o

g(16("g

pou..4

14.Z

C4

LIZ.2

=og

ce

tum to,,,

[.iiii11:"4\"\11*
,11.111:1iiivi:lil'ill'iiiii'i):
0iuidoli

g404

)11

PO)

Malenboonsom

"Ma
.41,f

*40.41

MORMIONVIN

N. IORGA

1STORIA ROMANILOR
PRIN CALATORI
EDITIA a II-a
adaugits

Vol. III.

BUCURESTI

EDITLTRA CASEI SCOALELOR

1929

I.

CSIIitori germani prin Ardeal.

Stirile despre Ardealul romnese sfint foarte rare
si de obiceiu Intovdrdsite de judecAti rduvoitoare ve-

nite de la strdinii dusmani Cele cateva Insemnri

care ni s'au pastrat ineritd deci sd bic infdtisate aici
inainle de a troce la continuarea In Principate a regimului fanariot, de la 1800 lnainte. Cu alat mai
malt, eu cal din lumea satelor ardelene vine dinooace, prin resultatul indelungii munci devotate a
un-ui Samuil Clain, mini 5incai, unui Petru Maior,
curentul de Inoire nationald.
Intre hArtiile lui Engol se and astfei o Vollstandige llandschrift fiber Siebenbrgen", care Infriti-

seaza stdrile do dupd 1765. Se aratd supt raportul

comercial o sum it de lucruri interesante: vinul, acuna

opril, se aduce, ca si porcii si alte vite", prin pasul

Buzduluil, pe unde ar fi Intrat, crede scriitorul sas,
la 1543, Petru Bares, de i, cela ce el uitd, acest Voevod stdpdnia Moldova. Prin Oituz tree MEd, nu numai mdrfurile aduse Pentru Moldovexii de negustorii
sasi din Brasov si de Amend din Giurgiu-Siln-MiWird mit andern Waaren sehr selten besuchet; ms.
geogr. 24 (Rildr 24 szilm") din Museul National de la
Budapesta.

clAw, la cari se adaugd cele doudzeci i cinei de

familii armenep din Szp-Viz, ci i ciobanii ardeleni
cari merg sd-i pduneze turmele In vdile terii vecine 1 Negotul se face adesea prin_ schimbul produse_lor Intre ele2. In ce privete rolul Romilnilor ardeleni, el se reduce la cdr.uia celor din Cohalm.

toamna-i afld cineva In toate prirtile Ardealulur.

Sincerd i dreaptd e judecarea situatiei nenorocite
Ardelenilor. Citm verbal aceste riinduri de aspr i
meritatd criticd: In. general teranul supus sau loba
gul ardelean e, In ce priveyte starea lui, cel mai nenorocit (eran ce se poate afla oriunde pe lume... E
un adevrat sclav al domnului
Trebuie sil se
istoveaseil. (sclunachten) ca o vit... Impovrarea
apd.sarea acestor supusi din parlea doinnilor lor snt
riesfftrite si eseesele sdvarite contra lor, de necre-

zut. Si se enumerd: datoria de a duce dijma la locul unde se ala stdpanul plmntnlui, cale de ese,
opt i mai multe zile, atribuirea cdtre acelasi stpiin

a tot ce 15.zuieste, ce adauge la cultinq siiteanul rob.

pe cnd in Principate aceasta rdmnea proprietalea

tul, etc. Pentru ces mai miel greeald bielul cm e

aruneat in temnit, care e o gaurd roa, intunecatk
afltoare supt pmnt''. In zddar s'a reglementat
de Giwernul imprdtesc la 1769 tratamentul iobagilor
romftni

unguri. Cu toate acestea, mai ales In

Die Cronstadter Kaufleute und Armenier von SzentMiklos ffihren ihren meisten Handl mit der Moldau durch
diesen We,eg, und viele Vieh-Hirten, welche auf dem moldauischen Gebfirg Weide suchen miissen, gebrauchen ihn
(ibid.).

2 Nicht selten mit Tausch und Umsatz.

3 Ueberhaupt ist der siebenbargische Unlerthan oder
lobbagy in Betracht seiner Situation der ungliicklichste
Landmann welchen man nur irgendwo finden kann... Ein
wahrer Sklawe seines Grundherrn.

ce privc.4te aducerea serviciilor clcii si deosebite

alle vexatii, esoosele sant foarte dese." Teranimea

ruge cu grmada In Thra-Romaneasca si in Moldova.

O Descriere sumara a Marelui-Principat al Ardealului" din acelasi seco! al XVIII-lea presinta. pe

Romani ea ramasita posteritatea vechilor colonii
romane i formeaza partea coa mai tare si cea mai
insemnala din locuitorii Ardealului"1. Antorul anoncint
ea limba lor saman cu latina si italiana; de
a1Lfel si mancarea lor, mai ales mamaliga, Imbracamintea, multe obiPeiuri sant ca la Italieni.
Numard Romanilor ardeleni e de 60.626 barbati
si 58.604 femei la unifi, iar la neuniti de 286.838
l 271.218.

Trecand la aceasta despartiro confesionald, el afirma ca neunitii sut cei mal multi. Preotii lor pot
abia sa ceteascd $i s cante si totusi multimoa li

-o supuncre oarba, pana la idolatrie; do altfel ei

ii curio,c legea ntuuai din nume. Abia tunul la
doua."7,eci stie spune 'Fatal Nostru." Descriorea conti-

nua spunandu-se ca. Romanul e desfranat i betiv,

foarte murclar, lenes la lucrul campului, ,,rasbunaior, usuratcc i foarte aplecat la omigratie". Dar In
schimb se (Esfinge prin putero si rabdare, prin.
Mdentanare fireasca si. o indiforenta Uta

de moarte eu tolul speciall, caro nill se afla usor

in aceiasi masura la alte neamuri; cei ce se fac soldati, ca si Romilnii In genere, sant toti vitedi si inilnosi 2" Daca n'ar fi o rea c.restere i ar avea buni
Ein (berbleibsel und eine Nachkommenschaft der
alen riimischen Colon:en und den stdrksten und betrdchtlichsten Theil der Inwohnern von Siebenbargen ausruazhen (d'id , fol. germ. 284).
2 Vieile natal-fiche Geschicklichkeit und gegen den Todt
4-hm

ganz hesondere und bey anderen Nationen nicht

preo0, ar lipsi si defectele semnalate. Dar, mai ales_

ii face astfel cum snt robia: supusenia

i robia
mai mull ca. a sclavilor" ('mehr als skluvische Unterthanigkeit Lind Knechtschaft). De altfet conlucreaza

la aceasta si despretul general pe care li-1 aratii

toate celolalte natii aflAtoare In aceasta tara. Ei

cA nu au nimic al lor, cd putinul pe care-1 stapid

n.esc In adevdr std In primejdie sa li fie rapit in
once clipA de domnii lor. Ei vAd zilnic casuri in
care li se ieau locurile lAzuite In sudori de sAnge,
cu grea trud i muncA, i anume de-odalii, cand se
asteapt mai putin, In schimb, cel mult, pentru o
foarte mic platA a lucrului lor, adese ori
ar trebui chiar sA zic: de cele, mai dese ori
chiar fAra nicio despdgubire." i scriitorul continua
astfel asprul lui act de acusare: AceastA serbie din
cale afard de asprA, aceastd sarcinA peste mAsura,
pe care le vdd ei proa bine, trebuie fireste s produca

usurltate, nestatornicie si multe alte Insusiri rete.

sA distrugA cultotul sarguinta i harnicia." i Indah
acest pasagiu, de cea mai mare Insemndlate, fiindca
un strain e acel care afirmA cul regimul de dincoace
de Carpati era nesfarsit superior celui din Arderd:
O dovad care convinge foarte mult s aflA' la Romanii cari locuiesc dincolo, In Tara-Romaneasca si
In Moldova. Vedem necontenit, an de an, un mare
numIr de Romani ardelani cari trep In Tara-RomaneascA si In Moldova, dar vedern foarte rar un numAr Insemnat din Romanii de dincolo cari ar veni
In Ardeal. Causa e foarte usoarA de. gAsit, daca se
line sainul de faptul c fostul Domn muntean, printuL
leicht in so

voller Maas vorfindende Gleichgfiltigkeit;

tneistens sea jene welche sich in den Soldatenstand hegeben, so wie die Wallachen fiberhaupt, alle bray und
herzhaft.

Canlacuzino" (ceteste: Constantin Mavrocordat) In-

tre anii '30 si '40 ai acestui veac (anul insmsi nu-mi

este anume cunoscut) a desfiintat iobAgia sau serbia
In chip solem.n i in asa chip Incat in Tara-Romaneascg. si In Moldova numai Tiganii Ii shnt supusi,
pe chnd Romanii Insii sant indatoriti s dea stdpnilor lor de mosie numai robote foarte mediocre si
o taxd anuald l'n bani, tot a.sa de medlocrd. Resultatul
este

c ambele aceste provincii vecine, intru cht

nu shnt pustiite de rdzboiu si de ndvAliri dusmane, se

a116
deplind inflorire (in dem besten Flor stehen),
cg. binevoiloarea naturg., prin lucrul silitor i neobosit
al chmpiilor i ogoarelor, al livezilor, al viilor, etc.,
dd o productie bogat i binecuvntatd, cit teranul
multdmil i Indestulat i cd el stie cum cd lucreazd
folosul lui insu.si, asa incht SO face
pentru binele

shrguincios, de unde urmeaz cd e foarte departe

de a se gdndi la emigratie." De altfel
In Ardeal
gritnieerul represinta cu totul altceva decht iobagul..

Chad se vor lua mgsurile cuvenite, cu vremea se

va putea crest din acesti Romani un popor foarte
bray, Indemdnatec i excelent", ein sehr braves, geschicktes and vortreffliches Volk.

Revenind la cler, scriitorul vorbeste de cel unit,

Cu Vlddica din Blaj, incunjurat de sase canonici,

unul econom, altul preposit, un al treilea vicariu,

precum si de teolog, de secretariul consistorial. Sfint

patruzeci de protopopi (arhidiaconi"), iar numdrul preoplor, cart abia poi ceti i scrie, i se pare a
covarsi cu mult adevhratele nevoi ale pgstoritilor.
De partea eealaltd, neunitii au pe Vlddic,a lor de la
Buda, cu secretarul, plenipotentiarul", vicari-ul general, notariul general, arhidiaconul catedralei", optsprezece ase9ori eonsistoriali, top arhidiaconi",
cloudzeci i ase de alti protopopi. Sibiiul si Bra-

cum stim efimeri"

greci, bine platiti, cu o cultur deosebitd, pentru
companistii" balcanici cari se zic Greci". Este si

sovul au elerul lor deosebit,

un sobor mare si unul mic: cel d'intgiu pre,sidat

episcop sau vicariu, cel de-al doilea de un protopop.
Apelurile se fac la Mitropolitul srbesc din Belgrad,
sau, mai cardad, la cel din Carlovgt, mai bine vg.
zut de Guvern.
Pentru comertul cu Principatele se dg. o tabelg. din
1769, scoasg. de la Kaiserlich-Kemigliche Cammeral-

Buchallerey". Ea priveste numai importul de vite

in Ardeal; pretul boului era de 21 florini si 20 de
erditari si al vacii de 10 florini, al vitelului de 2,
dup socotelile ce se friceau pentru vamg la Bran.
Valoarea total a intregii cantitgli de vite adu.se in
Ardeal de la noi era pentru acel an de 67.187 florini
si 20 de crgitari. Mcelarii dg.deau o suma mai mica:
53.015 pentru 1.783 boi, 1.661 vaci, 1.159 Trzer" si
475 vitei. Se export din Ardeal postav prost, wallachisches Kotzentuch". Comertul. pggubit prin rgzboiu, se poate relua acum, dup pacea incheiat la
1774.

Un al treilea informator a strbtut Ardealul dupg.

Sestini i Spallanzani, ale cror observatii le-am reprodus In al doilea volum din aceastg. lucrare. Autorul unei scurte, dar interesante Lustreise im Herbst
'796"1, trece pe la Bokai", unde vede ruinele castelului, vechiului castel al printului Barcsai din veacul al XVII-lea: proprietarul il spune c tata sgu a
pierdut cu prilejul micArii lui Horca bei dem walachischen Aufruhr"-20.000 de florini. La Bintinti
Museul National din Budapesta, fol. germ. 288.

(Benthenth"), paguba pe carel i-o declara baronul

Orbn e de 40.000. Unii dintre serbii lui au fost de
fata la pradarea casei, si pe acesti oameni trebuie
vada el aman zilnic langa dnsul. Ofiterii tineau

cu teranii contra nobililor. Unul din ei face sa fie

batut catare. domn de pamant din acele parti,
anume de un caporal, care era serb al lui Orbn,
In strigatul: Sehlag den verfluchten nemes cmber", bate pe blastamatul de nemes ember". La

Ludesti, langa botar, Romanii sant simpli unii

chiair gusati, dar buni; nu se vorbeste de talharii".
Cu tolla altfel de la Geoagiu (Gygy) la Zlatna, unde

sant oameni ri, hoti, si din causa vecinatatii minelor de aur. La Mintia, Mrosnemthy, proprietarul,
Alexandru Bare.sai, e rud cum si-ar Inchipui cineva
pe un nobil din veacul al XIII-lea i". La Bobaln.a -se

afla mine de fier, i Romanii socot c pe vremea

Jidovilor (asa numesc ei vremile vechi In general se
zidia acolo pe fier (auf Eisen gebauet...)".
In Jurnalul unei cAlatorii de la Sibiia peste B111grad" se pretuiesc Romanii din Zlatna ca fiind 6.000
neuniti si 2.000 uniti, castigati zilnic de preot, caro

e zelos. La Abrud, cei mai multi locuitori sant

Romani neuniti; dupd ei mai numerosi sant unitarii. Sant i reformati, Romani uniti i catoliei." Calatorul stie ca la Carpeni s'a nascut Glasea.

La 1793 se tiparia, la Frankfurt, cu indicatia in

titlu: Frankfurt si Lipsea", un volum anonim de
calatorli de la Press.burg In Ardeal i inapoi, Reisen
von Pressburg durch Mihren, begde Schlesien und
Ungarn nach Siebenbiirgen und von da zuriick nach
So roh als man sich vor einen Edelmann aus dem
13. Jahrhundert vorstellen kam.

0
Pressburg. El ni va transmite stiri noud de,spre rostul Romanilor In acele pdrti ardelone, un.de ei dridurd
sirul de tulburdri provocat de opunerea inddrAtnicd
la religia oficiah, intpusg., a Unirii si, la capat, pornirea rdsbundtoare a lui Horca.
Pe Romani Incepe a-i gdsi cdldtorul, amestecati

Cu Rutenii, Rusnecii", hied de la Wastnar".

contelui Kgrolyi li par deosebit de bine ingrijite si el vorbeste de locuilorii cari duc o viat rindtrunild fara a precisa cdrii natiuni Ii apartin, cand

nu skit Germani. La Careii-Mari vede gimnasiul

Piaristilor

castelul aceluiasi conte. Intrand in Ar-

deal, recunoaste cd natia Romanilor oste ca numg.'r poate mai tare deck toate celelalte natii In Ardeal Impreung.1". Dar sant robii Ungurilor, i situaia
e mai rea decal a locuitorilor dincolo de munti.
La Czg" etildtorul arid Romani ingroziti sd nu li
se lea ceva fAng. bani, ca de obiceiu, Ingrozit e, la
Sobor", Gernumul nostru, care trebuie sti manance,
din mand romdneased, mamtiligti, Brod von tarkis-

chem Waizen. La Baska", In cala spre Cluj, afla

gospoddria buni a limn preot: fiica lui se intelege ca
strdiniul prin vorbe scrise pe hdrtie. TWAT Baska
Balea stAtea pe o indltime un bdtran Valah, care
trecuse de o sut opt ani: privia ca impictrit la soarele ce era sd se ascuncld indatd. Capu-i era descoperit, plir alb ca zdpada-i acoperise anticul cap; clung barbd
dadea Infdtisarea unid palriarh;

ochii mari aruncau foc cdtre soare, dar bratele

picioarele erau foarle sldbite. Ptirea ca simte primdvara aceasta ca fiind cea din urrnt a lui. Pe iarbd,
manile Incrueisate pc piept, l multdmeste mcii destul
1 Die Nation der Wallachen ist an Seelenzahl vielleicht
starker als alle andre Nationen in SiebeniMrgen zusammen
genommen; p. 199.

11

de zdravdn 1." La Gariza", han romnesc: in odaia

de mncare miere albd frumoasd, oud, unt,
fdind aleasd, pane i toate cele de nevoie". Cdmara
nu s'ar fi putut Oda deck cu patru sute de f/orini.
Se oferd via vochiu din oald. Ca multdmita, Valahul"

e descris, dupd spusa cdrdusilor, ca fricos si hot,

rob al domnului de pdmnt, care-i poate da garbace,
si exploatator al teranilor. Dar scriitorul recunoaste
cd Romnii singuri hrdnesc neamul Ungurilor In Ardeal... Ca multdmita pentru hrana ce li-o da Romanul,
11

c(oboard ruai jos dealt erice clasil a omenirik

Dacd Romanul nu e cum lrebuie sd fie, motivul e cd

n'a fost fdcut altfel."
La Cluj, oras nepavat, se semnaleazd prdvaliile bo-

ale Armenilor. E vorba de Universitate, de

casa Rhedey, in care se dau baluri : la OradeaMare putinlel inainte, cum se vede din amintirile
gale

unui musicanl german, printul episcop avea orhestrd

clAdea petreceri cu procesiuni mascate pe stradd.
La Turda afld targul de sAptdmfin,ii. Trece rdpede
peste Aiud, cu biserici frumoase i un gimnasiu. AlbaTuba nu-1 opreste mai mult. Sibiiul, pe care-1 mai
vd.zuse cu cinci ani In urind, ii place; vorbeste indelung de fostul guvernator, baronal de Bruckenthah
e al:an-at de Invinuirea cd In vremea lui a fost rds-

ooala Valahilor" prin aceia cd nu din pricina lui

Guvernul civil n'a dispus din inceput de armatd. Se
i lauda tipografului Hochmeister. La Avrig
se descrie palatul lui Bruckenthal.
Il intereseazd, in rdzboiul care se urnik i ispraprIvile generalului Turati,
fiu de general austriac,
el Insusi odald naedic la Curtea munteand, la CMface

neni

i Cozia: ar fi crutat comorile mdiastirii, pe

1 pp. 209-10.

12

care apoi le furd Turcii i; el moare In luptele din pa-

sul Buzdului 2, dar dusmanii nu-i pot avea capul,

pe care Vodd-Mavrogheni pusese un pret de o mie
de galbeni 3. Acesta e descris ca un om care stia
comunico curaj, dar nu pricepea cillusi de1 putin ce
trebuie s priceapd un soldat"; n'avea ce era de nevoie ca s iea, cum fAgruluise, Ardealul. Partea mili-

tara o Ingrijia un bimbasd turc; oastea era compusd din ,,cea mai miserabild adunAtura ce o poate
da Valahia", Tigani, fiinti fr disciplind i randuiald, gloatd strAns laoIalt, adusd in ranguri prin
bti si foame" 4;

supt tunuri cautau capee,

chiar i roman' esti, pcntru a le duce Domnului, in

schimbul rdsplAtirii de un galben. Granieerii romilni
nu-i atacau Insd bucuros. Turcii dau tunuri i trupe

orAnduite, dar ajung a-si bAnui vasalul: atunci se

dau loviturile la pasul Vulcanului si al Buzilului, se
laceara o alta, a lui Vodd In,susi, prin. Cine.ni asupra Sihiiului, sese sute de Asiatici pradd in N'atea Ha-

tegului. Dar himbasa e prins la Rilmnic i dus la

Alba-Iulia, printul de Hohenlohe urmAnd goneralului
Fabris, care atacA la baionetA pe ai lui Mavroghoni5.
In lama 1879-90 Laudon, In Banal, lntreba pe boierii munteni si pe SArbi dacd-i pot hrdni frupelo. Se ocupd tara, dar provisdile nu tin decitt pAnii in Decombre. Zdpada cade, gerul so lasd, i bolle Intrd In oa-

ste 6 Incercarea contra Giurgiului, cu tunuri do la

Petruvaradin i Alba-Iulia, cade; generalul artileriei e
uds.
P. 278.

2 Casa Tedesculi" de acolo (p. 389) e: a Dudescului, nu

a Germanuluil
3 Pp. 281-2.
4 P. 285.
5 P. 297.
6 P. 301.

13

C6.15.torul risc o excursie la Caineni, can orau

fie ocupati de dusman; descrierea e foarte pitorescgt.
Intre Caineni i Contumat bejonari munteni, in borcresteau vitele. Bordeiele
deie, lucrau pgmantul

i se par foarte curate, oamenii ca multg grijg de

sine. $i aici se spune cg. acesti oameni nu recunosc

pe Romanii din Banal si din Ardeal ca Romani, ci
li dau alt nume". Casete din Caineni intrec cu mult
pe cele romanesli din Banat; se noteazg i biserica.
Boierii bogati, din Craiova, Rmnic, Bucuresli scriilocuiau In Sibiiu,

torul crede c sant iTigani

dar au trebuit s piece, acusati ea voiau sI predea o-

rasul in 1788; femeile-i par gAtite fail gust si lip%ite de educatie; foarte putine stiu frantuzeste. Se infatdsea.za lucrul la Caineni: truda statornica" a soldatilor, schimbarea senlinetelor, randuiala Arnautilor
supt conducgtorul lor cam aspru Stoian, vAlmtisagul
pe care-1 caw= cavateria i infante,ria, zgomotul mucu
sicii, striggtul te,ranilor cari aduceau provisii2.

acest prilej anonimul rec,omanda exportul de uleiu

de nuc de la noi 3. El 'audit produsele ardelene
combate importarea altora din alte parti ale. monarhiei: ptin,za de Zips ori do Ardeal, zisA silesiang.",
a invadat Iasul i Bucurestii, i negustoril greci de
acolo vin sa cumpere In mare4. Casa Barker din Silau se gandia la navigatia pe 01t5.
Io Sibiiu se cetesc reviste germane; e si un teatru,
pe Care locuitorii suburblilor n'au voie sg-1 visiteze.
La intors, se noteazg. Sas-Sebesul, decAzut: meste-

rul Oeschlager de acolo, originar din Iiiinigsberg,

3.

pp, 327 si urm.

p. 331.
Pp. 337-8.
P. 351.
Pp. 369-70.

14

toarna clopote "I. De aici la Deva, Dobra, abia pomer

nite. In cale un soldat roman din regimentul Oross.

Lugojul a suferit de pe urma razboialui: nota critica a Wallachenschaft"-ei, dornica' de jaf i lenesd,

La Timisoara dadea mese printul de Coburg. La

Seghedin se pdrdsesc locuintile liomanilor 2".

.5i el

Ii apdra: Ce ar fi Banalul, de n'ar locui Romanii

In el?". Cantoral iea In ocrolirea sa si pe lencsa"
femeie romanca, dupd ce a vdzut-o torcand si in drumul spre casa. Iea-o cum o vrei, dar Romancele sant
de sigui- barnice." lar, daca. sant iubeate", cum zice
Miren Costin, vina ar fi, ca si. la Italionce..., a Mrndligii!

Avern a.stiel un numdr de mArturii si de judecAti

din Ardeal chiar, venind din panca Sasilor 'sau ba,
care dau, miicar in parte, dreptale pop orului rom anesc.

Altele vin din terile germane. Cilei se poate zice

ca si In secolul al XVIII-lea, din punclul de vedere
al filosofiei" reformatoare, filantropice, care stapania afluid, daca nu. Inca din acela al sentimenlului
pelara dreptul national., corand libertate pentru erice
nema, o chestic romeineascel existd. i acei cari o sim-

tiau duc lupte contra egoismului unguresc ca

contra despretului cu care germanismul administrativ in. servicial Casei do Austria, stdpand in Ar-

deal si In Banat, trata popoarele inferioare". Beneficiau astfel i Romanii de acea simpalie care se

adresa catre oamenii primitivi", trdind in arar de

civilisatie. Dar si experienta personald a caldlorilor
2

P. 401.
P. 421.

3 Was whre das Banat, wenn keine Walachen darinnen

wohnten? (p. 22).

15

se adauge pentru ea ei s poatd rdspinge batjocurile

fr margeni de care eram acoperiti.
N'am la dispositie cartea unui Giinter, care a lost
prin aceste pdrti pe la jumdtatea veacului al XVIIIlea. Descrierea, din. 1785, a lui Johann Lehmann, in
Reise von Pressburg nach Hermannstadt in Siebenbiirgen, e insa de o insemndlale deosebila.
Omul a fost de cinci ori in Ardeal i spunc singur
cd. in 1782 era de fatd, in Deva, cand, cu toatd lipsa
de pane, preotii romani nu (Mclean voie credinciosilor
lor sd calce postul pentru a manca de frupl. Data a-

ceasta, venind de la Pressburg, el trece Tisa la Seghedin, se indreaptd d acolo, prin San-Micla.usul
Mare, la Timisoara, oras liber de la 1782, in care no-

ten celo doua Rathhause: al Sarbilor, mai vechiu,

eel non, al colonislilor germani, unul cu teatru,
celait ca o redula", casa comitatului, ,,casina", cele
cloud manastiri franciscane i cladirile frumoase din
Fabrik". Trece la Lugoj, oras romanesc i oras nemtesc, cele cloud cartiere fiind despiirtite prin apd:
aici and o cafenea cu biliard i admird castelul contesei Saro", proprietara celor mai multe terenuri. Pe
pdmanturile ei, bine ingrijite, direct, Lehmann se indreaptd spre Fagot, .cu doua sute de case roman.esli
treizeci poate germane, avand cloud ldcasuri ale
noaslre i unul al Minoritilor din Lugoj; de aici spre
miserabilul" sat Rusavita. Intrand in Ardeal pe la
hotarul Cu cruce, el Amalie uimit, din nou, fatdde

frumuseti naturale fard pareche La Dobra, supt

administratia tunui maior, said cloud sute de case romanesti, uncle frumoase; grdniceri fac exercitii numai

Dumineea. La Deva, inlre vii, In margenea cdreia

hangita se descopere o Parisiand, domnul de pdmant
e conlele Haller: sant supt castel cloud sute de case, cu
o frumoasd grddind, doud biserici catolice, unarefor-

16

matd, una singura a noastrd; in suburbii sLau Bulgari....

La Ordstie cele vre-o trei sute de case sant ale Ungurilor mai ales: i se pare scrillortilui c pe lang,d bi-

serica franciscana si reformat esto si una armeneascd. La Sas-Sebe, o sutd de case sant ale populatiei sdsesti mai ales, Romanii, dar si Sasi, ba cbiar

noi veniti din Baden, stand in suburbil; este si. a

bisericd. franciscand. Cu un preot sas, la ApoldulMic locuiesc Ilomani, ca si la Amlas. Spre Sibiiu se
trece prin satul Rusciori, Reisdrfer, unde se vor[leste romneste de fostii Bulgari, cari au si un predicator luteran; in suburbiile orasului sant Tigani.
Autorul trece glumind asupra Sibiiului, pe care-1 va
descrie poate cu alt
slie c sant acolo si Romardi civilisati" si Romance vdpsite".
In calca lui, Leh.maim a vdzut ici si colo pe acesti.
Valahi". Locuintile lor sant adesea uniile, cAnd na
vorba de satelo grdniceresti; se vdd i feresti inhise cu bdsici de porc. ()amena Ii apar urti, slabir
fdrd vlagd, cu pdrul lumg, Cu vesmintele murdare_
Copiii cei multi nu se pot desvolta dupd putere,
hrana compusd din mdmligit Unii din teranii romani se fac cdrausi, dar de obiceiu strainul e dus de

Unguri, cari injurd In cale crucile romanesti grosolane" de pe margonea drumului. In, catare cask
daca bdrbatii erau la jude, sd bea rachiu, fomeile
coseau, teseau, torceau, ajutate si de fetite, pe cand
bdietii se jucau in surc,ele. A intalnit preoti manand

din urmd vuele po drum de iarnd.

Are aslfel si din oe a vazut cu ocliii olementele
neoesare ca s. rdspundd criticei care se aduce Romanilor, considerati ca Spitzbuben", 1enei, hoti, ucigasi. Nu e pe lume o socotint mai neamenaasd
si mai usuratecd.", spune el, ca aceasta despre un.

17

neam 1ntreg 1." Oamenii sant gata sd vie In ajutor

si Rill plata, cum nu face populatia germand, care
In genere e cea mai grosoland, mai neerescutd, mai
fdrd simtire", incapabild de a servi pe cineva, chiar
(lac/ i se pldteste 2 PArdsit In mlAstinile Banatului,
de eonationalii sli, el Insusi a fost scdpat de Romani,

la prima vedere, Mil a li se spune un cuvnt",

Calomniatorii unei In.tregi natiuni, ucigasii sufletesti

(Serlenmrder) al fratilor lor oameni" ar trebui sl

vadd icum Infloresc satele grdnicerilor, cu scoli, la
care, cu toatd opunerea hdtranilor, un intreg tineret
Inva i nemteste, d'and tdlmaci drumeitilor. Cei ce
nu sufdr incultura romtmeascd, sd tie si ei scoli ea si
Impdratul! Romnii sant soldati temeinici. Dacd vitejia lor o intrebuinteazd In fapte sangeroase afard de
nevoile ostirii, ei cred numai e rdsbund astfel o
jignire, cd lupt Cu o nedreptatei: asa se face cd unul

si altul Intrd In pddure ori se ascund la Turci, pe

iarnd, dand birul pentru addp.ost ; rdpede se, strange
o ceat5 In jurul tor i satele-i ascund de fried; spre
toamnd, avnd nevoie de bani pentru lunile moarte,
ei s'ant mai eruzi, gata de omor. Ard si sate, tiirguri,
ea Oravita. Spanzurdtorile, care mArgenese soseaua,
Sperie: sant bucuroi cA mor In satul lor; muninjoseste, fdeutd, mai ales, departe de saca

tul tor. Daed ar avea preoti mai buni, ar fi altfel,

si dacd ar avea stdpani mai buni. Cdci sant oameni
priceputi, i ierburile n'au taine pentru
Toatd consideratia o are pentru felmeie, roaba a
bdrbatului, roabd, dupd el, a blietilor. DArn chiar
Es giebt keine unmenschlichere, leichtsinnigere Behauptung als diese von elner ganzen Nation (p. 9).
2 Ueberhaupt muss man tif der ganzen Reise, weder
auf Dienste, noch NOthillfe der deutschen Bauern rechnen.

Es ist das grObste, ungezogenste, gehililloseste Volk (p.

11).

18

cnivintele lui: Pe cat barbatii romani pierd In comparatie cu alii, pe gala castiga feineile alaturate cu
cele de sama lor, din alte par". Romancele sant Cu
totul smerite, prietenoase, placute In purtari i foarte
sarguincioase 1"

So sehr die Mannerwallachen verlieren im Verglhich

mit andern MAnnern, so sahr gewinnen die Welber im Vergl .tch mit andern ihresgle:chen aus andern Gegenden. Die Wallachen-weiber (sind durchaus demdthig, freundlich, ge-

lding und sehr fleissig (p. 27).

Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal sT

Moldova la sfRrsitul secolului al XVIII-lea.
Un, cglAlor incomparabil mai important deal toti
cei de mai inainte cunoscutul, celebrul (=temporan al lui Spallanzani, geologul austriac Hacquet,
autor al =or cAlAtorii In Alpii nordici, In alte pdrti
ale lor i chiar in Dalmatia, la fratii nostri de sange
llorlahii 1 Fusese i secretar al coMisiunii economice pentru Cambia 2 E i un bun desemnator, de
mana caruia avem, In plan.; colorate, terani, boieri, Lipoveni, Tatari i Tigani.
Ace& om, InvAtat, de o mare hgrnicie In. cercetdrile

sale, ite-a cunoscut bine 1 prin relatii directe, locale. A fost pria pIrtile noastre i Inainte de anul
1789, cand ocupatia austriacl In Moldova i-a usurat cX1Ntoria, si el Insusi mIrturiseste cA, viind din

liwitenia, a petrecut In Ardeal, prin Secuime, ca

medic, poate medic militar, Inca din 1763-4, InvAtand
romaneste 3.

Reisen durch die nordischen Alpen, Ntirnberg 1790;

Physikalisch-politische Reisen durch die Alpen, Lipsca
1783; L'Illyrie et la Dalmatie, Paris 1815.

2 II, p. 74
3

I, pp. XI, 120; II, pp. 59, 115-6.

20

Observatiile lui, foarte Imprastiate, dar de o marebogAtie, sant de diferite feluri. Intdiu cele mai multe
&Ant simplele lui impresii de drum. Unde n'a fostt
La Dorna, al cdrii name i se pare cd In.seamnd: piatrd, la Baia, care I se ndzare a fi fost de amnia., la
Botosani, la Zvorastea, unde a cunoscut pe un. Septelici, coborandu-se

vorb2V.e un naturalist!

dinteo-

familie ande s'au ndscul septe copii hate land, patru rmanand In viatd; la Harlan'. La Hotin a fost
In logdrul austriac, si a vdzut pe cel ru,sesc, In cursul

unui asediu *in care aliat'i fr arlilerie lungiau un

asediu Inm.triva a 8-9.000 de Turci cu 180 de !aknuri, exiloatand populatia vecind rom'neascd, per
care Busii n'o pldtiau mdcar, i unii i altii bdtanr
du-si joc de femei 2. Evreii din Polonia si din Moldova se Ingramddiserd dupd castig 1a Imperiali;
pieturile erau foarte mici; o paldrie plin de visineo park o =0 Intreagd zece! A Intampinat pe toate
drumurile pe nenorocitii cdrausi din Galitia, pierzandu-si vitele
i cele care scapd sant furate de Mol-

doveni, imitand urletul lupului ca sd le Imprdstiesi prpddindu-se ei Inii. de osteneli. A Inoptat si el

pe dealuri. dupd o zi de rdtdcire, de frica talharilor
In Moldova apuseand a dat de Arndutii In serviciul
austriac, cele mai role elemente ale natiei moldovenesti", der Auswurf des moldauischen Volks", cdldreti sd:bateci, cu capul ras supt cdciuld, In vesminteturcesti, brune i galbene, cu flintd sau pdscd, patrontas, doud, trei pistoale, hanger si ciocan en

varf; turbanul, alb sau verde, era s facd pe seful lor, maiorul Ganiflorj", un ,,viteaz", sd fie ads,
de husarii cari-1 dilduserd jos: 1-a scdpat numai un
I

I, p. 20.

2 Ibid., pp. 23, 26.

21

-port.p&' imperial, pe cara 1-a ridicat In sus 1. A

vlzut spinii, ceretisul de care se sangerau cdtanele
In lupta de la Focsani. Cate un Roman spanzurat
ea spion ii apare, ori hoti dusi In butuci2. Pddurile
Moldovei rdidritene, cumplit arse, sant pline de fugar!, cari duc cu ei vite, oi, perci. Langd muntele
Taldrus sttea, la trccerea lui pe acolo, printul de
Coburg, care, Cu ajutorul rusesc Cu tot, avea doar
-25.000 de oameni, lar Turcii 90.000, pe cand la pierderi, fatd de 1.500 de Imperiali, Turca Inseamnd de
4epte ori pe atatia.
In ce privesle Ardealul, el trece In aceastd provincie prin Secuime, ai cdrii locuilori i se par a fi

nici mai mult nici mai putin decat Pacingi,

cand Saii, aceia sant Daci, sau adevdrati Italieni dacien Presenta trupelor 11 opreste de a merge spre
Brasov. Trecand muntele In lung spre Bistrita, afld

la Uifaldu Romani (meistens Wallachen, Romuny"), de lege rdsdriteand, cari vorbese Insd ungureste4; din vochiul lor port pdstre.azd numai opincile: Dialectul secuiesc 11 cunoaste,

i se pare ne-

plAcut." (widerivcirtig) pentru lungirea lui 6, mai a-

les. La Regbin afld i Unguri, cu biserica lar, si e

tratat cu grosoldnie de vicespan, care-i ccre hartille
i nu le afld suficiente, pentru ca apoi, dandu-si sama
incF e aldtorul, sii-1 polleascit la masd. Si Ilacquet

exclamd: O popor scilic, cand oare Iti vei pIrdsi

mandra asprime? Poale niciodatd, ori vor trece secol pd.nd ce, In general, te ve! civilisa5." Bistrita
3 II, pp. 49-50.
* Ibid., pp. 51, 53.
6 lb:d., p. 95.
Sie sprechen aber n:cht wallachisch, sondern ungrisch
anit etwas hunnischem gemischt (II, p. 111).
2 Ibid., p. 136.

22

se ridicd intre campii roditoare

lanuri do Po rumb; satele vecine, marl, au case In liuie, destul de

curate. Orasul Msg. e decdzut; prosperitatea lui, pecare o hrdnia mai ales negotul ca bldni) a Incetat
odatd cu. a Sucevei. Clddirile cu feresti gotice siint
goale In randurile de sus. Marea bisericd n'are cine
s'o -ample. Locuitorii nu-i plac: firea lor italiana"
i

fAcutd din -iretenie, netinere de cuvant, lasitate, ca

a Evreilor; sant dulci ca strdinul, pe care-1 Intreabd:

Woher sint ir", pind ce vdd dacd pot castiga de pe

urma lui. Sant harnice mai ales femeile, dar urdsc
tot ce nu e Sas.
Despre acesti Romani ardeleni el vorbeste cu un.
mare simt de dreptate i cu un sentiment de compd.timire care-1 onoreazd. Ei au pretutindeni cel mai_
rdu pdmant, i
poate goni de pe dnsul, nu

num.ai domnul de plmant, dar si sdteanul vecin,

dacd e Ungar ori Sas. In schimb, tratat ca ultimul
dintre oameni, Auswurf des Menschengeschlechtes.
Romanul n'are voie, ca Tiganul,sd se apropie delmprejmuirea de gard a satelor strdine. Cele mai injositoare pedepse sant pentru dansul: la Bistrita o femeie De care, militia o luase ca sine urla iu piata publicd supt sfsrcul biciului. Niciodatd nu i se arata
prietenie, i astfel Valahul nu e 1ntrebuintat la nimio
decalt la lucrdrile aspre, servile, si cele mai joase.
NiciodatA. nu se bucurA ca aproapele) nici do bine.
nici de zile bucuroase, Numai atunci li e Ingdduit sA
se amostece, cand Un,gurul sau Sasul nu poate purta
povard, In care cas Romanul, ca o via de povard,

are sd duca ce e mai greu, dacd nu. tot, i atrunci

bine venit. Arnett, niciodatd. Stdpanul 11 stoarce,
stdpanul 11 judecd. E ca negrul din America In plantatii. Se poate s nu se gandeascd la fugd, la rdsbu-

nare? Asa s'a ajuns la reoenta Horiadd". Nobilii,_

23

cari n'au nicio grija de sufletul oamenilor, Ii i ucide

fail mill: cutare a Impuscat pe judele care nu-i aduRese oameni lo. munca i, condamnat la 20 de florini amenda, n'a vrut
plateasca. Fugan i dincoace

de min* au fost, de aceia, si nu, cum se zice, din

motive de religie, 13.000 de familii numai In Tara
Romaneasca, platind o contributie In valoare de
112.000 florini; 11.000 de familii erau din Ardeal. Alta

tree In Moldova, In Serbia, ba autorul credo ca In

Siberia chiar. Secuii moldoveni se tot inmultesc. Nu-

mai In Polonia, wide serbia e Inca mai grea, nu

trece nimeni.

Iubirea de libertate e asa de mare la acest neam,

incat cutare batran teran de la Sinca-Maro, a lut
spunea murind, i autorul, ca medic, era de
fata: ,,Mor bucuros ca nu las niel mulerea, nici
In roble" I-.

ce bunt acesti oameni: agricultori destoinici,

carausi i calauzi siguri Ca Romanul e, in toate

om, aceasta am incercato mai mult decat odata, cand locuiam intre el. Cum i s'ar face inima
de Nina, de 1-ar trata ca pe un frate/... Oricat de aspr ar fi natia, am vazut la multi din el, timp de doi
ani, cat am fost Intre dnii, trasaturi care ar fi stralucit si la eel mai civilisat om. Cat n'a stricat ura
apasarea fata de aceasta matte a Monarhiei, data'
asa. de stralucita (herrlich) si de mare! Oricum
fle, naria romaneascd are, 0 in ce privefte multimea,
ca i dreapta stdpdnire a terii, meritele ei proprii"
(als auch wegen des rechtmassigen Besizes des Landes die eigenen Verdienste" 2).

Pe la Bargau, Rodna i muntele Caliman, Hac2

Ibid., p. 116.
II, p. 89, 112, 173.

24

quet venise in Bucovina, do unde prin Moldova sosise In Ardeal. 5i iat cum se presintd provincia de

curand anexatd, pe care o cunoastom, cam la aceiasi datd, prin raportul generalului guvernator
Splnyi.

Trecand pe la Horodenca, uncle era spitalul de

lemn al generalului print do Coburg, el vlzuse Cerndutul, bine garnisonat, oras de 600-700 de case, dintre

care cele noud do piatrd din dealul Tetinei. Pe la

Vicov, cu 'Acura din imprejurimi, ajunge la mAndsUrea Putnei, unde poarta std, pe vreme de rdzboiu,
strict inchisd. 5tie cd aici zac oasele lui Stefan, des
grossen Stephan-Voda", ale sotiei lui Maria, ale fiilor

Petru si Bogdan (de alminterea va desemna si o

inscriptie a lui Constantin-Vodd Duca, gresind numai

data: 7161); mormintele sant per'manent acoperite

ca perdele de matasa rosie brodatet ca aur (goldgestickte rothsammeto Decken"). Biserica e zugravit pe din atarei, trztreagd, cu nesfarsite chipuri
de sfinti, precum i cu infAtisarea Corului si a Iadului
si cu ingeri i draci In toate colorile"'. 5i la Sucovita
cu doudzeci de cAlugdri va gdsi aceiasi podoabd, dar

clildtorul se sperie do lipsa de moralitate In atitudinea sfintilor 2 Asa e si la Humor, unde s'a instalat
pitdrie pentru trupe, si la Solca, undo a fost un magasin de provisii. Cdlugdrii din Putna nu stiu ce esto
i aici se inseald: doar acolo funclioo bibliotecd
nase o scoald, oarecum superioard, a lui Iacov Put1 Unendllch vele Figuren von Heiligen..., wie auch mit
Himmel und Halle und m:t allerley gefrbten Engeln und
Teufeln.

2 Die Gemiihlden gleich und oft nichts weniger als erbaulich. Wenn der Mahler die Schwelgerey hat ausdz-bcken wollen, so sind oft de Stellungen ganz la Sanchez"
(I, p. 105).

25

neanull Ei se Incura la once Introbare asupra amintirilor istorice.

II acquet mai ajunge a cunoaste schitul lui Daniil
Sihastrul, pe care-1 preface In Toma". Radautii,
loc miserabil", ca o ,,mica, nelnsemnata bisericute,
neglijatg., i Cu O locuintd pArasitA de episcop, mutat
la Cernguti, 1N.sand aici pe vicariu cu ceva cdlugari.
Apoi FrAlautii, cu saisprezece case germane, Arbu-

rea, unde iari li se glise un cuib, un Sat-Mare" de

Germani, Sireliul, veche resedinta episcopal, cum a
cetit In Sulzer; aici afla pe viitorul Impdrat Francisc, cu care vorbeste frantuzeste. Apoi Campulungul
ter an esc, schitul de la Plosca, Putila. tie schitul lui
Mihai Racovild la Varna i da o traducere foarte exacta a inscriptiilor; apoi i biserica Sant' Onufrie.

Suceava, In care Intra pe vechiul pod de lemn, are

cateva sute de caso de lemn, locuite de Armeni
Evrei In centru. Se vad, din marirea trecuta, turnuri, ruinele cetatii: data fusesera, i s'a spus, 70-80
de biserici; acum abia bieto patru. Marele negot de
curelArie spre Rusia a disOruit. La 1788 a mai fost
o pribegie. In apropiero Inseamnd mAndstirile Rinke", Sntilie, Ilisesti, do unde a fugit egumenul, Meletie arhimandritul, satul Zaharestilor. La Iacobeni
11 intereseazI minee. Apoi pe la Titu" i Dealul Rogozului va trece In Pocutia.
A cunoscut putinA lu.me boiereascA, traind dup

moda veche. Femefle sant lenese (el o crede), trecandu-si vremea cu cafelele. Dar li descrie costumul,
Cu anteriu, rochie, bland rosie cusuta cu aur, iar In

picioare papuci. Viata e simpla: zac pe sofalo

miinftneil un Fingur fel la masa (1). De ncgustori nici-

un cuvant Dar stie 'ca Armenii i Grecii, mai ales

cei
sireti de sase ori cat Evreii i deprinsi
a lua pe nimic, Imprumutand bani cu dobanzi mari,

26

manN. pe munti boi de ingedsat i cai de aceia tata-

resti pe cari-i duta inainte de rAzboiu In Moldova,

maiorul austriac pentru remont5., Cavallar 1 Padurile

mari, care se taie luira reguld si in care e vinat

mult (se .aratal cu cate parale se cumpard un cerb
si o caprioara , sant, in Apus, pline de hoti. Teranii
sant oameni frumosi, dar rdu ingrijiti. La Putna,
la Fralauti a vazut batandu-se la talpi, i ainu-e.a
oamenii, chiar copiii indurand un numar necreint
de lovituri. Ritzboaiele au Aspandit pg.n." In munter

Pe langd Roman locuieste Tiganul, care face linguri, cosuri, dar culege i aurul din. Bistrita, Aurie.
Tiganii de la Marea-Neagr1, pontici", ar fi alta

spetA, mai Albateci, tra'ind munai din furt si

din_

gacit 2. Peste Roman a venit, cu pribegii, colonistul.

Si Racquet descrie pe Germanii adusi In parte opt

din Imperiu, din Reich: la FrAllauti (16
case), langa Suceava, In Salu-Mare", ei se inlind
f Ara margeni, si se ridicA plangeri contra lor. Sant
trei sate unguresti i allele secuiesti, f5.r6( livezi: Se-

colonii

culi se imprAstie lesne 3. Rusii au fost asezati numai

In Laudonfalva (disparut i in Curtesti (90 de faApoi Lipoveni, lncrand la frangliii, la tesut.
inul, vin de la Tatari si din Moldova, Cu toata pre-,
listea, bled. din 1784: ei se arid la Varnita, la Fant'anaA166.4 BArteni,foarte sdraci, sant fixati. la Luitak"

apoi la Molodia, Dragomirna i Rosez" 5.

Si, In sfarsit, de-a lungul drumur Her se slrecoara,
Indreptati spre Cori:anti, spre Polonia, cu voie, Mr&
I, p. 167.

211, p. 223 si urm.

3 lbid., p. 116 i urm.
4 bid, pp. 127-33.
6 Ibid., p. 132.

27

vote, pribegii boieri ai Moldovoi tulburate de rdzboiu; padurile sant pline de bdjenari mai Arad.
Odatd ocupatia austriaca se Intinsese pAnd dincolo
de Baia. Acuma toatd partea dintre Siretiu si munte

e In manile Imperialilor, cari sper s'o pdstreze la

pace, formand astfel o noud Bucovind. Hacquet, In to-

vdrdsia un.ui medicinist rus si unui teolbg valah",

profitd. de ocasie ca s'o vadd, dar el va Incepe Cu
Moldova dintre Siretiu i Prat pe care o tin Rusii,
supt comanda lui Solticov la Hotin, a lui Rurnientov

odatd la Iai, iar acum a lui Potemchin, vechiul

generalisim locuind langd. Iasi, la o cask de boier.
A vd.zut el Insusi balciul de la Mohildw. Oricum, 11

descrie cu admiratie. Aici vin Turci, Talan, Armeni,

Groci, Evrei, Poloni, ba chiar, erode el, Francesi (?),
Italieni (?) si Germani, fiecare aducandu-si marfa:
Turcul bumbac, cafea, capete de lulea, Tatarul vite,

pe care, cum e obiceiul comertulai In. naturd, le

schimbd cu postav i panzd. Un alt balciu basarabean ar fi la Podlipciani", de fapt Lipcani, langd
Hotin, unde vin. Turci, Romani, Tigani, din linprejurimi, cari trdiesc In. bune relatii, cutare sal primind_
1.-Lapoi pe fostul lui spahius ca pdstor al vitelor terdnesti2.
Alt balciu important, mai frecventat, spune Hac-

quet decitt oricare din Austria, e la Botosani, oras

foarLe populat, cu o mie de case si mai multe bise-

rici de lema, care a scdpat de prada Turcilor. Se

aduce aici, pentru cumpdratori loarte luxoi, i marfd
englesil, francesd, stole turcesti scumpe pentru femei,
ndframi frumoase sau tulpane. Greed, Armeni, Evrei
trdiesc In oras lang localnici, cari nu fac negot. TarI, pp. 22-3, 114.

2 II, p. 32 si urm.

28

-gul-Frumos nu samAnd cu mandrul lui nume: sant

-vre-o cloud sute de case in paiantd, cu civa negustori greci
Iasul 2, pentru el Augusta" anticd, lace mara impresie de departe. I se pare lui Hacquet c acoperemintele rosii ar domina. Sant cateva case boieresti
nou cu cloud randuri i cerdac, cdrora li se zice,

ambilios, palate", dar altfel e un sat mare" in

mijlocul vastelor curi si al grddinilor. Induntru, lo-

.euinla cea mai bogatd nu oferd deck, dup moda

turceascd, divanul de jur imprejur, un dulap, cateva
scaune occidentale". Bisericile sant Intunec6ase, pre-olii lar ignoranli. Nu sant biblioteci, nici lucruri vechi. 0 singur strad lungd e acoperitd cu loan, cu

pod". Balciul e Insd mai mare si decat la Botwill, Mil a mai aminti un si mai bog,at trecut.
Grecii aduc stofe de Stambul, de India, de Alep, de
Chios, muscling., brocart de aun, tulpane de cloud sute

de lei si mai mult, i cu pietre scumpe 3. Alte mdrfuri vin apoi din Austria, Germania, Franla, Angla, ca: mdtasd, postavuri, panzd, dantele, ga/oan,e,
obiecte de metal. Italia trimete coloniale, pietre
scumpe, mdrgaritare. BlnlIe vin din Rusia.
Cdldlorul se coboard pe la Barlad spre
total distrus, dar nu merge mal jos, cdci aici se and
trupele lui Suvorov, in retragere de la Galai spre
Tecuciu, tdrand dupd sine bejenari cu vitele, Romani,

dar si Talan, Bulgari, Lipoveni, Tigani, Evrei caraiti Sarbi, rdu privii, Tatari", foarte darnici, vorbind romaneste, ar fi fost aserali In colonli langd
Birlad 5.
1 Pp. 36 0 urm., 57-8.
I E aici in Iunie 1789 (p. 62).
$ lb:d., p. 58 si urm.
4 Pp. 78-80.

P. 90.

29

Dinolo de Siretiu, Hacquet vede si Inseamna mai

putine lucruri. La Piatra, localitate miserabild" si aceasta, se vad multe bisorici ruinate; In apropiere,

tot In acest iudet al Neamtului, la Baznoseni (?),

constata petrol. A trecut prin Farauanii Romanului
prin Roman chiar, lang care oras, cu bisericile albe
tntre cateva sute do case de learn, vede caruta acoperita cu postav alhastru, purtand crucea alba si pre-

cedata de doi calareti, In caro se afla un arhimandrit" care e probabil chiar episcopul de Roman'.
Greci, Armeni fac aici negotul, i Imperialii au principalul lor magazin. La Ocna, vorbeste Indelung de
lucrul In saline, unde osanditii au fost Inlomiti de
comanda austriaca prin mesteri germani; sare,a se
vinde In basici cu doi trei lei ce,ntenariul" (Zentrier),
ciar pentru vite lea fiecare cat ii trebuie. Oraselul e

ars de Turci, fard a scapa macar bisericile si tot ce

era de lema In gropile de sare chiar; locuitorii, cu
vitele lor, au fost luati de armata turcoasca in retragere 2. Foarte amanuntit deserisa Magura Odobestilor 3. Hacq-uet afla Agiudul distrus, Focsanii In flacart cu Mavrogheni aproape
Ici i colo, fara sistem, dar i fara vre-o pretenr
tie, se dau stiri genorale despre Moldova. 0 tar sistematic: stoarsa, si de Voda-Moruzi, afirma caldtorul,
In Crop de patru ani
i Ilacquet cunoate pe fratele acestuia, care face specula cu ldna lng Pesta,
dc Alexandru Ipsilanti, prins de Imperiali pentru,
ca Poarta s trimeata In loc pe bunul Voda-Manoli,
Yellin' toti Fanariotii are cuvinte grele. Costachi Moruzi vindea larnai lan.ga Gonstantinopol ceia ce e
1
2
3

II, p. 55.

II, p. 43 i urm.
P. 57.
Pp. 95-6.

30

fals, Ipsilantestii se coboarg, dintr'un blXnar, Mawoghend e un Cutovlah (Kuzufalk),

interesantg pg-

rere, tare n'ar fi contrazisg de faptul cg. venia din

insule, unde elementul albanes, legat asa de mult
cu al Romanilor, era foarte bine represintatt
Odat tara dIdea un venit de 2.800.000 de lei pe
an, acum nicio treime, lucru care mt e de mirare
cnd populatia a sazut la abia o jurngtate de milion. Dintre dKri, capitatia ar face 200 de lei la un sat
de o sutg. de case; dar se lea suma si cnd mungrul
caselor scade, asa Incdt, dup o pl.ngere &Manned
Inaintea phreglabului local, oamenli Impung fuga 2
Si ce air bogatgl E ca o grIding. roditoare si bine

Will". Merele domnesti ar fi mari cat un cap de

copil". Numai de la albine, un stup roind alte
zece, cinsprezece, se fac 72.000 de lei pe an, pe cnd
In. Tara-Romneascg. productia e cu o treime mai
micl; dar Hacquet prevede timpul cnd exploatatii
lacome vor distruge poienele i cu ele priskile.
e pkcat, cki mierea din Sudul Basarabiei, pe care
candva o Intrebuinta si el, e tot asa d aleasg ca aceia
din Franta, de langg. Narbonne4. Nu mai putin de
40.000 de vite se fierb pe an pentru cervisul care se
vinde la Constantinopol, carnea aruncandu-se. Pieile
de miel nefglat, extrem de fine, se tree in Polonia O.,
se afirmg Ong. departe In Asia Centrala, Alaturi
rontgie prin dumbrAvi patru milioane de capre5. Cascavalul de munte, brnza se fabricg. de localnici, earl,
42resc i porci.
P. 102: Ein elender Schuhputzer des Hassan-Pascha, oder ein sogenannter Kuzufalk".
2 P. 65 i urm.
is

P. 69.

P. 73 0 urm.
o P. 82.

31

To.a.Le aceste bogii l

exploateazd, cum a mai

spus i aiurea, sLrlinii. Armenii intrec in ldcomie pe

Evrei, i, cu privire la acestia, cAldtorul observd

cd sant de o spetd mai aleasd, avand putinted, cu

barba i caflanul lor, infdtisarea boierilor. Evreul de
la noi nu e supardtor pentru aproapele, pe cand Evreul polon e de sigm- fiinta coa mai josnicd si mai
porceascd. (scluisch), care, plind de toat falsilatea
spiritul national de intrigd, nu catA decal sd Insole pe
vecin, fie si cat de putin" Scdpat de un rdu Guvern, acest popor vrednic do mild" (pedauerns-

wiirdig) (al Romani1or) ar putea s aibd ce

i se

cuvine e".

Aproape in acelasi timp, la 1782, un Polen, Mikoscha, a cdrui caldtorie, tradusd In limba germand, s'a
tipdrit la Lipsca In 1795 2) strabdtea Moldova pe calea urmald de Hacquet
La Hotin, cetate cu santuri i tunu.ri, unde se afla,
ca negustori, Turci, Armeni, Evrei, cAldtorul, pe care-1 caduzeste Giuliani, tAlmaciul la hotar, dintr'o
familie levantind pe caro o cuneastem, apatd foarte
rdpede, fdr nicio cereetare serioasd a persoanei

scopurilor sale, carte de trecere mai departe, prin

capuchehaiaua moldoveneascd. In tovdrdsia unui Ar-

meany trece apoi la satul Mmlt1iga, unde OsmanBairactar, Turc supus voii lui Dumnezeu, aminteste
cuvintele pdrintelui sau des pre vitejia Polonilor, cari

vdd astAzi prdbusindu-se gloriosul lor Regat Cine

fir fi crezut", spunea el, cd, folosindu-se de faptul in.-

ferioritdtii fillor fatd de pdrinti, Muscalul din gheturile lui va ajunge sd partmceascd. In aceste locuri
1 Pp. 88-89.
2 P. 11.
3 Reise eines Polen durch die Moldau nach der Tiirkey.

32

si ca. Polonia va putea fi Impartita In folosul

Dar vremea caderii noastre a sosit."
Dincolo de Prut, vamesul moldovenesc
al ca.rui rost nu-1 Intelege Polonul, data ce e o singura.

Imprtia

pandee, In plin camp, pe calatorii

cari tree. La 6 Iunie se porneste spre Botosani peun drum pustiu, fara sate, fara lanuri, vinul fiind
dat In gropi acoperite cu scanduri.
In orasul destul de mare sant case frumoase, mai
ales ale Armenilor, cari tin negotul Impreund cu
Greci i cu Evrei. In fiecare sapta.mana e targ de vite
si de cal, la care ar putea veni i negustari din
Polonia.

De aici drumul e periculos. Un Eyre% din Polonia

care mergea spre Galati finese de curand ucis si se
pradasera trei Turci i doi Armeni cari merge,au
spre Hotin. Plata vamii orasului, a venitului podu-

lui (2 lei de car), a pomenii pentru bisericile In

lucru face pe Mikoscha sa nu intre In Iasi. Cand
sq-te la Vasluiu, afld -de depunerea D6mnului, Constantin Moruzi, i pentru c pusese piedeci negotului

cu Polonia, si de pecelluireia averii lui; Pasa cel

nau de la Hotin trecea in sus. Barladul e munai ceva
mai bun decat Vasluiul.
Pank la Galati regiunea, frumoasd, fusese parasitl
de locuitori. Galata sant un port bun., dar n'au
cat trei sute de case, In care locuiesc Greci, Armeni,
Evrei, Turd, alIturi de Romani. Corabii vin din Constantinopol pentru grau, si din nou patriotul polon
se gancleste la comertul pe care 1-ar putea face tara
sa. Pe una din aceste corabii pleac el la 22 ale lanu i, In cale, va vedea Isaccea, ca castelul, Tulcea,
pm- turceasca, cu un alt castel; mai rainasese, ceva
din podul care dat de pe malul acesta dobrogean
ducea la IsmaiL

33

Pentra eomparatie cred bino sit adaug aici ce poveiste*te dospre Tara-Romaneascd In 1791 un clIgtor
german, avand legAturi Cu von Diez, ministrul Prusie,i
pe lingd. PoartA, cu Knobelsdorf, succesdicul lui, cu
unul din curierii cari de la Constantinopol se trime-

teau la Berlin. Lucrarea lui, manuscriptd pdnit asidzi, se chiarnd Tagebuch ein,er Reise von Potsdam
sus, durch Sachsen, Bayern, Steyermark, Venedig
nach Constantinopel und zuriick, Ctber Bukarest, Siebenbiirgen und Ungarn (mit einigen Zeiclumngen)
VOM 8 April 1788

May 1799" si se pdstreazA la Mu-

seul National din Pestal.

Pier..And din Constantinopol, se pare, undo vazu.se

la laglir pe noul Vlah-beiu, Mihal-Vodd" (Sutu),

In April 1791, anonimul ajunge la Giurgiu, In zitia.
de 6 Decembre al aceluiasi an. Cu un mehmeadar romAnesc, el trece Dundrea si se oprest, ta Copdoeni.
Peste Arge, underi cade ceasornicul In apd, se indreaptd spre Bucuresti.
Sosind el aici pe negurd, Domnul trimete inaintea
aeestui diplomat prusiart pe secretarul sn. Intdia
visitd o face trimesuf turcesc pentru pace, RatikbEfendi. La ceasurile unsprozece, a doua zi, 9 Decembre, in trdsura trfineasd de Vodd, oaspetele merge
la audientd, pe care scurtele insemndri n'o descriu.
In amiss' zi Merkelius, Agontul austriac, vine de-1 visiteazd pentru a-1 poi ti la masd, cu Insotiitorii, carierul prusian Schmidt L un aflame Bock. In acesto
zile de petrocere in Capitala munteand, cAldtcrul are
legdituri, neplAcute, cu socretaral domnesc Panaioti
Kodrikas, de la care capdtd o saubero Antwort".
Pleoarea se lace cu greutate, lrebuind interventia uInd Monsieur Ebert"; cu Grecii i cu Valahii melrge
Fol. german 1072, 2 volume.

34

si mai rdu decAt Cu TUrdi". Popasul se. face la Vd1eni, apoi, In ziva urmdtoare, la BrItIseanea. La 14

e la Canipina, cu cca mai frumoasd vreme"e ar fi

vrut sd vadd izvoarele de petrol, dar era prea departe'. Peste cateva ceasuri vin scrisori de la Knobelsdorf, prin Tatarii Do:nnului. Prin ,iSeide" (Zeiden, Codlea), In sfarsit se face sosirea la Brasov.
Deosebit, In al dollea volum al notitelor sale, cAldtorul deserie 1 judecd Imprejurdrile din tara pe care

Cu atata rdpeziciune o strIbAtuse. Cnd a venit In

Muntenia pe la Seve.rin, In toamna anului 1790, a
observat antichitatile de acolo, despre care serie asa:
Turnul lui Severin (der Thurm Severin) e ase.zat
.pe un muncel round (e:n.-r rundon Knipe). E rotund
de jur Imprejur, Incunjurat cu un pnt (ein gemachts
Precipice, als ein Graben), greu de suit. Este un
zid (cine Wand) gros de doulsprezece picioare, lung
de 25 si lat de 20."

Regiunea are deosebit de frumosi fagi i brazi".

Craiova se InfAtiseazd mai frumos de departe. Co-,
borandu-se La Dundre, i e urmeazd cursul, pe la
Zimnieea, scheld de negustori turci, cu un han pasabil", pe la Petrosani (Pietrosban"), ,,sat m'are",
Cu o casd de-asupra pdmntului" 2. In satele de-a
lungul Dundrii, de la ZimnIcea pand la Giurglu, sint
tot oameni Instdriti", cn bol, bivoli, ol, glini, gAste,
rate.

Altd serie de note, dupd obaervatii asupra Grecilor

de la noi, dintre cari multi ar fi originan i din Trapezwit, lar Scanavi din Chios, privesc calltorla .de
Intors, din 1791, a Prusianului. La Cdlugdreni, pe

Ialomita (sic), este o veche capeld si In mijloc o

Ich ging nur wenig aus und wolte auch die Steln:0111Quel:en gehen (sich); es war aber zu weit.
2 Es ist auch ein liaus ilber die Erde darintieh.

35

cruce de zid (gemauert Creuz)"; crede ca numele

ar veni de la vre-o mAnastire de calugdri.
Drumul, mldstinos, e greu i pe vreme buna; podu-

rile sant tot asa de rele ca si In Polonia". Copacari urmeaza, sank un loc miserabil".
La Bucuresti e de mirat distanta mare !litre case,
scandurile de pe poduri In tot orasul". Se descrie
personalitat2a lui Ratib-Efendi, i, vorbindu-se de vi-

sita secretarului do:nnesc, se adauga ca a venit

cu complimente grecesti, adeca a oferi totul si a
nu face nimic".
Trasura donaneasca de parada avea vaso cai si era
Intovarasita de patru ciohodari, dar era din acelea

cum se afla o mie la Berlin". Un om cuminte

nu-si poate Inchipui cat e de saraca i pretentioasa

aceasta Curte,.care tine pentru fast pana la 3-400 de
ameni."

Ceva mai tarziu e un calator german care a strabatut In 1802 Moldova, ajungand In Bucovina, pentru
trece de acolo prin Galitia spre Viena. Joseph Roh-

rer a pus In scris, supt forma a douazeci i una

de 6crisori, cdlatoriile sale.
Ace.st Vienes cult, capaba de a Indrepta pe Sulzer

In ce priveste hotarele Bucovinei, a fost bine priinit pretulindeni, In orase ea si la tara, -Linde a vazut

vatafii bdtanduli cu crnzime subordonatii. A fost

In casa unui Mavrocordat, cu framos palat la inosie,

la un Bals din. Botosani, de sigur Vasile, col cu

proprietdti In Bucovina, care traduce un roznan"
al lui Voltaire si are o biblioteca numai din asemenea carti. A admirat frumuseta_ femeilor, facand
uncle reserve. A catcat pragul caselor con.sulare: a
lui Timeni Austriacul, a maiorului rus Malinotti,
en fenieia cea Invatata si asa de interesanta.

36

Dar e un om cu gusturi grele de satisfacut. Docat

patul moale, gAtit 'de ArnAut, preforl lavita ete'la
han. Se plange ea e prea pompoasA caleasca trasri.
de patru cai. Vede bisorici proaste cu popi
afark de unul din Dorohoiu, umblat pe la Viena
Trieste, dar care a Uitat mai tot. Musica Tiganilor
nu-1 Incana,
e sill de -robia acestoi rase, cAreia_
i-ar permite s scuipe po capil, cu toate consedntile, cum nu Ingkluie boierii neumani, Il oboseste
ceremonia dulcetilor
cafelei, pe care o descrie eu
de.-amdmmtul i i se pare c6. e obiceiul ca dup masi
boierul sA-si spele barba In lighianul undo oocoana
si-a clAtit gura, oaspetii invii avand dreptul de a-si
lutinge minile In acelasi licvid. Bade de basmaIele
colots-ate, indieno, caro se Intrebuinteazg.. I se pare
cA In casele undo so scrie pe genuncin usagiul liartiei e rar. Sc sperie de podurile rudimental-e, asa_
de deosebito de cele din Bucovina. Doar daca-i place
la Iasi, mai urat decat ()rice oras german, casa cii

trei caturi a lui Mavrocordat, Wide va local non/

Domn Alexandru Moruzi cel bland, prieton al stiintilor", ca i Constantin Ipsilanti, care va face
se uite zilelo crudului i rApitretului" Mihai Sutu.
Nu lipseste InsA, altituri de roproducerea ;mini firman din 16 Octombre 1783 pentru suditi, oarecare
statisticA, Insemnandu-se exact do cati florini se ex.port canepa, lana i alte marf tug. In Bucovina, cu.
259 de sate, se scoot 11-12.000 do familii.

Bemerkungen auf einer Reise von der idrkischerr

Griinze fiber die Bukovina durch Ost- und West-Galizien,
Schlesien und Mdhren nach Wien, 1804. Resumat de dScariat Callimachi, In ziarul Adevdrul, din 10 Novembre
1928.

Ofiferi ruso-francesi i rusi despre r6zboaie1e

din 1789-92 si 1802-1806.

In rzboiul pe care-1 incheie pacea de la Iasi, in

4793, jue un rol militar important generalul de Langeron, emigrat frances in serviciul Rusitei ca si Ro-

_ger de Damas 1, care ni-a lsat Intime

bogate

memorii.

Parte,a de povestire tehnicA

evident cu mult
mai intins6
nu ne priveste 2; vom culege din ea
InsA ce se raport. la conditiile, supt toate raporlu_lile, ale terilor noastre in cursul acestor douAzeci de
.ani.

Memoriile incep chiar Cu o descriere a Principatelor. Se dit o privire istoriet asupra lor, inceptlnd
4e la Daci si de la Romani, al cror nume e Wat
cu oomplesent" (!) de Valahi": e sigur cri ei
par sit aibit oarecare similitudine Cu m'ea popor, asa

4e ludat, dar aceastd similitudine a sczut foarte,

prin vreme i prin regimul la Jure sant supusi".
Autorul recunouste rolul nostru de a fi oprit Inaintarea Turcilor, dar i se pare cit socoteala lui Stefancel-Mare de a-i primi ca suzerani era poate gresitd.
I Pe care-1 cunoaste; Hurmuzaki, Supl. 13, p. 100.

2 fusa despre asediul Hotinului In 1788, p. 85 si urm.

38

Regimul fanariot la care s'a aju.ns e judetcat aspru,

si In lipsa de dreptate a Divanurilor judeatoresti._
vezi Insa
Nu se face niciun fel de esceptie

mai sus casul lui Moruzi: voiu afirma ca nu exista pe pamAnt o ceatd de ticAlosi mai imundA
decat Fanariotii"; amb:tia de a fi Domn o platesccu mil:0am, pe care le ieau apoi dintr'o tard sarAcita

si dusl la de.sperare. Si se Insird mijloacele de a

stoarce bard: confiscatil pentru trAdare, scoaterea la
mezat a tuturor demniiatilor. Si pentru a sprijini judecata sa Langeron citeaza casuri vazute: la 1808, un
Sh.rdza, ispravnic de Tseuciu, mehmen2ar pe langd ge-

neralul rus, se pierde In fata unui Ienicer, curier

turc, si, ridicandu-se In picioare la ivirea lui, D. prer
sina In genunchi" pipa earuta. Grecul Apositolachi
Stamo, trecut apoi In serviciul Rusiei, se puirea In.

brand la Bucuresli, In 1811, ca sa ajute pe Galib,

Reis-Efendi, a se sui pe cal'.
Descrierea boierilor, cu Imbracdrnintea lor, cu casele lor de tard, cu calaria lor solemn.d, avand

dupa sine o gloatd In zdrente, n'adune nimic natl.

Toti au spiritul fin si tot asa de plkut ca si vechii
Greci... SAnt, cum se spune cd erau Atenienii, viol,
usurateci, inconsecvenj, caust:ci, neastAmparati, seditiosi 2 si eniusiasti. Multi stiu bimba franees si
toti foarte bine pe cea italland". Cun.osc bine Constan-

tinopolul, dar pe la 1790 i s'a IntAmplat lui Langeron sd vadd pe un boier cu barba deasa si lunga" vorbind despre Paris, unde nu fusese, ea mai
multa prieepere decal printul Gagarin, care locuise
acolo 3. Pe Munteni li descrie ca lacomi si risipitori.
1 lb:d., pp. 73 i 353.
2 Un Cant_cuzino i un Catargiu slut chiar executati ea

bou, i Bujor spune cA avea complici boieri; p. 218

3 P. 75, nota 3.

39

(un loe de ispravnic aduce 7-8.000 de galbeni pe

an,. cel. de Aga. 15-20.000, ce! de Spdtar .15.000,
Arnutii lui filnd adevarati hoti, cel de Vistjer. 3040.1Y,',0). Dar sant destepti, buril, i in alt regim. ar
Femeile sant frumoase, sentimentale,
ei
i Cu
galante, dar apatice, rau crescut
structie" : cA n'ar sti frantuzeste e o inchipuire a scriitorului i cd. s'ar primpe sd. joace numai hora, care

i se pare ridicull, o alta (el preferd. jocul grecesc",

cu conducdtorul In urma cruia merg femeile unte
altfel recunoaste cA, dacaL
prin ndiramele ce tin).
la 1866 mai erau fernei In, costurn oriental si ju.%cand danturi vechi, o rdpede revoluthe supt ocupa-

Ve a schimbat si una si alta. Se aduc trasuri din

Apus i bucdtari francesi; tinerii pun fracul 3.
Ca petreceri, nu se Ingaduie teatrul, concertul de
diletanti. Ofiterii rusi cari o faceau pd.reau ciudati.
LuLarii represintl musica. i zeee pisici Intr'un
pod sant mai plAcute de ascultat decat cei d'intaiu
ciintareti din Iasi". De literaturd n'au habar, de si se

spune cd. limba e dulce si monotond", destul de

bogall.
Populatia de la tarl, 1.500.000, dupd. ce 200.000 au

perit din, causa razboiului, e solida. si, mai ales In

Muntenia, IndrAzne,all Femeile, brune, de staturd.
frumoasa, sprintene, se trec rdpede. Casa terilneasca.
e descris dup realitate; la feresti nu sant geamuri,
ci bd.sici. Caldlorul Ii da. sama bine ca descriptia
acestor case se potriveste i cu cele din Ungaria, din
Banal, dinteo mare parte a Poloniei si a Ucrainer.
2 Pp. 182-4.
3 Fata lai Manolachi Bal, Catinca, mAritatA cu Fillpescu,
fusese InsA e escutA la Petersburg; p. 186. Cf. p. 187 nota

2; p. 183 nota 2.
6 P. 79.

40

Nu 1n4elege luth bisericile, care-i par ,;murdare

mai putin impodobite decat grajdurile din An.glia".
Prasele, ura.te, au in Moldova o mare proportie
de Evrei, pe 'AN cari mai multi torani. Podurile
sfint infecte. Boierii si-au fAcut caso de piatr6,

Curtea e foarte mare), dar cu putine podoabe".

Tenle produc totusi mutt stpa'nilor lar: 300.000 de
piastri Moldova, Tara-Romaneasa, dublul. Se trimet
pe an 100.000 de oi la Poartl. Aceasta atrage crestini

doritori de a le libera. Rusii sant cei mai cruzi: e

de ajuns ca un ofiter rus sA intre in casa teranului
moldovean pentru ea acesta s ineremeneasdil. Si
se citeazA casul lui Camenschi, generalul care in.
1788 tAia capul vacilor, dAdea foc caselor, gonind
pe locuitori in apadl, i fura vitele2. Cei mai multi
cal pier din causa transporturilor lui Potemchin: cu
eel rmasi teranii se ascund in Widuri. Galatii3, de

earl se zice c au o bogatie do pus alaturi numai

cu frumuseta de positie a Isaccoi i eu Dundrea la
Tulcea, sant arsi ca distractie de acolasi Camenschi.
Potemchin visase de stpanirea ambelor teri. In. loe
ca Austrieci i Rusi sal-si dispute acest bogal pamant
si acesti oameni nevinovati, ar fi mai bino ca i unii

si alii. s le recunoasel drept o barier" necesarii

intre ei.

Ca evenimento, Langeron a vzut balurile de la

Iasi ale lui Potemehin, cu participarea damolor

ruse care urmau Curtea4": intro altele o cloamnd de

Witt, fata unui Grec slrac, adusd de sotul ei, cea

mai frumoas femeie din Europa". La 10 Ianuar

1 P. 80.

2 Se aduce i mArturia generalultd Ivanov (p. 81

3 P. 101, nota 1, V. i p. 111: ,.ora q foarte mare, foarte
bine zidit i foarle bogat".
4 P. 92.

41

1791 el era pentru Intgiasi data.' in

unde vazu

pe Poteanchin tronand ca un Sultan pe atat

vesel, pe cat de afectuos, intrecandu-se In .amabi-

'Hate cu =genii sai". Am petreeut" adauga scriitorul, putine seri mai placute decal acelea cand hasartlul m'a apropiat de dansul la Iasi." NIoldovenii,
pattiti la baluri pentru a-1 vedea stropit de diamante,

eran considerati ea ultima clasa a supusilor lui".

In 1791, Sultanul" moscovit dt baluri la Petersburg, si Repnin comanda in Moldova. Langeron re-

vine in Iulie la Iasi pentru a relua serviciu supt acesta . La Galati, Potemchin sta. intr'o prea-frumoasa" casa mobilata de dansul: bolnav, trece la

Husi, sat placut", si de aici, furios pe toti cl nu

se indreapta, trimetand Mori superiori dupg man.-

carile lu,i favorite, se aseaza la Cardac", casa de

tarA departe de Iasi, clod verste, pentru a se insanatosa si a pleca la Moscova'.

Pornind din Iasi in Septembre, scriitorul nu e

lata la ceremoniile, pentru. ingroparea lui Potem-

dv

chin, mort in calea spre Nicolaev, la patruzeei de

verste de Capitala A1oldovei 5. Aproape de Iasi, cu
imn. vdiutant si doug slugi, Rumientov duce viata
..shiet" 6.

In noul razboiu din 1806-12, apoi, Langeron explica teruporamental Domnilor; Moruzi, bun admi-

nistrator", singurul bun; Ipsilanti, de patrumci

cinci de ani atunci, om de spirit, dar fara judecata
censeeventa, avand ambitia de a fi rege al Daciei 7.
2
3
4
fi

P. 98.
Ibid.
P. 103 nota
P.

104.

P. 105.
P. 106.
P. 109.

42

Il sfaluia ministrul" slu, marchisul de St.-Aulaire,.

diplomat ale., om de treabd, desinteresat", dar deun turiperament focos i gata -de hotArAri bruscei.
Fkrd s-si arate partea, el destrie amAnuntil. ocuparea Bucurestilor de Miloradovici, dupd resistenta

celor trei sute de A.rvati" sau Arnduti",- la Radu:Voda

capetele Turcilor tdiath, cu lumanAri pe ele,
&AJA infipte de alti Arvati" la scara Curtii, pentru.
intrarea generalului.
el *era la Bucuresti, asistand la balurile care serbatoriau biruinta. Numai la 18 Deoembre 1806 para-

seste orasul 3. In Ianuar 1807 era la Bender, unde

generalul Hitrovo Nra. grane, leame de constructie si
tot ce putea servi la utilitatea si impoclobirea caselor i mosiilor sale la Odesa i". Tal asa faje i cmazul Cantacuzino, care oon,duce amestecul de Greci
Moldoveni si Rusi din care, La Odesa, Richelieu fdouse un earp de vo1untari5.

Luptele din Basarabia sant descrise deci de 1.kn

martor ocular. Langeron se bate la Ismail. El vede
cum locuitorii turci din coM, de si se supun, sant
du.si ca robt in Rusia 6.De aici excelente descriexi, ca
aceia a Cbiliei. In acelasi timp insd destdinuieste
intrigle de la Bucuresti, rolul lui Gonstantin Varlam,

fost ofiter rus in 1769 si sef al partidului favorabil

'bid. Cf. si pp. 135, 189. Despre consulul francesReinhard, p. 113.
2 P. 116.
P. 118.
4 P. 120.
P. 121. $i un Chica In armata ruseasca; pp. 131-2, 175.
Un maior Corbea comanda reg.mentul nobil:or d'n Cherson (p.

147). Erau acolo banditi sarbi sau valahi

moldoveni" (ibid.). Pentru pandurii lui Curt, p. 164;

ieau Lom, Cinbru i Rahova; p. 299 si nota 1, p. 360
e P. 126.

43

ocupatiei, campus din, Ghiculesti, GrAdisteni, Brinooveni i Nenciulescul, al lui Gon.stantin Filipesaii, a
cru fat n'a fost amanta pardsitA a lui Miloradovici2,
ci. sotia lui% El ctmoaste aici i pe micul" Ledoulx,
fiul unui cofetar din Moscova 4. Zugrveste spaima
Bucurestenilor cnd s'a aflat de marsul Turcilor contra ora.sului Dar s't recunoaste meritul lui Miloradovici

de a fi oprit panica b, I se d pentru aceasta o sabia

de aur.
In Septembre 1807, Langeron se retrage din ordin

de la Ismail, 1h salutul cavaleresc al Turcilor. Dar

rnAne, dupa alt ordin, In Bsarabia. Se stabileste
apoi la FAlcliu, unde vine si Prozorovschi. Ajunge
a cunoaste astfel pe presidentul Divanului", Cusnloov, si pe boieritiasul Crupenschi, ,itAnr fin, dibaciu, desghetat, moral, interesat", pe Roseti Hoz-novanu, cel mai bun cap din toatI Moldova", si alti
boieri7. A vzut la lasi pe fostii voluntari cernd de
pomang 8.

All. tara compleet ruinat.: Focsanii, R'mnicul, Bu--

zul pustii, Locultoril fiind la munte, i numai trei

case in trgul Troian 9. El Insusi are lagrul la Tabac,
1 Pp. 184, 320, 323.
6 Pp. 134, 138, 158 nota 2, pp. 159, 161, 184, 187,
189, 193, 193, 197 nota 1, 199-200, 237, 215, 216, E vorba

si de jaful lui Matute beiu, pp. 185,198, nota

1. Pentru,
Bditdretu, pp. 1m7, nota 1.
In partidul lui, Hagi-Moscu, Fack Romaniti, Belu,

Stezzio", Manu; p. 186. Pentru VAcArescu, mil", si be

tivul Mitropolit DosofEei, p.
4 Pp. 146, 156, 186, 323,
6 Pp. 139-40, 142.
6 P. 151.
7

188.

lb:d. Un Hrisoverghi, p. 168.

P. 152. La Falciu, bolnav, pp. 133, 155.

P. 153.

44

lii apropierei. Descrie si pe negociatorii cei d'in,tdin

ai pitcH cu Turcii2; era atunci la Iai, In casa lui, Culuzov3. Totusi presintd pe larg B1dila4. In A.pril se
afta din nou la Tabae i incerca Ismailul. Cal:1MA apoi
eor. pul de reservd", menit a ocroti Principatele
a preveni un eventual atac a Austriacilor 5. E sigur
cit a salvat Aluntenia", cdpdtrind recunostinta Impdratului 6 .
11 gdsim la Bucuresti In ziva de 5 Augukst 1809,
venind din Galati 7. Expune insusi opera lui de re-

lacere. In Oltenia generalul Isaiev, care trilla cu o

Greacd, considera tara ca o mind de aur" 8 vama
putea sil dele 25.000 de galbeni pe lund., 5-6.000 numai

de la Zimnicea8. Langeron merge si acolo, si Cernetil ari ii par a fi fost un ora frumos. Cunoaste pe
panduri, cari trebuiau sd formeze i un corp de Bul-

gari10. La intors, trece pe la Turnu-Mdgurele. Cu

putinek trupe ce are incearcd posibilul, i aceasta
de si bolnav greu, pe mdna medicilor greci. Totusi
are curajul de a da o luptd biruitoare la Frasina.

Din Muntenia apoi el se ocre la Bagration in

Bulgaria, la Silistra, unde actiunea ruseascd nu reuseste, i apoi in Dobrogea. Mal tdrziu colaboreazd
eu Camenschi, in aceiasi provincie, la HArsova ". I so
1 P. 154.
P. 155

3 P. 159. Pare a cenoate i Severinul; p. 163, nota 1.

1'. 165.

5 Pp. 172-5.
P. 175, nota 1.
7

Pp. 188-9, 190.

P. 193.
nota 1.
10 Pp. 194-5.

lt Deserierea ei, ce inoseneile, asutele de lema varuite,

gradini le i miche prgvAlii, p. 239.

45

Ineredinteaz1 si luarea Si1istr.ei. Gontinuind campania, el' e ami& care prinde 1, ftazgrad pe Scarlat
limachi, com foaite blnd, foartc politico; si destul
lustran", pe eare-1 trirnete *la Harcovi. La asedint
Suinlei are o parte putin Insemnat, dar eapIll apoi
misiunea de a lua Rusciucul i Giurgiul. Cinstea so

dKdu lui Camenschi, primit triumt al In Bucureti;

ct despre Langeron, el trecu, In Novembre 1811
prin Iasi, la Petersburg.
IntorS, primeste conducerea interimar a intregii
armate. Alei af1X, dup. exilarea fami1iei Filipescu,.
ca stApA.n pe Varlam, care exileaz pe un Vkareseu_
ki pe un Ghica2. Peste putin era s5.-I inioctliascI'bktranul Cutuzov, care expuse Indatl scandalul legiltuiilor sale cu d-na Gulian45, apoi d-na Leventi,
a unei BArcAneste, In vrAstA de patrusprezece ani,

nepoatI a lui Varlam s. In acest timp Zass prad

la Craiova, unde 6tringe In doul Niti 60.000 de
galbeni In aur'. Noul comandament diidu InsS. ordin de a se eruta nenorocita tarX. Dar o band4 de
jAluitori 11 IneunjurA., i Caimacamul cel nou la
Craiova, contele" Dudescu, avea pea mai urit reputatie, ea fost corespondent al' lui Pazvantogiu; dupit

Langeron, Vistierul Samurcas merita executat: agentil lui biciuiau oopiiii i puneau femeile pe ciirbunir Bezak, viitorul consul, Coronelli, regele Bulgarilor", furlt. Crupenschi mi era mai bun ca
P. 251, nota 1. Cf. p. 259.
2 P. 321.
3 Pp. 327, 381-2.
A Pp. 327, 365 nota 1. UngA el secretarul grec Mavros.
viitorul general Nicolae Mavros (p. 357), si attAl lui Cesar
Boliac, medicul Bogliaco, proprietar de club (p. 382), ctisAtorit cu o Bucuresteancl.

46

Caceagov, vemt In ajunul pdcn, puse pe Nencmlescu In local lu Varlam 1.

In 1828, alt rdzbotu era sd mai aducd pe la nol pe
biltranul general el va mIrturtsi cd a gdsit o altd
generalie, de care s'a despArtd numat Cu lacrniai de
recunostmtd 2.

Sarcina de a Inch= pacea cu Turcu a fost lucredirtatd de Tarul Alexandra, nerdbdAtor, amiralultu
C.leeagov, bine cunoscut i prim legdturile ltu ca
I-iu i pr1n partea po care a avut-o pe urmd In
apdrarea Rusiei contra lui Napoleon. Memorlile
redactate In limba francesd, cuprind i ele deci
muriii, care se pot addugi la acelea pe care le preAida Lange.ron 3

Din ele alldm cd Tarul lust's]. cunotea excesele

trupelor rusestt In Moldova si In Tara-Romaneascd",
escese care au exasperat pe locintori", Indulgenta
care stApdniau total, incapacdatea lui
41. intriga"

Cutuzov, Itpsit de energie, de bundvaintd, de rdpeztraune In executie", fund prea bdtriin i avand
un caracte.r rdu. Plangertle locultorilor furd Incredintate lui Cic,eagov, cu observatia nu pot sd. mat sufdr
asemenea grozdvn", ceia ce face sIt i se atribuie de
noul guvernator vestda propositie, pusd In sama mulfora. Li vom /Asa ocha sd plangd"

Ca ajutator anuralul Ii lea pe pribeagul moldovean Sturdza, fost Vistier, rudd Cu Moruzeta., am
crescut, cum stim de murea, In Germania, la Lipsca
P 389
2 P 184, nota 1, cl p 343, nota 1
Trei ed tu iai vechi ine,omplecte Berlin, 1855 qi 1858.

Leipzig 1862, apoi in Badoothque russe, VII, 18.62,

integrala de Charles Gr Lahovary, Mmotres de I andral Paul 7 ch tchagof, , Paris-Bucureti 1909

47

Alexandru, si el alipit la misiune, vorbia

scria cinci limbi: viitorul secretar imperial e cun.oseutul cogrtAtor
Stourdza.

seriitor pplitic, Alexandre de

.

Informatii. despre terile noastre le-a mai luat de la

un Barozzi, dinteo familie levanlinl, care inc din se-oalul al XVIII-lea avea misiuni pe aici 1 A cunoseut
si pe Chirico, consulul rus din Bucuresti, pe Nedoba,

agentul din Serbia, pe Fazardi, pe Minciaki i e

Pini. Sef al cancelariei era Capo-d'Istria, viitorul
presedinte al Greciei.Inviate care avu astfel i dfinsul

prilejuIde a eunoaste terile noastre, unde mai tarziu, intr'o situatie mai inaltl, avu leg,dturi cu
dAdu cca d'int/lu stire despre Eteria filomusilor" ea despre o socielate culturall pentru
cresterea europeanl., in Apus, a tinerilor Greci talentaw..
Comandantul In sef al armatei Dundrii, noted Mri
i guvernator general al. principatelor Moldova si Muntenia 3" pleacI din Petersburg la 20 April

-stil vochiu 1812. In memoriile sale el consacr un

capitol fntreg rlzboiului pe care venia s5-1 Inc/wk.
Gonstatl. IntAiu cl el a plecat de, la nepriceperea
graba .Germanului Budberg, Tninistru al Afacerilor
Strline dup ce ambasadorul la Gonstantinopol, Italinschi, cApAtase toate satisfactille posibile. In tot
cursul ocupatiei, generalii rusi se max/earl unii pe
altil. Prestigiul armatelor imperiale dispare altfal,
dupX ncsuccesul de supt Ismail, boierii ziceau
Merge-inddreit lui Meyertdorf, fleandu-i si cfmteee,

o Imboggire a cunostiintilor despre literatura polilorga, Acte ;i fragmente, II, p. 346.

2 V. Karadja, In Revista istoricel, pe 1921, p. 181 i urm.
(1. Revue contemporaine din 15 Mart 1855 (la Labovary, ed. eitat).

48

ticA a timpului. Michelson poartk rAz1)oiu cu Vodit-

IpsUanti mai mult decal cu Turcii, Prozorovschi,

dusman. al Grecitor", la optzeci d9 ani nu putea fi
ridicat din asternut decAt prin pAhare del maderl.
frictiuni. Ar fi vrut SA treacA DunArea la Galati si

s1 meargl spre* Constantinoporl Se vorbeste

de risipirea corpului romAnesc format de Ipsilanti;
n.eplAtiti, soldatii se intorc la vetre ari deserteazI la
Turci. Trecerea*DunArii supt noul comandant Bagralion aduce -urga asupra malului bulearesc, orase
si sate fiind nimicite fitr nevoie i mii de locuitori

adu.si de cea1alt1 parte a jluviulni ca sil. moarA de

lipsA. Asa se ajunse "a se insela speranta popoarelor
care pAnA atunci a.steptau armatele noastre ce trebuiau sil. le libereze de relele de care erau coplesiti

de doulzeci de ani prin rlzboalele lluntrie,e Intre

cArjalii i aianii Rumelieil." In principatul muntean.

chiar, in cursul unui an, Alain 1809-Maiu 1810, tree

In spitale peste o sutA d niii de bolnavi ai foametei
suferintilor ce-o urmeiazA.
Furios pe Romani, ca si cum ei ar purta vina,sosesteCamenschi fiul. Si el, in noile operatii peste Du-

nAre, strAmutA peste 40.000 de locuitori ai malulu,i drept, ca aeeleasi triste resultate. Boierii trimet
tot ce au la Sibiiu; sAtenii se gAtesc a fugi si ei in
Ardeal. Mitropolitul Ignatie, un Grec, care, afiliat
Eterie, se retrase apoi la Pisa, cercetA pe generalisini
ca sA-i spuie desperarea credincio.silor sAi. Aoeasta
aduse o indreptare, i Camenschi ar fi ajuns astfel
Ainsi on parvint tromper l'espoir des peuptes qui
jusqu'alors attendaient nos artnes comme devant les affranchir des maux dont ils taient accabls depuis vingt
ans par les guerres intestines entre les kirtzalines et lee.
ayans de Rournlie; p. 370.

49

idolul" Roinnilor, cind moarlea-i iea pe pAntiintul

lar.

Cutuzov ar fi fost multdmit cit are ntuletur

(petit foss) al Dundrii ca garantie. Soarta-1 serveste
Insd cAnd trupele Marelui-Vizir snt Inchise In insula Slobozia, langg. Giurgiu, de generalul Marcov.

Era vorba de granita Siretiului, pe caro Sultanul o

refusd hotdrilt.

Sosit la Iasi, In ziva de 31 April, Ciceagov nu

bag de samg. c presedintele Divanului moldovenesc,

senatorul Milasevici, dd do stire lui Cutuzov, ca Indemnul de a iscdli cat mai rdpede paeea,
ceia ce
se i face.

In. calea spre Bucuresti, aflg. case, pArdsite, pAduri

pline de bejonari; soldatii rusi pradg. si de la terani i

de la negustori. Os-tile In cartiore prkildesc tara;

disciplina lor e cu 1otul sclzutd; bolle se Incuibase,rit
si In trupe; la Divanuri viermuiesc consiliciri, revi-

sori, interpreti, secretan; provisiile slut furale de

eontabili,

asa Incat tara, cu un venit de pesto

1.500.000 de galbeni", nu poate hrgni o armatd

scgzutg. O rechisitie de cinzeci de care Inseamnd In
realitate doug sute, ba chiar cid i siftel. Si totusi tara

e o mind de aun", capabilrt de a da anual vrero

doudzeci de milioane de ruble in argint, o cincime
din ce dg. Rusia. In Capitala muntean e o Capud;
bltrinul Cutazov face pe placul tiitoarelor lui, jortfind si bogatele vdmi de la Dunilre,; odat a trimes
cu sila In Rusia pe sotul uneia din ele.
Ciceagov Incearcd Indreptiiri; cantonamonte sdng.-

toase langd magasiile de provisii, restabilirea autoritdtii Divanului, InfrAn.area hotilor, supravegherea
Locuitord rscumpAr carul Cu doi-trei galbelii de
&care bou.

50

vdmilor, lngrijirea productiei, care eonstd mai mult

In parumb, fiindcd. el cere lucru de doudsprezeee
zik, edei pane mdnancd doar boierii, negustorii bogati, lar restul grAului se exportd. Se &india si la

o armatd romaneascd, supt un sef bun, si redactd

un proiect de organisare,", la rdscoala In Bulgaria
i Bosnia, la un mers spre Adriaticd. Voia s facd
si o hartd. a Principatelor. Mitropolitul, pe care-1
presintd ca om fdrd prejudecdti", avand legluri in
Grecia si pAnd la AH-Pasa de Ianina, pe ldngd care

trdise fArd a se putea impdca, departe de a

fi

trecut In Rusia pentru c fusese ardtat ca mfincdtor

de carne In post e intrebuintat ca sd cdstige de la
All Ineredintarea cd nu va lupt contra Rusilor

va opri si pe flii sdi, din armata otomand, de a

luptd, atacdnd chiar pe alti Pasi, credinelosi. In
schimb, 1-ar fi fdeut rege al Epirului". Se capiltri
asigurdrile Pasei de Vidin. Peste Prut Ciceagov a tri-

mes pe bdtrnul Sturza ca guvernator civil al Basarabiei si al pArtil din Moldova cedate de Poartd",
cu un regulament special: va trebui, spunea el, ca
de acolo sd se lucreze i asupra spirituhii populallei
vecine (23 Iulie). In Miel insd greutAtile din Rusia
aduceau chemarea In sprijin a armatei Dundrii,
abia 35.000 de oameni dupil stabilirea micelor garnisone In cetdtile de ap.a."rat. La 13 August, Ciceagov
ieia din Bucuresti, trecea la Giurgiu, Brdila i Ismail, dar el alergd la Iasi cdnd primi vestea cd. Aus1ro-Francesii ar sta sd intre In Moldova. Neadeverindu-se stirea, pArdsi definitiv Principatele.

IV.

RIzboiul ruso-turc din 1806-12 In descrierea

cAlAtorilor strAini
Veacul al
s'ar ptdea incepe si la noi de
pe la 1791, cand In cererea boierilor munteni de a
nu tnai fi considerati ca locuitorii unui sangeacat
sau pasarle", caci mai curand i-ar Inghiti pamantul

ea pe cei din Lima sau Lisabona, ci ca natie valabil", se vede Inrauriroa imediata a ideilor Revolutiei
fraucese. i Indala, la 1802, vede,m pe boierii Moldovei plangfindu-se do aceleasi abusuri turcesti, provociindu-se la aceleasi drepturi traditionale i dorind
acelasi regim oranduit, ,,de Stal" constituit, avand deci
si el o Constitutie, caro va fi tinta tuturor revendicarilor, In limp de douil generatii, de o potriva insufle-

lile de gandul refortnelm-, pana la triumful acestor

idoi de refacore i restituire In dreptul eel vechiu, Im-

bracat lusa In formele molla ale veacului, prin Regulamentul Organic", ami constitutional, de la 1831.
Pe turna o literatura moderna avantata va duce mal

departe idealul unoi natiuni care acum se va simti

una singura, peste hatarole Principatelor IntMu, peste
,corpul chiar al Imperiului otoman, In care nc tinca
sila, pe -arma.
Asemenea fenamene sufletesti, adesea greu de observat si care, mai ales, dat fiind seopul i riscul ur-

52

iiltririi lui, trebuiau ascunse de strdin, afard de casiit

clind acesta insusi era un initiat, un indemnlitor si, un
sprijinitor po-xibil, se Intalnesc, fireste, putin i tdrziu in_
paginile cAltorilor, preocupati do colorate. sau bizare

lucruri interesante, fdrii 'a cheltui inull vreme pentru

a-si da samd de unde vin aparenteie i spre ce VInUt
se indreaptd realitatea aeoperitd de dansele. Dar, in
c.! priveste prelacerea dupd Apus in .cladirea casei,

In port
mai alas si mai curand al feinoilCor,
In felul de petrecere, in ceremonii si pompe, acestea
saut lucruri care se observii linediat si a cAror ponienire, plind de recunoastere, de mirare sau, mai
adesea, de ironie, se Intalneste de la unui din visitatorii strdini la cA.lalt.
Am vdzut i cu atiitea alte prilejuri c,d acesti visita-

tori vin la noi, nu pentru noi, pentru incetul proccs

de transformare al vietii noastre nationale, i nici,
deocamdatd, pentru a cunoaste bogAtii la a cdror
exploatare ar voi sd participe, ci pentru evenimentele
de politicd generald, pentru conflicte mondiale, *mire
se petrec pe teritoriul c,elor doult ter! romnesti.

Veacul al XIX-lea uu presintd in.sd niciunul din aceste evertimente pAnd la acel rdzboiu ce se deschide

la 1806 intre Rusi si Turci, supt pretextul cd Sultanul a cdlcat garantilile acordate prin tratate Principatelor inldturand Domnii btinuiti de trAdare fatd

de ruo, dar, in realitate, din dorinta lui Alexandru

I-iu de a participa fa ImpArtirea de pnifinturi pe
care o deschise,se glorioasa aventurd napole,oniand.
Altfel, un Rus, consilierul de colegiu Pavel Sumarocov, va putea vorbi In 1799 numai de Basarabia,
antune, de ambele maluri, mdrgenite cu Malle ier-

buri, pe care le pase cirezi, ale Nistrului: Tiraspolul, plin si de Rornnii, Benderul, cuib turcesc, Md-

53

Cu femeile care merg torcilnd, Cu alte localitAti de Moldoveni pAnA la DubAsari, unde, iarA0,
ei n.0 lipsescl.
De la diplomatia francesA IntrebuintatA In Orient
de Napoleon I-iu pentru scopurile, foarte mari,
dar lipsdte de basa nece,sarA i chiar de o definire suficientl, pe care le avea fatA de Imperiul otoman,
afarA de ale generalului franni vin singarele Uri
ces in serviciul Rusiei, Langeron, de care ne-am
ocupat mai sus
pe care le avem esupra InfAtiArii
Principatelor In cursul aceatui rAzboiu de ase ani,
menit sA se termine cu pierderea Basarabiei.
Cine serie e sotia, germanA, a diplomatului frances Reinharct, fast ministru la Florenta i In Elvetia,
cArnia i se Incredintase tocmai In anul hotIrAtor
1806, la 18 Mart", o misiune specialA la Iasi 3.
Reinhard, cu sotia i cu un copiI, IntrA
inutul
locuit de Romfini pe la Seghedin i urmeazA calea
pe ca. re o cunoasFtem. Si scriitoarea vede hoti In furci
i mule de isprAviIes bandelor, a cAror alcAtuire era
determinatii, cum tim, de abusurile administrative
de o grea tiratiic, nationalA i sociall. Valahii",

in care presupune Slavi, ii apar servidi fatA de autoritAtile care-i apas6; 0 ea vorbete de preotii lar
ignoranti. In Banat ti place, In treacAt, doar parcul
contelui S., din familia eontesei de care vorbesc cAIA-

torii germani. Pe la Lugoj, ea se indreaptl spre

poaria" Ardealului i intrA in aceastA provincie
pe la Dobra, care i se pare un sat miserabil", mai
1 Ofiginal german din 1802, traducere suedesA din 1805.
C. Karadja, in Revista Istoricti pe 1928,

Notiiii de d.

nl Oetombre-Decembre.

Hurmuzaki, Supl. 13, p. 341, no. CDLXXV1I.

3 Une femme de diplomate. Lettres de Madame Reinhard

sa nusTe (1798-1815), Paris 1900.

54

ales ca diplomatica familie e redits a dormi e -douit

malddre de fan. Este totusi si o brirnd conto ma-

ghiarii, a crii aristocratic ocupatie e s creascl

porci. Orrstia-i apare insd ca un ordsel civilisat,
legraurd cu bunahl otel pe care-1 all aici. Sas-Sebesul

e numai pitcresc. Sibiiur, prrdsit de Guvern, care s'a

inutat la Cluj, isi prstreazd
La Turnu-Rosu, ande din partea Austriei are paza
hotarului un maior cu sotia germana, se infatiseazd,
cu compliniente orientale pentru ui.inistiui frances,
mehmendarul numil de. Domnul 'maltean. Tara sperie pe cAldloare. La col dintiliu popas, stdpana ca-

sei se muta in grajd" pentru a face loc oaspetilor

dar patul lor nu e numai lavita aooperitr bu o

scoartd. De aici alaiul, cu doi Tatari, doi Arnduti,

paznici, mehmendarul i aize,ci de cai, ajunge la
care ar putea s fie, Suici, In A.rgeis, Aici sepresintd ispravnicul cdlare, Cu o intre,agd suild, care,

la capritul discursurilor de intiimpinare, dupii

lea mna lui Reighard si o sraLa. Ia
casa boiereascr unde i s'a prstrat locuintd, nu s'aafi aflat, pe la.ngd mrreata sobd, decilt o canapea.
La Arge i se vorbesle crlatoarei de Neagoe Basarab, dc legenda vesnicitd prin cantee. La bisericar
foartc stricatd, lucreazd doi zugraoi, aindnunt intereSant; cdlugdrii, cu toatd presenta acolo a m'Ami erpisoop de valoarea culturald a .lui Iosif, flu il"' nido

Mai rail e la Pilesti, targusor cu strazile inguste,

Casa boiereascd e plind do plosnite, i ministrul frances, desperat, cere imperios sd se treacit peste tot
planul cltoriei pentru a pleca imediat spre Bucuresti. In cale se semnaleaza aspectul feudal" pecare-1 are castelul brdncovenesc de la Mogosoaia.

La Bucuresti, gazda e iarrsi Inir'o locuintd de bo-

55

ieri cu soba in mijloc. D-na Reinhard se pldnge crt

In casa tu multe divanuri, pe care se tolog,esc i slugile, nu aria oglinda, nici masa de scris. Se primeste
visita consulului francas, de Saint-Luce, a senatorului

Ledoulx, a boierilor. La izvoare", adecrt la Herastrau, din caleasca, ea poate sa vaca pe elegantele Ca-

pitaleifanariote in rochii care i s'au Parul de moda

greceascg, clduros blanite si vara, si avAnd pe
piept un suplir fichu.
La audienta, In trsur de gala, cu sese, cai, ministril' se all alturi de Letloulx, pe cfind consalul
conduce pe sotia lui. Ea trece printr'o curte cu
grajduri. Salle sil-abatate pana la gineceul
ggini
Doamnei, pana la harem", sdni inlunecoase, ru pocolo, prin mlite
dite, ingramddite cu slugi. Ici
avdnd la ferosti perclele proaste
crate cu var
cdte-o oglinda.

Dar sotia lui Cons'ant:n \roda Ipsilan!i, -restabitil

prin vointa Imparatului rusesc, In posesiunile canija,
dupa ce fusese ca un rege dacic, va avea sa-si ispra-

veasca viata de pribeag, arata a fi lost foarle frumoasa"; o slim de alminterea din porta-Out care infatiseaza pe aceasta odrasla, cu fa(a rotunda, grasrt,
cu ochii mari, cu. sprint:anclo iinbinate, a neamului
VacarestLlor. E imbracata euro pe an, intr'o rochie
de crep rosu. Fetele de casa poartl vechiul vesmAnt
de curte; ca ele sdnt i domnitele. Pentru Sainle-Luce
talmaciu s'att ptts scaune ; facie slau pe margenea divanului ; Doamna
visitatoarea se aseazii

gricesle dc-asupra, iar, cdnd apare Reinhard, cu

Postelnicul, se ridica In, picioare pentru a saluta.
Persoancle princiare nu stiu destul frantuzesle pentru a putea punta o conversatle. In schbub, cti sorvetul la gilt, d-na Reinhard iea duleela( i cafea,
e stropita i aftunala cu parfumuri.

56

A doua zi, pe cdldura amiezii de 16 Tulle, masI

la Curte. Visitatcrarea e asezatd Intre DoamnA i mA-

tusa ei, c,are stie itaheneste. O intereseazd mai mutt

Vodd. Printul Ipsilanti are o fisionomie in.termantd;
trdsAturile... &Ant fine si tipul grecesc; expresia e
din cele mai atrdgdtoare, i i-ar c&stiga de sigur
simpatia stdpanului lumii; privirea lui spume mull,
de si mai mult ascunde. Mi-a vorbit in limba noa-

strd, pe care o vorbeste clu-ent. S'a interesat de

cd.1,1toria noastrd si a fAcut sA reiasd cleosebirea mo-

ravurilor noastre...
O sd vA placd mai mat la
Iasi, uncle totul aminteste Europa civilisatd."

mai departe, dupd ce spune cd, In cloud audiente,

Donanul a Intrebat pe Reinhard dacil Napoleon are,
cum crede el, ceva Impotriva lui, pe care, de altfel,
putea strivi: lIospcxiaral face impresia unui
om foarte detept, cunoscand in cele mai mici amdnunte politic.a Europe?; e ambitios, viitorul II nelinisteste, i purtarea i se Indreaptd numai dupd socoteala interesului personal." Pare a se teme, cum
o aratd Postelnicul, de un razbeiu, care In aclevar e. a
sd izbucneascd In toamnd.
La plecare, prin acelasi Postelnic i prin secretara
Doamnei, Reinhard capdtd o tabachere ca diamante,
sotia lui cloud casmire, pe care binevoie-ste a le

gdsi frumoase. Cum tabacherea valora 2.000 de lei,

ministrul france o lasd lui Parant, agentul frances1,
ca expresia pdrerii de rail cd instructiile ce are nu-i
Ingiduie a o primi. Imi fdce plAcere sd. recunosc",
asa se Incheie scrisoarea, cd Va1ahii ni-au ardtat tot-

dealt= cea mai mare prevenientii i cd erau recanoscAtori de cea inai micd. atetntie ce li se ardta."
moare la trePteci de ani, In Novembre.

57

Drumul spre Iasi trece peste campul de btlie

de la Rmnic, unde mehmendarul arat vechile transee nprbdite de bltirii. Ici si colo turme; in loctui
iniAstinoase ciobani stau In custi de rchitd, la care

se suie pe scarl.
La jumtate de coas de Focsani se inftiseazd ispravnicul mi un alt mehmendar, tandr de bune maniere. Aceiasi primire solemnd, aceleasi compli-

mente. Mokidvencele vin in rochii apusene s roage

pe oaspeti
amna plecarea inai departe. Ea

se fac,e numai a doua zi; Doamna-si trimisese calea; ca pentru sotia ministrului, cruia, do la Paris, Talleyrand nu-i recunostea dect calitatea de
cole,u1 general 1; secretarul o Intrebuinteaz. ba fiecare popos, se all din bielsug psri i plcinte.
La G alat a asteapt trsurile do ceremonia cu perno

de brocart de aur, i alaiul. Cu toat ploaia si noroiul, trebuie sI se urmeze ceremonialul. Intre ostasii de curte, cu uniforme albe, iar In cap c.ciuli,
Reinhard se infdtiseaz cu consuhd, avfind Hing el
pe ,secretarittl Fornetti, viitorul consul; Muga sotia lui
cancelariul Martin.

Doamnei Reinhard nu-i plac nici podurile sparte

ale strzilor; nici lugubrul" otel al comulatului. Aici

are sI instaleze frumoasa mobill de Viena, si va

avea rgaz s se corte cu slugi dintre care num,ai u,nul
stie frantuzeste, dar nu e de isprav.

In palatul provisoriu al Domnulni

edait e a-

proape gala
are loc audienta; casa e aproape goald,
fr covoare mdcar. Alexandru Moruzi cfistigd si el,
de la Ineeput, simpatia sotiei diplomatului francos:

un om bine Vazut la Poart, caro tine cu Sultanul reformator el insusi o corespondenta secret.
Hurmuzaki, Supl. 13, p. 3.17, no. CDI,XXXI.

58

Dupd ce a cctit scrisoarea lui Talleyrand, el vorbeste

in bina despre marile pregatiri ale Rusilor,

ver sA treaca. prin terliz noastre In Serbia. revoltata
se plAnge de bAnuielile c. ar tinca cu dnsiit. Rein-'
hard crede cA poate da asigurarea unei eventuale interventii militare francese. Se observa in lumea boiereasc lipsa cadourilor domuesti.
Mai mult Ii place insii. calAtoarei de Doanina, care:

de si bunicA, e inca foarte fruncioasA; ar43 gratie

si. maniere plcute", e plina. de bunatate
verbaste cu farmee in limba francesa, si literatura
noastr. n.u-i e necunoscuta". Ea aseaza'

visitatoare

langki dilnsa, pe divan, si acesteia i se pare c. ar

fi la o Curte din Europa". Doar fatele din casa

daca, mirandu-se de rochiile slrainei, le si. pipilie.
Lumea-i pare obosita, strivita de roble, lenesi ca
oamenii de Sud, tristi ca acei din Nord. Nicio fata
vescla, niciun ras pe strada. Sc hrdnesc insuficient,
din usluroiu (sic), pepeni, fructo crude, pne grea.
Ncgotul 11 au in mni Greci i Non* ambulanti, E-

vrei, cari strarig multi bani, dar cari siint asa de

rAspingAtori, de nu-ini vine sA cuinperi de la

Impartiti in trei clase, cu barbi (lupa rang, bolera,

In slujb pe un an, se inchind unii ;Atora, ca sarutari de ridini si de peale, lar toti, lui VodA.
Fenbeile snt foarte plAcute; de infatisare dragut. (avenantes) ea Raliencele, dar mi poate fi verba la ele de o adevarat. crestere". Obiceiuri ita-

liene": soma dupa amiazi, plimbare la o valcea

un-de e chioscul Doamn.ei", ori la Copou, 'Mire stejaii,

mide Domnul a pregAlit un pldoul loc de inllnire

In margenea unui izvor". Se oprese
ca
3
Pasagiul (p. 209) e 'melar ill traducere. Nu inteleg ce
raport poate avea ambasadorul frances Sbastiani ca
Cabinetul din Berlin i ce legaturi puteau exista Mire
Fanariotii nostri i politica Prusiei".

59

la Apele Dulci Magri Constantinoix)1. se scoi perdoainnolo se aseazd pe iarbd.

Nu e teatru, utici all loc do adunare." Seara, se
joacii crtite. Prilejuri de petrecere siint nuntile. Astfel accia pe care a vrizul-o la Curte, mireasa pleciind
genunchiul inaintea Doainnei, care o ridic i o sii-

raid pe frunte. Donmul aduce po inire. Sala tronului slujeste do bisericid; Mitropolitul oficiazd. Isaia
antuieste" Ii pare un. joc de ursi. Joacd i eittare
femeie caro sud. sit nascd, i peste cilleva zik d-na

Reinhard o afld in. pal cu perdolo iperne de matase avAnd galoa,ne si franjuri de aur, dolpietitd,
dar in rochie de satin alb cusutd cu aur i impodobild

cu pietre scampe; loagdnut e o minune. Nuntile

in trei zile.
Dinlre consuli, familia Reinhard are legillitri cit
Haintner, orientalista!, viitorul istoriC al Imperiului
otoman, care si-a adus mobile do la Constantinopol
si lace sd-i vie publicatii. Consulul rusesc, Bolcun.ov, e un fanfaron", ea care relatille nu sibil bum_
Peste putin, ciid se petrece schimbarea Domnitory
apare si agenjul extraordinar al Misled, Grecul Rodofinichin., intrebuintat ca agonl si in Serbia; la halal
dat de Hammer in ziva de t Octombro, el e el-out
i uniforma lui Anil de d000ratii atrage
bate privirile: mic, nogru, vorbe,ste usor i mutt si
se zbuciumd neoontenil; nu so incurcd sa critice pe
boierii tribidavi".
Calld Poarta izgonesle, pentru banuieli de lraIpil:tuti
dare, dupd indeinnul liti Sbastiani,

zilei",

pe Moruzi, acesta prolostil de sentimentele lui fratn-

eese. Doamna, care so gAtia si intre in palatal' cet

nou i cdreia-i murise unul din oopiii mai mdruntei,.

e foarte necdjitd, do i asemenea schimbari nu sibit

noi pentru dnsa. Familia pleacd la
Septombre,

60

Cu favoritul lui Vodl, boierul Manu. Boierii regretI

pe Moruzi, si poporul 1-a IntovIrAsit cu binecuvntAnte
aruntand pane i flori n cale-i ca
arte ete nenorociri a ajutat el In tard". Doamna se
porneste pe urrm spre a-1 gAsi la Varna. Cilt despre Ipsilanti, el ,,se pregAtise de mult" i, supt pretext a merge la Afumati, trece prin Ardeal spre Rusia, 16.silnd In

,.garda" neplAtitd i gata de rAs-

coa16.

Dup un interegn, In care zilnic boierii tin Divan, presidati de Mitropolit, Veniamin Costachi, noul
Domn, Scarlat Callimachi, soGete. I se atribuie un
caracter exclusiv grecesc; ar veni cut Greci, a aror
atitudine politied rata de Rusi inspiril mai multa
incredere. Caimacamul lui nemultamise prin totala
lipsA de interes, pe cand In largul terii prad cinc

vrea. Domnul cel nou grabeste sosirea lui, luAnd

suitA mic i refusand ceremonia Indatinatit
Galata; ateapt pe Doamnd fata liii Mavrogheni,
pentru a indeplini ceremoniile traditionale. Cand
Reinhard e primit In audienia, soarta lui ScarlatVodA era insA hotAriltd; Rusia biruise,
mazili erau sti fie opriti In cale i retrimisi la scaunele lor. Depunerea lui Caliimachi soseste dupti abia cloud zile potrocute la Cnrte: trAsurile boierilor
se ingrdmAdesc la consulatul Rusiei, dar, sosind stirea

biruintii lui Napoleon la Iena, gavanoasel de dulmap, se IngrdmAdesc In dulapurile consulatuIui frances.

Moruzi nu revine, si nu trimete mlear un Caimacam. Peste calm zile Rodofinichin d ordine In calitate de comisar militar, i In dimineata zilei (le
29 Novt.mbre ava.ngarda de 600 de Rusi intrii, odata
cu mntia ninsoare, in Iasii fard Donin. Ulna Moruzi
sail In Capitala sa, uncle so pomenia Tara' in bi-

61

scrici, Reinhard si familia furo.' trimesi, ca

de rAzboiu, contra criara obisnuinti internationale,.
spre Rusia, pe la CrAuleni la DubAsari; li se spusese
cd vor fi Indreptati spre Suedeava...
SA adAtigim c., In cele cAteva luni ale petrecerii
In Moldova, autoarea acestei interesante corespondente iesise din Iasi ca sA vadul la cutare iarmaroc

de lucruri folositoare" terani cari nu i se par

a se ridica mai sus (leca animalitatea", Tigani destepti, vioi cinici, ca aceda pe cari-i VAZUSC i In
tabArA la Copou
si ea spune cum boierul Sturva
(Scarlat), crescut, cum stim, In Germania, cAuta
a deprinde cu lucrul In fabrica sa del postav, intrebuintAnd mesteri germani, un numAr de tigInusi
aeestia mor de lipsa libertAtii, iar unul din pdrinti
oferA saizeci de lei ca sA-si scape odrasla. A fost
si la Neamt, la Agapia, si a vAzut acolo frunioasele
lucrAri cu acul pe care le conducea InsAsi Doamna
lui Moruzi1.
Rapoartele consulare ale lui Reinhard. Insusi Minaresc asupra afacerilor politice a cAror grijd i se

daduse. Sbastiani era nemultAmit si de Reinhard

si de Parant pentru cd ofensaserd Poarta". Acesta
e cuprinsul rapoartelor Triinesului, care sosi, in
drumul spre PoartA, la Bucuresti In ziva d 2K
plecA In ziva urmAtoare. Cunoastem interesanta lui conversat-ie Cu Ipsilantl, cAruia-i cerca sa
mi sprijine revolulia Sarbilor, pe care de fapt DomIulie 2

nul din. Bucuresti o ajutase din toate puterile3. Intre documentele care se pAstrau Inainte de rdzboitt
3 Hunnuzaki, Supl. P, p. 346, no. CDI,XXX.
lbid , p. 358, no. XD1V.
3
Cf. Revista istoricd, VII, pp. 142-3; Bulletin de l'Institut pour l'tude de l'Europe Sud-Orientale, VIII, p. 67 i

62

In Biblioteca Acadomiel Bonidne era td o scurld

descriero francesd a treeerii ambasadorului extraordinar frances,
aveam copia ei Intre hArtiile mete:
In momentul do latd n'o regdsesc, dar originalut se
af/d probaba printre piosole care. In 1916, au fost
transportate In Rusia.
Englesul Thomas Thornton. nogustor, fost consta
la Odcsa 1801), Insoanma In titlul chiar al lucrdrii

sale din 1807 (a 2-a oditio 1809; multe traduceri

Starea de lata a Turciei" tradusa, partial, i in
ron-tan/este, dc Dinicu Goleseu (Buda 1826 , dupii u
note semne, (NO altele de un scriitor necunoscut

calitatea sa do a

petrecut cinsprezoce ani In

Constantinopol si in provinciile turcestr. Avem dovada ea el a fost si la noi in nota prin care spuno ea
fi

a ata la Iasi cum ea un casap-basa, boier do

prima cla.srt" (!), a lost biltut de Vodd en Uttzduganul

chiar atunci, pentru cd Insolase la furnituri.

In luerarea lui el reservit un capitol Principatelor,
tragibidu-si inforinatia si din lecturi, de la Raieevich
la Carra. Cea istoried e de Imprumut: observatiile lui
filotogice n'au vre-o valoare. Descrierea insA a dealuritor cc se apleacd spre sestil munlean, :Impera de
vii, aratd o experientd personald, dar si. aici se Intrebuinteazd izvoare din secolul al XVIII-lea, notele

generalului rus Bauer. Tot asa si In ce se spunc

despre productia solului; nsil ert vinul nostru samAnd cu asa-numitul cassis din Proventa aceasta aratii omul care a tarad dintrInsul. Dar iatil cum rosteste el impresia puternicrt pe care i-a piodus-o natura terilor noastre: Ain strAbltut ambole Principate
in toate directiilo,
amintesc cu o vie plccrelnlipririle co mi lera ldsat miiretul i romanticul ion
peisagiu: sivoaiole care se aruncd In prrtpdstii si

63

serpuiesc prin vili, mireazma Tincntilloare a florilor

si a ierburilor dIcate In picioare de turma ce paste,

coliba sing,uratecil a ciobanului pe Wirral muntolui,
muntele Insusi ridicAndu-se, departe, mai presus de

nouri, acoperit pote tot, dad de regiunile ca zrtpadl, de un strat adAnc de piimfint vegetal si prretutindeni impodobit cu inalti i maiostosi copaci tic)
priaure ori cu o verdeatg bogatil si vioaie,
tot acest
amestec de frumusetil, care odatg.-mi multainia vede

rea, Ind mil intereseazd In iooana pe care mintea

o pgstreaz6 1."
Loeuitorii,

cari i-a vrtzut i in satolo de gusati

din munte, Ii fac impresia unor Ripturi Inddrittnice,
care so cell' lAtute ca srt dea ceva. Vesinfintul lor
apare sglbatoc, i totusi snt atitt
bicisnici 1 Toti
inaltratoazg: Turci, Greci,'Nernti si RuSi. In vreme de
razboiu. Cel din urnia caporal austriac loveste Inalate de a vorbi. De, aceia vederea unui dregritor, unui

stain lace ca toatg lumea sg MO. Si totusi co oameni buni! MergAnd Cu un. Frances de la Gonstantinopol la Viena, prin Bucuresti, cei trei Arnratti ce-i
pgzesc provoac spaima obisnuitg, dar ,,cateva pa-

rale date copiilor sau, dac nu so aflOu pe acolo,

cilteva parale date unui teran ca sil cumpere, filra
a limita, ceva vin bun din sat si o mica nisplatg la
Intors, dovedind sltenilor cil n'ave,am de gand a li
stoarce nimic, ni dddeau toate din biolsug. N'am inWilli o Indatorire mai grgbitA, i, Cu toato ca noobisnuita cheltuial era prea neInsemnatd ca sit merite
pomenitg, nu iesiam dinteo c.asg. HA a fi Incunjurati
de toat familia i une ori do toti bArbatii din sat,
cari de bun vole sprijiniser trAsura noastrg prin
grele ori noroioase, la Intrare."
I Sit' fi vAzut i in Basarabia
care-1 scrie aa p. 354 nota).

laeul Ovid5u1ui",

64

Venind n Bucure$i ca treisprezece cal la cdrut.k.

el a aura zvonul multor clopote; i se pdrea c sant
atatea biserici i nadndstiri de-ar ajunge pentru bate
satek amanduror terilor. A vdzut dantul molatoc
voluptoaset. A asistat la zgomotoasa intoarcere a Arndutilor donmesti, din corpul format In Tara-Romanea.scd. la 1802, dup ce-si rdzbunaserd contra unui

boier pe caro 1-ar fi bdlut la tdlpi pentru cd-i ddduse afard din casa lui,
coia co ni se pare foarte
Indoielnic2.
Nu-i place nici Capitala munteand, nici a Moldovei,

podurile murdare, inoite la cinci-sase ani, cu

case boieresti maxi strivind bielde oolibe, cu bisericile fard g,ust, greoaie, purtand icoane ,,grotescr 3.
ell

cu pivnitile-carciume care otrAvesc poporul. De boieri

vorbeste fIr simpatie, dar rocunoaste cd a fost primit bine in casele lor de tard 4 .
Poinenind si de legturile cu strdindtatea
aminteste 5 i de Stainaty, doritorul de consulat frances
noi, care s'a presintat la Conventie cu Anacharsis
Cloots, represintantul natiilor apdsate, Thornton
doreste unirea noastrd. Supt Austria, ea ar opri pe
Rusi; supt Rusi ar aduce sfarsitul Imperiului oto-

man. Oricum, aceste provincii nu mai pot rdmnea mull timp supt o stdpanire impd.rtitd", dar

nici nu se pot ridica la indopendentd cluid puternice impetrii le Incunjoard din once pprte" 6
1 Si la p. 345, nota 1, din vol. II, editia a 2-a, seriitorul

spune e a fost pe la noi only a traveller through the

country".
2 Pp. 347-8.
3 P. 363.
4
P. 370.
6

P. 373, nota.
P. 378.

65

D. C. Karadja a descoperil de curilnd i ciudata cdlatorie fdcuta In terile roiminesti la 1817 de un Ger-

man cu mintea plind de mis tice consideratii religioase, J. F. J. Borsum1.

Calfd. de eroitor, de loc de blingd Hildesheim, el vine

In cdutare de lucru ,prin Liov spre fasi, in tovd-

rasia conationalului sdu Meyer, In vara anului 1817.

Din Cernduti, el se indreaptd spre granitd, mide un

vames void s imparl cit dnsul camasile care-i

erau pe plac, primind in schimb laxd san ceia ce
i se parea cuvenit. Pana la Iferta drumetii dau de
boieri cu Arnaui, de neguslori poloni, iar In acest
sal moldovenesc, cu dirciumd evrciascA
6 parale
prdlizul
de Tigani i alti indigeni liorosi. Dincolo de Iferta,
codrul vestit, uncle se ralaeise un E-

vreu Cu lulele, altd spaind. In fata unor terani cari

se dovedird cei mai politicoi oameni din lume.

Ca sa ajung la Dorohoiu, incunjurat ca lanuri de po-

rumb, inc un popas la dirciumd: milniriligd la

masd si pal de lemn cu rogojini. lar codru, iar fric
iar ajutorul dumnezeiesc prin trecerea unor boieri
o sutil
cu Arnauti. La Bolosani aIl ocupatie,
de lei pe an la un conational din Posnania, insurat
cu o Unguroaicd. Aici ni:Manca harbuji, ascultd musicd de Tigani la cafencaua Cu Muelle imbrdcate in
rogojini si vdd un vinovat biitut la falangrt, apoi frecal la tdlpi Cu sare.
La Iasi, dincolo de o regiune splendidd, 20.000 de
locuitori in 2.000 de case, intre care cdteva palate
Reise t I Constuntinopel, Palaestina og Aeggpten eller
aebenbart bevis paa, hvor naadigrn Gud tager sig af Den,
der slader sin hid ti! Ham. Efterarbeidet af David Traugott Kopf. Paa Dansk, a fter den anden Orig:nalutgave af
T. Ph. Hansen, Copenhaga 1828. Resumat in Rev. istorica-

pe Octombre Decembre 1928.

66

boieresti, case de consuli, ateliere de fierari si rotar,

cafenele cu ldutari, plus un birt german, ldudat foar'e
mult. Vodd Scarlat Callimachi trece intre luxoii lui
Arnduti.

In drum spre

13'arlad,

turmele Indreptate spre

Constantinopol. Scdpiin.d de carantind, croitorul ajunge, pentru a o regdsi, la Galati, cu case de lemn,
dar mult negot, tocmindu-se la un Evreu, inlre alti
multi, care-1 hrdneste cu carne putredd, riicituri si
pdtldgele vinete. Zilnic pleaca din comercialul pJrt

optzeci pand la o sutd de cai de olac la casa de

postd, cu un cdpitan, un logofat, un ceau si un Tatar. Ne-ontenil vin cordbii care aduc orez, smochine,
Mufti, pentru cereale, ceard si miere, pastramd, brdnunt i stiu.
Plecand, el observa ca Moldova ar numdra, in oraele cu populatia amestecald, in satele acoperite cu
stuf i feretile de lifirtie unsd, pd.nd la 550.000 de
locuitori romni.

In Muntenia, Beallla, vdzutd in treacdt, de pe un

vas cu gitne, are 10.090 de locuitori. La Sulina patruzeci i cloud de vase asteapta incelarea furtunii. Cum
se va intoarce dupd Eterie, va gasi, in 1821, toamna,
la Galati, numai resturile caselor mistuite de foc.

1 Ca retet cafea Cu

V.

CAlgtori de la riipirea Basarabiei 0116 la

Eterie (1812-1821).

Ca un Invdtat, membru al Academiilor din Varsovia, Cracovia i Neapole" si cetdtean polon onorar

al Republicei trecdtoare din Cracovia, vine la Bucuresti, supt Vodd-Caragek oontele Auguste de La

garde, caro si-a publicat in 1828 cnitoria de la

Moscova la Viena prin pdrtile noastre1.

In Chiev (Junio 1811) el gdseste ca guvernalor p,

generalul Miloradovici, care comandase la noi. Dar
tot aici intlneste pe Constantin-Vodd Ipsilanii.
cdruia-i fusese recomandat de fiul lui, Alexandru,
prieten de la Petersburg 2. Bogatul pribeag std de
doi ani In orasul asupra cdruia plutia amintirea lui
Petru Movild, din neamul Inaintasilor lui pe Scaunul Moldovei. Costumul oriental al Doamnei, al Domnitilor ii aminteste familia lui Tippoo-Saib, printul indian. Ipsilanti tatd1 avea legdituri In aristocratie, si

tocmai stdlea sd facd o visit la Uman.

1 Voyage de Moscau ez Vienne, p7r Kiew, Odessa, Con

stantinople, Bucharest et Hermanstadt ou cures adres

ses it Jules Grill th, Par:s 1824. I). C. Karadja cunoaste
o forma mai intinsa.
2 In alta serie de amintiri, lAgarde vorbeste de mint
jucat la Viena de be'zadeana-general.

68

frumoasei contese Sofia Potocka", cum se lie o

Griacd din Mudania, foastd i d-nil Witt. Atexandru

e crescut de Tarul i Inscris la Inceput ea iuncdr

In cavaleria gardei imperiale, pentru a fi apoi gene-

ralut schilodit de o ghiulea In lupia de la Liitzen

eroul unei revolutii zgomo:oase, dar neizbuti'e.
La Ovidiopol se constatd o populaUe ronidneascd,

dc oars ce se da munele de Lacul Ovidioli"

sic

liLnanului Nistrului. Lagarde se Imbarcd intdiu la 0dcsa pentru Constantinopol, unde se Old in toamna.

Mai vede instalarea lui Carag,* al cdrui num3 i

pare a fi Constantin. Trei ttiiuri stall infiptela

poarta eelui numit de Sultan, Aga Ienicerilor

mine cuca pe cap, caftanul i s aruncri pe umeri de
Insui Marele-Vizir. Patriarhul It unge ca mir i-I
binecuvinteazd. Familia e la Terapia, dar corturile
sAnt fixate la Buiucder, unde se duce In cercetare
prealabild Domnul cel nou cu ginerii (Arghiropulo
i Vlahuti), cAldri pe cai scumpi, cu vallrapuri, i
avnd In urmd paznici bogal Invemiintati; Inteo
caleacd sdraeutd e Doamna, cu fetele ei, i la cohordre paicii in cozile rochillor; robi i roabe incunjurd pe Mdriile Lor. Tot la Terapia, Lagarde e
oaspetele unui Arghiropulo i lea parte la o adunare de Fanarioti, cari i ei fuseserd Induntru", Intre allele un tIn.dr print grec, care, ca dragoman, Intovdrlise pe ambasadorul turc la Varovia. Tol acolo face o visitd printului Sutu", la care ,,cele mai
frumoase indni din lume" Ii dau magiun. Cilteva zile
mai tdrziu el vede a poarta Palatului capul tilndrului
Moruzi, tdiat, n curtea Seraiului, ca ,,nerecunoscdtor
i hain", spre marea gmazd a conationalilor sai.
Plecarea lui Caragek cu o musicd oribild pentru
urechile Apuseanului, i se pare acesluia o scend de
carnaval parisian. Supt cuca Impodobitd cu pene

69

de strut, lungi de cloud picioare", In bataia vantului,

Domnul singur e frumos. Pe cai si In harabale.

suita, femeilo, earaghiosul. 0 mare multime stdde
priveste.

Pe Mare, cu dragomanul lui Caragea, Iosif, Lagarde pleacd, in Docembre, spre Bucuresti, La Sizeboli
aria un print Conmen", foarte cult
vorb..s'e do Genie du christianisme, cu o fati,
Tarsita, dcosebit do frumoas. Cu dansa i ai sai
merge la Varna, iar de aici, In harabale, spre Dundre.

Conmenii" se duc la Iai cu vrero zece harabale pa/lie de Arnduti. Sc ajunge la Silistra, uncle comandd
Salih-Pasa, care-i dit caldtorului un Coran tiparil
de Ibrahim-Efendi la Conslantinopol in 1727, niste
mdldnii de trandafir i o recomandatie catre ispravnicul de Caldrasi.
Aici

e un biol sdlucean valah", dar lndrul is-

pravnic, Bogdan, se aratd amabil. Cdruta de posta,

cu un postalion care vdzuse inocarea in apa Rammicului a fiului lui Suvorov, 11 duce la Bucuresti, oras

cu 80.000 de sufleto, 366 debiserici si 20 de manastiri. E gdzduit de vice consulul frances, Barbier, negustor. Trece apoi la un boier, unde masa e serval
.,,frantuzete". Vino si Catinca de S.", probabil Slalineanu, sora Agdi si vdduvd de mare boier, despre
care auzise la Odesa, uncle ea mersese cu tatAl, exiprinde inima
lat. Ea cfinta la piano arii grecesti
contelni nostru. La dnsa e si o yard, cdlugdrita
jale pentru piorderea logodnicului rus, Lobanov.
Cea
priveliste e a unui foc cumplit, ca care
prilej Lagarde vede lucrnd pompierii cu coif si cu
haind romana. Curtea ins* arsese (de uncle: Curtea
And).
Aducnd scrisorde frateui pentru Cahnacamul Arghiropulo, e prelutindeni bine prima. Dupd obiceiu,

70

boierii Ii fac prima visitd. amen" culti, vorbosc greceste, frantuzeste, ha chlar i nernte4te i ruseste.
fac s zmbeascA i1icu.1, dar rochiile oriontale ale femeilor mai in vrdstd si ale boioroaieelor de clasa a

treia nu-i displac. Restul se, imbracd tocmai ca in

Apus. SAM trdn,dave, dar fernelle din popor se Nrdd
Cu g,reuldti pe cap si Cu furca intro degete.
Intre visitatori esto i Iosif, deven.it Sittrar.
Strdinul m,erge si la Divan (aici anecdota ca Ale-

xandru Ipsilaniti cerea Armasului sd-1 introbe de

trei ori la execut.ii capitale). La Intl-are impricinatii
fac cruce. Bo:erii sdruld. p.oala Dornnului. Vodd judeed, numeste boicrii de a treia clasd i, prdridu-i-se
cd un curtean n'a fost respectuos cu Domnita Ral,
11 atinge eu buzduga.nul. Ginerii 11 tin de suptiori la
pl-care. Pdharnicul i Spdtarul, Arnautii II urn-Lela-id.
O alld ceremonio e a primirii la Curte a eonsululoi

Ledoulx. Vine in trdsurd procedatil de Arnauti, cu

sase cal, avdnd pe cancelariu lanta" el si pe supusii
francesi in urmd; tabulhanaua s,urid la intrarea P3Speti1or : cinzeci do tope mari, tot atdiea limbale, plus
trei musettos" i sase oboe'',
singura dexriplie
duc
ce avem dospre infernala simonie".
in sala tronului. Carage apare supt baldachin do
califea cusut Cu fir si margarilare. In fatd-i consulul std pe scaun, tovardsul lui de audientil pe sofale. Raspunsul lui \Todd la diseursul consulului e
mormdit" numai. Se vorbesto, pe cdnd umbld dulcetile i eafelaua, de politicl, de iarnd, de ciumd.
Contele e presintat i primeste zimbetul politetei
ranariote. Doamna i fetele din casil.foarte frumusele", primesc pe urmd, si se oferd oaspetilor i sunetelo un,ei min.avete. La plocare, navala de slugi
dupd baci i rdpezirea consulului in trdsurd, ca
odinioard Reinhard.

71

O masd la Banul Brdneoveanu, bogat de patru mi-

lioane de lei, urmeazd, in Mart. Se spald, ca pe

vremea Domnului al cdrui rumie 11 puna, mnile
cu felurite sdpunuri. Se servesc mncari dupd toate
gusturila. La deiert, boierul ar fi oferil musafirului
sdmburii merelor ce mancase. Vinurile srtnt variate si
bune. Nou spAldluri, apoi fumigatii de parfumuri.
In saloane se dau, cu cafeaua, duilciuri si inghetald.
Fetele Brneoveanului cant din piano si din harpd,
din gurd, gracete i ruseste, ba chiar danteazd.
De acolo primblare la Herdstrdu si la Bdneasa,
In!re;inutd de Vdcdrescu, i, ca ultim act al unei zile

bine intrebuintate, joc de cdrti, pharaon, pdnd 'n

ziud.

Nunta la iubita contelui frances. Primblare doud

pile a miresti cu zestrea in car. Ceremonie la bisericd,
ospdt si bal. Se joacd dantul gracesc", Cu invArtirea
in loe i ridicarea mrtnilor peste cap. La cind dou

fdelii wrzi, mirositoare, se sting Intettn vas plin de

vinul Arhipelagului.

Primirea fostultti Capudan-Pasa, intors din Rusia, .urmeazA. ArnAutii

11

inlAmpinA la douA

cu inus'ea. Domnul, venit Inainlea oaspetelui, desea-

lcca in Uta lui. Dar atunci un capugiba0 trago asurra hainului i o lupia' se incinge; capta, rapede rAtezat, al lui Ramih-Pasa e dus inleun sal la Bucure!i, de. unde va merge la Gonstanlinopol. Straja
Agai Grigore Fil'pescu strAbate, ulitile, 1ifiitind lumea.

$1 iatA a doua zi iciaglanii jucibul gandul la HerA.;rau 1na'ntea lui Vodrt, a 500 de boieri caldri

a o mie de calesti. O sutd de tineri Sc Intreceatt

cu dibacie in recela zi de primAvarA.
In April, cu contele" bogat Dudescu, inergiind la
Baden, pleacd amorezatul, silit a rupe legatura lui.

72

Doisprezece Arnuti Incunjurg pe micul boier ocucosat, vestit pentru risipa lui, care-si duce slugile
dulcetile. La Pitesti un boier local primeste oaspetii de cinste, i cela mai frumoasg mgrnaliga fiarta
In lapte abureste pe mas.g. Alll nobilime se presiut cu daruri: vutci i dulceturi, i In schimb Du-

descu imparte pasti.le de seraiu" din adAncile-i

buzunare. Peste podurile de lemn de la hotar se
trece ea greu la Caineni si la Turnu-Rosu.
Si, In plictiseala carantinei, clatorul Lsi aduce aminte, si din Wilkinsork, de tara ce pgraseste, cu un
milion de locuitori, cu un ~kit de dougzeci de milioane pe an, cu exportul la Constantinopol: 300.000
de oi, 3.000 de eai, cu eirezile de boj ce trec la vecinii ceilalti, cu birul de 10.800.000 de piastri
tributul de 2.000.000, la care sie adauga cnormele
presenturi. Moravurile nu-i plac, i vorbeste de fetitele de cinsprezece i aisprezece ani despartindu-se pentru nimica toatg, abia mritate
La Sibiiu Dudescu 11 face pe Lagarde frate de
cruce, pc, cruces pe pita, pe sare". Cei doi frati"
merg la 01)BI-h., mide se da opereta Orbe. A doua
zi vd bAlciul, cu cal mrunti, manufacturi. metal.
VAnd i Greci din Constantinopol, in costume sper
dale, iTigani Cu unelte, mai ales cuie. Se cereeleazd i Musca Bruckenthal, supt conducerea proprielarului. Dudescu e visital de Armeanul, fost secretar al Vizirului MustafA, Manuc-beia, cea cu hanul, pc care Turcii venisera s.-1 taie, dar putuse
fugi cu averea aceluiasi MustafA, motiv al urmdririi
lui. Boierul i contele ieau cafeaua la un han de afara, alturi de lucratorii cari beau vin, si, viind

vorba de miseria teranilor no1ri, Dudescu observa

c macar nu-s robi i cg tara n'are cersilori. Pe la
Neumarkt", cu hblioteca Teleky i co!egiul calvin,

73

pe la Sas-Sebes, pe la Jibot, cu crescatori de vite

si de oi, pe la Ordstie, ,,unde se vorbeste aceiasi
limbN. ea in Muntenia" si teranii au acelasi port ca
al urmasilor Cesarilor si Ciceronilor", pe la Deva,
cu rented frumoase,

si

pe la Lesnek"

urmeaza

Esoenesd", Rosova", Boschur"); pe la Fdget; se

trece in Banat. La Lugoj, un cle abia s'au starpit
hotii, se fabrica palarii terdnesti, i Tigani, veniti
de la Brasov si in cale spre Carlsbad, cantii. Doua
statii duc la Titnisoara,

cu frumoas,! gradini i fe-

mei uride, nu ca la Sibiiu, unde se joaca Hotii"

lui Schiller. La Arad nu se observa nimic interesant, lonlitalea Hind atunci neinsomnata. La Remscho, din potriva se semnaleaza Macedoneni negustori. La Pcsta, Dudescu. poftit la masa Guvernatorului, printul de Coburg-Kohary, daru:este d0anm2lor
care-i admirau cingaloarea pretiosul sal i turba-

nul, ratnanand cu capul ras si cu, iminiii in vine.

De la Ludovic, fiul Internuntiului von Stilrmer,
care venia din Austria so la Constantinopol, avem,
in colectia de cMlorii publicata in limba germana
la Graz, in 1830, o descriere a Terii-Romilnesti la
sfarsilul anului 1816, care e, fara indoialai, de tot interesul1.

Intl-area se face pe la Turnu-Rosu, care e descris cu de-amanuntul, ca si Via Carolina, construit

supt Carol al VI-lea, i ctu-sul Oltulul. Calalorul
trebuie sa." petr:..aca un numar de zile la carantina,
unde se doartne de obiceiu pe paie i se marllinca
foarte prost. Scrisorile srmt intepate i afumate,
uncle aspectul curios al corespondentei din acel timp.
Taschenbibliothek der wichtigsten Reisen, hggb. von
J. Jiick, fasc. LXXII. Traducere francesa in Iorga, Scnes
et histoires du pass roumain, Bucuresti, 1902, p. 30 si

74

Cdruta de postd, care trebuia sa-1 tranteascd de.

doud ori, astepla afara, cu coi patru cai i malaria
de fan; surugiii chiuie, i masina se porneste. La
hotarul Lovistii, al

crii nume ar insemna sant

cu pesti", se gdseste pldiesul muntean. De la Calneni, ande se vede alatuirea case,i de posta., ca
logofdtul, ceausul si rotarul, se trece, prin
pdduri, la Dealul Turcilor, la PoarLa Romanilor
numele Out dato in romaneste , la Pripoare, la
Salnruc, pe un drum captusil cu scanduri de fag.
Popasurde sant cdsute de lut, acoperite ou paie
avand la feresti hartie unsd in loe de gearnuri; fumul leso prin ooperis; In jurul focului slau copiii
aproape golai, langd parintii lor. Alamaliga e intinsd
inaintea tuturor. Tanarul Stiirmer observd imbrdcd-

mintea de vard a oamenilor, care samana absolut

cu a stramosilor lor, asa cum sant infatisati pe
Columna lui Traian". Dar loatd Infiltisarea de arara
vddeste o mare nebigrijire si o adancd decadere catre
animal". Chiar aoei dintre locuitori cari nu sant gu-

sati au sufletul insemnat ea marca robier: intre

locuitorii Turciei Europene Romanul e acela caruia-i
pasd mai putin cul
pierdut libertate,a". Pe un
'Amanl asa de bogat trdiesc abia 650.000 dc suflete.
La Curtea-de-Arges, targ mare cu o biserica md-

ndstireascd, ce se zice a fi cea mai frumoasa din

Tara-Romiineascr ; sase altele se mai afla in tocantate. Se vl incd ruinele vechiului castel al D0111nului, si multe case de piatrd."
Prin Mitnicestii lui Radu cel cu Evanghelia din vremea lui Petru-Voda Cercel, pe, o cale bund, se ajunge

la Pitesti, in mijlocul unei campa bogate in porumb i orz: mAndstirea pe care o vede e de sigur

Trivalea, cllita de Vlddica Varlaam in veacul al

XVII-lea; se mai vl opt biserici i multe case bu-

75

pundloare". Podurile de pe strdzi snt ca pretutindeni.

Prin Cdrcin.ov i Crdiesti, prin Bolintin, Floresti, se-

ajunge, luAndu-se i calul do ajutor al unui biel

de pe drum, la Bucuresti, unde Stkrmer va trage

la Agentul austriac Fleischhackell de Hakenau.

Cu caleasca Agentiei el strdbate podurile asternine peste murddriile acumulate si vede, in lipsd de
alte monumento, bisericile, care i se par sa' aibk
cinci i noud turnuri". Nu-i plac zugrdvelile, care
grosdnt asternute i po din. afard, cu
tesce de sfinti si scene miraculoase". Zidurile le Incunjoard. Mitropolia i locuinta Vlddicdi snt cele
mai

frumoase. La Coltea, po turn se vdd doul

slatui represintdad doi ostasi inarmati dupd obicoiu/

german de la inceputul veacului treml i avdnd pu,ca

pe umar". De biserici sdrit legate si hanuri, ca al

lui ,5erban-Vodil, plin do mdrfuri. Calitorul side cd

ese o biscricii a catolicilor, In legaturd cu

Urea Franciscanilor i atlatoare supl ocro:irea episcopului, ce std. la Nicopol; Austria are droplul de pro-

tege. Asupra bisricii luterane se intinde prolectia ambasadorului Suediei la Constantinopol. Evre,ii

n'ait deca o singurd sinagog.

Ca stabilimente d culturd este heed grecesc
ctt dascali vestiti, i chiar cu hibliolecd publicd.
Cdraiumele sani in parto pria pivniti; cafenelele
n'au build reputatie.

In audientd la Voda Garaged, el vede, intr'o odaie varuitd., foarte simpla, pe un divan, scriind

genunehi, un print care unoste cu un exterior 'whit multa educatie i perspicacitate". Dupd obiceiu,
Domnul se ridic si-si dt cuca putin pe spate,. Se
aduc ciubuce, i Caraged chiamd slujitori hatand
din palmc. Convorhirea, in limba francesd, vddeste

76

la Voevod o judenatd pe atat de pdtrunzdtor.u-e, pc

erau cunostintile do intinse". Pe pitreti se

vdd por:retele familiei domnitoare in Bavaria, si al
printului Eugeniu de Beauharnais, fost vice-rege
al Italiei, 'care era ginerele Suveranului bayares;
pdrAteasa Austriei, al cdrii chip se and aldturi, apartinea aceloiasi familii. \Todd nu stie nemteste
cere traducorea inscriptiitor. La plecare, imbulzeala
Personalului dupd bac,sis, ca la Constantimpol, Ale
altfel. Arndutii, saizeci la nurndr, In uniform rosie,
fac strajq. Oastea n'are, in total, depat douit sute de
oameni 1.

Boierii incunjurd pe Domn la Divan, fAcand cruce

la lntrarea In sold. Au barbd lurtga

i,

adritigim,

toiege. Vinovatii sitnt podepsiti cu bdtaie, i pe

cu tdierea urechilor i manilor (? , Cu trimiterea la

ocne. CAnd se rosteste osOnda la moarte, tim cl

se intrebuinteazd streangul: deei punerea capetelor
In par doudzeci i patru de ceasuri e un obiceiu
turcesc, care nu se obb.snuia la noi decat In vremi
mai del:on-Late, pentru teddare.

Intalnirile dintre boie,ri snt ceremonioase: se tidied putin i1icu1 i se simuleazd poste umdr o
sdrulare. De fapt, se saruta mana superiorului, care
sdruld pa frunte. La visitd, so lasd papucii afard ori
se depun pe, scdrile divanului, scaunele fiind pentru
strdinii mai mdrunti. Cei ce se arld pe Divan cu

cioarele supt dnii salutd,

i ridicanclu-se, pAnd

ce noul venit so aseazd.

Distractia cea mare r, joeul de carti, placerea cea
mare extreinul lux in vesminte i In caleste., caci

toat lumea umbld pe sus, numai poporul se InDar o corespondenta munteana la capatul earth lui
Wilkinson v. mai departe arata ca p itru sute de Arnauti

au petrecut p'an la hotare pe Vodd Carag6 in fuga lui.

77

illneste po jos". Primblarile la Herastrau, cu chioscul, la Colintina i Cismeaua lui Mavrogheni, In alt
foisor
este i foisorul do lemn pentru foe, frumoasa insula a Sfntului Elefterio, Intre vii
cu bisericuta singurateca, atrag femeile.
Din partea lui, omul de rand so distreaza cu Cantecul Tiganilor, cari sAnt In stare sa Inv* si ariile
cele mai grole".

Turci nu se vdd decat doar ca negustori In treacal; l'anga Domn, Divan-Efendi traduce, judeca, face
rapoarlele salo. Corespondenta o poarta n tara
canii, iar calarasi duc cea Cu Constantinopolul.
Plecand de la Bucuresti, Stfirmer trece Argesul pe
trunchiuri de salde. Prin Copaconi, Falastoace, Metre i Daia, el ajungo la Giurgiu, ale arid mahalale
se indreaptd catro marele lac Greaca, ca bielsug de

crapi. Pe o seica so trece apa, nu farri greutate, la

Busciuc.

VI.

Mitori strgini in ajunul Domnilor paminteni.

N'avem o bucal de reme, de la 1812 pand la
1817, niciun cAldtor care s strAbatd. Principatele
cu toate acestea e o epocd interesantd: acoja in
care sistemul de guvernare prin. Fanarioti i intimii, servitorii, credinciosii lor, care va fi ameninlat un moment, cnd, la plecarea, in 1818, a lui
_loan Gheorghe-Vodd CarageA din -Bucuresti, boie-

rid propuserd o Domnie indigend1, iea ultima-i infAtisare, care in ambele ten i e in legaturd cu notta
culturd naVonald greceascd, mai puternic represintata

Bucuresti prin Academia cu profesori de frunle

din bate pdrtile eie-nismului2, si mai putin in Moldova, si cu noul ideal iesit din aceast culturd, care
aduce pAnd si introducerea, totusi timidd i sporadicd,

a limbii grecesti in administratia

Dar pentru anul 1817 avem doi strdini cari strdbat
amAndoi tot numai Moldova: un Engles medic si un
Frances, ofiter pribeag, urmdrit de politia Restauratiei bourbonice.
Cel d'intrtiu, William Mac-Michael, academician in
1 V. Revista istorkci, III, p. 3 i urm.
2 V. Anale:e Academiet I?onulne; XXXVIII, p. 379 i urm.

79

'tara sa si misionar sliintific al UniversitAtii din Oxford, plecase din Moscova, Impreund cu un explorator in India, Legh, In Decembre 1817. Incd de la
Ovidiopol, in catea spre Capitala turceasc, el gusta
,,vinul moldovenesc", care se exporta deci si In aceastd direeje, ca si In Galitia, In Ardeal. La Dubd-

sarii-Noi, tdrgusor strdns in jurul arciumelor impArdlesti si al carantinei, se ajunge Nistrul, cara., nu
mai e hotar al Nloldovei, caci ca cinci ani In. urmd
diplomatia Tarului smulsese diplomatioi Sultanului,
la capaul unui rdzbOiu cu soarta schimbdtoare, par-

tea de ftdsdrit a tgrii.

Pe malul moldovenesc, pusliu. Se cauld o cdrutd,
si se capdtd obisnuitul vohicul al postal, cu cinci cai
mdrunti i iuti, a dril groaza o primase Englesul
Inain.te de a-1 vedea cu ochii. Vizitiul are capul strans
inteo ndfrarnd ca o cealmd, dupa datina Turcilor vecini.

Tara nu si-a schimhat caracterul In nimic; umbla

ale
banii turcesti *de mai Inainto, si plata postei
socoteli 4e avem chiar pentru aceastd Domnie
e de doudsprezece
a lui Scarlat-Vod. Callimachil
parale de cal pe ceas 2 La Chisindu, noua Capitalrt,

strada tdrgului are tol dughene de modd veche turceascd, clddiri joase acoperite cu
ca feresli goale asupra cdrora se lasd pentru noaple obloa-

neto de lemn; negustorii, pe cari-i stim Romani,

Greci, Armeni, cu un episcop i, ocupnd o strada
Intreagd cdtiva Evrei, mai ales zaraf13, vdnd micra, smirnd, piper, sdminturi de tot felul, strafide,
portocale, pucioasd, sodr, precum i sarc In bolovani, care se desface cu 10 parale oca. Vechiul negot
Iorga, Studil ;i dccumente, XIX, p. 97 qi
2 33 de lei fac o 1:tra sterlinga.
s N. lorga, Busarabia noastrii, p. 130 1 urtn.

SO

Cu peste del Dunare, dar si de Nistru, de la Bender,

se mentine. In alte parti ale orasului sant case bojeresti de piatra. Aceia dintre fruntasii moldoveni cari

au ramas supt stapanirea straind se primbla do

Craciun In butce luxoase. Sant multi Tigani, si un
taraf de lautari canta la fereasta calatorului. NlacMichael da o hun descriptie a lor, ardland meseriile
multe i foarte deosebile pe care le practica: laietii
calatoresc In grupo de cinzeci, saizeci de corturi,
plalind un oboroc" de 18 lei pe an pentru fiecarecap de lamine; ei sani Ingaduiti sa. castige si pe
sama lor. In ce privesto pe Rusi, nu se vad dect ofiteri cari se primbla pe strazile
De la Chisindu la granita ceo nona din Apus, drumul era Loaste ralu si, pe tanga aceasta, tulburat
de hoti, Sarbi i Arnauti", ascunsi prin paduri.
O noapte se petrece la capitanul de posta, intr'o casuta avand basici in loc de geamuri i ca mobila ohisnuitul divan. Tara e foarle bogata In grano la
vite, care
Camenita.

se exporta pe la Mohilau, ca si pe la

Pe la Sculenii-Rusi, unde oolonelul Imparalesc s'a

Imbatat de sfintele serbatori i strange de gat, cordial", pe Englesi, speriati, se trece Prulul pe ghiata.
platindu-se tolusi vadul sase lei, plus trel lei bac.sisvamesilor i alti patru, In schimbul cinster
secretarului pasapoartelor. Sculenii-Moldoveni,

cu strazile pline d cara i butoaie, cuprinde contrabandisti greci i evrei in cafenele, pe langa terani
cari, pe pamant, joaca cartile.
Pe un drum margenit de frumoase case boieresti
se ajunge la Iasi, unde gazda e la vice-oonsulul engles, represiniat, In lipsa, de dragoman, un Grec
ionian din Corfii, care povesteste cltorului prin_
ce vicisitudini a trecut mai de curand tara si da tiri

81

asupra (boierilor, unii foarte bogati, cu un venit

anual Oa la 30.000 de galbeni, cari-1 cheltuiesc
In joc de carti, singura lor distractie.
Orasul i se pare visitatorului un arnestec de biete
casute si de clddiri de caramida, mai ales din vremea Rusilor. Observa biserica Trei Ierarhilor, cu
sculpturile care, i se spune, erau Wald aurite.
Cel d'intaiu gand al drumetilor, treziti de clopotele i toaca multelor biserici, e sa van. pe Domn.
Audienta fu zabovita de moartea unei nepoate de
fiicd: mama era chiar Domnita favorita a tatalui ei.
Mac-Michael descrie alaiul de Inmormantare: preotii,

sicriul Imbracat cu mama verde, cu trupul ce[ mie

descoperit, multimea Arnautilor In haine de parada,
calestile, care sant s000tite saracacioase, cu femeile
din casa.
La 13 Ianuar 1818, zhia audientei, caldtorii inerg

la Curte, aezatd atunci in eleganta casd de piatra

care a addpostit Universitate,a ca sa fie apoi Facultatea de medicina.. O trasura de,schisa duce acolo In
tovarasia dragomanului, un Corfiot. Englesii intrd
prin poarla, pdstrald Incd, de-a.,upra cdreia se vad
fin sculptate armele Moldovei, ini;ialele lui Alexandru-Voda Callimachi, teal lui Scarlat, i inscriplia
cd aici e up dreptdtii. Multe caleti ateaptrt In ogradd fiindcd e ziva cilnd pentru un nou an se Impart
caftanele boierilor. Cel ce iea in primire
conduce e un mdscdriciu sdllitret, dacd nu un simplu
Arndut prea vioiu i iubitor de bac0. Sala tronului
Cu semnele judelelor pe pareii, cele rdmase si cele
pierdute, apoi auld universitard, avea in fund tronul,
de-asupra arcul i tolba. Dregdtorii Curtii asteapta lirrpreuna cu slujitorii ostasi i cu consulii,
al Austriei si al Rusiei, von Raab si Andrei Pisani,

82

care acesta din urmd avea sd-si lase oasele la Roil.

Solemn, Vodd. intrd. Postelnicul

alt mare boiez-

il in de subtiori. E slab, bolnav, ingrijorat. La ,,pa-

truzoci" de ani paro *zdrobit de greutittile situa.tiei

sale. CAci e foarte harnic si face, ca i Ipsilanti in
povcstirea d-nei Reinhard, rapoarte directe la Poartd.
Foal-le mui.t stdpitnit de cultura constantinopolitana
In care trdise, l tine un. discurs in greceste despre
datoriile unui bun funcionar. Cu Postelnicul la stallga, Grecul Negri, ell imparte toiegele boierilor, septe
la numdr, cart, ea caftanul pe umeri, stile cele cilteva scdri pitna la e)trada careri sprijine jetul. Sara-111'nd inna i poala, cel numit trece prin asistenta,
dus de acelasi Postelnic, i afard caimacamul il presintd in calitatea lui o:iciala multimii aduna.te. Fourte
interesant anninunt, cure douedesle si el participarLa poporulni la !oak acide de Guuern. Postelnicul
ar fi primit in daruri si pand la 100.000 de lei.

Dragomanul, care nu uild s spuio oaspetelui cd

Domnul se trage din.tr'un. teran moldovean", da
Insemnarea dregdlorilor moldovenesti, Inseinnfind

nuindrul de scutelnici ce revine fiecaruia, de la 10

la 80.

Dupa ce Scarlal-VoOd dispare, Cu acelasi ceremonial ca la intrare, vine momentul audientei. Afard
,de economiile pe care le-am intillnit de atittea ori, se
infAtiseazd convorbirea, cu condoleante pentru moartea principesei Carlota de Anglia si cu intrebitri despre Moicova i de,pre ingramddirea de trupe rusesti

spre holarul apusean.

Mac-Michael a vdzut i straja Iasului, trocuta in
revista acasd la Hatman, Gonslantinica Paladi, giforga, Studii $i documente, I-II, p. XLVIII. Naeut in
1785, el moare in 1856 ab:a i e inmorimintal la biseriea

catolica din Hui.

83

nerele Domnului. O masal e Infiptd in mijlocul

curtii; este si musicd, o tob. i un fluier". Pazitorii
sant imbrdcati turceste, fdrd nicio uniformitale; unii n'au incAltdminte; mullora li lipseste once alta
arind decat iataganul sau pistolul de la brau.
Boierii, pe cari i-a si zugrAvit, trec in calesti sau

i c1ri, cu pompd mare; vizitiul are uniforma de

husar, Arnulul din coadd, cu ciubucul stapanului
In man., e scAldat In aur. Spre seard, futre patru
cinci, trdsurile cu doi cal acoperiti cu valtrapuri
mari albastre duc la Copou brbati i femei, peste
podurile scuturdloare. Pe urm vine jocul de cdrti:
joac toti, cu Aga, prefect de politie", In frunte;
pierd i pd.na' la 500 de galbeni pe seard. Un aventurier polon a fdcut avene Cu norocul lui, incepand
de la inelul de pe deget.

Cultura e represintata prin setea de noulati

de
fapl se aduceau multe ziare si, ceia ce nu stie MacMichael, si o sumedenie de clirti bune
prin convorLiiile in limbo. francesd., prin lectiile calorva,emi

pe langa o
grati, la cdrturdria carora se addugia
literaturd de care clatorul n'are habar
a celar doi
medici hanoverani si a doi, trei Greci din Creta, intre
altii proprietarul tipog,rafiei unde s'a tipdrit si Con
dica de legi a.lui Callimachi, din care un exemplai
e trimcs la Bucuresli consulului Wilkinson, perito-u a
fi transmis Universitaiii din Oxford. Acest tipograf,

care a dat lucrdri excelente

i cu ilustratii, por-

tretul Domnului fiind facut de unul din acesti dascali

de frantuzeste, baronul de Kreuchely-Schwerdtber,g,
un Silesian, care ajunse apoi consul prusian la Iasi .
se oferd Englesilor dacd vreau sd.-1 ducd inapoi in

insula lui de nallere, unde ar pulea cdlduzi deseo

periri arheologice interesante.
Cu aceiasi hurducdloare cdruta, trccand pe drumuri

84

undo numai ici i colo se vdd popasurile cdrausilor

cu vin, Intre lanuri bogate i suhaturi uncle pasc cirezi de bol i herghelii de cal, rare ori pe liIng sate
sdrac,e In jurul curtii boiereti, se ajunge la Barlad,
la Pereschiv, la Tecuciu, unde casa poslei, e ocupald
do cdldrasii domnesti. Siretiul se trece pe ghiata, Cu
sfatul teranilor, cari arald locurile slabe. La Focsani,
gAzduirea e la staroste, i acesta un Ionian, din Zante,
arenda de vie, la munte, care iea de la suditii sdi
zece lei pe an. E nemultdmit de lenea" celor patria

sute de terani ai sdi. Se vorbeste si de vinul de la

Odobesti, care si acum ca si pe vremea Cazacliilor
se exporld In Rusia, cu zece parale oca.
Focsanii, In care doud cele de Turci fac strajd, are
5.000 de locuitori i doudzeci i patru de biserici In
cele cloud pdrti ale sale: moldoveneascii i munteand.

Cu cai de la ispravnicul muntean cdldlorul merge

spre Bucuresti. Pd.duri de stejar tineri, lanuri de

porumb pe Intinsul ses de supt munti. Pe la Buzdu
trebui sd petreacd. noaptea Inteun bordeiu supt pdmnt, unde mai erau dou biete femei cu trei copii.
Nici In Nubia si In Egipt nu vdzase tovardsul lui
Mac-Michael o miserie umand mai desdvarsild. Satele din ses au acoperisuri de std. Pe snii se ajunge
la Bucureli.

Aici consulul Wilkinson, un om foarle distins, care

avea si el drept la tainul de palru oc de carne si

opt pdni, plus lemne i hrana cailor, Ii va spune ceva
din cele ce l se vor cuprinde In lucrarea lui Insusi:

despre tronurile cumpdrate, pe ldng, bacsisuri, ca

3.000.000 de lei la Conslantinopol, Indatorit fijad
Domnul a trimete pe an acolo doudzeci de milioane,
Toiul se cumpd.rd, In dauna teranului singur, care, e
adus a da pe an, fall rdnduiald, i pnd la cloud,

trei sute de lei, cAnd nu scapd prin fugd de im-

85

plinke sau de chinuri. Munca i s pldleste celui ce

se poarld (Tin loe In loc dupd mai bine cu cinzeei de
parale pe zi, eelia ce, fa td de pretul obieclelor necesare, e foarto mult. Ar fi si terani cari, intorcanduse de peste hotare, se fac suditi ai consulatelor.
Bucurestii samgng cu Iaii, afard de positie, care
e nesdndloasd. Aceleasi poduri de lernn, aceleasi case
boieresti, aceleasi mkngstiri Intre ziduri. Ca si la Iasi,

edlgtorul e primit la Curte Inteo zi de mare solemnitate, de Boboteazg. Domnul, Caragea, locuia, dupa
arderea patatului, In cloud caso mai curand 'sgrdcdcioase", legate printeun cerdac de lemn; in cele
cateva Incdperi se Ingrilmddesc slugi lacome de bacsis; oastea se reduce la doudzeci de Arnduti,
cela
ce n'am crede, Si aici se sdrutd mana stdpanitorului
de cdtre boierii adunati. De fatd e si Doamna, Cu fetele ei, stand turceste pe divan. Vodd e un om cult,

care p:Ateste o mie de galbeni pe lung vestitului

Frederic de Gentz, la Viena, ca sd aibd. din Apus
rile proaspele i bune pe care le trimetc Portii.
La Mitropo:ie, pe zidul cdreia pajurea bicefald a
Rusiei tine pe piept vulturul munlean, Mitropolitul
Nectarie, al carui venit, cate cinsprezece lei de preot.
se ridicd la 100.000 de lei pe an, face impresia unui

bon u'vant roscovan; vorbeste numai Irecete, de,pre visitele lui i alte nimicuri. Biblioteca, In care
se aflau i cdrtile aldlorului francos Sonnini, lasate
de un bo:er, zac amestecate cu manuscripte slavone
si grecesti.
aici primbldri i joc do crli, afara de
balurile de la club, unde niste actori germani calatori represintd o fars proasta inaintea boieri/or, cari-si traduc In greceste. Doamna ns.i i cu fetele ei asistd
Intre care si Domnita
foarte
vesele; fiul Domnului poartd haine turceji

si turban: el ar fi intrat In said ducandu-si la brat

86

amanta, care Usase la sotul prdsil sese copii. Cos-

tumul e turoe,c la bdrbati; fomeile poartd rochii

europeno, de fabricat:e vienesd, dar cingatorile sant
orientale i pantofii de ,mod constantinopolitand.
Druinul spre Giuirgiu se face, apoi pe sleauri noroioase
pdmant.

printre sato cu locuintile cutundale

Childlorul trances

sau mai bine calatorii, fiinded

sant doi frati, urmdriti penlru aeelasi trecut napoloonian de aeolasi tira a regalitatii restaurate

vine

In Moldova prin Galitia. De aici se indreapld spre

Sud, In tovdrdsia une doamne francese, asezatd in
Polonia 1=6 de la 1793. In, vara lui 1817 trdsura so-

seste la Liov si do acolo tovardsii de cale, nu fdrd

greuldti din partea politiel, trec spre Bucovina. Sosese deci la Cornduti In calitate de expulsati, si
se dd ordinul de a iosi imediat din tard. Langd hotarul Moldovei li piero calul i, cand se preg,atiau
s6. Intampine Cu armele pe acei ale cror glasuri
necunoscute se auziau In apropierc, au in tata lor,
un hoier din imprejurimi, col d'inldiu lionin Intampinat In toatd viata lor, care-i duce acasil,
hrdneste, li mngaio
duce pAnd la Iasi, unde
se afra'_In ziva de 22 Iunie
Pe aici cei doi Francesi visau sit afle Greci, Turci
pe cari sd-i Inveto tactica glorioasei armate in care
serviserd, Dar, dusi la Spdtar, alit cd tara nu are
o armatd. Se gandiau sd treaca la Constantinopol
ca sd. se Imbarce pentru America. Consulul trance>
i-ar fi soo fr zabavd. din Moldova, dar Domnia
fdcu sd se ceard pdrerea Portii, si ea fu favorabild
Un exemplar din clrlea lor si la Institutul sud est european si o stampa).

87

expulsatilor. Ei primiserd incd de mai Inainte

cinzeci de galbeni pe lund pentru fiecare.
Observatiile pe care le face aulorul asupra terii
s'ant putine i yap. S. culegem doar luxul femeilor,
cdrora li trebuie casmiruri din India si mdtdsuri din
Lyon; opt sute de tr'suri pe an sasesc din Viena. In
cu 10.000 de locuilori, snt destule case de piatrd, construite dupd obiceiul ,,italian", i biserici

multe, care i se par remarcabile". Armata o -represintd. 200 de. Arnduti din strajd, i fiecare boier
tine pdnd la doudzeci d apardlori i intovArdsitori
de aceiasi natie,, cu toiag lung si pistoale.

Fratele scriitorului se face profesor de maternatied; el insusi incheie ca un boier care invatase la
contraclul urmator: Intre d. Ioan Canandu,
Spalar al Moldovei, i cdpitanul Bascheville. D. Baschcville va intra la d. Canal-1..1u ca sa pre(lea limba

francesd fiului lui, va fi tralat cu toatd consideratia

ce se daloreste unui adevarat prieten. I). Canandu
va da d-lui Bascheville locuinta, masa, sprdalul,
o slugd numai in servicittl lui, si 1.200 de lei pe an

platiti de inainte, pe trimestru. Prtile se vor instiinta Cu trei luni inainte, etc. Trecut in clublu la
Iasi, 26 Octombre 1817".

Cu gdndul la vre-o nuntd cu o boyarde", la o apro-

piata revolta a Grecilar, el statu, impreuna ca iratele, mull limp in acede locuri primitoare. Casa de
tara a lui Canandu era la cinsprebece leghi de Iasi;
Doamna vorbia frantuzeste; copilului, cdruia nu-i
lipsia inteiigenta, se cerca sa i se deie ca educatie
ceje ce-ar [rebid pentru un order din garda
cdci in lara altii din boierime n.0 stiu niel
aldta. -Dar bdiatul nu invatd; umiliri foarte explicaIorga, Acte

i frdgmente, II, pp. 374-5.

88

bile se adaugd: odatd se, iea la ceartd. cu Arnautii,

alt datd, cum servitorii treceau pe liingd. el, dasalid", cu manedrile, de la un baler oaspele la altul,
el Ii loveste cu manerul cutitului, fdr ca stdpanul
sd-1 desaprobe. Fratele trece de la bolerul Mavrogheni, pe carerl Ingrijeste In ultima boal piind
la moarte, la Hatmanul Paladi, ginerele lui ScarlatVod-Callimachi.

In primilvard, dup5 sfalul acestuia, Barthlemy

Bascheville pleacd spre Constantinopol, i nu-I lmpiedeed niciun accident de trdsuril, care fusese luat
ca fiind de au augur. Ajunge bolnav greu la Bucuresti, unde iar5.si and build prirnire i .Ingrijiri. Tara

i se pare Intocmai ca Moldova in bine si In rdu.

Un milion de oameni au aceiasi soarld ca fratii lor.
Sc Induioseazd, de viata degradatd a celor 80.000 de

Tigani, ale aror rdtdciri le, zugrdveste potrivit

adevdrul. La 18 Maiu prirriseste Bucurestii ca srt-si
caute norocul mai departe

Pe vrernea ciumei din 1819 Moldova a fost visi-

tat si de un Grec cu numele de Kosmeli, care a

tipdrit apoi la Berlin, In 1822, o articled: Harmiose
Bemerkungen ant einer Reise i'iber Petersburg, Moskau, Kiew naelt Jassy.
E un bel esprit, care glumeste cit subiectul sau,

cu sau fArd chemare pentru acest gen, i care-i

adaugd fel de fe ll de ldmuriri subsidiare, a atror
Ingamddire Ineacd informal-la imediatd, reald, folosiloare. Vine din Moscova cu eel doi Englesi cari-1
IntovArdsiau de mutt. Ba chiar a vazut mormantul
lui Constantin-Vocld Ipsilanti, Incetat din viata la

1816. Era", spune Kosmeli, un om de spirit

si de cunostinti." Grecul germanisat stie cd bat-Auld
tatd al cclui Inmormantat la Chiev avea la uciderea

89

lui, in 1808, optzeci de ani.,De alifel el legitimeazd

.aceste crude mdsuri
i aceia care atinse la 1812
pe fratii Moruzi
prin spiritul trddAtor al Fanariotilor. Dovadd si fuga recent a lui -Carageja, care

de la inceput
depus banii in bdnci strdinel.
auzit vorbindu-se si de Horea i C1osca2.
La Odesa i e pare aceslui perfect cunoscator al
vietii grecesli, care citeazd foaia din Viena, A6-rtr4
Grecii locali se dau prea mull ca Philomusi" i llelleni": el nu pare a prevesti apropiata
revolutie a acestor entusiasti.
In Basarabia, ciilAtorul are intaiu supl ochi melan-

colia cetdtii pdrdsile. din Bender, cu amintirea lui

Carol al XII-lea. La cinci mile de Iasi afld intre

flori columna care pomeneste moartea in carnp a
lui Poteinchin, la 5 Octornbre 1791; morn-lib-Mil de

la Cherson al printului Tauridei" fusese deschis si

oasele amestecate In cimitir.
Trecerea Prutului se face pe la carantina din Scu-

leni.La Iai Grecul soseste dup miscarea revolutionard. din Iunie contra mdsurilor de paza sanitard. Si aici

se spume cd Germanii din oras fuseserd in fruntea

tulburdtorilor. In curti, care-si deschideau portile
numai pentru calesti, ardeau grdmezile de gunoiu;
prdvaliile stAteau inchise; vanzarea se lacea dupa
gratii, i banii -se puneau In otet. Oarnenii cu basntaua la nas se feresc pe strdzi de a se atinge
vorbesc nurnai de departe. Cdrute Cu bolnavi sau
numai suspecti si bagaje merg Cu
rosii pe
strada mare, precedate de un Arndut cdlare i urmate de cdnii credinciosi. Cei ce intampind groza-

vtd alaiu blastdma in urmil. Un profesor frances

Pp. 185-6
2 P. 197.

90

octogenar, Gaillard, crezu cd afld o alifie minituitoare, dar muri in lazaret, a1turi de pacienVi sdi._
NV moasiele Sfintei Paraschive de la Suceava"-,
ci sau ale Sfintei Paraschive din Iasi, sau ale Sra'ntului Loan cel Nou de la Suceava fur purtate pe
strdzi In nAdejdea unei minuni. Poporul punespini
pe garduri ca s impiedere Ciuma de a veni: boierul
cutare o vdzuse doar pe gardul lui i perise cu
tot neamul; altii cred cd au recunoseut-o in chip de
cilne de vfmat ori de oopil. Unii ciumati ar

din morminte ca varcolaci", probabil ca strigoi.

Era ins un calugar de la I-Ilincea care ingrijia pe
acesti nonorociti. Se pomeneste si de ciuma care
la Bucuresti a luat o cinchno din loottilori.
Orastil Ii pare lui Kosmoli itrat, de si siInt
cateva case mai bune; noroiul, des,cris si de Filipide,
pe care invatalul caldtar it stie cd e traducatorul
greceste al lui Iustin i Florus e ingrozitor; tineri
obraznici poruncesc vizitiului tigan sd-i distreze stropind pe trecatori.
Lumea femeiascd-si face in noroiu i praf primblarea la Copou ori rgsfoieste romane francese:
margenile Cornice d-nei de Sta61 o cetitoare notase,

greceste, pe Oswald de dobitoc", de magar"

chiar de mggar cu coarne". Se st pe divane,
viirtind matnii. Iubirea In cdsnicie ar lipsi, judecd
Grecul, din fugd, pentru c zestrea joaca la cdsdtorii rolul de cdpetenie.
Si bdrbatii, de si Cu igheineniconul" clasei lor,
numai sg. nu lea strdinul
siint primitori
fata de diinsii atitudini ca fatlt de slugile lui de-acasgt

Se vorbeste mult frantuzeste: pronuntia Moldove-

nilor e mull mai bung ca a Grecilor." De altfel

studiile elenice sAnt In. floare,

i Kosmeli gaseste

cuvinte de laudd pentru Gobdelas, adversarul lui

91

Asachi; se pomenesle traducerea lui Tlmaque de.

dfinsul.

In Februar al anului urindlor 1820 sosise la Dundre un invdtat englos de reputatie, care facuse
cerceldri stiintifico in vechea I-laldee, sir
RobenKor
Porter'. Trece rdul platind douazeci de lei
luntrasului. In harabaua cu patru cal se indreaptd spre
Bucuresti prin orasul samainat Cu case putine, rele,
murdare, pe liingd case de postd nnu-dare, trecdnd

pc la Baia, pe la CAlugdroni (Kerekeer" si pe

la Copaceni, undo and zapadd maro. Prelutindeni
poporul de jos era 'carte amabil" (extremely civil),
In contrast batator la ochi cu oaspetii din Rumelia.
La 7 ale lunii Englesul e in Bucuresti, gdzduit. la Agentul austriac F1eischhacn1 von flakenau, care, e si
pentru Anglia (citeazd Msg. po Wilkinson : Li duce

scrisori de la ambasadorii respoclivi din Constantinopol. Orasul Ii pare murdar in poduri i murdar in chiar casele boioresti. Cu Wilkinson mergela Voila, Alexandru Sutu, care abia inlocuiso pe
Caragea, fugar in Apus. E, supt calpacul lui bogat,
un oin de cinzeci do ani abia, dar foarte zgdrcil, cu

barba albd ca zapada, plin si el de grija i do

frica, locuind in palat intunecos, rdu mobilal, plin
de slugi si de Arnauti. Dupa o audienta de nu ceas
Ker Porter e dus la trasurd (le suptiori, pe, ciind consulul imparte bani, i masalagii in zdrente se aseazd inainlea calestii pe care vor intovdrdsi-o.

Seara, e bat si concert la un boier, fiind de fatd

Doamna, sora lui Sutu i palm fii ai lui \Todd; sant
multi boieri, cu islice vorzi in fund, si consuli. PaTravels in Georgia, Persia, Armenia, ancient Babyetc , during the ge irs 1817, 1818, 1819, and
IWO, II, 1oiuirt 1S17.
1

nil:a, dc ,

92

truzeci, cinzeci de Arnduti pdzesc In fund. Musica

43 fac violonisti de profesi i amatori. Se bea punch,
se fumeazd si se joacd cdrtile. Brbatii chiar li par
acestui desemnator remarcabil de frumosi, cu linii
fine si expresie deosebit de blandd", destepti, capabili de a Invdta usor limbile Cat despre femei,

ele sant oxtrem de frumusele (pretty), arabile

vioaie"; era acolo ca o adunare de belles din Paris".
Ti aduseserd si copiii, cari tipau In bratele &Anillar".
en,d Incepe balul, boierii Isi lasd islicele i giu-

belole si apar in scurteice rosii, verzi Cu snurari, cu

brau de sal, iar pe capul ras cu un fes rosu. Danturile sanl grecesti si romanesti, si se pomeneste unul
In care se bate din palme si se fac piruete. Toti joacd

din toatd inima. La bufet, spre miozul neptii

servesc Inghotate, bomboane, limonad, prdjituri,
fru-cte. Mara' de asemenea petreceri boierii obisnuiesc

a se primbla vara la HerdsIrdu, unde, In trsurile

fdcule de carelasi nemti, sant i pdnd la sase-sapte
sute do persoane.

La 10 Februar caldlorul se desparte de Wilkinson si de colegid sdu rus. Pini. In brisca algentului,

austriac el pornesto pe largul ses de.sghetat spre

Focsani. Aici i se dau, de ispravnicul moldoveriesc,

cai pentru Iai, unde se ajunge in trei zile, pe drumuri inalt Inzapezite.

De si Intrd la Iasi po vromea ciamei, care abia

se potolise, Ker Porter are o huna.' impresie despre
acest oras de 25.000 de locuitori, bine asezat Intre
vil si gradini, bine clddit chiar, Impadobit cu sai-

Ii impune ciliar Mitroe vorba de bisericuta

Sf. Ghearghe, In caro se pdstreazd moastele Sfinzoci-saptozeci de biserici.

frumos zugrdvit

tei Paraschive. A vlzut

si,

la Golia, piatra neagr,

93

pe care se pomeneste moartea lui Potemchin, a

cOrui inimO a fost 1Osat5. aici la Iasi.

Nefiind otele, Englesul trage la consulut austriac,

von Raab. Vede in tovdriisla acestuia pe noul Domn
Mihai Sutd, om de treizeci i doi de ani, foarte
eaegant In maniere"
acestor
frumo

apreciate de Turci, se spune cd li datori

nul, lar, pe tang aceasta,

tro-

destept, posedand

perfect limba francesd. Palatul lui e mare, phieut,

bine mohilat, plin de slug,i: in ei toate ceremoniile
Indltinate se fac cu o mai mares randuialit.
Boierimea e elegantO, cu o oarecare nonchalance"1. Ei trdiesc inteun lux si cu o splendoare care
abia pot fi intrecute In vre-o Capital`d din Europa.
Balurile i partidele lor, cu rochiile cu pielre scumpe ate deamnelor lor, sant peste erice inchipuire."
Dovadd petrecerea la Logofdtul Constantin. Bats.
E vorba de bOtranul, zis Ciuntu, until dintre cei mai
In vazd boieri ai terli. Asistd i Domn.ul, cu familia, langO care iea loe strOinul. Femeile-1 incantO:

ele, sant tot asa de frumoase ca surorile lor din

Tara-Romneased; imbrOcUminteo lor e tot dup' mo-

da parisianr, dar mai luxoasd decat in Bucuresti.

Se gdseste la bufet cafea, Inghetat, oranjadA, pe
ctInd -boierii, dero parte, joacd boston, whist, ombre, 4aro. La supeu, care se servesle la miezul
noptii, pe mas s vAd temple cu ape care curg,
corespunzand aceflui aufsati de zahOr, cu tot felul
de filfuri" pe care Hagi Stan Jianu-1 cerea de la
Sibiiu In 1787 pentru o masA de galO.2. Pesti vii se
sbat In vase; lu.mina se' revars din policandre; flori

sant rdspandite pe mese. Bals Insusi cu sotia lui

sant pretutindeni. Dantul tine pAnd In ziu6.
2

Graceful carelesness of the manners.

Iorga, Studii $i documente, VIII, p.

14.

94

Dup ce a gustat din aceastd. splendidd ospitalilate", Ker Poner se indreapid spre Nord, la 17 Februar, in sanie, peste usoara zdpadd ce se cernuse.
Botosanii Ii pilac, cu cele we-o mie de case, in mij-

locul cdrora se inaltd opl pand la zece

Boala fusese aici cumplit. Calatorul se opreste un
moment la agentul austriac Gorgias. Apoi, prin 111amornita i pe la carantina austriacd, el trece spre

Cernduti, care i se pare un oras important".

Ca observatii de ordin general, Englesul noteaza,
dupd Wilkinson, insemnalul export de grne la Constantinopol (cloud milioane de milsuri), apoi acela de
oi (300.000 , de boi, de cai, cu un pret impus, prea

mic. Se trimit si 'come. Galatii joacd un rol mare

In acest comert, pe care boierii 1-ar don i liber. Se
importa cafea, rom, vin grecesc, zahar i bacanii,
fireste in afard de multele si multiplele articole
de lux peutru Imbracilminte i podoaba.
Cdlatoria 1ui Stiirmer Nate fi pusa alaturi de

a trimesului prusian von Schladen, care strabatu

Tara-Romaneascii la 1820. Cu acesl prilej consulul la
13ucuresti, baronul de1 Kreuchely-Schwerdtberg, lost

profesor de limbi i autorul portretului din codul

lui Scarlat Callimachil, face descrierea.
Schladen e la Rusciac in. ziva de 10 Novembre si
e prima pe Dundre de un. functionar al consulatului. L,a Giurgiu se presiuld capuchehaiaua munteand. Voevodul turc al orasului dd trdsura cu patru cai; In ora 56 pregilleste o locuintd pentru noul
-oaspetc. Gonsalul intAmpind pe ministru la Gostinari ;1-1 conduce la Bucuresti, unde-1 i gazdue,ste.
Nicolae iNlavros, secretar al Afacerilor Straine",
Hurmuzaki, X, p. 8i unn,

95

lace, a doua zi, visita de rigoare, ca salutdrile pdrechii do,mnesti. In trasura consulului, care refusa
pe a lui \Toda', se merge la audientd, dupd intoarceTea visitei Agentului austriac. Arnautii pazesc in
ploaie. Secretarul Mavros apare In josul scarii, margenite de slujitori. Vodd el insu_si e in usa anticamerei i inainleazd In antret, descoperindu-si capul.

In sala lunga stau cele trei beizadele inai mari;

rninistrul iea loc pe sof la dreapta lui Sutu. i
consulul are loc pe) divan; boierii stau in picioare,
de-o parle. Se fac politetele de rigoare. Schladen
refusand ciubucul, nu-1 ira niel Domnul. Doud semne

din nubla lui N'oda fac sa plece toatit lume.a,

si!

Kreuchely se retrage i el. Convorbirea secreta dureaza o jumatate de ceas. Ministrul iese condus
sala de Sutil, fara cucd. Din pare a ei, Doamna paele pana'n mijlocul salonului ei; fele de casa, frumustie, o incunjura.
A doua zi, visita ginerolui doninesc Arghiropulo,
a Marelui-Logofat Filipescu, a Marelui Postelnic Iacovachi Rizo-Nerulos, scriilorul, a consulului rus,
Pini,
sotia lui Schladen primind pe domnita
zadelei Nicolachi, Calinca lui Cantactuino-Pascanit,
pe vara Domnului si pe) d-na Rizo-Nerulos, nepoala
lui. Doamna von Schlad.en e primita' apoi de Doamna.
Alle visite se succedd.
Oaspetii asistd la balul Curtii, care) e foarte luxos,

dar Kreuchely crede ca nu era si gustul corespunzdtor. Conlesa inentaid de Catinca Sutu si de fetele lui Vodd. Ea danteaza cu beizadeaua. Se joaca
apoi hora, romaica, ,,albanesa". Se trece la masa,
Kreachely conducand pe d-na Mortal, cuscra lai
Sutu.

Skupho, viilor revolutionar al Eteriei, e melunen-

daral care va conduce pe von Schladen la holare:

96

a clltorit in Europa si s'a initiat In cultura APusului. In suitd, bine inteles, i oficiosul consul. Prin
Bolintin i Gitiseni, unde e o mIndstire puslie
cu frumoase inscripta, adaug, din veacul al XVI-lea----

se parece noaptea la preot. La Gdiesti primeste

un boier,
i primeste multdmitor. La Pitesti,
a erui situatie intre vii e rdu datd, primirea e in
sama ispravnicului Rasti, din familia tradualorului
lui Molire sau acesta insusi; fost agent al lui Ca.
rage.a la Viena, el vorbeste bine nernteste i mai
multe limbi europene". La Curtea-de-Arges se noteazd strdzi strainte, castelul din care nu mai rdviran dock ziduri (masures) cazute In ruina", biserica Episcopiei i destul de pi:Unta" residenta a
Vlddiciii. Un negustor

aici gazda.

In rnunte calestile silva trase ca bou pAnd la Sdldtruc, Locurile sant bine impoporate. Cdpitanul de
poA. fer locuinta sa, cu feresti de hartie sparte.
Mdmdliga place cdldlorilor, intre cari un baron von
Pritzelwitz, carel nici n'o fi auzit de-asa ceva. Pe
la Pripoare i Ditesti" se ating Cainenii fArd a
face carantina.
Cartea lui Wilkinson, An account of the principalitics of Walachia and Moldavia, O dare de salud despro principatele Tara-Romaneased si Moldova", apdraid la Londra In 1820, e o lucrare din acelea care,
ca Intindere, informatie i judecatd
cel pujin In

majoritatea casurilor, pot fi puse aldturi numai

de Raicevich si, In mult mai mioi proportii, dar
cu mai mult bun simj, de Sulzer. Trei traduceni
francese (1821, 1824, 1831) si un resurnat italian (Milano, 1821) arara' importanta ce i-au acordat contemporanii.
Autorul era la Constantinopol In 1806-8, cand in-

97

teresele eligiese in Principate: Ingrijirea curierilor la

i de la Constantinopol i ocrotirea catorva Ionieni
supusi ai Regatului Unit, erau Incredntate, incd de
la 6 Ianuar 1802, lui Summerer, consul pentru o tar
ca si pentru cealaltrt. De aceia Wilkinson va vorbi

ca un cunoscdtor despre motivele intrdrii Rusilor

*in Moldova la 1806 Cintra altele si mdsuri de Impie-

clocare a protectiei acordate de ambasadorul rusesc

supusilor crostini ai Portii), despre rolul jucat de

Anglia in conflict, despre legturile dragornanului
Franchini cu Pehlivan, Aga Ionicerilor, despre caracterul si intentiile Vizirului Ilafiz-Ismail, ale lui
Chchaia-bein ale =Multa, de o parte contra Rusia, in sfilrit ale ha Galib, Ras-Efendi, si ale chehaielei Sultanei mame, de alla parte. Tot asa si despre

negocierile de pace ruso-turce, de la Bucuresti,

intreruperea i reluarea lor, i despre rolul lui Dimitrie Moruzi, caro ar fi apdrat stdpanirea Sultanului dincoace de Dundre, sperand sa domneasca,
ar fi cedat insd Basarabia ca s nu supere prea mult
ccia ce-i
pe protectorul rusesc al terilor noastre,
attu^e p( irea Pelrecerea la Constantinopol, pe langd
ambasada Angliei, Ii permite agenlului sa cunoaca
inotivul numirii lui Scarlat Callimachi In MoldoN a
si a lui Caragea in Tara-Romaneascd: sprijinul lui Halel-Efendi, favoritul lui Mah nud I iu, care acolo fusese Divan-Efendi pe langd Alexandru-Vodd, tata! lui
Scurlat, si cunoscuse in Moldova, cu acest prilej, pe
boierul ce era atunci Caragel Circumstantele ispitirii

Ia $umla a lui Dimitrie Moruzi, pe care unii il sfrttuiau s treacg. in Rusia si care, Indatit dupd picea-

rea din Bucuresti, in Septembre 1812, fu arestat

si apoi, la Intrarea In casa Marelui-Vizir, strdpuns
de ceausi, Ii sant cunoscute scriitorului engles prin

98

aceiasi mai veche presentd a lui in Ra'sdritul turcese 1.

dupd retragerea lui Summerer

Wilkinson,
pe caro 1-am intillnit
Ina. din
In Rusia 2, fu numit consul en,gles .in Principate3. El
Ii 'Ama intraroa la Iasi, in ziva de 24 Novembre. InLa

24

Maiu

1814,

1806,

deplini functiunile lui pAnd in 18184. Avu

destul prilej sd-si adune informatia.
Partea coa mai slabd, fireste, e cea islorica.', pentru care scriitorul introbuinteazd pe Bonfiniu, vechea Istorio a Turciei de Knolles, aceia a lui Dimitrie
Cantemir, tipdrit In groceste la Viena, pe socoteala
fratilor Tunuslii, ca i, neapairat, po Thornton 5. Din

bate acestea a iizbutit s alcdtuiascd un capitol oarecaro, cu pdreri, ca aceia c Slavii" fugan i ai lui
Crtun (sic) i Valahii shnt tot una, cd viata politicd
a terilor romanosti incepe, dupd traditie, In 011e-

nia, cd la

1241

s'au pus si tomoliile Moldevei

ale Terii-Romanesli. Crede In tralatul Incheiat cu

Turcii de Vlacl Dracul". Dar, cnd e vorba de legdturile cu Ungaria, et Intelege cd n'a putul fi vorba de
o adevdraLd vasalitato, acceptatil cu deplina Inteledoro a situatiei de Dornnii nostri, i, astfel, spune:
1

P. 101 si

crin. Pentru numirile domnesti din

1812,

p. 119. Pentru omordrea lui Dimitrie i lui Panaiotachi Mo-

ruzi, ramas la Conslantinopol ca vechil de dragoman,

p. 120 s't urm.

2 V. mai sus.
3 V. i Iorga, Acte si fragmente, II, p. 200; Hurmuzaki,
X, pp. 199 si urm. 411, nota 2; Documente Callimachi, I,

p. 214, no. 164. Cf. Iorga, Histoire des relations angloroumaines, 1ai, 1917, p. 80 si urm.
4 Wilkinson, p. 81

6 Si Nlac-Michael e citat (p. 49, nota).

99

Nu se pare cd formalitdtile recunoaterii au fost

de aa naturd, rict sd-i lege succesorii .

In cdruta de mtd, de care i el are motive i

probabil atAt de dese!
sd se 13E1%4, a strAbllut
bata tara. Astfel amintete de Calea-lui-Traian, de
Hateg,u1 Dacilor, unde se mai vg.d ruine i limba vorba e numai cea pony:incased, de Severin i de CaracAl, cu urmelo lor romane, de biserica din Arge,

care-i place foarte mult: Totalul operei exterioare

e Intreg de marmurd sApatd, cam In genul turnului
(steeple) de la biserica Si. Stefan din Viena, dar
mai elegant. Intregul produce un efect foarte izbitor (striking), 0, de oaro ce a pdstrat perfect frumuseta ei originald, e de sigur un monument de care
lluntenii se pot ME In once parte a Europei 2"
A vdzut la Campulung vechile ziduri In mind" i
pomenete de inscriptiile In biserica de capetenie"3,
La Dealu a Intetes din piatra pusd pesle tidva lui
Mihai Vileazul cd se Inseamnd pe diinsa biruintile liti

de capetenie 4. Pare a fi frunzarit i prin mantiscriplele din manAstirile muntene i moldovene"5.

Tara, pe care de atillea ari a strdbatut-o, 11 inamid i prin acel cA ea cuprinde In hotarele ei
boato resursele productive care cad numai separat
In parlea altor teri", dar i prin marea i simpatica
ci frumusetd... Din loate sensatiile de desfllare produse de frumusetile naturii niciuna nu poate intrece

pe cea trezit de aspectul pal-par mai din lduntru

ale terii. Dealuri i. \fa romantice, rilulete i.
campii Impodobile cu verdead i flori se InfatiP. 15.

2 P. 5, nota, p. 10.
3

P. 13.

4 Pp. 27-8.
5 P. 168.

100

eazd pel rand inteo varietate de frumuseta in anotimpul cel bun, mai ales la douazeci-treizeci de
mile de la Carpati, de la Prut pana la Dunare, la
Orsova 1. Asiinidnand nomtii nostri cu Alpii mnii. el

adaugd cd in adevar impresiile sant asa de nu slit

care din etc ele mai mandril".
Totusi clima e nestatornicd: foarte aspra iarna,
foarte u.medil pc urmil, fard primavarii, si turboraid de ploi, si in lunile cele mai calde, iar in primole zile de toamnd stricatd prin raccala noptilor.
Rasa nu resistd la aceste zvacniri si la aceste rigori
ale naturii. Omul ajunge astrel de o dispositic tamgreoaie" (o/ a dull and heavy disposition

si

anume cu pasiuni slabet, fdrd putere a mintii

vddind o iireascd raspingere fat:I de o viati de strdduintd sau de incordare a rnintii" 2.
Judecata lui Wilkinson asupra teranului e crudii
nedrcaptd, de si plind de mustrare pentru storcatorii

lui. Poate a nu este un popor care

sil

sufere

supt o mai mare ap'a'sare din partea puterii despotice i sd fi e mai greu impoviirat cu imposite si
taxe &cat terdnimea din 'Muntenia si Moldova,
nimeni n'ar puna pc jumiltate sarcina lor cu acciasi
rdbdare i aparentd resemnare'." Locuind In case
proaste, de lut cu coperisul de ovar, adesea in bordeie, imbrdcandu-se ca vechii Daci, cu femeile descule, hrdnindu.-se cu mmlig1, aceasld

aleasd"

(a fine race of people) e supusii unui regim fiscal

grozav 4, care, relvdzut la cate sese luni, Ii iea tot ce
P. 165.

2 With weak passions, no straight of mind and betraying a natural aversion to a life of industry or of mental
exertion; pp. 128-9.
P. 155.
3
4 Boierii Watt voie s li plateascii birul; p. 162.

101

ar putea sd-i ridice situatia, i unui regim agrar,

in care, dacd, dup rndsura lui Conslantin-Vadd
Alavrocordat sAtcnii au libera stramulare, ei nu capatd
pamant decat pentru a-1 munci In parte la boier; une

ori partea mar slabd a mosiei nu e arendatd strainului, ca de obiceiu, ci obstii

Religia lor e o super-

stitie pe care n'o pot corect preotii terani, aula

cArturari, precum i observarea stricld a posturilor;
petrocerea li e carciuina, cu ldulari, Tiganul care
joaed ursul.
In munte, guptii se, tin cu cdratul lemnelor.

Despre viata lor sufleteascd, atat de simpld, dar

atilt do adancd. i dureroasd, Englesul n'are nicio
Alai jos decat acesti harnici locuilori ar fi numai
Tiganii.

In ambe/e teri acestia snt in numdr de

130.000, dintre cari 80.000 ai Statului, pldtind de la

vrasla de cinsprezece ani In sus taxe anuale de patruzeci de parale.
Acestia i coi boieresti Ii castigd panea,
Intru
cal nu sant stugi In casd, bucdtari mai ales, batuti
Impodobiti cu coarne legate pe supt falci, rare ori
ucisi, iar femeile ca doici i d'adace, ca lautari,
zidari, pldtiti un leu pe zi2.
Clerul e alcdtuit din acei bieti preoti smeriti cari
dau Alitropolitului cale cinsprezece piastri pe an, din
arhimandriti, din cittugdri, pe cari Wilkinson nu
i-a cercetat In mAndstirile lor, adesea Inchinate, dar
supuse sarcinilor torii, si din arhierei. La Munteni
ei stau mai mutt In Bucuresti. Mitropolitul Ungrovlah:ei, un Groc, numit, are, si de la mosii, un venit de cloud milioane de piastri pe an. In Aloldova
4 P. 155 i urm.
2 P. 168 i urm.

102

Insg. seful Bisericii e ales de boieri

si

trebuie sd

fie om de WA .
Despre negustorimea indigena nu se spune nimic.

Tolusi comertul Principatelor e foarte important, in

legAtur Cu o bogatd productie. In randul Intrtiu, rodul eampului, din care se lucreazd Insa abia o sesime; graul, mai bun in Moldova, Inseamnd, cu de.
dougzeci de ori samanta, zece
seisprezece pn
milioane de chile pe an, din care se vand Insg. Turcilor, cari trimet cordbii anume, 1.500.000, Cu pre1

tul impus, care e un sfert din cel obisnuit In tard

(2-2112 piastri chila), o sesime din acela care se ofera
la Constantinopol2. Graul nu se poate exporta decat
cu firman, si el se capdt foarte greu; negustorii fac.

Insd o riscatd contrabandd. Se mai trimet In Capitala Imperiului otoman 250.000 de oi, 3.000 de
cai. Lemnul e cuprins si el In furnituri: din codrii
Moldovei el vine pe plute la Galati, unde se construiesc cordbii pentru stApani, Intrebuintandu-se i funiile dei canepd ale terii 3. Boj pot trece In strdinatatea cresting.,
ca In vechile vreini. Libere sant numai trei articole, i anume: lana, 10.000 de chintale
de cate 44 ocd, platitd fiecare cu 35-40, lana nevatalk 60 cea spdlatd, apoi pieile de iepure, 500.000, a
treizeci i cinci de parale, i in sfarsit iarba galbend, 600.000 de ocd la export, "a 40-15 de paraleoca. Se cumpgrd marfa de la terani, cari sant foarte
Cu bani datii Inainte. In acest Pera al Grecilor",

afar de aurul cules din raurile munlene

de cdtre Tigani, minele, pentru cercelarea dirora ve-

niserd la 1811 mineralogi rusi din Petersburg. nu

P. 68 si urm.
2 Pentru plata Vistieria pane i un imposit special (p. 79)..
3 P. 77.

103

se cautd, de Domni cu stdpanirea prea scurtd

prinsi de frica unor sarcini Inc mai grelel.
Prin Galati,
cu deposile de lemne de grane, cu
oras care numdrd doar 7.000 de locuitori statornici, Romani i Greci, multi din. e supusi austrieci si rusesti, cativa Ionieni, supt cei doi pared-

labi, dar produce o impresie mutt mai mare din

causa populatiei flotante a strlinilor, se face mai
ales un import care duce la Iai ca i la Bucuresti
atinge chiar Bucovina, Galitia, Ardealul, BanatuI
Serbia. Se aduc coloniale: cafea, din care se consumd
pe an 800 000 de ocd, zahrir (900.000), piper (35.000),

rom, ldmai, porlocale,. vinuri, care se importd din

Constantinopol i Smirna, pldtindu-se i vaina moldoveneascd de 30o, pe langd sarcini adause, de care
poate scuti numai interventia consulard; drumul din
Asia Ailed prin Enos si Adrianopol aduce chaluieli
mai mari. Germania trimete store de bumbac si de
land (cele scumpe singure, de 200.000 de lire stertinge pe an), calicot, fierdrii, sticldrii, vase de Omani,
ce se zic englese pentru a putea fi scumpite; muselina

engles si chembrica francesd se pliitesc bine, dar

se mild. mutt. Din Rusia sosesc bldnuri, In schimbul
cdrora, pe ldngd galbeni de aur, se dd rachiu i vin.
Sant. 30.000 de bo:eri numai in. Tara-Romaneascal.
Din familiilo mari se1 cileazd. Branooveanu; dintre

Greci si un dubios Paleolog2. Domnul ii numeste

pe cei din functii, dupd ceremonialul pe care 1-a
descris Mac-MichaeI, i ciohodarii due pe noul caOmit acasa la dansul. Dregdtorii au veniturile functtiilor si pe langd aceasta scutelnici i poslusnici.
Cei
de cari aici se vorbeste Intdia ()ark de
dateazd de la 1736, sant In n.umdr de 15.000;
1 P. 72 i urm.
2 P. 40, nota 1, p. 58.

104

boierul de prima elasa are optzeci, cari dau

optzeci de piastri, sau fac lucru vrftdnic de aceastd
sumd. S'a incercat la 1814 trecerea lor la Slat, dar
Craiovenii

s'au opus si au aflat sprijin la Pasa

Hafiz-Ahi de Vidin, dusman al Domnului; toLusi In

1815 la fiecare scutelnic s'a cerut acolo Laxa de

dourizeci de piastri. Terani refugiati, din Ardeal ca
si de peste Dunare, se tocmesc poslusnici la Greci
si la alti straini, de vre-o cinzeci de ani Incoaco, fagaduind daruri in natura
Pe boieri nu-i iubeste Wilkinson de loc. Ei nu-si
cauta de mosii, arendate sau lasate in sama vechililor
asa, el se gandeste mai ales la Munteni, p cari i cunoaste mai bine . Cele mai inchntatoare locuri din frumoasa lor tara n'au puterea
i aici e
de a-i atrage'." In materie de cultura
nedrept
ei stiu doar greceste, vorbind limba Cu
o puritate clasied, mai ales In Tara-Romilneasca,
frantuzeste i alle limbi occidentale, cunoscute mai
ales In Moldova, mai putin MAI; poetii nostri i se
par Englesului ea nu sliu nici gramalica francesa,
nici autorii. Cresterea e Incredintata in familiile mari
vre-unui cleric grec; la scoala, greceased sau romaneascd, aviind fieeare vre-o doua sute de elevi, vin
numai copiii boierimii mai marunte i ai negustorilor. De la gramatica pe care a cerut-o Constantin-Voda Mavrocordat nu s'a facuL alta pentru amestecata" limbd romitneasca3. Femeile, care totusi
iubesc musica germana, care citnt din piano i, fard
a fi frumoase, au gratie i mladiere, primesc
mai putind Invataturd sistematic5.4.
P. 63 si urin.
2 Pp. 137-8.
3 P. 133.
Pp. 135-7.

105

Sporlurile nu sant obisnuite. Cali de tara sant re-

sistenti, dar mdrunti si nu pot servi la calarie,

pentru care, se aduc cei din Rusia si Ungaria. Dar
nici Vodd nu merge calare,
tine caii pentru
Arnduti

Teatrul lipseste, de

se mentioneazd aclori ger-

mani cari au dat opere germane si comedii traduse In romdneste (comedies translated into wallachian , cu. parliciparea, NTC-0 doua, trei luni, a u-

nui public de toate clasele, pana ce, la urm, raman doar boierii de clasa ntiu i consulii2. Incolo
&Int. cluburile", uncle se joacd pliaraon (unii boieri de aici au un venit si de 2-3.000 de piastri), clubul nob:I In frunte, balurile mascate, de trei, patru
ori pe sdpldmand, seratele particulare3, jucandu-se
valtul, mazurka, de bdrbatii In haine orientale cu
oarecare greutate. Visitele, cu si m post, ocup
zilnic. pe acei cari n'au mull de lucru la functia
cu cele cloud sute zece" serbatori legale i cu
vacantele, de serbillori si In lunile calde ale anuliti.
Ca distractie principald, primblarea In calestile fabricate In tara, ca i In cele aduse din Viena, aurite,
dar rdu Intretinute, cu cai pro4ti i vizitii tigani. Bucurestii,
oras murdar", de 80.090 de locuilori,
cu 361" biserici, ,,20" de mdndstiri i 30" de hanuri, Iau1, cu 40.000 de locuitori, ,,70" de biserici,
mai bine zidite", cu multe case elegante, cladite In.
cel mai modern stil al arhitecturii europene",.oferd,
cu podurile de lemn nivelate sau din simple 1oaclbe4,
Pp. 93 4.
P. 141.
3 Pp. 138-9.
1

I Se zicea ca piatra nu prinde pe lut, dar Englesul a-

mintete caile lui Traian (p. 90 . Erau i canate, dar astupate.

106

spatiu pentru asemenea defildri solemne. La Bucuresti SE1 merge pind la Herdstrdu, uncle e si o cafenea
in oras chiar si un olel german I
Cu inghetatd si alte oonsurnatii. Dumineca se vdd si 6-700
de trdsuri care se intorc prin praf. Ori la Bneasa,

cu parcul lui Vdcdrescu 2 In acest timp

se ooboard in

cu lautari i mull&

femei.

Acest fell de viatd predispune la usuratale mai

mull decdt la acea conruptie pe care o critied Wilkinson. Divortul, ajutat de dicasteriile bisericesti mi-

ternice, e foarte obisnuit. Fete pe care printii le

tadritd la treisprezece-patrusprezece ani se despart;
una pentru c sotul nu i-a luat o casd pe Podul Mo-

gosoaii, altd pentru c al ei, bolnav, a mers sd se

caute la Viena, o a treia ca sd nu mai aibd copil 3.
E o nebund alergare dupd zestre.

Aceiasi boieri, zgdrciti", lacomi", lenesi, au cu.tezat sd ceard Portii sd li se increclinteze lor Divavanul, cdrmuirea terii, care nu vrea hied un Fanariot, de si acesta Ii veni, In bdIrdneasca infatisare a
lui Alexandru-Vodd Sutu.
Domnii nu se caracteriseazd individual, de si fana-

riotismul e aspru tratat in bloc. Ei apar in ocasii

s3lemnel, ca la CrAciun, la Anul Nou, la Pasti, de
ziva numelui lor. Atunci e primire la Carte: cea din
Incdp'loare de sd poatd cuprinde, In odaile ei,
de stil semi-oriental si semi-european", peste o mie
de oameni, cea din Bucuresti doud mode.ste case legate intro ele, dupd arderea, In 1813, a Palatului de
pe dea14. De la noud diminedta, la unu', parechea std.P. 92.
2 Pp. 139-40.
3 P. 141 i urm.
6 P. 87.

107

paniloare asteaptd, in coital divanului, sdrutarea demand, de care sant scutiti numai consulii i functionarii lor. La Anul Nou se fac si daruri. Incolo Domnul e ocupat cu sarcina c,o i s'a dat din Constantinopol: strangerea banilor pentru Turci.
Tribuld, iertat" pe doi ani la 1812, dar reclamal
supl alte formo, e de douil milioane pentru Tara-Romaneascd si In junidtate pentru Moldova. Se iea
birul de la once Roman In vrastd de saisprezece ani,

si Wilkinson socolgto suma de 600 de lei pe an

de la fiecare liude, compusd din cinci pdnd la zece
eontribuabili, asupra unei populatii de mi milion In,
Tara-Romneascd (18.000 de liude in 1828) si cinci
sale de mii in Moldova; se culege un bir de 10.000.000
de. piastri numai peaitru nliul principat. La 100.000

se nurndrd strdinii din acolasi cari au o invoiald cu

Vistieria: sant, cum stim, ,,ruptele" ei: cardtasi, tamplari, zidari, arhilecti, medici, spiteri, dascAli, croitori, arendasi (opriti un moment de castig In 18151 .
Salinelo muntene dau 600.000 de piastri, vdmile
38.000, postele 420.000, vindriciul, oieritul,

ierbritul 1.330.000; fatd de suma ce

2.730.000, Moldova dd 1.400.000 numai, (WO luarea
Basarabiei. Arendatorii, neg,ustori mari, au contraciepe sase ani. Din functii i daruri la numiri Domnul

mai face pentru. dansul dou milioarie 2

Care poato fi soarta bogatelor i frumoaselor terit
Wilkinson nu credo In putinta unei vieti independento. Ar fi dorit.ca la congresal din Viena Tura,
cari refusasord a veni, s propuie singuri trecerea
Moldovei la Rusia, a Munteniei la Austria, pe care

lumea n'o iuboste, dar cu vremea s'ar deprinde a

3

Pentru biser:c;le catolic

I' 6.

urm.

proteshnte, pp. 183-184

108

o preui1. Atunci, cu o bund administratie, aceste

teri, care pot hrdni Inzecit Illai multi locuilori, ,,ar
deveni cele mai populate si mai infloriloare din
Europa. Portul Galati", adaugd el, ar intra iute in
coneurentd ca bate porturile Mdrii Negre, fard a
excepta Odesa2."

In fata cdrtii lui 'Wilkinson trebuie pus alta, mull

i infurmatie
istorica pe lnga stiri din toate donieniile naturii
vietii romnesti, pe care, in 1805, o public medicul
sas, asezat atunci la Sibiiu, dupd o lungd petrecere
In Moldova, Andreas Wolf. Cartea, In doud volume,
intfiulat Beitrdge zu einer statistisch-Instorischen
Besehreibung des FOrstenthums Moldau, e impodobita cu portretul ocrolitorului acestui strain, Mitropolitul Iaoov Stamati, Ardelean de origine, portret
lucrat de un alt German, Topler.. Dedicatia e cdtre
insusi arhiducele Iosif.
Antorul, care a fost pe la Nucet i Targoviste, a
slat in Moldova de la 1780, eand e la Bacau, pana. la

mai sigurd si mai oomplecta, and

sfarsitul lui 1782, pentru a fi in Bucuresti la 1784

si a luat parte apoi, de la 1788 la 1790, la campania
Imperialilor sdi In Nloldova, pe lng printul de Coburg, in Roman, pe la Hui, ca s revie la 1794 pen-

tru alte zece luni si, In sfOrsit, pentru doi ani intregi, pdn. la Februar 1797 3. A fost medicul Mitropolitului Leon4, al lui Iacov si al Domnitei Sultana
Se al ata cum la 1806 Bucuretenii chemara pe Michelson contra garnisonei de 10.000 Turci, cum Milorado-

ViCi veni cu 7.000 de Rusi, dar ei 1ns4i ucisera 150 de

Turd i gonira pe ceilalti (p. 192. nota .
2 Pp. 81-5.

1, pp. VII-VIII, 83, 149, 151. nota.

4 Pp. 136, 183

1,

161.

109

Sturza, fiica lui Costachi Moruzi A cutreierat tara

chiar regiunile vecine. Vorbeste de extraordinara

frumusetd a Nistrului de la Hotin la Soroca2, cu

cetatea, de pretinsul chip al Dochiei pe Ceahldu a.
A mirosit petrolul la Grozesti 4 si a vdzut sarca la
Ocnd. A cetit la Baia inscriptii in biserica nem-.
teascd."5. A vzut la mandstirea Neamtului, cu 500
de alugdri, icoana Medicare, de minuni ". Spune
Targul-Spurcat Trgului-Frumos7 unde a vdzut ruinele Curtii domnesti ca si la Vasluiu 8. Nu-i e necunosculd nici republica din Chigheciu, nici Holarnicenii, cu cdpitanul lor9.
Cunoaste limbi si a cercetat datinile poporului pe
care-1 zugrveste ca incull" (roh) i ,,necunoscandu-si

chemarea. Ceia ce spune nu e dupd Cantemir,

Carra, Sulzer, nici chiar, In a doua parte istoricd, din
Istoria lui Engel, apdruld atunci chiar, ci din propria

experienta". A cunoscut pe Bauer, larti ruesti,

Geografia' Vlddicdi Amfilohie de Hotin. Pomeneste

si un manuscript a d-lui secretar de Legatie von

Hammer din Constantinopol, pe care d. Engel a binewit s mi-1 ofere prin vestitul rector local d. BinMedicul domnesc avea 700-1.000 de piastri pe luna,
de la Ocna (p. 126).

2 Ibid., p. 12. Pentru silitra de la Soroca, p. 91 Pentru oile pArnale, p. 51. V. i pp. 80-1.
3 P. 21.
P. 30.
5 P. 71.
6 P. 72.
7 P. 74.
Pp. 77-8.
9 P. 79.
10 Pp.

110

der" 4. A cercetat cu logofatul Grigora in

1781

arhivebe MitropoLiei2. A cunoscut, In 1784, pe Rai-

cevich, atunci Agent in Principate, lar mai nainte

In Moldove. $i a comunica lui Engel, In 1780, in-scriptiile de la Baial.
Expunerea e metodica, dlindu-se lamuririte despre

nume, hotare, infatisarea maturata., far literatura,

loarte precis. Dup un plan imprumutat de la Dimitrie Cantemir, se presint judetete, Cu patine lamuriri personate, i apoi se.trece la sistemul de carmuire, insirandu-se, dregatoriile5, la sistemul de legi
si de organisalie judecatoreasca, la venituri i cheltuieli: tribulul de 325 de pungi sau 162-500 de piastri, poclonul slcagului, ajutorinfri, lipsd; 600-800 de
4 parale
lei pe lun lene; venitul de la vinariciu
de oca: 190.000, de la v'carit 200.000, numai de la
cai 40.000, de la albine 60.000, de la N'Ami, nearendate,

in ultimii patru-cinci ani, 200.000, de la ocne 200400.000, plus birul, 1.500.000 6, pentru anii 1780-96.

Vorbeste si de rnonede (pendar, rupciu, tult,

zlot, len, rublit, caragros, iuzluc, zingirLic, zarina-

si

Ibid., p. XII. Scrisori de boieri, p..122. nota. Cileaza

un art:col din Siebenbiirger Botlze pe 1804 (p. 123,

nota).
P. 141.

P. 27, nota.
P. 71.

6 La Vist:er se adauge ca are 70 de pungi pe an (p.

101 ; Postelnicul primeste 1.400 de piastri (p. 104): e
gazduit de un boier i ospatat la Curte; un Camras a
strans In trei ani 400 de pungi (bid.); Divan-Efendi are
1.000 de piastri lunar (p. 105); se da si formula de Ora
din partea unui Turc; une ori cadiiii din celati se chiama
la judecat. Ispravnicii, Cu leafa de 200 de piastri pe
luna, fac pe an 20-30 de pungi (p. 110).
6 P. 120.

111

cop, funducliu),

preturi cte comert, pentru a trece

la Biseria, la confosiunile strdine i la cresterea

copiilor. Limba e tratatI deosebi, i autorul cunoaste
cloosebirea de termini intre Moldove,ni i Munten.i. Un
capitol intreg se ocupd de boli, in care doctorul e deo-

sebit do competent. Capitolul despre obiceiuri e particular de amdnuntit. Nunta, Cu scoaterea la dant"
voinicul purtand buzduganul cu ndframd, e foarte
vioiu descrisd.

Ce e mai pret-ios in carte sant Ins amintirile ersonale: ridicarea de Moruzi In dosul Celguii a unui
chiosc (Lusthaus) cu helestou care au lost pdritsite do urmas, inundatiite Babluiului 2, pe care-I

arald, la 1780, ca putand fi regularisal, lama grea

din 1781, cand Wolf caldtori din Iasi la botarul
bttcovinean, cea din 17883, cand a vdzut pe Ilumien-

Iov, comandantul rus, mergand la bisericd de Sf.

Ecaterina, Cu o simpld bland pe umeri.
In 1780-2 era raportul pentru ciumd al comandei
din Ardeal 4. A cunoscut pe invdtatul i. desteptul
:)eizadelft Gheorghe, fiul al doilea al lui Moruzi, care
a fost ucis, In insula exilului sdu, do rivali 5. A vdzul
cinci cutremure, dintre care ce! din Septembre 1781
si eel din 17856. A cercetat himic apele din judetul

Neamt, trimiso spre analisa de bunul sdu prieten

Nicalae Ruset. Roznovanu 7. A cdldtorit la tara cu
Pp. 2-8.
2 P. 19.
3 Pp. 23-5. Rumientov ii seria la Sibiiu, din Iasi, in ziva
1

de 7 Mart 1779 (p. 24 nota).

4 Pp. 75-6. Pentru carantina de IiingA Brlad, unde mor
eamenii de foame, p. 77.
5

Fp. 91-2.

P.

P. 31.

112

milionaria Cantacuzino Dele,anu, care avea 12.010

de stupil. A baut berea englesd, adusa de Potemchin,
cea nemteascd, fabricar la 1793 In Iasi 2, cum a
mancal i mdmaligd neagra do lleidekorn"3. Pe la
1780 e,I artita boiorilor cum sti-si pristreze mai bine
vinu14. Spune cum, amenintand ca despretta pe Agd

ai lui, a scapat de hied cinci sute de lovituri

pe un biet cardtas austriac care primise o sida la
falangd5. A cunoscut foametea din 1795, supt Papuoiu-Vodd", cand oame,nii mancau coajd de ulin
Mitropolitul Iacov aduse din Rusia brand pentru
suma de treizeci de pungi.
Dintre faptole istorice mai recente, el stie miscarc a
condusd de Mitropolitul Gavriil contra unui fal orit
ai lui Grigore Ghica in 17757.
Ca until care a slat mult in Iasi, 11 doscrie cu strazile murdaro, intre frumoasele dealuri, cu. primblarea
Copoului, unde cile (lou cerulace sant numai pentru
Domn si familia lui; dintre 5.000 de case alese, 200
sanl de piatrd i numai 40 Cu doud randuri, vre-o
cloud. in gust german". Pravaliile sant mai mult. de
lemn, un singur han mai presentabil. Curtea, arsa
supl Alexandru-Vodd Mavrocordat, n'a fost rofacuta,
Domnul std., cu cancelaria Vistie,riei, In casa lui
Costachi Ghica, avand abia 25 de oddi mai curatele.
Se descriu cele Mai insemnate dintre cele saizeci si
mud de biserici: Mitropolia ca tunila casti. a Vladicdi, Sfantul Gheorgho, cedatd de Mitropolitul Leon
I

P. 58 nota.

P. 35

3 P. 36.
P. 45.

4
5

P. 108-9.
P. 129.
P. 141.

113

lui Rurnientov, Trei Ierarhii, co hanul de pdstrare al

marfurilor, Sfntul Nioolae clomnesc, cu ,,foarle vechi clddiri" abia observabile, Barnovschi, Bdrboittl,
SI. Ioan, Sf. Vinere, S. lije, Dancu, zguduita de cutremur la 1795, Golia, cu casa de nebuni, SI. Spiridon, Sf. Nicolae, cldditd de Potemchin, Nicorita, hiserica Calicilor (a Milropolitului Iacov, azi Banu)
Frumoasa, cu septe balciuri pe an, dar sdraca, Socola, cu cinzeci de cdlugarite, Cetatuia, Galata, hiserica calolicd, Lngd. Mitropolie e singura scoald, Cu
Liete patru dal. Nu se uitd cele trei bai turcesti, la
Curte, la Beilic, la Bahluiu, i lntnile. Spitalul

SI. Spiridon la Roman: Veniamin face Ina unul,

rdu ingrijit.
La capat se Insird familiile cunoscute: Sturzestii,

cu Scarlat, care Invdtase la Lipsca si e sotul Sultanei Moruzi, apoi fratele, Grigore, care a luat pe o
Callimachi. Un Dimitrie-si mdritd felele dupd Branooveanu i dupd. un Mavrocordat; &attic *tefan are

un fiu Sdndulachi, Insural cu sora Sultanei. Apoi

Roseteslii: Nicolae i fiul Iordachi, primitori de Germani cultivati: Rumientov stdtea in 1788 la ei. In
al treilea rnd, Cantacuzinii de la Pascani, oameni integri i pldcuti, cum a vdzut printul de Ligne, oas-

petele lor; mama, Greacd, are doisprezece copii,

dintre cari doi mai mari invata fisica, matematica,
filosofie, drepl istiu greceste, latineste, limbile francesd, flatland, germand; tatll i-ar trimete In straindndlate, dar nu e vole. Fiul lui Cantacuzino Delcanu a
trecut la 1792 in Rusia; Logoflitul Paladi (f 1800)
are o fatd dupii fiul lui Bogdan decapitatul; Ionila,
fiul lui Constantin Paladi, un nepot, crescut de un
Saxon: am o carie latin. din biblioteca lui, Suetoniu,
z3ora lui Rilducanu Roset, alt familie distinsd, e
Doamna lui Alexandru Moruzi. Manolachi Bals a trer

114

cut In Rusia,

si

se pomen.este all Bals, probaba

Vasile, cu cllatorii in Apus. Familiile Casimir, Beldi-

man, Carp vin In al doilea rand: Beldimanii sant

pasionati do vanat i sociabili. Costachi Ghica, dintre
Greci, primesle mai bine In frumoasa easil a Deleanului.

Despre Mitropolitul protector stie sd spuie multe;

d.: pildd cam a adus meiu rosu din Rusia In vreme
de foametel. tie i cum a cOpatat Scaunul, si ea
.-crotire turceascd, si cum a scapat de acel care, In
1776, vroia sOLi ieie locul 2. Intim al lui Iacov, credo
c a auzit de la el dupd Simion Dascalul cit n,e
coboram din hotii i robii Romei 3. La sfarsil se da
o biografie mai Inlinsa a lui.
Ce presint mai bine Wolf e clasa de sus a Mol-

dovei, pe langa care a adus servicii de medie, pe

care le credem cA au fost bine rdsplAtite. Incepand
cu Domnii, el a cunoscut pe mai multi, i pentru
unii ala cuvenita laudd. AsLleJ. pentru Alexandru Mavro,-ordat fugarul, care-si propusese a rectifica Bah-

luiul si se Ingrijise de primblarea Copoului; peral-u

Alexandru Callimachi, cAruia la sosirea In Iasi

face singur Well formula latia de intampinare:

Alexander Callimachus, patriae nostrae filius, pater futurus"4. Despre arriba Moruzi, Costachi si Alexandru, .n'are decat lucruri bune. Dar nu sial pe
ganduri sO spuie cA 'Mihai Suta a meritat sa i se
zied Ppusoiu-Vodd", pentru cd a stors i sImanta
P. 35. Convorbiri economice cu el si p. 33. Incercarile
lui cu albinele in 1796, p. 61.
2
Pp. 144-5. Se dau i tiri despre ierarliul Gavriil,

devenit episcop de Gotia, cu 12.000 de ruble pe an,

i cavaler al Sf. Andrei In 1801 (p. 145 nota).
S P. 178, nota.
Pp. 203, 212.

115

porumbului provocand In anul urmdlor foamete

In generc insd nu e bldnd ca acesti Fanarioti, veniti i cdzuti prin intrigi si dare de bani, incapabili
(le a guverna Mire emotiile zilnioe ale unei situatii
vesnic periclitate. De si adund pe an 380 de pun.gi,

ei nu poi simti ala pldcere decill a trufiei momeatan satisfdcute distractia li e deci primblarea la
CetAtute, la Copou, unde cele dona cerdace de lemn
snt interzise aflora. La un singar negustor evreu cu-

tare. Domn are o datorie de 2.000 de pungi. Nu

merg la vanat
tolusi stim cd bdtranul loan Callimachi avea iui alaiu de vdratoare, si armata" loe
se marge,ne0e la 700 de slujitori, supt ordinele Agai
i Hatmanului2.
Cu exceptiile pe care le-am aratat, boierimea nu-1
Incntd. Sant In adevdr oameni bog,ati intre cei 800
ie membri ai clasei 3 . Au pdnd la 4-5.000 de oi,
la 4-500 de iepe In herghelii; cate unul tine si. 5-6.000

de stupi 4. Dar nu e initiativd: asa am pomenit, asa

om ldsa" Boierii /ocalnici sani deprinsi a-si tinca
<curtile cura"; numai strdinii sant murdari5." Averea
dau Insd pe un lux inutil: trdsuri, haine,. O blana
costd pentru singurd cdptusald 1.200 .cle piastri, pentru femei rochia e si de 20-30.000 de piastri; juvaie-

r,.le de pe degete si din pieptAndturd, fabricate de

Evrei irnigrati, sant o Intreagd. avere 6. Ii pierd vremea primind In casa del minarla', In salon., jucilnd,
pe lng vechile jocuri: mariage, pantarola, cu,,cArti
frantuzesti": ombre,
memtesti", cele n.oul, Cu
P. 211.

2 Pp. 88, 91, 206. Pentru cApilanul de darbani, p. 107.

Aga i falanga, p. 108.
3

P. 49.

A P. 49 nota (unii terani ajung i pAnd la 200).

s P. 20 nota.
P. 108.

-116

quadrille, picha, pharo, cum i tureescul gltiorduin;

pierd i pand la 4.000 de galbeni pe seara I. Mesele,
Je 20-50 de locuri, cu maiolicd de Danzig ca farfurii, costd. scump.
Copiii, blietii
cresc cu Tigance, care-1 aldpleaz

si-i druldoese, apoi cu dascalii greci, Cu maitres de

langues", adesea aventurieri din Apus si din Polonia
exeeptie fdcandu-se cu Johann K6nig, Silesianul, apoi consul prusian'. Dacd merg la scoala publicd, fireste caldri din causa noroaielor, afll acolo,
din budgetul anual do 30 de pungi, dascalul grec plata cu trei i ajutoarele lui cu dourt i cu. 600 de
lei, plus Gel de lalineste, avand aceiasi plata ca acesta din urma 3. Prietenul lui Iacov Mitropoiiiul

nu pare a fi observat schimbarile de program introduse de acesta i Scarlatachi Sturza 4. Coconasii"

tineri joacd biliard si beau punciu clupti moda ruseascd J.

Aceasta pentru Iasi. In orasele de proviucie, cu

case de lemn, gardan vii, grAdini putin
strdzi pline de bdlloace, iar, ca pravalii, placintdriile

cuptoarele de pane, hanurile cu plosnite, unde nu

se va fi gdsit ntunai vin si mrundligd., ci i pui de
gdind i oud.
carne de vitd i mai ales de vitcl nu
se vinde, boieru/ ispravnic este adesea inteo casd
neimprejmuild, cu coperisul nesigur, cu ferestrele
de hartie, cu interiorul ddrdprutat
Din cler a cunoscut, afard de Mitropolitul Iacov,
pe. bdtranul Inochentie de Hui, otrdvit din greseala
de bucatar, pc Meletie, urmasul lui, ales la doudzeci
1 Pp. 137, 262-5.
2 Pp. 219, 233-4.
8 Pp. 175-6.
*
N. Iorga, Istoria literalarii romana in secolul al
XVIII-lea, II, p. 386 i urm.
fi P. 265.
6 Pp. 81-2.

117

cinci, doudzeci si sese de ani, pe Antonie i poate

pe Amfilohie de Holini. A vorbil si cu Patriarnul de
Iertisalim, Avramie, care cillatorifi la noi ca sa-si aeopere datoria faya' de Turci.2, cu MitropolituI Palesti-

nei, Procopie, care face cartea de bldstdm, de patrusprezece foi, contra jupdneselor care intrebuinteazd
scumpe trese de fir pe rochnle lor a. Mitropolitul Moldovei, care si el isi cumpdrd. Scaunul cu 30-40 de

pungi, are un venit. de 70-80 de pungi pe an si el

lea de la fiecare preoldar Iacov scuteste pe multi
patru lei Sfint 20.090 de cllugriri, si se vorbeste de
marca indndstire a Neamtului.5.
Negustorii de tard se amesteca In acesl timp Cu
strainii, Greci, Lipscani, cari aduc de toate, pana si
cele mai noud. masini. Evrei din Liov si Brady,
Turci cu cordovane i odogaciu de parfumal, cari
pliltesc putin, dup pretul impus, Rusi, cari aduc
blnuri i tutun. Se export cai pentru armata, in
Austria si Rusia, boi in Boemia, Silesia, Moravia,
oi, din care Moldova are trei milioane, Muntenia
patru (cu caprele)', piei de dinar (10.000), vinuri,
mate de Greci din Nijna Rusiei, miere, care trece la
Constantinopol, ceard, dusa Inca de Greci la Venctia,

Preturile sani foarte mici: iepurele 5-6 parale, cerbul 60 de parale, apoi i doi-trei lei oca de ceard
9 de parale. 'qu'Aula export si porci. N'in se prod ice pana la 3.800 de masuri (Eimer). Albindritul
produce si el 60.000 de piasiri pe an 7.
1 Pp. 148-9, 155, 162.
2
kducea cu el si un prepos Proschinetaria" grecese
al Ierusalirnului litografiat la Viena in 1781 (un exemplar
in biblioteca mea).
3 Pp. 198, nota 3, 49.

Pp. 143-4.
5
6

P. 157, nota, 163.

Pp.. 47, 55, 41, 63, 112-3, 131-3.
P. 63.

118

in toatd Moldova eirau, In. 1701. de

Teranii,
t..ate, 77.000 de familii de locuitori I
i par aspa',
,,fdrd independentd, sarguirqd si spirit de In-.
treprindere", trdind in fricd, injosire i mutd vegetare" (stumpfes Hinbriiten) Niel nu pat fi Romani
s000teala acestui om care avea de sigur
reteltele mai bune decid caracterisdrile.
Toatd simpatia lui e, neapdrat, pentru straini. Vor-

beste de catolici, supusi sufleteste prefoctudui misiunilor franciscane, Italianul Mauro; sant numai
treisprebece parohii in toald tara. Apoi d proteslantii germani, i pAnd la patrubeci i trei de fanalii,
aduse de Vodd Grigore Ghica la Chiperesli langd.
Iasi, pentru fabrica lui de postav, i cari, dupd cererea lui Keinig si a Saxonului
capdtd un
pastor, pe Sasul din Medias, Andreas Scharsius; Costachi Moruzi luase, In Capitald, loe pentru biserice.
Il intereseazg ins mai mult medica: vorbe,$te
rdu pe Greci, Testabuza, Kosta, Andrei, care lx-.cu nepreteazg In sare copiii contra vArsatului
gittirea lor, cu caricatura de latineste din conversatie

alte pcate, pomeneste Nernti cutare grenadir

prusian", Italieni, ca -Angel Meucci, Francesi,
Chenot

Tot asa farrnaciile: cele din Iasi: a Curtii, filiala

condusg de un Sas, si a unui Chiot, care tinea i velnit.d, preeum i cea din Botosani
P. 88.
Pp. 3, 13.
3 Pp. 54-5.
4 Medic. V. Hurmuzaki, X, pp. 39, 588 nota 1.
6
Pp. 262-72.
6 Alexandru-Voda Moruzi Introduce vaccina p. 192).

1
3

7 Pp. 192, 209 nota, 211, 213-4, 268, 283; II, 301 nota.
Casa SAracilor, p. 268. Despre Chenot s'a vorbit dese ori In..

timpul am

urml.

8 Pp. 213-4.

VIL

C6111tori dupA 1821

Miscarea romneascd de la 1821 a avul mai multe

directii si

produs mai multe urrndri. Pe de o

parte aceast manifeslatie a terdnimii reclamandu-si

cele mai veclii drepturi, a cdror amintire nu perise din mintile lor, manifestatie care nu-si atinse
scopul si din causa suprimdrii, prin crima
a sefului ei, fard care loan istoria noastra conternporand, incapabild de a pleca de la o actiune ordseneascd, de la un mic numar de lineri formati in. Apus si imitnd singur Apusul, ar fi luat un ah. drum.
Apoi tulburdrile care izbucnisera in Moldova-de-sus
pentru a rdspinge silnicia eteristd. Si, in sfarsit, pe
and boierii cei rnari, bdirdni, se ardtau indignati, ca
Alecu Beldiman In ,,,Talnica Tragodie" a lui, ca-i tulburd revolutionarii in huzurul lor si-i pun pe drumurile de straindtate ale pribeg,iei prin Bucovina si Basarabia, pentru Moldoveni, pe la Sibiiu i Brasov,
pentru Munteni, cu totii sdrdciti i supusi, fara nicio
consideratie pentru persoana lor, la un alt regim decat al obisnuintei lor, alt boierime, mai noud, mai
tdnlird, mai indrdzneald, se, giindia s intrebuinte4e
evenimentele neasteptate pentru a crea o noud situatie patriei lor. Astfel, pe cand cei d'intdiu visau de o

121)

republica aristocralica, avand door un ,,bas-boier"

In frunte, ceila1ti doriau ordine constitutionald ca in

Apus: Domn din tara si voit de tail prin boierii

ei, un Sena!" care sa-1 sfatu:asca, o adrninis1ra1ie
cu ierarhie i impartire de roluri i desportirea dupa
idcilc englese, adoplate de Francesii de la 1789, a
celor trei puteri. Si un partid i altul se adresan
catre Poartii, i intiimplarea fdcu sa rdzbata numai cererea aceslor din urma., edrvunari" sau carbonari, care a si fost primita. Arzului lor i se datoreste Domnia panuinteand in Moldova i, ca o consecinta neaprtrairt, si in principalul =Mean.
Odat ce se atinse acest resultat, Invingatorii isi
dadurd toate silintile ca sd ajunga la indeplinirea integrala a programului lor. In 1822 ca si pe unna,
cu ocasia plecarii trupelor turcesti, dupa cererea
Ruslior, din Principate, si a garantiilor ce se cereau pentru aceasta de la Gonstantinopi 1, ei elaborard puncle de Constitutie care nu pulura fi admise
si din causa slatornicei impotriviri a Puterii protectoare. Dar, cand se, ajunse la o intelegere vremelnica intro Rusia i Poarta prin conveAtia de la Xcherman, Constitutia mull dorita fu promisa tailor
noastre. Cu clause grele pentru ran, impovarat cu
zile dei lucru i nerecunoscut ca vechiu proprietar,
aceasta lege dadea, prin adunan orical de slrfunt alese un control Domnilor, i an.ume in aceiasi forma
poi-ill-a Moldova ca i pentru Tara-Romfineasca. Un
comitet de1 boieri din Iasi si Bucuresti, Cu inteleptul
poet Gonachi, cu priceputul Grec muntean dr. Ar-

sachi, iar, ca secretari, cu Asachi, de o parle, iar,

de alta, cu tanarul Barbu Stirbci, format la Paris,
se ocupa de alcatuirea acestei legi fundamentale, pe

care Rusii, din anurne consideratii, o numira Regulamenl Organic". Pe basa acestui act, care incu-

121

nuna straduintile reformistilor, incepura, la

1834,

dupd incetarea ocupatici cdrmuite de genoralul Chiselev, s guverneze in Principatul muntean Alexandru
Ghica, fratele, de aspect occidental, al Domnului de
la 1822, lar in Moldova islotul i energicul Mihai
Sturza, care., fi-aq egoismul i lacomia 114i, ar fi la-

sat o mai frumoasd urma in istoria regonerarii noastre.

Supt col deral doilea Ghica, supt urmasul sdu de

la 1842 prind la 1848, Gheorghe Bibescu, fratele, mai
r( mantic si mai putin capabil de a domina impreju-

rdri grete, al lui Stirbei, supt Mihai Sturza, tenle

noastre i schimbard aspectul, in sensul pe care-1
lasd a se, vodea i ullimii din cillatorii pe cari i-am
analisat. Un tineret format in soolile create si condus

de Ardeleni (August Treboniu Laurian, Florian Aaron, etc.1!, in alo Regulamentului Organic sau i in
Universilatile Apusului, se pregatia sa ieie conducarea
%era, i calatorii sLrini or gasi astral, la Curte, in
Adundri, in boierime, 1litre neg-ustori oameni Cu
alto idei i aplecari, dacd nu i cu hotdrarea trebuitoare pontru a face bineIe pa, cara-1 aveau in gAnd,
biruind prejudecdti care de fapi erau i in esenta mai
ascunsd a propriei lor fiin.ti.
Anul acesta 1821, cdnd miscarea lu Tudor Vladimirescu cladu astfel, aliituri de zbuciumul violent,

dar burlesc in mare parte al Eleriei elenice in partite noaslre, o nota populard romdneascd, nu ni e
cunoscut In de ajuns prin cdlatori straini.
Goa d'intaiu dintre lucrdrile francese care dau, cu
simt de dreptate, cu intelegerea relativadtii imprejurdritor, o ideie exactd despre lucrdrile i oamenii
de. la Doi excelenta mic scriere, apdrula la Paris,
a Fui Franois Reoordon, Lettres sur la Valachie ou

122

observations sur cette province et ses habitants, cri-

tes de 1815 1821, avec la relation

di's derniiv.s:

vnements qui g ont lieu.

Autorul e un tnr Elvetian, din cantonul Vaud,

care, dupd. ce fdcuse studii de literaturd i filosofie,.
Inainte de a se oonsacra arhitecturii, fu luat ca secretar In serviciul lui loan-Vodd Carage4 1, caruia Ii dedied opusculul sdu. ZugrAveste in carlea lui privelistea pe care, In Maiu 1815, i-a ofert-o Capitala
munteand, cu livezile inflorite, ca salctuii albi de-a
lungul podurilor, cu Insirarea Initsunilor bogate la
primblare. A stat la noi, In Bucuresti, cum spune
titlu, cinci ani, asistand la procesiunile pentru plonieIn 1817, cu moaslele Sfisintului Dumitru Bas.arabov, la Intrarea solemnd a lui Alexandru-Voda Sutu.
In sunetele musicei turcesti i romfinesti, cu ospdt

bal pe urma. A fost chiar marlurul nemultamirii cu aceastd noud Domnie, In care banul era scamp,

aril() nu se puteau pldti si multi fugiau In Ardeal

ori mdcar la munte. and vorbeste despre inceputul miscarii lui Tudor Vladimirescu, supdrat si pentru nedreptiltile ce i s'ar fi fdcut si lui personal,
cand aratd ce spaiand a produS plecarea. in noaptea de la 10 la 11 Mart 1821, a familiei Banului
Briincoveanu, cu ce neliniste se astepta ciocnirea Tur-

eilor cu Grecii, despre' cari se credea ca In doitil avangardei, de la Galati, 400 de oameni, au o armatd
de 30.000, cand presintd tabloul risipirii inspaiman.tat( a populatiei 1, el pare a fi fost de fatd.
Natural cd Bucurestii 80.000 de locuiloii, ii siint
foarte bine cunoscuti. Ii place orasul, care of( ra un
1 Unele stiri sant luale din insemnarile
exemplarul Academiei Romnae.
2 Pp. 119 si urm., 138 si urm.

Cu

creionul pe-

123

asa de maro contrast cti celelalle ale Turciei, pe

care le aflase asa de pustii i d etriste. RefAcutd.
dup marelo cutremur din 1802. Capitala mutnteang ofer f rumoase case boieresti, cu porti puternice, Cu largi curti, ca cordacul deschizandu-se Inaintea salei comune care desparte oddile sotului de ale
sotiei, Cu acoperisurile de sindild, dar si de olane
chiar cu tabld, cu sero de plante rare. Curtea lui
Carageg, abia refg.cul, arsese. Casele Brancoveanu-

lui, ale lui Golescu Palatul de azi, ale lui Romaniti, lui Filip Len, lui Cantacuzino Rilfovelanu) lui Vilarg,
sd atragd i privirilo persoanelor mai Indopdrlate, atat prin bogiitia i mgretia
ce so descopere, cdt i prin constructia lor, care
e doasebila in fiecare din aceste clddiri ".
Podurile, des refAcute si ca cheltuiald mare,
de obiceiu bine Intretinute". Nu-i place micimea,
jnehipuita lipsd de proportii, Intunecimea, pictura
bise,ricilor, In numar do peste o suld.
trei bai turcesti,

S'AM

i cafenele europene. In.

cele de moda oriental se serveste cafeaua unui public sgrac, Insiruit pe divano, ori juctind, pe cfind
Tiganii cantd si se zbuciumg. Primblaro nu e decat

la Hergstrdu, eu copaci din nou saditi, ca racul si

bisericuta. Poporul potrece prin grddini. Supt Mitropolie i pe locul ei, inaintea viilor, este un chiosc,

un basin, o fntand tul-comed intro salcii: acolo se

joacd geridul Inaintea mahalagiilor.
$i Imprejmuriile Bucurestilor ii siint cunoscute,
Cu carele trecilnd incet, pe ctind ciobanite pase turpescan i vilneazd baltile. Vorbeste astfel de
melo
i

de micul lac, coasta si pdduroa de la Mru-cuta"2, ceia

ce Inseamnd Pantelimontil din fatd. A fost si la Co1

P. 23.

2 P. 24

urin.

124

troceni, uncle pe atunci erau cdlugari. Din restul

terii pomeneste Targovistea, cu vechea Curte arsd
de Imperiali In 1736, Craiova, cu caimacam de la
1761, In locul traditionalului Ban, Buzdul, Giurgiul,
cu celatea daramata In insula, Brdila, uncle de cloud

ori pe an nazirul primeste daruri pentru Poarta.

Toatd tara-i place, Cu Dundrea ea lacul Genevei, eu
livezile, pomii, viiile
Din populatie, socolitd la 600.000, cu 80.000 de,
straini, mai familiari ii sant boierii. Fata de dansii el

vrea sti fie drept, urmand principiul pe care de la

Inceput si 1-a pus IrwinLe, eriticand pe calomniatorii
teriloi noastre, cari ,,au exagerat abusuri si au

aruneal ridiculul asupra multor obiceiuri fard Indoiald ca sri merite aprobarea persoanelor ce cauta
mai eurand sa se distreze (divertir In povesli decal sd se ocupe de lucruri cu adevarat ulile, asa cum
ni le presint cu grdinacla studiul caracterului diferitelor natiuni".
Presint pe dregiltorii rnunteni ca luxosi
vesmantul, fard giuvaiere, costa.' 3-4.000 de franci, trd.surile se pat compara cu acelea din once Capitala,
Li plac ceremanii cele de nuntd sant date amanunMesele eu-tit, si oamenii i tree vremea cu
prind cinsprezece la doudzeci de feluri, chelluiala pe
an se urcd la 2-3.000 de galbeni. De doud ori pe

sdptdmand In lunile de lama' este bal mascat la

clubul mobil"; oamenii In vrastd joaca faro, biliard,
lotto. De la 1818 actori germani apar odatd pe sap-

tdmana acolo; pentru ei s'a fdcut un frumusel

(joli) teatru, destul de vast ca sd poata cuprinde o
mie de persoane"2. Se trece la piese francese, trad use
colii domnesti; dintr'o subscriptie de

de ucenicii
2

P. 107 i urm.
P. 99.

125

vre-o mi e de galbeni era s se aducd. In 1821 o trupd

italiand.
Copiii sant respectuosi Inaintea pdfintilor; stau
In picioare, sdruld mana. Educatia lor de la doled la
dascal, intre slugi i pdrinti, e proasta
i pentru
fele. Ele stiu greceste, piano i limba francesd; fratii,
sotii lor, in plus: ceva geografie i aritmelicd. Nu

se Invatd ca o materie limba lor, lipsitd incd de

Existd o scoala noud de aliloi gimnasiul cu trei sute de elevi si profesori buni, prea dese ori schimbati prin intrigi:
norme gramaticale
didaclicd

cutare dintre ei a iesit de la scoald destul de nem-ul.i 2.

Un capillal se ocupa' de functii, crilicandu-se purtarea ostasilor strdini, In numdr del 12.000, mai
dedil hotii: ispravnicii, unul Grec, unul Roinn, nu

crutd populatia. Domnul ii numesle pe un an, (lar

Ii confirmd adesea. Folosul lui de la tara se duce la
Turci: el cheltuieste trei-patru milioane pe an3.
Poportil la orase e compus mai mull din lume
care alarnil de boieri. Se buena. can(' In piele li se
aruncd rnarfa confiscald de la un neguslor abusiv.
Teranii, les bons paysans valaques, sant vrednici de
toat lauda, fiind poate cam inceti la lucru, dar
blanzi, de bund credintii, sinceri, respecluosi,
ca i preotii lor cei putin invdevlaviosi,
tati. Cu fui-ca In mand si pe drumuri, femeile lor,
bune gospodine, Intretin toate persoanele casei _bite asa de mare curdtenie, Incat i-ai crede mai totdeauna In hainele lor de serbdtoare". Cu viata In
P. 107 si urm.
P. 114. Cf. Analele Academiei Rorneine, XXXVIII, p.
379 si urm.
3

P. 128.

4 Ces bonnes mnagres entretiennent toutos les person-

126

-chute i adesea In bordeie, Cu petrecerea de serbatori, dulap i ldutari, cu moravuri simple se vede cd

.eitin tara."
In ce priveste strdinii capitolul despre Tigani e
-complect i plin de lucruri noud: la metodcle aurarilor, la pret (500 de piapri sau 400 de franci capul
de Tigan), la formarea unei orhestre de Tigani in Bucuresti Catolieii san 4-5.000; biseiira lor din CA'npulung e pusd In legaturd cu Doamna Ana a lui Negru-Vocig. (aulorul vorbeste si de cronici muntene"
numdrul Evreilor, In Bucuresti, Ploiesti i Craiova,
e (le 5-6.000.

Recordon fgduise si o scurld istorie a 'era: un

prcis historique sur les princes de Valachie"; pro-

baba ed el s'a pierda.

Un alt Frances, Indemnat de faima pe care o
411duser terilor noastre revolutiile petrecute pe terito-

riul lor, J. M. Lejeune, care se intituleazd profesor

de literaturd si profesor particular al Altetei Sale

printul Moldover ceia ce Inseamn.

Sutu,

dddea, cu adnotatii personale, la Paris, in

1822, o traducere a lui Raicevich 2 dupd o re,centd eiesitd la Milan.

Lejeune are o informatie foarte mrgenitd; el crede

sau se face a crede d. de mai mult ca doudzeci de

aninu s'a scris nimic despre aceste doud Principate"3,
fAgAduieste o istorie osebitd (particulire) a Moldo-vei" pAnd la tulburdrile din 1821. Dar a fost de fatd
in Constantinopol la crearea noitor Domni Alexandru
mes de leur maison dans une si grande propret qu'on
croirait presque toujours dans leurs habits de fte.

lles

P. 48 i 111111.

2 Voyage en Valachie et Moldauie.

5 P. VI.

127

Mihai Suiu, in 1818 i 1819 1, a vazul In alaiu

steagurile terii cu Sfantul Gheorghe, Sfantul Mihai
Maica Domnului. Ca amamante mai nouA: fitd

mare al lui Vodg. duce beretul; caii doninesti, doisprezece, au pe ei scuturi de aur cu pietre scunipe,
Turcii din alaiu mantii rosii. Dup ceremonie, la
poarta Constantinopolului, Do.nnul revine incognito
pentru cateva zile. Se pare ca scriitorul a fost in Iasi,
la 1819, cand ca ciuma, i Inca In 1821, judecand
{lupa lirile asupra cutremurului din noaplea de 3 la
4 Februar care a zguduit si palatal domnesc,cladit
numai In piatra si de o constructie solida"2. Iasul Ii e

foarte bine cunoscut, si la el se afta insemnarea e-

xacta a podurilor: cel de la Curte la Copou, si o

alta stra(L1 transversalti, care trece prin targuri"
(marchs)3; regreta lipsa de luminat4. Vorbind (le
consulalul Prusiei, el arat ca a cunoscut, dac nu
pe Intdiul titular, macar pe al doilea, de KreuchelySchwerdtberg, prieten al lui i oin cu adevarat stimabil In toate privintile"5. Din Moldova plecase la
Odesa, unde afl moartea lui Scarlat-Vpda Callimachi 6.

Avnd sa corecteze i s'A intregeasca pe Raicevich,

Lejeune da, din bogata lui experienta, o suma de

fapte si de observatii noug.. In ce priveste descrierea

Moldovei, el explica de ce nu se cultiva tutunul:

fiindc boierii Inlrebuinteaza pe cel turcesc, lumea
saraca pe cel nemtesc. Arata cum gatesc carausii
moldoveni in adapostul lor mamaliga, pe care o
P. 89 nota 2.
2 P. 10 nota 1;' p. 59 nota 1.
4 P. 127 nota 1.
1

6 P. 56, nota 2.
6 P. 76 nota 1.
7 P. 140 nota 1.

128

taie cu ata 1 Inseamn deosebirea intre oile mestrugane, pfirnaie i turcane'. Nu uild lemnul moldo-

venesc trimes la Constantinopol pentru c1djii Un

profesor frances introduce cultura carlofilor4.
Lejeune dd i statistice, dupd registrele oficiale, din
eare-si luase note. La veniturile terii, suma de
1.600.000 de piastri, "in 1801, a birului terdnesc a
fost scAzut dupd pierderea Basarabiei cu o treime 5,
Scutelnicii fac ca Vistieria sd piardd 360.030 pe an6.
La 1820 veniturile inoldovenesti erau de 2.864.000 de
piastri, din cari 1.441.638 birul i postele, iar rusumaturile, lista civild, 1.423.000. Si se specificd: birul trimestrial 311.690, postele i alte venituri 441.638. Cheltuielile sant Insd de 2.121.901, asa cd resulta un deficil de 680.000 de piastri 7. Venitul listei civile liind
acel de mai sus, iar cheltuiala de 1.323.134, iesia un
castig donmesc de 100.836, dar el trece In sama deficilului terii, de 680.000. Tributul e de la 1812 (le
47.769 piastri, la bairam se dan 60.984, la o schimbare
de rriln4tri Incl 120.0008.

Rolul lui Sutu In progresele Moldovei, pe care le

noteazd la fiecare pas, e fixat cu ingrijire, In ce priveste mdsurile financiare (1--- Inti e altele veriticarea
P. 20 nota 2.
P. 22 nota 1.
3 P. 103 nota 1.
4 P. 89 nota 1.
2

6 P. 103 nota 1.

6 P. 89 nota I.
P. 112 nota, 113 nota.

3 P. 173 notele 2, 4 ; p. 164 nota 1.

P. 57 nota 1. Pentru capanlAii

cumparatori ai
Pentru crearea
unui Hatman al Prutului, p. 69, nota 2. Pentru gramdticul
lui, p. 82 nota 2. Regulamentul pentru familiile
tulle la Domnie (1818), p. 84 nota 4.
9

produselor moldoveneti, p. 58 nota

1.

129

ca si ocrotirea acordatd cultura Ultimul Domn, care Incuraja arte si progresele educatiei publice", pldtia pe profesorii colii

-titlurilor boieresti t

allodidactice; el ocrotia gimnasiul iesean, in care se

preda si limba latind, france,d si germand, ea si tipografia, in care se tipdrise, greceste, Condica de
legi a Inaintasului sdu, Scarlat Callimachi. Pe langd. a-

ceasta, el trimesese lineri ea sd studieze pietura la

Paris 2 Pe vremea lui apare, la Petersburg, Biblia
romneascd. 'hile noud editie, pe care Lejeune o
socoteste foarte exactd si foarte Ingrijitd. `:". Palatul
domnesc din Iasi, isprdvit de Alexandru Moruzi la
1804, avea o frumoasd Infdliare, In proportii largi:
inlauntru insd, cele mai mari din saptezeci de oddi

erau sale de aparat sau cancelarii, si aspectul era

oriental 4.

Traduatorul nu poate sd afirme In de ajuns tt

de mult s'a schimbat, mai ales dupd razboiul din
1806-12, in sens cultural occidental societatea bojereascd. Din trecut s'a pdstrat costumul de ceremonie,
ifosul rangurilor, cu masalaua reservatd boierilor de

e/asa intdia5, musica turceascd, pe care femeile o

tolereazd 6 ) oarecare simpatie pentru Turei a acelora
cari se tem, de o mai strictd supraveghere crestind7

S'au dus vechile farse ale caraghiosilor" de modd

1 P. 87 nota 1.
3 II avait encore envoy des jeunes gens tudier la pqinture A' Paris;'p. 136, nota 2.

P. 136 nota 1.
4 P. 123 nota 3. Iasul i se pare A beaucoup d'g.a.rds
prfrable' Capitalei muntene; v. i p. 123 nota 2. Despre
steml, p. 72 nota 1.
6 P. 70 nota.
6 P. 79 nota 2, p. 122 nota 1.
I P. 60 nota 1. Allii trec la cel d'intiu pericol Prntul;
p. 85 nota 1.
3

130

constantinopolit.ana; Tiganii apar numai la anumite

ocasii, cu acele cAntece i arii nationale 1, de care,
la nunti, vorbeste i RecOrdon. Gand bpierii munteni,
In 1820, trec In Rusia, schimbati de haine, ei pot fi

luau drept Occidental Tinerii sant creicui de profesori francesi i germani, pentru fete se aduc institutoare din Viena i Frankfurt; dascalul grec e
margenit la limba lui nut-1mi si la lectia de religie.
Toti boierii vorbesc azi frantuzeste, si nu e nimeni
care, daca a primit ceva educatie, s In; fie. In stare a

tinea o conversatie In aceasta limb62." Fcmeile se

deosebesc Ms mai mutt pe aceit teren; ele danteaza
elegant danturile noi. Gratia i ainabilta:ea cu care
pie indeplinesc osiTalitatea fa la de straini", ,,o Indemanare (aisance), care n'ar fi repudiala (clsainvoue) nici la Francese chiar", le deosebesc,
draznesc a spune c nu lipseste acestor natii decAt
o alla forrnd de Guvern i bune institutii pentru a se
aseza cndva la nivelul najilor existenle".
Altceva nu cunoaste fostul secretar.
numai
ca Mitropolia din Iasi ca i cea din Bucuresti are
un venit anual de 400.000 de piastri. Teranul i se
pare aspru, inapoiat, de i vrednic de compatimire4.
Il intereseaza mai mult episcopia de Bacau a catolicilor sai, in numar de 50.000, cu cloud biserici
chiar doua. palate" episcopale, fiecare in mina.
P. 123 nota 1.
2 Tous les boyards entendent et parlent aujourdlui le
franais, et, il n'y a pas de personne qui, pour peu qu'elle
ait reu de l'ducation, ne soit en tat de tenir conversation dans eette langue; p. 137 nota 1. Cf. p. 144
nota 1.
roserai avancer qu'il ne manque ces nations qu'une
autre forme de gouvernement et de bonnes institutions
pour se mettre un jour au niveau des nations existantes;
p. 144 nota 1.

P. 8 nota 1, p. 141 nota 1.

131

Contra lui Recordon, tratat de lingusitor fata de

L'arage4, precum si contra reeditdrii anacronice a
notelor lui Salaberryl.,si a unei lucrdri anonime, pe
care n'o avem, La Valachie, la Moldavie et de l'inIluence des Grecs du Fanal, dupd dale mai vechi,
scrie F. G. Laurenon, ca unul care a slat doisprezece
ani In Tara-RomAneascd, o noud lucrare, intitulatd
Nouvelles observations sur la Valaclzie, sur ses productions, son commerce, les 'moeurs et les couturnes
des habitants et sur son gouvernement, cu pretentia

de a llmuri cd martor ocular" si revolutia grecea cd

aceia a lui Tudor.
Incepand cu productia, Laurenvon dd o slabd

despre calitatea-i de martur ocular" cand

cd In Oltenia este si un rau de mercur care se pier.dea MIA folos In livadd." si a trebuit s i se puje
zid destul de tare" 23 si cd minele de clrbune se afld

la suprafatd, aproape la fiecare pas", de s'ar putea

trece produsul In Basarabia si la Odesa. Slidle noul
sant foarte putine; doar mentiunea celor doud-trei
case din Bucuresti care cumpArd marfd francesd,
tdsuri de Lyon, postavuri fine, batiste, panglici, ceasorncie, parfumuri i ceva romane; din Rusia se aduce acum i ceaiu, In schimbul vinului, care merge
pAnd la Moscova. Se dau i tiri despre monede.

Capitolul despre administratie cuprinde cate ceva

despre veniturile bisericesti (400.000 de piastri Mitropolia, Ramnicul 150.000, Buzdul i Argesul SO100.000) 3; clerul i se pare abject, si el pomeneste cu
pdrere de rdu despre semInariul Intemeidt de MiEssai sur la Valachie et la ilolduvie, theatre de I illsurrection dite Ypsilanti, Par:s 1821.

3 P. 3.

P. 18.

132

tropolitul Ignatie i. desfiintat dupd plecarea lui'; numdrul preotilor, supusi la birul co1ilor, de '8 lei
pe an, e de 8.000. Armata se compune din cei 6-8.000.
de panduri 2. Populatia e socolitd la 1.100.000-1.20a
mii, din causa multelor emigrdri: autorul crede cd.
din ele derivd. Cutovlahii" ca i Romana din Bulgaria, despre cari vorbeste Noud e si slirea despro
Albanesii arendasi, bdcani, crciumari, ,,harnici

priceputi In afaceri", cari, dupd ce se Imboggesc,

se Intorc la ai lor acasd. Germanii, croitori, cizmari,
tdmplari", sAnt la 11.000. Rusii fac comert de marchildnie, Armenii.sdnt giuvaergii i zarafi, Evreii ,,pe-

celan, sticlari,
schimbdtori de bani, pe
lngd cdteva prdvdlii evrei0i asorlale ca ale Lipscanilor". In ce priveste pe Tigani, BrAncoveanu ar a-

vea 14-15.000i. Rudarii dau Doamnei de Anul Nott

2.000 de galbeni In pral de aur.
Pe baien Ii presintd ca foarto primi'ori si darnici,
dar lenesi i gdlcevitori, Intr'un mediu viciat, foarte
luxosi (5-6.000 de lei o haind), jucdtori de cdrti, doritori de procese (la moartea lui Sutu erau peste 6.000,
In curs) 5. Un guvern national" e dorit de ei 6
Teranii snt tratati cu simpatie : suflete bune,
istete, aplecate spre glumd, bucuroase de pldcere;
buni ostasi. Vistieria li qoarce pnd la 150-200 de
lei pe an, In total 8.000.000 pe an 7.
Bucurestiul, cu 14-15.000 de case si 000.000 de locuitori", nu-i place cAldtorului, dar.' de unele case
Ibid.
2 Pp. 19-20,
3 Pp. 21-2.

4 Pp. 23-5
6 Pp. 30, 121.
6 P. 45.
7 Pp. 28, 121.

133

"loud. Si aici e vorba de trupa germana, care a

dal represintatii doi ani, de planul unei trupe de
operd italiana, de clubul nobil", de primbldri la
Herastrau i la Filaret, dar numai pentru popor;
la Brosteni snt cfirciumele pentru popor. La Targoviste i se pare a fi vdzut putul lui Negru-Vdda,

uncle arunca boierii si unde a fost aruncat lnsusi

0 a doua parte e consacratd miscarilor revolutiomare, cu bdnuieli asupra mortii lui
prie-

ten al Franciei, dar coplesit de datorii i adevarat

prototip al falsitdtii i perfidiei", neintrecut In intriga, care, pe Fang accasta, e obosit i supus ordinelor consulului rusesc. Lasd vre-o 23 de milioane familiei,
fiul, insurat cu o Moldoveancd, e bogat Insusi; fiica e logoditd cu un. fiu al lui Aleandrux.. Mo-

ruzi 2 Tudor ar fi cerut de la Divan 100-120.000 de

lei pentru echiparea, odinioard, a pandurilor sal; de

miscarea 1ui. Boierii ar fi reclamat din nou

dreptul de a-si alege DomnuO, inkiturand fi clerul
grecesc.

Se vorbege si de promisiunea lui Tudor de a selidea

birul la cinci lei i de a desfiinta vacaritul, vinariciul,
etc., ca odinioard. Teranii nu-i ziceau dedit TudorVodd El era detept i tenace, respectat de ai siii;
Francesul II crede capabil de a domni6.
In ce priveste miscarea lui Ipsilanti, acesta fusese

elevul lui Demangeot, &seal frances, i era foarte

instruit; cei trei printi snt frumosi ca mama lor,
care trecea In vremea ei drept ntia frumusetd. din
P. 38.
2 Pp. 61-2.
3 Pp. 63 4.
4 P. 65.
.3 P. 63.
41
Pp. 111 4.

134

Bucurestrk Se dau portrelele lui Christari medicta

traducdtor cunoscut; al lui Caravia, ucigAtorul Turcilor de la Galati, sdlbatec, Cu ochii rosii,betiv, prevaricator, fost soldat rusesc apoi buluc-basd. la Caragd;
al lui Duca, agent al lui All-Pasa; al lui Iordachi,

slab, fdrd infdlisare, fat'd distinsA; al lui Farmachir

Malt haiduc impundtor, luptator de la 1806 la 1812

plin de rdni asa indt nu putea sd se suie

drac impelitat" 2. Se credea In cucerirea foarte apropiald a Constantinopolului cu stransura de Grecir
intre cari i din Odesa, Nijna, i fii de boieri. Pare
cd a vd.zut pe Tudor intrnd In BucurestL Mire my
preot cu crucea i Teodor Macedoneanul" (Macedoaschi), urmat de Farmachi. Vremea era splendidd
dealul Mitropoliei plin de curiosi, mai ales strilinii"3.
Preoti i cdpitani cetesc dup amiazi proclamatia
lui Tudor la rdspiintii i fac rugdciuni, intovarasite

de desdrcarea pistoalelor. Seara, se interzic luminile. Disciplina e'strictd, dar panduri Wind cu 10-5a
de lei saluri de 1.200-1.500, blanuri, ceasornice, giuvaiere 4. Tot asa a vdzut si pe mavroforii cu cdciuld,
capul de mort, avnd cocarde tricolore;
rest', alb, negru. Se ridicd i steaguri cu aceste colori

inscriptia greacd: in acest seirm vom invinge".

Ipsilanti nu vine In casa Brancoveanu, care i se gdUse; boierii Il cautd la Colintina. Tudor i-ar fi jurat,
dar invitndu-1 s plece5. Boierii se imbrad. In costume de Arnduti ca sd scape.
La Ipsilanti yin fugarii din orne, arzfind palatul de
la Mogosoaia 6 Se lucreazd la Thrgoviste, dar artileria
Pp. 72, 115-8.
2 P. 115.

3 P. 74.
P. 76, 78.
6 Pp. 79-80.

6 p. 85.

135

erau cele patru tumiri luale de la Puscdrie. Sc anuntau 24 allele, cu beizadeaua Dimitrie si 16.000 de
oameni. Se dau baluri, concerte, mese. Arnutii aduc
provisii de la terani;.la masa sefului se trimite pe zi:
50 de ocd carne de vaed, 30 de oaie, 2) de pore, 24 dc
pdsri, 50-60 de pni i; tot asa la beizadeaua Gheorghe, Turcii n'au fdcut a suta parle din asemenea jafuri: nu erau soldati; toti erau frati i prieleni, toti
cdpilani". Consiliul suprem, Cu lieizadelele, Cantacuzino, Christari, Lassani, comandantul pietei, si

Orfano, generaluP, primul fost proxenet, ce!alt comis de magazie In. Odesa, nu lucreazd. Cand un ispravnic aduce vestea c4 Turcii Out in Buure1i, Caravia vrea s-1 ucidd. Se aria ed Turcii au venil de
fapt ucid ei, apoi cd Tudor e prins, cnd se zicea e
voise s.-1 atace pe Nicolae Ipsilanti la Cdmpulung

s taie retragerea Grecilor, 1 500 de panduri tree la

eteristi. Tudor, inchis, s'ar fi oferil sd loveased pc
Turci. Dupd doud zile, CaraVia-1 omoard, arldnd In
haina lui 5.000 de galZeni, In aur i pielre 2 Cantacuzino se relrage in Moldova, spumand cli merge
contra Brilei, i pdstreazd 600 de luptatori Cu
pit anul Anaslase, apoi trece Prutul 3.
Urmeazd lupia de la Dragdsani, In care cacle
prietenul autorului, Elvetianul G. F. Bordier.i, Ipsilanti scapd fdcand sd se celebreze bisericeste venirea
Austriecilor.

Pulem considera Intre acesti edlatori si pe un Rus,

Ignale Iacoveneo, func'icnar la consuL tul rus din Bu-

curesti, care, pe langd insrcindrile oficiale ce va

fi avut, a insemnat In scrisori evenimentele revolutiei
1 P. 87.
2 P. 94.
3 P. 06.
4 Pp. 104-5.

136

faptele celor ctiva ani urmAtori, strAngand apoi

tot acest pretios material despre ambele Principate
inteo lucrare apdrutd la 18341.
De fapt, Iacovenco Incepe cii luna lui Octombre
1820, cAnd o deputatie din Titrgovite veni In Bucure,sti, la Alexandru-Vodd Sutu, ca s protesteze contra intentiei doinnesti de a se lua mosia orasului. A-

ceasta ar fi adus boala lui Vodd, care se priipddi

in luna lui Ian.uar a anului urmtor. tirile despre
Inceputul miscdrii lui Tudor, pornitd pe basa Adundrii Poporului; ca in Serbia lui Caragheorghe, tare
si ea pleca de la vechi traditii terdnesti din Balcani
Carpati,
miscare cu caracter revolutionar mai
mult In aparentd, cdci fondul era o restaurare a vechi stdri de lucruri, incalcate de un regim de usurpatie, contra dreptdtii, Opt scurte, dar exacte. Se
mentioneazd, ceia ce nu arldni In alle izvoare contim-

porane, o a doua pornire, si mai energicd, a Targovistenilor, la sfdrsitul lid Februar: Caimacamii ard
In fata lor anumile acte amenintdtoare pentru proprietatea orasului2. Tudor apare, dupd adevdrul Insusi al intentiilor sale, numai ca dusman al abusurilor din Tara-Romaneascd.". Se arad intelegere pentru causa lui i compAtimire pentru omul care, ca

sd fie de fotos obstii lui, a pus In primejdie viata-i

Insdsi. In Maiu functionarul diplomatic rusesc credea chiar cd, In casul unei actiuni comune a lui Tu-

dor cu Turcii, contra lui Ipsilanti, el ar putea fi

flcut Domn In toate formele3. Peirea cdpeteniei teMoldova f i Munt,nia de la 1820 la 1829, in 53 de scrisort, Petersburg 1834. Traducere romiineasca de preotul
Ludovic Cosma, In Neamul Ronalnesc L:terar pa 1910,
pp. 499 i urm., 515 i urm. TraducAtorul vorbe-te i de
altA lucrare a acestui Rus, Afacer:le
2 Scrisoarea a V-a.
3 Scrisoarea a XIII-a.

137

rdnesti e pomenit numai in treant, scriitorul fiind

hied din April la BraFw, ca entigratia diplomatied i boiereascd.
Despre cruzimile i distrugerile sdvarsite de armata

ocupatiei turcepti se dau tiri interesante: in Ialomild. se face rdzboiul religios bisericilor. E curios ct

se presintd ca viind de la un dasedl al lui Tudor

Arladitnirescu" *tiri despre planul pe care 1-ar fi M.cut acesta de a ueide intr'o D-umineed pe Domn si

pe toti Grecii; planul s'ar fi zdddrnicit numai prin

boala lui Sulu. Si mai departe, despre gandurile

lui asupra boierilor: In Bucureli se

gatise sd-i

ucidd pe-un cap, cu familii Cu tot, socotind aceasta

ca singurul mijloc de liberare a poporului", dar doi

din cei mai buni prieleni ai lui" 1-ar fi oprit de la

o asemenea fapt5.1- , care nu se potrivete Cu intreaga lui psihologie i nici nu reiese din declaratiile

lui serse.
Si mai departe Iacovenco ramane la Brasov. La
sf Arsitul lui Iunie el deplange de acolo trista stare,
infdtisald in amdnunte inedile, In care Turcii aduseserd tara: Dumnezeu stie cand se va curma aceastd
stare nenorocit a terii, datd. focului i sabiei, lipsitd
de toate produsele pdmantului si de vite, pe care le
card Turcii spre Dunare, i prin cetati, precum
fac i revolutionarii". Orawle, ca Barladul, se ras-

cumpdrit ca bard; locuitorii, i. prin acele orase,

sant despoiati; la tard sd.tenii sant trag tu eal*
boierii chiar, ca la Gdvanele din Buzdu, i piend
viata. In Februar al anului urmator, se presinta astfel

situatia PrIncipatelor: Poporul e foarte asuprit

sArg.cit, comertul e Intrerupt, crisa de bani la curme,
vitele i produsele se vAnd pe nimica 2" Vorbindu-se
1 Scrisoarea a XVI-a.
Scrisoarea a XXI-a.

138

In Mart, de omorul, In Bucurqti, al Slugerului Drd-gdnescu, se adaugd cd beliii din judete, al cdror numdr a fost crescut, siivaresc toate neomeniite. Arendaii satelor i dregAtorii umbld Imbrdcati terrinetel

i dorm noaptea pi-in poloboace, prin anturi i_

prin alte locuri, ca sd scape de primejdiile de a fi
uciO. CAldtorii nepreveniti i neprecauti au aceiai.
soartd." Se credea el. Iau1 i Bucure,tiul au fo,,t
trecuti prin foc i sabie Incd din Februar pentra
odihna sufletelor turce$ti strilinutate din aceasta lume-

prin mdcelurile greceli din anul precedent. Starea_

Moldovei e, dupd eat se vede, Incrt mai grozavd dealt.
a Terii-Ronainesti. Pretutindeni au r5.'mas ogoarelenelucrate i locuitorii au fost pusi de Turci sd care le-

lurite greutdti, iar multe femei i copii au lost luati.

In sabie i trimei In Turcia." Iar In April: In_
Bucureti uciderile tot nu InceteazA, i locui1orii niel.

nu IndrIznesc sd iasd de prin casele lor".

Cand, in sfarit, se numesc noii Domni
Grigore Ghica pentru Tara-Romaneascd i simplul,

dar bunul loan Sandu Sturza pentru Moldova, Iacovenco observd cd, gonindu-se Grecii, Butgarii, SAL--

bu, au lost sco0 i teranii bulgari emigrati pe malul

stng al Dundrii. Samurca, din Craiova; se turcq.ela Poartd. Focul din Iai e pus tot In sama Turcilor,

furimi cd li se iea rostul de pdriA atuncea. Noi

Domnii Incep greu, Ghica datorind patru milioane
de piatri pentru tar i aviind el Insui, pentru cdpdtarea tronului, o datorie de 1.500.000 altii la IIalet-Efendi, favoritul Sultanului. Se mai vorbia de unrest de trei milioane de la ultimii doi Domni.
In acest timp In Vlaca se manca pAne din scoartd.
de copac, i vitele, ldsale fIrd fn, rechisitionat pentra
ocupanti, pieriau. Pddurile particularilor, de o valoare incalculabild, au lost taiate pentru flotila tur-

139

ceasca i carate la Dundre, fr nicio despagubire."

Si prigonirile urmeaza: Iertarea data de Poarta tu-turor .Muntenilor nu se rospecta, i Turcii con!inuq a

aresta, expulsa ori ucide pe toti cei banuiti a

fi

fost cdtui de putin partai la revolupe''.

In Octombre 1822, In sfarit., Iacovenco e din nou
In Bucureti, unde afla schimbari: Pe strazi multime
de Turci, precum i o suma de echipagii, se primblau pe Podul Mogooaii, acum paval cu piatra, pecand mai nainte ulitele erau podite cu lema i trunchiuri de copaci care erau d coslisitoare i netrainice
i impovaraloare pentru locuitori. Boierii stau destul de bine, i parca n'ar fi suferit nimic. Eterna nesimtire in stratele de sus ale societatii noastre fatit
de cele mai grozave -tragedii care-i zguduie addncurile 1. La Teatru, proprietatea lui Votla-Caraged, actorii germani 1i dau i mai departe represintatiile
On ce, la 7 Februar, un loe distruge casa.
Ici i colo apare Domnul cel nou. In vara anului
1826 Turcii 1-ar fi pazit sa nu fuga in Austria.
Peste chteva luni, cdnd se incheie conventia de la Acherman intre Rui i Turci, el face ca hatieriful

despre drepturile terii sa fie purtat in alaiu pe

strazile Bucurestilor, si el e celit in Divan cu toata
solemnitatea. Dar in April 1828 Ghica, in fata tinui
nou razbciit intre suzerani i protectori, se retrage
la Ciimpina, raindnilnd a se intoarce la Bucureti
ca simplu celatean".
La aceasta noua Curte soseste in primavara anupe la Sibiiu, unde mai
da:nuia pribegia boierilor munteni, hranindu-se din
giuvaierele vnclute pana Inteatata incdt la Monetilrie se fac cloud miloane de florini din argintaria lor,
lui 1821, trecdnd (April)

cisoarca a XLVII-a.

140

consilierul de legatie danes Clausewitz, tare si-a ldsat insemndri1.

Prin carantina de la Caineni, plind de cdliitori ce

trec Induntru", cu cai de postd, pldtiti zece galbeni unul, peste scanclurile subrede ale bietului pod
peste Olt, prin satul de bordeie Pripoarele, silit tate
ori
scoate cardta cu boii si a recurge la ajutorul
mesterilor tigani, el ajunge la Arges, la Mdnicesti, la
PiteU apoi. Aici II gAzduieste In casd ,2modernd", cu
fotoliu engles, cdpitanul postii, grecul Steriopol, stiutor de nemteste i italieneste, de si poart scufie
papuci de coloare rosie.
Peste Carcinov atinge Capitala munteand, oprinduse la un han curat. Socoate la 80-90.000 numdrul locuitorilor, cu 6.000 de Evrei si 4.000 de Nemti (In
toatd. tara 1,200.000 1.'30.000 Tigani). Podurile, prea

des sehimbate, par bune. Le strdbat bogatele triisuri ale boierilor luxosi, pe cari i-a prins iubirea
modelor Aptbului: pe caprd 1110. Tigani desculti
in zdrente. Dumineca sant i pnd la sase sute de
eEhipagii pe strdzi, mergand mai ales la Herdstru.
Dar In primul rand 11 intereseazd pe diplomatul
nordic receptia dald. de Vodd pentru ziva de nume a
beizadelei Iorgu, receptie presidatd-1n lipsa Doarnnei, Mdrioara Hangerli, pe care sotul nu vrea s'o pri-

meascd de sora hii Grigore Ghica, Pulheria. Casd

micd, dupd arderea Palatului lui Vodd-Caragea dar
multe saloane; curte plind de Arndut.i. Domnul, asezat turceste, 'Mire mai marii terii i doanme bogat
imbrdcate. Se face ceremonia sdrutdrii de mana, iar
strdinilor, salutati de Ghica italieneste, li se servese
dulceti i carea, plus ciubucele obligatorii, care je1 Dupd Nordisk Tidskrift for Histor:e, Literatur og Konst
a lui Molbeck, 1828, In Revista istoricel, Octombre-Decembre 1828.

141

neaz pe politiCosul strdin. Foarte buna impresie

face conversatia francesd a Pulheriei i infaliarea.
apuseand a fratilor Domnului (Alexandru, care-i va
urma la tron, i arheologul Mihai, tata! Dorei d'Istria).

Seara, bal, dar nu la Curte, unde trau numai calemurile, birourile, ci Inlet) casd boiereascd" (a Cretes-

cului, cum tim din notele acestuia'). Mare said de

dant, cam joasd, patru saloane cu mobild europeand.
Boieri. jucdui ea fesuri i caftane pe care le vor
ldsa apoi s cadd. Femei frumoase i deas conver,afie francesd; danturi din Occident: polonesa, valtul.
danturi exigiese, Pang hora indatinata, care nu lipsete. Supeu pentru cloud sute de invitati, pe care eleganta boiereascd abia-1 atinge. Jocul de cArti, obinuit
aiurea, nu e admis. Musica e slabd, dar g-ustul de mu-

sicd e rdspandit la femeile sprintene i uuratece.

Cat. despre Domn, i s'a sptis cd, fdra o mare inteli,
gen15., se deosebete prin bundtate i judecatii dreaptd.

In aceastd epoca se intalnesc de alminterea i ca-

Mori cari ating mai uwr tenle noastre.

D. Sever Zotta a dat in revista ieeand. loan Neeulce" (I, 2; 1912) un extras din memoriile unui nepot al ducelui de Richelieu, contele de Rochecliouart,
emigrat frances i fost curtesan, la Odesa, al Anicai
Filipescu, prietena lui Miloradovici, care, in 1807, pe
vremea unui rdzboiu ruso-turc, a cdlcat prin pArtilenoastre'l.
Boieri moldoveni, trei la numdr, Bal, Iancu Cana-

ndu, acela de care vorbesc ofiterii francesi din ar' V. manuscrisul mieu despre Creteanu In An. Ac. Rom. pe 1928,
Souvenirs sur la Revolution, l'Empire et la Restauration,
ed. a 2-a, Paris 1892.

142

mata lui Napoleon , si Ina. unul, veniserd, In numele

Divanului intreg, ca sal pofteascd la Iasi pe duce,

creatorul Odesei. Cu doctorul frunces Scudry si cu
ativa ofiteri, acesta se indreaptd spre Chisindu, unde
se aflau trimesii.
Tara-i place lui Rochechouart, si in lumea sdracd. si umili!d, vorbind o latind stricatd, el nu so-vdie sd recunoascd originea romand, dupl. frumuseta,.
regularitatea de trdsAturi si puterniea alcdtuire a populatici, mai ales a teranilor". Peste Calea lui Traian

.se merge la Iasi, plin de Rusi In cartiere de iarnd,

uncle gdzduirea e la boierul Costachi Bals.

Aiei se uramazd concerle, represintatii de teatru,

-prnzurile cele mai alese", la care ieau parte mai
batranii boieri, In haine orientale, posaci, si vioaie
fe nei in rochii de Paris si de Viena, imitnd apu.cdturile vechii Curti din Franta". VAzuta In budoarul ei mobilat clupd datina francesd, sosia lui Bals
(o don-1114d Hanger11?), culcald din causa migrenei",
ttimeste prin bogdtia mdtdsurilor si. dantelelor, cas-

mirului scump, care o acopdr; ,,spIendide vase de

portelan" se vdd In toate unghiurile. 0 doamnd ndsculd Sturdza, vdduv la noudsprezece ani, furase
.o clipd inima unuia din Francesii suitei lui Richelieu,

(le Crussol, si fusese vorba chiar de o cdsdtorie; ea

se mdrit cu un general H., care pare a fi Harting,.
.apoi guvernator al Basarabiei.
*

Ind. din 1903 Nerva Hodos tipdria caldtoria in

Moldova, la 1809, a contelui de Moriolles, dupd mamuscriptul insusi 2.
1 Basclieville. V. mai SUS.

2 Le voyage en Ilfoldavie du conde de MoKolles, Bucui-eti 1CO3.

143

A.cest emigrat, ocrolit al cunoseutei eontese Branicka i apoi preceptor al unui fiu natural de Mare_Duce,
cunoseuse i, la Chiev, pe Constantin Ipsilant, retras i Intretinut acolo,
plec in tovdrdsia
conlelui Branicki pentru a vedea la armala ltti Prozorovschi, operand in Muntenia, pe fiul acestuia, ofi-

-ter impdratesc. Pe la Mohilru, targ de Evrei, se

trece Nistrul, i In Moldova ciillitorul ajunge a cunoastc pe sail arrnatei rusesti, pe cari-i deserie
iaiU. Baiarabia i se ilia iseazd de-Wald, acoperita

de zapada care ineepea s se topeasc la sfarsitul

iernii. Sate sdrace lang iazuri, i grupe rari de copact Boierii nu stau in mijlocul teranilor lor.

Inaintealor apar boierii earl intampind pe marele senior polon si-1 condue la Curtea domneased2.
Era o adevarat locuinta de Suveran. De o construeca o
tjc. elegan:d i modernd, eldditd de putini ani
impodobire grandioasd, era, pe langd aceasta, asezatd inteo positie incantatoare... /mpartirea inlduntru era vastd, impunatoare; putintel In sill oriental,

mobilarea mareatd." Aici se tinuserd

si de
necia chanielile eu mobila 'loud
negocierEe de
pace din iarna" ca Turcii. Orasul, foarte populal,
plin de boieri, n'are monumente. E o villasse" plind
de murddrii maneate de cant Baia tureeascu sing,urd
place aldtorului.
I se ldsase lui Branicki, de Prozorovschi, care piecase contra BrAilei, o eseortd de o suld de infanteri,i4i

si (loud sute de Cazaci, ca patru tunuri. Dineolo de

Iai graul de toamnd iese de supt acoperiul lu iernatee. Satele sant mai bune de aici inainte. La Focsani lumea se dd in scranciobul care se inva'rteste,
une grande roue qu'il fallait syisir dans sa rotation
Se. vorb20e. de Prato' din fat,1 (sic) i de livezile de spate
{p. 26).

144

et suivre en s'y accrochant: femeile rad de cei cari

cqd jos, pe paie.
Lagdrul feldruaresalului nu se atld nici la RamniculSdrat, unde drumetii sant primiti de gazda acestuia,

un bider care, crescut la Viena de un emigrat frances, vorbeste perfect limba francesd, are o frumoash locuintd", i pranzul cuprinde pnafuri i alld
mancare de modd turceascd. Place numai cafeaua,
a crii preparatie se descrie. In cele sase zile petrelcute aici se capiild stiri asupra casei i imbrdcdmintii romanesti. Boierul arat viile sale, a cdror culturd
e judecard ca primitivd de Moriolles, originar din
Champagne. Hrana cu mamdliga a teranului i se
pare a fi neindestulatoare. Grau', ovdsul sant ascunse

In gropi pe care, dupa lipsa de roud de-asupra,

le recunosc ndat, ca i Turcii la rdzboiu, Cazacii.
La BrAila chioscul janui Pasd serveste ca adapost
provisoriu al visitatoililor, pand ce se mobileazd o

casA pe o Inaltime vecind cu cetatea. Aici se pHmesle visita lui Prozorovschi, care e descris cu cruzime, In totald lui decddere fisic, i a lui Cutuzov.
Sccna shilbatecd a asaltului, raspins de Turci, contra
celdlii e Infiitisatd. ca In cele mai frumoase, si mai
umane, c.hrti de istorie militard.
Cu prisonierii Moriollcs trece la Galati, al cdrui mare

comert 11 noteazd, fdrd a mai gdsi alte lucruri vrednice de atentie. Aici IIatmanul cdzdcesc Platov aduce

pe Turcii prinsi de dansul Inteo loviturd fericitd

contra urmdritorilor. O mAndstire addposteste pe
pdgani goi, cari se mangaie de soarta lor furnand.
De aici contele polon iea drumul cdtre casd, fAr a

se mai opri In Iasi, La sfarsit se dau informatii asupra acelora cari, In Princip ate, luard mostenirea
Invinsilor de la Braila. Incheierea. pdc.ii de la Bucuresti prin dibAcia lui Cutuzov f aid de amiralul Ci-

145

ceagov, venit Cu misiune speciald de la Tar, e inEdtisat ca in izvoarele cunoscute.

0 lucrare de cea mai mare Insemnatate pentru cu-

noasterea In amdnunte a conditiilor economice si

fiscale In care au trdit tente noaslre In momentul Revolutiei grecesti, izbucnite pe teritoriul Principatelor, este La Valachie, la Moldavie et de l'influence po-

litique des Grecs du Fanal, carte apAruta la Paris, In 1822

si al cdrii autor se socoate a fi Pertusier.

Scopul publicatiei a fost, de sigur, si acela de a se

ardta, In legdtur cu miscarea revolutionand, partea pe care au avut-o Fanariolii In nenorocirile si
suferintile care au atins pe Romani, si Imperiul otoma Insusi. 0 parte finald are, de alminterea, numai
a.cest rost. Dar si, pe laugh' aceasta, scriitorul a voit
sd apere, intru catva mAcar, pe una din marile familli grecesli care In acest timp s'au frdniantat pentru dragomanat si pentru Domniile noastre, care-i
erau incununarea.
E vorba de familia Moruzi. Asupra ei criticul mo-

ravurilor crestine din Constantinopol e bine informat. Se laudA astfel, pe langd reformele, expuse
cu pricepere, ale lui Constantin Mavrocordat, si actiunea lui Vodd Alexandru Moruzi si a sfetnicului ski,

Postelnicul Manu, despre care adauge c are un fia

ce trOieste la Paris. Moruzestii sant iubitori ai literilor1. Stie despre Alexandru, care a introdus pe
judecdtori langd ispravnici 2, c a inceput ca tAlmaciu la congresele de pace din Sistov si din Iasi,
despre Dimitrie c s'a bucurat de o mare trecere si
ca, dac a fost de folos Rusilor la incheierea pAcii din
P. 4R i nota 1.
2 P. 63.
'

146

Bucuresti, aceasta e din causa ambitiei lui de-a ajunge prin ei rege al Daciei". Dacg nu cunoaste
pe fratii lui, meniti i ei unei sorti tragice, Costachi
Nicolachi, pe Panaiotachi, tdiat si el In 1812, I-a
putut vedea la ambasada turceascd din Paris 1 Vorbeste i despre codul civil fAcut de Alexandru Moruzi, dup legislatia veche a lui Iuslinian i cea noug
a lui Frederic-cel-Mare, In asteptarea celui
expune sistemul, cu o Curte criminal de sase ju-

decgtori, doi inamovibili, patru numiti pe un an,

Curie care, In cas de Indoialg, face apel la Voda pen-

tru a judeca din nou, In Divan, algturi cu el; apelul

se face i In chestii civile, de la judecdtorii de districte. Domnul poate trimete chestia si la un alt
tribunal, de cinci membri alesi de el. Cu acest prilej
se arald i rolul tribunalelor mixte pentru straini,
din cinci membri plus dragomanul Consulatului, iar
la apel consulul nsui,
nu Mil a se admite si
un suprem apel al acelor strgini la Vizir 2
In capilolul final citat se aratg cum s'a ridicat familia Carageg, loan Gheorghe-Vod fiind ntiu omul

lui Constantin Ipsilanti, pentru a birui apoi, In unire cu favorilul Sultanului, Halet-Efendi, pe Alexan-

dru Sutu, care si dupg un exil de doi ani la Rodos,

In urma incheierii pgcii franco-turcesti, .rgmgsese
ocrotitul Franciei, ceia ce nu-1 feri de a fi executat
pentru Inchciarea tratatului Dardanelelor. De altfel
pe langg Halet s'a oplosit i Dimilrie Moruzi 3.
Scriitorul, care stie ch palatal frances de la Terapia a fost al lui Alexandru Ipsilanti cel bgtrn, jertfit
de Turci penlru trAdarea fiului Constantin4, nu e.
'

2 P. 65 i urm.
P. 94 i urm.
P. 102.

147

de altfel, un dusman al Grecilor In sine. Releveaza

deci ca limba francesd, pe care boierii, luxoi, servili, trufasi, o vorbese mai mult de vanitate decat din
inclinatie, a fost incetatenita la noi de Greci1. Femeile
Fanariotilor Intrec pe cele de tara, de si acestea sant
totusi nu rara agrement" i educabile 2 Chiar lucrul

arendasilor greci din Rumelia li se pare mai bun,

la mosii, decat al unei boierimi fr initiativa 3.
Pentru Sullanul Mahmud i planurile lui de reforme arat Intelegere i stima. Dar crede c Poarta

face rail pastrand o suzeranitate mai mult de forma, care o Impiedeca de a gasi In Dunare o granita ca a Rinului i Vosgilor. Prutul nu se poate aOra dupd pierderea Nistrului. Soarta Prineipatelor,
odat liberate, se sfieste el Insa a o insemna4. Tureii
ar face bine sd emancipeze ei terile, care ar develni,
prin vointa Europei, neutre.
Cunostinlile autorului despre trecutul romnesc
sant, fireste, incurcate, dar nu atfit de slabe cum s'ar
socoti. Crede In Flaccus, Intemeietorul, dar numele

lui Radu cu descAlecarea" munteana, al lui Mihai

Viteazul, al lui Stefan-eel-Mare se par a nu-i fi cunoscute pentgu Intaia card. Despre limbd are parerea
ca,

pastrand un insemnat fond latin, e totusi o

adunaturd (compos) ciudata de expresii cu origini

asa de deosebite" 5.

In ce priveste presentul, stima lui pentru deosebitele clase ale populatiei e foarte slaba. Pompa dom-

neasca, ifosul Divanului de doisprezece, lungul sir

al boierilor amanuntit nirati, rostul lui Divan-Efendi
'

P. 30.

' Pp. 30-1.

I P. 33.
P. 32-3, 37-9. Tarul e lAulat ca persoana (p. 33 nota 1).
P. 18.

148

nu-i impun. Am vdzut ce spune despre boieri: li par

imorali, casAtoria fiind Sedzutit ca seriositate, cu Insusi

coneursul unui cler ignorant. Nu vorbe0e de vre-o

clasd mijlocie. Teranii in0i, mai vioi in Moldova,
apar ca lene0, betivi, Wornliti In superstitii /. In
toate acestea nu e niciun irnpuls spre faptd, nick),
dorinn de lupta. Dacd se face horoscopul natiei acesteia, se va putea profetisa de sigur c nu se va
intoarce la independentd, afard numai daed Rusia va

renunta la o mo0enire in a cdrii stapanire ar Mira

mane, azi chiar, daed vrea astfel, sau dacd liberarea
nu e scopul cuceririi.2."
Numdrul locuitorilor e dat dupd statistici locale,
care par a data, ca 0 cele economice, de doudzeci
cinci de ani, astfel: Pentru Muntenia 180.000 de fa-

milii a cinci membri (Bucure0ii au 90.000 de locuitori; Tigani sant 80.000); Moldova cu Basarabia,
135.000, cifra oficiald, redusa. prin frauda, fiind de
115.000, dupd sfa0erea din 1812 vre-o 80.000 (in
Ia0 3-5.000 de locuitori; Tigani 50.000). Ar putea fi
o populatie de ase ori mal mare%
Organisarea fiscald intereseazd in deosebi pe scriitor, care dd in aceasta privinn cifrele cele mai numeroase 0 mai precise. Stie c o parte din ddri e in
credinta. (si d terminu.I 'remanese). Cunoate causa
tdierii lui Vodd-Hangerli: impunerea vdcaritului de
doi lei pe cap de vita.4. E informat asupra rolului
zapciilor pe plAsi. Socoate, dupd statislicile mentioP. 31 si urm,
Si l'on tire l'horoscope de celle-ci (la nation), on pourra prophtiser A coup stir qu'elle ne retournera point A !Independence, A
moins que la Russie nc renonce A un heritage en posession cluque1

elle entrera demain, aujourd'hui mme, si elle veut ain.i, ou que

l'affranchinement ne soit le but de la conquete (pp. 32-33).
3 Pp. 19-23.
Pp. 30-1.

149

nate, ludea
pand la 1806 de 1-7 familiil
la cinci
sami de 41/2 lei, la care se adauge haraciul, alp 61/2,

V rasura, pentru strangatori, 16 parale. Vinariciul

cere locuitorilor 5 aspri la zece oca. De capul de
pore, de oaie (mieii sant scutiti), de stupul de albine
se ieau 8 aspri 2
Veniturile, dupa acele hartii de un Vert de veac,
sant acestea. Tara-Romaneasca: imposilul fundar V.
personal 4.000 de pungi, vinariciul, 350, ocnele 800,
vdmile 500, vitele mici 550, albinele 200, condeie felurte 2.000, la care Moldova pune In fata: impositul
funciar i personal 3.600, ocnele 500, vamile 500, vitele mici 400, albindritul, deosebi, 300, condeiele amestecate 1.600 (pan la luarea Basarabiei, care reduce numai cu un fert).
Cheltuielile, la Turci, sant oranduite astfel: rechiab in Tara-Romaneasca. 500 de pungi, In Moldodova, 300, din impositul funciar V personal (?) 600
V. 350, plus cadourile Sultanului la bairam, cate 150
de pung,i. Pe langa aceasta Marele Vizir are, de la
fiecare principat, 60 de pungi, Chehaia-beiu, 30/
Reis-Efendi 20. Capuchehaielele cheltuiesc pe an Ana

la 1.200 de pungi. Pentru administratia interna se

pastreaza 1.3000 la Munteni, la Moldoveni 1.200 de
pung,i.

Astfel Domnului tot li ramane o suma importanta,

socotita pentru principatul mai mare la 4.650 de

pungi, pentrn cel mai mic la 3.700. De aici se scot
neaparat scutelnicii breslaV, postelniceii, logofeteiis,

cari In Moldova se platesc de Vistierie, doi lei pe

lung., lar dincolo se scot, pur V simplu, din rohui.4.
' Vechiul leu nu e de 40, ci de 56 de parale (p. 32).
I P. 73.
3 P. 28.
4 P. 70 i urm.

150

Productia Principatelor e InsiratO cu de-amanuntul.

Nu se uitO. nici cea de metate. In judetul Buzrtului i
se pare c s'ar culege aur si arg,int, i el d'a cifra de 3-1

grame din unul, dublul din celan, pe langrt plumb,

pentru el
pentru scoaterea aurului din Olt. Tiganii
o

,companie"

dau Doamnei, pe an, trei

oca

si jumrttate de metal curatit In Moldova se semnaleaza viitorul petroluluil. Stejarul moldovenesc e Insemnat deosebit

Trei sferturi din mosii sant ale boierilor ori ale

clerului 2 De acolo se lean furniturile de grane pentru Turci: 1.500.000 de chile de gral.]. i orz. Exportul de cear al Moldovei, plin6 de paduri e de 50.010
de ocrt pe an, al Terii-Romanesti Indoit Un arlicol

imporlant el al vitelor. La Munteni, se taie anual

70.000 de boj si se vand 2.500.000 de ocd de san. Ina-

inte de 1812 Moldova trimetea peste granita, mai

-ales In Statele germane, nu mai putin ca 60.000
de vite, pe urma insl numai 32.000. Ambele teri exporta Impreund 300.000 de oi si 50.000 de porci,
dintre cari unii au si 200 de oca: Pieile de iepure ex-

portate sant 800.000 pe an, Muntenia figurand cu

trei cincimi. Exportul M'IR e de 3 milioane de odi.
pentru Tara-RomaneascO, din care o isesime numai
la Turci, restul In Austria, iar pentru Moldova de o
treime. Din ambele ten i se exportA 1.500.000 de oca
de branza, un milion de unt, de cinci ori atalea fasole,
etc. In total Muntenia exporta 10 milioane de oca de

produse In Turcia, 2 milioane aiurea, consumand

dublul In tara.; Moldova trei milioane la Comtantinopol si In Rumelia, 5 milioane In Polonia, 3 milioane
consumatie acas.
Pp. 24-5.
P. 28.

151

Importul, In schimb, e mai mic. Se aduc opt sute

de trdsuri din Austria pe an. Colonialele din Orient,
bliinile din Rusia sant iarasi articole importante.
Import si export Impreund dau aceste totaluri. La
Munteni 16.000 pungi iese, 10.000 Intrd, pe langa
2.000 de contrabandd; In Moldova Intreaga 13.000 si
9.0001.

Acestea sant tirile autorului, astfel nenumit. El a

cunoscut, de sigtu-, direct tenle noastre. Credem cI
mai ales Moldova, cdci descrie Iasul, superior Capitalei muntene, judecand cd Palatul domnesc e frumos, ca sant interesante unele case boieresti si bi-

serici, dar ceia ce stric sant uratele colibe ce li

stau In preajna. Galatil, ,,mare Intreposit" de grane

si lemne si punct de intrare al importului, pare a

fi fost si el In special cunoscut cdldtorului 2.

Intre calatorii de dupa 1821, Insd, unit nu Inteleg nimic din aceasta prefacere. Oameni ai luInii vechi, ei mull la noi, de obiceiu, pe aceia cari apartin aceleasi lumi si nu se preocupd de tot ceia ce
momentul scosese acum la iveala.

Intre acestia gdsim si cativa Rusi clerici pe cari

griji in legdturd cu viata s'i misiunea lor sau excursii

cu scopuri literare li aduc prin locurile noastre.

Jata Intaiu unul care a fost dese ori pe aici, calugarul

Partenie, care Infatiseazd viata din manastirile moldovenesti, s'i putin mai
la 1837 'Ana la 1847 3.

mult deck aceasta, de pe

A fast la schitul MAnailesti de Pang Piatra-Neam1 Pp. 79-85

' Pp. 44-5.

Il Din dildtoriile ieromonahului rus Partenie prin Moldova in jumdtatea fntdia a veacului al XIX-lea, traducere
de Visarion Puiu, Valenii-de-Munte, 1910.

152

tului, intre cOlugAri, cari, ca i aiurea, se ceart6. A

vOzut astfel Carpatii goi, cu varfuri ce fumegO,

de-asupra lor, CeahlAul, ca un tata printre feciorii

Prin Bosancea a trecut la Suceava,
vorbeste de biserica Sf. loan, la mAngstirea Dragomirnei, la Fantana-albI a Lipovenilor, cu cari a
avut i mai departe legAturi, la CernOuti, oras mi
mare, dar frumos", la Sucevita, cu crucea Tarului
Teodor Ivanovici. Va vorbi apoi de mAnAstirea Neam-

tului, atunci reformatO de Malorusul Paisie, ucenic

al Mitropolitului moldovean pribeag Antonie, acel
Paisie cAruia aici, la Secu, la Poiana MArului din
Ramnicul-Mrat, la Cernica langl Bucuresti i se datoreste noua vit. mOnOstireasc. a obstejitiilor", a
chinoviilor, ai aror membri se dedau i la indeletni-

ciri Merare. In aceast mAnAstire, care e ca un

oras mare i frumos", el va vedea, intors din Rusia2
de la Chiev, o cercetare solemn a sfantului Mitropolit Veniamin Costachi 1 Eran In aceastl obste, care,
supt un staret Neonil ori supt Ardeleanul Dionisie
Romanb, va avea relatii culturale cu Biserica ortodox de peste munti, opt sute de monahi.
In a doua petrecere prin Moldova, Partenie vede,
pe.. lang5. micul schit al Intdii sale addpostiri, marea
mlinIstire botusOneanA a Voronei, cu trei biserici
cOlugOri bogati, Secul, stropit incd de sangele jertfei,

in 1821, a apitanului Iordachi, ,,Vlahul" din

Olimp, care, In fruntea ArnAuti/or si, dAdu un oarecare presfigiu militar unei revolutii sprijinite pe cea
mai netrebnicK adunAtur orAseneascA. O sutO de a.lugri numai locuiau aici.

Partenie merge la Sfantul Munte, unde pe langO.

1 Pentru Neamt pe vremea - lui Paisie, vezi si descripta boierului grec Carage in Hurmuzaki, XIII. V. tabla.

153

ctitoria lui Scarlat-Voda Callimachi la Pantelimou

(o evanghelie, un ceasornic, clopole, o casa Cu cinci
rAnduri) ell la Esfigmen darurile trimese de Mitropolitul Veniamin. De la Poiana Marului, Intaiul popas muntean, trece la Braila si de aici la Macin.
S'au mai relevat importantele stiri pe care calatorul rus le da despre populatia Dobrogii si care

Inlalura anumite pretentii ce se opuneau dreptului

nostru de a sta In aceasta provincie pe care Intregul ei trecut o /eaga supt atatea raporturi de noi.
Dupa ce vorbeste de saraca biserica a Macinului, de
cea din Babadag, care fusese arsa 1, de episcopul
grec, care statea In Tulcea, unde era si o bisericia,
ruseasca, Partenie se rosteste astfel asupra locuitorilor: Acesti terani nmniti RomAtli au portul bulgaresc si vorbesc limba romneascd". De la Mein In
jos duc doua drurnuri, cel prin mijlocul terii, printre sate turcesti", iar ,,a1 doilea drum pe malul Dunarii In sus pana la Rusciuc, cu locuilori de-ai nos-

tri RomAni" li spun cei din Macin; pe aici vk

va fi mai IndemAna si hrana yeti avea Indestul. lar de

la Rusciuc umblati prin Bulgari". In aceste sate,

cu ciorbagii In frunte, cu cAte un preot-doi, cu bise-

rici rare
trei In noua zile de drum, cu icoane
de hartie, cu vesminte proaste si fail catapitesme,

,,teranii ant asa de buni si primitori de straini

cum In toate pribegirile mele nu mi s'a IntAmplat
sit vad... Am gazduit ca la rude... Preotii lor, cucernici s'i blagocestivi, adese ori ne luau la ei de pe
la oameni si ne ospatau cum nu se poate spune de
bine; mAnile si picioarele ni le spalau; asa de iubitori de straini sAnt oamenii aceia." In timp de razi V. publicatia colectivl La Dobrogea Roumaiae, aparutl
In Bucureti In 1919.

154

boiu, de altfel, locuitorii malului drept au obiceiul

sa-si caute aapost la noi.
In 1841 pelerinul se intoarce In Moldova pe un vas
austriac. Sulina i se Infatiseaz ca un port insemnat;

stie si de pescariile de la Sf. Gheorghe; la Tulcea

aria Lipoveni, crestini din Rusia". Pomeneste de Ismail, de Isaccea, de Reni. Galatii, cu palm pieti

cinsprezece biserici, e un oras mare si intins". In

Iasi, unde cunoscuse de inain.le secta scopitilor
ocrotirea ei, pn la un moment, de Veniamin. trage
la metocul Trei Ierarhilor.

Un al doilea drum la Athos urmeaza; abia la

1847 revine drumetul la Iasi, In care lauda strazile
drepte, Golia: Mitropolia nu e gata. Se infra de luxul inmormanlarilor cu musica militara, noud,
morm'antari care costa mai scump ca o nuntd.

Incomparabil mai invatat deck acest biet calugar

cu patima cutreieralului, Porfirie Uspenschi (180185) fusese si el la Athos, dar pentru cautarea informatiilor
in manuscriptele rare. Intors prin
tenle noastre la 1846, ceia ce-1 intereseaza e iarsi
arheologia religioasa.

Abia se coboar la otelul german al hti Brenner, si

el se ocupa de manaslirile inchinate, la Sinai, la
Alexandria, la Ierusalim (venit de doud milioane de
piastri) i aiurea, de Zlatari, cu prdvaliile amenintate

cu aramare, de Radu-Vodd, unde se afla un diacon basarabean, de Mitropolie, cu moastele sliute

cu zugraveala, care-i pare a fi Ord gust" (in pridvor
chipurile, disparute, ale lui Radu-Voda Leon, ca sotia
Luchiana i fiul lor stefan, ale lui Constantin Serban si erban Canlacuzino, ale Mitropolitilor Teodosie i Mitrofan), de Episcopie (pe locul Ateneului

de azi), cu stilul ei gotic", de Sf. Arhangheli, de

155

Sdrindar si boierii Cocoresti, de Colea, cu scoala, de

SI. Saya a hti Constantin Basarab, Inoitd la 1709, de
SI. Ecaterina, cu primblarea la modd, de Curtea Veche, unde cantd, supt conducerea unui seminarist din

Chisindu, corul domnesc In mantii albastre cu armele terii, de Mihai-Vodd, cu spital In Curtile domnesti, ba chiar de Plumbuila, In afard. Constatd veniturile mari: Mitropolia are de la mosii 1.250.00(1
de lei pe an, han.ul Sf. Gheorghe produce 3.000 de
galbeni.

Din alte rosturi, cunoaste casa lui Vodd-Bibescual Doamnei Maria

In port national, localul Adundrii, la Mitropolie, cu
ministri la mese si cu discutii curtenitoare, grddina

si descrie portretul, cunoscut,

publicd neispravitd, cu chioscul domnesc. A aflat des-

pre Seminariul cu oplzeci de elevi, In vrstd de la

seisprezece ani in sus, pentru doi profesori, dintre
cari unul e Dionisie Roman, un bun cArturar.
A cdutat pe clericii de la Bucuresli, cari i-au produs o rea impresie: vicariul Nifon, un Cernican, stie
greceste, dar slab frantuzeste s'i n'are cunostinte de
istorie. Domnichie de Stratonichia tine surori sau
nepoate", si femei se vdd si lng egumenui de

la Sdrindar. La consulalul rusesc a gdsit numai -pe

secretariul Cotov, care i-a spus cd ar putea fi luat
drept. spion. Cea mai folosiloare visild i-a fost Insd
la loan Eliad, care-i recomand pentru trecutul terii
pe Florian Aaron, pe Dionisie Fotin si pe Petru
Maior, si-i aral. tipografia, uncle literele latine supdrd

pe clericul rus. Marele scriitor muntean e nemulOmit de societalea In care trdieste si el spune oaspetelui, cu emotie, aceste cuvinte de dureroasd con-

statare: n'avem preoti, n'avem mame, n'avem iubire adevdrat cdtre patrie".
La Iasi, unde cerceleazd. Golia, cu casa de nebuni,

156

13drboiul, Dancu, Frumoasa (10.000 de galbeni venit), el afld aceiasi egumeni greci trdndavi i stricati,

cdrora nu se sfieste- a li arunca In obraz lipsa de

once tragere de inimd fatd de tara care-i gdzduieste.
NegAsind pe Filaret Scriban, cleric Inalt care-si fd.cuse studiile In Rusia, nu poate afla ceia ce la Bucuresti Ii spunea Eliad Insusi 1
Cu sese ani inainte un Sdrb, Vuici, care-si publica
amintirile ,scrise In mAndstirea Hdrjauca, la 1845,
strdbate Tara-Romaneascd, Moldova si Basarabia, necunoscute lui mai inainte, culegand tot felul de informatii si mai ales
Intre altele dupd revista ruseased
Albina Nordului din 1841
cele statistice, foarte bogate, pe care le vom da pe rand.
Plecand In Iunie 1839, el trece pe la Panciova
Timisoara spre Orsova. Pretutindeni caut conationali i afld mai adese ori Romani. Astfel la Timisoara In cartierul Fabrik snt Sarbi i Romdni",
negustori bogati, cu biserica Sf. Gheorghe? in Maierii
aceluiasi ora, cu biserica Adormirii, locuitorii sant
mare parte Romani",
numai In Josephstadt se afld
Germani colonisti. Dincolo de mAndstirea Bezdiului,
la Monora, odinioard erau Sdrbi (?), dar acum si-au
uitat limba strand i vorbesc romdneste". La Orsoya, cu sase sute de case si 4.000 de locuitori, sdnt

Romani, printre cari se gdsesc i Sdrbi (?), cari

si-au uitat limba familiard", i putini Germani. Ba
chiar la Neoplanta (Novi-Sad), la Semlin, Aromdnli negustori stau langd Sarbi.
Pe Dundre Vuici merge la Giurgiu, apoi la BrAila,
la Gala, cu 3.000 de case si 18.000 de locuitori, avdnd
1 Caldtoriile au fost traduse pentru aceastd parte de d.
5tefan Berechet, in Neamul Romeinesc Literar, i reeditate
In Bucuresti la 1921.

157

treisprezece biserici, o sinagoga i cu Insemnatu-i

comer, ocrotit de ase consulate. $tie ca tara cuprinde
22 de orase, 3.560 de sate, 339.422 case, opt lipografii (cinei la Bucureli, apoi la Craiova, Buzau, Braila)
i o biblio!eca. la SI. Saya; hranete 1.751.182 locuitori. Despre boierii cari tiu frantuzete ai Terii-

Romaneti i despre natie, fdra. incredere In sine,

n'are o ideie mare.
In Moldova, mai departe, arld la Barlad, unde Intalnete i un Sarb In serviciu la o casa boiereascii,
cu doi fii la sludii in Iai, 300 de case i cinci biserici.

cu 50.000 de locuitori, multi Evrei, In 8.000

de case (una singura de Sarbi), cu cinzeci de biserici ortodoxe, una catolica (cu patru dominicani),
una lulerand, una armeneasca i doud sinagoge, s'a
Inoit bine dupa. 1821, avand clddiri in stil italian"
ca la Budapesta i la Viena. Curtea, ()data frumoasa,

a fost insa distrusa prin foc i, dupd un lucru de

cinci ani, care a consumat 120.006 de florini de argint, nu s'a ispravit Inca Mitropolia.
Prin Galati Vuici trece la Reni (250 de case, 2.500
de locuilori, 6 biserici), cu majoritate de Moldoveni,
pe langa Rui, Bulgari, Greci i Evrei, la Bolgradul
Bulgarilor (500 de case), unde sant insd .1 Moldoveni

i alte natii, la Tatar-Bunar (300 de case), unde ai

notri yin intre Bulgari i Rui, la cari se adauga
multi Evrei. Cetatea-Alba e visitata. i ea (600 de case,

8.000 de locuitori), i aici RuOi sant Inaintea Roma-

nilor, Bulgarii dup ei, urmand Grecii i Armenii,

Nemtii.

Se spune cate ceva i despre Bender, unde se mai

vede vechea geamie, dar mai ales despre Chiinau
(4.000 de ease, 18.000 de locuitori), avand biserici
de tot felul: i catolied, evanghelicd, armeneasca, trei
sinagoge, lar, ca aezaminte de cultura, seminariul,

158

gimnasiile, teatrul, tipografia. Se vOd Rusi si Romdui,

Sarbi si Greci, Bulgari l'i Armeni, Evrei caraili si

de ceilalti, Germani.
Din Basarabia.cea cu 2.000 de biserici si patruspre-

zece mdnstiri de bArbati, pe langd sase de femei,

cOldlorul cunoaste, afaa de scoala lui slavond de la
Harjauca, lang6 o colonie germanA, Cdldrasii (300
de case, 4.000 de locuitori, mai ales Romrtni, dar
destui Evrei si ceva Rusi) si Sculenii (200 de case,
1.500 de locuitori). Constald a la Cdldrasi, la liar-

jauca se slujeste sau numai romneste sau si

ro-

maneste.

Drumul de Intors atinge Focsanii (2.000 de case,

9.000 de locuitori, de mai multe natii), apoi Ramnicul-SArat (200 de case, 2.500 de locuitori). Oprindu-se la Bucuresti, in Domnia lui Bibescu, el vorbeste

numai de stramtele stazi murdare, si incolo face

interesante statistici: sant 10.889 case, 80.000 de lotuitori fOrd. clerici (3.173 supusi strOini, 2.500 Evrei,
4.609 Tigani); numdrul bisericilor e de 130, si se
Inseamnd cele strOine: catolia., luteranA, calvinO, armeneascA, doud sinagoge; se noteaz cele cinci spitaluri mari, cele zece hanuri si o sutl de fabrici"1.

Iatd acum un German, care, dup o mai lung6 sedere In tenle noastre, adec aproape numai in. Moldova, In calitate de consul prusian, acopere cu despret
si stropeste Cu calomnii tot ce a cunoscut aici.
Lucrarea IntinsO a lui Kuch, Moldauisch-walachische Zustnde in den Jahren 1828 bis 1843, apOrula

la Lipsca, In 1844, si care a fost tradusA si in romaneste 2, e, pe de o parte, o descriptie a regimului

1 In toat tara 7,000 de preoti. Descrierea, in magia lui
N. larga i In revista Spicuitorul in ogor strelin.
2 In Convorbiri Literare pe 1890, de d. A. C. Caza.

159

administrativ si social stabilit de Regulamentul Orga-

nic, lar, pe de alta

si mai ales, o culegere de

_anecdote picante", presintate grosolan. Ca lucruri

vd.zute la acest functionar consular: venirea ca Domn

a lui Mihai Sturza, s/ujba la Frumoasa pentru tatAl

lui, ungerea la SI. Nicolae, scenele de resisten td ale
Ungurilor din Sdbduani, la intdia recrutare. Statisticile precise lipsesc aproape cu tolul.
Partea de caricaturd personal d atinge pe Mihai
Sturza, infdtisat i ca otrAvitor, citndu-se victimele,
ca jdfuitor al Evreilor, apdrati de bogAtia lui Michel
Daniel, pe Doamna lui, Greacd, fiica lui Vogoridi,
luald din interes politic fdr zestre i fr culturd,
incapabild de a vorbi cu altii decat consulul grecesc,
pe boierii favorisati i exilati de Domn, in special
Alecu si Elena Sturza, Stefanachi Catarg,iu, Beldiman,

pe bunul Mitropolit Veniamin, care ar fi demisionat

nu pentru cd nu voia sd admitd subordonarea sa
unui Ministru al Cultelor, ceia ce e o insultd, ci pen-

tru cd Vodd-i refusase pdstrarea In functie a vdrului, Nicolae Canta; apoi pe medicii din Iasi, strdini
totusi: unul fost bdiat din prdvdlie, altul un Evreu,
din Brody; pe profesorii de la Academie, Tolhausen,
care se ocupd, dupd InIdturarea pdntru incapacitate,
cu plasarea hapurilor lui Morison", si Maisonnabe,.
contesa de Grandpr, pAnd la bietele cdlugdrite ale
noastre, care ar umplea iazurile cu trupuri de copii
nou-ndscuti, cu politia care furd, etc.

Doi Germani Ins ni vor da, cu Intelegere i simpatie, infdtisarea vietii romnesti In Basarabia,
reproducem din publicatia noastrd mai veche Nedmul
Romdnesc in Basarabia paginile de amnuntit analisd. care-i privesc:

mire cbrtile de la Pascani, in judetul Ilfov, ale

160

bibliolecii lui Alexandru Dimitrie Ghica, Domn

apoi, la 1856 Caimacam al Terii-Romanesti, se pdstreazd si o brosuricd de care pdnd la visita mea acolo n'aveam nicio cunostintd, precum nu pare s'a
fi cunoscut nimeni dintre istoricii nostri sau dintre
cei ce s'au ocupat de Basarabia. Ea se chiamd Bessarabien, Benlerkungen und Gedanken, 132i Gelegenheit eines mehrjahrigen Aufenthaltes in diesern Lande" (Basarabia. Observatii i cugeldri, cu prilejul u-

unei sederi de mai multi ani in aceastd. tard"). Autorul e dr. I. H. Zucker. Lucrarea, de 86 de pagini In
80, s'a tipdrit la Frankfurt-pe-Main In 1834, si prefata autorului e din 1-iu Maiu 1831. La aceast datit
el se afla In Bucuresti,. dar, dupd mdrturisirea lui
chiar, cArticica a fost scrisd In Basarabia, In 183L
Exemplarul are o dedicatie francesd cdtre Ghica, atunci Domn muntean.
E o ciudatd amesteciiturd de capitole, dintre care-

unul expune pe scurt drumul prin Bucovina, pe

care 1-a fAcut Zucker, ca doudzeci de ani In urind7
altul se chiamd. posta", adecd posta din Basarabia7
cu carc de la lnceput a trebuit s se deprindd di umetul, al treilea poartd titlul Chisindu" (Kyschneff) i e destul de bogat; dupd notite intitulate Im-

pArtirea politicd a Basarabiei" i deosebitele natii ce locuiesc In Basarabia"

abia cateva randuri
pentru fiecare chestie,
vin noud pagine despre
Moldoveni", despre bstinasii terii deci. Deosebit,
se vorbeste de legAturile proprielarului Cu teranul";
rdzesii" sant descrisi pe urmd. Vin la rand apoi agricultura" i limba moldoveneascd i valand". Ciuma de la 1829 si holera de la 1830 ocupa acum pe
scriitor, i subiectele acestea It stdpanesc asa de mult
ca medic, luck el li dd mai mult de jumdtate din
carte, Incepand cu fapte, amintiri, constatdri si man-

161

tuind cu o lung discutic fantasticd asupra pricinilor

acestor strasnice boli, in care se expune teoria lui
Brgwn asupra astmei si iritabi1itii, cu tabele de
cifre si consideratii asupra miscdrii planetelor.
Aceasta aratd ca Zucker era doctor in mediciral,
om mai In vrastA, cu mult aplecare spre metafisicd
un Marlin original. Cdnd
teoriile ndprasnice,
Chassy"
il mai vezi cd zice sisternatic

transcrie vorbele romnesti cam asa: aeo" (acr),

winl", win" bowe" (bou), kynye' (cane,, iti Inchipui c vei gdsi asupra Basarabiei dintre 1812 si
1834 lucruri usuratece i fdr5., socoteald, care nu pot
avea interes, nici aduce folos.
Dar nu e asa. Zucker era un _bun observalor, spirit cumpdnit i drept, un strain nepartenitor i fdr5.

trufie fall. de noi, un medic milos, o inteligcntd In

stare sd gAseasca tobleauna legaturile i sd tragd conclusiile. Fuse,se i In rasurd s cunoasca bine pe
Romfinii din Basarabia, i chiar pe cei din alto p5.rti,
p5n si pe Ardeleni (el pare sd fi fost Austriac . SEA-

tuse un limp ihteun tdrgusor departe cinci mile de

Chisindu", i se aria acolo pe vremea holerci din 1830;

cu un an Inainle, lucrase In carantina de la Sculeni,

impotriva ciumii. Fusese grin Bucuresti i mai Inainte, i intr'un loe vorbeste de doctorul Bogos Sebastiani, un Armean din Capitala Munteana, care i-a
spus cum al treilea doctor, Rafaelli din Constantinopol, a vdzut cu microscopul sumedenie de lighioane
care folau pe tulpanul unei Tiganci mnarte de ciumit
si In care lighioane ar fi recunoscul ceia ce am numi
noi astAzi bacilii acestei boli.

Iata, Cu oar_ecare rdnduiald, ce e mai folositor In

spusele lui Zucker.
In Bucovina, el crede cd Inainte de anexare (1775)

fusese nurnai o pustielate, care era in cea mai mare

162

parte stpfinitil de mai multe mrtnastiri". Austria Ins.

a facut minuni. Acum vezi crnpii Inflorite cu sale

prietenoase, avnd case de lemn mai mult nourt,
dite din grinzi, si care bucurd ochiul drumetului."
In partite muntoase, el pomeneste cele d'intaitt ex-

ploatatii miniere (mine de fier si de aramA

Cernilutii, pc cari Neale, ellatorul engles si el doctor In medicin, ii gsise, In 1805, cu vre-o 600 de
case nuinai, trei biserici i abia 3.003, adeca trc.1 mii,
!

de locuitori, dar cu strade largi, curate si bine

truite
ca inteo tara de administratie Ingrilita
cu case de piatr
mai rari la noi pe atuncea , si
Cu un han chiar, pe care Engleitil Il afla buni$or, Cer-

nutii, cari nu speriard, prin acesti ani 1830 tocmai, pe studen;ii romani ce mergeau In Apus,
Koglniceanu i Nicolae Cretuleicu, e descris de Zuc-

ker ca un ora plcut, cladit din nou, regulat

care 'nfloreste mai mutt p7in negotul srut cu Moldova si Basarabia". Nu s mai vorbeste de nimic
Om la granita ruseascA; de spre partea Austriei, nu
era atunci decal casa de vamit si Notta-Sulita a Busilor nu sttea deci lng o and Nourt-Sulita. ctt Evrei

mai suptiri, a Austriecilor. Noaptea, alatorul aude

rsunnd cantecele Cazacilor de stralrt, dincolo de
santul granitei, ;;i se Infioarli gndind panrt la ce de-

prtri rasuni lng.t santuri ca acesta alle canttce.

de Cazaci \supl. arme.

La Noua-Sulita ruseascA el tire sen!imentul ce se

trezeste In sufletul oricui cnd trece: anume Cit Sc
coboart Cu multi ani In urrn, ca intr jute 'time
noul, salbaleca. Saracilcioase case de Moldoveni"
11 lovesc si pe dnsul.

Fiindc merge cu posta prin Otac si lrgul

aslzi mai numai de Evrei al Orheiului spre Chisinau, el vorbeste de bine posta ruseasclf,
ceia ce

163

clovecleste cd pc atunci nici Bucovina n'avea sosele,

turn nu le are nici piind astdzi Basarabia. i atunci
particularii cari cdpdtau un bilet de voie de la Gu-vern, o podorojnei, puteau sit Intrebuinteze caii de
postd, dar ei trebuiau, ca i astdzi aproape, sd-si aibd
-1.rd.sura lor sau sd-si gilsea.scd una In altd parte. Cu

7-9 copeici de verstd se putea face o postil de 20

aie verste In ceva mai mult decdt un ceas"; al treilea sat al patrulea cal se clddea fdrd platd, dacli prin
unele locuri salt in uncle timpuri grele era,nevoie de
dnsi,
acum la Infiltisarea i conditiile de viatd ale
terii. Zucker nu descrie mai pe larg decitt pe Moldo,veni. Incolo, el spune mai Intdiu ed. In Tinutul noafld i Rusneci" (Ruteni). Ei se vd i
Ileum intr'un numdr de sate din acestd pdrti,

.ceitt ce sc spune in eArticica nemteascd asupra

lot se potriveste i cu cela ce se stie de aiurea.
In adevar, Ne,culce scrie astfel despre urmdrile pdcii
Incheiale intre Poloni i Turci la 1678, dupd luarea
-din parteo celor din urind a puternicii cetdti Cam -mita, de peste Nistru: ,,Si au iesit multime de Rusi
din Idunlru, din Tara Leseascd, i s'au asezat In Ulatul Ci-menitei, de s'au fcut sate si raid; si au pus
Turcil prin sate subasi... Atunci si In Moldova s'au a-

4ezat slujitori, pre la miziluri (de postii) si pre la

margini, gi au inreput a se face si slobozii pre la
,Cernduri i pre la Holin"1.
Alti Igcuitori strdini Ii aratd scriitorul numai prin
,orase. Astfel, In Chisindu, uncle, lngd. cdsutele vechi

din slrade strdmbe, nepietruite, inguste", It-tee') a

se ridi a solidele clddiri rusesti de pe deal, acoperile
cu tigle, el deosebeste pe murdarul Evreu polon",
' P. 214.

164

elegantul rusesc", negustorul armean, Grecul i Cacari, mai susr

zacur', ,,o ceatd. de terani bulgari
inlemeiar satele Tarigrad, Trnova, Sofia,
sd-lase rdlaciloare de Tiganr, Junctionari poloni", veniti de peste Nistrul holinean, din pdrtile Camenitei,
Rusi-Mici din Podolia", mestesugarul neamt.'1
harnic, curat, ieften i betiv, bdrbosul birjarrus". Societatea Inall ruseascd se Inmulteste din ait
in an, i, ajutatd de noul regim politic, Incepe a Invinge in port si limbd", In paguba vechii boierimi
moldovenesti. Cei mai Insemnati dintre proprietard
de mosii din alle timpuri, siliti s treacd In Basa-rabia
cu totul, sau sd-si vanda In optsprezece luni pulanturi despre a cdror intindere i valoare nici nu-si puteau da sama, cdci nu le vd2userd poate niciodatk
de frica Tatarilor si de sita pustiului, le-au aruncat,
PC preturi de nimic, la lot felul de
negustori, arendasi sau vechili ai lor .de pana alunci"..
Noua clasa de mosieri i cumpara un catan moldovenesc oarecare si se imbogdti foarle rapede in marea miscare economicd ce cuprinse Basarabia. Intreei fireste c Grecii i Armenii luard locurile cele d'intdiu. Langd proprietarii de ieri se asezara In Chiinait negustorii de ieri; cei mai multi, o sdrachne,
vand un capital de vre-o 50 de talen i fiecare, si bucuroasa sd castige ceva. ,,mamaliga cu ceapa" pcntru
vie-o dou, trei copeice.
mult cea mai mare parte
a multimii acesteia de negustori sant Evrci poloni,
cari fac de sigur a treia parte din populatia Intregului

oras." Este si cate un mestesugar evreu: lamplar,

croilor, cizmar, sticlar, arginlar, tinichigiu", care,

penlru -o platd mai mica, da de obiceiu lucru de

po_pAiald (Pfuscherarbeit). Astfel se poate lupia cu
izbanda Impotriva Neamtului, care lucreazd in aceleai ramuri, a Rusului, tamplar i zidar", a Moldo-

165

veanului, .,cojocar, elar i tAbiicar" (bresle ce se

pAstreazd mai mult de ciltre ai nostri). De coneurenta

lui scapd numai zarzavagiul bulgar si Tiganul, fieYar i ldutar".

Zucker recunoaste, neapdrat, cIl In cea mai mare
ei sAnt
parte sAtenii Basarabiei sdnt Romni.
Impoporee toate satele care cuprind mijlocul si partea cea cu mult mai mare a terii." Afaril de Rutenii
Holinului, mai sil.nt numai In Sud, pe uncle fusese
stepa tAtdreascd, colonisti pingan: Nemti, Bulgari

mii de familii
i Rusi din pdrtile mai ada'nci ale
ImpArd;iei, mai ales serbi fugari. Iatd cum descrie el pe Moldoucni:
cillAtori, cel putin cei mal vechi"

se gdn-

deste la obraznicul Ungur frantuzit de Tott, care a

-vorbit, cum am spus, despre Basarabia, in 211emoriile

sale despre Turri f i Tafari" (Mmoires sur les Turcs

le.s Tartar-s".
atribuie Moldoveanului i Valahului prostie, ciumd, hotie, indArdtnicie si allele ca
acestea. Dacd-mi aduc bine aminte, ei pretind cd
un cdllitor trebuie sil fie IntovArdsit de vre-un functionar si ca, la sosirea inteun sat, acesta trebuie
pule in miscare pe vornic, I Cu cdteva bice, pentru
ca sil (lea locuinyd, hrani, i cai de postd. CA aceastd
metodd a fost Intrebuintatd, din nenorocire, dese ori,
de drcgdlorii din timpuri ai Moldavei i Munteniei, e,
de sigur, adevdrat, i cd ea poate folosi tot asa de bine
In Germania ca si In 'Moldova, au dovedit-o rdzboaiele
din urmA", cimnci Francesii s'au purtat asa cu sdtenii

germani. _Dar e cu totul neadevdrat cil In alt fel nu

s'ar putea cApAta nimic de la Moldoveni. Din potriva,
bucuria de oaspeti e o deosebitd insusire a Moldovea-

nului de once stare; dar e firesc ca acela ce vine la

el cu biciul In milnl sil nu-1 afle tocmai bucuros de
2-1 primi pe spinare si de aceia sil i creadii cd a

166

gdsil. la el atitea pdcate Cu care-1 acopare pe urmd_

De oare ce aceasta o spun, nu numai cAldtori dc aceslia, cari strilbat tara fdrd cunostinta datinilor si a
ci chiar multi strdini asezati In Basarabia, s'arpdrea indrdznet a combate o pdrere ce s'a spus asa
de des si a reeunoaste caracterul Moldovenilor cel adevdral. Apoi e vddit cd, In Basarabia ca si in Moldova si Tara-Romaneascd, s'rdirtul numai pentru ca

e strain, Mal a-si putea sprijini pe ceva pralentiile

ca individ, se crede mai sus prin inteligantd, socoalepa Moldovcan, mai ales pe &tear', ca pe un out ce st

pa o treaptd mai de jos, se poartd cu el dupa aceast socotintd i crede cd descoperc inteinsul gre-

selile pe care i le-a dat prejudecata Ltd instu,ii.

Moldovene", a ajuns In gura Rusulid de rand aproape
un fel de batjocurd. Neapdral ca i Moldoveanul risplAteste strdinului dupd cuviintd. S'ileanul nu vrea

s aiba nimic a face au dansul. si boierul, de si se

poarld politicos cu strainul
primeste bucuro,i.
In ca%d, dacd acel strain are numai cava stiintd de
carte, arald totusi pe urma experi.nttei sale intinse
mdcar la incepul, neincre-dere fati de el i crede
c multi dintre acesti straini, nellind in stare %a se
facil folosilori In tara lor chiar, cautd ttn traht deavcnIurier pe spinarea Moldoveanultd.

.,Precum, de allminterea, se poate vorbi numai ea

greu despre caracterul popoarelor, asa e si cu Motdoveanul." Boierul e green, frantuzil i, in Basarabia,
rusifical,
deci el si-a 'Aura o fire deosebitil de a

teranului. Are si teranul 'At:aide stdpanului sau?

O are nu vi se pare ciudat cd invinuirca de lene nu
se potriveste Romanilor de orisiunde i cd acela care

locuieste In Ardeal, sttpt dirmuirea austriacd, se apropie de vecinul sdu, harnicul Sas ardelean? Teranui

din Basarabia, mai putin muncitor decat cal din

167

Ardeal, e tolusi mai muncitor decal cel din Princite. Temeiul acestei lipse de aplecare, netdeiduita, pealtru muncd i castig mi se pare cd std, in parte, in a-

fard de caracterul national." Ea ar fi o urmare a sistemului de stoarcere care domina in Moldova si Taraliomaneascrt de multd vreme si care dadea oamenilor inc.redin(area cd, tic& ar lucra, t,)t pentru altii o
fac. Foarte buna ob;ervatia c1. intr'o gospodarie
bani, ca a terilor noastre, teranul txtgat n'are cum
sd-si ascuncld agonisita, care i se ica toata, dupti multe
prigoniri: cdci la noi, ca i in Turcia adrutgim, e bine
de cel seirac. E ciudat Insd
lui Zucker i se pare sd

nu mai fi Minas nimic din sistemul vechiu dupd cucerirea ruseascrt (el nu vorbeste niciliri de administratia proastd a Imperiului
La frica de despoiare se adaugd, p_mtru a Lila gustul de lucru, putingtatea nevoilor, usurinta eu care sdteanul roman si le impa*cd. Casa e I:1mila de el, din
papurd. Femeia vdruieste i luercaza
scoartele, care sanl mobila i zestrea. Casa, plind
de eldddria lucrului (le mand, pare, mdcar pc d'induntru, adevcirat prietenoasd i e (multi toldeauna oarte
(asa zice si Del Chiaro despre casa mun-

teand de pe la 1700, pe care Italianul nu stic cum

s'o admire). Oalele, sipetul, icoana mantuie podoaba
casei. Panza o tese femeile: oile dau lana si pielea
Imbrdcdmintii. Carul si-1 face teranul singur, nuniai
din lemn. Pentru 'wand, ajunge mamdligd ctt branzt

pentru banii de bir si de carciuma e castigul de la

vile, de la un pelee semitnat cu. gratt, (le la Vie i
de la prisaca. Cu aceasta, omul e bucuros. Nu e
zgareit i nu-i pasd de ziva de mane.
Tot asa Zucker nu crede eui teranul nostru e indArdlnic. La lucrul campului, it inseala proprietarul. Si mai mult, arendasul. Cinovnicii cci mici

168

fac si ei ce pot ca sa-1 desbrace. .,Fiind astfel de-

prins a fi Inselat de cei mai multi cari sant mai

sus decat dansul, e lucru firesc sa priveasea neIncrezator once vine de acolo si nu poate el Intelege de enlata; fireste ca are oarecare neIncredere
fata de once porunca sau sfal ce-i vine dintearzolo
si ea, deocamdatd, cauta sa. scape de ele. Dar eu Insumi am vazul ca., daca numai teranul e tralat catva

timp cu dreptale, de mosier. si e apara impotriva

supararilor ce-i vin din arar, el capal rapede lucre-

dere In acel mosier si se bucura, cum zice el.

ca.

are un boier", si atunci el urmeaza mai bucuros sfatul si poruncile dect poate chiar teranul german."
Si mai putin dreaptd e invinuirea de hotie. Se furil
multi cai, e drepl, dar In stepa nepazita
placa

fura de o mie de ori mai mula. Apoi casele nu se

Incuie nici noaptea,
nialiri nu e mai sigur drume(ul de furt decat in bordeiul (eranului. Furl cu
spargere nu savarseste decat rare ori Mohloveanul:
mai mult obisnuiese Evreii, Rusii, si, neapdrat, Greeii." In cetele de hoti sant mai ales Arnauti, Sarbi,
Rusi, Greci i Bulgari". Invoielile i le serie Moldoveanului al'ul; el pune degettil" numai. $i n'am auzit niciodata ca un teran moldovean sa fi tagaduit acest fel de iscalitura."
Romanii n'ar fi viteji. De mull, ce e dreptul, zice
Zucker, lipsesc dovezile de vitejie. $i aici sistemul
e de vind. Moldoveanul a fost deprins numai sa asculte orbe.Je i sa Indure." Dar ofiterii austrieci i-au

spus ca, daca Romanul se prinde greu la oaste, el

poate sta alaturi mai tarziu cu cei mai buni soldar.
De altfel, purtarea acestor regimente romanesti e
cunoscula din istoria razboaielor de pe urma. NeInfricosare, chiar un fel de nepasare fata de moarle,
se gaseste des Intre Romani, i felul cum vorbesc

169

despre dnsa bolnavilor lor, ni s'ar pdrea noud

asprime. Ei li spun ceasul mortii fr incunjur,
vorbesc cu dnsii In privinta Ingropdciunii
si de obiceiu bolnavul rdspunde cu resignare i liniste la accasta. Cum treceam printeun loe,
un teran bdtran
rugat sd vdd pe fratele sau, cti
care trdia bine si pe care tocinai il lovise
Domnule, mi-a spus el scull., fratele mieu o sa

moard: asta-i moaftea lui", parc'ar fi vorbil de

un guturaiu. Eh", rdspunde bolnavul zimbind, ce
-stic frate-mieu? Nu mor eu hied!" Odatd. Intl-I:Hu in
odaia unei neveste tinere In clipa cnd isi sufija cea-

sul mortii. Ca si cum s'ar fi gndil sd se Infd.tisuo

cuviincios Inaintea lui Dumnezeu,. ea se laid la milapoi nmi cent
-nile ei i cera sd i se taie
sd i se dea un tulpan nou, O bdtrana, dintre rude,
avea grija, spuse: Acum nu,
care tinca la (Lima
maicd, Intdia o sa mori; pe urm te-om spdla i ti-om

pune pc cap si tulpanul cel frumos". Bolnava ascultd linistit si rdspunse: Nu, mai bine acuna" .
Dup cleva cupe, ea don i

sdrute infinite celor de

fatd, li ceru iertare i zise: Eu mli duc de-acuma".

lndat dupd aceasta, muri.
GospodIria Moldovnilo

li-o Impiedec neno

dese, ca lcustele, boale de vite, seceta, ciuma, cu

piedecile ce aduce dupd clansa, multele serbritori si
credinti deserte, lipsa de credit, vnzarea de inainte
a produselor si cdrciuma, cu adalmasurile ei i betia de Dumineed. Evreul polon, care tine carciuma,
da bueuros si pe datorie, dar pe timid vine clurerea
cilnd se ajunge la ceasul de platd si la vnzarea lucru..ilor din casd."
Teranul moldovean e cu totul lipsit de invii.Vitur,

dar nu e prost. Cei mai multi dintre dnsii vorbese Cu o limpeziciune si hotdritre care se intilmpind

170

numai rare ori la teranul german. Pe cand judecatorul german, duprt multe intrebari catre partiteee se judecA, abia poate s capete o oarecare pricepere a afacerii, cu teranul moldovean trebuie sa bagi
bine de samA, adesea, ca sit ntt fii inselat de thinsul
printr'o Insirare limpede, dar acoperitA, a hicrului,
asa inct s iasl. el cu dreptalea. Povestirea e bine
legat, de multe ori in aclevilr elocventil, si cit atiit
mai pldcut, cu ca.t aici nu e niciun jargo.0 si teramil
vorbeste tot asa de curai ca i boiertil. In lucruri
care privesc o obste intreagii, se sfAtuiesc teranii
mire ei ce sA spuie, i aleg ca s?t vorbeasca.. pc acela dintre ei care e stint ca bun ctivAnt5tor."
Femeia e mai harnic dead bArbatul, care doarme
iarna, pe ult limp ea lucreaza, din fure-i; e iubeata,
si bilrbatul iarta. Sc obisnuieste a se fura fettle, care
asteapt pe cuptor iertarea
Feineia inct
asa de curat c'a'suta ei sAracd, indll cele mai multe te-

ranee germane s'ar ruina vazilnd-o."

Multi boieri basarabeni, rdspinsi de la ftmctiile
date strAinilor, stau la cille o tuNie. Celelalte se (tau

In arend, dar nu mai mutt decilt pe trei ani, caci

valoarea pmfintului creste rilpede. Dupa vechea
Ihm moldoveneascA. tcranul datores!e douasprczece

zile de lucru pe an, care insd so prefac, ca socoteli

viclene, in vre-o optsprezeze pknA la dottazeci, faca
cArAturi i, neaparat, far i dijma produselor. Une ori
teranul face si zile cu plat, cu liranit i ca latilari:
pentru 12 zile vine 11,3 sau 2 gatbeni. S pastreaza
mosierului dreptul i monopolul viinzrii de vin si
rachiu. Teranul nu poate pleca de pe mosie intt
poate fi gonit fdrd voie de la Cistrmuire. I se dd alftta
pAinfint eke vite are, fAciindu-se trei clase: cu 16,
12

i 8 fdlci sau si mai putin, in locuri ca sate

mari si dese. De obiceiu InsA, nu so face nicio

171

mdsurdtoare, ci proprietarul pds'reazd o parte dim

mofie pentru el, iar pe cealalt o last teranilor, cari
o Imparl", ea i legiuitorii munteni de la 1850,
dupd pretilluire i datind". Zucker crede cd in unelelocuri, liingd orase i unde sant pdstini bogate, ,,proprielarul da in adevdr teranilor mai mult deCat pritueste el de la dansir. De obiceiu, parlea de !mor,
de pilstino si de fine;e a fiecdruia nu se schimba din
an in an, de si J1U e Imprejmuild. Cand teranul
a fAcut mai multi ani fan pe acelasi loc, el se deprinde a-1 privi ca pe un fel de mosie castigatd a lui...
Oricat s'ar putea schimba astAzi randuiala ogoarelornehotArni-ite, teranul se obisnuieste lotusi cu gandul
ed el are un drept asupra bucdtii de pdmant arate odatiide dansul, i, foarte ca dreptate, i se pare crud
ea ea sd fie datli de proprietar In sama altuia." Cand
se vor in nulti locuitorii, strAmularea va fi mi neptti teranul va cdpdta un drept de pre.scriptic
asupra bucdtii de piimant boieresc ce lucrcazd. Cu
vremea, o va putea ldsa mostenire i chiar vinde.

lintil,

Alta e starea rcizeqilor, a urmasilor celei mai vechi,

mai bune i mai vileze boierimi. AstAzi, ci sant numai
terani tutti bogati pe local unde din casa strdmosultti
s'a fdeut un sal. intreg. Panca fiecdruia, care nu e ho-

lcir(ltd, se vede din spita neamului, din arborele genealogi'..; ea atarna dupd numarul de copii ce a fost
lnleo rainttril. Cine se stie mai bogat, iea mai mult
ogor, mai mull loe de Osuno si de fanat; bund Intelegere a satului e slricatd une ori de certe si de bil-

tai pentru pamant. Cine vrea sa-si aleagd parlea,

chitund inginerul i cinounicii, si-i plleste el; i se da
totdeatina o savita
latimea de stanjeni ce i se cu-

vine, iar In lungime, care e singurd socotita in actele

cele din vechi 1, cal toald mosia; ea se desface tot1

Se masoara lm)?i i. la ce'e doua Cal)

se it a med'a.

la mijloc,

172

Zeauna la margine. De aceia Ant putini cari s rayneascd o astfel de stdpAnire ciudat i netrebnicti.
TAnzarea trebuie A. se facd totdeauna la un alt rii-

zes, la un frate de =sic"; cand e until foarte bo,g,at, el cautd s cumpere partea tuturor celorlalti.
Gale un sat Azesesc mai sdrac arendeaza mosia.
invoindu-se a sta pe diMsa ea terani cu boierecul,
casi, (land dijnid, mulled i cdrturi cat tinca arenda.

Une ori ea se prelungeste, se vesnicesle, chiar,

dreptul deplin rdzesesc rdnifine ca o amintire.
Acestea sant
ldmurite, numite ca numele noastre,
stirile, nu se poate mai sigure, pe care le
dit Zucker asupra rdzesilor basarabeni; cari i azi
locuiesc pdrtile orheiene i sorocene de spre Nistru.
Plug,u1 are sese sau opt boi, grapa e de lemn. Grau,

mai ales grdu arndut", se face in tinuturile de sus;

incolo se samAnit nutnai porumb, care se exportit
pAnd la Constantinopol i in. Mediterana. Se capdtd

foarte putin orz

varzd, ceap

ovls, iar, dintre legttme; fasole,

i usturoiu. Celelalte sAnt meseria Bulga-

rului. Prin ogoare se vdd pepeni verzi si galbeni. Putine livezi, cu pomi ce nu se altoiesc. Graul se treierd cu caii si se tine in gropi, care se usucd ca foc
tare, sdpate fiind in lor.mri mai inane. Porumbul e pus
incII usIn cosare de vergi, in care b'taia vfmtului
cal. Fanul rdmne in cldi,

Multe vite. Putini terani Ant cari sit nu-si

cftte unul bogat are 20-30 capete cornute
,decai; unii dintre ei au si sute." Grajduri nu Ant, ci
numai garduri apdrd vitele i caii de crivatul iernii.
Sc paste i prin Apadd. Carnea e deci proasta. Oile
Ant pdrnaie qi tigaie; s'au adus de curand i oi
merinos, spanble, i oi cu coada grasd, dar fireste
bogitasii strdini, intre cari mai ales contele Edlingl.
boj,

Ginerele lui Scarlat Sturza, fostul guvernator al Basarabiei.

173

Cali stau In herghelii, din care se prind cu arcanuL

Ei snt In stare s indure toate greutdtile. Negustori
strdini cumpiird vitele la iesirea din iarn, le ingras.
toed vara si le vand apoi la salhanit sau le exportit
in Austria, pdnd la Olmiitz, cand nu le vand la blciul cel mare din BAWL, exportatorilor de meserie.
Incheind aceast expunere bogatd a Imprejurdrilor-

economice din Basarabia, Zucker propune a se inimpotriva foametei dese, cofarele de reservd,
care au functionat si la noi supt Regulamentul Organic si de infiintarea din nott a cdrora ia fost vorba
candva. Fiecare familie ar fi datoare a lucra dota
zile pe an ca sd strangd doua chile; cosarul ar fi inchis cu lacdtul proprietarului, al preotului, al primarului si al btrnilor salului. El s'ar deschide
porunca guvernatorului, dup cererea proprielarului
si a sdtenilor, sau chiar numai a celor din urmii.. Si
dupd. Implinirea celor cloud chile s'ar lucra o zi pe
an, pe-nlru reserve, vanzandu-se din porumbul cel ve-

chiu. S'ar putea face vii si multe allele, tot prin aceastd muncd. silita.

Pe scurt, Zucker dd. oranduirea Basarabiei dupit

anexare, asa cum urmeazd:
La Inceput, erau
afard de colonii
sese districle(care rdspundeau numai in -parte vechilor Tinuturi
moldovenesti): Ismail, Cetatea-Albd, Tighinea, Orheiu,
Hotin; din al Tighinei se desfdcu apoi distrie,
tul nou al Leovei la Apus, ciitre Prut. In fiecare district era un ispravnic, cu comisan i
ocolafi,'un tri-

bunal cu un judecdtor, doi pnd la patru asesori

un procuror. La Chisindu std.tea guvernatorul, procurorul provinciei, Camera guvernului, Camera de
conturi.
In Capitald se clddise un palat haotic pentru Mitro-

polit si exarh al Sinodului. Cldiri care sd fie ale

174

Guvernului sau sa fi fost facute de Guvern, ntt se aria.

Judecatoriile, Camerele de administratie sant pand

.acum inca In case ca chirie, ea i locuintile guvernatorului i celorlalti functionari. Nici csrmi nu sant
Inca; soldatii statt In cvartir pe la targoveti." Abia
se Incepuse lucra' uratei biserici caledrale. ,,Nu era
nicio primblare publica, cand 'eni vestea, acum cinsprezece ani, c va sosi Imparattil Alexandru
Pentru cd el intreba de obiceiu despre astrel de gra4ini, se hotara l'Acerca In elipa a grddinii publice.
Toate silintile fura. Intrebuintate pentru a lucra ittte.
Se aduser mii de copaci de pliclure, i. anotimpul
prielnic, cci tutti multi se prinsera.."
Al doilea calator In Basarabia e un out de stiinta,
-cunoscut autor de calatorii, care era si un scriitor
vioiu si spiritual. German asezat in Rusia, 1. G. Kohl
porni In 1838 sa faca o cercetare a tinuturilor Rusiei
4e Sud. Vazu Crimeia, Odesa i panca de eurand
anexa, oblastul dintre Nistru Prut, Moldova Taralui. Descrierea sa de calatorie, Reisen- in Sfutrussland,
.gdsi o burla primire, i, In 1847, autorul trebuia sd
deje o a doua editie, la Arnbld, In Dresda si Lipsca.
Ajuns la Ovidiopol, clatorul fu ispitit, fireste, sd
treacil dincoace de liman, spre a vedea Cetatea-Alba.
Bratul de Mare, navalil de ierburi i inchis la. gura

printeun banc locuit de pescan, pe langd care se

-strecoara doud garle, are numai o latime de zece
verste. Strainut trecu pe o luntre de Malorus, din cele
mai pacatoase. De jur Imprejur, Tinta salbatec.
Vechea cetate genovesa.
Kohl zice c ar fi l'azul

pe ziduri armele Republicei, vechiul port de nei aparare al Moldovei, avea cel putin 13.000

go

le locuitori" (fata de vre-o 30.0rl0 de aitazi). 0,icial

insa, se numarau numai 2 000. Aceasta, pentru ca A-

175

chermanul
Rusii luaserd numele Lurcesc, o LIhud-cire a celui de uCetatea-Albil" , era un adpost al
tuturor celor cari nu putean infAtisa pasaport, adecd,
Aup. Imprejurdrile rusesti, al tuturor oamenilor
cdptitin. Numai o mic parte din 1.)cuitori era inscrisd anume. Cellalti nu existatt penlru Rat pna la
moartea unui locuitor oficial. Atunci vre unul dintre
ol)lositii mai noi Ii lita, ca voia cinomicilor cumpdrati,
numele, vrdsla i rostul. In ciudatul amestec de oa-

meni, cari se purtau prin striaditile strdrube.de nu

--vezi la doudzeci de pasi Inainle", sau se ascundeau

csutele de lemn i vergi, acoperite Cu papura lima-

nului nzestrale cu fer0i de bAsicd, Kohl crede CI

poatedeosebi: Evrei waparat., Armeni
, prinire cali i hangiul sdu," Grusini, Greci din toale unAhiurile Grecimii, G2rmani, din multele sate de colonisti ce incunjurd cetatea, Rusi
mai ales, addugim noi, Malorusi i Lipoveni peicari,
Bulgari,
din colonii venite dup 1812, Francesi (Elve,ieni de
la $aba) i Moldoveni de-ai nostri. Dupd ocupatie,
.spunem din rthrlea noastrd di se puteatt imparti In
pescan, putini negusto:i i inuli erbi fugan i de pe
nioiile nobilililor, gata, acestia din urnia, pentru
,orice muncd, oricdt de grea si de rdu rasphitild.
In mijloc, cdteva raze de strade drepte, largi, goale.
Putine clddiri nottt Csrmi i o inchisoare in stil
grecesc vechitt, temple" n2potrivite, ca arhitecturd,
pentrtt aceastd biald asezare d oameni saraci, cu
multe nenorociri I pdcate in trecutul Ion.
Kohl pleac s. vada Boazul, golful de Mare prin
care se incheie Nistrul. In cale el gdseste un sal ae
Alsacieni, cu preot polon,
mari dusmani ai luteranilor necurati, de cari se intdmpind ca aceiasi limbd germana. In alte colonii de acestea ale pustiului Id-

176

Pe un caic, Cu tot felul de lume, hure care si un

cersitor moldovencsc... Malta stng, podolic, e de piatea'. albd, tare, din care s'a fdcut cetatea; acestAtalt,
Basarabiei, se Infdtiseazd jos, Watts. Cocori albi rasar
din mlastine.

Noaptea se parece Inteo colibd de Grec, vtaf de

pescan rusi, foarte grosolani, veseli si buni: Inauntru
minina blftnda a icoanei pdzitoare; afard, pe Boaz
Liman, pe Marea apropiatd,
furtuna apropiatd.
Dupd o calatorie prin porturile i munkii Crimeii,

vechiul nostru Crin, alatorul german e iarilsi la

Nistru, In lata Benderului, venind din. noul oras Tiraspo! (cetatea Nistrulun.
De la Inceput el vede cetatea Benderului: strasnie
de InaIte ziduri i turnuri groase, rotunde" lueru curat moldovenesc). Iari, ,siruri nesnarsite de case
joase", ca la Cetatea-Albd: satul moldovenesc de supt
cetatea stdpilnilor. Cilteva biserici mad, noia. In celate st un regiment de infanterie, cu o baterie. In
targ se vdd Moldoveni, Evrei, Armeni, Bulgari, Maio-

rusi: Impadirea aceasta pe neamuri e facuta bine.

Turci nu mai s'ant de loc, fireste; timpurile lor
skit aminlite doar de un minaret singuratec ce se
nidiL dinteun maidan, liinga zidurile Domnitor nostri.

Despre satul vecin, Varnita, alatorul sae s. spuie

povesli cu privire la Carol al NII-1a. Oamenii si-ar
ti adus aminte Inc de dnsul, i s'ar fi vorbit printre
ei de comorile pe care, in beciuri adanci, le pdzeste

fata de Craiu pribeag, ce-si asteaptd Ina infintuilorul. Kohl' nu se putea intelege Cu Moklovenii, cari

erau aici singurul nearn de pe vremea lui Carol

al XII-lea, asa Ineat putem
credem i sa nu-L
credem.

La cea d'intliu statie de postA, pe care o numeste

177

Cepradi, cAldtorul gdseste un tdlmaciu de moldoveneste lute bAlriinicli, de loe dintre Svabd Aradului.

Ea va fi vorbit rdu, iar invdtatul nostru intelege si

mai rdu. Se bucurd insd de once cuviint ce are o
aroma anticd. ; el lamureste ctivintele acestea prin
impunerea de la sine a limbii latine locuitorilor barbari, ce i se par a fi fost Sciti. Mai departe, observatii, fr pret pentru noi, asupra felului de linhrdcaminte i locuintd a teranului romiln.
Chisindul e tinta cea d'intaiu a. calatorki. Han armenesc (iardsi), cu obicciuri rusesli: familia gazdei se
indeletniceste cii lacere de povic114 (magitin.. Oras

enorm ca intindere, pentru numai 40.000 de Rusi

Mari, Rusi Mici. TaLari vorbd sa lie! , Moldoveni,
Turd. (Cu aceste cloud neamuri trebuia sd ,sc.s nceaArmeni- (100 de familii,, hangii
p
bdrbieri), Bulgari (putini, de prin. s-atele din ,jos; Kohl
numdrd 800 de familii, negustori de vile, ca mii de caNeniti 200
pete de cireadd i,. neaparat,
de luterani, cu bisericd), Franeesi (la scolile
lrei de toale), Greci, Poloni, Srbi (niciunul) i inca

vre-o cateva neamuri mai putin numeroase ce-ar

putea sd fie oare?)." Kohl gaseste cu cale sa spine
cd nu mai sdnt Turci, dar noi stim cd in acest vechiu
sat si tillrgusor moldovenesc Turci n'au fo..t Mehl(Laid. Pe Evrei Ii socoteste la 13.000 de oameni (de
atunci numdrul lor s'a incincit), mai multi deed'. in
Odesa; ei fac toate afacerile cu produse. Au o sinagogii
sapte co1i. Mesterii de clddiri silnt Muscali, car-

pacii, Rusn.ci negus..orn, de ce este si nu e,te, Evrei;

iganii isi exercita mestesugurile mdatinate. Cinovniei rusi i boieri mohloveni sau greco-franco-moldovini dupd limbile in care vorbesc: un Bals, cel
mai bogat proprietar basaraban, un Sturza, o Catinca

Chica, pe care Kohl o socoale a fi writ Doninuliti

178

mun'ean de atunci, Alexandru-VorIA. Ei primesc ga-

zete din Iasi, pe -care le cetesc slobod, ca uncle ce

n'aveau nicio nuanta de politica In ele, si despretuiese
Chisinitul pen'ru Iasul stramosilor i pentru notia minune moderng. a Odesei. Multi mahalagii de neamul
nostru, In casute Cu cerdac2 de lemn i feresti impies-

trite. In mijloc, o strada mare, ruseasc5, facuta iute

cu de-a sila; casele vechi s'au dariimat din porunca
politien?asca, cu'lermin statornicit scris pe ziduri, dar
putand fi zabovit grin bacsisuri pot ivile.
Pr:n imprjurimi negot delemne: exp r: de 8 300.000
vede de vin. Proces Intre sotx)rtil si exarhul basarabean si Pa!riarhia de Ierusalim, pentru mosii ce aduc un venit anual de 15.003 de galbeni,
bine'sau
rau inteles procesul acesta. Alta nimic.
UrnieazA o schita istorica asupra Romanitor. Impar-

Ikea pg.mAntului lor i se pare un lucru foarte hazliu. El scrie spiritual: Ce e mai rail, este ca durerile
bietei ten ca prilejul unr4 vivisectii ca aceasta vor
mai tinca Inca mult timp,
operatia nu e stilrsita

cu totul". El vede limpid cand Basarabia, care e

deocamdara' blast, tinut de margene, va ajunge o
gubernie ca bate celelalte, Moldova si Tara-Bomaneasca avAnd rostul de oblast. TillaI Domnilor nofti
Il sunri caraghios; afla cu bucurie ca S!urza
p^ a
tunci domniit In Moldova Mihai Sturza
vine de la
slurz, nume de pasrtre.

Mai inleresante si mai adevara'e slut. lucrurile pe

care le spune Kohl cu privire la sentimentele Moldovenilor N de stapirairea cea nourt ruseasca. El con-

slata de -mirare de multd simpatic pentru cfirmuirea turceasca". I s'ar fi spits c atunci ptatia numai
cel bogat, pe cand sarac-ii nu dadeau chiar nimic.
Actima Insa trebuie ca toti s plateas mai mutt,
iar cu deosebire cei saraci". Cnd tim care era re-

179

gi.nui darilor de odinioard, cu atatea scutiri pentru

cu apasarea obsteased a birului,
boieri si clerici
vom zice ns c scriitorul n'a nemerit-o bine. Alai
mult dreptate are bdtranul din Celatea-Alba", care
i-ar fi spus: E, domnule, boierimea s'a facut mai
mare". Veniserd, de fapt, o multimc de proprietari
noi de peste Nistru, i acestia nu eunosteau altfel
de legaturi ci eranii decal acelea dintre stapanii de
suflete i erbii Rusiei. Un alt motiv de nemultamire
era pretuirea in 'numb.' reald a eelor doudsprezece
zile de lueru pe an, de care Domnii Aloldovei din veacul al XVIII-lea le hotaraserd pentru teranul ce traia

pe pa.man' boieresc. Ca i la noi, dar In masura

mai mare decal aici, pretuirea in lucru gata a zilei
de munch' era foarte Impovaratoare pentru loeuitorul
satean. lute() zi de pilda, un teran, muncind cal trebuie, poate sa secere 50-60 de snopi. Dar In Truffle
pdrti i se socotesc pe zi 120 pana la 200." Plata pdsu-

nilor era prea mare: 12 copeici pentru o capra si

o oaie si 60 de copeici pentru un cal sau un bou,
pe an". Apoi caratul se cerca une ori teranilor 'Ana
la Odcsa, unde sc Incarcau prolusele campiilor basarabene pen!ru terile Apusului.
In sfarsit, teranul moldovean nu putea s vada eu
placere strdinli, ori c erau oarneni harnici, strang'.1tori i einstiti, ori c faccau parte din tagma vagabonzFor, carora li se deschisesc intrarea In Basarabia, is-

pitindu-i cu tot felul de privilegii. Ei se simtiau Incunjurati, concurati i amenin.tati.

Disertatic asupra porumbului i mamaligei, apoi

o schitd a Orheiului. In felul cum sant cladite din
lemn prilvaliile, In felul cum se face lucrul, In vanzarca de ciubuce, de tabac rasdritean, In ciudatenia
carnatilor, se vede o Inraurire ,,orientala, tureo-tatareased". Ea poale sd nu fie Insd nici aa de puternicil,

180

nici asa de caracieristicd precum crede drumettil nostru.

La Orlieiu, zugrAvirea unei certe intre Rusi la

Copdeeni, ardLarea imprejurdrilor in care s'a dat bacsis unui Ci401711J1C. In casa de post din ultimul loc...
se pretuiesc covoarele moldovenesti, .,facide chiar cu
inai mult sarguinjd decat cele malo-ruse",
Dupd ce se minuneaz fdrd ctivan.t, de intinsa intrebuintare a impletituri/or de nuiele la poporul nostru?
Kohl, se duce la statia ,,Soratena" Soroceni ,uncle a
peirecut foawte bine. Cdpitanul de posta era un Ilus
cbior; nevasta lui vedea Cu amandoi ocliii si era Mol-

doveancd. Calatorul arata, in descricrea ei, ca era

un etnograf foarte curtenitor. Et isi ruga gazda sd-i
cante i ceva cantece moldovenesti, cii ,,frunzil verde
liliac" si frunzd verde de matasa', pe care le da

dup tdlmacirea ruseasca a bunului so t cu jumatatede vedere.

Baltile, unde cdlatorul e oprit mai mult timp de o.

stricAciune la trdsurd, au hangiul lor armean, cu

patru-cinci cdsute purtdnd prispe si, pe langii
ele, o odaie de biliard, cu samovar si calca neagrdi
portrete i tablouri patriotice rusesti, privitoare la
razboiul, mntuit In 1829, Cu Turcii. Visita la scoald:
dascd1 rus, ,,in uniforma' de gald, cu fruinos guler cuma cu fir, Cu medalia de serviciu i decorajii, Cu

sabia la coapsd ca un cavaler i pdlarie ca trese".

Multe plecrtciuni si rdspunsuri cu mana la palarie.
Baljocurd pentru micii Moldoveni cu cari se incepe de

la inceput ruseste i cari nu pot spmic limpecle ancle sunete. Vre-o. cinzeci de copii in odai curate,
cii hdrti i biblioteci scolare; intrebAri despre Semiramida i cei dinteun timp cut &Lusa, despre aritmetia. i geografie. Mai e incd o scoald ca aceasta, apoi
uni lancasteriand si o scoald superioard.

181

T'rgul numArd. 9.000 de locuitori

i'are un vestit

billciu de vite. Se strng 8-12.000, ba chiar 20.000

de capete de vanzare. Multe vile se cumpd,rd de Atistrieci, exportul basarabean In Austria fiind de 50.000

41e capete. Un timp, iarmarocul fusese tulburat de

vestitul hot. Tobultoc, un Moldovean, care fusese prins,

41upd multe isprdvi, de un boier care Intrebuintii viclenia. Dintre cei- 1.500 de locuitori din anul 1838,
-se swot 4.000 Moldoveni i Evrei, cam tot atatia din
fiecare neam. Negustorii eran de treapta a dotta si a
lreia. In Milli trdiau 26 de boierinasi si 13 boieri,
nobili deplini. Tilrgul era infiintat pe mosia boierului
Ca:argiu, cdruia proprietarii de case-i pllitiau bezmen.
APA visild la spiterul n2antt, asezat de optsprezece

ini acolo. Pc atunci Basarabia avea numai doma

.s pi

t erii.

Consideratii slabe asupra boierilor, rrtzesilor si ma-

zililor. Latiet 'a bogatiei. neauzile", a pilmantului

basarabean.
De la. BAlti in sus, se simle apropierea Bueovinei.
Uncle monede rusesti scad la pret. Apar Rulenii ve-

miti din Austria. Card ea sare merg la Neniti". E

mai multd ingrijire i viatii in toate.
La Lipcani, e asezald una din carantine, celelalte
hind la Sculeni, Leova, Reni i Ismail; Ostasi moldo(loveni in uniforme rusesli pe malul drept, care se
tine de Moldova. Cfircitnne evreiesli caracteristice.
Un Evreu butrn, nascut In Hotin, unde merge ca-

iiitorul, zugraveste viata turceasca de odinioard, in

cetate i lng dilnsa. Erau 30.020 de locuitori, pc
etind acurn. prin anii 1830, trdieste In Hotirt numai
a asea parte, cel mutt. El spintea c Turcii eran oarmni buni, cari *stAleau linititi in cetate, ldsau pe fie-

care In voia lui si nu cdulatt si schimbe lucrurile

eu de-a sila. Pasa i cei inai mari beau maid apd,

182

pc care-o aduceau tot de la Prut (!), ca una cc era

mai bund decat cea din Nistru. Si lui i plitcea
Hotin cand era copil, pentru cd negustorii aducetut
necontenit multime de fructe frumoase si de dulcelid din Constantinopol, si pe atilt-lei puteai curnpiira

de cloud parale mai multe zarzare si pere zdhdrite

decat acuma cu o rubl."
ComparaUa intre Prut i Nistru e foarte dreapia
frumoa-d, dar nu priveste aici, precum nici descrierea vizitiilor de postd, cari duc pe malul Pruittlid,
spre Bucovina, pe drumet. Un Grec din Constantinopol, ba!riln, limbut, umil, fost ciocoiu al Caniacuzinilor, se roag a fi primit in coada trasurii, de.
unde spune povesti. De cate ori apare inainte un.
boier, Grecoteiul sdrut dreapta evglienistului, (tur

ce si-a pus mana la frunte si la piept.

Cirezi, herghelii, treieratul granelor, In arii eranesti, o Lisericutd moldoveneascd veche la Nigrine'r.
Apoi Notia Sulita, cu granita a trei ImpArdtii. Pala si
din Liov ar fi venind lume ea sd vadd acest locusor
insemnat prin intalnirea unor lumi asa de deosebite,
here care mijloceste Cu cea mai mare usurintii. fiind
acasd si la dreapta i la stanga, i in sus si in jos.
Evreul neamt, care vorbeste ruseste, leseste ;;i mddoveneste.

Dar ialdc avem, pe langd acesti Rusi, dar cu treizeci de ani In urna, In legAturd cu conflictul rusoturc care ne-a costat Basarabia, note despre TaraRomneascd i Bucuresti ale unui beiu mameluc, cd-

ldtor bucuros de lucruri noug., care a strabritut Orientul.

In vol. III din Viaggi di Ahi-bey el-Abbassi

Africa ed in Asia dall'anno 1803 a tutto il 1807, tradotti dal dottore Stefano Ticozzi (IV, Milano 1817)
se descrie intdiu Fanarul, se vorbeste *de casa lui Mi-

183

hai Sutu, numit atunci Domn montean, care nu se

deosebia de ce!elalte, modeste si, de n'...voie, In co!ori
discrete 1

La 7 Decembre 1807 ni se spune c All-beiu a

plecat spre Bucuresti, cu un Talar. Se dd numai
un resumat al itinerariului, dar el cuprinde si tiri
interesante. All trece la Rusciuc i gdseste la Giurgiu un mic castel apdrat de o vastd fortdreatd, atunci
ocupatd de un corp de trupe". Dupd zece oare cercetasi rusi II due la armata imperiald, ulule primirea
fu foarte bond. Un general i dd voie sd Intre In, Bucuresti, noaptea; aici grija i-o poartd consulul Bahmetiev, altfel necunoscut, si bine cunoscutul Chirico,
consul general. Cu acest prilej se laudd Inc6 un general rus, dar si Mitropolitul Dosoftei, cei doi Caimacami ai ipi Constantin-Vodd

Ipsilanti si ceilalti

boieri ai Terii-Romarresti", doisprezece fiind In SFat

langd Caimacami. Se dau caleva cifre: un milion
jumdlate de locuitori, patru rnilioane de piru,tri veniturile. Nu ponte fi indiferent s vedem curo un Egiptean poate sd judece I3ucurestii: Bucurestii e un
oras mare cu o infd'karo, rurald (campestre) oaste gratioasd: strdzile-i sant largi, drepte i podite Cu lemn;
casete joase cu porti mari pentru Intrarea trdsurilor.
care trag la scdri. Se crede ch' are 60-70.000 de locuilori. Sant treizoci i trei de biserici i paraelise gre-

i Mitropolia, pe o Indltime, e mica, dar fromoasd. Eran acolo, pe langd Mitropo'it, cativa
cesti,

preoyi 1"
Nell'attraversarlo, osservai alcure case d'un buon aspetto, n a
seuza luseso esterno. Qaella del principe Suzzn, nomivato altota
ospodaro di Valachia, non distinguesi dalle altre. E vielato ai
Greci II dipingere esteriormente le loro case con vivac' colori,
ch.)vendo farlo con colori cup', lo che da loro una cotal aria di
tristezza e di monotonia che displace ; p. 159.
Pp. 203-6.

C616torii francesi din epoca Regulamentului

Organic
Girardin, profesor de literatura francesa.

la Paris. cel d'intaiu dintre calittorii francesi din ayeastit nona epoea
laslnd la o parte deocaindata
PC Bellanger, din acelasi an, a carui descriere a fost
refd-usa, complectata i prefacuta pe alocuri intra
In principa!ul muntean prin prlile Banatului. Vede
bdile de la Mehadia, romantica vale a Cernei, care-i
pare asemenea Cu imprejurimile Chartreusei din Grenoble, petrcce o noapte in aceste locuri de o linistita
maretie, si i se pare a regasi .,ceva dintr'o noapte la
Neapole, cerceleaza ruinele podului lui Traian, pentru ca apoi un surught, asemenea la tip si imbrdcaminte cu Dacii de pe Columna lui Traian,
duca
pe la Severin
in al caria nume recunoa.ste cultul
panonian al Sfntului cu acest nume, de pe vremea
invasiei Bugilor, in secolul al IV-lea, la Bucuresti.
Airi, ca si, mai titrziu, in Iai, constatd si el podurile
de lemn pe lingd Inceputul de pavaj, trdsurile boieresti care se scuturd pe &miele
fiecare membru
al aristocratiei tinitnd s aib cate datia-trei,
casele mici lngd cele cfileva de infdtisare mai notia,
imbulzeala slugilor in locuintile bogatilot.

185

Dorinta cAldtortilui frances era instt de a cunoaste

bogAtiile terii si folosul pe care Apusenii 1-ar putea
trage din ele. Pentru aceia se indreaptd, cu escortd de
dorobanl,i, peste sesul muntean, in care ce n'ar face
cultivatorii francesi din Beauce i Brie!, spre Brdila,
port franc, uncle era ispravnic un SlalineanuXici se
infiripase, pe ruinele certii turcesti, un oras de 6.000
oameni, ale cdrui case, pe locuri de trei categorii,

nu crau deck in mica parte isprdvite (intr'un an

se fac abia optspreaece), dar care cuprindea un
cheiu, o carantind, o magazie de lemn
si se lucra
la una de piatrd
pentru grdu. La Galati, orasul
vechiu turcesc, BAddlanul, Cu ulitile mici i sirdmbe,
cu podurile stricate, cu noroiu i praf, ca casele 6.2
lemn i hanurile rele, displace: e un trirg Meta
ca un bivuac"; dar pe deal Incepe noua asezare, pc
care ovedem astd2i i cdreia i se prezice concurenta
cu Odesa si o desvoltare ca la Havre, In timpul can(',

Ponte cu un canal de la Rotterdam aici, la Galati,

dacd nu cu scurtarea drumului la Marea Neagrd, prin
canalul Cer.navoda-Constanta, Principatele vor fi, in

.calea spre Orient, niste popasuri

(ctuberges)

ale

-civilisatiei"1. Moldova, care se reface si ea in aceasta

commie icen general i", ar puiea trime.e i bol, al
cdror numdr, de i s'au luat de Rusi in ultima ocupa(je si pAnd la 36.000, e In crestere
In ce priveste pe locuitori, neexistand, se pare,
Domn, cAldtorul a visitat numai, cu Ahmed-Pasa, am1 a a or :urcesc la Pct roburg, pe fostul
o Grig,ore Ghica, care serveste Cu pipa intdiu pe demnitarul
strdin 3. A frecvonlat, de altfel, i alte cercuri. I s'a

Aral cd e multd stricdcitine in boierimea

1 Pp. 211, 237 i urm.
2 P. 267.

j P. 267.

186

care a luat cAte ceva rdu de la fiecare din strdinii cu

earl a intrat In atingere: divortul de la Poloni, desfraul de la Rusi, pizmuirea i vanitatea de la Fanarioti i lenea de la Turci. Si femeile, superioare bArbatilor, pierd vremea cu visite si cetirea fIrd simt critic
a romanelork De la Turci e si luxul acestor oameni,
cheltuitori i insolvabili 2. De la un limp insd arendsia se imputineazd si renta pdmiintului creste s.
Saint-Marc Girardin recunoaste la acest neam caracterul latin: dac se consu1t6 numai orig,inile, Muntenia si Moldova sAnt o parte din marea familie a
Europei latine". De aceia i rdpedea adoptare a
occidentalismului in forma francesd: Iasul i Bucitrestii, spune el, skit dou mari orase in care limba
francesd e vorbita ca la Bruxelles si indrdznesc s

spun: mai bine deciit la Bruxelles". In conversatii

cel mai mic cuvnt, si a zice aproape nici
cel mai mic sunet nu aratd pe strdin5". E imposibil, in adevdr, s aibd cineva mai mull exteriorul (les
dehors) i formele societAtii noastre francese si
avea chiar principiile i spiritul." Invdtdmrintul munlean e basat pe limba francesa, Moldova are un teatru frances Femeile cetesc literatura francesd, si
Inchipuie c viata trebuie sd se intrebuinteze
a vorbi dragoste, pentru cA asa e viata romanelor".
Dar nu-i scapd cd. e o modd si un lux. Dacd societatea munteand i moldoveneascd ar fi de o sutd de
ani o societate egald i stabilitd. (de plain pied), ca
societatea noastrd francesd, vd asigur cd nimeni n'ar
Pp. 287-8.
P. 292.
3 Ibid.
1

4 P. 230
6 Pp. 281-2.

187

vorbi frantuzete; nimeni ne mai avand nici Cu ceface Intaiele cheltuieli ale acestui fel de educatiql."
Preocupatia de cApetenie a calatorului e insA a cunoaste ideile politice ale boierilor, cu cari a convorbit
adesea. I-a vazut indignati de suferintile indurate din.
panca Rusilor in ultimul razboiu, cand i boierii ar fi
fost InhAmati la carele de tranSport i, cu toata
birea pe care numai cei de la Bucuresti o au pentru
Chiselev, eu toatA multAmirea pentru plecarea trupelor imparatesti din Silistra, uncle pareau a se fi
asezat statornic, facand mori i ridicand o bisericA,

ei sant tematori de sentimentele cuceritoare ale armatei. De altfel i s'a spus eA generalul 'guvernator vi-

sase, ea si Potemchin In zilele Ecaterinei a II-a, pe

care si-1 amintiau cei batrani, cu nepoata, Branicka,
pe genunchi, In fata lumii, de un Stat al Daciei pentru dansul. Se vorbise", spune el, despre ideia de a
face un Mare-Ducat al Daciei, i generalul, se zicer
se magulise ea Rusia, fArA 1ncloiala dupa modelul
Franciei imperiale, ar crede cA momentul a venit
pentru dansa de a inainta ea regi i printi suverani pegeneralii sAi9." De mult Inca, de la 1822, boierimea
i arAtase adevAratele dorinti. CAlAtorul stie ce au
raspuns Muntenii de la Brasov lui Nesselrode, cerand
restituirea malului dunArean, dreptul de-a alege un
Domn pe viata i crearea unei Adunar cu dreptul de
a vota impositele. ImpAratul Alexandru, primind

'teste dorinti la Verona, le-ar fi aprobat. Cetitori decArli francese, acesa boieri .,au multA intelegere poIbid.

2 On avail parle de fa:re un Grand-Duch de Dacie, et legrral dit-on, s':a:f f at que la Iluss'e, l'instar, sans
doute, de la France impr:a'e, croirait l'instant vena pour
elle de fain p. sser ro:s et princes souverains se8 gnraux:_
p. 263.

188

1itic

cunosc bin Europa si interewle care

I mpAr tese".

Speranta-cea mare e Insg.In acea fortit interioarg,

acel principiu de viatg care e In tarr Prin ea
se va ajunge la Unire, Moldova dand aristocratia;
-Tara-Romaneascg o clasg.
2
Se doreste aceastg. Unire, supt un print strgin ereditar care n'ar
mai purla rgzboiu vesnic Cu Adunarea i Adunarea cu
el. Ereditatea nu se poate stabili 1nTrincipate decat
In folosul unui print strain. De aceia e dorinfa generail in Muntenia si In Moldova de-a avea un 'print

strgin.. Once print ni-ar da Europa, "nil zitea

boier', numai s nu fie Turc, niel Grec, nici Evreu, 11
vom primi cu entusiasm. La aceastg dorintg se adaugg

alt dorintg: unirea celor doug Principale. Astfel

unite supt un print sftriin i ereditar i formand un
Slat a cgrui Intindere ar fi cat a regatului Bavariei
gau Piemontului, Principatele ar forma un corp politic capabil de a trgi si de a dura; ele ar Incepe sit
eantgreasc In balanta politicd a Europei." Chiselev
primi ideia la discutia Regulamentului, dar, clind s'a
3 Si les deux Principauts tuient runies, il y aurait
plus d'lemenls du tiers tat en Valachie et d'aristocratie

en Mol(lavie p. 296).

2 L'hrdit ne peut s'labl:r dans les Principauts qu'au

profit un prince tranger: Aussi est-ce un voeu gnral en
N'alachie et en Moldtrvie d'aVoir un prince &ranger...

Quelque prince que nous donne l'Europe, me disait un

bola-, ponrvu que ce ne soit ni un Taro, ni un Grec, ni un
Juif, 'ions Faccepterions avec enthousiasme. A ce voeu se
joint un autre voeu: c'est la runion des deux Principants

Ainsi runies sous ma prince &ranger et hrditaire, et

formant Un P.:tat dont l'tendue sera:t gale au royatime
bavarois ou du Emont, les Principaut6s formeraient un
corps poill'que capl b'e de vivre et de durer: elles commonceraient peser dans la balance politique de l'Europe, pp.
u

301-2.

189

cerut ca Domnul s5.,nu fie din Turcia Austria ori Rusia, de i se admitea candidatura ducelui de Oklenburg, ruda Tarului, total se inlAtur4.

tdouard Thouvenel, care era s fie Juai lArziu ambasadorul lui Napoleon al III-lea la Constantinopol,
cu insgrcinarea expresd de a duce. la capitt, contr,a,
Angliei, Austriei i, fireste, Turciei, chcstia Unirii,
strA/Atuse aproape odatitcu Saint-Marc Girardin principatul muntean1.
Vine din Ungaria, uncle a vAzut Ja. Roan
o sa-

rdeie hidoasr, i ntr in Muntenia pe la Orsova,

uncle, in lazaret, aria pe fratele lui Alexandru-Vodit
Ghica, Banul Mihai. Drumul 11 face pe apI in
lui Constantin Ghica, fiul lui Grigore-Vod5, si
a lui Blarenberg, inrudit cu Ghiculestii. La VAreio.
rova pilotul roman al bilrcii pe care .s'a suit ..infali-

sea5 un limpede tip. roman. La Cerneli, uncle se

coboar5 cAliiiorul, e primit In casa lui Glogoveauit: orAselul fusese prAdat la 1828 i cliidiri noua se ridi-

caser pe all loc. I s'a vorbit de Tudor, un Mazzaniello, care ar fi fost ucis intr'o. coliba, aihid u-se
la el 5.000 de galbeni in aur i pietre sclunpe1 Undev lng5. apa Severinului c515.torul observ5.

podului lui Traian.

Mai departe In cale, Cu surugiul, care-i vorbeste in

limba lui, inleleasg. pentru Frances, Thouvenel inseamnii portul femeilor, hora, Tiganii ursari. La
Craiova InVlneste pe maiorul FAlcoianu; orasul it
intereseazA, cu bazarul lui oriental. cuprinzand muliii

marf german5.,cu multele circiume o cincime din

prAvAlii si cele cteva case mari; podurile de ste1 La Ilongrie et la Va'ach.:e, souvenirs de voyage et notes histor:gues, Paris, frill &II

190

jar n'au fost inc. Inlocuite cu un alt pavaj; scoara

centralA, a lui loan Maiorescu, are patru clase 1.
LAngii Olt trAsura serveste de han drumetului; in
apropiere i pgnl la tinta cAlAtoriei, bieti terani,

,,fiintc degradate de miscrie". La Bucuresti chiar,

Ong trece la consulul de Chateaugiron, In lipsa otc3ului, Thouvenel trebui sl se duel, la un Grec care olet% lftngA cafeneaua lui dou odli de oaspeti.

Dar Indatg. Inczpe Inantarea: Un Frances e serbAtorit la Bucuresti ca un prieten, ca un compatriot,

adesea, In adevAr, uncle se vorbeste de noi, de litera-

tura noastrA, de Paris... te Intrebi dacA de fapt Munlenia e despArtitI de dnsul prin attea ten i in care
moravurile i ideile francese exercita mai putin5. influen'A 2." La teatru, unde Paolo Cervati si Madame
Wis cAnt cavatine, se joac-1 in limba frances4 Le
mariage de raison.
Partea occidentald din societatea munteana ajunge
a fi bine cunoscutl. strainului. 0 vede la teatru, unde
un public, civil si militar, strAluceste prin lux. Dom-

nul, in frac, asistA in loja lui Imbrkata In rosu la

.spectacolul care tine p.nI la oarele unsprezece. In zilele urmAtoare, Thouvenel vede trecnd pe strAzile
rele, intre casele Hill o potrivire armonioasii, echipagiile aceleiasi aristocratii i noile droste de modl ruseascA. Acesti oameni stint accesibili s't la ce are mai
Snail civilisalia din Apus; Florescu, directorul inchisorilor, ceteste pe Tocqueville, autorul Democra1 Pp. 170-1.

2 Un Francais est ft Bucarest comme un ami, coinme un compatriote, et souvent, en effet, dans un salon o

Von parle de nous, de notre littrature, de Paris, on se

demande si vraiement la Valachie en est spare par taut
41e pays ott les naoeurs et les ides francnises exciteut
tnoius d'influence (pp. 173-4).

191

tiei in America 1" Mihai Ghica e un cunoscator al

1recutului si are o colectie arheologica. Invatamfintul

e In progres: Petrachi Poienaru, om umblat prin

Frana. si Anglia, Cu privire la industria carora a lalasat un foarte interesant i destul de Inlins memoTul 2, conduce gimnasiul S. Saya, cu cinci sute de
clevi; sfint si clase complementare
un Inceput
pentru aIgebra, geometrie supede Universitate
rioara, trigs,nometrie i drept; treizeci de studenti au
lost trimesi la Paris- 3. Boierii ajuta: ei intemeiaza
ligi pentru instructie i fac scoli la mosiile lor,

Campineanu aducand pentru acest scop chiar un

Frances Thouvenel cuno4e si, din noua literatura,
de o alta inspiratie, pe Vaciirescu, pe Eliad, pe Vacarescu i pe Kogalniceanu".

Moravari bldnde se desfac din aceasta cultura aleasa

a claselor de sus. In adunare discutiile se fac fara pasiune i Cu datoritul respect fata de adversar
Calatorul s'a interesat si de idelle politice ale gazcluitorilor sdi. I s'a spus ca. independenta e visul lor,

sau, daca voieste cineva mai bine, himera lor7".

Se pi:111g cd de la organisarea navigatiei pe Minare
calatorii cari binevoiesc
primbla opt zile lipsa

de ocupatie la Bucuresti platesc, cu exceptii rare,

ospitalitatea pe care o primesc prin glume, asupra feP. 176 si urm.
2 Analele Academiei Romine, seetia Merara, XXVIII, p.
:250 si urrn.
3 Pp. 221-5.
4 Pp. 221, 225.
fi

P. 225 nota.

6 Pp. 212-3.
7 L'indpendance est n Are rve, otr, s: vous amid mieux,

stotre chimre (p. 182).

192

meilor noastre, a modelor noastre si a inccrcilrilor

noastre e refornal."
Thouvenel a cAlAtorit si la Braila si pana la Galati In portul muntean a ggsit un han cu plosnite,
dar 1-a rdsplatit huna primire h lui Slatincanu, organisatorul orasului. Acesta i-a al-Ata" cum populatia a

crescut de la trei sute de locuitori la 8.000, cum e

compus numai din creslini, Turcii neavand voie sl
se aseze; la 1831 vcnise grAct pentru (load vase, acum,
In 1837, pentru trei sute;.4.-k ustrieci, Englesi s'au stabilil acolo, ca i Napoletani i Grcci. Franta are tusa

o parte foarte micd in acest nou comert oriental:

din 700 de case la 1832 una, lar in. 1833 sase 2 CAldtorul e de parere c s'ar putea acllugi un vice-consul pe lang5. ai Angliei, Rusiei, Austriei, Greciei
Piemontului
In Galati, Inca flir cheiuri i ca un inceput de oras nou pe deal, sant i Genovesi i Ionicni, pe Muga
Greci._NumArul vaselor Intrate in port era la 1832
de patru sute.
De aici cAldtoria urmeaz, in tovrAsia cutArii
princese fanariote, nepoatl de Domn, o semi-Otientar

exageratl la Constantinopol, pe la Real i Tulcea, ca

negotul de peste si lemne.

Meya cifre statistice: la 1828 erau in principalul

muntean 800.000 de locuitori. mire ei i Tigani, cari
se vAnd cu 100 de franci plugarul, 50 fierarul, 500
familia. Exportul se cifra la 32.640.291 piastri pentru.
1 Les voyageurs qui, depuis rorganisation des hateaux
du Danube, d9ignent promener huit jours leur dsoeuvre-

ment Bucarest. payent, peu d'exceptions prs,

qu'ils recoivent par des plaisauteries sur nos 'emules, nos modes et nos teutatives de rforme; p. 183.
2 P. 262.

193
1832,

la 41.384.318 pentru 1836; iar importul la

27.273.000 i 32.001.275. pentru acelai ani

Vice-consulul engles, Charles Cunningham2, a ,dat

Jui Thouvenel uncle tiri comerciale pe tare el le

Intregete, pentru a servi negustorii francesi din Sud.

BrAita exportA gyu de munle i grdu de dimp,

aproape de vatoarea celui rusesc (100 de oca 90 lei),
orzy trimes i Ong. la Trieste, fasole pentru Constananopor, Livorno i. Genova, grAunte de irk dih care la
1838 s'au tames doilA milioane de chilograrne, piel
de vite, care se trimet la Constantinopol i In Grecia,
piei de animate mici In Ardeal i Austria, cervi i
sau,_ slanin, par de pore pentra Rusia, miere (400.000
kgr. whin]. Trieste), neva cAnepd i pota (pentru
Conslantinopol) i Mai des lna, tigaie, stogoa, turcanA, cea d'intdiu de la oile din judet chiar (pretul:
suta de ocd, 40-80 de lei), i lemne din Moldova,

pentru Turci. Din sarea munteana, zece milioane

de oca anerg In Tnrcia, doul aiurea, patru In tarA (25
de lei suta de oca; pe loc, 10).
Se import A de. Lipscani postav, store de bumbac,
pAnzeturi, mAtAsuri; un vas engles a Inceput bine
concurenta la Galati In 1838. FierAriile stiriene,

proaste, and clever, Se aduce i vin din Persia (i.

din Samos, Tenedos). 300 de vase say& vin acum apual pe DunAre 3.

Tot in acea.sta vreme a Dornniei lui Alexandru

Ghica, ,,M. de 1,***, ancien agent diplomatique", publicA la Paris (Lejay editor), In 1835, un Coup d'oeil

sur l'tal actuel de la Valachie et la conduite de la

Russie relativement A cette province".
1 Pp. 245, 254; 257.
2 Broura lui, mentionat'a,, n'atn putta-o gsi.
3

P. 357 i urm.

194

E un act de acu.satie contra purtArii Rusiei diploma-

.tice i militare in Principate, Incepand cu arAtarea

situatiei lor dupl tratatele cu Turcii. In 1829 comandantli militari rui schimba cantonamentele pentru
a ca5-tiga, i vand ratiunile soldatilor. Unei Vistierii
ca acea munteanA, cu un venit de abia apte milioane,

comisia de sAnAtate-i cere pe lun. 100.000 de lei;

10 000 de bolnavi sant aezati In spitalele
li se plAtesc i retetele. Birul, iertat, prin conventia

de la Acherman, pe doi ani de zile, e -cerut intreg

dup cinci luni de ocupatie. Mitropolitul Grigorie e
aruncat In exil. PgnA i s.lbatecul Joltuhin, silit
apoi de. eful sau Diebitsch a demisiona, declarA

boierii au fost prea zeloi In executarea ordinelor

ImpArAteti. Se furA, porumbul adus din Ardeal de
o societate filantropicl. Teranii, desperati, femeile,
cArora li se impun intolerabile cvartire, se sinucid.
Domnul pus de Rui, Alexandru Ghica, i-ar servi
numai pe danii: din cinzeci de ofiteri ai tabului"
sAu abia doi sant Romani, Spiritul na0onal e persecutat Cu abia patru milioane de locuitori, Principa-

tele sant In mare parte pustii; o wsime din TaraRomaneascA se aflA Ii aceastA situatie.

i totui pro-

tectia Puterilor ar face ceva din aceste regiuni, ale

porturi, Galati 1 BrAila, ar putea intrece
Odesa
*

J.-M. Lejeune avea de gand sA serie # o Istorie a

Moldovei, din care numai o introducere a fost publicatA In Re. vue din Nord din 1837 (no. 9). Directo-

rul revistei intiinteazA c autorul, care a fost secTetarul intim al ultimului Hospodar" (adecA Mihai
Autorul crede c Ruii au ajutat iniFarea lui Tudor (P. 5)
vorbeqte de Mirtza Woda" (p. 7).

195

Sulu, nu chiar ultimul), propunandu-si A. publice

in aceasta- culegere mal multe extrase dintr'o istorie
a Mo1rkvei la care lucreaa'Insemnare.a mmuscrisa

pe margine spune: , si la care a renuntat", a el.&

zut ca trebuie sd le faca a fi precedate de aceastd nolita".

Fostul secretar vorbeste, In cateva rnduri de istorie, despre Dragos si urma.sii lui, despre apararea
crestinittatii, despre cdlcarea drepturilor mollovenesti
de catre Sultani, despre pierderile de teritoriu. Descrie tara ca unul care a cunoscut-o bine. Ca proba
acest pasagiu despre Valul lui Traan: aceasta IngraMadire de pietre enorme, asezate de la Bac (Bikul)
la Dundre, cu atata ordine si simetrie, Inca ar putea cineva sa le creadd facute de mana de om, dar
carora nu li se stie nici obiectul, nici constructorii,

ceia ce face ca locuitorii sa spuie a e opera

cluhurile rele (des malins esprits)" .*tie cA pe Ceah-

nu anume stanci samana cu o ciobanita si (Ion

oi"; a fost si el prins de farmecul naturii noastre cand
-)masivele de teiu Inflorit amesteca mireasma lor cu

aceia a ierburilor aromatice care cresc de pretutindeni". Enumera bogdtiile acestui. pamant, locuit de
3-4.000.000 de oameni (50.000 de catolici) iesiti din
colonii romani si din diferite populatii slave". Se
trimet la Constantinopoi, anual, 200.000 de vite; se
exporta In acelasi termin 50.000 de oa de ceara,
150.000 de piel de iepure, etc. H. Poldt a dat Academiei de Stiinti din Paris ceara verde" din Moldova.
Lemnul e bun si de poduri In tara si de catarge pentru Turci. Vinurile de Cotnari, Odobesti, Focsani,
si Hui sant ca acelea de la Frontignan.
Morava' Re sant, parte orientale, prin Turci, parte
occidentale, prin Rusi. De la 1829 doar *Iva boieri daca mai in la moda turceasca. S'a Inceput,

196

de Cleobul, Infiintarea scolilor lancasteriene, s'a fdcut

un cabinet de stiinti naturale. Scarlat-Vodd Callimachi
a dat terii un nou cod de legi. Supt.- raportut politic,

Moldova are acum o Camerd deliberativd. Dar, de

i nu lipsesc oamenii de merit, ,nu sant totusi, la
dreptul vorbind, printre ei nici artiti, nici oameni
de litere", mcar de la Dimitrie Cantemir Inco.ace.

Un fost ministru de marind frances pe VreMelt

expeditiei din Moreia, .dar pe urmd, prin vicisitudinile interne ale terii sale, un simplu exilat" cantand departe liniste i mangaiere, baronul de lIausez, ajunge a se ocupa de Romanii din Arcleal, In
curiul caTloriei sale prin Elvetia, Sarin, Ungaria
si Transilvania" (Alpes et Danube, voyage el Suis3e,
Styrie, llongrie, el Transylvanie, Paris, 1837, 2 volume).

Pe ai nostri i vede el Intdiu prin infurmatia (lath

de dusmanii lor. Venind prin Banal pd.nd la Orsoya i Adacal, iar de acolo pe la Poarta-de-fier in
Ardeal pAnd la Brasov, el se grdbeste a spline In
n9tele pe care aratd sd le fi reprodus fdrd a le armonisa cd Romanii, Valahii", sant oameni mici
de staturd, zdraveni, de o ,,fisionomie durd si in
perfectd armonie cu caracterul a citrui expresie este,
lenesi i, ea niste consecinti invitabile, o miserie

o murdrie escesive", pentru bArbati. Munca, de

once naturd ar fi, cade asupra femeilor, aproape
tot asa de urale, asa de murdare ca Sotii lor", care,
totusi, sdrmanele, ar, tese, duc copii In carca, pe
cnd ,,brbatii Ii tree viata culcati In vre-un unghiu de zid, sau la piciorul unui copac, asteptnct
acolo s li se aducd hrana. Cel mult dacht se ostenese

a Inlocui tabacul care arde In enormele lor luiele",

ceia ce Inseamnd o evidentd confusie Cu niscaiva

197

Tigani tologiti la umbrd, Iar mai departe: Barbatii se

1mbata cti tuica, din care fac un abus nelnchipait.

Aplecarite cele mai josnice, furtul, minciuna, superstitfa cea mai absurda, imoralitatea supt toate
formele ei 1nLr In caracterul aceslui popor i atrag
dupa sine pentru el o stare de abrutisare si de coinpinta inferioritate politicd. Romanii sant un fel de
paria pe cari-i despretuieste lumea cand nu-i maltraleazd i cari pretutindeni sant coborati (raval(s)
plind in randul sclavilor. Se adun cat pot in. c6ttine (cantons), unde, cu tot nu.marul lor mares pe
care-I creste uhnitoarea fecunditate a casatoriilor sau

a legaturilor care li tin locul, sant tot ap de aspru

tratati ca in locurile unde rasa lor e un fel de esceptie1." E, cuin se vede, scusa unei tiranii fOrd exemplu,

exercitata asupra une intregi natiuni numai pentru

.sangele care curge In vinele ei.

Nici frumosul port romanesc nu place acestui

frate departat. El infatiseaza un esces de miserie
si de marclarie" ; i se pare drumetului cd au in
cap un turban" si ca in lucrurile cele mai disparate in Itu-gul lor brau. Toate localitatile romanesti

ce intampina. In Banatul unde ullimii Francesi, pe

i Bega, vorbesc ,,un patois amestecat ca
Mur
nemteste i sarbeste" (slave) 3, 11 desgustd. A.stfel
Lugojul e une vilaine bourgade", bantuita, pe deasupra, si de holerd 4, Caransebeul
Karansbeckt
graniceri/or e o chtive et pauvre bourgade", in
duda apropiatului turn al lui dvidiu". Mehadia, -Cu
o rdmasit de pod roman, cu o inscriptie latina
piatr tumulara, cu baile cercetate de straini feluI P. 211.
' Pp. 211, 219-20.
4 P. 211. Un Frances din Normandia Rugg Theresiopol, pp. 266-7.

4 P. 299: cette sinistre bourgade de Lugos".

198

riti, e, iarasi, o mauvaise bourgade"1. Satele in-

caltea Intrec pentru dansul tot ce se poate Inchipui

In domeniul uraciunii si negligentei. Simple Imprastieri (parpillements) de case din scanduri
ran legate sau de. colibe (huttes) In crengi impletite,

pe care nu se ostenesc mAcar a le unge cu noroiu",

cu atat mai putin a. li adaugi cosuri si feresti (sic :
usile sant numai niste legaturi de trestii (barrires
construiter de roseaux), coperisurile o cladire de
paie. Lang barba cu caciuli si opinci, femeile desculte trebaluiesc, copiii se zbuciuma gol ori In zdrentele ramase de la parinti. Niste duzi' saditi din ordirt

cand era boala duzilor In Lombardia nu mai servesc la nimic. Chiar unde, In Tinutul strabalut de
bune drumuri imperiale, e o cultura mai Ingrijit si
se strang pomii In livezi, casa si locuitorul ei fac tot
aceasta impresie. Preotii nu dau credinciosilor nicio
educatie religioasa, ei !mil fiind capabili abia de a
ceti slujba, ca unii ce ajung la locul lor numai prin
bani dati Vladicai, vinovati deci de o simonie Inviersunata", si ,,dedandu-se fara pudoare la pasiunile
cele mai degradante". Si, cum baronului legitimist
nu i se pare ca atata ajunge In sama Romanilor, el
adauge c acesti oameni atat de saraci n'ar putea face
un sfert de leghe pe jos", si de aceia merg In cete
de treizeci-patruzeci, calari ,,a la hussarde" ca niste
Cazad Whaled 2.
$i totusi aici e Austria! Turcii n'au ramas decat la
Ada-Cal, unde casa Pasel, cu zidul de carpiciu, cu
acoperisul de qindill si scari de ramuri ruple, adaposteste copii livizi si o duzina de Turci tarcal,i si des-

culti. $eful insulei apare In redingota alba pe o ji'eta galbena si cu pantaloni de nanchin usati; cu fe' Pp. 272-3, 277.
2 P. 274 i urm,

199

sul In cap, Invarte degetele pentru distractie, se bate

pe burta, dar, pand la cafea, pe care oaspetele 9

pipa e oprita
iea pana la drojdii, Inecandu-se
noul regim turcesc, pentru functionari, el pune visitatorului Intrebari despre cariera lui si lace glume
care-1 area bine informat asupra rolului pe care 1-a
jucat amiralul la Alger. Doar bratul alb al unel femei
din harem daca. mangaie pe calator de atatea aspecte
disgratioase. Totul arata.", spune el, miseria; totul
inspira si vadeste tristeta i uratul ((ennui) In a-

ceste ziduri darapanate unde sant tercuiti (confins) trei sute de Turci i aproape atatia Greer,
zi:* Romani -1.

In data locuri, tot dupa spuse, baronul frances se

ocupa de principatul muntean, unde n'a dalcat.
ca acolo se petrece o Inceata desfacere de Turci,
modele francese patrund, c se poarta frac s't se cetesc ziare apusene 2 Dar aiurea-si lnchipuie serios
cA populatia Terii-Romanesti e compusa din Sciti"
peste cari s'au asternut
Germani, stabilindu-se
cu vremea si o limba comuna, care s'a format din
slavona

latina, avand multa afinitate cu limba

italiana". Cat despre starea actuala a locuitorilor, fe-

lul de a trai al Valahilor se deosebeste putin de

cel ce caracteriseaza starea salbateca. Nu cunosc niel

nici artele". Stapaniti formal de o religie

frA morala, cu popi terani, ,,degradati", cari admit
Ingropari barbare, ei se Impaca usor cu dumnezeirea
postind jumatate de an ca sa alba voia de a savarsi
once crime, care sant foarte dese, si numai omorul
se pedepseste, cu spanzuratoare, singura osanda de
care se tem. Tuica-i lndobitoceste. La oi pentru
In tara unde femeile,
baleti, la furci pentru fete
P. 292.
2 Pp. 284-5.
I

200

Cu copiii dup gat, torc mergdnd, aceasta ar fi

singura educatie a unui popor rimas In urmi 1. Cum
se vede, prietenii Binitenitor erau _si prieleni ai fratilor lor de peste Cerna.
Ardealul nsui, vizut direct, corecteazi multe din
aceste imprsii despre Romni. Daci drumul, frumos

nu trece pe langi sate, fiind astfel o pnzi.

colori, In.chisd Intr'un cadru strilucit" (magnifique),
ase asezdri In lungul a treizeci
daci se-,

sul urmator e ,,frumos ca imensitate, sdrae ca detalii", daca Deva e si ea, ca i localititile banitene,
un melrant bourg", adiugindu-se cd, arara de ca,,tel
de resturile Intiriturilor, e afdt de urdla cd
nu meriti titlul de resedinti de comitat, nici
acera de oras, daci drumurile n'au a face cu cele din
Banat, Sibiiul place Francesului prin strizile largi,
prin frumoasa piafa' umbrita primblare, prin buna
alhajare si euviintiosul pavaj, ca i prin Museul si Biblioteca Bruckenthal, prin cele doud scoli militare
bine tinute, prin asilul de orfani, prin socictatea prietenoasi. Pe la Alba-Iulia, simpa' ,,grande bourgade",
Cu un arsenal, cuprinznd steaguri luate de la Turci,
Cu moneldria, Cu biserica veche In care mormntul
vechiului Hunyadi e confundat Cu al nepotului, re-

In sfarsit cu cetatea mide cilitortil

nu vrea si vadi temnita lui Horea, se ajunge la
Cluj. E un oras ea strizi drepte, binisor aliniate,
gele Matia

cu trisuri elegante, Cu saloane, foarte primitoare pentru dnsul, ca la Paris, Londra sau Viena, La OradeaMare In schimb fusese un foc cumplit, care tinuse trei_
zile, distrugnd si o mare casarmi, asa Incht strizile
eran cloace i lumea pelrecea In birici. Din toate
aceste orase ale Ungariei, Oradea-Mare ar fi aceia pe
1 P. 315 i urm.

201

care as raspinge-o (dtesterais) mai mull ca

lo-

cuintA 1."

Ardealul i se pare o tara inchisA, f r debuseuri

afar6 de postavul
pentru agriculturA, fArA industrie
impiedecatA de vdmi grele
exportat peste munti
la hotare, bantuita de boli i osandit la sArkcie 2.
DacA sant oameni pe cari
poate uita
oublier

mes IbItes de Transylvanie? lamais3, e vorba numai

de suptirea pAturA dorninantA, maghiarA, care I-a
prima in castele luxoase si in saloane unde i s'a pArut c s'ar vorbi i romaneste
Cat priveste terAnimea, a vAzut-o: cArdusi dormind pe drumul OrAzii, laugh' focuri de drumul mare, ciobani pdscand oile ori vitele, in umbra salcamilor de cdtre Dobritin, aproape de drumurile pe

care le InseamnA puturi ca cumpAna asemenea

cu cele din pustiurile Africei" 5, Uri i prin sate,
despre care, aici, are, impresii deosebite i chiar contradictorii. Mid vorbeste de bordeiele in care Mciuiesc oameni murdari
i se mirA ca nu vede
cersitori la rAspantii 6, cnd portul dacic" incepe a-i plAcea i vorbeste de oamenii cu trAsAturile pronuntale, err proportii frumoase, cu statura
sprintenA (tattle lance)", de femeile cu lungi gene
de abanos, cu o gurA care nu zambeste de,cat ca
arAte dinii admirabili, cu un profil ascutit, cu o lalie mlAdioasA si o neinchipuit desordine a toaletei,
prin care totusi se vede strAbAtnd coehetAria" 7.
Pp. 299 i urm., 332 gi urm., 345-9.
3 Pp. 305-6, 312. Cf..gi pp, 19, 25, 32.
3 P. 340.
4 P. 343.
Pp. 349-52.
6 Pp. 308-9.
Pp. 310-2.

202

0 carte IntinsA 0 de o deosebitA importantA e aceia a lui Raoul Perrin, apArutA la 1839, Coup d'oeil
sur la Valachie et la Moldavie.

Pentru el, care ,,a stat mai mult" In Mtintenia 1,

Moldo-Valahia" e un mic regat IinpArtit In douA
pArti", un npunct de privire (mire) intermediar", un
jalon indicator al Moscovei spre Constantinopol",
nite ten i interesante, prea mult timp trecute cu
vederea (mconnues) 0 neglijate", care pot 0 trebuie s5. hotArascA (entrainer) ele cumpAna ursitelor

orientale". Limba e alcAtuita din s1avone0e, din

italienege 0 latine0e, sAmAnatA Cu cateva cuvinte
barbare, dar a cilror intrebuintare se pierde din ce in
ce mai mult". Ea dA o prosA uoara, curgAtoare 0
mAgulitoare pentru urechi", lar poesia ,,e in stare sA
primeasa traducerea tuturor capodoperelor strAine",
fiind plinA de degantA 0 eufonie" 2 Ambele teni
formeazA o deplina 0 absolutA unitate nationalA: Interesele celor douA principate sant colective i sant
atatea raporturi in origine, e atata paritate In putere,
atata afinitate In moravuri, atata unitate In actiune,
incat a trata de unul e a vorbi de celalt IAA. a grei
f atA de exactitudine 0 de adevAr 3."

Populatia terilor, a cAror obar0e e arAtatA fugar

(doi efi romani veniti din Ungaria), se ridicA la
2.000.000 in Tara-RomaneascA (cu 100.000 de Ti' Nous parlerons plus longuement de la Valachie que de la Moldavie, parce que nous y -avons fait un plus long sjour (p. 2).
2 La prose en est facile, coulante et flatteuse A l'oreille, et la.
posie, apte A recevoir la traduction de tous les chefs-d'oeuvre
&rangers comme A les traduire elle-mdme, est pleine d'lgance
et d'euphonie (p. 6)..
8 il y a tant de rapports dans l'origine, tant de parit dans -la

force, tant d'affinit de moeurs, tant d'unit dans l'action que

traiter de l'une c'edt parler de l'autre sans manquer A l'exactitude
et A la vdrit (p. 2).

203
gani)

i anume In Muntenia 129.569 familii In 1.983

de trguri si sate, iar In Oltenia 43,216 familii in

766 sate.

Ei locuiesc un pamnt care-i e bine cunoscut cha.-

torului prin mai multe sederi acolo, din care cea

din urmd la 18351, si prin drumuri cu posta, pe
care o descrie, cu podorojna luatd la plecare, cu
postasul" i trAsura lui ca o treucA, avand la cei opt
cai
dintre cari tret fr seAri i zdbale hamuri
de franghie i osie de lemn negeluit, In scoarta lui2.
Se descriu frumos cursurile rdurilor 3: Ramnicul,
BuzAul, Ialomita, vioaie i cochetd, accidentat
cascade spumoase i scAnteietoare (ptillantes), Mil-

covul pitoresc, Teleajenul, care Imbdlameazd" atmosfera eu bielsugul irisat al florilor si al plantelor
aromatice care-i mArgenesc malurile, aruncl In aier
mirezmele (leurs effluves odoranfes) i servesc ca retragere la mii de pdsAri Cu penele strdlucitoare",
Prahova, mandra, capricioasd (fanfasque), abundenta (ropulente) Prahov, care, In mijlocul alergdrii
ei InvArtite (sinueuse), sucitd (repli) ca spinarea
unui sarpe, suierg. In muntele care i-a deschis o albie In coastele lui, Ii face un drum In mijlocul sancilor, spinilor (des ronces) prAvAlisurilor (des boulemenfs) i tftrAste indelung cu dansa aurul, argintul,
plumbul i toate mineralele pe care le-a desfKcut de
pAretii pietrosi ai Carpatilor 4". Cu toate criticele
2 E vorba de Mircea, de Neagoe, de Bucur I Bucurell. Panariotil sint o race vagabonde et mercenalre". loan Mavrocordatar fi fost otrIvit ce tabac, loan Sutu, loan" Ipsilanti spInzurati,
Alexandu Sutil decapitat (p. 14).
,,Lors de notre dernler sjour Bukarest en 1835" (p. 29). A
fost i In Ardeal, jucAnd la cAntec de Tigani (pp. 67-8).
4 Pp. 55-6.

' P. 51.

204

lui Alphonse Royer, ,,notre spirituel touriste", clima

i s'a parut s'natoasa, Cu toata gua din munte

frigurile de ban..
Productia acestor locuri e foarte bogata. Creste
grau mult, poruMb si cartofi, In Muntenia. Toti

copacii se prin.d usor. Vinul de la Ramnic si din

Craiova e ca acel de Vouvray, Salins, Poligny, Arbois: Imbata usor i ar putea i ucide. Cali, aprigi,
biruie once comparatiei. Sant turme de oi, de porci
pana la 30-40.000, iepuri, din cari until costa 39 de
parale, cel de easd 5, pe cand gaina e ca 18, curcanul
Cu 24, rata Cu 10. Intre minerale se enumera p1atin4
manganesul. Sarea ocnclor se exporta la Galati si
Braila
i pentru Crimeia, pentru Caucas, pentru
Turcia si Serbia.
Cele doua Capitale sant Infdtisate viu, mai ales
cea munteana, Cu 130.090 de locuitori In cinci carliere
sau colori, avandu-si fiecare comisarul, subcomisarul

dorobantii Agiei. Daca Dambovita sticleste la soare

ca un Pacto!", Drawl e departe de a fl frumos",

cu cele 1.500 de strazi nepavate sau ru pavate, pe
care ratacesc 30.000 de cani, vanati de Tigani. Orasul nu presinla ochiului decal o aglomeratie neregulata de case fara structura, fail gust, f Ara curate-nie, de strazi Intortochiate, triste, schilave, In mijlocul carora nu afli iarna decal un noroiu negru, des,
vara un praf alb si arzator." De altfel, daca aici

sant multe rapi, la Paris chiar, una si indivisibila

celate a frumosului i uratului, nu se afla oare la
fiecare pas, pe pragul portii, ba chiar lnlauntru/
curtilor, o cloaca glodoasa? Nu esti asfixiat, de exhalatiile

si gazoase care te apuca de gilt

' Jamais nous n'avions den vu de comparable A ces nobles aniInaux dans leur fougueuse ardeur (p. 46).

205

ti se suie la creierlr. Sant 97 de biserici i 9 maS cu hanuri, 10 mai mici, pe langd

bisericd cab-A[4 cate un templu calvin i luteran,_
o bisericd armeneascd i doud sinagoge. I se par pitoresce turnurile aeoperile cu zinc, sprijinitoarele

ndstiri, a1t

de clopote in forria de H.

Pe aceste uliti orientate se poarta o lume foarte.

amestecatd. Boierii batrani aparin ,2porlul lor togat
maiestos", cu tunca rosdi albd, ca papu-n galbeni, apoi ciocoii,
i se par cAllitorului niste- hoierinasi

de tara, gentilkltres campagnards, tot asa de vanitosi si de plini de pretentii ca i cei d'intdiu oameni din principal", neguslorii, amalgam cu neputintd de definit de popoare rdsdritene",: cei de
la tara purtand licul, vesta cu maneci mari, pan-

talonii a la mamelouk", salvarii umflati pe picioare", cizrna pad la genunchi. Apoi Evreii murdan, cu barba reatri i unsuroasd, cu cdciula de
bland pdtatd, anteriul de pielea dracului (sa. soutane
de serge) lucios manile carligate i pdmantii", asemenea cu un sac de cuir noir qu'on vient de router
dans l'huile et le .cambouis", teranul cu opinci.
fdtisarea tdrcatA (la bigarrure) poporului de jos care,
la anume oare, in anume zile, se_ poartd pe strdzile
noroioase ale Bucureslilor presintd la Intdia vedere
un mosaic omenesc une ori interesant, une ori hido3
de miserie si de necurdtenie2,"
Iasul e anost (morne), trist i plicticos: niciun
moliv de distractie, de bucurie, de fericire; .nimic de-

cat mutre lungi (rase, pared ar fi obosite ae o lungd abstinentd". Totusi in acest vast oras cu 40.000
de locuitori se vdd mai mulle case europene3.
Pp. 13, 51.

'R 23.

P. 60.
Din Moldova mai pomene0e oriqele Sorrocha,Romanow, Isckeff" (sic).

206

Domnul muntean e bine cunoscut lui Perrier, care

de mai multe ori a avut prilejul de a se aprovia

de dansul, de a se aveza la masa lui, de a-i vorbi
in particular", ava incat poate spune cd afabilitatea manierelor lui, alegerea expresiitor i varietatea
cunovtintitor lui 1-au sedus"; cAldtorut 1-a fAcut
un raport, cerut 1. Dintr'o familie usurpatoare", Vodd

e un om cult, cu gust pentru arte, cu zel pentru industrie, care primevte uvor i tie a se face iubit.
Fisicevte, la vrasta de 35-40 de ani", e Inalt, sprin-

ten, imposant, cu un mers nobil; fata-i brund e

tare caracterisatd". Modern in aspectul i mivcdrile
sale, vi-a llsat, din barba de boier, mustAti i imperiald; apare la teatru i la primblare In frac vi
Cu pllria francesd, n legdturd cu armata insd poarld
uniforma unui general de divisie. L-a vazut judecand:

la rostirea sentintei el se ridick privevte la sabia

lui lovevte de trei ori cu toporul i, dupd ce a vorbil, dd

osfinda scrisd. armavului2. Mihai Sturza din Moldova primevte vi el pine, cu o afabilitate cu totul
francese, fdrd etichetd i mandrie3.
Despre boierii munteni sAnt vtiri exacte 4 Crede
cd in adevdr ei n'au niciun sen.timent omenesc fatit
de robii lor tigani, pe cari-i chinuiesc in tot felul, cu
smulgerea pleoapelor, ingroparea de vii, Mema na-,
sului, etc,5. Femeilor li place de mese, de plAceri,
de plimbdri; stau pe divane tdcute, cu ciubucele,
ori, seara, se plimbd In trdsuri, i pdnd la BAneasa,
1 Pp. 15, 16, 37.
Pp. 18-19.
8 P. 61.
4 E vorba si de ministrou den laountrou5, de obiceiu pemenhile% de logofAtul bIssarltscheska (p. 16).

5 P, 29. l numarA exact la 6.000 pe Intepatii lui Vlad Tepes (ibid.).

207

HerkstrAu, Colintina, Mkrcuta, Pantelimon, Plumbuita,

Leordeni chiar, undeh at l dulceti i chiar Inghetatli.

Dar sant oameni foarte primitori, plkcuti, doritori

de progres. Tin mai ales la Francesi, In cari vAd resumatul cel mai complect al civilisatiei europene".
Femeile lor, In general frumoase, sant escelente mu-

sicante". Ospitalitatea lor e plink de acel bon ton,

acel caracter Intipkrit ca orientalism, pe care nu 1-ar
rkspinge (renieraient) plkcutele noastre Parisiene. Ele
trateazI once conversatie Intr'o limbk francesk tot

aa de purl, ap de corectA, aa de aleask ca aceia

a locuitorilor din Blois (Blaisois)" 1. Au deprins
jocuii apusene 0, la baluii, la balurile mascate, cadrilul 0 mazurca skit preferate. Follet face avere
vanzand articole de modk de Paris 2. In Moldova nu-

mai limba francesk se vorbe0e la Curte, 0 Teatrul

frances din Ia0 dk vodeviluri cu actori mai mult
ca pasabili, i, multe din sAlile noastre din provincie

nu au ca damii"3.
Teranii sant mari, zdraveni, sprinteni, dar gravi,
cu oarecare asprime (rudesse) In vorbk; femeile lor
svelte, cochete, bune, primind bine In asutele lor 4.
Sant Insk superstitio0 0 se lask condu0 de cei 41.700

de preoti In principatul muntean. Popa Inlocuie0e

0 pe medic, fIcand bani. E un lucru lcurios sk

vezi a beatitudinea TadiazI pe fata bolnavului, and,
plecat pe o frunte palidk i zbarcit, slujbaul, cu
un glas desmierdltor (cdlin) i dulceag (doucereux),
debiteazA flcAtoarele-i de minuni molitfe 5." Main.
P. 33 oi urm.
2 P. 32 el urm.
Beaucoup de nos salles de province n'en possdent pas de
semblables (p. 61).
Pp. 32-3.
P. 53

208

Domnului de' la Srindar e dusg i in casa lui Vodd

pentru fninuni.
Armata e bun'd la Munteni, unde 8Ant 28.000 de oameni, supt SpAtar, Clucer, coloneli i locotenenti-coloneli. 4.500 de oameni se aflg. la Bucuresti, in cgsarmile de la Dealul Spirei i Malmaison, Impartind
grija politiei cu seimenii i dorobantii Aggi. Imbracati
cu uniforma franco-rusg de postav din Moravia si
Silesia, sant buni militari. ,,In aceastg clip chiar,.
dac ar fi comandati de oamenidesloinici, inslruiii in
strategie, i-ai vedea, cu exactitatea ce adue In serviciu i regularitatea scrupuloas a tinutei kr, reluand
r6pede Intre celelalte natiCrangul pe care-I cuceriser
In timpul barbarilor, cand opuneau cea mai vanjoasg.

Impotrivire unor dusmani de trei ori mai multi ca

numgr si pe cari totusi Ii siliau adesea -a se da lilapoi i." ,,Trimeteti un batalion de infanterie minan.
Inaintea vrjmasului, si yeti reggsi la cel d'intgiu prilej eroica Indratnicie a Scitului si a Dacului. Dac
trebuie s meargg, ei inainteaz In fata gurii fumegande a tunului; dadg-i tomanzi s se opreasc pentru a tinea n loe falangele inimice, nu se vor Inapoia
(flchira), ca un zid de aramg, strans, compact, neavea
atacabil 2." Rusii i-au organisat pentru a
Indem Ana?

Cultura e Inapoiatl. Ar fi chiar ca In veacurile al

XII-lea i XIII-lea 3. Se traduce din Lamartine, din
Hugo, de aire Vcgre.scu, se cetesc i ziare .romanesti
In cele trei cafenele noi din Lipscanik Sfntul-Sava

are o bibliotecd. Domnul muntean a fama ateliere' P. 25.

2 P. 26,
P. 31.
Pp. 6. 34.

209

de lacdtut,d!ie, fieri ie, ardmarie In tr' o

,Mol-

dovalahii skit 1ndemdnateci, plini de iscodire

si de intelegere: cine i-ar putea impiedeca (le-a ajunge,
la acelasi scop ca vecinii lor din Germ4nia"? TaraRomdneascd. de la suirea in scaun a lui Vodd-Gbica
trimete pe fiece an in Europa tineri meniti studiului

legilor2". Mal mult nu stie oaspetele nostru.

Ca Incheiere, el cere ,,Franciei i Angliei
zeased bine. Moldo-Valahia e chemald a juca fin mare

rol, cel mai mare rol poate In chestia Orientului.

Europa sd deschidd ochii i sd se opuie rdpetle la aceia ca Rusia, aceastd mare navalitoare, care nu cunoaste niel zdgazuri, nici hotare, sd faca din cele cloud

principate ce vrea sd fac azi din Polonia: un Stat

fdr nationalitate, fAra nume, de sters de pe harta
pentru a-1 cufunda In uitare". Cu o Constituie ca pentru &Lisa, ocrotind l initiativa strdina, aceasta tard

s'ar ferici, pentru ea si pentru civilisatia lumii 3.

Cartea, Inlinsd. luxoasd si foarte brumos ilustratd
care poarld. iscalitura printului rus Anatol de Demidov, mal tArziu sotul princesei Matilda Bonaparte,
dar a fost fara Indoiald scris ori mdcar revAzutd
de colaboratorii francesi ai acestuia, Voyage dans la
Russie mridionale et la Crime par la Hongrie, la
Valachie e( la Moldcwie, Paris 1810 4, e, si afard de
splendidele ilustratii, unul din cele mai bogat iizvoare
cu Privire la epoca regulamentard In Principate.
' Ar ft f iniat i fabrici de postav

i pinza (p. 37).

La 1/11achie depuis le dernier avenernent du Hospod ir Ghika
envoie chaque anne en Et.rope des jeunes gens destines tu2

dier ses lois (p. 20).

2 Pp. 27, 39-40.

4
Scrisorile de basa, In Esquisses d un voyage dans la
Russie mridionale et la Crime, Paris 1833.

210

aceastA ceatd de aldtori vine din Apus PC Dundre, In krvdrAsia altor Francesi, cari i ei tintiatt
spre Bucuresti, si a unui neg,ustor armean. Se trece
pe la Orsova, bled un centra mic, ca lazaret de granitd, pe la Cerneti, care constd dinteo singurd stradd
Cu prdvAlii i mArfuri murdare. Fiind Duminecd,
lumea se prinde In dant, al cdrui cap It tine un sergent din noua militie, iar musica o dan doi Tigani.
La Giurgiu, aceia dintre drumeti cari nu-si pot con-

tinua calea spre Capitala munteand vd biserica,

noud, a Sfiintului Petra, prdvdlii i cafenele, doud-trei

hanuri In care lumea doarme pe biliard. La billciu

stau intinse corturile, focuri pfilprtie.
cantd,
si se Inviirteste hora. Elementul occiaentatil reprosintd doar ogentul navigatiei, un farmacist 'care stie
italieneste. lar cdlre Bucuresti se vede o mAn5stire

cu turn Inalt si han, plus un dulap-scranciob. Zugrdveala Infiltiseazd animale, boieri, soldati, Turci.
In ciirciuma vecind rdsunil cantecele. Do aici, de la

Ddrds:i, apoi, nu se Intdmpind nimic pn

pdtul drumului.
Cltorii sositi Intaiu afld In Bucuresli pentr

la cagdz-

duire clubul nobililor", dese ori pomenit i Ind acuma, cu teatrul alipit de drinsul. Dona oii p-) primi
oaspeti. In curte, Tigani pradd bagajele. Dm ml -mns

va trimele un ()titer ca sd dea ajuror

Gel ce vin pe urnid sfuit Indreptati
niste Evrei
la han. Afrd un cdpitan care-i conduce la un Italian.
Orasnl, mprit In cinci cartiere, cu comisarii, lor,
Cu strdzile strambe (a croitorilor, a bldnarilor, etc.),
rdu pavate, cu multe case de lemn, Cu lipsd. de armonie mire cldiri, ca cafenele proaste, ca mtati Evrei,
displace. Nu intereseazd bisericile, singurele monumente istorice. Dar se releveazd Museul de istorie naturald, Biblioteca, In care se pilslreazd 7.000 de vo-

211

sume, Colegiul, cu elevii in uniforma, Nu se

.scoala de arte si meserii pen.tru soldati."1, spitalul
militar al d-rului Mayer i cel de la Pantelimon. Se
4:lau stiri procise despre populatie: 2.598 boieri, 5.757

cameni ce atarna de ei, 436.604 locuitori obisnuiti,

56 preoti i 1.058 persoane In legalura. cu ei, plus

137 calugaii, pe langa 2.583 de Evrei, cu ai lor,

1.795 de suditi straini i 10-12.000 de persoane In
trecere. Sant 10.074 de case, pe Mug 95 de biserici
26 manastiri, apoi trei tipog,rafii i cloud spitale.

De Alexandru-Voda Ghica se vorbeste Inca a la

Inceput cu laude mari. Condus de adiutantul de

-Grammont-Louvigny, Demidov e primit de print intr'o odaie Impodobita ca portretul lui Chiselev. In-

talneste o foarte Mina primire si o conversatie u-soara i spirituala asupra tuturor subiectelor care o-

cupau atunci saloanele Apusului". Omul, cu o fisionomie bIand i senina, care inspird de la inceput
increderea", are toga Infatisarea unui gentleman",
cuvntul Ii e neted i usor i vadeste un spirit
inalt", ,,cunostinti solide si variate, veden i nobile"2
Fratii lui, Mihai Banul si Constantin Spatarul, care
porleste pe oas-peti la o revista militar, Ii samand.
E poi tit si la casa de tara a lui Voda, In satul vecin,
,,Scufa",
cad In oras, dupa focul de la 1812, n,u
s'a refacui Curtea, i Ghica st acasa la el, cu eu.mvatele i ofiterii de serviciu. La tall, pelrecerea e In

_grdin, cu Tiganii cari dada bine pentru dant;

P. 145.

Accueil ple'n de grilce et de cordialit... Conversation

aise et spirituelle sur tous les sujets qui occupaient alors
les salons des l'Occident... Tous les dehors d'un gentilhom.me... Physionomie douce et grave, qui inspire tout d'abord
la confiance; sa parole est n- ette et facile et Ocle un esprit lev... Connaissances somides et varies, vues
2

res.

212

Domnul face sd. se transcrie melodia horei pentru a

ddrui oaspetilor
Despre boierime are o ideie bund. fost la Banut

Filipescu, cu prilejul unui bal, si el spune cd nu

cunoaste vre-un oras din Europa unde sil se poata
aduna o societate mai desdvar4it plilcutd, uncle celi
mai bun ton se aratd necontenit impreund cu cea mai
dulce veselie"2. In tara unde fracul e vecin ca
si care a adoptat de la 1nceput plilceriic i miscdrile libere ale Apusului`-", gazda poartd incd benisul pe care i se rdsfirl barba allA. La teatru, unciese represintd Semiramida i Fleme et Ruse, Voda

asistand in frac, e aceiasi bund randuiala; in Adunarea Obsteascd, unde, dus de Mihai Ghica si de mi
Cantacuzino, Rusul vede ofiteri aliituri de boieri vechi
noi
erau patruzeci si trei de membri nurnai
aude discursul lui $tirbei, ministril al Justitieir
se obserVd, inaintea putinilor spectatori, o conversatie politicoasr. Intre ofiteri sant de aceia cari, cum
colonelul Filipescu, crescut in Franta, nu se deosebesc de fostii lor colegi din Apus. Demidov constatI
cd nicio societate europeand n'a fost mai activd in
a-si face calea spre bine, peste toale piedecile de care

era ingdmdditd"4. Acei cari au plait ospita.lhatea

13ucures1ilor cu moneda spiritualului lor sarcasm
V. si pp. 180-1.

2 Je ne connais aucune v:lle en Europe ou l'on puisse

runir une socit plus compltement agrable, o lemeilleur ton se montre coustamment uni la plus douce
gaiet.

3 C'tait IA un emblme bien vrai de la situation de ce

pays qui a adopt tout d'abord les plaisirs et les libres

allures de l'Occident.

4 Aucune sociCt europenne n'a t plus active sefrayer un chemin vers le bien travers tous les obstacles
dont son ancienne route tait encombre.

213

nu vor tAgAdui, cdci doar stiu destul de bine istoria,

c sant natiuni care dateazd de patruzeci de ani regenerarea lor politia. i more 0 care nu sant de loc
mai bogate in principiri.
Totu0 mai departe In aceastd lucrare alatuit din
contributii diverse conversatia clasei de sus romnesti
e taxatit de frivold i se spune cd accastd clasd nu s'a

desbacat Ina. de Inveliul noroios" (la cradle fangeuse), care-i impiedea stalucirea2. Slugile luxo0tor boieri sant In zdrente, casele nelngrijite, Ar .pre-

fera mai curand pe teran, pe care numai sd.-/

i-ti catigd. interesul 3. Rasa e evident romanse recunosc chipurile de pe Coloana lui Traian i figurile

din Trastevere la Roma h De i putin religioi, sdvarsesc foarte rar crime% Lipsesc c,er0torii; superstitia la ei este o poesie traditionald."6.
Plecand din Bucure0i la 17 Iulie 1837, cu doud trA-

suri dcumpgrale, la care se Inhaml ,,patruzeci" de

cai,
stafeta, (laid de carmuire, aleargd Inainte,
aldtorii tree Ialomita, fdvand cuno0inta casei
tan ului de postd, a dorobantilor, a Tiganilor de laie
din drum, 0, peste Buzdu, cu episcopia, se Indreaptd
spre Ramnic, unde, dupd o noapte petrecutd In trdsurd, li prime0e casa boierului Niculescu, clddit

Les narrateurs si peu indulgents qui ont pay rhospitalit de Bukharest avec fa monnaie de leur spirituel
sarcasme ne nieront pas, tant il savent bien l'histoire, qu'il
est des nations qui datent de quarante ans leur rgnralion politique et morale et qui ne sont gure plus riches en
principes (p. 135).
2

P. 185.

3 Men qu'A le voir on se sent intress en faveur du

paysan valaque (p. 185).
P. 151 i
&

26 Pp. 166-80,

6 P. 168.

214

In gust Dalian'', dar Cu cerdac liber; mai observI

acolo s'i un castel de caramida", de gust turcesc''
(langa biserica zidita de Mihai Cantacuzino). La Focsani, Cu multi Evrei si un Htel de France, tinut chiar

de un Frances este si un misionar de aceiasi natie,

foarte Inacrit, se face un nou popas: i se pare lui
Demidov ca ar fi doudzeci" de biserici la Munteni,
lar la Moldoveni nu mai putin ca seizeci". Ispravnicul care cata sa inlesneasca drumul mai departe e
Gheorghe Razu.

Parasind Tara-Romaneasca, calatorul presinta bogatele stalistice pe care i le pusese la indemana, de

sigur, consulatul rusesc. Sant In Principat 22 de

orase, 15 targuri, 3.560 de sate si 338.322 de case,
plus 3.753 de biserici, dintre care 1.364 de piatra,
s'i 202 mandstiri (inchinate, 123). Populatia se imparte astfel: 944 de familii boieresti, 4.195 neamuri
si postelnicei, 6.820 preoti, 2.740 diaconi, 2 920 slujbasi bisericesti, 14.158 Tigani boieresti, apoi vaduve
i infirnii, 13.127, scutiti pentru slujba, 1.078, pentru oaste 3.436, suditi 3.729; plugari stint 27.291, Bulgari 5.179, mazili 3.258, ncgustori 4.810, mesteri 4.130,

Tigani al Statului 5.633, calugari 2.618, vagabonzi

1.519. Se face socoteala birului astfel: 8.210.670 cel
obisnuit, 121.645 mazilii, 147.860 Tiganii, 438.970 patentele, 2.500.000 salinele, 1.405.050 vamile, 2.000.000
alte izvoare. Ele se cheltuiesc astfel: tributul la
Poarta : 1.400.000, lista civill 1.600.000, justitia
2.158.440, administratia numai 1.857.480, politia, deosebit, 360.540, armata 2.750.00D, dar pentru dorobanti
un alt capitol, de 179.210; postele 1.107.418, caranti-

nele 600.000, podurile 200.000, pavagiul Bucurestilor iingur facand 48.000, lemne la autoritati 80.000,
Inchisorile 70.000, pensiile 1.500.000, pentru cersitorl
100.000, pentru copiii gasiti: 100.000, pentru spitale:

215

150.000 (Mitropolia tiind orfanii, bolnavii i cotile),

instructia 350.000, mAndslirile 22,000. Industria e represintatd numai prin fabrici de pdldrii, de testemele.,
prin cele 2.299 de mori de apd, fald de sase mori de
vnt i noud ca cai; In ultimii patru ani fabricilc"
s'au sporit ca 631; s'a inceput lucrul la Baia-de-Aramd 1. Comertul extern presintd acest bilant pe 1831-5:
31.848.076 importul si 49.159.585 exportul. Se d si
statistica animalelor 2.
Insemnarea scolilor si a oslirii e particular de inte-

resantd. Sant, afard de Colegiul de la Sf. Saya, cu

clase primare, de umanioare i complementare,
de scoala primard de la SI. Gheorghe Nou, de alte 22
de scoli pariiculare, tot la Bucuresti, 0. de pensioane:
trei de bdieti, doud de fete, populatia scolard in Capitald fiind de 1.745, acestelalte scoli In cuprinsul Principalului: la Craiova, Colegiul, scoala Sfire,i:or Apostoli, un pension si 26 de scoli in judet, dintre care 12
ale Statului. Numdrul total e In tard. de 3.872, f Ail a
pomeni co1ile preotilor i dascli!or,
Noua oaste-se compune din trei regimente, a 5.000
de oameni; zece ofiteri ant, pe langd Domn.

Drumul prin Moldova se face prin campii Inflorite. La BArlad primeste ispravnicul, care n'are, Insd,

lit casa curald, decat cloud canapele, asa Inct unii

din cdrtori dorm si pe jos.: Tara I1U se pare deshil de
cultivatd, i se aruncb." i aici ideia unei colonisatit cu.

strdini . La Iasi se Intl cu o escortl de doisprezece

cdldreti: cAnd trdsurile tree pe podul de barne, Evreii,

curiosi, apar la usi si la feresti, salutnd. La Otel

Petersburg, cu picturi i slugi In fireturi, a5teaptd oP. 170 i urm.
a P. 189.
3

Pp,, 169-70.

4 P. 199.

216

fierl, se presinta. Aga In portal lui batranesc, se da

o garda de politisti, dar noaptea se petrece pe masa
de biliard san pe saltele Intinse jos.
Si aici eel d'intliu gand e la DOmn. Mihai Sturza lo-

cuieste In casa lui particular, eaci i aici Curtea arsese. Aspectul palatului improvisat e militaresc. Mihai-Voda, abia de patruzeci de ani, dar bolnav de
griji, apare ca un om de o conversatie plina de verva,
aratand o instructie putin obisnuita". Se Infatiseaz
ca devotat terii i spune c si-ar da averea lui numai

sa dispara umi1ina tributului anual. Foarte

el cerceteaza la otel pe cneazul rus si-i trimete musica ungureasc a corpului de mine ca sa-i cante la
pranz.
Iasul are si lucruri care pot interesa. Pe strazile une

ori largi, cu un inceput de pavaj 2) se vad si case

moderne curate, cu largi curti. Supt stalpii de lemn
din Strada Marc se poarta Evreii, cari intretin un negot vioiu. Se vand stofe, fierarii; zarafii mina rublele
Inaintea treeatorilor. Este chiar o librarie si un cabinet de lectura francesa, trei tipografii. Intre bise-

r, mai putine ca la Bueuresti, se deosebesc

Ierarhii, unde se vad admirabilele tapiterii care Infatiseaza pe men-II:mil familiei lui Vasile Lupu. Pe
langa. Colegiu" (Academia Mihaileand), este societatea de medici i naturalisti, care a strans o remarcabill colectie3. Spitalul Sf. Spiridon tine 200 de bolnavi.

Demidov cu Insotitorii sai trece apoi la Sculeni

de acolo In Basarabia.
Si aici, la plecare, SQ dan statisticite pe care sant
1 P. 203 i urm.
2 Costa 125.000 de lei pe an: proprietarii au dat impositul pe eple ani (pp. 281-2).
3 P. 206 i urm.

217

cine le-a furnisat, Nicolae Sutu, fiul fostului Domn

i autorul unor Notite statistice"
foarte pretioase, precum si al unor memorii tip6rite. Nu se dau cifre despre cl.diri i locuitori (dar
escedent la nasteri: 9.769 pe an), ci numai despre
Alexandru-Vodd

budget si comert.
Capitatia represint. 984.386 60 lei, mazilo-ruptasii
73.741, carciumele i dughenile 112.000 (carciiunele
apar i deosebit: 181.190', patenta 51.592, a strinilor
18.074, ruptele Vistieriei 38.036, salinele 212.060, venitul Botosanilor 56.800, rsurile 741.829,87, posta
300.739, djma oilor, stupitor, porci!or, viilor 87.905+
87.470+500.000, vmile 207.950, velnitele 73.785. Pe

cap de teran vin 78,30 Id. De fapt birul proprittzis e numai de 30 de lei, patenta de 60-200. Se pierde

mult de la scutelnici, prea numerosi, de la 8 la 80

pentru fiecare boier. In materie de cheltuieli, intr'o
form incurce: Casei Rsurilor i se dau 25.090 de
lei, se scoate venitul Doamnei de la Botosani 56.800,
restul din grajdica" 90.237,27, lefile Case Rsurilor
1.079.518,81, posta 300,739, bani dati direct de Domn
(cheltuieli politice), 1.863.263,39. In alt loc se aduce

budgetul pe 1834 si 1839 si venitul, de 7.041,482 si

8.491.956, cheltuielile, de 6.491.368 si 7.949.625. Sc
presint i budgetul particular al Botosanilor, Romanului, Focsanilor, Galatilor, Barladului, Iasilor. Venitul Botosanilor e, pentru 1838, de 53.351, cheltuielile,

la deosebite condeie, de 48.447 pe 1834, 56.623 si

39.219; pe 1835: 65.131 si 46.525; pe 1836: 80.319 si
42.316; pe 1837: 120.001 si 47.432. Casa Milelor costh
pe an 72.000 de lei, a apelor 50.000. Budgetul armatei

e de '650.000, al statului-major de 80.000. Lipsa de

recolt btin dintre 1831 si 1835 a sclzut mult veniturile.

Se eheltuiesc pentru lean 400.000 de lei pe an. Se

218

numArd la 1832 In tard 506 scolari externi, la 1834,

985, la 1838, 936, iar in Iasi, 531, 1.129, 1.188, In
Botosani 67, 62 si 103, etc.
E de tot curioasd cartea lui Stanislas BeHanger,
lAtor vcnit pentru o mostenire, a eonsulului Parent,
unchiul. sdu, si, care, mat din nevoie fat de procedurile incete ale justitiei muntene, mai din plAcerea
de a petrece In orasul boierimii bogate si vesele, a
slat luni Intregi la Bucuresti, In 1836. lar, peste mutt
timp, cetind si ceva din literatura mai noud asupra
Prin.cipatelor, el publicd supt titlul de Le (sic) Kroutza", In care Magid 0 cii.itta se amestecd, iar ea
subtitlu Voyage en Moldo-Valachie"
de si abia

de-a cdlcat In Moldova, In doud volume, o carte

ciudatd care cuprinde tot ce vrea i nu asteapt
cineva: relatii personale, conversatii, judecati, anecdo:e, adevdrate i ndscocite, pagini de literaturd romanticd i cAteva statistiel inotilnd in acest pot-pourrE

'Wins peste toate margenile obisnuite ale diluarii

literare.
De la desqucl oucha" (deschide Lisa) auzil, la ha-

riera Capitalei, child pentru intdia oara-i Incearcd

strdzile norpioase, din care se scoate cdruta
bivolii, de la diseutia cu dorobantii i eful lor,
de unde veniti? Ce faci ? Ce vrei ? Uncle mergi ?",
pentru ca apoi le kroutz.a" sd Wm. pe Podul Mogo,
soaii, strAbdtut de trAsuri cu felinare, ceia ce-1 inte-

reseazd mai mult e acest centru al Bucurestilor. II

dd. 30.000 de locuitori (0, cu 94 de biserici si 12
case-palate. Pavajul e de lemn si cu pietre ascutite;
ant 722 felinare c lumndri. Orasul Ii pare murdar:. pentru curdtirea zdpezii se intrebuinteazd ocnasi, 7-800, cari o aseazd dupd acelasi sistem ea
astAzi: en pyramides le long des naisons", iar vara

219

preface In pral de inhalat gramezile de imundicii.

Se arald Impdrtirea In mahalale, avnd In fruntea lor
epistati i vadtsei; numdrul vardistilor e de anzecil

dar snt si 700 de strAjeri cari strigd noaptea: eine-i acolo"; strdzile si le Impart breslele: lipscani,
dcani, zarafi, cojocari, abagii, mdcelari (din Scaune,
de carne), zarzavagii, cofetari, fierari. Populatia romdneasc e doar Invrastatd Cu cdtiva Evrei, Nemti,
chiar Francesi.

In crawl fantastic" ca Infdtisare, cAldtorul osebeste bisericile: Mitropolia, Cu patru porti i turnuri langd ele, Invelitd cu plumb verde, i Coltea,
Apoi spit alele: acel de lngd biserica, pomenitil, a lui
MIMI" Spdtarul Cantacuzino, Spitalul Brancovenesc,

cel de la Pantelimon, al Ghiculestilor, spitalele mai

rnici de la biserica lui Mavrogheni, de la SI. Visariort
chiar de la Cismegiu. Cunoaste, el care se laudrt c4
a colaborat la fundarea revistei Museului Nationalv
chiar a Curierului Romanesa (!)1, Museul de istorie nationald, Colegiul Si. Saya, cu biblioteca-i de
5-6.000 kie volume, Intemeiat de invdtatul Mitropo-

lit grec Ignatie, cuprinand ciirti din colectia Invta-

tului frances din veacul al XVIII-lea, Sonnini de

Magnoncourt, despre care am vzut cd vorbeste MacMichael 2.

Cunoaste casele a lui Lens, a lui Stirbei, a colonelului Gheorghe Filipescu, un grieten; eunoaste strdzite, i Lipscanii cu Mile; cunoasie Teatrul, cu alternarea pieselor francese3 (de Scribe, mire altele))
romnesti ci chiar germane, si pe aldturi eu balani
i baluri masca'e, Teatrul, uncle, la o representatie din
Hugo, era de fatil. Insusi Domnul, Alexandru Ghica;
1 I, p. 333 i urm.
2 II, p. 11 i urtn.
3 1 p. 398-9: pumenote i pe fratii Foureaux.

220

eunoaste personag,ii influente, ca Mihai Ghica, Fili-

Postelnicul, casdtorit cu o Bals din Motdova, Dumitrachi Filipescu Aga, un Sutu, un Corpescu

nescu, un Alecu Belu apoi cate un Florescu, Costescu, Predescu, beizadea Ghica, Manu, Cretulescu,
Balacea.nu, Baleanu. A fost prin satele i mAnastirile
din margenea Bucurestilor: Baneasa, Herastraul, Colintina, Marcuta, Pantelimomil, Plumbuita; chiar
departalii Leordeni Ii sant cunoscuti 2
Vorbeste pe larg i cu simpatie de Alexandru-Voda
Ghica. Om de treizeci i cinci, patruzeci de ani,
el a fost crescut occidental si a calatorit pe vremuri

si la Viena. Vorbeste frantuzeste ca un Frances

chiar; se rosteste asupra tuturor lucrurilor cu o ingrijire plina de gust, fara afectatie, fr umflatura ."
E vesel, galant i amabil. Se ocup de literatura si

urmareste de aproape politica straina. Neinsurat,

de i i s'a propus a lua pe bogata fac a lui IfagiMoscu, din causa unei vechi pasiuni" (pentru contesa de Suchtelen), el e in societatea tineretului mai
nfult. Fata de femei e foarte prevenitor si le saluta
pe strada, cand trece In caleasca it la Daumont, cu

sese cai; se vorbeste si de o banca a doamnelor

Curtii" in loja lui la Teatru, unde merge. foarte des,
cum, de alminterea, si la balurile mascate, care
pasioneaza. Fratele Mihai, vre-un aghiotant Ii in
tovarasia la represintatii.
A cerut i audienta la Domn i, introdus de colonelul Grammont, aude pe Ghica vorbindu-i cu simpalie despre unchiu, asupra caruia avuse informatii
I, p.

314.

P. 397.
3 II parle franais comme un Franais m&ne... 11 s'exprime sur toutes choses avec une recherche ple,ine de goilt,

sans affterie, sans faconde; II, p. 90 si urm.

221

de la boierul Filipescu (Be'Langer zice: Bals), asa

Inct tia cdt a suferit pe vremea rAzboiului de la
1806, fiind Internnitat de Rusi. Visitatoral r.mrieuimit and VodA-i vorbeste despre memoriile interesante supt toate raporturile si pline de curioase revelatii ale lui Parent" si chiar de acelea ale cetAteanului Gaudin". Ghica-i aratA lui BeBanger cbiar
cArticica, .,un tout petit in 12", tipAritd la Ledentu
In Paris, In anul 1819, care cuprindea 'pAtaniile
lui Parent. i scriitorul mai pomeneste o carte decunoslinta en-6a santern lipsiti pAnd acum,.opera altui consul frances: Cochelet, Itinraire des principauas de Valachie et de Moldavie 2. Nepotul lui Parent
cel cu o asa de bunA amin tire a luat parte si la pe-

treceri din case boieresti. Prin el asistAm astfel la

un pranz dat In Bucuresti. Trei sute de lumndri
fac sA strAluceascA tacmurile unei mese pentru nu
mai putin de cinzeci si douA de persoane. Se servesc
mncAri de-ale terii: dupii icre neg,re, sarmalc,
La serbarea care urmeazA, (lard de boierul Filipescu,
Ant invitati, pe ring d-na Bal i colonelul Gheorghe Filipescu, Aga, Cornescu, colonelul Ciimpineanu,
un Frances, Mondoville. Stiipfinul casei, om de cinzeci
la cinzeci si cinci de ani, Malt, impunAtor, cu barbA
albA, are In cap islicul, e incins cu un sal In. care se
muge pumnalul. Ciorba este gata", anuntA feciorul,
si Tiganii Incep musica de IntovArAsire, alt. music

fiind gata pentru gustul femeilor. Este si o sal de

fumat, i In marele salon Isi fac Intrarea oaspetii
de la masA si altii. E acolo Meitani, consulul Austriei,
consulul Rusiei (Rfickmann), Mihail Ghica, Belu, Sutu,
Vilar, Florescu, Manolachi Manu, Predescu, CantaII, pp. 96-103.
2 P. 311.

222

bancherul Sakellariol. De obiceiu adunarile

s xiale all placere In jocul de carti 2
Aceia In mijlocul carora se &este mai des acest
fiu al Tourainei francese, bun de povesti i chiar de
iscodiri pe de-a'ntregul, sAnt straini ca dansul, mai
_ales Francesi, adusi de Imprejurari. Afara de Henri
de Mondoville, de care a fost vorba mai sus, care se
afla de douazeci cinci de ani In tara, nu stim cu ce
rosturi, e doctorul Tav.n-nier, care se amesteca In anu-

mite tulburdri politice Impreuna ca Eliad i alti Romni4 Xavier Willacrose, pe atunci arhitect al Divaiiului
Chatelain, din Franche-Comt, profesor
In casa Agai, care se stinge In Bucuresti si de me-

lancolie ca nu-si poate reiredea tara, unde fusese

desertor din armafa Imparatului 3, La pretinsa
cula despre presa romneasca asista, pe langa prietenii romni i Willacrose, baronul de Coubertin, cadet austriac, Adolphe de Simond, Polk 4. Este si povestea unui biet Frances naturalistl cazut In saracie
Kerbelen 5. Cu niste Franco-Valaques" vaneaza
langer la Cmpina 6 Alaturi de ei se aseaza cutare

ofiter muntean care a stat In Franta nu mai putin

de zece ani, ori Petrachi Poienaru, directorul Colegiului Sf. Saya, ora rece, grav, impasibil, cu
lisarea exterioara putin stralucitoare, dar de o capa'

I, pp., 375 si urm., 383 si urm.

2 Ib'cl, p. 401. Pentru musicA si pp. 406-7. Pentru visite in genere pp. 400-1.
3 1, p. 111
i urm.
4 Pp. 106 i urm., 129 si crin., 314 si urm. Se spune
precis c MIAMI num5r al publicatiei apare la 4 April de
fapt: 5 Februar 1836 si c B6leanu vroia o foaie numai
literarA.

I Ibid., p. 359 si urm.

1Vd., p. 147 si urm.

223

citate stilid". Pc lfing profesori francesi particulari,

studenti romani tac studii 1a Paris s.
Doritorul de scene pitoresti descrie o judecat
teascl, dup Regulamentul Organic, la Bneasa,1ngl
Bucuresti2

Cltorii ocasionale au dus pe cltor i aiurea: a

fost astfel si el la Giurg,iu, unde a fdeut carantin de
doulzeci i patru de file, auzind intrebrile de ri-

goare: Aliaos, domnule; domnule, sntos?"3. A

-vzut puturile de petrol din Cfbnpina, si Telega ,
cu acest prilej vorbeste de minele 'munlene, de ofertele rusesti *ale cunoscutului Trandafilov si ale unui

Zaparovschi. A fost In mulite pnd la Rucr si la

SAldlruc, in Arges. A .cercelat salinele, administrate
atunei de Armasii Florescu i Herescu5. A ajuns
si pe la Trgoviste, mide s'a represintat in Septembre 1836 o pies frances de ocasie, scrisii de un Romn
fusese la Paris, Teohari Gladescu", pe la
Cmpulung, despre care vorbeste pe scurt
Dar mai interesante sant stirile lui despre Curteacle-Argq. El d impresia pe care i-au produs-o vechile monumente de art romneasc. I-a stat supt
ochi statuia monumental a lui Radu Negru", in Biserica Domneasc, statuie mutat de atunci la Mu-

seul din Bucuresti, si o descrie, Cu straniul costum, bizar, imbrcminte pc jumtate de piele
Ibid., pp. 368 i urm. Pentru Demetrius i seolile
lancasteriene, p. 309.
4
1, p. 2q3
urm. Ju,deati de zapcii, p. 219 si urm.

Procese p.

228.

Si mentiunea juristului Moroiu, p.

229.

3 Ib'd , pp. 87, 91, 93.

P. 128 nota 1.
5 Pp. 129, 191-4. Bellange- f tsese si pe la Constantinopol L p 313
Descriei ea. generalA a terii, II, p. 9
4

i. urm.

I II, 325 si. urni., 357 t urm.

224

de fier 1". Mentioneazd piatra lui Neagoe, a Doamnei,

a lui Radu de la Afumati In biserica episcopala,

despre care se rostete cd .totalul acestor deosebite
constructii"
ddrmate afard de ldcaul Insui, si

acela prefcut, de Lecomte de Nofiy e de un stil

pur i de o armonie expresivd i g,ratioasd: se afta
rare ori astzi modele atfit de perfecte2". Aminlind.
i legenda meterului Manole i viata Sf. Filofteia,
el adaugd cd a descoperit In iscAliturile de pe zidurile Inegrile atunci: a lui Chiselev, a secrelariului de
Legatie de Pontcoulant, a unui Grarcl, a ha Wil-

kinson consulul, a lui Andr Coste, musicant". a

a lui ByPon!
unui Ieronim Spindler i chiar
La Iai, Bellanger afld un oras In, parte stricat de
focul din 1827 i unde i se pare cd trAiesc mutual
40.000 de locuitori. Numard i aici felinarele: 550,
ca i bisericile, numai aizeci, dar mai frumoase dedil cele din Bucureti, i pomenete pe a Trei Ierarhilor, iar, dintre casele particulare, cunoale casa
lui Mihai Sturza la Socola, cu piese de atA i grAdind engles, castelul de la Stnca al lui Nicolae Roznovanu. Nu uitd Colegiul", adecd Academia Mihaileand, biblioteca adausd, Museul de tiinte naturale 3.

In aceste drumuri cdldtorul a putut prinde ceva

din cunotinta bogdtiilor terii. Vorbete asad de
productia In grau i porumb (chila de gral.]. vlinzAn1 Dont nous pumcs encore, malgr les dgradations du
temps, admirer l'trange costume, bizarre accoutrement
mi-partie de cuir et de fer; II, p. 430.
2
L'ensemble de ces diverses constructions est d'un
st3le pur et d'une harmonie expressive et griicieuse. On
frouve rarement aujourd'hui d'aussi parfaits mod.ks; p.
431.
3 Ib'c 1 ,

i pp. 283-311. Dupil Demidov, de sigur, pomeneste si de 'tapiteriile lui Vasile Lupu, pp. 286-8. Despre
un Blanchet si cultura ciupercilor In Afoldova, p. 117.

225

du-se cu zece franci), de lana si de miere5

ceara
verde, dusa la Viena, de vii, de bieLsug,u1 fructelor,
de Valoarea padurilor, de tesaurele de supt piimant,
mire care petrolul, de fabricile care au Inceput a se
Intemeia I. DA ciliar cifre statistice, despre venitul
Mitropoliei muntene (380.000 de piastri), despre
pagaba de 180 de milioane facuta Principatelor de
Rusi in ultima lor ocupatie 2; populatia ambelor
ten i o socoate la 3.200.000, din care dona milioane
In Romania de dincoace de Milcov In total, spune
aiurea, sant aici 23.320 de familii tiganesti si 450.000
de capete
datinile noastre sant notate in acest haos de stiri

disparate, si astfel e vorba de stafii si de strigoi, a.

laturi de alte superstitii5. Sant presarate ici i colo,
pentru distractia cetitorilor, povesti, in mare parte
nascocite, despre Carjaliul, despre haidueul Tunsu,
de,spre alt haiduc, Groaza, despre Ioan ce! Negru,
despre popa din Tabaci, care cunoaste toate limbile
din lume, despre nenorocirile cutremurului 6.
Calatorul stie ceva romaneste i nu-i e necunoscuta
literatura noastra, dintre ai carii represintanti citeaza
dupa Vaillant, pe VAcdrescu, Eliad, Pogor, Asa-

chi si fiica lui, pe atunci d-na Moruzi, apoi sope a

lui Edgar Quinet, pe C. A. Rosetti. El Insusi se fulosete de o bogatA informatie literarA din .care
fac parte: Del Chiaro, Carra, Wolf, Karaczay, Ale1

1,

pp. 110 1 urm., 115 nota 1, 117-8; 122-3, 128

nota 1.
2

1, p. 99.

I, pp. 106, 238.

6 II, p. 107 i urm.

5 I, pp. 236 1 urm., 243 si urm.
I P. 312; II, p. 144 si urm., 172. V. i falsa scrisoare a
lui I. C. C. Craki, p. 134 ('an. 1838).

226

xandru 1-lajddm, dr. Vrnav, Wilkinson1. Din acest

material s'ar fi putut constitui ceva mai sigiir i mai
ordonat, dar e drept el nu acesta era scopul scriitorului.

BeHanger se referd de cteva ori la Valliant, pe

care nu-1 citeazd altd datd, cnd vddit Ii imprumuld

tirile sau numai maniera. El nu vrea sd tic de

scrierile despre Muntenia supt Vodd-Bibescu ale consulului Billecocq. De aceste izvoare, unul important,
celalt capital, trebuia sd se ocupe acuma aceastd expunere.

Consul-general frances la 1839, in locul creat cu

cinci ani inainte, pentru Cochelet, Adolphe Billecocq,
aici
care fusese in Suedia i In Conslantinopol

ca secretar de ambasadd, veni la Bucureti cu o

ambitie mult superioard aceleia a unui simplu raportor despre evenhnentele politice In curs. Intelegnd
societatea romneased tndrd In sperantele, aspiratiile i luptele ei, el se presintd ea un sfdluitor i un
sprijin al tendintelor care un mai bun, viitor natio-

nal, tendinte pe care abia putea sd le observe un

cdutAtor de subiecte exotice ca Bellanger. Neizbutind
dupd schimbarea lui Alexandru Ghica, pe lngd care

se putea bucura de o trecere deosebitd, prin Gheorghe Bibescu, la 1842, a pdstra aceastd situatie privilegiatd, el 1i rdsbund atacnd pe Tigan" In cloud
lucrdrii pline de arnArdciune, de exagerare i de ca-

lomnie, dar cuprinzand numeroase Idmuriri de prima ordine, care sanl. La principaut de Valachie
sous le Hospodar Bibesko, Bruxelles 1847 (a 2-a editie
1848), semnall cu initiale, i Le mile prigioni.
1 1,, pp. 109, 142 nota, 291 i ttrm., 297 i urm., 345;
II, pp. 8 i u m., 88 nota 1.

227

Este, In aceste dou publicatii Mellile sk chenie

alcn;ia cercurilor oficiale franc8e asupra consulului
disgratial i rechemat la cererea formalk a lui Bibescu, intkiu o parte informativA. Incepfind cu Domnul prieten, Ghica e infdtisat ca Ir holdrarea care

i-ar fi putut servi bunele intentii. MiScarea, contra

Ru,siei protectoare", a Adunkrii dominate de spiritul
unui loan Cdmpineanu e condamnatii, politica Tarului fiind, dupa socotinta lui Billecocq, generalk",
,,largA" i binefilctoare, lar actiunea lui Chiselev,
guvernatorul In epoca de pregAtire a Regulamentului

Organic, aceia a unui legislator i organisator cu

iendinte largi si tot odatk a unui administrator econom, harnic, politicos si plin de bunkvoint.:11". Se
critick insk atitudinea prigonitoare a consulului Dascoy, care a lucrat atat de stdruitor la cAderea bunului
Domn. Ar fi fost bucuros s succedeze bktriinul Filipescu, cel descris de BeRanger, sau Emanuil Bkleanu, alesi la intkiul scrutin.

Nici tineretuI, In care si noul sapAnitor, care

Meuse foarte bune studii la Paris, nu-i place criticului. Ac,esti oameni nu se duc in Apus pentru

ci numai din desearta trufe de a se putea intoarce acas cu atitudini de dandies i de lions; liieratura pe care o fac apoi acas5. e puerill i yang.",
ca i visurile lor nationale sprijinite pe originea romanrt si pe amintirea cuceririlor lui Mihai Viteazul.
1

Lgislateur et organisateur larges tendances et, en

mme temp, un admin:strateur conome, actif, poli et bien-

veillant; Iorga, Histoire des relations entre la France el

Roumains, ed. I-a (Iai 1917), p. 11,8; ed. a 2-a Paris (1918), p. 163, Cf. Piccolo, Paul Kisseleu et les
Prirc'pautes de 111c,1dG vie et de Valachie pir un bablant

de Valachie i De la situation de la Valachie sous l'adation d'Alexandre Ghica (Bruxelles 1842).

228

Nici adoptarea literelor latine In locul alfabetului chirilie nu e socotitd de Billecocq altfel decdt ea hied o
pretentie a usuratecei noastre vanitdti.
Stie bine a Romnii au format odatd, cu PoIona i
acel zid de aramd care a scutit Apusul de ndvAlirea mongold sau turceascd ", dar natia In sine-i
pare a face parte din popoarele moarte la once ideie

de ordine si de legalitate, zdeand In miseria celgi

mai grosolane ignorante si simtitoare nuniai la ImpunsAtura puterilor brutale i."

Cu Francesii insisi nu e mai bland acest om atit

de. InAcrit. Principatele fiind un fel de Eldorado pen-

tru o grAmadd de oameni pterduti de meserie i)

de ignominie, avnd i avantagiul unei vieti mai)
ieftene decat aiurea", nu e de mirare cd, pe ldngd,
un Tavernier, un inginer Condemine, conducdnd ex-

ploatdrile de pAdure de pe mosiile lui Stirbei, un

Grammont, pe care-I cunoastem, ori directoare de
scoald, ca d-na de Grandpr, al cdrii so t fusese comandant de vas In marina francesd, Rdnt tot feint
de aventurieri ca M. de St. Andr6, conte d'Abrial, si
M. de la Maisonfort, ,,locotenent general al regelui La-

horei"3, de preoti cari si-au pardsit misiunea, de

institutori, a cdror destrIbIlare merge Ond. la crimefatd de chiar elevii lor, de comediani fdrd talent, de
mun,citori fr cdpdtaiu, d lugi si de bucdtari%
Avoir form autrefois, avec les Polonais et les Hongrois, cette murail:e d'airaha qui prserva l'Occident del'invasion mongole on turque.

2 Peuples morts tou,te ide d'ordre et de lgalit,

croupissant dans la misre de la plus grossire ignorance
et sensibles l'unique aiguillon de la force brutale.
S

Une sorte d'Eldorado A un tas de gens perdus de.

anisre et d'ignominie.

Toate eitat:ile, din cartea mentionatA mai sus, uncle

se dau trimiteri la pasagiile respective.

229

Vain intentia de a da aici biografia meritosului

prieten al RomAnilor care a fost I. A. Valliant; de
alminterea i materialele pentru aceasta lipsesc prea
-mull. Chemat In, principatul muntean pe la 1830,
,e1 fu, cum se intituleaz mai tArziu, cu mndrie,
,,fundator al Colegiului intern -de la Bucuresti"
S. Saya), care i-a fost Incredintat, precum
grin
Ingrijirea sotiei sale, al scolii gratuite de fete" fat

de pensioanele cu platg, ca al d-nei Grandpr;

a predat la Sf. Saya limba francesg si a publicat
cel d'intgiu, de o inidictionarlu franceso-romn

liativg. cutezgtoare pentru un strgin de nastere,

pentru ca, pe urn* amestecat i el In complotul
tulggresc", ImpreunI cu Tavernier, cu Eliad, cu Miiail
s fie silit a pgrAsi tara, de care, Ong.

In epoca Unirii, and publia in romneste o browrica pentru sprijinirea candidaturii lui Grigore
Sturza ca Domn ai Moldovei, gAndul sgu nu, s'a despgrtit niciodatg.

I se atribuie brosura Episode de la question d'Ocrlent, Russie, Valachie, Moldavie", apgrutg. la 1812,

pentru ca sa apere pe Alexandru Ghica, detronat

prin intrigue consulului rusesc1,

traducerea nuvelei

fcarul ca boj (le Carru bol") In anul urmdtor, cu o

dedicatie isalitg. Alco Viteaz", atre ,,les Romains
Ale la Dacie", titlu pe care in adevgr

si terii Intregi

acela de Romanie
ni-1 dg profesorul de la Si.
Saya. Aceste publicatii nu erau deck o pregglire
pentru marea operg. In trei volume, cuprinzAnd experienta attor ani de petrecere la noi, pe care el o

dAdea la 1844 tot In Paris, supt titlul de La Rolnanie ou histoire, longue, littrature, orographie,
Bengescu, Bibliographic franco-roumaine, ed. a 2-a, Pa-

ris 1907, p. 32. Cf. acelasi, ja Etoile roumaine, 18 (30)

Mart 1886.

230

statistique des Romains". E Inchinatg. Muntenilor, mat

ales, cu cari am trAit doisprezece ani ca In tovarAia unor frati" (de fapt e scrisA patru ani Inaintei),
dar i Ardelerzilor i Moldovenilor", pentru a li dovedi ca un strAin e une ori un prieten".
Cele d'intAiu doul volume presintl. istoria Principatelor. Notele de originalitate nu lipsesc din explicatiile autorului. El stAtuie pentru ideia pAstrilrii f
Intrerupere a elementului romanesc in Dacia, aducfind ca exemple AmAnerea Francesilor In Louisiana.

i In Canada, lipsa unei emigrat!i proletare" In

Ardeal, cAnd boierii din secolul al XVIII-lea &dui=
mantuire acolo In fata Turcilor, puternicul sentiment

de proprietate al plugarului, imposibilitatea prefacerii lui Intr'un nomad, pornirea fireasc de a emigra
Inteo tara aa de atr5gAtoare .a. cet5tenilor apuseni

cari, victime ale marii proprietAti, nu mai aveatt

de mult In patria-maml alt situalie decat miseria",
teorie Idmuritoare a colonisArii aces!or reg,iuni cu ele-

mente romanice fArg. A. fie nevoie a exagera roluL

veteranilor i autAtorilor de aun, pe care o aflgtn

i. Inteun studiu de tineret al lui I. C. Bratianu, i.
pe care In timpuri mai mu am presintat-o nil a
cunoate phrerea acestor doi predecesori. Is!oria romfinismului In Ardeal e povestit cu Intelegere
simpatie pAnA L Intemeierea Domniei muntene, mentionnd i dupa ac,eia rAscoala din 1437, marele rol

al lui loan Hunyadi, pe care-1 recunoale ca Romfin, ba chiar nAscut In Banatul Craiovei" (!), activitatea literar a un.ui Nicolae 01611, Invg.tatul episcop unguresc" de rasa noastrK, In secolul al XVI-lea.

Se 'admite c Romanii au salvat Ungaria i Polonia. Figura lui Mihai Viteazul e adusI Inainte cu a1

V. vol. I., p. 3: aprs huh ans de sjour en Vallaquit"..

231

ceiasi iubire, eroul fiind clasht In rand ca Corvin

cu Stefan-cel-Mare. La Radu $erban, continuatorul
acestei politice de nlvdlire in Ardeal, se noteazd a
Rometnii erau atunci ca i azi cei mai numerosi In
provincie" 1. Pentru vremea mai nou Sc recunoaste
rolul misedrii culLurale din Ardeal, pomenindu-se
numele lui M. Nicore-sco" (Moise Nicoard din Ardeal)

citndu-se dinteun articol al lui Barit contra apdAxil romanesti de cdtre alte neamuri.
Fireste cd de la 1830 Inainte el dd ca istorie contemporand propriile sale amintiri2. De i Chir,eley 1-a

scos din situatia de conducdtor al Inviltdmantului

muntean, Vaillant II laudd pentru binele pe care 1-a
fAcut terilor noastre 3. Dar Rusii lui lasa neplAtiti
In 1812 pe un Pruncu, pe un Alecsandri, In 1828 pe
Filipesti (120.000 de galbeni), pe Sakellario 60.000)
si pe Zoita Mavrogheni 4. Se plange Insli c bate
natiile afid aici bund primire, citand pe Piccolo, pe
Nicolae Mavro, pe baronul Borutin i colonelul Banov, lar Francesii ,,nu afld totdeauna poli1eta'5, La

alegerea d'intdiu a Domnilor regulamentari crede

cd i membri ai familiilor Sutu i Mavrocordat au
umblat dupd tron6. Alexandru Ghica merge la Constantinopol cu banii lui Hagi-Moscu, MgAduind sd-i
iea fata 7. Mai tarziu acest bancher dd faliment, pe

un timp cand Vocld ar fi pArtenit pe loan Ghica,

1 Les Itoumains, Laient alors connne aujourd'nui ,es pu

notnbreux dans cette province.

2 La p. 367 data e de 1834.

3IJ, pp. 361-2.

4

II, p. 367.

5 Pp. 362-3; pasagiul pare scris Inainte de plecarea generalului.

6

II, p. 364.

P. 366.

232

vArul su, ddndu-i arenda oenelor

caracterisare
a stArii de lueruri de la 1837 presintg. pe boieri ca
fAr5. enrgie, dar alAturi pe tinerii earl au Invatat In
Apus si au adus de acolo mari aspirata si de la cari
se ug.dAjduieste mull. Strinii sAnt putini; Intre ei
patruzeci de Francesi la Bucuresti, iar la Iasi numai
doug.zeci, pe lng6. o sut cinzeci de E1vetieni2.

La 1838 e vorba de inceperea luptei dintre Ghica

parlidul national avAnd In fruntea lui pe Cmpineanu, Iancu Roset i Grigore Cantacuzino3. Se dau
actele oficiale, cdte unul din cele secrete. Urmeaza
conflictul Intre doctorul Tavernier si colegul sdu,
Marsille, cAsglorit cu o Romana i nationalisat, si interventia
Cu ajutorul lui yaillant, a consulului

frames de Chleaugiron. Scriitorul spune cll. acesta

I-a Mat perfidiei lui Hagi-beiu, caimacam de Rus-ciuc", cAruia el ii dg. 8.500 de galbeni, pentru a-si
scIpa capul".
Ceva mai tarziu, Valliant a vAzut pe AlexandruVodd sfiindu-Se a isr,Ali pe actul care impunea AdunArii primirca articolului regulamentar impus de Rusia. In acel moment Adunarea aprobA tiparirea Istoriei" lui Florian Aaron, a Iliadei traduse din Aristia si a Dictionariului universal al limbii romAnesti"
Milt de Vaillant nsui,
i aceasla cu toat ddrza
opunere a lui Stirbei 4.
Critica regimului devine tot mei sever. Scriitorul
frances se plange cX *tirbei a vrut s Irhpiedece,
din ur fat de Francesi, tiplrirea dictionariului. Din
parte-i, Domnul, flcAndu-se a patrona societatea fi-

larmonia si Teatrul, In care Saul", tradus de AP. 371.

2 II, pp. 378 i urm., 380 qi

3 P. 384 si UM.
4 P. 400.

111-111.

233

Tistia, se represintase inaintea unei marl ruultimi, lu,creaza la distrugerea ei, dar In acelasi timp el da ce/
mai mare sprijin teatrului german. Si Mihai Ghica
Infatisat supt un aspect defavorabil: cu tendinta-i
fle a grecisa cultura romaneasca, Intemeind o ca-

tedra de etimologie elenica pentru preceptorul de

casa, sau lacomia-i de paman,t i putina grija fata
de saracime. O presA oficioasa insult pe adversari,
apoi Campineanuonoarea speranta terii", intors
din Paris, e inchis la ,,Scufa", de unde la Margineni
la Plumbuita, spre indignarea publica. Boierii munteni doresc un al doilea Vladimirescu sau unirea celor
(Iola Principate supt suveranitatea lui Mihai Sturzal",
nu fall a se gandi si la o confederatie balcanica, in
care ar Intra si Bulgaria liberatA.

Acestea se spun pentru a explica acel comPlot

bulgresc", de pe urma caruia povestitorul era sA
paraseasca tara. Intre tovarasii sai el enumera pe
Telegescu, pe Marin (Nationalul" de la 1848), pe
Dimitrie Filipescu si pe Nicolae Balcescu, pe un
Solir si pe juristul banatearr Eftimie Murgu, pe Boliac, apoi, atunci cunoscut ca poet. Valliant e silit
piece In Moldova, drip sfatul lui Billecocq. In Iasi,
.de unde i se fagaduise o apropiatA Intoarcere, serie
el lucrarea pe care la Bucuresti n'ar fi avut ragazul
s'o construiasca asa de vast 2.In lipsa lui, Balcescrr,
-cadet In noua ostire, e palmuit de Mihai Ghica 8. Sen.-

tinta contra lor (Iulie 1831) e grozava: daca Valliant

Murgu, supus Imparatesc, sant numai opriti de a
loeui In Ora, zeilalti se _aleg eu ocnele, pe fret, pe opt

ani, pe viata, Indata Emanoil Baleanu e si el exilat", si? Intorcandu-se, el face, din rasbunare, a se
1 1I, p. 495.
2
Pp. 405-7.

3 P. 407.

234

vota de catre Adunare indigenatul lui Chiselev. Urmeazd rdscoala Bulgarilor la Brdila.
Acum Bibescu i tirbei lucreazd pentru cdderea
lui Ghica, i scriitorul Ii zug,rdveste cu dusmdnie:
cel d'intdiu nonchalant", prins de nd.cazuri casnice,
misantrop, dar inteligent i dibaciu, supt acel air
dgag du gen.tilhomme" ; celalt harnic, dar gelos,

deprins cu afacerile publice, avand o raideur de

bourgeois parvenu", samdnand deci mai mull cu taidl decal cu mama, o Vdcdreascd. Ei Inving pe Campineanu, presintat ca incapabil de muncd i neintrunind condiiile cerute pentru a fi Doinn. Gheorghe Fi-

lipesru e gAsit de RUi ca prea uman si liberal",.

Alexandru Filipescu (de la Drajna) prea progresiv"
(sic), Vilara, prea dibaciu si mai ales prea luminat
In inteniiile sale". Filipescu are Irish' la primul scrutin 60 de' voturi i Stirbei 30 fatd de 13 ale lui Bibescu. Vitar:A imbratiseaz5. pe acesta, carc, cu voturile lui Filipescu (care se stibigc Indatd.), iese la
al doilea scrutin.
Dacd. osanditii complotului" sant imediat gratiati,
Vaillant, care s'a Intors,
sentinta neintdritd.
OA- Ghica, e expediat In Ardeal, ca revolutionar. Std.
patru luni la Sibiiu, asteptand o resolUtie, pentru a

trece apoi la Viena 1

Rusia e aciun stdpand. La retragerea Mitropolitului Veniamin, ea Inceared., prin agenti trimesi
la sate, s capete de la preoti o cerere de unire a Bisericii moldovenesti cu Sinodul din Moscova. La alegerea noului sef al acestei Biserici ivindu-sb protestdri asupra votului, Gheorghe Guza propune sd seccar
Austriei si a altor Puteri. In Bucuresti, Dimitrie Hrisoscoleu Buzoianu aruncd formal,.
Pp. 430-1.

235

la jttdecata Bulgarilor, fAspunderea asupra Taruluir

eeia ce-i atiage punerea supt aeusatiel : se pare ca articolul din Revue d'Oricnt iscAlit de deputatul A.
Denis, care e citat aici, se datorqte tot tut Valliant.
Afacerea Trandafilov adduga Inclata la aversiunea fatd.

de Puterea protectoare.
Aceasta permite lui Valliant, la incheiere, s faca
prevederi asupra viitorttlui romnes3, Trabuie o unire
a silintilor In jurul Domnului i. contra acestor in.i
tenji rusqti. Tributul, care InseamnA Inca o legiiturk
ilusorie", s se rAscumpere. Unirea sd fie tinta
silintilor, apoi s'a se lucreze la confederatia balcanick,
i cu aju'orul Europei, fi2care din detinalorii de pd."-

mant romanesc participand pentru provincia sa la

un sislem original de unire. Astfel s'ar lmplini dorintile acelora cari, ,,Inainte de once, nu voiesc sa
piard, fiind siguri c. vor revedea zilele frumoase ale
lui Asan (sic), Stefan i. Mihai, zile de glorie, and
vor putea dovedi hied odatd cd sant vrednici de originea lor ".

Al treilea volum e, supt form de capitole bite

expunere descriptivA, ori supt formA calatoriei prin.
munti, intitulatd ,,orografie", o presintare a Omantului romanesc, cu frumusetile i bogAtiile lui. Plitt

de digresiuni, de anecdote intinse pe larg, de Inceratri iterare, de fantesii une ori !Ord gust, el .con1

P. 435.

Avant tout ils ne vetilent pas prir, sews .qu'ils sont

de revoir les beaux jours d'Assan, d'tienne et de Michel,
2

jours de gloire, oft ils pourralent prouver encore une

fois qu'.1s srmt dignes de leur origine (introducerea la
vol. I). V. i ac.tast profese despre soarta Rusiei: Le&
mmes armes qui se sont tournes contre la Porte se tourneront, quand les temps seront venus; contre son Grand-

Duch de Posen, contre Dantzick, qui jadis &nit plus.

polonais que ne le fut jamais la Bessarabie".

236

-stituie, fr. indoialk una din cele mai importante

materii despre noi In aceastl epoek, si de aceia mexitk o amdnuntit analis.
bescrierea terilor e fdcutk de Valliant, si In parlea

metodick i 1n orografie", cu mull simt pitoreic.

Pornind cu Slugerul Anghelescu, el vede Ploiestii, cu
10.000 de oameni, Catnpina, Telega, Sliinicul, admi-

nistrat de un ckmAras, anume Duca, apoi Comarmicul, Bdicoiul, proprietatea unei Ghiculesei inkritatk

Cu cneazul rus -Trubetcoi, care e executat in urma

conspiratiei lui Pestel, Mislea, cu amintirea lui Vlad
iII Sturza" (sic) si a Vornicului Petrascu, Breaza,
.Alte excursii 11 duc, in acelasi Principat, la Campulun.g, unde observk In biserick portretele lui Ioan
Basarab i sotier, la Arges, unde descrie biserica si
,mormintele1, la Ramnicul-Vilcii, unde e gdzduit la
un Constantin Niculescu, la Arnota i Bistrita, cu Weill', la Tismana, cu broderii de la Voc15.-Brncoveanu, la Tftrgu-Jiiului. Il mai afliim la Cernica, ldng.
Bucuresti, mAnkstirea ca ,zfrescele polcovnicului Nicolae" In hiserick, la Tigknesti, la romanticul Snagov,
la CIldArusanii lui Matei Basarab, la Bucov, cu casa
Jui Dimitrie Filipescu, la Vklenii-de-Munte, la Chiojd2.
Ckra'toria silitk In Moldova ii dk prilejul de. a vorbi

de Focsani, cu hanul lui Halghen", de Iasi, unde

stit de la Novembre 1840 'Ana la April 1841, de
Roman, de Piatra, cu fabrica de hrtie a lui Gheorghe Asachi, de sate ca Dgrmknestil, Crackoanii, Milocul-lui-BAlan, de schitul Durdului, supt Ceahlku,
de Pipirig, de Targu-Neamtului.
law], cu bisericile ,,Podu-Vechiu" i Frumoasa,
e i el un.. imens sat cu hotarele nedefinite, cu strkV. resumatul mien lu Bu!etinul Com;siuni Monumenlelor, Istorice, VIII, p. 122 si urm.
2 III, p. 242 i urm.

237

zile fArg nume,

Cu

mahalalele misterioase", cu gu-

noiu i rdpi, cu case ca niste ferme (mtairies), dar

cu echipagii splendide. In resumat, contrast neincetat al miseriei si luxului", ceva fatuitate s't cu mutt
prea multg. importantA inuti15." /.
Vaillant intercaleazA scene prinse ca In carnetul de

schite al unui pictor: fete la fereastrA langA un boier In caftan, altele care aduc apa de la fntitn, ingropari. Se dau mici povestiri: a Cdrjaliului, a ciobanului ardelean, a Serafitei; se reproduce o interesant scrisoare proprie despre aspectul unei represintatii de la Iasi, cu advocatul general de dotazeci de
ani revArsandu-si coama pe haing., cu fiul AgAir
agent secret, cu frumoasa doamnA Elena Sturdza2.
InsirAnd productiile muntene, are ici si colo note
nouX, ca despre tabacal ce se aduce pentru boieri
din Adrianopol, cu vamg. de 6000/0, despre cultura de

Mai a iui Belu si de ananas a lui Mihai Cornescu,

despre hergheliile lui BAIN.ceanu

i colonelului Odo-

bescu. La comer t se InseamnI cA Franta d doar

pe lAng tot ce trimete Germania, parfumuri
mAnusi, Pesta mobile, Anglia ceaiu, funii, lumftngri, sApun de Odesa, Orientul stofe de India, de Damasc., sKpunuri de Persia, de Candia i Adrianopol..
S'ar putea, ca in aceast tarit, unde de la 1830 s'a Inzecit numArul. terenurilor cultivate si al velnitelor,
sg. se realiseze frumoase castiguri. Francesii ar c6utagritu pentru Algeria ar vinde hartie si tapete, trsuri, concuand pe cele din Viena, care se aduc pentru 60.000 de galbeni 3. S'ar putea face si fabrici de
zahr, ea aceia din Sibiiu. $i arenda ar fi folositoare,

dat flind ce se cere de la teran ca lucru i volnicii

Pp. 101-.
Ibid., p. 386

3 P. 60.

urm.

238

scutelnici" cari se pot cherna la dereticat In casa, precum i voia de a scoate pe bietul om de pe mosie

dacl a lipsit un an, pe cand el, plecand, are a da

capitatia pe epte ani .
Locuitorii Ii par a fi putin Increzritori, l'AM sinceritate, frA devotament fata de tara, frtrA legAturi
(attachement) cu arnicii lor, fArA recunoslin;A pentru
serviciile sau binefacerile pi-imite, fArd unire filtre el
totdeauna mandri de nobleta lor, de i. n'au, afarA

de vre-o sut de oameni, dec't nobleta de bani,

nici pergamente"4.
Ceia ce e mai util sant statisticile. IatA a vitelor In
ambele ten: peste 500.000 de boj, peste 500.000 de
vaci, la 200.000 de cai, la 1.500.000 de oi, peste 300.000

.de capre, peste 380.000 d.. porci . Comertul muntean

e de 16 milioane de franci export, 13-4 milioane importul. In 1840 pentru ambele Principate cifrele
sant: 53.112.213 la export, 29.741.317 la imix)rt, iar
pentru Moldova: 42.503.692 si 23.376.251. Galatii e
port-franc, de la Mart 1836, iar BrAila IncA din Au-gust 1834. Vasele ce vin Ins sant mai mult turcesti

-si greceti (In 1837, 37 sarde, 25 austriece, 20 rusesti). Se prevede vremea cand In Principatele-Unite
cu capitala Focsani s'ar putea reuni cele dou -porturi 1.

Armata se compune In Muntenia din 4.665 oameni,

.din 2.270 In Moldova 5) dar la Munteni are zece coloneli, optsprezece maiori, 43 de cApitani, 523 de. subcAci toatA lumea vrea sA trAiasc, i trebuie
P. 65 i min.
2 Pp. 30-2.
3 Pp. 24-8.
4 Pp. 62-3.

Pp. 75-6.

239

dai de hrana. (faire vivre) la toata lumea I". La

pichete, unde satele dau cate patru oameni i doi

trasi, sant 2336 de garzi permanenti. Se presinta

ljsta medicilor in ambele teKi, aceia a spitalelor, ca-

rora II se fac Incadanhi, cu Isemnarea paturilor.

coule cuprind pe cele lancastriene, dupa sistemul
introdus de Milieu Golescu pe mosia lui. Scolile superioare sant ran conduse, i profesorul de retorica
vine de opt saw zece ori pe an la catedra 3. Se plange

ea, din doua pensioane la Bucuresti, subven.tia de

Slat a fost retrasa numai uneia, pe la 1840, probabil
colii d-nei Vaillantl. Sant de toate 1990 de scoli
comunale In Muntenia si 1.800 In Moldova, eu scolari: 40.995 si 27.547, in capitale: 22 si 8, Cu 2.411 si

2.020 elevi, plus 238 la Sf. Saya; in Academia Mihaileana sant, cu 15 profesori, 65+80 scolari, In Vasiliana" 179+76. Muntenia are seminarii episcopate,
In Moldova se numara unul singur, de la Soeola,
cu 69 de eleviv Nu se uita coiil grecesti (13 la Munteni), germane (la aceiasi 2), %rmenesti i evreiesti
(13 si 12 in Muntenia si Moldova). Sant pensioane
francese de baieti cu directori germani (2 la Munteni,

68 elevi), cu Francesi, la Iasi (3 interni, cu 119

externi si 11 profesori), pensioane de 'fete francese
<1+48 i 3+92). Scoala gratuita" din Bucuresti are

158 de externi,
Populatia totala. e de 6.258.063, plus 578.931 straIni, pentru Principate; in toatcl Romtinimea: Ardealul singur are Romani peste 1.500.000, Banatul
475.0C, Bucovina 209.854 si 462.387 Basarabia. Clerul

da In ambele ten: 65.700 si 36.945 de suflete, bojePp. 76-7.

P. 82 i urm.
3 P. 89.
4 P. 90 i urm.
2

240

rii cu -fii, neamuri, etc. 45.180 la Munteni, 20.140'

In Moldova-. Bucure0ii au 12.690 de boieri, Iau}
5.300, slugile lor: 9.804 0 3.250, preotii 1.280 i 819,.
cAlugArii 137 i 334, poporul obimuit 60.000 0.
26.203; strAinii se num5.1-5. 4.800 0 1.256, Ung-,urenii
3.600 0 600, Evreii 4.800 i 12.740, Tiganii 8.777
2.739: Case sAnt trecute 10.059 0 4.300 In cele douk
Capitale, cu 20, 80 de otele. Se adaugit 26 0 13 m5,nAstiri, 130 i 70 de biserici ortodoxe, 1 0 1 catqlice
i armene, 2 0 1 reformate, 5 0 2 sinagoge,
tipografii 4 0 3,. coli 80 0 13. Era vorba de un
palat Ja biserica SI. Gheorghe din Bucureti. Se

ca

dau cifre 0 pentru strkjeri (40-50 aici, pe langt cei

luati de la pravAlii 0. de la case: doi pe lung.1).
Literatura e larg Intrebuintat de profesorul frances-, care vorbe0e, lgudand bimba, medalia anticg.",
de Tichindeal, VAcrtrescu, Eliad, Asachi, Boliac, Sca-vinschi, Barit, Stamati, Rosetti, d-na Moruzi 2.

Un Frances care petrecuse, cum spune Insu0,

mult timp In Orient 0 trAise un timp In principatul
muntean,
vorbete de satele Gherghita i Gotinari, de Snagov, pe care-I descrie atent, de Campina, de Romanati, de regiunea BdrAganului, ca
de Iai, care petrecuse pe rang Al. Filipescu de la
Drajna 3, unde se vede, In biserica de sat, un tablou
religios isc.lit Cu acest nume de familie, Felix Colson, dAdea In acelai an 1839, trei lucrgri care ne
privesc 4.

Incep&nd cu cea mai redusk ca proportii, In Coup

P. 100.
2 P. 150 i urm.
a

Etat prsent (vezi mai departe), pp. 129

136, 202-3, 238.

n laudA la pagina 28.

urm.,

241

d'oeil rapide sur l'tat des populations chrtiennes

de la Turquie d'Europe, rdspuns de cateva pagini
la un raport presintat Camerei Deputatilor din Paris. el semnala dorinta Romanilor ca si a arbiter
de a face sd se recimoascd In Turcia bolnavd i amenintald cii peirea principiul nationa'l Ei sant capabili
de a da, asupra unui numdr total de 3.700.000 de lo-

cuitori, o oaste de 100.000, de oare ce In timp de

pace forta armatd a Principatelor s'ar ridica la mi
mai putin decal 52.0001.

Altrel se da aici cate un amdnunt necunoscut de

istorie romaneascd, precum petiiile prin care Mihai Sturza, candidat la tron, se recomanda atentiei
Turcilor, ori intrigile tesute In acesti ani de fostul
consul rus, la Iasi, T. (Timcovschi), de generalul Li-

prandi, unul din agentii cei mai fini i Rusiei", de

St., fost funcionar la consulatul rusese din Moldova,
care fusese seful ridickrii de steag contra lui VodrtSturza" (loan Sandu) 2, precum i planul de a ucide

pe Mihai-Vodd printeun complot In care erau amestecati multi Rusi" 3. Consulul frances In Moldova, Huber, e lAudat. Dar In aceasti publiCatie interesul se concentreazd mai mult asupra cneazului
Milos si a Sarbilor lui.
Ea anunt insd. pe copertd doud alte serien: Prcis
des droits des Moldaves et des Valaques fond sur
le droit des gens et sur les traits i Considrations
sur l'tat prsent et sur l'avenir des Principauts de
Valachie et de Moldavie, supt presd.
Intlia, o brosurd, adresatd tuturor Cabinetelor Europer,. anuntd si precede pe cealaltd. Deocanulatd.
cela ce se are In vedere e numai anlisarea situatiei
IL

P. 71.

s P. 25.
3 P. 29.

242

de drept a terilor noastre MIA de Imperiul otoman.

anume cercetanuu-se, ca bash.", pretinsele tratate
din secolul al XIV-lea si al XV-lea, asa cum le daduse Kogalniceanu in cartea lui francesa tiparitd la
Berlin, precum i fata de Rusia, simpld garantd, lard

alte drepturi, pe care nu le pot stabili Impietarile

zilnice", nici concesiile nejustificate ale Portii. Capitulatiile n'au deci nicio putere pe pdmantul romfmesc

si &aide dunarene pot in toatd voia sa incheie conventii de comer t cu Puterile apusene. Cel mai bun
lucru ar fi Ins a se ridica din nou Principatele ca
Stat suveran supt protectia Sultanului"1. Un amestec,
al Austriei, recoma0at de unii scriitori eng,lesi, ntt
s'ar putca admite, intre altele si fiinded Romanii
de dincoace vdd la ce tratament sant supusi fratii lor
de peste munti, adevarati pariasi pentru carmuirea
impiirdleascas. Gurile Dundrii ar rdmanea in sarna
noului Slat, caci Sulina este ardtatd ca fiind in teritoriu moldo-valah" 3. Comertul austriac el insusi
ar profita din aceasta stabilisare a situatioi malului
stang dundrean.

Cartea principald a lui Colson, pe lang, cea de

sus, pe care peste vre-o douazeci de ani era s'o resume D. A. Sturdza4, la inceputu/ carierei sale
politice, e o lucrare intinsd, bine informatd i foarte

prielnicd, asupra poporului uitat pand

In.

zilele

noastre, ca o oasa In pustiu, pe hotarele Europei

Asiei, fara putere pe teritoriul satt, fr influenta in
propria sa Mare. vasal al vecinilor sai" si care acum urmeaza miscarea providentiald de regenerare
P. 97.
2 P. 98.
3 P. 30.
I

4
Scurtii descriere a dreptarilar Moldovenilor si a
Muntenilor, etc., liti, 1836.

243

care ridicd alle popoRre"1. E, cum o spune de la incepul, o 4latorie de contiintd" a unui om convins de
dreptul la viatd al oricdrui neam.
Descrierea fisicd a terii, si dupd."'informatia ruseasert, pretioasd in ce privete ardtarea impArtirii solului, formeazd intdiul capitol. Ea nu oferd hicruri
noi de oarecare importantd. Nota pitorescd lipsete
co tolul, afard doar de o infAtisare a Bucuretilor
copacii strAbdtuti de crucile bisericilor, frumoasd
intAie impresie cdreia-i urmeazii vederea unui ora

inurdar unde nu se ponte merge pe jos" 5.

Notitele statistice3 w;:ot fi apropiate de ale lui
Demidov i ale lui Vaillant. De ale acestuia se deosebese printr'un uor plus, in. Muntenia, la numArul
preotilor i diaconilor, al boierilor (aici numai 12.000)
printeo altd orAnduire a unor categorii de locuitori;

penlrit Moldova cifrele sant foarte scdzute, tot din

1838 (880 boieri titulad, 5.650 preoti, 611 cantAreti,
1.580 cAlugdri, 117.961 terani, etc.), ceia ce se explicd prin faptul cd in acest loc 4 se dau familiile,.nu
sufletele. Budgetele sanl pentru anul 1839 ciliar: ele
.se disting prin uoare cre.sterl sau scdderi (Moldova:
imposite dire,cte 7.702.791, indirecte 2.764.418; cheltuieli: 7.669.368; Munlenia: 10.392.533 si 5.900.746
penlru incasdri, 15.439.900 pentru cheltuieli,. Se apasri
asupra faptului cA datoria public'd nu existd 5.
Exportul muntean e socotit la 16 milioane de
Pp. I-II.
2

P. 197.

In Muntenia 22 de orase. 12 lilrguri, 3.590 de sute,

in Moldova 54 de ()roe. 1.919 sate, 122

4i9 de
milnAstiri (29 mnciina1e ; 1.778 biser:ci. Saill 1.096 de n'oii boiere0i, 225 intingstire.:;ti neinchinate. 16 1 blehinate,
-11a riliew01 (p. 7).
4 Pp. 12-5.
5

Pp. 16-7.

244

francit, pe mai multi ani: el variaz de la 23 la 11

de milioane de lei, importul de la 24 la 55.
In,tregi tabele sant alipite la lucrare pentru comertul exterior pe anii 1832-7. In 1837, Braila primeste
149 vase, Galatii 528 2. Se arald cd 5-6.000.000 oi pot

da prisos de export.
Statistica scolar. dd In Moldova 695 de elevi
la scolile judetene (60 interni), 80 la scoala primara
de fete din Iasi, 136 de bieti si 109 fete la penii-

nanc4. In Muntenia coala centrald" cuprinde trei

scoli lancasteriene ca 600 de elevi, o scoal' de limanioare, una complementard, o a treia speciald",
204 de toti (profesorii se ridicd la 54), afard de stiinti, facultdti, cursuri libere", scoala lancasteriand
cea complementar' la Craiova, cu 190 de elevi si 23
de profesori, cele saisprezece scoli lancastriene din judete, Cu 1.200, de elevi i aisprezece profesorP.
particulare muntene au 3.564 de elevi 6 InstallLoarele francese pregdtiau In 1833 83 de woldrite, in
1838 numai 23v. Patruzeci de familii tin perceptori
sau institutoare acas.'8.

Scurta privire istoricd e vrednic de atentie. Un

capitol poarta titlul de Gloria trecutd a Romanilor",
0. el incepe afirmand cd numai din vina imprejurrilor s'a pierdut independenta de pe vremuri. Ca
izvoare serveste vestitul discurs la scolile din Hotin al
lui Alexandru Hajddu i languirea lui Carlova asupra
P. 225.

2 P. 226.
3 P. 231, nota
4 P. 172.
5 P. 190:
8
7

P. 193.
P. 194.
Ibid.

1.

245

ruinelor Targovi0ii; allturi se reproduc rnduri din

corespondenta cu Rusia a lui Mihai Sutu, fost Domn

al Moldovei, 0 a lui Grigore Dimitrie Ghica, fost

Domn muntean
Analisa Regulamentului Organic
e scurld, destdinuindu-se cd iscdlitura lui, In comitetol
de redactare, a fost refusat numai de bdtranul BAIAceanu, de Campineanu 0. de un Hrisoscoleu, oameni

din. cari un tandr preot muntean" fdcea

figurti

sfinte 2. Pe atunci Orlov oferi la Constantinopol, din

partea Tarului, 3.000.000 de galbeni pentru Principate 3.

In ce prive0e clasele natiei noastre, scrillorul are

o nesfdr0t mild de teran. II Infdtieazd, cam pretutindeni, oropsit i despretuit, redus la ImprejurAri
de traiu absolut primitive, multdmit In aparent5. cu
satisfacered celor d'intdiu nevoi ale unei fiin.ti umane.
Minitri prind noaptea pe sAteni pen,tru a-i mana la
lucru pe mo0i1e lor; nedreptAtitii vin adeiea In cete

s5-0 caute judecata la Bucuresti; dar nici aceasta,

nici anchetele ornduite de Domnul muntean nu servesc la ceva 4. In Moldova mai ales, fata tras, ochii

Infundati In cap ai atator locuitori de la tall aratd

suferintile prin care au trecutb. Arenda0i greci ca
cei evrei store ultima, picaurd de vlagd erbilor,
berati numai de formX, ai ogorului In ambele Principate6'.
1 Pp. 41-3.
2 P. 47.
3 P. 50.

4 P. 129 i urm.

5 Leurs yeux caves et gulls n'osent lever, tout an-

nonce la servitude et l'absence du bien-etre (p. 236).

6 Cette emigration juive de la Russie et de la Pologne
rduit le paysan moldave A la misere et le prepare au
joug tranger, car l'Isralite dur et meme froce envers

les chrtiens ne s'apprivoise avec les .pauvres Roumains

que pour les voler, les exploiter et souvent les rouer de

246

Mai nenorociti decal dansii sant doar Tiganii, despre cari Colson se rosteste cu adanca indignare fata
de acei cari-i intrebuinteaza pentru folosul i pentru
piacerea lor, jignind Insasi demnitatea omeneasca.
si el chiama opinia lumii civilisate pentru a face sa
inceteze acest abus.

totusi teranul roman e cinstit i viteaz. Rusii 11

intrebuintau In ultimul razboiu tot la avangarda.". Armata noua, mai importanta. In Muntenia, e aldituita
numai din ei, atat prin cele 36.000 de familii atribuite
organisatiei granicerilor, cat i prin cei 6.000 de sot-

dati tinuti supt arme, plus cei 5.000 lasati la valra.

prin cei 22.000 cari pot fi chemati In fiecare moment.
si In sfarsit prin cei 3.600 de dorobanti i slujitori
munteni, prin cei 1.200 din Moldova, cari sant o adevArata i destoinica oaste 1.

Cierui e in mare parte din terani si traind ter,.

neste. El ocupa putin pe scriitor, care vorbeste in
treacat de gandurile bune ale Mitropolitului Veniamin.
prea legat insa de politica ruseasca, Si de MiEropolitul
muntean prigonit de Rusi, Grigorie 2. Ii plac manas-

tirile, ca niste orase germane", In care insa n.'a

izbutit sa descopere bibliotecile, care erau, seminarii
ca acela din Buzau, bine condus, cu scolari vioi si
lauda pe episcopul de acolo; si kcoala de preoti din
Bucuresti i Indepiinete sarcina. A cunoscut pe Invatatul profesor Nifon Balasescu 3

Apasand asupra faptului c principatul muntean

are o clasa de negustori indigeni, nu ca in Moldova.
coups (p. 151). Cf. qi pp. 235-6. Si contra velnitelor, p. 152.

(Cf. p. 218: Les habitants slabillent comme les Daces

et se nourrissent comme aux premiers jours" (p. 218).
P. 21 i urm.
2 Pp. 162 i urm., 170.
8 Pp. 163-5.

247

uncle ea e impiedecatd *in formatiunea 'ei de invasia

evreiascd, Colson aratd pe rand rosturile lipscanilor,
marchitanilor, cari vand si articole de Constantinopol, al Brasovenilor.
Negotul Cu strdindtatea se face Incd greu, Galatii,

I3rdila Incepandu-si abia functiunile de mari debusee; cel de-al doilea port n'are mdcar o bancdi, s'i
pretutindenea mijlocitorul e samsarul grec 2 i totusi
se face un comert vioiu cu Austria, care trimete anual marfd de zece milioane si viseazg. Muntenia ca

un granar al Ardealului" 3. Anglia Insg.si

a In-

cercat, fundand o companie englesd, care Ins s'a rui-

nat asteptand pAng. la Inghetul Dundrii, Cu dotazeci de vase de transport, gran care n'a mai venit.
Ar trebui, dacd Turcii ar Intelege folosul, sd se dea
negustorilor munteni un canal dobrogean de la Rasoya la Chiustenge si chiar folosinta portului Varna4.

Cdci exportul e important Se trimete, astfel, porumb la Trieste, gran la Genova si Trieste, In Arhipelag, sau la Constantinopol, si In Anglia, lang.
In Franta, Belgia, tot Anglia. si tot la Trieste, vin
la Odesa, catarge la Constantinopol si In Egipt, sdmant de in In Genova si Anglia, fasole tot in Genova s't In Trieste, unt si branzg. In Tarda si Grecia, soda In Constantinopol, matasg. In Trieste 5 . In
materie de fabrici se citeazg. cea de la Campina ori
cea de la Bucuresti a d-rului Zucker, autorul scrierii,
resumate mai sus, despre Basarabia 6.
1 El eere bAnci nationale", i Indat (p. 235).
3 Pp. 225-6.
3
Pp. 214-6. Numrul suditilor chesaro-craiesti e de
30.000 (p. 215).

4 P. 222 si urm.
b Pp. 228-9Sardinia d niobile (p. 228).
6 P. 238.

248

Boierimea e InfAtisatg. defavorabil. In genere e

rgu erescutA, ea anume pentru ciocoism", elementele

adause trebuind s treacA prin zilnica umilire a situattei de logofeti 1. Cutare boier moldovean a ucis
pentru a-1 prAda pe un Evreu 2 Cdsgtoriile fetelor
la treisprezece, patrusprezece ani, divorturile usoare
foarte dese contribuie la coruptia clasei3, care sine
mnc toatI puterea, cgci a fi boier e a fi oml.
Pe terenul politic, o mare parte din boierii munteni,
oameni In vrAstg, servesc Rusiei nehivinse, bung. rgsplAtitoare: pentru articolul aditional" voteazg, lAudat
de consulul rusesc Riickmann, bAlrAnul Filipescu,
fiul sAu calonelul, $tefan BAlgteanu i Cocorgscu.

Unii furg.: cam 25 milioane pe an 5. Este Insl 0 o

opositie nationalg., represintatA, nu atAta prin fostii
student" In Apus, pe cari acest scrlitor nu-i stimeazg
prea mult, cAt prin bane elemente crescute In lark
ca acel colonel CAmpineanu, care i se pare lui, ca
lui Vaillant, cg. personificg. Insusi viitorul rasei,

fiind singurul capabil s dea i teranilor locul ce

li se cuvine6'.
In Moldova, de la Inceputul noii ere a Regulamentului Organic, Fanariotii", favorisati de Domn, lupt6
cu familiile de tarA i cu intimii lui Mihai-VodA.
Dar de la un timp consulatul rusesc nu dispune deck
de un grup pe care el
alcgtuise, cu Nicolae si
Gheorghe Catargiu In frunte7.

Opositia se face pe tgeutele, dupg lungi pregAtiri

Pp. 155-6.

I P. 203.
3 Pp. 158-0.
P. 141.

6 P. 108.

6 P. 64 0 urm.
T Pp. 82-3.

249

ascunse, prin votul singur. Tineretul sovaieste incg

pe acel timp Kogginiceanu era la *1839 numai un
tngr militar de dougzeci i patru de ani1, secretar"
al lui Sturza i om de bune sperante, dar femeile
Ii rgsbung. pentru desconsiderarea din partea.
apgrind cu energie ideia nationalg 2 Intgia generatie In contact cu Apusul

tineri Munteni trimesi

supt Grigore-Vodg Ghica, Moldoveni purtati pe la

Viena
au adus numai limba coslumul, atitudinea,
o a doua se pg.trunde i de alt spirit 3.
Cu aceasta trecem la Domni, i aici trebuie s se
spuie ca si Colson, ca i Vaillant, ca i tineretul supt
influenta anglo-francesg, e contra lui Alexandru-Vodg.

Ghica, pe care-I sustinea consulul Billecocq, atacat

de aceia, i. pentru Mihai Stttrza, care, cu toate
pgcatele lui, de avaritie, ar fi ajuns In stare de a da

o noug ordine de lucruri, asa cum se doria In ateste cercuri.

Dup ce se aratg el Mihai Ghica, dusmanul lui

VaiUant ascunde supt ,,o urbanitate excesivg" si maniere de dandy parisian, care-i casligg femeile, lips

,de talent si de caracter, trufe, prejudecgti, neajunsuri de culturg, ca simplu fost cadet In armata ruseascl, se trece la fratele sgu, Domnul, denuntnd si
aici ce s'ar aseunde supt bonomia" lui,
Toate defectele posibile se atribuie Domnului mun-

tean: e prefgcut, bgnuitor, prigonitor, perfid, mild

plug. la josnicie ea superiorii, vanilos cu inferiorii sgi,
fAr demnitate cu egalii". Descusut i nebulos In
sanduri, gAngav in rostire, el 1111 iubeste pe nimeni
P. 175.
2 P. 77.
1

C'est encore sous le rgne de Grgoire qu'on prit

l'habitude d'envoyer h Paris les jeunes boyards pour finir

leurs etudes (p. 157).

250

si nu e iubit de nimeni. Ii Inchipuie cd ocupli

Europa". Numit dup stAruintile inteligentei lui cum-

nate, pe temeiul cd Turcii preferd familia Ghica,

el e calificat, Cu o elocventit plind de tad, ca Intdiul
represintant al umilirii terii sale", ca transparentul
R usiei" 1

La un supeu In 1832 a fAcut loc consulului rusesc

sl treacd. Inaintea lui, iar, In luptd ca Adunarea munteand, el astepta hotlirdrea In casa acestuia, incunjurat Rind si de ministrii sdi. Armata lui ii dd doar
prilejul de-a apdrea In uniformd brodald, cu crucea

SI. Ana pe piept, intre membrii

In

care sant cei mai multi ofiteri. Se vorbesle i de o

Inchipuitd cdsdtorie cu origini imorale a lui GrigoreVodd cu Doamna Eufrosina".
Cu totul altfel apare, fireste, Mihai Sturza, In care
parlidul national mantean, pe care-1 serveste cartea, Ii pune toate sperantele. Fostul asociat al agentului rusesc generalul Liprandi, poate singur, fiind
destept i bogat, hotdrat,
scape Moldo-Valahia
jugul Rusilor". Sprijinit si de socrul sdu, puternicul
Grec Vogoridi, In stare sd contrabalanteze influen0
lui Aristarchi, agentul muntean, Infdtisat, acesta, In
cele mai negre colori, el are datoria sa refuse si coroana"
pe care i-ar oferi-o Ruii. Timidul boier are.
tot mai mult calitAti de Domn si devine omul
necesar al zilei" 2.
Fireste, Mihai-Vodd nu e ridicat astfel pentru el
ci, cum am spus, in legAturd eu idealul urmdrit de o Intreagd generatie. Acest ideal exista si
pe vremea cand se negocia cu Napoleon I-iu pentru formarea unui regat al Daciei" s. Culhtra noud
1 Pp. 52 i urm., 101.

2 P. 57 si urm.
3 Au temps de Napolon, lorsqu'il pensait crer tut
royaume de Dacie (p. 122).

251

a lucrat in acest seris. Daca la 13ucures1i Aron Florian n'a putut Upad, din lipsa de interes a publicului,
ultimele patru volume din a sa Istorie a principatului
muntean, daca Vodd-Ghica sprijine pe balerinele tealrului german si a facut tot posibilul ca sa distruga

pe cel romanesc, tocmai cand se pregatiau piese

ca Mihai-cel-Mare" i Doisprezece boieri", daca
In capitala muntean colile superioare, ru administrate, sant o simpld forma, dac la Iai, ande Moise
Nicoara moare de foame, Academia MihaileanU' n'are
o catedra de istoria Romnilor, daca Eliad a devenil
pentru curentul national un transfug" salariat, miscarea, data pornita, nu se poate opri. Colson reproduce versuri ale lui Carlova si Alexandrescu pentru
sufletul ce vibreazd in ele. De la Viena, de la Lununde Moldova a trimes-un bursier, vin tineri
alta mentalitate, asemenea cu a fetelor crescute de institutoare francese1. Arta incepuse a fi cultivatd si la
Moldoveni, unde programul *colar prevedea o clasa

de piclitra si de desemn istoric, si un 'Actor din

Miinchen fusese anume adus pentru a zugravi pe
Stefan-cel-Mare inaintea Cetatii Neamtului i In clipa
cand i dicteaza testamentul 2.
Idealul romanesc servit de ae,easta cultura nu tinteste numai la crearea unui regat de la Dunalre, supt
o dinastie indigena, dispunand, ca debuseu la Mare,
de viitorul canal, necesar, intre Rasova i Chiustenge

si aliar de intrebuintarea portului Varna 3. Acest

lucru e aproape asigurat", spune profetic publicistul
frunces. Se obiecteaza fata de acest program restrans
1 Pp. 160, 171 si urm. Se trimesprA la Viena $asc
bursieri (p. 172). Trei termina in 1838 (p. 173). Cf. si

p. 238.

2 Pp. 173, 196.

3 P. 218.

252

ca raman mai mult de sase rhilioane de Romani

nereuniti, ca. In lipsa lor totul va fi nesigur, ca a-i
ceste mase totdeauna *late prin nenorocirea situatiei
lor vor cauta neIncetat sa rastoarne toate combinatiile

care le-ar separa de fratii lor..., cA alianta care trebuie sa domneasca Intre vecini ar fi compromisa
prin acest razboiu surd, care ar veni din existenta
Romanilor neliberati" 1.
De acesti Romani Incaputi supt stapanirea straind
se ocupa, cu cat stie pentru dansul Barit e Vlaclica

de Blaj (Blaye")
scriitorul frances, anexand
la lucrarea sa si cea d'int'iu harta a Daciei care
trebuie sa fie. Incepe cu Basarabia. Supt Vorontov,
guvernatorul care uraste pe Moldoveni pentru
sant Moldoveni" si care lasa pe ofiterii si sa. grade
pe locuitori, pe carturari sa reduca limba romaneasca la cartile de biserica tiparite In singurul stabilimenl de la Chisinau, amenintand cu pedepse,

pana la surgunul In Siberia, pe cine ar resista,

boierimea, cata n'a ramas In Iasi, traieste la tara',
ruinata, cu frica unor costisitoare procese; teranul
se pastreaza insa cum a fost, activ, harnic, Intreprinzgtor". In Bucovina, *,,Romanii formeaza Inca fondul populatiei i sant Inca cei mai numerosi"; nobilimea a refusat titlurile nobiliare oferite de Austria

astfel a preferat curagios mina fata de o astfel

de apostasie". In Banatul colonisat de aceiasi AusLa runion des Principauts est presque assure...
Qu'il reste

plus de

six millions

de Roumains non runis,

qu' leur Maui tout sera incertain, que ces masses, toujours excites par le malheur de leur position, chercheront
sans cesse renverser toutes les combinaisons qui les sparent de leurs frres..., que l'alliance qui doit rgner entre
v. 'sins serait compromise par cette guerre sourde qui

viendrait du fait des Roumains non runis (p. 117).

253

Romanii sant ,,foart.e nenorociti, cei mai apl.sdti din bate populatiile care locuiesc aceastil parte a Statelor austriece". In Ardeal, pdm'ant romilnese,

locuit de patru popoare deosebite", ai nostri sani

priviti ca niste brute. Si lotusi ei &kit Romani
hrdnesc speranta de a fi reuniti cu fratii lor din Moldo-Valahia". Ba chiar ideia unirii se populariseazd
din ce in ce mai mult"1. Intr'o natie ai cdrii membri
de la o provincie la alta isi zic frati" nu e de mirare.

Evident c asemenea porniri afld piedeci la Fanariotii legati de Turci, la consulul rus, adevarat vicerege", Tot asa la Austria, cu gAnduri ascunse
de Principaie i cu teamd fatd de provinciile romnesti pe care le detkne. De aceia Ghica sperd sd. 6apete de la Cabinetul din Viena fagAduiala de a fi reales. Domn In casul cnd Tara-Romafieascd ar fi
restituitd independentei. Austria nu e departatd de a

intra In vederile Domnului, atat de mult tremurd

sd vadd populatiile romnesti din Banat, din Bucovina, din Ardeal, unindu-se eu miscarea ce ar restitui Terii-Romanesti libertatea ei 2." De altfel ea
sldbeste i riscd in toate zilele s slabeasca retinnd
ca supusi pe Romnii Imprdstiati In Imperiul ei".
Franta, rdu represintatd inca', e incapabild s. dea

lineretului din Principate sprijinul diplomatie de

ating scopul: ea ar trecare ar avea nevoie ca
bui sd ailad curagiul de a-si acredita agentii, cari sd
1 Ils sont toumains eL nourrissent l'espoir d'Un: runis.
a leurs frres de la Moldo-Valachie. L'ide d'une runion
se popUlarrise de plus en plus (p. 265).
2 Tant elle tremble de voir les populations valaques du.
,anat, de la Bucovine. de la Transylvanie s'unir au
wouvement qui rendrait 4 la Valachie sa libert (p. 73

254

-nu se boiereascd intre boieri, direct pe linigA Domnii.

Anglia singur lucreaz cu spor.

Oricum, se va ajunge neapdral la indeplinirea nevoilor neapdrate ale unui neam capabil de a-si
asigura, i prin oastea ce ar putea striinge i hrdni,
un. loc In lwne. Prevdzilnd sigur viitorul. Colson e si,gur c dinastiile de pradO vor dispdrea Inaintea asaltului spiritului national care fermenleazd la toate
popoarele hicorporate". Coborfirea imperiilor si a
raselor dominante i invierea natiilor incorporate

e pntru el un punct de crez, i vremea and se

vor pedepsi bate crimele de les-nationalitate" ale
-acelor Imperii i se pare cd se apropie
S attugim cd a trdil s'o si vadd. La 1862 el pu-

supt titlu de Nationalit et rgnration des

paysans moldo-valaques, o Intinsd lucrare, punfind in

legilturd cu nevoia imediatei reforme agrare contra

boierimii parvenite, conrupte i brutale, caracterul
de stdpfinire atavicA a teranului care se coboard din
si o intreaTracii cei vechi, nestarpiti de Romani

gd argumentatie e chelluM pentru aceasta, sau,

cum ii place a zice, din Pelas". Natia nu-0
irage originea", astfel, dinteo adunAturd de coloni
veniti din loate
lumii ronaane; ea formeazd o
rasO omogend, care si-a avut civilisatia ei." i aprarea sAteanului e luatd, dupd amintiri din petrecerea la noi a scriitorului, si contra ocupanti:or rusi
din 1828, cari puneau i in spinarea femeilor, cilnd
Colonia francesa cuprinde, dupA e!, in NIuntenia: un
cate nouasprezece instilutori de Lecare sex, trei
Iiik dici, opt arlisti i patrusprezece actori (p. 236 . Funclionari ai consulatului sAnt Greci i Austrieci p. 257).
4 Pp. 261, 302, 304.
3 t asuri, p. 148 nota 1.

deje

255

nu injugau pe bdrbati la cara, transporturile necesare

armatei lor i aduceau pe Mehedinteni la nevoia de a

nacina scoarta copacilor pentru a-si face lane 1.

In 1843 un cunoscut cAldtor frances, vicontele A-

lexis de Valon, trecea spre Chiustenge, care i

infAtiseaz ca un biet sat de bordeie, ca niste locuinti (16 castori, cu o lame de femei i copii
zdrente, nu mai multi de O sutd cinzeci la inceputul
lucrdrilor pentru scheld. Acum au mai venit,
A.gentul Companiei austriece pe Dun.dre, Bulgari,
Rusi, Rom'ani, chiar, crede visitatorul, Poloni.

Un drum grin pustiu, cu morile, stepa din gnurile cdreia rdsar, fldnanzi de, secea, poponetii brunt,

rar cte un grup de case unde Bulgari tocmiti litcreazd pentru indolentii saptini turci. La Chiostel,
popas al Companiei, valul lui Traian: drumetul incearcd o vanAtoare de pdsdri de baltd. La Cernavoda
se propune canalul, pe la Carasa
aceiasi miserie; un Venetian culege lipitori, al cdror monopol
11 are. Pe malul dundrevan, dorobantul carantinei.

Mergand mai departe pe Durare, de Valon dil

iardsi de lazaret; la Giurgiu, cu 7-8.000 de loadLori (Lot scrviciul carantinelor are 1.122 de pedestri

350 de cadri; frecventa de caldtori: 3.000 pe an aici,

peste 4.000 la Galati, in 1833) 2

Putin. Inainte de la revolutia de la 1848, in anul

P. 246 si urm. Se eiteaza de el i o alta carte, In dona
volume, Chrtiens et Ottomans.
Dupa traducerea germana, Ein Jahr im Orient oder Griechehland unter Otto I., die Tiirkei _unter Abdulmedschid und
Sicilien unter Ferdinand II., Stuttgalt, 1854. ll; Karadja, In Revista !storied pe 1928 i In Cuget Ciar, I, pp. 557-9.

256

1816 chiarl, o femeie, d-na A. de Carlowitz, Intovarksita de un conte de Waisbach i, On la un

pullet, de un Ungar, Mandozy, sosit anume din
Kremnitz ca sk vadd cum Rusii vreau sa fack din
aceste provincii un pullet de plecare catre Impe-

rial de Orient", vine In

noastre,

i, dupil

Intoarcere, alcatuioste note In care, mai ales de la

o bacatil de loe, elemente de romantism capricios
se alktura la observatiile reale, prea patine.
Povestitoarca a cercetat intaiu, In Banat, salde gra-

nicerilor, Cu populatie nulnai romilneasca, supusa

regimului militar
un ofiter rural Ingrijindu-se de
agricultura, Cu pamfinturile care nu se pot vinde
la strkini, cu gospodaria In comurt, i, pentru sei-

zed de membri, cu un gospodar" ales, cu scoalk

germana, cu judecat militara, cu dinciuma
Nu se da niciun ban; sefii de familie au o plata
de 50 de fraud pe an. Cu ofiterii l sergentii lor
In frunte, oamenii lupta cu atAta devotarnent pentru Austria, Incat In 1815 erau aici 40.000 de vadave.

Granicerii s'ant mai zdraVeni la ostenealk deal

toti ceilali Europeni." De si prea putin respectate,
femeile lacreazA necontenit. A vdzut i batrdne tesAnd, si ele ,ickntau poeme eroice nationale copiilor
aproape goi, cinchiti inaintea lor"2.
Pe o cale vicinala foarte bunk, d-na de Carlowitz

merge la Cornea, cu han, pravalii, posta, supt comanda inni capitan, la Domasna, tiirgusor frumos", la crucea care arata unde era sk fie omort de

Turd, In 1738, Francisc I-iu. In. cale copaci

ca'rcati de roan., case bogate". De la Teregpva si
' V. Revue de Paris, XXXIV, n-1 de.la 15 Septembre.
' En chantant des pomes hroTques et nationaux aux enfants
presqLe nus accroupis devant elles; p. 525.

257

chela ei, se ajunge la Armenis, stalie de ofiteri; la

chela Slatinei se trece Timisul. Slujba catolica de la
Slatin,a, cu soldati In uniforma Ingenunchiati, inpresioneaza. Si femeile erau gatite, dar portul lor
jigneste ochii, cci e un amestec de colorile cebe mai
i care se ciocnesc niai mult" (plus
heurtes). I se pare a dantu.1 ce urmeaza e Intovarasit de cantece rAzboinIce, In cinstea vre-unui

strAlucitoare

erou al Margenii". In aceste cantece ar fi vorba 0. de

geniile muntelui". Gospodarul" chiama la masa',

alearga copiii, femeile. Locuitorii i par betivi,
dar, daca. o Intamplare ferigita-i pune In mAsura
sil Invete, ei ar face progrese asa de rapezi, Incat
uaiile civilisate arat rar ceva asemenea" (en offrent peu d'exemples). De la Jurnul lui Ovidiu"
apoi, nu e departe pana la Caransebes, cu hanul
.,Pomului Verde". E un oras de 3.000 de locuitori,
bine cladit, avan.d un stat-m.ajor cu doua casarmi,
un episcop", o scoala normal, una de fete. Sant
vii imprejur, si se culege aur In rul Sebesului; ccmertul e viu In acest centru ,icu aiere de mare oras". CetAtenii sant amabili. Apoi pe la Muntelel
Mare se ajunge la hotar, In fata cu Ada-cal, cu zidurile i cimitirul ei i cu primejdiile Portilor-defier, cu schelea Cladovei, miserabilA, cu Ostrovul
pustiu, pe care baciuiesc doar donAzeci de pescani
sarbi, cu sru-nauarea ruinelor romane si la Sarbi.
La Orsova i se pare ea nu e nicio nevoie adevarata de carantina. In oras sant 500 de case, pentru
2.000 de locuitori, ,,Sarbi, Romani, Greci, Unguri si
Germani", aceslia din urm functionari; obisenic rasariteank sta ranga cea catolica. Femeile In cmasa,

cu pestimane", sant frumoase. De altfel, In TaraRomneasca. o femeie urat e o exceptie", ,,Barbatii

258

snt robusti si bine facuti, i fisionomia lor e tot

odat.5. nobil i insufletitr. Printr'o regiune de vii
porumb se ajunge la muntele Alion i la Portilede-fier.

C6.1Atoria urmeaz apoi la Bahna, la granita mun-

teand, ande o tail nou se vddeste grin baraca de

gardA i stall:Rd imbrkat cu un somoiag de paie.
La Varciorova i se par ciudate visitatoarei casele de
vergi i lut, cu ogeacul din patru sanduri; locuitorii skit sArAeiti de razboaie. Muntenir, spune
ea, ar avea case frumoase i frumoase haine, &wet

Suveranii Europei ar voi s Mai din bogatelc provincii pe care Duneirea le udei inainte de a se ineca

Marea Neagrd un regat independent si a cdrii inviolabilitate ar garanta-o ca to(iii". Si aiurea: Daa.
Principatele ar form. un Stat independent, acest
Stat ar fi indatal unul dintre cele mai infloritoare ale
Europei2." De si articolul apare numai In nunfrul

din 15 Septembre al periodicului Revue de Paris,

and chestia Unirii era pe tapet, nu e far mueres
aceastd rostire din panca cuiva care nu aducea nicio
prejudecatd, i, frA indoiall, nielo simpatie.
Acest colt de plmnt e, ndvAlit de influente din
toate pArtile. Vaporul austriac. Pannonia vine de
la Galati, altul merge in aceiasi directie. Rusii cumprovisii pentru armala
pArg.
deci dupA. 1848
lor de ocupatie, i pentru cumpalrAturi de vin, de
' Les Valaques auraient de belles maisons et de beaux habits,
si les Souverains de l'Europe voulaient faire des riches provinces
que le Danube baigne avant de se noyer dans la Ver Noire un
royaume indpendant et dont ils garantiraient tous l'inviolabilit ;
p. 512.
Scriitoarea intrebuinteazA I Orti ca Geografia Statelor Austriece de un de Luca.
P. 85.

259

grne, de land (se vorbeste de vinul inghetat, de

mere domnesti, de sparanghel) vin agenti de comert din. Viena, pe lng i cdte-un Ungur. Aldturi
de un Turc cu ciubuc se vede Rusul care e director

al carantinei. bar aamenii, amestec de Daci, de

fluni si mai ales de coloni romani si de Slavi",
Romnii fiind fugari de la Bulgari!
snt
si vin Ricuste, zguduie cutremure. Vechiul port se
amestecd azi cu zdrente moderne.

Pomenind de podul lui Traian; din care se mai

gdsesc lemne petrificate In apd, scriitoarea descric
noul Severin, cu casarrna, carantina i easele, hied
putine

cdteva sute

care se zidesc Imprejurl. In

apropiere, Cernetul are doar cateva bordeie" (cabanes) de Jut.

Coborandu-se 'rand la Calafat, cu o bisericrt

or-

(Huard, micd, si o aglomeratie de zidiri nu mai

tnare, Mid pavaj, d-na de Carlowitz trece prin cdrn-

piile frumoase pe care le strAbat, oprindu-se la hanurile Cu tuicA, greoaie cdrute Cu patru cai spre
Craiova. In cale, oameni in zdrente, copii cdrora
Ii arunc bar!, fetnei torcand, Tigdnci gdcitoare cu
cate patru capii In traistd dupd gdt.
Craiova, unde o conduce pe cAldloare un Ardelean, in servicial c,'pitanului local, c pretuitd ca

.,un oras superb, zidit regulat", cu poduri, cu un

bazar acoperit .cu indil, n.u.lnrdn.d i pAnd la 80.000
sic) de locuitori. Se vorbeste i de o mandstire,
a precisa.

Lasand la oparte Gorjul, mai bogat atuncea fiind

mai ferit de primejdii, d-na de Carlowitz va porni
spre Pitesti,
I

P. 83 i urm.

i,

pentru a explica aceasta

260

rie, se presint fabula unei alegeri de jude '407

nesc, In satul SalAtruc, alegere la care vrea sA asiste. Capitala Argesului, la care se ajunge dupft
un drum de noapte cu privig,hetori i iepuri cari
trec drumul, e un oras de 11-12.000 locuitori, cu
inantistire, mai multe biserici, cu poduri i case
ban.e. Sant negustori bogati, Intre cari i Armeni
Rusi. Boierii cu vizitii Iii. livrele iese niai mull
noaptea, pe racoare, In trasuri, felinarele fiind aprinse ; doamnele exhibeaz scumpe casmiruri ; s'ar
fi f5.cand i danturi pe strAzi /a aceste ceasuri ale
primbldrii i petrecerii.
Prin satul Manesti cdlAtoarea merge apoi la Curteade-Arges. Ea semnalcazA aici palate stricate (dalbrs), ruinele castelului Voevozilor
ruines du
chelteau des Wolwodes, pompoasa resedintA a episcopului, sase superbe biserici care desfasurg. (artlent) ciudatele minuni (singulires merueilles) ale,
arhitecturii Lor, clopotnitele lor cutexaloare (audacieux), admirabilele lor colonade de marmur1".
poi, la Salatruc, se presint.1 fantasia tigAneascl

teun cadru in adevar vazut, cu costumele populare, cu turmele de capre i cirezile de vaci, cu
cina la c,are se servesc pastravi i becate, mancdri
de iepure si de cAprioarl.
Mai departe, in presintarea cAlatoriei, e vorba de
Pripoare, de CEneni, de Raul Vadului, de Mocani,
cu cele sase milioane de oi ale lor.
IatI acum, dupa patru zile de drum, Capitala.
teanA, cu bazarul", cu cele saizeci i sapte de
cartiere, cu petrecerile ei; insulA a primblarilor pe
Dambovit (la Sfantul Elefterie), cafeneaua pe lac si
P. 291.

261

,,vila Mavrogheni" pentru popor, cu cofetgriile

receptiile la bancherii nemti, primitori. Cu prilejul
unei visile la bgtrAnul Br'ncoveanu, care ar fi a-

vat nougzeci i sase" de ani, se schittazg., din izvoare serse si din inchipuire, viata acestuia, ca
cum el ilISUO ar fi povestit-o 1. Mai interesantg. e
descrierea, la masd, a fiicei lui, o vgduv de saizeci
de ani. Pe cap are un turban de sal cu diamante,
twaica alba e de brocart cu flori; un fular indian,
pli pointe i sustinut de o cinggtoare (cordon de
i ca
faille) ca perle fine, alarna la soldul ei",
ngframI de sters nasul. Se mai semnaleazg. ciorapi -de mdtasg. In coloarea arnii si papuci cusuti
cu fir de aur i cu pietre scumpe". Femeie frumoas
odinioarg, ea rImAsese veselg.. Se face si o infrgtire
de cruce cu visitatoarea, InfAtisindu-i &eh' buegti
de pane, stropite cu sare, In cruce. La sfarsit se aduce
apg de trandafir. Fiica boierului Ii spal gura, bg.-

trg.nul Ban insusi, barba; d-na de Carlowitz o intrebuinteaz numai pentru mftni.
Femeia cult nu uit s vorbeascg aici, la Bucuresti, de societatea literarg, de cele cloud ziare ce
apar, de tipografiile mide se lucreazg.
Plecind spre Giurgiu i Rusciuc, in acea Bulgarie ,,care nu are decat un stgpan, pe cnd Principatele au doi", se Inseamng. la Oltenita carantina, serviciul de. luntri dungrene. Pe apg, trecand Inaintea
Basovei, Cernavodei, orasului de Floci, Hgrsovei, Mg.' P. 626 i urm. Arhimandritul de la Argq i-ar fi fost unchiu ;
la 17 Februar 1770 Brancoveanu ar fi dat steagul generalului Stoffeln ; el ar fi fost concurent la TarinA cu Ghica-Vocla. Doamna a
cetit pe Sulzer, cum se vede din descrierea palatului domnesc ; p.

622.

262

cinului, se ajunge la Brdila, adevarat port de Mare,.

plin. (encombr) de brickuri de negot si chiar de vase-

eu trei catarge", plus ciudate vechi cornii

Dar orasul nu e Inca deal un amestec de asute

(buttes), de case, de palate, de edificii si de ruine,
neregulat aruncate pe o foarte mare intinaere dc teren"; se deosebesc: carantina, casarma, schelea. Totusi iatd. care-i e pdrerea definitivd: Brdila a redeveldt regina comertului Terii-Romftnesti... De aceia
se tot zidesc case noud."
La Galati, uncle iea In serviciu pe un. logofdt din
Craiova, care merge la Constantinopol, scriitoarea noteaz strdzi frecventate, dar. urd.te, In port, pe and
sus e un oras nou, regulat i compus din case frumoase, In care lumea se grdbeste a locui pe indsurd.
ce se isprAvesc"; In varf e chiar ,,un vast santier de
dulgheri si de zidari". In fatd. se \Tad dealurile Dobrogii, cdreia, ca muncd, i se evede un frumos
viitor.

In cdruta de postd, drumul urmeazd prin ampii

pline de turme i cirezi i printre sate pacdtoase.
Se aude o limbd, care, fdrd. a se deosebi mult de a
Munteanului, sund. altfel de ureciii". Se pare cd
adevdr sfrdina a mers de la Focsani la Ba.cdu
pdnd. la Oituz, si ea vorbeste de uleiul muntilor", de

ocne, de pdduri 1 Pe valea Bistritei

apoi,

ar fi

mers la Sabasa i ar fi vdzut lucrul Tiganilor aurari,

apoi la Holdita, la Baia, ca mine, odinioard, iar,

dincolo de Siretiu, la Dorohoiu, mare targ (bourg),
foarte murdar, foarte Insufletit cal tine iarmarocul,

ce are loe la afar-situ' veril", lar, Inainte si dupd

LogofAtul e pus sA descrle o cAlAtorie la Borsec (ibid., XXXV,

p. 92 si urm.).

263

aceastA epocA, tarp.' pare a fi fost pustiit (dpouill)

de ciumA". La mAnAstirea Neamtului stint 500 de cAlugAri. In. Varga vecin primirea i ospAtarea e la

un fost ispravnic, care stie nemteste. Casa are divanuri, perne i dulapuri in zid: asupra mesei se
aduce tabac i odogaciu de India, care e foarte scamp.

Piatra n'are caracter, dar Romanul, mil a fi

prea mare", este, spune ea, mai reg-ulat si mai curat deck toate orasele pe care le vAzuse pAna atunci In Principate: Il place i episcopia. Apoi drum
spre Iai, pe cele mai frumoase cAmpii; numai
capitala Moldovei mlAstini se Imputesc la soare.
Orasul are biserici frumoase, dar strAzi neregulate
poduri de lemn. Skit si n.egustori strAini: un Armean ImprumutA cu patruzeci la sutA. Bordeie, case

mai mult de lemn. Curtea, cu Pecete romane, e

ruinatA de la 1783 i, nu numai cA nu se drege, dar
nu se tidied mAcar pietrele din dArAmaturi. Mihai

Sturza st Intr'o casA pe care un agent de schimb

din Paris ar gAsi-o nevrednicA de dAnsul"1.

D-na de Carlowitz vede pe Mitropolitul Meletie,

i-1 laudA 2 Apoi, pe Domn, care, chemat la Divan,
trebuie sA pule rApede capAt audientei, In care se
aratA amabil. OpritA la masA cu cei doi tovarlsi ai
ea constatA cA, In aceastA clAdire rea, serviciul, cu
toatA lipsa de etichetA, e superb. Va fi luatA apoi

la Teatrul Frances, In loja Domnului, la cea de-a

douAzecea represintatie a unei piese de Scribe.

Ceia ce preocupA mai cu deosebire pe autoare

din amintirile" ei, mai mult sau mai putin Intregite de imaginatie, sitrit legAturile cu o doamnA B",
Ibid., p. 100.
2 Pp. 103-4.

264

din aristocratia ieeand. Se afirmA cA existO un club

domnesc, cu dougzeci de barbati *1 acelasi numAr
de femei, i cd, din acestea, douksprezeee, in trei

dupA limb, traduceau din limbile francesd,

englesA i germanI. TraducAtoarea lui Lamartine
a lui Delavign.e, pe care cu un an In urmA. 1-ar fi
i tipArit in forma romlineascA (1), ar fi fost aceastil
doamnA tAnOrd, de treizeci si patru, treizeci i cinci
de ani, frumoasA, bogatA, care se mAritase de mutt ca

un so t desfrdnat i se despArtise, ludnd cu dnsa

o fatA de zeoe ani. La o seratk la dnsa lumea stOtea

pe perne (1); doul singure din asistente erau In rochii de Paris, eelelalte in costum oriental. Tat1 ei,
un bOtrdn, care fumeazd.,in picioare, asistd la reuniune, ea i doi profesori de cole,Ou, directoral si
protul" tipografiei (1), librarul i primal funcionar (1) al lui, artisti de la Teatral Frances.
De acest Teatru e vorba in descriere si mai departe. S'ar fi pregOtit acolo o represintatie din
La !Wye, ,,ca la Paris". Dar, aldituri cu asistarea la
asemenea productii si dupd o excursie la viile din
Gerlan" (Hdrlku), ale aceleiasi doamne, se ascultk
Tigani lautari, al lui Anghelu, ai lui FOrcas, cari
cantk si noaptea pe uliti, si se aude strigAtul celor cu

pdpusilel. Se dA si ideia acestui te.atru oriental de

marionete: fata care ar vrea sO se mdrite. Tiganul
cu ursul, Vasilachi i cele dou fete, lupta Tureului
Cu Cazacul; pkpusile Ant bine fIcute, dialogul naiv
In trivialitatea

Plecdnd din Iasi pentru o intrig de dragoste a

unuia, din insotitori cu aceiasi doamnA B., cOlAtoa-

rea merge, grin Hui si Tecuciu, spre Galati, iar,

1 I se pare scriitoarei c ar zice (dup: tucken 0 kukly, kukly
(regardez, regardez)" ; p. 105.

265

de acolo, pe un vas cu vin i ceara, spre Chilia. Se

vad Renii, ruinati de Rusi, In folosul Ismailului, Tinutul basarabean bogat in turme i grau, Isaccea

Cartalul. Ismailul Iisui, nou creatie ofician, cu

30.000de locuitori data, acum 7.000, are strazi, piete
case mari, In locul celor saptesprezece moschei ve.chi si a Injghebarilor turcesti de lemn. Chilia-Veche,
Licastomul de odinioara al Genovesilor, nu e, flupa

ultimele razboaie ea Rusia, decat o Ingramadire de

ruine" In fata orasului nou, ca case frumoase, dar
a carui populatie a cazut supt noul regirn de la 10.000

de oameni la abia 1.100, avand singura viga a

garnisonei. Departe, Chisinaul se tine si el prin oficialitate (se semna.leaza o sinagoga, trei fantani
de marmura.). Apoi se Juba In regiunea garlelor,
pana la Sulina, improvisata din lemn, dar cu portul
plin de vase, care, In Delta., se trag la edec.
fiind astupate intentionat de Rusi. Ici si colo se
poate culege cate ceva n.ou, ca despre fortul CaraOnier, care n.0 s'a putut lua de Rusi la 1828

I Pp. 110-25.

IX.

CAlAtori francesi din epoca rAzboiului Crimeii.

lig.zboiul Crimeii atrase de-odat aterqia tuturor asupra Principatelor.

tiri personale despre tenle noastre le mai dklea

Ind. din 1846 Xavier Marnaier, cunosckorul Rusiei,
al terilor scandinave, al Germaniei, In cAlkoria lu.i.

de la Rin la Nil" (du Rhin au Nil), In care atinge,

cum spune mai departe titlul, Tirolul, Ungaria" si
provinciile dunkene", pentru a trece apoi In Siria, Palestina si Egipt.
0 nou carte a cunoscutului autor despre. drumul
pe care l-a fkut de la Dunke la Caucas" (du Danube au Caucase, voyages et littrature, 1854) culege,

cu sau fk crilicl, stiri variate, dar mai ales culturale, din Wilkinson, din Thouvenel, ca s"i din Vaillant.

din Istoria Romanilor apkutg. la Ber.lin In 1834 a

lui Kogginiceanu, din Istoria Imperiului otoman a
lui Hammer, din cutare brosur a emig,ratilor romani la Paris (Chainoi, anagrama nurnelui lui Ion
Ghica). A cunoscut si poesia noastr populard, cki
si el era amator de asemenea produse spontan,ce
ale suflelului multimiior, si, cum vorbeste de, basrnele noastre dupg versiunea german a lui Schott.

267

se ocupa de balade i doine dupa culegerea lui Alecsandri, tradusa In limba francesa, i dup versiunea
euglesa. (The doinas, Londra, Murray, 1854).
Cum se vede si de aici, incepem a ri considerati

din alt punct de vedere deck al amatorilor de sensatii exotice, al fabricantilor de povesti valahe" rivalisand cu imaginatiile macabre ale unei Redcliffe
ori ale chibzuitorilor folosului ce ar putea aduce pe!i-

tru industria apuseana noua navigatie cu aburi pe

Dunare i deschiderea ca porturi france a Galatilor

Brailei. Un astfel de cercetator nu poate s riimale, fireste, nesimtitor nici el la aspiratiile unei
natiuni, si de aceia, asa din fuga, cum ne-a vazul,
Marmier, care ni cunoaste din carti martirologiul
fara. oprire i Ir odihna", i rosteste parerea

viciile teranului din Muntenia si din Moldova sant

resultatul neincetatei situatii supt care el s'a incovo-

iat; calitatile lui sant inherente naturii lui, si nu e

nicio Indoiala c inteo zi, cu bogatiile pamantului
lor, Cu seva care dainueste Inca In sanul populatiei
lor, cu mai bune asezilminte, ace'ste dou teri se
vor ridica din deplorabila lor injosire"1.
Appert, autorul unei calatorii In ambele Principate
la 1854 (Voyage dans les Principautis danubiennes,
Maienta, 1853), e un cunoscut filantrop, primit si apreciat si la Curtea lui Ludovic-Filip si care avuse
legaturi cu tandrul Rosetii Roznovanu, de care vorLes vices des paysans de Valachie et de Moldavie sont
le rsultat de l'incessante situation sous laquelle il a flchi:
ses qualits sont inhrentes sa nature, et nul doute qu'un

jour, avec les richesses de leur terroir, avec la sve qui

subsiste encore au sein de leur population, avec de meilleures institutions ces deux pays ne se relvent de letur clplorable abaissement3 p. 131.

268

beste In. memoriile sale; el venia In

rile noastre cu

un scop bine determinat, accla de a cunoaste cum

se preSintA regimul Inchisorilor,

gata fiind a da

sfaturi celor rAmasi In urmA supt acest raport.

Cartea o publicd dupA ce amandoi Domnii, Barbu
lirbei ca i Grigore Ghica, Ii scriseserg spre a-I ruga
sg. se Intoarcl, nu numai pentru acea ImbundtAtire a
regdmului penitenciar, care a devenit o realitate in
Moldova supt ingrijirea lui Dodun des Perrires, anume adus pentru aceasta, ci i pentru o noud orga-

nisare a spitalelor si a scolilor. DA la luminA no

tele sale In momentul chiar al noii invasii rusesti,'`
and independenta i libertatea frumoaselor si nobilelor voastre Principate sAnt amenintate", pentru
,ca sg. ardte tuturor inimilor generoase brandeta moravurilor, aplecarea spre progresul civilisatiei rationale, iubirea lnfocatA a patriei a pasnicilor, laboriosilor
ascull'alorilor" Romani1. O astfel de natie
nu meritA sa fie cuceritA. A lua fgr motiv leg,itim

o tara pentru cA esti mai tare decat dnsa nu e o

actiune nobilA", i Tarul se va convinge poate de a-

ceasta, lsand Principatele autorittii turcesti, care

nu e nici tiranicg, nici apAsAtoare, nici jignitoare
pentru nationalitiftea noastrd". Ar fi o crimA s se

trateze astfel popoare asa de imfensive, care nu

cer nimic nimnuia, care-si deschid porturile liber
la toate natiile, care hrgnesc cu produsele lor agricole populatii strdine de dou ori mai numeroase
ca dansii Insisi, care &ant primitoare, cinstite i lojale, fata de toti cAlgtorii, care tin cu credint indato-

ririle lor, care pltesc regulat tributul pe care Turcia are dreptul de a-1 cere..., milioane de terani vitedi
A tous les coeurs gnreux la douceur des moeurs, le penchant vers le progrs de la civilisation raisonnable, l'amour ardent
de la patrie, de vos paisibles, laborieux et obissants sujets (p. 3).

269

harnici, a cAror blAndetA de moravuri, simplicitate onestA, ca In vechile timpuri, limba, datina, ittbirea fireascA a patriei ii face vrednici de a-si apartinea si de a nu cAdea supt loviturile de sabie ale Cazacilor 1."

Paginile lui nu vor atinge politica, In care-i lipseste

experien.ta, i vor fi dominate de reserva trebuitoare.

Doritor de a cunoaste si Serbia, Appert incepe cu aceastA tarl, mide ministrii nu stiu frantuzeste, dar au_
sefi de divisie cari au InvAtat la Paris. MIA cea mai

bunA primire din partea printului. Trecand Dularea, intAmpink la Mehadia o lume de bAi, In caresAnt i Englesi, dar si SArbi, i Romani. La Adacal, care Incepe a se ruinA, casa, cu portile de fier,.
a Pasei se povArneste, garnison.a rAtAcitoare" face

impresia unor prisonieri sau exilati. Trece pe la

Rusciuc pentru ea sA ajungA la Galati, unde presintA
recomandatia imperialA austriack si are sprijinul consulului austriac Duclos. Aici hirurgul statului-major

al spitalelor e Czihak, tAnAr Ung,ur" care a

studiat la Viena. Inchisoarea, cu prea multi prevecu desertorul bAtut pAnA. la Indobitocire, Cu scAn-

durile prinse de picior i patul care Inehide pe cei

ce dorm unul lAngd altul, Ii displace; a vAzut i temnitele subterane care serviau bdinioarA. Spitalul ci-

vil e curat; pe lAnga amid este spitalul evreiesc

cel militar (la 500 de oameni, 18 bolnavi).
rar sA se afle o stare de sAnAtate a trupelor asa de
multAmitoare." In. casIrmi, uncle se doarme pe rogojini, e bunA hrana, si disciplina dulce. Este si o
T Des millions de braves et labotieux paysans, dont la douceur
des moeurs,la simplicit honnte des anciens temps, la langue, les
usages, l'amour naturel de la patrie rendent dignes de s'apparte-

nir et de ne pas tomber sous les coups de sabre des Cosaques ;

p. 5. Prefata e datatA : Michelsberg, 27 tulle 1853.

270

scoald de 1nvdtdmnt mutual ca ale lui in Franta,

si o scoall publicd, in. localul ei. Mai e vorba de
grosul" politiei, de .corpul de pompieri, bun, cu
musica, de carantind, al cdrii director e un colonel.

La Tecuciu and ca prefect un prieten, pe tdndrul loan Sturdza, a &Arid mosie, la Tdcuta, It intereseaza, cu iganii hoti, necivilisabili, pe cart sotia proprietarului s'a strAduit sa-i invete alt fel de
a trai. Se descrie l cuviincioasa ingropare crestineasca a unei btrne Tigance, careia o rudd-i aduce doi pui, o ramura plina de pilni i de mere
pentru calca cea lungd. Pentru tineretul tigdnesc
stdpdnii au infiintat un atelier de lacdtusi, dulgheri
caratasi. Ar trebui ca acesti oameni cari privesc
pe boier ca pe furnisorul oblig,at al hranei lor"
fie deprinsi cu incetul
Pisa obiceiurile seculare,
improprietdrindu-se cei ce meritd.
Mica ostire mialdoveneascd n'are decdt 1.323 de soldati (212 grenadiri, 824 infan.terie, 192 cavalerie, 70
artilerie, 25 mu.sica). Impresia pare a fi blind; vom
vedea indat aceia pe care i-a produs-o cdldtorului
militia Terii-Romdnesti. Manevrele-i plac, i musica o
jacked bine.
Intreaga gospoddrie de tara a noastrd e judecath.
inferioard. E mult pdrloagii, nu se stie ce e gunoia-

rea. Apperl crede c s'ar putea aduce colonii din

Germanii cari emigmeazd in America. Oamenii de
tarii, loiali", de moravari simple", s'ar invata i ei.
E pdcat ca nu se cheltuieste nicio truda pentru a-i
cultiva in acelasi limp chid numai asupra lor cade
povara birurilor. Se dd vina acestei amorteli tot pe
Rusia. Dar localnicii au si ei o parte de rdspundere.
.,,Moldovenii bogati
i voiu spune tot ce gfindesc,

pentru cit am putut sd-i apreciez si sal iubesc,

au si ei marele neajuns de ali tritnete copiii, prea

271

tineri Inca, s. studieze sau mai curnd sa se piarda

In acele stralucitoare Capitale. Viena, Parisul, BerliLondra, numard o multime dintre ei, cari trdiesc
uuratec (frivolement), cu lux, fard rAnduiala, fdra
a se instrui; fac datorii, contracteazd obinuinti rele,

ruineazd sanatatea lor i se intorc in Moldova cu

defecte i far o singurd calitate, din cele d'intaiu,
ale noastre orae, europene. Tineretul moldovenese
are inima bung., e marinimos, milos, iubitor i inteligent, dar putin harnic la studii. A cheltui mult, a

straluci la teatru, la baluri, In societati, a vorbi de

bogatia sa, de galbenii sai, a Linda peste masura
Capitala moldoveneasca, a fi neprevdzatoare, a merge totdeauna In trdsura, a avea haine la moda, cai,
tiitoare, masd bund, iata ce alcatuiete hucuriile i

Indeletnicirea de capetenie a acestor nobili."

Totui s'ar putea face din Moldova unul din Statele cele mai infloritoare", i aceasta In scurt vrem"e, dacd. ,,Molidovenii din cele d'intaiu familii ar fi
Intrebuintati In tara a face drumuri, otele, pote convenabile", daca ar consimti sd plateasca i ei

alaturi ca altd lume, dacA ar da Okla randuielii,

economiei i a bunelor moravuri". Uzi azi tara este
ca o build. hrdnitoare (nourrice), bine constituita,
dar de care abuseaza copiii ei. Ea dd. fr incetare
i nimeni nu vrea sd-i restituie nimic; nu e nici in
ordinea lnciurilor, nici In ordinea naturii"1-. Si Mainastirile ar trebui 'dude s contribuie, ca un feri
din venituri, scutindu-se cu atfita sarcinile sdracilor2.
La Iai, chiar, cAlatorul cautd Intdiu aceia ce-a
preocupd. Marele spital, care se zidete acum, e

bine impartit. La Sfntul Spiridon, Cu venit de

l P. 41.
2 Se da si un raport statistic al Domnului.

272

777.223 lei, erau In douAzeci i una de od.di 195 bolnavi, In cateva luni se adaugA cinsprezece paturi (de

toate, 196) i 130 de bolnavi: planul e de a se ajunge la ase sute de paturi, clAdindu-se un nou corp
pentru 124; deocamdatl se preintA de ase ori mai

multi bolnavi decat pot fi primitil. Sant dou mici

spitale militare, curate (221 de paturi) i cel israelit.
(Cu patruzeci de paturi), 13.11 prea bine tinute; la
Golia se chinuiesc doisprezoce nebuni. Dimitrie Pascanu face singar un spital de saizeci de paturi.
In convorbirea cu Domnul, Ghica-i pomcneste de
inchisori, de spitale, de liberarea Tiganilor, de situatia populatiei evreiesti. E vorba i de ferina pentru
condamnati pe care cncazul s'arbesc a stabilit-o
Belgrad. La Ocna, Vodd ar voi s introducA. o reform6, pentru care g6teste plamui arhitectul frances Ccdlin. In Iai chiar, a dat casa p.'rinteasca.
120.000 de franci pentru a se face spitalul nasterilor 2.

Inchisorile-1 intereseazd foarte mult. Prefectul politiei II duce la cea criminal, unde af.11 49 de Intemni-

kati lu lanturi, cad dorm pe rogojini i nu sant de

loc Ingrijiti; prevenitii sfint multi; doi boieri stau asezati de-o parte; numai infirmeria, curat, Ii place.

Un copil de unsprezece ani e pentru a treia oar1 Inchis, i Appert face ca el sd fie trimes la o
m5nAstire. La 4ros e tot aa de r'aiu ca i la Inchisoarea Prefecturii, unde stau prevenitii i cate doi
ani. Comisfile au si ele deposite miserabile de amiUrmeaza o statistica. exacta. La Sf. Spiridon erau : un medic
sef, un hirurg, doi ajutori, un farmacist. In mahalale sint sase medici al saraciior, platiti 5.548 de lei, cu farmacie gratuita. SAnt
moase de cartier (leafa 3.000 de lei).
2 Consulul frances de Botmillian li da notite despre institutiiie
filantropice ; p. 54 si urm.

273

sati. Ca16111 e un fost hot, Gavril Buzatul, care a

fcut parte din banda lui Nicolae si Gheorghe Alus-

leap, lui Ion Ciolan si lui Dimitrie David; are 60

de lei pe an, casd si tain de o ocd de pane, o litr
de carne de pore si opt parale pentru rest, pe zi.
Are datoria de a intreba, la executii, pe cel ce are sd
moard, dacd mi. voieste a-i lua locul I.
Cu privire la scoli, propagatorului irtvdtdmdntului

mutual i se pare ed. nu sdnt multe teri in Europa

In care instructia sd fie asa de putin rdspiinditd ea In

Totusi, dupd stiri date oficial, el poate

Inftisa ace.st tablou: Gimnasiur din Iasi, In care
scoala mai veche de la Trei Ierarhi s'a unit cu Academia Mihaileand (fuseserd spitale supt Rusi), are
11 profesori si 300 de scolari venitul e de 72.093
de lei), patru scoli de mahalale in aeelasi oras, cu 3
profesori, un suplinitor si 1,68 de elevi lefile:
13.000 de lei), scoala de fete din Capilald cu 4 profesori, 4 suplinitori si 116 de eleve, din care 41 interne3 (Leh: 17.500 la detinitivi, 7.400 la ceilalti;
internatul casta pe Stat 20.000 altii *coal? milliard
numrd 50 de elevi. Armenii au scoal deosebitd,
si nu se uitd. Seminariul.
Scoala de arte si me,serii atrage in deosebi atentia
Moldova" 2.

cercetdtorului. Cu 65, de elevi, trimesi de orase pentru patru ani si un al cincilea pentru practicd, ea are

sectii pentru strungdrie, tdmpldrie, dulgherie, fierdrie, litedtuserie, dogdrie, tapiterie, zugrAveald de
trdsuri. E (laid In Intreprindere Spdtarului Gheor1 P. 48 si urm.
s p. 5g.
3 Aiurea se dau cifrele : 200 exteine, F.,0 exteme. In program,
si desemn, flori, peisagiu, Iucru de ming, francesti in clasele de
sus. Sint cinci ani de studii. Aid se InseamnA sase profesori, doul
profesoare si douA ajutoare (pp. 76-7).

274

ghe Climan, cu o subventie de 1.000 de galbeni pe

an (aiurea 36.500 de lei). De la 1817 scoala a dat 20
de maiestri, si in acest semestru se mai asteaptd treizeci

Pensioan.ele private sant, la Iasi, in numdr de

cate sase bdieti si tot atatea fete, elevde Iiind 92

elevii 104.

Pentru judete, cu cate o singurd scoald de blieti

si un. singur profesor, se InfAtiseazd aceastA situatie: Dorohoiu 33 de elevi, Botosani 40, Roman 51 (aiurea 150), Bacdu 20 (aiurea 100), Piatra 31, Folti-

ceni 36, Vastuiu 47, Barlad 21, Tecuciu 37 (aiurea

47), Focsani 22, Galati 45. Pe langd. aceste asezdminte publice se adaug,e, in taate, 17 pertsioane Cu
200 de elevi i eleve 2.
De la Iai, cu populatia-i pe jumdtate evreiascd, cu
numeroasele-i biserici, dintre care uncle ,,bogat impodobite i avand foarte interesante picturi vechi",
cu grddina de la Sacola, uncle Mihai Sturza voise

a-si face si palat', Appert trece la provincie. Si

aici se gandeste Intgiu la inchisori i la spitale, pe
care le aflA: la Roman. (din 1787; 40 paturi; venit
180.639 lei), la Botosani (din 1838; 40 paturi, venit
24.700), la Barlad (din 1838; 24 paturi; venit 10.000),

la Galati (din 1840; 40 paturi; venit 57.600, se adauge spitalul militar i evreiesc), la Foc.sani (din
1843; 24 paturi; venit 17.549), la Ocna (in zidire: venit 26.366), Ia. Neamt (al cAlugdrilor), pe and alte
orase au numai medic cu 5.548 lei leafd (cei de spital mai ieau 3.000)1. La Roman se constatd buna inVenitul colilor e cei a trei mo0i, plus 200.000
Pp. 73-4.
de lei din taxa de 10/8 pe lefi.
' Profesorii au 4.000 de lei, suplinitoril 1.000.
Plusieurs glises richement ornes et ayant de fort intressantes peintures anciennes (p. 54). Cf. p. 45.
4 P. 57.

275

lAtisare a spitalului, lnchis pentru moment, la BacAu

metoda aproape alilodidacticA din ooa1 i situatia
Evreilor, cari n.0 pot sd-st facA o nouI simagogg.
aici locuieste la un. As_prea aproape de bisericA
ian, al cArui fiu InvatA la Berlin, la Ocna se descrie
-exploatarea minelor- de sare, din fundul cArora ma-ina primitivA cu cal scoate, Inaintea lui Collin,
ase nenorociti, cu totul zdrobiti; In ataxic osanditii

au fAcut un paraclis al Maicii Domnului 1. La Tecuciu e vorba numai de inchisoare

Trecand granita dintre cele douA. Principate, Appert merge drept la Bucuresti. Il cdstigA mAretia
palatelor, bisericilor, parcului, plimbiri1or, acestei

oras atat de interesant i plin de while amintiri istorice"2. Mitropolia mai ales e extrem de interesantA". E bine prhnit de redactorul foii francesc,
Journal de Bucarest, de profesorul Monty, de vechiut
sAu prieten Gervais si chiar de Lorrain, consulul aus-

triac. Se laudd i de Intampinarea lui

acum intors In viata privatA, de a ministrului de
Finante, frate al Domn.ului In functii, i de a lui
decal care e cu neputintA
aibl cineva mai multe gratii (plus de graces) si bu_nAtate". Prefectul Po1iiei, ginere a-1 Domnului, apoi Scarlat Ghica, colonelul Voinescu i Petrachi Polenaru-i sdnt dati pentru a-1 IntovArdvi, precum In

Moldova fusese condus de presedintele de tribunal

Mihai Cerchez, de colonelul Fotea si de doctorul
Russ.

In ce priveste Inchisorile, se fac obisnuitele calcule

observatii (prea lungA preventie: i doi ani penPp. 85-8.
2 raurais parler de la magnificence des palais, des glises,
ciu pare, des promenades de cede ville si intressante et si remplie de nobles souvenirs historiques (p. 120).

276

tru un an de osandd.). Nu se gdseste niciun soldat inchis,

si de multi ani niciunul n'a srtvrsit o faptd

gravd. Ca spitale, cel militar e ing,rijit, i aldtoruL

fac practica acolo, Doud spitale_
vede tined
civile se aratd bune, ca i Maternitatea, a o scoald

de incase. In general sant tot asa de bine ca si acelea, analoage, ale unui mare numAr de orase
Germania si de sigur mult mai bune decdt cea mai
mare parte din. spitalele Ungariei si ale bogatului
oras Hamburg 1" A cercetat apoi Pantelimonul
Casa de nebuni (Cu 51 de bolnavi , In stare rea, care
se promite a fi schimbate.
La scolile bucurestene elevii sant curati. Cele lan.casterien.e,
aproape exacte
primare, au patru
clase (In a doua: Biblia, catehism, aritmetica; In a.
treia: cetire, religie i morald, istorie sacxd, fractiuni, g,reutdti, geografie, fisic, gramatia; In a patri: Amicul Tinerimii", geometric, geografie politicd,
gramatia). Umanioarele" au opt clase 2 coa la su-

perioard cuprinde: o Facultate de drept, cu cursul

de trei ani (se predau: dreptul raman, dreptul civil romnesc In anul ntiu, dreptul civil roman, contracte, succesiuni, donalli, testamente in anul al doilea, ea i, apoi, dreptul judiciar": tribunale i curti,
procedurd civild, precum i drept penal; dreptul comercial i administrativ, economia politic, istoria
dreptului in al treilea) j o Facultate de matematici,

cu cursul de patru ani (se predau in anul

1 G6nralement suss' bien que ceux analogues d'un grand nombre de villes de l'Allemagne et certainement beaucoup mieux que
la plupart des h6pitaux de la Hongrie et de la riche ville de Hambourg (p. 98). Pentru Spitalul Brincovenesc, cu 150 de paturi, un
conspect, p. 109 0 urm.
Sint 25 de profesori. La colile semblables celle-ci" peste
2.500 de colari.

277

lrigonometria, mineralogia, resistenta materialelor,topografia i peisag,iul, geometria descriptivd; In al

treilea perspectiva, umbrele, compositia arhitecionicd,
iar, vara, planuri, operatii de poduri i osele; in

al patrulea: hdrti, planuri, etc.) Doamna se ocupa

de a crea o bund scoald de fete. Poenaru declard
ca se gndeste la un curs normal de preparatie a
profesorilor 1 Pensionatele lui Monty si Mitilineu se
ImpArtAsesc de laude 2.

Foarte cAlduros se vorbeste de armatd. Garnisona,

.de 400 de oameni, e compus din soldati perfect echipati, hrdniti i bine administrar. Aceastd trupg.", serie el, e tot asa de frumoasd ca aceia a celor mai mari State 3. 0 cornpanie de tineri instruiti
devotndu-se carierei militare e atasatd acestui regiment, si purtarea lor, ca i Inaintarea lor intelectuald mi lasd nimic de dorit." La cdsArmi constant
.o orandinald perfectd, o mare curdtenie i soldati
tari i zdraveni" (forts et robustes 4). Infanteria, de
alcatuita din. soldati foarte tineri, e vrednicd sd
rivaliseze cu acelea ale Rusiei i Austriei" 3.
Rugat
Domn, la care priinzeste, sd cerceteze
ocnele, caldtorul se informeaza de sooli (umanioare
la Craiova), precum si de Inchisori (Telega, GiurPp. 108-9.
2 P. 98. Cf. Iorga, Via(a fi Domnia lui . tirbel-Vodcl, ed. VAienii-de-Munte.

8 Cette troupe est aussi belle que celle des plus grands tats
(1). 93).

4 P. 98.
5 Quoique compose de trs jeunes soldats, digne de rivaliser
-avec celles de la Prusse et de l'Autriche (p. 98). Cf. p. 101
marquablement beau sous le rapport de la tenue, de l'agilit des
soldats et de la precision des exercices". I se pare cA les sousofficiers et soldats memes expriment par des cris nationaux leur
contentement de defiler devant un Franais" (p. 102).

278

teti, Ostrov, cu cifre precise). La

prefectul tanar, un Florescu, fi arata tem-

Snagov,

nita i spitalul, la Snagov afl pe osAnditi putrezind

In lene si umezeala, neIngrijiti la boli, de mor pe

cale, zacAnd pe zdrente i rogojini, rara a se desbraca vre-odata; patru, cinci calugari ratacesc fra_

rost, In cladirea acum In reparatiel, care posed.

un venit de 10.000 de galbeni. La Giurgiu se va
relua scoala primara, Inchisa din causa Turcilor. La
Ocna, unde administratorul T. Pencovici e un on-v
rnilos, se descriu galeriile, care dau 200 de bolovani

sau 500 de oca pe zi pentru fiecare lucrator: ga-

lena Florescu", de 45 de stnjeni, tirbei",

45, Gantacuzino", de 35, Vilar", de 65; ;Bibescu"

de 80.

Era vorba ca Appert sa se Intoarca la Iasi, pentru.

a da sfaturi speciale lui Ghica. Imprejurarile au fa.cut lusa ca el s'a oprit la aceasta calatorie. Am vana
relativul folos ce a iesit dintrInsa.
Invatatul frances Boucher de Perthes, calatorind la
Gonstantinopol, a atins In calatoria lui pe Minare si.
parti din malul nostru pe care le descrie, futre alteler
In cartea sa Voyage Constantinople par l'Halle, la.
Sicile et la Grce, retour par la Mer Noire, la Roumlie, la Bulgarie, la Bessarabie russe, les province&
danubiennes, la Hongrie, l'Autriche et la Prusse, err
mai, juin, juillet et aodt 1853 (Paris, 1855, 2 volume).

De la capat, In. drumul sau de Intoareere, el are pe

vas o familie romneasca: boierul moldovean a adus, cu sotia sa, Sviteriana, o fetit neastamparata,.
care raspAndeste viga i zgomot. La Sulina se treceinchisorile produc 20.000 de lei pe an, Statul dl 150.000, iar
functionarilor, pe lunl, 9.325.

279

cu greu peste bara Igsata de Rusi; de-a lungul malului basarabean acoperit de trestii Cazacii aleargk
senlinela priveghiazg. Se trece pe dinaintea Chi
Ismailului, a Tulcii, cu morile ei, cin.zeci i sase
la munAr, ridicandu-se dintre casele acoperite ca

unele cu data randuri. Vin apoi Isaccea,

Cartalul. Se vgd rgspan.dite ici si colo gorganele:
unul din ele, dup spusa locuitorilor, cuprindea

om asezat, cu O femeie pe piept si o monal de

aur. La Beni se vorbia de
mormantul lui Traiall.
DunArea-de-jos e strghgtut de cornii care merg
spre Constantinopol ca i spre Odesa, Varna, Silistra; negustori greci din Capitala Turciei debarcil.
Pe un vas care duce la Viena boieri romni si un
print", cAl6torul trances ajunge la BrAila. Grniocsant oameni zdraveni. Corgbii de-ale noastre Ii apar la Giargiu, oras cu o pop ulatie de
18.000. Intre tovargsii de cale el enumerg. un Molru

dovean cu ciubuc de iasomie, care merge la Paris

dup fiu i sotia holnavg., apoi un Gh. B.*, prieten
al Turcilor, care vorbeste frantuzeste, de i n'a fost
niciodatg. In Franta; un P* din Galati, neg,ustor sau
boier, cu fiu crescut la Paris. Este i un fabricant
de postav din. Moldova si Sviterianul Schewitz, director de scoalg. In Bucuresti, care duce la Viena
la Berlin doi fii la studii. Sant pe corabie doispre-

zece boieri cari jowl in cdrti si beau sampanie.

Vreme nou la tined ca i la bAtranil
De aici se Inainteaz.1 spre Zimnicea, spre Turnul,
scris Turschuk", spre Calafat ari, pentru Invg.tatul frames, Kelefat", spre podul lui Train
soya Cu hanurile ei 1.
1 II, pp. 318, 321 0 tum., 337 357 0 urm., 370 0 urm., 377,
380 0 urm., 387 0 urm., 393 0 urm., 400 i urm., 424. 449, 448,

451, 455.

280

Putine, sArace i superficiale sant observatiile unui alt cAldtor frances, J. D. de Bois-Robert, care, in

acelasi limp al razboiului Crimeii, a strnatul, venind de la Constantinopol, o parte, o mica parte din
teritoriul muntean i intaiu, de-a lungul, Dobrogea
veche ea si cea nou (Nil et Danube. souvenirs d'un
toriste, Pgypte, Turquie, Crirne, Provinces Danubiennes, Paris, fg.rA an).

Trece pe la Balcic, cu trei sute de case, pe la Cavara, care fusese distrusa. de Rusi In ultimul razbaiu, dar adunase din nou dou'a." sute de familii, raiale, Greci i Turci, avand in frunte un bulubas suaproape e micul golf, o
pus aianului de la Balcic,
anse, Caliacra (Callaeria"). In jur tot sate sArace,
dar pentru Turci se face mult grau, inchis in hambare; fantani bune margenesc calea ostilor, i caseie snt cuviincioase. La Mangalia, In schimb, se
vad strade largi, restan i de antice ziduri, de van-

tart franturi de coloane. Pe langa reduta de

la

Zagaz, temelia (assise) adanca a zidultd, perpendicular cu termul, arata vre-o veche cetate", poale
genovesa, adaugie E o chele de gru, unde Aga
are supt el o mie de suflete, intre care deNtui Turci
negustari.

Sale mai s'arace duc prin Dobrogea propriu-zisa

sau Tartarie-Dobroutscha", pe calea samanata cu
puturi. In sate bulgdresti vede dantul la sunetul unui
instrument care i se nAzare a fi insasi romantica
guzIg. dalmatina.; Mrbatii fumeazd din lulele. O schitg. infa.tiseaz.i Tigani ale dror case de lut sant miserabile" i locuitori murdari, In mare parte Tigani.

Iata judecata visitatorului asupra localitaiii care era

menil sd devie eleganta Constar'IA romaneasca: A-

cest sat n'ar fi in Franta decal ce' mai mundai-

281

(sordide) din eatunele (hameaux) Bretanierl. Un

-canal 0115. la Cernavoda ar ajuta rima la ridicarea
culturald a regiunii.
Pomenind de Sulina, cu 120 de case numai, care
Inainte de rAzboiu avea o garnisond de 360-400 de
Turci, de Bois-Robert trece la Cernavoda

care abia mai dainuiesc doudzeci de case, Turci

miserabili" fiind serviti de Bulgari Inca' mai pdeatosi. Departe la Sud5 Silistra are 20.000 de locuitori
In case de lemn 2.

Dincoace de Dundre, ospitalilatea terAneasc inCamping pe c5.1ator Cu mmlig i prazi, pe rcari el

ii asam5nA. cu acei poireaux de la Picardie" bine
cunoscuti lui. In deosebire de ce scriseser unii din
conationalii s5i despre originea i valoarea Romlinitor, el pretuieste pe ace,sti Daci ca de pe Co-

loana lui Traian, amestecati cu colonisatorii romani.

La cel d'intaiu pas fAcut In sesurile muntene te

simti In tard latin5.. Teranul vorbeste latineste,
latirteste de bucdtArie, dac vrei, dar in sfarsit latineste.
Moldeveanul i Munteanul sAnt Romni, adecd fii
ai marii fan-1DH latine... Ciudald -tara' i aceasta, ai

etrii locuitori, la 600 de leghi de Franta, vorbesc

limbd care aminteste urechii fulastre dulcele gyaiu
(patois) al Lang,uedocului, cari se intituteaza ei insii Romani sau Romni, cari numesc tara lor, Oman romfinesc", Tara-RonicIneasal. Urmare neap5.rat5. a acestei inrudiri de origine si de limbd, Franta.
e iubil aici ca o sor5.3."
P. 317. Descrierea locurilor dobrogene incepe de la p. 301.
t P. 323.
" Au premier pas fait dans les plaines valaques vous vous sentez en pays latin. Le paysan palle latin, !Min... de cuisine, si vous
voulez, mais enfin c'est du latin. Le Moldave et le Valaque sont
Roumains, c'est--dire fils de la grande famille latine... Singulier

282

Dupd cAteva note de istorie, In care e vorba si de

escesele rusesti, Cu ordinul de a Injuga pe boieri",
dacd nu vor fi vite pentru transporturile militare,.
se descrie drumul prin BArAganul plin de animater
unde Englesii rdzboiului au ridicat o fabricA pentru
conserve de carne de porc, unde surugiul 'nand sdlba-

tec prin locuri fArd drum, Intre cAmpiile pe care

pase bivoli i mIdstinile dau friguri. La Bucuresti,
cu 90.000 de locuitori i trei sute de biserici, un.de-a
auzit caraula strigAnd cine-i acolo i a vAzut pe negustorii de pepeni ucigasi pentru soldatii strdini murind de sete, el amestecd de foate, de la vizitiul vor-

bind frantuzeste care-1 duce la un simplu han patriarhal, la dandiii ce se primbld supt ochii boierului de modd veche. DAmbovita are apd dulce", natia calitAti ca ale Italienilor i elegantd naturalA,
M-me Herbault vinde OWE si Alexandre rochii, se
pregdteste prin modernisare o fatadd ca la Brives-la-Gaillarde ori la Carpeniras. Dar la Vornicie
boierul poate trimete
batd bucdtarul de care nu
e muItAmit. Din trecut se desfac doar mahalalele
In centru, cAte-o bisericd, i aceia preflcutd de arhitecti austrieci, ca Sfantul Gheorghe Nou, care si-a
pierdut pictura i arabescurile interioare"1.
La iesire harabaua scuturd, i printre sate cu fetele frumoase, dar vdpsite, care, la sunetul cobzei,

joacd In cdmAIi frumos cusute, se ajunge la Dundre, de uncle se iea drumul Apusului.
pays que celui-lA dont les habitants, A six cents lieues de la France,

parlent une langue qui rappelle notre oreille le doux patois du

Languedoc et gut s'intitulent eux-mmes Romains ou Roumains
et qul nomment leur pays: une terre roumaine, Tsara Roumaneaska. Suite invitable de cette parent d'origine et de langue,.
la France est ici aime comme une soeur (p. 325).
Pp. 327-33.

283

Cu greu s'ar putea ggsi despre noi o lucrare mai

lipsitg. de Intelgerea adevgratu1 a situatiilor ca si
de pretuirea cuvenitg a oamenilor decAt aceia
care, la 1854, Pigeorx, arhitect al orasului Paris,
insgrcinat cu o misiune tiintific, privitoare la urmele de zidiri ale cruciatelor1, InfAtiseaz i cglgtoria

sa prin. Muntenia si apoi la Galati, fAcutg. in 1850:

Les Plerins d'Orient, lettres artistiques et historiques sur un voyage dans les provinces danubien-

nes, la Turquie, la Syrie et la Palestine (din Revue des Beaux Arts").

Pe vasele na.vigatiei austriece pe Dundre, Szechnyi
i ArbaIt, el ajunge de la Orsova la Giurgiu. Orasul,

de la care astepta o civilisatie de opus barbariei

din Rusciuc, 11 umple de indignare. Ils nomment
cela une ville... In.chipuiti-vg eel mai miserabil thrg
(bourg) al celei mai miserabile din provinciile noastre, i yeti fi Inc departe de adevAr. Inchipuiti-vg
o aglomeratie fr arld, fr rdnduiald, de colibe fg.cute de lemn, deschise oricui, i cea mai mare parte
asezate (disposes) ca prgvglii, asemenea Cu WAbile

(choppes) In care se vnd cdrpele, bric-a-

brac-urile i hainele vechi In jurul halelor n.oastre

In suburbiile noastre" 2. Pe o cgldurd de treizeci

cinci de grade, praful se ridicd In nori. .,Frumoasa
arutg.", fAgg.duitg de cAlduzul viclean, e, de fapt,

un tombereau, o simpld cdrutd de tara, un panier

salade. Se plgteste, de dnsul 0 de tovargs, Ernest Claudet, pentru dougsprezece ceasuri doi galbeni, egali cu dougzeci i patru de franci. lar aciun
trei, patru cai iuti, muscand pgrnantul Cu picioaLa Damasc a cunoscut pe desemnatorul l descriitorul peisagiilor noastre, Doussault, qezat acolo din 1844 0 pregAtind
album despre cruciate (PP. 10-11).
2 P. 6.

284

rele lor de otel j fAcfin.d sA se invartA in valuri in

jurul nostril praful", pornesc pe acel drum mare,
adevAratA icoanA a aiceiurilor i moravurilor locuitorilor terii", cAci deschide de-odatA patru cA-

rri. Dregiltorul iesit in cale pentru platA Ii pare

mai rdu decat un cersitor,
aruneA un bacsisi
primit recunascAtor. Ar fi fost in stare s se inhame la trsura noastrA, dacA aceasta mi-ar fi fost
pl'cut."

Trebuie ca drumetii sA doarmd In cdrutA. Un Grec,

iesind din chrciuma untie se aude cantec de vioar,

asig,urA in limba francesA cA a petrece acolo o noapte
InseamnA boalA de 43 sAptAmAnA si duce pe neastep-

tatii oaspeti acasA la el, unde-i i hrdneste, dndu-i

In grija celor dou femei frumoase.
Bucureslii au de la distantA mare aspect, cu.grupele de acoperisuri ascutite, cAptusite cu tinichea
si care., de departe, scanteie supt focurile aurorei ca
niste discuri de argint", dar iatA deocamdaid doar
cateva locuinti rAtdcite ici si colo in camp". Gaud

ajunge a eunoaste bine Capitala munteand, arhitectul ImpArtdseste convingerea celui care i-o presintd,

astfel: aid dospim iarna noroiul pe care-I

inghitim in molecule vara i."

Cunoaste pe consulul trances Huet, mutt ludat,
pe eel prusian, Aleusebach, tkinr i excelent mobil, care uneste cu manierele francese acea afabili-

tate, era sd zic chiar acea bonomie germanA care

nu iea nimie spiritului", si pare a cunoaste Aluntenia ca Prusia". AldnncA la dansul, cu vin de Rin,
dar si cu sampanie. A vAzut pe sotia fostului Donm,
Grigore Ghica, MArioara Hangerli, pe comisarul Ahmed-Efendi, curtenilor, vorbind frantuzeste. Alai eP. 13.

285

numerd intre cunoscutii bucuresteni pe arhitectul

Villacrose, pe librarul Levi, pe un Conduratu, pe
d-rul Scarlat Cretulescu 1. Francesii sAnt bine primiti i se insoard une oril cu fete bogate, ca fostul
consul Poujade cu o prea bog,atd i prea pldcurd princesd Ghica" 2 Pentru a gdsi urme de cruciati (!) In. munte, pleac. Pigeroy, inteacolo cu
M?usebach, care-I va intovArdsi pAnd la Buzdu. Ce

afld i In aceste drumuri la tar, cu eau ri ai

postei? Numai barace, s'race locuinti", un popor cam In de obste fArd ciorapi si in,cdltdminte".

Sau: colibe de Omant care au nerusinarea (l'insolence) de a se cherna sate, poduri de lemn

s!ate de cari, care se clatind pe rduri ce sdnt pe

lrei pri uscate s". Ferneile sAnt urte, bolndvicioase (soufireteuses) i pdcdtoase (chtives); copiii, aproape goi, au burti enorme."

l.a Cdmpulung hanul e rdu; se oferd doar comestibile ucigase"; In. schimb el lecuieste un co1.11 de holer sau asa ceva. Merge apoi la Curtea-

d-Arge, Corte de Ardisch", uncle e primit bine

de cdlugdri, de episcop chiar si de economul lui, in
cele mai bune oddi si cu adausul unui dejun
nielsugat. Despre vestita clddire a lui Neagoe, arhitectul orasului Paris tie spune d,oar atAta: capela
lor greceascd, unul din cele mai curioase specimen
de

arhitecturd pe care le-am remarcat In calea

mea" 4 .

A vdzut TArgovistea i Buz5.ul, acesta cu coloare

P. 10.
2 Am reprodus chipul d-nel Poujade in memoriul la Academie
despre lordachi Olimpiotul.
3 Pp. 26-7.
4 Leur chapelle grecque, l'un des plus curieux spcimens d'architecture que j'ale remarqus sur ma route (p. 33).

286

primire In f amiliile funetionarilor Cu

ceatd sicatea, cu ciubuc, Cu masa In c,are i se fell
unt, castraveti, icre, pui de tot felul, pepeni, apoi
cafea i vin 1.

De aici, singur, drumetul merge spre Galati (Au-

gust), care-i pare a da o ideie si mai Onapoiall."

despre Moldova. Gasele din Galati, fAcute din lemn,
sAnt de o asa de subredd infittisare si asa de uscate
de soare, hick ar ajunge, nu m indoiesc, un pachet

de chibrituri pentru a preface In cenusd un cartier

lntreg." Strdzile sunt rau pavate, murdare, pe o 0.1dull de 45 de grade, In acest mediu-si pierde vremea fostul colonel al gardei imperiale, de Chevrier,
tndirul de Fresne, fiul unui consilier de Stat.
Hnoque-Meleville, allitor pe vremea rd.'zboiului
CrimeiL vine, In Octombre 1854, Cu trenul prin Ungaria, ca sd treac apoi de la Pesta la Giurgiu.
Acesta e un om care simte pentru noi. Puind pi-

ciorul pe pamntul muntean", spune el, un Frances Intr la pricteni. Aceast calificatie poate fi luatd

in toat adevdrata ei lntindere, aci mArturia tuturor celor cari au putut Pretui bundtatea de caracter a locuitorilor acestei ten i e unanimd In a li pdstra u h aiald simpatie... Dupd pilda celor cari sufdr
In tdcere, Romnul lasd s strdbat aproape fArd.
voie In veselia lui prefAcutd un sentiment de dureroasd tristetd. Increzdtor In forta lui morald i fisia, cumpdtat, Inzestrat cu o mare rdbdare, el asteaptd fAr a arti sfirsital miseriei i robiei sale."
El nu meritd a Ti sacrificat Rusiei ca Polonul,
bine a fAcut represintantul Franciei la Viena, Bour-

queney, and li-a luat partea. Trebuie aici la Du1 Pp. 36-7.

287

ndre un regat independent" ca o barierA, folositoare

Portii 1

CIldtorul a venit de la Giurgiu, unde and Nemti,

.cu negot, Greci venia pentru grane, de la Odesa pentru 'Viena, apoi la Bucuresti, Cu vestita cdrutd a postei, pe care si el o descrie. Capitala munteand, cu
130.000 de locuitori, ii pare o Ingramddire asa de

mare (un amas si considerable) de clopotnite", Incat

nu poate deosebi monumentele-i principale. Pe losoul caselor arse acum doisprezece ani murddrii rupte
de cani se IngrAmAdesc pe maidarte, curAtite numai

astfel. Strdzile, aproape fdrd polie, sant de o necurAtenie de nedescris"; iarna poti merg,e numai cu
birjile, scumpe; vara, te Ineacd praful manat. de
vant. Marl de osea, plind de calesti Cu vizitii in li-

vrea, primbldrile, grddinile se incep si nu se isprdvesc.

Bisericile-i atrag atentia. Sd intrdm acuma In una

multele biserici din Bucuresti, a cdror cifrd e
socotitd la trei sute, s't vom fi loviti de luxul de de4,oratie care-i Impodobeste interiorul. Aurul strAlu,ceste pe fiecare iesire a ciubuoelor (moulures) in
lemn sau ipsos, cu care sant incrtrcate zidurile i slatpii; policandre cu grArnada, mosaioe, marmure, de
toate colorile, perdele (tentures) ou stele de argint,
vase de flori dovedesc insemndtatea veniturilor der
rului prin risipa lor In ldcasurile religioase. Totusi

zidurile sant spoite (badigeonns) (sd mi se ierte

cuvantul) cu chipuri (portraits), care fac putind onoare pictorilor lor; se ppate zice chiar cd mulle
dintre ele par sg. urmdreascd (uiser) grotescul."
apreciere ca multe altele.
Se pomenesc i potemicele prin foile din Paris pentru Domnul indigen (ClAnescu, In la Presse) ori pentru cel strAin. Se citeazA l corespondenta din le Constitutionel de la 3 tulle 1855.

288

Cunoaste

teatrele. Principalul e bun.,

c.

de-

coruri de main de maitre", de si luminat cu uleiu. Se dau numai opere italiene. In 1854-5 era o
trupd bund, cu o M-lle Corbery, i Francesul c.rede
cd publicul muntean duce pAnd la fanatism iubirea pentru artd". In al doilea teatru, mai vechiu,
lumea aleargd totusi pentru primul comic, d. Millot (Millo), care dd cu o exactitate uimitoare carac-

terul artistilor nostri de la Palais Royal. Repertoriul

e mai mult frances (se celeste mult in aceiasi limbd
aplaudat ca niste productii indigene, dar se joacd

~edil, drame romanesti1", pe care Voda nu le-ar

ajuta.

Autorul stie bine c boierimea noastrd duce o

viald neoranduild, cd. joacd pasionat cdr(ile i considel-A cdsdtoria ea un incident, dar crede cd e numai
influentd strdin5.2. Saloanele sant ca in Faubourg
Saint-Germain, dar mobilele au putin gust: stofe de

Lyon, portelane de China si de Svres, oglinzi de

St. Gobin, se vdd mai rar, ca i tablourile i obiectele
de artd. Fardul, rosul, lentilele de taffetas mea-,
grd de Anglia", asa-numitul bouchon brill, sant in
us. Dar oamenii, primitori, vorbesc &amos frantuzeste,

niciun. aocent".

Georges Lejean, geologul, geograful, etnograful, care

era sdi presinte, intr'o vastd lucrare, Turcia din Europa, a fost insdrcinat de guvernul frances sil facil,

a doua zi dupd rdzboiul Crimeii, o exploratie in

Principate. O parte din. impresiile lui au fost
blicate la 1858, in. Bulletin de la socit de gograplde din Paris3.
I Pp. 15-7.
2 pp. 60-1.
3 P. 99 si urm. Cf. ibid., p. 413 si urm., note despre calAtoria
lui in Bulgaria cu satele de 25.000 de oameni in Balcani, cu ceo-

289

Avem (lon scrisori, una din Bucuresti, 11 Iunie

1857, alta din Iasi, la 12 August din acelasi an, amhele catre acel Desjardins care va face si el o crtlato-

rie prin Moldova, ativa ani mai tdrziu.

A [recut pe la Rusciuc, cu gilndul de a sta la Bucuresti o luna pentru a trece de acolo in Muntenegru i in. Albania'. La Iasi, el consulta oameni ea
Laurian si Mihail Kogalnieeanu 2 s't intrehttinteaza pentru informatia sa carli vechi ea Sulzer, n.ou:1
ca ale lui Bou i Viquesn.el, documente manas-

tiresti, devenite rare de cand Rusii au luat cc au

putut ggsi" ; inseriptii. Gandul Ii este mai 'ales
sit dea o noud harta a terii, cea din Vierta fiind me-.
diocra. i puind Fang Ialornita o Paloda. A lui Bauer
e foarte defectuoasg. i veche". Cea a St.atului niajor
austriac, intrebuintata si de prineipatul muntean,
nu se intinde i asupra Moldovei, care a refusat spri-

jinni ei de teama s nu se ajung pe aceast cale

la o confirmare a incalcarilor de granite. Ramane
deci, pentru acest principal, a lui Filipescu-Dubau
(1853), utilg, dar corifusd i neexacta, i, pentru
Basarabia-de-jos, a in.g,inerului Morn.and (a gasit-o
la Miniseriul de Rgzboiu din Iasi) 3.
trul data, albanes, apoi grecisat de la ArnAut-Chioiu (700 de locuitori), diminu par des immigrations nombreuses en Moldo-Valachie, ou les Grecs russissent gnralement comme agriculteurs

et fermiers des boyards". V. notita premergatoare :

M. .

Lejean, mernbre de la Commission Centrale, vient d'accomplir la

mission d nt il avait et charge par M. le ministre de l'Instruction
Publique dans les Provinces Danubiennes. 11 en rapporte de nombreux documents sur la geographie historique et l'ethnologie du
bassin du Danube Infrieur. 11 a de plus runi les elements d'une
grande carte de la Moldavie- au 1.200.000, qu'il se propose de fake
graver prochainement.
Je reviendrai A Bucharest, o je me reposerai un mois, pour
repasser ensuite le Danube; p. 103.
Des choses prcieuses sur l'histoire et les antiquits.
3 On croit que la topngraphie des Principautes est bien connue:

il faut etre sur les lieux pour voir combien elle l'est peu... La
carte de l'tat-major autrichien, qui est peu pres termine, sera

290

Interesul san se intinde, natural, si asupra populatiei, observnd ca. Safarik pune gresit Unguri i in
Muulenia i socoate prea putin pe cei din Moldova,

daruind Dobrogii prea multi Slavi, in timp ce uila

pe Tatarii din aceasta provincie, pe Arabii de la
Balde, pe Cazacii moldoveni i dobrogeni, pe Germanii din Dobrogea, pe Grecii de catre Varn.a, pe
Romanii de pe malul drept al Dunarii-de-jos. - ,,Sc
dau ca bulgeirefli districlele Bazargic,
Mangalia, Varna, , unzla, unde Turcii sdnt In imensei
majoritate1". Se gndeste la o geograTic a Daciei si

a Mesiei vechi", la o geografie a Moldovei In evul

mediu". La Campulung, una din ,,comunele moldovalahe din evul mediu", el all., dupa. documente,

cele mai mari raporturi cu vechile comune francese" 2. Inteun cuvant, strange ce poale asupra stafrais communs par l'Autriche et la Valachie. La Moldavie, laquelle l'Autriche avait fait
une tres belle chose ; elle est executee

la mente praposition, a refus pour des raisons politiques ; on craignait que l'etat-major imperial ne profitat de la circonstance pour
dmner une sorte de consecration aux empietements que les Autrichlens font d'anne en anne, le long des Carpathes sur le ter-

ritoire des deux Principautes... [La carte de F. -D. est un] travail
utile, adininistrativement, mais d'une excution confuse et d'une
exactitude t000graphique tres faib!e. M. Mornand, aussl ingnieur,
a donnd presque A la mdme echelle une reduction de la carte
d'assemblage de la nouvelle Moldavie 1Bessarabie Sud) et du delta
du Danube, qui fait partie de l'atlas de l dlimitation de la Bessarabie ; une cupie de cet atlas existe a i Ministere de la Guerre
A lassy, et j'en ai pris une rduction. 11 comprend une feuille d'assemblaga et tirente feuilles de detall, au 21.000-e; p. 107.
01 donne comme HJIgares les districts de Basardjik, du Deli-

Orinan, de Mangalia, de Varna, de Schoumla, o les Tmts sont

en imense majorite.
Je fais le plus de recherches que je puis sur les anciennes
communes moldo-valaques au moyen-Age; celle de Kimpu-Lungu
(Campo-Longo) m'a fourni bien des choses,notamment deschartes
qui ont les plus grands rapports avec celles de nos vieilles communes franaises.

291

administratiei, instructiei publice, limbii,

teraturii, poesiei populare, etc.", rgmnnd sk reclacteze la In.torsul In Franta.

Cum a visitat vre-o opt districte" (une huitaine

de districts), el crede cit poaie descrie
dat alciltuitg."1, care e Muntenia. Dac s'ar putea
vedea dintr'o privire, de sus, de pe Bucegi acest ses
de aluviuni, unit ca Lombardia, n'ai crede cAt sAnt
de adncite vgile lui, untie curg rituri largi pe un
pat mglos. Cu totul alta e Moldova, larg foarte ondulat, cu putine platouri, lanturi de munti i dealuri

Impgdurile, vgi destul de largi cu rguri care se revarsd totdeauna In primgvarg e". El semnaleazA canalele' In eare se pierde Bistrita, In dauna plutelor,
schimbarea de albie a Oltului In. punctul unde, langg.

Slatina, se fa'cuse podul, spre desperarea in,ginerilor munteni, cari se apuca rare ari de asemenea
lucrgri"3. Moldova e o targ foarte rodnicA, agriculturg fiind admirabil desvoltatg", cum nu e casul cu
Muntenia, unde boierii nu socot, ca acei din Moldova, ca o onoare sit stea la mosie, ci se indeasa
la Bucuresti, lgs'nd arendasilor greci i vdtafilor
grija moillor 4.
Une plaine si,:gulirement constituite.

Si Pon pouvait voir d'un coup d'oeil, du haut du mont Butscheju, cette plaine d'alluvion unie com me la Lombardie, on ne se
douterait pas de l'encaissement de ses valides, o coulent de larges riviereS sur un lit vasux. Tout autre est la Moldavie, pays tres

-ondule, avec, peu de plateaux, des .chaines de montagnes et de

collines boisees, des vallees assez larges avec des rivieres qui debordent regulierement au printemps.
8 Au grand desespoir des Ingnieurs valaques, gut se mettent
rrarement en frais de travaux de ce genre.
La Moldavie est un pays d'une fertilite remarquable et l'agriculture y est admirablement developpee, tandis qu'elle est miserable en N alachie. Cela tient ce que les boyards moldaves vi-

292

Se dai4 i statistici, mai modeste ca la scriitorii

nationali". Cifra oficial la Muntenia e de 2.500.000`

de locuitori; Nicolae Sutu socoate 1.462.105 locuitori In Moldova, cu. 1.962 de sate, afar de Basarabia.
Cum boieria se capt prin cinuri i bani, din 835
de boieri de la 1835 iese 3.750 vre-o doisprezece ani
mai tarziu".
Vorbind de hotarul basarabean, Lejean descrie satele bulgreti cii plan regulat, bogate, curate, Bolgradul (8.000 de locuitori), cu primblari placute1, Tobac, un mic Bolgrad ca regularitate i confortabil", domeniile Statului, cu cele douazeci i dou desate ale Cazacilor i Ruilor; Troita, Nicolaeva, vandute anul trecut de domeniu, cu toate prote,starile colui Traian, Delta, data pe
misarilor otomani 2",
nedrept Turcilor, cci Stefan-eel-Mare Ii avea Chi-

lia In insula Letea, cu ciudate ruine, i prefectul

moldovean din Ismail pstra pana In vremea aceasta curtirea bratului Sulina3. Rusia a mai ocupat
o insulita la Nordul bratului Chuliej, .chiar langa

Mare" (tout pHs de la Mer), In eiuda actului de

la 6 Ianuar 1857, i a P1anului topografic" anexat
la el. Merge pana la Cara-Orman, pe Canalul Sfvent sui leurs terres et tiennent en honneur d'en diriger euxmemes l'exploitation, tandis que ceux de Valachie semblent ddaigner l'agriculture et dpensent leurs revenus A Bucharest, laissant

l'administration de leurs terres A des fermiers grecs et

des va-

tafs ; p. 110.
Avec de jolies promenades publiques.

Vendus l'an dernier par le dotnaine malgr les protestations

des commissaires ottomans.
Se opreste tAierea ca supt Rusi, a
papurel pentru coperisuri, In Sud ; p. 114.
3 L'ancinne Kilia d'tienne-le- Grand tait bAtie dans l'ile Leti,.

IA o l'on volt encore des ruines si curieuses, et jusqu'A ce side

le prfet moldave ou ispravnik d'Ismaii &ant rest en possession.
du curage de la Soutina.

293

Gheorghe, cu miile, exageraie, de vagabonzi, i la

Sulina, care a trecut de la .839 de locuitori In toatti.
insula", ca sase ani In mind, la 5.000 cel putin, numai
pentru oras, de mare viitor." Deocamdatg. la Letea
-este o fabric1 i patru arciumi, la Ceatal Inc. una, la
Sf. Gheorghe, vre-o dougzeci de ferme i labrici"-;
,,deosebite mgngstiri grecesti", au pe *aid. posesiuni.

In Etlinographie de. la Turquie d'Europel se reper

observaliile asupra populatiei dobrogene si se adauge,
dupg Statistica oficialg. munteang." i dupg documente diverse culese la Bucuresti", dup alte,le

dupg. Sulu (tradus romfineste de Teodor Gotlrescu) i Ionescu i Ioranu, Voyage agricole dans le
Dobroudja (Constantinopol, 1850) si alte cifre. Lejean
-observg cg. Romfinii din sate au lrecut pe la Vrata ca

sil scape de regimul Regulameniului Organic 2, pe

.cfind altii tree in pgrtile din Serbia golit de revolutie si 33.000 in Dobrogea. Pentru Serbia ei snt
un mare dar, fiind laboriosi, aclivi si mai politici derfit Sarbii" 3. La 1857 ajung a fi 39.728 In cercul
jarevac, 35.671 In Graina, 20.597 In Gerna Rieca,
7.351 In cercul eiupria, 996 la al Semendriei sau in
Podunavlia, de toti 104.343, atunci cand Muntenia
are 2.420.000 de locuitori i Moldova, Cu noua Basarabie, 1.605.000, In Bulgaria sant vre-o 40.0004.
Totalul, cu Macedonia, 7.600.000 (nu 14.000.000, cum

zic nationalistii).
In Macedonia, pentru care se intrebuinteaa. Thunrnann cu n.otitele lui de filolog,ie (In dialect 3 din 8
I Si in Petermanns Ergnzungshefte, 1861, frantuzeste i nemleste.
2 En Bulgaria beaucoup de paysans valaques se sont tabas
-.clans les environs de Vratcha pour &flapper au quasi-servage
tabli par le rglement organique".
3 Laborieux, actifs et plus pratiques que les Serbes.
Quant aux colons de Bulgarie, nous n'avons pu risquer qu'un
hypothtique, mais en tout cas plutOt suprieur qu'infrieur.

294

cuvinte latine, doud din limbi moderne, 3 albanese)

se deosebesc tribmile Brutilor, Masarachilor, Builor,
i Caragunilor.
Lejean Incearcd. i istoria. Roma pare a ni fi in-

Cambilor.

fusat putin sangel, Dacii ni-au dat doar doud sute

de cuvin.te. Celte ar fi toroipan, cdtand, luptd, adalle (dun celticul!). Trecutul roman e mort, cronica lui Huru a Tost.iscoditd. stangaciu pentru familia Boldur. E vorba si de Drago, de Radu. Sup. t Alexandru-cel-Bun erau, acum, Tiganii, urmasi ai Siginilor, i iatd cd apar ldutarii bucuresteni de la
1857, Vlad i Ochi Albi. Se semnaleazd gonirea acum patru ani" a Rusilor din Sulina, In folosul.
Grecilor 2.

Ca descriere a unei cdlatorii la noi i In preajma

noastrd se poate considera o parte din romanul autobiograTic a/ lui Auge Pecmja, Rosaliel. Scris la
Bucuresti, In Oclombre, 1856, cdrticica, naivd.", dar pe

alocuri Induiasdloare prin sinceritatea ei, cuprinde

cateva randuri despre Orsova 2, dar si larga DITAOsare a Vidinului, unde a stat multd. vreme, Idsandusi In cimitiru1 de acolo prietena. A auzit acolo si ro-

maneste, cate un tchimaifatch valaque" 3. Pe copera anuntd. Etudes sur la Valachie i o farsd. In nu-

mele eroului cdreia, printul Flambescul, pare a Ti

o amintire a aristocratiei noastre man.drd de titTuri
ineritat i mai putin meritate.
In lucrdrile pe care, In epoca Renasterii noastre
politice, Francesii din vremea celui de-al doilea Imperiu le-au consacrat causei noastre nationale, una
I Rome paralt leur avoir peu infus son 'sang.
2 Pp. 9-14.
3 Rosalie, nouvelle par Ange Pechnzeja (exulibus exul), Paris 1870.
P. 159.
P: 221.

295

a rAmas cu totul necunoscutd cercetdrilor mai noi.

Si totusi autorul ei, Thibault Lefebvre, era un
om de notorietate In Paris, fiind advocat la Curtea de
Casatie si

la Consiliul de Stat, membru al unei

Academii de provincie, la Blois, al unei societdti cul-

turale, din Berri, si al acelei de e,conomie politicd

din Paris chiar; el are solide cunostinte de drept i va
sti sA culeagA din Vattel si de aiurea tot ceia ce tre-

buie pentru a lumina drepturile romanesti. Citatii

potrivite, ca aceia din Tacit, aratil pe omul versat In
antichitatea clasicd. A avut grij sd caute izvoarele
privitoare la trecutul nostru: Peyssonnel, Regnault,
Vaillant C.Autonomie politique de la Roumanie"
P. Bataillard (Les principauts de ltioldavie et de Va-

lachie devant le Congas), Carra, lucrdrile alor nostri: Boierescu (La Roumanie uprs le trait de Paris), Grigore Gdnescu, elegant si ingenios scriitor
muntean" (Diplomatie et nationalit), contesa Sturdza" (Rgime actuel des principauts danubiennes),
advocatul bucurestean Gh. Mano, comentator al codului de Comer t frances, s. a.
Dacd a venit la Dundre, acest jurist urmA unei in-

vit atii a societdtii de economie politia, fatd de care

avea sd arAte resultatul studiilor sale. Intdia
a scrierii, apArutA In 1858, La Valachie au point de
vue conomique et diplomatique, Intdmpin,d cea mai
blind primire la Academia de stiinte morale si politice, unde lnsusi M. Chevalier, yestitut economist,

se rosti asupra ei. AddugAnd pdrerea sa, mai pe

larg, Dupin raln gdsia prilejul sd spuie cA erile
noastre au Amas latine prin amintiri; traditii In
luptd, prin religie"1. Un erudit din Blois, Reber, doria
sg. se fi vorbit i mai mult despre acest element de
P. 189. Restes latines par les traditions, le langage,
la religion (p. 14, din editia a 2-a. singura pe care o vom cita).

296

legiiturg. cu Franta: Este in opera onorabilului nostru corespondent o lacunA insemnat, i, dui:4 ce
stdruit Mai larg
am cetit-o, regretAm inuit c.
de cum a fAcut-o, asupra oUrsiei latine a populatillor romneti, asupra inrudirii ce este intre dnsul
i noi, c n'a crezut c. trebuie s invoace sentimentele de frie care unesc firete dou natii surori prin
rasA, moravuri i limbd
acelai, oprindu-se asupra poporului viteaz i nenorocit", afirma simpatia pe care istoria lui, traditiile lui i tenclintile lui
trebuie O. le inspire natiilor Apusului"2. FOrd a mai
vorbi de pretuirea elogioasA din partea marelui maes-

tru al gazetdriei francese de atunci, St. Marc Girardin el insui.

Autorul a fAcut In Muntenia, .1 numai acolo, dou5.

drumuri. Cel d'intAiu, cum ni spune nsui, in editia

de la 1857, la 1853, ,,pe vremea ocupatiei ruse0i
In ajunul bAtaliilor"; cel de-al doilea, In 1856, ,,dupA
pacificatie si In timpul preocupatiilor unei reorganigdri capitale pentru
3. Ici i colo se pot culege
din carte amAnunte In ce privete cdldtoriile autoru-

lui. Intre Severin i Cerneti, nu departe de podia

lui Traian", a gAsit el insusi un cap de Cesar inexiste dans l'ouvrage de notre honorable correspon-

dant une lacune importante et, aprs l'avoir lu, nous ren'efit pas insist plus, qu'il n'ait
greltons vivement
pas cru devoir invoquer les sentiments de fraternit qui
unissent naturePement deux nations, soeurs par la race,
les moeurs el la langue (p. 19).
2 Un peuple brave et malheureux... La sympathie que son

histoire, ses traditions et ses tendances doivent inspirer

aux nations de l'Ocpident (p. 20).
3 Pendant l'occupation russe el la veille des batailles.
11 !es a revi,es aprs la pacification el pendant les proccupations d'une rorganisation capitale pour la contre
(p. 28).

297

-cununat cu lauri I. Tot acolo, inaintea lui, ocnasi lucrau la pavarea orasului 2 La Giurgiu a vAzut depositele de porumb ale armatorilor greci cari Inaintau
acum, pe DunAre, plug. acolo 3. L'a Bucuresti, unde
a vorbit cu catare boier, ofiter In militia terii, care
piardd toat situatia decat s stea la
prefera
Indem'Ana Rusilor ocupatiei, el i-a privit, In Septem-

bre 1862, pe acestia, luand postal de la Tea tru

Indreptnd twauriie asupra unei populatii care pri-via murmurand

A simtit si el antipatia cu care lumea, ca i sotdatii ei lush, privia noul coif de pide neagrA, copiat dup. al Rusilor 5. A frecvental saloanele In
care se adunau fruntasii frul demnitate ai principatului cu ofiterii strlini, rusi, turcl, (h. a eAror tovArlsie la jocul de cArti se simtiau onorati. Poate descrie
astfel pe generalul Gorceacov, zdravAn Inc la cei
saptezeci

i unul de ani ai lui: Aland la fatl, nalt

1 Lauleur de ces ligues exhum entre Tourno-Severin

et Tchernetz, non loin du poni de Trajan, une tte de

Csar Auguste, ceinte du laur:er imprial, d'un bon style
(p. 31).
2 P. 190.
3 P. 354.

4
L'un deux, tres lev par la naissance, avait jur de
perdre son nom et son grade plut6t que d'aller au-devant
des Busses. Quant au peuple, it suffirait pour connaltre
ses sentiments vra's d'entendre, conune je les ai entendus,
les murmures touffs quit laissail chapper distance le
jour
russe prit possession du corps de garde
au tbatre et braqua ses canons sur le P6 (sic) de Mogochoi (p. 115).
5 J'tais Bucharest le jour o les miliciens valaques trennaient cette coiffure, et, si j'en juge par l'attitude embarrasse des soldats, la mauvaise htuneur des officiers
et les quolibets des passants, l'importation ne jouissait pas
d'une immense popularit (p. 176).

298

sprinten la trup, linitit ca infatisare i inuta, cm

aparenta blanda. i clemna. De i ochelarii pe cari-il

poarta totdeauna ieau fisionomiei sale acel aier, ce

nu se poate defini, de trufie, de cutezanta si de tak

ioasa raceala care se zice aier martial, privirea-i

dreapta, pasu-i hotarat, glasul destul de plin nu ingaduiau sa i se dea la intaia vedere vrasta cea
devaratal." Il descrie dormind putin, trezindu-se lit
zori, facandu-si singur corespondenta. In casa de
tara a controlorului general al Finantelor a intalnit
pe generalul Dannenberg, reserval, bland si modest.
Soldatii lui, veterani ai rdzboaielor cu Turcii, sant
disciplinati, dar rau tinuti de o intendenta rapareta.
care-i fura pe dansii, despoind i tara supusa; ate
unul din acesti falnici luptatori scormonia dup

hrana prin gunoaie, pe and altul cersia la coltul

strazii. Tratamentul Turcilor i chiar al militienilor munteni e mai bwi decat acesta. Totusi a vazut
peste 2.000 de care pe sesul Colentinei, ducand Rusilor lemne, grau i porumb 2 In convorbirile avulecu boierii, a putut asculta plangerile lor resignate
cu privire la Intunecatul viitor al patriei i natiei:
Ce sa facem contra Rusilor? Au pentru ei puterea
vointa: vreau s Incorporeze tara noastra la Im1 Manires polies, bienveillantes et simples... Un vieillard
pale de visage, Er,rand et svelte, de corps, calme d'attitude
el de maintien, l'apparence douce et digne. Quoiquq les
lunettes qu'il porte constamment enlvent a sa physionomie
ce je ne sais quoi de hautain, de hardi et de cassant qu'ou
appelle l'air martial, sa vue droite, son pas jeune, sa
voix suffisamment pleine ne permettaient pas de lui donder
au premier abord son age vritable (p. 115). Cf. si p. 176.
2 J'ai vu la plaine de Kollentina couverte de plus de 2.000
chars qui conduisaient du bois, du bl, du ma's au magasin
d'aprovisionement dont le commissariat russe s'tait empar; p. 208.

299

paratia lor, i o vor face, In ciuda Europei i cu

bate dorintile noastre." Si prietenul frances adauge:
,Era parerea generala In 1853, i nimeni nu nadAj-

duia mantuirea de la alte Pitted, atilt de mult situatia i atitudinea lor erau de inferioare In tare'.
Si el a ntrebuintat potalionul, satanicul echipagiu", pe care-1 descrie dupl atatia alti cAlatori cari
i-au guslat inlesnirile 2 A Incercat poate i diligenta
care face drumul Intre Bucureti i Giurgiu, de o
parle, i, de alta, Intre Bucureti i Braov. A cercetat magazinele de grail de la Braila i de la tT'alati, ca i reservele de la Giurgiu, /slaz i Calafat 3, pe
cand l-au uimit, In August 1853, snopii de grau parasit de terani cari ateapta dijmuirea i In Novembre 4. Recolta bogata a Munteniei robite i s'a Inftiat,

cu depositele imense, cu strazile pline de cara, cu

samsarii alergand In toate partile5. Pe calea de la
Buzau la Braila e silit a se opri la un han miserabil,
pe care-I descrie, cu de-amanuntul, Cu duzina de sti-

cle pline de rachiu de grane, cu atatea legaturi de

ceapa i de ardeiu, cu gramada mare de pepeni, cu
lungul ir al cutiilor de Meanie i, In sfarit, cu unQue faire contre les Russes? Ils out pour eux la.
force eL la volont, me disait un boyard valaque; ils veulent incorporer notre pays leur empire; ilp le feront
&pit de l'Europe et malgr nos vJeux. C'tait l'opinion gnrale en 1853, et nul n'esprait le salut des autres Puissauces, taut leur situation et leur attitude tait infrieure
dans la contre (p. 120). Cei cari fac omagiti
la glorieuse arme impriale russe el rhonorable corps de rartillerie", p. 312.
2 Les vhicules les plus incommodes, les plus brisants et
les plus primitifs
(pp. 182-4).

de l'Europe... Le satanique quipage

3 Pp. 189, 256-7. Cf. pp. 330-2.

P. 258.
5 P. 262.

300
cile i muschiul de porc spanzurat de tavan"; se cal:Ala acolo, oud, vin, pdsri 1. La Brdila se afll

temnitd mai asemenea Cu 6 Inchisoare cleat cu

odaie":

i se dd un divan imbrdcat cu cit si o

saltea de paie; hrand nu se gdseste. Si autorul des-

crie pe larg acest Han Roa cu doud randuri de

oddi; Hanul Manuc din Bucure0, ,,tipul caravanseraiului turcesc, cu grajdurile dedesupt i Cu octai
goale pentru oaspeti
aduc asternuturile", e
presintat cu acest prilej. Pe lngd Bucuresti, cari au
oteluri si restaurante, se mai afld la Giurgiu ospdtarii
apusene tinute de cdtre un Italian, un Elvetian si un
German din Wiirttemberg2. Aiurea, autorul ni va povesti curn, sosit de la Constantinopol la BrAila pe un
vapor care Intarziase, era sd petreacd noaptea afard,
Impreund cu episcopul de Nicopol, vicariul lui i o
femeie bolnavd, pentru c functionarul de la port nu
oi sd fie trezit de la un ceas Inainte 3.
Note de istorie contemporan, prinse de la marturii Irish ai evenimentelor, sant sdmAnate In cele

trei studii" din care se compune cartea. De la el

avem o descriere a alegerii lui Vodd Bibescu, cu cei
i apte de candidati, cu interventia, decisivd, a consulului rusesc, care amenintd pe episcopul
de Buzdu, anuntd Mitropolitului cd-i va da ordin
scris cum s voieze i acopere de insulte pe un biet
boier In plind adunare 1. El ni spune cum la 1848
treizeci

J'y vis en effet une douzaine de flacons pleins de

rakiou

d'eau-de-vie de grains, de nombreux chapelets

d'oignons tet de poivre long, un gros tas de pasteques,

une rang& de boites d'piceries, enfin des jambons et des
filets de pore desschs, pendus au plafond p. 327).
2 Pp. 328-9.
3 Pp. 376-7.
Cilderea lui Alexandru-Vodil Gil:ea, p. 118
P. 119.
urm.

301

Rusii -au inchis scolile primare T. Austria nu sustinede i i s'a spus c Alexandru Ghica, pe care-1 af15.
Caimacam, autase, in Domnia lui, s se sprijine
pe aceastl Putere2. Se chi chiar ordinul
zir Reuf, din 5 Novembre 1840, pentru ca acest Domn
sit acorde satisfactie consulului engles, furios cit nu
i s'au presintat obisnuitele felichdri cu prilejul zilei
reginei3. Lupta consulului Billecocq cu atotpulerni-

cia ruseascit e expusit cu cldur5.4, si se reproduc

instructiile, de la Constantinopol, ale ambasadorului
Bourqueney pentru a se inceta pTovoari z"darnice.
Se semnaleazit emigratia din 1843 a 40.000 de fain Austria, Serbia si Bulgaria 5. E
milii
' Ibid.

2 Pp. 121-2, 213.

3 Lorsque le consul britaunique, qui se trouve Constantinople en ce moment, sera arriv aux confins de la
valachie, vous enverrez sa rencontre un pfficier de votre tat-major, qui l'accompagnera jusqu'A Bucharest. Aprs cela, on fixera un jour pour que le Grand-Postelnick,
le ministre des Cultes et des Finances et le boyard Aga se
reudent au consulat et y expriment leur regret de l'espce
d'affront qui a 616 fait A la dignit consulaire, et qu'ils
prient que l'expression de leur regret soit portk. A la
connaissance du gouvernement anglais. Aprs que les miuistres des Culles et des Finances se seront retirs, le
Grand-Poslelnik et la boyard Aga resteront: ceux-ci feront des excuses au nom de Votre Altesse pour les procds des autorits locales dans l'affaire du protg6 Aspra
et pour les propos inconvenants qu'elle a tenus cette
occasion envers le consul. Cela 6tant, Votre Altesse dounera toute la satisfaction que Sa Hautesse a ordonne, et
elle aura soin d'viter que de pareils procds aient lieu
A l'avenir (pp. 122-3). Cf. Iorga, Relations anglo-roumaines,
Iasi, 1917.

P. 123 i urm.
5 40.000 familles valaques avaient migr en Serbie, en
Bulgarie et en Autriche pour chapper aux misres de l'in-

vasion russe de 1842 (sic) et aux corves de la kalka

(cMal); p. 194.

302

vorba si de lupia Cu calugarii greci si de abusurile

Mute, supt Bibescu-Voda, Cu aprovisionarea
a Bucurestilor 2. In aceiasi Domnie se cer fr drept
ajutoare de la Pantelimon, de la Sf. Spiridon, de la
episcopia de Arges, de la manastirile indatorite
deje lemne. Se releveaza i actiunea lui Vocla-Stirbei

pentru ca darea dreptatii sa se faca fdra luare de

Mita3. Se pomeneste i baterea unei,monede de biJon de . tirbei, care RI oprit de a o pastr in circulatie

Niciodata nu s'a dat de un strain o mai bunit expunere a comertului i industriei muntene decal aici,

inteun studiu" special. Se presinta starea ag,riculturii, InapoiatA, asa incat nu se lace export de faind
o sing,tul moarrt cu aburi la Giurgiu). Graul se amesteca de speculatori, stricandu-i-se Naloarea
porturi: cei mai cinstiti negustori sant totusi Romanii 5. Se descrie inceputul de industrie forestiera 6;
se semnaleaza minele de carbuni de la Comanesti 7. Se

Insira deosebitele spete de oi (450.000 In singurul

judet al Brnlei), etc.
Parerea lui Thibault-Lefebvre e ca agricultura nu

poate merge fail industrie, care aduce un castig

mai mare, a.sa ca s'ar ajunge acolo, Inca strainii in' Pp. 201 i urm.
2 Pp. 206-7.
3 Pp. 209-11.

4 Le prince Stirbey a youlu mettre ce droit en pratique,

.et il fit frapper quelques pices de billon qui furent parfai-

tement accueillies, mais on l'obligea les retirer de la

circulation; p. 222.

6 Pp. 253-4, 257-8. Ce ne sont point /es moins honneteS".

6 P. 248 i urm. (si despre varietAtile de stejar: styrgar", kers",godarou").

P. 244.

303

dustriasi, capitalisti, o minoritate, ar stapani majoritatea Romanilor, dedati numai plugariei 1. Se arata incerearile facute: lumanari de stearina la Focsani, cultura viermilor de matas (duzii planta(i in
Moldova de Milmi-Voda Sturza; un Grec aduce cresca.-

toare din Lombardia). Se observa ca, intre natii

care \rand materii prime, Principatele, devenind
dustriale, ar putea folosi foarte mult2.
0 parte intinsa unul din cele trei studii"
ocupa ea de-amanuntul, pentru intaia card in chip
nepartenitor si critic, cerand pretuirea lucrurilor
bune,- Cu indicatia reformelor ce sant a se introduce, de finan(elc muntene.

Autorul crede cd basa lor e fixata prin invoiala ruso-turca, din 1783, dincolo de care nici Domnii, nici,
mai curand, Adunarile nu poi sA treacd. La venituri,

.capitatia i se pare, ce e drept, nejustificabild prin

aceia ca. atinge persoanele

Inca. scuteste pe holtei,

puind toga greutatea asupra celor cari sustin o famine

i apara de plata boierimea i clerul, care,
.acesta, de fapt, aduce aceiasi viatd i poate realisa
aceleasi castiguri ca i mirenii. E neadmisibil
ca elementele nelibere sa nu fie impuse. Oricum,

.ea n'ar putea fi inlocuita grin Uri ca aceia pe usi

feresti, din Franta, care n'ar corespunde mentaMath poporului.
Patentele lovesc comertul farg. sa-1 cunoasca. Vis-

tieria nu se gandeste la nevoile economice ale terii,

numai la Indestularea Tesaurului. Adaugandu-se ta-xele pe export, once miscare industriala serioasa de2 P. 266.
'La Principaut, entoure de nations riches en matires
premires et dnues de 011ie commercial, aurait promptement conquis le monopole d'immenses marchs, si elle
devenait manufacturire; p. 160.

304

vine imposibild. Abia de sant o suld de alti industriasi i negustori In tard deck micii detailisti
majoritate carciumari i bdcani; o parte din aceia
chiar sant strdinil

Se Insird apoi venitul domeniilor Stalultii, taxa.

facandu-se paralele intre ei si intreMocanilor
cei Cu mesta In Spania ori cu turmele din Elvecare insd
tia i Pirinei, venitul pasapoartelor
indatoresc pe aldtor sd meargd la tinta ardtatd in
hartie 2.

Ca unul a cdrui inimg. e simpaticd acestor popoare"3, el propune impositul pe avere, pe case,
pe turme, pe mosii, taxa de import, timbrul, drem
tul pe mosteniri (Cu deosebire pe cele imobiliare).
Si mai ales Statul s nu mai admit arendasi ai ve-.

niturilor sale, acei oameni cari din nimic fac o avere cu care insult morala publicd. Ei lntrec prin
luxul palatelor lor sau prin eleganta grddinilor lor
miliile cele mai venerate... Cel mai nenorocit din aceste resultate e c oamenii ingrgsati prin viciile acestui sistem se bucurd de consideratie i c de la
ajungerea lor la avere lncepe ridicarea lor In ranguri
si in functii4. Din aceste venituri se plateste tributul,
A part les petits dtaillants, clout les quatre cinquimes

vendent des liqueurs et des pices, on ne compte pas

cent industriels dans toute la Valachie; et quels industriels,
si on excepte les &rangers! (p. 161).
2 Pp. 162-5. Combaterea taxelor pe cArti de joc, etc., si
a majorgrii drepturilor de vamA, p. 375 si urm.
8 Les voeux que mon coeur, sympathique A ces peuples.
forme pour le bonheur de ces contres; p. 171. Cf. recomandalia lui de la pagina 167: Nulle rforme ne russira

si el!e n'est en harmonie avec la tendance des esprits, le

courant des ides et les rgles de la prudence."

Ils surpassent par le luxe de leurs palais

et

1'616-

gance de leurs jardins les familles les plus vnres... Le

305

se iea lista civild, mai mic decfit castig pe un

an un bancher din 'Paris', ceva lefi i pensil, intretinerea celor 7.000 de_militieni, foarte ..rdpede

vAtati cu mestesugul armelor2, dar, dupd obiceiul

rusesc, prea dese ori acoperili de lovituri, carantiabia 40-50 chinele, cu medici slabi, soselele
la cgi podurile
lometri In tot Principatul
lugreni, la Slatina, la Urziceni, afard de cele din
Bucuresli: unul de piatrd, cloud de lemn"3, strdzile
(la Bucuresti sant pavate cu caldaram strdzile Mogosoaia, Frandesd, Posta: sant pavagii si la Craiova,
la BrAila si la Giurgiu).
Scopul
de cdpetenie
sau mdcar unul din scopu,
rile de cdpetenie
a fost insd, pentru advocatul trances, leimurirea situatiei de drept a Terii-Ronulnesti
i, prin aceasta, a amdnduror Principatelor.

E o lucrare foarte importantd, tot asa de solidd,

pe cat de limpede, cuprinzand o sumd de puncte de
vedere noud, cu observatii de un mare pr4
Incepand cu cel mai dep5rtat trecut, scriitorul
Vede ca o mare operd de perfectA latinisare. Ceia ce

s'a fiicut prin cucerirea romand pe aceste maluri

dundrene a fost Italia nour 4. De i, dupd aparitia
barbar-ilor cuceritori, colonistii pdreau Inecati supt
miscdtor al ndv5litorilor"1, ei
observatie
plus funeste de ces rsu:tats est que les hommes engraisss par les vices de ce systme soieut considrs et que
de leur arlive A la fortune date leur lvation aux honneurs et aux emplois; p. 169.
1 Infrieur aux bnfices d'un bon banquier parisien;
p. 173.

3 Dont l'ducation se fait avec une merveilleuse rapidit;

p. 175.
3 P. 189.

6 Une autre Ital:e; p. 30.

6 Ils semblaient cornme submergs sous le flot mobile
des envahisseiirs; p. 31.

306

foarte interesantd. pentru aceastd vreine

Ii IntovArd-

iau In expeditiile de pradd flcute de jur Imprejurl.

Totusi elementul latin s'a 'Astral; el se vddeste usor
orisicum: o fisionomle care se deosebeste in totul
de tipurile mongole, grecesti ori slave ale natiilor Incunjurdloare 2.

La rdsdrirea Romanilor ca unilati polilice proprii,

supt Domni (princes qualifis de dornnou", corruption du mot latin, dominus"), ei au State de o
independentd desdvarsitd. Ele erau fot asa de neatarnate si tot asa dd libere, precum Franta sau Anglia, membre desfdcute ca i Tara-Romaneased din
Imperiul roman, erau la aceastd vreme" Poporul roman era investit de plenitwiinea suveranitAtii%. TraThibaut-Lefebre, fireste, crede in
tate cu Tureii

ele, care, de altfel, nu fac decal sd codifice intr'o

formd inventatd basele de drept ale relatiilor noastre
nu represintd, dup doctrina dreptului
ca Poarta
international, o cedare de suveranitate, ci numai cu
scIdere de prestigiu, grin mdturisirea de sldbiciune,
acc,eptare de protectie. Ele nu sant acte de incor-

porare, niel tratate de supunere"5. Positia TeriiCf.: Les descendants des anciens colons italiens, mls

aux barbares, marchrent au pillage du monde civilis.

On constate aisment en Valachie et en Molodavie
la prsence prdominante de l'lment latin... Une physionomie tranche sur les types mongols, grecs ou slaves
des nalions environnantes; p. 32.
3 Elles taient aussi indpendantes et aussi libres que la

France ou l'Angleterre, membres dtachs comme elle

de l'Empire roman, l'taient cette poque; p. 33.
4 Le peuple romain tait investi de la plenitude de la souverainet; p. 33.
Ni des actes d:incorporation, ni des traits de soumission; p. 44.

307

Ronaneti", explica el printeo comparatie noua, care

n'a fost relevata de nimeni, este absolut aceiai cum
a fost in evul mediu i p6na la sfikritul
Neac regatul de Neapole fata de Papal." i s'a gAndit
,oare cineva sa considere pe acest rege ca pe un print
meindependent?

Amestecul Rusiei aduse, din ignoranta ca i din

.urmarirea scopurilor de cotropire care se tiu, taunecarea acestei conceptii fundamentale. La ChiuciucCainargi se capata dreptul de represintatie In favoarea terilor noastre, iar conventia explicativa din 1779
prefacea represintatia" in intervenrie. La 1781 consulii ruseti erau autorisati sa controleze administratia Domnilor. Pacea din Bucureti, recunoscAnd e-

xistenta capitulatiilor" fata de Poarta, suzerana

Principatelor", adaugia ea Rusia, e garanta prosperi-

lath lor". Conventia de la Acherman preface garantia in protecfie i permite Ruilor s e amestece
In scoaterea Domnilor vinovati"2. In curAnd ei vor
'confirma Constitutia Regulamentului Organic elaborata supt stricta lor supraveghere.
Regulamentul e totui o legislatie interna, care
se poa le Khimba. lar la 1853, Rusia, lucrAnd ca du-

manA declarata a Romnilor, a desfdcut legaturile

pe care in chip meteugit ea insai le stabilise.
Ce trebuie in loe? Protectia colectiva a Puterilor ar
aduce ciocniri; ajunge garantia lor. SA se pAstreze

Portii numai ce i se cuvine dupa capitulatii", intelese ca mai sus. Nici n'ar putea pretinde mai mult,

ea una care juca rolul cel din urml la Bucureti,

Sa positiou est absolument la mtue qu'tait au moyenAge et que fut jusqu' la fin du dernier sicle le royaume
:le Naples a l'gard du Pape; p. 48.
P. 65.

308

uncle n'avea mrtcn un represintant Ultimele incercari de a asimila Principatele cu provinciile Imperiului otoman sant pe atat de nelndrepttite, pe
cat au fost de zAdarnice. Independenta terilor romanesti ar fi o barier In calea Rusilor, precum, pe
vremea lui Heracliu, dupd socotinta lui Amde
Thierry, alcluirea de Bizantini a unei incunjurimi
de State crestine a fost pavza contra noilor barbari. Creatiunea de State independente int..epuse
ire Imperiul otoman sliibit si opera de prefacere ctu-e
se Indeplineste in el si intre vecinii srti prea pulernici va avea poate Inlesnirea de a face s fie de acum
Inainte nefolositor sprijinul strinului." Ace.,te State
ar creste necontenil ca putere, i Cu aceasta si
guranta Impartiei turcesti

Puterile crestine vor trebtti sa tie samd ca au a

lace tot Cu crestini i Cu un popor care, desvoltandu-se asa de rpede, O. cele mai bune sperante de

viitor. Cci care popor ar li fcut in douhzcci si

cinci de ani mai mult si mai bine deCt acest popor mic, impiedecat de greuttile unei situatii
de nedescurcat i srcit de rzboaie, de nvaliri, de

tulburri, de intrigi, de schimbr:le de cam-mire'?"

1 De toutes les nations europennes, celle qui avail le
moins d influence en Valachie knit la info!' suze -aine p.
118).
2
La cration d'tats indpendants interposs entre
l'Etnpire ottoman alfa bli par le travail de transformation.
qui s'opere en lui et ses vo:sins trop pu:ssants aura peut-

are l'avautage de rendre inutle l'avenir l'aide de 1'6tranger (p. 332). Cf. pp. 332-5: D'une bien antre cons&
quence seraient les intrts et les droits des ind:vidualits
nationales cres en temps opportun. Au lieu de s'affaiblir
en viellliisant, elles grand:raient en force et en puissance
en mesure que s'accumukraient les annes (p. 390).
8 Quel peup:e aurait fait en vingt-cinq aus plus et mieux
que ce petit peuple entrav par les dificults d'une situa-

309

Cum trebuie sd cadd protectia religioasd acordall de

Austria catolicilor din Principate, aa trebuie sd se
pdrdseascd de toti Apusenii drepturile ce resulld din
Capitulatii. Daca Tara-Romneascd are judecdtori adesea nedrepti, legile sAnt cele francese. Principatul
a adoptat legile, principiile, tendintile Occidentului,
el poate sd reclame Inteo oarecare mAsuril beneficiile
pe care membrii familiei occiflentale i le acorcld

Intre sine 1" Cu atitt mai mult, cu cal Sultanul s'a

Indatorit numai abusiv i pentru Principate, uncle
n'avea edderea sd o facd. Tot aa de putin e IndriWit Suveranul din Constantinopol a stipula pentru
Domnul din Bucure1i cum era odinioard Papa din
Boina sil trateze pentru regele Neaplei, dind acesta
era vasalul sdu 2." Cdci, mai la urma urmei, e nedrepi ca principatul sil aibd bate aparentele i toate
sarcinile stiveranildtii Vir sa aibd realitatea i avanI agiile" 3.

$i atunci littqa-i va cdula un alt camp de activitate In Asia, unde se va putea presinta ca mandatara Europei intregi. Autorul Incheie ca o privire
gun pol:ti(Iue inextricabi.e el dsol par les guerres, les
Invasions les troub16. les intrigues, les mutat'ons des go'nvefnements? p. 39g).

La principaut a adopt les lois, les principes, les

tendances de l'Occident; elle petit rclamer daus une. certaine mesure les bnf.ces que les membres de la famine
occidentate s'accordent entre eux (p. 107).E1 doreste si o
coalA de drept (p. 380).
2 11 n'appartient pas plus au Souverain de Constantinople de stipuler'pour le prince de Bucharest qu'il n'tait
permis autrefois au Pape de Rome de traiter pour le roi
de Naples, quand celui-ci tait son vassal; p. 108.
3 Avant le trait de Paris, la principaut avait toutes les
apparences et toutes les charges de la souverainnt sans
avoir la ralit et les avantages; p. 110.

310

plin.d de sperante asupra operei ce s'ar putea face

de Puterile civilisate In aceastd lume unde o mare
frumoasd misiune le asteaptd: Dac aceastd presupunere s'ar indeplini In curnd, oamenii de vrsta
mea ar asista la o priveliste mdreatd. Ei ar vedea
Franta In Africa, Anglia in India i Oceania, Rusia
In Asia Centrald, emigratii nostri In cele cloud Ame-

rici, duchnd In acelas timp Melia civilisatoare,

pdmitntul luminndu-se de zori pretutindeni strdlucitoare i asemenea pretutindeni i."
Pe trimesul socientii de Economie Politicd. din Paris V preocupd In randul intdiu rosturile Trancese In
principatul muntean, i, lard a li consacra un ca-

pitol deosebit din opera lui, in atatea locuri el constan fapte i dd indemnuri. A le strfinge impreunl
Inseamnd a creste cunostintile asupra relatiilor franco-romne pe la jumdtatea veacului trecut.
mire Francesii veniti In Muntenia erau destui
cunoastem si din scrisele lui Billecocq
cari compromiteau natia lor prin fapte de aventurier sau prim
delicte penale. Ni se vorbeste aici. de unul care a
izbutit s escrocheze 1.200.000, de Tranci, strecurfinduse pi-in deosebitele leg,islatii obisnuite In aces t Orient, de alti doi cari fabricau monedd falsd
unul

care a fost executat in Franta, altuf care cdpdta granetia Domnului din Bucuresti, de d-na Dash
La Russie tournera alors ses puissantes forces expansives vers d'autres pays. L'Asie la tentera peut-trer
Elle portera vers cette rgion la sve c:vilisatrice que, Pier-

re I-er lui a inocule... Si cetle supposition se ralisait

prochainement, les hommes de mon age assisteraient U
magnifique spectacle: ils verraient la France en Afriquer

l'Angleterre dans l'Inde et l'Ocanie, la Russie dans l'Asie Centrale, nos migrants dens les Amriques porter em
mame temps le flambeau civilisateur et la terre s'illuminer
de lueurs partout clatentes et partout semblables; p. 397_

311

numith, care, mdritatd acash, trece la ortodoxie

i se mdrit cu beizadeaua Grigore Sturza, pentru ca
aceastd cdsittorie nelegald sh fie curand anulath, de

un Frances bigam si autor de falsuri si de un profesor care abuseazii de elevul sdu i apoi It ucide, de
carnittarii, ceasornicarii si cardtasii cari se improvi-

seazd preceptori, de preoli imorali cari, la nevoie,

cer pe rand sprijinul Franciei, ca al patriei

lor,

al Austriei, ca al ocrotitoarei catolicismuliti in

si

Principate 1.

Atatia altii insh folosesc in mare mdsurd terii In

care-si aduc initiativa i dorinta de munch.. Condemine cumph.rd la 1843-6 de la un boier 11.000 de
stejari pentru a face doage, de pe urma chrora ar fi
putut castiga 250.000 de franci, dar, contractul fiind
incheiat la Viena, drepturile lui sant atacabile 2. Exploatatii de pAduri le incearch., dar tot ftird folos,
alti Francesi; singurul Malleu izbuleste intr'o afacere in Oltenia. Greutatea exportului face pe cutare
din ei sd base Rusilor pentru un pret de nimic doagele gata fAcute 3. Pe Olt au circulat plute francese.
Granele muntene afid cumpArdtori francesi. Pe langd

Belg,ieni, cari fac apoi exportul pe Dundre si pe

chile ferate germane, fabricantii francesi din Viviers cumpdrd cantitdti importante de land in TaraRomaneasch4, se face si o incercare de a trimete.
P. 96 si urm.
2

P. 103. Cf.

albutnul Ilustratier francese in

1856.

3 P. 322. Ingineri francesi la 1852, P. 187.

4 Les fabricants de Viv:ers en ont fait des commandes
importantes, et se sont trs bien trouvs de leur emploi...

En 1853 des fabricants de draps beiges, qui avaient fait

des achats importants, lavaient dans le Danube et expcliaient ensuite par le fleuve et les chemins de fer allemands (p. 265).Se pomenete i o casa evreiascil la Giurgiu (pp. 269-70). Pentru piei sant cumparatori unguri
la Craiova (p. 271).

312

mdtas:1 la Paris, undc e aflat insd de o calilate

Animale nu cumpArd deck Englesii,
inferioard
cari au o Casd pentru carne sdratd la Galati si o intreprindere pentru sunci la Calafat2.
In ce priveste viile, ele produc un vin care, cu mai
multd ingrijire, ar putea sd. steie aldfuri cu cele francese din Sauterne si Grave. Un Frances a inceput
cultura sistematicd la DrAgAsani. Recolteazd vinuri
albe care nu sdnt mai prejos de cele bune din. re-.
giunea Bordeaux, si clistileazd rachiuri de 21 si 22
grade, cdrora nu li lipseste nimic: de ar putea izbuti
In trimeterile pe care le-a fleut in Anglia si in Belgia si de ar inzestra astfel tara pe care o locuiestc
astAzi cu o industrie perfectionatd i cu un nou articol de export 1."

In ce privesle grdul, dit Brdila plecau la

1852

pentru Franta transporturi in valoare de 218.22'7

franci, pe langd porumb de 75.690 franci, grdunte de
in de 20.212, doage de 293.513, land de 10.8931
Un marchand de Paris a jug cette soie hnpropre
aux besoins de l'Occident, a cause de sa faible tnacit.
A peine mettait-il la soie plate pour tapisserie prirmi les
destinations qu'elle pouvait recevoir (p. 276).
2 Pp. 284-5.

3 II rcolte des vins blancs qui ne le adent point aux

bons crus du Bordelais, et il distille des eaux-de-vie
21 et 22 degrs, auxquelles il ne manque rien. Puisse-t-ii
russir dans les expditions qu'il a Mites en Angleterre

et en Belgique et doter le pays qu'il habite aujoitrd'hui

d une industrie perfectionne et d'un nouvel articic d'ex
portation (p. 288)1
4 P. 393.
Cf. pp. 292-3: La France, qui n'importe

presque rien par mer, envoie normment par terrei el

atteindrait un rang distingu, si on faisail figurer sou
nom les artie:es qui sortent de ses manufactures." Prit
Braila In acest an se exporta marfa pentru Franta dk
302 592 franci (p. 292).

313

In portul frances, prin Breslau si Lipsca sa t

pe apa, e foarte important. Tot ce vine de la Pa
ris e primit cu ochii
: am avea monopolul
intregii pieti dunarene daca am voi ori am put-3a
sa seadem .preturile noastre2".Partea Franciei", se
spune aiurea, In portul muntean, are o mare insemnatate. S'a socotit ca ea daduse direct Terii-Romnesti
unTert din importul acesteia In 1849 '.-"In 1849 Braila

primeste zahar alb de 2.193.000 de franci, In 1852

inca de si Anglia-i iea locul Franciei
de 763.000,
In 1858, e adevarat, numai de 54.700. In 1849 Mar-

silia trimete portului muntean cafea pentru 228.000

de franci. Iasul cumpara dantele pentru 80.000 de
franci. Vinuri de Champagne si de Bordeaux se

desfac pentru 120-150.000 de fraud. Se aduc nutriai 8.900de sticle de rachiu frances. Pentru 25-30 000

de franci se importa incaltaminte de lux'''. Marine,

bijuleria siint notate cu 11000, parfumurile cu 45.000,
obiectele de librarie
pentru Iai ca Si. Bucuresli

cu 60.000, in ciuda concurentei pe care o face

BeLg,ia. Deocamdata numai Evrei yin. la Paris, unde,
ca i la. Londra, bogati negustori i trimet copiii

pentru invatatura i practica. Se observa cA manierele blande i simpatice ca i cinstea negustorilor

P. 343.

Ce qui v ent (le Paris est aveuglement accept: nous

aurions le monopole de tout le march dantibien si not's
voulions ou pony:0ns baisser nos prix (p. 300/.
La part de la France dans les importations valaques
a une grande importance. On a calcul qu'elle avait fourni
2

directement A la Valachie un quart ele ses importations en

1849 (p. 296).
4 Chaussures de luxe en cuir de Bordeaux, cires ott vernies, des bottines et des scarpins vernis; pp. 299-300.

314

de origine romAneascA sAnt lAudate" I. Francesii a-

sezati in tall

unii au Intreprinderi de otele si restaurante

doresc a se intoarce acasA.
S'a fAcut o Incercare, de o Companie francesA,
incA nu pe deplin formatd, de a concura pe DunAre-

navigatia austriacd, asa de solid stabilitA. Un vapor frames deserveste acum malurile muntene si

turcesti, de la Sulina la

Vidin... Multi negustori

doresc sA se poatA servi de vasele Companiei francese

zise a Mesageriilor, care merge pAnd la Viena '." De-

ocamdatA insA, din 1.563 de vase ce intrA si iese

In si din portul BrAilei, Francesii au abia nota
(Turcii 514, A.ustriecii 328, Englesii 239 3, Sardinia,
31, alte natii 442), si incA, din ele, numai trei sAnt
proprietate frame& In 1846 se socot 3 la BrAila,
4 la Galati; In 1848, 8; In 1847, anul foametei in
Franta, 52 36 la Galati, 16 la Brdila); In 1851, 59.
in ambele porturi (31 la Galati, 16 la BrAila Se
discutA si ideia, studiald de o Companie anglo-fran.

cesA, de a se readuce cursul DunArii In vechea albie

de la Cernavoda la Chiustenge5
Dar, pe lAngA atAtea relatii materiale, care pot fi
desvoltate, srriitorul nu uia pe cele morale. Privirile
1 On vante les manires douces et engageantes, ainsi
que l'honntet des commerants d'origine roumane (p.
302).

2 P. 364 si mill.
3 Din 339 englese, adev'rat englesc

sisint

173 (p. 354 .

A P. 203.

5 .1::)j A un bateau a vapeur franais dessert les rives valaques et turques de Soulina A Widdin (p. 342). Nombre

de commerants aspirent A pouvoir se servir des bateaux

de la compagnie franaise dite des Messageries, qui va
jusqu'A Varna (p. 248).
Triestini cumpAraserA une

immense quantit de grains" (p. 345). Era vorba de un

canal la Carlov4 intre AdriaticA .1 Marea NeagrA (p. 346).

315

Romanilor din Muntenia se Intore une ori spre Francesi, ca spre niste frati de aceiasi origine... Obiceiurile-

noastre sant asa de deplin adoptate de clasa bogat51 Incat seratele de la Bucuresti par a fi date In
Chausse-d'Antin. Limba noastrd e asa de rlspanditl,
Incat fetele nu Invat alta, si tinerii din Colegii traduc in acest graiu pe autorii greci sau latini adoptati pentru studiile de umanioare. In limba francesl.
se convorbeste In saloane si se joaca piesele la teatru.
Modele noastre sant urmate la Bucuresti ca i la

Paris, artile noastre sant singurele admise In biblioteci; profesorii sant francesi, educatia unui boier
si a unui Parisian sant asemenea 1."
Numai cat din aceastA servilA imitatie superficiall

n'am profitat nici noi, nici chiar Francesii ei

Ar fi o mare greseal si o mare pagubA. pentru ainndouli popoarele inrudite dac s'ar reveni la aceste

rAthiri, cum, cu mult bunAvoint5, se doreste de

at atia 2.

Acum vre-o douazeci de ani, In 1895, Paul de

Rgla, cunoscut prin lucrri privitoare la Turcia.
1 Les regards des N'alaques se tournent quelquefois veis-

Franais, comme vers des frres de mme origine:

Nos t.sages sont si compltement adopts par la classe
riche que les soires de Bucharest semblent donnes dans
la Chausse-d'Antin. Notre langue est si usuelle, que les
les

jeunes gens des Collges traduisent dans eet idiome les au-

teurs grecs et laiins adopts pour les humanits. C'est

en franais qu'on converse dans les salons et qu'on joue
les pices au thAtre. Nos modes sont suivies A Bucharest cornil-te A Paris, nos livres sont seuls admis dans.
bibliothques, les professeurs sont franais, l'ducation d'un boyard et d'un Parisien sont semblables;
p. 124.
les

2 Adaug c exemplarul mieu are insemnarea, in litere

'atine: Wblioteca lui $tefan Golescu".

316

c,ea adevdrald i cea inchipuild, dupd

procedee de roman sensational
publica amintirile,
ve,chi de o jumdtate de veac, ale medicului Cabrol, a-

-modernd,

tasat la persoana maresalului de Saint-Arnaud, seful

corpului expeditionar frances, asupra campaniei din
Crimeia, din al cdrii succes, scump dobandit, a venil, cum se stie, Unirea Principatelor, Le mar&
chal de S. Arnaud en Crime".

De noi Incepe a se vorbi In momentul and, la

25 Maiu 1854, spre ziud, maresalul afld, cu pldeere,
cd Austria a iesit din situatia ei enigmaticd, hotArdndu-se a-si cobora armatele dincoace de Carpati I,
Silislra era asediatd, dar aceastd ocupatie chesaro-crdiascd fleea cu neputintd o actiune a aliatilor

pe pdmant romdnesc, cum o doriau ai nostri. A o

impiedeca fusese, de allminteri, chiar scopul diplomatiei vienese.

Cdteva zife mai tdrziu, la 31, notele lui Cabrol

spun aceasia. La Ieni-Choiu, HMO Constantinopol,
de Saint-Arnaud primeste visita unui print valah
care i-a dat 15.muriri interesante asupra situatiei terii, precum i asupra positiei armatei rusesti," Print
valah 2? Cd doar n'o fi lost Eliad nsui, lostul dictator bucurestean, presintAndu-se cu les in
cap si in uniformi militar otomand ca viitor beiu
romd..nesc de la Dundre, In numele ideii contra-revo-

lutionare? Luptele se apropie. La Inceputul lui Iunie se ande cd un convoiu turcesc a fost prddat de
Rusi la Cavarna de-asupra Balcicului"3. Dar maresalul a revenit la Constan.tinopol, ale cdrui inArigi Inicepe a le invdta, i iatd ce scrie medicul sdu:
P. 30.

2 P. 64.
3 P. 75.

317

Se spune cb. Valahii au totcleauna la disposilia Fanarioisilor 7.000.003 de franci, usate prin. testament
Locurilor Sfin.te, dar Intrebuintate mai ales, In taind,

la mijloace de con.ruptie, prin care se pot c5pdta

favorurile membrilor

Divanului

Probabil c e

vorba de venitul pe care Locurile Sfinte 11 scot

de la mndstirile muntene inchinate. Toiusi se Osturtra planul ca trei coloane, francesd englesd
ceased, sa se indrepte spre Dundre2. Sc vorbia
de sfidarea din partea Rusilor, cari pretindeau
cd aliatii n.0 vor IndrAzni sd iasd din Galipole
Constantinopol". Im!emna i de Austrieci ROi pleacd, i marele plan trebuie pdrdsit.
De Saint-Arnaud se opreste deocamdatd la Vara.
La 2 Iulie el trece inspectia flotei la Baleic. Aici
se afld cd, In adevdr, Rusii se retrag 1ncet spre Iasi,

mai precis, cum serie maresalul dire 'ilea sa, in

dosul liniei Siretiului la Focsani sau (adecd: apoi)
dincolo de Prul". Deocamdatd slut Rusi intre Giurgiu i Aldan, iar Turcii inainteazil pana la Rasova.
Abia imi vin", spune el, din. necazul ce mi-a produs retragerea Rusilor, Eram asa de sigur cd-i bat
cd-i arunc In Dundre. Dumnezeu n'a vruL. Pacat:
prindea bine Azi -stln.tem mai mult ca oriciind
In. nehotrare i nesigurantd. Ce vor face Austriecii?
Ce vor face Rusii? Ce vom putea face noi Insine?"

Dar iatd i Eliad al nostru apdrand In mijlocul

acestor preocupatii. Traduc nota medicului de la 9
Iulie: Inaintea pleedrii noastre din Paris, cetisem o
carte asupra RomAniei (gresit: Rumeliei), Impotriva
protectoratului Tarului, scrisd de d. Eliad RAduleseu.

Aceastd carte Imi Idsase aminlirea unor idei de reP. 112.

2

P. 113.

318

lorme folositoare politicei noastre; cuprindea prelease documente asupra terii pe care ostirile noastre erau s'o strAbatd. Aceste motive erau
tuldtoare pentru ca sd dorim a Intra in legd-

turd cu autorul, Roman (Roumain) de origine. Acest autor s'a presintat, In ziva aceia, la maresal, cdruia i-a dat ldmuriri Tolositoare asupra situatiei fisice si morale a locuitorilor Principatelor. Dupd

intrevedere, am cates si din gura lui cunotinti al

cAror gaud mi-1 inspirase cetirea crii lui. D. Eliad
RAdulesca e unul din acele spirite teoretice care desmiardd o ideie, sperand ed. bate Imprejurdrile Ii vor
grAbi Indeplinirea. Scopul sdu e independenta primitivd a Romaniei (iar: Rumeliei). De aceia privia

aparitia armatei francese ca un semn apropiat al

voilei In.vieri nationale. FAA sd rdsping acest a-

vant (lan) legitim, care onoreazd pe Romani, maresalul, neavand a se ocupa, deocaindatd, deck de
combinatii Cu total militare si praclice, n'a Intrat
cercetarea ac,estei chestiuni politice .1 s'a mdrgenit a primi visita autorului i a culege din gura
lui cateva documente practice, de folos proiectelor
lui. Totui, dupd a noastrd pdrere, se poate privi
viata i operele lui Eliad_R5dulescu ca o sentineld a
reactiunii apropiate care se pregliteste putin Cate
putin contra ImpAratului Nicolae"1.
In acesi moment se credea cd Austria are 100.000
de oameni In Ardeal si, prind la sfarsitul lunii, va
grAmddi tot atatia In Bucovina, afard de o reservd. de

30.000 altii'. Cat despre Rui, ei nu trecuserd Prutul, dupd stirile sosite pAnd la 9 Iulie.
Un alt visitator e la 13 Iulie, ziva izbucnirii ho1 Pp. 165-6.
2 P. 167.

319

lerei la Galipole, printul valah Sturdza", adecd Mihai-Vodr nsui, fostul Domn moldovean, care iea
masa cu maresalul i are cu el dese intrevederri.
La 20 se anuntr. expeditia In Dobrogea, care era
s se isprdveasc asa de trist. Zuavii lui Bourbaki
pleacd pe mare spre Chiustenge (Constanta), dar'
holera ii prin.de In drum. Indatr ciocniri cu
langd Babadag, generalul fran.ces musulman Youssouf comanda. Atacul de la Gargalac nu se poate face
din causa bolii. Generalut Espinasse e silit s se opreascd. Mai ales aceast divisie e decimatr: pe cand
Youssouf se Indreaptd spre Maw.ha, generalut Conrobert, venind din Varna, se opreste si el la Chiustenge, unde insufletete trupele, demoralisate. In ordsel sant 1.000 de holerici prziti de zuavi. Patru vase
fra.ncese se aflau in port pentru ca s ridice pe bolnavi, si sd adued provisii. Dou altele se adaugd indatd. Nu mai putin de patruzeci i doi de ofiteri pieriserd; mor 1.500 de soldati din 5.000 de bolnavi, Un
pluton de gropari intovrrdseste oorpul de expeditie.
Bas-buzucii lui Yonssouf aratd sentimente nobile fatk
de aceastd imensd nenorocire. Cum se adriugi arderGa
Varnei, de Saint-Arnaud serie fiicei sale: Dacd Dumnezeu ocroteste Franta, el uitd pe copiii ei cari mGrg
departe sd lupte pentru onoarea stea,gului ei."
Expeditia In. Crimeia era hotdratd. Astfel rdzboiul

se depdrt de terile noastre, pe care trebuia sr' le atingd. La 3 Septembre, amiralul se imbarca la Balcic pentru aceastdlaltr. tint.
Aceste stiri, dintre care unele in adevdr pratioase,
s'ar compleca, cred,, prin Intrebuintarea celar dou
volume de Lettres du Marchal de Saint Arnaud, apd-

rute la Paris Incr. din 1868.

P. 170.

320

In acelai limp cu acest atent informator, un

publicist frances, Eugne Jouve, venind din Balcani,
unde mersese ca sd culeagd tiri despre rdzboiul care
trebuia sd se continue i sd se decidd In Crimeia, trecea, In calitatea-i de corespondent al ziarului Courier
de Lyon, de la Rusciuc la Giurgiu, la 6 August 1854.
Descriptia lui dupd note zilnice infatieazd aspectul
oraului dunarean ndpddit de trupe tureesti, apoi al

Bueuretilor, in care asistd, pe rfind (August-Septembre), la intrarea lui Omer-Paa i a Austriecilor

baronului de Hesse .
Jouve a vzut pe Omer-Pap primind la Dundre,
intre Albanesii, Cazacii dobrogeni i babuzucii suitei sale, tineri boieri din Bueureli in toalete parisiene. Turcii erau pc atunci cu atilt mai populari,
cu cat toatd lumea avea sd se plfingd contra brutalildtilor ruseti (Parisianul" general Dannenberg,
loeuind la Htel de Paris, e ns ldudat), i aceiai
soldati zdrentuiti ai Sullanului, cu of4eri cari mancau ceapd verde i se scdrpinau pe talpi, fuseserd
bombardati cu flori la intrarea in Bucureti de fe-

mei al cdror amestec li se pdrea lor mai curnd

un scandal.

Capitala munteand aratd i mai multd caldurd

pentru cei cativa Francesi pe cari rzboiul Ii adusese in cuprinsul ei. E, poate", scrie Jouve, un efeet al afinitgilor de caracter, de limbd .1 de civilitie care apropie de noi populatia romneascd, in
duda distantei, i o fac sd doreascd din inimd sosirea otirii noastre 2." Dupd balul coloniei francese
Guerre d'Orient. Voyage it la suite des arn-u'es
en Turquie, en Val chie cl en Crirn4e, Paris 1855, 2 vol.
2 C'est peut-etre un effet des affinits de caractre, de
langue et de civilisation qui rapprochent de nous la popirlailon roumaine ma'gr la distance et lui font cordialement
dsirer l'arrive de notre arme (II, p. 163).

321

vine al boierilor, i cantarete parisiene nu sant un

lucru neobisnuit la Bucuresti.

Austriecii sant rau primii, cu exceptia coloniei

germane. Pentru cererile lor mari: 600 de case pentru ofiteri, 2.000 pentru soldati, pentru neprietenia
lor, care starneste conflicte, Cu un Italian, de pilda,
Cu un soldat frances, pentru brutalitatea lor cu armata munteana 1, pe care o atrag, cu cavalerie cu

tot, la Buzau, o despoaie si o trimet acasa. Proclamatia lor la Intrare e privita ca o jignire. Jouve
a fost de fap. la defilarea avangardei lui Coronini,
compusa din Unguri, Italieni, Croati, Poloni, fard a
descoPeri cel mai mic semn de entusiasm sau chiar
de

bundvointa

realr,

decat saluturi

din obis-

nuintV. Omer trece In revista, cu Legiunea de onoare pe piept, pe aliatii" Sultanului, i lostul desertor croat da, de sila, un banchet, cdruia-i urmeaz

un bal la boierul Constantin Cantacuzino. Polonii

din armata turceasca se tin dusmaneste la o parte.
Restabilirea lui Stirbei-Voda prin influenta austriaca e rau privita. Pan la sosirea lui, zabovita
de boala, din Viena, dernisioneaza Cantacuzino en ei

doi fii ai si, unul ministru de Justitie, altul prefect

de Ilfov, ca i Emanoil Baleanu i Alexandru Ghica
zis Caciula-Mare, Aristide Ghica i loan Sulu.

Bucurestii nu-i plac de loe, dal% doar de bisericile lui, charmants petits difices", si de unele

case boieresti asemenea cu castelele din Franta. E o

adunare informa de bogate magazine, de miserabile baraci, de locuinti private (htels), de monumente, de gradini, de locuri goale (landes) i de NIDespre rele tratamente in aceasta, p. 175.

Austriecii

a., avut sl Intampine si o antipathie naturelle pour la

race teutonique" (p. 215).
2 Pp. 196-8.

322

toace, care ocupg un spatiu aproape tot asa de vast

ca i Parisul i cuprinde abia atatia locnitori cgt
peninsula Lyonului" *i el Insirg. desgustat strgtile neregulate, rgu pavate, f r luminatie i groaznic
de murdare (affreusement sales), In care se amestecl
bivoli, Tigani i porci Inaintea bordeielor vecine cu

palatele. Totusi e miscare: nici intr'un alt oras european cu o populatie eg,all nu s'ar gdsi Atka ostentatie i miscare"2.

Tara ea Insgsi nu se Invredniceste pe departe de

ce i se cuvine: Ar putea s fie asa de bogatg. ca
Beauce si e mai sgracg. (misrable) deca asa-zisa
Champagne pouilleuse".

Aceastg. societate Insgsi nu-i place eglittorului. I

s'a vorbit de conruptia ei, de lipsa ei de pietate realg.

E aici i Rusie

Bizant. Noua civilisatie e bastardg.". StrAinii au lost lnselati prin laude mestesugite. Trist popor, tristg tarA, cu adevgrat; nu valoreaz cat ditirambele ce ni s'au cntat In cinstea
i

lor; e Inc una din numeroasele deceptii ale literatuInebunile. de Orient On nous a surfait la Valachie,
comme la GI-tee et la Turquie8."
De si crede c acest popor nu va putea mai mull
ca Grecii sA Indeplineascg prin ei Insusi regenerarea

ziaristul din Lyon recun.oaste c trebuie s

se facg. aici un mic Stat neutru" sau sg. 5e iea alt
protectorat decat al Rusiei. Ba chiar s'ar rotunji
acest mic regat prin restituirea vechii i celei mai
sa"

frumoase provincii a lui, Basarabia"5.

P. 172.
2 P. 173.
P. 215.
4 P. 219.
3

5 On arrondirait ce petit royautne par la restitution de

son ancicnne, de sa plus belle province, la Bessarabie,
(p. 202).

323

In acest moment cetitorii francesi yuteau cuneaste

noastre prin volumul, intins i cuprinzAnd
foarte frumoase planse, pe care li-1 consacrase, In
L'Uniuers, un tanar Frances, specialist In lucrurile
Orientului otoman, care venise In 1848, ca s. participe la noua carmuire, dar fusese constrans a parasi
principatul muntean, A. Ubicini.
Acest harnic scriitor, care intrebuinta, sustinut
Statta roman, ragazul batrAnetelor sale pentru a lucra cu Gh. Benge.scu la o carte, bine informata
despre Alexandru-cel-Bun i mai apoi la o incercare asupra vechii istorii a RomAnilor, colabora cu
Chopin, cunoscutul scriitor polo'', la acea-sta scriere

cu privire la provinciile de origine romAneasca,

Tara-Romancascl, Moldova, Bucovina, Ardealul, Ba.sarabia".

Ca adevarate memorii trebuie sa se considere

pretioasa carte, redactata lnainte de 1858, data pentru
care prevede multe evenimonte sArbesti (II, p. 357),

pe care o publica la Paris In 1869, In a treia

dedicand-o socrului sau, Banul C. Ghica, fostul consul al Franciei In Bucuresti Eugne Poujade, care,
in legatura cu averea sotiei sale, mai cercetaso tara
In 1859 i In 1865.

Poujade insusi si-a descris calatoria in cartea de

fata. La srarsitul lui Iunie 1849 vine din Viena catre
Principale, i anume prin Galitia, cad. la Bistrita erau trupele revelu(ionarilor unguri. In Bucovina con-

stata ca spiritul de rasa si de nationalitate a pastrat toat puterea sa", precum vechile tipuri de Romani si Daci ale Coloanei lui Traian se recunosc

la locuitorii de astazi, la totul asemenea cu

teranii italieni din panzele lui Lopold Robert La
Cernauti sant ulani rusi i ofiteri cari vorbesc franluxeste. La Mihaileni negotul se face cu piesei ausu.sor

324

triece de argint, care nu mai exista In Monarhie. Cu

eisprezece cai ajunge la Botosani, uncle lea dejunur
cu lautari la medicul Italian care e agent al Franciei_

Iasul e vazut noaptea, cu podurile lui, cu PalatuI

facut de Vorla-Moruzi, dar nereparat, cu

casele-i mari In gradini, cea mai mare parte

farit eleganta, de si au aspectul monumental". Orasul

e slutit de cartierul evreiesc, in care mai mult ca

30.000 de Israeliti se Ingramadesc.In colibi (bouges)
lildoase, Incunjurate cand de un noroiu infect, cand

de un pral des"; mahalalele In genere au casutie

pacatoase" (miserablcs huttes). Boierimea, care st
la tara, culegand un venit de patru ori mai mare ca
la Munteni, li place: este In ei ceva mandru si feudal" 1,

asa bleat Voda e numai primus inter pa-

res. La Curte nu se Infgramadese. Fa ta de straini

ei n'au niel empressement, nici obsquiosit. Agentii i generalii rusi nu erau, ca la Bucuresti, obiectul linguiri1or josnice; saloa.nele mokkrvenesti_
au fast mai totdeauna Inchise celor mai stralucite
stat-majore, i casatoriile, asa de dese In Muntenia, chiar In clasele mai de jos (secondaires), Intre
ofiterii rusi i femeile din tara, au fost mai mult
mult decal rare In Moldova" 2.
Sant boieri vechi, unii la tar, cu barbi, dar mergaud In. biete carute, i boieri agregar, in mare
parte oameni cari au Indeplinit functii servile". Pen-

tru a-i face, loan Sandu Sturza lua cate patru sute
de lei, asa Incat s'a ajuns ca Moldova sa aiba treizeci
de logofeti,

In jurul tuturor roiesc Evreii, catand a scapa det

serviciul militar, de dAn

i donad o carmuire

mai blanda" (gouvernement plus &Aix), cu toatl

/ 11, pp. 437-43.

2 p. 443

325

taxa speciald i amenintarea de expulsare. Fiecare

boier are azi Evreul sau, precum o casa mare

are ori Ii avea un intendent, un preceptor sau

un abate." Ei sant croitori de dame, arendavi, carciumari. Li se da totul, pana i bisericile din sate,
ajunse In maulle lor magazii de unelte de plugarie sau de cereale. In general sant aspri peintru
terani." De aceia li se interzice dreptul la pamant.
Un sentimeut atat de universal *i de adanc Inradacinat Inceteaza de a fi o prejudecata ca al meate a cherna asupra-i luarea aminte a oamenilor de
Stat. 1" Aloravuri deosebite despart pe Evrei, cari,
de altfel, au toat libertatea cultului, de societatea
cretina. La Bucurevti, unde sant putini i aclimatisati, bancherii evrei sant primiti In toate casele.
Peisagiul muntean li pare deosebit, cu casele In
coperivurile carora vi-au facut cuib berzele i cu
putnrfile din stepa. E un spectacol imposant, sumbru, dar cu farmec". Dupa Ramnicul-Sarat, prin11-'0 regiune de cultura inferioara, la Buzau, cu episcopie, seminaliu, spital, supt cupole de tinichea
vapsita verde, Poujade vede pe episcop ,,pq margenile cerdacului, tiind in mana o carj groasa Cu
nanerul de argint i puind la cale socotelile lui cu
ieranii" 2 Calatorul a fost pana la Giurgiu, cu carantina-i norninald, vi la Rusciuc.
Bucurevtii li apar ca un ora v de contraste: palate
colibe, echipagii de la Binder sau Clochez, cu viritii In livrea, i carute ardelenevti cu opt pana la
dougzeci 4e cai j manzi, arce ale lui Noe; pe de
parte cal de rasa, pe de alta bivoli greoi; elegantul
de moda apuseana st Muga asprul Dac; Albanesul
cu braga-vi desface marfa la.ng vitrina Cu friandiPp 446-7.
P. 449.

326

ses die Boissier et de Potel et Chabot"; calugAri fumeaz la carciuma Cu lutarii la ureche 4.
Mai multe pagini snt consacrate expunerii situatiei teraniloir de la 1849 la 1857. Ei nu sant verbi:
la Romani nu exist, ca in reOmul feudal? Omanturi nobile i pinanturi nenobile. Teranii cu eari.
a vorbit n'au nimic cu boierii lor (la Munteni se. amestecA Intre moieri si strini: Obrenovici, Simici,
Ghermani), ciscu administratia rea. Uncle datine
suplr: de STantul Nicolae sant siliti, astfel, s. aducl
brazi la Bucn-resti2. Regimul 'fiscal ai liudelor n.0 se
poate mentinea dup atatea schimb5.ri: satul Mogosoaia a ajuns a fi trecut numai cu jumAtate de liude t

Perceperea impositelor, de la 18-13 inainte, se face

abusiv: in loe de o zecime aditionalri se ieau patru_
Impositul fundar pe categorii ar fi mull mai drept.
Azi venitul total muntean e de sapte milioane - capilatia d trei
ins s'ar putea ridica i la doudzeci i unu13. Sant 351.294 de familii rurale, care dau
capitatie cate 30 de lei (= 11 franci); zecimile cresc-

pNnA la 100 de lei. Se adatigl saselele, cu 6 lei al

datoriilor rusesti, cei 3 pentru dorobanti, cei 2 pentru coli, ceva pentru oaste. Astfel, mai mull de la
ei Statul percepe 40 de milioane de lei pentrt 50seLe, 241/2 pentru Rusi, 5 pentru scoli4.
Clerul 11 intere.seazd pe Poujade. Episcopii au un
venit de trei milioane de lei sau 130.000 de franci,
din cari patru eptimi pentru ei, Mitropolitul Moldovei unul de 296.000 de franci, din cari cinci
rmn lui. Mnstirile si clerul indigen strang
anual 1.836.000 de franci.
' Pp. 449-50.
P. 483 i nota 1.
Pp. 488-90.
4 Pp. E40-1.

327

A cercelat mnastirile. In Moldova, Neamtul, unde

se cldia spital, i Secul, cu venit de 70,000 de galbeni: limba greceasa era Inlturat; egumenul vorbia
ruseste; cntrile eran. turne. La Agapia 11 intere-

seazd stareta cu cruja In mnd; e o mnstIre /x)gat, cu 120.000 de franci venit anual, pe cdud Vralecul n'are decdt 48.000, La Munteni a v.?izut Tjsmana, Bistrita, Arno.ta, Polovracii, Cozia, Dintr'un.
lemn, Hurezii, unde egumenul Hrisant, din' Ciclade, trdieste ca un. cleric medieval, temut i stricat,
ducind la bisericd o tiitoare nemtoaicd Inigeunatd.

A fost si pe la Cldrusani.. pe la Pasrea, asistalud la un parastas, la Ostrov unde a ggsit

i alunen toalete de Bucuresti Mnstirile de tard au,
spune el, un veni,t de 3.976.000 cle lei, din cari 900.000

merg la biserici i la lntretinere, Statul Iwnd penlru el 1.800.000. Supt stpilnirea cAlugdrilor greci,
din isaptezeci de lcasuri, stau nu mai putin ca
100.000 de familii do, terani. Arendasii se imbogtesc
adesea. Veniturile Zltarilor din Bucuresti slat luate,
astfei, pe ase ani, Cu sprijinul consulatului ru-

sesc, de un functionar, care drt 12.000 de franci pe

an i iea In loe 48.000. Cel care tine rnoiile Sfdntului loan de la Focsani castiga s't el destul'
O clas mijlocie propriu-zisk privilegiat, nu
xistd Inc. Ea se lace In chip abusiv prin viinzarea
15tisd a falselor diplome de ,,n,eamuri", bucurrindu-

se de unele scutiri fiscale In materie di patentd.

Erau In Tara-Romdneasc 6.919 mazili; de la 1842
numrul lor a crescut chiar. Se numrri 25.514 familii de paterttari, dintre cari 58 In. bancg, iar 309
fac micul comert i arenda; restul simuleaz aceastd calitate, fiind mesteri sau simpli locuitori.
Pp. 460-6.

328

Carciumarii din Bucuresti se s000t la 4.000, pe laugh'

cel 500 de debitanli feluriti 1.

Cunostintile lui Poujade sfint deosebit de bogate

asupra neamului romanesc In toatd Intinderea lui
geograficd. i istoricd. Nu s'au Intrebuintat pan' acum stirile pe care acest fast consul la Ia.nina le dd
asupra Romanilor din Macedonia, cu privire la cari
aduce si mArturiile lui Paehymeres i Chalkokow
dylas. A fost, se pare, pe la Metovo, pe care-I calific drept centru arominesc, i pe la Cdldrii (Kalaryies), cu negustorii i lucrAtorii si I.n argint. E
sigur cd. bdrbatul de Stat Coletti, din Metovo, a mu-

rit cu pdrerea de rdu c n'a putut libera pe ai lui.

Caragunii cu mAntali negri, ciobanii Pindului, au
trecut cuturmele inaintea acestui observator atent.
ala.lia dintre copiii lor Inv*. In Italia si
Stie
Germania, pe Iiingd cei, mai ales din Zagora, ce
se aseazd In Principate. Stie eh, dad. existd. Intre
Macedoneni ,,grecomani", majoritatea au sustinut regimul turcesc contra revolutiei Grecilor 2.
Calm' aratd mdrturia lui Lfiders despre ura nationalitAtilor contra ungurimii, el il face sd adauge des-

pre Romanii ardeleni, ce urmeazd: Acestia sant in

stare de pariasi si formeazd In Transilvania populatia cea mai nenorocit; ei sant acei cari, nc de
la Inceputul insurectiunii, au sprijinit armata austriacd, i Rusii au avut s se laude mull de concursul lor pentru aprovisiondri. Unirea lor ca Ungurii, de la Inceput, ar fi schimbat totul. ,7Fd.r provisuite pe care le-am gdsil In Principate", spune generalul rus, si fdrd Iancu, cdpetenia Romanilor din
Ardeal, n'as fi putut reusi. De aceia printre corespondentele pe care le-am prins, am gdsit scrisoii
'

Sant i cifre date de Ubicini (p. 549).

Pp. 537-40.
2 11, p. 68 i urm.

329

de-ale ltti Kossuth catre Ia_neu, In care sptmea

Ungurii se cdiau c n'au tinut In sama drepturile

lor romani i c, in cas de succes, acestia ar
putea sa astepte toate concesiile pe care, le cereau.
Romnii sant foarte vrednici de interes, si am adre-

sat In favoarea lor un memoriu Imparatului, care

mi-a raspuns ca. nu putea s intervie In acest domeniu, dar ca transmisese memoriul Curtii din Viena." Austria s'a Indatorit a da Romanilor drepttni e-

tale acelor ale celorlalte nationalitati, dar ei sant

Intr'o lnjosire desavarsital."
A cunosctit bine pe Vodd-,Stirbei, pe care nu-1
iubeste, ca unul ce sustine interesele, rudelor sale
dupa. sotie, GhicuJetii. L-a vazut cu Doatuna) jenat,
asistand la defilarea, In zuna de 1-iu Septembre
1849, a Tu.rcilor trimesi la caminuri, pe osea la
Baneasa. Domnul i s'a plAns pentru cate suferia de
la comandantul 'rurc Omer-Pasa, care decora pe boieri

iiirect, nu prin stapanitorul roman, ca Rush. Poujade s'a bucurat ca fill lui Grigore-Voda Ghica au
refusat decoraii de la omul care candva Ii sarutase
lor mana, ca unor beizadele.

Cand se afla la Bucuresti, Inca de la 20 Maiu

1853, ca Rusii vor trece Prutul, Domnul muntean
trimete la vecinul sau Ghica, pe care 1-ar fi declarat
,,incurabil", pe varul sau, colonelul N. Bibescu, ca s

intrebe ce atitudine sa ieie. Aceasta cu toate a ar

Ji dorit sd capete, in local lui Ghica, $i Moldova3.
La aparitia ocupantilor,. Stirbei Ii serveste fara reserve, rugandu-se chiar de Pasii dunareni, prin maiorul Nicolescu, O. nu atace. Cum fre,cventa pe consulul engles, al Rusiei, Halcinschi, care luase, la
P. 3J6.
Pp. 200 i urm., 302-3.
3 Dont 11 avait meme sollicit la succession princiere a Constantinople ; p. 375.

330

ChisinAu, instructii de la Gorceacov, pane pe insmsf4

directorul de la Interne si supravegheze printulCaasulul acesta rusesc" aduce ambilor Domni ins-k

lructii de cum sA se poarte Cu Turcii, de la Nes-

selrode: nu se va da tributul, nu se vor trithete

curen. Dar, pe cAnd Ghica anunt aceasta4 cu
deosebite reg,rete, lui Resid-Pasa, Stirboi pAstreaz1
t Acerea.

La Intrarea Rusilor In Bucuresti se dA voie

tropolitului a-i binecuviinta, i VodA face intAiu visitA generalismului. Dar, cAnd Domnitl comunicA s

lui Halcinschi Instiintarea sa cAtre Ministerial rusesc cA e silit a pima, acesta aruncA jos scrisoareaf
calificAnd hcararea lui Stirbci drept an act de du.smAniel. Scriind din nou lui Gorceacov despre greutatea situatiei 1ui, ministrul ImpArAtesc cere o decisie nestrAmutatA si nu primeste panA atunci o invitatie la masl. Domnul nu poate anula, cum voiA,
tutAia lui scriSoare, i comandantul rus cere ca afacerea sA fie tratatA In Consiliul de initri Ciind
Poarta 1ngAduie rAmAnerea vasalilor sAi, dar li ere,.
pentru 13 Octombre 1853, tributul, cel muntean este
oprit. Cu menajAri, Gorceacov li d atunci a inte-

lege lui Stirbei cd e vremea sA plece, si, pe cilud

Ghica astepta altA hotArare turceascA, vecinal sAu
cere a se ascunde vAdirea In public a lucrului: el ar
fi dispus sA dea un caracter provisoriu plecArii saleta Viena i, deci, sA Incredinteze regenta consilierilor sAi. Isi reservA si o pensie lunarA de 1.000 de
galbeni, pe care ar fi Intrecut-o. La pArAsirea posr
tului sdu (13 Octombre) el aratA cA o face peniru.

cA e Impiedecat de a-si Indeplini datoria fatA de

suzeran 2.
1 Pp. 378 9i urm., 392.
392 nota 1.
2 P, 392 si urm.

Ssrlsoarea cAtre Rusi cA rAmine, p..

3:31

La Intoarcere Turcli lui Orner, pentru motive pe

care let vm veaea, prmesc ru pe tirbei, supt eu-

vni c e supt anchet pentru administratia sa. In

zdar se ceruser onoruri pen tru dnsul din partea
lui Liess, care comanda pe Austrieci
Deosebitele inifIuene strline exercitate pe atunci
asupra noasir snt presintate cu bogate amnunte.
Urmrind pe cea ruseascA Inc de la 1829, se vobeste de rzboiul ncheiat prin pace de la AdriarLopo], de rolul la noi al presidehttilui Pahlen, persoan rnagnific, de al lui Chiselev, un flou lord
Bentink, care a avut burii auxilian in Mavros i Su,
(le legue pe care acetia, plus Alexandru (hica i Mihai Sturdza, le-au ncorporat n Regulament, de reservele Porii fa de aceast Constituie In 1848
se sernnaleaz influenta lui Duhaml, venit din 1gipt i Teheran., i asupra und pr din bojen, cari,
de aitfel, i ei voiau reforme, dar nu ca ale radica-

lilor. La izbucnirea revoluiei, consiill plac, dar

Titov, ainbasadorul Tarului la Constntinopol, Ii

or-

don s cheme otile impr1eti, ve care le opris,

dup cl se credea, pn atunci Miglia hifluentut
consul e un orn rece, solemn, religios, de o portare ireproabil .
Dup corivenia cte la Balta-Liman, atitudinea Rusiei fata de moi e lacom, neierttoare.

In Octombre 1851 se cere (lin flOU Donniilor s

pllea.sc datoria pentru otirile de octpaie. DUhamel nsui reclamase In acest scop, la 1848 chiar,
dou zecimi a(litionale, odat pentru totdeauna, pe
care Adunarea Moldovei le i votase, cea clin Muntenia nefintnd In acel moulent. Cum Turcii ulu fusePp. 248-9.
P. 528 i urm.
P. 471 i urm.
P. 450.

332

ser 1ntiinai, represintantul lor In Principate,Fuad,

viitorul Mare-Vizir, cere instructii la Poartg, de unde
i se rgspunde c nu e nimic de fAcut, odat ce boierli
s'au Invoit. Cererea se repetase In 1840 i Ghica se

opusese, jar, Rusii insistand, el pretinsese fatg. de

"Turci ca suma sl fie trecut la datoria national. In
1851 se adgug,ia cererea de a se Intinde mAsurile carantinare din Marea Neagrg i asupra Principatelor:

data aceasta, $tirbei supune chestia Divanului, iar

Ghica discut numai asupra chestiei. In 1852, In mo-

men.tul cand trupe rusesti se adunau In Basarabia

trupe austriece In Banat, cel d'intgiu trimete budgetul sgu, spre vedere, la Petersburg. Aceasta pentru cA se cerca de Rusia de la Murtteni 30 de milioane de piastri (peste 11 milioane de franci), iar de
la Moldoveni 4 si jumAtate (peste 2.400.000 de franci).

In acest an Tarul viind la Vosnesensc, Vodd-Ghica

doreste sA-1 poatg. saluta, i Stirbei imith exemplul.

Se capAtA scrisorile care-i presintau ca delegali ai

Sultanului. Dan, Nicolae I-iu refusg a primi pe altcineva decat o solie de boieri moldoveni. Nici fiul
mai mare si ginerele lui Vodg. $tirbei nu se bucur
de favoarea primirii ImpgrAtesti. Ginerele lui Ghica,
Mavrocordat, e Intampinat nepoliticos de printul
mustrandu-1 pentru acea scrisoare de recomandatie a crtrii vin e aruncatA asupra lui Stirbei, pentru ca apoi acestuia sA i se fAggduiascg. o pedeapsg".

Abia dacg. Moldovenii sant primii s asiste la o

revisa militarg. pe care o trece Tarul. Dar dupg.
raport din Constantinopol atitudinea se schimbA.
lui Ghica sant primiti a doua zi i retinuti
la masg unde au locuri de onoare, Nicolae I-iu
in, persoana lui Gheorghe Ghica, Domnului
moldovenesc, pentru administratia lui i legAturile

cu Cabinetul rusesc. Se recomandA de ImpArat a

333

se supraveghin tin.eretul". A vdzut el Insusi la Berlin, in Capela Curtii,. cum acesti tineri nu stiau
faci. dupa cuviinti crucea. Decit sd se- tot dea
pasapoarte pe.ntru studii, mai bine s'ar face scoli.
lard, ori s'ar frimete absolventii la Universittile rusesti. tDomnul] poate fi sigur cii nu vor aduce. cu ei,
ca din Germania i din Franta, idei imorale si subversive. Spuneti-i In starsit ed. yid cu pdrere de rdu
cum intrebuinteazd pe oamenii din 1848, pe toti acei sansculoti cari au tulburat linistea terii 1."

ImpAratul a apisat asupra cuvintului

sans-culoites. lar, de oare ce trimesul Moldovei obiecta cd. Moldova e foarte cuminte fati de Taraadauge

ed.

Romineascd, aceste euvinte de o brutald sinceritate

lesird din buzele i.mpdritesti: Nu e nicio comparatie cu Muntenia. Pe Alunteni nu-i pot suferi; ja
niste comunisti1; dar pe Moldoveni Ii iubesc, si de
aceia sfdtuiesc pe printul vostru si dea de-o parte
urmeze
pe to5 tinerii aceia descreierati. Doresc
sfaturile, cdci, altfel, m'as vedea silit sii fac
laid eu insumi, i, dacd trupele mele vor *mai ocupa
data Moldova, urmdrile vor fi cele mai grele pentru tara voastrd.2."
11 peut Otre sr qu'ils ne rapporteront pas, comme de l'Allmagne et de la France, des ides immorales et subversives. Diteslui cnfin que je vois avec peine qu':1 emploie des hommes de 1848,
tous ces sans-culottes qui ont trouble la tranquillit du pays ; p.
367.

Pas de comparaison avec la Valachie. Les Valaques, je les

dteste ; ce sont des communistes ; mais les Moldaves je les aime,

et c'est pour cela que je recommande A votre prince de mettre

de Old tous ces jeunes cerveles. Je desire
suive mes consells, car autrement je me verrais force d'y mettre ordre molmdme, et, si mes troupes vont encore une fois occuper la Moldavie, les consequences en seront des plus graves pour votre pays ;
p. 369.

334

Arinata ruseasc5. din 1853 pierde In trei luni 341000

oameni, dar se reface pe urmd. Genea-alii cari statt
1u frantea ei sant infatisati In colori vii: Liiders,

strans In uniformA, curtesan fata de femei, dar simplu, fara afectatie In vorba, modest In triumful lui
ardelen.esc, de si lingusitorii Ii zic; Zacarpatchi (dupd
Diebitsch ,,Zabalcanschi"),. Da.nnenberg e un am curat, de conversatie plkuta, de forme sociale reservate,
41ar ,In.drAz.net. In fond; o disgratie nemeritat5.-1 Im-

piedeca de a-si arAta bate insuirile. Nep000lcinschi,

ufiter de stat-major, Inaintase rapede: la 1848 el, intrase In Munte.nia cu gradul de capitan.

In ce priveqte atitudinea populatiei fat5 de armata ruseascA, se Incerease un corp liber romanesc
pe 'Angel. dansa. Astfel apar In luptele din Dobrogea ocupata de Rusi ,,Intr'o zi", ranga MAcin', 5.000
,de stavrafori" noi, stransi .1 de administratia noastra, cu subscriptia egumenilor din mAn5stiri i a
bogatilor proprietari greci". Acest corp de amesteca-

tara, purtand mandru crucea pe chipiuri, nu era

In adevAr alcatuit decat de aventurieri greci, bulgari,
sarbi, tigani, mici negustori ruinati, slugi gonite, bueiari
bc uniti prin nadejdea jafului sau ispita

rasbundrilor personak. Prad", violeaz, ori macar

trec prin oras, In birjA, tragand din pistoale. Din

causa lar politia preste iesirea lumii noaptea In

1Cu acest prilej se vorbeste de presenta In Dobrogea a Cazacilor necrasov1i i zaporojani. Acesti din urmA, in numAr de 20.000,
%eniserA la 1772. Ultimul Maman, Vladchi, ii vAnduse Rusilor in 1828.

Dusi la Marea NeagrA, unii din ei, 6.000, revin supt Turci, OstigAnd ca pescad de la Tulcea la Ruscluc. I Cat despre necrasovi
sau Lipove.i, ei pArAsiserA Rusia, din causa prigonirilor religioase,
la 1736, supt conducerea lui Ignatie Necrasov, mort In Crimeia.
Ai lui locuiserA, In numAr de 5.000, si la Brusa, Cu un atarnan.
Ei stau lAngA Tulcea, In Sirichioiu", Jurilovca i Novoselo (pp.
408-9).

335

post. Ofiterii lor, functionari de la noi, au aceleasi

apucAturi. Dup escesele sAvirsite acolo, la MAcin,
au fost trimesi Inapoi, i Austriecilor ocupanti li-a
revenit sarcina de a-i desarma 1
Pentru cunoasterea personalitAtii i atitudinii lui

Omer-Pasa ca sef al .armatei de ocupatie In PrinAdpate, cartea lui Poujade e un izvor de cApetenie.
Coman.dantul turc ig,noreazil persoana Domnului, el
insultA pe boierul Pla0.nb, ginerele acestuia, care i
se pare a fi un Spitzbube"; la BAneasa el troce In
revist mAn.dru soldatii turci trirnii acasA. Langg.
.dinsul stA sotia" lui, o Sdsoaicg., din Ardeal, i !el
eere sg. vie si soacra, cgreia-i face toate onorurile2. A-

eeste ,gesturi se explicd prin planurile renegatului

croat, care spera sg. Poat ajunge un fel de Domn
al terilor noastre. Unii au c.rezut cg. Omer-Pasa, ineunjurat de lingusitorii subalterni cari puseserd stgpnire pe sufletul sgu, plin de ilusii asupra situatiei
lui personale, visase, In Principatele unite, supt mAna

lui, o putere care ar fi avut asentimentul Puterilor

europene, aclamatia. Romanilor, strAlucirea unei viceregalitAti

i durata pe care Dumnezeu ar fi

dat-o

i eleganta silueig, a
lui Fuad, tn.rul Turc occidentalisai, si a inlocuitorului sAu Ahmed-Vefie, om distins
cum se stie,
si un scriitor, cAruia ins nu-i lipseste hotArArea.

existentei lui 3." Se schiteazA

Pp. 406-7.
Pp. 290 i urin., 296 si urm.

Sultanul, rechemAndu-1, II da

ca rasplata o mie de pungi (p. 368).

2 Les uns crurent qu'Omer-Pacha, entourd de flatteurs subalternes, qt.' s'taient empars de son esprit, pleln d'illusions sur sa
situation personnelle, avait rvd, dans les Principauts runies
sous sa main, un pouvoir qui aurait eu l'assentiment des Puissauces europennes, l'acclamation des Roumains, l'clat d'une
vice-royautd et la dure que Dieu rdservait A son existence (p.
427).

336

Populatia primeste cu flori si pe basbuzucii

de Omer la Ramadan1. In armata turceased se deosebesc Polanii: M;hai Czaykowski, cavaler de Malta,.
traducdtor al lui Walter Scott, devenit Sadac-Pasa,
mandantul Cazacilor otomani. La SuMla el are supt
ordine 600 din acesti cavaleristi, amestecati cu Bulgari, a cdror uniformd aratd nirea crucii cu semiluna2 Aldturi de dnsul Wolanski devenise BustemEfendi, intimul generalisimului 3.

ce priveste pe Austrieci, veniti ca gandul de a

rdmnea, ei sh.'nt presintati ea ocrotitorii lui $tirbeiDoamna, addugim noi, a ddruit si un steag armatei
de ocupatie1
si Vodd ceruse de la Sultan scrisori
pentru a putea fi primit de Franz-Joseph, sosit
Ardeal 4. Frica Austriecilor era de a vedea
unei nationalitdti pe care voiau sd o tie In hotarele unei lung,i copildrii 6". De aceia dorinta de a-si

anexa tenle dundrene, devenite focarul Renasterii

nationale. Sprijinitd pe simpatia unor boieri bdtrani,
Austria voi, dui:a ce Inldturase pe Rusi, sd nu intampine pe calea dorintilor ei prestigiul turcese.

I se cere lui Omer sd nu inainteze in Principate, i

se Interzice sd aresteze spionii rusi In Moldova, i se
imputd excesele sdvhrsite de insesi trupele croate
bAndtene. La Galati, generalul Augustini permite Rusilor de la Reni sd vie pentru petreceri. Miscarea ofensivd pldnultd de Turcii strinsi la Mdxineni e oprit de aceiasi vigfientd. gelosie 6. Incercarea
P. 422 i urm.
P. 414.
P. 384.
Pp. 307-8, 363.
5 Qui craignait elle-mdme le revell d'une nationalit qu'elle youlait contenir dans les lisieres d'une longue enfance ; p. 427.
6 Pp. 428- 33..

337

nilor de a luptA supt steagurile Sultanutui e interzisa din acelasi motiv.

Intre Austried i Rusi fusese ()data, la 1828 acest diplomat ni-o destainuesite
plan.ul de a pune
capat oricaror sperante romnesti, impArtindu-si teritoriul nostril, Austria a refusat Rusiei sa imparta
Prin.cipatele cu dAnsa cAnd, In 1828, Tara-Roma-

neasca i-a fost fern pand la Buzau." Si aiurea:

Austria, luminata asupra pericolelor vecinatatii Ru-

siei, a refusat sA eoopereze la o impartire a Principatelor, In 1828, Cu Imparatul Nicolae, care-i ofe-

ria Tara-RomAneasca pand la Buzau, pe o vreme

child Franta era cu totul favorabila Rusiei i cAnd
Anglia arata o indiferenta foarte mare cu privire la
Turcia 1." RomAnii au ramas deci pe sama lui Joltuhin, care-i uria, i Francesul aim aceste cuvinte no-

bile pentru ca sa arate calea pc care se pot cAstiga popoarele: Nu poti lace bine unui popor deck iubindu-1 sau avand reputatia cA-I iubes1i"2.

Viitorul romfinesc nu poate sta, dupa danstil, deck In Unirea Principatelor. El stie ca nu e o ideie

noua. In Regulamentul Organic chiar e cuprinsa,

si prin idenlitatea asezamintelor i prin coburgesie", prin recunoasterea cetateniei dinteun Principal
In celalt. Dar ideia Unirii n'avu desvoltari mai mari
L'Autriche refusa cette Puissance (la Russie) de les (les
Principauts) partner avec elle, lorsqu'en 1828 la Valachie lui
fut offerte jusqu'au Bouzo. si elle voulait s'allier avec les Russes
contre la Turquie... L'Autriche, dclaire sur les dangers du voisinage de la Russie, a refus de cooprer A un partage des Principauts, en 1828, avec l'empereur Nicolas, qui lui offrait la Valachie jusqu'A Bouzn, A une poque on la France tait entirement
favorable A la Russie et on l'Angleterre montrait une indiffrence
bien grande A l'gard de la Turquie (pp. 504, 519).
I Lion ne peut faire du bien A un peuple qu'en l'aimant ou en
ayant la rputation de l'aimer (p. 528).

338

pin.1 la 1847, cnd ambitia unui Domn, de o parte

(Mihai Sturza), 1 aspiratiile nerndAtoare ale tineretului, de alta, fg.cur s Intre In lume ipotesa de
Mare-Ducat daco-roman. deja primei a Unirii Principatelor apareine deci pasiunilor ambirioase ori patriotice, care procedard i urmard miscarea de la
1848. Aceast ideie era atunci eminamente reivolutio-

nark i, ca bate ideile revolutionare, amestecand ce

e himeric cu ce e posibil, ce e cutezAtor cu ce e generos, nu se opria la hotarele pe c:!Pe tratato, nenorocite, gird indoiald, si smulse prin nedreptate, sau
fraudd, dar consfinfite de vreme, le-au dal Principatelor. Ea trecea cu indrevzneald Carpa(ii i Pratal,
despoind cloud mari Imperil de unele din provinciile
lor. Totusi ideia revolutionarA nu era cu tolul gresitA. Punctul sAu de plecare era adevArat In sine, no-

bit, uman, pentru cA era vorba de a se uni supt un

singur sceptru sapte sau opt milioane de oameni cari
vorbesc aceiasi limbA i profeseazA mai toti aceiai
El Insusi, Poujade, a fost propunAto1 L'ide de la reunion n'eut pas de plus grands dveloppements
jusqu'en 1847, oil l'ambition d'un hospodar, d'une part, et les vives aspirations de la jeunesse, de l'autre, tirent entrer dans le
monde des hypotheses de Grand-Duche daco-romain. L'ide premire de la reunion ci s Principautes appartlent donc aux passions
ambitieuses on patriotiques gut prcdrent et suivirent le mouvement de 1848. Cette ide tait alors minemment rvolutionaire,
et, comme toutes les ides rvulutionnaires, mdlant le chimrique
au possible, le temeraire au gnreux, ne s'arrtalt point aux frontires que des traits, malheureux, sans doute, et arrachs par
l'injustice ou la fraude, mais consacrs par le temps, ont donnes aux Principauts. Elles passaient audacieusement les Carpathes et le Pruth, depouillant deux grande Empires de quelquesunes de leurs provinces. Toutefois l'ide rvolutionnaire n'tait
point entirement fausse. Son point de depart &ail vrai en soi,
noble, humain puisqu'il s'agissait de runir sous un mtne sceptre
sept ou huit millions d'hommes qui parlent la mettle langue et
professent presque tous la mme reiigion . p..503.

339

torul Ina din 1849 al acestei indepliniri nationale:

,,Principatele Terii-Romnesti i Moldovei aspird de

mult a deveni o natie unia Ina de la 1849, autorul acestei luerdri, lovit de aceastd ten.dintd,
<lea numele de Belgia a Dundrii, si de la 1853 incd.
-el propunea ca una din cele mai bune solutii partiale ale chestiei Orientului sd le constituie ea Stat
neutru i independent supt sceptrul unui print
strdin."1.

j aiurea: Un viitor apropiat va da fArd

indoiald satisfactia dorintilor Romanitor i dreptate

aeelora cari, Inc de la 1853 si in momentul cand

Rusii treceau Prutul, declaran ed unirea Principatelor era unul din mijloacele cele mai puternice pentru a asigura pacea viitoare a Europei. Nu pregetdin
.a spune ed Inc din acea vreme am propus unirea
Principatelor Munteniei i Moldovei supt un print

strdin ca solutia care putea s garanteze mai bine

echilibrul european"2. E adevdrat cd, mai de curnd, ,,un om de Stat frances care a jucat un rol
foarte insemnat (considrable) supt Monarhia din
lithe si care a fdeut mari sfortdri ca s consolideze
stabilirea lui Mehemed-All in Egipt, a venit in ajutor
Pu:erilor care combat unirea prineipatelor Munteniei

Moldovei intr'un singur Stat si care declard cd

vreau sd se opuie din toat puterea lor In interesul
Imperiului otoman". 'Menu ,,doeument publicat de
ziarele belgiene si care a atras atentia oamenilor politici", acelasi spune cd aceasta ar aduce impArtirea
Turciei si ar pregAti alianta contra Franciei: cel
s'ar putea da functionari turci cu idei europene.
Dar Poujade constatd ed In acel an 1853 toti ai nostri voiau Statul unit, neutru, supt protectia Europei.
P. 351.

"P. 505.

340

Si Turcii chiar, nu erau toti protivnici acestei idei_

Cci un om de Stat spunea scriitorului incA de la
1850: ,,Sublima Poart ar trebui sa pandeascA i sA.
prin.dk (saisir) Cu tlibAcie prilejul de a lace s se
garanteze autonomia Principatelor supt suzeranitatea
ei de cAtre toate Puterile Europei". Capabile a strange o armatA de 60.000 de oameni, tedie noastre ar fi
putut scoate la 1853 20-30.000 la paza Prutuluii.

Cum se vede, 1 aici basa e ideia unitAtii etnice

culturale, care trebuie s aducA unitatea
a poporului romanesc. Si aici silintile In aceastA directie ale noii generatii sant In deosebi pretuite, In.fAtisandu-i-se In scrisul ei o bunA istorie contemporanA a Romanilor. Pe lang compilatia istoricA fAcutk
inteligent se dau i statistice utile 2
Dintre scriitorii mai vechi, Vaillant dA bune traduceri din romanete, culegand i bucAti rare, ale lui

Cuciureanu sau Faca, In Posies de la langue d'or

(Paris; 1851; cu o dedicatie amintirii lui Ronsard).
Apoi el trateazA despre Turci i Rusi bite brosurA
din 1854 (Turkie et Russie, en rponse la lettre d'un
anongme) i, In sfarit, el trece de la dedicatia
cAtre Sultan a acestui opuscul la elogiul printilor Ghi-

culeti Intr'un mic studiu pe care-1 publieil. Archives gnrales" In 1856 (Les princes Ghikg, hospodars de la Moldo-Valachie).
SA nu uitAm pe profesorul de literalurd frances_
din Bucureti", Alfred Poissonnier, care se ocupk InsA
exclusiv, la 1855, de liberarea Tiganilor de la noi (Les
' Pp. 503, 505-6, 500, 515-7.
2 Dup documente oficiale se fixeaza exportul la patru

milioane de hectolitri, valortind treizeci de milioane de

franci, afarg de exportul vitelor: 15 milioane, al sArii:
2.800.000, lnii, pieilor,

sAului, etc.; 58.800.000,Moldova

fiind represintatl cu o treime.

341

esclaves tsiganes dans les Principauts Danubiennes).

Ideia regatului romAn, sprijinit pe o armatd de

10.000 de oameni pentru moment, capabili de a se
ridica si la 60.000 i, anume, ostasi buni, cu pandurii Intrebuintati de Rusi In ultimul rdzboiu s'au
dovedit mai de ispravd decdt o puternicA divisie ruseascd"
o presintd la 1838 si un anonim M. de
itL0***, agent diplomatic", In brosura lui, apdrutA la
Paris, Poids de la Moldo-Valachie dans la question
d'Orient, coup-d'oeil sur la dernire occupation miliaire russe de ces provinces.
Ulysse. de Marsillac, mulld vreme profesor universitar si al scolii militare la Bueuresti s't autorul unei
Crestomatii francese, dAdea la lumina In 1869, cu
o dedicatie catre Principesa Elisabeta, notele Iui de

cllAtorie" (din 1853; la 1851 a cunoscutAim) la

Paris, Rornni, cari-i cdntau arii de-ale noastre), de
la Pesta la Bucuresti 1, la care va addugi la 1877
un Guide du voyageur Bucarest, pe care-1 vom arialisa In acelasi timp.
Scriitorul are o adevdratd iubire peniru acest pd.m'nt binecuvAntal" unde si-a gdsit o a doua patrie

Incd de saisprezece ani si pe care -ar fi vrut sd-1

presinte Inteo vastA operd de caracter enciclopedic"
ori, cum spune aiurea, 'bite colectie de povesti
cAnteoe, ca ale lui Clemens Brenta.no pentru Germani,

In care ar pune sufletul natiei". NeavAnd rdgaz pen-

tru atita, el va presinta numai, Intrio formA ward,

cdt trebuie pentru a atrage atentia asupra vietii intime", a Infdtisdrii sesurilor, vAilor, Imuntilor", aupra
necunoscute.
1 De Pesth Bucarest, Notes de voyage, Bucure01 [1869].
A scris, pe MO Leons de litterature, L Lettres Theagene,
care nu se pot gAsi. N'am putut gAsi nici tudes sur la Roumanle, Bucuret1 1871. Se tle cl el a publicat de la 1861 la 1866

1.a voix de la Roumanie, ape' Journal de Bucarest.

342

Pentru aceasta el pornete de la o larga conceptie

a Romniei. Ea e ,,toata tara locuita de neamul romanesc": pana i indepartata Macedonie, e Tara-Romaneasca deplind. El e sig-ur chiar c viitorul va resolvi cheitia arzatoare care e unificarea tuturor acestor provincii, supuse azi la stapaniri deosebite".

Dar adauge i e un om euminte: tot ceia ceadevaratii prieteni ai Romanilor pot sa li dea ca
sfat e O. se faca vrednici prin moravurile i aezamintele lor de rolul la care sant chemati. In Mama,
In care se afld azi lumea, imperial va aparfinea celor mai buni: C'est aux meilleurs qu'appartiendrcr
l'empire".

Foarte framoasa caracterisarea generald a osaturii

de munti, a liniilor erpuitoare de ape. Un amfiteatru facut parea anume pentru ea poporului cdruia
i s'a ref usat once putere de invasie, sd i se dea in
schimb toatd puterea de resistenrd 1" Si In aceastt
aptitudine defensiva Marsillac vede inainte de toate
muntele, pe care-1 glorifica, pentru rolul lui istoric.
,,Natura a facut din Romania o tara superba ( magnifique). Oamenii au stricat-o mult". 5i el descrie
Dunarea
adanca, mareata", vastele esurir
goale, monotone, fail alta poesie decat aceia a singuratatii i Intinderii lor", ,,pustiul" In care se Infig
puturile eu eumpana 0 pe care se ridica hanurile,
cu laviti acoperite de rogojini i scoarte, cu palanul pe care se usuca ramurile culese primavara: la
sunetul diblelor lautareti teranii beau, iar calatorului
i se Intind m proaspete i pui slabi" filra pane,
dar cu eafea i tabac eat de malt. Apoi Tinutul de
dealuri 1 munti. Paduri seculare acopar povarniw1 On dirait que la nature a refus au peuple de ce pays toute
force d'Invasirm,. mais qu'en revanche elle lui a &mid toute puissance de rsistance; p. 12.

343

rile, sivoaie se strecoard ca fire de argint pe muschiul

stancilor, mAndstiri i ridic metalicele cupole Intre
desisurile (le verdeatd", i cantecul pdstorului incun-

jurd cu vraja lui.

Se Insird toate aspectele drumului pe Dundre, cu
cifre de 1ntindere i adancime, eitand i cutare articol al lui Jules Michel In Journal de Constantinople,
pornind, inainte de navigatia cu aburi a lui Szechnyi, de la Incercdri/e din 1827 ale Englesilor Andrews
si Pritchard si amintind coneurenta 1ncercatd contra
Austriecilor de Compania francesd care a creat unja
Belgrad-Delta; nu lipsesc note asupra barei care azi

std. In calea avantului nostru economic: cartea lui

Engelhardt, fost membru al Comisiunii dundrene, ajutd .stiinta profesorului de literaturd francesd. Ii a-

minteste de hanul de la Orsova, de Tigancele mai

interesante decal conationalele lor, zise caraques In
a lui Frantd-de-Sud, de pachetul de carpe ambulant
care Ant Turcoaicele. Din causa primejdiei de la
Portile-de-fier a trecut In zdruncindtoare cdrute pasagiul de la Orsova -la Severin, Ada-Cal: e descrisil

dui:A ,,un edldtor roman", al cdrui nume 1-am fi

dorit, cdci notele sant bine presintate. Cdllitorul de
odinioard, din toamna anului 1852, a fost primit la
Severin de prefectul ce era atunci, Nicolae Niculescu;
profesorul laudd orasul nou
provinciale"
eare-si ieau Inghetata langd turnul din evul medal, al
cdrui rost nu-1 dese,opere istoricul improvisat; odatd
era aici numai chioscul lui Niculescu nsui, fantana

de found veche, Tigdncusele care exercitau asupra lui o fascinatie stranie"

i el Inceared a-i analisa motivele. Aldturi eruditia arheologului Froehner asupra podului lui Traian.
In calea spre Giurgiu, ftr locuinti, viitorul istoric al armatei romAnesti va creiona pe grAnicerul

344

In cuibul lui cu cerdac, iesind ziva penlru a saluta

steagul vasului austriac si Ingannd urAtul noptii cti
povestile bAtrane ale rasei iui. Isi aminteste si de

Ischender-beiu Ilinski, viteazul betiv care a bItut

pe Rusi in 1853. i alte amintiri ale rAzboiului
Pentru antichitAtile din Romanati Ii serveste Anuariul frances al Munteniei publicat In 1842 de colonelul aghiotant Morel de Blaremberg (interesanUt
a. la Celeiu s'au gAsit toate monedele

imperiale de la Traian la fIeradiu1). La Corabia,

recteschizAndu-se portul, s'a cerut lui Cuza-Voda s i
se dea numele lui; el InsI a preferat pe al ,,b6trilnului" Mircea. Se face un larg loc icoanei malului drept,
cu minaretele care samAn cu lumanAri albe acoperite cu un ,,teignoir". Ni se d i numele acelui prieten al lui Marsillac, fost secretar al Pasei din Vidin,
care a scris romanul Rosalie, carte frumoasA, cgreia
nu li-au lipsit sufragii eminente"2. Ange Pechmja.
La Nicopol se Inseatnna turnul bisericii catolioe,
uncle st un episcop de care aldrnA credinciosii la-

tini din fostul principat muntean. In cale, se (IA

un loe larg descrierii rAttrilor, intercalndu-se la
.Iiiu si cfinte,cul Jiianului. La Zimnicea se trezesle

aminlirea unei dimineti de toamn1 cetoase In depgrtatul an al venirii prin aceste locuri, precum la Giurgiu senlimentul de isolare pe care 1-a simtit pArdsind
odatX cu vaporul austriac i civilisatia apusean.q: nici
trAsuri, nici hamali, isolarea Intr'un pustiu s5lbatec

noaptea, absolul intunecos. Dar orasul, nou, e

destul de placid, cu acea regularitate de clAdire pe
care i-au impus-o Rusii.
Penlru drumul la Bucuresli se descriu brasovencele
' P. 73.
1). 78.

345

cu doisprezece pang la cinsprezece cAluti i cgrutele

cu surugiul pitoresc pe care nu stiu cine

spune
Marsillac
se &Wise a-1 InbrAca frantuzeste. Pe
cgrute de lux cu plAci de aramA i coviltir
de piele i berlina" cu opt cal a celor bogati, cari-si
au si mag,nificul ArnAut. In noua carte a aceluiasi apare si birja. La Dala bordeie cu coperisul de

stuh, TArA imprejmuire, sat In zdrente", In care

copiii se ImbracA doar cu o raz de soare". CAlugarenii

gloriosi cu cele cinci mldstini pline de broaste (si

aici un fragment din vechea povestire francesA a lui
KogAlniceanu).
piatrA, nido bucatA de bronz,
nicio inscriptie", de si era vorba sA se ridice un monument. Se da. Ms pisania crucii lui Serban-Voda.,
a cArii traducere, dupA nesig,ura versiune francesA,
ar fi aceasta: 1,AceastA sfanta si de viat facAtoare
cruce rAdicatu-s'au de prea-InAltatul i sldvitul Domn
.. erban Cantacuzino Voevod... al acestui frumos i minunat pod care Insusi el si fiul sAu iubit Gheorghe
Voevod... la rAdicarea sa pe apa Neajlovului... i cu
boierii sgi..., pentru ca i MAriei Sale sA-i fie In
veci bunA amintire i recunostintA, lui i Doamnei
Maria, sotia sa, i dumnealor fiilor sAi; s'a facut acest pod si aceastA cruce. domneasca s'a rAdicat In
.al patrulea an al Domniei Sale, anul de la Facerea
Lumii 7191 (1683), luna lui Octomvre 14 zile", adAttgindu-se numele ispravnicilor Radu Nasturel si Badea
BAlAceanu. I se pare, strAbAtAnd astfel un drum
ea acesta, cA de la Paris la Bucuresti sAnt trei veaturi.
Studiul lui Berindeiu In Revista Romeinei, II ajutA

sA dea una din acele priviri istorice cu care prea

adesea i umple paginile; se citeazA i brosura despre

manastiri a lui loan Brezoianu. La Mihai-Voda, amintirea balului dat generalului Sbastiani si a re-

346

sedintei lui Grigore Dimitrie Ghica, fiind apoi vechiul

palat, spital militar, scoala lui Davila, scoalk militarA,,

ateliere si magazine ale armatei, caskrmi: cine stie

care4 vafi destinatia viitoare?". Nu putea bknui Arhi-

vele Statului. Jos se Intinde o balt in.verzitil: deasupra pkrksire si o atmosferk de muced; de pe feresale mkrunte tusk cea mai splendidk vedere asupra- orasului: noaptea, supt luna plink, romanticului autor li vine sk plAngd.
Dintre biserici el pomeneste cea dispiirutk, a Doamnei Blilasa, la intrarea podului Calitei, distrusk de
cutremur In 1838, pentru a fi refAcut de Salta
13rncoveanu, nkscutk Bals, cu infdtisarea ei de
cetate gata de luptd, Radu-Vodk, tot asa de ener-

gic defensiv6, dar avAnd supt poarta de intrare o

zugrAveald Cu copaci care desplace Francesului. Atinge SI. Ecaterina, care pe atunci se pare c nu-si
schimbase aspectul, Slobozia, pe Podul Beilicului,
Cu crucea de biruintk a lui Leon-Vodk, Mitropolia,.
reparatk la 1834, cu chipurile ctilorului Constantin
Basarab i Radu Leon, cu clopotnita purtAnd stema
arhiepiscopald, cu larga priveliste pe care o mijlocestel, Sf. Gheorghe, a ckrui mdnIstire a ars In 1817
(semnaleaza ,,frescele" lui Lecca), Curtea Veche,
u-nde s'a Incoronat Vod-Bibescu, Cretulescu, cu chipuri ctitoriceLi, zugravitk din nou de ThArkscu, SArin.darul, aleas1 pentru nunti i IngropAri (cimitirul
a dispkrut de putin), Sf. Nicolae din Lipscani, refkcutk dupN. cutremur In 1804 i din nou transformat
In a doua jumktate a secolului al XIX-lea. Apoi biserica.

Doamnei cu murdarul culoar" pastrat pank azi, Biserica cu sfinti, Colea, Oltenii cu amintirile de la
I Nu ;Hu ce e planul orasului Bucuresti, fAcut In secolul al.
XVII-lea", pe care-1 citeazA ; p. 129. Cunoaste pe Pavel de Ale!),
si pe Recordon.

347

1821, reconstruitA de Grigore-VodA Ghica, Dinteo 6.-

arsA in 1825 s'i refAcutA de un Stolnic Stancu in

1828, Sf. Spiridon Nou, din 1858, cu picturi tot de
TAtArAscu, pAsteAnd tuiurile Ghiculestilor, Sf. Spiridon Vechiu, tot asa de InchisA, SI. A.postoli, cu case

proaste In jur. E si Stavropoleos, remarcatA pentru

sculpturi, Sf. loan, ZlAtarii, refIcutA, s'i cu zugrAvealA
de TAllirescubisericA a Bobotezei, cele dou Biserici
Albe, SI. Elefterie, unde se fac rugAciuni pentru pacea familiilor". Nu se uitA Batislea, din 1666, arsA
la 1690, refAcutA la 1812, din non mistuitA de foe la
1847, dreasA la 1850, cu predica In romfineste, biserica luteranA, care ar fi din 1550, cu acte si privilegii din 1726 si. 1751, cea calvinA pentru ai lui Tab'ly
supt BrAncoveanu, reluatd In 1821, bisericuta bu1g5.-

reascA din Str. Vergului, biserica Armenilor, de la

1781 (peste una de lerrin. refAcutA) (trei tablouri de
Leca). Pe larg se vorbeste de Cotroceni, cu zidurile
de Incunjur fArA feresti, Cu curtea pArAsitA, cu palatul domnesc, cu parcul plantat de curAnd. SfAntul
Anton, In curtea Pusariei, arde In 1835. In Imprejurimi, Cernica, PasArea, CiorogArla.
Din clAdirile profane, descriitorul nu pretuieste Palatul,ca fiind fArA still. Aici a fost casa Colfesculuir
care, mehmendar al Mitropolitului Antim, depus, 1-ar
filnecat, acoperin.d pentru totdeauna de blAstAm tot
neamul lui, apoi clklirea din 1815 a lui Dinicu Golescu,

care declard mAndru cA ,,zideste pentru viitor", instalAnd primul biliard In sala cea mare, fAcAnd sl

cAnte In salon banda lui de lAutari pe cari i-ar fi

Imprumutat la 1821 Alexandru Ipsilanti pentru eteristii lui, s'i pregAtindu-si un atelier de tAmplArie.
1 Repdinta vechilor Domni, spune el, a trecut de la Dealut
Spirei la Mihai-Vodt, la Sf. Saya, la casa Lahovari si Bosset
(Guide, p. 68).

348

De la dansul clAdirea trece la baronul Sakellario, la

Stat, Chiselev instalAnd aici Vornicia. i Guvernul
muntean Meandu-si corpul de gardA. Cu Alexandru
Ghica devine Palat i Postelnieie, pe cAnd Bibescu
se duce in casa brancovenease pe care noi am distrus-o dup ce fusese Institutul bacteriologic, la Palatul vechiu fiind munai eeremoniile. Guvernul revolutionar din 1848 se instaleazA aici i dupl. el ClinacAmia, pentru ca apoi VodA-Stirbei sA stea In casa
lui proprie, dincoace fiind ,,batalionul model" al lui
Macedonschi i Culoglu. Devenit Caimacam, fostul
Doran Alexandru Ghica revine la casa cea veche,-care

e dupA dansul casa secretariatului. Restituirea rostului de odinioarA se datoreste lui Cuza-Vodd, care
suprimA insA receptiile sAptAniftnale. InfAtisarea supt

Carol I-iu, care introduce sculpturile In lemn ale lui

Stohr, e presintatA amAnuntit
Turnul Coltei existA incA, aproape ruinat. Dar s'a
dArlmat casa veche a Agiei de pe turnul cAreia, foi-

prul de foc, pompierii strigau la fiecare sfert de

ceas2 Ce veste?, rAspunzand: Bond pace! Apoi foisorul de la Cavafi, langA. biserica Sfntului Gheorghe, rAsturnat de furtunA, in 1823, cel ridicat de
Grigore Ghica lng Sf. Constantin. Dintre vechile
-case boieresti se mentioneazA a Dudescului, din care
rAmAseserA ,,franturi de ziduri, faarte groase foarte
inane, din enorme .cArAmizi: feregi mArunte, ca
botele .de Malines, amestecA gratia lar vie acestei forte
moartei ele se joacA la vfint, Intre deschizAturile ruinei."2. La Colintina, cu balurile de odatI ale Ghiculesti-

lor, domneste ruina. In casa lui loan BAlAceariu, eu

grAdinA mare, se aseazA arhivele. Se 1aud4 clAdirea,
T

un peisaglu romanesc, de Emil Velkers, din Diisseldorf.

Voyage, p. 119.

349

In pi-et de 1.200.000 de fraud, ridicatA pentru Unila 'puversitate de Alexandra OrNscu, de la 1856
nerea pietrei fundamentale -asistA Comisia Internatio-

nail pAnA la 26 Decembre 1869, pe locul mAngstirii SI. Saya, ellditA de pArcAlabul Andronachi
inchinatA la Sf. Saya din Ierusalim, apoi refAcutA

de Brancoveanu cu ajutorul lumilatrarului Sterie,

care pune, la 20 Iunie 1709, piatra scolii.

Profesorul frances cunoaste perfect Bucurestii In
bate colturile. El va vorbi deci de mahalaua boiereaseg. a Batistei, cu casele fArA gust, IntrebuintAnd

pretentios materiale inferioare, de Lipscani, cu Societatea FinanciarA RomAMt", ca bAncile Poumay,

(1853), Ghermani, Halfon, de livezile gospod", de
care-si mai amintia poporul ea' se hilind pAnii la
biserica Curtea Veche, de Cismeaua Rosie, de Cismegiu,'ande burghesia-si da intAlnire, de fAntAna de la
Filaret, de cismeaua Mavrogheni, de soseaua In care
se IntAlnesc cele mai luxoase echipagii cu carAle In-

cele ale teranilor, de HerAstrAu cu petrecerile ascunse, de Zamfir. Prin bAlti i gropi, In iarna teribilA,

coconitele sAnt duse la bal pe scAnduri Intinse de

rAndasi, la lamina felinarelor, cArate in brate, cu
seutirea atentA a rochiilor. Iar, In Imprejurimi, va
descrie,Incalori foarte variate i vii, Bgneasa, foasta
mosie a jupAnesei Banului Dumitrachi Ghica, turnul ei
cu moar, IngrAmAdirea de lume care vine primAvara
sd audI cAntndu-i cucul. IatA boieri de mod5. veche,

al cAror costum, pe care l-a vAzut Francesul

/a un. oarecare StefAnescu, il descrie amAnuntit, tineri cu jambiere, tunicA strAnsA i brandenburg,uri
de aur, pumnA la cortul alb cu ciucuri de mltasA rosiesi sof ale al lui YodA, pl.n la scaunele cu
grifoni auriti ale doamnelor, pAnA la soitarit cari fac
glume de bufoni, la vAnz6torli de pastile InviorAtoare,

350

cu note arhaicer asupra musicei turcesti a Domniei

si intreeeril tineretului boieresc la gerid, pe cnd aidturi se Intinde hora. La Magurele, proprietatea familiei Otetelesano, e.admisd si lume strdind, In framosul

pare. La Mogosoaia, a lui Nicolae Bibescu, se dau

une ori petreceri In gyddind.
Cum era firese, fiind dat planul lucrdrii, se Insird
.oteIele: Hugues, Grand Htel, Concordia, Boulevard,
de France, Lazar, Otetelefanu, Pesta, Htel d'Orient,
Budifteanu, Caracaf, Fieschi, Patria, Londra, Moldo.Ronu2n, Gabroueni, Avram, Simion, Neubauer, Ruqia,

H6tel Gerin si vechiul han Manuc. Ca restaurante,

Guichard, Rafca (Hr'eka), ca grddini: Stavri, Union,
Greta, Giuvara, Vdraru, Viifoara, Anton, .Ppcaru, Alexe, etc.l. Apoi cofetdriile: Capa, elevi ai lui Boissier, Fialcovschi, Giovanni, cafenelele: Briol, Labes. 0
incercare de caf-chantant, Mil succes, la GI-Mina cu

cal. Cluburi: Romdn, Tinerimea, Frances, al Uniunii liberale. Pentru a vorbi apoi de simplele hanuri
si de restaurantele In plin aier cu mititei gata pre-

gAtiti, pe cnd la han puii de gdind trebuie une

ori vdnati In curte de cdnii proprietarului.
Ziaristul, scriitorul se inlereseazd de tot ce priveste
viata intelectuall. Astfel institutiile tiintifice sdlit

presintate cu amdnunte. Afldm de acolo multe lu.cruri noud. La Tealru se relevd darurile aristocratiei

celei vechi: 2.000 de galbeni prin testament ai lui

Constantin Manu, 1.000 de piastri ai lui Constantin
Basil pentru tipdrirea pieselor, 18.000 altii ai lui
loan Cmpineanu. De la vasta surd" de pe la 1850
In Strada Noul, Cu o curte murdard si lojile cu lumini de sdu, cu cloud sobe fumegdnde si scena fArd

wasini, la noua zidire din iarna lui 1852, una din

' Guide, pp. 28-9.

351

cele mai placate din Europa dupa salle monumentale".

Se dau represintatii i concerte i la Bosse11, la

Slatineanu, mai ,cercetata pentru baluri mascate, la

Ateneu. La Museul de Pictura se semnaleaz tablouri

care nu mai exista: de la Eforia $colilor s'au adus

portretele lui Lambru Photiade, lui Neofil Duca,
lui Iendchita i iancu Vacarescu, lui Poteca, ale Mitropolitilor Dionisie Lupu i Nifon, ale DorivniTor
Alexandru Moruzi i Grigore Dimitrie Ghiea. Se caracteriseazd opera lui Leca, lui Aman, Iui Stancescu,

fui Grigorescucu multa pricepere, a desemnatorilor Szatmari i Trenkl. Se laudg masura din 1864
a ministrului Nicolae Cretulescu, crand biblioteci
colare
Se
comunale, care nici azi nu exista
atrae atentia asupra gandului lui Davila, care si-a
cladit o casa ca in Pddurea Neagra, de a face 1mprejur o grading. botanicd
i cd animate, In care
s'ar cultiva pentru spiterii plante medicinale. Se
relevd pretutindeni initiativa francesd, ca a lui Godili Berthou in cladiri de utilitate publica ori
propunerea lui de a se face gradina Ateneului.
Acest strilin are ins si o adancd. Intelegere a vieO presinta in serbdtorile ei:
ii
cel domnesc de pe vremuri, cu gardd de Arnguti
papusile, steaua, colinda, de Anut Nou, Sorcova, VaBoboleaza, Pastile. Descrie gradinite cu dulap
petrecerile pe iarba verde. Cunoa.ste instrumentek
lautarilor, pe cari i-ar vrea In vechiut costum:cobza,
naiut, ,,canonul", cimpoiul, fluierut, daraua, buciumul, drdmba. Dupd Alecsandri presint genurile
eantecului popular. Note originate se Intalnesc la insilot

E vorba si de ale lui Iscovescu (mai ales tipurl ardelene). Nu

se uit nici boierii diletanti : Alexandru Florescu, Ecatelina Polizu,
Alexandru C. Ghica, Elena Catargi.
Si biblioteca lui Stefan Balkeanu a fost cAgtigatA de Stat.

352

rarea danturilor: hora, braub ;chindia, birul" (re-

tete: braul), greul", batuta, piperul" i rata,

carii cantec se da astfel:

Rata ici, rata colea,

Rata trece papura
Si ratoiul
Si ratoiul
Usturoiul.

Rata iese din tufani

Cu bobocii dolofani,
Cu bobocii,
Cu bobocii,
Dolofani.

Rata iese din padure,

Cu bobocii plini de mure,
Cu bobocii,
Cu bobocii,

Plini de mure 1.

1 P. 147.

al

CUPRINSUL

CUPRINSUL
Pagina

I. CAlAtori germani prin Ardeal

11. Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova
la sfAssitul secolulul al XVIII-lea
Ofiteri ruso-francesi si rusl despre rAzboaiele din 178992 ?A 1802-1806

19
37

RAzbolul ruso-turc din 1806-12 In descrierea cAlAtorilor strAini

CAlAtori de la rApirea Basarabiei pAnA la Eterie (18121821)

CAlatori stain' in ajunul Domnilor pAmAnteni .

51

67
78

CAlAtori dupA 1821

119

CAlAtorii francesi din epoca Regulamentului Organic

CAlAtori francesi din epoca rAzboiului Crimeil . . .

266

1E4