. 151 sqq.)

}cfi Gel;; cred in ncmurjren sufletului in sensul eli nde,'5mta viala e

l ~:!ac~ zz: ~:r~:, ~i~~~. ~~~~~~: ~~~n d~:O~b~~~'~~: !~::

ajungem lu gd.ndul nemuririJ. Zeu! e in cer , iar nu pe p~miiflt, 5.11.1 ~uh p!mAnt. C" zen 111 cerului scnin, el c turburat de dcmonii furtunilcr in chip de baluuri, pe cad-i birucste, cu ajutorul crcdincicailor - curl t'rag cu arcurilc in sus. Ca acu al cerului tmcnecat el, ca ,i Zeus, eGtll~ panitornl trblletelor. l'I-Iarcle preot al aeului c un sihastru lccuind in apropieru divilliUI;i intr'o anurne pe~IC~ pc un munte eacru. Nu

~:~~:;rl~;.ct:~: :,~,iml~n;~le:i~jl:~;~i~iit!t~e!~;~":I:;d~~ I: '6~1~;

f.,.i au l'3utnt M. expliec id~~liamLil e_i ircduetibil prin ~\'estea cit. Zalmcxls !I fest. un om, ~i discipct al 1m Pylh~gorna. Un &UlgUt gr€:c smcera r!!stUrl11l! problema, Hermippue CnllimaehillR, xicand ell Pythagoras 3 fOlit eel e!.'I,,,,Qjv 00;0.. P.1!l-OVW:Vf,JC, probabil CIl aluaie la Drphismul

l.hd, ldentltaten dintre Zalmoxis, GebClci~is ~ Zbelsurdos [v. p. 157 sq.) e deocamdata 1,1 simplii ipctcza. Nu existli nici 1,1 dovad:1 despre precliea vreunui cult urgiastic la Geti. Densemenea e 0 simpJ:1 POVCS'IC dilettanli(5 a,a zisa dhwcrnlie. seticl {v. p. 159)·

Am discutat ~irespiTlll teoeiile modcrne despre un Zulmoxis > Adonis si 1,1 nemurire a guf]ctu'lu'; _in ciner unt~rinlisch'en \Vatlm][nt (p. !5o) ~i am indient ~sem.~n~rilc religici geticc (;1.1 religiile vechi inJocuropene. cehicc ~i gel'mnnice, ca si cu cell strllveche nchaciG.~, din vrcmca copiMri~i Elenilor in S, cand nu se chthun;7.Mcri incil (p. T6r); in cc privcste pe

r::~iii...rir~~~ :k~~:e ~$:.~~ti!tf:it~c~:u~:!~~:~~~~:~1!~rd;~r~:

cllug;u-ese: m-(Ot'".lI, la Gefi, ;wAunaf, la Daci (p. 1(2); posibil ca influenrele iranienc d f avut vreun rol, <.Jar nll-1 putcm preciz.'t. In orice caa religiositatea getid e general documcfltBtli.

Izvcarcle nu stiu nimie dcspre I) divinitate fcminin~ [a Geli. Am Jrlitat ins6 cll Marea Zei~ c,>:islenta la noi iflG.'\ din neolitic, ~i "poi. cu imagini de cull lmeori analollg<! G.1 aspect cu cele din Creta mino;di, pin.'l in bronzul iuaintat , trebuie identific:ad dcoparte cu ecea " AeTEj/!C RllcubJ"1 adorata in Thmcia fi Pu<.'Onia pe vremea lui Hemdet ell

~~-",

::~~iC;i~:U;p;~!:c~;r.io;::~e~:). de alta ell diviuitatea clasie~ daea-ro-__.. ........

A~uprn "rlei industriale getice izvoarele literate nu ~tiu nill\ie; dar 1\1.1 e nici 0 pagubd. pentruca $llphllrile ~i descopcrh-ilc pI': teren ne

:::u;~~~;;~e~:~;~:~~igteC>;:;~d~~a~~,~'~;~ ~~::~I:~'~:I~;:~~

rides. E putin, dar c de ajuns ell sii ue Jam seama c:l Dacu-G"lii sum rude cu Thracii, ~i cum sun! ~i Phrygicnii ~i AnIlen;i, insi\ WI SImI ace/a, popor . chiar 'rcmascbek a observat, ld,4 coie lui, ell vocalismul .,i ccnscnantlemul dacic e bine difercmiat de eel rhracic (p. (65); altc dcosebiri ae arm'il ln examinarea cnomaaticei ~i toponimiei. •

Fireste, Dacii ellMllc:ind p~ Greet inell din sec. Vll a, Chr. au avue pri!ejul sli cunoascli limba ~i cultura grc3c.1; in regtunile de pc coasta pnntid de eigur citiaT vorbeau grecesre, a~a cum Grecii vorbeau in limba geticl: dar aceasta tarziu, in vremea eienistico-romanl, Curare prinI:ip~ thrae, d. p. Cutys, eon!~mpur.lnlll lui Ovjdius. faeen chiar versurl grecqti (p. l66)j Ovidiua Ia riinduUui scrtsesc la .Tomi poeill': in limb .. &£!iB (p. 16,). In partea de V a Dacici cuucustercu limbci latine ~ trebuit s~ fie curentl de pe vremca lui C~lis~ Inaintc. In oricc <.:a:t BTlrrii d .. ci de pe valca Lctrului trimir lui 'I'raian, cand CI.I rbboaiele lui ~ici, 0 scriacare Ulti/MtlStd.

Tipul fizic nl Daeo-Getilor ne e bine euneecut, adt de pe ~1onu· mentul deja Adamclissi, cilt ~i de pe Columna lui 'I'raian. Lui Dvidius i sc parcau Jl'$tul de i'liomi,l:irsuti ~i squ.ulidi (eand ins.'1 ii admirau pocmclc, atunci dcvcneau mai eimparicj]. Euu, se pare, in rnarea rn."jO.I·itate, nalri, voinici, blonai, cu oclu uJbu~tr;: 9J\gathyrsii$, pe vremuri, i~1 vopeeau [>lIrul lor blond cu 0 cutoarc albastra (ellen/leo). lmbracdmintca era simpl!: 0 clma!lll-btuzl, peste pantalcni, incins~ eu 0 cures [la femei 0 fU!l:l peste camasa lungA): c 0 imbri~mjnte care in liniile ei generale se reg3~tC atlt la to~i Thraec-Phrygii, c.1t ~i la roti Iranienii. La vremc rea Ge!ii purtsu ~ubc mad cu blana pe dinaururu (f't'lliti ~lllf'; ~i. probabil, ca 7..,1,11 rhruc TWQq:tIle0" ~i 0 gluga in cap. 10 pieioure, .OpillCi (p. 169). "ln ce priveste tatuajul, ntiit ?Iirile annce, dll ~i autcrii lIlodernl nu SUOt de «core. Se pare cl1. la Geli 1111 ee tatuau dccat ssctnviie, in vreme ce hi Thraci se tatuuu snobilije (1'. 170 eq.)

In general nutorii clasici, inccpaud "hiar cu Hcrodot care are vestita apreclere favorabila despre Gcti, cii aunt 8121jt'«U~ .... th .. 6(?m>t(llQ< >lui ,)/i<Ill0rarDI, pretuesc neamul daco-getic, spre decscbirc de cctc

thracice din .Yie<lzlizi, Inee'un chip cu 101111 exceptional, descriindu-l ~<l papar 31fCZlIt, 1n\elept, idealist, :mde et peN! QllltliblU barbaris Gf:luc .lapwnf.J.·QrCl S(lll/pcr cxtilcmnl Gruirqlle pelle amJilllik, (Dia ChrYlWSlamus, citat de Iordanes}, To~ anumc scriitori modemi, din antipatie pcntru Valaehii dc:llccnden\i ai Oeplor, i-au prexentat ~i pe accia tlltr'o lumin" foarte defavorabila (lu~nd 0 sene dc infarmatii antice privitcere exclusiv la ecaderile Th(llcilor sudici ~i ~plidmlu-Ie ~i Getiler}: nil permitem a credc ~ Ii fest un exces de eel eu totul de pnsos. (p.171\1qq.).

Ca dccumcntare imedin~ pc tcrcn a ~tirilor amice deapec Gelii din C1mpia munceaoa urn J3t in cap. JV descrierea ~p1rurilor fileut<:: la Cnfsmti pc Inlomitn, nnde am desgropet eu Andriesescu etatiunca La Tene de acclo. Am Illes acest excmplu pentruca etatiunea deta Cril~ aflll in plinii step;, dincelo de botarul ris4ritean (MO!Iri~tea) ~i meridinnal [eolinele) wI pIIdurilor Munteniei. Aid aveam a coneon intrcitu problerna : 1° a G.::\ih.>r lnnlmand dinapre NV clue stepa B3- raganului, 1.0 " Scythilor vagabonai in stepa ~i 30 a Celplur prezenti prin eulturu lor prennindeni la Dunhrea del J08. Dar s1ip~turn ne-a ufent In plus rezultate caracteristice usopra penetratici elenistice ~i asupra substnltului popular pre-celtic, mergand ca traJiliolUllism al Iormelor pJlIl~ In neolltic (p. 173 aqq.},

Ca. ~i in Rusin sudicli, a~ ~i tn C~mpi;J munlelln~, 5'3. alcllUi! Ill. grn'lit'll dintre padure ~i ~tepli 0 serte tntrca~ de Il~Iliri omenesti, legate lntre ele prinrr'un mnre drum de circulapc rrauscontinentalf analog CIl acelen cari mag dcalungul \~rmullli unei mllri. Ln no; acest mare drum a avnt directia :NS dela guru Trntusului prin Paeciu, Fnc~ani, Bu:diu, Uraiceni, Vlliea Moaristei p1l.nl1 I~ Dunsre. Intcresente lcg:tfUd ale acestei artCre cu druenurile mati EV "pre Ardeal ~i Murueniu vestica ori Oltenia am incercnr II stahili mai sus (p. 175 sq.).

Stapunea deb Crlisuni (d. fig. 2.7) e a~C28.tA pe malul fnalr, abrupt, de S :II Ialcmitei, pctrivit eu t .. adi\"iile prcistcrice bine cunostutc incll din noolitic, de a ocuplt iIlill~imile solitare ~i malurile rrnp~stioa5e ale I\lcurilor. apelor ori ,~ilor umede ~i rodircarc. Dinspre partea ce 0 lcaga cu 'ptatout din care face parte, a~7.l1rea e intllri~ ell un ¥I"I adanc avand prubabil pc dinauntru un vel (pl. IX, fig. 1), ca d. p. III Poiana, pe Slret (p. 1/7). Stratigmfill slpitturilor (d. secrionile din fig. 29 sqq.] ne-a indicar urmatourcle realitati. Locul ~ fost ocupat in rrci epcce

'"

succeelve sl do: trei ori a~Zilretl 8 pierit prio foc; tOlu'l al treilca strat c mult nUli gras decit ccle dou~ prcced<:nte, decl 5'a bucurar de 0 paee muir mai fndelungatll. lUdI dcla prima alfCzare ne af111m in plin La Tenc, ~i in pcncrretic clcnisticA. Dup~ cioburilc grcecati afezlim in-ceputurilc stapunii aproximativ prin a. 300 a. Chr. Interesane e d. Inceputurife a¥z1rii ee fae fnaillU de inceputurile influente; celtice : avern in atratul eel mai de jail doburi indi~ne ~i grecesti, dar niei un ciob celtic, ncestea lncep Intrun strat ceva mai recent. Foarte importantf c constatarea d. lacuirqele nu SlInt,ca de obiceiu in etepa , rrcglodirice ori jum~t:lte ingropate, ci eunt en In rnunte ,i in p~dure la f3!" pimllntului: avem deci aiei onrneni veniti pe Ialomilll In vale din tinutul paduros vecin, Krlie (p. '78-18J). Se g;lsese I~nci de fief chine in atratclc infericarc ale a~cziirii; vnrfueile de sage~i lipscsc ; prcbabi! nu Scythii au disrrua Crbanii (p. 183).

l.iu;uill{l!/~ a~rii geuce dela Cr3sani sunr construne ca Ji in neolitic din lemn (gard de nuele] ~j pll.m~nt frrun:l.nt:1! ell pae, iar coperieu! e de stnf or! de poie. In nfar3 de lipirura eu lUI gnfben a peretilor ~i 3 po_ delei, s'n constatnr I~ Cr~san; ~i 0 apoinlll. nlbicioasa hine nete~it~ ~i luatruita, clliar pe po(k'lll~. Casele SUfi! foarte rniei, pi'ln~ In 2X2 m. ~i nu au nimic deosebit in interior n(uni de vntrn in,'Htatli cu )0-40 em. patc nivclul podclei. Forma caselcr pare a fi plitrn~; stillp; grQlji de stejar $'(1Il sbit 13 colluri. Locuinjele !!UnT foarte Inghcsuitc. Lemnu] joadl un rol capital in ccnstrucpe ~i mobilicr. Pentru luminat cuno~tColll, en la Poifma (pl. XXI, fig. 2.), §i I~mpilc de tip grccescj s'a gisit chinr ,m candelnbru de hronz cu trei ramuri (v. fig. '75 ~ 18, sq.]. /H(JN'Jillhk-rle incinerare c-c rs-au in apropierea iocllinlt:ior,sflu chiar suh locuinte. Cenu~ cn\. depusa adeaea in nmfcre gr~cc~ti (p.l86).

Cl!famitil dela Crban.i apartinc la rrci familii: I" indigcn~, zQ eeltid, J' grcacl. Cei dintAi, de,l ne aflam In plin La Tene, e luCT:lU in general Jard rnatll. Deosebim c. eapte tipuri de vase din prima familler I. Urne (p. 186) in form~ de bcrcane quasi-trcnccenice, largi l~ gur~ ~i m~i en-dmte b f,md, ell pmeminente in lac de teerte (fig. JI}-SS), de traciilie neolitica, dar modlflcare. Acesr tip de vase avdnd prcbabil nu Ulima; paraleJo:, ci chiar modele in lemo, e bine cunoscut din brcnzul ~i fierul sudesteuropean c:a tip indigen de urn~. II. Ce~ti (p. ,89), iar;'i~ de tip srravechiu, dar mai nlea Irccveme in 1",lIstliltu[ vcerbalcemc fi tranailvan (rrytlii~): fig. 59-63. Ill. Ulcioarc ~ oele

'"

mari d.., formi'i bhroncccmca (hydrii, [!mrore, lutrofcrc), (.'U doua wr\i asczate fJ[i;;onl<1/ (p. 190), unele lucratc ell roata ~i cu milnulclc in tursadA: fig. 6,,---68,-de origi~ c\;dcnt indigenil ~i rna! vecbe. IV-'" C~ni ~i ulcele de diferite marimi; uncle lccrate 13rl1 mara ,i cu rOTI; inl!.ilate tn U!ll;;;loiu fJo(':;>te buz:!, eu un butcn turtit pe varful unghiulul (fig. 70), aunt de vcche rruditie a bronaului ~i :1 Iierului I in SE (1'. 19l sq.); altclc aunt direct celtice, ~i sunt frumcs lucratela Toatil (fig. 77 sqq.};torsade,i cancluri imporlobcsc ,i ecanclc vasclor de tr3ditic loculi!. (fig. 72Sqq.). VI. Vasclc eu picior, eu sau BTl fc-esrre [p. H)3 sq.} sum ianl~ tie Irndi~ie stravcche iudi din neolitic ; aaupra cvotutiei lur ~i a raporturilOf eu Vestul ~i Sudul am irl~i5tnt In pag. 194 iJi am rc .. enit in cap. VI (\'. rnni jns): fig. 83 sq. VII. Caenoanc, ~trllchini, farfurii ~i cupe {p. 195 sqq.); ~llIturea de forurelc de Vl!SC lnrg deachisc de vcchc traditio sudcsuca ind din eneolleic, Oar dovedind ~i cunoQ~tetca unor forme metalice hnllstattiene (fig. 87 aqq.), b>lisim formele nou! vearlce, frumcs modelate ell roara, fi~ in tipul eu uuza lat~ (fig. 103 sqq.], fie in ncela eu buza il\gust~ a~!t de aproapc Inrudit eu cupelc metalie!: din hnllatnttul italic (d. fig. ruS sqq. cu fig, 203) itupcrtute ~i in Dncia [p. !99 sq.).-Ciltprivqte diferirele 0.1[C, ulcclc, cenochce ~i snecurstori I\lerate Ia roa~ in pasti excelcnrn sun La Tenc, Crasauii se pre)lim'; Ia fel de bogat rneceeee CIl ~i t(J<,te celelalre Btll~iuni ccntcrupcnile din Dacia (p. 200 sqq. ~i fig. lZo) sqq.}.

Trccand In vnselc greccJti care e'au gus;t In Cr~s,mi, ccnsnem tnetme de toare numercuse amfore §i eicburi de arnfcre. dirure cnrc dntli'l manusi cu Stlimpik. umbele din Rhodes (sec. II :I.. Chr.; p. 204 ~i fig. 150 sq.); site arufcre (d. fig. t52 aqq.) par a fi din Tillisos (de acesteu au fest ~ilc ~i Ja C41dlJllrele, V de Olteni~); apci pitlroi de tip gre· eesc {fig. 15i aqq.}; vase elenietice di:e!is ori dclieru! (cupc; fig. roo sqq.), ba chiar un fragment de \~15 ~ttic (fig. 1;1): pag. 207 sq Interesant e eli. 8':' gilsit ~i Ia Crilsani un riper de imi-rnt cupelc dclicnc [p. 208 ell fig. '7zj; 00. chiar aVI.:JIl ~i incercriri dc n impodobi cate men de tip eceltice ell pnlmetc detiene (fig. I"iJ). Pnn ur11lllre tecrla lui Courby asupra originei exclusiv deliene ~ eupelor de accst sell lrehu;e modificata (p. 208 eq.).

S'au gi1sit foarte purine obiecte meralice : 0 boabl de colier, de nul', omonctaccltic!l.d,-,argint,otelI1Hlrnchm3:ll>.bcedonici I [dcci ISS-150 n. Chr.), capul unci figurine do: bronz., ulre mid fragmentc de brcnz ~i dte\·" Heci ~i alte bue~ti do: Iier :ri un frumaB candclabru de brcnz

6<>,

cu trei ramuri (po ZI qi fig. 181 8q. eu pl. X). Dc stiel~, fragmcllte de vnse rnulticolore (fig. I&) sq.)

In re2';umot: Rlal'iune geticl de c.imp, fundad de lccuiteri \lenil! dinspre Corpali, prin A. 300 a. Chr., in !inut de srepa, foane bun pentru cultUnl grQului. Del;! Inceput, p;'I[rllIlsl1 de inrAllriri grecc~t;, cnri de sigur au venit pc Ialo111iF'- in sus, in special prin rnijlociren statiunil greco-La Tene deJa Ccrsium, in lilllLtul g~tie din rtr. D"n~rii direct lcgar pc uscat eu Histria. Amforelc thasiene ~i null Illes rbodiene cu putut fi adusc numai pc spll din Marca Egec pan~ la Crusani. rO:I1·le putcrnicl infJuenlJ cclticl in cceamica loea[:l. Vase de tip vechiu sunt rnodificare acum in eensuj nouelce forme. De sigut ulaturea de impnrtul de vase.on I~mpi grec~ti,incl1~i import de Vallo: cclricc. Dbicctele de metal ~i de 9ticJ~ au venit Ins~ pe calea grcccaecs. Njmic ICy//lie.

Am clutnt in capitolut: ]I {p. :uO-l89) sl reconsrieuesc harta Eurepel centrale in vrcsnen gcto-scythica pe baza topcnimiei pastr3le de autor;i Ilntici, cu Ptclemaeus in feume. 10 adev:'lr, traditia geografiC'J remnn~ dclu AgriV]J1L ~i pflnl'\ 1:, Mndn din. Tyr ~i cnrtogrofii anonimi de pe vrcmea lui Marcus Aurelius ne ofera putinln de 3 restabtll prin topcnirnie o serie dc fapte isrcrico-etncgraficec cari pevrem1'.3 h,i PIOtemaecs erau de mult disparutc.

Gr:mip1 datil. Daciei de !\grippa [le E stepa "sarmutica, III V Iluviul Viatula, [e N Marea llulticl, la S Dunarca}, so: eonfirmu etncgrufic intr'un chip neasteptat prin numele de popcare ~i locnlitll!i p!hltrnte In Ptulo:ru1ieu~. Chiur jj"ruI1i\a lui Agdpp" ins~ nl1 e U~Cf~ spre S, caci ~i dincclc do: Duu:he, piin~ In Alpi. Adrietlca, Egeet ~i I'ontul Euxin, a'au intms neamurile daeo-getice ~i scythice in timpul eelei mai complete expanaiuni a lor, aJi~-u pe vremea mignl\iilor cimmero-geto-iraniene dintre a. 900 ~i 500 a. Chr. Din Ilclloroo.:ire 11U voiu Pl1l"~ da cetiter"I,,; gr1bit in :leest setlrt rczumat toau proUdc: totus I) privire d,iur stllllar~ asupra h~rtii U de!u sHr~ituJ volumului 11 I'll Puuc pc calea :in!ek'g"crii, iur- OIltene"l" de a cell C3p. V al art;; noaarre ii I'll da purinta de Ii ne comrola ~i, de-i I'll fi hi indem:1na, a ne eorecea.

Ptulemaeus eunoastc pol Vistuln mijlocie pe CoiJfo/)od traTlSmonlmu (p. ~Zl sq.), iar po.: Warth e in Posnanin <) locali-rnte Setid"t!(1 (cctil~ Je Cuntz G"tidflWI) ~i pe Oder, illtre Fruncfurt ~i Hrcelau, 0 alta, SIIJII· d,:1Ja (p. aaa). Pe Vistula de Sus l,tilsill1 pol Ar!fle!.rn·, inr in Sileaia ceM orasele Arsenion ti Arsrkr;j(l. Iutrc Ccstcbccii septentrionali ~i Arsieli,

Ptolemaeus in~irA pe Anorluphmcli. La S de Arsieti in centinuare p~n~ in Carpalii Beekiai avctn III r5nd pe Daeii Saboci, PiengiUle, adict Piegettlt! ~; Bieui (p. 223). Pcntru chestiunea Buri-1Qr cf. p. 2~J. n. 3 cu intreega documentare. In Moruvi .. Ilvem (}r\l.~ul SinCi'1U! [p. :l:l4), iur pe rnalul alovac DI Dun~rii triburile Rru:ottle .~i Ra£afrj,,~. In PannOll;" inferioerd, I~ cotul de NE ul Dunilrii avcm orasul Carpir; cf. pe Carpii din muntii slovad vccini ~i raul K&!!;ort; rlela Hcrodot. Tot in I'annonia avcm raul Ambon, pc care creel d trebuie s~-I eccctim identic C\I Rebon din Ohen;a (jiul): C3 Smnrls, Asamus; denltfel chiar r~uJ MarlU (ori ilforglls1 = i\brch) de pe maJul ccU]1I1t ne trimite I;, daclcul ;1,10';: (r. moesicul Marg.u) (po 225). Asupr.:!. chcsriunii gmuilei n~!;tiee a Decijor sprc &"'mi~, de ajOe..1.at chiar in sec. I u. Chr_ tot la MarllS, ~i dcabii tlup!\ mutnrea definiti,';! a Quazilor aid irupinsll. TIl~i spre E, ct. mai sus, p. 226.

$cim diu dife';te izvoare c~ Jnaintc de venirea J3zygilor in clmpia ungars (lO-50 p. Chr.). Dncii se Intindcau aici, peste Tisa , pan;). la Dunarea punncnica. V;] fi deci fireae ~~ gbim tQponimic dacic.~ ~i in t'annoma, ca marturic fi unor enclave getice In cceste ~cgillni illyrocelnce. Astfel tribul Cl.Jluc/;/Il1i trebuic oomparat ell C(lrll'it.c ~i Coleu,,! din Thracia ; In rcgiunl'l ncestui trib e orasul Stlla de nUIl1~ pur uuaclc. La fel trebuie s~ avcm ill \'~d"rtl nume!e de or.3.1IIl Curta, ChcrflJb"'"S ~i Cerllill/a de pe DunKre. Avcm opoi pe Dmva de J08 B,ubis (p. l27) iar pc Sava de jos Soldoe (p. zzS) banal daeo-thr~cice. Dealuel migr~lia dacict spre Ve documentara nu numai prin SnJdae>Sa/dnmi, Jar ~i prio Si'lgid.mIJI/I (d. Singida,':I), cetatca celtil~l, -.I"",ml, ritlicat3 pc p§m§ntul tribului S;'lgi, ajunfi, ell Singollt if! pOnA in Mor avin, ca ~i cu Sillgos po.nit in Macedonia. E verba evident Jc impr~~tiert:l neamurilcr dace la prima ciocnire \liolent:J cu Scyihll, cwi ei in~i~i vor ajunge, furtuncsi, pllnn In Brundenburg , la Adrintica ori 13 Egte.

In ade\"dr, Peolemaeue pomcncsre in ~llm'lli~ tribul datr6eo(ol, [a Plinius iseorixi, iar in inscriplii [JllVC1lii, prin pilrlile Saloniei (p. 33 cu 229): am incercat a dcmonsna di acest llume C compua din Lldol + d<Jf!aul (iron. ""uru~at ... alb) "DlIdi albjf, e dcci 0 denumire ir:miaoi II unui bib geto-scythic ajulUI aici prin sec. VII-VI a. Chr. Nu departe la SE de .d{l(>V(>rum g~jm pe ZaQ1Ic,»uu evident rhrecici (p. 129) ~i poe X .. i!?ro.-e;;: ~i &iriinnn, eu care e de ccmparar Skirfus .. Lu~ult din Tomi (iMd.). Kot§m udllt~ pemru totdcauna ci in vremea Jmperiului 103te acesrc ncamuri sum illyriznte de multe secole; numclc lor n",

n'

njuli1 insll a Ie g-lsi stravechea origine ltrdill4. Apol, Salona inslf >;i tribul Mu>'ro' de I~nb.;t acest om~ ~lmt de ccneiderar ca thm.:ice. Cceace c insa. ubsclut carecterietic e nurn'irul de clemente gctice seprentrienale din regiulicli &.Iuna-Apollonin: Asallm, Ad:.n1::w, Bertrumllo, e~ploo1)fJ., Elfll~d,,!O .. ¥i - relativ-e- &olim insn~ (p. 229 sq.].

La rei glIsim clemente daclce in I'ueonia ~i Macedonia. Ascot, ;:1 reritoriul Allluli-lor, ~ll1dat'Qj tOt pc acolc, numcle de rdu IO(!"II!l'f(~. care e Sl/rgMias dacicll. (un Ie9)'ll~I(j" ,i pc valea Hcbrului de Jos, cel~lah drum getic, apre Bithynia): p- l30. Teare eccste trei nume ~e reduc insl ]a numele de !rib iranian I«I?ymwl = Sorgtlae; deci migralii contemponme ell alc Agathyn;ilor ~i Sigynnilor. In Chalcidiu av<:m loculitwrew Singru (d. Singidava, Singone, Singidunum), - inr in Enrathia T~woo -vi I.rotJ'lfl Cit privqti: regiune-d dinspre Nest"" ~i Rhodope, III Edoni ~i Tr(llm', c de nutat ell. cci tlintAi au ~vut pe la 500 Ull rege Gda, iu eet de-al doilca. par a ri, ca ~i AgatlrYJ1lii, Scythi thracizali.ln ence cal. Hercdct pune pe G~\i ~i pe 'I'rausi la un 101:,ca grup aparte printreccilalli Thraci (p. 232). Deasemenea consider~m ell. Scythi rhr~ei~n,i, chiar dllP~ nurue (ef. ~;. Tornaschek) pc Salrae (khtr~), ~e!li~i in Hhotloi'C odata cu Dii (Dai) ~i cu Tr(llisii tl'CCUP indiu prin Carpa\i (Agathyrsi), ~i pastr and din comactul cu Thracii nordic! o aerie intrcag~ de crcdinte ~i cbicciuri 1llUlIoirgl:: ell ale Ge\ilor ~nemuritori., pcvesrite ~m!nunlit de Heeedor (p. 232 s"l' <;u nutele). In leg§lUrl ell acute migratii geto-scythice din Dacia in Rhudupe am pus ;i paaaju! dele Cassius Din LJ 22,6-8, privitor la fDad; din Rbodcpee, care panll. acum nil rllsesc e:t;plicat dedt in sensul unci migrafii de IDaci~ din Rhodope spre Miazanoapte [p. 233).

La F. de Tmuai, in Rhodope oriental, avern pe Ko(piMJI, diminutiv deJa K.ie:zm, mnrele neam Setic din N DUllitr;; (p. 233 eq.], iar tot in Rhodopc, uncle avern I~ i171l1 > .::]('0., gllB;m ~; pe Diobe!~i, cad c:l nellruul Nt.uOOPU)-IJI'{!I, H fi lour popor nmeetecar dill Sllpll.~ii sudici, Bessii. ,i ~~pQnitQrii veniti din N, Dui S~LI Dull. Til N muntclui Rhodope avern pc Sink/lit, cu r~d. numclui, Sill, de originll geticli: ef. Sill-lJIaltS (fli~ILS), Sim",;; din Dada (p. 234). Se pare d Getii Jocucsc in eceste regiuni in muse compacte, dd funda[ia lui Filip II pc Hcbrus, PhiIippcpclia, c numitll thracic Pulpudeca, jar nu J'ulpupora. Dealtfcl mati ~'3Iea Hebrului e p~truns:t de Geti. Adriall()polea s'a numit, cum am uritat cu nit prilej, U$CII.-da;llI, om~ul Oeecilor, "did al Getilor de pe O(r)SClI$j Dim"", de pe Dunht se regllse~te in D)"IIr.e de pc Hebrul

de JO!I; ln Egec, :rriJ.1/; 1:1 Propcnrida pc ambele maluri diferitc lyrD-, Tyn'- ~ in Mysiu un Klo~ C;J in Scythia Minor, inr in Ilithynia 0 An"fpl1~iI (p. 2.)5).

In speciul dublctele geto-birbynice Bunt numeroaae ; rrirnet In lista carac[cri~tid ,IM.t 1::1. p. 235. Deeeemenea nu mai pOI revcni :lici asupra a 0 sum,} de 3lte paralelc geto-thnciet. adursnc mal sus, p. 2)6 sq., pentru a dO"edi, trnpreuna CII toate Iaptcle de rnai sus, ell D;,co-Geti; din Carpaji impinli intliu de Cin11l1crieni, iar apci de Seythi, ,I" tre-

\ buit d inceapa mi~clIriJe lor aprc V, SV ,S ~i SEin~3 de pc la 900 n. Chr. ",i c.~ prin n.500, de candHerodot lIlui putea fi informat prin martor i ocu\nri n; evenimentelcr, nC(:lItc mi\'Chi cr~u a~h de demult lncheiate, en p~U!1 ~i amintirea lor sc picrduse. 11\ Col prlvesre m;g(a~ii1e gerice :;pre :N, p~n~ 13 Uder fi gura Vi~tulci, pare prcbabil c.1 ere au foot in special pricinuitc de curent;UI de rnigratlc scythica pol In N Carpatilor. ?I-li¥clrih, Ccltilor (~i ale Germaoilee prcvocati de ei) din sec. V mainte, dclu V spre E, au Impins in parte inapoi multo triburi getice ajunse psna ta Od~.,. ~i p{tnij in Bnemia, uatfel inca, donru J>u\ine urm~, notate mal aua.a'au putut ~ah'a din nceste parti, cu priv;re lu presenta Geto-Scythilor pam' in accsw rcgiuni [p. 23i eq.).

In ce privesre cxpanaiuncu gttkil spre Galitia ~i Ucraina, toponimia I1e d.1 urmlltoarele contribu!ii. Intre Vistulc ~i Tyms, edeasupra Daci..,i., Sllnl n.lltamii; Intre Bastarni ~i CarPl'!ii nordici !Ii nordestici, dela V "pre IT: Carpialrii, Tagrii ,i Tyrag~t'-i; aC~H din urm!l. ae Imind pe nmbele maluri ale Nislrului mijlociu: de fapt Ptclemaeus cunoaste in Podolill!) C/rpidllt'a in mijlncul n~c~!l.rilor CUllumc ccltic(;;Co"odwlIml, lHnetollillrll (ponte ~i irenic], Vibantauarium ~i Er((e/IUII. Averil dcci de plasar aid P" 1'c"rilCi. Dar lntre Cllrpa~i §i Netru, in N Moldovei, avem c:t mare ncam getic pe Costohcci iar mai jcs in Baaarabia P'!,Curpi (p. l)8 aqq.j.

In eealitate Carpii sunt dccueuentati in antichitate pe tot lntinsul teritcriu dintre Slovacta ~i Galitia vcsuca, de 0 pilrte ,i de alta a arcuhu Carp:t!ilof, ~; p~ni'i la gurile Dunarii, Nistrului ~i Niprului {v. p. 239 aq.}. La gUl"ile DlIn~rii eune Cellii Bri/lJ!JfJlIi ~i 0 tamuril baemrnict rlItiL~'itii din N. Peucinii. Numele de or2\IC, Illiobri.f, Arrnbimll ~i NC'I!icdrrrl7lm, confirma frtcvenl3 Cellilor pe fluviu (p. 240). Toponimia Moldovci c pregnant gcticn: T),,".I, Hmpil, Zargida't'u. TamasidafJt1, l'iroooridufJa, ori Tinprlml, Lscina, Ca~ra {Alincum, Ermerium. Urgum. putin probcbile] Stumm (p. :':4.0; of. lj'i mal jca, p. 672)_

,So

se

Costobocii erau cAliri pe Carp~t;i M:!r:lmur~ului ~i Bucovinci cu GIlli,ia, C.1 Rutcnii de 3zi in £Illonia ,i Slovacla ; partes Ce.1 mai in~~-mllal1i l"s~ naccstel n~I;\lni IQcII;~ in E, nu in V CHp:ttilor (p. 2.40 sq.). Ei crau un popor numercs ~i cu vecbe organizalie mcnerhica : en prilejul rnarilcr lur n~\"liliri prill l\!oIJu~'~ ~i Dobrogea, p:J.nli in Grecia, pe vremea lui Mnrcua Aurelius, avem ~; mUlurii epigrafice aecpm lor ~i asupra familici Jor regale (p. 2.p). Torus, adevaratul flume gcnnic al numercasclor triburi getice dintre Carp:!\i ti Nipru, orgnni\!Ute ca natiune unitara, erAacels de Carpi. ~~v~1irilc lor in S, ca ~i 111 Dacia lui Tr;linn, ~unt Iormidabile. Ei se laudll singul'i: .)~ti. yile I<qet.nn't~ l"WV r';d)wv~al'~v. loc.~ in a. 380 p- Chr.,5ub numele de Koenc&lxat,ei cut! 0 natiune de ternut in Uncia carpntics [p. 2~~). Duignr carpice eunt tnburile, o ruror prezetl\li p!nli 13 Nipru e, inlTea!tele, indic.1ti ~i prin numcle de persoanc, t1mlcu-getico:, int91nite in irecriptiile din orasele grecesti. de pc ccasta scythiCll u Pontului Euxin. Y. 1ll11; sus, p. 243-'245,0 Iistii de astfcl dc numc exclusiv pilnii III .Buryllt1,er"lC!l-. Csci ultfel, ele se inrnnesc fi mni dcpartc pAnii. In Caucas, dar aparrin unci popuhllii daco-. rhrece de mid enclave, ori Flotante (p. 245). La V de DoryothcuCII iIlea lTIlli iTlt~lnim chinr tcponyrnice de aspect thraeic. Astfel Ja gura flu"ju1u; cunoastem un trib Sardi. Tot ecclo e insula Beresan, al elirei nlHne n'n putnt fi incll e;<pJie,u filologic ~i pe care no; iJ punem in le~ gihuru cu rid. 6tr(f}fS. in thrac. ~i albnn., pentru t:llb., cplItat cu ali», til BtTzoiJiJ, Benamee, Bermsmo, Bllrzill(m ~i Bemana [p. 245). Ori Aevl<~. ,albWl, t ?i numclc pc grcc. al uneiinsule (i. $erp;lor) confund.1tit inclldin anrichitntc cu Berezanul. JnsUr~it~noa~tcm pcNipru 01'3- sele ZI~jJ.l(J~ ~i ZrJl}fIV (p. 246).

Tom, credem ell marelc llu111lr de Geli 1:1 Olbia In vremen istorics e de origine -ecenu (din sec. IVincoace), poporul barbar eel mal numeres aici in sec. "11-" a. Chr. Fiind Scylflii. B1inuim ca. elemeeeul getic a devenit mai insemnat ]a E de Tyraa, de ahiii subt presiunea <:ellic:"i (SI.'c. IV-III a. Chr.) ~i <:lI deci, intocmai cum Scythii au tmpins pc Ge9 in S~'(;. VII pilm1 in Posen, ,,~;, mai t~r7,il' Celli; i-3U silit s1 ili deumul Rhiliritului p;ln~ in Crimcea. Evident r. Tyms n r5ma.'\ gl';1nita clil.Sicli Intrc Dacia ~i Scythia ctnografid, a~ cum rueeee ind de pe vrernea Cimmerienilor (p. 247). Totus in Moldova ~i Basarabia infiltdndu_se mulli Hastami ~i Cdli, iar apoi Sarmati, IlU 5'" putut HJc.~tul aicl 0 mare plltere geticll, asem3natoarc ell accea din Curpu!i.

Am exaruinat apci airuatia cmogrgfid din Daciu prcprle, intre Tjsn ~i Slrer ~i rmre Carparii nordic; ~; Dunare. Firestc toat~ illro)rrn~\i" J10uRtrll pleficA dela Prclcmacue ~i nllrna; in foarte mirn m~suril del\! n'ater;nlll! epigrafic. t'rcremscos in~iri'l popoarcie Dade! p,m,illltlll<l dele VIa E ~i deb N la 5 in lui grup<.l de dte cinci: prima grupli ar fi cdc din Crisenn ~i TIanat, a doua cere dill Ardeal ~; Olten;a, iar a treia cele din Moldo"a (CII Tara Secuiior, can: ~i mal t:lniu II tinut de Moldova) ~i I .... lunteniu. Am amtat mai SUI in amlinunte, pe ce argumcme a~ sprijinl aceat Icl de II vcde" (p. 2f8.q.).NotC'~aiei numni faptul cl hlI.rtilc ptolerraeice, ca d.p. cea din Cfld. UrMJlu8z,din sec. Xill (ori, poate, rl"p~ Hciherg-Cum~ din 'Sec. XI) procedeaza in Il~uzure~ triburilnr dati: pe h~rti tOt dupa /'1'1 rneridiane, cum am flcut nui uiai $I1S (iM nu dupN cinci peralclc ea Mueller), ~i ~jung la rezulrate dC!ll;ul de asemAn~lonre cu ale I\O>Istre, - DinQ'1: cele cincisptezece triburi cunoseul", de Ptolemaeus, trei, AnW1ii, Tcariscii ~i Colensii se aratli a fi Celti; tcete celelalte dou~sprezece sunt dace ; Ilic; unul iranian (p. 250).

In ce priveste orasele Daciei, izvorul lui Ptolemucll6 a fcloair deaigur pc 'Traian, pe CritQH ~i eel mult peDio Chryaostomus ; cl C11r10n~tf> e1te\-3 erase cu nurnc romane, en UlpillllUlIl (alrfel nccunoscut). Salilloe" eec., dar pentru cl SormiJ;egellisa nu e ine~ dedI tot PtWtklQ~, iar nu colDniil Dae;cn. Numele de ora~ dacice la Ptclemaeus aunt, Iireste. .consi derand celc de mai sus, mull mai nurnercase declt in itinerarii ori chiar in inscriptii, [Am £':ICU! cu acest prilej mai BUll, p. 251-255 critica mctodei de interprcrare a infurmariilor lui Ptoiemaeus atiit lu Mueller, dt mai ales la ultimul d.u CQmenwtor. Gudmund Schusee, P/ul'·lIIy'.f i1h,p~ ()f NortlltTll Erm;pe, D.>pcllhagu, '917, care a prccedat fl1n1. nici un rei de conaideratie fali de rel/liMrile lingui~tice antice:

Ihr.icl, inm;ana ~i celtica. Nu putem repeta aiei tootll nrgumentaren noastri,darntragematen!ill aeupra dilenanticei identificitridela Schurre:

Pudll'Unsiui = Burid{ff;l'1lJloi. De fapt ptimul e un trib vestic spre Tisa mijlocic, probabil numit Pird~1I$ioi {cf. P~gi!tat, Pi~higi, etc.), inr al doilea e un n-ib de pc O\lul mijlociu, a dru; capitala B/lTidar.ta e eunusClll~ ~i din Itinerarii. La fel B{')tpQl. carl dupll Schutte ar trebul se fie identic ell ndrp,~I)L, nu c dedt un &4,: in loe de Bieri, adlca Diem' dacici. bine cun()'~cl1ti ~i din Carpatii veslici, clilre Moravia]. .Ptclemaeus d!lnd pentr" ora~e Iongitudlnea ~i llltitudineftsituat:iei lor, ele pet fi precis lccalisate. Din in~iratea lor ec vedc c:ilPtolelTllleus, sau i7.vorul lui, nu le-a luat dimr'un ecmentariu, ei le-a cerit pe [I hart~

'"

'"

anlcrioarli. Nu e exclus ca ~i comeruariilc lui Traianei gcticelc lui Criton s! fi fest trans(ri~e li earwgrafic In data cand Ptclcmacue rcdacta gee_ grafia &,.'1. In orlce C37. Tab. Peur. ~i Geogr. Ray. sunt bune ajutcarc pentru controlu! indiea!iilor lui I'tolemaeus pnvitoare Is orale (p. ~55).

Am ell.ut;ll [p. :56 sqq.) M fixu pe hart:!. oUcar aproxirnativ .tlrile dace cuaoscute de Ptclernaeus ~i '1:'1 ccntrolez originile lor etnografice. Voiu redit eici doar cu un cuvint rezultutele obtinute. - PgIl1rAti.<o., 13 Anarti, celtic. Llu"~«L'\l, poete de ceet .dwd"\lll« in N\', tot in 1inut anartic. OQ(!fiMoorn', bine cunoeeut, getic. 'A(OO'fJaooea, poe la Rodna cri Bistd!a; dacic : \leW + n«r«f!l.l (p, :0:,50 SI,j.), TI!{'I'I",;m in NV Moldovel; dade: Iri + {)lIig (p. 257). firr.rlltlJU.1Ja, tot in [inut costobocic ; daclc: pat(a)ri+damj d. zcul Petras (ibid.j.KW,!gt6[J.<J(J. priu ac ... 'a~ ~inut, getie banal (p. 257 eq.). n~t·Q., cam prin Moldova centmlll., b V Siretului, eredem geticl ehiar in prima parte a cuvantului:v.arg.pag.z5R.Olihrllnw: trnlanic, prin Bihar (ibid.). NrL~lW. . Clujul de axi ; ponte ecythic in rlId!cina cuvsntului: Napoc, nurne cunoscut de trib iranian [p. 259). Pllhroi.l$((, Tl)r<L1 de uzj , evident gctic (ihid.). IuUvttl, llf}_\l/.rwe{u Av,..trtiOfU, 'A,')'(.1'(ItJ({o, rornane (ibid.). Z(Z~7'tdC1I1(l, pt valea de sus a Muresclul, getic. OvrfJ1J'1K<, in Moldova de gv, getic. 1I10f'1«1'&rva, undcva III. NI::: .. 10.< Apulum, gene: d. li1<Jf!"temil ~i Mardnillill (p. 259 eq.). ZlulOO:ua, pcate la Ccnaa in extremul Val Daciei, getic tp. 260). X,!?,iJavo., capitala tribului a.a de cunoscut Singi (d. mai BI1&, p. 666 &9..), pc MUle" mal jcs de Deva (p. 260). -Anovim> ~i r£f!Pl/;E(!r:J., cunoscute: autentic j:;etiec, pc MIl'-':~ (ibid.). KI)~t6avc, earn prin Trci-Scnune. getic (p. 253 cu 260) .• P".,..(&rw., prin Moldcva sudvestica: celto-getic. decercce Rmil((e e cehic jp. 261). nl(!uU" ( a d Pin",.): neell\r~,CIl orib>in~~i U~CZlln: (p. 2SI cu 2(1). ZQllo(6a~. prin NE Muntenici, bun gctie (p. 2S3 eu 2(1). Doi.dro\l, de fapt n&J.JJ~ getc-scythica, forlTllll!i ca Tyl'i-da, fbi-do, dela Ofu, Paiaei, ncam iranian, prin S :\'Ioldovei (po 261 sq.). Deci SaUlt Ia Sacidat'a la E de Durostorum, Sllrgatij pt Sargctias [lngi Sarmizeg~uS3, Napflti la Cluj ~i PalQl!j pe Siretul de }O$: tali Scythi [p. ~li2). Z~l}e6f1aoa in NV Ilanatului, getic (p, 253 cu 262). )1l~lal~, in Ilanat, getic, ea ~i In Dalmatia (p. 229 cu 262). 'AQI'{~allo, in Bnnat, in getidl. «Cetatca Alba. (p. 262). T4P[Q><;g,· liiug;l Caransebes, getic (p. 2(2). ZUf!p.d;e:yi 801.'(1(1 ~{M:lOv, crcdcm din ZfJ.Q/U-C-ey6{}gU-OO: onomastic + z eufonk + getiCtlI bine cunoscur el!ela, tcponimic + terminatia cunoscou sa. Deci E,,"I'tIlSQ lui Zarmo: (p. 263 eq.}, ·Y6am = AqIlM, (:unoscut,

VJI~ILE pAKVJlN, (J",ICA

roman. NErL~oova in E Munteniei actuale, catre Ialomita ; crncndam :

Nrpi-tlmJll, clci T~lomita e Napa,..is, dt·ci JeI~ N(t1)(1ei, deci gcrc-ecythlc ; cr. mai sus Nllp .. co ; pcsibil ind~i Ncti(n)dllvll, esetul "I"ilrieil, dupA Tcmaschek, gctic (p.~6i)' T"(loo~, in Murucnia centrald, credem gene, dela riM. Tit) (d. ol'll~ul TiM.) +1011 (ca in B1eYNl)I'): p. 164 sq. ZeilYJi.(l, evident Pontes, reman (p. 151 CU ~6S) . .:IleQt'U, In Or~o\"~, cell! fi 1iiCTTIll, gene (p. 26,5). '.AoqlOl'[a, l::! E de Tibiscum, bun getic, dela akm~m-, ~piatr.'iI Ip. 265). ;j(JCl)fhrr~, cunoscue, gctic (p. 26,5). (/JQr~Il'e{") in Dltenin muneoasa, prcbabll getic, Cl 8ouTEel.s., H(1fiCrT!I(!(£;, 1')o;n'~e(/£~ (p. 2(6). 'AL",b~'a In Oltcniu de. cdrnp, getic, Col 'A(lY.(lil~~ .. (p. 266). lll!'f)I' (ad Pinumt; roman?, Il('cunosell\' • A,ao6re,o)',cunoscut, gelic [p. 266 sq.). IQ!!l'f)p, prin Vlasca, getic (p. 267).

Dcb lUdritul Siretuilli nvem : Zoe;lDa.vo, gcto-scythic, cf. JI1:li BUS pe SllJlfllfii {p. 66i ~i (71); T(."w:al~(lua, prin p~rlik Bftrladului, gclic; n'f!Ofioe(oo.va pe Sirceul de Jus, in tinut celtic (Britogal1i ~i Colensii), ponte celto-geric (?): Pirooori? (p. 267).

La V de Tlsa avem 0 eerie de nume, care meruau a fi anahzatc.

OWI<eJ'<J", spl'e Moravia, ponte iranian: cf. Uscnnidati [p. 2M;). B6(l~al'I>~', poatc celtic .• Apb/rn, in Jazygia nordicl, iranian: cr. AMi Scylhi/C (wid.). Tell>oO~, din Tiriuon, gene. DOe"", iranilln (wid.). Kdr601'1>1', peate gctic (p. :.l68 sq.}, niaalGv, probabil celtic (p, 269). /JoQlial<I}I', ponte 1:1 Scghcuin, "(line dnt ~i orasului ~i rau\ui (Tisa): avcm etimologii ~tat celticc, cat ~i scythice de oferit ; sigpr c cl nu e gctic~; alfrel, noll liquet (p. 269 sq.].

ltinerariile romane nc rnai ofer:! 0 eerie de nume de origine prerornan:. mcrit:lnd ~ f decueue. Astfd, Leder".", in faill Viminaciului, se pnee celrica [p. 270). AJXJ/fuvirls,mai Jegrnu!t iranian, ca gctic (ibid.) . ..-1rddaflD, cunoscura, geticl (v. p- 26z). C,mM.ia ncclnr, poate celtic (p. 270). Potula ; bun getic ; B"cllur.a, itkm; Berrovj,l, idem, .j\'Ir.Steeln;~ul. (p. lio). Gnglmac (Ga;r(i1Iae?), poote getic ; A!!IIIWiac, gtc~it pentr\1 'A"pm/a. (d. p. 265). Bllrlir:,ulI,getic Cp. 270). Bneta, C"$ie, idem (1'. 2il). Bumdi(ltul (in Dalmatia Blo.ndollu), vechiu thracic : d. Blaundll$ in PIITYl;iM, nu departe de ACNIonia (d. ~ AC7fWtrj,1 dacicii). PeultdlJTJa in loc de Pelendaoa, poate gctic? Cf. p. 26) (JIQl6vdn) eu p. 271. RII!1'dOVi/ ~i Bttrrid"w poe on. cuncscutc, gctice (p. 271). Arllt~la, dill Aillit/a, pnn dissimilatie ; cu tot aspccrul datin, f(Wrte poeibil getic, atatca tlid. Alul(-II$) cat ~i ea terrninatic -Ia (p. 271). Co:doll;a, llln~ Sibiiu, getic (p. 27J). Socidaoo (GR) !J SE de Apufum, mai probabil en

".

0"

Ac:idava (TP). geto-scythic : Sarae +duva [p. 271 eq.); cr. Sacidawl rooesica ~i cohorr fJ Allrefill nooa Sawrum (p. Z7~).

III cc privc~te inscril'liile din Thcia, ele 1\'-' dau 0 it:van~ ulliJutemHi a "ielii din aCellStTl prcvincie : lIU1uui pcpularia orii~easdi ecriee, dar acc:astii populanc e romana-iutcenaticnala, lUI' nu dacica. $i totUll, din ccle c1I.tev1l. table cerate gilsite in minele de aur ale Dacici vcdern cl o_ vi~l~ activh ~uJsa fi in sarele Daciei , toate cu numelc lor vcchi dace, ~l cu I> populat1eharnicl,inCl';t-ineet pe calc deromanizare.-Matetialul etnografic-roponomasuc scos din inseriptii va fi dee; deatul de putin.

Dc/u.ara, sat, 15ngll Albumus, gctic ; t~ fel: KaTl/.lIl, Cerna, Kooiel'cli"NI, lIfarc:im'um, Sr:/(JiIlZtr, Towla (p. Z73). fmmClUJSlIlII [din ill Mttlela (?): p. 2i4) ~i &lcuhml (p. z7+). lnteresam e dI numele de azi al k>calitdlii A!m,d, in nceea~ n_-giune auriferu, pleacfl del" un AbTulIIn g~t;c (ibid.). Apoi, Iv1in'u, la V do,; Deva, tl" Mute;; [p. 274); Sitli/uffl, 'IIICIIS pe rjlul Sam/Is ill NV Ducic! ~i, diucclc de viw$ SUnlUIII, regia Ans(amtlui/IIII}, nume ec r!hn!lscsc nercstaurat plni 3zi [p. 2i5), ~i un R . .ul (UIII), ciau AI/[salll(cnsium)] {pJn~ aeum ee cerise R[acJu/(um} lJicu$ AII[urIOrrtlll)) (p. 2i5 sq.j, credem gre~it ~i geografie(Anartii sum mai departe in NV) fi epigrafic. MalulI, dupa care Dada lI1altUllUis, de asezarc ind necunoscuta {Patech, in Ami:. d. Akad. d~ ww. W"m, 'p"il.-ldsl. Kt. 19~5, XXVTI, p. 20~ sqq., 0 pune 13 Delila in R.1\,f3t): p. 276 sq. Tupae (cunoseu,t literur , intre Tibiscum \Ii Sllrm;zegetusa: p. 277). Steel/lavlI lu Ceieiu : cllrialer tarilorii SuciillfVI,n:;i$ (p. 277). Dubioasc rllman: Alhumus ,i Ampeluw, din rcgiunca 3urifenl., ambclc cu nume de un aspect grecc-italic. Credem ell de f3PI Ampelum e un vechiu ~i bun getic Ali/pi-fill", inr A{!nlrllll~ va fi avand eventual inrudiri cu AlIIIJ-ca, etc. 'I'ctus nu putem ofcr] argumenre hoclrtto~re nici intr'un caa nici in eelilalt(p. 27Scu 2izsq.).

51 vedem Ileum in scurr ce ~cz\lhll din toate constatdrile d~ mai SIIS. !,. Gelii e'nu intin~ la N .Dl1Tl~rei pfjn~ in Boernin, In Oderul mijtcciv, Vistulu de [oe, bi![ti1e Pripetului ~i cnteracrcle Niprului. Afirmana lui Hc:rodot (V 3) C;l neamnl Thracilor e eel mni mare din tOOIl, Iumea dl.lp~ eel !II Inzilor se edevcreste (p. 279). Il. Cruica ~rilor lui Ptclcmacue in ccmparatie (1.1 izvoarele puralcle nu e prea defllvorabilii acestui autor, caremailntotdcaunaaavut~prototipe.cxcclcntc.cn acela privitor la drumul ambrel spre Baltica ori, in general, ancheta lui Agrippa. Greselile de longitudine ~i latitudine aunt compensate prin exuctiratea aprcxirnativa a aproape toulit:ltii 10c31i1::'lrilor sale

cartograficc. Ill. qDubkte1c» toponimice dcla Plolemar-us corespund uncr realitl1\i de migrnlii etnograficc (p. 280). IV. In nrlcv~r, Cosrobocu, niess,i, Ilurii, Racatil, Piegcrii ~j Clirpii dill extremul NV, consritulnd ullLblete~ 13 aceleasi nume de rriburi diu Dacia propri.:, a'au C0n813tai a fi de fapt cxisttnti acol0, prin tcpunimic ~i erchcclogie, inr originen migrn!iei tor e ctlrL n~v,"llirilc cirnmcro-scythc. care i-au impills p~n~

, ~:I.a~~~~;~~i~~~~ ~;~r~X6~~~~:ap~~~c~a SX~~i::~ ~n ~:~~o~~:e:s~~b:a

a pornit din Banat ~i Often;" [dubletele toponymice] ~i a fosr patronat1i de Scythi (Deci aarsoi) (p. 21h). VlI. Migrn)ia getic~ eprc Egce ~i Propontida a fosr dcusc-nenea Ucut:\ sub auspicii scythice [TrausiiAgat.hyrsi, S:nrac>k§atra), tot prin sec. VIJ-Vl a. Chr. Anume elemente getice ins;'! par 11 Ii fost ,rl1pin,;c inenal:e inca de Trero-Cimmerieni de pe la 900 a. Chr. La 500 »ceste !nigm\ii emu jQ(me de nmu sffir~ite (p. 281 sq.). VIII. Intrc Carpati si Nipr u e p~in ". 1000 II. CIlJ". o civilisatie l1nitar:i,praballil pc baz~ ctnograiio;:l unaloagi'l: Ger.'i .p~n~ ]a Nistru (Carj,iiCfI numc generic), de acclc Inainre Chllmericllii, ~mesteCl,~i cu Carpu ~i Tyrl"gc\ii, all aceln~ fel de viat:1.. Scythii au lmpins pe Geli tnsprc Apus. Dar Celto-Bastnrnii i-au readus prin prcaiunea lor din V. TO~I:1. regiunca de pllduri [l~n:1. la Nipru a fest st~p5nitli de G~lij di",potrivastep~ -ehiar in Dacia de 5E- n fast iraniana,adic:1., din sec. II a. Chr. tn RII~ja j'IIi.·'l£ sarmaticri (p. l..'h sq.). IX. I'rolemaeus di\ in Dacia proprie cincisprezece uume de 'dburi, dintrc carl dou!sprezece getice. Din faptul di avcltl Cmu.;ocme.< ];1 el ;n Dacia ~i Cau~m/Cs in Ilithynia intelegcm cat de departe inapoi ee urd originn in£ormatiilor sale: sec. lX-VlI a. ChI. Dar cuuruemrea lui nu e completa. 'Deducern incl, tnt prin lisrele lui, ~i aile triburi gctice ca Si'lgi, Sangi, Uli, Appuli (confirma;i ~i ahfel), Dud [nume de reib din NV Daciei), inr din inscriptii m~i cunoastcm pe AllSalllCmtf iji pe Surr:.i. Dlmpotrivd Sargatac, Sud, Napae. Pali ~i Abii au Ioat nume de triburi scythice, care apoi s'nu gerisut (p. 283 sq.). X. Kum1rul ooraljclor1lDaciei e la Ptolemacua de vreo patruzeci ; nlte vrec dcuazeci ne m~j inclid itinerariile ~i iracripuilc: torus niei pe depnrte nu ne putem de aici face 0 idee de desimea popula!id dill Daciu, far>"! considerarea rnarclui l1um~r de .Wle (0 idee avem din tablelc cerate). La vellin"ll Scythilcr Gerii "",au nici: dov"d~: Saci-da'/)(I, Sargi-d=. etc. (p. 284 sq.). XL Toponimie getic.1 e ccmun thr~eicl. Torus anume dcoscbirj, ca dl1f){J ill Joe de para {clasic !), precum ~i fonetica special;'! dacica, IlC fac

sa deosebim enormul grup genc, nu en suhordOllat Thracilcr , ei drept

, coonlonat "celom, ca Phrygienii dcopnrte ~i Arrnenii de alta. Fire~te.

Illyrii sunt total dcosebi!i ~i falll de CI:!\1 ~i f~!i1 de Tlu-aci. Toponirnia iji oncrnasticu lor mng impreuna cu a Italo-Celplor, in vrcmc ce a CereThracilor merge cu a Grccc-Iranienilcr (Jokl, la Ebert Reali., gL·e~it). Cu reate infilrratiilc iranicnc [Scythi, Sar mari, Alani), Dacia a'a pasttat deatul de pur ~thraeieli». Al~lurea de A.l!atliyrsi, sr!p;lllirea iranian! pare a mai f Hsar ~i pe Dnci (Dai) ~i Getaer primii in V ~i S pW In Adriatica ~i .Esee, ceilalti 13 Dunarea de Jos *i pc Nistru. Adev!trat tflradce au fest numirile generale de Carpi, in to!; mun!ii ~i pitn! dincolo de Ni~tnL, ~i Trni (Tr(»·i.j, pe DIlnMc. C"tpo-lJ"di 51! n1en\in ca natiune deoseblta in Cnrpati p~n1i I~sf;lr~itul S~ [V, p. Chr. LII ennrra. SIIl"!!i/r.>T '" Dllcla t~po"(,,,ill '1/1. en). T~"'(jlUj, ci, llccephltti pc vremu[i ~i de Romani, aproape peste tot lilTaclcd: in pArl;ik inti ucrcmanizatc ale Dacici nor dice, dcaltfcl cu iji in Bafcanl, la Bceei, accasta [oPOnimic era chiar prOl1unlat~ thracic, de 0 pcputapc vcrbind fthraeic~ (p. 2SS-z38). Xil. Ca urmare a cclor de rnai sus cronolcgia rnigratiilcr getice ee dcspnnde clar 3strd: Inceputc sub presiunea cimmeriana, eel mai tarziu prin a. 900 a. Chr., ele, trcbuie 8:1 se fi sfil.r~it

J pe la a. 600 3. Chr., odati"i cu u1timelc mi~clri cimmerO-M'Yti1i~e. In sec. VI prelLltindeni er~1l Rti"iri politico-etnografice bine consolidate. Topcnimia geto-scythlca a Daciei i~ are bazele fixate ddinjti~ lnm din sec. VII-VI a. Chr., fireste, cu adacse treptare.velticc, sarmaticc, ctc., pan;; iu sec. 1T p. Chr. (p. z88 sq.).

Cu acestea trecem Ia wpi!IJlro[ Vl, in care am expus in nmanunre protoiaterta Dacjel, Incepand dela sfar>jitul milcniului JI a. Chr., dupa mll/IW/MlIle. Dela ineeput am reJewt c.'!: nu cx:ist;l studli preglltitoare ~Ilfici~nte nid nSUJ1r~ varstei bronzului nici esupra ... ilrute; fierului din Carpaji. Tn6~~ crcnologia protcisroriei noastre e diferitli de cca din Eu.-opa cenlmhi, vestica ori sudid; In orice e~z,duti"ir;lc mai mult sau mat p~in sigure incep uumai de pc la a. 1000, odat~ eu impcrtul de fa""'briClltc evillanovianee la nci. Am stabilit, anricipand asupra ccncluziilcr cap. VI accetc date, deoacbite de cere ale predecesorilor ni"l~tri cu Paul Heinecke in frunte: Br01I:: Ill, c. 1400-1000 a, Chr.; Bmnz IV (=Hall.sIatt 1 in V ~i 5V), c. 100e-7°O n. Chr. ~ Fier 1 [Hallstntt ee Halleterr 11 + La Tene I in V ~i 5V), c. 700-300 a. Chr.; Pier 11 (L~ Time) c. 30D a. Chr. - 50 p. Chr. (p. ~89-z9~).

6,6

Irure bronzul IV ~L bronzul 10 e ill tinutul ClIrr<lto-d~nubian 0 COIltinuitate 3~n de pcrfecta 3 foemelcr (Reinecke), Indt timp de sapee sccol", nu e de ndruia nici 0 turburarc etnugntfic-politicil rna; prnfundl In accste p~rti. Dac:l ded 13 a. 700. cand vin Scythii. ernu nici Thraci nordici [ceeace am deOloru;tmt ~i rnai sua) atune; ~i La 1400~. Chr. 1M aceiasi Thraci locuiuu in Datia (p. 293). Din studiu! arcl:un'lor 3\ depo;:jte{or din bronzul III ~i IV dacic, rezulm pcntru viala

politic! a Thracilor din C,rpal; conditii §i forme ascm.'in!itoare ell ale Achaeilor descrisi in I{i{/dll ~i Od)'$~eia. Feodal] iubircr] de aur ~ de bronz. Juptand in care ell d ... u~ reate, cu !Iw.d~" lilnei, coi~uri, scut~ri ~i cnemicie, hoga;i in podcabe ~i yase de ~llr ~l bronx: din burgutilc lor, nobill; stlip~nesc peste un POPO! liber , numeroa ~i bogal. Toti fee l!griculllll~. Refigia tururorn c, uraniana, cu JUulte iodiei;, speciale de cult soJ~r. Continuli. totus credinjele chtbonienc (~MlIr~aZel~) ale aborigeuilor preindoellropeni. Lumea fiind bogati\, illlJX'rtul do hronzurj italicc e foarte activ, cam de pe la rcco a. Chr, tnccecc. Venirea Scytbilor (c. 7OQ) pune Cltpat prO!lpori~lii: va fi 0 vremc de pasivitate ~i decadcre. Dar curund (e. sec. VI) activltatea serioas~ retncepe ~i 11'gatnrile cu veeeut ee rciau (sec. V). Dirt SCI'. lV lnainte tnccpe ridicarea natiunii see. sub auspicii ccltiee, III un rol hctdrltcr in IUsllrit( P.Z93-Z97)

Nil avem ind suficientc cercctari pe. teren, pelltru a putea atabill un r;'pnrt precis tntre Inceputurile civilizutiei fierului in Dacia -ii prtmele e:xplo~til.ri aiderurgice la noi. Putem ius" stabili anuml! fapte cauc:teris!ice. Fierul S'3 lucrat In net Intcnaiv dcabis dupil ven,rea Cel~ilor tn Carpaiii rlOrdki, prill sec. Y a. Chr., cand probabil Tcuriscii din Slevacia (lljU1l!j1 mal apoi pan:i in Galili3 pe Nieuul de 8"5) Jtii intemeiazll acclo atelierele lor, dinue cari cele dela lvlullclici sun! rani'! acum cele rnai bine cunoscute. De "lt1l parte in Dacia traneilvana, cell' mai rrurriercaae cetliti pc munri, ~uslcf!icry\ ae !#sesc tocrnai in rcgiunea minelor de fiee din 8V Trunsilvaniei, in ruuntii Sebesului, cecece nu ponte fi intamplatcr. Dar ~i celclalte cetati dace din mnsivul carpati~, ;41rlgum, Ik;illl .1lJar~, Almapll llft/re, BviMffi, Burivarul, Celatet1 81- hVTU["i, AJelul, Petr#u/, Tnrda, etc., ad K11WillY ~n Siovacia, se aratii It fi fest tot mad nteliere siderurgice (p. :t97-30Z).

Iudicatii mai precise nsup"" apropillrij uner vrernuri ncca ne dl, ceramica Dacici: sunt urneh de tip v;llanollian care dimr'odatii tHce!, sa apari!. prerutindeni en 0 torulii pregnant diferit~ f3~ de ceje obicinuitc ~l~ hronzului dacie. Fircste Bauatul, I'll regiune mai strans legatli cu

V illyric ~i alpin, e [carte bcgar in forme hallstartlene apusene, Urnelc «lip Vi11~n()val sunt pomenite de MiHoktr rncun marc numlr de 10- (!llit.~\i [p. 30+). Totue tCMllre.le de nur dlmre IOOO ~i 70e a. Chr. gl. ~ite in Banet (Y. fll;1; jos) 5,ml de tip tmnailvan :ill v~rslci brcnzului. Priu munte Bunutul e legal de: Ardeal; numai clmplll e inclinat spre «illyrism"" JX'pulare {p. 305)

Ceramica Tranailvaniei cunoaste perfect urnele svillancvienee. Dnr ell ne -u ceva sensational in pjus : imitarea ill [ut a(s ~I formelor metaIiI:(.' irapcrratc din V vencto-illyr. Curare vas eprotcetrusca $pecie Cor- 1ltJtO (c. )'000-900 a. Chr.) s'a g~sir imitar lntccmui de un olur la Tg.Muresului, dar in plus imboglijit cu esneterue caractcrisricc varstei brcnzului dacic (00 chi~r din eneolitic}, at!t pe g1t (orlzontalc) cat ~i pe p~ntece (nblice) ~i chiar ~i cu proeminenjele traditionalc la noi:

P: 306 ClI fig. 191 sq. De dam :lCe:1sta avem 1m p~lIcf lil' cronologic: eel I mai tflrziu prin a. 900 Dacia ed. complet in cercul de innucnl~ a primei vurste a fierului alpin ~i italic.

In ce privel/te granila gwgmficil p~()~ la care se inlindcl! influenta norditalica Intre 1000 ~i 700 a. Chr., iata ce se poete fixlt. C!J.ld~ruFje hcmisferlce de tip italic (fig. 195,197, ctc.} au fest gaeite pretutindeni in p~rtilc noaatrc pOrti'! In Nistrul galitian, [a Kungsouce. Coifuri de tip italic a'au glsit chlar dincoJa de Nistru in Podolia. C31di\ru~eJc norditalice sunt la not cele mai vechi vase de aceee tip ~i nu se gIselle dcc:!t in depcsitele brcnzului IV.]n Dacia SUl'lt decumenene la B,rlduJ (fig. '95 sq.), AI"" luljrl (fig. 1(8), la Hnjdu-l1i;Jz(;l'lIlbIY (fig. zoo), Kd'llor;'d~osj (fig. '97), Mdrilljxits (fig. 2.01), Taktakellk, Fizef"l GJ.erlii (fig. 20~) ~i poate Tohwlorf iIT lVJcdia;<.O sabie de bronz CIt unlme ,;'a gAsit la B~mlo'fin Tarneva Merc (p. 30S): import din Vest: c. 10000-900 a, Chr. vase norditelice de tip situla ori cisla u'au gasit [a V,b (p. 309), la Gu;t~ri/<1 (ibid.), la lla;'du-B6szor1lliIlY (fig. 200 ~i p. 310) ~i la Seny.; (p. 311 ~i fig. 202). Frurneaae cupe ~i cesti de tip italic avem dele Fi;rt~~l Gltulii (fig. 2(3), Hajdli BiisztirmillY (fig. 200), etc. (v. mai joo, la descrie-ea culturii din Dacia, unde ne oprim fi asupra coifurilor irelice, etc.), Ca urmare a acestei intense penetrnlii norditalice, atelierele hronzului rv din Dacia incep S~-Il\ schimbe stilul, dand prccade-e placilor subtiri IUCl1!te in gravura or; aU 1'epQU.t.<.!. Cit.1m in aceasta directic in spccial epliccle de brOT12 de pe chiruirele late de piele cara-

ceeeisrlce accseui limp, a~1I cum le'glisim prclucrate d. la SpdlllaCtl

(p. 313 ~i fig. lOS), ori la GI/ft~itt/ (p. 314 ~i fig. motivele dela

\\

Gu~teriln amintesc dealrfel ,i sudul gr"'o.= [11..,diev~1 ~i in specie georn=icul dipylcnic (p. 3[4). Tot ca fabricat local C socctit ~i vasul vestit vcriv C\I dO\l~spt·e7.ece protome de lcbede. din pM\ile O"l~twi (p. 3[, ~i fig. 200), ea ~i alte shnbole aolarc glIsitc in uurre num~r in Dacia (p. 317 sq.). Chillr in arta uurului din Dacia brullzului IV innuenta veneto-illj-ra plltrunde biruitor ell fabric:lte ea diacurilc oon\'exe deL1 Otlaw in Arad (p. 3IS 1i fig. 2Oj), ori in vasul de aur dela Biia (p. 330; v. rna; jos), etc. I'e baza nccstor inf'luente precise italo-hnllstuttiene Reinecke a ;mpiir~it brcnzul IV Cllrplltie tn trd subpetioadc, intre 1150 ~i 8so u. Chr. [v. lista dcpczitelor de bronz clasificate astfella p. 3'9): cecdem cli ~i impar~rea in trei faze eetc e..'(3gcrat~, newand de fapt dcc~t doull scrii d~ tipuri lmlice ta net ~i cronoiogin e pre:r. indepllrtat4 In sus, i:ntrucut nu nl1!llni la noi, dar in general in Europa Centrala nu se poatc ,",orb! de 0 sllrioas1i influcn\1l uord-italicsi eecae dela 1000 incoace, iar in Datiu uceuat]! innuen~ line netntrerupr impreunl1 cu drsra bronzll[ui IV pinll la 700 n. Chr.

In adever retatiilc noastre cu Itulin ~i SV dela a. 1000 tncccce sunt multi pill ccnfirmate en nctnucrupre ~i profunde (p. 319 sqq.). AIriturca de comcrtu! cu vase de brons, uvem fJ'l ncela ell tare de IllplIJ. cu roatele de bronz (~i lemn), fabricate in SV vencto-illyr, ~ cum s'au !flail la Abos ~i [a ArcaNa (p. 319 sq. *i fig. zo8), precum ,i cu alte fcluri de ce.hipllm~nt de r11shoiu (v. mai jon). D~ u!t~ parte, fibulcle dacice din vil.rsta Hallstutt aunt stril.na Icg~lc de tipurile italice ~i sudvestice (p. 31\1): raportul pare a fi reciproc: tipuri mai vechi carpatice ajunse pAnli in Italia ~i tipuri adrimice mal noull adoptate ~i in DlCia (p. 321). Ccramica hallarattiana de pc Dnnjrea de BUll ca !ji. Celt din SV italo-illyr i~i gi:lse!jtC cnalogii ill Duoln, adcaea p~n1i in detuliilc decoratiye, Co1 d. p. giurile triunghiularc ulc vaeelcr Cll piclorinalt, dcla V"lci, In see. VI I I, inl:llnite in Ungnria nordicD. (GyiingyOs: clopotei scythicij aau in c:lmpi:l munteana (VIISC La Tene dcla Crtlsani); p. 322.. Curare mare plac;! ornnmcntala in parnnnt arl';, dell SighiFXI71', se ponte ccmpara eli pietrclc aculptatc delu Ncsactillm (pI. x...'C fig. I ~i 2). Z~h.·"ele de cal. bolognese, dill Benacci I (c. rooo), nsemenea ell cdc din br. IV deb noi. Intr'nn cuvdnt. viNIta ficrului central-european stabileste incll de prin a. 1000 ° perfecta unitate cuhuruU. lntre Italia ~i Alpi, deoparte. lji !inutul Clrp:1to-danubian de alta (p. 323 sq.).

Totu~ e un domeniu in care Dm:v-Cd;fl, 'n Ren~lll Inrg ee i-urn dut in cap. V, s~ prezint~ complet original ratA de restul Europe; in prima

.'

jumiit:tte 3 mileniului I a. Cbr.: e arta aHruilli. Dacia hopt!!. in aur

-I expcrtu acest metal panl deperte in N, la Scandinavi, dar nu, cum s'a crezut, exclusiv ca material brut. cere cd. "poi rrelucrat. acolo, in med urlislic.,-ci ~i ca obiecte de lux ~i podoaba, fabricate In Dacia ~i purrand pecctea stilnlui gene. In ;\devlir motivul JCC<.Jra.tiv >II spiral~i, general ~i ill Scandinavia, capi'ltli in Carpali ° desvoltare ~i ° stilizare cu rctul part;CUlyriL Fibulele de bronz cu multe spirale en aeel"" deln S:IWli (fig. 307) uri deln Med • .'ed::e (fig. 308) Bunt nccunoscute in alte p~qi. Dar brtl!1ril~. pendantivele, cerceii, diadernele, apficcle de aur din Carpati SUllt, impreuml ttr vnsele de aur gbile aiel, tot a,1'I de specifice, precum vcr fi ccva mai tarziu IUCTlirile in filigran de stil ctrusc, cri, r;i mai lirziu, arta sarmltid. Q aurului (p. 324 sqq.}, Fir~te ineeputurile urtei dacice a aurului eunt mlli vechi ca a IV-n perio.·ulll a brcnzului carpatic, de c.\lld avem pastrare aproape toate texaurcle de aur mai c 'a racterislice. Deaceea d. p. bogata eomOlldl de brllf.lri de aur g;isitll. la Firigilloz, de trei forme, dintre carl cea cu duble spimle 1a fiecare caph al bri\\~rii deachise e forml cl~sicD., a fost datatd de unii in~ vllta~i ce fiind din bronzul m~i vechiu (cf. p. 325 sqq- ~i fig. 2.01) sqq.), dC!i! de fapr eanu-pulitefi mal veche deineeputul milcniului Ia. Chr., date fiind ornamcntele punctate ~i gravate de an stil binc definit prin bronzurile din perioada a lV-a. La fel trebuie datat, c. sec. IX a. Chr., teenurul de henzi apirale de sur ell ornarnente lineare gra, -a rc pe clc, g~sit Is SlmWrll (p. 327 ~i fig. 212 eqq.}. lnr~~ oamcterieric carpatice aunt discurile de anr deb Smig [pl. XIIJ cu pitg. 329) ~i cele dela Tljjaldlj (p_ JS6 ~i fig. 265), oei Jll1ttillfJ {Pr, Ztilsdlr., IV 1912. p. 189). pc c~nd dimpotriVll discurile d~b:Otlaca [p. 328 si fig. 20']) sunt de inr:"urirc vcneto-illyrtl. Din tipul de brll~ri Firigfn"a;; putem urmarl, ill evclutie logicll. fcrrucle conamtnte la Sdchcillid (fig. :u8), la Acaf. la Uajdu-S:::olxmlW (fig. 2',), In Pcrece>' (Pr. Zeituhr., cit., p. 11)O),la FQkorU(fig. 220), etc. (p. 3z9 sq.). Aceste formesunt confirmatc ca stil ~i ~PUCiI de frumoeul Villi de aur dcla Biiu [pl. XlV), clasic pentru perioeda a IV-D II brOTlT-uhri carpauc. Dar tocmai dela Hila ~vem ~i 0 brilarii exact de acda~ spirit decorntiv ell ~i vasul (fig. 22,)), br~!arl"i care impreun~ cu cclc de aCl!w~ sul, dela Pipca (fig. z28) ori din alte p~r;i ale Ardealului (fig. 230 !lq.) face l~tara intre stilul dela Firighiaz, mai vechill, de [ir rdsucit .• la stilul mai nnu, de bard gra\,atij ~ttperr;cial ~i eventual eccbita pc dinuuntnr p~n~ la reducerea c i In 0 ~impl~ placll subtire, relicf3t~ au I"cpoUSr.e: br31ara dela BiIlyc (fig. 2p

~i I'll. XVI 6) e ultima ~i cea mal elegant! inf~!i~arc a tipului dela Oiia (fig. 229)

Dar al~lmea cu acest curent stilisric, aurenuc carpatie ~i de Icg-ltur~ inWll~ cu formele broazului 111 ~i chiar LJ din Dacia, avcm, tOt tn [inutul carputo-danubian un alt curent nil numai geometric, ci ~i de IUJfUlCi infiltratii acomorphc de tip dar oriental. Ex.plidnd tezaurcle dclu MikholkoV<! (p. 33l eqq.}, i'O/;UTU ~i Dali ill\'~lalii (p. 333) au insisrat asupra inf3Ti~.!l.rii lor locale ~i unii din ei au voit chinr s5 Ie caracterizeae drept specific thracice, in vrcme cc allii le-au etribuit Cimmerienilor ~i, alt grup, Scythilcr. De fapt avcm la fibulele dele Mikhalkovo ~i dela Dalj (pt. X\' li XVI), ca ,i pe curare vas dela Pa,lIchifJi (lig. 226 sq.) infll\ij'f'ri theriomorphe bine cuncecute d. p. de pc secueilc gravate din Caucus (fig. 224). Dar pe diadema lucnf.l primitiv au reponss';' In l\'Ii'khalkovo (pI. XV 3) avern ornarn!<ntul ccmului lunii pc un stalp impodobit ell ccrcuri eeizcntnle, gi1sit UJ~lttic, in bronz, la Alia- 71illlJ (fig. z23). Teate trei tezaurele, cu Fokoru tn Irunte, aunt ca technica 1\ baterii aurului in (Iii subliri, CtI relief Inalt, gal pe dinauntru, tipic hallstattiene. E dccl o sinted e:IT1l n'a puhlt >lveA Inc in chip PACific, adlca productiv. dedI intr'o eingurli cpoca: cea in care vedcrn ap1lrand ~i securea de tip oriental, de aur, 1a Tuf(l/liIl(lig. ~(5), de brona in Un; ~ in Bene, ca ~i in Alpii transilvani pAn~ la Drajllu (cf. fig. 256 ~i 2io sq. ~i mai jO&): e vrernea presiunii cimmerienc dinspre E, dnr inninte de Clt;lStrO{;1 scythica. Avem Imre ]000 ,i 700 a. Chr. 0 intensiflcare a raporturilor geto-cimmeriene decparte prin pcnctratia vil1nnov;ana paM In Nisrru ~i Nipm, de a\Ia prin circulatia Iabricatclor caucasice plin.'1 dincclo de Cnrpali. Atribuim acestei penetratii ertcnt>de.inDaciaceldeuldoilt:!lcurentHlllfteigeticeu311ruJui.Daroatare cara c 'terizare e ~i 0 datare: primul curent, cel pur gC{)metric e eel vecluu ; n] dcilca i1urmca~~,f~r!i a-J mouifidl.Brillara deb 8.!llyr: (pl. XVI 6)e aprcapc ccntcrnpcrana cu tczautul dela Dalj, in care, alaturen de fib.tln rhcricmcrpha (pl. XVI 4),avem brli~ra de rip ardclean (pl. XVI 3). nnr brl~ra dela Dalj c ctv.i rnai vcche, mai neevoluata, decse cea dela Bellye, ea ins.l~ anterioar.'l. nnului soo,c:1nd Incepe la Durare influcnla cen nom, vestica, ell formele ei de tip etrusco-elenc-celtic [p. 340). Prin urmare, do\'ada e f3cutll: curentul 3111entic wacle 31 artei aurului in Cllfpati, cu radscini p~n.~ in bronzul IT, e ectiv chiar dup3 nasterea curentului gero-cimmeric, cu in~puturi prin sec. IX-VIII a. Chr , Cde douii stiluri sunt d~'()polriYJ. carpatito;:, dar ele nu trebue&c confundatc;

ele lucrCll1.li paralel dar i~i trng puterea din tendinte foam diverse. Vom e)Q1min~ b nrtn scythicl nhe inf!lti~ri ~i prelungiri ale stilului geto-cimmeric. Ceeace am voir slI fi:Kilm Illni BUS, a foot insuficientu tcerici pur ecytbicc pentru explicerea formelcr dcart~ «orierrtalb din Dacia halJstlIttian~ (d. p. 33:.!: eqq., ell 336 sqq. ~i fig. r csp.),

Dar arta aurului din prirnele BCl.:OJc ale milcniului I tn Dacia mill inflti,c3Z~ ~i chc aspectc carnercnetlce. Asrfcl. In continuarca ritului immormantlirii cu foi ~i splice ori pendentive de aur pc frunte cei pe piept, decorate eu simple lirui punctate, cunosccr indi din cneolitieul ~i brcneul vechiu 31~t pol Dunjre dt ~i pe Tisa (p. 342), avem Ioile de aur dela Carani ~i Elihu Jledle (p. 326 ~i 342 CU fig. 233 sq.); rna; vechi, probabil din bronzul inca pur.sum ochiurile de lant delaAlJJa lulU. ori podonbele dela B"'f" ~i $i1n.l/ifC/g (p. 343; cf. fig. 235). Dimpotriva tezaurul dela GyQ'lPla (p. 343 sqq.], atribuit Iranienilor , ori brlllara dela 1>14.111, UI ~i cclanul ~i br~llri11l d<:la Nagy Gdj sunt curat hallstarricne, Iara amestec oriental, ci de sril ccutrul-european (v- fig. 235--238).

Cu totul nestudiata, fie chiar ~i numai en adunliri de materialc, c ceramica h.,llst:1t1ian~ a Dadei. 1n afnrn de 3\1>1 zisele forme evillanovil'neo fi de Colle supranumitc oscythiecl' (v. fiS' 240 ~i 239),toat1 ceramica excizaf.l e inc! necnsau: apar;in.1nd ca origini broru:ului III uri poate chine H ~i neapardnd dec"t in anume regiunj precise, ec pare a fi fost in Ilcare ~i dtl¢ 3. 1000: cum fi in ce relajil culturale,ne vor arid deabia ~lipliturile viitonre {p. 345 sqq. ~i d. mai jos],

AdC\ojraw. v~ :I fierului fncepc in Dacia dcabia pe 1:1 3. 700 odata

I cu venirea Scythilor, carl adue eu ei arme ~i unene de fler, Diferiti inwl31i au foer chiar Inclinati sli numeasc!l tSC)'thic!i1 toall prima vimA a fierului in Dacia: Stc. Vll-IV a. Chr. Acest luc:ru e complet gr~i', Dacia intro~e in IInl1st;ltt inainte de Scythi, inl' venire:l lor nu nduce !limic hotllritor in culturu Daciei, cl dimpotrivj Scythii ee desnationaliz~'ll~ lItllt etnografic c!it ~i culmral. Pemru II dvvtdl ncest lucru arn SUptili unei unulize erilistice toate desooperirile 9cythi<."C- din Dacia, ar~t5nd ce c foral, 'f,e ve~ljc ~i ce e cs/;, in iuventarele respective (~. 34S-365. cu fiS' 240-256). Rczultatul e, cred, oonvin~tor: Scythii alcatuesc in Dacia simple enclave in mij10cul populatiei locale thracice ; invcntarul monnintelor lor e primitiv ,i silrac: spede ~i pnmnale, securi dublc, v1irfuri de ~gt~i lipiee;drfuri de.l~nci obicinuite ,i in SV pW laAdriatica; ~Stevll oglinzi, dteva aplice, dlev:'! capete de St~lpi de baldacliine

cu dupv\ci, dOll~ ca:..ane, clnsic scythice. $i at~t. Dnr chiar aceate cbiccre acythice, ~IH~'$t~CIIte cu Corme clasic vcsece, en d. p. ln mcrrnintcle delu Ail/if (fig. 24+ 'it 247) ori delu Pi~chi (fig. 241), pcntru a nu mui vcrbl de forme ca aceca 3 cclanului de aur dela Rakamae, care nu ~re nimic deaface cu Seythii, dedI ca epoca (fig. 250),-adict Intocmai ca ~i ceramica din fll{)rmintcle scythice. prill o:xcelenl~ d1cicl,de veche tradi~ie localll. In&Ur~it chiar secuelle simple ~i topoarcle (\olble, de ar:l.In~ .i de bronz, denumite cle invi1ln~ii unguri agathyrsice, reso. scythice Iv.p 3()3 cu fig. 15(,). $Uut mllit mal veehi ca Iranicnii diu Ducia.

Trccand acum h, descrieren gcneral~ a hallsrattului getie [p. 370 sqq.], avem a fixa urrmltoue1e reaujrme: 10 din puncr de vcdcre topugn,fic (p. 372-391), ~i II" <.li" punct de vedcre tipologic (p. 394-453).

!. Dada nu a foot ccrcetatll in chip egal de inrensiv pe tnecg tentariul ci. ~Ioldova ~i Basarabia sunt P"I1<'I rtcum foane putin CI.1I1OOCUIC. Apoi, chiar in Transiivania, undc numcroase mic! muzee locale tndemaau pe umatori ~i pe cereedtorii provinciali Ia Irubogatirea lor prin aduniiri de material g~5i! int!l.mpli1tor ori stlpnt, avcru in special descoperjri de dcpul!ilc ~; ClJllwri, inr nil inventare de a~ezllri ~i mcrmlote; Putem stabili in orirc caz pe teren, pe I'mza rapcartelor lIUllH;rOPSIl publicatc ill primul r~nd in ArchacQlogini trlESito, ,i pe baaa cukgcrii de materiale Bcutli. de Hampel. A /rrQ'l.3kw "mlik,,; /I1ocyarhonban, 0 serie de stat;,mi din perioada II IV-a II bronzului dacic, adicl dintrc a. 1000 '1]' 700 a. Chr. Celc mal multc din aceste staihmi :111 eontinuat a innod ~i rlnp~ ']00. Desralc ind au disparut odutll cu wsirea Scyrbilcr.

1;~nN~r~~~:u~i~'~~~~l:~~ie~ ~:l~;~;2~::;:;~:;' t~ui~~'~~~,.::U{u~o;a~~~

Gltuluijsunt pline destatillni ale bronzului. DclaPelrif(p. 37z), Reti (ibid.) ~i Apaltiria (p. 373) avem in special cemmica intcrcsulltll [Pen'ieul oi.e~te ,i in v1rsta proprie u fierului); dele Valontl [p. 37:d un depoair de bronz IV, ell o oglindd sC)Jl/tiaT tmre ohkcll'l~ lui S/Jtcljic kxaie (Q; din BinI)/' avern vase de aur (pl. XlII 3-6) ~i intereaante depoaite de uz p~rticular (fig. z57), iar I1U ccrncrciel: dclu Be'II! nvern 0 hydrie arehail'll grcIlc:1 din fie<:. Vl (pI. XVlTI, 1--2); deja MffldplISZUl un vas de p~rn~l1t illlitil.nd un vas archaic grec de broue (fig. 258). Kellw.!e, Iiahamaz, $tllmflr, Arcalia ~i l.a::lirpalak sunt iam, de rc~inut (p. 375; cf.r.g.l59,~i textulncetru Inllisus).Deasemenea bd\lIrilc dele H(Jj,lriS"obO.fz/d (fig. 317), C;1 ~i cdc din U"8~; &rl'g (fig. 316) arat:i pregli_ ,/;rea IlIIlhtnltului lipic gttie. BlltWiI;, KIIJu 'iii UncuTal sun! de notat

nunmi tnpogrnfic {p. 37i). Dar Ort71lra~MIlTe prin fibula d C~,tos(J si Dd;r~fill!d ell Iibulcle tipicc eu mulre spimlc din br. IV rncrit5 atentie 1;'i istoric-culturul (p. 37i)· Dela Srlwli avcm un deposit din br . IV de cca mui marc irnport~ntil (fiJ;. 307 eu pl. XII 3 ,i XIX I) pcntru studiul fibulelor carpadce, I~murindu-nc ,i epoca ,i stilul depozitelor dela $p(l/naC(l ~i Lu::.rirpal.ak (p. 378). Dela Gipau un inven!-1r de tumulus hallstatrian (p. 379 ii fig. -;:(0). LII Lechin\:, 0 asezare dpnd de Muzeul din Bucuresti anul treeut: locuimc ~i ccrUllli~ii vr"dllice .Ic aten!i~ (r. 379)· Ail/dul II chree hallstattian ; In Icl A'''a·I/jlitl~i Sdllg~'UTgiJl Trasditl (p. 380 sqq., v, in special fig. ~4-h 261 sq.). Cerumica dcla Air,,1 (rig. 21j,1-), Glimbaf (fig. -;:()3), BI.aj (fig. -;:91 ~q.) c din vremca scythicli. Jur de trarliiie Ioeaill a hronz"lui. De prison s:I mal in~imm localitll.tilc de pc valea de jos 11 Muresulol (p. 38~ ~q.).l'e vfile T!rnavelor dcasemcnca hallatattul gctic e infloritor, indiferent de, ~i cu 103111., prc:zenla Scythilor. SiglJifQ(lTa e citata pcntm Iarfm-iile hallstotriene de branz giisite aici (p. 384). $Qllrf, RoJb(Jv ~i PrOf tell Micll documentca7li 13 r:lndul lor prin coifuri ori Filrulc de bronz rclutiile cu V fie Intre 900-,Il00, fie tntre 600-500 a. Chr. (p. 384 sq.). Din valeu Oltului, Fruruosul jllde~ Trei SC.1une.1 foet in bronzul IV ,i hallatattul II fcune popular; inter(!!t,,'"lnte ~lInt aici in special rapcrturile culruretc cu Cirnmero-Bcythii, dccumentute fie prin tezaurul [alrfelJccal] de aur, deja '1't.fa!du (fig 2(5). fie prin sabia delu Dobolii tk Jos (fig. z51), str~s legau de etilul Mikhalkcve-Dalj-Pesacbioi (p. 386 sqq.). Nu mai putin carncteristicf e ccrnmiea dcla [Cllj .. !d1l (fig. -;:(6), Buraoll (fig. 267). D;lfl (fig. -;:68), en Jfimi (fig. 261»). La S Carpajilcr notam: BQiamil lan!!,\ Cl!lilr~i [ceranuca tipid! brona lV ~i hallstatt adriatiC.!li de pc 'Tisa); Seoerm (pI. XXV 1) ~i J/ajailD (p1.XIX 2) pcntru fibule tip brona IV; SUII/ill. Drajfl-l1, PQ,SCOV ~i Ne/J("Jiu pcntnl eecun de tipuri carpatic-cimmcrice (Tlifill~l1, Ung ~i Ilereg, etc.): cr. fig. z70 sq.

ell ~i in V GlIlIiei, hailstattul propriu, de fier, e in Dacia foarte 11I.r.lin: I jncepjlnd dCllbilt in sec. "1 I, el e 1lIr1)11T3.t ~i impiedecat de Scythi in evcluria sa ~i in leg~luri!e ~aJc cu V!ji eu SV. Nouii vcniri practicl la incepur ritul inhumerii. Pc lIrm~ in~'l vcr Ii usimila~; ~i ci In ritul ~trdvechiu carpatic a! incincrarii, Agl1fkyrsii ae aratii ~i nrcheologic repede thracizaji. D0g5liilein aur ale Dacici hallstattiene sc ccnfirmsi, dar nil in main;le Agathyrailor, ci, in continuarea varstci bronzului de s-tnllucitiO \'iul~ QfClIdolll.*, in m!linile ari!nocratici locale prescythicc. 111 cricc caz Fierul ~i argintul jO(l(;i un rcl ell totul ~ters in h:lllstattul getic, chiar dup3

sasi.r~ Seyulilur; bronzul ~i aurul contimLi II Fi pretuite ehiar de nauii vemp pentru podoabe. Doar spedele ~i uncne aunt de fier. lar de argint n'am putd ~'ita dcdt teaauru! de aplice ecythice dela Craiova (fig. :l.p ,sqq.). La !anI rns~, in sale, metll"11 de orice f~l e cu t.otJd rar, 1'iIranii tr~C1!C mereu in v~rst:l pietrei, a osului ~i a lemnului. A~et!ri'c din halletattu! clack nil afrni decae ceramica ime-esanta. Incolo Mat3 spemafa, ~i pe viitcr, e in dparea tWlluli-lor [p. 391-394).

IT. Tip.,liugic, putern atnbill urrnllioarele. P!ln!!. la venires Scythilor (c. 700) nc afl§m in bronzul lV carputic, cu formcle sale caracrensnce, influentate fie de Vhallst'rlttian, fie de E clmmerc-caucasic. Dupa 700 avcm forme acythice altilrm:a de formele locale; acc:srea din urrnll eontinua pe baze tipologicc ale brcnzului TV, ~i sub SC)1hi, dar se compteteaz3 cu forme vesticc, tdrzii hallstattiene.eare reu~~8e sil. stdb:nll din nou in Dacia de prin a II-a jum~tate II sec. VI".

Anile. Indigenii din Dacia i~i loarmi singuri speJck de bronz ; ei nu adopt1i tipul cu antene ; exernplarul dela Brmdorf c de sigur importat din Apns (cf. p. 308). Ciudat e c1i Gefii n'au importat tipul de db;i mar; hullstuttiene de fier , de'il desigur l-au cuncscut : tn adcvll'r ~padll «scythieh dcla Dabolii de JIiS (fig. 251) are dimensiunile dbillor lungi de ficr din Apus, caracterjstice pentru primu/ Hallstart (tip II), dec; Inainte de a. ;'00, ~ lu..lid 113 on. ~i mrll!1le, de un tip special. Dupa venirea Scythilcr avcm spcdclc scurte de fi~r, ml'; mult pumnale (fig. 245, 247, :1.49), atA, ell dou~ ti:ti~uri, c!l.t ~i eu unul singur. de tipul bine C1.IOOSellt (p. 394 sq.), In ce privestc Idlldk, uamenii brcnzului IV Ie lWrnA in forme de <) nrii el~nlll, ca la Srueni (pI. XIX I), Fi:::tfUl GIU!TL·~· (fig. 203), !jpdbllrca or; Lt4tirpatak (fig. 259), ~ ill vreme ce Bcythii le j.Jlm:~c in fier (ef. fig. 246). Evident, tipol hallstartian dn;u e 101 eu t~-Jcl ~i ncrvurit mediana, dar c ma; lung ~i eu aripilc foarte lnguste. Un cxcmplu clasic de conservatism getie e v~rful de lance de bronz dela GruifJ, f~uril, iar nu tumat, dnpll rnodelul I!ncilor defier ClI cari s'a gAsh imp~eun~ [pl. XXV 2, sus, dr.). Dad Ge~ii inC! in La Tene-ul mai VCChlU mai Iabrlcau la.n~i de bronx en In Gruis, cu atM mai mult in h.111stattul propriu :cis (p. 395 sq.). GeJ.ii cunosteuu ind dinainte de veniren Seythilor teatrea de II/prd. Am atina ~i mai sus chestiunea sccurilce de tip cimrnern-getic (fig. 2iD sq. or; fig. 265, cf. fig. 256). Acest lip de ~~'Cu.-i, ep ~i I~ncile de hronz de m;J.i SU8, S~ va plIStr~, pesle hallstauul seythic, pnn~ in La Tene, firc~te acum lie ficr, dar in forme asernll.natoarc (v. mai jos, sub c(I'ci(l). Toporul de luprn

68,

scytlric c ins§. dublu, plat ~i identic la arnbcle tliiuri (fig. 245 ~i 247) ~i se regasc~ ~i in Dulrna~a, I~ GI.milac, ca tip hallstattbn generalizar (d. p. +24). Tot Scylhii generulizeazf la Dunnee ~i lim\ arcului (p 397 aq.]. Chinr ei lns~ Intrcbuinteazsi brcnzul pentru turnnrea varturilor dedgeti (d. fig. 245 ~i Z.j.8), iar nu fierul, pe care-l vorn g'L~1 inlr{lhllinlat curent deabiA in La Tene. De notat 01, ~i in Dacia, oamenii broneului disprc\uiser1t arcul, dcsi-l cunostcuu ~i dl!!ji in eneolitic fusese u urUl~ curentd, In ce priveatc care!e de I"plli. routele tleln Avas ~i delu Arealilr 811nt 0 dovadll e~ Thracii dill Carpati le intrebuintnu in brcnzul IV; de plIr " fi fost irnportate din SV tmpreuuf cu c();f"d!~ ~i celclahc produse ale bronaierifer atestini ,i villanovierri (p. 398 sq.}: ef. fig. 708 ~i t99. Daca din Dncia avem ron; multe eoifuri italice, ill schirnb nu putem indo eita niei 0 c'limsif, niei Q o.:ntmidd, ~i niei UII sau din ~CC3Sr-.1 ep<ld, dql c fcarte prob~\)il ciI ole nil au ltpeir, decarecc le ~si!1l in imediatt vccinatatc. E drept ifUlll ct areste arrne defensive fiind lucmte in Ioi rnai subuei de bromo ~i uplicate pe piele ori lemn, s'uu distrus m~i ll¥lr, iar de a1t~ parte fiind armc de mare lux, n'au fest eurclltc!f-i d~ei trebuie &.'1. fie. rare si in mormiutc (p. 399 sq.). Astfel daro r~sbvinicii daci din primul hallstutr au fear, ca 1j~ Achaeii diu Hiadn, luptatcri pc jos, illllnnati ell '~nci ~i spede ; numai .!)Cfii aU evuc care de lupt;!., cu dou§ reate, ~i, in afar:! deeniful de bronz pc care-t vor fi purtar ~i unii luptatori pcdestri, au purlat cuir:lsli, cnernide ~i scm. Cnnd au venit Scythii, cll~rcti afl1,~i. cari dela diBt3n\il acopereau pc "dvcrs:,,· err 0 grindina de sligeli cu varful de brone, Tbmcii din Carpali au fost binlili. Deaceea a's rrecur brusc Jill brcnz TV in forme sirl1int> ale Fierului: epedele Bcurte ,i fjncile de ficr sun! scydiice, iar nu getiee·evoluate. FirC!}te, pentru un limp legatura cu V e rupt~: nu im(l.lnim ill. Iml1etnttul TI dnc!c nici spada-purrmal l:1rziu·halhtat· tianA, nici aitulele cu decor Iigurnr greco-orlenml, nici Iorrnele efcmcc patrunse ill aCe:J.sn vrcmc ill. Dillma\ia. Deeigur, mrtochthnnii din Dacia n'nu feet distru~i ori alungati, ci au fest numa; acepeeiti. Suficient tolu~, pentru cu intrengn lor cultura sli se lntunece ~i eu un limp [p. 401 aq.].

Unette, vase 1i Qbil!£li! diJ gfHPQddTU camicrI ill fIIe/al. Cn ~i in Apus, hallstattul e sarac Iji in Dada in obiecre de fier de genu! celor enumeraee. Fie c~ s'au distrus de rugin~, fie cl vor fi rIllIi e~iSlantl prin lzumll; incl ncs.'1pali. fie d bTOfiZUI e inc.l predoll1ln~nt ade~ea pDn~ in La Tene I, raptu] rlmRne indisculllbiJ. In special e a elu:sriun~ p~ Cure ~i

VASU.E ~ARVA:';, GETICA

Dechclette a neu-e flrll r~spnn8 dar: au avut h~llstllltienii sece~i securi de fier? Raapundem pcnrru Dacia hotnrit: 1Ir'. Ci tn Ccrpato-Dnnubienii au deevoltat anumc tipuri diu brouzul tV lutr'ull chip specific. Securile " dOlli1le ea ~i eclc ;\ ailerons uu l'fitmt<lt un ul.i!? din ell in ce mai Tat in form.'1 de segment de cere (d. tipurile dela Honyhad), inr ~ecerii" ~i·au desehla tot mai mult curbura peea strand din vremeu brunzului pur. C~I pTi\·~te cutitele, ele apar ehiar In ballstart destul de uumeroase tn maleriallli eel nou, fierul, in special in merruintelc scythiL'C ale Dnciei [p. '102 sqq.}.

Sccuri. In brcnzul JV Ducin (I'ece ~p,.(oapc excluslv 1a tipul de secud a aOiiiTJe; III vreme cu securilc ~ ailerons devin cr IOtl11 exccptjonale. Nl1m~rul eel ruarc lie securi a dcuille in depozitele din Carpali provcecs intrcbarea dad nu cumva de serVellU - Cll in Apus - ~i C3 mu' nee. Cred ell numai din free v cnta lor nu se poatc tragc 0 cunduzie hotaritoare, decarece secerilc sunt pone in~ rnai numcrcaee declit securile in foarte multe dcpozitc, ~i tctus chesnunca obicctului-moneta nu s·,. pus ~i pentru seceri. I'robnbil nu cbiecurt precis, ci metalul turnat, in sine, pllten sel'v\ ,Ii W UlO'Ulta. D.1r a~1I 8crvd ~i bout, caia, calul cri omul. Tlpul de secur i C\I t~i~ullat e frecvent (cr. fig" 194 ori pl. XLX) ill D"cia,d~r nu e excluaiv. De ~It?i p~rte brnnzul IV e tocmai vr crnea clusiCl'l!l sccurilor geto-cimmeriene, tip Tufal~u (fig. 26;, etc., Y. mai S\l.ll,P.(84).hracQ;t tip il ,· ur I1T1 .. 1i~si ~i in Ilerln La Tene.Heci a existat ucinlrerupt ~i in luillstattul 11, ~igur austlnut ~i de prezen1a Scythilor.csrera nu Ic era nccunoscut inL'l'i dill p-.\tri" lor orieutala. Tin il1ll1aa relevea unlucru. Dada in general, pcntru eccurile ci,iaee parte din V, inr rIO din E: sectu-ile a douille SI11lt tipul comun: haleb~rdcle ogclo-eimmeria-~ dela Tufal~u aunt excepticnalc. Elc ee g~sesc in v~jle de 81'S ale durilor ~i in creern rnuntilor , din Slcvacia ~i pll.n~ in rVluntenill: ele Mint lot gctice. d.1T de tip Micntal,ca tczaurele del~ Mikhalkcvo ~i Dalj [p. 404 sqq.].

Cu/ilt. CUllop~,cm fTunlOa.!IC exemplare ardelene de c\\lite Co m1\ncrul dinrrc buc~tli cu lema ~i ll\i~1I1 in S prelungit, tiplcc pcntru bronzul IV daco-panncnic, dcla CQlwTm (fig. 328), din Oil,or (fig, 257), etc. (p. 406). DcI~ Stl$~ni (pl. X1X r} nvcm cxcmplarc ql\ Iunguettee ~i ~ soiet, tat din brona IV. Cutirelc de fier apar Od.1111 cu Scythii (d. fig. "241); in Bnnar efe sunt probabil irnpcrrate din V inca din hallatattul nescythic (p. 407J. - Brice: doocamdata Iipsesc. Cn 5impll ipcteza, ne'a", pute;'1 g!indi b faPIUI cl Thracii din Carpar au putut :n"d inci

,.,

os,

din h:tl1statt nbiceiul documentnl in La 'I'ene de a purtil pllrul, moseiiJe~i barba lungi. reteznndn-lc dear din cdnd in cllnd cu cutitele [fearfecile inc~ nCc;.(isl~nd): p. 407 sq.

Seceri, Depoeitelc JI! sccen din brcnzul LV dacic aunt foartc numerouse ~i bogate ; alaturea de tipurilc C<:lltral ~i vesteuropeno, avcm In marc numAr de excmplare tipul it crochet, specific pcmru rcgiunife »cesee p~n5 in Cauce. S'au desccpenr ~ tiparc de seceri, estfel cl. nu se poate pune c-c decdt eel mull partial-problema unui import din afar:i al ncestor unelte ~gricole. Evident, notl/a:.ii Seythi .n'aduceau Cll ci tiplld nn\l~ de unelte de fi~r pentru nevoilc (/g"iro/~. Deaceca c prcbabil ell aeccrile de hroez au foot Iolosite ,i in tOl hetlsrnttul, p~lla I~ ~cnireu Celtilor. Parerea lui Reinecke, ~ In hmn;rul IV;! ee desv(')l~ o ("rmll gC1l(Ta/d de secere mai deschlsa, /Ill ee ccnflrma prin depoaitcle bine dl'finite ca cpod!., dele $Jl,i\lllaca, Suseni, Panticeu, i(cmCC6e. Pusztabedolyo, Kajnyikfalca, etc. A~alIm form! e-umeerecata cu cele vcchi. Dcln venires Cehilor insll. ripul dc sccere din IYJLia dcvilll< wt,.1 altul: e eel celtic, adcptat ~i Cl1 metal ~i en formll. (p. 408 sqq.).

Da/li, t~s/~,fie'4slme, docane, cosmole d~ milllwi, Tmdile, zilbu!e df JUIII, ere ... wem din bronzu! IV astfel de uncltc ,i cbiectc uauate dcla C",ICfila, .'jpdblt/ca, l'Illsag, din pilr!i!e S,'gMfoarei ~i din Bil,or (v. indicatiile !~ p. 410). E:o;:ccPlion~l e do~,.h ciocanul-tjimaccp (Pickel) de miner, D~it la C'lltl'ri/a, identic eu unul rsit intr'o mimf tk sare dela I1aJJstan ~i folosit probabil ~i In noi in acda'j HCOp (1'. 410).

Vase de metal. Dacia oferi Intrc a. 1000 ~i 300 :I. Chr. 0 frumoasa eerie de vase de nur ~i de bron::,de patru otigiru: ila1itlT.l1rMclf, locals.~eti'4 ~i local~.scylfli~a-. l'rimul ~i ~I rreuea grup lners impreun~ ~i sum mal vechi, inr :II doilea cu 91 pntrulca, ~i sunt rna; reccnte. 'I'cnre vasete de origin!!. il~licil SHnt de bronz , Avem urmiitoorele Iorrne : catda'Tllle hemisferice, numercase (fig. 19;. 197, 200, 201; d. fig. "2j2); J;£11k (fig. zoo, 202), l'lffx' (fig. 203) ~i &efli (fig. 200 ~i 273). Inca nu s'au gasil ill Dueiu rislf ~i nrne, Dar modelul in lut UB dela Te.-iUIl' rt!f"lui (fig. 191 cu 192) ne arata c:1 urn.,]" de bronz .Ie lip vil];",ovkm au fcsr binc cuncecure in Carpati. Cilldaru~cle din Dacia sunt - ea ,i cestile - de un lip mai vechiu d~...:ftt situlcle si cupelc ; ele p(!r a fi venit mai Inainte aiel. Decoratia situlclor e eu cblsnuitclc blhd solare ~i protcme de palmlpede, cea a cl.ldllrn!,lelor numai cu brauri d~ puncte or! perle, or i cu linii grav3tC (fig. 19j eq., 197 sq. ~i 2(1). Nu putcm da ca sigur f~P1UI imitlirii in Dacia a clil~ru¥lar ~i sltuleler italice :

dar am.llne (rugmente de tablii de brcnz dela G~CriI3 nc-ar sugcr;\ o ut;,c~ activitntu industrinld gcticl. In plin brcna [V. Cupcle, mai ales acckr a~\\ de elegunte delu Fizesul Ghcrlii sum aduse din SV. Dcchelette atrsbuise veeele de tip riluM, cistd, Cllpd gbite in N Alpilor uzului funcrar. Se poate. Our iu Dacia tonte Dl:eSle vase ~c gasesc in tdcp0:2:itct: etc aunt tczaurc ale color vii, adesea ncgustori (Ia Hajdu de ubii, la Fize, de eecun, etc.], iar nu zcstrc a Ct'lor ll10qi (r, 411-.114). Dim. potri\'lI vasele rnerajiceindigcnc din brQIlXUllVSUlltloDlede:lllr.A\· em din Bihar pnrru ~i din Trir/lava !lfj,d unul: cele dintai mai vecbi, cu profil caractcristic ~i penlru ceramica bronzului mai vechiu dacic (cr. pl. X]1I,3-6)~icu<;aI1elliri verticale concentricc epre fund. curi ledau un cee de foanc apropiata inrudire cu vssere archaicc grecesti de brcnz ~a godrons. gAsi!c ln Glasinac (fig. 274), dar cu m:1nUi!i in g..,nul cestilor hallstatticnc ; ultimul, v!Clul dela aiia, c mai nou (pl. XIV, 1-2): sintezlt eXlrem de inrcrcesuta a fcrrnci mai vechi a bronzului decic, de calad hemi&fericl. cu siatcrmrl decorntiv julie al butonilor rcHerati ineonjllriji de triple cercuri ccnceutricc (cr. d. p- in fig. lTz, cltd~rll~ deln Rossin,-fig.1.22,ardele:tn~,-~i VI. XL thrncicl.) ~i cu cercurile orizontule de perle, deeecmenea general vcnetc-iliyre ~i central-euroPC!!!:, vasu1 dela Biin uneste dccorapa in linii punctate III forma de U de pc apiicele de eio{f.itori dacice dela Spalrmca, Gu~tcritu. etc., ~i m~· nuai!c terrninme ln duble spirale ca brll!arile de lip dacic, pe larg discutate mal sua. :iii in VIIse, una aurului se :lrad deci mni ~rjginilM decsu aria brcnzului in Carpati. Nimic mai natural dad ne gandim (ii. aurul era In noi acasliln elsi din biclsug, in vreme ce in S irejc-grcc cl ees I1lr ~i acump, a§a d talentul grccc-iralicilur se exercita aprcapc exclueiv asupra bronzului [p. 415 eq.),

Odlllii. eu ap;,r;\ia Seythilor in Dacia, tncepe ~i impllrtul direct, prio E, de fabricate clone archnice. Ca ~i in V, vasetc icnicne de bronz apar Intaiu In Cerputi III hellstnttul Tl . P~n~ acum nvem door (rei documente desprc aeclUl'tiI ]JI!"etnl~ie. Hydria dda B~lIc In Bereg (pI. XVlII 1-1) e cea mai vcchc nu numsj In noi, ci in general in Europa CCIltral~; clici hydria dela Oriiclrwill e de un tip rnai aprepiat de profilul oe vor lui!. aceste vase in sec. V. Mctivul decorntiv al sir~nei dele bal:~ tourtei hydrici deb Ilene 0 a~eaz~ de vrcmc in sec. VI. Credem eli acest vas a ajuIIS in Carpa~ii nordici nu pe valca Vardnrului, Morevel ~i ~ 'T'isci, ci prin Pont, Moldova nordicl ~i Galilia. Dda cealaltl CiI:trcmirate n IIJ!l\ii g"'lie~. 1:1 IlM!1noala Hngii GitU'gill, In SV de Il\leure~ti,

---'" avera un UPrJ" de gust greco-scythic npartinSnd eel rna; tllrziu sec. V II. Chr. (pI. 11 I-~). lnsHrflit de pe Tisn de Sus, In Muhipus::t{J !Il lJorsod avern 0 imil~!ie in p~m~nt ars ~ unui vas ionian de brcnz cu rrdnu~ theriornorpha (fig. 258).npaqinilnd, Iircsee, tot hallsuttului 11. To~ G.recii fubridl, in special 1" ou« ~i In celelalte erase deb. Ponl, ogh~zlle de. bfQn~~ aplicclc de gorytos, brAllirile, colanele, inelela, pendantl~'cle, prcptenu, vasele Impodobite ell figuri, fie in bronx fie in argiDt ori aur, gisite in mormintele scythice. Dimpotrivli, cazaneie mari de brcna ca acel dela &orlmu (fig. 1 sq. ~i pl. 1, 1-2), ornnmcntele earelo.r. d.e ~eaiune (fig. 10 ~qq.) ~i aile podoobe burbare ~i le fUe~~lu 5_cythll 8:ngUTl. Vom a.lrihui deci acele vase muri ~i rueticc and propriu ZIS scythll:e, door ell mf!uCl1!e sialIC greccsti. Totus ea numlr 1i rllspl1nd!~e fabricat~le scythicc, cu ,i cdc grecesri, rJmll.n simple accidenre In l~IJI.ocul lumll gct.ce, unitnr stilizate dupll. vechue trnditii ale bronzului ~l cu prcdilccta adopeare 3 formelor sudvestice, in special iralice (P·416-419).

Cerami'a. Tipologin 1i ornament;c;t cetamicei bronzului dacic e unu din~e prcblemele principale nle i~to,.jei ;,rle; induetriale eurepene. Ni~e.rl ~u avem 0 n~a mare vnrieuue dt: forme ~i oog§tic de motive ca ~ICI. FIe eli e YOrba de splendida ceremica e;\:ciutA dele Chernnig (fig. ~i7 ~.), ori Pus~t(ml.mli(inw, fie dl, dimpomva, urlmrim elegantele upon bIInn.lcne, adunatc Ia Muzcul din Timisoara (fig. l7S eq., l8l, 28.5,3°3), Fie d. ne ocupam de tipurile canetate ardelene (er. fig. 279 eq.} on de celc exezate dunlirene,-evoluiia~i intreteserile acestor tipuri nc aunt Inc!! nectare. Singurul lucru evident e doan1 Jccudenta tururor aecst,or forme pe mll.sur1l ce I'ollinl,iIl' dela bronzul 10 eprc bronzul IV ~l, mal ales, spre adeviiratul ludlstatt. $i daca in eutarc forml!. dela Cocema ori G/'idjakIu (fig. 279 sql(.) sau, mai ales, in cea deJa Btl. molt. ~fig. 267;, v~dem urIUII~andu-sc hallstattul, tar, d. p. ct~tile din 1I1o~mmtele Me.yUlle..,. ~lc. A~dealului ae v~d clnr derivgnd din proroti,:Ufl ule vftr~tcl brcnaului (fig. 282, l85 eqq- ~i 303, CII z83 sq-, JOT sq. ~I 30+), apci ill general evolutia dela urna ,i ~1mfon\Jt din vremea bronl:ul~i, (fig. :;:86li 299 sq.) 13 urna din hallslatt (fig. 2<)0 sqq.] e inell ill. suficient dccumenmrji, De aceen ne-am oprit mui sus exclusiv asuprn tipurilor v4rstei fierului (llScythic.), indieaud prcdt s'a jJutut,fjIiati~ cu formele rnai vechi. Cimitirul de umc dela Bandul d~ Campie in !\1ure>j-TlIrdll (bronz IV) ~ cara~"tcristic pentru slabilirea legllturii cu hnllstattlll: Ilvem ume tronceOlllec Jargi 1:t gur~ (p. 286), cratile lobate

Vo\SlL.EP,l.RVO\:-. GtT/ell

(ivill. ~i d. pl. XXII 2: Sf. Gheorghe) cesti ell o toarb1 (fig. 288) od C\I dOIli1. (fig. 287), cvcntunl ValIC conjugate (rig. 289),.prC2"nt!t~d ~()rme a~:i. de npropiatc.de celc ee "or urrns ,Jup~ (I. 700, IIlc[lt conunurl''lt~ dintre cele dow epoci c perfect asiguratll. De nit! parte am anh.1t lil mai sus c:l formele de vase villancviene p5trllnd ~i in Dacia (fig. 191 sq. ~i ~I sq.) astfel cl la venirea Scythilor existll in Dacia u trndilic ceramic~ J~ inruurire Ycsticl, total asimilata 13 strllycchilc procedee locale de mcdelere ~i crnarm .. mtare [caneluri iji procminente de 0re-

~~~~i~~~~::,a~~ln~:;~it!~ie:n~\~I~:~t r::E;:~~:~a n~::~~t;t~~~~~\~

Astfel dorll reate fonnel" ceramicc ale hnllstanutui dacc-scythic Sllnt cyoluliri nle tipurilor mai vechi din bronz.. no cbiar, uncle forme, ca aeelca ale cmti~elor vcupelorf) largi 'Ilic)'thice.f, indicl un conservatism mcrg9nd p'-nli in neo~itic (fi~. 305, 293, 266). E ai~i ? pcrfccta connnuitate si \1Il exclusiviem relpOn:1.list, foarrc caractertsnc, ra~ do; eclectismulinduslriei memlelorv Iu adevdr Scythii au anume forme in metal _ armc ~i podoabe - care vor coeJtittj c.u cdc locu~e dace,. mostenire din bronzul IV. In ceramica Ins,", Scythii n'au !linIiC. Era dcaltfel ~i greu, ca nomaei, sli dd!. vreun impuls acestei industrii ~are putek f

perfect inlocuiw de eea in !emn (p. 420-430). , .

Obied~ de podoab.j. A patra pcrioaJ3 a bronzului carputo-danubmn a fest co dreptarc numi!~ ele bcl figc du bronzes: tot ce industria local~ njsccciee in maeerie de Iibulc, pendamive. aplice, etc .. sc ~dliuga cu Iabricatele iralice conrcmporane (Yillanovianqi atesrine}, a dro.r COI\· trlburic erh fonrte importanet nu numai in mater!c de armc i¥I .vase, ci ~i 'Cll ubiecle de ]Xldoabil.. Sunt cunoscutc din lont~ Europa cmglltmile late de piele, .. hilllirl!U!, placate ell foi de bronz, de argint sau tie aur , gravete uri reliefate, g\.vmetric ori figural. halia. ~nanov!a~l!. le cunoaate ~i Dechelette credo cil wei ar fi de dutat ungl~ea chimirelor din toall!. Europa. N~ indoim. In D-~cia ele erau cemune Ul bronzul IV ~i foilc de brcna oe IIi a'au pllstr:lt dele !jp~/"(Jc(J, Grl.r1erifil, Ped~a, KemC(5i ~i Suseni sunt reate impodobitc exclusiv cu menve geometnce gravate. In vreme ce tns~ III $~lnaC!l, Pecica ~i Kemecsc :lyem ~notiye destul de inJirerentc, 13 Gu~tt:rl~a ~i la ~uscni uvem n~tncroase ~lInbo~e religioaae uraniene (d. p. 430 sqq., CU flg_ ~05, 206 ~r 21i). Da.di aplicele late de aur dda Fokcru (fig. 220) ~i din colectia Egger (fig. 222) au fest cin~ton on di;ldeme, c greu de hotarit. Extrem de frccv-rn.tli ~ in bronzul I Ii ~i ha!lstaltlll J1 dacic podoaba in form~ de lraJttln on

"'"

...

.limn; crmVJf:xt:., m~rg~nd p~lIl1 J~ dinmetre de peste 15-20 cm., in general de brenz (fig. 247), dar Icurtc J..,s ~i de aUT, cala Foktmi- (fig. 220) la $mi}! (pl. XlIl 1-2), 1:1 Til/aMI (fig. 2(5). Tot alcl sunt de notar manic diecuri ccnvcsc CII limbo, fcarte numercase apre 8Ur~itul vsrstei bronzului carpato-danubtan (cC. pI. Xf), purtaee de 5igur nu nurnai de Iemei, cum s'a crczut, ci ,i de bllrbati, pctrivir modelului ee ni s'a plI.8trnt-indicatii decomtive s-c chiar din Italia {pI. XX, 3):

C:iIC trei diacuri, din cari dOIll!. pc drli, iar al tteilea ca pa'"~7.'I. abdo_ mi~al3 [p. 432 eqq.). - Dar podnnba eln~icl;1 epocei d~ care ne ucupam elihula. In lccul a(u(ui din bronzul Tn, existent ~i al bronzullV tn forme caracteristic emodernee ca aceea del .. Brz.lcd (fig. 306), eu crucea 11ll11s!Qtliani'l, oamenii bronzu1ui IV dall Fibulci 0 ill!icmn~tat~ boarrtuare. Tn special Thraeii din Carp;l\i dCB\'oltt tipul plurispiral, eu seur 'fl.pend:mtiyc (fig. 307 ~i pl. XI!), eu aplice iJi pendantive (fig. 308), on num.ai cu numercase spirale (fig. 2U ,i pl. XlX 2). Firctlc fibula "Ochelam e oomunl!. ~I I a noi in bronzul IV = hallstott 1 (fig. 2(3) deultfcl ca \ii pendantivefe de acelas tip (pl. XXV t]. Mi!rimca Fibulelor cu eplrale ajungc p;lna la dimclIllillTlilc gigantice de 36 ern. hl)'gime (fig. 308); de obiceiu ele sunt ins~ de 5-8 CIlI. Inludlstnttul II (<<IcythiCl') fibula in arc e camcteristica ~i 11, nci (fig. 2f1 sq.). Dar avern tn Dacia ~i flbule a IJ(roicl'lIl1, pe valee Murcsului, foartc probabil dinainte de "cnirCil' Scythilor aici (p. '1-38), iar de dupa Iinistirea turburirilor sq_ thioe, sprc dllf~itul eec. VI avem fibuJe tip Certosa, in forme cluar din sec. V a. Chr. (la Oradea .4Iare). Tot31 absente sum plinli acum la nul fibulclc cu rtso/'t biliItert1l, cele ~up8miforme ~i cele /"r(1 rflort, ~casemcnca, din a dcua periond~ n hnllstntrului. DHr abscnta acestor fihule ccrespunde ell absenja situlelor cu decor Figurat greco-oriemal, caracterisrice in V vcncto-illyr locma; in sec. VII-VI. Un timp Scythii ne-au rupt legstnrile ell V. Dar pe vremca fibulelor tip Calma aceste leg~nu-i erau relunte [p. 434-439).- Fcartc numeroa!;c ~i OO!;.ltC SUIl! ~i celelalte podoabe, peutru il1d~ corpul oamenilor bron:r.ului TV dacic: parul. frumea, gfltul, urccbilc, bratclc, picprul, picioa.rele; pcntru tcate sc nascccisc ~eva. Spirala e fire~tc precumpanitoare (fig. 222 ~i 309: nur)._ Dar ~i lantul de ccrcuri, prelucrat in mUltiple ~i complicate pend~t1yc, dc obiceiu cu roara crucifera ori eu mctivul sccurii simple Of! duble (eL fig. 261, 310 sqq.], on spirnlele deanr ca la Saras5u (fig. ~12 ~q.) on lan\uri:e _de ~ar.lionii de aur ca lu 'fufaiAu [ca in fig. 235; cf. ~, fig. nz), on onsfar!jlt acete (Ouitmls dc roti crucir~re ~i boabe

crueiformc de cclier gaslte in monnintclc h .. allstntului llln Aiud, ahl.ture~ de obiectclc scythice din mormintele ccntcmporane (fig. Zf4 eu 24; ~i 1+%), nu aunt 0 simpla (:;(cepfic. La acenc podoube Iltil.rnate de gat, de hnil1e ori de Iibule, rrcbuie ud1ug3~e collercle de perle de diferite mareriulc: am, brcna, os, etc. (p. +p); cele de sticlll, ambra, Fildes si Inlirgefln, prcc~t am putut urmari, lipsesc la noi. Pemru Impodobircu piept~n~tlLdi au aervit de sigur ~i in Dacia marl ace de bron;,: ~; difcritele spirule miei de aur (mal pu\in prcbahll cnormelc 81'i ..... lc duble de brom:); p- W. Dar principela podcaba 11 capului e ~i acum diadema ~i din fcricire avern exemple de tot fclul. Astfe], pentru stilul carpntic al brcnzului IVe de citat fig. 313. Hampclll diBlinsp(jlm tiptm' (p. +13 ~i n. I). Iar pentru stilul geeo-hallatattian, cu lnfluente orientale, e de citat dlndcma dc1aMikhalko\"(),pl. XV 3. Avem apcicvenrual dif",rileletaelliaec.'l,L'l, Fokoru,ctc,(fig.:a:ao~i 2l2),dacll Csii le explicdm astfel, inr nil ca aplici de dumire, ~i roarte pr6babil uncle din pl~dle de aur CII ucele dela Carani ~i unele roli cruclferme C3 la Aiud (p. 443).Avem trci tiputi de cercei; pangliCll (etype rubannee}, spendcloqc .... ~i ecrciseanu (d. p- 443 sq. ell fig. l15 ~q. ~i 27;2), c~ in V; avcm npoi ca tip eacyrhice ~rceii-hr~l1iri (fig. 241 sqq.]. Torquer. Cclanele de metal Runt familiare locuitorilor din Carpali in('io din brona. I'relioasl e constntarea pcrfcctei C(lnlinuit:i~i etifierice din brons ill hallstatt : fig 314 (sec. IX) eu fig. 250 (eec. V1), pentru stllul indigen; fig. 238, 2.62 ~i 315, pentru infloentele vestice ~i eudvesticc. 0 inreresanrs cominuare tipologicll din brona in hallstattul Il e colanul de apirale metelice tubulare (fig. 243); dirnpctnva sunt strict hall~t:lttiane cclanclc de cruel tubulare (fig. 244) . Ncmercasc sunt in Dacia tipurile de br4ldri; 1. masivu, de aur , eu spiralc la capcte, evoludnd apoi epee tipul gel pc dinlluntru (Firigllil!.z-Bel/yc); cf. ~i p. 325 aqq. cu fig. 211, 2lS ~qq., 2z8 sqq.; 2. bar~ deschea, simpl!i, cu capetelc turtite ari aubjiarer fig. :104, z ~i 201J; 3. bare goal!", cu prccmincnte : fig. 3I6, brona, continunt in hallstaet cu 317u,pentrll care cf. tipul 6; 4. bnre eu capete stilizate zocmcrf, inchise ori deschise : fig. :lSi sq.: 5. bnm rna>;;v>I de profi! unghiular cu suprnfele gravate: fig. :!46; 6. roata din~at~: fig. 2f6; i. firul aubtirc eu capetele libere in Iorma de conuri: escytlrict : fig. 21T sqq- (p. 444-449).

Care e partea nom!, adus1i de Scythi. in :lTtu podoabcjor daclce dinrre

a. 1000 ~i 300. H~a cum c:J. de(urge~ din artn bronzului erpalic IV, r~sp. din inf1ucn~de vcstiee 1 Teznurele d~ aur ii arg;nt din Rusia

'"

esa

eudicf 5unt. tn pr;lIlul rand opere de aTlll elenicn ,i apci SCYlhicl. Astfe! ~c f~nne ~IPSl'S~ pllnA .l!t~m in Dacia. Apliceie de harna~lmente de «n Inman e"lsm ~l la nOl ~nokutsk = Craiova: fig. 2.)'2. cu 254), dar aunt rare. Peate 5~~turlle 10 nenum~ra~ii zwnuJi ai Theie1 nc vor dA in a~bel.e dlrectil rn.~j moire ~tiri. NurnernaAe BUnt ln Scythia ca ii in Dacia foile de aur ~ ~fluturiit eusUli pe h.1ine; In Scythia eccsee fcitc &UntMu de stit grecese [chiar cu scene religioaae),sau de stil asialoscytltic ; in Dacia, fi~ c.'I sunt plane, fie eli sunt eOllve:xc, la $mig (pI. XIII.1-:Z CII. fi~. 22.1), TII/a14u (fig. z65), OJ/aea (fig. 207), cec., elc S1Ini ,~podob't~ In s~lul bronzul~ tv tfu<.:ic; la fella Fckoru (fig. 220), un de ms~, en ~lln M,khalko"o ~I Dalj, intcrvin ~i motive haJlstatti~ne (pl.. XV sq.]. AC(.'Stc aplice. Fie in aur fie 'in brcnz, aunt 0 mod'!. carpnllcl IDUIt auterioern venirii Scythiior aici. Aceea~ ccnstatare cu pendantivel~ (p. 4+9 eq.).

~i rc:tu~, ~II. ~l~me~t ~xotic in mijloelll Gelilor din C.lrpnl'i, Scythii sunt ~nc dcfml~l prm Inventl1rui lor archoologie (ef. rna; sus cap. J). 113. chUl~ anume elerneme scythice au trecur ~i l~ Geli: Iibulele deja CruJettl (fig. 255) ~i Bregaio (rig. 394) reproduc identic rnotivul ecythic dela Krnsnokutak ~l Cralova (fig. 252 ¢ 254), ~i dimpotriva nu au »imic de.1fa.ce cu mo.tivul sarmatic dell Hszt6 (fig. 318). La fel vasut <lela T\'1~lup\1sztn (!,g. 258~, c un document de veehe influen~ grecc-scythich. In spccial tnsa inelele epirale deachiae, de bronx ori de electron C.ll ~petelc stilizatc in prorome de balaurr, ~erpi, etc., autentic scvtho~ sibericue (d. p'. 412), numcroase in linu~11 carpato-danubinn (fig. '319), all oreat tn Dncia 0 direclie deCOrMivii billa definitjt: bril~!iril~ cu capcrc de ecrpi, on .sti~d:ardlll dade cu cap de 1mbur, din La Tene-ul carpariu S~~t ~ srudl.at I~ leglllur;l cu eceste forllle (1'. 1lJ.1i jos). In general ins~ nlel sl',lul animalier 5C)1hic (fig. 10 sqq.), nici tcndinjelc decorative g.rcce1!t1, n'au prins ill Dacia. Octii 3U fest gcornctrizanji in hallstatr ~I au rlImns C1.l atilt IIllli mult ~i in La Tenc, cu cat inc! din ICC. Y a. Chr. se apropie J_i Celtii dinsprc V cu accleasi rendinte ea ~i ei,

JJ1 ~.CUI'~, <lDacH' tril~c in bronz I V [hallsr. I) ~j halls!. 11 pe baza cult~r~1 dl~ brona IU, pe care 0 continua. l)opulatia Dadei e, dup~ a~4~1It ~I mo~mimeJe ce se ccneeu. foarte numeroasa. Ocupati~ p.rmclpal~ e agncujrura. Important:!. ~ ~i metalurgb: in Special hruna ~1 aur, Venirea Scythilor e 0 rnnre nenorocire. A~C2~rile din Dad."! intre I~ ,i 300 a. Chr. lIunl de d01l5 reluri: cetati pc in.~I!imi, inti1ritc,~I sale, pc vl\jle udate de ape. InV('ntarul satelor e foarte IIlirac, daar

ceramics ; metnlul e aprcape ncexistem. Dup~ multimee ldncllor ~i apede-lor ghite in depozite, eebuie s.'I postullm in brcazul IV exietenta unci claec Ilumeronse de ~sboinici liberi, lupl~nd sub condllcerea St· niorilor din castelele de pc inll1imi, cari mlli lmrebuintuu lu rnebo!u, C-,I. eroii Hiadei, inC<1 'ii carele de lupti1, scuturilc, eoifurrle, pl~to~ele 'ii cnemidele. Arcul nu eril intrebuintat dedI, poole, de glotn~i, tar; vor fi mni folosit ~i aculo'l, ca in cneolitic, fTurnas prelucratele slige\i de silex. lnnorirea civiliza\iei matenalc din Dacin tmre 1000 ~i 700, ~i numarul u~;, de respcctebil al fnbricatelor italice impor~te aid urata cl, tctus, staren de rasboiu 1111 eril prea frecventll cri d\strugAtoare: dealtfcl circulatia eocnomica ceiL vie ~i pW mult mai departe in E, N ~ V.ln Daci~ principalelc riispUntii de drumuri comerciale erau pe nile de eus ale marilor r~uri: Tiaa, Scmesul, Muresul ~i Oltul ~i lire~te la p:asurile peste munt; ear; dcceau dil1tr'o vale Inte'alta: aprc Sil'll.!, in Trei Scaone, epee Nistru in Ung ~i ]kreg, epre Vistula ~ Elba in Arva, etc. _ Ca ~i ~ranii a~i ~i nobilii sunt foarte conservativi j podoab;dc ~i vasele lor de aur , c:t ~i armele lor, ne atau nU\rturie pln1la ci\deren lor sub $cythi. Portul ~; 'impoJ ... biren claeei bogate sunt Ioarte fnatuoase : area dacica a aurului ca ~i a lrruuzului in bronzul TV ne al1ltii cl avem a cl.uta ~i in Dacia imprejurliri ca la l\1yccne ~i Troia. Firesc lucru, Ia astfcl J., cut1i Etr3lueite negustorii de anne, Vage ~i podcabe de brcna fabricate iu Itllli~ nordica g15c:Ju mu~tceii namerosi ~i darnici.- Ritul incineriirii c gCller~l, in mormintc isolate ca ~i in .c~mpuri de urnee. Cultul solar e bine documentat, mal all'S prin elmbclele circulare ~i crucifere de bronx ori de aur. Chiur Sc:ythii te adopts. Dcaltrel ei aveau de-acasa un zeu suprem ceresc, de cnrocter luminoa. Mithras, caruia it dfdeau ca tOVlirli~ pe Anaitia: pc eceeeta din urmli iu~a 0 cam confundau ell vechea divinitate chthonianli delu 1\10fl'::1 Neagrll ~i Meditcran!i"l\1area Zei~l a rodiri;, a vietii, a ml1nlllirii,care tine vecinic eu ambclc m~ini ;ntr'o cupa iUliintea pieptului. bi\.uturn sacra spre tmparn~nic (incl din Troia II). E • A@s,u,> Ba"'ll~t~ = Diana Rtgina a Thracilcr , de cure chiar Hcrcdot mai avea etire in l"e privea legaturile e] cu toti barburii, p!l.n1!. la Scythi §i In Hyperborei (cr. n-ai 5\1S, p.660 sq.). Torusla Detii din Carpati nu avem paes ecam, njci din brcnz IV,nici din hallstatt II, uici o imaginedi,in.a unthropomorphA: c 0 epodl am(;/'.f1ui:rI. Zeul suprem e adorat flId ehipuri ciop\ile, iar muritorii la trcceren in Iumea de via.". vecinica, lmpreull1t eu 1.eul cerese, i~i nimiccsc prin foe, p~ rug, imagioea lor trupea~cli, fiind siguri de cxistcnla

suflcrului jarr! llceastll ClImpace. Scythii introduc mal ales prin Anaitis cea chthonilluo1 :1 lor oarecare turburare slIdid in uraniamul pur al Gctilor , Dar incidcntul scythic nu va fi catnstroful : in bur8'-Lrile de pc vnrfurilc muufilor , 10 1..:L Teue-ul curpnuc nobilimea gelid revenita treptat la vcchca putere ~i bo~!ic i~i VII re\ua vecbile trudi\ii uraniene in chip des5v:1r,it. Zalrnoxis va Ii ill La Ti:ne tot stn:ivcclllul 'leu CefC!C din v~rsta bronzului, iar nu cum\'a vreun demon subpiimilntean

(p·454-459)

Tn a doua parte a capitclului VI am tratat La Tene-ulgetic (p. 459-646) Vom l'cdiL iar!1~ foarte pe seen rezultatele cereetllrii,

Cdli; Sunl p<Jmcnili de istoricii Antici ca prezenp Ja Dunfre in a. 335.

Dc fapt ei eruu incli din sec. V aiel. ~i anume: din Tunkz in Carpatii Slovaciei, din Burs(HI pc Tisa de Sus si, se pare, chiur dda SilifHlf (Alba de Jos) in Ardenl, uvcm rnarturii archaec-Lu Tene [arme Ifi podoabe}, apartin~nd primului val celtic, ajuns 'indi inainte de a. 400, prin Boemia ~i Mcravta p:1nli in Carpatii gcrici (fig. 320 "qq. ~i pl. XXVI). cal prive~te La Tene-ul [ (40C>-300 a. Chr.) avcm fibulc .Ida SeJril<f ~1 Kopi£eh in Ardeal ~i dela Tinosui in Cilmp;a munteanli, iar deia Prejmcr (TlI1't\;Ju) U.ngli JJ!'a~v un lIIonllallt cu car. Un cemru important al industriei celticc in Cnrpa!i pare apci a fi fost inca din La Tene-ul I lii IIfullcacilll ill ll1ima insli~ It Geriei septentrionale.

Tutus, in general, cultura cehlct se arntl'i mai efectiva in Dacia deabi~ din La Tene-ul It, dcla 300 inccacc, ~didi, fireate, deln a~e'lare:. in mallA :1 Celtiloe in vecindtatca Daciei, de jur Imprejar (v. ~up. V) ~i chiar, pe iei pe colo (valu Scmcsului, Maramuresul, Moldova nor. didi fi Ilasarabin 8I1did), in Dacia i~. Odat! i'nsl bine Inchis cercul celtic imprejurul Dnciei,pcnetrntia celtfcl e Inndarnentala. Inereg aapcctul culturei din Curpati ~i de)" Dunare ~i Tisa, mnnifeslat.':i prin ccle dou~ m~ri industrii etuografice hotilr'i\OMe, metu]II'gia ~i ceramica, devine celtic. Un obervctcr superficial allucrurilor ar fi inclinat 83 ceeeda eli e verba ¥i <11: 0 compJctii celtizare <:tfl()grafic;l a Deciel. Dar lucrurile stau cu total altfel. Merea lnflorire a civiliaatiei La Tene in Dacia e in periouda a Ill-a, deci dup~ ;1. icc a. Chr, ~i dure u 7.ii m .. i hine de un eeccl jumltarc, pftn~ dupa a. 50 p- Chr., cand influent .. romanll devine precumpanaoare. Dar inc1 de pe la :l00 a. ChI'. Getii reu~iaerll a ~e organizil kriOO politic in Carpal!. Iar du~ 100 a. Chr. carle tocmui vremea celei rnni Iorrnidabile expanstum pe care au trlit-o YTl...,dutii Thracii din Carpali: epopeea lui 1111rebisla, ".lcig-ltorul de

Celli,. Dec; nlci povcste de Celli in Dacia, atuuci c~nd D;,ci~ era, in eultura d, mai prclund ctlticll dccat eneand. Estc dill' astfel cli inrAurhea eivilizarici cchice in Dacia s'a exercirar pe calea Icnti ~i indircctll II raporturilor Indelungate de vecinatate, rna; puiin pacifica J:. inccput (sec. V, IV ~i III). apoi wieteno~. de aliantjl chiar, ~i cxpedi!ii ccmune epre Macedonia ~i Illyrin romanll (eec. Jl). insUrfit viclent du~manll, de anexate a numcrcasc terilorii celtice in NV, V ,i SV ~i de rnasacrare ~i ddlfijnpre a triburilor ~i statelcr celtice din Apusul Daciei. Astfel d3rJ1 enonnul numlr de alj'czllri Lu Tene presll.r:ate pe toad! Intinderea Dactei, cu puternicele burguri de piatra pc ,,5rf\l1 munrilor, ap.~rlin Iccalnicilor. Cand vom eJGImin:\ mai jos in amitnunte La 'I'enc-ul dade vom oonstat~ apoi eli, de. fapt, nccsti loculnici d~d'l' serll un aspect particular, local, culturii ceuce Imprumutetc 3~R de bucuros ~i ccmplea, cu excludcrca uproape totall!. chiar a influentci elenistice a~a de puternice, ce-i vend dd~ Pont ','i din _\'liazAzi. La Tene-ul getic se altceste pe 0 traditie foartc puternicd aborigenl a Carpaulor, Oil numai din brcne, ci adesea incepfuJd chiar din neolitic (p. 459-466).

Loc"irr/.e. Sate. Geldti. - Casele din La Tenc-ul carpato-dannbian sunt COllstruite ca ,i pe vrcmun in neolitic: pcrcti de nuele [pe Dun~re de trestie), in~a\; cu lut -1; apoi neteziji ~i spciti; aeoperi!iul de pee aau de .;tuf; forma patrulaterli; dimensjunile de 2 X 2 p!'ml Ja 4X 4 m. La munte casele aunt de barrie, pc temelii de pillt~ ~i au elltcodnll!. chiar dou~ im,;~peri cu ferestre mici. Vatra e de oblceiu tme'un oollt 8:1U ~ 0 lature, iar I1U In mijloc (p. 466 sqq.). In casielete eefilor Daci locuinte.le sunt aiditc (d. p_ la Ct1JIClli) ca ~i insa~ cetntea : jos temelie pc stllnc:l vie, de dlCv!. rlndllri de blocuri man de pilll~, frumos ecua!'isate, prlnse intrc clc co crampoane de lernn ; dCBSUpT~ [deln 1-2 rn. in sus) .lid de drllmizi man, uscate ]a eoare, prinse 1l1tre de C\I lut, galben. Grosimca aidului eenormG; p~n~ la 1 m. (pl.XXVn ~iX.XV1T1 I) Scliri largi de pi!llrll, frumos s~pat~, dUCe.111 la epalate (pl. x..XVJIl a). Unghiurilc cladirilcr- po3l'tii un simplu proli11inear vertical (pl. X.XIX I; ef. ~i 2). E:.:cdentii cernmica celricl ~i rnonete grecesti ,i cehlce datc:ult ~~tzQren. In alte cet~p (GTadi~teaMu/U:c1l1lui) avem 1ii cl'tdiri de technicll Slld;cl-romnn~ (ace. 1 p. Chr.). Atribuim ripulrnai vechiu de palate sec. I, poate chiar 1] 3. Chr., iur pe eel rnai nou vr(:!11ii de inlCT1!lll pene_ traric romanll. de sub CQlI.O, Diumlcs ,i urma~ii lor pu"u III Deccbfllus (P·466-'1-70).

80,

Cn fi locuintele, S(lt~lc din Le T~ne p~6trea~A'I in multe privinle etr~vcchile mditii de~'i<'zareincltdin ncclitic: mici,lngilcsuitc, f:ln1 ulili, intaritc cu val ~i ,an~ pc cate un promontoriu inalr deasupra vreuuci v~i (de r1u, ori de ~ir de lacon), on pe 0 insula, in care caa nu mal crill nevole de ahe intarituri]. Adt satele din campie, cae ~i puternicele ceIi'll; din murrti sunt lnconjurate de un val lnalr cu paliaada [la Co~te~1i parii merg p:l.n~ 1a 30 cm. diam.). Valurile IJ" crau calcinate. Suprnfnr~ \lnu; sat obicimlj' OJ! lUte in gen.::nl de :2 ha. Mormintele, tome de incinerere.sunt ]Sflp,ori chiar Rub locuin~~. Inventnrul Ior e extrem de s~rne. Dear urna ,I dcuf trei podoabe. Amforeie grecesti suet folcsite In S ~j E Carpalilo£ drept urnc funerarc. NlIlneru!lSe depczite de aeminte in gropi de bucate (cf. p. l36; .in'): grftu, in, cftnepfi, meiu; leguminoasc. Prtncipalclc dcscopcriri in slip~rurilc a~c~rilor aunt; vaselc : indigene, celnce, grecesti (aceseea deocamdata nwnai in Muntenia ~i Moldova]. Apoi, fireste, obiecte de fier, de StieHl, de piatra, de 08, erc., rnai rnr de brOllz ~i nhe matc1i"le (p. 470-472).

In ce priveste ccll1!:iic .L;u;;c din CuTpati, putem fixo urmdtcarele clemente de caractcrisarcr poaitiu pe in~ll;imi, etajarea in terase, multiple circumvallatie, palisade incoron~nd cnorme valuri fuuintce eidurilor, ccmbinatia ~i leglltura pietrei co lcmnuJ in technics dc m!trw GoIliror [dar de alt tip dedlt eel descris de Cncsar, h. G. V11 23), appareillage-ul tiaochet,intrebuin\nTetttumu1ui de npkITe.(ca la Greci)drcptell':lTltnt. de cornpletare a cet~\ii. Teate uceste elemente ee regllaeac ~i in V, rna; ales in La Tell\: Ill, Jc~ ca origini ole 9c UTdi fnapui pilnii in sec. lV ~i chiarV.a.Chr. Sli le cxarninam pc rand (P.473 sqq.).~Cctlitilc sum pc mumii cari domini imediat vlilc, ~i anume astfcl alfCzatc inc1t 0 pane a vartuiui Icrtificat s.a ae continue printr'un istm panli la alt mente on I .. masivul eel mare din care face parte: Qtfllla[£ dono ~ontimmm IIf.qll~ adprflxilllum Clute/Eml! (Tnc. Ann. IV 47): exernplu clasic 13 Co.'Ii'.j!;, pl. x.xx. Muntele nu e 11i6ftt ell forma lui conicl, ci c taiat in sc:iri, constiauind a eerie de terase concentricer pe tea rnai de sus, aeropolea eau opallltul., pe cea mai de jca, mormintele. Diferitele terase sunt fortificate cu \';lluri uri chiar aiduri ~i turnuri spre partea abrupra, De obicciu ::idlll eel mare Inconjurator e pe una din tcrasele cele mai de jos, ~i anume pe mnrginea inler-war(1, pl;rnli a terasei, ~1 d.n:i lliol cxtel'ior,3hrnpt,f ~po; incl!.od3t~ fortificat prin marclc v(ll cu prlb'fadllj !lcest V~\ inconjur~ pe dinnfam zidul Cl \a cedli1~ mai duii 2!!Cl!:!ltc

'"

in dmp, alcatuind intre vnl ~i lid un ~Ull! !loanc. MirimcH ~~t;l\iIQr dace e Ionrte variat~: dcla mici burguri de dtc'>'i1 sute de mctn patruu pil.n~ In fortificatii de mal multe hectare, cu tcrase spatinaee, mad elduri de piatr:! ~i enorme circumvallntii (Gr4di;iea MU'lce/ulrli i~ Transilvaniu, K,;1lany in Slov:aeia). In ce priveste zidul iIlSU~, avern joe mari blocuri de pilltrli. bine CCU3risatli Ieg-dte intre cle eu bllrne ~i crampoane de lemn (cf.fig.Jz3 sqq.~ipl. XXXI sqq.) pe 0 in!li\irue de 1-] rn. (d\lp~ necesit:1iile de nivelare ~i int~rirc a pantei) ~i n lirgimc de 2----:3 m. ior dcnsuprn, probabil, cu ~i ln turnul-palat de pe terasn supenoaril {d. mni 811S, p- 6<)6), dr~l1li~i rnru-i parrutetere uscate b eoare. La uncle cetati ConStllt~m ~i archaicu! uppareil a crochet (pl. XXXIV I). Pcntru apsrarea ziclurilor avem, c drept cam rari, ~i turnuri peurularere cxternc ~fig. 324 ~i pI. x..'{Xl]I I). Turnurile de pe acrcpole serviau drcpr locuinte al<l Slilp~nilor a!ti~i. Scari monumentalc urcau b ele (pI. X:":\l11 sqq.). Tl1trarea in turnul-palat er~ foarte lar~ ~i inchis3 cu man porti de $tcj~ incheiate eu cue ~i b~L n male de fier (P)5telti). Pe dintuntru por\ile emu Incuiatc cu manele grna3c de lcrnn [piatru ell jghi~bul respectiv plIstnll~ I" Grtidirtea JJflillrellllui). Sc .parc cii, la porli eel putin, Dacu au intrebuintat belta ell plei,) cintre: Grildi~te: pl. x. X XV 2. Deahfel la GrlIdi~le avcm ~i numemase alre dovezi de technics grcco.rom.anl:altarc,seulpluri, cir5mizi, burlane de tcrae~, etc. Antichit:ilile marunte gbite ill cet>l.lile dace de pe mun!i De atat! cl aiel se desf3~ur:i. () ,;al11 intcnsli .or! bognt!: fierari, bronziert ~i argintari (nlcovale ~site) lucrau pentru principe;ncgumri dcdeparte,grec:i {rncnetc .Iin Histria ~i Me~ambria) ori cdli (monett eraviscc), llri o"c; dHtorind pllm;: ucolo. nrlucenu vsae, uetensilc ~i podoahe de stil grecesc .!1i celtic, pcntru c:lllleni ~i cai; enorme bc~tji [tezaure de mone~e de aur. culeee pc Grldilltcll Muncelului: kostlJli,ori, in :II)ropiere: lySl71laclli, ca :lji de mcnete de argine, chiar romane, dar numai pllnll la tncepcrca raebcnielor lui Traianj eeau adunute in aceste burguri. Origina lor,in -rimp, nu peste fi incl preen; fi:<ab1, deoarece nu avem deerule sii.p:ituri. Uncleelemente.,eaaceaeonstructiecireular:i dela Muncclul, analoagi ccrcurilor de pialr~ dimprejurllllumulilo!;t!trllscisallllttiei.llril'aPPl'reil a crochet tit! nmintesc de hallRtatti peaibil ca chiar din La Time 1 acesre cctlili ~o1 fi inceput n inflorl. Sigllr i/l$(I, en ~i in V. ele ~lmt la 4f11J/]fll[ biflorlhi ICff f'11 LII TtlM Ifl. ~ ateibul chinr vremii atralucitc a lui llurcbista ridicarca eclor mni multe din al'CSle burguri: numai .tItunci O:lcii au f05t ~a de bogati ~i de puternici ~i nu awt ata~1l

'"

mesreri greci b dispozitie, spre :I dfldl Iormidabilclc ~i nurueroasele jnt;'1rir; din munli [p. 473-482).

Ilnelte Ii mlcnsik dbm8Slice. Dintrc: mariie ateliere metalurgicc din Carpa:r;i ~i dclu Dunare cele rna; bine cunoscuee pani acum aunt ccle deb MI/f/(Qci In uordul Dacici, in plin [inut getic, ~i ~I dela S::altxska in Panncnia eentrala, dcocamdata putin interesant pentn' nci. Dupn multele fabricate de fler, arrne ~i unehe, g-lsite in Tmnsilvania eudveSlid aU trebuit desigur siI. fie Icarte active arelierele din aproplerea minelor de fler dela Cudgir, 1:1 G~di,tca MUlleciull,i, CoRte~li, etc. Nil nvem inMi. sufieiente c~cetJri pc tcren eprc 11. idcntificb cu preci. ~iune etelicrele pe care le ~nllim ~i aid en si tn E~i YTransilv"niei.Secmi, Tipul DrrM/.wo il ga.~im ~i ln Kfis:ug in apropicrca Daciei (fig. 326)~i crigmea lui nu e in Vori ill N, ci la noi in Carpali,ill pcrioada a IV-a a brcnzului (d. ~i p. 403 sq. cu fig. 2;0 sq.}: p:irerile mai vechi despre 0 origine gc:rmanicl a seeurii catria {Decbelerte II 3, p. 13S6sq.) nu se rna; pot sUlllinc [p. 484). Colunulu Truiana cunonate securi de lnptl de apecia catsia ill"a prclungirea mud,ii pe mnner, deci de un lip mlxt: secure-ciocan fcf. fig. :P7). Firestc, securea de lip vechiu, l! douille, ca in brOIl7.111 LV, e rna; departc in U2, dupl'i cum vedem din fabricatele pllSC in circulatie fie In Mlil/caci, Fie la K&Zfg (fig. 329 sq.). Tot dela Jlfllneaei avern un al t:r'eilea tip, ca un tram:lrtt de eurelar (fig . 330, no. IS) ~i un al patrulca, de ciocan-topor (ibid., no. 14). IlUIfAllit de lan~ Dena Sibiinlui avem un fel cu totul exceptional de 'auia (fig. 342). - C'jlit,. Ca ~i eecurca, cuthul serveste ~i ca unealta ~i ca arma. Deaceea in mormime se g-lse~te alarurea de armc (d. din cele nuri vecbi timpuri La Tc':ne fig. 322: S:mulrl} ~i pl. XXVI: Silivar). S~ pure cl'i tipul curent din bronzullV (fig. 328: Collalm), eu mjlncrul tot d(: 1il(,b,I, n'n fast prca almparic oamenilor La Tene-ulut, clci ghim mult rnai des tipurilc ~ eoiee ~i .;. languetree, cu mdnerul de Iemn, de corn, ori de cs ~i eu lame de \'reo patru fduri [enumerate Ia p. 4117): v. fig. 330 eqq. Dar nil c prea rar niei tipu1 cu mjmerul de metal, eventual cu o Yerigli bc:ap3t,spreafiat!lrnat la brlu cu c cur".J.,ca d.p. in Banat (fig. 333), in orice C37. cu un putcmic maner terminat 'in formi de bulb ori buren, or In vrem.en m3; veehe La 'Tene : d. p. J~ Muncaci (fig. 33"2.). la Halsa (fig. 334). In Cnhalm (fig. 336). Irnpreunn cu cutltelc trcbucec pomenite ~ cQSourek, nsemlln~toare cu a.le de azi ~i rt3p~lIdite in La Tl:oe in illtrcaga Europ~ doopotrivii.; M u7.l',ul Brukenthal po8~d:l <) bogab1 co· let'{ie de CO!Ioare ducice de pc .... aile T:imavelor Ili Oltului (fig. 337)·

YAl:IILIi "ARYAN. ceno ..

Unul din aceste COIlOOre mal pbtrcazli chiar inelul cu care ccada c:ril binc fixatii io lemn str1l11g!md bine m!ln",ru! de lemo pc fier, en 51 nu crape. Columna lui Truian cunoaste un fel de cosoare de luptl (fig. J4t) deaprcepc Inruditc cu tipul p:lstrat In atlltea excmplnre In Sibiiu, dar cu lama ccva mal ~ngu~-til. Dimpotrivli cu~itul-spad.1 dela Grldi~lt:1 Muncelului, pbtrat 101 1:1 Drllkenthal (fig. JJ6) '" ell tom! drept, ell un singur tai~, ~i Facut nu numai spre a tliia, ci ~i a frnpunge. $; en form.~ ~i C.1 intrehuin1-~re e general ,",urupean {p. 48:t-490).

DolJi,tll[i'~, docaTlll,cll!ll~ Ji all-c UlI1:IUe de mem-iali. Tot dele J.1uncuci avcm cea mai bognta eclectic gerc-celtica de scule de mesCfia~i: knl.ilari, curclari, ficrari, etc. (fig. J30 eqq.]. Jar aceea ce lipseste din inventarul deja )1uncaci e completat de eel mai beget dela Smillaita. in adcvar, in toatlt Europa cdtidl. orl innuenl;::lt! de Celli aceste unelte 1>C Iaurcsc acum dupa modele identice. Un aingur :unanunt ar mai fi doar de relevat aici : atclicrele celrlce ale Panneniei fabrica ~i inst.rumf.llf~ chirurgimle; archeologul care le-n adunnt la un Icc declare eli rill ~ti~ cum d Je explice : din fig. 3J8 sc veda insil. ftr~ greutate di sunt nil11-e bieturiuri de difer;tc ne<:esi'cl.\i crururgiculc: poatc pentru ncvcile UlOllllC, pnate pcntru cele velerinare,cgal: improunlt cu cele doua cujitc de forme ~i mi1rimi deosebite ele nlcatucsc 0 ¢trus'h de chirurg dill L~ Tene-ul lI1ijloo,;iu. Dela CasU>lli mai avcm ~i 0 midi. n;oovalll de orfil.urnr (in La Tene. de predllecjte argintar) ~i 0 nicovaU de Fierar. Ficrastrac si

lile bine pastrate nu avem din Dacia.esa cum avem din v [p, 4~494)· Urwlle ogricok fI'dlJrritt IllUnsik camice. TiUllcii din Drpal! ~i mai ales de pe c!mpiile inl'Oojurli.toare au Icer din rimpl.lri immcmoriale gricultorirdeaceea li a'a si utribuit n!ificocirea secerii de bran? (p. :194sq.).; Totus plu{1rvi de bronz uu cuno~~tem. Deabia dcla venlree Celli lor uvem jierul d~ pIllg: a'au gru.it exemplare caracteristicc, de m~rimj va-

riate "t~t in Transilvania mcridionalf (fig. 339), cAt 1i In Muncaci. in Cctia nordidi (fig. 3':19 ~i 340). Totuq, chi~r io La Tenc ficeul de plug nu C prca frccveue. T.~nmii da~i continua. ill genef~1 n ura cu mrita .de lemn.c-c Total .. lecscuit de eel din bronzetlpuldesecer~din L~ Tene: fig. 340, 33:1, JJo ~j J37; deasemenca coasa, fie ri. languettee, fie ~ doaillee, e de tip caracterisric celtic ~i e nnn!! in [inuturile noaetre (fig. 337)· Cf»(Jar"~ de vie aunt ~i clc de tip general celtic: ea ~j penrru cease, Traneilvania ne-a procurat el1C'mpla~e Co11'llcteristice de eeseare (rig. J37)· 10tre aeeste trei unelle: eecera, COaSa ~i cosorul, e un schimb de influen1;e tipologice pc care-I pulclfI bioe omerY!!. in colt(;\ia de

8"

modele de cutite de luptl dacice de pe Columna 'l'raianll (rig. 341). S'a Inceroat chine 11 se distinge, pc hllza exemplarului dela Muncaci, un tip special de couse (J~ !uplil(P. 4-97). Cu at~tea unehe ,; instmmente tlI.ioilSe nu e de llIirat ell g~sim "in s~p~turi numcmase gresii de "&CU!)t. Tot aici ar mal fi de powellit 'UlIditek ~i uidouole de pescuit, btllsi!e in ase- 7,~rile din campiu muntcaua, in spcciul pe mnlul DIIO~rii (p. 49'~-498). Dintre ustcneilclc casruec ~i de budtnrie ~vem: lICr~muil1eres~ delu /I1ullcad (fig. 344) ~i dcla Crdsam' ~i un Iruruos tridcllt-rurcll1i\!i de tiOOS carnea din cazan la lI-funcaci (fig. J43). Cazanc au ni e'au p6strut in nlcl una dio rocalirli~ile cerceene p4n~ acum, afar~ poate dear de Cos/4'fti (Frngmente, de tabli de bronz}, In ce pri\'e~ler4,n*lerolatjvc. numilrul lor in lI!jezi1l'ile L.'1 Tene din Dacia c respecrabil: materialul din care sunt facute e $;'IU tmehytlli. Rail lava basalri~. Dam ill fig. 345 trci cali/Ii: deJa Sig/li10ln'1I. T;'wsul ~i Md/wlvea (p. 498--500).

Armc. Dupa cum Scythii adusesera ell ei ~[la.da scurt'!. ~i pumnalul de tip irano-aibcrian, a~1t Celtii intrcduc in Dacia nrrnele de tip vestic

[dnct Ie-au folosit ~i Ge;ii, c 0 altll cheeriune: v, mni Cum Cellii

sunt in Carpa~ii nordic] ~i lu Tisa tncil din sec. V. primul tip

de apcde celrlce din Dacia e eel al purnnalului dl' c. 50 em . cu duble antene Co1 d. p. ln SZelldrii in Borsnd (fig. J2~), in continuarea tipului tuniu hul1atattian d. p. deb Ki~icky. Tot din vrcmea mai vcche, "efiind illd. prelucruta uruhropoid (Dl in 1..'1 Tene H ,i chiae Ill) c probabiI ~i spade ecurta (U duble antene dela Muncaci (rig. 346). lnd spade caracrcnsnca ~i pentru La Tene-ul geric e cea de litiat, nu de impuns, mug4nd pi!.n~ In peste un mcrru lungimc (Cruill),dnr de obiceiu menlin~ndu-llc Irurc 70 ~i 90 em. Necrcpclclc ~I Inormintcle celtice <lela Apl/hida (fig. 347), Balla, Gyoma, Klhzeg, Hodstigh (fig. 349), mai toate de cavaleei celt] din La Time 11, ne-au da'! cxcmplarc caru c "teristice (v. dcacrierea pe p. 50:1 sqq.). 0 a\t~ grupll. lntercsantj. c aldituiti'L de s~biile La Tore 11. 7; lIf din centrlli. S ~i SV Daciel: Ailld, Crull/a. Si{;iirl (Iig. 331}). &verill, Glirln MirA, .~i/Uiall, Gruia (pl. xx.XVII fig 1 ~i J) ~i Gogop',a, Tctus Dacii par a fi nvut ioci!. deb Inceputul La Terreului tipul lcr propriu de sabii. Acest tip 1111 ne e documentat Iitcrar ~i monumental decat dill sec. I p. Chr., pentru Daci ca 71 pentru Baslarnii din Dacia estica ~i pcntru Roxeianii din aceleasi linuturi: e uu iatagen de forma bine eoncecou d. p. din nrta pergarnenica pentru Periii repre7,enrati cazuti cu arnu l!lngli ci (Muzcul din Neapole); la Dad p~'("S1 iatngan e de dim~nsiuni mici, eel mult ca 0 sabie ncttluli

*i cu ~i~ul pc partea interioera il eurburii, in vrcme ce ln Bastami (~'Ion. dela Adarnc1issi) ~i la Roxolnni e de upul de glao;i quos praelongtJJ 111mque maNit "!JIm! [Tac. Hist, I 79) ~i cu tii~ul nu numai pe din~untrul, d, 5C pare, uneor! pe dinafarn cnrburii, ca la adcvaratcle iamgane, iae nu ca In econselet ~i .:coscarelell de l\Lp!~ dacice (cf. pentru sabiile dace, in afum de cunoecutaecend a sinuciclcrii lui Deceb<ll,~i de scencle de Iuptc pc Columna Tnlinn~, inc! ~i fig. 341 ~i 350 ell 342). Firesc tccru, spada dacica e inruditA nllit cu «:3 greceaeca ','i cca illyr;CI, cal fi cu tea per!am, dar e de un tip pregnant tlifenll{iat de cele dint~i !ji muh mai vatinhil dec~1 cca de u neia. In orice caz la Daci trebllie linnl seamJ cA apnda-ccasa, spada-s~cere or! spnda-cosor lIU putut fj producte locale de simpl~ adaptarc a uneltelor agrieolt ca arrne c.lc atuc (p. 500--509).

Cu totul altul e cazul cu "'''rife din La Tene-ul gcric. Aici nu mai pcate fi verba de 0 distinctie precisf lipologid, intre cc ar fi pur n:ltk ~i cc aT Ii geti.:. Cel mult deceratia Ullur~ din de cu motive gravate ori ajuratc at putell eventual :ljud. la 0 ~tabllire de Inmilii deosebkc. Dar materialul g~sit p~l1!1 ncum nu e prcu bcgat ori bine conservar ~i dcaeeea am prefcrar mui SlIS, p. 509 sqq. o clasarc tupogrllficl.]n »devar, chiar In MWlCaci, atelier ,"are, e 0 completa anarhic cipolugicl: MIld ori darM de toatc mllrimile ¥ ccntururile la un lee, intr'un fel de sinle::d populara, ineon~tlcntii, intr'un SillCr1f atelier (fig. 330 $"1"1' ~i 353); nu JipSeBC dedit mcdelclc capr.ieiO;lse, prea arnsuce, ~chancrces- ori «flmnboyantess ; v. descricrca mai sus, p. 510. Pentru !lInd Ie rnari se flied. ~i un ¢clld.iu. de fier cu care se puteuulnfige In plmmt: am dat cxcmple c.lela Mm/Cocb~ (fig. 3:1.11 ~i 34-0), Cu,rcrila (fiG:' 339) ~ lchim~ni (in N Moldavej: pl. XXXVJ I). Dio munninleie deln 1Ja~o ~i d~13 Hodfdgh fn dmpia Tisei pntern cid iar~ linci ncmeroase din La Tene Il cu rcminiscente din J ~i in socteeue intcrcsanth : I~ Balsa cu 0 dgutli escythicae, Iu HQd~'\gh ell frumcaee slbii La Tent: 11 destul de hine pbtrate (fig. 33'''' 351, 349)· Alte exemplc, dcla Apnhit/a, Aj~l, etc., mai sus, p, 51~ sq. ~; fig. 353 sqq. Ne vom oprlun moment dear la CQleqia de I~nci din l\'iuzeul Brukenthal (fig. 354 sq.], Un varf de o1lrd:. deb !l1dgdrei arc teaca impudobitll prin torsiune ~i deeorat~ eu un nod [ca 13 fibulele contempoeanc, fig. 389 sq.}: fig. 354; tancea dela $tiw Mia! e lung! de 6S cm., din care ins~ 2/3 Slmt ~Ia 50ie~, coada, ellre 3C intruduee"', ea. Tn kmn (fig. 336); dell! Gmss-PrO/JJldorf nvem 0 d.,rdll f~rll aripi, ~a doujJ1e. (fig. 355): mal euno3~tcm c..o:emple at~t dela MIIIl<aeiin N Dscit"; (Ii);:. 3)2, 8) cit ~i deJa Eilral in SV illyric (cit. p. 513).

So.

So,

In!Jlt~it uocne dele Cruia pe Dunarca olteana, ahfel obicinuitc vechl La Tene (pl. XXV 2), au printre ele ~; una de bronz, dar nu rurnstA, ci lucralli cu eiocanul ca Ilncile de Fier.

1n ce privesre sdge/ile, infhrcnta nomaxilor irnnicni Ie-a cbt in La Tl:ne, mai ulea in campia moldo-villpeh~, 0 insernnntate pe care la Ducii vilrlllei bronxului n'o avuecscra. Celjii devin In E oUrlri cdliiri inct din sec. V .1. Chr. Avem Ire; tipuri de fle-e de 6~ge!; (v. fig. 337 ~i 356 ~i pl. XXXVI, I). - Asupra secnriior de /rIp/rIlle-am opritmai sue, dnd am vorbir de eecn-llc-unelre (d. p. 4S3sq. cu fig. 3z6sq.~i 329 ~q.)~ definind mai de nproape ce erlt 0 (.aleill de tip gctic ~i care e originen securilor dill cpo~ ... mt-rQ,·illgian~ (p. 509-516).

Ca arms d~fe1Ui'()e, dcosebim : JCIj/'lri ~i caifuri 13 Celrii nostri, numai scmuri 13 Geti, Fiecare mcrmam celtic confine al3.tllrca de 9~bii ~i Bind ii un scm: adicJ de fapt in sApliturli lIumm ce ~ foot de Iier in 5CUt~ limbo extern ~i mallllfll interioord; rcsrul fiind de lemn ~i piele a putrezit , Am dat exernple deb Balla, Apnhida, Hod;dgh ~i Mwu:aci (fig. 349~ 353, 347. 334 ~; 357)· In La 't'enc [11 l(mOQ e TQtund, iar seutul mal clipsoidal. Scuturilc dace de pc Columna lui Trail", (fig. 358) Hunt lu fel cu cele cclrice si cu cele roroooe.A Ieee ind tot u~,'" scutul ~i in La Tene~ul mai v&hiu? Credem ell nil. Ci, in legiitUJi cu traditia mai vecbe din bronz ~i hallstarr, a trcbuit 63 fie rotund, eventual oval. darreteznt ;n semic ... rc pe celc dou3. laturi (ef. p- 314 ,i gravurilc de pc cingl'itoarea din fig.206).-Daeii dln La Tene-ul tjlrziu nu pUrtau coifuri: eel pujin n~~ ni-i prezintll. Colornna Traiana ~i Monum~ntul dela Adamclissi. Cellii in~, in archneo-La T~nc-ul carpato-danubinn, par :I fi purtat curent coiful de tip italic, fie de originc sudica fie de fllbrid celtici (fig. 321 ~i pI. X.XV1).-!>.-u avem ~tire de purtarea cnemidelor Iii G~ii din La Tenc [p. 516-519).

SIMcu,i fi trompete. Daeii aveau ~<1 etindard national ua belaur , dr(l(() (fig. 359 ~i pt. XVlI 1-:1.): e'a relcvat di ~i Parthii ca ~ ScytheSarmatii au avut nceet steag ~i s'a atribuit iruroduceren balaurului ca St~-ag al cchortelor romane din Imperiul t .... ziu eventual influen~ci parthice ori relei sarmatice. Totu~ lucrurilc nu sum chiar 3¥ de simple ~i sigure. Niei (I deecoperire archeologici nu confirmn existents bnlaurului ea stcag scythic, a~1t d ofirmalia respectivli a lui Arrian pH~ a fi () (onfuzie. Dc alt~ parte, stiliotic, h~I:\Urul daeic eu gura lui de IlIp~ Jarg discatl, ~e leUgli de fiarcle dmmero-getiec siudiatc mal sus, (11 prilejul temurelllr dda Mikhalkovo ~i Dnlj. 1nsf.:lT~t, tipolvgic, originil.,-

bnlaurulul Ategg Bunt in Assyro-Babykmia, unde, d. p. pe 0 !tel~ 1\ lui Nebukadnexar I (1120 3. Chr.)iJ g1sim atAt cu trupul de ~ilI"pe dt ~i ell C1Ipul de fiar~, printre alte simbole. Capul balaurului dscic stiliaat ofensiv, in chip de bestic care ataci, deci earpsrc-eaucaslc, hallstattian. " evident un 'PUkU',.~IO" pr~-s£ythi~. Trupul enorm I\U are "imil' de-a face cu sarpele subps mdntean, ci eu cnnceptul demenului eerpcntiform care sboard prin vlhdllh. .ea,-alerii danubienie, A~,nii-Dioscuri, nurniti ,i tca\'a!cri threcie ~i ~Cnbiril, sunt reprezentati in unuturile noaSUe c~teodad al 1111 sti~dard dacic ;n mi"w. Dar ac~ti zei sunt ceresti: ei sdpiinellC uraganul, din care ~i-au fiicut stmbolul lor zoomorf. Dealtfel ereagut insu:t era a~iI construir incQt ~uerlt CfI Iurtuna: (JrllcQll(!s) ltiaw fJarto perflnbiitl ~t ideo t'c/ut ira perrili .. ibilu1T/i!$, cuudurulllq'lc '{)fI/.lmli~(j reli,lrpumter in IJmtuTII '. Cuttul ~caVllkrilor.dallubienil msp~ndind\l-8e pe tonI;\. graniFJ nordicll. ~l In special in Illyricum, unJ.., Jin Sec. III ;T1llinte nvern cenlrul real 31 lmperiului, steagul lor, draco. e adopt~toficialin impcriul roman pentru intreagn armatf. -In ~~ privcstc t'e::.:illmll (fig, 3S0) patrulater, de storn, cu insign~ brcdate pc cl, en ~i in lUddtul iruninn.cl e cunoscue si III Dnci. Columnn lui 'I'ruian it reproduca.Tie in cetll.tilc dace, fie ca trofcu. Totus ni s'u phrut dcmn de netnt dI Dncii 1l1crg in lupte numai cu draco ill frunteu lor. dI. VJe:ril!,ml de fapt e un ~te:lg roman ~i ell. pc zidurilc ect~~ilor U:IC~ el I! ridicnt printre ClIperelc de romani tnfipec in pari, deci rnai mult ca un trofeu atrdin, in vreme ce draco fftlUe tccrnai in mijlocul cet:1r;ii \il.ngl turnul-palat HI principelui. - rn5fftr~it IrQlIlf'etl.~ dace, :l.!j3 cum le vcdcm reprezentare pe Cclunnm lui 'Traian (fig. 359) Hunt complet identice ell camy);-ul celtic, a~~ cum it vedern sculpmt pc:: menurnentele gallo-rom~e. Sol. pare eli Daeii importau din V, gutu turnate, trornpetele lor, In once caz pavilionul rrompctei era un cap de animal fantastic, cu gura Iarg deschid, creasta zb5rlill ~i urcchile ciulite, intccmai en animalele getccirnrneriene (p. SHr-52)).

Care d~ mpllf au nvut Getii in \TCmCa brouzului. In La Tene cuncoeeem din Dacia numni care de luptli. cetccc, dela p,rjmn-, ori Buif" (fig. 360), TQII)~ cl1illT h, Celti carele de lupta nu se eonslat! dedit pAnii in La Tene II; posibi! chiar en nlci in La 'I'ene II s! nu f rnai Ioet adesca dccac un vechiu rit funerar (de immcrmantare cu car, de fapt incinerate, numai cu eoatele}. In oriee caz. trebuie ncrar eli la Ai!Jd s'a glIs;t un cUlit (£ig. 361) tOI din La Tene n, care potrlvit mfrturiilor nutotilnr amici a feet imerpretat drcpt 0 C/.laSa de car celtic.- Ca pieSB

'"

de Itarnalamtnt avem: ::dluzle carecteristice delQ K&;:cg (fig. 363), de un eistem deerut de rar ; felul comun e eel dda HodJdgh(fig.H9). La Hrukenthal avem nlste zllbale de tip KBs~eg. - J>illteni Lil Tene bine ri"'lmti avem dela MllllCllri:p deJa Brawv (fig. 364). -Aplicelc !lcythice de Imrnn¥ment delll Craiooa, de argint (fig. lSZ sq.) aunt Iircstc 'in afam de cercul cultural dace-celtic (p. 523-5:1.;).

Us/ensile Pf1ltru grija corpuhli. Hrieele sunt de forma uncr cutitase lnte. cu lama subtirc ~i t!i~lIl eonves : 1:1 lI1ullcati, la Hodsdgh (fig. 349), In Ver~t (eventual dublu: fig. 333). In Duciu Sunt dcstul de rare, nil numai pentrucd erau prea delicate. ~i Ie-a mfull:at rugina, dar '1i pcnlrncll Dacii din La T~n~ purtau blirbi lungi. In tc prive~tefQarfeule, de aeee.1~ formll. in La Tene ~ in vrcrnea roman~, c 0 uatensila b3n~U in Murillnile ~i mormintele celtice si romane din Dacia (fig. 330, 349, 353).-Pirpteni ne un tip fourte interesnnt ~i ncu, de os, avem deln M~di"f ,i dele Ocnu Sibii"j,,; (fig. 365); primul e impodobit cu un animnl gravat in atilul vechiu egcto-cimrncrics ; JVJikh.alkovo-P.1~achi()i._ Fragmentc de. QXlill:~i de metal alb, probabil de f~briCl1tie. itnlicd, avcm dcla Tinasul pc Prahova (p. 527-530).

VSfmint8/ipod(){jbe. Notelenriginalenlecult\lrii gcticc din La TIme, rnanifestate in ana de a di'ldi cet~tile, ori de a fliurl urmele, aunt immuI\ite esentinl prin artu podoabelor dace de nTg-int, demn pellda,,! la artn aurului din brcnzul IVr. hallstartul I carpatic.-Felul dade de a 9C Imbrricu: barbarii cu 0 clma~-bluzi'l peste p.1ntaloni, femcile cu 0 fust~ peste dma~a lun~,-eere:i. intrebuintsreu corelei cri chimirului. Avern dele Cioara in Alb:!. de jos un fragment de placa de argint din coperisul merailc al unui chimir de piele lat de 157 rom., en aeeree din hnllannr, dar apartindnd La Tene-ului III (fig. 366). Indeobste insli birb3pi poa~ in La Tene curele ingustc (cf. Dacii de pe monumi . mtul dela Adamclissi), iar femeile lan!uri elegante de rneml, mni uJ~ argint, caznnd liber pe ¥,lduri. Cbiar sibiile aunt acum purtate cu lanturi (fig, 3~8, J3S ¥ 346). - Lanturile ornamcntale, de brOllz, argint sau aUT, purtate de fcmci, aunt dol. dou~ feluri: tk piTt, l~gBnd ca un colan lnrg eete doul!. fibulc cari tineau manti" incopcialll pe umeri : \ -. fig. 368, deJa Gyoma,-sau tk dngalvo.u. v. fig. 367, dclaJiu;'ll de Sus. Pentru alte cxcrnple, v. fig. 369 (Ccrbel) ~i 37z (Remerea) ~i p. 535 eqq.:

Cioara, SOIll,¥ul Caid, Gura V,iii. Olprel, lHlfgurn, PoszQg, S('tU!MI(, Omdea MaTIJ. AteMe [anturj au nisrc peadantive curionee in forlll~ de [inte d.-epte (fig. 370, dela Sumef/l{Cald) ori de sd.nnc r~sucite (fig.

"'---

37): O~lIIlea Mart), sau, inc~ rnai mtcrcsant, Oil minuscule pumnale (ibid.}. _ Dar podoaba caracterislicll pcntru Cellii purtltori de tUTque: e, tncmui, colanul, inccpllnd inc~ din sec. 111 n. Chr., ~i anume In nol in Dacia de ohicciu de arglm, dar adceca ~i de anr, 1n special e comun cojanul facut dintr'o ~illgur.l bad. de argint rbucit3 {ca pe "femur; in bronz si hallsmtt}, co capetele preluerate fie in drlige, fie 'ill chiotori, fie li~rc, s.tilizate zoomorf (v. pentru toate fig. 373 ~ cr. fig. 371), CD fn hallstatt I~ S611{f",'giu .Trdst4u (fig. 2(2) or; 1;1 NagyGdj (fig. 238).-D~r mal ales e caractcristic pentru La Tenc-ul III, din Ardeal tipul de colane cu capctele stilizatc in protomedc ~I!rpl, on deo. ajre hestii 9pliimoase, fCimn1t:ro-geto-scythH:eo: la Marla, In Olprrl, In ndr/of ori, incl, 13 SdllgltJTgill.TdlsCllu.-]nsli podonba de corp cea lila; frecvend in La Tene-ul dsclc e br4tara. Ca~; in bronz IV=hallstart 1, :ttl!. ~i in La Tene 11-111, Gtiii i§i :tratl originalitatea lor artisricn in special in acest ae» de obiecte. Vom dccsebt d.'lrli in Dacia, alaturen de tipurilc de br~lllri cornune ell V celtic, pe celt spctific geuce. C~ ripuri gener:llc La Tene lI, rctiuem: 1. bata Crl'9tal;}, fig. 34-&, 9; a. bam un;spirata, cu enpetele gravate (~; 'in La Teno Ill), fig: 373. 3. bara (lrlllltl reliefat eu S-uri, en 1n GyoTlla, fig: ~74; 4· br!i~.~ile de hemisft.re de bronz, fnarte popularc in NY Daciei, unde CcI\JI erau chiar etncgrafic prezenti : fig. 375 dela Dicsdg, fig, 376 dela Sdn/iw"II(I, fig. 367 dela Juad ,Ie SUI, fig, 377 dele Apaln'da, fig. 368 dela Gyoma. Ca tip"r; generate La Tene Ill, nctam: 5. fir de slirm~ inehis ell capetcle rMucilc spiral pc tmrli dlncclo de inchiderc: fig, 378 deb ,Cerb~l, fig, 372 deja USlIIiJtiJII; 6. vite de drmil ril~ldte, ea 0 franghie: f.g. 379 deja Ccrbcl; 7' bande late ornn1r. eu cercun ~i,lmii ~c pUJ1~1:c: ~g, 311.0 si ~1I1: Cerbel. In5f;ir~it avcrn formelc speclf.c dacice, urn- un pluri-. ~pi;ale, co capetele in formA de pmtomc ~c serpi. ,Ae,eIIt ~ip ~c br.'i~ri Cllnoscut,i din It',llia (OmmJasso, M()I'~f(!1'tma) cn~l don Orecia, 1I!)T1~, Thmcia, Spania, etc. ~i no mai pulln din Scythia, iar chiar in Dacia avund e a precursor ripul inelelcr f9cylhice+ eu caPL"t~ de ~crpi, se pre:;:int5 totus in Dacia intr'o infll1i\':lre p~rticular stilizutll ~i. aldluind, prln una din6peciilcs,"I.ic, 1'" lip 1I00l, Dc ew, n.ll a.vemd~cil.: ? slngur:; perecnc de br~\ilri, dela Tatcfti (fig, 38:;:), unispimle ~I stlll~ute 10m degmbo'l. sudie ~i sudvesric deeM dade ~i, poa:c,. 0 br~larll .cu, prol~mc de tam (ca in Scythia), Dcascrncmea nu au mnll~ caracterlstlc gOOC br~tiiTHe deschi'Je ori unispinlc de "'llint ell 0 vagil indicalic la Cll~tc a ~nor protome de allimale (fig, 373, Ardeal; fig. 372, \3.1n31). Dimpotri,i:

,,,

$pirakk de brll( ri cele tie pidor, caraceerlsuee pentru resaurele de ar~inl, daci.ce, (lkrrlNeuc ~m tip dtJ ,b'd JtliJdMt. Sill'ln~ multipld indvi,? Ill. ~plralli. e de ,tradltie a bronzului; dar capetele turtite ~i impodobitc m exterior pnn presiune cu un !lir de pal mete en crcux e rot cc poare fi mai fTIlodern. La Tene (eL cupele deliene, p. :1.07 eqq. ~i fig. 16:1. sqq. dela CrlfsQ/U') ~i, in aceens vreme, amintesc, lntr'un chip destul de ~~u anume procedee decorative assyro-scythice (J.1elgll1lOf:, bordura teen de pumnal, sec. Vl 11. Che.: Minns, p, 171), CAt priveste ecnpul de ~arpet, el c propriu o:i~ de 0 $pet~ zoologid destul de nepreci611: nn bot Ilscu!it oarccarc. Accere spirale suet destul de poplilar Iucrate : massive (cea dcla Smertq, Is Muzeul Brukentbal, cAn~rc~te 40r gr,), fuarte largi (phl~ la un diam. extern de 1:1.5 mm,), de 0 risipa de material bar~ad [bara, eilindrid, are 0 lungime, desfli~urat3, de peste doi metri "I un diam. de 4 rnm.), ele suet, par'elI, turnule toate,in aeellll/ timp, din .... ceJa~ tipar ; e de ajuns &! sc eomp"H' pcntru identitaten lipui,;oi fig. 371, 373, 3113-385 iutrc de: e una ~i ~ccea~ formd, la Sf.lumq, Netur; Vaidei, Dllrl,!}., Onuieu-,\1arc, etc, (d. p- 549), Suprnf"I(l de r~sp;1ndire a acestur pcdnabc c dcstul de marc' uMlurca de loealitlllile citatc, de VtTlel ill Bihor ori deCubd In Hunicdoara, avem brli~ri edacices chiar la Tata in Pannonia. _ Ceeace trcbuic [ru;l evitar, atilistic ca ~ istoric, e confuaia cu brlltirile medievalc din tlnutul carpato-danubian, sriliznte, pe bum influe~rei iraniene in 'cdilin mal noua, sarrnntict, tOI cu capete de animale, C2 in vrcmca gerc-ecythlca, dar intr'o modelare l1eooebiti: a sc compara 11, p, bral~flle din cimitirele wcchi unglln" dcla Piliny ori LjPla-Cerge in Nogr:id, de prin :I, 1000---1038 p. Chr. (p. 550).

Fihrl,!il. De SigHI' Da,cia nu arc in La Tcne varietatea ~ hog~ti3 de fibule din broneul lV 'jl heflstarr, iar vrcmea scythica a fest def:l\'onbill acesrei podoabe dc imbracaminte. Fibulele de fier , de hmm: ~i mai Illes lIe arginl dill Dacia apartin Is 0 sene destul de tiin;;e de tipurt (rnai ales ~s Tcn~ un, ~in La Time-Ill I neavdnd decat purine exernple : &dml{, Mc(lta, ~I Tmosul (fig. 388), iar din La Tene-ul n n\lmni pild,cJc pur cclt,icc din n:ormintele deln n"',fII (fig. 386), Apllllid/l (fig, 387) ~L Gyoma (fIg, 3(18), l:rtli tipllrile ce ne ofedl tezaurclc de argint dace:

I. fibula cu picicrul r~sfr:int~; plin de nod"sitll~, ca ta Pl.Is;:a!J ori "l[{[_ tura (fig, 3119), indi din La Tene IT, dar cu dcriYlI!ii rnlli frcevente in La Tene III; 2, fib\lla cu noJosita~lc pe arc, iar nu pe pidor ca Is tipllJ I din cure Sc tragc (fig. 372: R""~UQ), eventual in varietatea

del:! Tinosul (rig. 3(0); 3. fibula tell scuta, probabil d", reminisccnlli hailstattiana, ca la Cubel (fig. 391).la RI!1I~Uil (fig. 372, 4) on la $lU!1 (pl. XXXVII z); 4. Fibula ecu scututilizatA anthrcporoorph [rerniniecent~ din La TellO: 1) I;ll in fig. 393; 5. fibula in form3 de enccra.cere lIU e cumva cxcluaiv "'oman~., ci se illta1nc~le incli din La Tene-ul 111, en In Af~l (pI. XXXVTI .z) ori spre Sri:lIifoam; 6. fibula cu arcul dintr'o bllcati CII piciorullui. ca la Remr/ea (fiY:·372, T ~i 3); ,. fibula dintr'un slngur fir de mctlli,egal de gros, ca 111 Ti"oM (fig. 392); 8. fibula ,),1l1uheimt ca la Timmll (fig. 388) on &meteu (fig. 372), databit ~i 1:1 noi, ca ~i in CenTUmia, tot in vremea lui Augustus; 9. fibula cu disc, concscvet de oblceiu din vremllri mulr mal tArzii, dar [n Tjllosul (fig. 388) aigur ind! prercrnana, in vreme ce la Br~gcljfJ (fig. 394), ea polite fi ~i mai tJ1rzie.- Ceeace trcbuie rerinut in ee priveste fibulclc e ell Indeobste etc aunt de forme gcucrul La Tene, iar nu particular dack"o:.-DimpOtrivll. peudnntivele cu tcJ/et ~ tpumnillet, ca la Alcdiof, SomeJul.-Cnld or; Oradea j1:[are (fig. 370 sq.), pnnse de obiceiu in incle l~rgi, cari nlchtuiau partes centrala, de IcgJtur~. ~ I~niurilor Or,nllmcntale de piept ori de cin~tono;:, eune in adcv'r ~uructerj8tice pentru La Tene-ul nostru tfirziu.-ln ce privelitc ilUJ1ele, nu cunoastem inc.!l. din Dacia (afari: poate de Poiana.: inedit) tipul til c\1"tonl, ci numai pe cclc analoagc cu br.ti!ir:ile, simple (fig. 388: TinrmtlJ ori pluriapiralc (fig. 37.z: Remelell, de. argint).:- C_olunele de mdrgeIe sunt tot a.~11 de frccvente in La Time. ca ~i mal inuinte (os, tcracotli., metalc prepoese, rhihlimbnr , stic1~. ~te.). Cunonstcm de uur deln Cn/saui (fig. l76) ~i de scicli! coloTa~, In special foarte intcrcsante de pnsd verde epees. dcla Tirw11l1 (fig, 388); lecurilc de nprovizionarc cu "stfel de pcdoabe erau altele p~ntru Dacia decat pentru Apus, dcaceca determinarile tipologice ~i cronclogice din Y nu $e potrivesc la noi ~i trebuesc fixate din nouv--c Nu.putem rlispundc la cbestiunea dad ambTil (~sterlt,~ In 110i at!t in Gorj ell! ~i in Iluzau] a fest fie eJ;pto3tat;;i fie macer ;I"trebuiotnt3 Ia noi In La Tene. In adc .... ~r nu 0 ~sim nici in mormmtc nici in a~n. Explicatia ell ritul incincrarii ~i arderea satelor dace ill rlisooaie nil e suficicnra ; caci lmprejurarl aualoege au fost ,i Ia Adriarica, ~i totu~ ambru se It-isC1te; e mai probabil d! efectiv umbra :I fou foartc putin in 117. [n Mi. - Ind! mui C-1.r:J.creristid e lipan auruiui in La Tene-ul dacic. Doar tel-colo, ca lu Tote,!: in HAtg (br~¢Tile magive eu capetc de serpi tratate prea nattJralist ca sll. fie originllte din Dacia: fig. 382), cite l'C\'~ de aur; altfel prctutindeni (v. lista, dc~tul de lung,'l,

la p- 559) in Dacia argintul e ncum meralul de predilectie pcntru fabrlcarea pcdoabelor. ~l in vremece Ungaria prcpriu zi~, on Beemia, cUflO.l!~te incli din bel~ug aUTIII. iar la Ht:Tc,;eg-Maro!t in Baranya a'au glIsit podoabe de aur de stil central- ~i vcsteuropean celtic, Dacia race corp cu regiunca illyrica ~i est-alpine in prccump5nirea nbsolutf a argintului aaupra nurufui. De altll parte conetatam in Jt~H~ septcntrional~ fenomene analoagc, tot in La 'I'ene-ul 111: ba chiar formele de brliJ<1.ri on de securi de lupta dela Giubia!Ct1sau Otnllf.JtiMfJ sunt iden-

~~: l~:li:i:i ~o:r~a;~'~~i~:\:~~a~~n:~e~~sr ~ i~u t~~ill a~:~e Pr:~~:

ClIte - cum a observat ~i Reinecke - un ccnecrvatiem carpatie care ll1el'ge in lipulugia lui pUn:1 ~prc bronzul IV. Naatcrca artei arf!;'lllIlrll' la Duci ill La Tene nu lie poate expJi~ do.ar cu afJuxul de metal [ca nl()llctfl) din Sud, lncepand din Bee. lV Inccace (v. mai jos], ci ~i cu irnprcjur.1ri de caractcr emografie ,i cultural-artistic specifice pentru vremea respecriva. Conaide~.1nd ins:i c~ aljrurea de putemica infJuen!~ celtica, evidenta ~i in tipurile de podoabe examinme mai SoIlS, ruj S'l\( putea, sub nici un euvanr uiti inrlllent!1 greco-irauicnf contemporantt, In!el~gem d in Dacia evoiutia icleilor nrtistice din brcnaulFVai hailstattul II trebuia Gil i1l un curs sim\iwr deoacbit atat de eel dinVitalo-eeltic dt ~i de eel din E pur scythic [p. 550-561).

Ceramicll. Problema ccrarruce! La 'rene in Dacia e destul de com.pliClltii din p~nctul de vedere istoric-culrural : ceramicn nceasta preciz()~zIi (;f{!IW(ogIC, dar nu identificf e!lIngJ'(lJi~ cnrnpul el de rasprmdire ; c~ "';.Ie 0 maT/if care circuts, eli Ii cea g'cc~(lSca, la na~unilc cclc ma i diferite. Ea nu apare 13 nci lnainte d.., sec. 111 pentruca deabi1l lie pe [a a. 300 Getii inlr.i in raporturi rn.'li strllnsc cu Celtii. Dar pe ur~ ,i Dacii f:II:: vese de tip celtic. In once = cantitatea de vase eceltices din Dacia e encrma: intregul tinut c, din aeesr punct de vedere «eel. risute. TO<III~,. in nici (.0 l\~ey.are L.1 Time din D~cb 1111 lipse~te marfa l~c~I~, pnmlllvll, r~u ur:s~, de forme quasi-neolitice. 0 pildll. amanun!It'! QU .:61 rna; :IUS, ill 3~aliza s!iJistid 3 ceramicei del~ Crd.sal1i(cap. IV). Dar cazui c general. $1 Intre modn local~ ~i cea Mr~inll ccnstatdm un s~himb.dc valori interesant : tipuri lIouil eXOCUlBte in material frrimififl ~I tiPUTJ ttr.tlftt/u· prelucrate In rootrf. 1\ dar: !ilniniJ1\~Q g..,licii p~8treazi1 inclip.'lanat tradilin veche: t~rgo\'etli, proprieturii bogu\i ~i nobilii adcpta CI1 plkere rncdelele nl!Ua, irnportjlnd marfft autcntic sldin~, ectnce orj greceasca, eeu prcvocend imitarea ei in Dacia. Dar ridicarea nUliunii

\'ASll.F.I'.l.l<VAN', CET/Gt!

gete politic ~i economic in sec. 1 II. Chr.-ep<lca lui Burebistn c-, duce [a d~plLndirca Fabricntelor mui de lux pinll in atrntele de jos ale popuiajiei. Apriuric, imensa majeritete n vaselcr La Tene Jiu Dacia erebuie deci sl apartina perioadei a III-II. Cercetsnte pe rcrcn ccnfirma strlllucit aecastll ipcteza istorid. Acest paruIetism economic-artistic e dealtfelun Iencmen general iaroric revenind rcgul:lt~i ill Daeia : in eueolitic, intftiu {pcpulatle sedentnr-l HgriooHi foartc numcroaed ~i, conccmiwm, frumoasa cernmict piclaCl de culrcra IJ, r!spllnditil prin comert pretitulldeui), CII ~i pc urm!l in brunzul Ill-rv (vrcroea c1nsic3 a Iczaurelor de aUT ~i 11 cnmeetului cu Itulill: ccramicll aplcndidd de tifluri locale imitilnd jnlT'o pa.!ld excclenta Jeeora!iile gravatc ale uLiectelor rnetalicc}.

l'rincipala iurilurire celtica in Dacia vine del:l NV, dinsprc Carpa\ii Slovaciei ~i Ti8~ de Sus, nnde Cellii ejunsesern inc!'i din see. V a. Chr. Ad.t in Ardcal clk 'ji in Moldova Celtii au venit dinsprr: NV, iar nu dinspre V ~i SV. Formele c~"'olltia create de ei til kgll/Nfl! cu V bonn fibfl'll(Jf(f:t:!l1 cieculat apoi tn intregultinut getic diu plutout tmneilvan, (..11 ~i delu S .~i E Carpatilor . P!l.n~ ~; Ig Crdsi1lli pc hlomi\p Iln'ume lipuri <ccitice' se leagil. eu precurscare nle lor dircctc din I1lV(l.l';g La Tenc-ului I ~i II. Fireste, nu Iipscsc uici leg:llurile cu SV iljyro-celtic ~i lc vom ari'ltil. Dar ele Stint mult mei pu~n pregname. Ardu:olugii carl au Facue lucriu-i de nmanunt , pe tcrcn. lu ApullidtJ. (Kovfles) ori Ill, Bflqll (R03ka) au relevnt cu dreptate dircctia NV din care vend spre Dacia influenta celticd. Dar ei lucruu chiar in NV Daciei, unde era natural s3. avem 0 atare influcnta, dntll fiind prezcata Cotirdlor, Anarfilnr ~i Teuriscilor din Slovucia ~ Gnlilb C:Iitic~. M~i puriu !I~teptatll e constatarea cl aceeas originc !'II'V e JiJ utribnit intregci inr!l.uriri industrjale celtice aeupra Dacici, pW chiar in Moldova ori in CAmpia mun_ tennli.-Sil vedern ncum care sum principalele tipur! de vase La Tene din Dacia.

Ume. vestul cunonste, din Boemia ~i Bavaria pana in Bretania ~i Britania un tip de uraa derivat desigur din situlclc de bronx analoage: fig. 395 d. p- cu fig. 200. In Daci,\ \1 rcgasim [a SighipJIITII (fig. 395). dcci in S Trensilvaniei , cceece illSI!lUlln~ c::lI vom uvea a-I g~sl ourem ~i in alte pllJ1i rnai apropiatc de NV celtic. Din aceasd unill deri,'~ direct tipul bnrbar comun ill Carperi ~i Pe Dunarea mijlocic in sec. H-V11 p- Clu., duph cum tntelegem din statiunile dele S4111dna dr. MUfti ~i BamM de Can/pic (v. 1l1:li joe}: cf. fig. 398 sq. 0 nltli farm~

inrudit~ ~i tctus rnr.!, d~ umll avern deb 1'iIl()$ul din La Tenc III (fig. qoo]. In Dacia jJlS~ forma de urn~ caracteristica pentru regiunca de NV, ecclticaa. c cell bitroncconica dela Da/fa ~i Apab;d(J, in feluritcle ei variatii, dela profilul quasi-villanovian (fig. 402, 1) pilnli la aceta aprcape aferoidal (cf. fig. 40!-406): exact ndici1 precum 0 g~im pe Dunaren de Sus, d. p. la Scarbantin (fig. 407 ~i 462). ~i aceastll forma d~ urn! ee regls~~tc in Dacia pW IArziu in vremeu nll."i}lirilQr barbare, d. p. la Bandul tk C4mpit (sec. V-VII p. Cbe.): fig. 405 cu p. sli9 sq. E mntinuitafe fielD. La 1lne II ptilld &r. lee. VII p. ellr.? Sau e nunmi 0 int~mpliltoare revemre de forme, prcduec in altli. parte, pe baza comuns celticlll In prinml eaz am avei!, fireite inc!'! 1.111 argument pcntru eOlltinuitnteu Daco-Romnnilor in N Dunlrii. - Un al treilea tip de urnA, din La Ti:n .. , dar oil!yricl, iar nil celtic, e eel in formA de eloper, a~a eurn n glisim In nci la GTlli(l. III timpul bronzului accste urne crau comune in Carpa~i ca ~i ill. Bakllui (p. 422 cu fig. 286). Dar la noi ele au Iost pe urw Inlocuitc, d. p. de tipul bitronconic, in vreme ce in 'Illyria (d./xmja Dolina) ele a'au p.btl'at pW in vremee Lor Tene-ului. Totu~ uncle f"rme nnaloage dela Crdsalli (p. 184 sqq.) pur II se fi mo:!jtenit direct din vremuri mai vechi (eI. statiunca dele Lcddrli'" de Murq).- Insf{jr.jit dela Timisoaro avem, ca mic ex vola 0 unm illlitdnol ciatelc oil cordons. de bronz (fig. 408) ~i ° mare Io;unfor~. scrvind ell urnll (lig. 409). -C~ ornamcutare, ur~e1e gctlce din 1..:1 Tene, fie de tip .SighillOara. (fig. 395), fie de tip«Aptl.hid..,. (fig. 402),sunt destul de .simple (fig. 395-41 I): zigzaguri ~i valuri grafitate ori gr'llVRte, zone on linii verticale cri oriwnt:lk,drcptcoriobliec, bcnei eirculare de cercuri concemrice , lncolo doar profile orizcntale, adancirc ori in relief, ()b!inllte prin invfirtirca pc roata. In genere pasta c ccnusic, bine sp<1- lat~ ~i nrs~, mai rnr brun-roscata. Cemmicj pictald nu avcm Jl.ocAt, cxccPlional, d. p. h. Sig"r~ouf(J, prcbabil impcrtata din V.

Cllpe. Orice mormnnt L1I Tene trcbuie So'!. cuprtndj, traditional (ca ~i in brons ~i hallstatt : p. 422 ~i 424) triada : urnn, CUptI ~i cr«tl~a (ori holul): cf. fig. 404 ~i 406 ori 407. Fcemele cupelor variazl dela tipul elegant hemisfcric dela CTWll7li (fig. 123 eqq., uri t26) ori deb Sig!ri~<ll'(j (fig. 413), nepct bun ~I cupelcr italice de bronz deb F~ttJI[ Cherlii (fig. 2°3), pAn! la ~crntitn. "S~ythicb cu prcceuinente athmcee (fig. 266 ,i 3°5), fireste mult innobilalJ prin road, ca d. p. la Jucu.l de Sus (fig. 30). In Apohida (fig. 412) ori b Balfa (fig. 406). Evident cupa La Tenc din Ducla e udesen doar un UP1), in miniatura, dCaCCL"~

V!J!'[.f;I'.l.RVAN, GBT1Cd

atllt ca mlIrimc ~nt ~i (:u peofll weest fel de veae se prezintA rnv'c fcarre interesanta varictate pe care 0 noillmnici pe scurt, doar prin no. figurilar: 410, 450, 449, 440, 397 (frpgn,. 2 jmr. In ~t.), 414 dr., .P5.

Dolu,i Ii tt/l:. Panem lmpreuua aeeste tipuri pentru rclul identic pe. carc-l jucau in inventarul monuintelor La 'Tene. Deahfe.l in afara de Al'ahidfJ, St;'tiune de tip celtic pregnant, unde bolurile sunt uurnereese (fig. 404 ~i ,p6), toate celelalte locuri, Incepand chiar en Bulfa (fig. 406 ~i 'P7), CUIl()f;C ceneca, inr nu boful, potrivit vcchci tradirii ioel din brOI1'~ (fig. 287 sq.). Cea~c:r de tip local e simplu troncccnicj (fig. 59sqq., dele Cr"S/lIIi, fig. 4TS deln Ti"owl, pl. XXI dela Poiarlll). Dela Sighisoara (fig .• p8), PQimm (pl. XXI) ~; Tinoml: svem iii forme de ce~t; de un tip unghiular, sO"ilin. Fuarte v .... riale sum Iorrnele de '~11i, cum' ~i oak CIJ 0 toam gasitc in arcZdrilc la Tene: sunt de fapt vasele cele mai frecvenee, imrucAt scrvcsc at!lt [a pastrereu edt ~i la tronsportareu lichidelor inlluntnrl goepcdariei, pcntru diferitele nevol ale casei si pie alirnentarii. Deosebim trei tipuri : I. archaizant bitrcncconic, ce In Zimnice« (fig. 4U»); 2. pllntcco~ ~i scund, ca 13 C,dltmi (fig. 77-81), la ROOUIl, Br(;iq, Cliikni, Sf. Ghoorghe, Cefllal, Htlfllov si Tindsul (fig. .pl, 423, 425, 434, 436, 43;, 429, 4-33); 3. de tip svelt eudic, ca la Tdrgul Sec~sc, Vallll!:, Timisoara, Zimm'ccll, Sf. GJle()Tght ~; rtnosut (fig. 42~, '124, 409, 4%6, 435, 4ZJ., 427 sqq.). D" un lip diferir sunt ulcioarele Cll gatul smlrnt dela Tilrgul Slt:l~'c ~i SighifOaTa (fig. 439 ,i 438), amintind f)fJJJ1Ii!-gtrrtifi de tip baV:lTCZ, flIr~ tOl!nii.-lnsrO~it Il'iem uflilt!rtm:unfton', ca la CrtI.~alli (p. 110) ori Sighifoara (fig. 441).

Vase tart deschiso de tipurile cnsO"oane, sU"~chini, farfurii, fructiere, etC.,·ell ~(lIl.jdur pici(Jr. Avem douN serii de forme: I. cu llflza drcapra I ~i inCluM, sirnplu prcfilata, unalonge ell tipurile bavareze, ~tat balille m:il rnici ori rna; mari, cae ~i ecupe ell picior inalu, In Poiana (pI. XXI),

la TbwsuJ, Zimllictfl, Chtpt1, Snm:ic"i, Poiana Selei (Sarmizegetusfl), Aiud, or; Sigl"fl)U1fJ (fig. 415, 440, 442, 444. 446, 449, 397, 450, 451, 455); 2. en bu::a. lallI, de 0 mare varietate de profile, rnergdnd pMr:1.

la e.>Cagerllri,pe cmemodelele lor vesnce [vase ruetulice din Hall5tn.tt) nu Ie formlJl,l:lero niciodBt~, fie pentru str~chini ~i basine, fie pentru ecupele 1.""U picior inalte, resp. vase-anport (dleOU3!11 idcntice cu cele -c-anterioarc -c-din Italiej.Ja Poiana (pl.x..,{l), laCr4Mni(fig. 87-122:0::" elemente de il/$f!iratie k;eaUl, ind! din eneolitie), la Zinmiull,1Y n osvl; SighifOtlTll,O/ulli, Cemat, Com(l/Ju, Dahric, SibillU",i. ad Aiud (fig. 414,444, ·P5,.j43, 445, 450, 455,443,451, 453,454,448,446, 397)· Din tipul de

'"

crati~ Jurg rrcnccoolca, veche jnd din n~Iitic ~i pil.sITlIt!i in FOpor [l~!i in La Tcne, d. p. la Crd$.ulII· (p. t99 ~i fig. 88) cri TilllilQ{1TI1 (fig. 457) dceivase 0 form1i cu picior sound, tar apoi 101 mai innlt (p. 197 sqq. cu fig. 8, Hqq.) ale carei buze, d\lp~ pildn veselcr mctalice dill Vest, afectand forme analoagc, de basene or; tipsii, se I~tiscrl treptat alcilruind un tip caracreriatic La Teee in I);,,:i .... : 1. de cupc cu picior lnalr, ca la SiglliflJara, Tinorolori Aiud (fig. 455, 4'5, 397); 2. de vase-auporr, ca la Siglllf{)(1'·U (fig. 443, 445), ouau-identice a, lilml mmlog dill [ieml if.ulic; 3. de cmtite ,i farfurii ca 13. Oll~m' ori Cenlal (fig. 451,453 sq.), cu obicinuitele ornamente in zig-.uG' Vasclc cu picicr Inalt dcla Pecica (fig. 456 ~i 458) aunt de un tip italic pregnant: foarte natural, decarece nc 3fl~m p~ valea de joe :1 Mureaului clItee Banarul de C:tmp, unde innuentele itale-illyrice au fosr lntotdeauna puternice. DemnA de notat e nurea varietate de profile larg deschlse, in ce priveste bU7.{1 lor, la Zimniua ~i 7'jllwul (fig. 444 ~i 4'5). La Iel, avem pentru cupeje en pieior ~i vaaele-suport bcgete eerii de profile, fie II' CrtISmli(fig. 103 sqq.), fie l:t Sighi,oora (fig. 443, 44S, 450, 452 ... 55), II' TilWSIII, ~-tc.

o men~iune special~ roeritll marile dolia sau pi/hoi g~sile curcnt in stathmile L~ 'Tenc ale Daciei, la camp, ell la Craruni (fig. 157-159), ca ~ la rnunte, d. p. la Castelti. Caracteriatice mai sics pentru La Tene-ul Ill, aceste mari redpiente de pAlllfllt apa - eventual in arelierele de Iierarie, ca in Gunia - sunt de un tip !}i 11 facturii eari india limpede influenjelc meridionale, venire fie prin Celli, fie c= suntem du¢ '00 a, CItr.-direct dcia Greco-Romani.

Repnem dar~, pentru Vaeil' traJltiwuml, prezenlB u dou,! familii de fabricate: r. prilllitiw, de tipuri ~i facturn lccala, eventual de imiture t'ir~neasc<1. a formelor noua, ~i 2. parjectionme, de past!! cxcclcnta, ill special cenu~ie, lucrate 13 root:!:, ~i, adesea, imporlale din regiunile cehice invecinate, dar, fireo;;te, incl mn; frecvent Iabricate chiar la noi, dupli modele]e celtice. Dimpotr;v~ in Dacia moftiD...-valah4 avem trei Iarnilii de \'l!SC: cd .. &.mi\. ca in Transilvanin, ~i 3. oatc eli!nistice: am(on, de difcrite Qrigini, indicate adceen de stumpilele de roe m!inu,ik 'Ior (Thasos, Rhodes, Cnidos, etc.), cup,· Jcli<:nt., ~'mllllirf. ~a"icu (cf, fig. 459). Probabil ci'l nici Transilvania !l'a fest tctnl Ijpejt~ de ctarc produse [ceva in lIccastli direcjle ar f de constatar I" Sigf1i~nm"", p1. XXXIX I, dar de origme sudVe8lict mai taraic, iar nu elenistict din vremea cupelor deliene}; dar p~n~ acum n'avem nimic precis, nici din sapiituri, nici altfcl. In ce priw~te frngrnemele de vase dcla Siglrifl)U1l/,

pictate cu linii late cafenil pe un fond de pastil rO!iie bild.nd in galbcnruz , osemAnlilonre C1J cele dda Srradcnite, cle au putut fi aduse chiar din Gallia in 1...1 Tene III {Decbelene), deal nimic n'ar irnpiedeci &~ Fi f....,t fabricate ~i in regiuni rnai apropiate (Bccmia, Bosnia: Reinecke), {Cp. pcntru cele de rnni sus, privitoare b ceramica, pp- SUI-591).

Vase de rliclil rntrcgi nu nvem inc:l din s~p~turi!e noastre. Dar etutiunea dela 1"1/rlllIl ne-a dat Iragmente foarre caracrerlsrice pcntru fclul ucesta de rnarfll importat din Sud. Pn,domin~ pauli verde ~i albastrli de diferite nuante, ell ochi ,i pctcgalbeneorialbe, iar Iragmentul din fig. 460 e muhicnjor : ca fond violet-ametist, cu ochi ~i vine de nuante clare, ro~ii'hralbene ~i nlburii, In general. din La Time ll l [cf. ~i fig. )811).

,',

industria fi tomer/Ill; circulatin jabricatelM Ifrdi"e " a morwWi; aau gdiui din La T~ne.-Ca ~i in V, 1.1 Tene-ul geric lie distinge iuaintc de toate prin ml!talllrgia sa acthi nu numai pentru nevoile intcricarc, dar chinr penrru export. In ndcvar, dadl mellerele dcta f',11l~aci in N Daciei aunt tonne productive pcntru lJL>voiIe pncinice ale Getilor septcntricneli (oferind unelte agricoIe tn primul rand), f~r~ indoiaH!.jabri_ dit de arme in stil dade: s.'lhii curbe, eescare de \uptli, secori ~getn-dmmerienes de fier , ,;Ie., ;\U trebuit !13 fie in T'ransilvania de unde de fapt am PUlUt rclcva ... nmplare identice cu cele reprezcntate IX" Columno lui Traian ori pc Monumentu! deb Adamclissi (fig. )42 eu 34' ~i pl. xxxvr 2.). Evident, atclierele dill Tmnailvania, pc cari Inaintc de tOlltc nvem n ni Ie gl1nd\ inatalatc ill ecti\lile de pe munti, unde de fapt a'au glIsit ~i sooni de ficr~; nicovalc, IUCUII in mad c~ntititi - cum am cnumer~t mai SLl5 epecute - nu numai nrme, ci ~i unelte ~i ustensile pcntru vin!n agricoli\ locald. Credem tnss d iRtaganele bastame figurate pe Jl,1onumentultlehlAdamclissiarputeafiwtdepWI'enientl!tronsi[vnn3 [iar nu curnva scythica ori snrm3ticii.). Pcntru exrragerca <lrl1;"tullli nu avern dccumente auficientc ; dar niccvnle de argintart s'uu If.lsit In CostCfli, iar minereu brut eontilllind urgint S'3 g:1&i£la Grddiflea il/ull«blllli. CUIn Dncil aU Mtut monetJ: de argint ~i au rahricat ~i nenum3rate podoabc de argint, este exclue ca ei s~ fi Iclosit numai argint importat (e\·clltual ca moneta din 'I'hneos ori MaC\:J,mill), ci 01.1 trebuit sa extragl ,i arginll'[ din propriile lor mine. La fcl u cazul ell aurul. La cuceriren Daclei de Decebul se poruenesc clfre fantastice (Cnreopino a Incercar, subtil, 9! lc emendeze acceptahil) de cantitatea de tlllr ~i argint pe care

"l'raian a luat-c en pr~dA de aiel. Evident, cbiar eu ~dmiterea unci enorme acumulari do: Qbin:u ~i rn<me/e de anr in castdele principilcr daci, pe cale de biruintc ,i prndiciuni impotrivll Grecilor (DroIllichoites)f ori Celtilor (Burebista) ~i de p[:l\i pentru serviciul de mcrcenari in Suri I(ind din sec. V a. Chr.), tOtU~ 0 parte importentf din aurul Daciei ~tIldthan. Extragerea aurului din miuclc Da<.:ic; u fest de sigur cu torul primitivi inainre de '/cl\irea Rornanilor : H'a culcs aurul din nisipu! raurilor, &'3U ales pepitele din coaurilc de dejeqii ale wilor. a'au spalat Inlicin~turi!e de minereu din diferitclc placers naturale. Dar de 0 prelucrure sistematica a monuriIor quartoase nu credern ~iI se poatc vorbl ill epcca prerom~n~. TOIU!f, cum am Incercae a demol1:!llr~ In chip eepeeae mui sus, vdrstn uUfuIui nil e in La T?:ne,B in broeeul lII..lLlV. A/rmc; aprcviaioneazf D.1cia toat:! Europa Centrnl~, Germania ~i Scandinavia cu aurul ei pnlid [pentru argintul math,. din ell. Aurul AgatbyrsiIor, de care vcrbeste H"rudot e pre-agathyrsic. ~i, la fel, aurul lui Decebat \11 fi fast in bun" parte san pre-La Tene, Mil pseudo-dacic. Dar dad [ierui ~i aTginl'll sunt metulcle d"sic" ale La Tene-ului gel ie, brrlllzu{ nu e mai putin fclosit ~i in uceOlS\ll vreme : coi~n~. br~ll1ri, lanjuri, fibule, vase, figuri ornamcntalc, aplice pentru heine ~i harnasamente, care, trompete, steaguri , ctc., a~a de numeroa sc in La Tene-ul dcclc, postuleaza 0 lmportanta activitate In rnetalurgia ~i induau-ia de !lrlll a bronzului. Necunoseutil. Dacilor pare a fi rmt:tS industria srnaltului dccoranv, 1I~1I. de r~p~ndilll ln Celli; 0 dnv~d:I in

plus de dlferenta in~~ tcritoriul bOJ:fllo-pannollic,loCl,it chiar. dc Cclti, .../ ~i eel carpaticc numai influentat de ci.-SI trcccm [a monell171(l dociCil. V

Trotatele clasice asupra numismaticei barbare central-curopeue din 1- Tene, de Illanchet ~i Forrer (\ -. p. 598 sq.) tree ~i Dacia printre rcgiunile de monctjlrie ceitic:l, flIrl a detcnnin1l. 0 familic :JpCCi:l11l chictca. l,utonOIll" f~p de monethi~ prnpriu zis celticd. Totu~ chiar Ia Blanchet"; Forrer g~sim tipuri de rnonete care indl din 1874 fusCllcrl\ caracterizate de Bidz dn::pt epeciflc doclce.O retuare a chcsnunit, tn special pe beza ccrcetarilor lui GoIII, u dur lui Moisil oc.uia s3 determine 0 inlre3g'd eerie de tipuri pe cad el Ie raracterizenza drept edacicee, De fUpl, 01 ~i bllrgllri1e, podoabl!le ori '1Ja!elc getice din L:I Tene, 3~a ~i 7/10- 1It'I~k sunt creafll getice cu elemcnrc ~"Jit'e trecute prin m:\ini celdce ~i C!I lIIijboa t~/mir:e 1IIspiraJe dela Cdli. Ccencc c exclnsiv d.~cic e prediicctia pentru monerele mari de tipul tetradrachmci ~i enrisiunen m;lrt~ ~e ~):E.hate eu caput lui Hcrakles-Alexandros (dup~

,,'

tetradrachmele lui .Alexnndru ceJ Marc) pc avcrs,~i cnlul (dup;l etato:riilui Filip II) pe revcrll,firqte tot in mj,rimcatetrlldrllclllne]ort:1n;ii dac;u (Bietz), imitate dup:'l cele ehaeiene. Forrer a datal a~este tetradmchme dup3 ... 200, ira rIo11~ emisiuni: t20o--150 a. Chl'.f ~i "1:. J50 a. Chre : dupa cum IIU intervine ind, or; imervine, influenta tipulu; «Macedonia h creat in 158. Dnr ~i Forrer ca ~i Gahl ~i, dupll. ei, Moiail vorbcsc de 0 moneertc dm:1cll in sec, IVa. Chr.: oeUllta e 17 imtouIn"litale istoriaf. Nu Ia noi, Jill' chiur in V nu g~~im monete de nici un fel in mormintele La Tene-ului I [Dechelette]. lnr , pc llrm~, baterea de monetl! II incepur dcabia \'fu"lu'a lUa; fost deajnns de CCJ autenticf din S. Prin urmarc deabiA Il1fTC 280 ~i 200, dad II putut incepe l:a noi imitarea staterilor lui Filip n. In realitate la J\1,mcaci ca ~i I~ S"alacska monetlriile celtice respective aunt active mai ales tn La Tenc Ill. lar 10. noi, fie la Cuclgir, fie la Sebelei on la Pet~ua, dcabill din epcca lui Burebista, cdnd pretutiudcni Sc ridici1 pe v~rflll muruilor cestetete nohililor, putem conta eli 0 tnonet>1rie locala. Am lncercnt dur;'! a demonstd (p. 599-605) cll. ill Dacir IIU ee peste vorbl 'nici de urij nici de 1;1'111'1' !;trict crunologicc, ci mai dcgrabn de £'m;s;,,,,j de caIiIrf" difi1ril~. adesea aproape contemporane, iar ell epcce de prinei[l~l~ nctivitate mollctllrd d"c;r_1 e intre c. 100 a. Chr, ~i c. 50 p. Chr. Am Jl\UI ar:llnt cil. Dacii n'au b~tut "iei lll(mel4 rIe all' mci moneta de brans, Inrufll'fit dc.~1 Dacii au cunuscut rnonetcle cenrce din Parmonia imitate dnpl dL-narii rcmani (s'au glIsil monete ale ErOfJiuiiDr chiar in burgul dacic dcla Coslqll), L-I IlU s'au sirmir inclinati ~li de:'! nici 0 desvcltare imitlirii locale a acestui tip de monete. Forme explicabil dlell ne g!ndim c1 apmape niciodau Dacia nu suferi$~ prea mull de lipM de monet3 excelenta sudica: maccdoneana ~i rhnsiana imlllu, romnn~ pe urm~.

De fapt, examin~nd camcrtul din Dacia Intre c. 400 n. Chr.~; 100 jp. Chr. (p. 606-619) consnem c1 eJ cste ccrnpler dependenl de Suo PlI.nlt pe [u a. zoo 3. Chr. nu poare f evident verba tlcdt de S grecesc:

S 10111(1/1 nu incepe n judi nn 1'01 deciit abiil din sec. 11 a. ChI'. Incoacc. Cu toaw eceeeta cricntnre Bt:ltornicl SN a penetranei economicc in Dacia, marile drumuri ccmcreinlc de uici SHnt orientate apre V ,i apre E. In adevu S imbrAti~a.zlI rcgiuuile carpato-balcanice prin cele douA m!n care se imind din Mcditcraua dcpaTtc epre N: Ponml Euxin ~i Adriatica; ~i Grtcii ~i Romanii au prcfcrar, firesre, drurnul ape;: int~i\l poe mare, 3poi pe vllile rn:l1iior r~uri, in S\IS (pe Dwcln:), on I" val~ (pc Sal'a). Cllt pril'e~tc c1nlffiurilc de USC:lt, din Mlleedonia, 'fluaL~a

s.,

~i mai till7.iu Illyria, direct spre Miaunoaptc, ele au fost imotdcauna Irecventate - lOt dealungul vaucr marilor rSuri _ dar rnai mult de rlsooinici dedit de negustori.

Fdr~ indoc~1!'i, Gredi, in special eei dela Hisn-ia If; (lela Olbia, vindeau Ge~ilor din Carpati numeroase produse aiesrnetalurgiei lor: arrne I}i uncltc, cu [umu de otel excelcnt din N l\lIiei Mici ~ mnncrele bogat gravatc, VMe de mewl (bronz, urgint si nur}, cnndefnbre [ca ned deln (',.rlsani, pl. X), en lilmpi (L'lI la POiUlIlI, pl. XXI e), de brcne, uplice de Imine .,.; barnasameutc, podoabe, cglinzi , toate de metal. apoi pcdoabe de 8ticla, VMe dc tcrncotll din Delos, dill Attica, din Asia Micil., etc. Dar nu acuta cr.li comertul eel marc cu Dacia. Ci aceta eu Yin :ri untdelemn. La reeepue sunt Thasienii can dominA importui de: 'in sudic in Dacia (sec. IV ~i III a. Chr.). Apoi, mai ales din sec. II lnainte, Rhodienii ~i iMf4r~it Cnidienii iau in M:l.p1nire teate csue ccmerciale, nu numni pe vnlen Durarel in $\1$, ci ~i pc to!i principalii aflueoti pinli in Carp~!i ~j pnni'i III Moldova nord;c.~. In ecbimbul vinului Grecll iau grllu, aare, crU, piei, cen\\, miere, [!tnil, b!!'inuri ~i nu rareo-i sclnvi. Cum 1t'!9~ boglltiil<: Dacici erau :I¥Y de variate, pentru obtinercn lor nu erau de ajune ... inul !!.i uleiul ~ atunci Orecii trebuiril sil pilitell.SC!i §i in bani: 3,11 avem a ne explica marcle numar de tezeure mcnetare din Dacia, incepltnd chiar cu sec. IVa. Chr. Pcnctratia cconomicll ,gret'C8scl c adAocil: dupd descoperirile de mcncte, nu numai dmpia moldc-valaha, ci lntreaga Transilvanie, p~nll ill C.'tT'Jlllfii nordici, a intnt in srere de influcn~ a comertului grecesc. Fire!ite numai moneta de argint-statcrii lui Filip II ~i tctradrnclmu:l", thasien", in primul rand-c un document in accasu privin~, in vrcmc cc monctclc clenistice de aur , ghitc in Dacia, dealtfel de preferint<'1 in regiunea ceetiler de pe munp, aunt lndeobstc prad:1 de rlisboiu crl plat3 pentru acev iciul C!I rnercenarl in Miazlizi.

Din sec. TI a. Chr. Rornanii inccp I<.~ fnca o vie cnncuren!a Grecilor ]0 sec. J 11. Chr. penetru~1t rOIlw.nll ill Dncia c generuU: tezaurele de dcnari rcpublicani $e giise:sc rlIspflndite pc inlreg tentol'iul Daciei Totu~, lmccmai cum ce inrensitatc Grecii sunt l1lIIi activi ill E ~i SE, tot 3~3 Rcmanii precumpanesc in V ~i SV Dacici (d. ln1irarea principalelor deacoperiri moncure caracteriatice din valea Murcsuiui, II Tirnnvelor lji din SV Daciei, la p. 610 sq.). Impreuna cu dcnarii roman! sum rna; ales numeroase drachmrle apoJloniatc ,i dyrrachice : ele indie~ oureculll s;mbolic origioca pao-adriaticli n penetra;iei rO!rulIlC it'!

, ..

Dacia 'ti ca atflre cxplicl ~i lmprejurarea de ce nucleel .. de cioes Rmnrm;' lI~gCJI.ialldi ('1/1411 in Dndo. (.t'Ituilfent('$ au trebuit siI fie mai numeronse in &.nat,in Dheniu ~i in Transilvania, decat in MUlltL"lI;a :p Moldova; De alt!! parte din cronclogin tezaureler rncnetarc rcmane din Dacia Inn; reiese un lucru important; multe tezaure ee cpresc brusc eu data den~rilor lor pi-in a, 45-44 a. Chr. Acensta nil ponte f 0 int~mpjare. Ci e un semn til p,'egitirile de rdsboiu ale lui Caesar impatriva lui llur"')ista fue pe cetillenii roman; can inchciau ~i in Dacia, en pe vremnri in Gallia, nurncrcnse ~i importantc afaccri, JU jrlgd, '15CI<n;:;;lindu-ti fe::aurtle: scana recentf ~ semen;1or lor din G:i.llia ii irwllil c~ nu trl altll eatvare. Romanii 1I11 venit in Dacia, patai\ III Augustus, pe druffimiJe grele ~i primcjdioUlic ale Macedoniei ~i Dalmatiei [v. p- 61J ~q., principalele tezaure de !IlUllete dill SV italn-grec ghilc in Dacia}; dup;\ ce inu Augustus a~iguri prin infr!lngerea Pannonilor ~i a D-Jcilor., dTUI~i R:\n~ in Banatu! daclc, evident tO~lii circulatia lmrc Italla ~i D.lCi;1 trece pe ace:t!!tll artcra. Pc C3 ve plttnmdc upci biruitor ecma.nismul piln~ hI gurile Dunfeii.

Avem rekuiv J1l1!ine monetc celtice in Daein, ia- 4Reg.mbogenechusaclchcns dc aur dvsT de pe valea Muresului. DeaSc111e!lea Sill'll dell!ul de purine fabricarelc <.-e!tice rle nm ~i de prcr in Dacia : n'avem nici podoabe de aur de stil celtic, nici frumoaselc fabricate cclnce smAll/lill!, ba cuiar apficclc si cmarnemele de bronz d~ sril celtic aunt curios ele rare in Dacia. Numai fabricatclc eceltice» modeste, de fier, on do: pltmltnt .us, sunt in ndevar foartc lIUl!IcrO:15e. Este rleci evident cfl Imrc Celli }i Daci eunt mai degrab~ raporturi ctnogrufioo, de eulmrlt popu-. Iar!!. ~i innuen\e de conlocuire pc teritcrii iuvecimlte, dccat rela!ii comcrcialc propriu zise. Popoare de culturi quasi-identicd, Celtii ~i Dacii n'avcac ce schimbu eccmerciale . ../

Imeresaru c ~~ ~i In L~ Tent, en ~i in hallstatt, Da~j1! face parte din clicntela central-europeans u indusrriei greco-italicc a vasclcr ok bronz,ucurna de origine din COpUIi ori Omnae. Avem din judcjul Hlm/Cllellru resturi de vase de brcna italice {p. 618, cu fig. 200, 3),firqtc, Jill La Tene Ij'l. T;II()$uJ, ill Campia mUI1~anli ne of em ~i el un fragment de \'lIS de brons din epoca lui Augustu~ (fig. 4(n). Torus, in privinta aceatui articol comercial !IlL trebuie uitatli partca importlUltil pe care o avcau craaelc grcc"'~li (lela Pontul Euxin chtnr in vrcmca I~rzie " in· fluentei prcpondcrcnte romane in Dacia. Monerele din Hutrill \Ii Mesambria g1if;ite In CO$tt[ti nc aratil. di Transilvania nil ~ra in La TellO

'"

mai putin legalll de Pont de cum fusese in h:ll1stat't. ell concursul Beythilcr. De sigur tot aid, Ill, Greeii de pe coasta tbracica, mai glISe:IU ape; Dacii ~i putinta de aprovizionare cu amulete p1'fJP"~/llctjc~ tie tonle rnau:rililcle ~i fcrmelc. Citlm numai figurinn de bronz dio col. dr. G. Sevcreanu: un taur, ill stil naturalist tbmco-acythic din Dobrogea, nvand pe grumaz nurnelc thrac "AT~" iar po;: tipatc Jcdicalj~ 'Aw~(2)':'1)'1 la) I:!vx!k}: sec. IV-III a. Chr.,~~i iuelul ell pcntaclu pythagorieian pit la PoiQJII1. pe Siret.

Asuprn artei getice din La. Tene ne vom opri pc scurt (p. 620--626), decarece am insisrat repetat ~i mal sus. Dada fiind la rascroces drurnurilor dintre aria naruralieta din E ~i ces .. geometricl din V (genu-illl! Ii (II Carp/I!i) II Jest un moment illlpins~ de contactnl mai viu ell E. prin rnigratiilc cimm>.:ricue mtftiu, acythice pe \lrm~, d ias~ din traditia ei gcomctrica ~i sA adcptc formclc naiv-naturaliste ale RlI.~ritenilor: rexaueele deja Mikhalkovo on D:Uj ne etau m:\rturie "<!Spre ineeputurile atilului geto-cimmeric. Aceaslli influcllt~ IIEn'~ disparur in La. 'rene, cu to:1tli precumpsnirea Celtilor: cclanclc ~i br~Virile de arginl OCII CI'pe!e de ~erpi~ eunt un pmduR al naturalismului catic, gcomctriaat mhcar in decoratia prin gravare de nrgintarii dad din sec. H-I a. Cht. ACC$tc bn1tllri :IU creat dcaltfel in medii culturale analcage, la Germanii din eec. III-IV p. Chr., prebabil prin mijlocirea Suebilor vee;ni cu Dacii £ncl din sec. I p. Chr. tipul shanncvcrs ne (Koosinna) frecvent nu numai in Germanin vesnca ~i centeala, ci ~i, mai ales in Suediu ~ Finlnnda, in special de aur [cf. p. detalii critice, p. 620 sqq.). Altfd, cutare aplicl de cinghtonre CIl fig-uri om~ne,ti, c:a aceta dela Cioarn (fig. 366),ori Ilbule C\l mUlICR umana (£ig. 39) ori figtJrine de bronz (fig. 180) sunt mai degrn~ doveai do;: influenllt mediteraneanh, pe t::l.lea romana, Iokent de ill.nuenl~ orientalA. Getii roman In deobste reprezentanli ai .tilului geometric. Ca ~i [a Celli '1111 avem nici In c.'li ripre;:e~ll¥,j 1111- IlirQ/XJN!Qrphe ale di'flim'tdjii. ~i cceace e incti rnai caractcriaticaepterrn-ional, nu au nici temple. In general Gelii nu domina matcrialui plWltic in nici un chip. Cetatile InT de piatrl aunt aproape total lipsitc de oriee Iel de decor~lie, fie mftcaf ~i linearll. Doul trei inlX!rclri la Cr4dijleu Munaill/r,i (pl. XXXV 2) ori ln COJle~ti (pI. XXIX 1) sunt absolct naive. In lontil. architecturu lor mcnurnentala e prezenra tirania idcilor arehile~turii in lcnurtca Orecii dill ~ec, VlT a. Chr. Dncii truduc in piatr~ ~i e~rimi<..b Ullcat>l lu scare consrrucjille lor in §nrampoi ~i birne de Iemn, avand dcasupra nuclc lipite eu lut. ~i cu tonte ell mesreri cioplirori

de SigUT stniini 1~ taie blocurile de piatril in linii Ioerte regulate (d. scaru din rig. 2, pl. XXVIII), Ic~tuTa acestur blocuri e r1icuL'[ (a in V celtic cu b~rne uri cmmpoane de lemn [pl. xx..XI[ sq.]. Inr dnc;\ fa\ll temcliilor de turnuri ~i canine apare desrul de ~dmlid. (lig. 324 1Ii pl. XXXI-x..XXlII), epoi .pilolii) rotunzi de piatri puei in picioarc drept contraforti ori umplutura a zidurilor [pl. xx.X1IT 2) sunt pur earcbaisrns septentrional. Evident, !'Ipre sfarsitul !CC, [ a. Chr. ~i inc-l mai mult in sec. 1 p. Chr. Dacii iurprumuta dele Romani technica de a c\i1dl ell mortar (d. cl~diri\e de pc teruSa de [os a Gr:tdiftei Muncelului] ~i de 11 impodohl constructiile lor ill chip eurlic. OaT cu asefel de manifcstnri Slmlem. illlr()dllfi-rllcd r,winl~ de 1'mj(m-111 ep{J(;Q rcmana a Dude;.

Asupra marmj'lwlor din Dacia La Tene-ulci rrcbuc s~ ne oprim <:U oarecarc insistClI\lI. Trebuie eeosebtre: mcrmimclc pur uitiu, CII la Balsa, Apahida, GytJ1na, Aiutl, Si1ivaf, Crui .. , eee., ,i rnormintele prcpriu elee ettict, til special ill preajma a~e7.ll.titllr omenesri atatomice, cercetate mni ales tn campia munteand, crla PIlialla, CrdJalli, Pircld COCQllihr, Tinami, Zimllice(l, l'.1"lIIrjli7~I" etc. Din La 'I'ene I nu avem nici un morm~nt cercetat sistcrnatic , a~a ci1 nu putem lr~!A care eril rirul immonnllnt1i.rii la Cehii din Dacia in sec. IV. Din La Tene 11 .avem ins~ numeroase mormillte ctitice series cercetate ~i publicate, '(KItt de i1Uj"t"T,m:. Inventnrul (d. fig. 46z) c almplu : limo., cupQ.~i haiulod uafW, trudi\iom,le; armtk fdlnte (dar nu totdcauoa) 'imprejuml urnei ; catcodata, ca In &,4(1, matele carului de lupta (fig. 360); iflsf:1r~it ceva alimemc pentru hrnnn in viata viitnare : de obicciu ~ini ~i p""cei, eventual chiar mistrcti,-deei exact ca in Vi lueruri prejioase llU s'uug1lsitdedtrnr (cf. fig. 367 sq.).l\·lormintele erau plate, colecnve ; cadavrclc erau incinerate (d. p. la ApailMII, s.'1pliturile lui Kov~CI\) pe Mllei de piatra [bolovani ingrim!diti) lungi 0.1 .. c. 2.50 m. ai late de c. I m. Cenusa cu ousele calcinate nu era pu:i!r. tctdeauna in urne, ci adesea i,ingrf urnclc Iunersre (cf. fig. 360: 8«qa, dec! ca in Pannonin : fig. 46~); groapa arc forum unui put ori c unui doliunt, adane dec. 1 m. -Cllt prive~te acum mormintekgeth·e (tin Dacia, avem in earnpia muntcona u~dell~i morminre plare dc incincrarc I~(lg~ n~c;o;~ri sun chim eub locuinte, cu un inventer inc! mai sjrac, rncrrnintcle fiind de lCivili~, deci nr5 arrne: inreresaate aunt vasele de Tit Iuucrar : lIn\U, Cr;l.ti~l ~i ceasca : tic (;OlUtlTif, rraditionnl, forma stravecbc. IUcrgllnd en proli! oriornumentnrep:l.n3 in noolitie.-Onecropoliide c:1te\"~ eutc de Ifurndi,

0"

tOli cu marminte de incinerarc, nvcm ]a C<qoi; IAng~ Sibiiu, din La Tene III ~i vremea romans ; de retjnut ' .. eide ~i iJrdlilri/e J/Jirale ell C(1- p~tB de ferpi ghite in mormintele de uici. In Clmpia munteana ~i in i'l'1aldov~ ee intrebHinlea7li ca in Rusin suJidi amjardk grtce;ti C:I ItrM jUnNar~ (d. p. la Crii=i, la Poiana, poate chiar la Sucurou).

Cehii erau incA in La Tenc II ao.lr:pli ai illillmuJrii, din Gallia ~i pana in Pannon~a. Numai Ia Rin,~i in Dacia (toati), ritul incincr:trii ol ~tlll.crill Dad la Rill Cellii vcr fi fost innu~nla,i de Germani ca s~ adcpte incinerar ea, in DlIci~ c clar d. e.i au ndopent ritul deb Gel; cnri inc;; din 1'9r:lta brcuzului eruu incineratcri. Dae~ deci 13 DlIn.~n::a rnijlocie ill. cmcrarca devine gcncrau deabiil in La Tene III (sec. T n, Chr.), "Iunei ea evident nu ur putea st;\. in legllturll cu coboefrea Germnnilor din N (cum propunt Reinecke caprimd'ipotel'.ll), ci tell alte motives (~ JUlia Sa ipotezl), ~i :mume, eo intinderea din nou a Gelilur prill Burebista plllUi in aC<$te regiuni. Pannonl3, Dalma~i3 ~">Iti~;1 ~i Meesla ilji schimb~ ritul Iunercr de Bigt~r sub influen\a Cetilcr. Rdigios deci ~i COll;ii, ca pe vremurl Scyll1il vtlnili III Dacia, aunt desnationahaati de Gcti. _ Din call7,,, ritului ineincTi'lrji general ill Dacia nu ne putem da scam3 din studiul mormintel u r dcscoperire plln.~ acum (a~li cum vedem lucrul elar la Seythii ~i In Ccllii inhumatori] intrudt ritul jerfjrjj feme;i !a mcrmGntul blirbntului (cunoecue din autcn ~ la Geti) ~ ccnfirmf aau nu. III cc priveste archaismul c:eramicei din mllrminteJ~ geuce ulea(e51;ci vremi, cl repre%in~'1 nu a primirivitatc, ci un exclusivism rcligios fatJ de elc~cntele .~trl'ime (t:.: 6l6--6S3).

Reflgw eatlCli' nu e prea mult l~muritli prin mcnumenrcte deacopcrite pc teren in La Ten~-1l1 gctic. TOIU~, cllteya ccnsrructii enigmarice, de pc terasele inferioare ale cctlllilor dace dela Cri1dqtea Mll1Lcelulm'~i Costesri merit" II fi considerate aici mai de aproepe.c-i La E de cetnrer n deb poolele Muncclulul, pc 0 ter:u~ larg!, e II incill.d rotunda ~ublll de b~curi de andcsir: cdc din aflrll. mal scunde ~i mai grease, lipite, cele intedoare mai inalte ~i mal inguste 1}i subtlri, sflaliat~; tot al l!!f!!!_le!!-.2l~e in~crior e simtitor mai lat ca celelalte ~nS6 (n u insist asupra tiI!lcmntre.ti!;J1imhclite a acestui rapt): incinta are un dium~-tru de 30 m., iar grcsimea w.iduhli~ e de 43 em. (ef. pl. XXXV,). Iutcricrul incintei n'a feet incll sufi<:i~nt cercemt. Evident avem lnaintea noastri. o coreerccne de caracter religios: este Illi un mormllnt, ce acclc incintc circulare din prima vllrstl a fi~ ... ului uCupcritc de un Itimulllrf: edes cordons circulaires composes de blocs plantes dans lc sol: res pierres

\

de Ceil cncdnu:s penvent ere espccecs 01.1 joimivese (mchelettc),-,l ca incinrclc ceuece or! attice din accees I:pocl? Bsre incinm n0a:'tn in"-" h.aIJ5Wtti.:.UI~ 1 Mealu! La Tl:ne in care, ne nf1l1m, la G~lld,tiea J\.1ullu/u/lli, cxcelcnta preluc:r~rii recetor eruptive (andes,., dacir .~rphyric) aid, cu 0 dibacie ql13si-egipteanl, ne iDd~amn;) n p~ne ~L mcinta dell Grldi~te {pc care deocamdati 0 b1nUlm a Ji 111m dcgrnhll un mormdnt dedI un IcmpJu) tot in La Tene.

De altll parte, ]a CO,/tfli, tot pe tcmsa inferioarli,avcm nu una, ci vrec patru gnl])ede alil/ieri, de blucuri ronmde de calcar, in .fOTlnp .WlOf tamburi Ioarte ~cllnzi de coicene (v. pI. XLl sq.}: avem lmprClllS de a ne afla ill fillf! unor alinieri rcctilinii megniil'icc: :;ii, spr~ ?eosc~jfe de alinicrilc pe snsc dnduri dela Ababa in Bulgaria de ~E, In ternorin! get;C din Ilreupt:l Dlln~rii, 1:1 CoJie,li inC"~ nu ~'a I?s~t ,ca la Aboba efmrul in form~ de Iron care inchei1l. la unul din capcte alinicrea. Avem

~,:~jl ~ie~~~e:i-: t~~I11;I~::~:~~!e;e c~~~~:~~IO~~ c~c'~t;~~~~~~,le 3~~:~:

pe inl'tltimi, Zalmoxis, or~lldllite de gblli deoeebire 1 AV<:111 '', c~ut~ in aproplerea lor dimpllri (Ie !lfne? Or; cllmva crypte sl\patc. '.n stilllC~ pcntru vreun l'I"oot-profct, "T{IJf'I1~ (d. p .• 6:>.), cafe. d~dca :lLe,. rl1spunauri credinciosilcr 1 Itapt e c~ alinicr~le dela Coste~tI execut.atc III acclas material. in "celn~ snt, ~i pe acclcasi terese artificinle C:L ~1 ccmtca, !111 pot fi dccllt din 1.., Tene HI.

Bunt acum cOl'~lruC\iiJe acutea rtligwa.e dcla Gradi~te.~ Muncelului ~i dele Costcsti g!'lice, ori rel!.ice? S'ar putea cvident g~sl argumente numeroase pcntru a sustinc celrismul lor, dar nu p~ntru epoca prutoistoricd in care nc afl~m. Atllt C;) material ~i sril. clic ~L. ca \,nrst~. accstc conetructii sunt specific dscice. Tar dacl vrem eu once prc\ s~ te Icgil.m cu all~ rcgiuni de civilizatic e~ropeanli, ~tunci sa nc amilIti,ffi di tOt In Grddip~1I i\1ullaluirti avem ~ el'appareil a \:rocl,cu archaic, de vechc manicr~ sudicil, iar nu vesucs. In vremea csnd Dorienii ee vcr fi aflat mai aproape de Dacia, va Fi fost la Thracii djl1 C~rp;1l; ~i 13 e! 0 anume ccmunitatc de rituri ~i tradit;;. Un rest din de p"dstrat p~n~ in La Tenear fi eventual constructiile Tituale descriee rom sus.

Ku avem h Geti nici 0 rcprezcutHl"e ioonicl a uu.lui ~up~cm ". ChiM dupii aseeerea Rom~nilor in Dacia, Dacll nu dau c.hlp clo~lit lui Zal: moxit; ci, eel mull, lui iupi/tr, intruent s'au romson.1t deajuna ca S.~'l adoptc numcl~ ii imaginen sudica. Avcm U. p. dela Drobet:t ~n Jut!l.ltr iprlinesc dacic, cu p~rul ~i barba r-li:IlC COl III Ge~i (p. 640), Dimpotrivf

envnt .un mar.c succes.. ieOnOgrafi.lc imaginea zeilor cavaleei [ethracie or; ( .dunub,,~ni.). de originc sym;:rcti$ticli, irano.thr:l!:(I-elenkil..lnsfar.,itslr~,·eelle;. divinitatc feminina, preindocuropeand, udoptad ifi de Scythi

~"1L ~i de Thraci ,i adoratll la Dunarc ~i in Rhodope sub numele de 'A~tEl". DU!}I)3/11j = Dia'IQ Rtgina (cr. p. 163) I1U Be g~gc!te reprezentata iconic dec!c on pe monumcnte iraniene, CIl in Rusia Sudicl,ori

la Po1'O;'Ul in Mehedinp (p. 20 sq.),ori pc imaJ9ude de cult ale pomenililor OC:l.\'aleri danubien; •.

C.it priveste ehipu! de balaur, dTaco, de pe stindardtle gcrice, el \ nu poate a.ca l1ici 0 leg~turfl cu cultcle chtheniene, ci e 0 imagine uranianll ~ furtunei , pe care cevalcrii solari, aeolilii zeuhri s11prern ill Cerului," birn""~ ri Q pourlrifn rufipJ (p. 453 ~i 511 ~i pI. XVIl I). E rnonstrul birult,purlat in triurnf penrru inBpl!.imSnl~re~ v~"jlli:l¥ilor, '" deci

prin t:XCclCIl\ii un cbwrgO:tauw. Exact ca ~i mcnsu-ii putrupeei dela '

l\1ikhalkovo, Dalj ori l'a~ehiCli.

Evident, nvem ~i in Dacia numeroese amulete, de tip solar, ca ~i de tip chthonian : prirnele in lel?tu\'~ cu [UaUL ~i evnstika, cele din urm~ cu diferitele chipur! de anlmnle ~ fiyuci ncinsuftctitc, Probabil ~i ericla ooloratil ecn (lchi~ a avut lm rol profilactic. In ce prlvesre mlirgeal1ul ~i chlhltmbarul 111.1 ne putcm prcnunta, neg~8indu-1 in I!.~p~t\lri.

.lmr'un cuvant, Incheind retrospectiv, L.~ Tene-ul dade e 0 vreme de inflorire PIJ/!II{(\/"d a culturii din Dacia. Dnp!l tmrerupcrea produsd ill sec. VIl ~i VI de navAlirea ac:ythicl in eV(llulia infloritcarc a bronzului IV daclc spre hal)swtt, 0 ~devilr311i rcnaatcrc sc produce in Carpa~i, deoparte prin penerrapa tot mai nctiva, dcnicA ~i e1enisticl dinspre E, iar de. uha prill p;\trundcrca DU numai culturalli dar pc: alccurea cblnr ttnografidl a Cel\ilor: Oreeii \'eniscrli in Dacia indi din sec. Vl, Cellii ujung ale; ~bia III sfiir~jntl sec. V, dar influent-l am:1.nduror popoarelcr e quasi-comemporana. Agricultorii geto-daci llSimiIea7li uri wUllg~ pe nonuceii iranieni ori pe vagabonaii (in c.lutnre de pinnJlnturi nouA) germano-eehl. Cet!li getice se ridicll in luate pilrlile pI: vjtrful munjilor, ateliere met:tlurgice ~i .f;,brid de acme. de tip getic sc intcmciacl, se bate chiar monecl ~daciclil. dupii jmjt~tia cclor grccc-cclncc. Dar mai ales SOl creste in toate eltipurilc productivitarca \lITii. Popub~l din munti ~i p:1dnri 5'" inti!J[l~ ill stepa, colonizand agricol; negustorii str~ini pun in valoare bog4~iilc lii.rii cumpar and pe m~rruri 0'; (;11 moocra bllnli suclira prcdusclc hamiciei ori subsolufui dacic. Progresele· technice nascocite de vecini ee r.'ispandc5C ~i in Dacia:

V"'~lt,E P~ll\,AN. a"rICA '_,.

mctalurgie. ~mor:lritUIH()tativ, c,-,,...~mica de Ill:>: P.icu~ ln routii. ~e creeal\l () artJi o.llu . .-icl1 a argintlllui, c:u motive womorfe, onenttie, geczatc geo:

:~~~', :t~\i~~cr:V~~~11~~ ~u~~~:\!:~t;:~J;la~~.~~=.' ~;~~::

de hronz or; de stidd, din Orecia, din Italia o n (lin ",J;lpt, tau dr~!IIul Daciei. tnca m~i mull sunt d.ut:l.te vinurilc ~i unldelemnul audio ::1 ~i teracot~\~ terteoc din Delos ori Attica ~i Asia Mid'i, ~nuu ncvosa

de ~~l:::t; ~~:~~~:. sudice cronologia de aml1nunte 11 ,La .Tilll~-ului dade c, fire:;.tc, perfect asigurJIi1. Treptllta p~trundcrt: mt;hu . a Orecilor, apci, din sec. 11 a. Chr.,n Romanilor, SI: pease urmll~ '" ro_ate Iazele ei. Civilizaliu celtica a1!a de im·lloitil. cu cea rom:m~ prIn md~II111 ei lz\"Or de in~pin1!ie,e1enic ~i uallc,e astfel 0 introducere la RunH\'ol~n;, tr.litli de Geti efecdv, panli in stratele cdc rna; ad:lnd al: populU~l~l, incli cu doul acccle Inninte de venirca primilor negusron romanl III

~nul~;~u:!I)';:-:::~e;;I:. D2';:;~.ri~rin Celli, intensificati1 din ,~c~. n

a. Chr. chiar de Romani, occidcnll11i7¥~a Gclilor din Cnrpati n~. purca duce dccnt III un slngur rezultat : in momcntul cnnd ~o.m[llll1 I~u definitiv La DUllare rolul eivilizator nl Celliior, supun~ndu-, ~l pe aeC¥I~: din Gallia ~i p9.n~ 1(1 gunle Durnlrii, formelo! de vla~ romane, .~ael.l erlt perfect prcg;11.itil. s1i devic ~i ell tOm~nli. Romamzarea DaCl~1 se onlllllllSe de altfcl allthropogeograficin~ dela 1000 0. Chr._,.dnd c~.lt-u:.~ villanDvian~ Imbrllr,i~iI ~i intrcg rnaasivul ~~rp~tic. Cellll au mIJlocl.~ Insri apoi ~i elementele materiale ale cultu.ril g~~oo-it3Iice. tar Romu!lll au troIS concluziile : atlit etr>ografiee cit ~ ~ptntuule. _.

Pentru a inte\ege nalfCrea, det;voltarea ~i pcrS.islenl~ ro,"?anlsmul~ danubian, trebuie d cuncastem inainte de once protorstorra Europci centrale ii ~arpnlo.bulcanjee In mileniul inl~IU a. Chr.

GETICA

ESSAI D'UNE PROTOHlSTOIRE DE LA DACIE PENDAi'\T LE PREMIER MILllNAIRE AV. J.-CHR. LES FOUILLES DANS LA PLMNE VALAQUE ET LES cares DU MASSIF

DES CARJWfHES.

II Y a cinquante ana, Grigore Tocifeecu pracntait ~ Prague, en ,876, unc these Sur la D,u:i~ Prhomaine: plus ou moins revue el corrigee cellc thl:ge pal11iSll:lit en 18!1o d~n" les A,,,,tJl.: de I'Acatflmr'l Roumailla, Simultanemenl Carl Gou""publiuil BCS Ski:...-CII ::Iur 1)wtOmischan C"IINfge!thichw tin ",iult.,en {)(mO/lgtgtnden. dan! l'A,d,", d. V er; j. fielmlb. Londtlk. 18,6;:1 18". Vingt nns npr<:s pal1li9Sait Ie manuel d'archeolegie de F .. v. Pul~v;ky, Jl-logytrrurs:dg A"htuQwgidja, en deux volumes (BudapeSt 1897). En '913, apm. la morl '[el'auteur, I'on publiair I'ouvrage de KiC(lJae Densusionu, Doriapreltluric4, !OrIC de roman mytbologiquc 'I philologique toul-a-fait nb."rde. 'E>l '91:& M. 1. Andriqc9CU pruen(ait "n~ thi:>tc II Tassy t()ujouTS lUI la DQd~ I'rJ_ lamoille, bien f~ile, "'ai~ s'oecupam ~culement du N{o{;/hiqlle

L'ouvrngc de Tocilcscu etail "'ISC:~ peu utile mfme il ya cinquante aNI; celli; de Pul£zky eta;t lacomplce er peu ~itrdej3ltf\On "ppilrition; i1 ne teste d'utilisablequcCooapourse-sn",tenaux,jU9qu'a 1876, ce qui CEt3SSU. peu. Quant aux.!tudtl'lde lletail, 1'5gedu fer de laDacie~etlltrobnegUgc. Apart quelques bene articles de Paul Reinecke. de Louis de Mhlon, de Joseph 1Iampel, de Dl:1a POOtll et de l'I'iax Ebert, .elllr:menl de!! oompt~~-rcllllu6 de fonilles ee dCB notel de d~couv"rICII, parfcis assez mal interprelCc:a. En Tnnft}'h'llnie meme, 1<:8 fouillcs d'&tienne KO\·ks et de !'II.run Raska ont Icurnl des (ontributions importlllll"" roit "I'c!rude de I'age de La Tmc, so;t au halls.all ...:ythique. On truuvc aisc!mcnt dangles notes d~ notre J>vre IOUIC61t::f iru.lications bibliDBraphigucR.

l,orRquCJl(H,JU avon! commence, iI y a ciog ans, uoe fcuillcs prot()hi9toriqucldaft!laplainevalaque,iln'ya"aitdonc,cnaucunelanglle3ucunlivte IltiHsablc d'orientation g(nerale aur I'dge du fee- d~s rtlgions carpatho-danubienncs.llnousafalluainsi~vnslruircdc.oulespi«CS lesysll!mede recherches