DR. H.

ARONEANU I MICAREA MUNCITOREASCA

DIN BACAU IN ANII 1918-1920

de LEON EANU

In anii avintului revoluionar de dup primul rzboi mondial, micarea

muncitoreasc din oraul i judeul Bacu s-a dezvoltat n contextul gene
ral al problemelor care frmntau proletariatul .romn n acest timp. Nu a
existat eveniment mai important n ti ani furtunoi, nu a fost un
moment mai semnificativ din dezvoltarea social a rii n perioada imediat
urmtoare primei conflagraii mond iale la care proletariatul bcuan s
nu fi participat prin reprezentanii si.
Prezentul articol ii propune s releve contribuia adus de Dr. Aro
neanu la dezvoltarea micrii muncitoreti socialiste din Bacu pe un
puternic fga revoluionar pn la greva general din oCtombrie 1920.
Activitatea socialist s-a desfurat in judeul Bacu i n anii care
au precedat primului rzboi mondial 1. Reactivarea i revitalizarea gene
ral care a caracteri7.at micarea muh ictoreasc din Romnia dup rzboi
au determ inat refacerea seciunii socialiste i a sindicatelor muncitoreti
care activau n aceast parte a rii. O contribuie deosebit la impulsio
narea micrii socialiste i sindicale din Bacu, la realizarea importantelor
obiective care stteau n faa micrii muncitoreti de pe aceste meleaguri
a revenit nemijlocit Dr. H. Aroneanu.
Intelectual a crui via s-a contopit cu lupta clasei muncitoare, Dr.
Aroneanu a luat de tnr, contact cu ideile socialiste incepind s activeze
n micarea muncitoreasc nc de pe vremea studeniei. Organizator, n
1906, a Cercului ,.Romnia muncitoare" din Bacu, el a fost apreciat ca
aparinnd micrii socialiste din Romnia ino de pe vremea studiilor
universitare 2 . Reintors la Bacu dup terminarea acestor studii, el va fi
unul din organizatorii sindicatelor din ntreaga regiune i totodat un activ
colaborator al presei muncitoreti. Participant activ la luptele muncitorimii
bcuane pentru revendicri economice i politice el a fost m obilizat i
trimis pe front imediat dup inceperea rzboiului. Ziarul "Socialismul "
a relevat influena avut asupra sa de participarea la evenimentele de
pe front : "monstruozitatea mcelului, apoi flcrile revoluiei ruse au

Arhiva C.C. al P.C.R., fond 96, dosar 354 1 , pag. 122 i urm. Mai amllnuntit vezi :
C. Botez, L. Eanu i 1. Saizu, "Judetul Bacdu, Pagini memorabile dln lupta mase
lor", Bacu, 1 97 1 , p. 73 i urm.
2 "Soclallsmul" din 3 noiembrie 1 920.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
174 tEON EANU

schimbat in el pn i temperamentul - scria ziarul sus menionat, aplecat

spre plcerile intelectuale de a citi i visa o lume mai bun pentru muli
mea oropsit... Aroneanu devine un soldat ce intr cu trup i suflet in
viltoarea luptei de emancipare" a. Aprecierea pe care am citat-o, a carac
terizat in mod fericit transformarea petrecut in personalitatea dr. Aro
neanu, care devine, in perioada care a urmat rzboiului, conductorul
micrii socialiste din Bacu i unul din cei mai iubii intelectuali legai
de micarea muncitoreasc.
Intensa activitate organizatoric i propagandistic desfurat in anii
1 9 1 9-1 920 de Seciunea socialist bcuan, legtura permanent a sec
iunii cu muncitorimea diverselor fabrici existente pe Valea Bistriei i
a Trotuului i a oraelor din intreaga zon, apropierea de lumea satelor,
ptrunderea ideilor revoluionare in armat, frecvena adunrilor, a gre
velor i demonstraiilor muncitoreti, reprezentau o materializare con
cret a activi-tii neobosite a doctorului Aroneanu i a celorlalte elemente
revoluionare care se aflau in fruntea muncitorimii din aceste locuri :
Iancu Iliescu, V. Baciu, I. Cain, I. Palade, Vl. Dumitriu i alii. Caracteri
zarea fcut de organele represive Dr. Aroneanu i altor fruntai ai mic
rii muncitoreti bcuane este de natur s ne precizeze coninutul acti
vitii sale politice i a crezului su revoluionar. Dr. Aroneanu i cola
boratorii si apropiai erau calificai ca elemente "ce adoptau in totul
comunismul i voiau afilierea la Internaionale a III-a" '
Lupttor neobosit pentru cauza maselor muncitoare, Dr. Aroneanu n-a
desfurat numai o activitate propagandist-agitatoric. El a fost un or
ganizator ferm i un hotrt conductor al maselor munictoare care aveau
in el un permanent sprij in i indnpntor. In aciunile greviste din anii
avintului revoluionar Dr. Aroneanu s-a aflat de multe ori in fruntea
muncitorimii bcuane, buhuene i cea a altor localiti fiind prezent cu
vorba i cu fapta acolo unde se ducea o susinut lupt pentru o via mai
bun, pentru drepturi i liberti democratice.
Prezena sa, alturi de lupta muncitorimii de la fabrica "Letea" in
toamna anului 1 9 1 9, se inscrie in coordonatele menionate mai sus i
reprezint un moment deosebit al activitii sale revoluionare din acest
timp. Intrucit am analizat amnunit cauzele i importana acestei aciuni
pentru muncitorimea bcuan, intr-un articol consacrat acestei teme 5
m voi mrgini aici s menionez doar faptul c Dr. Aroneanu a depus o
prodigioas activitate in favoarea muncitorilor greviti. El a pornit de la
premiza, confirmat apoi de evoluia evenimentelor, c greva va avea o
mare importan pentru muncitorimea bcuan in ansamblul ei i va fi
un insemnat punct de referin pentru proletariatul intregii regiuni. Aceste
considerente pe care Dr. Aroneanu le-a comunicat de la inceputul aciunii,
Comitetului Executiv al Partidului socialist a, s-au dovedit pe deplin nte
meiate.

3 Ibidem, din 5 noiembrie 1922.

4 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 96, dosar 3541, pag. 12-14.
5 "Micarea grevislll de la fabrica Letea Bacllu in anii 1918-1920".
8 Arhiva C.C, al P.C.R., fond 28, mapele 168, 169.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 DR. H. ARONEANU I MICAREA MUNCITOREASCA DIN BACAU 175

Pentru activitatea desfurat in favoarea grevitilor, pentru sprijinul

ce le-a acordat, pentru intensa propagand fcut grevei, el a fost arestat 7,
mpreun cu alte elemente revoluionare din Bacu i a delegailor venii
din Bucureti, a fost insultat i lovit de maiorul Poltzer. Aceste samavol
nicii au declanat o uria micare de protest in intreaga ar a i au
determinat inceputul conflictului dintre doctorul Aroneanu care a adoptat
o poziie demn i hotrt i maiorul Poltzer care va ordona in octombrie
1920 asasinarea in inchisoare a cunoscutului frunta socialist.
Dr. Aroneanu a luat de multe ori in discuie i a criticat aspru pe
cei vinovai de lipsa libertii de organizare i a posibilitii de exprimare
a poziiei pe care o adoptau reprezentanii maselor muncitoare in leg
tur cu diversele probleme sociale i politice ale societii romneti. El
s-a referit deseori la situaia pe oare o avea mcarea socialist in perma
nen prigonit de guvernul Averescu o. In programul de lupt al Parti
dului socialist - arta Dr. Aroneanu - "se impunea intensificarea pro
pagandei i a aciunilor organizate pentru ctigarea de noi adereni". Ex
punind elementele de baz ale viitoarelor aciuni, dr. Aroneanu a subli
niat c socialitii trebuiau s dezvolte mai temeinic legtura cu lumea sa
telor pentru ca aceast lume s fie ctigat de partea luptei generale a
clasei muncitoare to.
Dr. Aroneanu a fost permanent preocupat de problemele organizrii
profesionaJe i politice a maselor muncitoare. El s-a adresat in dese rlnduri
muncitorimii din oraul i judeul Bacu indemnind-o la o temeinic or
ganizare intrucit - arta el - "organizarea este arma de baz a munci
torimii in lupt cu societatea capitalist" 1 1. Exemplificind situaia organi
zrii sindicale cu aspecte din intreaga regiune, el a artat c se manifestau
anumite carene care trebuiau lichidate mai ales in condiiile unui ora
cu peste 2.000 de muncitori oa.re avea numeroase fabrici i ateliere. Cele
menionate au fost iLustrate cu exemplu, pe care il oferea Buhuiul unde
muncitorii reuiser s obin recunoaterea sindicatului, 8 ore de munc
i alte importante revendicri, datorit organizrii lor superioare din acest
ora 12.
In februarie 1 920 s-a produs puternica grev general a muncitorilor
fabricii de postav din Buhui, care s-a incheiat dup 8 zile cu victoria
complet a acestora. ln aceste momente de mare efervescen revoluio
nar, Dr. Aroneanu s-a aflat, ca intotdeauna, alturi de clasa muncitoare
in mijlocul grevitilor din diferitele fabrici i centre industriale aflate in
aceast parte a rii. Venind in mijlocul grevitilor de la intreprinderea
textil din Buhui, el i-a indemnat la lupt organizat pn la obinerea
victoriei finale. De la tribuna intrunirilor la care a participat mpreun
cu sutele de greviti, el a demascat cu mult curaj regimul burgheza-

7 "Tinerelul socialist din 7 octombrie 1919, "Social-democratia" din 28 septem

brie 1919.
8 Vezi mai pe larg, C. Botez, L. Ee.nu i I. Se.izu, op. cii., p. 83.
9 Arhive. C.C. al P.C.R., fond 95, dosar 30238/65, file. 5.
10 Ibidem, file. 6.
11 Op. cii., filele 21, 26, 29.
12 Ibidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
1 16 LEON EANU

moieresc, subliniind c aceasta constituie izvorul tuturor nedreptilor

sociale i a grelei situaii n care se gseau masele muncitoare. De aceea,
spunea el, proletariatul romn trebuie s urmeze exemplul clasei munci
toare din Rusia care prin declanarea revoluiei a reuit s nlture regimul
capitalist. Este semnificativ faptul c pe tot parcursul grevei generale
din Buhui, Dr. Aroneanu sa aflat n fruntea delegaiei muncitorilor fa
bricii de postav desemnat pentru ducerea tratativelor cu patronii. Asupra
desfurrii aciunii menionate, care a dus la succesul net al grevitilor
s-au fcut aprecieri din cele mai frumoase : "Muncitorii puternic orga
nizai, greva bine condus, disciplin de fier i mult ordine" 1 3 In acelai
context al reliefrii factorilor oare au contribuit la reuita grevei, s-a
menionat i aportul. deosebit adus de Dr. Aroneanu nelipsit din Buhui
in tot timpul desfurrii conflictului i "care s-a ilustrat cu mult energie
i pricepere" alturi de V. Baciu i Gh. Palade din Bacu 1 4. Putem afirma
c dac greva din Buhui s-a soldat cu victoria deplin a muncitorilor
un mare merit l-a avut i Dr. Aroneanu care a imprimat luptei un carac
ter deosebit de combativ. In prodigi oasa sa activitate revoluionaT, Dr.
Aroneanu a sprijinit i a susinut acele formule organizatorice care s
nlesneasc in modul cel mai adecvat aciunile muncitorimii i ale Parti
dului socialist. El a fost unul din susintorii ideii de a se crea un centru
pentru Moldova a Partidului socialist care s nlesneasc activitatea pe
multiple planuri n aceast regiune a rii. La inceputul lunii octombrie
1 9 1 9, Dr. Aroneanu a vorbit n faa Seciunii socialiste, sindicatelor i
maselor muncitoare din Bacu despre Conferina regional a Partidului
socialist desfurat la lai. Aici s-a hotrt ca centrul activitii pentru
Moldova a Partidului socialist s fie in acest ora 15. Tot acum s-a stabilit
in asentimentul deplin al Dr. Aroneanu, ca pentru judeele Bacu i P
Neam s fie numit un secretar, un propagandist i un casier tG.
In activitatea majoritii seciunilor din Moldova ale Partidului so
cialist s-a fcut simit spre sfritul anului 1 9 1 9 o orientare tot mai pro
nunat spre stinga. Seciunea din Bacu condus de Dr. Aroneanu, alturi
de cea ieean n frunte cu Gh. Tnase, sau cea de la Piatra Neam condus
de Iancu lliescu se gsea printre acestea, tendinele orientrii revoluionare
fiind aici tot mai pronunate. Aceste seciuni se situau pe o poziie de lupt
tot mai hotrt, militnd pentru adoptarea unui program teoretic i de
aciune practic adecvat. Pe aceast linie n zilele de 1 9 i 20 ianuarie
1 920 a avut loc la Bacu o conferin regional, la oare au participat
circa 30 delegai repr:ezentnd 1 0 organizaii din oraele Bacu, Piatra
Neam, Moineti, Roman, Buhui . Conferina a dezbtut problema pro
pagandei la sate, organizarea caselor poporului, editarea unui ziar regional
i altele. Totodat Conferina a hotrt constituirea regionalei ale crei
principale seciuni erau cele din Bacu, P. Neam i Roman cu organul
de pres "Piatra socialist". Dr. Aroneanu a susinut realizarea regionalei

13 M. R. Rollea, e1920" , Contribuii la istoria socialii a Romniei, P. Neamt, 1 937,

p. 133.
14 Ibidem, p. 1 34.
15 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 95, dosar 30238/65, fila 10.
16 Ibidem.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 DR. H. ARONEANU I MICAREA MUNCITOREASCA DIN BACAU 177

amintite i a sprijinit din toate puterile hotrrile adoptate la conferina

din ianuarie 1920.
La sfritul anului 19 19, Dr. Aroneanu a dezbtut din nou n faa
muncitorimii din Bacu problema necesitii organizrii profesionale i
politice a maselor muncitoare. Cu aceast ocazie referindu-se la evoluia
micrii muncitoreti din diversele ri europene, el a amintit de sacrifi
ciile fcute de masele muncitoare din Romnia in timpul rzboiului mon
dial 17. Dr. Aroneanu sa referit n mod special la greutile i privaiunile
ce au fost ndurate de masele populare in timpul rzboiului i la trata
mentul ce li s-a aplicat de ctre clasele dominante la terminarea acestuia 18 .
In faa sutelor de asculttori, el a prezentat un sugestiv tablou al modului
in care a fost pregtit i desfurat rzboiul. Potentaii n-au luptat i n-au
dus greul, ei s-.au pus la adpost sau au plecat peste hotare unde au cheltuit
sume colosale n timp ce mWl.Citorii i rani i - sublinia el - "au fost
trimii s lupte fr arme, dezbrcai i flmnzi". Cnd erau rnii, arta
dr. Aroneanu, referindu-se la cele vzute i trite de el pe front, stteau
zile ntregi la porile spitalelor pn primeau cea mai sumar ngrijire.
Referindu-se la problemele politice curente, Dr. Aroneanu a cerut ca
viitorul parlament s cuprind i reprezentani ai mundtorimii, s se acorde
drept de vot i minoritilor "care i-au vrsat sngele la Oituz, Mrti,
Mreti, i nu au drept de vot" 19. Explicnd auditoriului programul de
lupt al Partidului socialist, Dr. Aroneanu a cerut o temeinic organizare
a muncitorilor, n partid i sindicate. In privina aceasta el a dat ca exemplu
proletariatul bucw-etean care se situa n fruntea luptei maselor munci
toare din ntreaga ar i a artat c era momentul "s se treac de la
vorbe la fapte" 20.
Pentru Partidul socialist n toamna anului 1919, se punea problema
participrii sau neparticiprii la alegerile ce se pregteau. Dac n general
Partidul socialist aprecia faptul c fusese nlturat sistemul cenzitar, c
fusese acordat votul universal, nu omitea ns s releve caracterul de clas
al acestei reforme, ngrdirile pe care le mai coninea precum i posi
bilitile de care dispunea burghezia pentru a restrnge, acest drept ce
fusese acordat prin lege. In problema reformei eleotol'ale, socialitii veneau
cu un program mult mai revoluionar. Conducerea Partidului socialist s-a
pronunat n majoritatea sa pentru acceptarea luptei parlamentare, pentru
folosirea tuturor libertilor politice, n vederea atingerii scopului final
,.cucerirea puterii politice din minile burgheziei romne i ntronarea
dictaturii proletare n vederea realizrii idealului comunist" 21. Partidul
socialist a hotrt s participe la alegerile din anul 1 9 1 9, organiznd in
ntreaga ar o intens campanie electoral . In ciuda tuturor promisiunilor
privind desfurarea unei campanii electorale in condiii democratice, gu
vernul Vitoianu nu numai c nu a suspendat cenzura i starea de asediu,

17 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 95, dosar 30238/65, f 1 3, 22.

18 Ibidem.
19 Loc. cit.
20 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 95, dosar 20238/65, fila 22.
21 Documente din Istoria mlcilrll muncitoreti din Romnia 1916-1921, Ed. Politicii,
Bucureti, 1966, p. 127,
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
178 LEON EANU

dar a insprit msurile restrictive, in special impotriva micrii revolu

ionare, a partidului clasei muncitoare. Condiiile in care se pregteau
alegerile au stirnit justificate proteste din partea micrii socialiste, a
opiniei publice din intreaga ar. Presa socialist demasca msurile luate
de guvern pentru a ngreuna participarea socialitilor la campania elec
toral, cerind intrarea in legalitate, in toate regiunile rii, conform pre
\'ederilo.r legii electorale 22.
La 10 octombrie 1 9 1 9, dr. Aroneanu adresndu-se maselor muncitoare
i Seciunii socialiste din Bacu, a dezbtut problema Congresului Parti
dului socialist ce urma s se in la 13 octombrie in Capital pentru a se
decide dac partidul trebuia s participe la alegeri in condiiile meninerii
de ctre guvern a cenzurii i a strii de asediu 23. Dr. A.roneanu a fost
de prere c nu trebuie ca socialitii s admit participarea la alegeri in
condiiile icanelor ce li se fceau i a msurilor represive, vexatorii luate
de guvern impotriva lor. El a fcut propunerea ca delegaii care vor par
ticipa la Congresul Partidului socialist s pretind guvernului garantarea
libertii de aciune a socialitilor, respectarea votului universal i alte
drepturi ale masei de alegtori 24. Intors de la Congresul extraordinar al
Partidului socialist, care s-a desfurat la Bucureti in zilele de 13 i 14
octombrie 1919, Dr. Aroneanu a fcut o ampl expunere destinat Seciu
nii socialiste, sindicatelor, i muncitorimii din Bacu. El a precizat c
Partidul socialist a hotrt s se abin de la alegeri din cauza prigoanei
slbatice la oare erau supui reprezentanii si 25. Conducerea Partidului
socialist, a condiionat participarea la alegeri, de ridicarea cenzurii i a
strii de asediu. Dr. Aronaeanu a chemat masele muncitoare s rspund
activ in cazul cind Partidul socialist va declana greva general politic
impotriva felului cum dorea guvernul s organizeze campania electoral
i alegerile 26.
In anul 1920, valul aciunilor muncitoreti era in continu cretere,
zeci i sute de greve desfu.rindu-se in intreaga ar. Odat cu venirea
la putere a guvernului Averescu, in martie 1920, teroarea antirnuncito
reasc s-a intensificat n mod simitor. Pentru inbw,irea luptei maselor
muncitoare au fost folosite cele mai drastice metode dar proletariatul ro
mn rspunznd ohemrilor Partidului socialist i sindicatelor a intensificat
micarea revoluionar- pentru neutralizarea msurilor luate de guvern i
clasele dominante. In toate centrele muncitoreti din Moldova, msurile
represive luate mpotriva micrii revoluionare au determinat o ripost
corespunztoare din partea proletariatului i a organizaiilor sale de lupt.
Una din cele mai impuntoare Intruniri i manifestaii muncitoreti
pe care le-a cunoscut Bacul anilor de dup primul rzboi mondial, s-a
desfurat la 21 martie 1 920. Intruni.rea a fost prilejuit de arestarea i
trimiterea la Curtea Marial din Iai a lui Iancu Iliescu, conductor al

22 G. Tudoran, "Partidul sociallst din Romnia i alegerile parlamentare din anii ung.
J920u in revista "Anale de istorleu nr. 1 /1973, p. 1 10.
23 Arhiva C.C. al P.C.R., fond. 95, dosar 3o238J65, flla 1 1.
24 Ibidem.
25 Loc. clt., fila 12.
26 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 95, dosar 30238/65, fila 12.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 DR. H. AlWNEANU I MlCAREA MUNCITOREASCA DIN BACA U 119

micrii muncitoreti revoluionare din zona Bacu - Roman - P. Neam.

Ca rspuns la aceast arestare, muncitarimea a venit ntr-un suflet la gar,
incercind s opreasc trenul i apoi foarte muli din cei angrenai n
aceast aciune au plecat cu cel arestat la Iai. De la Bacu "Dr H. Aro
neanu, omul fr fric i plin de energie ,a trimis curier special in regiune
i a rscolit intreaga muncitorime, pregtind-o pentru o grev general pe
intreaga zon Bacu-Neam-Roman" 27. Hotrrea de lupt a muncitorimii
a determinat ca numai dup 24 de ore, Iancu Iliescu s fie pus in libertate
de ctre Curtea Marial din Iai, rentorcindu-se imediat la Bacu 28 La
marea adunare organizat ou acest prilej, au fost prezeni i delegaiile
muncitorilor din P. Neam i Buhui conduse de B. Hercovici i Pascal
Constantinescu 29. Alturi de ceilali vorbitori, Dr. Aroneanu a infierat
arestarea lui Iancu Iliescu, frunta al micrii socialiste din aceast parte
a rii i s-a referit la problemele politice de baz ale micrii noastre
muncitoreti in condiiille anului 1 920 30. El a reliefat semnificaia deo
sebit a solidaritii muncitoreti n lupt cu statul burghez, cu patronii
i autoritile care erau totdeauna de partea acestora. La intrunirea men
ionat, au mai luat cuvintul Iancu Iliescu, care a relatat adunrii, peri
peiile arestrii sale precum i delegaiile venite de la P. Neam i Buhui.
Adunarea a votat in unanimitate o moiune propus de Dr. Aroneanu, prin
care, n numele Partidului socialist, se cerea amnistierea deinuilor poli
tici, desfiinarea jandarmeriei rurale, nfptuirea reformei agrare, liber
tatea de organizare i de exprimare a maselor muncitoare i altele 31 In
trunirea a fost urmat de o puternic demonstraie de strad la care cei
zece mii de participani in frunte cu dr. Aroneanu, I. Iliescu ,I. Baciu i
ali conductori ai muncitorimii au purtat placarde cu lozincile : "Vrem
amnistia general", ; ,Vrem ieftinirea traiului", "Triasc Internaionala
a III-a", cintind clntece socialiste i scandind "Triasc socialismul,
Triasc comunismul". Autoritile n-au putut opri aceast mare adunare
care apoi s-a repetat la 16 aprilie i 6 mai 1920 32. Energicile aciuni des
furate la Bacu au determinat victoria muncitorimii i rezolvarea mul
tora dintre principalele revendicri pe care aceasta le pretindea patronilor
i claselor dominante 33.
In perioada imediat premergtoare grevei generale din octombrie 1920
activitatea dr. Aroneanu a crescut n intensitate in raport direct cu mo
mentul . care se apropia : lupta deschis intre masele muncitoare i clasele
dominante sprijinite de intregul aparat de stat burghez. Permanent pre
zent intTe muncitori, participant nelipsit la intrunirile i consftuirile lor.
el ii indemna la organizare i solidaritate pentru a putea opune dominaiei
capitaliste, frontul organizat al maselor muncitoare. La intrunirile la care
a fost prezent din primele zile ale lunii octombrie, Dr. Aroneanu a artat

27 M. R. Rollea, Op. cit., p. 135.

28 Ibidem.
29 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 95, dosar 30238/65, fila 30.
30 Ibidem, fila 3 1 .
31 Ibidem.
32 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 95, dosar 30238/65, fllele 34, 35.
33 M. R. Rollea, Op. clt., p. 1 36.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
1 80 LEON EANU

c se apropie momentul confruntrii deschise ou regimul capitalist M.

Prezentnd situaia pe care o aveau masele muncitoare el a artat c va
cere explicaii Consiliului comunal al oraului Bacu cu privire la aciu
nile ntreprinse n sprijinul acestora, n pragul iernii care se apropia 35.
Reliefnd specula care se fcea cu produsele de prim necesitate el s-a
adresat asculttorilor si ntrebnd : "Unde sint zahvul, carnea, stof.a i
lemnele pentru omul srac, acum cind vine iarna ? Tu muncitor, te duci
s-i cumperi cele ne cesare existenei, daT te speculeaz i te exploateaz
la singe speculanii de pe pieele oraului" 36. De la problemele economice,
dr. Aroneanu obinuia s treac in expunerile sale la problemele politice
aflate la ordinea zilei. Astfel, el s-a referit la legile antimuncitoreti ela
borate de guvern insistind n mod special asupra coninutului i urmrilor
legii reglernentrii colective a conflictelor de munc a lui Gr. Trancu-Iai 37.
Concomitent cu activitatea dus pentru antrenarea i mobilizarea
muncitorimii la lupt impotriva exploatrii, Dr. H. Aroneanu, convins pe
deplin de adevrul ideilor socialismului tiinific, i-a adus o contribuie
nsemnat la procesul de clarificare ideologic i politic care avea loc in
snul micrii muncitoreti din a.oo noastr in acea perioad, militind pen
tru transformarea Partidului socialist, in partid comunist i afilierea lui
la Internaionala a III-a furit i condus de V. 1. Lenin. Referindu-se
la aceast problem major care frmnta micarea noastr muncito
reasc, intr-o scrisoare din iulie 1 920, Dr. Aroneanu a subliniat c stu
dierea amnunit a socialismului tiinific l-a condus la concluzia c
"comunismul este esena i adevrata micare socialist i numai acest
caracter trebuie imprimat tuturor micrilor socialiste din Intreaga lume".
Membru al aripii de stinga a Partidului socialist, el a acionat deschis pen
tru organiZ'area acestuia pe principiu consecvent revoluionar, anul 1 920
fiind hotrtor in clarificarea definitiv a poziiei sale ideologice. lnc la
Conferina regional a Partidului socialist, inut la sfiritul lunii ianuarie
la Bacu el declara c mai de mult timp "eram comunist i ca atare sint
perfect de acord in ceea ce privete critica vechii propagande social-demo
crate i necesitatea de a incepe propaganda comunist" 38. Aceiai poziie
u exprimat-o Dr. Aroneanu la conferinele Consiliului general al Partidu
lui socialist din ianuarie i aprilie 1920, inute la Bucureti, precum i la
intilnirile cu alegtorii din Bacu, in calitate de candidat al partidului la
alegerile din acel an.
Paralel cu problemele privind mbuntirea structurii organizatorice
a micrii socialiste se dezbtea cu ardoare chestiunea transformr ii Parti

dului socialist in partid comunist. ln cadrul acestui proces general, sec

iunile din Moldova i-au adus un deosebit aport in cursul anului 1 920.
Pentru crearea Partidului comunist i afilierea La InteTnaionala a III-a
au votat, pn in toamna anului 1920, seciunile i sindicatele din Bacu.

34 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 95, d osar clt., fila 2.

35 Ibidem.
36 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 95, dos. clt., fila 3.
37 Ibidem.
38 M. C. StiDescu, "Dr. H. Aroneanu", evocare publicatii in revista "Anale de Isto
rie" nr. 5/1911, p. 1 74.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 DR. H. ARONEANU I MI<;:AREA MUNCITOREASCA DIN BACAU 181

P. Neam, Bidad, Fooani, Pacani i alte centre. La toate adunrile unde

a luat cuvntul in vara anului 1920, Dr. Aroneanu a vorbit muncitorimii
despre necesitatea crerii Partidului comunist, despre scopul revoluiei
socialiste i a luptei finale a proletariatului romn.
Pe aceast poziie profund revoluionar se gsea Dr. Aroneanu in
octombrie 1920, cind muncitorimea din intreaga ar, in frunte cu Parti
dul socialist, se pregtea pentru declanarea grevei generale. Calitile
sale de bun propagandist i organizator al maselor muncitoare, voina sa
de lupt eu fost puse in eviden in perioada de pregtire a grevei gene
rale. Subliniind necesitatea unirii i organizrii muncitorilor la nivelul
intregii ri in vederea desfurrii cu succes a luptei greviste, intr-o
cuvintare inut la 4 octombrie 1920 in faa muncitorimii din oraul
Bacu Dr. Aroneanu arta : "Tovari lucrtori , meseriai i muncitori !
J n unire s facem o mare grev in toat Romnia i s ne punem pe lucru
i dac nu ne vor da ceea ce cerem noi s inem greva inainte pn ce se
va face totul pentru cererea noastr" 39.
In toamna anului 1920, la 1 0 octombrie, Consiliul general al parti
dului i Comisia General a Sindicatelor convocate pentru a examina
situaia din ar au votat o rezoluie care cuprindea alturi de revendic
rile economice i revendicrile politice ale micrii muncitore."?ti re
voluionare din Romnia. La refuzul guvernului de a duce tra
tative cu delegaii muncitorimii, s-a hotrit declararea grevei ge
nerale pentru ziua de 20 octombrie. Dr. Aroneanu na- putut parti
cipa din motive de ordin famillial la edina Consiliului general
din Bucureti dei avea mandatul muncitorimii din intreaga regiune i
astfel acolo a plecat Iancu Iliescu 40. Voina i hotrrea de lupt a Dr.
Aroneanu, spiritul su clar-vztor au ieit i mai mult in eviden cu
prilejul pregtirii grevei generale, cea mai mare ridicare la lupt a prole
tariatului romn din acel timp. La intrunirea Seciunii socialiste inut la
1 7 octombrie, Dr. Aroneanu a pregtit masele muncitoare din Bacu,
diversele categorii ale proletariatului existente aici pentru inceperea
luptei u. Cunoscut pentru activitatea sa revoluionar, pentru calitile
sale de organizator i conductor al luptei muncitorimii din aceast parte
a Moldovei, autoritile burghezo-moiereti il urmreau pas cu pas, cu
tnd prilejul de a-1 suprima. Pentru executarea acestei hotrri omul cel
mai potrivit a fost gsit in persoana maiorului Poltzer. Pe msur ce greva
general se intindea In toat ara, urmind s cuprind i Valea Trotuu
lui, in zorii zilei de 2 1 octombrie 1 920, dr. Aroneanu, mpreun cu ali
fruntai socialiti din Bacu a fost arestat i depus la nchisoarea regi
mentului 22 infanterie din localitate. Acelai maior Poltzer care l tortu
rase In anul precedent, gsete momentul cel mai potrivit de a-i pune in
aplicare planul su uciga. I n ziua de 24 octombrie, la amiaz, Dr. Aro
r:.eanu a fost adus la Inchisoarea garnizoanei oraului unde, dup torturi

39 M. C. Stanescu, ari. cit., p. 175.

40 M. R. Rollea, Op. ctt., p. 1 36.
41 Arhiva C.C. al P.C.R., fond, 96, dosar 3541, filele 24-25.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
1 82 LEON EANU

groaznice a fost asasinat '2. Vestea despre asasinarea mieleasc a dr. Aro
neanu s-a aflat abia la 3 1 octombrie 1920 din ziarul "Lupttorul". La
autopsia fcut de ctre Dr. Iamandi - cwnnatul clului Poltzer - s-a
"constatat" c a avut o sincop cardiac consecutiv cu sufocare. Dup
declanarea unui puternic val de protest in toat ara, o comisie medical,
in frunte cu dr. M. Minovici, a stabilit c Dr. Aroneanu a murit datorit
strangulrii i c nu fusese niciodat bolnav de cord. Relatrile fcute de
unele ziare asupra condiiilor tragice in care dr. Aroneanu a murit asa
sinat la inchisoarea garnizoanei din oraul Bacu a dus imediat la suspen
darea acestora 'a. Soia sa, Berta Aroneanu, a fcut nwneroase demersuri
la cele mai inalte autoriti pentru a stabili vinoviile in crima ce fusese
comis. Dei s-a lovit de nwneroase piedici din partea celor ce aveau tot
interesul ca adevrul s nu fie scos la lumin i aceast odioas crim s
fie muamalizat, ea a reuit s obin din partea parlamentului dispu
nerea unei noi anchete medico-legale. Comisiunea medioo-legal compus
din prof. dr. Mina Minovici, decanul Facultii de Medicin din Bucureti,
dr. Reiner, profesor univei'ISitar i dr. Gh. tefnescu de la Facultatea de
Medicin din Bucureti, au fcut la 12 noiembrie o nou autopsie a cada
vrului dr. Aroneanu. Rezultatul acestei anchete la care a participat i Dr.
Lupu, fostul ministru de interne, urma s fac obiectul unei noi intel-pe
lri in Camer .
Dup asasinarea bestial a dr. Aroneanu, autoritile, de teama furiei
maselor muncitoare, au luat msura de a fi inmormintat, pentru a se evita
o mare demonstraie popular, sub paza unei companii militare care cu
baioneta la arm a escortat carul mortuar pn la cimitir. In articolul
inchinat memoriei dr. Aroneanu ziarul "Socialismul" din 3 noiembrie
1920, referindu la personalitatea militantului socialist sublinia c "el
moare in floarea virstei lsnd in urm... o netears amintire in rindu
rile proletariatului bcuan ca i a celui din intreaga ar".
Cu ocazia arestrilor i a msurilor luate dup greva general din
1920 's, autoritile au reconstituit pe baza propriilor lor constatri i a
declaraiilor fcute de cei arestai o parte din prodigioasa activitate desf
urat de dr. Aroneanu in aceti ani i in special in perioada care a premers
toamnei anului 1920. Dr. Aroneanu s-a aflat permanent printre munci
tori, viaa sa fiind necontenit legat de aciunile, aspiraiile i idealul lor.
A fcut o neobosit propagand revoluionar in rindul maselor munci
toare cerindu-le s organizeze aciuni greviste care s imbie revendicrile
economice in mod permanent cu cele de ordin politic 46.

42 Arhivele Statului Iai, fond Parchet general Iai, dosar 458/1920, fila 460 ; ,.So
clallsmuJ din 5 noiembrie 1920.
43 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 95, dosar 30238/658. In lucrarea pe care am mal dtat-o
tn acest articol se aprecia tn modul urmlitor moartea dr. Aroneanu : .,A murit dr.
H. Aroneanu, tatii a trei copii minori, om excepional de bun, devotat i energic
In slujba masei muncitoare dezmotenitli de dreptul la vlatli" (M R. Rollea,
Op. cit., p. 77, 1 37).
44 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 95, dosar 30238/658.
45 La Bacliu in afara dr. Aroneanu au mai fost arestati V. Baciu, Gh. Palade, 1. Cain
i aitll.
r:.::K.:U.',
_ . . . . . ..

46 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 96, dosar 354 1 , filele 24, 25.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 DR. H. ARONEANU I MICAREA MUNCITOREASCA DIN BACAU 183

Dr. Aroneanu a avut numeroi discipoli care au recunoscut c au fost

atrai in micarea revoluionar i datorit puternicii sale personaliti, a
devotamentului cu care milita i transmitea i altora idealul vieii sale 47.
Alturi de ceilali fruntai ai micrii muncitoreti bcuane el a propagat
necontenit ideile socialiste in lumea satelor, in armat, peste tot unde se
gseau acei ce puteau fi atrai la lupta clasei muncitoare 48. Era socotit
"element foarte periculos" de organele de siguran tocmai fiindc desf
ura o prodigioas activitate revoluionar. Ideile sale nu erau considerate
un "socialism moderat'' ci vizau schimbarea orinduirii capitaliste pe calea
revoluiei sociale. Problema revoluiei proletare, a necesitii lichidrii
orinduirii burgheze, a socializrii mijloacelor de producie, a reformei
agrare, a desfiinrii instituiilor burgheze, a realitilor existente in Rusia
sovietic, a necesitii partidului revoluionar a proletariatului constituiau
temele frecvente ale expunerilor sale 411. El a chemat fruntai ai micrii
muncitoreti din Capital pentru a ajuta la creterea organizrii politice
a maselor muncitoare din Bacu. Organele represive ii urmreau necon
tenit activitatea i participarea unor elemente de frunte ale micrii noas
tre muncitoreti pe Valea Trotuului i a Bistriei cum au fost de pild
Barbu Lzreanu, Alexandru Dobrogeanu-Gherea era astfel apreciat :
"sint prieteni intimi cu Dr. Aroneanu i I. Iliesou" 50. Menionm ou titlu
informativ c in acest timp au mai venit la Bacu fruntai de prestigiu
ai proletariatului .romn cum erau I. C. Frimu, Gh. Cristescu i .lii 51.
In timpul grevei de a fabrica "Letea" din anul 1 9 1 9 , printre grevitii
bcuani au venit M. Blineanu, secretarul Corrtisiei Genera,le a Sindi
catelor din Romnia i Gh. Petrescu-Ghempet din conducerea pe ar
a C. G. S. R. Documentarea fcut aici le-a prilejuit publicarea in ziarul
"Socialismul" a unei serii de articole referitoare la micarea muncito
reasc bcuan i perspectivele ei 52.
Ca urmare a activitii sale revoluionare, dr. Aroneanu a fost per
manent supravegheat, arestat, urmrit ca s nu mai vorbim de asasinarea
sa tragic svrit la 24 octombrie 1 920. Puine au fost ns cazurile in
care familia celui in cauz s aib atita de suferit cit a avut familia doc
torului Aroneanu in timpul vieii sale cit i dup moartea sa. Singurana
introdusese In cursul anului 1 9 19 in casa familiei Aroneanu o menajer
care infornna zi de zi asupra fiecrui pas pe care il fceau atit dr. Aro
neanu, cit i ceilali membri ai familiei, inclusiv copiii 53. Parcurgind un
asemenea raport informativ aflm amnunte revelatoare asupra activit
ii intregii sale familii. O adevrat furie a provocat autoritilor faptul
c Dr. Aroneanu care fcuse din crezul socialist idealul vieii sale, i-a
inscris copiii la Clubul socialist din Bacu 54, Sigurana s-a adresat in

47 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 96, dosar 3541 , p. 216-217.

48 Ibidem, fila 1 9.
49 Loc. cit.,
50 Ibidem, fond 95, dosar 30238/65, p. 26.
51 Arhiva C.C. a l P.C.R., fond 06, dosar 3541 , p. 1, 2, 3 ; Arh. St. PllUceD.I, fond Pre-
fectura jud. Bala, dosar 1 /1 919, p. 7-8.
52 C. Botez, L. Eanu i 1. Saizu, Lucr. cit., p. 78.
53 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 95, dosar 30238/65, fila 1 8.
54 Ibidem.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 LEON EANU

toamna anului 1 9 1 9 Direciei colii primare de biei nr. 3 din Bacu in

legtur cu cazul elevului Aroneanu din clasa a IV -a care adusese in clas
i citise colegi.lor si cri cu caracter socialist 55. Dispoziiile date n leg
tur cu curmarea i reprimarea unor asemenea aciuni era categoric,
menionndu-se c "nu-i poate fi permis (dr. Aroneanu - n.n.) s propage
ideile socialiste prin copiii si n coal" 56. Dei elev n clasa a IV -a pri
mar, adic practic avind doar 1 1 ani, fiul dr. Aroneanu era semnalat in
rapoartele Siguranei ca participant la ntrunirile socialiste i muncitoreti
din oraul Bacu la care era vzut "cu cocard roie in piept" 57.
Soia doctorului Aroneanu, Berta Aroneanu, femeie inteligent, ener
gic i devotat aceluiai crez pentru care i sacrifioase viaa i soul ei,
a fost urmrit pas cu pas i mereu hruit mai ales dup moartea aces
tuia 58. S-a mers pn acolo cu abuzurile i reaua credin indt la sfri
tul anului 1920 unii au fost de prere c Berta Aroneanu ar fi fost ames
cat in atentatul de la Senat 59. Indiciul de "baz" in aceast direcie l
constituia faptul c atentatul avusese loc la 2-3 zile dup interpelarea
fcut in Camer cu privire la moartea dr. Aroneanu. De aici s-a nscut
deducia "logic" ( ! ) c Berta Aroneanu trebuia s fie amesteca (din
rzbunare ! ) in acest atentat. Prigoana la care a fost supus soia Dr. Aro
neanu i familia sa a atins limite greu de imaginat. Ca urmare a acestor
necontenite hruieli i msuri vexatorii luate mpotriva ei, la 10 ianu
arie 1921, Berta Aroneanu se adreseaz primului procuror al Tribunalului
din Bacu pentru a-l anuna c se afl in Bucureti locuind la avocatul
Toma Dragu in str. Sapienei nr. 8 60. Totodat se cerea autoritilor locale
s ridice sechestrele puse pe "averea mea i a sou1ui meu, din Bacu" 61 .
Pn in primvara anului 1 9 2 1 i s-au fcut numeroase percheziii domici
liare 62. Crile cu coninut socialist, ziarele, revistele, corespondena gsit
au fost depuse la Parchetul tribunalului din Bacu 63. Locuina pe care o
avea in acest ora i-a fost sigilat dup desele descinderi fcute 6". Pre
zentndu-se primului procuror al Tribunalului din Bacu pentru a i se
lua o serie de interogatorii, ea a artat c n Bacu domicilia n str. V.
Alecsandri i provizoriu la prinii ei n str. Unirii nr. 1 . In Bucureti
Berta Aroneanu locuia la prietenii ei Dr. Ghelerter, Toma Dragu, la
doamna E. Socor, iar unul din fii ei era elev la Liceul Sf. Sava 65 .
Activitatea desfurat de Dr. Aroneanu, abnegaia i devotamentul
pe care le-a pus in aprarea cauzei celor muli au fost rspunsul concret
pe planul faptelor, cu care el i-a onorat confesiunea fcut n timpul vie-

55 Loc. cit., fila 16.

56 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 95, dosar 30238/65, fila 16.
57 Ibidem, fila 33.
58 Loc, cit., fila 10 ; Primul procuror al tribunalului Baclu i-a confirmat 8. Aroneanu
eli este Indeaproape supravegheat!.
59 Arh. C.C. al P.C.R., fond 95, dosar citat, fila 5.
60 Ibidem, fond 96, dosar 1 78, fila 285.
61 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 96, dosar 1 78, fila 285.
62 Ibidem, filele 1 20, 259,
63 Ibidem, dosar 1 79, fila 316.
64 Ibidem, fila 3 1 0.
65 Loc, cit., filele 309, 3 1 1
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 DR. H. ARONEANU I MICAREA MUNCITOREASCA DIN BACU 185

ii c nimeni i nimic nu-l va putea indeprta vreo dat de masele mun

citoare i lupta pentru idealurile lor 66,
Amintirea doctorului Aroneanu, a vieii i activitii sale nchinate
clasei muncitoare i nobilelor ideall\ri ale poporului romn, a rmas ne
tcars in istoria micrii noastre muncitoreti. Congresul sindical de la
Braov din octombrie 1 9 2 1 a omagiat memoria neobositului lupttor socia
list i a adoptat o moiune in amintirea sa 67.
In anul 1 932 sindicatele muncitoreti, Cercul tineretului socialist din
oraul Bacu au redactat i difuzat un afi intitulat "Tovari muncitori"
prin care muncitorimea i ceilali ceteni ai oraului erau chemai la
intrunirea public organizat in vederea comemorrii asasinrii Dr.
Aroneanu 68.
Activitatea Dr. Aroneanu, desfurat in anii avintului revoluionar
in ora-ul i judeul Bacu au constituit o materializare vie a rolului mili
tanilor revoluionari in perioada care a premers nfiinrii Partidului Co
munist Romn . Pild de abnegaie, devotament i eroism Dr. H. Aroneanu
rmne in amin tirea poporului nostru ca un devotat lupttor socialist care
i-a pus intreaga via in serviciul idealurilor clasei muncitoare i ale
poporului su.

LE DR. ARONEANU ET LE MOUVEMENT OUVRIER DE BACU PENDANT LES

ANNEES 1918-1920.

Resume

L'auteur presente dans cel article le r6le joue par le Dr. Aroneanu dans le mou
vement ouvrier el socialiste de la viile el du departement Bacilu.
Les sources des archives, la plupart idl!dltes, compll!tees avec des artilces de la
presse du temps, reliefent largement la personalltl! prol!minente du Dr. Aroneanu, alnsi
que l'apport prl!cieux de son activite dans le mouvement socialiste revolutionalre de
Roumanie.
Ce materiei apporte des tl!moignages convaincantes sur l'apnegation el le de
vouement du Dr. Aroneanu, qui s'etait identifie avec les interets des masses ouvrle
res, specialement dans les a nnees de !'elan revolutionaire de Roumalne qui ont suc
cede il la premiere guerre mondiale, jusqu'au tragigue fin d'octombrl!e 1920.

66 Ibidem, fond 95, dosar 30238/65, fila 6.

67 Ibidem, fond. 28, dosar 9325, p. 1 12.
68 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 95, dosar 30238/65, p. 17.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro