ROMINIA.

DUP.A TRAKTATULU DE PARISlJ DIN 30 MARTIE 1856,

 ROM1NIA DUPE

TRACTATUL DE PARIS
DIN 30 MARTIE 1856.

de

B. BOERESCU.
prccedata

DE O INTRODUCTIE
'
de

D. ROYEU - ('.OU,ARD.
ProfesorU de drt'ptuHi GintelorU la facultntca tlin Parisri.

, PARIS
E. DENTU, LIBRAIRE EDITEUR
Palais-Royal, gelerie d'Orlcans, 13
1857.
 INTRODUKTIE-
liine-va nu'fi poate inkipni un(i spektakolu mal
multu interesantu de kiti\ aqela al(t nneI natiunI mnlt(i
timp(1 apTisatT, §i nekunoskutTi, kare d~p1, lum.i:I
suferinte. vede in fine rekunoskinduise si konsa-
krinduise kn solemnitate drcpturile sale in adnna-
rea marilor(1 puterI Europene. Ea se simte re-
111,sldncl(t, i§I amintca111, vekile suveniri, i§I intok-
IDC§tC noi spcrante; trekntulCt ~i viitornlrt s1,(1 par(L
a se reuni intr'o efusiune de bukurie nespus'o. A-
sta este •1eea qe vedem(L ashzi la antika natiune
a Rominilor, §i nc cstc pcste putint1, de a 11{1 ne
imp1,rtT,si de feriqirea sa. Poate le& dorintile sale
kiar(L •1~le mai leI,Iitimc, nn sc vor(t pntea' realisa,
darn. in od 11e privintr, sintft a§a de naturale §i
asa de skuzabile, in kitft trebuc sr, atite din toate
p~rtile o foarte vie simpatie. Opera ',;e este ofe-
rih intr'a11estu momentfi pnblikulnI va fi 11itit1, kn
mare ph•1ere; ca este o istorie putinu kunoskuh,
o diskutic inteleaph, o aspiratie 1;eneroas1,.
Kare este, §i kare va fi in Europa positia le-
gal'.& a Rominil? Desp'&rtitc sa(t unite, IIri1ir1ipate1e
Dmnrenc sintfi intr'adev'nrft State snvcranc, sa(t nu
g'&simu in cle de kitii State kunoskute in diploma-
tic subtu nurnelc de serni-Suverane?
D. Boeresku a demonstratfr ku autoritatea skrii-
torilor(1 •1elor(1 maI imposant1 asupra dreptnluI in-
6

temationalu, k'fi niqi o dah; suveranitatea provin-

tiilorfi Romine n'a fostll nimikni'litr., kiarii §i kindu
viol:&rI tirane au apr.satu momentam1 independinta
lorfi. Nu voiu sr, adaog11 nimik11 la totu qe s'a
zisu in privinta aqeasta, mr, temfL sr, nu shbeskii
qeva prin repeti{ii qelf1 putim1 nefolositoare. Mr,
voiu m'.bn;t:ini numai a faqe kite-va observati'i.
Prin'lipatele Dunr.rene, se ziqe ki; sintft a·
§ezate subtu suzeranitatea Por{ii Otomane. Pe
rezerva astei suzeranit'ntI, §i numai prin aqestu
motivu, s'aru privi ka reduse la semi-suveranitate.
Este de neapr.ratr, trebuintr, darn sr, kunoa§temf1
sensulu §i puterea asteI suzeranit'nti.
Mai intiiu, :imi vine SL krezft k'I> aqeia kare
all intrebuintatu ast'li ziqere ka sr, kalifieze rapor-
turile Portii Otomane Im Rominii n'a11 §tiutll riiqI
ei bine qe voiaft sr, zikr,, safi aqeea qe putea ka
sr,'i fakr, sr, zikr,. Zi'lerea suzeranitate nu este
intrebuintatr, in vekile akte diplomatit.re a le Por-
tii Otomane mai dinainte de traktatnlu de Andria-
nopole din 1829: niqi nu esistr, kiarft in limba
Turqeaskr,, §i putem ziqe kr, nu esistr, in maI
multe limbi Europene, spre esemplu, in Italiene-
ste. Nu trebue dar S'n ne mir'I>mll daka este maI
de totll nekunoskut'n in limbaI,Iiull1 diplomatiku alfl
EuropeI, pinr, intr'atita in kitu nnulu din autorii no-
§tri •mi mal akredetati asupra dreptului I,Iintelorll,
D. Wheaton konfund'fi neinqetatfi pe vasalll §i pe
suzeranft (1 ).
Este prea siguru kr, suzeranitatea PortiI Oto-
mane nu seamr,nr, in nirniku ku suzeranitatea Feu-
dalr, a Europi 1:lentrale §i ok'lidentale. Asta este
unll dreptfi separatf1 pe kare nu'lu putemu kompara

(1) His,toire du Progres du Droit des gens1 tome II,

p. 243; Elements du droit international, tome 1-er, p. 47.
 7

kn esaktitate ku niqi unulu, ~i kare se pare a nn

fi de kitu traduktitmea vekel snprematii rezervat'f>
de kr,tre Otomani in primele lonl traktate. Astu
dreptu se reduqe la do'f> pnnktnri'. : snperioritatea
IIortii Otomane, §i tributulfl impnsft natinnilorft
Romine.
Ku toate aqestea, indepedinta Statnlui nn este
niqi de kumu desfiintat'o; RominiI i§I p'Lstreaz'f>
dreptulu de a alei;re printii §i mm,cistratii lorn, de
a'§i da lei;ri, de a fa1 re resbeh'"i §i paqe, Poate zi1rn
qine-va k'f> snveranitatea lonl este instreinat'L?
Istoria Romin'L ne d1, esemple deslu§ite de-
spre natura relatiiloru qe esist1> intre Poarta 0-
toman'L si Statele Dnn'Lrene: zi•rnrea snzeranitate.
nu se p~ate g'osi intr'insa, dan1 lnkrnlu este in~
tregu §i pe1fekti't xot'oriti't. Mi se va permite de a
invoka snvenirile Romane apropo de natinnile for-
mate de urma§ii lonl. Mai intiiu, Poarta §i depen-
dentele sale ne £ind priimite ni11i o dat1> pin'L a-
knmi'i la partiqipatia dreptului 1.i:inteloru Europcan11,
positia lorii poate fi apretiat'L, mai multu dnp'L prin-
qipiile dreptnlui antiki't de kitft dnp1> a1:1elea a le
diplomatii moderne.
S'5 in1rnpemu prin a demonstra bine limba jn-
ridikt'o a Romanilon1 in a 1:1eastT, materie. La din-
§iI, zi11erea majestas era kare kalifika suveranitatea
unui popuhl; popnlnltl snveram1, ei ilii numiai'1 Uber
populus. Ei zi•:1eal1 kT, maiestatea popnlnlnl era di-
minual'o, kind11 ii ridilrnft 1eea re konstitue mr,ri-
1 1

mea 'ICt'oteniei; JJfajestatem is minuit, qui ea tollit,

ex quibus civitafi:.; ampliturlo constat: quae s1trtf ea
quae capiunt su/J'ra.r;ia populi, el 111,egi:dratus consilimn
(Ciceron ad Jlerennium, lib, 2, ~ 12). - 11!/ajcstatem
winuere, est de dignitate, aut amplitudine, aut pole-
state populi, aut eormn qui/ms populus potestatem de-
dit, aliqiwl derogare (Id. de lnventione, lib 2, § 17).
8

Iat'.5 akum qe fehl de traktate f'.5~rnal1 Roma-

nii kn natiunile asupra k'hrora i§i reservau supe-
rioritatea lorii, traktate pe kare ei singuri le nu-
miau neegale; vomu vedea kare erau in okii lorn
konsekuintele.
Dupe proklamatia p'.5'1ei §i a amiqeI. Pia Et
Aetema Pax Sit, el inqepeaii. a vorbi ku autorita-
tea st'bpinului §i a le:i;cis.latoruluI, luind formula po-
runqitorului, ziqeau: lMPERIUM MA.JES'.rATEMQUE Po-
PULI RoMANI GENS A.ETOLORUM CoNSERVATo SrnE
DoLo MALO (Tite-Live, lib, 26, N° 24). - GENS.
GADITANA MAJESTATEM PoPTJLI RoMANI CoMITER CoN-
SERVATO (Ciceron discours pour Valbus, § 16). Jd
habet ltanc vim, adaog'h oratorulu, ut sit ille in foe-
dere inferior. Dar din tot(t diskursultt, result'.Ii k'.b
in okii lumii intreJ,II, la Roma, populul(t din Ka-
diksu a r'.bmasu uuu popuhl str'.fiin(t §i suveram1, pen-
tru dinsulu n' a fostt1 minutio majestatis.
Positia populului inferion1 viz-a-vi de populuh1
superioru era a•ieea a klientiloru k'htre patronii loru,
eI erau inferiori, ku toate astea eraii. liberi, ase-
menea §i 11etatea aliat1>, ku toate k'h era inferior'.5,
dar r'.Iiminea suveran'.Ii.
Asta o esplik'n perfektu juriskonsultuh1 Pro-
culus in le:i;cea VII au Digeste de captivis: LIBER
POPULUS est is, qui nullius alterius populi potestati est
subjestus, sive is foedemtus est: item live aequo foe-
dere in amzcitiam venit, sfoe f oedere compreltensum
est ut is populus alterius populi majestatem comiter
conser varet: hoc enim adjicitur, ut intelligatur alte-
rum populum super·iore,n esse, non itl intelligatur al-
terum non esse siberum : el qnemadmodum clientes no-
sfros intelligimns liber·os esse, etiamsi neque auctoritate,
neque dignitate, neqne ,viri boni nobis proesunt ( 1): sic

(1) A'Ii tekstulu se pare a fi strikatii puFnu de kopi-

 9

-"s
C\.I aui maJestalem uostram comtfer conscrNtrc debent
'1 ' '
tiberos csse il/tclligendmn est. A~a dar11 dreptnlCt cstc
perfokt(L xotT)rHt1; popnlnl11 infcrior(t cstc m111 po-
puhl klicnti'!, populuHi superionl este uml popuhl pa-
tronft; · darrt kn toate astea populnl(1 inferionl totil
este un(t popuh1 indipcc1intii ~i snveran(t.
Astii-felft este, de nu m'h in§eli1, posi.IJia natiu-
ne'i Moldo-Romine in fata natinnel Otomanc; ea este
inferioar'.b, dar p'bstrcaz1> toate atribntiile suverani-
t-I,til; e::;te peste puti11t·.r, de a kalifika mai bine su-
zeranitatea PortiI Otomane.
lat'b, negre~it11 qcea 1Ie va fi rekunosknti'l ka
konstantft de kr,trc puterile g-arantc: ele vortl h sa
Rominilor11 intreag'.h suveranitatea ~re le e rcserva-
t'.h, ~i le vorft permitc, prin mijlokulft clevclop1>ril
1
1ivilisatii ~i priu kreatinnea bnnelori'l institutii in-
tcriore, de a meri ta lUJtl lokCt onorabilu §i re-
spektatil iu rnarea famili e Enropean'fi. ·
Skriitorulfr nostru clr, spre al1esW skopu o mul-
time de indikatii ku dcs1,vir~ire i1wcnioase, din kare,
de sigur(1 k:1, se va tnwe un11 particlrL importantci. Nn
~till daka trehne ST, sper1>1111t kr, lnkrurilc lonl
mcrve atiti't de iute dup e kum 1lore~tc cl(ti dar trc-
bne s1, aplanchmi't la toate silintile veneroase, ~i s'.h
le ajutT, mf1 kn putere.·
Pnntul(t '-lCliI mai important([ cstc, f'.bn indo-
iah arnilioratia soartcl t·.r,ranilorf1, k orn plekta lonl
d_csrobirc, ~i priirnirea lorft la parti'-lipatia clreptu-
nlorft 'livile i:;;i poJifrre karc sc kuYinfl tutuloriL
'fT,ranii din Rorninia sintft ashzi inlcr, mai
akolo llHde era.fr hranil din Da'-lia snbtft domina-
rca Roman1,, konclitia lor11 cstc, ka ST) zi,rcmfL a ~a,

\Jti, <lar ku toatc astca scnsul(i este destul tt <le !impede.

1/aloander skrie: Nc qu e ririlrus nvbis 1mr es sunt: 'JCea
'le c ku mnltfr mar rcsonabilt1.
10

xot'.&rit'.6 in mai multe pasaJ,Ie, adesea r'.&u inte-

lese de Kodulu Teodosiam"t, §i mai ku seam'.& in
titlurile Kodulu'i Justinianu, De agricolis, de colo-
nis Thracensibus, de colonis Illiricianis §· q_ I. 'f'.6-
ranii natiunilor(L Dun'.&rene sinttl, mai aqeea qe era
toti t'.&ranii din Franta §i din tuile veqine. Dar
la noi, a trebuittl sekolI pentru ka l'.&kuitorii kim-
piilorii S'.6 fie kematI a se bukura ku dewr,vir~ire
de dreptulu komunii: esemplulii Europi §i intin-
derea J,Ieneral'.6 a luminelorii vor(t faqe Dun'.&reni-
lortl povara mai U§Oan, §i sukqesulu ma'i. repede.
Nu poate S'.6 intre in planulu uneI introduktii
de a k1,uta istorikii kare este, ori1,1ina atributii'.
or'h§anilorii k'htre proprietarI §i a lorii impreun'h k'.6-
tre t'.6ran'i, ash atributie kare se g'.&Se§te mai de
totii uniform'Ii la diferitele p'.&rtI a le Europei in
kare au n'.6p'bdit(1 barbari, se tra1,1e de la institu-
tiile Romane (1), sau result'Ii in t'Iirile Moldo-Romi-
ne de la invasia Transilv1,nean'.6 a lui Radu-Negru?
Asta e o kestiune kare poate S'.6 atrag'.6 atenµa
arxioloJ,Iilorii §i a istori~1ilortl, dar este indeferint'.6
in starea aktuah. Noi avemii s'Ii ht'.6m(1 pe t'Iirani
asttl-felii kumii sintu ast'Iizi, f'.or'.6 S'.6 ne ostenimft de
a afla pentru qe sint(t asttl-fel(t. Ei se afl'Ii ast'.6zi intr'o
konditie rea §i e de neap'braf'Ii trebuint'Ii ka s'.6'i
skoatem dintr'insa, iat'Ii qeea qe e sigurtl, §i nu ne
r'.6mine de kittl S'.6 lnuhmtl mijloaqe de a vindeka
r'.6ulft presenttl.
R'Iiskump'I>rarea §i desrobirea propriet'Iitii de
tMani; edukatia lortl reli1,1ioas'.6, moral'.& §i politiln;
ridikarea lortl kitu se va putea mai grabnik'.6 la
nivelul(t tutulorii hkuitorilor(t t'.6rii; for:marea uneI
bune militii nationale, kare va prepara pe aqeea a

(1) Vezi konstitufia V lui Arkadiu ~i Onoriu la Kodulu

Teodosianu de metatis.
 11

unci putcrI armate regulat'n, iat'.6 rnca

1 1
Ie este na-
turah1 an,tatu, iat'n qeea qe este de f1,kutu kitil
mai ingrab'f>. Toate inimile veneroase vor11 spri-
jini kn voturile lon1 h1kr'f>rile prin mijlokuli'L k'f>rora
RominiI voru implini aktulu lori't de rei;renerare,
~i guvernclc Europene nu poti't lipsi de a nu le
ajnta prin binc fak:'btoarea lortL influent'b. S11 sa-
lut'f>mft noua era pe kare traktatult1 din Paris a
deskis'o pentrn aste frumoase §i bogate t'r,ri.

ROYER-COLLARD:
 ROMINIA.
Dupe Traktatulii de Parisu din 30 Martie 1856.

,,Die Moldau und W alachei, diese beiden

romanischen Lander, ziehen jezt die Aufmerk-
samkeit von Europa auf sich, um so mehr, da
sie den ersten Schauplatz des sich immer gros-
artiger gestaltenden Weltkampfes in Europa
abgegeben haben. Aber auch ihre Vergangen-
heit verdient unsere, Beachtung, wie die ges-
chichte dieser beiden Romanischen Donaufurs-
tonthumer beweist ! (1 ). "
,,NEIGEBAUR."

,,Moldavia ~i Rominia, aste do'.n t'.nri Romane,

atra~re akumu asupra lorii atentia Europi, mai
ku seam'.n pentru k'.n ole au fostu primulu Tea-
tru alu marelui resbelu Europeanu. Daru ~i
trekutulu loru merit'.n atentia noastr'.n, dup'.n
kumu probr, istoria astoru do'.n Prin'Iipate Ro-
mine."

KAPITULU PRIMU.
Despre dreptulii publikii politukii alii Moldo-Rominii.

§ I. in 1te modifilw traktatulit din Parisu a11estu dreptu.

Dupe o lupt'o de ma'i multi sekol'i in kontra

TurLJiloru, Unguriloru, Polonesiloru §i a influenti'i.
Ruse§ti, Rominii din Moldo-Rominia '§'i all aparatu
nationalitatea §i au r'.nmasu liberl §i indipendenti.

(1) Die Donau-Furstenthumer, 1856.

 13
Tara lonl se intindea altr,-dah de la Tisa pi-
n'.fi la' Dun'I>re §i marea N eagTL, §i koprindea 'I'ran-
sil vania, Bukovina, Banatull}_ de 'reme§Yar(L; Basa-
rabia si Moldo-Rominia. ImprcsnratI de iuemiqI
puterni~'i, tot-d'auna in resbeh1 kn xo{·dele barbare,
kare se kobora pe Dnu'I>re ka S'b ataqe imperiulu
Romam"t, kolonii lui Traiaml §i Anrilianu, v'bzur'.o
prea de ti~puri(1 patria loru pierzindu'§i unitatea
primitiv'.n. In kursulu sekolulul alrt zeqelea, Tran-
silvania si Banatulll de Timesvar(t f'nr'n deklarate
vasal ea 1~ koroanei Ungarii. Din al(L 13-lea pin'L h
ah1. 14-lea sekolll, Rominia §i Moldavia, ku toate k'I>
eraft libere §i endipcndente, se despLrtir1,, sprc
paguba )oru §i avnrL fie-kare unfl gTt vernft deose-
bit(L. In 1777 Austria, in intelevere ku Rusia,
smnlse prin viklenie, Bukovina de la Moldavia. In
fine prin artikolulft 4 alu traktatulni din Buknre§tl,
in 1812 'I'urqia krezn kL are dreptultt a se da Ru-
sii Basarabia, :in kontra traktatclorft §i in kontra
tutulor(t prinqipiiloru drcptulu'i J,Iinteloru.
A§a dar no r'nmase din t'&rile Rom1nc de kitu
Prinqipatele Moldavii §i Rominii, kare i§'i p'&stra.r'&
~utonomia §i indipendenta loru national'&. Autokra-
µa Rns:o k'but'f> S'fi le shpineask'&, dar strigarea
de alarm'b dab, de pe t'&rmi'i Dun'briI de§tept'b .Eu-
ropa ok'Iidental:o din lunga sa letar\rie. · Ea se xo-
t'bri a pune un(L terminft aste'i ambitiI kotropitoare,
arrnatele sale rcpurtar1, in putinfL tirnpu numeroase
viktorii, §i kolosulu Rnsft trebni s:o se trag1, ina-
poi din'aintea vegerii •1ivilisatii si a drept'nti'i. A-
tunq'i disp'nnt or'i-•ie trnktat(L 'dintre Rusia ;i Tur-
qia, protektiea d'asupra kre§tinilor(t din Orientu,
fl?ta armatT. din marea neagn,, porturile militare
drn a11eea~l mare, fortifikatiele din insulile Alandu,
in. fin_e protektoratnl(t spe~ialu §i nelegali1 asnpra
pnnq1pateloru Dun:oreue. Dre1)turile si imnnititile
~ ,
14

aqestorti t'.6ri., voril fi d'akum inaintu puse snbtii

garanta inaltelorii p1>rti semn'.6toare a traktatuluI
din 30 Martie 1856. (art. 22, 25).
Negre§itii k'.6 nu ni se knvine de a apretia
kumii astii traktatii satisfa"Ie diferitele interese a le
Statelorti Europene. Dar noi rekunoa§temii, kiarii
de ·akumii, k.o Turqia este ad'.6postit1:,, din partea
Europe'i, de ori-'Ie ataki't aru putea s'.6'i vie de la
Rusia. Flota din marea neagr'.6 sf1>r'.6mat'.6, ast'.6
mare priimitoare de toate pavilioanele komertiale,
Rusia nu va mai putea repezi flotele sale, f'.61".6
veste, asupra Konstandinopolului. Prin'Iipatele Du-
11'.&rii, fiindii d'akumu inainte subtu inalta garant'.b
a putetilori'i. Europene, §i ori-qe amestikii in tre-
bile lorii fiindi't opritii, Rusia a pierdutu puntulii
strateviku de unde arnerinta Turqia pe uskatii.
Mulpirnit'.6 astei interventi'i a Europei okqiden-
tale, RominiI v'.bdu nationalitatea §i . vekile lorn
dreptur'i §i imunit'.fitI la ad'.bpostu de ori-qe usurpa-
tie strein'.b, e'i voru §ti S'.b phteask'.6 in tribnti'i. de
rekuno§tint'.b ast'.b :r;reneroas'.b interventie a Europi
'Iivilisate, §i numele FranteI, alii EnglitereI §i alu
Sardinii vorii fi bine-kuvintate de totI kopii Ro-
miniei.
Rominii negre§iti't k'.b anl fi preferatu s'.b vaz'..b
patria lorn deklarat'..b de totii indipendint'.b de kr,-
tre puterile okqidentale. Ast'..b politik'..b n'ar fi fostu
neputin1:1oas'.b din partea guverneloru libere si lu-
minate, kare, demne de marl kon"rnptiI, sintfi de-
stulil de puterni'Ie pentru a impune o t'.bm'..bdnire
radikah unui r'.bii estremu. Katerina a Rusii, ast'.b
femee ku inim'..b a§a de tare §i ku spirit(1 a§ade bor-
b:&tesku, propnse Turqii, in kongresulu tinutu la Fok-
§ani, in luna lui Augustu 1772, o pa1:1e etern'.6, ku
konditie ka Prin1:1ipatele S'.b fie deklarate indipen--
dente, subttl garanta mai multoru puteri Europene.
 15
Ea nu se temu de ash g-arant'f> kolektiv'o; k.0 111,
in a11ea epok'f>, nu se kuno§tea niqi planurile am-
bitioase a le Rusiei, nhli importanta Prin'Iipatelonl;
§i afektatiile liberale ku l~are ~aterina amus~ E~-
ropa an1 fi skuzat-o ku mlesmre daka, :intr o z1,
'i-ar fi venitu ideea de a lua in st'.bpinire uoulti
Starn. Asta faku §i ku Krimeea, pe kare ku toa-
te astea ea o deklarase liber:o §i atirnat'o numai
de Dumnezen, prin art. 3 alll traktatului din 21
Iuliu 177 4 §i pe kare o inkorpor'L ku imperiulu
in 178 7. - Darn aste timpuri a(1 trekurn, ast'nzi
'line-va nu mai poate kotropi nepedepsitll nun Statu
liberu, si Rominii aru fi stiut1l s'o'si p'nstreze o in-
dipendi1~t'f> pe kare mar~le puter{ Europene ar fi
garantat-o.
Resoane puterniqe aft fr,kutft pe puterile semn'n-
toare a le traktaluI de Parisn de n'au voitu s'.6 skim-
be starea lu~rurilorft stabilite prin traktatele Ro
miniloru kn Inalta-Poart'L.
Europa artt fi intelesu prea lesne kr, puterile
olP1identale, spre nsplata sakrifiqiiloru qe'§i au im-
pusft in resbelnl(t aktualu, aru fi unitft ku pri1P:Ii-
patele aktuale Bukovina §i Basarabia, smulse prin
in§elare, in kontra traktateloru, pentru ka s'L fak:1,
dintr'insele unu statu asezatu subtu snzeranitatea
'furqiei. Darr, s'au multtunitu ka s'f> ia de la Ru-
sia o mik'L parte din Ba'sarabia, nu kn titlu de res-
tih1tie, dar ka o •iedare ne1:1esarie navigatii Dnn'Lrii.
Prin ash, kombinatie au sanktionatu indirektu vio-
larea Rusii. Ku t~ate astea llominiI totu pr,strea-
z'n, in pri1111ipiu, drephtrile lopu asupra aqeston1
do'.6 p1,rti integrante a le patrie'i lonl; §i intr'o zi,
vor faqe a li se pretni reklamatiile lonl in privin-
ta aqeasta.
Skopnlil nostm este de a ne okupa de ambele
Prin11ipate astil-felu kumtt se afh in relatiile lorn
16

ku Turqia, dupe koprinderea §i spiritultl trakfate-

loru Pnterilon1 semnitare a le traktatnlui de Parisu
s'au augajatf1 nurnai a fa1:1e S'I> fie respektate a11e-
ste traktate, puindi1 Moldo-Rominia subtfL garanta
puterilorii kontraktante. A§a dar, ast'I> garant1, este
kare asigun viitornlu Rominilon\ §i kare pune
unft termenft tutuloru mi§k'I>rilorfL politi rn la kare
1

erau vikteme. Ele sintii, rekunoskr,toare puteriloru

okqidentale, §i nimeni nu va putea S'I> le akus'.6
de ingratitudine.
Dar pentru ka uml traktatti s1:, fie efikaqe §i
.SL poat'.6 ajum,re skopulu propusu, trebue sL'i de-
termim,mu bine spiritulft §i koprinderea, §i s1, pre-
qisLmft fie-kare termenft §i fie-kare klwetare. As-
ta vomf1 faqe §i noi, in kursulft astu'i uvrajl1, in 11eea
qe se atinv:e de Moldo-Rominia.
Sintu do1, felurI de dispositil in '-Jele §apte
artikole kare se okupn de Prinqipate: unele re-
lative la ordinultl lorft publikft politikfi; 1rnle-l-alte
la ordinulu lorn soqialu interioru. Inovatia aflindu-
se in ordinulu lonl politiku, noi vomft inqepe de
la aqestli ordinu.
Dreptnlu publikf1 politiku ah1 Rominilorii. nu
se reazim'fi pe traktatultl de Parisu din 1856, 'Ii
pe traktatele din 1393, 1460, 1513 §i 1529, pe
kare Moldo-Rominia le fLku kn Baiazetft l-it1, Mo-
xamedu alu 2-lea, Selimu 1-ift §i Soleimaml alfL 2-lea.
Noi am · fi doritu ka traktatulft de Parisu S'.6
fi vorbitu de dinsele kn dinadinsulu. · Ku toate a-
qestea artikolulu 22 alft aqestul traktatu ziqe k'.6
Prin'l(,ipatele se voru bukura de privileqile f i imuni-
ti5tile 'l(,e le au in posesiune. Protokolulul din Kons-
t~ndinopole, de la 11 Fevruariu 1856, kare viola
kn o rnanier'.6 atitii de vinovat'.6 autonomia a1Iestorii
!Mi, era '.ink'.6 §i mai deslu§itL Primulu sou artikolu
ziqea k'.6 Poarta konfirmi5 din nou prit,ilevile mi i-
 17
munifo(,ile de lwre Prin1tipatele s'ai"t, lmkuratil, subtu
suzeranilalea s1i, de la lfopitulafiile 1w le at, fostii
ttkordate de Sultani! Baj((,zeNi 1-ifi !ft 111/oxamedii
al1t 2-lect. Astft-fcltl kn ni 11I o incloiah nnmaI
poate esista in privinta a 11easta.
'I1raktatuli1 de Paristt a konfirmatrt numaI si
a garantatft aqeste vekI Trnktate, karc sintrt es~-
presia dreptnln'i pnbliln1 alrt Rominilon1 §i a an-
tenomii lor(L nationale. La astc traktate trnbue S'L
ne dnqem(t ori ' de kite orI se va simti trebuinfa
de a implini lakon ele traktatnluI de Pa/isu. A•rnsta
n'a kreatft o positie llO'L Prin 1ipatelor(1; ni 1i n'a
1 1

ruptlt vekile lor(1 relatii kn Poarta. Asa dar, fiind-

k'.& aste relatiI datea;'L de la traktatcle ink ciate
intre Rominia' Im Tnrqia, noi trcbnc S'L stndi'Lmtt
si S'.b kunoastcm(t aste traktate in extenso pentru ka
;'L priqepcn{(L maI bine valoarea traktatnlni de Pa-
ris(1 (1 ).
I
(1) Traktatuh'i inkeeatii intre JIUr<tea 1-iii prin(ul-ii Rominit
~i BaJnzctii, 1-il'i, Ilderimu, la Nilwpoli. Anul-t'i 795 Rcbiulii-
Ev cM 1393 de la I. X.
ART. 1-iii -- Din marea noastrr, klemen{T, noi k on-
sirntimu ka prinTJipatuh1 din noii snpusii. prin neinvinsa
noastrL putere, s1, se guvernezc duoe propr iele sale le11i,
~i printulu Rominii s1, ailn clreptl{lii do a fa'!e r esbohi
sai'i paTJe, ~i a•rnla de viatT, sa11 moartc as npra supu~i-
lorii. ST,i.
ART. 2. - Toty krc~tinii lrnre, imbn,ti~indu r elivia luI
:i\Ioxamedii, von:1 tre•rn in urm'I., din tT,ril e snpuse puterii
noastre, in Rominia, si se vorii faTJe akolo din noi:i kres-
tinI, ~u vort'1 putea fi ' ni •1I intr' um1 kip ii r eklamatI ~i d-
takat1,
ART. 3. - T oti Rominii kare vorii merve 1n vTe o par-
te a posesiilorli 1~oastre, vorii fi skutiti cle xara•1iu ~i de
ori 'le kontributic. '
ART. 4. - Printii lorii krestinI vori'.J fi ale~I de mitro-
politu, de boeri si de natiune.'
2 ' ;
18

Arunkindii qine-Ya okii asupra astorCt patru trak-

iate pe kare Rominil le inkieal"l, in difcrite epoqe
ku 'l'ur,1ia, este koprinsll de mirare de favoarele
stipulate pentru Prinqipate, in a,rnle epoqe kindtl
sultanultl Moxamedtl altl II era st'npim1 alti Konstan-
dinopolulul, §i kindll suk,1esoruhI S'I>tl ulteriori't So-

ART. 5. - Dar din p1'i<1ina aqestel'. inalte klemente ~i

pentru ln noi amu inskrisu pe printulu in lista '!clorii-
1-alty supu~i ai nostri, va fi datori':'l sr, plr,teaskr, pe fie-_kare
anu, tesaurului nostru imperialu, trei mii de bani ro~1i de
ai f'nrii, saii '1in•1i sute bani de a.rr,rintii moneda noastn,.

II.
Trnli:tatulu inkeeati11 in 1460 la Andrianopole, intre Vladi1
alu V prin(uli1 .Rominit fi Moxamedu alu JI.

ART. 1-iii. - Sultanulii konsimte ~i se indatorcazr,, pen-

tru dinsulii ~i suk,iesoriI sr,i, a nroteja Rominia ~i a o a-
pr,ra in kontra ori kr,rui inemiku, fan, ST, •rnarr, altu-'Ie-
va de kit suprimatia asupra suvcranit'btiI astui Prin'Iipatu,
ai kr,ruia voivozi voru phti Sublimei-Port'( unu tributii
de zwrn mii bani ro~ii.
ART. 2. - Sublima-Poartr, nu va avea ni•Ii unu ames-
tiku in administratia lokah a zisului Primipatu, ~i nu va
fi permisii niqi unui Turku. de a men,re in Rominia fr,rr,
unu motivu bine kuvintatu.
ART. 3. - fn fie-kare anii unu ofijerB alii Sublimei,
Porty va mer1,1e in Rorninia ka sr, priimeaskr, tributulii,
~i va fi insotitii, la intoar<ierea sa de unu ofiterii alu voi-
vodulul'. pinr, la J.Iiuruiu, unde se va numr,ra din nou suma
datr,, ~i se va da unii alu doilea biletii de priimire; ~i
dupe '!e va treqe pe 'leh-1-altu ~rmii al Dunr,rii, Rominia
nu va mai fi responsabih, ori de 'le ak•1identu se va
intimpla.
ART. 4. - Voivozii voru fi ale~i de Arxiepiskopii, de
episkopi, de boieri ~i de natiune, ~i aler,rerea va fi reku-
noskut'T> de Poart'f>.
A.RT. 5. - Natiunea Romin'I> se va bukura. de libera
 19
Ieimam1 Magnifiknlu inkonjura Viena. Dar lesne
isi va da 'I111e-va sokoteala kindu se va gindi k'F.
Rominia §i :Moldavia n'au fostu ni•1I invinse, niq'i'.
supuse prin fortn. 1-Jea d'intii(1, dupe mai multi
ani de resbeh"t in kontra Tur•1ii, a Ung·arii §i a
Polonii konsimti a se alia ku Poarta pentru ka S'F.

esersitie a propriiloru sale ler,11, ~1 voivozii von't avea

dreptu, de viatT. ~i de moarte asupra supu~ilon't loru,
prekurn ~i a'lcla de a frvrn resbelt1 sa(1 pa•re, f_r,n, S'L fie
supu;;I pentru ni'li 1,;:nnlt1 din :vrnste aktc, la \TC o res-
ponsabilitate k'htre lnalta Iloart'L.
ART. 6. - Tott krc?tinil, lrnre dupe 'le vor(1 fi imbrr,-
ti~atu rcli11ia rnwmlmam,, von"t tre<re in Rominia, ~i se
voru intoar,rn la refo,iia kre~tinT,, nn vor(1 putea fi rekla-
mati de ni,11 o autoritate ottornall'h.
A.RT. 7. --- Supnsil RorninI kare vor(t avea trebuin!T. s'b
mearg'L in orl 'le parte a posesiiloru ottonrnne, nu voru
putea fi sfortutI ST, phtoaskr, xanv1iult1 sa(t taksa kapita-
til la karc sintti ,rnpu~l raelilc.
ART. 8. - Dalrn vrc um'! Turku va avca un(t pro'lesu
in Romi:nia, k:u vre uu supus(t din a•rna tarT., pri•1ina sa
va fi,askultatT. ~i jmlelrntT, de divanulll Romi11(1, konformu
lcI,Iilor(1 lokale.
ART. \). - Toti negnhtorii Tnr•1i dukimln-se in a'lcstu
I~nn•npatu,
. . - pcntru ' lz:1 'HT, lnimpcre sau- ST, vmz'f,
' a1s.O 1o
mT,rfuri, vort1 trclmi sT, faler, kunoskutt1 autorihj,ilonl
lolrnle timpultt kiti\ au S'h 7eazT, akolo, ~i voru trebui sT.
ple'le kindu a•rnstu timpu va fi espirat1I.
ART. 10. -, Ni•1I uni:'t Otoman(t nu cstc autorizatu a
lua ku dinsulu unulu sau mai nmlte slrn,11, nT.skntI in Ro-
minia, orI de 'IC seksu vonI fi; ~i ni'11 o .r,rnami~ musul-
man'L nu va esista ni•1I o clat'.r. in ni,11 o parte a teritoriu-
lui Rorninu.
ART. 11. - Inalta-Poart1, promite a nu da ni,1i o clatT.
vre unt1 firrnanu dupe •rnrerea vre unuI supnsu Rorninu,
pentru trebile sale din Rorninia, ori de 'IC naturT, ar fi
cle, ~i de a nu'~i lua ni'Ii odatT, asnprL'~I drcptulu de a
kema la Konstandinopolc, sail orl in kare parte, a posesii-
loru otomane, vre 1111( 1 supusu Rominu, subt ori '1C pre-
tekstu aru putea fi.
*
20

aib'.n ajuton1 in lrnntra Ungarii. Moldavia, fr,r'.6 ka

s'.n fi avutu vre untt resbel(1 prcalabil(1 krezu de
neap'.bratL trebuint'I> de a fokeea um1 traktat(t de
ami 1ie ~i de protcktie kn Sublima-Poart:o, pcntru
1

ka S'.n sc fereask'.6 de marele atakuri karc se pre-

paran §i kare poate ar fi putut(1 S'.n o rednkL in

III.
1'raktat1tlu inkeial'l1 in 1513 intre Bogdanu, prin(ulu lliol-
davii ,ri Selimu 1-iii.
ART. 1. - Poarta rekunoa~te Moldavia ka tan; liber'b
si nu invinsL.
' ART. 2. - Reli1,1ia kre~tinL, profesatL in Moldavia, nu
va fi 1fr1I odat'L ap'bsatT, ni"II turburat1:,, ~i natia se va
bukura in deplin'f> libertate de biseriqile sale, ka ~i in
trekutu.
ART. 3. - Poarta se indatoreaz'f> a ap.'hra Moldavia in
kontra a ori qe n'hv1:,lirI eventuale, ~i a o tine in starea
in kare se afla rnai 'nainte, far1:, ka ST, se fak'h qea mai
mik'h ncdreptate, ~i fo1"1, ka ST> sufere qea mai mik'h dis-
traktie sau impntinare in teritoriulu s1,u.
ART. 4. - Moldavia va ti kirmuit'o ~i guvcrnatT, prin
propriile sale le1,1i fan ka. Poarta S'h se amesti'fe in vre
uni'1 kipu.
ART 5. - frin!ii s'bi voru fi. pe viat'h, ale~i de natiune
~i int1,rity de Inalta Poart1:,.
ART. G. -- Dominarea printilorii se va intinde pe totii
teritoriulu lVIoldavu; d voru putea intretine ku plnta loru
o trupT> armat'h pin'h la do'.u-ze•1I de miI, indi1,1eni saii
str1,ini.
ART. 7. - :MoldoveniI voru putea ST> intretie ~i s'b
kumpere o kasT, b Konstandinopole, pcntru rezidenta a-
1,ientului loru. V oru putea asemenea sr, aib'f> akolo ~i o
Biserik'.u.
ART. 8. - Tur'fii nu voru putea avea nhI kump'ora
p'ominturi in Moldavia, ni'fi nu voru putea ka s-r, zideas-
k'.L J,Ieamii sau ka s:o se a~eze akolo niqi intr'urnl kipii.
ART .. 9. - Spre senm~. de supun~re! printulu, in unire
ku natmnea, va avea gnJ'h de a tnm1te in fie-kare anu
 21
provintie invins'b. Ast'b nepotrivire de •1irkonstante
se simte kiarft in traktate. lu a•ielea a le 11olda-
vii se vede mai nmlt'b stim'b §i kurtoazie pentru
printnlu, kare, fn_r'b ST> fi~ _atakatl}_, inkee nn11 tral-:.-
tatu de aliant'f> §1 de anwne kn Ina1ta Poart'b. In
a•rnlea a le Rominii terminii sint(1 mai putini blinzi

PortiI, prin doi boeri din l\Iolclavia 4000 galbeni tur•ie~ti,

sau unspre-r.e'1i mii de piastri, 40 de ~oimi ~i 40 de iepe,
totulu ku titln c}e prczcntu.
AR1'. 10. - In kas11 de inannarc pe11tru resbel)j, prin-
tnlii l\Iolda vii va da armiI imperiale kontir,rentulu 'IC i se
va '.lere.
IV.
Traktatntu inlieiatu, in 1529, intre Petrn Rare\~ii printulu
.Moldavil fi Sultanuhl Soleirnanu alu 2-lea. ilfognifikuhi.

ART. 1-ii"i. - Snltanulu rcknnoas tc lo, Moldavia a datu

de buna sa voe ~i fan impotrivir~ fr,gr,dniah de supu-
nere imperiul~ otonrnnu.
ART. 2. - Na~iunea l\foldavL se va bukura; ka ~i in
trekutu, de toatc libertT,(:il<> s:-ik, fr,rr, ni•1i o supLrare ~i
fLrL ka Poart:t otcmarn, sr, poatL pnnc vre o irnp1cdikarc.
Le1,1ile, datinile, ohi,rniuriic, drepturilc ~i prerogativelc a-
•rnstci fr,rI vort'1 fi pentru tot-d'auna inviolabile.
ART. 3. - Printii vorii esersa in deplim, lib ertate,
<lominarea loru pc~te toatT, {ara, ka ~i alh dah, fan ka
Poarta SL n oatL a se amestek:i i'n vre unu kipu clreptii
sau nedreptu.
ART. 4. - Poarta nn sc va amestcka ni,11 intr'o kausr,
sau neintelevcrc intre partikularI, 'Ii printulu kn adunarea
sa va avea a'lu jucleka; ni•1i intr'unii kasl1 Iloarta nu va
putca a adu•ie vre o impieclikarc, ni,ri intr'unii kipu.
ART. 6. - - Frontierile Moldavii se vort't pLstra ne atin-
se in toatT, intin<lerea loru.
ART G. - Esersiqiulii kultulii musulmant't estc opritii
peste totii teritorinlii 1\Iolclr,vi"i.
ART. 7, - Ni,ri un :Musuhnant'1 nu va putea SL aib'b,
ku titlu de proprietari in Moldavi a ni•1i pomintli ni'li
.
k asr,, lll'li prLv1,lie; 'ni,11 nu va putca' SL stea in ' tan,
22

§i forma este ma'i aspr:&. Ku toate astea, in unele ka

§i in ~rnle-1-alte, a1:1elea§'i prin1:1ipii domin'.n. Fie kare
tar'.!> este deklaratr, liber'f> §i snveran'.n iu administra-
rea sa interioan. Positia sa politik'.:& esterioarr. este
modifikat':& in a1:1estu sensu kontraktu de alian{'.:&
neegah leagr. ambele p'.:&rtI. Astfl kontraktt1 este
sinalagmatikft: 1'urqia se indatoreazr. a ap':&ra fie
kare Priw1ipatt1 kindu va fi atakatu; dreptii. astii
servi':Iiu, printulft din fie-kare tar'.f> se indatoreaz'.f>
a'i phti uml tributt1 saii. urnl presentu in ban'i.
Moldavia, in traktatulu lu'i Bogdanu se obliga k:iaru

pentru trebi de komertu, de kit numai atitu pe kitu va

fi autorizatu de print~-
ART. 8. - Komertulu 1\foldavii va fi deskisu tutuloru
nafiunelori't komersantc. Ku toate astea Tur'Iii voru avea
preferinta asupra ori k:r,rii alte natiuni pcntru kump'.hra-
rea produkteloru t1,rii, pentru kare sc voru imvoi ku bun'L
tokmeah in porturile de la Galafi, de la Ismailu ~i de la
Kilia; dar nu voru p1,trunde mai 1n1,untru fLrii far'f> au-
torizati~ printului.
ART. 9. - Titlulu de taro independento va fi konser-
vatu Moldavii, clil. Ya fi reprodusii in toate aktele 'Ie
Poarta otoman'T, va adresa printulur.
ART. 10. - Tul"Iii pe kare Poarta ii va trimite lrn xfr-
tii adresate printulul', nu voru tre'rn Dum,rea; ci sc voru
opri pc malulu opusu alii riulu'i, dindii clepe~ele lorii gu-
vcrnului de la Gala.tr, kare le va trirnite printului \'!i va
transmite asemenca r'F>spunsurilc kurierilorii Inaltei Porfi.
ART. 11. - Printii natiune1 Molclavc voru fi ale~i de
diferitele klase a le populatH tT,rii. AleJ,Ierea va fi reku-
noskut'.b de Poart'.I,, f'hr'L ka ea s:r, so poatT. amesteka, a
numi printu, a ridika '!ea mai rnik'L <lefikultatc sau a a-
duqe •ma mar mik:'.h picdiln la aqestu sujeti'1.
ART 12. - Tara va fi ap'.hrat'b de Poarta otoman1, in
ori 'Ie •1irkonstant:r., natiunea MoldavL va qere spriji-
nulu ~i ajutorulii s'I>u.
ART. 13. - Drop!~ toate aste avantaje, natiunea Mol-
dav'f> nu va da Portn otomanc de kit unu prezentu anu-
alu de 4000 galbeni.
 23
a da ajntor(L in oamenI Tnr<1iI, pc ling·'b presentuhl
anualtt; ast1"t-felu kT, re,1ipro•1itatea, din am bele
p'brt'i, konsista in ajntoare militare, dar in trak-
tatuli't din nrm1, kn Rare§l\ ajntornltt in oamenI
ilr<rnt'b, §i Tul"1ia se multnmi kn nml simplft prc-
sentll annalu.
1Icle-I-alte, lrnre leagT, ast1>zI Romh1i a kn Tnr-

11ia, sint(t singurile kare formcaz1, dreptnl11 publiku

politiki't alll Prin'lipateloru. Fie-kare din asti:'t trak-
tate a(t konfirmafft pe qclft pre11edentu, ast11-felu
k'f> toatc c1ispositiile, pc kar e nn le kontrnzi•Ie •rnlu
din urm1>, sintrt in vigoare. Ni•i'i o konventie ul-
terioal"r, n'a venitu ST, dcsfiinteze aste stipnlatinni
saf1 S'n se pue in loknlft lor(t. Daka dar Europa
voeste ast1,zi s1> rcstabileas kr, lukrurile in Orient(t
in starca lorn normah, ea trebnc, in qeea •ie prive-
§te Prin'-Iipatele, ST, nn konsiderezc de ktt1l sing-u-
i·ile lortt kapitulatii kn Tnr1:1ia. A 11easta iar'b§i, pen-
tru ka ST, r estabileask1, lrnnele rclatii ku Rorninia,
trebue SL respekteze vckile lorft traktate §i s'b
nu'~• inSU§easkr, ni':li nn(1 drepti'L nelegal(t afar1, din
aste konventii.
Daka B,nsia s'a amestekatu in trebile Priw1i-
patelor11, daka prin traktatnl(t de Ka'inanh,ri, ea a
dobindit[t dreptnli't de mjjlo,1ire; daka, prin alte
traktatc mai din urmT, ea '§'f a inSU§itf1 pc a•iela
de garantT,, T'L1r 11ia n'avea ni':Ii dreptnlii, ni':IT pu-
terea de a fa•ie asemenca kon•rnsiI. RominiI sin-
guri aveaii fakultatea de a trakta kn qele-1-alte na-
tiuni §i de a ing-riji de konservatia loru. Ei n'a(L
datf1 nimnnuia rnandatulft de a trata in nnmele Ioru.
Traktatele T1w1ii kn Rusia, in 'Jeea 'Ie se atim,re
de din§ii, era(t akte nule; k'b 11I, in dreptuh1 pnbliku,
ka §i in dreptulu privatu, res inter alias acta, aliis
neque nocere, neque prodesse palest.
24

Dreptuhl publiku politiku alu Rominiloru este

dar basatu pe singurile lorn traktate ku Turqia.
Pentru ka S'.6 d'.6mu o idee mai esakt'.6, S'.6 tra-
J,Iem(t din aste traktate qeea qe se redlPie la a'Iestu
dreptn, §i sL 'lu punem11 de fat1> ku traktatull1 de
ParisiL

TRAKTATULU ROMINILORU. TltAKTATULU DE PARISU.

1 ° Poarta rckunoa~te kr, 1 ° Prin'lipatele Moldavia

Moldavia cste o tar:r, liber:r,
si nu invins:r,. Ea nu va
~vea de kitii suprimatia a-
supra suveramt:r,ti Rominii.
Sultanulii se indatoreaz:r, a
apT>ra aqeste t:r,rl'., in ori-'le
•1irkonstant:r, ar 'lere ajuto-
rulii s'Lii. Frontierile lorii
vorii fi p:r,strate neatinse in
toat,i; intinderea lorii, (art.
1-iii, alii traktat'.olui de la
1519, art. 1-iii de la 1529;
art. 1-iii, de la 1460; art. 3,
de la 1513; art. 12, de la
1529, art. 9. de la 1529.)
2° Zisele Prin'lipate vorii
fi guvernate · dupe propriile
lorii ler,rI, far:r, ni'li unii a-
mestikii ~i fan ka poarta
s:r, poat:r, pune vre o impie-
dikare. PrintiI loru voru a-
vca dreptulii de a faqe res-
belii ~i paqe, ~i aqe}a de vi-
at"L sau moarte a1;upra eu-
pu~iloru loru, f:r,r:r, ka ei S'.o
fie supusi, pentru vre unulii
din aqeste akte, la vre o
responsabilitate kT>tre subli-
ma, Poart:r,. (Art. 1, 1393;
art. 2, 3, 1529; art. 1, 1460;
art. 6, 1513.)
~i Rominia se vorii bukura,
subtii suzeranitatea PortiI, ~i
subtii garanta puterilorii kon-
traktante, de privilevile ~i
imunit:r,tile qe le ai'1 in po-
sesiune. Niqi o protektie es-
klusiv:r, nu va fi esersat,i;
asupra lorii de k:r,tre vre
una din puterile gar ante (art.
22. traktatulii din 30 Mar-
tie 1856.)
2° S' a xot,i;ritii ka s:r, fie
in Prinqipate o fort'b armat'f>
nationah., organisat:r, ku sko-
pii de a mantine siguranta
din n'f>untru ~i de a asigura
pe aqeea afrontierilonl. Niqi
o impieclikare nu le va pu-
tea adu'le 1111:,surilorii estra-
ordinare de apJrare pe kare,
in akordu ku Inalta Poart'b,
vorii fi kemate a lua pentru
ka s:r, resping1:, ori '.le n1,-
v,r,lire str'f>in'.L. (art. 26. i-
demii).
 25
30 Rominii voru avca unu 3° Nn va fi ni•1I nnu dreptii
:wentii la Konstandinopolc. partikolarii de amesteku in
Sultanulu nu va pntea niqi trcbile loru interiore. 0 in-
intr'tmi'L kipu, a se ameste- terventie annat'b nu se va
ka in administratia Prin<Ji- putea 'faqc far'.b akordulu
patelorii. Printii \,orii avea prealabilu alu puteriloru kon-
o lib en, dominare pe toat'b traktante. (art. 22, 27 id.)
intinderea teritoriului loru.
Nu va fi permisii ni,1i unui
Turkii de a intra in prin-
'1ipatc, farr, unii motivii bine
kuvintat(1, de a hkui akolo
sau de a avea proprietT,fi,
Art. 9, 1460; art. 8, 1513;
art. 7, 1529.)
Dreptu toate aste avan-
taje Printipatele se oblig1,
a phti ,_uuu tribut(L sau darii
anuah'i Inalter Portr. A'Icasta
va avca asemene; dreptuh1
de a rekunoaste printuh1 a-
lern1 de naiiun~ (art.4; 1393;
art. 4, 14G0; art. 5, 1513,
art. 11, 1529.)

D'a':Ii se vede prca lesne kare cste positia am-

bclonl Prin,1ipate. Ea konstitue o tan liber'n §i su-
veran1,, pus'n subtii suzeranitatca Portii. Sultanul(i
se indatoreazr, a da printului s:r,(1 titln de liber(t
§i indepenclentft orI de kite ori va trata kn dinsulii.
Drept(1 un(1 tributii saft prcsenti:i anualft, elft se in-
datoreazn a 'l(t apLra in kontra orI k'nrui inamiku
kare aru voi SL violcze teritoriuluI sall drepturile
sale. Asa dar RominiI n'afi. instr1,inatu nimikll din
snveranitatea lorll cstcriorr,, dupe knm(1 vomii de-
monstra m'aI bine mai in urm'n; a fostii oare-kare
modifikatie in natnra asteI suveranit'nti, dar aste
skimbLrl_ n'a11 pututll s1, ating1, intru ni'mikfL, a'!eea
qe konstitun suveranitatea unui popolii. Rominii
aft p1,stratll toate prerogativele unei natiuni libere,
26

indipendenta guvernu]nI §i a administratii lon1, drep-

tuh1 de a trata ku or'i 'le natiune pe baza unei
perfekte egalihtI, dreptuh1 de a inkeea traktate,
aliante, de a fa'le resbelu saft paqe §i de a ingriji
despre ori qe m'.nsur'i de konservatie interi01·'.n §i
esteriorr;, §i far~ S'f> fie supu§i la vre o respon-
sabilitate k'f>trc InaJta - PoartT,. Artikolulu 6 din
traktatulu Moldavi'i de la 1513 se pare a m1,n;iini
num'f>rulii oamenilorft armatL Dar S'f> observ'bmil
k'.& a'"iestft artikolft se redu,rn la armia permanent'.&;
a§a dar, in timpft de resbelii, militiile saf1 armate-
le nereg·ulate craft kare f'.1,qea forta t'I>rii; de aqeea
Moldavia prezent'.I, totii-d'auna o snm'.6 de 30 pin'.f>
la 40,000 de oameni in timp11 de resbehl. A§a
dar astf1 artikolu n'a pututii s'.f> aih'f> ni11i unil felii
de important'I> reah.
Pnterile sem11'I>tarie a le traktatului de Parisu
aft dusft subtft garanta lorn komun'.f>, observatia §i
respektulu a'Jestoru vek'i'. privile~rn §i imunihtf.
Singura skimbare important'I>, singura inovatie
kare a fostft f'I>kutL in ordinu1ft politikii alu Ro-
minilon1, este aqela de a 'i pune d'akumft inainte
subtft garanta marelorf1 puteri Europene. Prinqi-
patele nu voril mai fi espuse Ja aqele turbtlr'.br'i'.
politiqe kare se opune la implinirea · ori koru'i pro-
g-resu moralu sail materialu, §i kare tot-d'auna se
sfir§ea prin violarea a unuia saft a mai multorii
puter'i nationale. Puse subt paza Enrope'i, niq'i o
interventie armat'.& str'I>in1> nu se va mai putea fa-
'IC. Repaosulft interiorii, atittl de neqesariii prospe-
ritr,ti fie-k'.bria t'f>r'i, va fi restabilitu, §i kn dinsuh1
amelioratii neap'f>rattl trebuinq'ioase voru putea s'f>
se fak'b f'f>r'.6 difikultate. Spiritulii progresivil ah1
Rominilortl §i aplekarea lonl atitft de kunoskut'.&
pentru tJivilisatia okqidentah, ii voru faqe s'f> fakr,
in putim1 timpii mari inaint'I>r'i pe drumuhl noilorii
 27

refonne. Drepturile lon1 antonom c nu sufen nr<n

de knrnu din ash garant'& kolek tiv'& a pnterilonl
kontraktante; Jc1,•1I suveranitatea nnei natiu11i nu
este ui•II de knm(L dimi11uatn pentru ln, estc ga-
rantah de alte S tate. In1r'adev'Lrii ~ este pcrmisll
puterilor(t curopen e de a Ina in k omnn(t mTJsuri de
prekautie, puindfi subtu protektia lor(t kolektivT>
nnfi Statu a ln,ruia inviolabilitate si esistent'L,
0

sintlt neqesare eknilibrului i;reneraHi.. Priwripat~le

dar, faktt parte din eknilibrn li't curop ean(L in astft
sensi't, k'& ori 'le violarc fnkutT. drepturilorCt sa(t
teritoriulni lor(i va fi kom,i11erat'.b ka o atim,rere fL-
kut'& ekuilibrulni §i drepturilorC! pnterilon1 garante
prin mmare ka umI cctsus belli curopcam'i..
Pentrn ka s'b pntenn1 kunoa~tc hin e raporturile,
Hominilor(L ku •rele-1-alte puteri Emopenc trebue
mai intii(t ST, intelcr,rem(t bine rnlo area g arantiI pro-
mis'& ill traktatnlll din Parisf1.
1,Garnnta, ziqc Vattellt. (1), cste unfL fel(L de
traktatr1 prin kare se promite asistentT, ~i ajutorCL
kni-va, in kazfi de a avea elii trebnint1>, pentru a
sili pc unu nekredirP10su a'§'i implini inclatoririlc."
Garanta dar nu este nn(L fakti'L scmplu pas ivi't;
intr'aclevT,ru, garantulfL nn dobinde~te ni•1I nnft
dreptCt pentru din snlii; dar dobincle§t0 7 ka s'& zi-
'Iemft a§a, datoria moral'b de a da sprijinfl §i aju-
torCt a 1rnluia kare estc garantatrt, kindft o violare
kontrarie traktatului se fa•rn drcpturilor(i sale. Ga-
ranta este sanktiunea drcptnrilori't protcjatnlu'i;
,, este ~mu angajamcnti'L prin lrnre unfL Starn promite
de a _aJnta pc altulrt, daka a•1ela este turburatll sau
amermtatft in paqlnika hnknrie a drepturilor(1 sale,
de kT>tre o a treia pntcre ! (2-)"

(1)
\ A rt 5. traktatnlu de Parisu.
(2) Wheaton, Elem. de droit intern. vol. 1, p. 257.
28

Dar va ziqe 'Iine-va ln, Moldavia este ko-

prins'o in garanta ~renerah a indepcndentei §i a
integrit'I>tii imperiulni otomanf1. A§a dar niql o
garant'.b speqial'I> nu poate esista in privinta Prin-
'Iipatelon1.
Pentm ka s'.b nspundemii la ast'.b objektie,
trebue S'I> faqemu kite-va deosebirI. Garanta se
poate faqe saii intre mai multe pnteri kontraktante
pentru ka S'.b fak'.b a fi respektate angajamentele
luate de dinsele intr'unu traktatl1, sau intre aqelea§i
puteri pentru a faqe s'.b se respekteze §i Sn asigu-
re esckutarea unuI traktatu ink:eiat11 intre mai
multe state dintre kare unulft sat1 kite-va nu ia
parte in traktatult1 de garant'.b. "C:_lelt1 d'intiii1 felu
de garant'.b este aqeea 'Je se aplik'I> 'l1urqii. A•ieasta
fiind priimitn in dreptnlft publiku europeanft, fie
kare 1rnrte kontraktanti; s'a angajatu a respekta
indepedenta sa §i integritatea teritoruluI S'I>ft, ga-
rantindft in komum1 strikta observatie a a•iestuI an-
gajamentu (1). Ast-5 garant'I> kare nu este alt11
qeva de kitu o ID'I>Slll"r, sank:tionarn a unuI traktatu,
poate fi obiektult1 uneI klauze a traktatuluI, sall a
unei konventii distinkte §i separat'o. Franta, En-
glitera, Austria, s'au ang·ajatft afarn din traktatu,
printr'o konventie din 15 aprilie 1856, a respekta §i
a mantine integritatea imperiuluI Otomant1. Ast1, ga-
rant'I> este mal efiikaqe dar ea nu este de ldtft um1
akqesoriu alft traktatului de Parisu, o prekautie mai
multii pentrn a faqe pe Tur'Iia s'.b se bukure de
dreptulrl publiku europeanft la kare a fostft primitn
prin traktatulu aktualft. Aste mnstlri de prekautie,
prin kare unii statft kautn a faqe s1, i se garan-
teze suveranitatea §i posesiunea teritoriiloru sale,
nu sinttl nol; s'a v'I>zutu o multime de esemple

(1) Vattel, Droit des gens, I. 1, chap. 16, §, 27 5.

 29

in qeli't din urmr, sekolu, §i kian1 h1tr'a11esta, prin

traktatcle de la Ried11, din 8 Augusti1 1813 §i 1eh1 1

de la Fuldu, la 4 Nocmvrie urm1,ton1, Austria ga-

rant•.r, lcr,Tilorft BavariI §i ai Vurtcmbergnlni deplina
libertate ~i stn-cranitatc a Statelorft lonI: Re11ele
Ioakimft Napolconft priimi ascmenea, in 1814, pen-
tru dinsulft nrma§ii §i suk,1esoril sr,I garanta de
deplin1, §i pa•1inik1, libertate a tutnlon1 Statelon'"'t 11C
noseda in Italia.
• Este kn totnlft altll-•rnva g·aranta promis'h
Prin•1ipatelort'1. Pntcrile semnitare a le traktatulu'i
de Pnrisft n'aft kreatft, kindft e vorba de l\foldo-
Pominia, un 11011 ordinft de lukrnri pc kare voiaft
s1,'l11 garanteze. Din kontra, elc ail g·1,sitft astfL
ordinfl kreatft prin traktatele l-'ominiloru lrn Ttll'11iI,
~i ele aft garantatft strikta opservatie a a11estor1l
traktate. Se intimph intr'adev1,rft prea adesea ka
o r, trcia putere, sai:'t rnai mnlte, s1> garantezc e-
sekutia nnni traktatfL inkeiatft intre dor, State. Dar
atun11'i garantnlft este ku totulit afarr; din trak-
tatnh1 g·arantatnlni, toti't asemenea sintrt ast'.f>z'i pu-
terile ok•1identale afar1, din traktatele Hominilorfl
kn Irrnlta Poartr,. Garanta Enropi, in raportfL ku
·'f Ul"Jia, va esista mnnai pe, kitu timpi't va tinea trak-
tatulCt din Parisft: ,, K·r, 11i zi,rn Vatelu, garnnta sub-
zish totct atitft kitft si traktatnlt't kare fa,ie obiektuh1
ei. (1).,, KitfL pent~·u Prinqipate, garanta Europe'i
va subzista atitu pe kitft vor tinca traktatelc •rn au
inkeieatft elc ku inalta-Poart'.f>; kr,qI aste traktate
sinW kare fo,kft obiektulrl garanteL 'l'raktatnlft de
Parisll ar(i putea prea bine sr, iwreteze de a rnai
avea vre o valoarc 1n fota TurqiI, §i kn dinsulft
impreunr, ~i garanta, §i kn toate astea Europa nu
va fi mai putinCt garanta drepturilorfi §i imunitr,ti-

(1) Droit des gens, vol. 1, liv IV, chap. XVI, § 239.
30

loru Prinqipateloru. Pnterile kontraktante prokla-

mindu priwiipulu de garantr, asupra Prinqipateloru,
nu'§i au propusfi observatia klauselorft traktatului
din Parisf1, qj mantinerea §i respektulft drepturiloru
lorft: a§a dar, pe kiW timpft von1 esista aqeste
drepturi, garanta va esista §i ea.
'l'raktatulft din Parisu nu este niqi obiektuhl,
niqi kauza astei garante, qi kauza sa okazionah, .
ka SL ziqemll asa. Prob'L la aqeasta este k'L o
konventie ulterio/L va avea lokf1, .Jrnre puindu ba-
zele definitive a le re0rganisuii Prinqipatelorf1, va
pomeni de prin'Iipulu garantei kolektive.
Dorimft din sufletu ka konferintele qe se voru
tinea akumii in urm'L pentru reorganisarea Prinqi-
patelorf1, SL pomeneask'L de garante, k'f>qi dupe
kumu se vede interesulft nu este numai in teorie,
qi mai kn seam1, in praktikT,.
Garantulft nu dobinde§te drepturi; elii nu im-
pune de kitii obligarea de a asigura esekutia
traktatelorft, de a asista pe a•iela in favoarea kn-
ruia '§'i a datu garanta §i de a sprijini pe garan-
tulii, k.indu aqesta va avea a se plim,re de vre o
kr,lkare: totulft prin diploma.tie sa(1 §i kiaru prin
fort'I>. ,,Astii-fehl, ziqe Vatehl, printii nu se ame-
stib, intr'o garant'I> de kitr1 kind11 ar1 unu interesu
indirektii la observarea tr~ktatulni saii a relatiiloru
partik.olare de amiqi1, ! ,,In prinqipi't garantul11 nu
trebue SL intervie de kitl"i numai atunqi kindu va
fi kiernatu §i kindu a•rnla qe este garantatft nu
este in stare de a'§i faqe singurft dreptate. Dar
astu prinqipu. nu este observatu de kitu kindu e
vorha de ni§te kestiun'i de unft interesil lokali'i.
Ori de kite-or'i neobservarea traktatului sail violarea
dreptului aqeluia kare este garantatu, artl amerinta
prin konsekuintile sale ekuilibruhl ~i paqea vene-
rah, qeJe-1-alte puteri garante au dreptulf1 de a in-
 31
tcrvcm ipso jurc pentrn lrn S'b pue un(L termen(t
orI k:r,ria khlkI,rl; dreptnlfr g·arantelor(t este ku
atit(t rna1 lm;itirnft, kn kitii, fT,r:r, S'I> fie leg·at1 prin-
tr'un(t traktatCt de garant'b, pntcrilc europenc au
dreptulft de a intcrveni kindfr vre o kestiune sc pare
a interesa ekulibrulfi sau pa•iea Europi. Adesea
ori kiarft mnnai sirnpla kestiune de urnanitate §i
de qivilizatie d1, drept(L 11eloru-l-alte State de a
interveni: astft-fe!Ct inlerYentia FranteI si a Eng·Ji-
teri, ling1, guvemclc Bernd' ~i a le ' Ne;polulni, ar
fi lenitirn'I>, kiar si ldHdtt n'ar fi. trebuint.'6 de a se
pune' nnft lerme1;ft abusurilor(L fr,r'.h mim,1,ru §i a
totlt felulii de at1w1it1,t1 a le a•rnstorii guverne ti-
ranc; astc prinqipii art fostu aplikate §i formal(t
rekunoskute in traktatulft pa<Jifik1,riI Gre 11ii subtu-
inscrnnatfL la Londra. in 6 Iulil\ 182G, intre F,nglitera,
Frm1ta si llusia. Afan:, de asta sint(t si konforrne re-
sonului ;rnturaltt ~i moralci. /I'oate clr~pturile pe ka-
re o natiune poate S'b §i le apere singur'.f, 1 zi•rn sir
J. Mackintosh, poate ascmeneft s1, (;,i le sustie pentru
o alt'.£ natiunc, daka ea este kcm~itT> a intcrvcni."
A§a dar garanta nu este o simpl'.b zi•rnre: ea
ofercaz'.f, un ajnton1 cfik:vrn. H.ominit d'akmn ina-
inte pot(i ST, sc a11reseze pnterilorfr senmctare a le
traktatulni de Parisf1, orI de kite orl Ii sc va fa•rn
vre o atinr,rerc drepturilorii ~i antonorniei lorii; da-
toria a'-rnstora este de a'i ajuta ~i de a'i asista.

§. 2. Daka Jrloldo-Pominili este unu Statu su-veranu.

DrcptulfL moclcrn11 alu J)intelorn, fondatil de

Grotiusu §i rnai kn searm, de V olff1, karc '§I a
h~atu in 1eputultl de la pa•rna din V estelia, sa(L mat
1

b~ne de la w1cea din Utrechii, sc sile~te in toare

z1lele a ar'.bta natiunelor(i kT> cste o lei;rc superi-
orT> kare rcguleaz1, reliviile lorf1, dupe lrnm cste
32

alta kare reguleaz'.f> raporturile lorn individuale.

Pe kitu timp1l dreptulu qelui mai tare domnia in
Europa, pe kitl1 dreptultl J,Iintelonl nu se kompunea
de kiti'l numai de kite-va konventii arbitrare, sall
de fakte impliuite, pe kitll timp-Ct abuzulu tinea lokll
de drept11 §i pe kitl1 dreptultl se pleka subt(t vo-
inta unu'i despotu, pe atitn drepturile Pominiei putea
fi nekunoskute ka aqelea a le atitonl alte natiuni;
ea putea treqe atunql de provintie sa-Ct pa§alik-Ct Tur-
qesku. Dar ast'.r,zi kindll lumina s'a ar'.f>tati'i, Moldo-
Pominia are dreptul-Ct de a reklama adevT>ratuh1 S'.f>ll. ··
lokll in familia Europcan'.b.
Negre§itu, k'.b noi sintem-C1 prea departe de
timpulll in kare imperatoruli't Alesandru voia, in
1807, S'.b fak.r, a i se qeda Prinqipatele prin ak-
fiunea Angfo, §i de aqela in kare Napoleom1 I. la
intrevederea de la Erfurtu, konsimtea ka S'.b le ea
Rusia in str,pinire. De uncle dar provine kr, a-
st'.f>zi reJ,Iina Engliteri §i urma§ulu kiari't al-Ct lui Na-
poleonll i garanteaz'.f> esistenta politik'.b a Prin-
qipateloru? Kausa astor-Ct skimb'.bri, noi kredem-Ct
k'.b este, o mai esakt'.b kuno§tint1> de importanta
Prinqipateloru §i a relatiiloru qe esist'.b intre ele §i
Turqia.
8'.f> esamin1>mu dar kare este adev'.bratulll
lorii lokll pentru Statele europene.
Mai toti publi'li§tii se akord'.f> a xot'.bri de Starn
suverarnl: pe a':Iela kare se guvern1> elll insn§i, prin
propria sa autoritate §i prin propriile sale ler1L (1).
Subtu astll raportf!, Rominia este uni'L Stat(1 per-
fektll suveranu. Intr'adev'.r,rll, noi amii. V'.f>zutll, k'.f>
(1). Voy. Vat., Droit des gens, v. 1. liv. 1, chap. 1,
§ 4 ;- Magtens, Presis du dr. des gens, liv. 1, chap. 1,
§ 6; - Wheaton, Elem, du droit internat., p. 43· - Cussy
Diet. d·u diplomate, p. 670; - W arnkonig E,;cyclopedi;
des Recltdsviisenschaft, p. 557. '
 33

dupe trakt~tele _sale, c.~ arc tmi't ~·uverni't elektiv~

nationali't §I le~n proprn pe kare ~1 le poate da §1
skimba fr,r'.b uiqi o interventie str:r,in'.b. Dar pu-
bli•1isfri mai impart(t ink'Ii, §i ku rezom\ suvera-
nitatea, in suveranitate intcrioar:r. §i esterioar'.b.
Suveranitatea interioar'.b este aqcea kare este dat'.b
natiunei si guvernului in qeea •rn se atim;e de levI
si 'de ad1~inistratie, si noi am(L V'.bzuti't k'.b ast'.b su-
~·eranitate este 'pcrfukh,. Sm·eranitatea estrion
este positia nnei s0•1iehtI polititrn in privinta al-
torll so11iet'.otI politiqe. Asta poate priimi mai multe
modifikatii, S'.b esamim,mtl daka aste modifikatir
impiedik'.6 pe o natinne de a fi suveran:r,.
Guvernulu politiku ah1 unui Stati'l poate kon-
trakta diferite aliante; aliantc egale ~i ncegale; a-
lianta egah este a 11eea in kare, dnpe knmtl a zisu
Aristoti'L, •relui ma1 pnterniki'1 se <h mai mu]t'.b o-
noare §i 11elni mai slabu ma'i multu ajutori't; astu-
felu sintu aliantfle de simph, protektie, de tribntu,
de vasalitate. In tirnpii veki ai sekolilonl de mij-
lok1l s'atl vr,zuti'1 o multime de asernenea aliante.
Traktatele pe kar~ Rominii le inkeear'.b' kn
Tnr<fia in alrt pai-spre-zetJelea §i ali't §Ui-spre-
ze11elea sekoli't nu fun de kit(t simple traktate de
protektie, sa(t de aliant'.b neegah. in adev'6r(t k:'6-
tre finituW sckolnlui ahl paI-spre-zeqclea l\'Iir<rna
I-i11 printuli't Rominii, faku kn MoldaviI §i ku Po-
loniI uml traktati't ofensivu si defensiY(L in kontra
Ungurilor(1 si a l\Iusulmanil~ri'1. Dar ast'.b aliant'o
nu fu in st~re de a opri prog-resele lni Baiazid
kare, dupe 11e a luatft Bulg-aria in t 390, Vidinul(1
§i 9~~t?vul(1 in 1392, se preg'.btea s'.fi p'.btnmz'.b in
Rom1ma. Sivismundi't, reI,Iele Ung·arii, profitindi't de
resbelulil 'Ie MiPrea snstinea in kontra Turqiloru,
merse in kontra luI ka s'.fi'lu pedepseask'.fi pentru
alianta sa ku Polonia. Pnsu intre do1, fokuri, Mir-
3
34

qea prefer1, s1, fak1, pa~rn ku Turqii. Ehl se an-

gaj 'b dar s1, phteask.r, uml tributll. anualll lui Bai-
zid, daka a :1esta se va invoi S'b 'i trimit'o ajutoare
1

in kontra revelul Ungarii (l). - Astll traktatll nu

este de kitll o simph aliant'b neegah §i un(i trak-
tatll de protektie.
Totll asemenea este §i ku traktatuhl pe kare
Vladll al(t V-lea illl inkee kn Sultanulll Moxamedll
alCt II in 1460. Pin'b la domnia lni Vladll alll V-lea
Rominii refusar'b de mai multe ori de a phti tri-
butul(i, fur'b adesea in resbelll kn Turqi1, §i p'.o-
tnmzindll in Bulgaria, ii respinse kiarll pin1, la
Andrianopole. Dar kindll imperiuhl Grekll k'bzu
subtll lovirile lui Moxamedll ahl II-lea, ei prefera-
r'.o mai bine o paqe onorabih de kit(t S'.o se lase
a fi imvin§I prin spad'b §i ast(i-felu s'5'§i vaz'b ta-
ra devenindll o provintie ktFrnrit'b. Pentru aste
resoane de prudent'b Vladu, printr'unll noll traktatll
konfirm'.o pe aqela alll luI Mirqea, ad1,og·ind(t tri-
butuhl, §i akordind11 1~urqil pentru prima oar'b, su-
prematia asupra suveranit'.oµi tr,rii.
Kitll pentru traktatele Moldavii, ele avur'b lokfi
in impr~jur'bri §i mal'. favorabile. F'bn S'b fie in
resbelu ku 'l'nr<Iia, Bogdan(t si Raresu inkeian
traktatele lorll numai pentru ~'§I me~aja alianta
PortiI §i a se feri de o konkuist'b. Rare§ll ma'i ku
seam'b f1,ku pc alu S'bll spre a'§IL prokura nml a-
jutonl in kontra lu'i loan Zapolia. 0 supunere
sfortat'b este foarte departe de asta.
Istoria trebue s'.o arate k'b Prinqipatele n'au
fost(1 niqi invinse, ni'l'i pM'bsite diskretii Turqiei,
dupe kumll kitI-va skriitod a vrutu S'.o fak'.o a se
krede. Puindu-se subtu protektia imperiului Oto-

(1) Mixailu Kog'nlni-qeanu, Istoria Rominii ~i a Mol-

davii.
 35
marn'i, ele n'au abdikatt1 ni'I'i de kumii de la snve-
ranitatea lortt.
Dar poate kr, va vrea 'Iinc-va S'f> ne fako ob-
servatie k'f> Prin,1ipatele nu sint11 de kittt state semi-
suver;ne. A8h, kestinne este gTaV'f>, ~i kn atitu
ma.i mnlttt este de ncap1,rntT, trebnint'.6 de a o xo-
t'.6ri ku kitll mnlfi pnblir1i~fi a(t intelesu Moldavia
s1 Rominia ka state semi suvcrane (1).
-? lJe estc 1u1lt Statlt serni-suve.rain1 '? 1.lartensii
~i toti 'Jci-laltI 1mbli,ri~ti se akord1, a ziqe kr, mitt
Sta.tu 8crni-snvenrnfr e8te a,rnla, lrnre nn'si escrs'f>
ehi singnr(t suvcranitatca\ ~i kare arc a~npr'.6'i o
putcre le11islativ'.fi 8trT,in'b ~i snprem'f>; kn toate k'f>
an1 fi dotat(t kn o konstitntic karc ii este proprie
\}i kn o adrninistrare spc,riah interior'£ (2). A§a
dar, no1 ann1 VT,zntrr le& l\foldo-Hominia i~i esers'.6
sing-urr, suveranitatea ~i k'£ n'are asupr'b'i ni,1i o
putere lm1islativ1, strci1n §i snprem'b. Astn ade-
vr,rft deviuc si ma1 eviclentlt kirnlu se vede kn '-Ie
State ne kou{pan, a§ti pnbli,1i~fi.
Martens (3) §i D. ·w heatou konsi tlerr, ka Sta-
te semi-suverane, afan, d.e Priw1ipate, insulile Io-
nicne, Priwripatnl11 de }fonako. republilrn de Po-
glizza in Dalmatia, ~ •1 l. Pc11trn ka ST, nn ne e-
samin'f>nH1 de kiLCL 1;rn1 sing·nnI esempln dintr'a-
•1estea, este evident11 kr, un e 11i,11 o - analovic intre
insnlile Ionicne ~i }\foldo-Rominia. Dup'b konventia

(1) Wheaton, Elem. du Droit intern at., v. 1, p. 4 7; -

Cussy, Diction. du Diul., p. !300; -- Martens Precis du
Droit des Gens, liv I, cltap. ::2, p. 20.
(2) 1 ° Martens loco ,·it., liv I, chap. I, p. 1G; -- Whea-
ton, loco cit., v. I, p. 4/3 ; - Kliiber, Droit des Gens mo-
demes de {Europe, p. 24; - Hefter, Das Eurupdische Vol-
kerrecht, p. 19; -- Cus~y. loco cit., p :300.
(3) Loco cit, liv. I , chap II, p. 20. - 3° Loco citat, v.
1. p. 47.
36

subtll insemnat'.6 la Paris11 in 1815, intre Rusia,

Austria, Prusia §i Englitera, insnlile Ioniene fur'b
puse subtu protektia imediat'.6 ~i esk:lusiv'.6 a Ma-
rel-Britani'i. Protektorulft are dreptnlu de a okupa
fort'.firetile §i lokurile astoril Staturl, preknmi't §i pe
aqela de a avea subtu ordinile kornandantilon1 S'.fii
puterile rnilitare a le T'.61'i'i. ~i ink'.6 §i rnai rnultil,
lordulu komisaril are dreptulu de a konvoka, de a
arn1na §i de a desfiinta parlamentulu t'.firii. Numi-
rea presidentului senatulul este f'.6kut'.6 de M. S.
revele protektoru. Aleverea senetorilori't trebue S'h
fie aprobat'.6 de inaltulu lori't komisaru, § q 1. D.
baronuli't de Cussy merve ink'I> §i mal departe; eltl
pune in aqeia§i linie kn Rorninia §i Moldavia pe
Polonia, pe Norvevia, deosebitele rig·ate kare kom-
punu imperiulu Austrii, pe Irlanda, pe Si 1ilia (1),
1

§ q 1. Dar e destulu s'b pornenirnu aste t'.firi ka s1>

vedernu diferinta ~ie este intre konstitut,iile loru §i
aqeea a Prinqipateloru. Gre§ala astori'1 publi§tl
provine pentru kr, ei n'au kunoskntu traktatele in-
keeate intre Rominl si Turql, Abia Martens ku-
noa§te traktatulu de "Kainan1i. D. ·wheaton nu
rnerve pinT> la aqela de la Andrianopole din 1829.
Dar ei aru fi trebuitu. s1> vaz'f> k1, aste traktate
pomeneski'1, ~1eli'1 putini't indirekti'I, vekile kapitu-
latii a le Rorniniloru, ~i ka skriitori ku kon§tiint1>
aril fi trebuiti'1 S'b ia oare kare kuno§tint1, despre
aste kapitulatii, pentru ka s1, nu trateze a§a de
U§Urelu drepturile unei natiuni.
Prinqjpatele nu sintft dar unf1 Statft serni-su-
veranii. Imprejun,rile grele in kare s' a11 aflatii
'i au f1,kutil Sn kontrakteze ku Inalta-Poart'.6 ali-
ante neegale, kare le ai't. f'bkutu tributare sail va-
sale a le aqe§tia, r1,miindii suveranitatea lorfi inte-

(JJ Loco cit., p. 299, 300.

 37

1for'b neatins'b, l"bmine SL §timii daka uml stati1

trihutar(t, kn konditiile Prin•1ipatelor(t, poate fi per-
fektll suveranft.
,, Puterea sa1l shbi•1iunea unui statu, ziqe Martens,
nu xohra§te nimikft despre snveranitatea sa; sin-
gure aliantele ne egale, prekmrnl aqelea de tribntft, de
vasalitate, nu sintft inkornpatibile kn suveranitatea(l ). "
in clreptuh1 publik1l ka §i in dreptnlft privatft, faktuh1
neegah1 nu konstitue nnii dreptft; violarea sml o-
kuparea unui teritoriu nn fa•1e pc konkerantft le-
1,1itim1l poseson\ pe kitft ash posesie n'a fostf1
konsakrat'b printr'o konventie speqiah §i autentikr>.
0 natiune nn'§l perde suvcranitatca sa pentru kL
a priimitft SL fie protcktah de o alh natiune, pe
kitu timpft n'a reimntatrt formalft de la ash suve-
ranitate, saft pe kWi tirnpft nu'i a Xl"I>pito kn forta.
,))rin urmare, zi'IC Vattel (2), nnii statu slab1\ ka-
re, pentru sig·nranta sa, sc pnne subtii protektia
nnni a1tii statft mal pntintc, §i sc indatoreaz'b, spre
reknnostint'L, la mai rnnlte indatorirl ekivalente kn
astT, p;otcktic, f1,r'.b ka 8'.b se despoae de g·uver-
nnht §i snveranitatea sa, a:.,;tft statt1 nn iwrnteaz'.b
din kausa asta de a fignra printre suveranc, kare
nu rekunoskft alte drepturl de kitll dreptuhl 11inte-
lont" A§a dar Rominii, kontraktindtl kn Tur<1iL
a1l f:bknttl o konventie sinalag-matik1i, prin kare
a Ie§tia s'ati indatoratft a ap1>ra pc •mi d'intiift la
1

trebnint'b, dreptll unft tribntu anualu. Dar unft tri-

aut,I nu afekteai% intrn nimik(t snveranitatea unei
natinnL ,, Statele tributare, zi•rn vVheaton, §i a•1e-
l,ea karc sintft supusc altorft state printr'o sistem'.b
feudah, nn iwreteaz'.b de a fi konsiderate ka state
suverane, pc kitfr timpft aste relatii nu afektcaz'b

((p) Prec_is du clroit des gens, liv. r, chap, r, p, lG.

Drott des gens, v. r. liv. 1, cahp. 1, p. f:i.
38

intrn nimiku suveranitatea loru (1 ). " ~i intr'adevT.ru,

urmeazT. Vattel (2), ,, de §i uml tributtl phtit1l u-
nel puteri str'l>ine imputiueaz'I> oare-kum11 demnita-
tea astorii state, fiindu o m'.orturisire a shbi'liunel
lorii, kn toate astea las'I> de subsist'I> intreag'I> su-
veranitatea lor(t. Obiqeiul(t de a phti tribut(1 era
o dat'I> prea mult(t iutpebointatu, -qeI mai slabi res-
kump1,rindu-se prin asta de sup'I>r'.brile qelui mal
forte, sa(t menajindn'§i ku astu prett1 protektia sa,
f'.br'.b a inqeta de a fi suverani."
Kitti pentru dreptuln qe are Poarta de a re-
kunoa§te pe printulu alesu de natiune, nu este de
kitu uml simplu omavu pe kare fie-kare printu notl
trebue s'.b'lii fak'I> sultanului. Dar astu omar/tl :qu alte-
reaz'.6 in nimik(t suveranitatea statului, k'f>qi Inalta-
Poart'I> n'are dreptuh\ niqi de a propune, niql de
a refusa pe kandidatnlu ales(t de natiune. ,,Kindu
omavul(1, ziqe Vattel (3), hsind(1 a subsista indi-
pendenta ~i autoritatea suveran'I> in administrarea.
statului, are nnmaI oare kare datorii kr,tre senio-
rultl, sau kiar(L o simph, rekuno§tint'F, onorifik'I>, a-
tunqi nu impiedik'.6 de loku ka statultl safl printulu
S'.6 nu fie intr'adev'I>rtl suvera11(1."
S'a V'.ozutii adesea state dindii omaI,I(t altora,
§i kiar(t phtindu-le un(t tributu, fon, ka qine-va
Sn le poat'o kontesta suveranitatea lorii. Astu-fel(t,
tributulu qe phtea o dab; prin 1ipalele pnteri ma-
1

ritine a le EuropeI, stateloru barbare, nu afekta in

nimiku suveranitatea sa(t indipen<linta astoru s'tate.
Noi §timu asernenea kr, rei;iele Neapolului faku o-
mai;rtl regatulu s1>1l Papi, §i k'I> deveni astft-fel(t va-
salulu Santului-Skaum1 din al(t unspe-ze':Ielea sekolu

1) Elem. du droit internat., p. 48. •

2) Loco cit., p. 7.
1 3) Loco cit, p. 8.
 39
pin'b in 1818, f'br'.b ka Sn fi in11etati1 din kausa
asta de a fi 111111 reve suveran(1.
Dar se intimph, adesea, kT> in praktik'I,, ln-
krnrile se petrck(t alt(t-foltt, •reltt puti11(1 provisori(i.
Voifl s'.f> ziln1 k'I, adesea un(t stati't snvera11t1, legati'i.
printr'o aliantr, neeg·ah, ku uml altlt stati1 mai for-
te este ausorbit11 de a1rnsta in esersitn1u suverani-
' sale. Ast(t-fel(t subtft protektia ' luI Napoleon
t'.btii
1-iu, kantoanelc Elvetiane §i p'brtile konfederatii
Rinului, era.ii suverane ku num ele dar snpuse pu-
terii protektornlui (1). Asemenea §i ora§Ultt Kra-
koYia, deklarat(1 libenl §i suverarn\ prin 11elu din
mm'.f> akt11 al(1 kongresului din Vi ena, sfir§i prii-
mindft ordine de la puterile protektrite, kai~e atin-
ser'.b pim, §i suveranitatea sa interior:r,.
'l1otft ast(t-felu este Ri kn suzerauitatea otornan'L
asupra suverauitT,ti Romi~e. In dcosebite epo•rn, ~i
adesea 1n lnnI,Ii intervale autonomia Horninilonl a.
fo st(1 nckunosknh,, ~i drepturilc lorfL de suveranitate
violate. De la <1elc d'intii(t traktate a le Homi11ilon'i.
din 139B §i 14ti0 pin'h la 1010, dreptnrile lonl n'm1
putut(t fi violate, ni'.!i de k'Ltrc TnP1ia, ni 111 de k:r,tre
vre o alt'b putcre. In totu perioduhi a•iesta, ei sint.lI
in resbelrt neintrerupt(t kind ku Turi:rii, kind ku
Ungurii, kind kn Polonii. Adesea kontrakteaz'.6 a-
liante importante pentru ka S'b ata•rn Tur 1ia: ast(1-
1

felft este a11eea din 10 Iulie 1498 intrc loan Al-

b~rtlt, rer1ele Polonii, Ung·aria, Moldavia §i Romi-
ma. A§a dar11, in periodulu aqesta a trebnit(t S'L Ii
se respekteze drepturile. Tokmai dupe h'£t'r,lia de
la K'Llng-Lreni, dat'b rrur<1ilorft de k'.btre 1\Iixai(1
Bravulf1, la 23 Augustl1 1595. 'l'tirqii dcklarar'b
Rominia Pasalik(1. Dar asta nu fn de kittl munai
pentru unu 1;10mentu, k'.bqi indat'b dreptatea sc h,ku:

(1) Martens Pree is du droit des gens Ii v. 1. chap. I. § 16.

40

Mixain, unitu ku Sii;i:ismundu, re1,rnle Ungarii, se in-

toarse in fruntea a 64000 oamenI §i 73 bukr,ti de
artilerie, §i puse pe goan'.6 armata otoman'.6. Ahia
in 161 0, pentru prima oar'.fi, Poarta dupe ni§te lup-
te krinqene kn Rominii, asistati de Poloni, profi.:.
tindu de numirile interiore a le Ilrinqipalelortl, le
impuse printiI dupe voia sa: Rominii, pe printulu
Radu XII-lea, §i Moldavii pe Stefaml alt1 X-lea.
Din ast'.6 epok'.6 pin'.6 in 1716, violarea drep-
turiloru Prinqipateloru inqepe a fi mai deas'6, dar
nu este permanent'o, §i tara §tie ink'b a'§i sustine
suveranitatea. Printii loru sint11 kindu impn§i de
Poart'.6, kindu ale§i de natiune. Lupte nekontenite,
resbele sinveroase inseamn'6 totfi perioduh1 aqesta,
in kare Rominii, obositJ §i sfi§iatI, voiau ink'6 s:&
a li se respekta dreptulf1 loru. Pentru ka S'6 nu
11itimtl de kittl numai kite-va esemple, ink'.fi din a-
nulu 1638. Mateiu l-if1 Basarabu sustinu prin arme
drepturile sale la tronulf1 RominiI, pe kape Tmqia
voia S'6'hl <lea altuia. Ea ingriji de a invita, pe
revele Polonil S'6 nu se alieze kn Mateh1; dar a-
qesta multumindu-se de alianta defensiv'6 §i ofen-
siv'6 kn Rakoti, voivodulu Ardealnlui, §tin, S'6-§i
mantie drepturile. Konstandinu 9erbaml II fu a-
semenea alesil de natiune. Noi ilu vedemu impru-
mutindil lui Rakoti 4000 oameni kare se lupta im-
preun'6 kn Karolu Gustavil in kontra Polonii. Kindtl
Poarta voi sT,'hl keme la Konstanclinopole, la 15
Ianuariu 1658, pentru ka S'6'i qear'6 sokoteah de
konlukrarea sa la resbeluhl in kontra Polonii, ali-
ata sa, ~erban ii r'.nspunse: ,, De voif1 veni la
Konstanclinopole afl'.h k'L voitl veni ku spada in
min'.6 (1)."
Adcv'Lrata usurpatie permanent'6 a drepturilortl

(1) Vaillant, llistoire de la Roumanie v. 2, p. 58.

i
 41

suverane a le Rominilonl, este a11eea a epoqei prip.-

tiloru din F~naru,~ de !a 1716 pi1~'fi- la 1821. I~
timpnlu aste1 lum,n penoade, Romuua vemu snbtn
ap'.fisarea 1rnlii mai vinovate vioh,ri a traktatelonl
si a drepturilor(t ~rintelon1: o serie de printi fana-
;.ioti, de eksekrabil'.fi memorie, pustii §i shbi ast'b
tar'fi kavalerr,, pin'.b kin<lu o rednse la qea mai tris-
t'.b tik'.filO§ie. Xati-§erifurile sultanului se ivir'.fi, pen-
tru prima oan;, ka intr'o provintie Turk'.b, §i smnl-
scp1, nnulii kite unulft toate drepturile anfr1e 11e
mai 1".&m1,sese. Dar, amu ziserT>, k'.b toate aste
viohri nu konstitue unft dreptti, §i traktatele Ro-
minil2ru, eraft tot-damia in vig·oare.
In adev'brf1, noI amft V'.fizntfi k.& Katerina voia
s1:, fak'b din PriJ111ipate unft stat(1 liberu §i indipen-
<lentfi. Suk•rnsorii sni kontinuan, a'leia§I politik1,,
dar i§i skimbar'b metodnlft. Pentru ka ST> poat'o
subjuga intr'o zi astc t'nrl <lomin'nrii lorn, ei voir'b
mai intii(t a se introduqe in trebile lorfi Ri s'.6 do-
bindeask'o nnft titln ofi,1ialt1 ling'n qele-1-alte puteri.
Pentru asta trelme do'b lnkrnri: S'.fi skoat'.6 la ln-
rnim, dreptnrile priwripatelon'\, ~i s'.6 dobindeask'.6
1mft mandattl spe11iaW. In traktatnW de KainanJi
de la 1774, Rusia pnne in relieffi snveranitatea
Pri1P1ipatclorfi. 9i fiincl-k1, ea intr'insnlft nu po-
mene§te nimiktt de vekile kapitulatiI a le Romini-
lor(t kitI-va skriitori a putntft deduqe dintr'asta
k1, drepturile lor(t politi•re dateazL nnmal din a 11ea
~pokr,; §i kn toate astea ca dete intr'adinsfi prin-
tilonl ambelorfi Priw1ipatc numele de suveranl (art.
0
1 G, £V • 9.) §i reinoi drepturile lor(t de a avea, lin-
g:n Inalta - Poart'.6, trimi~I kare S'n se bukurc de
dreptulft 11intelonl (idem). Kitu pentrn mandatii,
I_>oarta akord'.b Rusii un(i dreptt"i de mijlo'lire in
iavoruW Pri1P1ipatelor(t. (Art. 16, N°. 10.
42

In astu periodii ah"t fanariotiloru, traktatele

Rusii ku Poarta formeaz1> unu episodi't kuriosu de
studiatt1 pentru kr, eli't desv'I>le§te §i rna'i bine per-
petuitatea dreptuluI suver~nihti alu H.orn'inilonl, ku
toate vioh,rile faktuluI. In paragrafulu 8 ah\ ar-
tikolului 16 din traktatulu de Kainan,i:i, Poarta ziqe:
"k'I> P1i.nqipatele se vor(i bukura de a•1elea§i avau-
taje de kare s'au bukurat(1 din timpuhI lui Moxa-
medu alu lV." adik1> d~ la 1548 pin'f> la 1587.
A§a dar, in ast'I> epok'f>, Rominii se bnkuraii de o
suveranitate perfekt1>. Dar astr, suveranitate era
bazah pe traktatele din 1393, pin:r, la 1529; §i
aqeste traktate sintll deklarate in vigoare in 1774.
0 armare a aqestei deklara{ii era de a faqe s1> se
aleag'I> printii kiarii de natiune; dar Rusia, kare
avea in vedere numai propriile sale interese, i'i im-
puse pe Gika alu IV-lea §i pe fanariotul(t Ipsi-
lantu 1-iu.
Printr' o konventie ulterior» int.re Rusia si 'rur-
0

qia, aqeasta krezu k'I> are dreptul(i de a da Rusii

fakultatea de a avea la Bukure§ti unft konsulu I,Ie-
neralu, qensort1 alii konduitei prin{iloru. Ast1, vi-
olare f'.f>kut'I> de o atreia putere era ku atiti't mai
vinovat1> ku kitu inSU§i 'rurqia n'avea aqestu dreptll
de qensur'f>.
In traktatele de la la§i, de la Bukure§fi, §i
de la Akermanu, Rusia nu pomene§te vekile ka-
pitulatii a le Rominiloru, §i ea afekteaz'f> de a sti-
pula oare-kare avantaje kare se parii a veni de la
dinsa. Kausa este evidenh; ea n'a dobindit11 ink1,
unu titlu destult1 de importantu pentru a se folosi
de drepturile Rominiloru ka s'f> loveask'.n pe 'I'ur-
'lia. Dar kindt1, in traktatnlu de la Andrianopole
din 1829, ea devine garant'I>, atunqi pomene~te de
vekile kapitulati1 a le Rominiloru. Art. 5 alu a-
qestui traktatu ziqe: ,,Prinqipatele Moldavii §i
l
Rominii,Apuindu se printr'o kapitnlatie sub suzera-
nitatea Inaltci-Porfi, §i Rm;ia garantindn-le pros-
peritatea, se iutele1,e kr, ele i~i vorii p'bstra toate
privilc11ile ~i imunib_;tile, kare le a11 fo stll akordate
in puterea lrnpitulatiilor(t lor(1, ~qJ. "
Pe kin<lu Rnsia se sil.~a s'b pue in reliefri
drepturilc snveraniale Moldo-Rominilor(1, pentrn ka
s'b ata~eze titlnlui S'btt de garantb mai mulh efi-
ka1:ritate ~i levitimitate, tow d'odatb kr,nta 1_.1rin
toate mijloa•rnlc a paralisa escrsi•1iul(1 astei snve-
ranit'.otii. AsW-feh\ kn toatb stipnlatia formalr, a
paragrafolui 8 din art. 1 G ah! traktatului de Kai-
Har\Il, pentru a restabili prin•1ipnlr1 de print(, nati-
onal(t ~i de alevere. Rominia irn putn pune in e-
sekutare asW drcpt(1 de kit11 nurnai prin rernlutie
nationah din '1821 , direjat'.o de T ndon't Yladimires ku;
de a'Jcea Rusia refus'b de a reku11oa~tc pe ambii printi
RominI, 0-rigoric Gika ~i Ioan(t Stnrzca; lji in lu-
krarea preg1,titoare a r egulamentnlni org·aniki1 din
1802, ca i§i dete mune de protektrit'b l;}i in 1831
pc k indtt a'iela~fl regulamentrt era supus11 saktiunei
adum,rii nationale, ea adLOg''L pe furi~ft unii arti-
koltt karc n'a fost komunikatrt ni•rI unnia din •rnI
subt11-iusernnatI §i kare koprindea k1, ni•rl o leve
votat'b de adunare ~i inhritr, de printu nu va pu-
tea :fi promulgah fon konsimtimintnlft prealahil11
alt1 kurteI protektite.
Toate aste fapte istori•re o dat'b konstatate,
se vede k'b adev'bratele viohrI a le drepturilortt Ro-
minilor(1 nu s'm1 f'bkut(1 de kitl1 de la 17Hi. De
~a ast.'b epokr, pin'b in 1774, ni•1i o stipnlatie nu
mtervme intre Romini si Tnr<1ii ast11-feltt de §i se
afla intr'o stare nereo·lilat'.o
'k A • b ,
traktatele veki erait
m ''b m v1g·oare. Pe urmr, iutervine traktatele Ru-
sii ku Poarta, prin kare a'ieasta akoard1, 'lelei d'in-
tiiii dreptnhl de mijlo•1irc ~i mai tirziii pc a1:1ela de
44

garantT.. Dar, nol amii zist1, kr, aste traktate eraii

nuhi ku dreptii kuvintt1 in qeea qe se atim,rea des-
pre Romini. Garan ta putea esista in prinqipti; dar
dupe kmn am privit-o, garantuh1 nu trebuia S'n in-
tervie de kitu kindii era kematu de kotre garan-
tatu. Rominii n'all qerutt1 niqi o dab, asistcnta Ru-
§ilorfi, prin urmare interventia loru era neegah,
prekum §i datoria lort1 de garantll. Kitti pentru
dreptulu de amesteku sau de protektie, era kn to-
tulu nuh,; §i Poarta, akordindu 'ltt Rusii, n'a limi-
tatu intru nimiku suveranitatea Rominilorii, fiind-kr,
f'.oqea unu aktii nuh, §i kontrariu kiartt vekiloru
stipulatii kare o leag'.b kn Rominii.
Poarta, dupe traktate n'avea ni'Ii unu dreptu
de arnesteku in trebile Prin'Iipateloru §i niq'i o qen-
sun asupra printului lor(t; a§a dar ea nu putea
akorda unii dreptu pe kare nu'lu poseda. A lukra
astu-feh1, este a lukra in kontra spiritului §i ko-
prinderil traktateloru de mai nainte, este a viola
suveranitatea pe kare Poarta '§i a impustt de a res-
pekta; prin urmare, ori qe traktatu ku o alt'.b pu-
tere kontrariu astei suveranit'.bt'i, pe drepttt kuvinttt
este nul'.b. ,, Umi suveranii, ziqe Vattel, legatll deja
printr'uml traktatu, nu poate s'.b fak'.b altele kon-
trarii qelui d'intiiu. Lukrurile asupra k'.bl'ora s'a
angajatu numai sintii in dispositia sc:1,; daka se in-
timph de se g'.bse§te intr'unu traktatii f.ukutii m-ai
in urm'.b, kite-va punkturi, in kontradikpe kn trak-
tatulu din 'nainte, 11elii no(1 este nul'.b pentru a11ele
punkturi, ka disposindii de um1. lukru kare numai
este in puterea aqeluia qe se pare a disposa (1)"
Turqia era legat'.b printr'unu traktatii ku Prinqipa-
tele, a§a dar nu putea faqe ku o atreia putere uml
altultl kare S'b violeze pe qeltl d'intiiu. Se pome-

(1) Vattel, Droit des gens, v. 1, liv. 2, chap. 12, § 165. l

 45

neste in paragrafulu 8 alii art. 16 din traktatul(i

de?Kainan;ri, dcspre drepturile Rorniniloru din tim-
pnlu lui Moxamedll al IV-lea. A~a dar, in puterea
astonl drepturI, Rorninii puteml fa,rn traktate ku
alte natii; ei a(1 esersatit adesea aqeshi dreptfi;
priu urrnare nnmaI ei puteaf1 trata kn Rusia ~i a 'i
11 eda dreptnrile 'Ie le konvenea a le lr,sa. Ni,1I
o a1t'L putere n'avea mandatulu ka SL lnkrcze in
nnrnele lonl. 9'apoI, kiarf1 kind Tur<Iia ar(1 fi a-
vuti1 aqestu mandatil, n'ari1 fi avutii el dreptulii de
a annla traktatele Husii ku Poarta ka kontrarii
suveranitr,tilon1. N'amu v1,zutf1 noi, in 1506, Statele
~renerale a le reg·atului FranteI, adnnate la Tnri1,
ka S'L indatoreze pe Lndovikll ali1 XII-lea a rupe
traktatulf1 'Je ff,kuse kn imperatornhl l\faksimiliaml
6i arxidnka Filipf1, finlf1 S'Lll, ka permiqiosll rega-
tulni? Ku atitf1 mai multf1, astii dreptf1 esist'6
kr.ndii e vorba de o atreia pntere kare voe~te s'L
lnkreze in nurnele alteia.
Este dar invederati1 kn suveranitatea Romi-
nilonl a r'Lmasf1 neatins'L ku toate viohrilc kare
s'ai1 fakntii de la 1716 pin·.r, la 1821, §i ku toate
traktatelc dintre Poart'b si Rusia de la 177 4 in-
koa,1L Ast'b suveranitate,? am(1 V'bznW, k'b este nu
numai interioar'L, 'Ii ~i esterior'b sal1. politiln.
Resultatele prakti,rn a le astei suveranit'LtI e-
steriore (k1,~1i in politik& ka ~i in ori kare §tiintL,
trebne s'.b se kaute avantai,relc praktiqe) sintii: 1 °
k'L Rominii aft dreptulf1 de a frvrn resbeltl sa(i pa,1e,
!_(a §i intrekutf1, f'nr'L 11i,1i o rcsponsabilitate kr,tre
Inalta-PoartT, (art. 5. 1460), 2° k'L ei vorf1 avea
dreptulf1 de a kontrakta aliantc kn alte puteri, kindft
interesele lorf1 de korscrvare von1 qere-o; 3 ° k'L
ei vorii putea trimite ambasadorI saf1 ar;rentI diplo-
matiqi, akolo unde ei vorf1 krede k'L este neapL-
rat'L trebuint1,.
,
46

1 ° Dreptuli:'1 de pesbelu.

Ori 'Ie natiune suveran'fi si indepedent'fi are

dreptuh1 de a f~qe resbelu sa11 ~ paqe (1). Rominia
'§i a esersatu torn d'auna a<rnstil drept11, §i Turqia
o §tie foarte bine. De la 1393, adikr. din epoka
!n kare Rornini'i kontraktar'fi pentpu prima oan, ku
Inalta-Poart1>, pin'fi in 1716, ei au fost11 nekonte-
nitu kindu in resbelu kindii in paqe, kindu aliati
ku Poloni'i, Ungurii, Tatarii din Krirnea §i Turqii.
Resbelele ku aqe§tia din urmn a(t fostii rnai dese,
§i an1 fi de prisosii S'fi le pomenimu aqi: qine vo-
e§te le poate akusa de revolte. S'n observ'.f>ml1
nurna'i kr, aste resbele avea11 loku nurna'i kindu
se f'.Lqea vre o violare a dreptului din partea Tur-
qie1. Altminteri Rominii aft vrut(1 totu. d'auna s'.f>
fie in bnn'.f> intelc:r,rere kn Inalta-Poart'fi. Daka dar,
vorbindu kurat11, resbelele faknte in kontra Turqii
nu konstitue lliltL dreptu dobinditu, nu este ins'.f>
ma'i pntiml adev'.f>ratii k'n aqestii drept(1 a fostu. e-
sersat(1 in kontra tutulonl natiunilonl veqine kare
voiau S'n violeze autonomia Roman'&. Istoria este
de fat'n spre a konstata astii mare adev'&ru. Nu-
mele lu'i Mirqea I-itt, ~erban(t alu II-lea, Stefan qelii
Mare: Rare§ft, Mixai11 Bravulu, in toate istoriile
veqinilonl nO§tri, sinttL ekspresia qea ma'i mani-
testatT. a aqestui dreptu importantii. Daka de la
1716 pin'L in 1821, Rominii nu'lu a11 esersatu, kau-
sa a fostii dominarea faraniotiloru kare au f'.nkutii
S'f> dispar'f> armatele lorn nationale, §i intri:r,rile Ru-
si'i kare au opritu bratulil natinnei ori de kite-or'i
ea a vrutii S'.b loveask'f>. Dar ashzi kindu ori qe

(1) Vat, Droit des gens, v. 1, liv. m, chap.. 1, § 4; -·

Martens, Precis., liv. vm, p. 260, 264; - Wheaton, Efe- l
ments v. 1, p. 278. I
 47

protektoratu cfik1nsiv11 a disp1,rnti1, ~i kinclft Euro-

pa im,;1,'~i a luaW_ suhti"L garanta sa respektuhi drcp-
turilor(t Rominilor(1, noi am11 voi ka dreptulft de
resbeh\ sr. le fie, nn akordatu, k1>':Ii ci 'h1 m1 a-
vutl1 tot d'anna, •1i konstatatll intr'm11t kiptl preqisii.
Este adevr.ratfr kr. traktah11ft din Parisft rekunoa-
~te Rominilorft dreptuh1 de a respin\IC orI- 1IC nr.v'b-
lire strr.inr.. Artikolnlii 2G ziqe: ,,S'a priimit11 de
tofi ka sr. lie in Priw1ipate o fort'& anna tT, orga-
nisah lrn skopfr de a rnantinc siguranta din nT,-
untru ~i de a asig·nra pe a•rnea a frontierelorft. Ni'Ii
o piedik1, nu se va putca pune rnr.surilorft , __ cstra-
ordinare de apLrare, pc kare, in unire kn Inalta-
Poartr, an1 fi kemate a lua spre a respinve ori-':Ie
n1,v1Jire strr,in'f,."
Asrn artikolu, kn toti't intelesulft s1,ft aparintu,
poate fi supnsft la o multime de intcrpretatii ~i S'Ii
dea lokft la marl difiknlh{i praktilfe. Cfo ziktt!
arft putea kiar(t sr, nu'~i ajnng1, skopuli"L daka nu
i sc va xotr.ri bine sensuh1. Se poate intclcve in
trei feluri: (a) sart kT, Priwripatele nu vorfi putea
lua m'f>sur'i estraordinarc de apMJ!,re de kit11 nu-
mai kn permisinnca prealabih a lnaltei-Porti; (b)
sa.ft k:r, m:r,surile cstraordinare ~ de ap1,rare nu vorii
fi luatc de kit11 in nnire kn Inalta-Poart:r,, adik1,
in a•rnlasi timpft ka si Inalta-Poart:r,, pcntru a res-
p~m;ie o ~n'Iiv'f>lire str~in:r,. (c) saft in fine k'Ii Prin-
•npatele vor(t fi absolntfl libere de a fa•rn inarnnri
estraordinarc, f:r,r:r, ka s'f> dea sokoteah puterei
snperiorc de destinaµa lor(1.
~ea d'intli(1 preknmu ~i TJea de a doa inter-
p_retatie ~ni. fi kontrarie kiaru spiritului traktatului,
~1 am VIola un11 dreptft al11 Rominiloru stipulatu
form~l~ i1~ traktatulft din 1460, k1,,1i a nu permite
Ronmnloru de a se apnra in kontra unei 111,vnliri
atr1>ine de k1tu numaI kn voia Inaltei-Porti, sau ku
48

konkursulu s'bu neqesariu este kiaru a le t'bg'bdui

de a faqe resbelu, este a paralisa toate puterile a-
stei t'f>ri §i a da snperioriloru dreptulft de a in-
terveni neinqetatf1 in trebile loru. 0 astu-felf1 de
violare a dreptului nationalf1 aru fi atitu de nein-
teleas'b pentru k'b arii veni din partea kiarii a pu-
teriloru okqidentale, de la aqe§ti viitori garanti aI
Rominii, nobill lupt'btorI aI libert'bti §i ai qivilisa-
tii, ahl k'Erorii skopu este de a forma din popula-
tiile omoi;rene a le Dun'.firi o avan-gard'.6 signr'b §i
puternik:'b :in kontra n'I> v1,lirilorii barbari. Rorninii,
negre§itf1 k'b nu vorii. intreprinde ni':li o dat'b res-
bele de konkuist'b; skopulu lorn este de a se tine
tot d'auna in defensiv'.6 §i de a opune o fort'.n ar-
mat'li la aqeia kare se von1 inqerk8, de a viola te-
ritoriulu §i drepturi1e lorn.
A impune Rominilorfi neqesitatea de a nu lu-'
kra de kitt1 numai dupe vointa §i ku operarea Por-
tii, este, o mai repet'.nmt1, de a se pune in kontra-
diktie vinovat'b kn traktatele din ah1 XIV, XV §i
ahl XVI sekohl. Negre§itn, k'.n Poarta va pntea sr,
le trimit1, ajutoare daka se vor(1 '!ere; asta este
kian'i o obligare qe'i impune traktatele. Dar din
ast'.6 obligare nu result'.n dreptulu de a permite sau
de a opri um1 resbelf1 nationalu.
Adukr,'§i aminte Europa kr, natiunea Romin'.n
formeazn unu toh'i komplektu §i omoJ,Ienu, k'.6 ku
toate ap1,s1,rile sukqesive a le stn,iniloru, ea n'a
pierdutii nimikf1 din vigoarea §i patriotismulu S'.nU
primitivu, kn in fine singur'.6 intre toate popula-
tiile din Orientu, a respinsu. dominarea tamlui. A§a
dar S'.n nu'i paraliseze mijloa':lele de apLrare, a-
kordindu. Turqii unf1 dreptu atitu de mare, kare in
lips1> de unitate in elementele kare o kompurn1, e-
ste atitu de slab'.6 in xot'liririle sale. N oi nu ne
indoimu de bunele intentii a le Inaltel-Porµ pen,-.
 49
tru Prinqipate; dar la intimplare de um1 resbelu
nationali\, se poate prea bine S'.b nn vaz1, uml ina-
miku in aqela de kare Rominii arft avea a se te-
me mai multu, sau nekonsiderindt'\ ka urnl casus
belli imprejurare in kare ei s1,'lu vaz1,. Din astT>
kaus'f> se kuvine oare ka Moldo-Rominii ST> nu ea
ni•1i o m'f>SUl"'L estraordinar'L de apT>rare? ~i ink1,
si mai multii, daka Poarta nu va fi dispus1, a lu-
kra, daka •rirkonstantele in kare s'ar afla nu'i ar
permite de a respim;re pe inamikuhl kare arii n1,-
v1,li in Rominia, va trebui ka aqeasta S'f, stea ku
bratele inkni<Ii§ate, ,..din kausa inkurki;turilorft drcp-
turiloru superiorc ! In realitate, noi nu ne putemu
inkipui asemenea lukruri, §i noI kredemu k'L trebue
s'.fi dT,mii artikolulni 26 alft traktatulni de Parisu
sensulu •rn rcsnlh din a treia interpritatie.
Dreptult1 de resbelu alu Rominiloni va fi a-
tUJ1•1i atJesta, de a putea faqe resbelft saf1 paqe, f'LrT>
niqi o responsabilitate kT>tre Poart'.6, dar fiind11. kr,
a•rnasta are dreptulft superiore, Rominii nu von'i.
pntea intreprinde unft resbelft in kontra Porti, singurI
saft in unire ku inamiqii aqe§tia, de kitu in kasft
de violarea dreptului §i dupe umi apelu fl,kutu ling'b
puterile garante; §i ka konsekuint'L ale aqe}ia§i
suveranit'.oti Rominii trebue S'f, dea sokoteal'L pu-
terii superiore despre kausele de inarnnri estra-
ordinare dupe •Iererea sa f'brli a fi opriti de a fatJe
apelu ling'f, puterile garante in kasu de kontestatie.
. . Asta e sing·ura interpritatie kare poate kon-
qiha drepturile suzeranulni kn snveranitatea Romi-
niloru.
2 ° Dreptulu. de negoµatiI ~i de traktate.
0 konsekuint'6 neap'Lrat1, a dreptnlul cle a fa~ie
resbeh1 este a':leea de a putea kontrakta aliante ~i
de a fa•rn traktate de paqe sau de komertu. Arti-
4:
 50

kolulu 5 alu traktatulni din 1460, rekunoskindii

Rominiloru dreptulu de a faqe resbelu, printr'aqesta
le rekmtoa§te §i pe aqela de a faqe negotiatiL Drep-
tuhl. de a se apT>ra ei insu§i fiindu konstatutu prin
artikolulii 26 alii traktatului de Parisu, qine va
putea a le t'bg'.fidui pe a1.ielea de a se alia ku uml
altu poporu, pentru ka ast1> ap'brare S'b fie mai e-
fika1.rn. A kontesta Rominiloru astii dreptu este
a'lft at.rebui Tufl1ii aqeea qe aru fi in kontra tutu-
loru priuqipiilorii dreptului vintelorii.
nUnii statft kare s'a pusu subtu protektia al-
tuia, nepierzindu pentru asta kualitatea sa de Sta-
tutu sU'veranu, poate faqe traktate, s'b kontrakteze
aliante, afar'b numai daka nu va ft renuntatu · sin-
guru de la aqestu dreptii in trakttaulu de protektie t ).
,, A§a dar, Rominii nu numai k1> n'aii renun-
tatii de al.iestu dreptu, dar ink'.fi §i 'Iii au reservatu
intr'unii kipu speqialu stipulindu formalu dreptulu
de a faqe resbelii sau paqe, Astu dreptii este a-
akordatii de k1>trn publiqi§ti, kn o manien limi-
tat1>, kiarft statelorii semi-suverane (2). Astu-felii
State semi-suverane a le J.Iermanii, kare inainte
de traktatulii Lunevilu, era puse subtii puterea le-
I,Iislativ:r, §i juditiar'.b a imperatorului §i a imperiu-
lui, · se bukura de dreptuhl de a faqe traktate (3)
ku atitu mai multu asiii dreptii trebue s'.f> esiste
in privinta statelorii suverane; ku toate aqestea
kiaru aste state potii restrinve sau modifika aqestu
dreptu prin traktate de aliante §i de konsideratie
kn alte state. Astu-felii diferitele state a le uniu-

(1) Droit des gens, liv. u, chap, n. § 155,

I
(1) Mart., Precis, liv. n, chap. n, § 47; - Wheaton,
Elements, p. 227.
(2) Paix de Westphalie, art. vm, § 2. - Cap. Imp.,
art. v1. § 4.
 51

nel Amcriqc septentrionale nu porn kontrakta Im

puterile str'Line, sau intre ele, _fr,r'.b kon~imt'r,m1,n-
tuh1 kongresnluL Asemenea §I m'.bdulanle konfe-
deratii J.Iermani•rn nu potu fa,ie niqi o aliant'.b ne-
potrivit'.b kn levile fondamentale a le konfederatii.
'l'ott'i asemenea t?_ste §i pentrn Rominia. Prin trak-
tatele sale kn foalta Poart'.b, ea '§i a m'.brJ,Iinitu
suveranitatea sa esterioar'.b. Prin urmare, ea nu
poate faqe niqi o aliantT, in kontra Portii ku ina-
mi•1ii SLI: prekunn'i ~i ca nu poatc kontrakta ni•I'i
unft angajarnentft k ontrari11 traktateloru de protek-
tie, ,,adikr, kare S'n ating1, konditiile eksprese a
le protektii~ sail kare S'.b fie in kontra traktatului
de protcktie" (1 ). Dar afan din astft xotar11, su-
veranitatca Rominiloru este perfekt1,. El potll forma
ori- 1Ie fel(i de a1iant'.b ofonsiv'.b Ri defcnsiv'.b, sau
inkec traktate de pa:re saf1 de k~mertu, indatr, •ie
difcritele sale kontrakte nu atinr,re in nimik(t drep-
tulu de suzeranitate.
~'apoi istoria konstateazr, indestnlft ln Rominii
au esersatu astu dreptu §i k'.b niminl nn s'a ginditfl
a li 'Iii tT,gr,dui.
Astu-feh1 in 1B96, l\fir•rea I-ii't f'.bku un11 trak-
tat11 de aliantL kn Sir,rismnndl1 rer,rele Ungarii; in
1448, Danft alii. IV-lea este aliatutuhl lui Ioan11 Kor-
vinii; in 1498, o impT,trih, aliant'.b cste format'.6
intre Polonia, Ungaria, Moldavia §i Rominia; in
1499, Stefanu 1:rclft mare se leag'o printr'uml trak-
tatft de aliant'o kn rer,rele Polonii; in 1588, Pe-
tru alft VII inkee kn rqrina Elisaveta a Engliteri
unu traktatu de komertu (2); in 1598, :Mixailii

(1) Vat., Droit des gens., loco cit.

(2) Publikarea a<restui traktatu este kurioas'h, ea arat'.L
h. ink'h din a•iea epokr, Englitera a intclesu importanta
komer<rial'h a Prin•ripatelorii Dun'hrene:
* .
~~
: .. ;;~/~ ; l
52

Bravuhl faqe unu traktatu ku Rodolfu alu II-lea,

imperatoruh1 IJermanii; in 1638, Mateiu I-it1 Ba-
sarabu formeaz'o o aliant1:, ofensiv'o si defensiv'l>
kn Rako{i, printnh1 Ardealului, in 1651, Vasile
Lupu, printulu Moldavii inkee unu traktatii de paqe
ku Xanulu T'.Ltarilorft, in fine Rusia, kare in 1848,
kontesta esistenta politik'o a Rominiloru, a f'.bkutii
kn din~ii do'.b traktate de aliant'.b, unuh1 kn Romi-
nia, in 1710, ~rnh-1-altu in 1711, ku Moldavia.

The privilege of Peter the prince of Moldavia graunted

to the English marchants.
,,Petrus Dei gratia prin-
ceps V alachiae el Moldaviae,
significamus praesentibus u-
niversis et singulis, quorum
interest ac intererit, quod
cum magnifico domino Gui-
lielmo Hareborn0, oratore
serenissimae ac potentissi-
mae dominae, dominae Eli-
zabethae, Dei gratia Angliae,
Franciae ac Hiberniae, re-
ginae apud serenissimum ac
potentissimun 'l'urcorum Im-
peratorem, hanc constitutio-
nem fecerimus: Nimirum ut
de hinc suae serenitatis subdi-
tis, oronibusque merkatoribus
integrum sit hie in provincia
nostra commorandi, conver•
sandi, mercandi, vendendi,
contrahendique imo omnia
exercendi, quae mercanturae
ac vitae humanae societas u-
susque requirit, sive ulla
alicujus contradictione aut
inhibitione, salvo ac integro
tamen jure telrmii nostri
hoc. est, ut ·a singulis re~
bus centum ducatorum pre-
,,Noi Petru din gratia lui
Dumnezeii prin•1ipe alii Ro-
minieI si Moldavici anhrnii
tutulorll 'ielorii de fai'b ~i in
parte ki,rora folose~te ~i va.
folosi ki, arnii fakutii a'ieast,;
invoiah ku ilustrulu Domnii
Guilielmii Harevornii amba-
sadorulu, prea m'britei ~i
prea puterni•rni Doamnei Do-
amne Elisaveta din gratia
lui Dumnezeii regin'I> a En- ·
gliterei, Franier ~i Irlandei,
la prea muitulu ~i prea pu-
ternikulii imperatori'1 als 'l'ur-
'lilorii. Adih: d'a•ri inain-
te S'.f> fie ertattl la tot{ su.-
pu~ii mT,rimei sale ~i tutu-
lorii negut'I,torilorii de a ~e-
dea, de a vorbi, de a ne-
gut'btori, de a vinde ~i de a
faqe orr 'le kontraktii aqi
in provintia noastn, ba 1n~
k'.T> de a esersa toate, pre
kari le qere so'lietatea vie~
W omene~tr ~i folosulu ne-
goplui fan; ni':li o kontra-
ziTJere saii oprire a kuiva,
rr,miindii ku toate a<Jeste&-
 53
Artikolulu 11 alii atJestui din urm'.6, subtii skrisu
de Petru I-itt §i de Dimitrie Kantemirtt, ziqe: 'ri-
tlnlii printului va fi. ,,Altet'.b serenisim'.6 printu §i
singurii st'.bpinitorii alll Moldavii, aliatii (colegator)
alt1 Rnsii.,,
In prezenta aston1 fakte ma'i poate qine-va
t'.bg'l:idui kn rezonll dreptulll Rominilor(t a kontrakta
aliante? Esersitiul(t aqestuI drept(1 in atitu timptt
nu dovede§te ink'n leu suveranitatea Rominilorll de
§i sfarr,matr,, a r'.omas(t perfekt'.6 in esenta sa? Um1
statll suveran(t are dreptulu de a trata ku •rnle-
1-alte state; dar tokmaI esistenta astuI dreptll des-
kopere esistenta suveranit'ntii. Daka, de la 1711
Rorninii n'au mai inkeiati1 traktate ku altc puteri,
pri,1ina a fostii kr, Rusia §i a insn§itl1 dreptnl(t de
a trata in loku lor(t. Ea a vrut(t S'.b se konstitue
singnr'.b mantatara Rominilori1, §i a profita de pre-
rog-ativele aqestora; kr,qi altminteri, knm(t arll fi
avut(t ea un(t drepttl mai konsiderabilu de kitu
Mela alii mandatului? A§a darrt RominiI, din kau-
sa unei uzurpatii ne drepte n'att mai pututii S'li
faln intrebuint,are, in skurtulu intervah1 de 145 de
anl, de dreptulll •rn, 'hi att esersatll in timptl de
maI mult,i sekoli. Inaintea interventii Ruse, Tnr-

iii, tres mumerent. Quod ncatinsii 7i intregii dreptulii

rectum ac tirmum constitu-
tione nostra haberi volumus.
In cujus rei firmius teBti-
monium, sigillum nostrmn
appressum est. Actum in
castris nostris die 27 men-
sis .Augusti anno Domini
1588.
nostru de vamT,, adik1, ka
s1, p1Lteash1, de la ori Tfe
.l ukru de pretii de o sutT.
de galbeni trei. Kare clreptu
am voitii a fi tinutii tare ~i
ne mutatii prin invoeala noa-
str'.b. Bpre clovad'b mai ta-
re a aTiestei 1nvoeli s'a pusii
sigi[ulii nostru. Datu in
kastrele noastre la ziua 27
a lunei lui Augustii la an-
nulu ·Domnului 1588. ·
54

qia n'a vrutii ni11i o dat'.6 §'.6'§i atribuiask'.6 drep-

tulfl de a trata in numele Rominilorii. Asa dar la
finitulii sekolului alii §apte-spre-ze11elea kindu tri-
mi§ii Poloni ridikau, la Karlovitii, pretentii asupra
unei p'.6rti a teritoriuluI Moldavft, Poarta le r'.6spun-
se; ,,Prin11ipatele n'aii fostii supuse prin pute1~ea ar-
,,melorii; ele s'aii supusll de bun'.6 voe, in puterea
,,kapitulatiilon1 kare indatoreaz'.6 pe Poart'.6, a pro-
n tekta teritoriulu preknmll §i libertatea lorii."
Trebue dar S'.6 rekunoastemll k'.6 traktatele
f'.6kute de Tur11ia kn qele-1-;lte puteri, §i kare
n'aii in vedere o kestiune de ekulibru nu privesku
pe p1,11ile kontraktate §i nu sintii aplikabile de
kitu provintiiloru inkorporate ku imperiulu Turku.
Pentru konventiile komertiale~ ele vort'L fi mai ne-
aplikabile Prin11ipateloru, kfiqi in Turi:ria ele d'Ji lokt1
sup1,r'.6riloru reJ,Iimului Konsularu. A§a dar, Inalta
Poarh nu putea da aJ,IentJ_loru str1,iniputerea juditi-
ar1,, de kare nu poate disposa, ne avind'o ni11I ,ea.
K1,11i 3rtikolnltt 8 alu traktatului de la , 1460 zi11e:
,, Daka untt Turkii are un proqesu in Rominia kn
vre um1 supusf1 alu t1,rii, kausa sa va fi askultat'.6
§i judikat'.6 de divanulii Rominu, konformii leJ,Iiloru
lokale."
'l'rebue dar s1, inkeemu k'.6 re1)imulii konsu-
larii ':le esist'.6 in Prin'Iipate, trebue s'.6 fie des-
fiintatu ka nelegahl §i nefolositoru; nelegalu, k'.6111
a fostt1 konsimtitii ka o putere kare . n'avea drep-
tulii s'.6 o fak1>; nefolositorii, kr,qi dreptatea in
PriiP:ripate este organisat1, ka tn toat'.6 _Europa, §i
infati§eaz'.b garante indestuhtoare, peutru totl kare
hkueskii aste hri.
Afar'.6 d'a.Jeasta interesele komerqiale a le Prin-
qjpate1oru sintu diferite de aqelea a le Turq:ii ·
drum.urHe agrikultura, · indrusria, obitieiurlie komer~
tului, tot~tlii defir'.6 de Jl'Ielea 'le se afh in Turqia.
 55
A§a daru astoru t'nrl li se knvine de a jndeka qeea
•rn le poate fa,rn sr, prospere §i s1, formeze trak-
tate de komertf1, fondate pc re•1ipro•1itate kn qele-
1-alte puteri.

3° Agentii.

Ori-qe Stati:'t suverarn1 §i indipedintfi, are drcp-

tulu de a trimite ministri publi•I'i mmi altfl statll
suveranu amik1l prekum §i de a priimi de la a•ic-
la (1). 0 aliant1, neeg·a]1, nn ridiln ni 1i de kumft
1

statulft ast(t dreptnI (2). Intr'adcv1,n1, ziqc Vatehl (3)

nDaka aliatuhl neegalu, s'a(t protcktatulu, n'a re-
mmtatu intr'adinsll de la dreptnl(1 de a intretine
re1atii §i de a trata kn •re]e-1-alte pnter'i, elfl ko11-
serv1, neap1,rattl pe aqe]a de a le trimite minisri
§i de a priimi din partea lorf1. 'l'otft astf1-felu este
ku vasalii si tribntarii kare nu sint(t supns'i."
Rominia rm estc legat1, kn 'l'urqia ~ de kit(1.
printr'unft traktatfi de protektie; a§a dar ea n'a re-
nuntat(t de la dreptulll de a trimite ministri publiqi
•ielor-1-alte state. Dar in praktiko, s'all f'.bkutfr a-
busuri §i nedreptnti, §i noi amft dori ka S'fa se pne
mai bine in armonie ast'.bzi aBt(1 dreptft de repre-
sentare alll Rominilor kn suveranitatea lonl reku-
noskut1,.
Inainte de traktatulf1 de Kainaq1i; din 177 4,
noi g1,sim(1 k'L Rominii avea a~renti in diferite lo-

(1) Vattel Droit des gens, liv. 4, chap. F>, §§ 56, 57;
-Wheaton, Elementes du droit international, v. 1, p. 188;
-Martens, Precis du droit des gens, liv. 7, chap. 1, §
187, 190.
(2) Vattel, liv. 4, chap. 5, § 58:- -Uhibcr Droit cles gens
) .. I }

moderne de l Europe, st. 2, tit. 2. chap. 3, § 175;--Whea-

ton, v, l, p. 189.
(3) Id., § 58.
kur'i, il)tre 1:1ele-l-alte §i la Varsovia (1 ). In art.
7 altl traktatului de la 1513 se pomene§te ku dina-
dinsultl de ar,ientulu Romtnu kare trebue s1> se afie
la Konstandinopole; a1:1esti1 ai;renttl avea un karak-
terft politiku, k1>~1I eltl trebuea ,._ s:r, intretie bunele
relatiI intre ambele . guverne. In qele-1-alte ora§e
prinqipale a le Turqii, Rominii intretinea simpli a-
J,Ienti; adik:r,, nu ministri p,kreditat'i qi numa'i k:r,-
puiti ku o simph skrisoare de rekomandatie.
Dar misiunea astoru a:i;ientl nu era permanen-
t'I,, din kausa turbur1>rilonl politiqe §i a deselortl ne-
intelei;reri intre ambele popoare, Rominii n'aveau
dar untl mod11 de representatie esakt:r, §i perma-
nent'.Jj ; §i kausa este foarte simpl'I>: Institutia le-
g~tiilortl permanente a stabili in Europa tokmai
dupe pa'Iea de la V estfalia, adik'L dupe anulil 1648.
A§::i, dar tmbur:r,rile kare int:r,ritatl Orientultl, in a-
qea epok'6, n'aru fi permisu Rominiloril de a se
folo~i de dreptultl lorll, kiartl §i kindu arll fi voittl
ei. In 177 4, Rnsia voindu s:r, pue subtu epitropia sa
drepturile Pomi:nilorfl la Konstandinopole, treku in
traktatulii de Kainan,i:i unu artikol(t kare p1>rea k'.I>
le krea uml . dreptq nou. Paragrafulu 9 altl art.
16 din a11elu traktatu zhie;
,,b1alta-Poart1> se indatoreaz1, de a permite
suveranilortl ambeloru Prinqipate Moldavii §i Ro-
JPinii de a avea fie-kare, pe sokoteala sa., ling'.f,
Ioalta~Poa.rt'.l>, ar;r:enti kre§tini, de relir,rie greak1>, kare
vorii faqe trebile loru; a'Ie§ti ai;rentI vorii avea gri-
j1i , de interesele ziseloru Pril}_'Iipate; §i ei voru :fi
tl'.~tati ](u fayo~e d~ ]n,tre Inalta-Po~,rt'f>, kare 'I
ya privi, ku toat'o putina loru important'I>, ka oameni
':le se bukur1, de dreptulii :r;rinteloru, §i prinu ur-
~~te voru fi &p'.f>rati. de orI-'Ie sup'I>rare. .

(I) Vaillant, Hi,toire de la Rownani,, y. 2, p. 234.. ; I

.
 57
Se inteleve foarte lesne k:r, asttl artikolulu
nu faqe Rominilonl o kurat'I>-d1,ruire gratisl1, pen-
tru k1, ei au f1,kuttl despre asta o pomenire ku
dinadiusulu.
~'apoi kianl §i kindu ash; pomenire nu arii
fi fostu, este de sigtITfL kr, Turqia n'arfL fi pututtl
kontesta Rominiloni aqestfl dreptu, kindii in trak-
tatele sale, ea rekunoa§tc pe printnlii lorii liberii
§i indepedint1l, adik'Ii suveranii.
A§a dar, orI-qe printu suvera11f1 arc, ipso jure,
dreptulii de a trimite ministri ling1, 11ele-l-altc knrtl
a le Europei, orI kare aru fi gradulfL s1,u de putere
k'Ii'li Vatelu ziqe: ,, unu printu slabu, dar suveraml,
este totu atitu <le suvernnu §i indipedentii ka §i •rnlii
mai mare monarxti; dupe kumii §i uml pitikii nu
este mai putinft omii de kitrL unu I,Iigante (1). Ku
toate astea trebue s1, rekunoastcmtl ko artikolulii
traktatului de Kainari,ri xot'braste mai bine kalitatea
trimisului Romintl la Konstan:linopole, in aqca E-
pok'Ii in kare drcpturile miuistrilorfL publiqi ling'&
Inalta-Poart'Ii nu era ink:r, bine xot'.f>rite, clfL se nu-
me§te ai,rcntft, §i ii d1, dreptulu de a se bukura de
prerogativele dreptului i,rintelorft.
Dar iat1n 11eea qe se intimph:, in praktik:r,;
Poarta obiqinuit1, de kitu-va timptl a viola dreptu ·
rile Rominilonl, nu putu sufepi s1, vaz'Ii ling'Ii din-
sa untl ai;rentll Rominft. Pe d'alt:r, parte, Rusia,
kare putinll " ii p:r,sa de prinqipu, se multumi de a
avea, lingL Inalta-Poart'Ii, uml ai,entu Romiml, kare
sr, fie subtu iniinenta sa. A~a dar deter'.£> noului
trimisu numele de Kapn-Kiaia, kare nu este de
kitu unii simplu ai,entft, f'Iir:r, karakterii publiku,
f:r,r'.n skrisori de kreant'.o, 11i numai simplu purt:r,-
toru de skrisori de rekomandatie. Numcle turku de

(1) Droit des, gens liv 1, chap. 6, § 78.

58

Maslaxat-Guzar ~·espunzind la kalifikarea de aJ,lentu,

este atJela 'le i se kuvine. ~i ink'I> §i mai multu,
fu opritii pe askunsfi saii indirektu, prinµIorii, de
a trimite ling1, qele-1-alte puteri Europene aI,Ienp
kare an1 fi pututii impiedika pe Rusia; astu-felu
Rominii se v1,zur1, reprezentaR ling1, 'lele-1-alt~
kurti a le Europei de ministri Inaltei-Por{i. De aq1
result1, o alt1, nekuviint1,: adik'.&, aventi'i 1:1eloru-
l-alte puteri ling1, guvernele Romine nu priimesku
l' exequatur, adik1, autoriatia s.au kumu se zi'le in
~I.., .-~ntii le b,._arat g·uvernului lokalu, 1:1i sintii akre-
ditaV ling'L Inalta-Poart'.&, kare t:rateaz1, astii-felii
Prin'Iipatele ka tMI raiale.
Ast1,zi a sositii timpnlft de a se pune unu
terminii la ni~te asemenea abusuri de dreptll. Ro-
minia este, f'br'I> kontraziqere, unii statu suveranii.
Ku toate astea noi nu voimfL s'.6 esaver1,mu impor-
tanta sa; ea nu este nnu statu niqi de intiia ni'li de a
doa klas1,; ea nu konstitue de kitii unii 8tatii de ala.
treilea ordim1. Dar in ast1, kalitate ea este suvera-
n'.6, §i are dpeptulu de afa•rn s'.6 se represante in
streinate. Kitu pentru rangulu 1e se kuvine a da
1

aventului diplomatikii; statulii singnrii trebue s1>'lii

xot'.6rask'I>; k1>'li oli qe suveranu are unii dreptii
egalii de a se representa, atitii in primulu, kitii §i
in .alii doilea saii alii treilea gradii (1). Dar Romi-
nia nu voieste S'.6 se inkurqe intr'o sistem'I> de re-
presentare ~kare aru qere kieltneli konsiderabile.
Ea nu va akredita pe ling'» qele-1-alte kurtI niqi
ambasadori, niqi ministri plenipotentI, niqi ministri
rezidenti; ea . se va multumi S'.f> urmeze obiqeiulii
diplomatii, adik'I> S'I> trimit'.6 ministri de aqela~ii

{1) Vattel Droit des gens, liv 4, chap 61 § 78·-Whea-

ton, Eleme1etes. 1 v. 1, p. 195.;-Martens, Preci~, liv. 7,
chap, 2, § 199, 204.
 59
rangft ku a•rnia qe priime~te (1). A§a dar, ak-
tualii ministri trimi~i de •iele-1-ate state la Bnku-
re§tI aft titlulu de ai,rnnti (2), a<lik.1, de alft patru-
lea rangft dupe klasifikatiele hkutc la kongresu-
rile de la Viena §i de la Exi-la-Chapela (3).
Este dar dreptii ka printulu astorft t'nri S'n
poatr, trimite ling'n •rnle-1-alte kurti ministri imbr'h-
kati kn aqelea§i karaktere, §i pc de alt'.6 parte, elii
nu va rekunoaste ka reprezentanti a •1eloru-l-alte
puteri de kitft {iumai pe aqeia k1,;ora le va da elu
l'exequatur, (autorizatia).
Numele de Kapu-Kiaia est.e, prin urmare, n.u
aplikatu de lntre Poart'L trimisului Romiml. Astu
titlu nn komvine de kitu oamenilorri ins1,rqinatI ai
unui pa§e: Poarta trebue s'.o'i dea pe a•rnla de Mas-
lahat-Guzar saf1 aventu, avindf1 karakterulu de mi-
nistru publiku, §i k'.opuitft de o skrisoare de kre-
ant'.o, datr, de ministruh1 trebilonl stnine a le te-
rii sale si adresat'.o aqeluia.sft ministrn ahl qelui-
lalttt guv~rnu, §i kare ka aJ,I~ntfl politiku este pusu
in raportf1 direktu kn guvernulll ling'£ kare este
akredjtatu (4).
In fine S'n obserY'.&mfr k'.& printulf1 Priqipate-
lorll ka suveranft independcntu, poate proteja pe
supu§ii s'.&i, in tarn in kare nu va fi representatu,
nu numal prin ministrulu otomanll, daka va fi ako-
lo, qj prin ori-kare anl voi, dupe plakulii S'.6ii.

(l) Wheaton, Elements, v. 1, p. 195.

(2) Cussy Dictionaire du diplomat., p. 128.
(3) V cir l'Auuexe 17 de l'acte final du congres de Vien-
ne, :::! juin 1815, et le Protocolc du congrcs d'Aix-la-Cha-
pelle, le 21 novembre 1618.
(4) Wheaton, Elements, etc, v.1, p.196;-Martens,. Pre-
cis, liv. 7, chap. 3, § 202;--Vattel; Droit des gens, 11". 4,
chap. 6. § 7-5.
60

4 ° Dreptulii de a taia moneda.

Ast'.b kestiune faqe parte din dreptuh'i interi-

orft altl unuI Statu. Dar fiind-k:r, au vrutu s1, t1,-
g1,duiask1, Rominiloru astu dreptu, subtu pretekshl
kr, Sultanuhl singuru poate s'.b'lu eserseze, ka kumu
aru fi suveranu alii. asteI t'nri, noI am krezutu ne-
~pMatu trebuinqosfi de alu esamina in urma kes-
tiuneI politiqe,
Rominii au esersatu ink1, din timpurile qele
mai antiqe dreptulu de a t'bia moned1,. A qelea a le
Da•1ilort1 analoJJe ku aqelea a le Galilont sintii. mai
ku seam1, in an;rintu ~i aurii., ~i imiteaz1> staterile,
di draxmele §i tetradraxmele. Kitu pentm stihl, u-
nele urmeaz1, pe aqela alu Maqedonii, altele pe a-
11elea a le I):ermaniloru. Este mai bine a vedea k'I>
Da•1iI au esersatu a11estu dreptfL kiarii. subtii. do-
minarea Romaniloru. Putine din monedele lorii qe
ne au maI r1,masf1, o dovede~te de sigun1. lmpera-
torulu Filipii Arabultl rekunoa§te Da11ii, afar1> din
koloniile mitropole, dreptuh1 suveranu de a t1>ia
moned1> nationah;, numai S'b fie ku kipult1 impera-
torului Romanu: astu-felu, in toat'.b · epoka de la
244 pin:r, la 255, se vede o serie de monede Da11e,
maI toate in bronzu, pe dosii ku kipulii suverani-
loru Romani: Filipu, Otaqila, Filipu alu II-lea,
Tribo~nialll, V oluzian, Emilian, Valerian §'IL
In timpulu perioadelorii invanziiloru barbare,
r_eJJii Goti au t'biatu nekontenitu moned'& in Da'lia.
In fine, aqestu dreptu este esersatu nekontenitu
in timpuh1 kitii. a statll imperiuhl Romino-Bulgarii..
Kindii qele dot. Prin11ipate · Rominia ~i Moldavia,
avun, printI distinkti, fie - kare · esersa aqelasu
dreptu. Mai multe monede . veld,. p1,strate de •a~
matori, dovede§te kontinuarea astui dreptu suveranu
pin'.b la dominarea printilorii Fanarioti- Astii-felu,
 61
pe monedele Jui Vladu I-iu Basarabulu, in 1340, se
vede ast'.r, inskriptie pe fat'b ,,+ w 1 BdddHc . ..
+
OHBdI'N", §i mai a1 reea pe dosft: ,, w 1 BAd-
A.Hc ... OHR". Pe monedele lui Mirqea I-iu, in
l3~rn, se vede mai multe variet'bti; intre altele, se
qite§te ast'r, inskriptie pe fat1,: ,,JJ,fpzrd. BOE", §i
pe dosft ,, 1 w Mpzrd.BO +". Pe o moned1, a lui
Mir1rna alf1 II-lea in 1418 se qite§te. "1 u1 AI-VOD.k."
Pe o alta a lui 'fepeftt in 1456, se 11ite§te: ,, 1 w.
M. V. V. B. ", pe dosil se vede litera 1( sau R, kare
poate insemna in kazulft 'dintii1l; Jfraiit, re~re, §i in
qelii d'alrt doilea a11elasu lukru Rex. Mai multe alte
monede a le lui Mix'arn bravulft §i Konstandinft
Brinkoveanulu se afh in kolektiunile muzeului im-
p1,r1,tesk11 din Viena (l). Se ;ede ink1, monede
§i medalii in aur11 §i arvintft hiate de Kostandin
Brankoveanu, in 1688, ku ast'.r, inskriptie: Cons-
tantinus Bassaraba de Brancoveano D. G. Voi'ii. et
princeps Vallachiae transalpinae." adik1,: ,, Konstan-
dinu Basarabft Brankonkoveanu. Din g-ratia lnI
Dumnezei't, donrni't §i st'.r,pinitori't alu Valaxii tran-
salpiye."
In presenta astoru fapte, kontestarea dreptului
este peste putint1,. 'l'nrqia inS'n§i ili'i konstat'b, in-
tr'unft kipi'l ofiqialu, in art, 5 ahl traktatului de la
1893. Asti't artikolft zi re: 11 Printulu va fi datori'l
1

S'b phteask1> pe anu, tcsaurului nostru imperiali't,

trei mii bani fO§ii de ai t1>ri'i, sai'i 500 bani de ar-
i;rintll moneda noastr'b." 'l'ur11ia dar a g'bsiti't §i a
hsatll t'bri dreptuhl de a hia moned1,. Si kumft
arii fi pututi't ST, i 'hl xr1,peask1>, kindft ;rn'i lua
.
suveranitatea? Rominia dar 'si a esersatii ast11

(1) Noi imprumut'l,rnu aste am'l,runte de la unu intere-

santu uvraju nepublikatu alu kornpatriotuluI nostru. Tie-
zar Boliak, kare se okup'l, ku nnmismatika Romin'b.
62

dreptu pmr. m epoka printilonI fanario{i, adik'Ei

mai pin'n la anulii 1716. De la ast'Ei epokr, elii a
inqetatii. Turbur'Eirile kare intristar'B aste tirI; uri-
qoasa domnie a fanariotilon1, negliqenta I,Ienerah
de orl-qe felu de esploatatie, kontribuir'Ei a faqe s'Ei
fie uitatu astu vekiu dreptu alu Rominiloru.
D,flr ast'Eizi kindii drepturile §i datoriile lonl
kr,tre Inalta-Poarta vorii. fi maI bine stabilite, noi
sper'Eimt1 k'n fiitoarele konferinte voru faqe pome-
nire ku dinadinsulii §i k'Ei Poarta uu se va opune.
EJ,Iiptulu se :a.fl1, intr'o konditie politik'Ei multu
maI josu de kitii aqeea a Prinqipateloru. E des-
tulu pentru asta de a pomeni art. 5. alii konventii
la 15 Iuliu 1840, dupe kare toate traktatele §i toate
lei1ile imperiului otomaml se vorii aplika EJ,IiptuluI,
ka §i ori-kMia p'Eirti a imperiulul. Artikolulu · 6
ziqe formal ii k'Ei ,, Puterile de uskatu §i de mare
intretinute de pa~a sintii konsiderate ka f'Eikindu
parte din puterile imperiului otomam1, §i ka intre-
tinute pentru serviqiulii StatuluI, (1). "
Ku toate astea, EJ,Iiptulu tae moned'.n in vre-
me qe Moldo-Rominia nu. De unde provine ast'Ei
anomalie? Este aqi lips1, de dreptii.? ni'II de kumii.
EJ,Iiptulii, inainte de a deveni mai pa~alikii alii
Turqi'i esersa dredtulii de a t'.nia moned'I,. Elii. a
kontinuatfi aqela§ll esersitill pin'Ei ast'Eizi, astu-felu
neintreruperea eksplikr, leJ,Iitimitatea sa. Romini'i
din kontra au neingrijitll aqestu drept11 kitll-va timpll;
din kausa asta oare urmeaz'I, k'I, nu'§i 'Ill maI potll
relua? Niqi unu rezoni n'arft justifika o asemenea
xot'I,rire.
9'apoi , reluarea astui dreptii arii esersa o
mare influent'!, asupra komertulni si asupra tran-

(1) V ezI konvenFa subt-insemn:.t'& la Lohdra la 15 Iu-

liu 1840.
 63
saktiilonl in Princ1ipate. Din lipsr, de nnitatc in
sistemulii monetari, o mnlt,irnc de monede streine,
kite o datr, kianl vitioase, •1irkuh prin tirguri:
monede austriaqe, pusesqi, turqc§ti §i kite o dab,
monede ·Franteze, Italiane, Spaniole, Eng-Ieze. Va-
loarca reah sau skimbr,toare a tutnlon1 astonl
monede atirm, de la o alt'.6 valoare nominal'b, sml
de la o moned'n de sokoteah, kare este representat'b
prin leii sau pnra. Ast'n moncch n'are esistent'n
reah,: astu-fehl qine-va nu vcde ni•1i odat'n urnl leii
§i prea raru paralc. Lcuh1 serv'n de m'bsur'n ko-
mun'b pentru a pretui •rnle-1-alte monede. Paraoa
pretue§tc rna'i putintt de kitu o qentim'b; 40 de
parale fak(i uml left, 105 pin'n la 109 ekivaleaz'n
ku uml franku. Dar tokmai ast'Ii diferint'b intre
moneda reah ~i moncda de sokoteab, fa1rn ka pre-
tulft ei s'b nu poatL fi ni•1I o dat1, konstantu §i e-
galO. Astu-felu valoarea de sokoteah se skimb'n
urmindu valoarea greutr,tiI din 111,1mtrn sau a pre-
tului din afar'b a monedi reale, prekumll §i valoa-
rea nominah a a•IC§tia le skimb1, urrnindlt fiksa-
rea ma1 multu sai'i mai putiml ridikatu a valoarii
de sokoteah. A•1easta nu are representare reah,
•ii este numai o n1,skoqire. Daka dar va.loarea greu-
h,ti metalului este ma'i pntin'n de kitu obiqnuitii,
ekivalentuh1 s'bu fiksatu se imputineaz1>; asemenea
daka astii. ekivalentfl este sokotitfl ku un pretll
mai ridikatii., valoarea monedel se imputineaz1,. In
realitate este o desp'ngubire, kn toate astca komer-
tulu totft sufer1,, §i pierderea diferintei este kindii.
pentru krcditori kind pentru debitorL Adaog1, la
asta skimb1,rile arbritare a le kursului de skimbi't
kare se skimb'b urmindii kapritulft guvernuluI, §i
mai ku seam1, alu bankerilon1 si k1,m1,tariloriL
Astu-felii. daka guvernulfl voe~te s; skoat1, sau s'li
introduk:'b kutare moned'n, n'are de kitu S'b pue e-
64

kivalentulu inkipuitu maI josu sau maI susii de kitu

valoarea greut'I,tiI monedei; in 'Ielii d'intiiu kasii
moneda ese ka S'6 skimbe ku um1 pretft maI ridi-
katu, in -crelu d'alu doilea intn, ka s'fi profite de be-
nefi11iu. Astu-felu a f'.J,kutii ka s'o skoat'o din Prin-
11ipate paralele: elu puse ekivalentulu inkipuitu
mai josu de valoarea nominah; atun11i toate para-
lele sburar'fi in Tnrqia ka s'fi se vinz'fi ku unu pretu
mai ridikatu, §i pe de alt'o parte, ele numai avur'fi
ni'l'i unf1 interesii ka S'o reintre in tar'o. Bankerii
§i k'om'otariI nu esers'o o mai mik'6 infl.uenf'fi a-
supra pretnlui knrsnlui de skimbu. qea mai mik'6
unire intre dinsii ihi fakii S'6 se skimbe. Instru-
mentulu lorf1 este totii-d'auna moneda de sokoteah
saii ekivalentulii inkipuitii. Astfl-felii daka ei au
oare-kare valor:i s1, string'.6, purn1 astu ekivalentii.
maI jos de kit pretulii obi11nuitf1 alft monedei reale;
daka au phti de f'okutu, ei adaog'fi a1rela§ii. eki-
valentu pentru ka S'o profite de diferint'o : ·totuhl in
paguba komertului §i a transaktiiloru. De a11eea
galbenulii Austriakii. pretue~te kind 31 de lei, kindii.
32 de leI ~i 6 sau 20 parnle; sfantigulu s'a skim-
batii. adesea intre 2 lei ~i 10 saii 12 parale: um1
frankf1 se phte§te klnd 2 lei ~i 20, 24, 28 de pa-
rale kindu 2 leI §i 30 sau 35 de parale. Ekiva-
lentuhl inkipuitii alii monedelorii se skimb'o astl1-
felii, f'or'.B ka S'B fie vre o skimbare niq'f in nu-
merarului niq'i in valoarea greut'ofeI.
Se vede prea lesne qe amesteku trebue S'o
kauzeze astu sistemii in komertii. Pentru ka S'o pue
uml kap'.otii la toate aste, trebue do'o lukrurI ! ( a)
a faqe s'.li dispar1, ekivalentulii inkipuitfl, saii alii in-
fiinta mai bine ; (b) a aduqe uniformitate in greu-
t'o?le moneziloru, fiksind xot'oritu valoarea lorii
nominal:o, basat'o pe sistemulu ze,1imalu. Dar pen-
tru a ajum,rn la astll resultatii, e de neap'orat'fi tre-
 65
buintr, ka tara S'I>'§i tae moneda sa kn fig·ura Prin-
tuluI s'.fiu, kare este unikulii. eI suveran11.
' S'.o sper'.6mu k'.6 fiitoarele konferinte voru lua
in konsideratie ash kestinne important'.fi kare nu
este de uni't mikft interesu pentrn prosperitatea
PrinTJipatelorii.

...
...
 RES UM AT U.
Puterile semnitare a le traktatului din Parisu
sintu kemate a pune, in konferintele qele din ur-
m'.6 , basele dreptulul publiku ~i administrativu
alu Rominiloru. Dreptulu publiku · politiku ahl loru
se reazim'.6 pe traktatele din alu XIV ahl XV §i
alft XVI sekolu, intrepretate kn o manier'.6 dreapt'.6
dupe printipulu dreptului ~ntelonl Europeane. A
xot'.6ri hmuritu astu dreptu, este a redika nationa-
litatea Romin'n, §i a xot'.6ri in aqela§I timpu su-
zeranitatea TurqiI. A§a dar, S'.6 §tie prea bine kitu
de neintelcas'.6 §i de nesigur'.6 a fostu pin'.& akumu
ast'.6 suzeranitate, §i la kite difikult'J;tI a datu ea
loku. Frumoasa misiune a viitoareloru konferinte
este de a sfir§i ku arbitrarul11 §i de a xot'.6ri fo~-
mah1 drepturile §i datoriile reqipro•rn a le aqestoru
tMl. 0 pomenire ku dinadinsulu a aqestoril drep-
turl §i datoriI, in protokoalele konferinteloru, aru fi
de qea mal mare trebuin1'.6.
Iat'.6 dup'.6 p'.&rerea noastr'.6 kumu s'aru pntea
formula dreptuJu publikii politiku ahl Rominiloru :
Art. 1-h1. - Prinqipatele Moldavia §i Rominia
konstitue unu statu liberft §i suveraml, pusu de
bun'.6 voe subti't protektiaTurqii prin traktatele de
la 1393, 1460, 1513 §i 1529.
Art. 2. - Esistenta politik'n a ziseloru Prin-
qipate, prekumu §i privilevile §i imunit'.&tile stipu-
late prin traktatele mal susii pomenite, sintu puse
d'akumi't inainte subttl garanta spetiial'.6 a puteriloru
kontraktante.
 67

Art. 3. - Printuh1 astei tT>rI, indipedentu §i

suveranu in statele sale §i in privinta 1elor-l-alte
1

pnteri Europcne s'a indatoratu, prin traktatele din-

ainte, ~ adu•rn omai;ii~ §i a phti unu tributi1 a-
nnalu, Inaltei Porti. In intelei;iere kn aqeasta, elu
va putcu transforma asti1 tributu intr'uuu kapitalu
kare ST> dea aqela§i interesft.
Art. 4. - Guvernulf1 ziselorft Prinqipate po-
sedT> dreptulft de a faqe resbelu sau paqe, de a
kontrakta aliante saf1 de a inkeea traktate, de a
trimite ai;ienti diplomatit1i in alte state §i de a tT>ia
!!)OnedT>: totulu fan ni -11 o responsabilitate kT>tre
1

Inalta-Poart'li, afarT> de viohrile dreptului. AdikT>:

(a) Rominii nn potft intra ni -1i intr'unu resbelft
1

in kontra Turqi'i, afarT> de nnft kasft de violarea drep-

tului din partea a 1cstia, §i dupT, unu apelu ling'6
1

pnterile garante. EI potft Ina ori-'-rn mT>Slll''.f> e-

str~ordinarT> de apT>rare, farT> ST> mai dea sokotea-
h Inaltei-Porti, dupT> rnred saft ofi 1ft, §i fT>rT> a faqe
1 1

apelft la puterile garante in kasu de konstetatie.

(b) Ei posed'n dreptulft de a fa,rn aliante ofensive
§i defensive §i traktate de komsertfi kn qele-1-alte
state, ori de kite ori aste afo1nte nu sintu kontrarii
intereselorft §i dreptnrilorft Inaltei-PortI, far'£> a fi
opritu, in kasu de kontestatie, apelulf1 unea sau qe-
lei-1-alte pw{i ling'n puterile garante.
(c) Poarta, ka §i qele-1-alte puter'i, rekunoa§te
Priw1ipateloru dreptnlft de a avea ai;ienti diploma-
ti11i, akolo unde va fi trebuintT>. Prin urmare Poarta
va da trimisului Romim1 numele •re konr'6spunde kali-
tT,tii sale, §i 'Hi va fa•rn s'f> se bukure de toate
privilei;iile ata§ate kalihtiI sale de ministru publikt1.
Reprczentatii qe}or-1-alte puteri vorft fi akreditatI
lingT> guvernulu Romin(t §i voru priimi de la din-
snlft skrisorile de autorisatie. Revimulu konsularu
va fi desfiintatu in Prin,1ipate.
 68
Art. 5. - Rominii posed'.& dreptuh1 a t'.&ia
moned'.6 kn figura printului lortl. Ei voru putea
a se intele1,rn kn puterile velfine pentru a stabili o
konformitate mai multu sa(t mai pntintl mare de
greut:I,ti §i valoare, spre a inlesni komunikatiile
komertiale.

KAPITULU ALU II-lea.

DESPRE DREPTULU INTERIORU ALU MOLDO-ROMINII.

§ 1. in '1/,e lwnsisfo astu drepU,.

Revimulu din nT>tmtru, lfivih1 §i administrativii
ahl Prinqipatelon1 a snferitu skimbT>ri nennmT>rate.
Elt1 a fostu kindu respektatu, kindu violatu. Dar
prinqipulu autonomii, konsekuint'.6 neap'.6rat'.6 a su-
veranit:I,tii unu'i populii, a fostu totu-d'auna reku-
noskut(t. Tokmai de la 1826 inkoalfi, prin ma§i-
natiile in§el'.&toare a le Rusii, elu a suferitu alte-
ratii in esenta sa. Kadruh1 uvrajului nostru nu ne
permite de a faqe um1 tablou kn deam'6runtul(t alu
aqestoru mankinatii. Ne e destultl de a pune ba-
sele dreptului interioru, astu-felu kumtl result'.6 du-
pe traktatele Rominiloru §i astu-fehl kumu trebue
s'.6 fie intelestl ka S'.6 nu violeze suveranitatea loru
garantat'.6 ast'.6zi prin traktatulu de Parisu. ,._
Noi amu v'.6zutu, k'.6 rominii, tratindtl ku In-
nalta-Poart'.6, n'a vrutu S'b instr'.6ineze niqi unulii
din drepturile loru 1Iivile sal1 politilfe. Abusurile
kare sau f'.6k:utu de atunqi n'au strikatu in nimiku
printipulf1 de autonomie astu-felii kumu result'.6 din
a 11ele h·aktate. Dreptuhl de kontrol(t pe kare Rn-
sia §i Poarta §i 'lu al insu§itu in 1821, printr'unu
artikolu nelegah1 alu regulamentului, ast'I>zi este
anulatu prin puterile ok11ide11tale §i a fostu totfi-
d'auna ipso Jure in privinta Rominilortl. A§a dar
 69
Inalta-PoartL n'are ni,11 unu drepti1 a se amesteka
in trebile Prin,1ipatelor(t, §i a supLra reformele loru
administrative, jnditiare sari komertiale.
Sn vedem11 dar, astll dreptu astu-felft kumu
resnltL din traktatelc Rorninilor11 ku 'l'uriiia, ~i
astft-fcltt kumu este konstatatft prin traktatulrt de
Paris ft.

Traktatulu Rominiloru. ku Inalta-Poarta.

1 ° Pri1P1ipatele Moldavia §i Pominia se vorii

g-nverna dupe propriile lorft IevI, §i printulu lor11
va avea dreptnli't de viatr, §i de moarte asnpra sn-
pn§iloru S'nI, fot''o S'o fie supus1-i, pentru nbd unulii,
din asle akte la vre o responsabilitate kotre fnalta-
Poarlo. (Art. 5, 1460; art. 1-ift 1393; art. 4, 1513;
art. 2. 152fl).
2 ° Printnlri lorft krc§tinu va fi ales11 pc viatn
de lcotre natiune §i rckunoskut11 de kLtre Poart'L. (Art.
4. 1460.,,,_ art. 4. 1393; art. 5. 15l3; art. 11. 1529.)
3 ° Inalta-PoartT, nu va a vea ni'-II unft amestikii.
in administrarea lokah a ziselorft Pri1l'1ipate, §i
printii vonl csersa libcrI domirarea lorft in toat'.6
tara, ka §i in trekutct. NiqI unft 'l'urku nu va fi
libcrft a rnerve in Prin,1ipate for& unu motivu bine
knvintatft. N eg·ntLtorii T1lr11i dukindu-se in Prin-
'-Iipate, pcntrn ka Sn kumperc sau sL vinz'n m'.br-
furl, trebue sr, fakr, knnoskutft autorihtiloru lokale
timpulu kitf1 aft S'b stea akolo, §i indat'.b SL p}eqe
dupe sfir§irea sorokului. (Art. 2, 9, 1460; art 4.
1513; art, 2, 3, 8. 1529.)
4 ° 'l'otI RominiI kari vonl merJ,Ie in vre o
parte din posesiile 'l'ur<IC§ti vorf1 fi skutitI de xa-
raqif1, sau de taksa kapitatiI la kare sintT> supn§i
raialele. (Art. 7, 1460; art. 3, 1393.)
5 ° 'I'oti kre§tinii kare, dupe qe voru fi im-
70

bn:.ti§atu reli_via. luI Moxamedu, voru tretJe pe urm1>

din lokurile supuse Turqii, in printJipate, §i se voru
faqe din nou kre§tinI, nu vorii putea fi niqi de kmm1
reklamati sau atakatL Art. 2, 1393; art. 6. 1460).
6 ° NitJi unu Otomanu nu va putea s1, aib'.6
in prin•1ipate ka propdetaru, niq'i p1,mintu nitJI ka-
s,r,, niq'i pr,r,v1,lii. Asemenea nu va fi autorisatu de
de a lua kn dinsulu unulu sau maI multe slm;i:I n'.f>-
skuti in Rominia, orI de qe seksu aru fi ; §i niq'i
o vamie musulman'.b nu va esista niql o dat'.b in
niqi o parte a teritoruluI Rominu. (Art. 10, 1460;
art. 8. 1513; art. 6, 7, 1529.)
7 ° Daka vre unu Turku are unu proqesu in
PrintJipate, ku vre unit supusu ali'i. atJestoru t1,ri;
kausa sa va fi askultat'6 §i judekat'.6 de divanulu Ro-
min11 ko11formu Ieviloru lokale.
8 ° Inalta-Poart'.b promite de a nu se amestika
niqi intr'o kaus'.6 sau prigonire dintre partikulari,
de a nu da nitJi o dat'.b vre unu firman dup'.b qe-
rerea vre unuI supusu Rominu pentru trebile sale
din Rominia, orI de qe natur'.b va fi ele, §i de a
nu'§I insu§i niqI o dat'.b dreptulu de a kema la Kon-
stantinopole, sau in vre o alt'.o parte a posesiiloru
Otomane, vre uml supusu Pomimi, subtu ori '-IC
pretekstll. (Art. 8, 11, 1460; Art. 4, 1529.)

Traktatulu de Parisu.

1 ° Prinqipatele Rominia §i l\fodavia vorii kon-

tinua a se bukura, subtii suzeranitatea Porti §i subtu
garanta puteriloru kontraktante, de privileJ,Iile §i imu-
nat:r,tile qe au in posesie.
NitJI o protektie esklusiv'6 nu va fi esersat'.6
asupra lord, de kr,tre vre una din puterile garante.
Nu va fi nitJI uml dreptu partikolaru de amestekii
 71

in trebile lor(t din n'Iiuntru. (Art. 22. traktatnlu

din 30 M1trtie 1856).
2 °. lnalta-Poart'Ii se indatoreaz'.b a konserva
ziselor(L Prinqipate a administratie indipendent'.b ~;i
national'.b, preknmu ;;;i deplina libertatete de knlt(i,
de ler;rislatie, de komert(1 §i de navigatie. Ler;rile
§i statulele ast'.bz1 in vigoare vorn fi revizuite. (Art.
23. id.)
Astu-felu puterile semnatare a le traktatului
din Parisu reknnosku intr'unf1 kipu solemnelf1 au-
tonomia Rominiloru: Ei m1 perfckt'.b libcrtate de
knltt'i, de levislatie, de komerttt §i de navigatie.
Poarta n'are niqi unu dreptu de amestek(i in tre-
bile lorn, §i ori-'Ie drebtfi de protektie esklusiv'.b este
desfiintatt1. Statutele §i reglementele ashzi in vi-
goare, qe a-C1 fostft impnse de baionetele Ruse§t'i
t1>rii, in dispretnlfi suveranihtei sale, sintft desfiin-
tate §i o revizie r;renerah este anuntah.

§. JI. /(umu poate so fie reforrnatit dreptulu inte-

riorft alit Rominilorii,.

Din timpii qei mai veki se vede in Rominia

desputirea intre qele dO'l, puterI levislative §i e-
sekutiv'.b. Ku toate k1:, neperfekt'.b §i slab'f> la in-
qeputu, ast'I:i desp'ortire se pronunt'o din 'IC in qe
mai multu, §i rominii sintu datori astei desp'ortire
noro11irea k'o a,ft sk'opatu jugulni sisternatikn alu
feudalisrnului. lnk'.o din mijloknlu sekolului alii
XIII-lea. Hadu Negrn, primuhl domml sau printft
alu Rominii, puse astu prinqip1l in ler;rile demokra-
ti11e kn kare inzestr'I> tara; elu se inkonjura de um1
konsilill de doi-spre-zeqe b'.btrini, a k'.brora intelep-
11une §i kunostintr, putea S'I> 'h1 lumineze, §i kon-
voka ad un'.nrile poporului ori de kite-ori avea s'f>
ia nuoi m'.nsuri.
72

In 1493, Radu alu IV-lea, puse bazele xot'I>-

ritoare a le astei desp'I,rtir'i kare a r'.nmasti pin'I> in zi-
lele noastre. Ehl se inkonjll.r'I, de unti konsiliu de
ministri §i de uml konsiliti de statu; m'.ndularele
astoru konsiliur'i, kare representa nobleta §i burjoasia
reunite ku episkopii, reprezentantI ai kleruluI, ku
mazili, neamuri §i ID0§neni, represeutati ai popo-
rului de pe kimpii, formati adunarea nationah subt
prezidenta mitropolituluI. Toti ofiterii tJivili sad
militari luat1 parte. Ast'I, adunare astt't-felti kom-
pus'I,, avea singur'I, dreptulti de a faqe leJ,Ii §i de
a trata inaltele kestiuni a le statului. Ea se reu-
nea sati dnp'I, ofiqiu sau dupe qererea printului.
MinistriI nu aveau intr'insa voqe deliberatiV'.I,.
Ast'I, adunare estraordinai·'I, avea dreptulu S'I,
alea~ printuhl. Ea fu ku totulil desnaturat'I, prin
reglementuhl organiku kare ID'I,rJ,Iini num'I,ruhl de-
putatiloru la 190 pentru Rorninia §i la 132 pentru
Moldavia; din qei d'intiiil 190, sintu 163 boeri §i
27 deputap din komertu; din tJei d'alti doilea 132
sintil 111 boeri §i 21 deputatI din komertu, astu-
fehl ,representarea t'I,rii nu era de kit o komedie.
In 1601. ~erbarnl 1-iu Basarabu f'I,ku reforme
importante §i reviz'.f, kodulu lui Radu alil lV-lea;
eh1 dete drepturi reale, asupra p'I,minturiloril de kul-
tivatu, tutuloru t'I>raniloril, §i reguh greut'Iiple §i
m'.nsup.le fondindu-se pe a'Ielea a le Frantei.
In 1645 Mateiu 1-iil Basarabu, fr,ku ku aju-
torulu adun'.nrei sale, o no'6 reform'6 in adminis-
trarea t:Jivil'6 §i eklisiastik'I,.
DarCt ~dev'bratele leJ,Ii skrise sint nnmai de
la 1646. In ast'6 epok'Ii Basile Lupu, printulu
Moldavii §i bine f'bk'btorulu s'.bu , tip'.bri unu
kodu infolio avind de titlu: ,,Karte Romin'.b pen-
,t ru a servi la imv'I,tarea leJ,Iiloru imperiale §i al-
tele, tip'6rit'.6 din ordinulil §i ku kieltuial'6 lui Va-
 73
silie, voivodll §i siniorll ah1 p'.omintului Moldavii,
tradus'L din mai multe k1irti Gre•rn in limba Ro-
min'L §i publikah, la tipografia printiar1, din m1,n1,s-
tirea qelorll trei Sf. Ierar§'i, la Ia§i anuh1 gratii
1646 (1) ". LeJ,Iile lui Matell §i a le lui Vasile
koprindll lukruri prea importante. Vasilie deklar1,
paru1tidu pe a'lf,ela '11,e va troda patria. Trebue ins'L
s'L m1,rturisimft k1 ele m1 ingTeniatt1 positia t'L-
ranului.
Konstandim1 Mavrokordatll §i Grigorie Giga,
mingiiar1, in 1721 §i 1735 soarta t'Lrannlui; dar
ei nu §tiur'L respekta indestulll indipendenta sa, §i
f1,kurr, S'L apese toate sarqinile dajdiilorll pe lda-
sele kultivatorilorll. Printulft Ipsilanh1 kare admi-
nistr'L Rominia in 1774, f'Lku ink1, o no'L revizie
in le-J,Iile organi•rn a le tr,rii.
In fine, in 1812. Ioarn1 Karavea alll IT-lea os-
podarulll Rominii, §i Skarlatt1 Kalimaxi ah1 IV-lea.
ospodarul!l Moldavii, se puserr, sr, fakr, o reform'L
totah a lei.rilorft §i obi•rniurilorll de mai nainte,
mai ku seam'L a leJ,Iilorll lui l\fateill Basarabft §i
a le lui Vasile Lupu. Ei f'Lknn, ast'I> lnkrare in u-
nire ku adunarea t1,rii, §i formar'& unll kodt1 de
dreptu privatu 1 pe kare ilf1 promulgarr, in 1817.
§i kare dupe alte modifikatiJ sulPICsive kontinu1,
a domni aktualft Pri1i>1ipatele
Pin1, a•1i vedenn1 o indipendent1, komplekt1,
in administrarea interior1, a Prinqipatelorll. Ni'I'i o
autoritate superior1, n'are s1, 'lean sokoteah t1,ri
de skimbarea 'Ie 'i pla•rn s1, fak1,. Puterea eseku-
tiv1, §i puterea leJ,Iislativ'f> konkur'.f> impreun1, la
konfektiunea leJ,Iilorll; uni a i se kuvine initiativa,
qelei-1-alte formarea leJ,Iilorll; una le promulg1>, qe-
al-1-alt'b le d'.b karakterulu de ler1itimitate. Sulta-

(1) Vaillant Historie de la Ro'/Jmanie vol. 2. p. 10.

74

nuhl nu are s'.6 se amestiqe in aste reforme. Ehl

nu are nitJi o autoritate, §i nimini nu vrea ni11i
S'.6 §tie m'.&karu daka ehl aprobea'.6 sai'L nu skimba-
rea. Adun'.&rile naµonale nu sintu ni'Ii provokate
ni'II ko:mvokate de dinsuli'L; ele se fakii in epo11e
perioditJe ; adesea prinpilu le konvok'.6 'intr'unii kipii
estraordinaru, §i adesea ele se konvok'.6 singure,
kindu o 11irkonstant'.6 estraordinar'.6 le kiam'.6 s'.6
diskute o kestiune important'.&. Revolutiile nu se
faku numaI in leI,Ii, 11i §i in guvernu. De kite ori
se vede in istorie popululu, sau adunarea t'.&rii, o-
ferindu guvernuluI unuI kandidatu nou §i destituindu
pe qelu vekiii. Sultanulu n'are S'.6 'l<lar'.L sokoteal'.L
t'.Lrii de ast'.L skimbare; lui ii e destulu de a dobiadi
omavu de la noulu venitu. Daka nu se multume§te,
elu trebue s'.L'lu ata11e prin arme, §i tara ii va r'.6-
spunde totu in a'Iela§l1 kipf1, sustiindu astii-felu pe
a.lesulu s'.Lii. Aste esemple s'au v'.&zutu de atitea
ori in istoria Romin"I,.
Dar iat'.L k'.L de odat'.L se ive§te unu amiku
bine voitorii kare se intrpodu'Ie in levislatia Ro-
min'.L. Elii iube§te prea multu pe Romini §i ku ori
11e pretu voe§tc S'.L le impue reforme. Pin'.& a'Ii
niqi unu str'.Linii nu le a diktatii vre o leve ; in
1831, Rusia impune t'.Lrii, kare vemea subtii ap'.6-
sarea baionetelor sale o adum=.tur'.L de levi admini-
strative §i 'Iivile, subtu nume de reglamentu orga-
niku. De atun'II o violare vinovat'.L se faqe drep-
tuluI _._de automie. ~i iat'.6 kumf1:
In aktulii separatii alu konventiunei esplika-
tive subtu insemnatfi la Akermanfi in 1826, se sti-
puh k'.L osp'.Ldarii Rominii §i Moldavii, sintii da-
torI a se okupa, f'.Lr'.6 'Iea mai mik'.6 intirziere, ku
divanele lord respektive, de m'.Lsurile ne'Iesarii pen-
tru a imbun'.6t'.6ti situatia t'.LriL Deja violarea se ve-
de : do'.L puteri str'.Line, tratindu intre dinsele f'.&r'.6
 75
parfr:1ipatia Rominilon1, iau initiativa reformelorfL
intru o tar'b autonom'b, si indatoreaz'b sat1. mai bine
s'b ziqe~u sileskfL pe st{veranulfL S'nt1, f'nn qea mai
mik'n intirziere S'n fak'b levI no'i. Dar lukrurile nu
r'nm'inu aqilea. Dupe kite-va luni, resbelulft se de-
klar'.b intre Rnsia §i Turqia; qea d'intiiu intr'b in
Priwripate; o komisie, prezident'n de konsolul11 Rusu,
preg1,te§te proektultl viitorului reglementu. In 1829
paqea este din noll proklamat'.o, §i llllll traktatt1. ~e
inkee la Andrianopole intre Rusia §i Turqia. In
aktulf1 separatu alfL aqestui traktatiL Poarta ia in-
datorirea solemneh ,,de a konfirma regTementele
adiministrative, kare, pe kitu a tinutu okupatia Rns'fi,
s'at1. fakutu dupe dorint.ele t'nri". Aqi violarea de-
vine mai evident'.b ; Ru~ia fa•ie pe Poa1-t'fi s'b do-
bindeask'n unu dreptt1 de konfirmare pe kare nu'hl
a avutft niqi o <lats! Kausa este k'.o Rusia, kare
voeste s1,'lf1 eserseze ea ins1,sf1 are trebuint'n, pen-
0

tru ka sr., se bnkure de dins;hl, de a r'.6pi Romi-

nilorii. orI qe initiativ'.o de reform'.o.
In fine Regl~mentulu se termin'.o in 1831. Prin
traktat.ulft de Petersbnrgu, din 1 ~34, Poarta ih1
konfirm'.o (art: 4,) §i se indatoreaz1, a publika in
privinta aqea§ta unu firmarn1 insotitii. de nnu xati-
§erifu. Iat1, violarea antonomil Romine legal'.6 kons-
tatf,: Poarta isi insuseste dreptulft de a konfirma
0 0 0

levile Romine, §i de a le, promulga prin xati§eri-

fnrile s3le, ka §i intr'o provinµe Turk'1.
Rnsia o inpinr,re ku atitft mai bukurosii. la toate
viohrile astea, fiind k.o ea are S'.o trag'n profitu
§i s'.o'§i ia partea din prada qe omoar'.o saft pe kare
pune de o omoar'n. Peglementulu terminatu, ea '§I
va pnne si1,1iliulf1 ling'n alft Turqii; deosebitft de
qeea qea s'a zisu, art. 55, alu aqeluia§ft regula-
mentft adaog'.o : ,, Ori qe aktil va fi kontrariu drep-
turiloru kurti Rusii va. fi nuh, §i ne priimitu;" §i
76

§i in alt'!> parte unu artikolu, introdnsu pe furi§u,

lipse~te tara de orI-11e autonomie, zikindu; ,,k'l> ni'II
o le:qe votat'l> de adunare §i konfirmah de printu
nu va putea fi promulgah, daka, nu va fi apro-
bat'o de kr,tre una din inaltele kurti, protektrit'f>
sau suzeran'.f>."
Nol nu voimu s'.f> insistr,mu asupra astuI re-
glementii atitii de uritu de Romini; ast'f>zi este o
skriere moart'.fi. Nol amu vrntu numaI s'o arf>t'.fimu,
ku istoria in min'o, drumult1 11e an urmat11 Romi-
nii in reformele loru interiore §i sfortele snzerani-
t'.fitiI §i a le garantei pentru ka s1,'I abat'o din-
tr'insulu.
Se vede dar, k'l> de la 1826, astu drumn este
intr'adev'f>rii apr,ratii: Poarta dobinde§te, in puterea
traktatelon1 inkeeate kn o alt'.fi putere, treI drep-
turI noi nekunoskute pinr, atun11i': dreptulu de kon-
firmare, sau puterea veneral'.fi de a aproba Ievile
sau modifikatiile reJ,IimulnI interioru alu Prin11ipa-
teloru ; dreptulu de konvokare, sau puterea de a pro-
voka reformele ; §i dreptulu de publikm·e, sau pu-
terea de a promulga printr'unii xati-§epifu a11elea§I
reforme. Ku toate kr, ai;;te drepturI au fost11 nuh
in privinta Rominiloru, fiind-kr, el nu le au kon-
~imtitu dar totu se V'.fizu rezultatele loru anar§i'Ie.
In 1838, baronulu Rusu Riukmant1 reveni de la
Konstantinopole adukindu unt1 firmanii kare pres-
kria tre11erea in reglementu a a11elui artikolu, kare
suprima autonomia t'f>rii; in aqela§ii anu, unu fir-
manii suspendeazr, pentru unf1 timpu nexot'.6rit11,
adunarea :qenerah. anuah (1); in 1844, Poarta tri-
mite unii altfi firmaml kare suspendeaz'f> adunarea
national'.f> Rominr,, fiind-k_r, refuzase, kon11esia de
esploatatie a tutuloru minelorii din Rominia, kom-

(1) Vezi Monitorultl Romi:nu din anulii 1838.

 77
pani'i Ruse§tI Trandafirofu. In fine, in 1849; vine
fa.Imosnll) senedii de la Balta-Limanu kare anu-
leaz'o drepturile elektorale, kare suprim'o aduna-
rea nationat'o, kare nume§tC ospodarii priu 11ele do'o
kur{i, kare konvok,; divane ad-!toc pentru a opera
reforme, §i kare stipuleaz'o formalft k'o lukr'nrile
astorft divane ,, voru fi supuse in 11eh1 mai skurtu
termenf1 putill'IOsu, esamenu[11,1 g·uvernulni otomarn1,
kare, dupe 11e se va inteleve ku knrtea Rusii §i
va konstata astft-felu aprobarea mutual'b, va akorda
ziseloru modifikatii san1£tjunea sa definitiv'n, kare va
fi publikafo prin forma obi•rnuit'b a l!lllll xati-§erifu
ah'"i Maiest'bµi sale Sultanului. (1,)" In a11esh1 aktft
se vede esersitiulft aston'"i trei drepturl suverane
pe lrnre 'l'nr11ia §i le a inSU§itu de la 1826: dreptu
de konvokare saft de initiativ'o, dreptu de konfirmare
sau q_e aprobare §i dreptu de publilwre.
In skurtft do'o drumurl prea distinate aft fostu
urmate de Homini pentrn a opera reformele lon'"i
interiore: unulit, legalO., konformu suveranit'I,ti lon1,
§i ast(i-fel(t knmu result'b din traktatele sekolului
alu pai-spre-ze11elea §i al(t §ai-spre- 1C 1Clea pin'o
1 1

in 18'26; 11Ch,-l-altii., de la ast'o epok1,, neleg·atf1

kontrariu autonomii t1>rii, §i stipulat11 prin ni§te
traktate 110 craft nul'b in privinta Rominilor(1, §i nu1'o
ast'ozi in privinta Europei. E de trebuint'o s'o §timI
pc kare din a11este do'h drnmurI voru apuka pen-
tru a opera aktuahl refonnele in Prin11ipate, A nr-
ma pe 11elu d'intiil1 este a respekta drepturile Ro-
rniniloru1 §i a se konforma kn st.area lukruriloru astu-
felo. kumu a stat(1 de mai mul{I sekoli; a nrma
pe 11elu d'al(t doilea, este a konsakra o violare ne-
legal'.6, §i a Ina de tipft un(t faktu anormalu kare
esist'f> numai de trei zeqi de ani.

(1) Art. 3. Scncdulii de Balta-Limauu, 1849.

78
Traktatulu de Parisi\ se pare a konsakra pe
,_rnh1 de ahl doilea. Art. 24 §i 25 se panl kr, re-
kunoskii intr'unu kipu xot'.&ritll sultanului dreptnlu de
konvokare, de konfirmare §i de publikare, stipulate
§i in,._traktatele de mai 'nainte ku Rusia.
In adevr.,ru, art. 24 ziqe; ,,M. S. sultanuhl pro-
mite de a konvoka indat&, in fie-kare din ambele
provintiI, unll divanu ad-hoc, kompusll astll-felu
kumu S'.6 konstitue representarea 1:Jea mai esakt'.6
a intereseloru tutuloru klaseloru sotietT>tiI. Aste
divane voru fl kemate a eksprima dorintele popu-
latiiloru relative la organisarea definitivT> a prin'Ii-
pateloru, §'Il." A§a dar Poarta are dreptuh1 de a
lua initiativ'.6 §i de a provoka reformele; ei i se
d'.6 dreptuhl de a komvoka divanele t'6rii. Daka
asta · va avea loku, ast'.6 stipulare ar fl indentik'.6
ku aqeea kare a fostu f'.&kut'f> in aktuhl separatu
ahl traktatului de Akermam1, §i a art. 3 alu sene-
duluI de Balta-Limanu, in puterea k'f>ruia Poarta
konvoka divane ad hoc pentru a esekuta refor-
mele.
Art. 25 ziqe: ,,Luindu in konsideraµe opiniunea
emis'.6 de k'.6tre qele do'.6 divane, komisia va trans-
mite, f'.6r'.6 intirziere, la skaunulu aktuah1 ah1 kon-
ferinteloru, resultatulu proprii sale lukr'.6ri. intele-
~rerea final'.& kn puterea suzeran'.6 va fl konsakrat'.6
printr'o konventie inkeeat'.6 la Parisu intre inaltele
p'.I>t1I kontraktante."
Kare este rolulu puterei suzerane in aqestu
aktu? joakr, ea uml rolu de simpl'.6 putere kon-
traktant'.6, sau are §i o putere saktionatoare, f'f>n
kare qele-1-alte puteri garante nu voru putea kon-
sakra, printr'o konvenpe, bazele konstituµi Romine?
Dorintile populatiiloru nu se voru transforma in ar-
tikole, pozitive de kitu numai kindu Poarta le va
fl konfirmatu sau le va fi aprobatu? Puterile ga-
 79
rante nu vor(t putea cle, fr,r'fi voea Porti, S'fi kon-
sakrc kite-va punturi kare S'fi serve de baz'n la or-
ganisarea fiitoare a Prinqipateloril. A intelm,re astil
artikolu in scnsuh1. dreptului de konfirmare, este a
repeta qeea qe s'a zisu, in aktulu separatil alu trak-
tatului de Andrianopole, in qelft din urm'n artikolii
alu reglementnlni organiku §i in ah1. treilea artikolii
alu senedulni de Balta-Limanil.
Totil art. 25 kontinu'I>: ,, U nil Xati-§erifu kon-
form(t stipnlatiiloril konventii va konstitni defini-
tivil, organisarea aston'i provintii."
Lnat'n kn deam'nrumtnlil, ast'fi parte a artiko-
lului n'ar(t mai hsa niqi o indoiah. Poarta va
avea dreptnl(L de a publika printr'unil Xati-§erifii
noua konstitntie; astu Xati-~erifu va avea de skopi:i
in aqela§U. tirnpft de a konsakra basele organis'nrii
din n'filmtru; prin puterea de a le prornulga, Poar-
ta va fa,rn S'6 se vaz'n k'n orI-qe reform'n provine
de la dinsa, §i k'fi asta este o lrnnqesie YJe faqe
Rominiloru. qc s'6 ziku ! artikolulfl astu-feh1 inte-
lesft va konsakra stipnlatiile de la Akermanft, de
la Andrianopole, de la Balta-Limam1, §i mai kn
seam'I> art. 4 alii traktatului de Pctersbnrgft, adi-
k'n elii va rekunoaste traktatele kare sintil a-
knmu annlate. Puten~ft noi S'n ne inkipuimft o a-
semenea kontradiktie, o astu-felft de anomalie? Nu;
buna intentie pe kare Franta, Englitera §i Sardi-
nia au rnanifcstat-o in privinta Rominilon'i: nu ne
permite, noT> ka Romini, s'n ne fairnrnft asemenea
inkip11irI.
In adev'.brt'\, traktatulu de Paris(1, rekunoaste
intr' unil kipu formal ft, autonomia P1fo,1ipatcloril.
Art. 22 §i 23 sintft rnanifestarea qea mai esaktT>.
Putemu noi ST> ne inkipuimu k'fi aqela§l traktatil a
vmtil s'6 fie in kontradiktie kn sinc§i si ST> violezc
a11eea qe a rekunoskutu 'atitu de form;lu? A prii-
80
mi o asemenea ipotes'.n, este a t'.ng'f>dui spiritulu
de dreptate kare a insufletitll pe plinipotentiari pu-
terilorll okqidentale in privinta Prinqipatelorll. Noi
kredemu , k'.n a vrutu numai S'.n pue in traktatll
printipulu unei revizuiri totale a statelorll kare kir-
mueskll ast-Lzi Moldo-Rominia. Trebuinta astoru
reforme este simtit'.n de totI Rominii ; ei au espri-
mat-o formalt1 in 1848. Interventia puterilorii kon•
traktante in ast'.o kestiune nu este o violare a au-
tonomii Romine.
,,In adev'.nrll, ziqe 1\fartensii (1), sintll kasuri
in kare kontest'.brile venite in interiorulu unui statu,
asupra unoru pnnkturi a le konstitutiI, potll auto-
risa pe str'.nini a Ina oare-kare parte la aqeste tre-
buri domestiqe, sau pentru a o feri din partea §e-
fului loru, bunele loru ofiqiuri, sau pentru a sati-
sfaqe o garant'.b kn kare s'au ins'.br'Iinatu §i kare
se reklam'.f> leJ,Iitim11."
Rominii J,Iemu de do'.n-Ze'!i §i 1:1in1:Ii de ani subtll
ap'I>sarea unei leJ,IislatiI streine; de la 1826 ori-1:le
initiativ'.n de reform'.n le era oprit:r.. De mai mul-
te ori au vrutll s:r. se emanqipeze de influenta str'Jii-
11'.o, §i el au reklamatll pretutindeni ajutorll §i asi-
stent'.n. Dar Europa n'a pututll niqi odat'.n S'li auz'.n
drepturile loru §i s'Ji fak'I> vre o urmare 1:1ererii
lorll. Ast'lizi kindu puterile semnitare a le trak-
tatului de Parisu all intelesu situatia loru, ~i
ii au pus11 subtu garanta Iorll komun'Ji, urmeaz'.n
k'.n ordinulii. trekutll alu lukruriloru nu mai poate
esista, ko leJ,Iislapa de mai 'nainte trebue S'I> di-
spar'.n, §i k'.n leJ,Ii, kontorme ku situatia qea nou'.n,
vorll fi elaborate kiaru de Romini. A pune aste
prin1:Iipe in traktatuhl de Parisu, este a esekuta
kiaru dorinta Rominiloru, este a rekunoa§te leJ,Iiti-

(1) Martens, precis du droit des gens, liv. 3, chap. 2, § 8.

 81
mitatea plinrierilorii lor(t din anul (t 1848. Dar
fiindi1 kn dreptulu din 111,nntru alti prinqipatelorll
este pusft de akum(1 inainte subti1 garnnta p1,rtilor(t
kontraktante, trebne ka hazele SL fie diskutate si
priiu1ite de k1,tre aqelea ~i pnteri. Ele sint(t kem;-
tc a'lu apr,ra in viitor(t in kontra orl kuia vio-
hri; trebne darn ka ele s1,'l11 rekunoaskr, intr'nnn
kipu formalft. 0 konventie nlterioar1, va interveni
atnn1e1i, kare va konsakra dcfinitivt1 bazele dreptu-
lui pnbliku §i interrn1 alu Prin•1ipatelon1; aqela ka-
re o va viola in unm, va fi knlpabili1 kr, a neku-
noskutft nnf1 traktatft qe a subtu-insemnatll, si qe-
le-1-alte puteri garante von1 §ti SL mantie bazele
unui dreptu formal(1 garantatiL
Deosebitft de asta, ka s'b nu aduk'f> nFn o
atinr,ere dreptului de Antonomie al11 Pri1P1ipatelorii,
puterile garante, pentru onoarea lorn, s'a11 feritn
de a pnne rna'i dirniainte vre o baz1, dreptului in-
teriorft alft Rominilorft; ele a(1 vrutu sr, lase totnh1
in xotr,rirea Tr,ri; §i lukrn neauzit(1 in istoria di-
plomatii ! voeskft sr, konsulte kiaru natiunea, esakti't
representat'b, n.snprn trebuintelor(1 §i refonnelorii "IC
trebne sr, se introdnkr,. Glorie pnterii kare a avuti't
kon•1cptiun ca nnei asemenea idei ! Asti't cscmplu
va fa,rn S'.6 se vazr, in istorie kr,, in sekolulli alu
no1,-sprc--ze•relca, •.rine-va I}U se maI poate juka kn
dreptnrile mmi popnlu ! lndrr,sneskii a krede kr,
natinnea mea sc Ya ar1,ta dern11r, de nnii asa de
nobilQ apelCt. •
lns1, de 1ine va fi f'f>knt(1? Nnmai de Inal-
1

ta-Poa.rt1, sing·nn, dnpr, knmt1 s c pare kr, afirm'b

art. 24? Dar arn(1 ziser'.b inkr, o datr,, k'f> pentru
a interprcta nni't traktarn, mt trebnc s'f> ne ata§emft
esklnsivf1 de intelesnlfl s'b(1, •1i totfl-d'odatr, §i rnai
kn seam'L inkr, de spi.ritnlft sr,11: Incivile est nisi
iota lege perspecta ... judicare. A§n, dar, in a•iest11.
82

-traktattlt nu se stipuleaz1, avantaje partikolare pen-

tru Inalta-Poarh ; din kontra, o faqe s'b piarz'.n pe
a'lelea pe kare pentru nenoroqirea sa a ki§tigatii
prin konventiile f'.okute kn Rnsia. Unu noft ordinu
de lukruri este kreatii pentrn Prinqipate, §i astii
ordinft int'.oritfl de k'.:&tre toate puterile kontraktan-
te, trebue S'.o ias'.:& din aktiunea lorft komun'.:&. Ko-
misia ins'.:&rqinat'.:& de a konsulta tara este interna-
tionah, kompus'.b din membrii tutulorii p'.:&rtilorii
semnetare a le traktah1lui de Paris ft; ea trebue
dar S'.o lukreze §i ST:. fig·ureze in komunu ip toate
aktele sale. Ea nu este opera izolat'L a Inaltei-
Porti; k'.:&qi atunqi 'i arf1 fi lipsitf1 Ievitimitatea, ea
este din kontra o klauz'b spe•riah a unui traktatu,
stipulatii pentru o kaus'.:& de ekuilibru: prin urma-
re, aktiunea sa trebue S'.o aib'.:& aqela§ft karakteru.
A§a dar noi kredcmft k'.:& art. 24 nu stipuh
unu avantajfi spe•1ialf1 Turqii; k'.:&qi atunqi s'arii
pune in kontradiktie kiari'L ku spiritulu tr~ktatu-
ltli. Puterile kontraktante indatorindtl pe Inalta-
Poart'.o a konvoka unft divanft ad hoc, aft vrutft s'.b'i
konstateze le\ritimitatea printr'o asemenea m'.:&Sur'.:&;
dar intervenirea sa nu dep'.:&rteaz'.:& pe aqeea a qe-
lorii lalte puteri : din kontra isolat'.o, aru ataka au-
tonomia t'.:&rii ; komun'.:&, ea va avea le1;itimitatea a
unei interventii fT:.kut'.o pentru o m'.:&snr'.:& de ekui-
libru veneraJfl. No'.:& ne pla•ie a krede kT:. nafiunea
Romlm; ,va fi konvokafo printr'unii aktu subta-skrisu
de loft membt·i komisii internationale; dah pentrn
dreptulii de konvokare
S'.:& treqemu akumu la dreptulft de konfirmare
§i de publikare.
Amu zisft In art. 25 nu poate krea aste do'.:&
drcptur'i in folosulu Inalte'i-PortI: k'.:&q'i atunq'i arf1
konfirma aqeea •rn a fa,kuti'L Rnsia prin traktatele
sale de mai 'nainte.
 83
,. Pnterile kontraktante, dnpL qe a indatorat(t pe
Inalta-PoartL, prin art. 2-4, a konvoka adunarea
Romim,, voesk(t ka bazele dreptulni interiorft alft
Prin"l1ipatelorft SL fain, obiektuhi unei altc konven-
tiI intre aqclea§i putcrY. Ashl dreptft ast1l-fel(1 kons-
tatatii fie-kare din puterile semm,toare a le astei kon-
ventii se angajeazL a nu'lft viola ~i a 'Iii faqe SL
fie respcktatft. Poarta sanktioneazr, prin asta, drep-
turile Rominilonl; darr, este o sanktinne, intr'unu
astft-felf'L de sens(t kr, ea nimikni•1este hsarea sa
de garant'L esklusiVT, Rusii, §i se f;"<Ie responsa-
bih, kr,tre "lJele-1-altc puterI. Kindu art. 25, zi•ie
:, kr, intele\rerea fin ah kn puterea suzeranr, va fi
konsakratL printr'o konventie." Vrea SL zikL k1:,
astL putere Ya lua indatorirea spc"l1iah, intr'o kon-
Yentie separatL, de a respckta ~i de a garanta no-
ile baze a le dreptulni interior(t alft Rominilorf;.
Pim, akmml, ea nn a hrntft ash indatorire de kitft
nnmaI in fata Rominilorft, astLzI o ia in fata En-
ropei intrevL As!'r, intclcr.rere finah nn cste o kon-
firmare izolatL a Inaltei-Porti; k1,•Ii atnn 1i, ar(1 tre-
1

bni sL ne inkipuimf1 In, •rnlf-1-alte puterl nu vorf'L

konfirrna <le kittt a•rnea "lJe Inalta-Poarh va apro-
ba mai dinainte; in altI termini, nurnai ea ar(1 a-
vea dreptuhl a ing"ndni o konstitutie Romim,, kon-
formr, kn dorintele popnlcttiilor(1, §i "liele-1-nltc pn-
terI a o rekunoaste. Asa dar, atmi<11 nu va fi ni'1I
o diferintL intre 'artikol{1hl nostru §i art. 7, in kare
Poarta se indatorcazL a J[omunikrt pntcrilorf1 kon-
traktante, konstitutia qe voe~te SL dea supusilorft
sei. SL konkid1,m(1 dar fr,n a mai sta la indoiah
kr; drepluli't de koufirmare nu esfe alii, ni1tl unici pu-
terl in parte, 1ti alii tutulora itt komuui't.
Kittl pentru dreptnlft de publikare stipulatll in
aqeJasu artikolf1 , noi sintemi"t mai inkurka,ti spre
a '1(1 intrepreta intr'unft sensu favorabiW autonomii'.
84

tr,ri'i. Unu xati-1erifu, zi11e eh1, M konstitua defini-

ti,,;u organisarea astoru provin(,ii. ~i kum asta?
De kind xati-~erifurile au org·anisati't aste tT>rI?
Kiarft in timpulii uzurpaµiloru, adik.& de la 1826,
xati-§erfurile nu se aplikr, de kit11 la rn'.bsuri spe-
11iale darf1 ni11i o dat'.b la Ao organisare i,reneral'.b,
ka aqeea 11e 11ere astT>zI. In ni11i o epok'.b a isto-
rii, Rominii n'a11 priimitu o konstitutie akoperit'.b
de xati-§erifuh1 sultanului. Trebue oare S'.b o prii-
meask'.b ast'.bzi kind11 Europa intreag'.b le garan-
teaz'.b autonomia lorii? lle kontradiktie ! Ast'.b kons-
titutie va fi opera konnm:r, a tutulorii puterilorii
kontraktante; sc konsult'.b kiarii tara pentru a le-
i,ritima intenentia str'.bim,, §i pe urm'.b se inkrede
Tur11ii grija de a o promulga, §i kiarii de a o san-
ktiona ! Atun111 pe 11e va sta garanta ! Kare va fi
karakternlfl organiz'.brii definitive a Prin1:1ipatelorii?
Va esi ea numaI de la Tur1:1ia saf1 de la toate 1:1e-
le-l-alte puteri kontraktante? De sig·uru, k.& in okil
Romiuilorf1 ea nu va fi konsiderat'.b de kit ka oper'.b
isolat'.b a puteriI kare o va proklama, ~i atlm•1i sin-
gurulii rnijlokii 11e le va mai r'.brninea, va fi de a
protesta, lrn toatc k'.b ku p'.brere de r'.bf1, in ·kontra
unel astf1-folft de violare.
Ne pla11e a krede kr; publikm·ea organis'iJrit de-
finitive a Prin1tipateloru va fi f'iJkutr; p1·intr'unit aktu
akoperitu de xatull1 sultauulu'i sau alu reprezentan-
fuluz s'iJu, fi de subtft-insemnarea 1telorft-l-alfi, mem-
bri at kon/'erin(,eloru kare vor·1"t pune bazele dreptulu'i
publiku fi interioru alu Prin1tipateloru.
Numai ~st'.b intepritare este de akordl'i kn
autonomia t'.brii ~i kn bunele intentiI a le puterilorii
ok1:1identale. Ea este konform'.b spirituluI 1;ienerall1
alii traktatuluI, kare a lnutatft SL uneask'.b forta
ku dreptatea, konstatindi'1 privileI,Iile Pri1P1ipatelorh,
puiudule sul>tu o garant'L komnn'.b, ~i fT>kimh1 apeh1
 85
kiaru la natinne pentru rcformele •rn sinti't a se
introdu•1e. A vrntrt ka ST, stri•rn drepturile uzurp.stte
a le Rnsii, pentru ka ST, nu le rnai akordeze al-
tia; ln•1l atnw1I an1 ramplasa nm1 rr,u printr'altnlii.
Rorninii nn vorft S'I, kontcsteze Tul"1iI drcptnrile sa-
le; dar •rnr11 ka ea sc tie 'i:n striktele xotare a le
traktatelorii din sekolnlf1 alu pal-spre-zeqelea §i alft
§ai-spre-ze•rnlea.
~'apoi daka ar(1 akorda Tnr11ii drepturile es-
klnsive de lwnvnh:are, de konfirnu,re fi de promulga-
re, kare va fi termenul(1 la kare se va opri ea?
Aste dreptml reknnoskute odah fornrnh1 sa(1 rnai
bine koprinse i11tr'un11 traktat(1 Europeanf1, ea va
voi s1, le eserseze tot-d'auna; k.'.blfl traktatnlft nn'i
pnne indatorirea de a interveni nnmai pentrn ast'b
dah. Lie}e rnai miqi skimb:r,d in relatiile din nT>-
untrn a le Pri11':1ipatclon't, '!Ca mai ncinsemnr.toare
mi§kare a partidclor(L, i1 va da pretckstnlu de a
intern1ti. Ea ,·a provoka kntare rcformT,, va opri
pe •1cai-l-altT,; va konfirma kntarc mT,surr,, va a-
nula pe kntare; ea va voi S'.1 proklarne printr'um'i.
xate-~eriftt kntare dispozitiJ r,enernJe, dar sc va o-
pune la altelc. ~i drepturilc sale knm §i le va
esersa ele ? Snhtct inflnenta knt'.oria particle, dnpe
<1ererea kntr,ria faktinni'i, dupe impulsia lrnhria pn-
teri. De ~v1i kite turbnn,ri intri11I si kabalc ! Su-
veranitatea Rorn1111, sc va pierd~ in' a•1el(t xaosft de
lnpte atitft de desc in ministeriurilc impcriulni o-
tomanft. Ori-'Je initiativT, va fi opritr, Rominilorft
~i astrt-feh1 kn o minT, sc va chrima ~vrnea qc s'a
khditri ku qcaI-1-ak.o.
Noi avemt1 darft neskimbat:r, sperant,T> k'L art.
24 si 25 vor11 fi intelcse intr'nnft kipCt konform(1
kn ;ntono rnia Priw1i patelor(1. Si asta ka ST, nn
se kontrazikr, art. 23 karc zi•1~: ,,lnalta-Poarta
se imlatoreazT, a konserva zisclor(1 PrintJipate o
 86

administrare indipendent'f> §i national1>, prekumtl §i

deplina libertate de kultu, de ler,rislatie ~i de na-
vigatie."

§. 3. Dreptulu de interven(ie.

Noi amu v'ozutu kare sintu indatoririle pute-

riloru garante, §i prin urmare kasulii in kare in-
tervenp.a lori1 poate fi ler,ritim'o. Akumu s1, esa-
min'I>m u aqeea§i positie subtu puntulu de vedcre alu
d1,eptului interioru.
Basele organiz1,rii Prin 1ipateloru o dat1, r~ku-
1

nosknte printr'o konventie speqiah intre puterile

kontraktante. e vorba de a sti daka Rorninii voru
putea, in viitoru s1>'§i skimbe konstitutia §i ler,rile
foudamentale a le tMii loru far'.& s1, se espue la
vre o interventie.
N oi amu v1,zutu k1, Rominia are uml dreptu
perfektu de suveranitate interioal".b. A§a dar, in
puterea astui printipu, ea poate faqe singur'I>, f1,r1,
niql unu koutrolu str.1,inii, toate skimb'f,rile neap1,-
ratii trebuinqoase administratii si kiari1 konstitutil
sale. Ast'f> suveranitate, pen'tru 'ka s1, esiste n'are
trebuint'.b S'b fie r ekunosknt'.b de qele-1-alte state,
ka suveranitatea eksterioaf'.b. Ea a esistatft de si-
ne§i din timpii qei mai veki; §i intreruperile pro-
vizorii kare s'a(t f'bkutu in esersitinhi s1>ft n'au
fnkutft de kitu ni§te fapte kare m{ konstitue unf1
dreptiL ,,Daka se intimph ziqe Vatelii (1), ka o
natiune S'b fie nemultnmit'b de administra.tia publi-
.k'b: ea poate S'I> pue unu noft ordinit §i S'b refor-
meze guveruulu." ~i mai departe adaog·1, (2):
,, Toti't in puterea astoru prinqipii, e de signn1 kr,

(1) Droit des gens, liv. 1, chap. 3. §. 32.

(2) Id., §. 33.
 87
daka natiunea se afh r'ntl kn konstitutia sa, ea
e§te in dreptu de a o skimba."
Dnp'n •iele 'Ie amtl zis11, este V'nznti't, k'n Ro-
minii atl intrebnintatfl astfl drepfft. Traktatelc •ie
au inkecatfi ei ku Tnrqia n'afl modifikatft in nimikfl
snveranitatea lori'l interioan. Singnrultl 1onI efektfl
a fost11 de a limita snveranitatea 1orfr estcrioar'b,
din lrnnsa nnei aliantc ncegale. Kitft pentrn drep-
tnli'l de investitur'n sau de reknnoa§terea printnlui,
asta nn e de kitft mii't simpln ornai,i:ii't fendali't ka-
re nu altereazT> ni 1I de kumi't autonomia nnni statu.
1

Ni11i o skirnbare direktr, in forma gnvernnlni ~ai'l

in a k011stitntiI, kare nu va fi atinsft dreprurile ln-
nalteI-PortI, nn va pntea jnstifika interventia a1:Ie-
stia. Daka kite o datT. ea a f'okut-o asta a fostft
in kontra dreptnrilorft traktatelorft; §i daka adcsea
ea a intrehnintatri kiarft forta, asta konstitna o vio-
lare la kare Rorninii, in diferite epo'ri, aft rT>spunsfl
prin arme.
Dar ashzi starca lnkrurilorfl s'a skimbat1I;
intr'nni't interesft de ekuilibrn i;reneralft, pnterile sem-
natare a le traktatnlni de Parisft trebuc S'n pne, dupe
apelul(t f'I>knt1I natiuni'i Romine, bazele dreptnlui pn-
blikfl §i interionI alft Priw1ipatelorf1. 0 konventie
spe•Iiah va intervcni spre :vrestlI efektft intre tvrn-
lea~i puteri, §i fie karc se va afla garanh a a•1e-
stonI dreptnri. Tnr<ria kare, prin traktatele sale
de rnai 'naintc nu era ni 1 1i de knmu garanta snvc-
ranihtii interioare a Prin•1ipatelorf1, 11i nnmai pro-
tektrita esistentei lorft politi 11e, dobinde§tC prin-
tr'asta nmI titln nmI. Ka §i •rele-1-aHe pnterI, ea
se va intercsa de respektulfl §i mantincrca drep-
tulni pnblikf1 interion1 alft Prin,1ipatelorf1. Unfl drepti't
de intervcntie este krcatr1 in favoarea pnterilonI
garante, kind11 vre o skimbare insemnat1, va avca
lok11 in bazele konstitntii xotT,rite, intr'nnfl komnni:'1
 88
akordu, intre aqeste puteri. Dar sL vedemu kare
trebue S'b fie xot'britulu asteI interventii.
Pin-i; la traktatuh1 din Parisu regula i.i:eneral'6
pentru Prinqipate era neintervenirea. Dar mijlo-
qirea puteriloru kontraktante o modifik-i; in intere-
sulu Europeanu §i kiaru in interesuln Rominilorn,
kare, din kausa turbur-i;rilorn politiqe, aln kr,rora
teatru era tara lorn, nu putea s-i; se bu!fure in pa-
qe de esersitiulu suveranit-i;teI loru. In adev'brfi
ziqe D. Wheaton (1) ,, sing·urile esqeptii laregula
de ne intervenire sintn aqelea qe result'.f> din trakta-
tele de aliantL, de garant'.fi §i de mijlo1:1ire, la kare
statuh1 a le kr,ria trebi'. s'intn in kestiune este parte
kontraktantT:,, sad din traktatele inkeeate de alte state
pentru esersitiuln unui dreptn suposattl de interven-
tie fondatn pe neap'.f>rata trebuint'f> a prop1ii lorn
konserv-i;rI, satl pe unu perikoh1 eventnalu amerin-
. t'.f>tonl de siguranta i.i:enerah a puterilorn."
Starea nesigur'b a Prinqipatelorn nu putea da
Europei okqidentale garante indestuhtoare pentru
paqea orientuluI. Dupe qe au pusu esistenta loru
politik'f> subtn o garant-i; komun-i;, voesku s-i; kon-
solideze starea lorn qivih interioar-i;, pentru ka
prosperitatea lorii din n-i;untrn, unit'b kn sigurnnta
esteriorr, S'fi poato fa1:1e din aste t'.brl untl bule-
vardu realu in kontra nuoilorii ambitiuni de kon-
kuist'.f>. . Or'i de kite ori rei-,i:imuh1 interiorn va su-
feri, prin atakurile din afar'£> sall din n'fiuntru, se
intelei.i:e k-i; aqelea§I puterI potll interveni spre a sus-
tine opera lor(t komun'.f>.
Ast'.f> interventie, aplikat'b ku iutelepqiune, nu
altereaz'.6 niqi de kumfi suveranitatea din n'.buntru
a Prin1:1ipatelorn. De kite-orl vedemu in istorie,
alte state garant.indu konstitutia unuI stattl, §i in-

(1) Elements du droit international, v. p. 96.

 89
tervenindu kindu ea devine obiektulu unorii noi di-
fikulhti. Ku toate astea interventia asa nu trebue
sr, fie 'niqi o dah armatr,; ea trebne ;r, aib'n mai
multu karakteruhl de mijloqire. Ku astr, kondi-
tie, statnh1, ku toat'.1 garanta konstitutiI sale ~i ku
tot(L dreptnlu de interventie, nu in,reteazr, de a fi
unft statii suveram1. Astii-fehl in 1 G4S, la paqea
din V estfalia, Franta §i Svctia g·arantarr, konstitntia
vermanikr,. Asemenea, konsittutia aktuah, a kon-
federatii Elvetiqe fu aranjat'n in 1815 prin mijlo-
•1irea puterei aliate, §i in nrm'n rckunoskut1, de din-
sele la kong-resnlft din Viena, ka baza paktului
fedcrahl ah\ Elvetii. Prin aqclasft aktfl toate kan-
toanele isi garant~zii. intre dins~le o konstitutie si
um1 guv~·nf1 lokalu (1). Di eta I;Iermanik1> poate
g·aranta konstitntia fie-kr,ruia statft alf1 konfederatii,
dupe 'Iererea sa: prin asta ea dobinde§te dreptuh1
de a interveni, saii prin mijlo'lire, saft intr'unii kipii
arbitrar(1, in neinteleverile ivite asupra astei konsti-
tntiL Esistenta politik.1> a Beli,iei, ka §i konsti-
tutia sa, sint(t puse subtrt garanta Enropeam, : Prin
traktatnl(1 de la 15 Noemvrie 1831, 'lele qin'-Ii mari
1rnteri aft konsimtitf1 la dcsp1,rtirea Belr.rieI de O-
landa §i aft priimit-o in num1,ruh1. statelorii indc-
pcndcnte, subtr1 ni§te konditiI ~rn ea le a a•rnptatft
~i kare au devenitii bazele dreptuluI S'hft.
A§a dar este v1,zntf1 k1, suveranitatea interi-
or1> a Rominilorii nmine perfekt'b, kn toat'b inter-
ventia morah a puterilorft g·arante. Kn toatc astea
noI g-1,sim(1, in traktatulu de Parisu unf1 artikolll,
kare pare kontrarfL astonI prinqipiI, sal1 qelft pn-
tinu alu k&ruia sens(1 nu este indestultt de lim-
11ede.
Art. 27 ziqc: ,,Daka rcpaosnlii interiorii ahl

(1) Acte finnl du congres cle Vienne, art. 74.

90

frin1:1ipateloru s'ar afla amerintat11 sau kompromisu,

Inalta-Poart'.b se va inteleve ku qeJe-1-alte puterI
kontraktante asupra m'.bsurilorft qe trebue sr. ia pen-
tru a mantine sau a restabili ordinuh1 legalu. 0
interventie armat'.b nu se va putea faqe f'.br1, un
akordu prealabilft ali"t tutulorft puterilorf1,"
Astfi artikolii de sigurft k'.b trebue s1, aib'.f> in
vedere atitft atakurile in kontra ordinuluI legalu,
kare provinu de afar'.b, kitf1 §i a aqelora kare pro-
vinii din 111,lmtru. Mai intiif1 S'.f> d'.bmii ash drep-
tate puterilorft kontraktante, k'.f> au rn'.I>r1,Iinit(1 in-
terventia, puindu prin'lipulu de a nu lukra de kitf1
in komunu, sall dupe konsimtimintulft prealabilii
alfl qelor-1-alte puteri.
Kindu repaosulft interiori ahl prin1:1ipatelorti
va fi kompromisf1 sau amerintatu, prin atakurile qe
arft proveni din afar'.f>, atun1:1i nu este niqi o difi-
kultate. Toate puterile garante aft interesft a 'lu.
mantine, luindft in komunft m1>surI spre a pune
unii sfir~itu orI-k1>ria n'.f>v'.f>liri. Dar fiind-k'.f> dreptulu
de ap1:,rare est<~ mai intiif1 alft Rominilorft; lorii
Ii se kuvine de a qere in urm1> ajutoarele de kare
aft trebuint'.f>, sau qelft putinu, kindii Ii se vorft
trimite de bun'.b voe, nu se va faqe asta de kitft.
dupe o intelevere intre toate puterile g-arante. .Alt-
minter'i, se inteleve foarte lesne kitti s'ar aviza kn
dreptulii de interventie, §i subtft pretekstf1 de a a-
p'.6ra tara in kontra unui atakt1. ima:r;cinaru, an1. o-
kupa-o totfl-d'auna milit'.I>re§te. Pentru asta arti-
kolulii nostru, ka s1> nu Jase poarta deskis'.f> la
ni§te asemenea abusurI, adaog'fi: ,,Ni1:1i o interven-
µe armat:b nu se va faqe f'.f>r'fi unft akordft prea-
labili1 intre a1:1este puteri." N oI kredemft k'fi astr.
fras'fi a avuti1 mai ku seam'I> in vedere, kasulti u-
nui atakt1. qe ari1 proveni de afar'fi.
Dar kindi1 e vorba de turbnr'.nrile din Il'filln-
 91
tru, trebue sTi ziqem(L kTi §i pentru asta puterile
garante all dreptulll de a interveni kn min Ti armat'o?
Noi nu putem(L priimi o asemenea interpretare, §i
kredcm11 kTi trebue sTi se fakn oare kare deose-
bir'i. Kind e vorba de oare-kare ncinteler,er'i asHpra
interprehrii sall esekuhrii paktului fondamentalll
kare fak11 obiektnlll garantei, 11ele-l-alte pnteri ga-
rante vor11 intrep:une mijlo 11irea lor(L dupe 11ererea
\TC nnia din p1,rtile interesate, lrn STi le pue in
akord(1 §i s1, restabileask1, buna inteler,ere. Kind
e vorba de 11eea qe se numeste o revolutie in le-
1,1ilc fondamentale, adik1, o skimbare kia1:(1 in ba-
zelc konstitutif, puterile garante sint(L mai direktll
interesate; ele potft interveni nckiemate pentru ka
s1> esamineze daka noul11 ordin(t de luknri pro-
mite a11ccasi sig·uranh ka si 1el11 vekiu. Dar a 1i
1 1

se opre§te ~ dreptuhI ion'i.; claka ash, konditic este

implinit'n Rominii pot(1 fa11e in viitonI totlt felul11
de skimb1,ri in konstitutia lor(1, k1> 1i ar(1 fi absurd11
1

Sn kreaz1> 11ine-va k1, ei nn vor(L putea s1> mai fa-

k1, rnodifikatiile 11erute de timp(L §i de noile tre-
buinte. Daka unele din klausele 11ele noi sint(t ne-
indestuh,toare §i kontrarii sigurantei komune: pute-
rile garante voru oferi atu1111l mijlo 11irea lor(t ka
s1, pue mai bine in armonie noul(L rer,im(L kn 11ere-
rile ckuilibrulni. In aste don kasuri, interventia nu
poate fi armatL, ni 1i esersah de Tur11ia sing·urn,
1

de kitt'i. dupe 11c va fi priimit(t mandatulfi tntulon'i.

puterilorit; k1> 11i dupe art. 27, ori 11e rn1>sur1, in
prinvinta asta nn poate fi luat& de kitu in komnnt'L
Kind(t tara se afh in a•ieea 'IC se numeste o
adev1>rah a;iarxie, adikr, kindi't este subt(t domi-
narea unei singure faktinni amhitioase kare pune
tot([ in foki'L si in sinr,e, atmP1i puterile garante
a(L mai intii(L ~ dreptnltt inkontestabilu de a oferi
bnnele lor(t ofiqiurL daka pa11ea nu este restabilit'b,
92

si daka anarxia devine din qe in qe mai mare, asti1-

felu inkitu amerintr, r'I>sturnarea komplekt'I> a orI-
k'I>ria le:r,11 §i kiaru repaosulu veqiuilort1; kestiunea
de ekuilibru §i de sigurant'I> 1,ienerah domin'I> atunqi
kestiunea de suveranitate, §i o interventie armat'I>
poate avea loku dupe o intelevere prealabih intre
puterile garante. Noi kredeim1, k'I> finalulfi art. 27.
se raport'I> tott"t la kasulu aqesta ..

§. 4. - Unirea Prin'IJ,ipatelorit fi unu prin{,u slruinu

ereditarft.

Traktatulft din Parisu nu numai k'I> nu este

impotrivitoru prinqipinlui de unire, qi din kontra
ii este ku adev'I>ratu favorabilu. Turqia si Austria
ne-voindu S'n se uneaski; kn propunerea D. Valev-
ski, au hsatu kestiunea S'I, fie xohrit'I> kiaru de
natiune. Adev'I>ratft, k'I> asta este a se konforrna
perfekta sa suveranitate interior'I>. S'arii fi pututft
xot'I>ri deklaratia unirii kiarft in kongresf1; kr,qi,
ast'I> kestiune, rnai 'nainte de a fi lokah este lrn
totulu politik'I>, §i aru putea interesa siguranta ve-
nerah. Ku toate astea Rominii nu sintft mai pu-
tinu rekunosk'I>tori puterilorft okqidentale kare aft
provokatu, :in sinulu unui kongresu Europeanu, ast'I>
kestiune de unu interesu atitft de mare pentru
dinsi'i'..
• Ku dreptll knbintu judekr, D. V elavski, 1n pro-
tokolulft 6, k'I> unirea Prinqipatelorii r'I>spunde la
neap1,rate trebuinte deskoperite printr'unll esam'3nii
atentivu ah1 adev'I>ratuluI lorft interesu. Atitu subtft
raportulu politik11, adrninistrativu kiti't §i ekonomikft,
desp'I>rtirea astorii do1, p1,rtI a unui intregft, nu poate
fi de kitu o kaus1, de shbiqiune §i de desorgani-
sare. Din kontra reunite intr'unu singurii korpt1,
. .
subtii unii sefii si kn o singur'I> administratie, , ele
 93
ari"t r.r,spunde la aqeea •rn Europa a§teaph de la
dinscle: puterea §i progresulu. Aali-Pa§a sustine
din kontra k'b nu sc poate atribui despLrtireI am-
belorll provintii situatia la karc trebue s'b se pue
un(L terminll. Da; reJ,Iinrnlll :F'anariotilor(t a avntii
urm'brl pr'bp'bditoare pentru Romini,i protektia Rn-
S'b a slr:,biti't forta lor(t morah §i materiah; vio-
hrile traktatclorii de la 1716, §i amcstekr,rile kur-
tei superiol'e in esersitulu a ntonomici de la 1826
inkoaqi, sint destule kause de turburarc §i de sh-
bi,1iune; dar kare e kausa primitiv'b a tutulon1 re-
lclon1 a,1cstca? Nu este kianl rlesp'brtirea intre
aste dor, surori, alft kr,rora intercsft era de a se
lega impreun'b pentru a se ap'bra in kontra putcr-
ui'lilori't inami,1i qe'i impresura, despLrtire prote-
jatb intr'adinsft de a'rnia •1e se opunft nationalit'btii
Romine? Unite intr'uml singurft Sta.tu, l\foldavia
§i Rom'bnia, potll mai bine S'b se lupte in kontra
inami•1ilonl din afar'b. Uml singuru §ef(i fiindrt in
kapulft guvernului, o singnrr. kamer'.f> disputindft
inaltcle interesc §i dckretindtt lCJ,1ilc; va ft unitate
de aktiune ill mLsnrile de apr1rare §i de prospe-
ritate publik'b; Strig·area de alarrnL va fi auzitL in
a•1ela§tL timp11 in arnbele tLri; o lqre bmn le rn
fi aplikatr. in a•rcla§ll momenttl; nu sc Ya vedca
in a•1elas(t timpft nn(t printtl qctr,teaml bun(r si uni't
altulft vi~dnti't str'.binilon\ ~ kamc'rL fakind(t o Ie-
O

~re bu11'.b de prosperitate interion §i o alta lepL-

dind-o spre supunerc la inspiratiile vcnitc din a-
far'.f>. Dnita.te de ku~retare, unitate de aktiune, uni-
tate de vointr,, unitatc in rnijloa•rnlc de a lnkra, iat'b
•rnea qc ku adev'.brati"t produ,1c forta nnui Starn. Din
lipsr. de ash unitate, Pri11'1ipatele aft dcvenittL Yik-
timele streinilorii. Ast(L aclev'bl'Ll atit(L de kuratii
Ali-Pasa, nu voeste s'.b'l(t vazr1.
0

N~1; ad'bogr, el11, dcspT,rtirea datcaz'.b din tim-

94

piI qei ma'i de demultfi, §i turburarea kare a dom-

nitil. in Prinqipate, abia se duqe la o epok'.b Im
totulu no'.b. Pentru timpii 11ei ma'i de demultu,
rr,spunsulu aru fi foarte simplu: Nu este niqi uml
resonu ka sr, perpitur,mu unu r1>1t pentru k'.b esist'.b
ast'.bz'i. Pe d'alt'.o pa1i.e, ast'.o despr,rtire nu este
a§a veke kumii '§I o inkipueskfl, ea nu dateazr, de
kit(t din alu tre}-spre-zeqelea sail alu pai-spre-ze-
qe}ea sekolfl. In toate kestiunele, grele ori de
de kite-ori era vorba de unll interesi't nationalii.
Rominii §i Moldovenii se lupta11 impreun'fi pe kim-
pii de b1>tae: Turqii, Ungurii, Polonii ii au g1>sitfl
adesea unitI ka S'.6 '§i apere nationalitatea lorll,
Mir<1ea I-iu, Stefanfl qelu mare, Mixaiii Bra-
vulfl, kompuneaii armatele lorfl de RominI §i l\fol-
dovenI. Daka kite o datL se v'.odf1 in resbelu
unii in kontra altora, astea nu sintu de vomii vor-
bi adev'.oratii de kitlt niste resbele qivile. EI n'au
uitat(i niqi o dat'.o kr; sintu frati, §i ideea de uni-
re dateaz'.o kiartl din zioa desp1>rtirii. Ea a fostu
visultl de auru alu tutulurtl oamenilori1 marl kare
s'au aflattl iu kapulii Rominilon1. Astrt-felii noi ve-
demfl rna'i intiiu, in sekolultl ah1 paI-spre-zeqelea
Rominii reunitI f'.okind(1 partc suveran'.6 din impe-
riulu Romino-Bulgaru; in 1389 MirtJea I-il1, is-
bute§te a reuni pentru kitfi-va timpf1 ambele Prin-
11ipate, el11 se intitula:,, Kraiu (re{re) de Bosna §i
de ambele Rominil, duk:r, de F'.ogr,ra§ft §i de Om-
la§l1, st1.pinf1 alii Banatului de Severinu, despotu
altl Dobro:r,ri, Siuior(t al(t Silistri §i alfl tutulortl ora-
§elon1 §i lokurilorfl pim, la muntiI Andrfanopolu-
lu'i, (1) ,, Ioanu Korvinu, ziqe Uniadt1, astu atletl1
altl kre§tin1>t'.oti1, n'I>skutu Rominfl, se lupt'.6 in kon-
tra Turqilorfl, aviudu tot-d'auna subtfl armele sale

· (1) Vaillant, Jlistoire de la Roumanie, vol 1, p. 164.

 95

sol<latI mai din toate tLrile Romine, espeditiile sale

nn erai't de ktt11 kru1:1iate Romine. Stefanft 11ehl
Mare printul(t 1\Joldavii, i111:1erk'o k'otre mijlokulii
sekolulni ahI qi111:1i-spre-ze•1elea, de a reuni ambele
Prin 1ipate; chl se fLlrntf1 stopirnl pe Rominia, dar
1

1:1irkonstant,cle defi 11ile in kare se afla nn'i permise

de a realisa proektulft sT,ft, elu se multumi ku •1ele
patru-ze 11I de viktorii asnpra inami•1ilorg sLI. Mi-
:xaiu l3ravul11, printulfl Rominii, fu maI feri'-1itu;
dupe qc sc fT,ku HtT,piml pe Ardealr1 in Noemvrie
1599 ln'b prin spad'f, Moldavia ht 18 lVIaiu 1600;
§i priimi kiar(t de la Sultannhl investitura, astu-felu
elu se intituh rei;rele kitori't trclc Prinqipate. rrre-
bue S'b mai vorbimft de dcosebitele proekte fLkutc
sprc a•rnstu efekt(t de k'btre 1:1ei-l-alt'i? Austria a
i1Prerkatii adesea de a adu•rn Prin 11ipatele SL se
reuneask'b subt(t protektia sa. Gabrielft 1 Beetleni'1,
printnlft Ardealului, puse totii in miskare lrn S'b se
vazL in kapul(t astor(t trei Priw1ipate, §i Sultanuhl
poate kn ar(t fi inkurajatii proektele sale, daka k'I>-
tre inqeputulu sekolului alu §apte-spr_p-ze1rnlea, nu
s'an1 fi v'bzntl1 snrprins1l de moarte. In fine Kate-
rina a RusiI dete paqea Tur,1iI in 17 72 ku kondit,ie ka
Rominia §i Moldavia reunite intr'nni't singurft staW
s'b fie date printului Stanislasu-Augnstii-Poniatovski.
:Maria-Teriza se opnse la astL kombinare.
Ideea dar de reunirca Prin 11ipatelor(t nu este
ni,1i no'b ni11i nekunoskuto Rominilor(t; ca dateaz'b
din timpii 11ei mai de demnltii, §i nimiki't nu s'an1
opune ash.zi realiz'briI sale.
Kitrt pcntrn turbJtrT,rile de knrindft la kare
faqe aluzie trirnisulni Inaltei-PortI, SL ne adu•1emft
mninte numai intr'un(t knvintft, kr, rnrnlntia Romiu1,
din 1.848 a avutft de skop(t printipal(t de a prote-
sta in kontra protektieI lluse §i · de a reinoi rela-
tiile ku a TuP1ia; t'bg1,dui ler,ritimitatea §i folosult1
96
unei asemenea miskr,ri, este a '§i dori propna sa
pierdere.
Tiele-1-alte objektii qe s'aru putea opune la
reunirea ambelonl Prin•1ipate, spre esemplu: k'.6
desp1>rtirea este konsekuinta datiniloru §i obiqeiu-
rilonl kare se deosibesku in fie-kare tar'.b; daka se
va konsidera pretnlu qe fie-kare aglomeratie ata-
§eaz'f> autonomieI sale, se poate deduqe a priori k'.6
Moldovenii, ka §i RominiI, doresku, maI 'nainte de
toate a '§i konserva institutiile lorn lokale separa-
te (1); aste objektii, zik11, sintu mai multu imai;i:i-
nare de kitu reale, §i se bazeaz'.b mai putinu pe
fapte de kitii pe gTe§eli; k'.b'Ii niqi datenile ni'li
obiqeiurile, nu se deosibeskli intr'unu kipu simti-
torii, in ambele Prin'Iipate. Ku aqeia~i limb'.b, a-
'.Ieia§i pelii;i:ie, a'.Ieia§i istorie §i aqelea§i lei;i:i, este
mai evidentu k'.b o natiune nu poate avea de kitft
aqela§11 karakterii, §i aqeia§11 kredint'.b, negre§itu
k'.b sintti diferinte lokale, konsekuinte neap'.brate a
le dist'.bntii in fie-kare tar'.b; dar aste diferiute nu
altereaz'.b in nirniktt tipulu oriI,rinalu kare karakte-
rizeaz'.b o natiune: Frantesulft de la Sud(t se deo-
sibeste kn multii rnai multu de Frantesulil de la
Nordt1, de kitrt Moldo-Rominii intre din§ii, §i ku
toate aqestea si unulu si altulu are aqeeasi pa-
trie. Pe de alt'.b parte ~ste adevr,rat11 k'.6 ffe-kare
aglomeratie tine la autonomia sa; dar ast1> auto-
nomie nu este niqi de kumu desfiintat'.b pentru k'.b
diferitele p'I>rti a le aqelia§i natiuni se unesku spre
a o esersa in komunft. Rominii si Moldovenii aft
fie-kare absolutu aqeia§i autonornie; o vorft pierde-o
ei numai pentru k'.b vor(L voi S'.b fak'.b dintr'insa una
singur'.b, pentru ka S'I> o apere mal bine §i s1, pro-
fiteze de dinsa? Asta aru fi a sustine k'I> esersi-

(1) Vezi protokolulu 6.

 97
tiulu unui obitJeiu deosebitf1 in fie-kare provintie a
FrantiI inainte de 1789, era avantajosu pentru na-
tiune, §i kr, a fostll o violare de antonomie kindu
revolutia proklam'.L unitatea lei;rilorll §i a puteri le-
vislatjve.
In fine printipuh1 de reunire este pusu kiaru
in reglementuh1 organikii impusi1 de k'.Ltre str'.Lini,
§i pe kare Poarta 'h1-a reknnoskutu §i 'lf1-a kon-
:firmatu formah1 in traktatultl de St-Petersburgu.
Kumi1 se intimph k'.L astr,zi se impotrive§te la
reunirea a kr,ria posibilitate ea a rekunoskut-o de
mai 'nainte? l\folti voesku a snstine kr, artikolele
reglementului nu potf1 avea o asemenea interpreta-
re. Ku toate astea nimiki1 mai lesne de kitu a
11ita aste artikole.
Art. 425. ,,Orivina, reli\ria, obiqeiurile §i kom-
formitatea de limb'li a l'.Lkuitorilori1 din ambele
Prinqipate, prekumll §i trebuinta mutual'.L, kontinu,
ink'I> din prinqipu, elementele unei unirI intime,
kare a fostf1 impiedikat'li §i intirziat'li prin 1:1irkon-
stante silite §i sekondare. Avantajele §i qfrkon-
stantele mintuitoare '"le aru resulta din unirea aston1.
do'.L popoare nu potfl. fi supuse la niqI o indoiah.
Elementele impreun1,rii populului Moldo - Rominu
sintu deja puse in reglementii prin uniformitatea
baseloru administrative a le ambelorll t1,ri."
Art. 426. ,, Identitatea le1,IislatiI fiindu unuli1
din mijloaqele -.,rnle mai efikaqe pentru a konsuma
ast'.L reunire morah, o komisie mikst'I> va fi numi-
t'.L de kr,tre guvernulf1 ambelorii Priwripate, spre a
uni intr'unf1 sinP-nn1
o si
,, a11elasii
,, korpu lenile
y Moldo-
Romine, kodurile •1ivilu §i penalu a ambelorii t'bri
in timpu kindft ospodarii vorft g1,si lukruhl k'I> se·
poate esekuta, f'I>ki11dii modifikatiile §i skimb'I>rile
qe aru fi rekunoskute indispansabile ~i arlr,ogindu
kasurile neprev'.nzute."
7
98

Daka aste do'o artikole nu sintt1. deslu§ite, a-

tunqi nu se Ya rnai putea interpreta niqi o le1,1e,
ni1:1i dup'I> koprinderea, niqi dup'o spiritulii s'ou.
A§a dar neap'orata trebuint'.o a reunirii ambe-
lorii Prin1:1ipate este unu faktii siguru, 1:1erutii de
istorie rekunoskuti.1 de diplomatic, reklamatil de
leJ,Ii, §i respunz'ntori.1 kiarft la obiektulu kongresu-
lni din Parisii, adik'o: la forta §i la prosperitatea
astori.1 tMi.
La observatiile f'nkute in kongresnlu de Pa-
risil, au hsat(t solntiunea astei importante kestii,
la xot'orirea kiarii a natiunei ; neg-re§itii, pentru a
se konforma kn autonomia §i kn dreptnlii s'oil de
initiativ'L. Dar dup'fi kumll amil zisil kongresulil
aru fi putntll S'.n o xot'orask'li ipso-jure, §i atuntJ:i
aril fi devenitil o kestiune de ekuilibrn. Ku ka-
rakteruli.1 qe a luahl ast'ozi, este o simph kestiune
de dreptil interioru. 'fara are o libertate absolut'li
de a lua in privinta ast~t ori-':Ie felu de · 1t1'Lsnr'li,
fT,r'.fi ka s'li fie trebuint'.o de konfirmarea sail de
santionarea Inaltei-Porti'; kr,<ri totil 1:1e nu este kon-
trariil suveranit'litii sale este afar'o din kompetenta
sa. Daka dar naµunea se pronunt'li pentru unire, a-
tun1:1i asta e unil faktii qe esist'li din a1:1elii minutil,
pe kare qele-1-alte puter'i nu voril putea ni1:1i S'li'lii
konstateze ni<rI s'.fi'lu fonnuleze: Dar totulfi atirn'li
de la maniera ku kare va fi kompuse ambele di-
vane ad hoc. Daka se va lua de haze sta.tutele veki-
loril adun'ori esrtaordinare, kare a tinutil pin'li in
1826, daka, dupe kumu promite D. de Burkenai
(1), divanele voril fi kompuse astfl-felii kumii s1>
ofire gapauµle une'i'. adev'Jirate ~i serioase · repre-
zent1>rI, 111dr'ns11esk:(1 a asigura, · f1,r1> S'L stau la in-

(1) V ezl'. protokoluln 8.

 99
doiah, kr, natinnea se va pronnnta rnai in unani-
mitate pentrn rennirea ambelori:i Prin•1ipate.
Dar daka din kontra votuhl va fi redusu, da-
ka num'firul(t aleg'fitoriloru §i al(t '"relonl •rn voru fi
ale§l va fi restrinstl, daka sc vor(t konforma mai
rnult(t dupe regulamentulu org·aniku kare nu trcbue
S'fi fie de kitu o xirtic alln, de kittt dupe vekea stare
legah a lnkrurilon\ atnnqi noi nu put.emu ST> ne
dT>mll ni•1i o opinie; <le kitll numai ST> sustinem11,
fa,r'fi a antit1ipa, k'.6 majoritatea astei adun'Lri va fi
kompns'.6 de boeri §i de proprietarii •mi mari; pe
kind(1 klasa a treia, komcrsanti'l, meseria§ii, profesi-
unile libere, tLranii, nu vor(t fi de kit(t o slab'Ii
minoritatc. Nor nn voim(i ST> ne indoimu de sen-
timentcle patriotiqc a mai rnultor(1 boerI §i propie-
tarI, qi din kontra avemu. •ma mai mare inkredere
kL la vederea nnor(1 kestiuni a~a de vitale pentru
natiunea lor(t; ei vorr1 hsa la o parte ori-qe feh1
de konsideratii de intcres(L personalu, se vor(t des-
br'Iika de ori-•re vcki11 pr~judit(t §i voru §ti s'.f> se
arate demni de apelul(1 qe le a fost(L f'.hknt11 Eu-
ropa §i de mandatulCt •rn li '1ft vorft konfia natiu-
nea. Dar daka 'linc-va nu trebue S'.h fie pesirnist(t,
asemenca nn trebue s'.h'si fakr, iluziunL Kestinnea
de reunire estc mai k1{ seam'Ii popnlarn; ea este
prea mult(t simtit'L de a trcia-klas'.6; §i nu prea
este multct gustat'.6 de aqeia 'le se nnmesk(t inal-
tele reI,Iiuni a le sotietr,tii. 9i rezonulu este prea
simplu; ku doL Prin'lipate sin tu dor, kandidaturI
de printci, don kamerc, dor, serii de ministrii, don
konsiliurI de Stahl, dor, knrti de kasatie: atitea
momeli pentru ambitiunile de§arte. F'fir~ indoialT>
noi faqcmu parte esqeptiilortl; dar in asernenea kazu,
trebne mai bine so nc ferirn(t de r.nu de k:itu S'.o'h1
provok'Iiml1.
Kestiunea de aler,ierea noului printr1 kare tre-
100
bue S'I> fie pusii in kapult1 guvernulni ambelorii
Prinqipate nu este mai putim1 interesant'I> pentru
aqeste t'I>ri. Din kontra se joak'I> urnl mare rohl
in qeea qe se atim;ie de rer,renerarea viitoare a Ro-
miniloru. Printipulii. elektivu a domnitu tot-d' anna
in ler,rislatie relativii la §efulu Statului. Elii se lega
ku printipulu reprezentativt1 kare a dominati'1 nein-
qetatu in aste t'I>ri. Printulu nu era alesu in vre 1

o klas'I> oare-kare; k'I>qi, in Rominia, n'a fostti niql

o dat'I> vre o ierarsie aristokrat'I>.
Popolulu pute~ aler,re pe ori-kare qet'I>teanii
ar fi prezentatu garante indestuhtoare pentru fe-
riqirea §i ap'I>rarea t'I>rii. Adesea aler,rerea se f'Lqea
dintr'o familie, din kauza servitiilorii f'.okute de din-
sa. Kite o dat'I> s'a v'.bzutii naµunea akordindti e-
reditatea unei singure familii; astu-felii dupe moar-
tea lui Mirqea 1-iu, in 1418, adunarea naµonah,
dekret'.b ereditatea in familia sa din kauza servi-
'Iiiloru §i a rnarilorii sale merite. in 1498, Stefaml
qelii Mare dobinde§te pentru familia sa ereditatea
la troml §i o faqe rekunoskut'.b prin traktatulii im-
p'I>tritei aliante ku Polonia, Ungaria §i Rom'.bnia.
Aqeia§i eriditate este akordat'f> §i familiI lui Mi-
xaiu Bravulu. Dar niqI una din aste eredit'.bti nu
tinu multil. 'llirkonstantele difiqile in kare se afla
ast'I> tar'I>, lun:r;iile resbele qe avea S'f> sustie in kon-
tra stniniloru, in fine ambitiunile nes:r,tioase, f'f>ku
ka prinqipalu de elektiune s'f> r:r,mie tot - d'auna
domin'.btori. Kite o dat'.b era kiaril o neqesitate ko-
mandat'.b de qifkonstante, kr,qi ale\ierea se f'f>qea
pe orl-qe omtl kapabilii de a sk'.bpa naµunea. Asttl-
felu in 1518, aler,rerea Rominii se fiks'I> pe Radu
alii. V, unu simplu knlng'I>rii; in 1522, a'leea§i a-
ler,rere se fa-qe asupra lui Radu alu IV-lea de la
Afumati, simplu burgezu fT>r'.b titlu kunoskuttl ; in
1526 Moldavia ridik'.b la trornl pe faimosultl Petru
 101

Rare§11, simplu peskaru, in 1532, Rominia aleI,Ie

de printu pe arximantrituhl Petre Paisie, subtu nu-
me de Radu al III; in 1580, uni't simplu proektu
Radu al X este ridikatft la tronu prekumu §i suk-
qesorulu s'.F>ft in -1582, Petru al IV fiulft unui sim-
plu b,__urgezu, §i protejatulf1 Frantei (1 ).
In fine in 1685, Moldavia aleI,Ie de printu pe
Kostandin Kantemiru, simplu serdaru, adiln subtu-
lietenantu. Esemplele kare sintll inln multe, fakft in-
destulu SL se vazL k'b printuhl putea fi alesu din ori-
qe klasL a sotiehtii, iaru nu dupe kumu o 11ere
reglementulu organikf1, numai din rindurile boeri-
loru de primulu ordinu.
Kitll pentru adunarea kare aler,ea printulu,
noi §timu kT, ea se numia estraordinarL, §i kL
konservt pinL in 1831 forma •rn i s'a datu de Radu
alu IV in 1493 toate klasele sotiehtii eraf1 ek-
zaktu reprezentate §i se putea ziqe kL era adevL-
rata ekspresie a dorintilor(L tLrii. Reglementulu or-
ganilnl o dcnatud, ku totuhl: clft m1,rr,ini numL-
rulu deputatilorft la 190 pentrn Rominia §i la 132
pentru Moldavia, §i asigurL o puternik'b majoritate
boerilorfi, adiln: klaseloru privelir,iate kreate de
a11ela§ll rcg-lementu.
Dar kare fn printipnlf1 elektivu la Romini?
ku totft karakterulu sLu demokratikf1, ash insti-
tutie nu intirzie de a produ•rn rezultate supnn-
toare. Noi nu voimu ST, diskuhnnl a11i ex professo
kare din guvernele ereditare safi clektive sint11 mai
folositorI unei tLri; nc mnrr1inimf1 numai a kons-
tata kr,, in Prin 11ipat~ printipuhl clektivll infati§ea-
Z'b grave perikolc. In totu periodulu Istorii lon'i,
se vLdll resbcle 11ivilc si1werindii tara din kausa am-
bitiunei mai multoru kompetitorI. Unii kaut1> a in-

(1) Vaillant. Histoit-e de Roumanie, v, 1, P· 335.

102

t'.brita pasiunile populare ka s'.b'§'i fak'.b din ele o ar-

ID'.b in kontra altui pretendentu, altif alearg'.b la
stnini ka S'.b le qear'.b ajutoru §i astu-felu s'.b'i fak'.b
S'.b intervie in trebile unei t'.brl libere. Tronuh1 odat'.b
vakantu, mai multe ambitiuni s'apuk'.b de lupt'.o pentru
·lrn s'L'i dobindeaskr, posesiunea; alte ambitiuni se-
kondare formeaz'.b o tes'.btun de intriJ,Ii §i de par-
tide, k'.bqi ele sperr, S'f> imp'f>rt'f>§eask'f> puterea ku
kandidatuh1 qe'h1 vorii. faqe S'f> triumfeze. Asasi-
naturile, otl"f,virile, kiaru sakrifiqiulu drepturiloru su-
verane a le t'f>rii, nimiku nu este neglijatu ka S'.b
ajung'f> la skopulu doritu. Strr,ini'i protej'f> ku skop-Ct
toate aste emulatii rivale, ale k'f>rora rezultate de-
finitive sintu shbirea t'f>riL qine stie qe soart'.o aru
fi fostu rezervat'f> Pri{1qipateloru, 'daka sukqesorii,
lui M1rqea 1-i-Ct, Stefanu qel-Ct Mare §i a lui Mixaiu
Bravulu aru fi pututu S'f> kontfoue opera str'.bmo-
§ilor-Ct lorn! Dar marile puteri veqine kare rivnesku
la aste t'nri, din kontra inkurajeaz'.b pasiunile par-
tikolare. Pentru pretul-Ct ajutorului qe i se va da,
kutare peretendent11 promite Austrii, Ungarii, Po-
lonii, de a deveni vasalnl-Ct s'f>-Ct; altul-Ct faqe mii·de
konqesii Portii, adaog'f> tributuHi ii permite de a
se amesteka in trebile sale, kn konditie numai ka
ea S'f,'lu sustie in kontra unui rivalc{. In epoka
Fanariotiloru, printii se skimbar'.b rnai in toti trei anii;
la fie-kare no'.b domnie, este o no'.b konqensie f'f>-
kut'.b suzeranului; ospodarulu se vinde la mezatct;
qelui qe va da maJ multu este preferatu. Kindu
Rusia intervine, ea g'.bSe§te t'.brimulu preparatu. O-
muh1 kare i se va p'.brea mai bunu spre a 'i servi
proektele sale, sau aqela kare 'i va faqe mai multe
promisii, va fi kandidatulCt s'.bu.
Ea va skuti kiaru tarn de aleJ,Iere; k'.oqi in-
dat'.o qe printulu de ereditate nu mai esist'f,, pen-
tru qe stninulft S'.b nu'§i insu§eask'.b dreptulu de a
 I

103
nnmi printuli'1? A:::;ti'L-felii, in akordrt kn lnalta-Poar-
t'b, se impnne patrn printi Prin•1ipatelorf1.
Nol kredenn1 dar Jn, forma g·nvernnlni unei
t,Lri este r elativ-r, kn trebuintile sale. Nn se poatc
zi•ie a priori Jn, kutare formr, este avantajoas'h pen-
trn toatc tr.rile. Sistemulft politikft alf1 Emopei ak-
tualr, irnpnne kite-Ba moclifikatiI kimh1 c vorba, de o
anatinne mare §i pnternik'h, kare ST, 1m se team'n de
ve•1iniI S'Li, atml'Ji se poatc asigura kr, fonna gnver-
nuln'i elektivn este •rea mai avantajoas'b. Din kontra
kincHt este vorba de o tarT, mik1, a kuia pozitie
1,reogra.fiki; o pune in kontaktlt kn marl imperinrl
kare k ant'h a '§I o apropia, atmPII forma g·nvcnrn-
lni trcbne S'h fie ereditan,, k'L'li ea pre½ent'L g-a-
rante de pntere ~i de stabilitatc •re vine din pro-
pria sa naturb. Adesca kiarft o natiune mare, pns'b
intr'o asemcnea pozitie trebuc ST, prefcre forrna
creditan,. Nenoro11irilc pc kare Polonia le a in-
'lerkatft trclmc s1, fie atribujte, •1ea mai rnape par-
rc, sistcmnlui ST,i't Elek.tin,. ,, Intre popoarelc Euro1)e'i,
zi11e D. de TokeYih't. (1), s111tft prea pntine kare
ST, nn aibr, a se teme de konknistT, si ,
de anarsie,
"
ori de kite or'f isI vortt da nni't nol1 Sefft." La fie-
kare nor, e]cktic, csc nnC1 statu quo 1~rener alulf1 in
politikr, 15i in administratie. Toate spiritele si11tft
okupate de opcrntiile 'IC trelme ST> se fakT,. Toti
ncglijeaz1, politika esteriorr, ka sL se okupe nu-
maI de intritile interiore. StrT,inilon1 le vine bine
la sokoteah toatc astea.
Aste rezoane ~i csperienta trekntnh\ ai't f£-
kntrt ka asfa,zi opillinnea pnblikr, in Moldo-Rominia
S'h fie pentrn nnft print11 eriditarf1. ~cfnlft g·nvenrn-
1ni Romi'nft era aclevr,ratl! nnrnih1 pe viat'l,, ~i nu
pentrn kitI~va a11i, ka in alte t'£ ri; kn tontc astea

(1) De la dentmu,ratie en Amerique, vol. 1, p- 1i'.i7.

104

defektele era tot a'Iela 11e amu ar.r,tatu. Daka Ro-

minii voesku asfa;zi s1> p1>r1>seask1> sistemulu elek-
tivu, kare dateaz1, din sekole, §i kare era o ins-
tituµe de totu natiolal1>; asta e unu sakrifi11iii 1.rn
'111 faku politi'IeI. Dar printr'asta ei nu intelegu s1,
pue unii terminu sistemului reprezentativu, kare a-
semenea dateaz1, de sekoli §i la kare sintu foarte
multu ata§ati. Ei voru numai ka §efulu guver-
nului loru s'.o aib'.o o maI mare prerogatin in
demnitate, S'.f, reuneask'.f, mai mult1, fort'.f, §i sta-
bili tate; numai astu-felu va putea s1> sustie §i ST,
apere drepturile natiunei, k:r,111 interesele sale voru
fi identi11e ku a•rnlea a le poporului.
Dar tokmaI din kausa astortl prerogative, §e-
fulu ~tatului trebue s'.o fie kapabilrt de a okupa unu
asemenea lokt1. Omulu a k1,ruia posteritate trebue
s'.o dirijeze soarta Rominilort1 trebue s1> reuneaskT,,
pe ling'.f, unu spiritll reformatoru o mare enen,1ie
morah, pentru Aka ST, ridiqe drepturile §i demnita-
tea natiuneI. Intr'o tarT, unde totulu eBte de f1,-
kutu §i unde toate se potii faqe, intr'unu loku atitu
de bogattl ku isvoarele sale naturale §i favorizatii
de klim'.f> §i topografie, unu i;reniu Kreatorii va fi
feri11itt1 de a pune in esekutare qele maI fru-
moase invenpI a le Europii, §i de a faqe s1> in-
nainteze ast1> tar'.f> atitu de multii pe drumulu pro-
gresuluI, in kitu s'.f> se poat'.f> kompara, peste kitI-
va ani, ku alte state qivilisate a le EuropeI. Pe
de alt'.f> parte, pentru a faqe S'.f> se esekute aste
amelioraµi, trebue ka noulu printu s1, se ridi11e
mai pre susu de toate prejuditiilc kare domneskii in
aste t1>ri; prejuditii nationale §i prejuditii politiqe;
trebue, ka S'.f> ziqemii altu-felu, s'.f> fie din sim,rn
str'.f>inu. Dar daka opiniunea publik'.f> s'a formatu
ast'.f>zi pentru um1 printu str1>inu, asta vine fiind-k.&
Rominii 11eri't mai multu de kitii bun'.f> voint'.6 in
 105
§efulii statuluI, eI voeskll ka elu. S'.n rup'.n ku tre-
kutulll. Pentru k'.n, lukrurile nouI qerll oamenI
nouI. Nimeni nu'i poate akuza k'.n le lipse§te a-
morulll propriu national(L , k'.f>qI patriotismulll
esklusivu este totu atitu de perikulosll uneI na-
tiuni kitll §i egoismulu esa1,1eratll unui individu.
Svetia, Beb;ria, Gre11ia au priimit(L re:i;i:I str'.nini, §i
Im toate astea ele s1ntu state suverane §i respek-
tate. Kindll printulu str'.ninll akcrept'.n misiunea kare
ii este konfiat'I>, elu devine indat'.n 11et'.nteam1 alu
natiuneI qe o s'.n guverneze. Bernadotii nu fuse
mai putinu Sveziaml prin spiritu §i politik'.n, kn
toate k.n po-ate era ink'.n Frantezu prin inim'L. Ur-
ma§ulu S'1U aktualu, rer;iele Oskan1 este ku totuhl
Svetiarnl ku toa te k.n este ink'.n Frantezll de sim,re.
Pentru ka nationalitatea Romin'.n S'.n se poat1> sta-
bili ku soliditate, ii trebue doL lukrurI: progresii
in institutiile interiorc, denmitatea in pclitika eks-
teriorL. A§a dar, kitu pentru progrem1lii interioru,
este in r,reneralu rekunoslrntu ko nu ce poate rea-
liza kindii guvernulu este in lupt'.n ku- pasiunile
partidelorii §i k:r, ku domi narea nepotismului: 1\qesta
din urm'.n, esist'.n in Prinqipate kn mai mult1, for-
to de kitu in qea mai mare parte a <reloru-1-alte
t'.nrI. Nmnai unft printii neutru &dik'.n str'.ninf[ poa-
te s'.n pue lrn(t termeml a2tor(1 ahusuri. Kitii pen-
tru partide, val! ele se a-a'I> ~i in Prln~riirn,te ka
pretutindeni. Difcrite intere&e in sens1i konirari(L §i
deosebitele ambitiuni kare '§i <lispu'i'.n doa~narea,
sintu gata a se uni in kontrn ori-k&ruI guvernu
kare nu le reprezenh §i s'5'I paraliseze orI-'Ie ak-
tiune. Unu printu str'.f>inu, nefigmfodll in 1:ia;I u-
na dintr'a•.::este partidc, poatc zigu.nl £L ree.tl!Jk'.n
konlwrdia si rekon'iiliatia un:versah. :Jitu. 112:1trn
t, ' ·~
politika e::;terion,, numai um1 acem3nea pti1::'rJ. poa-
te sustine demn?fatea nr.,tiunei :cale. Ne -aindu niql
106
de kumu familiarizatu ku vioh,rile trekutului, eh1
nu va suferi ka kurtea suzernn'b s'b treak'6 peste
drepturile sale, niq'i'. ka puterile garante, sau nu-
mai unele din ele, ST, j eileze mi§kr.rile sale. Afar'n
de alta, daka, prin leg'bturi de sini;ie, elu se afh,
aliatu ku vre o kurte suveran'6, qeJe-1-alte puteri
ii vorii da mai mult11 respektu, §i astu-felu, or-
dinulu politikfl alu Prin'lipatelonl se va. afla im-
prumutatu prin ast'6 alian{'F> de sini;ie. . ·
Ku toate astea s'b observ'bmu kr, astu print-C1
nu poate fi ales ii · de kitu numai dintre natiunile
alu kr,rora instiktu este konservarea esistentiI po-
Jitiqe a Prinqipatelobl. Astu-felu nu poate fi de
kitu Fransesu, Englesu, Piemotesii, Svetianu sail
Beh;rianu: Ori-1:1e alt'.£> alei;iere are inkonveninte
lesne de intelesu, si Rominii trebue S'6 se ferea-
sk'b de din~a ka p~rikoloas'.f> pentru nationalitatea
loru.

§. 5. Despre deosebitele ref01·me 1te sintu de intro-

dusu zn Prin'l/,ipate.

Natiunea Romin'b ' este asemenea kemat'b a se

pronunta asupra diferitelorii reforme qe, sint11 s'.f>
se intrdduk'b iri dreptuhl S'bfl inetrioru. ' ·
Se intele~e k'b kadrulu livtajulni nostru nu ne
permite de a di~kuta in extenso diferitele reforme
de kare tara are trebuinh. Noi ne vomu m'bn;rini
a esamina. kite-va din 1:1~le mai importante, f'br'b a
ne opri de a anta 'pe qele-1-alte la finitulfl astei
lukr'bri'..
1 °. M'tli~iile.

Dupe artikolulu 26 alu traktatnlui de Parisu,

Prin'lipstele trebue S'b alb'.£> ·o armat'b natioah, in-
destuh, ka s'.6 manµe siguranta din n:&untru §i s'.f>
 107
asigure pe aqeea a fronti erilorii. Armata Romin1,,
numai va fi redus1, ka prin regfarnentnh:i org-anikiI,
a servi numai de parad'b, ca va deveni ka §i in
trekut11, o putere indestul'btoare ka s1, apere tara
kiarii in k ontra inami~1ilor11 din a far1,. ~'apoI in-
dipendenta unui popul11 an'i. fi iluzie daka n'artl fa-
•1e-o s1, fie rcspektat'f> prin o fort1, armat'b indestu-
1'.:r,toare; asta e uml dreptt'i. nedcsp1,rtitu de suve-
ranitatea rekunoskub, a Rominilor(L Dar o armat'.li
este tot-d'auna o povarr, grea pentrn finanatel e u-
nei t1,rI, maI ku seam'.li o tar'.li ka Rominia, kare
are de f'f>kut11 at1tea amelioratiI. Trcbue dar, ka
tot-c1'odat'.n tiindt'i. urn} efektiv(1 moderatii de armat'.li
permanent'.li; s•1, ne cluqemu la vekea stare a lulu-n-
rilortl, adik'.li la militiI_, kare, afan, de kite-va tran-
sformT,ri , aft esistati'1 toti1-d'auna. Pentru a demon-
stra astf1 adev'Lrtt, trebue S'.li lnut'r,11111 pntinii in
istoria armatei Romine.
Organizarea armatci Romine a avnti't, inkr, din
timpii qei mai veki, o mare analO\Iie kn sistcnrnliI
Prusii, aclika kn landverurile §i landsturmurile sale.
Armata, in adev'br11, se iinp1,rtca in armat'.li aktiv'f>
sa(1 perman ent'f>, in militie sai't landven"t §i in ridi-
karea gloatelortl saii landsturm(i.
Una din primele armat~ permanente din Eu-
ropa fu aY:eea a Rominii. lnk'f> din anuli't 1382.
:[\Jir<1ea I ii'L organiz'L armata sa, kare pe timpll de
paqe, era de do1,-ze 1i §i 1iw1i de mil de oameni
1 1

~i pc timpu de resbelf1 de trel-ze•1i §i 'liw1i de

mii. (1) T oat'.li armarea impT>rµt·£ in kompanii de
kite o mie de oamen1 , komandate de k'.litre unu
§Cftl nnmitC1 kr,pitani'L de o mie (2) fiic-kare korptl
se subt~impnrtea pc urm1, in qenturii; a11eea qe

(~) Vidlant, llistoire de la Rowna-nie, vol. :- p. 184.

(2) Vezi N. B•1,hes ku, Puterea armato, p. lo.
108

dovede§te o mare analor;rie ku diviziile militare a le

lui Servie Tulie. qenturiile se kompunea de zeqe
dekuriI. Fie-kare din aste subttl imp'bJ1iri aveau
unii §efu speqialu: Toat'b armata era impMtit'b in
patru marI korpurI: ro§uh1, galbenlu, albastrulu §i ver-
dele (1) negre§itu k:r, din kauza diferiteloru kulori
a le uniformeloru fie k'bruia korpu. NumT>rulu in-
fanterii §i alu kavaleriei era mai egalu. Mirqea
uum'.lira 18,000 oameni de infanterie §i 17,000 de
kavalerie. Diferitele arme de kare se kompunea
armia, arat'I>, ink'I> din aqea epok'I>, kit(1 eraii
de innaintati Rominii in arta militar'b. Este mai
bine S'I> vedemu kompunerea infanterii; ea ko-
prindea:

6,000. Dorobanti (xalibardieri).

2,000. Seimeni (arka§i),
1,500. Lefer;rii (kiuirasieri).
2,500. Kazaqi. (2).
5,000. Arbaletrieri (un(t felu de arka§i).
500. Erolzi de arme.
500. Artilerisfi. §· q, 1.

Kavaleria present'I> tot(t atitea varietT>tI; lat'I>

pentru armata regulat'I> sau permanent'I>.
:Militia infr,ti§a uuu fenomenu destulii de ku-
riosii. Totfi 1\1:irqea I-iii, mare resbelnikii §i buml
administratorfi a organizatu tara milit'bre§te. Elu
a imp1,rtito in optl}-spre-zeqe 'Ierkuri sau judete,
numite k'I>pit'.bnii. In fie-kare judet(t, trebuia S'f> fie
o mie de oameni, f,J:,r_r, 1J.lat'.Ii, bine esersati la arme.
~efulu judetului se numia kr,pitanu, !]i avea in a-
qeea§i vreme o putere administrativ1>, judeµar'I> §i

(1) Viallant loco cit.

(2) Numele este stn,inii, dar soldapi eraii Romini.
 109
militar'.6 (1) kn a}ti termeni, k'.opitanulu era mai a-
qeea qe este ast'.nzI urn1 prefektu, numai in timpu
de paqe, era ins'.nr1Iinatu s'L privegeze la esersiti-
uh1 militariloru, in timpu de resbeh1, elu se punea
in fruntea loru ka s'.n'i komandeze. Astu-felu era
18,000 de militarI in Rominia. Ash armat'.b era
§i ea imp'I>rtit'.h in qenturii §i dekuriI §i uniforma
sa era albastr'.n (2). De aqeea, fl.ind k'.n kulorile
erau uni'le, numele diferitelonl korpuri varia dupe
rangulu komandantulu'i. Astt1-fel11 a'!eia kare era
subtu un11 sp5laru se numia sp3fore'i; qeI de subtii
nnu vistieru, dsriere'i, qeI de subtu unii serdaru,
pitaru, k5minaru, § q l. Serd1:,rei, pit'.nrei, k'.nmin'.nrei.
Da akolo se tra1;rn oriJ,Iina pretinsei noblete Romi-
ne; aste tetlurI militare, aft deveniW subtl! fanari-
otI, numaI onorifiqe ~i f'Lr'.n fonktiunI. Kadrnrile
astei armate eraf1 pline de soldatI li•rnntiatI, saii de
aqeia kare in Prusia, sintu inreJ,IistatI in primulii
ordin(1 alii landverului, §i maI multii de hkuitorii ju-
deteloru (3), kare ku totI trcbuia S'.n formaze 1000
de oamenI in fic-kare k:opihnie. Fonktiunea as-
tor(1 militii, in timpf1 de paqe, era de a fornrn pe
rindf1, garnizonele ora§ului, a le sateloru §i a le
fortHetiloru , akolo unde nu se afh armat'fi per-
manent'I>, §i pentruA frontiere de a vegea la sigu-
ranta teritoriului. In timpu de resbeltt, elc erau
kemate subtft ordinile marelui sp'I>taru, §i merJ,Iea
akolo unde perikolulu era mai mare.
Kitu pentru ridikarea in gloat'o, ea nu era
alti't -qeva de kitll uml apel11 veneral(t la, toah na-
tiunea; ease deosebea de landsturmulu Prusii, pen-

(1) N. B,r,l'ieslrn, Puterea armatB, p. 37.

(2) Idem p. 39.
(3) N. B,-,hesku, traduktie in frantoz e\lte de D. Vaillant,
Revue d'Orient, 1844.
110

tru kT> trebuea ST> serve toti qet'.J,tenii kapabili de

a pnrta arme. . Ei se punea(1 subtu komanda boe-
reiloru (bella, bellare (1) a faqe resbelu) adikT> a
kT>pitanului de o mie 1 §i merveau S'fr apere tara.
Ku o asemenea organizaµe militar'.b, nu este
de mirare 1 kT> Rominii ku totu numT>rulf1 loru qeh1
miku, au pututu s'o'§i konserve nationalitatea in
timpu d'atitea sekoli. 8'6 nu ne akuze de esaJ,Ie-
ratie kindu ziqemu, k'n in aqelfl timpli numai ar-
mata Rominii putea s'o se urqe la 100,000 de oa-
meni, istoria este prezent'o ka s'o dovedeask'n aser-
tiunea noastr'o. Armata §i militiile lui Mirqea I-iu,
oferea ink'o de la in'Ieputulu sekolului alli qjnqi-
spre-zeqelea, uml efektu de 150,000 de oameni.
Armata ordinare a lui Stefanf1 qelu mare din Mol-
davia, era k'ntre mljlokulu aqeluea§fl sekolu, de trei-
~e11i §i qin'Ii pin'o la patru-zeqi de mii de oameni.
In 1544, Radu alu VIII pregLte§te o armat'o de
80,000 de oameni ka S'6 o trimit'n in .ajutorulu lui
Ioanu Zapolia, printulu Transilvanii; in 1552 Mir-
qea alii III-lea opune lui Elie, altu pritendentu.
de tronu, o armat'n de 80,000 de soldatI §i treI-
zeqi §i §ase buk'nti de artilerie (2); in 1600 Mi-
xaift Bravulu, afarT> de forta 1m hsase in Tran-
silvania, n'nv'oli in Moldavia ku o armat'n de 50,000
oameni (3); de la Mixaiu inkoaqe fortele militare
a le Rominilonl diminuar'o; kn toate astea totu fur'li
indestulu de respektabile pin'n in 1 716. Astu-fehl,
subtt1 ~erbanii Kantakozino I-iu, in 1679, armata
prezanta unt1 efektiv!l de 44,000 de oameni, (4) §i

(1) Ziqerea Boerii, nu insemneaz'fi nobilu, qi resbelnikii.

Rominii numiau boeri pe toti aqeia qe merveaii la resbelu.
2) V aillant, Histofre de la Roumanie, TOI. 1, p. 308:
3) N. B'bl•rnsku, P.uterea armatz, p. 42.
14) N. B'.bl'lesku, Pttlerea arrnato, p. ·35. .·
 111
;JS de tnnuri de mare kalivrn (1). Snk,1esorulii s1,(t
Kostandin(L Brankovean(L (1688) tinu ink'n kitl\-
va timp(1 o fort'n militar1, indestnlll de impozanh.
El-C1 juk'n urnl mare rol-CL in resbelile Transilvanii.
Dar alianta sa kn Petru ,1el-CL mare 'i fn fatah.
De 1~ 1 716, kn venirea fanariotilon1, puterile
militare a le Rominilori'L fm·'n desfiintate. Ku toate
astea totu se poate observa k,:n pri{1tipulu militii-
lonl esistT> f'.&rT> intrernpere. In 1739. K. Mavro-
kordatu desfiintL vekea organisatie militar1, a ju-
detelorll sail a k.opihniilonl, kare data ink1, din
1382, dar totii konserv1, prin'"1ipuhl. Astil-felll a-
far'b de armata regulat1, putinll numeroas'b §i de
propria sa gnard1,, elu konserv'b ink:& 1,620 mili-
tari (2), kare formaii uml felu de gard1, 'Iivih in
fie-kare departamentu. A§a dar, in lokll de 18,000
oameni, 'Iele optu-sprc-zeqe juclete nu daii ast'uzi
de kitii 1,620 de rnilitari. Asttl sistemil tinu, kn
oare kare mi'I'i modifikati}, pin'n in 1821, kind(J
l-hm~1iii i§I reluar1, vckile loril prerogative.
In 1831 vine reglcmentuhl organikii. Aqesta
mai intiiu skimb1, prin,1ipul-CL de rekrutare, kare din
vekime, era aplikabiltt tutulor-Ct klaselorii sotiet1,tiL
Ehl ilil fT>ku s1, kaz'n numai pe s1,ten'i dajni,rl'.. 0
sntb de familiI trebue s1, dca doi soldati. N obili
1:1eI mari ~i 'Jel mi'li, krcati toti't prin eH( artizanii,
klerulii, komertantI, mauufaktnrierI, tigani §i slm,ri-
1e sintii skutity de serviqii't. Ku toate astea este
rekunoskutii printipulil armei permamente §i .a mi-
litiilorii. l:foa d'intiiu, dupe kite-va variatii, prezcntr,
unu kontiventft de la 6 pin'o la 7 mii oamcnI in
Rominia. Kirn pentru militii, reglcmentulu faku ki-

(l) Vaillant, loco cit, vol. u, p. 86.

(2) .N. B1,hcsku, pitlM'W rirnwto, p. o3. Tract in fran-
t,oze~te de Vaillaut Revut d'Orient, 1844.
112

te-va modifikatii sistemului Fanariotiloru; le des-

p'.&rti in korpuri de dorobanp sau jandarmerie in-
terion, ahl k'.&roru efektivu este aproap~ de 1700
oameni §i in kordona§i (sau p1>zitori de frontiere)
kare se u.rk':6 la 7000 oamen'i.
Pintre toate aqeste transform'.&ri totti se mai
vede ekzistenta militiiloru. Pin'.& in 1 716, tara este
imp'.&rtit'.6 in qerkuri militari §i fie§te-kare qerktl tre-
bue S'.6 dea o mie de oameni: De la aqeastT> epok'.6
pin'.& in 1821, impr,ftirile militare k'.&zurr,; §i mi-
litiile reduse in num'.6rt1, formar.r, unti felt1 de gar-
dr, qivik'.6 interior'.&. Reglementulf1 Organikt1 le tras-
form'.6 in jadarmerie si kordonasi.
· Astr,zi, noi nu q~remu nimiku noii ; qi vremu
S'.6 ne intoarqemn la vekea stare a lukruriloru, astu-
felu kumii ekzista inaintea de a se introduqe strT>i-
niI in trebile {'.&rii. Militiile trebuesku reorgal'1.izate
dupe bazele puse de Mirqea 1-iii; pe de o parte,
ast'.6 m1>sur'.6, va U§Ura tesaurulu §i pe de alta va
fi, pentru Europa, o puternik'.6 garant'.6 despre pa-
qe in Orientii. Trebue dar ST> se subt-imp'.l'>rteas-
k'.6 qerkurile qivile a le tT>rii in qerkuri militare (1 ),
Fie-kare qerkii va da unu num'.l'>rii de oameni kare
va fl determinatu dupe reglementele speqiale. Kon-
tii;i:entulu tierkului va fi impT>rtitii in do'L klase:
'lea d'intiiu va koprinde soldatii liqentiatI §i 11e-
tT>tenii valizi, pin'.& la o virst'.6 oare-kare; 1Iea de
a doa, pe soldatiI §i 11et'.6tenii mai inaintatI in virst'.6
§i numai pentru oare-kare timpii. Ekzersitiile §i
fonktiunile fie-k'.&ria klase se va deosebi atitti in
timpii de paqe kitti §i in timpu de resbelu. Top
11et'.6tenii trebue S'.6 fi luatii parte sall in armat'.o,
sau qea d'intiiu orI a doa klas'.6 a ~ierkului.
(1) Fie-kare distriktii este unii qerkii, okolii, pentru
k"L judetulii Romfoii nu este altii-qeva de kltii okolulii
Moldavii, kare insemneaz'I> ':lerkii.
 113

Kitu pentrn ridikarca in g-loat'.n~ ea se va kom-

pune de oameni kare nn fakft parte din niqi nna
din aqeste klase ~i kare, in timpft de resbe]u, va
fi kemat'.b s1, formeze g-arnizona deosehitelorft •1e-
t1,tI.
Pentrn armah, se inteler;ce kn rekrutarca tre-
bue sn se fakn pe tottt •ret.1,teannlft, §i kr, va fi
fi,kutn prin sorti.
Arnntajelc astui sistenn'i., atitu de veldu in
Prin'Iipate, sintu inkontestabile. Sr, ne inkipnimti
kb Moldo-Rominia, va fi imp1,rtit'n 'in trei-ze•1i de
qerlrnrI militare. Fie-kare qerkf1, dupe populatia
aktuah. aru pntea Sn albn 150,000 oamenI. Din
asttt numnrf1, o atreia pa.rte, adikn 50,000 de oa-
meni, aru pntea purta armele. Dar, f'nkindu deo-
sebite sknderi, s'.f> ne inkipnimu k1, in prima kla-
S'fi, nn vor(1 ti inskri~i de kitt1 5,000 de oamenI,
astii-feh1 qele trei-zeq~ de •1erknrI an1 pntea da
180,000 de militari. In timpf1 de pa11e, eI vorft
faqe pe rindi1, sen·iqinlft interioru alft •rerkului, s~ft
va konknra kn armata. la paza frontieriloru. In
timp1l de resbeH,, el vonl fi kematl s1, lnkreze kn
armata. Militarii din a doa khts'fi iI va ram-
plasa in servi 11inrile Ion\ daka nu vorft fi §i e'f
kemati, in ne o •rirkonstantr, grav'Ii, ST, ia parte
la resbelft. Atnn•ri rnru fi §i ei rarnplasaty prin •ie'i
din klasa a treia, saft prin ridikarea gloatelon'\,
karc in a•rnla§fl timpfi, vor(1 fi kcmati a forma gar-
nizona deosebitelon1 loknrI int'Iirite.
Daka la irnrnr,ruhl de l 50:000 de militari din
prima klas1,, se rn athog-a 25000 solda{i regnlati
in timpn de pa•rc ~i 45,000 in timp11 de resbelf1,
se va vedea kn f'.f>ro ni•ri o esaveratie, Prin'Iipa-
tele potft presanta in k1tI-va ani, o putcre indes-
tuhtoare ka s1, sustie neutralitatea Jon\ a§teptindt1
ajutoruh1 pnterilorft garante. Gratie militarilorft,
114

k&rora Ii se voru da numai armele, Rominii voru

r'.&spunde astu-felu la dorintile puteriloru okqiden-
tale, §i in aqela§ii. timpu vort1 fi aliatI prea folo-
sitori ai inalteI PortI.

2° Taranir.
Una din reformele qele maI indisponsabile qe
trebue s'.6 se introduk1, in revimulu interioru alu
Prinqipatelon1 este 11ea relativ'.6 la soarta t1>ranu-
luI. Pe kitu timpii. starea sa 11ivih §i politik'.6 nu
va fi skimbat'.6, pe kitii. timpu nu'lu voru ridika la
demnitatea de omu si de qet1>team1, ori qe reform'.6
va fi o iluzie, §i ni~I o dat'.6 ,nu vomt1 ajum;re S'.6
avemu niqi bu11i soldatI, niq1 bu11I p'.brintI de familie.
Streinulu va g·'.&si totu-d'auna o ran'.& deskisn in
so-qietate, elu se va prezenta ka medikll indemina-
tikll spre a o t'bmndui, §i kurindii. sat1 mai tirzill
o teribih revolutit, va k.ompromite repaosultl §i
kiaru esistenta natiune1 Romine (1) Trebue dar
s'b ne gr.&bimu a t'.omndui aste rele din rndn-qinT,,
kn-qI e vorba kiarft de mintuirea natiunc1.
Nu voiu intreprinde Sn deskriu istoria pro-
priet'.otiI din P1fo-qipate. Asta e o kestiune foarte
obskurn kiaru la natiunile Europeane. Spatiulu §i
dokumentele ne lipsesku; m'L voiu multumi dar de
a anta indatoririle -qe i impune Reglementulft
organiku §i lei;riuirea din 23 Apriliu 1851 kare
konstitun -qea din urmT> stare a dreptului relativll
la tnran'i. S1, esamim,mu darn kondi~iile qe 'i im-
pum1 aste Ieviuiri.

(1) Im,i:ineri Austria':li, insT>r':lina!f de a ridika aktualii

planuli1 topografikii ali1 t1,rii, respi:ndeskii vorba k1, Aus-
tria va imp'I>r!i domenurile proprietarilorii fotre t'I>ranii
khka~i.
 115

Reglerncntnltt pune mai intiift printipulu ,,lcr, t1,-

ranii a11 o poscsic eten1'u pe do1, pr,rti din domenulu
ori lnru1 proprietart1." Dar lcI,Iinirea din 1851, voindll
s'.b fie mai dcslu§itc zi 11e (1) bazindu-se pe artikolultt
kodulu1 lu'i Karm,rea pomcnitu a 11i ma1 susft, In, tr,-
ranulrt nn este de kitf1 unt1 kiria§ll pe p'.omintult1
proprietarulu'i. Kn toatc astca kodnl(t Jui ](arar1ca
ilft nume§tC Emfiteott1, §i diferinta intre kiria§l1 §i
Emfitcotll este foarte mare: noi vom(1 vedea ink1,
si mai Line k1, dreptnrilP t1,ra11ulni sintii maI kon-
;iderabile de kitii a 11ela a {umi sirnpln kiria§fl, A-
•rcsta din urm'b n':1re o poscsie etenn.
Proprietarul11 estc dar silitii, ipso jure de a qe-
da o partc din proprietatea sa t1,ranilorii din do-
menulf1 sr,ft. Ler,rea •1ea nor, 11'a putuW de kiti\ s1,
se konforme ku vekiulii obi•1eit1. Ea relrnnoa§tc prin-
tr'a•.reasta dreptulil ab antiqtw a,h1 t.1.,ranilorci asnpra
une'i }YortI a dornenulnI.
:: Proprietarnh1, zi•re ea, cste imlatorat:ft de a
da ST,tcnilorii stahilitt pc p·.1.,miutulfr snu, lolrnlf1
mesarit1 snbzistcnt,eI lor(1, prekum-Ct §i ~vic~tia sintii
datorI in skimhft ST, lukrezc pentru proprietar(1."
,, 1hsurn lokulnI ,rndaW trehue sr, fie bazat'n
pe adcv1,ratclc trcbuintc. Pentru ka ast(1 kontrakti't
s1, fie dreptl1: h·ebue lrn avantajele !,;l i indatoririle
re•ripro'Ie ST, se potriveaskr, kit11 se va putca rnal
mulW."
Kn toat'b apT,ruta drcphite a a•reston1 dispo-
siti1, noi vedem(1 la kite nc<1rephtI lh lokii.
De sig·nrii 1n no'i nu k1,ut'Iimtt ST, esa1,rer1,m(1
in nimikfr drcpturile proprietarilor(1 ~i indatoririle
tnranilorii. NoI ne vornft rn1,rnini in ·strikta inter-
pretare a lcr.riI; k'b'li ea singnr~ c de ajnnsfl ka S'b
demonstre anomalia kultevatornluI Rornimt Pe de

(1) Art. 140 dH red .. modi fie par b loi de 181'> 1.

116

alt'.o parte, fiind-k'b noi vremu s'b fimu favorabili

proprietariloru kitu §i t'braniloru, noi ne dep~rt:r,mil
de ori-•1e felu de esa~rerare kare ar(t fi totu atitfi
de favorabih unora kitii §i 11elor11-l-alti.
A§a dar S'f> esamin'bml1 kare sintu dreptn-
rile §i indatoririle t'branilonl, astl1-felu kumu re-
sult'& din ler.i:iurea din 1851, kare este 11elu din
urm'b urbarium. aktualii in vigoare.
A11eea qe vomu zi11e de Rominia, se va aplika
asemenea, kn o mik'.o skimbare §i MoldaviI.
P'bmintnh1 qedatll kultivatorului se skimb'b du-
pe num'f>rulii mai mare sau mai mikii ali1 vite-
lorii qe are.
in J,Ieneralu, totu t1>ranulu, ku vite sail f:r,r'.o
vite, st'.bpine§te 400 stinjenI pT>tratI 11eI de la
kimpu §i 300 •1eI de la munte, pentru kasa §i gr'f>-
dina sa. Niqi un(i felu de dreptu nu se ia pentru
a11esttt p:r,mintii, astu-felu t'Lranulu este adev'.6ratuh1
proprietarfl.
Kultivatorul(t maI priime~te pe ling'b a•rnasta:
1 ° Aqela kare are patru boi §i o vak'.6 :
5 pogoane de p'f>~une, kare e de o potriv'f> kn 6,480
stinjeui p1,trati.
3 de livede de finii 3,888
3 loku de ar1,tur1, 3,888
llPogoane kare faku . 14,256
stinjeui p'htrati.
2 ° A11ela kare are do I boI si o vak'.6:
~

3 pogoane de p'f>~une sau 3,888

stinjeni p'htra{i.
1 pogonu ~i 19 pr'f>jini livede de finu saii . 1,353
stinjeni p1,traF.
3 pogoane lokii de ar'htur'f> sau 3,888
stinjeni p'htrafi.
---
~ogoane ~i 19 pr1,jinI saii 9,129
stinjeni p1,traF,
3 ° A11ela kare are numal o singur'b vak'.6:
 117
1 pogon de pL~une • sf,11 1,296 st. pLt.
,, 15 pnjini livede de finii sai't 45
3 loku de arLtnn sail 3,888
~ogoane ~i 15 pr'bjini sau . 5,229 st. p'bt.
Aste lokuri nu sintf1 11edate de proprietari in
pnterea vre unei kouventii, ele sintu shpinite ab
antiquo de tnrani. Le11ea a pututil se reguleze ID'f,-
snra sa11 intinderea, dar n'a pututu niqi krea, ni1:1i
kontesta esistenta aqestni dreptu realu. Dar fiind-
kT, aste loknri abia sintrt de ajunsu pentrn intre-
buintarea tT,ranului, eli:i are trebuint'f, rnai totu-d'a-
nna de o JlO'f, konqesie: atun11i intervine intre am•
bele pnrti imvoelile de burn, voe.
Akmm1 sL vedcmu kare sintu indatoririle kul-
tcvatorilon1 kr,trc proprietarI.
NoI ami1 v1,zufft la iiitieputft k'f, tT,ranuhl era
dator(i s1, dea nnmai dijmT, din prodnktele sale. As-
ta era unika kirie sau plata la kare proprietarulu
pntea SL ailn dreptu. Kodul(t prekum11 §i levile
din urmL, indatorarr, pc t1,ranu S'b lukreze gratisu,
pentru sokoteala proprietarulni 22 de zile. Asta e
o indatorire personah kare are karakteruh1 ser-
vajului.
Dijma kare ar fi unika levitim'f, kirie, este
ast(i-felu reg·ulat1,:
1 ° Din toate produktele, o a ze•rna parte;
2 ° Din finu o a •1inqea parte.
3 ° Din vinu, o a do1,-ze1:1ea parte, §i in Moldova
o a ze•rea parte.
Astu-feh1 t'f,ranulu de prima klas1, kare are 11
pogoane este dator(i:
Pentru •rnle do1,-ze'li si do'b de zile de munkL 88 lei (1).
0 a 'lin'lea parte di~ finu 40 -
0 a ze'.Iea parte din seminte . 15 -
143 lei.
(1) Le11ea pretue~te 4 lei zioa ~r11nulnI kare are 4 vite,
118

T'branulu de a doa klas'b, pentru 1Jele 7 pog·oa-

ne §i 19 pr'I>jini este datoru:
Pentru 'Iele do'.n-Ze'Ii si do'.& de zile . 66 lei.
0 a 'Iin'Iea parte din' flnu 25 - -
0 a ze'Iea parte din seminte 15 -·
106 lei.
T'branulu de a treia klas'b pentru 1Jele 4 pogoa-
ne si 15 pr'bjini este datorii:
P~ntru '<Iele 22 de zile de lukru 44
0 a 'Iin'Iea parte din finu 10
0 a zeqea parte din seminte . 15
-6-9-le_i_.-
Dar S'b vedemu daka aste sume sintii in pro-
portie ku venitulii kapitalului prokmatii. de k:otre
proprietarI, sau kn taksa ku kare se inkiriaz'b lo-
kurile in i;reneralii. Obiqnuitfi in Rominia proprie-
tatea stabih nu produqe de kitfi uml venitu de f>.
la 100. Asta e taksa J,Ienerah, kn kare se aren-
deaz'b proprietatea. A§a danl t'branulii phte§te tot
aqeia§i taks'b. Urn1 pogoml se vinde, pe pretfi de
mijloku, 97 de lei. Sn esamiirr,mf1 dar valoarea
pnmiatulnI datu, §i Sn vedemii ku kitii intre1Je in-
datoririle t'I>ranului taksa ordinar'b ku kare se a-
rendeaz'b ~stu pnmintii:
1 ° 11 pogoane kare preti1esk 1,067 lei, se phteske 143 lei in Iok de 53 lei.
2° 7 - ~i 19 pnjini . . . 615 - 106 - - - 30 -
3° 4 - 15 392 - - 69- - - 19 -
23 - 10 - 2,074 - - - 318 - - - 102 -

Astii-felft fie-kare t'I>rauf1 phte§te o taks'.o a-

proape imp'.otrit'.o de kitii taksa obiqnuit'.o kn kare
se arendeaz'I> fie-karc p1,mintii de kultivatfl.
Ka S'b inteleJ,Iemii §i maI bine aste apretiatil,
s:& ne servimii kn nnm'I>rulii mijloqiu. Nnm'I>rulii mij-
loqifi altl qeloru 23 de pogoane este 8 pogoane. Va-

3 lei a a<1eluia kare are 2, ~i 2 lei a a'Ieluia kare n'are

niqi o vit'I>.
 119

loarea lorii in ban'i'. este de 776 de le'i'. Num'Lruhl de

mijlokll alu indatoriri'i'. este de 103 lel in lokii de
B4 sau H8. Astu kalknlu este ku atit1l mai adevL-
ratfr lcr, in praktik'.o proprietaruhl pretue§tC fie-kare
tLranii ka unll venitli. de 60 pin'L la 120 de lei.
Dar, pim, a 11i, noi ne aunl mLrr;rinitii, kianl
in terminii ler,riI, daka vom11 tre•ie akumu la abu-
zur'i'. §i la '.Icle-1-alte poverl a le t'.f>ranului, vomii
vedoa prea leste fie-•1ine k'.f> positia sa este de ne-
suferitu.
S'f> ad'.f>og-'.f>mii munai k:r, printr'o derizeune ne-
inteleas'.o, proprietarulii singurll are dreptulu de a
tine, rnr,qT,h,ric, b'.f>k:T>nic~ de a avea morI, de a pes-
kui in b1,lti. in fine de a vinde vinulu. rakiuhi si
Rlte bT,utuX (art. 140 din reg.) Astu-f~lu afar'.f> de
monopolnli'l uzmarft la kare d'.f> lok astf~ sistemu,
puternf1 zi•rn ku mtf1 autorfr eminentu (1): In timpulii
iernii, proprietarulft skimb'f> rakiulfL S'.f>ii 'pe munka
de van a t'f>ranului, skonteaz'.f> astf1-fell1 viitorulu
s'f>ft, §i 'If1 abruteaz'b S'.f>r'f>':Iindu'lft:
Astll-felll sintu indatoririle t'.f>ranului in rapor-
turile sale kn proprietarii. Ast11-felu sintu dreptele
kompensatinni promise de reg-Iementu profitel<:\ §i
datoriile sale.
Akumtl S'f> esamin'f>mft raporturile sale tlirekte
ku statulft, dajdiile •re pl'btc§te elu statului sintii:
ao. de leI kapitatia, far'b ni'.li o deosebire de stare.
2. parale de vit'.f>, pentru ka s'Ii poat:r, intra
§i 1.Iirkula 'in ora§e, §i 4 parale pentru kapitah.
Drepturile de plata poduriloru partikolare sa11.
pub}iqe.
'l'aksa pentru JH'O'.lese la tribunale ~i la knr-
tile judekr,torc§ti.

. (1) M. Elias Regnault, Histoi1·e politique et sociale des

Pi·incipau.tcs danubiennes, 1855.
120

Pe urm'.f> vim1 datoriile k.otre komun'.f>.

3. lei de fie-kare familie se pum1 in kasa komun'.f>.
6. lei de familie pentru p'.ork.olabu satului.
2. lei institutorului primaru.
Konstruktia, ku kiljueala t1,ranilorii, a kasii
komune §i a skoalei (1 ). Indatorirea de a depune in
magaziile de rezerv1, o k1,t1,time de porumbii, in
pretu de 25 de lei de fie-kare familie §· •1. 1.
Peste totu, num1,rulu dajdiiloru phtite de t1,-
ranii Statului §i komuneI, dupe sokoteala ministru-
lui din 1847, se urk1, la 150 le'i.
Ast1, impunere n'aru fl grea daka aru fi dreapt1,,
dar ea este egah, §i neproportionat1,, ea strive§te
pe s1,rakt1 §i ni'-li n'atin:r,re pe bogatu.
Dupe qe amt1 esaminatu pozitia t1,ra11uluI viz-
a-vi de proprietart1 §i statf1, s'.f> vedemu akumu qe
lokt1 tine elii in sotietate.
A

In printipu, elii. este liberii §i nu aste ata§atu

de IDO§ie. Elft poate S'.f> se transporte unde voe-
,§te, dar kondi!iile qe 'I impunii altereaz'.b liberta-
tea sa individual'b. Astu-felii, !'.f>ranii se pot(1 tran-
sporta ori in qe num'.f>rfi (2) pe o alh proprietate;
dar pentru asta sintu dator'i:
1 ° A fiksa epoka astel str1,mut1>rI la sfir§itulii
periodului katagrafii kare se faqe la toti 'Iin'Ii ani;
2 ° S1> dea §tire ku unu anu inaintea astei epo-
qe proprietarului, prefektului §i a<Jesta ministrului
din n'buntru;
3 ° S1, phteask1> in banI in nainte toate daj-
diile -qe sintii dator'i proprietarului in kursulii. anu-
lul qe pre'Iede str'.f>mutarea domi•iiliului s1>11.
(1) Skoalelc s'.bte~ti s'au inkisu la 1843 de Prin'Iipele
Bihesku, ~i s'a redeskisu iar'.b~i de infiin}'.btorulii loru ak-
tualului Kaimakamii A. Gika.
(2) Le.Qiuirea din 1851, art. 144. §. 4; - 2° id; 3° §.
5; - 4° id., §. G; - 5° id., §. 7.
 121

4 ° S1, ph,teask1, inainte Statului suma dajdiiloru

pentru totii timpuh'l dintre epoka str'bmut1,rii domiqi-
liuluI §i aqeca a katragrafiI viitoare, astu-felu k:1,
daka str1,mntarea se fa•rn in anulii dintiiu alii kata-
grafiI, t'.oranulu va faqe unii avans11 de patru ant
5 ° S1, phteask'n kasii ~omunale qeI trei lei
kuveniti in a•1eia§i period'o. In fine S'n ad1,og'nmu
k1, ni11i o despr>gubire nu se faqe t1,ranului pcntru
kasa, imgrejmuirca, livezile §i amelioratiile sale.
Toatc aste konditiI, arat'.L k'n dreptuhl t1,ranu-
lui de a se transporta pe o alt1, proprietate este
mai o iluzie. P'or'nsirea gratisii •rn trebuia S'.fi fakL
in folosuhl proprictarului de kasa sa §· q_ I. este
tot-d'odatn o violare a dreptului S'nll. ab antiquo
de posesie etern'b asigurat1> ~i rekunoskut'.fi kiarii de
reglementii.
Proprietarulii are §i elii dreptulu de a goni
pe t'.firam1. dupe domenulii s1,11., in privinta asta,
lm1ca n'a fostii a~a aspr'.f>; din kontra ea 'I lasL um'l
dreptCL din •rnle mai arbitrare. Ori 1Ie proprietarn
poate S'.f> goneask'.f> dupe domenulft s'.f>i'i pe t'.f>ranii
nesupu{i f i ·indorolni'l/,'i (1 ).
Singura konditie •rn are de implinitu, este de
a in§tiinta kn um'l anii mai 'nainte, de katagrafie
pe prefektCt §i pe t'.f>ranu, pc kare trebue s'.f>'li1 dcs-
p'.f>gubeask'.f> de semLn'ntnrile sale (2).
A§a dar pe de o parte t1,ranulii se afb; mai
ata§atft de mo~ie, din kausa konditiilorii inventate
de ler,re; pe de alta, inlesnirea •rn are proprietaruhl
de a'lii goni dupe domenulu s1>11., fa1Ie dintr'insuh1
nnf1 vagabondu, uml paria ~i konstitue 1Iea mai vi-
novat'.f> violare a dreptului de posesie etern'.f> pe
do'.f> p'.nrti a le propriet'.utiI.

(1) Le1,mirea din 1851 art. 144 § 12.

(2) Id. Id. Id.
122
Tfe este oare ti;ranulu Pominil? Este unil omu
liberil? este uml serbu unil emfiteot(i, unil kiria§ii,
unii konproprietaru, unu uzutruqetieru, uml koloml
partialii? Kestiunea este grea de deslegatii. Ehl
este §i nu este toate astea. Este o abstraktie im-
pestritat:o kreat:o de reglementu.
Trebue s:o 'lii h.s:omu oare in ash, stare anorma-
1'.o? Ori-qe omii ku burnl simtft vede lesne k:o pe kitii
timpii soarta tManilor, adik:o a milioanelon1 de oa-
meni, va fi nesigur:o, progresuhl nu va putea niqi
o dat:o s:o se introdukr, intr'uml statii- Trebue dar
s:o mpemu o dat'.o ku trelmtulii~ §i s1, faqemii pe
t:oranultl qet:otean(i absolutu libcrii, kapabilii de a§i
ap:ora k:ominulu §i patria sa. Unikulu miilok(1 spre
a ajum;re la skopulu aqesta, este de a'lii deklara
proprietaru sternii pe partea de p:r,mintii qe posed:o
aktuahl.
S:o nu striJ,Ie nimini jafu §i komunismu. Nu
e vorba de ler;cea agrarie niqi de o kreap.e ku to-
tulii nou:o. Noi amli v:r,zutll, k:o toate ler;rislatiile
all rekunoskutii una dupe alta dreptnlC1 t:oranilor(t
asupra a do:o p:ortJ de p1,mintii din proprietatea de-
munial'.o. Astii dreptll konstitue o posesie etern:o
ku kare se g:r,seskii imbr:okatJ t'oraniI, ipso fitre.
Ast(i-felii ori qe mo§ie se afh isbit:r, de unii felu
de servitutidine legal'.n etern'.n. Proprietarul prin'1ipalu
nu kunoa§te, intr'unii kipu absoluW, pe .'le parte are
unii dreptii esklusivii de proprietate ; tManii iar'o§i nu
§tiii pe TIC obiektu este fiksatii dreptulu lorii, §i u-
nuh1 §i altulii tneskft intr'o d'avalm'.h§ie etern:o, §i
subtii astii punktii de vedere se poate ziqe kr, ei
sintii konproprietari. Din ast'o d'avahn:o§ie result'b
konsekuintele qele mai supLr'otoare pentru agrikul-
tur'.n. Proprietarulii nu indr'.nsneste S'.n 's'i amelio-
reze p'.nminturile nitJi SL intreprin;'o vre •o kultur'.n
ma'i intins'.n, de frik.& de a nu le vedea intr'o zi oku-
 123
pate de urma§ii kultivatoriloru aktnali. 'f•r,ranulu
iar'.L§i din partea sa, neglij'.L tot1l felulu de ingr'fi-
§are a p'fimintului, de ingrUire a antnrilonl, de
ndare, de kurr,tirea p'fimintulnI, de frik:'.L ka S'fi nu
se vaz'fi transportat11 in alt'.L parte a mo§il sau go-
nitu arbitraru.
Kindu taranulu §i proprietarnlu vonl §ti fie-
kare qe pof' cd'.L, nnmai atun•rI agrikultura va pu-
tea S'I> ia uuu. sborii konsiderabil(t in astc tul a-
titCt de mulrn agrikole. A§a dar, pentru interesnlu
komun11 s'fi reklame pentni t1,ranu titlnl(t de pro-
prietariL
Nimini nu pretinde ka proprietarulCL S'.L fakr,
un(t sakrifi,1iu gratisu. Ku toate dajdiile eksaje-
rate pe kare t'I>ranulCt le phte§te in skimbu pentru
p'fimintuh1 'IC posed'.b, voe§te s'fi sc dea proprieta-
rului un(t protitu egal(t ku taksa venitului. legal(t
aktualu a p'fiminturilonl peste kare kultibatorii voru
deveni proprietarL 9'apoI adesea proprietarulC1 a
kurnp'.Lratu p'fimintulCt ku venitulu •1e prokur'I> fie-
kare t1,ran(t; a§a darii. este dreptCt de a 'hl desp'.L-
gubi printr'uni't altu venit(t ekivalentil. Pentru asta
noi vomCt f::Fi:e Sn intre in pretuirea de desp'.Lgu-
bire nu numa1 pretuli't dijmeI qi §i kiar(t aqela ali't
daidiilor(t personale sa(t a le lilo;lii, kn toate ln in
veneralfl , in toate levislatiile europene kiarC1 in ur-
barium din 1851 ni<1i o indemnitate nu este in ku-
\fo1tat'.L pentrn desfiintarea servilismului personulu.
Dar Rominii kn skopfr de o imp'.Lkare fratern'.L n'au
vrutu niqi o datn, ni•11 in 1848 niqI ast'fiz'i, S'fi se
skape de rr,skumpr,rarea dajdiiloru.
Prinqipiulu de indemnitate pustl o dat'fi, e trebu-
int1:, ka s1, §tirnft kum(t sc va apr,ra. Ma'f mult'i
nekrediwrn§i zik(t kn nu vom(t ajum;re nitJi'. o dat'.L la
a<1estil resultatct. Dar qele mal miqi kuno~tinte a le
kredetulul pnblikCt vorii. faqe S'I> se vaz1, putinta
124

uneI asemenea m'f>surI. Altii mai 'naintea noastr'f>

aft tratatt1 astT, kestiune, ii putemt1 konsnlta kn
folosu. Unii (1) se faku demni de observatu prin
kuno§tinte solide in §tiintele ekonomiqe; numai a-
tributiile b'f>n'Iii loru de indemnitate ni se paru prea
komplikate; §i pe de alt'f> parte, inkark'f> prea multli
pe t'.orant1 fakindu'lu S'.o poarte imprumuturi de res-
bele, ku interesu. Altii mai de kurindu prezent'f>
unu sistennl de r'f>skump'.nrarea kh'Iii, defavorabilu
dupe p'F>rerea noastr'.n, m1 mai putim1 t'branilorf1,
de kittl proprietariloru; pe de alt'b parte, priu drep-
tulu qe las'b proprietariloru de a konsimti sau nu
la apropriatia p'brnintului de k'btre t'bram1, strikL
kiaru prin'Iipiulu (2):
Noi kredem1l k'.o prin'Iipinlf1 de apropriatia p'fi-
miutului de k'btre t'bram1, trebue S'fi fie deklaratll
ka o m'.bsur'.b de falostl publiku, proklarnatii prin-
tr'o leve §i aplikabilu tutulortl domenurilorll pu-
bli1:1e §i private. Kitll pentru proprietari, ei trebue
S'.o se supue dupe kum11 se supurnl la aplikarea
ori-k:1>ria le:i;ii. Kindu Statulu le va prezenta o ga-
rant'fi indestuhtoare de indemnitate, ei nu potu for-
ma legalt1 niqi o positie.
Noi amu. vrea ka rr>sknmp'.brarea S'b nu se fa.
kr, printr'o bank'b de skontu ~i de 1:1irkulatie. Sis-
temult1 b1>nqilorll este tot d'auna komplikatu, skim-
b'brile de norokii la kare sint espuse nu inf'bti-
§eaz'.o garant'fi indestuhtoare. Kiarft §i kindu aru
fi ipotekaru, aru fi destulu kite-va operatii de xa-
zardft sau kite-va kazuri nenoroqite ka S'b'i ingit'.o
ipotcka §i S'.o'ltl konstitue intr'um1 falimeuttl kom-

(1) Questions economiques des Principautes danu-

biennes.
(2) De l'Abolition du servage dans les Principautes,
par A. G. Golesco.
 125
plekti:'t. 0 bank:1, de skontll ~i de 1Iirk:ulatie pre-
scnteaz1, negTe~itu avantaje konsiderabilc in alte
materii, §i kindft im1n·T>~tierile nominale nu sintfL
prea esar;erntc. Dar in kiestiunea •1c ne preoku-
pT>, intcresnlf1 momentnlui este de a hsa la o par-
te ori •rn idee de a alerga ]a o bank!,, si de a
fa•rn pe statft dcbitorft dfrcktft al11 proprietarilorfr.
~'apoi a•rn~ tia neinteleg·indft nimikft in operatiile
br,nqii, mrnrni statnlll debitorfL va putea s'b le pro-
knre o garantn indostnhtoare. VoifL konstitua nu-
mai pe statl"t debitorft, ~i voif1 da numele de kas,;
de indcmnifote sektii administrative ins'br<Jinat1, de
a fam~ aste indcmi1ihti.
Ka sr, ajnm,rernft ' la a•iestii skop(t sr, konsta-
t1,mf1 ma1 intiiu in qe trebue s'b konsiste astc in-
demnit'htL Koi am11 VT>zutii, dup'b ler,rea aktnah, kr,
nnnn.rnl11 de mijlokf1 alll p1>mintului, 'IC trebue ST>
aib'b fie-karc t'Lraml este de 8 pogoanc. A~a darn
se va da fi c-lcr,ruia t'6ram1, ast'b intinderc, for'6 a
deosebi daka are saft nu are vite, §i pune la kon-
knrintL de rlo'b 1nrti din lllO§ia proprietarului. Da-
ka num•r,rnlft tr.ranilorft cste prea konsiderabilft in-·
tr'u1111 dornen11~ astii-fel11 inkitft sr, fi e silitu a tre-
qe ashi xoran1, atnll'1l se vorft transporta pe alt'o
mo§ie mai pntinft populat'.[>, daka va akqepta pro-
prietarnlft a<1clei mo~ii. In kazft <le refuz(L, ii va
transporta pc domenurile statului karc in ~renerah1
inhtiseaz'6 o intindere ind estnlft de mare. Pretnlft
obiq~{1it11 ah1 mmi pog·o11(1 cste de 92 lei. Kn toa-
te astea s'6 ne inkipuimtt kn anI fi de 100 de lc:i
ka S'6 nu se int'hrite pi'oprietarii, fi e-kare t'&rallft
va fi astu-fel(t debitorf1 de 800 de lei.
K'6tft pcntru rr.skurnpnrarea dajdiilorft, trebue
SL se fak'.b kalkulft 1rnmaI pe 7 pogoane, fiind-kr,
inteleve in qele 8 pogoane ale noastre se ko-
prinde aproape umi pogoml pentru kasr, §i gr:r,di-
126
n'.Ii. 'f'.6ranulii este datoru darn pentru aste 7 po-
goane:
22 Zile de lukru . 44 lei.
0 a. "'!in"'Iea parte din finii 21 -
0 a ze-qea din semin{e 15 -
80 lei.
A§a dar, fi'f>-kare t'f>rarnl trebue S'.6 prokure
proprietarului uml kapitahl kare S'.6 produk'.6 11eI
80 lei dobind'.6, adik'.6 tokmai suma de 800 lei qe
este datorii. S'.6 ne aduqem(1 aminte k'.6 astu ve-
nitu este mnltii mai superioru de kitii taksa arcn-
duirii p'.6mintului qedatu, ah1 k'.6ruia venit(t nu este
de kitu de 5 la I 00. Prin urmare proprietaruhl
skimb'.6 unii p'tmintll kare 'I adu•rn 40 lei arend'.6,
pentru urnl kapitalu kare'i d'.6 indoitu adik'.6 80 de
lei. De sigunl k'.6 nimini uu va mai putea striga
k'.6 asta este urnl j afCt.
S1> veclemu kumu se va faqe ast'.6 r'.6skump'.6-
rare. Indat'.6 •rn prin'lipiu de apropiatie va fi prii-
mitu, se va imp1>rti tara in mai multe zone agri-
kole §i se va xot'f>ri, dupe pretnlu de mijlokll ale
fie-k'.6ria zone, suma kuvenit1, fie-k'f>ruia proprietaru.
Daka valoarea pogonului se va g'f>si mai josu sall
sau mai susu de 100 lei, valoarea relativ'.6 a daj-
diilorll va sk&dea sau se va urka, astu-felu va fi
tot-d'auna o dreapt'r, propo1iie intre kapitatulii. qe
trebue s1, se phteask1, §i intril dajcliile qe tre-
bue s1, se rLskumpere; valoarea atJestora din ur-
ID'.6 va fi totii d'auna ekivalent:& de 10 la 100 do-
bind1, a kapitalului. Ash konstatatie f'.6kut'.6, fie-
kare proprietarii, va fi trekutu in revistrulft qelll
mare altt datoriI pentru r1,skumpT>rarea mo§iilorll,
§i kasa de indemnitate ii va da unll bonft pentru
kapitalulll •rn i se kuvine, phtindii dobinda de 10 ·
la 100 in fi.'.6-kare simestru. Aste bonuri, in vre-
me qe voru konstata kreanta, vorii avea forma de
 ·121

bilete de ordinfi, spre a putea 1:Iirkula, a fi vindnte

::5i spekulate.
Ka~a de indemnitate va prezenta o dubh ga-
rant'.o. In dat'f> •rn Statului se va proklama debi-
tornl(t tutnlon1 valorilonl propriet'f>tiloru de r'.6s-
kumpnratft, va 1nfiiuta o ipotekr; pe domenurile
puhli 1e §i o alta pe pT,mintnrilc noilor(1 proprie-
1

tar'i. tiea d'intiiu, infiintat'L in favoarea proprieta-

rilon1, va fi esersat'.& de aqe~tia in kontra statu-
luI; •rna de a doa in favoarea statnlu1 va fi eser-
sat'.6 de a•1esta, ka k rediton1. pe fondnrile t'Lra-
nilor(1 delJitori.
Kipult"t kn kare kasa va opera phtile sale
este aqesta:
J(asa, ,;enerrtfo de iudernnitate sc va kompnne
de dou'.b kase spc11iale : tPrnea a r1,sknmp'Lr:r,rilon1
~i aqeea a dobinzcloru. 'Clea d'intiit1 va fi xrr,nitr,
de venitnrile lrnpitalnlu1 phtitCl de t'l>ranii domenu-
rilorrt private, •rea de a doa de veniturile t'.nranilon1
domenurtilonl publi,1e, ~i ink':> prin venitnrile dobi:n-
zilorii atitt"1 a le unora kit(1 si a le •rnlor-1-altL Du-
pe p'brerea noastr·'f> in ze•rn ~{nL Statulll Ya fi des-
fnkutu pe proprietari, §i t'f>ranii de stat1I. ::Noi ti-
nemfa prea multi). lrn termennHi astci phti s1> nu
intirzie peste mr,snr'f> :. k'f>'li, pe Ile o parte propric-
tari1 von1 fi interesatI a vedca kr, Ii se ph>te§te
kapitaJnHi kitft de knrind(1; pc de alt'£> parte, este
de urnl mare folosft de a nu tine pe t'£raml prca
multf1 uatorft kr,trc stati\. Printr'um1 mijlok(L prea
simplu se poatc fa•xe o Iiknidatie 1,enerah, numaI
in zc•re ani.
In Rominia SC m1m1>r'b sao,ooo familii de knl-
tivatori korvealJ. Din ast(1 numr,rii 200,000 se a-
fh pc domenurile private, §i 130,000 pe domenu-
pile publiqe. N oi am1l zisii k'f> fic-kare t'Lranii este
datoru propietarului uml kapitaltt de 800 le'L A~a
128.

dar, 1:1eI 200,000 de kultivatod sintu datorI um1

kapitalu 160,000,000 de leI. T'firani1 dupe dome-
nurile publit:re trebue S'fi phteask'fi valoarea p'6min-
turilorll 1:1edate, astu-felu statuhl se afl.'.& kreditor(i
104,000,000 de lei. Din aste do'.& kapitalurI, nu -
mai 1:1elii d'intiiu va produ1:1e o dobind'6 de 10 la
100, in folosulu proprietariloru; 1:1el(i d'alu doilea
§i de va produ1:1e va fl pentru stati1. Dobinda in
folosulu proprietariloru va forma unu felu de ve-
nitu stabilu, adikn se va tine la a•iela§fi pretft, orI-
qe skimbare va putea s'.Ii in1:1er1:1e dobinda baniloru
in timpu de 10 ani.
lat'I> . kumu va lukra fie-kare din ambele kase.
qea de reskump'.brare va phti in fie-kare am1
o a zeqea parte din kapitalulu, primitivii adik'.f>
16,000,00 de leI, prin sorti. Ast'b reskumpT>rare nu se
va skimba ni1:1I de kumu de ~i kapitalultl prin1:1ipalii se
va imputina in fie-kare aml in proportie kn phtile e-
fektuate. Fie-kare t'.6rarn1 din domenurile private va
da a11este'i kase unii venitu de 10 la 100 pentru
suma qe este dator(i; ku kipuhl 'Lsta 11ele 200,000
familii voru da, in fie -kare anu, esakt(t a1:1eea 1m
trebue S'b akopere r'Lskumpwarea. Statulu nu va
fi de kitu unii mijlo1:1itorii intre proprietarii §i t'L-
rarnl, kare va da 1:1elui d'intiiu a1:1eea •rn priime§te
de la qelu d'alu doilea: afarr, de g·arant'I> 1:1e ofe-
r'b in kazii de a nu phti t'6ranulii:
Kitu pentru interesul(t de 10 la 100 nol am1l
krezutu de neap'brat'I, trebuint'b de a 'lu purta a-
titu t'branii dupe domenuri kintu §i a'i statuluL Astu-
fehl t'6ranii din domenurile publi1:1e §i private nu
voru phti fie-kare, pe an(t de kitu unu venitu de
3 la 100, pentru suma 11e sin tu datori; peste tottl.
6 la 100. Pe de alt'.6 parte statuhl va phti 11ele-
l-alte 4 la 100/pentru kapitalultl. anualfl 1:1e sintu da-
tori , t'6raniI din domenurile private, §i ink.'o uml
 129

altil veniti\ de a la LOO pentru datoria iukipuit1, a

1mui num'bn1 de t'nrani egal(L kn diferinta dintre
kultivalori1 dom eunriloru pnbli"llc ~i a ~vrelora din do-
menurile private adik'n 200,000 - - rn0Jl00== 70,000.
Kn kipnlfr a 1 cesta va fi o drcaptT, k:nmpensatinne,
~i t'Lranuh'l: pe kare trebne sT>'li't a:jntc !rn toate
mijloa<relc pntiwwase pentru a']([ fa,ie Wh prosperc,
nn va suferi gTentatea mm'i interesCt pt·ste mT,sur1,
de mare. A§a dar elft va phti nnm ai vcnitulil de
reslrnrnpLrarc, i;li tnk£ a la 100 dobind:r,. T1>rannlfl
dupe dornenurile puhli re, va pl1>ti a'reia~'i snmT, 1m
1

in folosnlrt statnlni, kare, in astr, nrnterie trcbnc

S'L sc arate neinteresatit •Ii in profitnlrt fr,ranilorCL
dupe domenurilc prfrate, ka SL le n~urezc po vara.
Pe de alt'b parte, statulfl se va an,ta ka nnfr 1,1e-
nerosl1 protektorii, pnrti11d1l restnW dobinzilon\ a-
dikT, putinft nrnI multfr (le 4 la J 00; elft va Ina
snma asta, clin valoarea p'hmintnrilorft •1edatc knl-
tivatorilorfi din <lomennrile sale; dar astfi sakriti<1i1l
este neap'bratl\ §i picnlerea, dupe knm(t vedcmft
nu este mr, de konsiderahih., kn tirnpulft devine
kianl nuh. Kasa dobinzilnri\ va fi :xrr,nitr, tle qe'i
5 la. t 00 a. •relorf1 200JJOO familiI din domennrile
private, de 11'1ecaf5ft smn'b a 1ielorfr 130,000 familii
din domenurile pnbli•1c j i prin venitnrile de I() la 100
<lin pretulfl rLsknmp1>n,ri1 •re von1 phti a>restc
130000 familii. 'J'oate aste venitnr1 sc vorft phti
in trimestre.
Ka s'b intele1,ccmft maI hine astc operatiL wo
esamiu'Lmft marsulft kasei 111 •1clfl d'intiift ani't.
Ea va avea de plat'f, la fie-karc am\ o desp:i;gnbire
de rn,000.000; dar 1 ICle 200,000 famili, <liu llome-
nurile private fii1tclfr datoarc tie-kare 10 la 100 din
kapitalullt tota.lft, saft 80 lei, daft o smm, eg·ah de
16,000,00U. Kornpensatinnea este a•1i perfckh. Dar
kapitalnli1 totalft de 160,000,000 prodn•1e mnl in-
~,
130

teresu eg·2lft asemenea de 16,000,000 1m trebue

s1> se ph,teask'b la fie-kare semestru. A§a dar fie-
kare kultivatoru va phti 3 la 100 dobind'f> din
kapitalul-rl prinqipalu de 800 lei, adik1> 24 lei pen-
tru anulu intii1l; qele 330,000 de familil vorfi da
o sum1> de 7,920,000; dar fiind k'.b nu sintfi de
kitu 130,000 familil in domenurile publiqe, kare
S'JJ poarte dobinde, Statulu se va pune in lokulu
qeloru 70 de mi'i de familii kare formeaz'JJ diferinta,
§i va phti venitulu dobinzei lorfi, adik'JJ 1,680,000
lei: A§a dar pin'JJ aqi avemft o dobind'JJ komplekt'f>
de 6 la 100, qele-1-alte 4 la 100 safL 32 de lei
vori't fi asemenea phti{i de statu, pentru qele do'f>
snte familii din domenurile private, adik'b elu va
da o sum1> de 6,400,000 de le'i. A§a dar adnna-
rea tutulorii. veniturilortl a•rnstea formeaz'JJ suma toa-
t'JJ a dobinzilorii. 7,920,000t1,680,000t6,400,000==
16,000,000. Kasa va ph,ti adaosulu de dobinzl,
adik'b suma de 8,080,000, din veniturile de reskum-
p'JJrare, qe va priimi de la t'JJranii dupe domenurile
sale; qele 130,000 familil phtindii. fie-kare 80 de
lei ii vorii. da uuft kapitalft de 10,400,000 de lel;
a§a dar totu ''i va mai rr,minea o rczerv'b de
2,320,000; k'6 1I 10,400,000-8,080,000==2,320,000.
1

Ast'JJ reserv1, va kre§te in fie-kare anu, k'nlfi kapi-

talulu printipalu, imputinindu-se prin r1,spunderea ba-
nilonl de rr,skurnp'JJrare, dobinda se va imputina a-
semenea. Astr, rezerv'.f> vorll fi o sigurant:o nuti multii.
pentru proprietar'i ; la zeqe an'i, ele voru forma um1.
kapitalll konsiderabilu, kare va forma indemnita-
tea kuvenifa, statulu'i pentru 11edarea p'bminturiloru
sale. N 01 vedemll k'b ea este indestulu de dreapt'.b
§i in a11ela§ii. tirnpu indestuh,toare.
Aqelea§'i operatii se voru urma §i in qei-1-alti
ani. R'ospunderile kapitalului vorii. fi tot-d'auna de
16,000,000; fie-kare t1>ranll va kontinua de a phti
 131

o taks'.6 annal'.& de 80 de le1. Dar tifra dobin-

zilonl se va skimba in proportie ln~ kapitalulii
'IC va maI n,minea de plat'.&. Astft-felii in anulu
alft doika, dodinda 11e va phti statnlnI nu va fi de
kitii 14,400,000, pentrn kapitalnhl de 144,000,000;
Ia finitnlfl anulni alft ze'-Ielea nu va fi de kit(L
LG00,000, pentrn kr, kapitallnft va fi nurnai de
IG,000,000. Dohinzele phtite de t'5rani vorft sk1,-
dea in a 1ealea~'i proportii; ast(L-felft in anulu ahl
1

doilea fie-karc tnrani\ nu va fi datorft de kitil 1m(1

k:apitalft de 72() lei; dobinda dar kare in annh1
dintiift a fostfi de 2-1 de ld, in mmlft a 1esta va fi 1

uumaI de 21 de lei §i 30 parale; la sfir§ituh1 a-

nnluI ah1 ze rnlea, kapitalnlft fiindft de 80 lei do-
1

binda rm va fi de kitft de 2 lei ~i 22 parale.

-- .. ----
:1
I· TAUi.OU APiWKSHJA'I'IVL.
1r
.I Datorie •teen 1te es te de plutitdi•teea 1te estc de priim. prisosef,

II, I
totalr, . l,;;;;,;i dob£nda. II 1wpitaHi.1 doblnd;;.-
te
1

Rezerva
I
i1 lGtl,0(10,000 ! 1G,000,000 [ 1G,OOO,OOO I rn,000,000 18,.320,0001 2,320,000
I' ~ I
l4±,0()(l,000 14,000,000 17,i,Gi'i,000 3,1G5,000
" " " " " "
:3 I 28,00 0,000 ,, 12,800,000 16,670,000 H,8 70,000
" " " " "
4 112,000,000 ,, 11 ,200,000 15,800,000 4,G00,000
" " " " "
5 9li,OOO ,OOO 9,G00,000 ,, ,, 14,000,000 5,300,000
" " " "
(j 80,000,000 8,000,00 0 ,, 14,360, 000 6,360,000
" " " " "
7 64,000,000 6,400,000 13,600,000 7,200,000
" " " " " "
8 ,18,000,000! 4,800,000 12,SBO,OOO 8,030,000
" " " " " "
\) a,200,000 11,041,000 8,741,000
32,000,000 i
" " " " " "
,10 rn,000,000 1 1,600,000 11 ,241,000 9,641,500
I " " " " " "
i
1-
,-....
Totalu. I
Jjrno,000,000 ss,ooo,ooo\ l1Go,000,000 j 147,227,500 159,227,500
132

Ka S'.fi intelei;remii maI bine aste operatii, S'b

se observe tabloulu aproksimativu de starea kaseI
de indemnitate in timpulu qe]on'.'l zeqe anI, §i astu-
felu la sfir§itului anuluI ahl zeqelea, toate pLrtile
voru fi ku desr,virsire desfr,kute. Kasa de r'f>slrnm-
p'nrare va phti 160,000,000, adikr, tokmai aqeea
qe a priimitu. Kasa dobinziloru dupe ~rn va pl'.n-
ti o sum'.fi 88,000,000 r'.fimine ku o rezerv'n de
59,227,500 lei. Ast'f> rezerv'f:, a pututu S'L vie in
ajutoruli1 kasei de rr,skumpT>rare; dar tot-d'odat'.fi
a pututii qirkula §i produqe uml oare kare folosu;
astu-felfi de ne vomii inkipui k'L in fie-kare anu
kasa a pututft sT>'§i prokure moderatulft interes11.
de 7 la 100. vorml avea la sfirsitulft anului alft ze-
qeJea unft adaosft rnaI :multu a; 20,000,000, adik'f:,
k'f:, venitulft se va ridika aproape la 80,000,000.
A§a dar, kapitalulft qe sintll datori statnlui t1>ranii
dupe domenurile saJe nu este mai mare de 104,000,000.
Prin urmare pierderea statului estennmaI de24,000,000
Dar ast'.fi pierdere kare a servitft a akoperi dife-
rintele de dobinzi, nu este aparintT, k'.fi•Ii statulu
i§i kreaz~ unu venitft konsiderabihi. prin nouI pro-
prietarl. In timpulft de zeqe ani kitft vorft tinea aste
operatii, noi amu vre::t ka t'.firanil'. ST, nu fie supn§i
a phti qe-va din veniturile mo~iI; dar trekindu
astu termenu, in timpft de altI ze•rn ani, statulft
prin strini;rerea asteI dajdii, va fi mai mult(i de kittl
desp'.f,gubitu de pierderea qeJorft 24,000,000.
Prin mijlokulft astui sakrifiqift, sa,ft a aqestni'.
avansu fakutft de statu, tManulu nu suferr. greuta-
tea unuI interesii konsiderabilft. kare arii sfirsi prin
a'lu ruina. Elft nu pl'.nteste 'de kitll niste' sumi
moderate, §i aste sume se imputineaz'.fi in • fie-kare
anu: astu-felu in anulu d'intiiu, pl'.nte§te peste totu
kapitalu §i dobind'fi: 104 lei.
 133
1n alft doilea 101 id. ~i kite-va parale.
in alu treilea 99 id. id. id.
In ali't pntrulea 96 id. id. id.
lu alft optulea 87 id. id. id.
1:n ali't ze•rnlea 82 id. id. id.

Daka vom11 afh.og-a k1, aste sume mi•11 sinhl

phtite pe trimestrc, sc va vedea pntinta de a se
opera astc phtL ST, observ'.Lm i't 1:nk'.L k.r. tHannh1
nu va avca ni,11 1111ft drcptf't absolutu pc proprie-
tatea sa de kitCt dupe ze•rn anI kindft va efektna rr.-
skump1>rarea. Piu'n atnwli levea '1ft va opri de a
'§I viudc p:r,rnintuliL Statulft singnrfr va esersa ipo-
teka asupra hti. Ash, m1,sm·T, va da mare avan-
tai;re pentru t'.&rnui krAi '1ft va opri de a'§i vinde
proprietatca pe la spekulanti. Intcrvalulft de zcqe
.ani va fi indestnlft pcntrn ka !III, invete s1>'§i apre-
tuiaskr, 1mnnltt ~w proknrr. proprietatca.
Astft-feltt a•1estft sistemft, Im toate ln noi n'a-
vc1m1 mindria :,n,'1(1 ar'.Lb,mft ka •reli't mai bnrn'i,
kredemft k.1, estc, farnrnbilu tntulorft interesclor(1.
Proprietarilortt, ofen, g·araute reale de desp1>g·nbire;
t'nraniloru, le inlesne~tc mijloa•1ele de a se libera,
f:r.rL nnfr lnngi't ang-~jamcntCt §i hr:r, um1 intcresfl
prea csm,rerat(t. Prin sim plitatea operatiilori't sale,
eltt poate fi intelesft de to{L lfoca 'IC nu este de
nm1 rnikf1 interes(1. Statnlt1~ am zisft ki; nu este
de kitft 111111 mijlo•1itor(t intre prorietarl §i t'r.nm'i;
datoria pentrn mo§ii cste dek1 aratL datoria statulu'i 1
'-Ie trebue s1, se phteask·.& in ze•re anI. Se inte--
l e\re ins'.h kr) daka tr,ra11nlf1 este in stare s1, pl1,-
teask'.f, totfr lrnpitalul(t lJe este datorft ~i daka pro-
prietarul(t ak'-Iept1,, plata ~e poate f:vre indat'r., kom-
formft apreatiatiilorfi f1kute de statii. OrI-'le alt'.f,
plat'r, partiah nu trcbnc s1, fie fr,knt'.L de kitft priu
mijlo'-_rirea statnlu'i §i la kasa sa.
134

8'.6 sper'.6mtt k'.6 proprietariI voru akqepta de

bun'.6 voe ast'.6 mintuitoare reform'.6, kare poate S'.6
se opereze f'br'.6 s'.6'I koste qeva. Din kontra eI
voru tra-J,Ie urnl avantajlt maI mare; k'.6qi do'.6 p'br{i din
propriet'.6{ile lonl (afar'.6 de p'bduri) voru fi transfor-
mate intr'unu kapitalu pekuniaru, kare prokurr. uml
interesu maI mare de kitu proprietatea stabil'.6. Pe
de alt'.6 parte, {'.6ranii devenifi proprietari §i boga{I, nu
le vonl fi de ajunsu p'bminturile loru; a§a dar voru
veni la vekiuhl proprietanl ka s'.6 'I-a in arend'.6
p'.6mintu. Astf1-telu toate propriet'.f>{ile qele marl
voru fi kultivate intrevI, §i in kW-va ani veniturile
loru se voru indoi. Avemu un(! esemplu realu
ahl aqestui adeV'f,rfi in proprietatea l\fo§qeleanu, dis-
triktulu Buz'.6u, vindut'.6 parte din ea t'.6ravilorf1,
akumu kiti va anI ; dup'.6 qe a r'.f>masu f:r,r'b klokaf l,
d:r, unf1 venitil mai konsiderabilf1 de kitu ma'i ina-
inte. ~'apoI, proprietariI voru inteleve k:r, reforma
11e qeremll este ku totul(t politik:r,, EI trebue s'b'§I

adnk:r, aminte de Galitia §i qeea qe se intimph ku

dinsa. K.rezu k:r, nu vorll voi, printr'o opozi{ie in-
d'.br'btnik.r. §i neloJ,Iik'.6, S'.6 dea okazie str'f>inilorft
de a proklama §i de a esekuta printipulu de a-
propriatia p:r,mintulu'i de ln,tre t'.branu. Adev:r,rata
fraternitate intre aste do:r, klase nu va avea lokf:
de kitft kind(! proprietari'i singurI voru lua initia-
tiva uneI asemerea m:r,surI (1).

(1) Avemu noro'lirea de a afla k1, printulu Molda-

vie1 Grigorie Gika, unulu din 'lei mai mari proprietari, ad-
mite printipulu de apropriatia p1,mintului de k'ntre tnranu.
lat1, '!e zi•ie printulu intr'unu memoanI relativu la refor-
mele 'le trebue s1, se introduln in Moldavia, ~i publikat1,
la Parisu de D. Lantivalu: ,,A opera o reform1, radikah
in traiulu material11 alu tnranului, este a prekurma odatT.,
servajulu ~i a fa,rn pe t'nranu proprietaru, farr, a fine in
11okoteah obi,rniurile, datinile, ~i mijloa'!cle sale intelek-
 135
Dup'6 11e drepturile t'6ranilorti asupra proprie-
t'6tiI vorft fi deklarate, S'6 vedem11 karc va fi po-
zitia sa in sotietate, saft altminteri S'6 esami1nmu
kestinnea komuneloru.

3° Komunele.

Impr>rtirea administrativ'6 a Prin•1ipatelorf1, kre-

eat'6 de k'6tre reg·lementu dupe modelulii Rusf1,
este atitt1 de neperfckt'b in forma sa kitct §i viti-
oas'6 in rezultatele sale. Fi:r,-kare Pri11<1ipatf1 es-
te imp'brtitfL in jnrisdiksii saf1 11crkur:i, judete saft
okolor1, administrate de kotre unf1 prefekttL, §i in
arondismente, ph§i, in kapulft lnrora sc afl'b unft

tuale. 0 tranzitie atittt de brusk1, ~i nea~tcptatT, aru kon-

tribui a'i desv1,li vitiilc, clc vomu judeka Jup1, •rnea 'IC s'a
petrekutu in Bukovina uncle t'branul(i, fLkutii ku sila,
propriebru, a sfi:r~itii prin a'~i vinde proprictatea Evrcilorii
~i altoru streini, ~i akum se afl1, in situatia •rna 1nai de
plinsu. l\Iai intiii't arii trebui s1, sc stabilcask1, konrnna,
dindii t1,ranului, in deplim, proprietate, m1,sura legah fik -
sat1, pentru imprejnrnirca kasi'f sale; a snprima •rnlc pa-
tru zile de rnunk1, ir il; in fine alu tine in starea aktuah
de propritarii hsatu in basa altuia; pin1, in epoka kinchI
'l{e/e elm; por(i a le prorielo(i'i vorii fl·e·1te pe nesim(ite in mit-
nile noiloru 1nir1, dup1, ler,re. Numai atmP1I se va pntea
ku sigur ant'n, ali't fa<re proprictan1., 7i tranzitia se va fivrn
pe nesirntitc." E ste p este pntintT, de a nu se vedea iden-
titatea,_ 'JC se afh intre proektuli:1 nostru ~i a•1ela ali:1 prin-
tnlui. In adevT,ri:1, Altetea sa admitc ka hranulu ST, devie
proprietaru pc dOT, p1,1'.p- din proprietate, • mun ai ka m1,sL1-
r'n de tranzitie, vo este ka noui miri S'n'si dobindeask1, sin-
gnrI titlulu, 'ku kip'nlu a•rnsta peste l~i:F va anr sau_ 'lelu
mnlti'i dupe o r,reneratie, toF t1,ranii so vori:1 pomem pro-
prietarI. A~a dar timpulu de tranzitie estc a<rela alu unei
1,rencpaFi, in vreme 'Ie clup1, p1>rerca mea, ash tranzitio
va tine nunrnI ze•rn anr. Difcrinta dintre noi nu este de
kitu timpuli:1 cs eknt'nriI tranzitiI. Ku toate astea, s1, ob-
136

subt-prefektii. i:u Rominia se 1mm1,r'.& V3 jurisdik-

tii ~i 96 arondismente, in Moldavia 13 okolnri §i
(13 arondismente. Mai multi skriitori au krezutft
r'.nu, k'.o arondismentele se impMtea in mai multe
komune, lukru 'lJe nu esish, •rnl11 1:n1tirn1 1n fap-
t'.b, dllp1, kumft vom(t proba.
Imp'.brtirea teritoriah administrativ'.b a Prinqi-
pateior iuf1,ti~eaz1, •rnntralizatia qea rnal absolutr,.
Totnlft pruvine de la qentru; ni•1i o initiativ'.b, niqi
o deliberatie nu este pennis'b lokalit'b1:iloru. Des-
'Ientralizatia administrativ'.b, ast1, frum~as1, institu-
tie lrnre fa•1e forta ~i progTesulii. mai a tutulorft
stateloru 'Iivilizate de ast1,zI, este nekunoskut'.b in
Prin•1ipate. Prefekutulu nu este de kitu unii. instru-

serv1,mu k1, daka in Bukovina, ~'hranulu proprietar11 sc a-

:lh intr'o stare jalnik'h, a:,,ta e din kauz'.b k1, dup1, qe'lii a
deklaratii proprietarii, n'aii mai luatii ni'!1 o alt'.b m1,sur:r.
<le prekfautie, dajdiile 'le trebuia s1, phteasln 'lii au lo-
vitii indat1,, asemenea ~i -qe}e laltc kontributii era prea
esaT/erate; instruktia publiln era ku totulii neglijatr,. S'n
intcleJ,CC foarte lcsnc k1> t"'.hranulii n'a pututii fi kapabilii
ST, profite de proprietatea sa. Din kontra noi amii vrea
kr, pe kind11 t1,rannl11 va fi deklarat11 proprietaru, S'.b ka-
utc a'lu inv1,{a, a'lii lumina i:;i a nu'lt'i ink:r,rka de impu-
neri. Ku kipulii a•rnsta fie-'line i:n{eleve ka in zeq e ani,
elu se va fa-qe kapabilu de a profita de nouile sale drep-
turr. ~'apoi, nu este ni'Ii unii perikolii k1> p1>mintulii s1>u
sT, fie vindutl1 evreilorii saii altora, k1,•1i dup'.f> p1,rerea
noastr'f>, elii nu va putea s1,'lii vinz1, in timpii de zeqe
anr. Unii altii interesii politiku •ierc ka astu tcrminu s:r,
fie numai de 10 ani, pentru k•i; in pozitia nesigur1> in ka-
re sc afl.1, astT.zi tara noastr1,, trebue S'h ne ferimii de a
hsa Yre o gatu"'.[, pe unde str1>inulu s'h se poah introdu•rn.
Nor kredemu kr, printulii va in{eler,rn lesnc argumentele
astei observatii ~i nu va 1nti1·zia: de a esersa o influintr,
salutarie asnpra spiritilor11, dindu unii esemplu de bunu
simt1l ~i de patriotismu 'Ielorla.Ifi proprietari 1nd1>r'ntni'li
in ignoranta lorii.
 137

rncntii ali'1 antoritr,{iI qentralc, eli'1 priime§le ~i ek-

zeknteazL ordinile snperioare, ni•1i o atrihntic spc-
1riah, 1111 'I cstc datT, l:!i ni 'Ii uml konsili11 dclihera-
tivu 1rn'lf1 imprci-;oar'.h pentrn ka SL'lrt luminci,;e ku
konsilinrilc sale si S'I,'I infr,tiseze adev'Matele tre-
lmintc :i, le lokalitT,tiL Dep;/tamentul11 sat1. jm1c-
{nlii cstc mai mnltii llllft '.Icntru administrativi1, a-
11alog·11 kn kontia Eng-literiI ~i a statclorf1-unite, lrn
provintiilc Be111i1, Ola11di l)i a le SpaniI, ku •rnrku-
rilc T,Termanii l:!i a le ElveµL kn departamcntele ~i
arondismcntele FrauticL dar astll •rnntrn nn kon-
stitne ka in a•1este ' tT,ri, o pcrsoan'.f, rnorah, ~i
n'arc ni'li lm(1 orp:anii spc•1ial11 pentru a inkuno-
~tiinta dorintelc sale. Elf1 mt poate intreprindc ni•1'i
o amelioratie, de nu va ve11i de la nu(t isvonI rnai
snpcrion\ kL•1I toate veui tu rile publi•rn se vars'6
in kasa •rentrah, ~i lmdr,1etuli1 departamcntaW este
neknnoskntu.
Torn a11cla~I lnkrn este ~i kn aronclismentclc.
Kitft pentrn 1 rcca •re voesk:(1 a Hnmi ko11nme 1
iatL 111 Ie konsish ele:
1

Jn tie-kare satu. se ati.L kite lmti. sh~iba~11, nu-

rnitft pzrkolabit alesf1 de sLtcni ~i insLr•dnatf1 de a
i-itr11we hirnrile. Gnii felft de tribunali1 de pa 1e, 1

kompns(1 de trei jnratI, ale~i asemenea de S'Iiteni,

st':F,tneste f,,i judekL 111 11elf1 din m·mL lrnz(t pri'Ii-
nilc n{ar j~s(1 de 15 lei. Le1.ntirca din 1851 a a-
dusu oare kare skimbLrI, qclf1 d'alf1 treilea juratu
cste nnmihi. de proprietari; juratii inprcunL ku pir-
kr,labnW formea,-:1, unfr ko11silii1 aie k'.nruia atribu-
!ii sintft de a avea subtrt privigerca sa, magaziile
de rezerv:r, ~i kulfa satulni, de a strim.re §i de a
,la subt-prefektn1ui kapitatia, de a opera rekrntarea,
de a eseknta ordi11ile autorihtii •ientrale, de a
;i
im1nka ncinvoelile dintre tT,ranI proprietari ~•11. (1)
(1) V cz'i art. 4 (modifikati:i.)
138
Apo'i'. in fie-kare satu se afl.-n o kutie in kare
se pune o sum-n de 3 le'i'. de fie-kare familie desti-
natl a implini lipsa din kapitatie §i de a sluji la
trebuintele satnlul. Fie-kare satu se p'f,ze§te §i
este responsabilft de xotiile komise in apropierea
sa, asta e o imitatie. partieah a levuirii din 10
septemvrie a annlni alu IV a revolntil Franteze.
Poate numi 11ineva astT, organizatie o sistem-n ko-
munah? konsiliulu satulnl nu este, ka §i prefek-
tulu, de kitu unu instrumentu de esekutie in mii-
nile autorihtil 11entrale, elu n'are 1rn(L karakterft
reprezentativll saft deliberativll, §i ni11l o dat'b nu
este konsultatft asupra trebuintilorll konrnnei. Apoi
kiarft §i kindft arll reprezenta putere deliberativ'b,
unde este puterea aktiv'f,, unde este reprezentantnlu
komunu mairulu? 0 aseminea institutie nu se poa-
te numi komun'f,, a'i da astu nume, este a skimba
sensnlft legalu alft zi11eril.
Uni11ile persoane._ morale in Rominia suntu ki-
te-va 111uni11ipalit'f,ti. In Rominia se num'br'E, patru-
spre-ze11e si in Moldavia sase. Fi'fi-kare din aste
ora§e kon;tituate in 1mmi•1ipaliht1, aft o kas'b ko-
mnnah xrT,nit'b de lntre diferitele takse. Aste fon-
durl sintll spe11iale destinate pavajnlul §i lumina-
tulul stradelorft preknm §i stinverii in11e11diurilor(t.
l\,funi'-1ipalit'btile sint(L kompnse de 11in•1i membrii
la Bnkure§ti §i la la§l, §i de patru in •rnle-lalte o-
ra§e mai marl ale§I pe trel ani prin votulu nniver-
salu indirektu. lfole lalte ora§e sintft lipsite de
ast'b favoare.
Trebue darft S'b se skimbe ku totulu sistemulu
imp'brtirilonl administrative, S'b se fak'f, un(t 11en-
tru nu numai administrativu, 11i §i politikll, jnditi-
arll, elektoral(1 §i mnni•1ipalft.
Astft sistem(t mantinindu privegierea autorit'btil
lokale, totu d'o dat'b va da o no'fi viat'b fie-k'firia
 139
lokalihtl Ori qe qet1,teau1i mcmbru aktivu sml
konsilie{·ft reprezentativf; alll sotichtii din karc fa-
1rn parte, se va interesa mai multft la konservatia
§i amelioratia lukrurilorCt publiqe, Prin parti'li-
patia sa in treburi elii va dobindi mai multe kuno-
§tinte, §i va avea oare kare kon§tiint1, de demni-
tatea sa de 11et'.oteanf1. Libertatea lokah, cste qea
rnai reah, libertate, numai printr'insa se poate for-
ma ~rnt'.oteni lrnpabili de a ap1,ra patria §i ordinulft
leg·ahL
,, Pretutindeni atalrntI zi,rn D. Gizot (1) trebne
lrn proprietatea, familia §i toatc bazele sotietT>tii,
ST> fie ku putere ap'.brate §i nu e de ajunsi:'L ka s'.b
le apere fonktionarii si ordinile vcnite din n'.bun-
tru, kiaru si kinchi si~tft sustinute de soldafi." Spi-
ritulCt muniqipalf1 si federati{,c1 cste efika1le si in
kontra enimi,1iloru •din a.fan. 0 impotrivire m~ es-
te ni,1i o datr, puternik'.b de kitu numai kindft ia
karnktcrultt u11ei impotriviri uationale, kindf1 inte-
rcs1, toate klaselc sotietr,tii
,,Pentrn ka unii 'popt;lft s1, prczenteze o rezis-
tent1, ener~rikr,, ziqe D. Sismondi (2), trebue s'.b fie
inzestrat'f> de putere, nu numai in §Cfuh\ ST,ft, '1i
§i in toti membrii s1,i; trebue ka ori in 'Je lok.11.
se va prezeuta inamikulft s:r, intimpine nu numai
o fortr, materiah,, qi o km,i:etare ~i o voint1, inde-
pedint&. Trebue Im fi'.b-karc ora§l1 s1, se apere
ka o rcpnblikn kare simte k:r, toah ezistcnta sa
este in perikolft §i kL lnpta lJC va avea este o
lupt1, de viat'.b saf1 de moarte pentru dinsa." A~a
dar kincli't o 11entralizatie absolutT> absoarbe toat'.b
aktivitatea lokah,, spiritulC1 de libertatc este stinsll
~i kn dinsulf1 spiritulft resbelnikf1. F'.f>r'.n institutii

(1) De la Democratic en ~France, chap. VI.

(2) Eludes sur la costdution des peuples libres, p, 407.
 140

komunale, zi'Ie D. de Tocqueville (t) o natiune poa-

te S'I,'§'i dea uni't guvernfr liberu, dar ni•1i o dat'I,
ea n'are spirituli't de libertate.
Ast'.6 desqentralizatie aclministrativ'.fi, arCt fi •ma
mai efikaqe garant'.fi pentru observarea bnnelonl leJ,I'i
§i pentru introduktia reformelorii neap'bratti trebn-
inqoase fie-k'.firia loka1it'.oti. Uni't guverrnl qentralu,
or'i kittl de prev'.oz'.otori't artl fi, nu este niqi o dat'.r,
in stare de a satisfaqe toate trebuintile lokale. A§a
dar treimie a hsa fie-lnria p'brti din iutreg-tl gri-
ja de a derija ea singur'l> trebile qe o interes'.6.
Nnma'i atmP1i statnltl va :fi ferittl de ori qe revo-
lutie ncprev'Lznt'f> §i sinJ,Ieroas'b. Aqeea qe prezerv'b
pe Englitera, ku toate relele din n'buntru, de ori-
qe revolutie §i favorizeaz'.o aproape de dol sekoli
in lukrarea sa, este mai ku seam'L libera organi-
. zare a komunelorii si a kontiilorft sale. lleea qe
0

fa•rn ka ST, fie mai mult(1 hudatCt dekretultt din

2 Martie 1852, este spiritulu s1>11 liberalCt de des-
'Ientralizatie. Preambululu astul dekrettl, este kuri-
osi't de 'Iitatu: ,,Konsiderindi't, kr. de la k'Lderea
imperiulu'i, abuzurl §i esai;ceratiI de totii felulu au
desnaturattl printipultl qentpalizatiI noastre admi-
nistrative, snbstituindtl in loku.lii aktiune'i grabniqe
a autorihtilortl lokale simturile formalit'.otii a le ad-
ministratii' 'Ientrale; konsiderindu k'L 'Iine-va poate
guverna §i de departe, dar k'L nu poate adminis-
tra de kitll de aproape; prin urmare, k'.6 ku
kitll este de importantu de a qentraliza aktiunea
guvernamental'L a statnlni, kn atitu ma'i multii este
neap1,ratu trebuinqostt de a des'Ientraliza aktiunea
kurattl administrativ'L. ,, Asttl-feltl aktiunea guver-
namental'.r. este deosebit'.b de aktiunea administra-
tiv'.6 ; kn toate astea ele nu se k~ntraziku ; §i una

(1) De la Democratie en Amerique, t. 1, p. 31.

 141
~i alta potii tr1,i in komunft. lfoleI d'intii(L i se ku-
vinc unfL kontrolu suprernfL ~i toatc m'fisurile de
interesfl IJeneralfL; 'Ielii d'alfl <loilea initiativa ~i
esckutarca levilorf1 administrati vc lolrnle. Ktndft
•reremu dewientralizatia in Prinqipate, noI nn in-
televern(t printr'asta a hgT,dni aktiunea gnvcrnu-
luI in qeea qe se atinve de Tll'Lsurilc de interesu
T,rnneralft.
N oi amft dori prin nrmarc, ka impT,rtirile ad-
ministrative a le Prin•ripatelor(t s1, fie astlt-folii
skim bate:
'!-' ara va fi. imp'1rtih in dcpartamente, aron-
discmentc §i komune. Fie-karc (lin astc imp'f>r-
tirI va forma o persoam, moral:& kapabih, de a
kontrakta, de a avea un-Ct domm'i ~i nnf, bm,retft
proprjf1, ~i de a deklara jnstitia.
In kapulft fie-kr,ruia dcpartaincntft se vor(i a-
Ha unft prefektl'i, nnft konsilifl de prefekturJ:> §i nn(L
konsilift \rcneralfi. Prefektnh1 va fi nmnitCt de kr,tre
sefuli:'L statului; mcucbrii konsiliilorf1 vonI fi aleRi
prin votulu vencralii alii ,rntotenilorf1 fie-k'.hrnia d~-
partament11.
Prefektnlft ku konsiliu1-Ct de prefcktnr'n, va re-
prezcnta departamenturn. Statnlft va fi repre7.entat(t
prin prefektft. Kindr1 va fi vre 1mu konflikt1't in-
tre stat(1 9i departamentfl, •relC1 ma'i vekiu membru
ahI konsiliului de prefekturr, va reprezenta singnrii
departamentnltt. Prefektulft va avea dreptulft de a
numi oare-karc fonktionar'i, prekurnu arxitekfi kon-
servatori de mnzeu, kasierl mnnqipali 9,11. Eltt va
avea drcptnirt de a <1c,1ide asupra obiektelor(L de
administratia departamental.n ~i komunal'f> kare nu
afektcaz'b interesulrt statului; a•rnla::;;i'l dreptft de a
forma oare-kare statute asupra unor(t odiekte kare
se ating(t de subzistentr,, de politia komertiah ~'11.
Konsiliulu de prefektur1i va fi unii konsiliu
142
permanentu, pusu ling'.b prefektu ka s'.b ''i dea de
§tire, S'.o fak& oare-kare aide de tutel'.o administra-
tiv'.b §i s'.b judeqe materiile de dispute kare iI voru
fl. ku dinadinsuh1 atribuite. Toate rn'.bsurile -.ie se
atingu de interesele kolektive a le departamen-
tulu'i sa11 a le komuneloru nu potu fi luate de kitu
in konsiliulu prefekturii. Toate atributiile speqiale
a le aqestoru konsiiiuri voriI fi determinate prin-
tr'o lei;re.
Konsiliulu i;reneral11 ah1 departamentulu'i se a-
adun'.6 in epoqe periodiqe in kapitala departamen-
tulu'i. 1-'oate d'o dat'.J, vori1 fi unu delegatu ah1 puteri'i
lev:islative qentrale, llllLL kontrolarii ah1 adminis-
tratii lokale §i reprezentatulu legalu alu departa-
mentulu'i.
Ka delegatu ah1 puteri'i le:i;iislative, strirn,re daj-
diile din arondiesmente, va faqe punere la kale a-
supra 11ererilorl1 de reduktie formate de k:otre kon-
siliurile de arondiesmente, va vota impunerile ad'.60-
gate pentru keltuelele departamentului §· 11. 1. Ka
kontroloru alu administratii lokale, va ekzamina
budi;retuli't inf'.I,ti§atu de k'.6tre perfektuh1 §i va tri-
mite direktu observatiile sale, atitu asupra soko-
teliloru loru kitu §i asupra qeloru-1-alte akte ad-
ministative a le prefektului, ministralul din n'.Lllll-
tru. Ka reprezantantu legalti alu departamentulu'i,
va fl. konsultatu, de k'.Ltre puterea qentral'.6, asupra
m'.bsuriloru de interesu i;reneralu ah1 departamen-
tului, unde va putea transmite direkti't vointile §i
reklamatiile asupra m'.6surilorl1 qeJoru noi qe voru
fl. de luatu. Elu va delibera asupra tutuloru inte-
reseloru de proprietate departamental'.6 §i asupra
aktiuniloru juditiare qe va trebui s'.b deskiz'.6 sau
S'.6 susµe in numele departamentulul.
Fie-kare departamentu va mai. avea bud:r,retulii
s1,u speqialu, xr'.6nitii de kontributiile aditionale §i
 143
slujindft la kieltuelile interesuluI lokah1, prekum:
drnmuri, kanale, §· 'I. l.
Arondismentnlu trebne S'b fie asemenea dekla-
ratft de o persoarn:, morah, snbtft autaritatea §i pri-
vigerea prcfektuJni, a konsilinlui S'bll §i a kosiliu-
InI r,renerah't. In kapul(t fie-k'brnia arondismenti't
se vorft afla unCt snbfft prefektu §i unft konsiliu
de arondismcntiL Astft korpi"t, konpnstl de membrii
clektivI: §i tinindu'§i seantele sale in epo'Ie perio-
<li<rn, va fi pusu ling'b subtft-prefektulft pcntru a
ajnta, a lumina §i a kontrola administratia sa lo-
kal'b. Singurnhi korpft suveram1 va fi atJela alu
departamcntnlui. Konsiliulft de arondisrnentu nu
va fi delegatnlCt sT,lt. Elu va strim,1e birurile din-
tre komunc, votate de konsiliulu 1,ieneralu. Dar
va pntea delibera §i xotr,ri asupra nnori't m'.Lsuri
de interes(t lokalfi, f'br'.L S'.L dea sokoteal'b konsi-
liulul 1,tcneralCt de veniturile §i kieltuelele sale.
~i ink:1, va putea S'& aclreseze a'1clnia§U konsiliu
ohservatil asnpra admini:'\ tratiI lokale. Konsiliulii
1,1eneralu va transmite observatiilc sale, de le va
gLsi konvenabile, ministrnlul din n'.Luntpu.
Komuna va forma nnitatea primiti V'.L a i11p'6r-
tiri1 teritoriale. Fie-karc aronc1isrnenti'l va num'.Lra
unu num'.Iirt1 maI mare salt mal mikt'i. de komnne.
F ie-kare din ele va forma o pcrsoan'6 morah, a-
vindCt ka §i qele-1-altc impLrtirI, o proprictate, unft
bnvetet §i o administratie spe•1iah.
Proprietate{t komurw,lo va :fi saft publik'.L sau
privah: •iea d'intiift este a':leea 'le serv'6 spre in-
tre buintarea publik'.1, prelrnm(1 biseri•rnle, drummile
§. •1, I. l:lea de a doa se va k ompnne de edifiqiu-
rile destinate sprc intrebuintarea ko~rnnelorft pre-
kurn(t §koalcle, saft in bunuri produktive preknmft:
livezI, p'6dnrI, b'.&ltI, a le k'6rora produkte vorii fi
pcntru profitultt individualu ali't hknitoriloru. Ko-
144

muna, prin mijloqirea konsiliulu'i s'.bll va putea s'.b

arendeze toate aqeste pe unit termenu xohritu. Ea
va avea libero kirmuire a bunurilorii sale, adik'.h
f'.bkultatea de a faqe imp'.hrtirea, p'.h§lmeloru, a~ieea
a fruktelor11 de la ~iele-1-alte bunuri komunale,
afar'.h de p'.hdur'i, kare vorft fi supuse revirnului
forestieru, intre hkuitoriI qe '§i all domiqiliuhl in
komun'.h. Kitft pentru instn,inarea lorft, nu va pu-
tea fi fakutT> dupe o autorizatie a prefektulu'i, in
konsilift de prefektur1>. Kump'.br'.hrile qele noi vorn
putea fi f'.bkute f'.br'.f> ast'.b permisiune. Ea va putea
kema la judekatT. §i qerindft sau ap1>rindu, f'.hr'.h
ni•1I o autorizatie pi-ealabih,; dar nu va putea s'.b
se invoeask'.h f'.bn deliberatie afirmativ'.h a konsiliu-
ln'i prefekturi'i. '
Buvetulu komunalu va koprinde kieltuel'i fa-
kultative ~i oblig-'htoare. qele dintiiu vor(t atirna
ku totulii de la konsiliulft, §i voru fi intrebuintate
pentru diferitele trebuinte komunale. "lJele de ahl
doilea fiindii de uni't ordint't superior(1, de nu voru
fi votate de konsiliuh1 komunalu, admin-istratia su-
perioar'.h va avea dreptulu de a le introduqe in bu-
vetu; prin orclinnh1 prefektului f'.hkntu in konsiliu
de prefektm·'h. Aste kieltuehl poate fi spre esem-
plu, intretinerea edifiqiloru komunale, abonamentulu
la jurnalulu satului, leafa p'.hzitorilori't de kimptt §i
de p'hdure, kieltuelile militiilorii, qele relative la
instruktiunea publik'.b a komune'i.
V eniturile komune'i vorii fi ordinare si estra-
ordinare. qele d'intiiu se vorii kompune ~ mai ku
seam:r, ( a) din veniturile bunurilorii komunale, ( b),
din veniturile .takseloru, akolo nnde vorn vrea s'.b
le kontstitue (c), de kontributiile puse asupra ko-
munelorii de k:r.tre leqile finantei, §ql. "llele de alii
doilea vorii konsista in kontributiile estraordinare
§i in imprumuturi. Kontributiile estraordinare tre-
 145

bueskt1 s'6 fie vofate de konsilinln komnnaltt si

konfirmate de kntre konsilinh1 de prefektur'fi. I~-
prumnturile nu pott1 fi antorizate de kitil printr'nm1
<lekret.11 ah1 konsiliulni ,le statlt.
Bn:r,retul(1 fic-kr,ria kornune, propns11 de mai-
rultt, ~i votati"1 de konsiliult1 komunalu, va fi regu-
latu prin ordinuh1 prefektulnJ, kare va da soko-
teah konsilinlui :r,reneralu.
A

In kapnlu aclministratiI fie-k'firia komnnc, se

vortt afia nm1 mairt1 §i nm1 konsiliu (1). Mairulu
este prezidcntulu konsilinluI. ~i 111111]11 §i altult'i vorii
fi ale§i de adnnarea 11encral'6 a komnncI, kare se
va admrn in tot'i aniI, si voru forma puterea ese-
kutiv'6 komunal~. '
Dar mairulu va avca do'fi kualitotl deoscbite.
Pe kintlt1 va fi reprezentantuli:'L komum1, va fi ase-
menea §i m1t1 mijlo,1iton1 intreA guvernnlit 11entralt1
~i antoritatea kurntu lokah:.. 1n ash kalitate, va
trebui (a) S'f> pe revistrele statuluI 11ivil11, adikr, n,-
11elea a le na§terilon\ k£s'.f>toriiloru §i a le mor-
tilor11 (b); S'fi publi1rn ~i ST, eseknteze, in unire
ku konsilinlf1, le1,1ilc §i reglementele de interesu I,J.C-
neralt1 (c); SL alb'6 politia lokalL pentru paza bunei
orindneli ~i a sigurantei (d); S'.f> into km cask'fi tablo-
urile militii lokale, kare va fi pus1> subttL autorita-
tea sa (e); SL prezideze la tra:r,rerea sortilorC1 a juni-
loru Iekrnti ~ q I.
ln aqela~(t timpfl , mairulC1, kn 1Iei doI viqe
prezidenti ai konsiliulni komnnali't vorii forma nnu
tribunalf1 de pa1rn ~i administrativu, a le k'.f>ria a-
tributiI spe<1iale vori'L fi xot'6rite mai in urm1>.
Ka simpln reprezentantii ah1 komunei, mai-
rult1 nu poate lnkrn de kitu in intelevcrc kn kon-
silinlC1 s1,11. '

( 1) Aste numiri potii fi skim bate.

146

Konsiliulii komunalf1 va fi kompusil de mai

multi rnembrii a le k1,rora fonktiuni indatoritoare
vorci fi permanente §i vorft tine~ unil timpft mai
multil sail maI putiml lungu. Ehl este ins'nrqinatu
ku administrarea tntuloru trehilorll komunale si va
avea subtu autoritatea sa pe totI fonktionari'i §i am-
ploiatiI komunei numiti asernenea de k'ntre I,[ene-
rala adunare komunah. Elu va faqe totft felulu
de reglemente relativu la administratia bnnurilor(t
komunale. Eh'i va avea dreptuli'i, de a faqe, asu-
pra kouduit-ei mairului, observatiI pe kare le va tras-
mite subtu-prefektuluI ~i apoi prefektnluI. A qela§ft
konsiliu va lua initiativa si va deklara totil felulii
de amelioratiI kare 'nu inte;·eseaz'n de kitu komuna,
prekumu drumuri rurale, skoale, spitale §'IL Kindu
o m'hsur'.b no'.li va interesa arondismentuh'i sall de-
partamentulu, va supune xot'I>rirea delibaratii konsi-
liuhl de arondismentii saft konsiliului i;i:eneraltl. Kitii
pentru obiektele kare se ating•ii de ins'br1:1in'brile
komuneI, prelrnmu, kontributiile drepte, konsiliulft
se va adresa konsiliuluI de statf1 ka s'.b 'si fak'b
rekla,t1rntiile sale. •
In fine, sT, ad'.bog'.bmu k'n fonktiunile komu-
nale vorll ft indatoritoare; de nu vonl fi in kazuri
de skuzatft. Elektiile se vorii faqe prin votulii uni-
vcrsalii direktu. Aqelea§il liste de aleg'btor'i vorft
sluji totll d'o datT> konsiliuriloru de arondismente,
de departamente, ~i pentru membri korpului le1,Iis-
lativii.
Fie-kare ,komun'l> va fi respousabih de de-
liktele komise pe fatJi sa(t prin violint'I> pe teri-
toriulf1 s'f>ii, saft kr,tre persoane sail k'J,tre proprie-
t'fiti. ~
Imp'.bJ1irile teritoriale organizate mal ku aqestt1
kipu, se va dobindi totu d'o dat'.b avantajele des-
qentralizatii, si puterea unei autorit1,ti
~ , qentrale. As-
tL organizatie nn este ku totuh1 afar'o de obi-
'1Cinrile Rominilont Ea a esistatu daka nn in
form'o, qe}(1 pntin(1 in priw1ip11 aproape pin'o in 1716:
~i prea ncperfokt'o in reg1ementultl org·anik11. Su-
venirile vekilonI priviler,re muni,1ipale sintu ink1.)
proaspcte in ma'i mnlte lokaJitr>tI. Akumft nu e vor-
ba de kiti1 de a rekonstitui si de a arneliora Ye-
kea stare a lukrnrilorft strib{te prin dominarea fa-
nariotilorft ~i desnaturnt'o prin n~glernentnlf1 orga-
nikft.

RES UM AT U.
In putcrea 'Ielorft patru traktate din Romi-
nia §i Tnrqia, kare sintrt singurc ashzi in vigoare,
nol amft pusf1 printipulft ko suvcranitatea Rominr,
interiorL a prin,ripatelorfr cste perfekt'o. Puterea
esekutiv'o este ekzersatT, de unft printft alesu de
natiuue dintre toatc klasele sotietntii; puterea le~1is-
lativ'o este atribuitT, adun1:,rii nationale a le k1:,ria
membri trebue s1, fie asemenea luat.I <lintre toate
klasele sotiehtii: Numal aste do1, p~1terl sintu su-
verane, ka s.i natiunca kare le a konstitnatiL Ini-
tiativa, sanktionarea §i pronmlgarea ori-k1:,ria re-
forme si orI-koria leuuirl se kuvine esklusivft a-
qestorii do'o putcri, f~r1, ni 11i o intervent1:, a putc-
rilonl garante saft a putercI snzeran'o. Difikult1>tile
ivite :in interpretarea sail ekzekutarea konstitutiI
aktuale, garantah de kr,tre puterile kontraktante,
nu vortl <la a 1estorn ni 1i untl drcptu de a inter-
1 1

veni ofiqialft, <lupe qererca unia sat1 a•1cleI-l-alte

pLrtL O skimbare radikah, in bazele sale va pro-
 148
voka aqeea§i interventie, ipso ,jure, §i s1, esami-
neze daka noile reforme sinti1 'in akordu. ku garan-
tele qe vorll s1, aibo in administrarea aqestei t'.orl.
Numai anar§ia reah va putea da lok uu~i i1~ter-
ventii armate, dupe o inteleJ,Iere prealabilo intre
puterile garante.
Natiunea Romin'D va fi kemat'.o a se pronunta
asupra reformelorft qe sintft S'.o se introduk'.o in re-
:r,rimulu. interioru alu. Prinqipateloru. Ea va fi repre-
zentat'.o printr'o adunare J,ICirnralo. aI kr,ria mem-
bri, ale~i de votulu. universalft, vorll fi luati dintre
klasele sotiet'.otii. Konvokarea astei admnri va fi
f'.okut'o printr'unf1 aktu subtf1-insemnatf1 de toti ko-
misarii puterilorft garante §i a putereI suzeran'.o. Do-
rintele natiunel fiindu. transmise konferinteloru. a-qe-
lora§i puteri, ele vorf1 inf'.oti§a §i voru pune bazele
dreptului publiku §i interion1 alu Prin'lipateloru
f'.on ka vre una din ele S'.o poat'.o s'.o'§i insu§eask'.b
unu. dreptll esklusivu de sanktionare. Unf1 reprezen-
tantu alll Rominilorll va fi kematft ling'o zisele kon-
ferinte pentru a sprijini dorintele t1,rei sale §i s1,
dea esplikatiile neqesare asupra punturiloru de in-
doiah. Bazele, definitivu elaborate §i garantate, vorii
fi komunikate guvertrnlui Prin'Iipatelorii printr'um1
akti't dat1l de toate puterile garante §i de puterea
suzeran1,. Aqela§U guverml va faqe prerriulgarea
legal'.& §i o adunare konstituant'.o va redija, kons-
titutia Romin'.b pe bazele susii pomenite .
. Rezoane politi<re §i ekonomiqe qeru ka Prin-
'Iipatele Moldavia §i Rominia s'.b formeze d'akumii
inainte unu singurii statu. Esistenta lori1 politikr,
avindi1 .trebuint'.o de a fi int'.orit'.r. printr'o aliant1,
de sinJ,Ie ku familiile suverane a le Europei §i m1,-
surile de progresil interioru YJ:erindil mai mult1, fort'.b
§i nepirtinire din partea guvernului, este de mare
neqesitate de a se da de §efu Prin'1ipatelori1 unu
 149
printft streiu(1, Frantezu, Eng·lczu, Piemontez(1, Sve-
tian sa(L Beh,,ianiL Rom1nii vor(1 arnnka orI-'IC alt'.&
::tlcr;rere, pentrn k'h nu sinrn de kitl1 aste qjnqi na-
tinni kare le a(1 1111,rturisitu totll-d'anna nm1 adc-
V'.hrati"i interes(1, §i kr, trci dintre dinscle 'Ii au pro-
bat(1 in resb elultl aktnal(L. 9'apoi komunitatca de o-
rii;ri111, si de interese jnsti:fik1, indcstulll simuatia
loril. • · •
Krcarca nnel'. annatc pcrmancnte imlestultt ile
konsiderabil'I> ka s'f, apere sig·uranta din n'I>untru
:;;;i pc a frontierilorl1 fiindt1, prea mare povarr, pen-
trn finantele Pri1l'1ipatelor(L se va forma vekile mi-
li ti1, dupe sisternulll lni 1\1ir,rea 1-ill ~i kn modifi-
katiilc •rnrutc de progresul(t timpuluL
Kornlitia aktuab:, a t'I>ranilor(1 prezcntind(1, mari
inkonveninte, trclme 8T, sc ameliore½e, atit(1 1n in-
tcrcsnl(t proprietarilor(t kitl1 ~i in a,1ela al11 agri-
kultnrei ~i alf1 prosperih,tii pubfoi:e. A§a daru, lda-
ka, sa11 indatorirca m1mqii persoan ele, veke 1"£111'.h-
~it'I> a sisteurnln1 fendal(1 , trcbue s:r, fie dcsfiintat-r,
pri11 mijlo]rnlll mtil indcnmit1,tI. Poscsia etcnn pe
kare kultivatorii o avea(1 pc do'L p1,rti din fie-kare
mo~ie, trebue s1, fie skimbat'b in proprietate indivi-
fluah. 0 <lreaptT, indenrnitate va trebui s1, sc fak'.b
proprictariloru. Statum se va faqc debitoruli't lor(1
pentrn kapital(1 ~i dobinzl oferindule g·aranta unei
indoite ipote,11.
In fine, va fi imp:r,rtitn in qirkonflkriptii teri-
toriale administrative, konstituind(1 fi e-kare o per-
som11> mornh, kn administratie lokab:, independent'.£>,
kapabih, de a avea proprict'bti, 11n(1 bni;retll scpa-
ratu, 1:1i de a kema in imlckatn. Guvernul(1 qen-
tralCt va esersa inalta s~1, privegcre. Relatiile dintre
'Ientrn 9i dintrc 1nrtile lni va fi aotLL-fe~(L organi-
8ate, ka puterca din qentrn s'.b Ill~ p~rahzeze akti-
unea vre uncI p1>rti, prekurnu §1 es1stenta admi-
150

nistrativ'n a aqestia nu va strika si nu va kontra-

ziqe niqI de k1imu unitatea pute{ei guvernamen-
tale.
Dar reforinele qe trebuesku introduse sintu
rnai 11umeroase. Ka Rominu, krez(1 k'n amu drep-
tulu de a esprima dorintele mele in privinta aqeas-
ta. lat'o kumu am putea espune pe skurtu forma
nouei reorganizatii a P1foqipatelor(1 :
1 ° Autonomia T'.Eirii fiindu-ne prekumll am(1 vor-
bitu mai inainte, rekunoskut'.Ei de Puterile garante,
trebue S'o ne fie §i garantatn, ka se nu mai poa-
t'Ii avea loktl niqi unu fehl de violare a drepturi-
loru noastre internationale.
2° Unirea ambe]or(1 Prinqipate l\foldavia §i
Rominia, intr'un(t singnr'Ii statu.
3 ° U ntl printf1 streinu ereditaru, Franteztl, En-
glezu, Piemonteztl, Bel:r,i:iaml satl SvetiantL
4° Natiunea Romin1>, representat'L prin guverml
1i adunarea sa este singur'.Ei suveran'L. Ni<ri o pu-
tere str'.Eihrr. n'are dreptultl de a se amesteka in
administratia sa interior'.Ei.
5 ° P1ite1ea esekutiV'.f, sr, fie datr, printului, pu-
terea levislativ:o unei singure karnere de reprezen-
tantI (1).
6 ° Demnitatea printului ST, fie ereditarr, §i
hsat'.Ei din b'.Eirbattl in- h'.Eirbattl prin ordinu de pri-
movenitur'6, dep'6rtindu partea femeeask'6 (2).
7 ° Printulu este §Cfultl supremtl al(1 statului.
Persona sa este inviolabih. Elii sanktioneaz'6 §i
promulg'Ii Ievile, komandeaz'6 toate puterile mili-
tare a le tMii, nume§te fonktionar'i in toate fonk-
tiunile de adrninistratie publik'6, §i esekuteaz'6 le-
J,Iile.
(1) In toti timpil'., Rominia, n'a avutu de kitii o simgu-
r'L kamer'L le1,1islativ'.n .
. (2) Rominii n'a fostii ni111 o datT, guvernap' de vre o femee.
 151

8 ° Ministrii vor(1 fi responsabili de ori-qe min-

kntorie si de orl-•rn aktu komisi'i de kr,tre dinsiI in
kontrn signrantei nationale §i a konstitntii. K~mera,
le11is1ativT, rn avea dreptnl11 de a'i aknza ~i de a'i tri-
mite la o inaltr, knrt.e de jnstitie ka S'F, iic judikatI.
!I O Adnnarea le11islativT, va fi unikh. Ea va fi
;Je trei ani si se va konvoka de sinesL Deskiderea
~l ·1x1 fi fokut;; de prin(ttltt. Elfr nu .:a pntea S'h o
destiinteze sa11 s & o suspende. Ea se va kompune de
0

kr,tre nnft f1eputatft din tre'i-zeyi de mii de per-

soane. }litropolitii ~i episkopii nn von1 mai fi
ni,II prezidenfi niq'i membri. }[embri sT,i vonl fi
alcs1 de votuli't universalf1 direktf1. Toti 'ICtT,tcnii
in ~:tate de 25 de ani §i av1ndft o pozitic on(m1-
bih vorft fi aleg1,tori; a'-TCCa§'i qe t'.r,teni de 2.5 de
anl vorr1 put.ca fi alc§L
10 ° Pnterea i;,i fonktiunile sale vonl fi:
1. De a propnne §i a dekretn, le:r,rile. Prin-
tnlfr va pntea ST, o invite s1, ia vre o m1,snn in
konsideratie.
2. De a fikiHt kcltuelile ~i dajdiile.
3. De a perrnite sa11 de a opri intrnrca tru-
J)elori'i ::;treine ne teritornlit Rominft.
· 4. De a f;we knnoskntft pnterilorll garante vi-
ohrile faknte de vre nna din a•1este puterl sail
1le knrt-ea :-,uzeran'n;
5. De a ratifika traktatele de patie, de aliant1,
:'li komerti'L
· u. l)e a xohd onorile ~i rekompensele per-
sonale a•rnlora 1c vori'1 fi fok:nti'1 servi•Ii'i statu-
1

luI. PrintnHi va intokmi lista pensiiloru §i a gra-

tifikatiilon\ ka S'b o prezanteze korpului ]c11islativ(1.
11 °. Printultt va avea dreptnl11 de a fa,rn toate
recr]ementele de administratie publikL. Elu va a-
ve~ ink'b ~i pnterea de a s'auktiona §i de a promul-
ga toate dekretele adim1,ri'i lei;rislative.
152

12 ° Printuhl va putea refuza sanktionarea sa;

dar kindu o le~re a adun'orii va fi adoptat'o in tre'i
lei;rislature sub rnsive, atun~1i santiunea va fi dat'o §i
1

dobindit'I> pc dreptu.
13 ° Resbelulu nu va putea fi xot'nritll de kitu
printr'unu drepti't alu adnn'.bri nationale datu dupe
propunerea printului §i sanktionatu de dinsulu.
Daka adunarea va fi in vakant'o printul(1 o va kon-
voka 1ndat'I>. Dup'.b 'le resheluhl se va deklara,
· atunql numai printulu ihl va konduqe §i va lua
toate m'.bsurile de sigurant'.b pin'.b la restabilirea
p'o'Iii.
14 ° U nft konsiliu de statft va fi pusf1 ling'.b
suveranft pentru a 'hl lumina kn konsiliile §i a 'i
da pr,rerile sale. Elu va fi ins'o1"'Iinatft de a redija
reglementele de administratie publikI, §i de a xo-
t'I>ri difikult'I>tile ivite in materia administrativ'I>.
MinistriI voru avea rindu. seant'I> si voqe delibera-
ti v'.b la a'lestft ko11silift. , ' •
15° Printulu singunl va avea dreptulft de a
intretine relatii politi'le eksteriore §i de a inkeea
traktatu, de pa1Ie, de aliantr, saft de komertu; afar'.b
de ratifikatia korpului lei;rislativu.
16 ° Tara va fi imp'I>rtit'.b in judete, ph§i §i
komune, fie-kare din aste imp'I>rtiri va avea admi-
nistratie lokah speqiah, §i va konstitua o persoa-
ll'o morah.
17° Puterea juditiar'Ii va fi absolutu indipen-
dentr, de puterea esekutiv'.b. Judekr,toriI, pu§I de
printulft n.,n se voru putea skoate.
18 ° In toate ph§ile §i ora§ele von1 fi kite u-
nulu saft maI multi judek1>tori de paqe. Ei voru
fi ale§i de kotre 1Iet'oteni pe tre'i ani, §i misiunea
loru va konsista in a imp'I>ka partidele.
19 ° Organizatia dreptr,tii qi vile §i k:riminale
va fi reformat'Ii, kodurile qivilu, penahl, de komertu
 t53
de p1w1edur1> qivih, §i kriminah, vort'1 fi snpuse
uneI revizii totale.
20° In matcria krirninah, ni 11I nml •rehteanft
nu va putca fi judekatfi de kitu de k1>tre juratL
Un prim11 jnrattl are dreptullt de a admitc sknde
a lep1>da akuzatia de va fi priirnitT>, nml al11 doilea
juratr1 va rekuno a~te faktnlri, ~i judek:r.torii, formindu
urn trilmnalrt kriminalei, voru aplika pedeapsa. .Ast1,
judekat'h va fi far'h apelu.
21 ° Libertatea individnah a fic-kr,ria persoa-
nc va fi inviolabih: lli 111111111 om(1 nu poate fi prins(1,
arestatu saf1 inkis11 de kitu in puterea nnei ordornmte
de arestare a unuI tribunalu, saf1 a une1 koudam-
uatii la inkisoarc. Or'i-qc om(t arestatu trebue s:r,
fie jnclckatii in 24 de ore, fiindr1 kondamnatr1 a fl
inkisfi, se va lukra de nnf! habeas cnrpus, adikr, fa-
kultatea iu kazuri determinate de a i se da liher-
tatea, pc prezcntarea uneI kautil solvabile.
22 ° Osinda la rnoarte va ft de~,fiintah in le-
11iuire, prekumll este §i in faktft (1). '
23 ° Toti •rnh,tenii f:le vorfi bnkura de dreptn-
rile ••1ivile ~i politi•rn; fie-kare va putea ii kemati'I
la •1cle mai 'nalte fonktiimi, dupe kapa•ritatea sa.
Titlnrile f1,r1:, fonktiuni vonl fi. desfiintate.
24 ° D,\jdiile ;c vorft impune tut1~lorf1 •1et'.bte-
nilor11, in proportie kn starea lor(1.
25 ° Afan de armata permanent:r;, se vorft re-
infiinta vekilc militii a le hriI: Rekrntarca se va
opera' din toate klas~le sotiet'ntii prin tfa:r,cre de sortL
Ramplasarea va fi priimit'h, toti 11ehtenii YOrfi fa,,rn
parte din militii, nrmirnlft kateg·oriilc stabilite.
26 ° Bunurile nemi~k'htoare a le tutuloru m1,-

(1) Sinti'.'t mai mnlti'.t de trei-ze'li de ant de kindu nu

s'a hkuti:i ni'II o esekutie; 7i mai multi:i de doL-ZC'Il
~i ,1i1r1i de ani de kindi't ' lokuli:i de koloi"i este vakantu.
154

n1,stiriloru skitnrilon1 si altele, inkinate s1 neinki-

nate, voru faqe · parte 'din dornenulii publiku ah1
statnlui, kare va avea dreptuh1 de a le vinde kindii
konditiile vinz1,rii vor(L fi favorabile.
27 ° Instruktiunea publik1, va fi peformatT., ea
va kontinua de n. fi gratis(L ka §i pin1, akum(L. Se
vor(L intokmi skoli komunale in fie-kare komune.
28 ° Agrikultnra fiindu una din qele d'iutiill
bog'Ltii n.le Prinqipateloru se va fonna o skoal'.&
normah de ag·riku1tm"r, kn alte §koli in fie-kare depar-
tamentu, §i ku sekursele in fie-kare arondismentti.
29 ~ Toate relir,i:iile se vorll buknra de libera
esersitie a kultului lor11 ka si in trekutu. Israeli-
tiI vo{·11. fi ernan•1ipati (1). '
30 ° Ministrii kultuli't vorn fi phtitl de statii,
prekumii. si reliJ,Iiosii rn'Lnastirilon1 si a le skituri-
lor(L. Rekrutarea dintr'aqe§tia va fi ' poprih.
31 ° K'Ls'Ltoria este u1111 aktil qjvih1; Ea se
va •rnlebra inaintea autorit'LtilorCt qfrile. Re:r;cisrtele
rle k.os'fitorie, na§teri §i morF von1 fi -pnute de
autorit'Ltile
, kommiale. -
32 ° Kalendarn gregorian(t se va adopta §i
.
num'LrulCt s'.firb:r,torilor(L Ieviuite va fi imputinat(t.
33 ° Greut:r,tile §i m'Lsurile vorft fi regulate
dupe sistemulu deqimalu.
34 ° T1>ranii voru fi emanqipatI de klako; ei
vor(L fi deklarati proprietari pe do'fi p'.nrti din do-
menurile qe posed'.o aktual(L: totnh1 printr'o clreapt1,
indemnitate k'Ltre proprietari.
35 ° 1:Jensura introdus'.o de reglementii va fi
desfiintat'L. A~a dar orI-% 'I'.otT>tearn1 poate vorbi,
skri §i tip'Lri liberu ideile sale, ka §i in trekutu,
afar'.o nnmai de a r:r.spunde de abuzuh1 astei liber-

(1) In Moldavia, unde num'.brulii Israelitilorii este prea

konsiderabilu, se vorii lua m'.bsuri spe'Iiale.
 155

t'ntI, in kazurile determi1rnte printr'o ler1inirc spe-

'Iiah (1).
;}(i O Sif-ttemnlft penitentiartt va fi ku totrdtt re-
formattt §i va fi nu nnmai opriton\ •ri mai kn sea-
rnr, korektibtt.
:r, 0 Ori-lJe pede1qrnL korporalT, va fi defiin-
tah. NimeuI m1 va putea ii pedcpsittL de kHft nn-
mal in pnterea nnei lm,Ii stabilite §i promulgate mai
·ilaintca deliktnlni, ~i legalC1 aplikatT,.
rmO Proprietatca va fi m111 dreptCt inviolabihl
1i sakrn. Nimeni nn poate fi lip:,itct de dinsnlu de
nu va fi kanza, folosnltL pnblik11 , legalt1 , kom,tantrt
'ji atm1Yi printr'o dreapt'b indemnitate. 0 lcr,re spe-
1riah va datennina reg·ulile de ckspropriatic pen-
trn folosnltt pnblikil.
:3!) 0 Stn,inii se rnrCt bukma de t(1ate dreptn-
rile 1 rivile lJC Ji se vor(1 akonla. Ei vorfr :fi ~n-
pn~i jnrisdiktii ~i politiI tr,riL EI vor(1 avea <lrep-
tnlCt de a dobindi propriit'r,tf ncrni~k.T,toare.
40 ° Printn1ll va avea dreptHltt la totl ~a fle anl,
de a konvokn o adnnare clrntraordinar'I,, sprc a o
konsulta asnpra noiloru rcforme 'IC vori't trelmi s1,
se introdukr, 'ill konstitntia tr,riL J\fcmbri'f s'bl rnrft
fi ale::;l de votul(1 nniversalft si num1,rnlu lor11 va
fi de ~mfr clcput2.trt din 15,00() hknitori. Xolr,ririlc
sale voril fi saktionate de kr,tre print(1. Nunrnl aste
doT, puterl fa11c modifikatii in paktnlC1 fondarnentalll
ah1 hrii. Ori-•ce skimbare f'bkut'b konststutii in altll
kipft rn fi neleg·ah. Printulu va fa•ce 1!un0Bknt1I

(2),, Daka \T va anmka •iine-vn okii asupra guverne-

loru •1cl ehre a ' le antikihtti ?i a le timpiloru modemI _ka-
re n'au p~~iimiti:i libertatea pre ,;cI, va vedca kT, ~~ka<ln!ta
lori:i provmc nu de b vre um1 Yi}ii't nechsp~r!ttL~ de ~n-
stitutiilo loru, 'Ii de la pienlcrea grndatT, a virtnt1I nat10-
nale ' <lin lrnruptrn
. popornlnr ~i a ~cfil oru SLI.
V - "E ssru. sur
{es constifulions d'Angleterre, par lord John Russel.
156
dupe datorie puterilonl garante, k'b noile reforme
qe voc§te s'b stabileask'o prezanteaz'Ii aqeia§i ga-
rantT> ka si qele veld kindii doT> adnn'nri le1,Iisla-
tive' sukqe;ive vorii arT>ta dorinta ka s'b fak'b vre
o modifikare kinstitutiI, printnlll va fi indatoratu,
ipso jure, de a konvoka adunarea :r,renerah ekstra-
ordinar_r, spre a o konsulta in privinta a1:1easta.
41 ° Natiunea reklam::r, dreptuh1 de a avea lin-
g·::r, konferentele din Parisu, unuh1 saf1 doi repre-
zentanti ale§i de dinsa pentru a'i sprijini dorintele,
§i a da esplikatiile ne•rnsarii."

KON KLUS IE.

Nol ne amii inqerkatii de a punc bazele drep-
tnlul publiku §i interionl alii Rominilorii din Prin-
tipate. AstT>zi kind11 traktatele dintre Rusia §i 'l'nr-
qia sintii deklarate nuh, dupT> kmm1 au fostu totu.
d'auna in privinta Rominilortt, drepturile a•rnstora
t:i;ebue s'.D fie prezantate Europei ast(1-felu kumu
rcsnlt'b din traktatele lorii inkeiate ku Turqia inkr,
din sekoluhi. ahl pai-spre-ze•1elea §i alu §ai-spre-
zeqelea. Esistenta politik'b a Prinqipatelorii §i drep-
turile nationale a le Rominitorf1 iaf1 de akumu in-
nainte o t·orm::r, 1101,. Puterile senrn::r,tare a le trak-
tatuluI de Parisf1 au krezutfi de neapT>rat'I> trebuin-
t'b, intr'nnu interes11 de ekuilibru :r,reneralft, de a
pune Rominia subtii garanta lorii komun'.6. Garanta
are de observatfl vekile privile\IC §i imnnitT>ti a le
Prinqipateloru, kare rezult'b din traktatele inkeiate
kn Turqia. Rolulii g·arantului nu este siruplu pa-
sivii, qj mai kn seam::r, aktivu, ~i tokma'i asta este
 137
kare aratb lei,1itirnitatea sa ~i formeaz'.b karakternlfl
sr,11 prinqipaliL Puterile garnntc sinhI d'akum(t
inaintc kemate a ap1,ra si fa 1.re s'.b fie r csnektate
drcpturilc Rominiloru. A;a dar, ka S'£ kuuC:-al}temi't
rnai bine aste drepturi, trebne s'b <hm(1 in htnrl
v'bhllft nepntrunsft formatl'i. c1e traktatele Rus e, kare
le akoperca ~i le desnatura. Enropa garantb tre-
buc dar Sn kontribuiasln ka Rominia sn'Rl dobin-
deaskT, ulev'bratnln lokft, intrr natinniie k~·c~tine a
le EnropiL
Xoi amft demonstratfl knmu, dup'n traktat~fo
sale, natinnca Romin1, cstc pcrfokhi. suvcran'b. Iu-
tr'adev'.r,r(t sn...-eranitatea sa esterior'& cstc nlterat'.&
prin traktate de aliantn nceg-ah; dar aste aliante,
noi amft dovedit(t, k.'b nu potfl afekta escuta astei
Snvcranitbti, ele nu 'i impnnfl de kitll oare kare
xotare. Astfi-felft HominiI nu potft intreprinde unft
r esheli't in kontra Turqiei, pe kitf1 ea va r espekta
dreptnrilc lor(t; asemenca m1 potft ST> sc alieze lrn
inarni•1il eL l'li sn fain traktate kontrarii intcrese-
lorft suzerannlnL Dar snbh'i ori-kare altfl pnntil
de vedere, snveranitatea lor(t politikr, este perfek-
t1,: de akolo vine dreptul(t de a f~v1e resb elft saft
pa•te, de a kontrakta aliante, de a trimite ling·'b
11cle-l-alte Kurti s q I. Natiunea Romim, estc asa
dar snveran'b, '~i ;lll semi-s~lVeran'.1; dar fiindft-1~1,
ast & suveranitate este mr,n,rinit'.1, sc formeaz'b o
putcrc de alft treilea onlin(L
Suveranitatea interiorr, estc perfckt'b ~i for:r,
ni•1i nml xotanl. Puterea de initiativ1>, de sanktionarc
~i de promulgare a ori kF,ria'. leve ~i rcforn{'b este
numai a natiune'i, ~i niqi um1 gnvernfr str'l>in(L n'are
dreptul u S'I, sc amesteqe in aktele administratiei.
Traktatulft de Parisu n'a kreati't o pozitinne
non Prinqipateloru. Trcbne numai Sn g·aranteze
vekea stare a lukruriloru. Dar karc este astT, sta-
LiB

re? este a'-rnea kare dateam; din sekoluli1 alu paI-

spre-ze'-rnlea pin1, la in,icputulft sekolului alu 18-lea
si alu 19-lea? saii este aqeea kare dateaz1, de la
interventiile Ruse? dupe intelesul(t traktatului se
vedea rnai mult1, favoare pentrn ash, epok1, din
urn11>. Dar noi ne am silit(t a '1ft interprita maI
multft dnpe spiritulu s1,(1: Sentimentele pnterilonl
oktJidentale in privinta Rominilorft ne impim,rea la
ash interpritare: Noi avemft statornik1, sperant-r,
k1,, in konferintele qele din urm'I>, se vor(t gr'I>bi
a justifika apretiatiile noastre.
Apelulu qe este fakutu natiuneI, ka s'I>'§I ek-
sprime dorintele asupra reformelor(t qe trebue s'I>
se introduk'h, este in akordu ku dreptnhl S'I>U de
antonomie perfekttl. Unirea, prin(,ul-tt latinu ere-
ditarfl, ·cekile milifil, insufirea pumintului furanuluf,
komunele f · 1t. l. Sintf1 atitea kestiuni de drepttl
knratft interioru, pe kare Rominii le potu xot'I>ri
§i pe kare qele-1-alte puteri garante nu potu de
kit(t a le konstata si a le formula. Kurtea suze-
ran'I> n'are ~i nu trebue S'I, aib1, niqi Ullll dreptii
esklusivu de initiativ'fi saf1 de konvokare, de kon-
firmare, ~i de publikare ; aste drepturl 'i au fostft qe-
date prin traktatele Ruse, §i noI nu putemft avea
naivitatea S'o kredenn\ kn puterile garante i le va
reinoi. Daka ele vorfl faqe-o, asta va fi unu aktu
nuh, ka a•rnlea a Je Rusii, §i Rominii sintll in
dreptuh1 lortl de a protesta forml:llii, in kontra u-
nei asemenea nzurpatiI.
Ku toate astea s'fi sper'.bmu k'.b intelepqiunea
kabinetelotu Europeane va evita aste regretabile
•
konflikte. Kiaru Turqia, noI kredemtt, k'I> va refu-
za esersitiulu orI-knruia dreptu kare nu:i este ':Ie-
dat11 kiarfi de traktatulu Rominilorf1. Ea ~tie, ne-
gre§itu k'o numaI Rominii sintu siirnerii ,s'61 aliaµ
in orientii. Va voi ea s'.Ei'§i 'i fak'o inamiqi? Noi
 HU kredem(1 asta. Pozitia r1eogTafik'n a Romiuiloru.
puindn'l int.re Slavi de miazr, -zi, le prokur:o pnte-
rea de a esersa o mare influent'£ mmpra soartei
imperinlui otomanu; voesku ei S'fi fak'b kauz'£ ko-
~I mum, ku a11e~tI SlavI? o teribih, rew,lutie poate
avca lok(1, :c7i imperinl(1 este amerintat(1 in esistenta
sa; din kontra refnzT, el din ori-'re kooperat,ie? re-
volntia nn sc poatc efcktua k:'.b 11I 1m11 intermidia-
torft neutru, pusft in •1cntru, impiedik:o rcunirea por-
t,ilorf1 din irnprejurulf1 S'nft, TnP1ia trebue S'fi alea-
f
g-r, drnmulu pe kare S'£ apu•rn RominiI. .Noi kre-
l demf1 ka ea va stir~i prin a knnoa~te ma'i bine

I
propriele sale intercse.
Kiti't pentru 110ile reforme •ie sintu s:o sc in-
troduk1, in Printipate, krezu de sig·urf1 k'b dorin-
tile natiunei mele vorll fi konforme ku dorinte]e
puteril~ru ok11idente, daka, toate lilasele so(ietr;tii
si'.nfft esaklit reprezentate
Dorirnf1 ka konduita Romiuiloru, in aste gTa-
ve deliberat,il, s1, fie demur,, prudcnt'n, desinteresah,
~i konform'L prog-resnlu'i sekolulu1.

FINE.
 TABl,A illATERIILORU.

Pa.g.
INTRODUK+IA. . . . . . . . . 6
.K AP. I. :Qespre dreptulu politiku alu l\foldo-Romi:nii. 12
§. I. In qe l\fodifikh astu dreptu traktatulu de Pa-
risu . . . . . . . . . 12
§. II. Daka Moldo - Romi:nia este unu statu su •
veraml . . . . . . 31
1° Dreptulu de resbelu. . 46
2° Dreptulu de negotiatie ~i de traktate. 49
3° Aventii. 55
4° Drep!_ulu de a hia moned'.f>. 60
RESUMATU . . . 66
KAP. II. de~pre dreptulu interioru alu Moldo-Romi:nii. 68
§. 1. In 'IC konsish aqcstu dreptu . . . . 68
§. 2. Kumu poate fi aqestu dreptu resumatu . 71
§. 3. Dreptulu de intervenpe . . . . . 86
§. 4. Reunirea Printipateloru ?i unu printu
str'.f>iml ereditaru. . . 92
§. 5. Despre deosebitele reforme qe si:ntu S'h se
i:ntrodub, in Prin'Iipate 106
1 ° Militiile. 106
2° 'f'.f>rnaii. 114
3° Komunele. 135
RESUMATU 147
KONKLUSIE . 156

Montmartre-Imprimerie PILLOY.