4

11GROLOGIE
t

PARTEA 1

'

MORFOLOBIA 51 TECHNOL0614 PAMANTUL111

s

Cu o schit de hart a solurilor i 90 de figuri in text

,

DE

Dr. M. CHIRITESCU-ARVA
Profesor la Academia de Agricultura Cluj

,'

."

=
-

INSTITUT DE ARTE GRAFICE, EDITURA

I LIBRARIE

CARTEA ROMANEASCA" S. A.
14-16, CALEA DOROBANTILOR, 14-16
1925

www.dacoromanica.ro
- ..

...

.
C. 5423

.,,

PREFATA
Agricultura noastril, dupil solulia radicalei pe care a cdpatat-o problema agrara, pentru a se putea menfine si a'si impfini rostul in ecqnomia nalionalei i mondiala, impinsit din
urmei de nevoi, va trebui s caute tot mai mull sprijinul technicei
si stiintei agricole.
Dupei potolirea laturei sociale, ceind valurile freimcintarilor

de tot felul se vor fi retras in albia lor fireasca Si organismul

tinerei democrafii romeinesti se va fi echilibrat, vor veni vremuri
mai lichnite i pentru deslegarea laturei technice a agriculturei, cel
mai insemnat izvor de producfze fie care 'I avem, si aproape singurul substrat indispensabil pentru inflorirea civilios,tiei noastre.

Agricultura nuastra, pdnei eri in -cea mai mare park Si

azi aproape in intregime, este un reflex al rutinei. Empirismut
de azi secatuindu-si mijloacele, incollit de rigorzle forfelor naturale, coplesit de nevoile crescemde ale unei populatii numeroase,
care se avcintii in mod inbucurator spre un trai mai bun Si spre
progres, 'si desvellue tot mai mull neputinla.

Nevoile Romaniei mari nu pot fi inplinite prin nivelul

technicei agricole de -azi.
Agricultura noastr, de azi i de maine, mi se pare c trebue
indrumatd tot mai mult pe edile contiente ale rationalismului",
luminat de tiinta agricold filtratd prin nevoile noastre specifice.

Iatci ce vreau sa incerc prin lucrarea de Ma' in cadrul

agrologiei.

Intreg cuprinsul agrologiei, dupa delimitarea care i s'a dat

peina acum in invalamdnt si in cadrul celorlalte specialitcyi ale
stiintel agricole, a lost grupat de mine in patru parti principale:
I. Morfologia i technologia pamantului, II. Lucrdrile pamanturilor cultivate, III. Sporirea fertilitatei pmantului (ingrmintele si folosirea lor) si IV-a &manta, semdnatul i recolta.
In acest sistem centrut de gravitate t'am asezat in prima
parte care formeazei obiectul acestui volum.
I*

www.dacoromanica.ro

De fapt in parka intdia a agrologiel,dufid plamd pe care

'1 urmez de patru ani de pe catedril, se face studiul factorilor
naturali de producfie in mod independent, in legdturile kr de
interdependenfei si in relafille kr cu producfia agricold. In lumina
acestor cunostinfe, celelalte trei peirli se deslasoard in mod logic

si'si gdsesc explicafia multor stdri de lucruri, cari altfel ar rdmane in intuneric.
Ca structurd, in alceituirea lucreirii de fafei,m'am abeitut de
la filanul urmat de obicei In publicafiile similare de la noi, Si
am incercat sd realizez o grupare logica a diferitelor scoli clasice
streine in studiul pamcinturilor si al factorilor naturali de produclie,eari intereseazei de aproape agricultura, cum ar fi sistemul obiectiv, analitic si complex a/ lui E. Ram ann, din lucrarea
sa Bodenkunde", sistemul obiectiv, genetic si unilateral al pedolo-

.gilor rusi, concretizat de K. Glinka (Die Typen der Bodenbildung, ihre Klassifikation und geographische Verbreitung)

ii

sistemul subiectiv, technologic al lui E. A. Mitscherlich, fostul meu

.profesor la Institutul Agronomic al Universitafei din Konigsberg

I Pr. (Bodenkunde flit- Land und Forstwirte), lucrari cari mi-au

servit in mare parte.

In scopul realizeirei unei grupdri, cdt mai complecte
armonice in acelas limp, de cunostinfe folositoare, am crezut ne.cesar sd incep cu un capitol introductiv, in care sa se concretizeze

abiectul agrologiei, si sa se )(and pe scurt un studiu critic al

principalelor doctrine si direcfluni in studiul peimeinturilor.
Al doilea capitol se ocupd pe scurt cu formafiunea peimdnturilor, al treila cu studiul principalelor tipuri morfologice de
.soluri i in fine al patrulea capitol, si cel mai important, cu slur
.diul technologic al parndntului si cetoKla4i factori vegetativi.
Ca idee ceilduzitoare am cdutat sd imprim lucreirei, cdt mai
_Mutt, un caracter rafionalist, fidtrunzdnd in inima jenomenelor
Jzaturale tot mai addnc, atilt cdt mi-au ingdduit cdstigurile actuate
.ale stiinfei si cadrul pe care mi Pam fixat.

Ca execufie in lucrare se vor gasi de sigur unele lipsuri

inerente inceputului, cari insd nu m'au oprit a o scoate de supt
Jipar, meinat find de dorinfa de a pune in mina tinerimii din
agronomilor si plugarilor,in timpul acestor neguri de prefaceri, o lumdnarica modestd care sa le lurnineze cel pufin cu un
pas calea.
Cluj, Noembrie 1924.
AUTORUL.

www.dacoromanica.ro

A) CONSIDERATIUNI INTRODUCTIVE

I. Caracterul si cuprinsul Agriculturei ca stiinta

si ramur din prodUctie.
In urma avantului luat de stiintele fundamentale i progresului facut de catre ea insasi in ultimul timp, agricultura, atat
ca stiint cat si ca ramura de productie, castiga tot mai mult
in insemnatate i devine tot mai complexa.
Ca ramur de productie, dupg definitia clasica, agricultura
este 0 intreprinderea economica avand scopul, ca din conlucrarea
capitalului i muncei omenelsti cu factorli naturei, sii oblind pro-

duse folositoare omului ,si societalei organizate. Dupa natura

nevoilor imperioase de trai ale omulai, pe cari le implinete,
i prin izvorul de energie, pe care '1 constitue prin produsele
sale, pentru munca spiritu,l i fizic din diferitele manifestari
ale omului pe pamant, agricultura, privind societatea omeneasca
in intregime, constitue ramura de activitatea care conditionea.za existenta omeneasca si pe care se prijina toate celel'alte ramuri
-de activitate.

Dup curn in cadrul naturei, planta, prin insuirile pe cari

le are, . de a folosi elementele i substantele simple, neorganizate
din mediul in care se desvolt, pentru ca cu ajutorul energiei
solare, s le transforme in substante organizate accesibile organismelor vii, constitue conditiunea indispensabila de existenV. a animalelor, tot astfel i agricultura, in societatea organizata a omului civilizat, constitue, principalul generator indispensabil de energie potentiala, care folosit de om, se arata
supt diferite forme, ca rezultat at muncei spirituale sau fizice.
Ca iiintez, obiectul agriculturei, este cunoagtera tuturor
natura, munca
factorilor, cuprinsi in cele trei grupe principale
i capitalul
atat in natura lor intimit cal mai ales in rapor-

www.dacoromanica.ro

6 ---

turile lor recifiroce de cauzalitate, _fie cari le an, sau le pot aved,

in cadrul scopului urmrit : produmrea de bunuri economice.

Dupd. cum ca ramurd de productie este multilaterald, ca
stiintd agricultura, prin natura grupelor de chestiuni, cari 1 formeazd obiectul de cercetari, este complexa, specialitti noi ii
populeazd tot mai mult demeniul de cercetri cu orizonturi nedefinite.

Supt impulsul raportului. de schimb reciproc cu celel' alte

conditiunea primordirectii de activitate spiritauld a omului
agricultura1 prin funcOunea de generadiald a progresului
toare de energie potenPala, s'a folosit de cunostintele castigate
de celel'alte stiinte fundamentale.
Cu cat activitatea omului este mai variatd, progresul celorl'alte ramuri de activitate mai intens, cu atat importanta agriculturei, ca ramurd de productie i ca stiintai, este mai simptd,
locul ei mai dominant, cdci in ciuda tuturor interpretarilor, i
dupd nivelul cunostintelor noastre de azi, locul si importanta
agriculturei in randul celorl'alte manifestdri ale activittei omenesti, sunt fixate de naturd prin legi imutabile.
a) Agricultura ca s1iinJa. Agricultura nu este numai o stiintl
aplicatd. Cercetand factorii de diferite naturi, cari concurd la
productia agricold, atat in mod independent, cat mai ales in
raporturile lor reciproce si in vederea obtinerii de produse utile,
diferitele ramuri, cari intr in complexul ei, descoperd aspecte
noi ale fenomenelor din natura, cari de obicei scap cercettorilor stiintelor fundamentale. Ochiul pedologului, fitotechnicianului, zootechnistului, etc., privind pamantul, plantele i animalele, in raportul lor reciproc i prin prisrna rolului lor economic, are o vedere mai patrunzAtoare, i descopera stan i fapte
cari de regula scapd cercetarii geologului, botanistului si zoologului.

Zoologul acorda acelasi jnteres in domeniul cercetrilor lui

tuturor animalelor, cu cari natura populeazd pamantul. Pentru el anirnalele constituesc un obiect de studiu prin ele insile,
cautand, bine inteles, sd. le cunuasc toate caracterele de ordiri
morfologic, anatomic si fiziologic felul lor de viatd, felul si gradul de inrudire, pentru ale irnprti in grupe i familii sistematice. El ea ca obiect al studiului lui, operile naturei, asa cum sunt,
far a le iadrurna, sau influent cu arm stiintei lui dupd voe.
Pentru el exist animale cari constituesc fauna globului Oman.

www.dacoromanica.ro

tesc. Zootechnicianul, are ca obiect de studiu, tot operile naturei, anumiti reprezentanti din regnul animal, cari fac parte din
fauna globului patnantesc. Pentru el insa se deosibesc de la
inceput doua categorii principale de animale, unele domestice
i altele salbatice. Atenthmea lui este fixat asupra celor din
prima categorie, cari formeaza obiectul lui de cercetgri, i pe
cari nu se multumete sa le studieze aa cum sunt produse de
naturd. El privete toate aceste animale in raportul i legatura
care este, sau care se poate face intre ele i viata omului, si cu

scopul de a obtine de la ele, cat mai multe foloase. Pentru aceasta, el intervine ;in actiunea naturei, i prin inteligenta i cunotintele lui cautd, sd indrumeze in ak directie actiunea factorilor naturei, sa complecteze opera naturei, sa o modifice fundamental, sau sa creeze rasele i varietgtile de animal; cari Ii
trebuesc.

Marturia acestei afirmatiuni, o formeaza toate rasele de animale perfectionate, sau create de om, pentru anumite aptitudini. Ceia ce am spus de zootechnie, in raport cu zoologia, se
poate spune aproape cu aceleai vorbe i de Fitotechnie, in raportul SU cu Botanica.
De unde botanistul 'i intinde cercetgrile asupra tuturor
vegetatelor, cari constituesc flora globului pgmantesc, privindu-le i marginindu-se la aceleai procedee ca i zoologul, pentru fitotechnician, exista cloud categorfi principale in flora globului pdmntesc : plante cultivate, sau folositoare i burueni.
Cercetgrile lui, se indreapta asupra primei categorii, pe cari, la
fel ca i zootechnicianul, pentru animale, le pri vete prin prisma
raporturilor lor, cu viata i nevoile omului. Plantele cultivate,
sunt itnbunatatite i modificate de agricultor i fitotechnician,
pentru ca prin anurnite aptitudini i specializari organice i
functionale, s corespunda anumitor scopuri. Pilde in aceast
directiune, ne ofera cu prisosinta multimea soiurilor i variettilor de pl ante cultivate azi, identificate pentru diferitele regiuni
agricole, specializate pentru o anurnit productie, plante, cari
nu se mai aseamdrid, deck foarte putin, din punctul de privire
al caracterelor lor, i aproape de loc, din punctul de vedere al
aptitudinilor, cu stramoii lor produi de natura. Pentru a demonstra acest lucru, pildele cart se gasesc in cadrul Fitotechniei sunt sufictatte, pentru a nu mai fi nevoe s invocArn i
marturiile convingatoare cari se pot gsi in domeniul altor

www.dacoromanica.ro

specialitati ale culturii vegetatelor, cum ar fi: Arboricultura ornamental, Pomicultura, Legumicultura, Floricultura, in cari
plantele can se cultiva azi, dovedesc atat de mult actiunea
creatoare a omului de specialitate.
In studiul pamantului, pentru ca s ne oprim si asupra ultimei, din cele trei discipline principale din cadrul agriculturei
de asemenea, directiunea urmatd de Geologie, este distinct diferit de cea urmat de pedologia agricola, i in special de Agrologie. Pentru Geolog, pamantul ca formatie geologica, ca ultim
strat solid, care imbraca globul pamantesc, este o roca, i studiul lui face parte integranta din studiul celorl'alte roci ale litosferei.

In studiul sail, geologul ajunge sa-i cunoascd istoricul formatiei, origina, i legatura pe care o are cu diferite roci, cari
formeaz scoarta tare a pamantului, principalele caractere de
ordin morfologic, imprumutate de la acestea in cursul formapunei, i supt actiunea diverilor agenti naturali etc. Pentru agricultor ins, pamantul este o parte din mediul inconjurator,
asupl-a caruia actioneaza, pentru a'i crete plantele cultivate,.
dupd un anumit plan stabilit, i in care sunt grupati o multime
de factori vegetativi, de natura pedologica, i de prima importanta pentru productia vegetal. Spre deosebire de geolog, pe
care 'I intereseazd im primul rand istoricul i cauzele formarei acestei roci in curs de zeci de mii de ani, i influentile pe
can le-a put& prirni din partea organismului i vietei plantelor
i animalelor cari au populat-o, pe agricultor i agrolog '1 intereseaza in primul rand, felul cum se prezint pamantul azi,
proprietatile lui fizice, chimice.i biologice pe can le_ are, factorii

vegetativi, pe can 'i intrunete, schimbarile cari au loc in pamant, inteun timp scurt de 1-5 ani, interval care este
mai apropiat de epocile evolutive ale plantelor cultivate, i in
fine, mai departe influenta pe care o are parnantul, aa cum este
azi i cu toate proprietatile pe cari le intrunete, asupra plantelor cultivate in primul rand, i asupra animalelor, pe can- le
crete in al doilea rand.
In acest fel, Calle urmate de agrolog i de geolog, in cercetrile lor asupra pamantului, sunt fundamental diferite. Mai
mult Inca, agricultorul i agrologul ca i zootechnicianul i fitotechnistul, prin cunotintele i munca lor, schimba funda-

mental pamantul lasat de natura, 'i modified proprietatile, Ii.

www.dacoromanica.ro

poate spori puterea de productie dup voe, pentru a corespunde

cat mai bine rolului pe care 11 are in productid vegetala.
In acest fel tiinta agricold in general, de unde la inceput
era constituit de un conglomerat de cunotinte imprumutate
de la tiintele fundamentale, i nzuinteIe ei ratdceau lard un
drum bine stabilit printre celeralte preocupdri spirituale, cu
scurgerea vremei, in lumina revrsatd de progresul tiintelor in
general, in ultimele cloud secole mai ales, i-a imbogAtit in mod
simtitor capitalul de cunostinte, cu ajutorul lor a desvelit multe
chestiuni noi, cari scdpau preocupdrilor celorl'alte tiinte, i-a
statornicit calea, pe care trebue sd o batd i sa o lArgeascd, i-a
marcat domeniul in interiorul cdruia sa-si desvolte energia creatoare, i-a fixat obiectivele pe cari trebue sd, le urinal-eased..
Prin ercetrile ei asupra fenomenelor naturale, a contribuit i contribue inteo mare indsurd, la sporirea patrimoniului
le cunostinte generale.
Cu cat cdile, cari se desprind in interiorul domeniului ei de
cercetdri, au fost mai mult adancite i thrgite, cu atat mintea
unui singue om nu le-a mai putut stpani i indruma, i s'a ivit
nevoia specializdrii.

In acest fel s'au ndscut, rand pe rand, diferitele discipline,

-cad se despart i se impreund in mod arm onic in dorneniul agriculturei.

Inainte de a ne apropia insd de obiectul studiului de fatd,

va trebui s mai addogdm pe scurt cateva cuvinte, privitoare la
geneza. i insernndtatea agriculturei ca ramurd de productie.

b) Agricultura ca ranturei de productie. Ca ramur d. de

agricultura are scopul ca prin cultura pamantului, in concertul factorilor naturali, sd obtina produse vegetate i animale trebuincioase ornului. Ca ramurd de productie, ea a constituit, ,i va fi Inca indeletnicirea principath. a
majorittei populatiunei omeneti, a globului pmantesc, iar
prin produsele pe cari le obliney din conlucrarea muncei omeneti cu fortele naturale i cu capitaiul, este baza vietei pe paproductie,

mant. Dup cum nu se poate concepe o uzind frd un generator

-de energie, la fel astAzi nu se mai poate concepe viat pe pamant, far izvorul de energie vitald pe care'l constituesc proclusele agricole. Dupd cum societdtile organizate ale populatiu-

www.dacoromanica.ro

10

nilor moderne, .au nevoe, pentru desvoltarea lor prosperg, ca anumite nevoi esentiale s fie implinite, tot astfel organismele
in parte
i aceasta este conditia primordial pentru prop4irea societatei organizate
cer ca nevoile lor esentiale de
ordin fiziologic, s lie implinite.
De implinirea acestor nevoi atrn functionarea armonica.
a tuturor faculttilor organismului i a societgtei civilizate, iii

toate rosturile ei. Primum vivere deinde filosofare" spuneau

cel vechi. Agricultura este mama si izvorul celorl'aite ark,'
artele infloresc, peste tot unde ea este in putere si peste tot sunt
periclitate, unde ea este primejduita sau nesocolitei" spunea Xenofon, i astAzi, cand plugria, in eriza prin care trec'e, amenint a nu 'i mai implipi complect rolul, adevArul acestor cuvinte va ft inteles mai bine ca ori cand.
Importanta mare, pe care o are agricultura, st nu numai ioo
faptul c produsele ei corespund unor primordiale necesit4 fiziologice ale organismului omenesc; ea este generatoarea energiei, care std la baza actiunilor omeneti de ori ce tel, in mod.
direct sau indirect.
Dac la inceput produsele spontanee ale naturei, au ajunspentru a indestul putinele nevoi ale populatiunei I-esti-arise, a
unei anumite regiuni, cu vremea ins, populatia crescand si trebuintele sporind, omul supt presiunea nevoilor, prin experienta
i observatiunile capNtate, i cu ajutorul inteligentei Ini, a trebuit s intervie tot mai mult in fenomenul natural al producerii
bunurilor. In acest fel agricultura a devenit tot mai mult mdeletnicirea omului pe pmnt, a apatat locul hothritor, la baza
vietei pe p6mant, i a devenit un factor de civilizatie i de progres.
Natura ins-i de la inceput I-a pus pe omul agricultor in
fata fortelor ei, pe cari el a trebuit s le cunoascA, s le influenteze sau s/ le mrgineasca actiunea dunAtoare.
Hilgard spune cu drept cuvnt, c regiunile aride de pe suprafata globului au fost cele d'intai populate, din pricin O. regiunile umede erau imbrcate de pAduri, pe cari omul vecthiu, cu
mijloacele lui primitive, nu le putea birui pentru a trece apoi cu
fierul plugului. In astfel de regiuni, prin munca lui, agricultorul
a trebuit s suplineasca lipsurile naturei, i prin feiul cum lucra.
prnantul a putut da nastere unei agriculturi infloritoare, conditia primordiall a desvoltrii civilizatiei acelor vremuri.

www.dacoromanica.ro

I I

In regiunile favorizate de natura, desvoltarea agriculturei,.

a servh de model agriculturei din timpurile noastre, i civilizalia milenard la care a dat nastere, formeazd obiectul de. studiu
.i de admiratie continua, pentru epoca moderna, cum ar fi de
pild agricultura din valea Nilului, i civilizatia poporului egiptean, cu multe mii de ani inaintea erei cretine.
Pentru desvoltarea poporului i civilizatia romand, se poate
spune acelai lucru. Taria i trinicia vastului imperiu roman a
constituit-o in mod direct i indirect agricultura. Taria armatelor
romane era in soldatii ei tarani, proprietari de pmant, i victoriile ca 1 granitele noi ale imperiului, trase de armata pe campul de luptd, erau apoi consolidate de agriculturd.

Pentru a vedea. importanta i cinstea de care se bucur

agricultura la poporul roman in timpurile lui de glorie, este
clestul sd amintim cuvintele lui Pliniu cel bcitrdn care spunea. :
Pdmeintul era .1 ermecat vdzeindu-se arat cu un plug .incoronat

at lauri si condus de mdini triumfatoare. Acesti reisboinici

lucrau peimantul cu aceiasi exactitate cu care aranjau un camp
de &Mae, sernanau cu aceiasi grije cu care asezau o armatii in
lupta."
Desmembrarea i decdderea impratiei romane, se poate
spune cd incepe cu destramarea clasei de mici prOprietari rurali, prin creterea latifundiilor, i cu decdderea agriculturei.
Aceiasi important o gasim pentru agriculturd la desvoltarea tuturor popoarelor antice, cari ne-au lsat urme privitoare la civilizatiile lor infloritoare.
Agricultura poporului chinez, cu multe sute de ani inainte
-de era cretind, ajunsese la o treapt de desvoltare, pe care popoarele Europei n'au putut-o atinge nici azi. Acolo a gasit Justus v. Liebig, izvorul de invdtaturi gratie cdruia mai apoi, prin
cercetdrile intreprinse, a putut revrsa atata bine asupra agriculturei i desvoltdrei tiintei agricole. La Chinezi cu 800 de ani
inaintea erei crestine, impdratul Su-Sen-T i spunea : AgriculJura este cel mai sigur izvor de bogalie al statului. Prim ea cerul imp lineste nevoile tuturor oamenilor si indulceste greutdlile
-vielei. Fericirea popoarelor atdrna de agriculturd, si impardlia
nu este bogata si inf loritoare, de cat aid/a vreme cat ea este

incurajata I" Ce am mai pute adauga noi cei de astdzi la

aceste cuvinte intelepte ?
Dar agricultura, in importanta ei depaete cu. mult impla

www.dacoromanica.ro

12

satisfacere a trebuintelor fiziologice i nevoilor economice aleomului, prin produsele pe cari le realizeaza. Ea este o ramurl
de productie, ale carei procese se desfaura inteo perioadd de
timp mai lunga. de cat In lte ramuri de produetie. Ea se desfdoar in concertul factorilor naturali, cari sunt vecinici i clauziti de legi eterne. Ea evolueaza incet, functiunea ei este
far sfarit i prin aceasta imprima un caracter de trainicie societatei care se sprijind pe ea, si desvolta un caracter aezat i
moral, celor cari se indeletnicesc cu ea.
Clasa sociala, care se indeletnicete cu agricultura, rezuml
In ea in totdeauna rezerva de energie i vitalitate a unui neam
din care, prin o osmozd sociala. continua, celel'alte clase trebue
sa-i refaca puterile, sa intinereasca.

Vorbind de taranimea germand Rascher spune ctr drept

Tdriimmea este rdcicina arborelui format de poporul
german. Florile, frunzele si crengile coroanei, ba chiar i trunchiul se pot usca, si dacd rdddcina este sdnaloasa, kale se pot
regenerd. Cdnd insd rdacinei ii merge ran, alutici se pierdeintreg copacur.
cuvant :

Inteo tara agricol, aceast radacina puternica, este garantia unei desvoltdri prospere, pe terenul economic, social si
politic, i a unei manifestri fecunde in domeniul artistic. Tezaurul de imagini poetice i fecunde in poezia noastra populard, i frumusetile fara pereche de arta romaneasca, produseIn gospodaria casnic de catre femeile din clasa trneasca.
constituesc o marturie, care nu mai are nevoe sa fie sustinuta.
In pile industriale, populatia se ingramadete la orae, in
jurul uzinelor i fabricelor de tot felul. Populatia agricola scade i agricultura este pdrasita. Din aceasta. pricina, i din cauza
unei populatiuni, care prin nevoile ei depaete capacitatea de
bran6 a solului national, aceste tari, sunt fortate sai aduca,.
din alte par.ti produsele de prima necesitate.
In sensul comparatiei lui Roscher, aceste popoare sunt ca
plantele cari, fat de o radacin slaba, desvolt o tulpina prea.
mare, pentru a carei sustinere trimete radacini adventive in terenul din imprejurimi, coloniile din cari si aduc produse alimentare i materii brute pentru intretinerea industriilor. Ce sepoate intampla cand aceste radacini adventive sunt suprimate,.
este lesne de inteles.
Pentru 'prile industriale, hrana populatiei constitue o pro-

www.dacoromanica.ro

13

blema de prima importanta, nu numai de politica interna, dar

mai ales de politica. international, i pentru taxi temute i cu
desvoltare prospera, aceast chestiune a fost un adevarat calcai al lui Achile", dupa cum s'a petrecut in parte cazul cu Germania in ultimul rasboiu.

II. Caracterul $i cuprinsul Agrologiei.

Multimea factorilor earl concur- la productia agricola se
apaza, dupa natura lor, in. trei grupe principale : natura,munca
i capitatul.

De felul cum sunt reprezentati aceti factori, de partea de

contributie pe care o aduce fie care din cele trei grupe in exploatatie, i de felul cum este coordonata actiunea lor comuna,
atarn succesul intreprinderii, calitatea i cantitatea produselor
cari se obtin. Chemarea tiiatei agriccile in general este ca prin
studiu, sa ctinoasca caracterul tuturor factorilor, cari se tuprind in cele trei grupe principale, sa le coordoneze actiunea
pe care o pot desfaura in sprijinul atingerii scopului propus.
Mai mult Inca, tiinta, inzestrand pe om cu cunotinte noi si
cat mai complecte, i inarrnandu-1 cu mijloace technice cat
mai perfectionate, il aduce in stare sa intervie tot mai mult
i mai efectiv, in procesele naturale de productie, s le imprime
vointa lui, sprijinind actiunea binefacatoare desvoltata de unii
factori, ingradind influenta rea a altora, *suplinind uneori pe
dea'ntregul uncle lipsuri ale naturei.
Inainte "e a alege factorii, cari formeazd obiectivul de studiu al agrologiei, trebue sa adaugam cate-va cuvinte, privitoare
la natura i importanta fiecareia din cele trei grupe principale.
a) Aratura. Factorii naturali constituesc o grupa complexa,
care se poate desparti, mai intai in factori de primul ordin, acetia apoi in factori de al doilea ordin, etc. Le spunem factori naturali, fiindca sunt lsati de natura, chiar dada uneori unii factori sunt in mare parte produsul omului cu arma tiintei, ca de
ex. : soiurile de plante ci eate de om prin selectiune, ploaia artificiala etc.

Prima grupare, care se poate face intre factorii naturali ar

fi: pamciutut, clima, planta.
Peimeintul la randul lui se descompune intr'o multime de
alti factori, pe cari ii numim factori vegetativi pedologici. Nu-

www.dacoromanica.ro

14

mrul lor a fost mult sporit, prin desvoltarea tiintei in ultimul

timp, i va fi inmultit in viitor prin descoperirea altor noi.
Pamantul servete in primul rand ca suport fiindca in el
plantele ii infig si fixeazd radacinile cari le leaga, i le face sa
reziste contra intempenilor, i le face capabile s sustie orga-nele aeriene, pe cari le desvolt. Mai este in acelai Cnip i unul
din izvoarele de hrana indispensabil pentru vegetatie. Prin ra-

clacini, plantele absorb apa din pamant pe care o conduc in

frunze unde, intalnindu-se cu C 02, intrat din aerul atmosferic
prin stomate, i in prezenta clorofilei, care folosete energia trimeas de soare prin caldur, servete la formarea substantelor
ternare. Tot prin radacini planta ia din pmant i toate srurile minerale solubilizate, can ii servesc ca hrana. Prin functiunea, pe care o indeplinete parnantul, este deci un factor natural indispensabil.
Prin natura lui, de asemenea ptinuintul este un factor indispensabil. Terenurile artificiale, suspendate sau suspnute, cari
se pot cred de om, i Mediae artificiale de cultura, nu pot conta
din punctul de privire al productiei agricole, ca functiune economica sociala. Fcird pamtint nu ne putem inchipui agriculture".
In pamant se cuprind iactorii vegetativi de ordin fizic, datatori de energie sau consumatori de energie, factorul apa, factorii de ordin chimic, biologie etc.
In productia agricold pmantul este un factor natural hotaritor. Celel'alte conditiuni fiind constante, productia plantelor cultivate variaz treptat cu felul cum se prezinta el prin propriettile sale fizice, chimice, biologice, prin natura i felul cum
se prezinta factorii vegetativi pe can ii contine.
Si in legatura cu actiunea celorl'alte grupe de factori, at.
mosfera i plante, sau cu munca i capitalul, pamantul poate
ave un rol hotaritor.
Caracterul important pe care II mai are acest factor, natu-

ral, intre altele, este e poate fi influentat in mare masurd de

tiinta i munca omului.

Prin mijloacele pe cari ni le pune la indemana tiinta, putem sa'i modificam dupa curn vrern proprietatile fizice i chimice, putem s sporim in el activitatea microorganismelor etc.
Clima este al doilea factor natural care conlucreaza la productia agricol. La fel ca i parnantul, se descompune mai departe intr'o multime de alti factori de primul i de al doilea ordin,

www.dacoromanica.ro

15

dupa felul lor de inrudire i grupare in natura. Toti factorii cari

constituesc clima i pe cari ii numim factori vegetativi climaterici, influenfeaza in mod separat sau in raporturi de interdepedenta asupra desvoltrei plantelor si asupra productiei agricole. Cunoaterea climei implica studiul pozitiei geografice,
configuratia, expozitia i inclinatia terenului, atmosfera cu ternperatura i precitatiunile atmosferice cari ating pamantul, lumina, gazele pe cari le contine, curentii de aer, evaporatia, electricitatea etc. Prin atrnosfera se transmite la sUprafafa Omantului energia solar, care este fixat de parnant i de organele
aeriene ale plantelor supt forma de energie potentiala, din atmosfera vaporii de apa condensati cad supt forma de ploae 1
se inmagazineaza in parnant.

Rolul tuturor acestori factori cari constituesc clirna esk

hotetritor in produclia agricol. Asupra lor omul nu poate influenta in aceiai mAsurd ca asupra parnantului. Nu putem spori

sau rnicord caldura trimeas/ de soare in diferite anotimpuri,

iar chestiunea provocarei condensarii vaporilor de apd in at
rnosfera dupa voe constitue Inca o problema a viitorului. In rnij-

locul factorilor climateriti, cu mijloacele pe cari le are astazi

la indemana, omul Poate cel mult s intervie cu scopul de a folosi cat mai mult actiunea buna a unora, a ingradi sau combate
in mod direct sau indirect actiunea rea a altora, sau de a cornplecta lipsa totala sau partial/ a unora dintre ei.
Putem luera pamantul in asa feI incat sa inmagazinam cat mai multa apa
din ploi, tot prin lucrari mecanice putem ingradi evaporatia sau
prin plantatii de perdele de arbori putem potoll furia vanturilor,
putem adauga. pamantului in mod ariificial apa prin irigatii sau
instalatii de ploae artificiala in timp de secet, insa zu putem
supune factorii climaterici vointei noastre.
Planta este mijlocul prin care agricultorul, folosind acliunea
factorilor vegetativi de ordin climateri- i pedo logic, intrebuinfeind muncei i capital, realizeazli scopul exploatalici agricole,
produsele vegetate.
In raport cu ceilalti factori ea este produsul conlucrarii factorilor naturali externi, (atmosfera 1 pamant), i
in cursul desvoltrii ei constitue locul de intalnire i mijlocul de
conlucrare al factorilor vegetativi in scopul producOei vegetale.

Prin raracterele de ordin morfologic, anatomic i fiziologic, cu

care este prevazut, ea, folosind cele doua surse de energie, con-

www.dacoromanica.ro

16

stitue trdsaitura de unire intre pdmant fi almosferd, dufid cum

face Isi legcitura intre lumea minerald i fiintele vii, asigurdnd
circuitul materiel in natural.
Prin natura sa ca Isi paimantul, planta constitue un alt factor de ordin natural -indispensabil productiei agricole. Fara'
planta nu se poate inchipui recoltd.
Plantele agricole, prin faptul alegereii kr de cdtre om, (lin
mijlocul natural, pe baza aptitudinilor pe cari le prezentau, s'au
deSvoltat i au evoluat tot timpul supt protectia agricultorului.
Prin lucrdrile mecanice date pdmantului el le-a inlesnit desvoltarea, cdutand sd le indrumeze toate functiunile organice in
scopul productiei.
Cautan,d s obtina produsb cat mai multe, 'i de o calitate
superioard, omul le-a stimulat unele funcOuni organice i de
multe ori prin selectiune, incrucidri, altoiri etc., a creat varietAti ndi, mult superioare, prin ptoductia lor cantitativ i calitativd, soiurilor ldsate de naturd. In anumite limite impuse de naturd, planta constitue astfel un factor de productie asupra cdruia actiunea omului inteligent se poate exercita in mare mdsurd. Pilde, pentru a ilustra acest fapt, gsim in rndul plantelor
agricole din cultura mare, adaptate pentru conditiunile tipice
din anumite regiuni, specializate pentru o anumit productie,
i obtinute de om pe calea selectiunei sau incruciarei. Avem
astel sfecth. pentru nutret i sfecld pentru zahdr, i din ambele
categorii o intreagd serie de varietti. In pomiculturd, legumiculturd i floriculturd gsim un nurndr i mai mare de plante
create aproape in 1ntregime de om. Planta este_ astfel unul din
factorii naturali asupra cdruia omul i tiinta agricdth pot action in mare msurd i cu mult succes.
Toti aceti factori naturali : atrnosfera, p,:imantul i planta,
care formeazd locul unde se intalneste, se desthurd i se impreund 'activitatea lor, formeazd de sigur un sistem complect
care poate exist in mod independent. Natura prin, fortele ei i
rin intermediul plantelor cari crtsc in mod spontan, produce.
Roadele, cari se pot obtine din aceasta conlucrare liberd a fortelor naturei, sunt ins inferioare cantitativ i calitativ, si ele
nu pot ajunge pentru contingentul actual al populatiei i nici nu
sunt capabile a satisface toate nevoile omului civilizat. De aci
rsare nevoea de conlucrare a unui alt factor de productie, care
are de f cop s stimuleze i sd tomplecteze opera naturei.

www.dacoromanica.ro

17

b) Munca. Omul a trebuit sa intervie in procesul natural de

Troductie Inca dela primele inceputuri ale agriculturei. Pentru
a cultiva primele lante, ortml primitiv, a trebuit s execute unele
lucrgri rudirnentare, pentru pregatirea terenului, curatirea de
burueni, recolta, pastrarea recoltelor etc., lucrari pentru cari a
intrebuintat o anumit munca fizicg. Prin inmultirea populatiei
i imputin area suprafetelor de pamant favorizate de la natura
pentru productie, nevoile omului s'au inmultit tot mai mult, pro-

dusele necesare pentru irnplinirea kr au cerut tot mai multa.

munca. Treptat cu progresul civiliz4iei, omul, inarmat cu cunotintele cpatate prin experienta sau puse la indemana de tiinta, prin munca lui, caut sa coordoneze actiunea factorilor
naturali cat rnai bine in scopul produqiei, combate actiunea rea
a unora, stimuleaza efectul bun al altora, protejeaza tot mai
mult prin cultura plantele, lucreaza tot mai intensiv pamantul.
Alaturi de munca fizica ornul agricultor a desfasurat i o munca intelectuala, a carei contributie se poate spune c a avut loc
Inca din primele timpuri ale agriculturei, cand omul a inceput
sa aleaga uncle plante pe cari sg le cultive, i suprafetele de pamant pe cari sa le lucreze in acest scop. Pentru a face aceast
alegere, omul prirnitiv a avut criteriile lui, ori cat de obscure ar
fi fost ele.
Importanta muncei fiziee, i niasura in care a fost intrebuintata in agriculturg, a sporit treptat cu inmultirea nevoilor ,i greuttile puse in cale de factorii naturali. Pentru a invinge aceste
greutati, a'i uura. munca i a'i spori capacitatea, omul Inca
dela inceput i-a faurit unelte, cari au devenit din ce in ce mai
perfectionate in constructie, i mai eficace in actiunea pe care o
desfgurau, pana cand s'a ajuns la instrumentele i mainile
perfectionate pe cari le are la indemana agricultura moderna.
Tot in scopul uurgrei muncei i sporirei eficacitatei ei, omul
a rnai recurs de asemenea i la munca animalelor, pentru a
ajunge s foloseasca mai tarziu i forta aburului, mainile cu
explozie, electricitatea etc.
Munca intelectualg, treptat cu inmulprea i evolutia complexului agriculturei,
sporit in acelai fel partea de cOntributie. In gospodariile mici, din trile cu o agricultura inaintata,
a fost pusa tot mai mult la contributie si a sporit in mod simtitor
productia. In exploatatiile mijlocii i mari, cu o cultura intensiva,
2

www.dacoromanica.ro

18

a ajuns s aibd acelasi rol hotdritor pe care 11 are pregdtirea de

specialitate, a unui inginer pentru prosperitatea unei uzini.
Nici munca orneneasca insd, fizicd sau intelectuald, n'au,
putut spori singure productia agricold in msura cerutd. A fost
nevoe de interventia unui alt factor de productie.
c) Capitalul. Este reprezentat in gospodaria agricold supt
mai multe forme. Capitalul fix, reprezentat intre altele prin. maini, unelte, vite etc., eel, circulant reprezentat prin bani sau va-

lori, seminte etc. Supt toate formele de munca acumulatd, er

concurd, la rand cu ceil'alli factorii, la productia agricola. Incd_
dela primele inceputuri ale agriculturei omul primitiv a recurs
la ajutorul instrumentelor, pe cari mai intai le-a confectionat
prin muncd proprie, pentru a zgaria sau lucra parnantul, pentru
a recolta plantele cultivate, pentru a-i spori capacitatea de
lucru. Pentru ca actiunea instrumentelor tot mai perfecOonate
s fie cat mai complecta i mai energica, a recurs apoi la ajutorul animalelor domesticite pentru tractiune, crescute sau mai
apoi cumprate.

Intrebuintarea tot mai mare, a instrumentelor perfectionate

si a animalelor specializate pentru muncd, au consituit astfel o
conditiune primordiald pentru progresul technicei agricole i
pentru sporirea productiei. Rolul capitalului, supt diferite forme,.
a devenit tot mai important, uurand muncd fizicd a omului,
mrginind actiunea rea a unor factori vegetativi, valorificand
tot mai bine pe a altora.
Prin desvoltarea mare pe care au luat-o industriile in ultimul secol, pe langd influenta binefdatoare pe care au exercitat-o
asupra agriculture!, prin instrumentele bune, eftine i tot mai
perfecOonate pe cari i le-a pus la dispozitie, a atras i absoarbe
Inca in uzinele lor un numdr tot mai mare de brate din serviciul
agriculturei. Aglorneratiile mari de populatie, din orarle mari
i centrele industriale, consumand tot mai mult fr s ia parte
in mod direct la productia agricola, s'au nascut perspective
noi pentru capitaluri, in punerea in culturd a suprafete intinse de
pmant necultivat 'Dana atunci, -s'au cultivat in mod primitiv.
S'au ndscut astfel exploatatii agricole cu caracter curat capitalist ca i in industrie, unde munca omeneascd, fizicd sau inte
lectuala, sunt salariate i au un rol subordonat. Astfel de gospoddrii se intalnesc in toate Orile agricole, la noi pand la reforma agrara i chiar i azi, i mai ales in Statele Unite ale Arne-

www.dacoromanica.ro

19

Ticei de Nord. Prin evolutia urmata de exploatatie capitalul a

devenit astfel un factor de productie indispensabil 1 hataritor
in productia agricol.

Toate aceste trei grupe principale de factori de productie :

natura, rnunca. i capital, se gsesc inteo continua conlucrare.
Actiunea lor se angreneaza i complecteaza in mod armonic
una cu alta, i dupd actuala treapta evolutivd, nu se poate concepe proces de productie agricola in lipsa uneia din ele. Importanta i masura contributiei tuturor, i a fiecareia dintre ele, de
sigur c a variat in cursul vremurilor i variaza i azi in spatiu
la diferitele forme de exploatatii, i in diferitele regiuni agricole
tipice.

In primele inceputuri ale agriculturei de sigur ca atat rolul

muncei, cat mai ales rolul capitalului, a lost cu totul 1-esti-ans.
Omul primitiv, in agricultura lui, s'a sprijinit mai mult pe jocul
liber al fortelor naturale, ale caror produse Ii implineau nevoile
restranse. Mai tarziu, munca si capitalul, i-au sporit tot mai
mult importanta si partea de contributie, fra s poat insa domina actiunea factorilor naturali.
In timpurile nostre se gasesc regiuni

si cel mai bun exem-

plu ar fi mare parte din regiunile agricole ale tarei noastre

in care agricultura se afla la un nivel atat de inapoiat, !neat
productia agricola in mersul ei se orienteaza dupa felul cum
variaza i se grupeaza complexul factorilor naturali. Totusi, datorint mijloacelor puse la indemand de stiinta agricola, avem
regiuni agricole, sau gospodarii izolate, in cari rolul hotdrator in
productie ii joaca capitalul asociat cu munca intelectual. Pen-

tru aceasta n'avem decat sa ne gandim la fermele organizate

in regiunile aride ale Americei de Nord, pe baza sistemelor
de cultura. de Dry-Farming, gospodarii cari i datoresc existenta
lucrarilor de drenaj sau de irigatie, ploaia artificiald etc.
d) Obiedul Agrologiei se margineste la studiul factorilor naturali cari concura la productia agricola. In studiul lor aceasta
stiinta, dupa ce-i cunoate in mod amanuntit in intimitatea lor,
i privete mai mult in raportul lor de cauzalitate, in legatura
cu viata plantei, i prin prisma scopului final care este productia.

Cele trei obiective i directii de cercetari ale Agrologiei sunt :

yamantul, atmosfera si planta, fie care privit in mod indepen2*

www.dacoromanica.ro

20

dent si mai ales in legatura de conlucrare care este sau se

poate stabili,
Privitor Ja pamant Agrologia se opreste asupra cunostintelor necesare privitoare la starea actuald, a schimbdrilor pe

cari le suferd sau 'i se pot da, si a fortelor pe cari le intruneste in legaturd cu exploatatia i productia agricold. Privitor
la atmosferd si clima, de asemenea, se opreste asupra factorilor
principali, asupra actiun2Lsi rolului lor, pe care 't au asupra pamantului, plantei

productiei. Privitor la planed, dupd ce

aminteste caracterele generale pe cari le intruneste, se marginete apoi asupra functiunei de legdtura pe care ea o face intre
fortele pdmantului i cele ale atmosferei, i aratd lucrdrile generale necesare pentru obtinerea unor produse vegetale cat
mai abundente si mai bune.
Factorii de productie, din celel'alte cloud grupe, apar in domeniul agrologiei numai in mod incidental si in legdturd cu studiul factorilor de ordin natural amintiti mai sus. Astfel, in studiul
lucrdrilor mecanice cari se dau pdmanturilor, agrologia se ocupd j cu studiul principalelor instrumente i masini cari servesc
la lucrul pamantului. Acest studiu este fAcut mai ales insd in legAturd cu lucrul pe care 11 pot executa ele, si al actiunei pe
care pot sl o desfasoare asupra pdmantului din punct de privire
fizic, chimic si biologic, studiul complect al masinilor agricole
revenind altei discipline, dup. Cum studiul complect al plante-

lor cultivate este facut de Fitotechnie.

Vom incepe intai cu studiul primului factor natural dare
este pAmAntul.

IlL Evolutia i concretizarea cunotintelor

privitoare la pmnt.
Ar fi poate exagerat s spunem cd stiinta cunoasterii pa.mAntului s'a nascut odata cu agricultura. Totui, (Ind nu dela
inceput cel putin mai tarziu, agricultorul primelor timpuri a
ales suprafata de pamant pe care a cultivat plantele, i aceast
alegere a fost facuta de sigur pe baza anumitor criterii sau observatii, ori cat de primitive si incomplecte ar fi fost ele.
Cu timpul, lucrand parnantul pentru a pregAti un strat cat
mai prielnic semintelor, sau a inlesni desvoltarea plantelor,
mul prin comparatie, a strAns anumite cunostinte privitoare la

www.dacoromanica.ro

21

diferitele feluri de pamanturi, cunotinte cari constituiau pentrit

el caracteristica sumard a lor. Treptat cu evolutia e2cploatatiei
agricole, a mainilor i uneltelor intrebuintate, i aceste cunotinte au sporit.
La popoarele antice, agricultura infloritoare nu putea exist&
frd unele cunotinte cat de sumare asupra pdmantului. Bogata
literaturd elend. i romand este o mdrturie in acest sens. Desigur cd multe din cunotintele lor asupra pAmantului erau primitive sau eronate.
Astfel Cato impArtea pdmanturile dupa dulceata fructelor
pe cari le poate produce! In acelai timp insd agricultorii acelor vremuri cunoteau actiunea bineldcdtoare a bdligarului i rolul fertflizant al plantelor leguminoase asupra pdmantului, chestiuni cari trebuesc incd demonstrate multora din agricultorii
notrii de azi.
La Arabi, pdstratorii civiIizaiei i tiintei agricole a poporului roman de-a-lungul Evului Mediu, in opera intitulatd Tezaurul Agriculturei Arabe" a lui Hu El Auam, pelangd alte observattuni pretioase, se gdsesc descrise o intreagd serie de lucrdri,

cari au de scop sd pregdteascd parnantul, lucrdri cari stau la

baza sistemul de culturd zis Dry-Farming, care a facut ocolul
lumei civilizate, i gratie cdruia suprafete intinse de pdmanturi,.
din regiunile secetoase ale globolui, au fost puFe in serviciul productiei.

Toate aceste cunostinte de sigur ca nu prezintau un.

substrat tiintific.

Intre decdderea culturei arabe i vremurile moderne, pand

care inceputul secolului al XVIII-lea, in vremurile frArbantdrii
popoarelor, avem o lacund simtitoare in desvoltarea cunotintelor privitoare la agricultura M general si asupra pdmantului in
special.

Cu toate cd incd din secolul al XVI-lea Bernard de Palissy

spunea ed. hrana plantelor este constituitA de sarurile solubile
din pdmant, fdrd sd tie bine inteles cari, in secolul al XVIII-lea

Otto v. Mfinchhausen in disputa sa cu Sutiere, Thierriot, si

Ducarme de Frelon, sustine ed pdmantul este un element aldturi
de celel'alte cloud cunoscute de el : acidul i mercuruli i c este

roditor prin alte elemente, indoelnice" ca apa, uleiurile, ferrpentii aerului i eterul. Pdmantul, d.upd pdrerea sa, a? fi pus in

miscare de aceste elemente indoelnice, i dtoit acestei micari plantele cresc i se desvoltd Tot el CIA i o impArtire a pa1

www.dacoromanica.ro

22

Tnanturilor in cincisprezece clase, pe baza principalelor substan-telor pe cari le contin, i purtand fie care ca te o numire latineascd.
Alchimismul, care este in floare in aceste vremuri, 'si intinde
speculatiunile naive i asupra agriculturei i pmantului mai
ales. Pentru a insemna nivelul cunostintelor de atunci, vom mai
aduce numai cate-va pilde. Astfel, Iethro Tull la inceputul secolului al XVIII-lea, .observand c plantele semnate in randuri si
prsite se desvoln frumos, spune ca planta se hrAnete cu pa-mant maruntit. Duhamel de Monceau, un adept al lui Tull i

al tulismului" cum 'i se zicea doctrinei, in lucrarea sa : Traite

sur la culture des terres", spune ca baligarul are singura actiune
bund c marunteste pdmantul prin fermentatiile la cari da
nastere
actiune de care ne putem lipsi intrebuintand cu mai
mult succes plugul
pentruca el da un gust ram plantelor, i
le otrveste prin substantele toxice pe cari le contMe sau le
poate produce.
Ambrosius Zeiger, intr'o lucrare publican. la Francfurt in
1757, recunoaste rolul fertilizator pe carel au resturile de substante- organice asupra solului, -el clasifica insa pmanturile in
categorii dupa temperamentul oamenilor : pamanturi sanguine
-(parnanturi negre), pmanturi suparacioase (pdm. lutoase), pamanturi melancolice (pam. argiloase), pamanturi flegmatice
cele nisipoase.
Fr. Home in Anglia, in anul 1755, castiga un premiti instituit
de Societatea pentru incurajarea manufacturei si Artei" cu lucrarea sa Of. Agriculture, in care pamanturile sunt impartite in :
negre, argiloase, nisipoase, turboase, cretoase si salbatice, clasificatie care poate fi socotit ca premergdtoare celeia stabilitd
de A. Thaer mai tarziu. In legatura cu planta ms, el spune c.
pamanturile si diferitele lui parti constitutive, servesc ca hrana
prin uleiurile si substantele cleioase pe ean l. le fixeaza., i cari sunt

singura esentia vegetabilis". Actiunea marnei i a varului, asu-

pra pamantului, se datorete proprientei ce o au de a atrage

-uleiurile. Aerul, apa, parnantul i sdrurile pot servi ca hrana
pentru plante dacd fixeazd uleiuri !
0 contributiune mai insemnata la studiul agriculturei
in general i al parnantului in special, o aduce Vallerius, profesor la Universitatea din Upsala, prin lucrari-

le sale : De causis sterilitatis agrorum" (1754), De emendatione agri" (1758), i Agriculturae chemica fundamenta. El

www.dacoromanica.ro

23

aduce o multime de cunotinte ioi asupra pamanturilor, i perttru aceasta este socotit ca cel mai de seamd inaintas al pedologiei. C.'utand sd. explice i raporturile cari exist a. intre plantd i
parnant spune ca : plantele se compun din apa, substante pamntoase, uleiuri i sdruri, pe cari i le ia din zip.. Pamantul nu
ar .avea nici un rol direct in hrana plantelor i puterea hrnitoare a humusului atarnd de cantitatea de grdsimi i uleiuri pe
cari le contin.
Contimporan cu Vallerius, si observand importanta capitala
pe care o are apa in creterea plantelor, olandezul Van .Helmont,_
spune cd singura hrana a plantelor este apa. In urma experientelor thcute asupra rolului acestui factor asupra cresterii plantei,
o intraaga serie de cercettori se allturd la aceasta teorie..
Astfel : Triewald in Suedia, Milbern in Anglia, Duhamel de_Monceau i Bounet in Franta, Kraft in Rusia etc.
Cu cat ne apropiem de inceputul ecolului al 19-lea, nutritia
plantelor, i rulul pe care 'I joacd pmantul in legatura cu acest
fenomen, incepe s fie cunoscute mai de aproape i mai exact.
Astfel Senebier la Geneva i Ian Ingen-HOusz dn Olanda, catre
1780, stabilesc cd plantele prin tulpinele i frunzele lor absorb
CO2 din aer i dau afard oxigen.
Dup ei de Saussure studiazd temeinic fenomenul respiratiei i asimilatiei clorofiliene la plante, i sustine c substantele
minerale, cari se gasesc in cenua plantelor, nu au o origina inta.mpltoare, ci cd au rostul lor fiziologic in organismul vegetal.
De aci inainte studiile asupra pmanturilor se inmultesc i
ele sunt thcute din diferite puncte de privire, formnd capitole
ajutdtoare in diferite tiinte.
Astfel pAmanturile sunt studiate de Mineralogie, Geologie,
Chimie, Agricultura, Silviculturd, Higiend etc. Inainte de a intra
in studiul sistematic al lor, vorn incetca sd deosebim principalele
doctrine i directiuni i sa vedern in ce consta fiecare.

IV. Doctrine si directiuni in studiul pginnturilor.

1. Doctrina chimic.
Premergatorn doctrinei chimice se pot gasi printre alchimiti, dintre cari, in randurile de mai inainte, am a dus cdteva
pilde. Observandu-se legatura strans care este intre pamant i
plantd, din punctul de privire al productiei, in interiorul acestei

www.dacoromanica.ro

24

doctrine pdmantul este privit ca mediu de hrand al plantelor.

La inceput nu se cunosteau cari sunt substantele din pdmant
cari servesc ca hrand plantelor.
Unii dintre alchimisti spuneau c hrana plantelor o constitue
1,substantele uleioase i cleietase." pe cari le contine, s'au pAmantul mruntit care era socobt ca un element. Cu timpul insd, datorita cunostintelor stranse de stiintele fundamentale asupra
fenomenelor din naturd, astfel de teorii 'si pierd din autoritatea
lor I i intunericul, care invaluia adevrul in privinta compozitiei
pmanturilor, incepe sd se imprdstie.

0 contributie insemnat in studiul pamanturilor a adus-o

A. Thaer, pdrintele agriculturei germane, cum este numit cu
drept cuvant i reformatorul agriculturei In general. Pe langd.
opera monumentall implinitd, privitor la sistematizarea culturei pdmantului si raspandirea cunostintelor noi in randurile pluzarilor, el, ca i inaintasii sai, incearcd s ptrunda in intimita\tea lor -raporturile dintre pmnt i plantd.

Observand marea inseninatate pe care o au resturile de

-substante organice din pamant, pentru desvoltarea puternic a
plantelor, el spune ca humusul esie singura hrand, pe care plantele .o iau din pdmant prin radacinile lor. In locul uleiurilor presupuse de inaint*i ca hrand a plantelor, si in special de englezul F. Home, ale cdrui invataturi le 'cunoscuse odata cu studiul
intreprins asupra agriculturei engleze prin lungi cdltorii, el puxie humusul. Nu cunostea i importanta sarurilor minerale din
pamant i chiar tdgaduia cd ar avea vre-un rol direct in hrana
plantelor.

Dup. cum F. Home mai inainte in Anglia spunea ca uleiu-

rile si substantele cleioase sunt singura esenlia vegetabilis"

pentru plante, el spune c sdrurile minerale, cari se gsesc in
.cenusa plantelor, au q origind intampldtoare, sau sunt produse
in plant printr'o miraculoasa vis vitalis", si ca sdrurile din
pamant nu servesc ca hrand pentru plante, au cel mult un rol
stimulent, dup cum ar avea condimentele in hrana omului. Sprijinindu-se pe acest principiu gresit el, pe langa imbunatdprile
technicei agricole, raspandeste intrebuintarea baligarului in ingrasarea campurilor, contribuind astfel in mod insemnat la sporirea productiei.
Un alt adept si propovaduitor al acestei teorii vegetale sau
humusului in agricultura, este Mothieu de Dombasle in Franta.

www.dacoromanica.ro

25

Impreung cu colaboratorul sdu Einhof, Thaer ,pune bazele

pgmanturilor, impartindu-le dupd cantitatea deargilg; humus, nisip i var in opt clase :
clasificatiunei

1-a clas1 pmanturile argiloase ;

parnanturile lutoase ;
luturi nisipoase ;
4-a
nisipuri lutoase
pgmanturi nisipoase ;
5-a
6-a
pg.mdnturi mgrgoase;
7-a
pgmanturi vdroase ;
pdmnturi humoase.
8a
2-a
3-a

11

11

Fiecare din cele opt clase se imparte mai departe in alte

sub-categorii, dupd cantittile de argild, var, humus i nisip
pc cari le contine, de ex.:
Denumirea pamantului
Classa

Variatate

Ordinul

argUos

(
.:

mdrgos

Argilp

paste 50
sarac
potrivit
60
50
bogat

30-50potrivit 30 50
30-60
bogat
20-30
sdrac
f
luto20-30
potrivit
nNi loos
20 30
,
1 bogat
10 20
nisipo- 1 sarac
10-20
potrivit
lutos
10-20
bogat
sdrac
peste 50
30 50
humos { potrivit
20 30
bogat
lutos

6. PAmant

Parti constitutive Vo

sdrad

Varul

Humusul

Nisipul

6-20
5 20
5-20

0,5-1,5
1,5-5,0

0 0,5-

restul

6 20
6-20
6 20
5-20
- 6-20

6-20
5-20
5-20

5- 20
5

20

20

5 20

0 0,5

0,5 4,6
1,5-5,0

11
11

0 0,5
0,5

1,5

1,6-5,0

0 0,5

0,5-1,5
1,6-5,0

0 0,5

0,6 1,5
1,5-5,0

,,
u

n
n
11
11

In intreaga clasificatie a lui Thaer avem opt clase, 23 ordine i 69 de varietdti.

Aceastg clasificatie a fgcut epoca in Germania i in tiinta
agricola in general. Ca i operile lui monumentale, acea t clasificatie, pentru nivelul cunotintelor de atunci, constitua o temelie so1id, pe care s se ridice cu pai siguri tiinta agricol
$i astzi aceastd clasificatie are poate cea mai largd intrebuintare, din pricin g. cd ofera un cadru simplu in care sd se aeze

www.dacoromanica.ro

26

-unele lang altele, in mod simetric i din punct de vedere practic, diferitele categorii de pamanturi, dupa contihutul lor in argila, var, nisip i humus. Ea nu mai corespunde insa nevoilor
actuale ale agriculturii i nivelului tiintei agricole
Dupa modelul clasificatiei lui Thaer, profesorul Anton Noviacki din Zurich, alcatuete o alt clasificatie, luand ca baza tot
procentul de nisip, argila, var, humus i pietre.

La fel cu 0. von Mfinchhausen, luand exemplul din botanica. i zoologie, a alcatuit o terminologie latina pentru parnanturi. Numai pe aceast cale
spune Nowacki
mi se
pare cu putinta sa se inlocuiasca treptat-treptat nesiguranta i
confuzia care este in denumirea pamanturilor i Pedologia agricola ca tiint s ajunga tot mai mult un patrimoniu comun al
popoarelor civilizate".
Clasificatia lui este urmatoarea
Genera et species terrarum.
Tabula generum.
..,

Substantiae propriae
Numerus*-et nomen

Petra
0/0

Minimum
(Circa)

1. Terrae petrae. . .
2. Terrae sabulosae .
3. Terrae limosae . .
4. Terrae argillosae .
5. Terrae margillosae
6. Terrie calcariae .
7. Terrae humosae .

80

Sabulo

Argil la

0/0

0/0

Minimum

Minimum
(Circa)

iCirca)

-80
50

Ca lx
0/0

Minimum
(Circa)

Humus
0/0

Minimum
(Circa)

20
BO

20

60
20

Mai departe fiecare din cele apte categorii, sau genuri de

pamant, cuprind un numar diferit de subcategorii sau specii.
Pentru mai mult uurinta, sau pentru ali desavari sistemul,
a facut abreviatiuni i formule pentru fiecare specie de
pamant, ca pentru elementele i corpii chimici, de ex.:

Nowacki

Terrae argillosae
A breviatiuni
1. Terra argillosa humosa opinia = pAmnt argilos bogat ---= .Aho
= 0 argilo-calcaros =-. A. c.
2.
P alcari a
n
ft
= 0 argilos obicinuit= A. V.
3.
vulgaris
ft
ff
4.
tare
= A. t.
tenacissima
= ft
ft
V
"
6.
uvidofrigida, lutosa (ferruginae)=p6mant
n
If
Au f; 1, ; (fe)
argilos nmed s,i rece . . . . .
= argila curat . . . . = A
6.
pure
If
It

.=

www.dacoromanica.ro

27

Aceasth clasificatie sufera de aceleasi neajunsuri ca si clasificatia lui Thaer, i imbrcarea ei in termeni latini sau latinizati, dach ar usura inteo anumith masur h. identificarea unui phmant, nu poate totusi cuprinde intreaga variatiune de phmanturi
pe cari le gsim in naturN. Punctul de plecare in aceasta clasificatie, ca si in impArtirea clasich a lui Thaer, este unilateral
si artificial i nu poate sh ne dea masura valoarei unui phmant.
Din punctul de vedere al productiunii, ambele clasificatiunii de
mai sus nu pot sh ne dea decat indicatiuni prea vagi, fiindch
in productia agricolh, pe laugh compozitia fizich a pamanturilor,
mai sunt o multime de alti factori de ordin climateric sau chimic, cari, de cele mai multe ori hotrasc masura productivithtii
pamantului.

In cadrul acestei doctrine, care priveste pamantul prin pris'

ma rolului, pe- care 'I are in hrana plantelor, putem desprinde_
dou directIuni bine deosebite.
a) Directiunea agronomica. In cadrul acestei directiuni phmantul este privit tot in raportul lui cu plantele cultivate. Clasificatia pmanturilor lus se face tinandu-se seama de propriettlle fizice pe cari le au, in baza princ'palelor substante cari 'le

compun si cari 'le fac proprii pentru cultura uneia sau altei
plante agricole.
0 astfel de clasificatie practica agronomica este facuta tot

de Thaer, pe schema impartirei anterioare in opt clase principale, indicand lush, la fiecare clash in parte, pentru cari plante
agricole sunt indicate in primul si in al doilea rand.
Hazard, lash cu totul la n parte consideratiunile asupra constitutiei namanturilor, si in clasificatia lui stabileste mai multe
categorii, dupa plantele cari reusesc in conditiuni mai bune, duph cum urmeazh :
1. Pcimcinturi de cartofi pe cari reusesc : cartofii, lupinul si secara.

2. Paminturi de secara pe cari reus sc : secara si cartofii.

3 Pamtinturi de ovaz pe cari reusesc : trifoiul, ovazul si cele
de mai sus.
4. Pameinturi de frijol pe cari reusesc : trifoiul, ovhzul si cele
de mai sus.
5. Pameinfitri usoare tentru greiu si sfecla pc cari reusesc : plan-

tele de mai sus si slecla de zahhr si graul.

www.dacoromanica.ro

286.

Pcimdmeuri de grdu ci secard pe cari reuesc toate plantele

cultivate.

7. Pdmiinturi grele de grdu pe cari reuesc toa(e plantele cultivate afara de secara.
8. PdmilMuri de fasote, bune pentru toate plantele cultivate_
afara de secara i praitoare.
9. Pamdnturi de grdu 1st' Jdnele.
10. Piimdniuri de /amp.
Aceste clasificatiuni nu constituesc reguli cari se pot aplica
in toate imprejurarile. Ele dau indicatiuni cari in totdeauna
trebuesc puse in functiune i de alti factori, cari in anumite conditiuni pot avea o influenta mare, sau pot fi hotaritori in productia unei plante cultivate. In acelai parnant, indicat dupa clasificatiunile de mai sus
ca propriu in primul rand pentru gran, din pricina felului cum
se prezinta i desvolt actinnea factorilor vegetativi in regiune,
se poate intampla ca secara, sau alt planta, sa se desvolte mai

bine decal graul, sa fie bun deci in primul rand pentru cultura
altor plante.
Aceste clasificatiuni

i ceast directiune nu poate deci

sa ne dea deck indicatiuni cu totul vagi cari trebuesc puse in
raport i cu aIi factori vegetativi.
b) Directiunea chimicd agricola propriu zisci. Inca din tim-

pul 1i.i Thaer, spre sfaritul secolului 18, teoria vegetala i rolul
exclusiv al hurnusului in hrana plantelor, a avut adversarii sai.
Acea misterioasa vis
gratie careia se atribuia plantelor facultatea de a produce i fixa in organismul lor substante
minerale, consumand resturi de substante organice din pamant,
nu pufea s satisfaca pe toti oamenii de. tiint din acea vreme,
cu toata irnportanta verificatA in practica, pe care o avea balegarul in ingraarea pamanturilor i humus-A in sporirea re-c oltelor.

Unul dintre mu1i adversari ai teoriei humusului, i cel mai

mate premergator in directiunea chimica agricola a cunoaterii
pamantului, a fost in Anglia Humphry Davy (1778-1829). Prin
cartea sa: Elemente de chimie agricola" 1814 pune tin jalon
puternic in desvoltarea de mai tarziu a studiului pamantului i
,factorilor vegetativi, can concura la productia agricola, cum ar
fi de pilda apa.

www.dacoromanica.ro

29

Astfel el spune : Rezultatele pot fi diferite cgnd in curs de

kin an cade un c. m. de apa mai mult sau mai putin, sau dacg.
-temperatura este numai cu cateva grade mai mare sau mai
mica.; chiar o deosebire foarte mica de inalpme sau inclinatie
a pamantului, poate s aducg dupg sine o aka. influente.
In Germania un premergator al directiunei chimice in studiul pamantului este Karl Sfirengel-Regenwalde. El publica i
prima lucrare speciala privitoare la pgmant : Bodenkunde 1837.
in care spune ca.: Este de netggcluit c cultura plantelor agricole s'ar face cu un succes mult mai mare, daca la aceasta s'ar
porni dela principiul ca plaritele trebuiesc s ggseascg in pg-,
mant, in cantitati suficiente, toate. mineralele pe cari le ggsim
noi in ele".
Cu toate argumentele aduse pentru cunoasterea adevgrata
a pamantului in raportul lui cu plantal cu toate sfortarile acute pentru alungarea mirajului inela(or al teoriei humusului.
Karl Sfirengel i. Humphery Davy Inca multa vreme nu sunt
ascultati.

In anul 1804, din, indemnul lui Alexandru v. Humboldt, a

fost adus guano-ul in Europa ii intrebuintat la Ingraprea campuri lor.

Vazandu-se influenta puternica pe care o are acest ingrgamant in sporirea recoltelor, se formeaza credinta c singura hrang
a plantelor este azotul i ca humusul are important pentru hrana
plantelor i pentru pmant in general, numai prin azotul pe care-1 contine. In acest fel se nate teoria azotului. Principalii reprezentati ai acestei teori: sunt in Germania Adolf Stoekhardt
(1809-1886) .si Emil Wolff i in Anglia Lawes i Gilbert, fondatorii statiunei experimentale dela Rothanisted.

Tot in acest timp teoria humusului are Inca un alt adversar, Justus Liebig, care prin lucrarile lui clasice, pune bazele
studiului chimic al pgmantului i chimiei agricole in Germania
si opune teoriei lui Thaer, sustinut mai departe in Germania
de' Koppe i in Austria de Hulbeck, teoria minerala. Cgutand s
obtie in laboratorl pr.n sintezg, substante organice din substante
anorganice, el cunoscu de aproape substantele constitutive ale
plantelor i animalelor i fiziologia lor ; pe cale experimen-

tall verific rolul pe care il au sgrurile anorganice in hrana

plantelor i in acest fel, in opozitie cu teoria vegetala a humu-sului a lui Thaer, el formuleaza o teorie minerala asupra pa-

www.dacoromanica.ro

30

manturilor in legatura lor cu planta. In a aptea editie a lucrarei

sale fundamentate Chimia organicei si intrebuinfarea ei In

chimia agricold i fiziologie" spune: ficcare parnant confineun maximum din una sau mai multe siun minimum din una sau
mai multe substanfe nutritive. Cu acest minimum, fie el calciu,
potasiu, azot, acid fosforic sau alta substanfa nulriliv, sunt in
legatura recoltele si el reguleazd i hotdriilste mrimea si durata lor".
Ideea calauzitoare a lucrarilor lui este importanta pe careo au sdrurile minerale din pamant pentru htana plantelor. Prin
ajutorul radacinilor lor plantele absorb din pamant toate sarurile minerale, de cari au nevoie, i pe cari apoi le gasim in cenusa_
lor. Pamantul, ca hrana pentru plante, are importanta nu prin

cantitatea de substante organice cari se gasesc in el sub

forma de humus,
spune et ci prin sarurile minerale pe cari
le conPne. Celelalte elemente, cari intr in compozipa corpilor
organici ternari i quatenari, planta nu le cauta in pamant, fiindca le ea din aer i apa.
Tot Liebig, avand ca premergator pe Karl Sprengel, formuleaz a. pentru prima data legea minimului, care studiata mai
apoi, i completata cu nouile catiguri ale flintei, sub forma
legii factoillor vegetativi, st la baza productiunii agricole.
.DirecPunea chimica in studiul pamantului, Inca dela inceput i pana astazi, da un mare numar de cercetatori, cum ar fi
de ex. intre altii in Germania : Sfirengel, Rfickert, Sachse, Kuhn,.
Knop, Wolff,, Thiel, Heinrich, Detmer, Pfeifer, Mitscherlich; in
Anglia : W ay, Lawes, Gilbert, Hall; in Franta : Schlosing,.
Mfintz, Deherain, Berthellot, Grandeau.
Sub influenta marelui reformator mai toP adepPi acestei direcPuni au privit si studiat pamantul numai din punct de vedere

chimic, al sarurilor din pamant, a caror acpune buna pentru.

pamant era cunoscuta yana. atunci. Treptat cu inmultirea cunotintelor strAnse, orizontul direcPunei chimice se largete, adaugand noui factori chimici ceruti de plante alaturi de cei stabiliP de Liebig, si complectandu-se apoi grupa lactorilor vegetativi, cari hotarasc recoltele, cu factori de ordin fizic, prin cercetarile lui Wollny i Mitscherlich in special cu factori de ordin climateric, etc.
Luand ca baza principalele elemente chimice ale 'Damantului cari au un rol mai important in hrana plantelor : P. Ca,

www.dacoromanica.ro

31

N. K. i Mg, s'ap. Pacut dasificatsiuni ale pamanturilor de cgtre :

Emmerling, Take, Liebscher, Bieler si Wohlfmann etc. Ream

mai jos o parte din clasificatia lui Wahl/mann:
Solubil in aeid clorhidric rece Ca 0 + Mg 0
V

V
11

t1

11

11

V
11

11

P, Os

K. 0
fierbinte K, CT

1,00%

> 0,25%
> 0,20%
0,50%
0,30%

Solubil In acid clorhidric -rece Ca 0 + Mg 0

I,

P, 05

0,15-0,25%
0,15-0,20%
0,40 0,50'/,
0,10 0,20%
0,50-1,50%
0,10 0,15/,

II

Kil 0

0,10

P,0 5
K. Os

11

11

)1

It

11

11

11

11

fierbinte K, 0
N

Solubil in acid clorhidric rece Ca 0 + Mg 0

O

//
11

0
11

11

0,20 0,300/a
1,50-3,00%

11

fierbinte K, 0

0,1504

0,20 0,40%

PAmAnt foarte

bogat, poate
suporta. culturA
rapace.

PAmant bogat,

eere uor restituire in acid

fosforie.

PamAnt bun,
cere restituire

in acid fosforic
i potasiu.

Acest fel de a pretui i a impgrti pamanturile, pe baza rezultatelor obtinute prin analizele de laborator, este artificial i
nu eorespunde felului cum se petrec fenomenele de legaturg dintre plantg si pgrngnt. Dacg ar fi sg judecgm pgmanturi1e dupg
cantitAtile de substante minerale pe cari le contin, si pe cari ni
le arat reactivii puternici, ar insemna s tragem concluzia
greitg cg mare parte din pgmanturi nu au nevoie de ingrggminte Inca zeci ,i sute de ani de aci inainte. Substantele minerale, earl- se gasesc in pgmapt, mare parte sunt in stare insolubill, i sub aceastA formg nu pot sg fie folosite de plante. Gradul lor de solubilitate este diferit i 111 functie de alt., multi factori ca : temperatura pgmntului, temperatura atmosferica, pgtrunderea 0 i CO2, etc.
PgmAntul i planta nu dispun de mijloacele de solubilizare
corespunzAtoare disolvantilor alei i ntrebuintati dupg voie in
laborator. La solublizarea sgrurilor din pamant conlucreazg o
intreaga serie de factori de ordin fizic, climateric, biologic, etc.,
cari in mare parte nu intrg sub vointa noastrg i nu putem s
le reconstituim in mod exact actiunea in laborator.
Mare parte din substantele solubilizate in pgmant, sub actiunea diferitilor factori solubilizatori, sunt sau fixate strans
de substantele coloidale ale pgmantului
argilg, humus, etc.

www.dacoromanica.ro

32

i liberate tried, sau sunt spalate in adancime, daca avem un

pamant uor permeabil i cu o -putere mica de absortiune.

Apa, dizolvantul prin exelenta al sdrurilor din parpant, cu.

ajutorul CO2, nu se gaseste in tot timpul vegetatiei plantei in
acea cantitate. Ea .sufere continui oscilatiuni si, potrivit cu capacitatea de disolvare la diferite ternperaturi ale pamantului,
prezinta radacinilor plantei o cantitate mai mare sau mai mica.
de substage nutritive. Proprietatile fizice ale pamanturilor se
interpun la randul lor intre raportul pamanturilor cu planta,.
ca de pild facultatea lor de a fixa cantitati diferite de apa.
de higroscopicitate, care nu poate s fie absorbita de plante, etc..
Pentru a se apropia de conditiunile din parnant, in cari Se

petrece disolutia srurilor, i de actiunea pe care o are sucul

secretat de radacinile plantelor, chimitii agricoli au intrebuintat diferiti reactivi, la diferite grade de comentratie, pentru determinarea sarurilor hrnitoare din pamant.
Astfel Kellner intrebuinteaza pentru K si Ca o solutie saturata de clorura de amoniu, A. v. Ramp ler, tot in determinarea
potasei, foloseste apa de var sau a solutie 2016 de clorura de calciu, Sigmond o solutie de 2% de acid azotic, Bogdanov o solulie 20 A, de acid acetic, Revelin si de la .Harfie acidul oxalic, L.
Grandeau solufla amonicala (la humus) si M. Marker, P.

Wagner, Gerlach, B. Dyer, Hall si Plymen ac. citric 1-2%.

Oricat de perfectionate sunt procedeele de laborator ale
chimiei agricole, ele nu pot sa ne dea solutiile problemelor aa
cum sunt puse de agricultura. Ele pot sa ne dea indicatiuni precise asupra continutului pamantului in diferite substage hrnitoare, pentru plante, nu pot insa s ne spune ce cantitati din
aceste substage se gasesc in stare solubil, sau pot fi solubilizate in conditiunile naturale din prnant, sub actiunea factorilor solubilizatori i treptat cu nevoile plantelor. Daca ne gandim la actiunea importanta pe care o au ,factorii cari hotarsc
solubilizarea srurilor din pamant, intelegem c anurnitele procente minirne stabilite de cercetatori, ca necesare pentru diferite
plante ,agricole, pot sa.-i produca actiunea ateptata numai dacd
concertul de factori solubilizatori se gasesc in valori i raporturi optime, treptat cu nevoile i evolutia plantelor.
Principalul cercettor, care a atras studiul chirnic al Omantului din domeniul artificial al technicei reactivilor in cadrul factorilor naturali de solubilizare a srurilor, i in legatura cu ra-

www.dacoromanica.ro

33

porturile dintre pamant i planta, a fost profesorul Eil. A. Mit.scherlich dela institutul agronomic din Konigsberg. Pentru a se

apropia mai mult de procesele naturale, cari se petrec in pamant, el intrebuinteaza ca disolvant apa incarcata cu CO2Prin intermediul acestui agent de solubilizarq determinarea
puterei productive a pamantului este mai aproape de condicmnile naturale, fara a putea urmari i reda cu precizie, calitativ i
cantitativ, actiunea pe care b exercit toti factorii cari determin disolvarea sarurilor.
Mitscherlich insui unde-va spune : Din aceste experientd

rezult cu siguranta, pentru practica agricola, c. fiecare pa!Want trebuete tratat individual. Astazi, tot aa de putin ca
i in timpul marelui nostru Liebig, riu se pot fixa reguli generale
pentru ingraarea uriui pamant. Astazi, i astazi mai mult deck
altadat. incercarile 1 experientele in mic sunt inca datoria orcarui agricultor inteligent."
In aka parte acela autor spune : Din nenorocire problema
analizei chimice a pamanturilor, nu este Inca rezolvata, i agricultorului practic nu-i ramane altceva, decal sa faca incercari
cu ingraaminte pe pamantul sdu, i pe baza rezultatelor obtinute sa-i dea seama, in fiecare caz in parte, daca ingraamantul are vre-o valoare pentru el i ce cantita0 poate intrebuinta."
Ultima etapa de desvoltare a tfintei agricole, a trecut analiza chimica a pamantului in domeniul istoriei, i singurul mijloc
eficace, pentru prquirea urmi ingraamant, sau a unui parnant,

in raport cu viata plantei, Ii constituie experientele vegetative

in vase, sau incercarile in camp.

2. Doctrina geologica.
Parelel cu studiul din punct de vedere chimic, Inca mult
vreme pamantul a fost studiat de care geologie, din punct de
vedere geologic. Ocupandu-se cu istoricul evolutiei scoartei globului parnantesc, dela inceputul formatiunei ei i pana astazi,
i parnantul a fost privit ca un capitol al geologiei. Ca strat dela
suprafata care acopera rocile, cari au fost transformate in
cursul vremurilor, pamantul, de asemenea este privit ca o roca.
Astfel Dafert spune : Pedologia este geologia stratului de deasupra al paineintului."
Plecand dela aceastd conceptie, parnantul este studiat in
legatura (-91 rocile din care s'a format. In felul cum se prezinta
3

www.dacoromanica.ro

34

pamantul astzi, geologia vede i caut fenomenele prin cari

roca muma, sub actiunea factorilor naturali, a fost transformata in stratul de pamant, pe care-1 vedem astazi la suprafata.
Starea actuala a parnantului, cum i proprietatile de ordin fizic,
chimic i biologic, i mai putin legatura lor cu planta, nu deteapt
interesul geologiei. Marginindu-se la origina petrografic a

pamantului, i. istoricul fenomenelor de formatie, pentru pmant

ca i pentru roci, agrogeologii alcatuesc harP, cari indica natura pamanturilor, in legatura cu origina i formatiunea lor.
Acest studiu al pamantului, prin ridicare de harti agrogeologice, 4 luat o mare desvoltare in Prusia, Saxonia i Ungaria.
Ssi aceast directiune, in studiul prnantului a avut numeroi reprezentanti, cari prin cercetarile lor au imbogatit Materialul
dc cungtinte agrogeologice, privitoare la pamanturile din diferite parti. Unul dintre cei mai vechi reprezentanti ai acestei

direcpuni, este in Germania Behrendt, care spune: Paologia

nu este altceva, deceit studiul formatiunii, starii actuale si evolutiei mai departe a stratului desagregat al suprafetei de astazi
a pamcintului, in contact cu aerul".
Prin starea actuala a pamantului se intelege desigur, felul
cum se prezint pamantul, din punct de vedere mineralogic, in
legatur cu originea lui, fara a se opri asupra proprietaPlor
fizico-chimico-biologice, can II intereseaza pe agricultor in primul rand.
Un alt dercetatpr, Friedrich Albrecht Fallou, este cel dintai
care pune bazele pedologiei, ca tiint independerita prin lucrarea sa: Pedologie oder allgemeine und besondere Bodenkunde.
Dresden 1862". Si el prive.lte parnantul din punctul de vedere
geologic. In impartirea pamanturilor, el se conduce de rocile
din cari au luat natere pamanturile, cum i de felul lor de formaPune, impartindu-Ie in urmatoarele categorii :
INTAIA CLASA
PAm5nturi primitive

1. Pamanturi din rod quart

2.

11

a.

11

4.
5.

6.

11

11

11

11

11

11

11

11

1?

11

11

argiloase
de mica
feldspat
calcar
augit si

A DOUA CLASA
ParnAnturi aluviale

1. Pamanturi silicioase
2.
3.
4.

mArgoase
11

horn-blendA

www.dacoromanica.ro

lutoase
marecagioase

35

Mai. departe, cele ase grupe din prima clasa, se subimpart

in alte douazeci i doua de categorii, dupa formatiunea lor geologica, iar cele patru grupe din a doua clasa, deasemenea se
subimpart in alte 14 categorii.
Alti reprezentanti ai directiunii geologice au fost Benningsen, Foerder, Ortiz, Fesca, Hasard, etc.
Aceasta doctrina are i astazi adeptii ei numeroi in Germania si alte parti, ajutorul insa., adus in studiul parnantului,
din punct de vedere agricol, a fost relativ, i importanta ei a
fost umbrit de desvoltarea studiului chimic al pamantului, cum
i de pedologia, din punctul de vedere al fiziologiei plantelor.

Tot aci, in cadrul acestei doctrine, credem cd s'ar putea

aeza .0. alte doua direcpuni in studiul pamanturilor, una care
se orienteaza dupa acpunea organismelor, alta dupa acPunea
climei, asupra formatiunei pumanturilor,
a) Directiunea biotogica. Pe langa factorii de ordin natural,

intr'o foarte mare masura, au cenlucrat i animalele la formarea straturilor de pamant, cum i la schimbarea mai tarziu a
straturior de alta origina geologica. Resturile, cochiliile de alaimale mici cari se gasesc In pamanturile de aluviune, sunt un
indiciu al contributiei acestor animale. Depozitele mari de foraminifere, i alte animate mici, pe cari le gasim in straturile
pamantului, ne arata masura mare, in care aceste animate marunte au putut lua parte la formarea pamantului. Toate cantitatile considerabile de resturi, de origina anlmala i vegetala, cari
se adauga in fie-care an pamantului, cu timpul i1 pierd constitu-

tia kr, se incorporeaza, se amestec intim cu pamantul, datorita in cea mai mare parte actiunei animalelor, cari, in primul
rand maruntesc aceste resturi, cum sunt vierrnii i insectele,
in al doilea rand le descompun, (land ..na.tere la schimbari de
ordin chimic, cum este de exemplu actiunea microorganismelor,
in descompunerea resturilor de origina. animala .i vegetala.
Primul, care studiaza influenta animalelor asupra formatiunii pamantului este' Erasmus Darwin si apoi Charles Darwin,
subliniind in special, rolul important pe care-1 au ramele in forrnatiunea si fertilizarea lui.
Aceste animale, cari traiesc in parnant, consumand resturile vegetale lasate de plante ca : frunze, radacini, etc. i trecandu-.1e prin organismul lor, redau prin escremente eantitati
considerabile de substante vegetale,
3*

www.dacoromanica.ro

36

Rdspandite in toate terenurile cultivate, ramele au o actiune mult mai puternica, in terenurile in cari apa se gasete
in totdeuna in cantita0 mai rnari, i mai ales in regiunile ecuatoriale, unde, unele specii (ca de exemplu Geophagus Darwinii")
care are o lungime cle peste un metru, i o grosime de doi cm.,
traind in nutriar mare, sunt capabile, ca in scurt timp s provoace descompunerea i transformarea cantitatilor considerabile de resturi vegetale din aceste regiuni, i s contribuie astfel
intr'o foarte mare masura, la formarea pamanturilor zise Laterite" . Pe langa animale, plantele au deasemenea un rol foarte
mare, in formatiunea pamanturilor.

Plantele inferioare, de

exemplu algele si lichenii, se fixeaza pe stanci, pe .cari cu vremea prin secreOunile lor acide, le dizolv la suprafata, isi absorb in acest fel hrana necesar pentru desvoltarea organismului lor i dupa moarte, masa vegetala rmasa, descompunandu-se pe loc, i constituind un mediu prielnic pentru desvoltarea microorganismelor, continua mai departe actiunea de
descompunere a rocilor, formand astfel la suprafata lor, un strat
subtire de materii vegetale. Pe acest strat cle substante organice,
mai tarziu gasesc un teren prielnic de desvoltare plantele su,perioare, cari pe cle o parte, trimitandu-i radacinele lor rnult mai
puternice printre crapaturile stancilor, le largesc i maruntesc,
dand natere la o multime de canale cari apoi sunt umplute,
sau de aerul atmosferic, sau de apa, factori, cari deasemenea
contribuesc la desagregarea i descompunerea rocilor. Pe de alta
parte ele, dup moarte, lasand o cantitate de resturi de frunze
i radacini mult mai mare, contribuesc in mod mult mai puternic la descompunerea rocilor, si la ingroarea stratului vegetal
de deasupra.
Importanta actiunei, pe care o desvolt animalele i plantele in descompunerea rocilor, si in formatiunea pamanturilor,
este considerabila, i fara actiunea lor nu se poate studia, i nu
se poate concepe formatiunea pamanturilor. Turba i Omanturile negre, ne dovedesc deasemenea, importanta plantelor, in
formatiunea pamanturilor.

Actiunea pe care o desvolt ins animalele i plantele, face

parte dinteun complex, i nu poate servi singura, ca baz de

studiu, asupra formatiunii pamanturilor.
b) Directiunea climaterica. Pe langa influenta, pe care poate
s'o imprime pamanturilor roca muma, in cazul celor formate

www.dacoromanica.ro

37

pe loc, ali factori, ii atern actiunea lor, peste caracterul irnprimat i, prin actiunea pe care o desvolt, dau natere la o intreagl serie de schimbri, in constitutia intima a pamantului,
schimbAri, cari se produc i se continuA, in mod paralel, cu felul cum se manifest factorii de ordin clirnateric, i independent
de caracterul petrografic al stratului, pe care se formeaz1 pamantul.

Actiunea factorilor de ordin himic, fizic i biologic, cari

au conlucrat in timpul epocilor geologice, la schimbarea scoartei globului, sfaramand rocile, schimbandu-le compozitia chimica i constitu0a fizicA, i de multe ori dislocand produsele
rezultate, pentru a le depune in alte parti, ii continua actiunea
lor, asupra solurilor i in timpul de fatA. Aceast actiune, bine inteles n'a fost totdeauna aceeasi, ea a variat in timp, paralel cu
schimbrile ce a suferit clima, iar in spatiu potrivit cu natura
climei dominante, i cu caracterul agrogeologic, al fiedrei regiuni in parte. In mod tiinpfic, din punctul de vedere al formatiunii lor, mai intai Fallou i apoi Hilgard imparte prrAnturile in :
1, Pameinturi eluviale sau sedentare, cari s'au format,
prin actiunea factorilor climaterici, pe locul lor de origind, roca
mum. In aceste pamanturi, se pot urmari diferite stadii de desagregare ale rocei. Nu sunt stratificate ca terenurile coluviale,
ci se prezint, sub forma unui amestec de corpuri, de diferite
rnrimi, rezultate din dezagregare.
2. Pameinturi coluviale sau de transport, cari s'au format
in alt loc, decal locul lor de origin, in urma actiunii de transport a apei, a vantului, sau a greuttii lor proprii.
Dupa distantele, la cari se grisesc de locul lor de origing,
sau dup agentul, care le-a transportat, aceste doud categorii
se subimpart in :
Panninturi glaciale.
Cari au luat natere, prin actiunea
de transport a ghetari:or.
Pamdnturi sedimentare.
Formate prin actiunea de
transport a apei.
Parneinturi aeolice.
Formate prin actiunea de transport a vantului.
Clasificatiunea de mai sus, formeaz punctul initial in istoria formarii prnantului, i punctul de plecare, al unei clasificatiuni mai complete.

www.dacoromanica.ro

:38

Factorii c1imaterii, caH prin actiunea lor de ordin chimic

sau fizic, provoac descompunerea, sau desagregarea rocilor,.
isi continua mai departe actiunea lor, asupra materiilor rezultate, prin mijlocul diferiPlor agenti, si dupa ce au fost depuse
intr'un anumit loc, in mod temporar sau definitiv. Dup ce solurile au fost despartite in cele dour' maH gruPe, prin acpunca
de transport a apei, ghetariilor sau vantului, clima, ii continua
mai departe acpunea prin toti factorii ei, atat asupra pamanturilor eluviale, cat i asupra pamanturilor coluviale, modificandu-le constitutia fizica. i compozitia chimica.

Din momentul aezarii parnanturilor, sau terminarii primei

faze a formaPunii, evoluPa structurii fizice, i compozitiei chimice a pa.manturilor, trece pe primul plan, i se poate urmari, paralel cu natura si actiunea climei.
Dintre factorii climaterici, cantitatea de apa care cade anual,
din atmosfera pe parnant, are o importanta covaritoare asupra
formapunii pamanturilor. Importanta ei crete, prin faptul c
repartitia nu este egala in toate regiunile, i nici cantitatea care

cade nu este aceea in fiecare an.

Pentru prima data, influenta factorului apa, in legatura cii
temperatura, asupra formatiunii pamanturilor, a fost observata
i studiata in State le-Unite ale Americei de Nord.
Regiunile intinse i variate ale acestui continent, t um i
conceptia practica a cercetatorilor americani, au contribuit, ca
aceste fenomene s fie pentru prima data studiate acolo. Astfel,
din punctul de vedere al cantitatii de apa care cade anual in fiecare regiune, Widlsoe, eful staPunii agricole experimentale din
Utah, America de Nord, imparte regiunile agricole, in patru categorii :

1. Regiuni agricole aride, cu 'Ana la 250 mm. apa anual.

2. Regiuni agricole semi-aride cu 250-500 mm. apa anual..
3. Regiuni subumede cu 500-750 mm. apa anual.
4. Regiuni agricole umede cu peste 750 mm. apa anual.
AceastA clasificatiune, a regiunilor de formare, a solurilor,.
In cadrul cifrelor de mai gus, nu se poate insa generaliza i aplica la toaie tinuturile, intrucat nu este numai apa care contribuie
la formarea diferitelor feluri de pamanturi. Cantitatea absoluta

de precipitatiuni atmosferice,t care cade in timp de up an late() regiune, acPoneaza asupra formarii pamantului, in strpsa.

www.dacoromanica.ro

39

legatura cu gradul de umiditate al aerului atmosferic, temperatura dominanta, distributia anuala a precipitatiunilor atmosferice, calitaple ,fizice ale solului, configuratia solului, caracterul
vegetativ al tegiunii, frecventa i iuteala vanturilor, etc.
Profesorul Georg Wiegner, dela Politechnicul din Zurich,
intr'un climat cu o temperatura medie potrivita, imparte regiunile in felul urmator :

1. Regiuni aride cu mai putin de 200 mm. apa anual.

2. Regiuni semi-aride cu 200-400 mm. apa. anual.
3. Regiuni subumede cu 400-500 mm. apa anual.
4. Regiuni umede cu peste 500 mm. apa anual.
Pentru a arata, cum clasificatiunea regiunilor in cele patru
categorii de mai sus, variaza in functiuhe de complexul factorilor climaterici, H. Stremme spune ca, in Germania, solurile cu
earactere de climd subumedd, se gsesc in regiuni cu o temp-eratura mijlocie anuald de 8 9 grade, si cu 500 mm. precipitatiuni atmosrerite, pe Cala vreme, acelemi soluri in Argentina,
se gasesc in regiuni, cu o temperaturk medie anualA de 16-17
grade i cu 600 mm. precipitatiuni atmosferice pe an.
In Europa centrala, pentru ca intr'o regiune, sA se poata
forma solul cu caractere de climat umed, trebuie s cada. anual
000 mm. de apa, pe cat vreme, in regiunile tropicale, pentru
acelemi formatiuni, este nevoie de 2000 mm. anual.
E. Ramann numete aride, regiunile in cari evaporatia poate intrece cantitatea precipitatiunilor cdzute anual, i regiuni umede, pc acelea, in cari precipitatiunile atmosferice sunt mai
mari deck posibilitatea de evaporatie anuala. Deasemenea, tinand seama pe langa ceilalti factori, in special de factorul ap,
Glinka imparte pamanturile in urmatoarele categorii :
I. Soluri Endodynamomorfe, ale caror calitati sunt capatate
dela roca muxna, pe care s'au format.
IL Panuinturi Ectodynamomorfe, de origina geologica diferitA, cu acelemi caractere, Ms capatate in urma actiunei acelorai factori climaterici, Acestea se subimpart in :
1. Pameinturi de umiditate optima.
2. Parminturi de umiditate mijtocie.
3. Pamanturi de umiditate potrivita.,
4. Pamdnturi de umiddate insuficienta.
www.dacoromanica.ro

40

Alte clasificatiuni, cult deasernenea in seama de influent&

factorului apa, in formatiunea parnanturilor, mai sunt clasificatiunile lui Sibirtzev, P. Kosovici i altii.
Climate le variind prin natura factorilor componenti, dap_
natere la formatiuni de soluri diferite, i cari se pot arza
inteo inlntuire logica.
Hilgard, studiind caracterele pamanturilor din regiunile aride

ale Americei de Nord, in comparatie cu regiunile umede, pe

baza unui bogat -material de analize chimice, arata cum Omanturile din regiunile aride, comparativ cu cele din regiuni umede,
sunt mai bogate in sruri minerale, i au un cbntinut ma mic in
humus i argila. Din potriva, cele din a doua categorie sunt mai
sarace in saruri, i mai bogate in argila i humus.
Pentru vechiul Regat, daca facem o mijiocie, intre cornpozitia chimica a parnanturilor, din regiunile cu caracter arid,

si alta pentru pamnturile din regiuni cu caracter umed, .cu

toate ca regiunile sunt mult mai mici, i numrul analizelor mai
restrans, se observa totui aceiai deosebire, a celor doua categorii principale de pamanturi, din punctul de privire al continutului lor in saruri, argil i humus.
In fig. Nr. 1. este reprezentat in mod grafic mersul continutului in principale substante al pamanturilor aride i umede
din vechiul Regat.
Continutul in azot al humusului, in cele doua categorii principale de pamanturi, este diferit. Humusul, in regiunile aride
contine 0-220/o azot, pe cata vreme in cele umede contine nu-

mai 2-54.
P ceasta doctrina in studiul pamnturilor, pornind dela actiuneu pe care o desvolta clima, se apropie mai mult de adevar
i largete domenipl de cercetari privitoare la procesele de format'ie ale pmanturilor.

Se apropie mai mult de adevar, fiind-ca de cele mai multe

ori clima, prin complexul i constelatia factorilor sai in timp i
spatiu, da directiuni hotaritoare in metamorfoza pmanturilor,.
i le- imprima caractere hotaritoare de ordin morfologic, fizic i
chimic. Largetz In acelai timp domeniul de cercetari fiindca
adauga actiunea factorilor climaterici, cari acoper influenta pe
care o poate avea roca muma in formatiunea pamanturilor.
Din punctul de privire al studiului complect al pamanturilor,
aceasta doctrina constitue un insemnat pas facut inainte i care

www.dacoromanica.ro

41

rie apropie de o aka. doctrina nou, nascuta mai in urma. i mai

complect. Din punct de privire tiintific, datorit acestei doctrine, s'au strans o mulOme de cunotinte noi privitoare la pa-

di la

UMW/

.___

fu Mid ia so .. apli
aimal

\:.

ru pestmoom.m. aph

mat

. ,,
,

,,,. ,.

. ,`, - ------ m

-------

I'

\,,,

C \-,\
\\
\ 1 \\

\\

s>

.. .

\
,

\
/

\. \.
\

\\

'...--'

----,

- Ilitrnto
--

iset

Arista

Oltr

tact%
Palma

Fe,(11.

Iltatneyu

1-5ot

11-5166 so!.

J1J

TIEedto, term await

Fig. No. z.
Reprezentarea grafica a felului cum variaza principalele
parti constitutive ale pamanturilor din regiunile aride i umede de la noi.

manturi, mai ales in America, i cari au lost de un mare folos

pentru agricultura.

3. Doctrina genetica.
Spre deosebire de doctrina geologica, in care se studiau pamanturile avand in vedere straturile de roci pe cari se formeaza,
spre deosebire de directiunea mineralogica, unde se studiau pamanturile luand ca baza mai ales compozitiunea mineralogica.
a lor, spre deosebire de directiunea chimica-agricola, care se

ocupl. cu studiul pamanturilor din punctul de vedere al sub-

www.dacoromanica.ro

42

stantelor chimice cari se gASESC in ele, i cari au importanta.

pentru hrana plantelor, spre deosebirt de directiunea fizicg, In

care pamanturile sunt privite din punctul de vedere al proprietatilor fizice, in legatura cu planta i cu factorii vegetativi, cari
sunt cuprinsi in pgmant si in mediul exterior, spre deosebire de
directiunea climaterica inaugurat de Widtsoe i Hilgard in America, care privea formatiunea parnanturilor in leggturg cu
rspandirea i manifestarea factorilor : temperatura i umiditate, mai tarziu, o noua doctrind ia nastere, care cautg s cuprinda top factorii de ordin natural cari au o influenta oarel
care asupra formatiunii pgmanturilor.
Aceasta doctrind, cgreia i-am zis doctrina geneticc dei ii
are leaggnul in cadrul geologiei, totui, studiind de aproape cornplexul faictorilor de ordin natural, cerceteaza influenta pe care
au desvoltat-o, sau o desvorta in mod succesiv sau paralel asupra
formatiunil pamanturilor. Aceasta, nou doctring, care a dat hastere unei tiinte noi In studiul pamantului, s'a nascut pentru prima data. In Rusia i tot acolo, prin contingentul insemnat de tercetatori, a ajuns s ia o mare desvoltare in ultimul timp, i s
deslege o multime de chestiuni noi privitoare la formatiunea pamanturilor, cari pang.' acum erau necunoscute.
Initiatorul acestei doctrine a fost in Rusia Docaciaiev, care
pentru prima data, observa ca formatiunea pgmanturilor, este
conditionata, nu numai de origina petrografica, dar de cele mai
multe ori sunt factorii de ordin climateric, sau de ordin biologic,
cari prin influenta lor imprima directiuni divergente in evolu-

tia pamanturilor de aceiai origind petrografica, sau directiuni convergente in evolutiunea pamanturilor cu origina petrografica diferita. Clasificatiunea lui, privitoare la pamanturi, ca i
aceea a lui Richthollen, tine searn atat de origing, cat i de felul.
cum se manifesta mai tarziu influentaf actorilor de ordin naturaL
El imparte pamanturile In urmatoarele grupe :

A) PAnfanturi normald.
1. Pameinturi vegetale formate pe loc.
a) Ptnanturi cenuii deschise din nord.
b) Parnanturi cenuii de padure.
c) Pamanturi negre (ciornozipmuri).
d) Pamanturi castanii.
e) Saraturi,

www.dacoromanica.ro

43

2. Peimeinturi maricagioase formate pe loc.

3. Pcimdnturi maricagioase tipice.

B) PAmnturi de tranzitie.
C) PAmnturi anormale..
coala inaugurata de catre Docuciaiev, inainte de a se raspandi i a cdtiga adepti printre cercetatorii din alte tari, forrneaza o intreaga pleiadd de discipoli in Rusia, cari prin cercetarile lor contribuesc in mare masura la chncretizarea acestei
doctrine noi.
Formatiunea pamanturilor supt forma de zone regulate, po-

trivit cu caracterul factorilor naturali ca: vegetatia, apa, ternperatura etc., schitata la inceput de catre Docticiaiev, este desvoltat, apoi intre altii de catre Sibirtzev. In identificarea diferitelor tipuri de pamanturi, cari formeaza principalele zone naturale, el se orienteaza dupd factorii dinamici, cari i-au dat
natere i dupa particularitatile, sau caracterele morfologice interne pe cari le prezint. Principalele tipuri de soluri, se caracterizeaza i se deosebesc intre ele prin : tipul petrografic al roci
murne, caracterele i puterea de dezagregare a agentilor naturali, in legatura cu conditiunile climaterice ale regiunei, cantitatea si felul populatiunilor de organisme, cari traesc in regiune
i contribuesc la formatiunea pamanturilor prin resturile lor,
,carecterul schimbarilor pe cari le sufera aceste resturi organice
in conditiunile climaterice ale locului, miscarea din loc, fat-a a-i

schimba natura, a principalelor substante constitutive ale solului, durata actiunei tuturor agentilor naturali exercitata asupra pamantului, etc.
Dupa felul cum factorii naturali, cari contribuesc la geneza
pamantului, variaza in cornplexul lor, supt form de zone mai
mult sau mai putin regulate, el imparte pamAnturile in urmatoarele clase :
a) Soluri zonale. In aceast clas se araza toate acele pamanturi, cari, indiferent de origina lor petrografica, 'i datoresc
caracterele lor, actiunei factorilor naturali, i sunt raspandite,
supt forma de zone regulate, supt zonele tipice formate de cornplexul factorilor naturali genetici. In aceasta categorie sunt cuprinse zonele de pmanturi : laterite, pcimeinturile atmosferice
_prii/oase sau aeolice, pameinturile de stepd uscarci sau dezerticei,
fiiimdnturile negre
cernoziomurile, despartite la randul lor

www.dacoromanica.ro

44

in mai multe zone, dupa caracterele pe cari le prezinta, pilmcinturile de peidure, podsolurile i formatiunile de tundra, din regiunile reci i umede ale nordului.

Toate aceste tipuri principale de pamanturi, se intalnesc

supt form de fa.ii, mai mult sau mai putin regulate, mergand
dela ecuator spre polul nord.
b) Pamiinturi intrdzonale. Pamanturile din acast clasa_
.

sunt numite intrazonele, fiindc se gsesc .raspandite in interiorul zonelor caracteristice, din categoria de mai sus. Prin caracterele lor, ele difer de pamanturile din zona respectiva, datorandu-i fizionomia lor morfologica, sau caracterele de ordin
fizic sau chimic rocei mume, care a predominat prin influenta ei
actiunea factorilor naturali, sau naturei diferit a factorilor genetici. In aceast categorie se cuprind srlurile, cari se intalnese supt forma de insule, fii sau regiuni intinse in zona pa-manturilor negre, pamanturile marecagioase i turboase, cari se
formeaza in regiuni joase, cu exces de apa din ploi sau din isvoare, datorit resturilor de substage vegetate etc.
c) Peimdnturi incomplecte sau azonale. In aceast clas se
cuprind pamanturile, cari se gasesc in curs de formatie. Fie ca

asupra lor actiunea factorilor naturali a lucrat mai incet sau

mai putin timp, ele nu reprezinta un anurnit timp de pamant i nu
pot fi alaturate nici uneia din categoriile de mai sus. Sunt pa-

manturi tinere, crude sau neformate Inca. Aci se cuprind paJnanturile grosiere, schelete, formate pe roci in curs de desagregare i nisipurile sburatoare din stepele uscate, sau de pe litoralul marilor i oceanelor. Tot aci se cuprind i aluviunile, cornpuse din diferite amestecuri de nisip, argila, turba, humus etc.,
depuse de apele curgatoare, dealungal lor sau in punctul lor de
varsare, formand delte. Aceste terenuri ocupa suprafete intinse

imprejurul apelor curgatoare, i dupa compozitia pe care

au, .de multe ori sunt foarte fertile.

Doctrina factorilor naturali, rezumat mai sus, se ocupa cu

morfologia parnanturilor. In cadrul acestei directiuni, pamantul
este privit in mod independent, din punctul de vedere al metamorfozei, pe care a suferit-o subt actiunea factorilor naturali,
pana cand a ajuns la forma, in care il gasim astazi.
Pe langa cei amintiti Ora aci, printre principalii reprezen-

www.dacoromanica.ro

45

tanti ai acestei doctrine in Rusia se mai poate cita : Glinka Kostanciov, Kosovici, Grosul Tolstoi, Nabokili etc.
La noi, studiul primanturilor in cadrul acestei doctrine este
fault de Prof Munteanu Murgoci, impreun cu o seama de colaboratori la Institutul agrogeologic, i datorita cdrora avem
o schita de harta a pamanturilor tipice, pentru vechiul regat.
Regiunile intinse ale Rusiei, cu conditiuni naturale ant de
variate, a facut ca aceasta. directiune SA ia natere intai in Rusia
cum spune profesorul Ramann i prin studiile intreprinse
apoi tot acolo, sa dea natere unei tiinte noi, frumoasa i foarte
vast, tiinta solurilor (Pocivovednia). Hat-tile pamanturilor Rusiei, rezultate din numeroasele cercetari ale Pedologilor Rui,
demonstreaza in mod evident, actiunea complexului de factori
naturali, asupra form'
pamanturilor si asezarii lor, subt
forma de zone naturale. Dei singur aceast directiune nu poate
deslega multe din chestiunile cari Ii intereseaza pe agricultor,
totu in stucliul complet al pamanturilor, din punctul de privire

agricol, ea trebue s

formeze un capitol important i indis-

pensabil.

4. Doctrina fiziologic5 vegetala.

Toate doctrinele i directiunile in studiul pamantului, de

care ne-am ocupat pana aci, a privit pamantul din puncte

de vedere laterale, sau ca un ce independent, fall nici o legatura cu functiunea pe care trebuete s'o indeplineasca in agricultura.

Directiunea chimic de exemplu, a privit pamantul numai

prin prizma factorilor de ordin chimic, cari se gasesc in el.
Nu sunt insa numai factorii de ordin chimic, cari formeaza caracterul unui primant 1 can Ii imprima o anumit putere de
productiune. De multe ori factorii de ordin fizic i de ordin climateric, joaca un rol precumpanitor, sau cel putin nu pot fi
neglijati atunci cand este vorba sd facem studiul complet al
pamantului din punct de vedere al functiunii lui agricole. DirecOunea geologica privete pamantul mai mult din punct de vedere al originii lui petrografice, fapt care intereseaza mai putin
pe agricultori. Doctrina factorilor naturali, de asemenea, pornind
dela origina petrografi el a parnantului i urmarind evolutia lui
paralel cu manifestarea factorilor de ordin natural, ne cla istoria completa a evolutiunii pamanturilor i formeaza in acest

www.dacoromanica.ro

46

fel O $,tiinta foarte vasta, si interesanta in acelas tirnp asupra

pamanturilor. Influenta factorilor de ordin natural insa, se exer-

dtg, in perioade de timp foarte indelungate, incat, chiar data

le cunoastem efectul asupra pamantului, influenta le, redusa la
o epoca scurta de un an, sau doi, cat intereseaza pe agricultor
in mod imediat, este foarte mica, sau chiar nesirntit. Cu tot
interesul pe care il prezintA din punct de vedere al formatiunii
pamanturilor, chestiunea care intereseaza mai mult pe agricultor, este cunoaterea pamantului in starea in care se gasete
el astazi, caracterele pe cari le prezinta, proprietatile pe cari
le are i legatura dintre aceste caractere si proprietati ale pamantului cu viata plantei. Din acest punct de vedere, al scopurilor deosebite pe cari le urmaresc geologul i. agricultorul
in studiul pamantului, cu drept cuvant profesorul Mitscherlich,
initiatorul acestei doctrine in studiul pamanturilor, spune:
Aceste cloud ramuri principale in studiul fiamiinturilor, sunt
doctrina gealogicii pi doctrina fiziologica agricoldt Anuindoua
aceste ramuri ale stiinfei att un scot comun, intruait amdndoua
cauta sii studieze proprietafile fizice Isi chimice ale pamdnturilor. Pe aind insd geologia se ocupd mai ales cu arigina pamantului, datoria principald a pedologiei agricole din punctul
de vedere al fiziologiei plantelor, este sa studieze starea actuala
a pdmeintului, lard ca sti ia in seama cum sia format pamantul
...si cari sunt cauzele cari au dat na.stere formaliunii lui, ctsa cum
il avem astazi.
Caci, cu toate cd in timpul viefii noastre se petrece a continua schimbare a proprietafilor fizice si chimice ale pamdntului,
aceasta schimbare este totufi, raportata la schimbiirile ce le-a
suferit pamantul Isi in special pamiinturile minerale, dela inceputul formatiunii kr ..si pima astdzi, extraordinar de mica, si
pentru aceasta poate sei fie privit saw lasatil la o parte ea o
marirne de al doilea ordin. .1nsusi scopul studiului pdimintului, in

aceste doua ramuri principak, este diferit. Geologul cerceteaza

schimbarile de ordin chimic fi fizic ale pamdntului ca scop final.
El poate, intre allele, A stabileascd ce schimbdri ar fi trebuit sa
sufere, sate sty' era painantul, din punctul de vedere chimic sau
fizic, din cauza influenfei organismelor, deci fi din cauza influen/el plantelor noastre cultivate.
VF'iziologul vegetal, din contra, studiaza cari proprietali
fizice fi chimice ale panteintidui condttioneazd cregerea plan-

www.dacoromanica.ro

47

telor. El cerceteaza" influenla pcimintului asupra plantei i nu

ca geologul influenta plantei asupra piimantului. Agricultorul
si silvicultorul in special, merg chiar mai departe ca fiziologul
vegetal, ei au sci stabileasca nu numai ce influenla are pameintul
asupra plantei din punct de vedere calitativ, dar Isi cat de mare
este aceasra in Add din punct de vedere cantilativ".
In acest fel directiunea fiziologica vegetala, studiaza pamanful din punctul de vedere al stgrii lui aetuale, indiferent de
origina i metamorfoza pe card a aVut-o pana astazi, pe baza
proprietatilor de ordin fizic, chimic si biologic, si in legtura cu viata i fiziologia plantelor cultivate. Acesta find punctul de plecare in studiul pamantului in interiorul acestei doctrine, temelia ei, dela inceput, a fost constituit de legea mini-

mului. Inca din timpul lui Liebig incepuse sd se cunoasa un

numgr restrans de factori vegetativi de ordin chimic, cari au,
sau pQt avea influenta. hotaritoare In legatura cu viata plantelor.
Pentru ca plantele cultivate sa se poat desvolta in bune
conditMni, au nevoe ca radacinile lor s gaseasca reprezentate
in pamant principalele elemente chimice ca : acidul fosforic,
potasiul i calciul. Recoltele, spune Liebig) sunt in functiune de
factorul care se gasete in pamant in minimum. Enuntarea acestei legi, a constituit un insemnat pi-ogres, pentru stiinta
agricola i pentru agricultur in general, deoarece, prin lumina
aruncata de ea, s'au putut pune bazele unei intrebuintari sistematice i economice a ingrAamintelor in agricultura.
Cautand s concretizeze mai mult legea stabilit, Liebig, in,

semnand cu N substantele hranitoare din pamant, cu E recolta

i cu W piedecile pe cari le intampina eventual plantele in
cursul desvoltarei for, stabilete formula : E----NW.
In acest fel recolta ar urma s fie egala cu cantitatea substantelor hrnitoare ale pamantului, mai putin piedicile cari
se pun in calea desvoltarii normale a plantelor.
Aceste piedici nu puteau fi decat alti actori vegetativi -necunoscuti de catre Liebig, cari cazand in minimum, impiedica
actiunea factorilor de ordin chimic i desvoltarea normala a
plantelor sub influenta factorului N.
Wagner credea ca recoltele, sub acpunea factorilor vegetativi, cresc in mod treptat cu sporirea factorului, care se afla
in minim. Astfel, dna un factor vegetativ capta valorile 1, 2,

www.dacoromanica.ro

48

3, 4, 5 atunci, recolta crete in mod treptat, capatand urmatoarele valori : 15, 25, 35, 45, 55, etc.
El stabilete formula urmatoare : y = ax+ b in care y ---- recolta, x ingraamintele, a i b constante scoase din calcul
pentru formarea ecuatiei de mai sus. Acestor factori constanti,

Wagner le da urmatoarele valori : a= 10, b=5.

Dupa formula lui Wagner, ar insetnna ca recoltele sporesc
in mod regulat i in aceias masura la diferite valori pe care
le capata x. Ar insemna astfel c, sporind treptat cantitatea
de ingraaminte, recoltele s sporeasc la infmit. Astfel s'ar
petrece lucrurile din punct de vedere teoretic, clac am face abstractie de influenta pe care o au diferite concentratiuni de saruri asupra vieei i desvoltarii plantelor, i daca am putea s
mentinem in optimum, la toate valorile crescande ale lui x, pe
ceilali factori vegetativi, cari pot seas:lea in minim i irnpiedica.
desvoltarea normala a plantelor, cum spunea Liebig.
Numrul factorilor vegetativi, treptat cu mersul cercetrilor, se inmulteste repede i legea minimului se apropie de
aclevarata ei formulare. In 1860 I. Sachs studi'az rolul caldurii, mai tarziu A. Mayer influenta luminii asupra vieti plantelor. AIi factori izici sunt studiati de catre Haberlandt i
Hellriegel.
Edwald Wollny, largind cadrul fizicei pamantului si stu-

diind propriet4le fizice ale lui, demonstreaza in mod neindoelnic influenta pe care o au diferite proprietati i stari
fizice ale pamantului asupra recoltelor, determinand astfel o

multime de alti factori vegatativi noi i influenta pe care o au

asupra recoltelor.

Pe langa substantele hrnitoare pentru plante, el numara

printre factori vegetativi : apa, umiditatea atmosfericei, lumina,
caldura, spatiul dintre plante, adeincimea areiturilor, ingrijirea
plantelor, etc. El demonstreaza ca recoltele nu sporesc regulat
si in aceea masura cum crete factorul vegetativ, care se 44
in minim. Sporind treptat factorul vegetativ care se afl in minim, recoltele cresc i ele pana la o anumita valoare optima a
factorului vegetativ, de unde mai departe incep sa descreasca.

Studiul fizicei pamantului, intreprins de catre Wollny, este

pus pe baze tiintifice noi de care Mitscherliclz i complexul factorilor vegetativi este studiat in mod exact cantitativ i din

www.dacoromanica.ro

49

punctul de vedere al actiunei lor concomitente asupra plantelor. El imparte factorii vegetativi, cari Concura la productia
agricola, in doti mari categorii:

a) Factori vegetativi interni, sau fiziologici, din launtrul

plantei, pe can ii contin diferitele soiuri de plante cultivate i
cari se pot prezenta sub diferite constelatii la diferite variethti.
b) Factori vegetativi externi, din mediul exterior, i cari pot
fi de ordin climateric sau pedologic.

Ultima grupa de factori externi, se compune mai departe

dup cum se vede, din schema de mai jos :
CLIMATERICI

PEDOLOGICI

A) Fzici

A) Fizici
a) Energetici
1. Dciteitori de energie: caldwa,
electricitatea.
2. Consumatori de energie:

a) Energetici
1. Dcitittori de energie: apa,lumina, electricitatea.
2. Consumatori de energie:
presiunea atmosfericg, curentii de
aer.
b) Ape:
Precipitatiunile atmosferice.
Thniditatea atmosfericl.
B) Chimici

0, pentru respiratie
CO pentru asimilatie
N, pentru fixarea prin micro-

rezistenta pamantului la desvoltarea rdAcinilor.

b) Apa

Continutul In apd al Omantului. Evaporatia apei.

B) Chimici

0, pentru respiratie
N, K, Ph, Mg, Na, Fe, S, CI
al tii.

organisme.

Inflenta factorului vegetativ in minim, asupra plantei, nu

se exercita. in mod independent, i din acest punct de vedere,
nici sporurile de recolt, cari se obtin, nu cresc in mod treptat.
Daca la un moment dat, se gasesc in minim unul sau mai multi
factori vegetativi, dupa ce sporim cantittile lor in mod treptat,
alti factori vegetativi pot s ramana in cantitali minime, i in acest

fel, recolta nu poate crete in mod paralel cu sporirea unui factor vegetativ i nu st in functiune numai de un singur factor
vegetativ. Influenta valorii crescande a unui factor vegetativ

asupra recoltei, se poate urmari in mod treptat numai atata

vreme, cat ceilalti factori se gasesc in optimum i nu impiedica
sporirea treptat a recoltei.
4

www.dacoromanica.ro

50

Actiunea unui factor vegetativ in minim Mitscherlick o ga

sete i o demonstreazd cu ajutorul formulei :

log. (Ay) = log. (Aa)

cx, in care :

A =recolta maxima care se poate obtine cu factonil minim

variat.

a = recolta obtinuta fard sporirea factorului in minim.

y = recolta obtinuta cu o anumita valoare a factorului

minim,

c= factor de proportionalitate.
Dupa aceasta lege, ver:ficata pe calea multor cercetari experimentale, recoltele sum in functiune nu numai de factorul
care este in minim, ci i de alti factori, cari eventual pot ajunge
s aiba valori minime, i de constelatia supt carq se prezinta
valorile tuturor factorilor vegetativi.
Mitscherlich formuleazd in felul urmator legea factorilor
vegetativi :
DRecolla este conditionatii de o mare serie de factori vegetativi, cari fiecare exercita o anumita influenta calitativa si cantitativa asupra marin2ei ei. Cu sporirea fiecaruia din acesti factori, recolta creste _proportional cu cantdatea de recolla care-i
lipseste panel la inaltimea recoltei maxime, care se poate obtine
in conditiunile date.
Aceasra crestere trebuie sa fie cu atat mai repede, cu cat
factorul de acpune (proportionalitate), tipic fiecarui factor vegetativ, este mai mare, si u at pana atunci au fost la dispozitia
plantei cantitati mai midi din factorul vegetativ respectiv".
Legea factorilor vegetativi, astfel formulat i verificata
prin nenumrate experiente, ne da oglinda sincera a actiunii
concomitente a tuturor factorilor asupra creterii si vietii plantelor cultivate.
Agricultorul studiaza pamantul din punctul de veclere al
functiunii lui gricole, in legatura cu plantele .cultivate i suht
actiunea omului. Studiul factorilor vegetativi pedologici, este
insui studiul parnantului In sens agricol, technologia pamantului, sau pedologia agricola din punctul de privire al fiziologiei
plantelor. Legea factorilor vegetativi constitue baza acestei doc..
trine noui in studiul pamanturilor, cea mai apropiata de semnele de intrebare, cari stau in calea agticulturii ca stiint si ca

www.dacoromanica.ro

51

rarnura de productie, i constitue scheletul pe care se desvolt

-studiul pamantului in legatura cu fiziologia plantelor cultivate.
Aceasta este doctrina care scoate studiul pamantului, i
agricultura insasi, din mijlocul empirismului obscur i neputincios, pentru al aseza in lumina rationalismului tiintific, singurul
in stare a deslega cat mai multe din problemele agriculturei, ca
Tamura. de productie, i. a-i imprima tot mai mult caracterul de
stiint exacta_ In capitolul privitor la technologia pamantului
vom insista pe larg asupra cailor deschise de aceasta doctrind.

4*

www.dacoromanica.ro

B) FORMATIUNEA PAMANTURILOR
Ori cari ar fi directiunile, cari se ocup cu studiul Omanturilor, este ins incontestabil ca. Lithosfera, care imbraca su-

prafata planetei noastre, pentru a da nastere actualelor straturi de pmanturi, a trebuit sd sufere actiunea anumitor factori,
cari i-au schimbat fundamental, atat structura fizicd. cat i
compozitiunea chimica. Acesti factori, studiati in mod amanuntit in cadrul geologiei in primul rand, si in cadrul agrologiei in al doilea rand, sunt astazi cunoscuti in mare parte pri-

vitor la actiunea lor, care s'a exercitat timp de zeci mii de

ani, se exercit si in timpul nostru, si din care pricina se si numesc Jactori actuali. Cu toate c studiul factorilor actuali, sau
al cauzelor actuale in formatiunea pamanturilor, se face mai
amanuntit de care agrogeologie, pentru o mai buna sistemizare
a studiului pamantului, va trebui i aci sd vedem pe scurt cari
sunt acesti factori, care este actiunea lor in legatura cu formatiunea pamanturilor, i cari sunt fenomenele la cari dau nastere,
si cum a fost influentata evolutia pamanturilor sub actiunea bor.
Scoarta tare a pamantului este supusa unui 'lung sir de procese, cari schimb constitutia fizica, si compozitia chimica, i
ii hotarasc caracterele morfologice. Fortele cari conlucrea.zd la
sustinerea in mod continuu a acestor procese, se pot imparti
in doua categorii principale dupa origina lor. Prima categorie ar
putea fi numite forte de origina endogena, cari vin din interiorul pamantului, cum ar fi caldura centrala, prin felul cum variaz si se transmite la suprafata in diferite puncte, prin fenomenele de incalzire Si racire la cari da nastere, prin presiunea
pe care o poate cauza, prin straturile interne cari 'i exercita
influnta lor asupra celor de la suprafata, eruptiuni vulcanice
etc. A doua categorie o constituesc fortele de origina exogcna,
cari yin din afara, i cari mai toate se datoresc, in mod direct
sau indirect, actiunei pe care o exercit soarele asupra globului
www.dacoromanica.ro

53

pAmantesc in mod continpu, prin cAldura pe care o trimete, i

care, dupd felul cum se rdspandete si variazd, da natere la o
rnultime de procese de ordin fizico-chimic, conditioneazd viata
pe pdmant prin populatia vegetala i animald pe care o intretine. Energia solard, unitd cu actiunea pe care o desfdurd atmosfera, hydrosfera i biosfera, sunt principalii factori subt actiunea cdrora scoarta tare a globului suferd schimbri continui.
Stratul de la suprafatd al globului pdmantesc este locul de intalnire al fortelof de origind internd cu cele de origind externa.
Din punctul de privire al schimbdrii stratului lithosferic i imbrdcarea lui cu un strat transform at, cdruia -1 spunem prnant, actiunea principald o desvolt fortele exogene, i asupra lor ne
vom opri pe scurt.

I. Dezagregarea rocilor.
Cauzele cari conlucreazd la schimbarea rocilor i transfor-

marea lor in straturi de pamanturi, mai mult sau mai putin

caracteristice, dupd cum vom vedea mai departe, sunt de mai
multe feluri. Dupa efectul pe care il produc se pot grupa in patru mari categorii.
a) Factori de ordin fizic, prin actiunea cdrora rocile sunt
rndruntite, lar ca sd sufere vre-o schimbare in compozitiunea
lor chimicd.

b) Factor; de ordin chimic, sub actiunea cdrora insi cornpozitiunea chimicd a rocilor este schimbatd.
c) Factori de ordin biologic, sub actiunea cdrora, rocile
suferd schimbdri cornplexe, de ordin fizic sau chimic, in mod
direct sau indirect.
d) Factori de ordin Inecanic, prin intermediul cdrora substantele rezultate din sfdrimarea rocilor, sunt ridicate de pe
locul lor de origind, transportate in alte pkti, unde sunt depus
i dau natere la diferite formatiuni.
Dupd felul schimbdrilor pe cari le provoacd asupra rocilor,
fenomenele de dezagregare le vom imparti in cloud. : 1. Dezagregarea fizica, datorit actiunei mai multor factori, cari provoac
asupra rocilor shimbdri de ordin fizic. 2. Desagregarea chimicii, datorita de asemenea mai multor factori naturali, in urma
actiunei cdrora rocile sufer schimbri de ordin chimic. Ne vom
ocupa pe rand cu fiecare din aceste cloud categorii.

www.dacoromanica.ro

54

1. Dezagregarea fizicg.
Desagregarea rocilor, ca o urmare 'in mare parte a actiunei factorilor de ordin fizic, este diferita dupa natura rotei, dupa
numarul factorilor cari conhicreaz la dezagregare, si dupd
intensitatea actiunei bor. Ori cari ar fi factorii, cari provoacd
desagregarea rocilor, actiunea lor Incepe dela periferie spre
centru i Se transmite, mai ales la rocile compuse, in sensul
copziunei celei mai mici, sau in sens diferit dup propriettile
fizice pe cari le poseda diferitel parti constitutive ale rocei. In
mod comparativ, intre rocile simple si cele compuse, cele din
nrma sunt dezagregate mai usor, din pricm ca ele prezinta
proprietati fizice neuniforme, cari le fac s aiba o rezistenta neegala fata de atacul exterior al factorilor de ordin fizic.
Rocile simple sunt in totdeauna mai rezistente, prezentand
b mas omogen care are o putere uniforma de rezistenta fata
de atacul factorilor exteriori. Structura rocei de asemenea, atat
in cazul rocilor simple cat si in cazul rocilor compuse, joac
un rol insemnat din punctul de vedere al dezagregarei. Rocile compuse din graubti mai mari, avand o coeziune mai mica,
din pricin c graunti mari au punete i suprafete de contact
mai mici, intre ei, sunt supuse mai usor actiunei de dezagregare, pe cata vreme, cele cari sunt compuse din graunti mici,
cu suprafete i puncte de atingere mai mari si mai multe infre
ei sunt mai rezistente fat de actiunea de dezagregare. Suprqfata exterioara a rocilor, zis i suprafata de atac, are de aseTnenea importanta. Rocile cari au o suprafata neteda au in acelas timp i o suprafata de atac mai mica i sunt mai rezistente,
pe cad vreme, cele cu suprafata grauntoasa au o suprafata de
atac mai mare si sunt mai putin rezistente.
Sunt o multime de factori naturali in urma actiunei carora
rocile sunt maruntite. Ne vom opri asupra celor mai importanti.
a) Acliunea temperaturei. Din fizica stim c toate corpurile,
-sub actiunea caldurei, au proprietatea de a-si mari volumul sau
de a se dilata, si din contra, and temperatura scade, se produce

fenomenul invers, adica corpurile Ii micsoreaza volumul sau

se contract. Aceast proprietate fizica este foarte variat la
diferite corpuri pe de o parte, iar de pe alta parte ea este mai
pronuntatA treptat cu cresterea temperaturei. Granitul de exemplu, una din rocHe cele mai raspandite si care a luat parte la
www.dacoromanica.ro

55

formatiuriea pmanturilor, are o putere de dilatare de 0.05-0.13

mm. la tin metru liniar i la fiecare grad de temperatura.
Fenomenul de dezagregare insa se produce in deosebi atunci
and tempet'atura are dese cresteri i scaderi. Pe lang pro-

prietatea de a se inctilzi si de a se dilata, corpurile au b proprietate, care difera foarte mult dela unele la altele, de a transmite caldura. In acest fel caldura primita prin stratul dela suprafata al stancilor, este transmis treptat i potrivit cu conductibilitatea fie-crui corp, straturilor mai adanci ale rocei. and

stratul dela suprafata, care primete caldura direct din razele

solare, a ajuns s aiba un anumit grad, de temperaturd, straturile din adancime sunt mai reci .4i se incalzesc mai incet. La ,
fel ca la inmagazinarea de caldura, tot stratul dela suprafata,
este acela care incepe s piarza caldura in momentul band ternperatura mediului inconjurator scade. In acest caz se petrece
fenomenul minters, stratul exterior al rocei are o temperatura
mai scazuta decat straturile inferioare.
Tried din momentul dilatarei, in urma cresterei treptate a
temperaturei, rocile incep sa fie crapate, din pricina presiunei
neegale pe care o exercita Intre ei grauntii din care sunt constituite. Din momentul scaderei temperaturei insa dezagregarea
se face mai puternic, din pricina ca stratul dela suprafata, micorindu-si volumul, nu mai poate imbraca straturile interioare
cari au ramas mai calde i deci cu un volum mai mare. In acest fel, pe langa sfarirnarea pe care o produce creterea simpla
a temperaturei, oscilatiunile de temperatura dau nastere la sfarimari ale rbcei mult mai puternice. Din aceast pricing' la toate
rocile, fie ele simple sau compuse, fenomenul dezagregarei este
cu atat mai puternic, cu cat oscilatiunile de temperatura sunt.
mai dese, si cu cat diferentele intre temperaturile minime
maxime sunt mai mari.
Intelegand prin amplitudine zilnic diferenta intre temperatura macim i temperatura minima, care se inregistreaza irL
timpul unei zile, se poate spune ca dezagregarea rocilor variaza
in mod paralel cu marimea am p litudinei zilnice.
In diferite parti ale pamantului desigur c amplitudinea zilnica, in functiune de felul cum se manifesta factorul temperatura,..

variaza foarte mult, si ca urmare i actiunea de dezagregare

asupra rocilor este de asemenea foarte diferit.
Cele mai mari ampitudini zilnice s'au observat in pustiuri,..

www.dacoromanica.ro

56

'Ana la 60 grade zilnic, unde ca o urmare fireasca rocile sunt

foarte mult mruntite, dand natere la regiuni intinse de nisipuri. Para lel cu aplitudinea zilnica, la desagregare mai contribue i dilatarea mare, pe care o au unele corpuri, cum este
de exemplu quartul, care se dilata foarte usor i ca urmare se
sfarim i se mruntete lesne. In acest fel se petrece fenomenul dezagregarei in cazul rocilor simple. In natura Insa majoritatea rocilor sunt compuse din mai multe corpuri. Fenomenele
Ia cari dau natere creterea de temperatura, oscilatiunile de
temperatura, amplitudinea zilnica, sunt mult mai pronuntate
_asupra acestui fel de roci. De oarece corpurile diferite, din cari
sunt compuse rocile, se dilat in mod neegal, ele exercita presiuni neegale unele asupra altora. Ace le cari au o proprietate
mare de dilatare sunt sfarimate uor de cele din imprejurul lor,

ari au o putere de dilatare mai mica. Roca este sfrimat in

acest fel in mod uniform la suprafata, sau capata sparturi a-

danci, and structura ei este in forma de coloane sat straturi

spre interior.
b) Acliunea apel. Apa contribue intr'o masura i mai mare
la sfarimarea rocilor supt actiunea temperaturei.
Ca i fata de temperaturd, rocile, in baza compozitiei lor,
pot absorbi cantitkti insemnate i variabile de apa. Cand temperatura se coboara subt 00 ,apa, prin inghetare marindu-i
volumul, prin presiunea mecanica pe care o exercit asupra
grauntilor invecinati ai rocei, invinge coheziune dintre ei, ii
desprinde in bucati de marime variabil, roca se mruntete la
suprafata. Prin acest strat afanat, cand temperatura se ridic
din nou deasupra punctului de inghetare, temperatura, apa i
toti ceil'alti agenti naturali patrund mai adanc, atac straturile
tot mai profunde ale rocei, procesele de dezagregare se adancesc.

Si In legatura cu apa, rocile cari absorb o cantitate mai mare de apa, sau sunt formate din graunti mai mari, sunt sfarim ate

mai usor si mai mult de cat cele cari absorb mai putina apa
sau sunt compuse din graunti mai mici.
Ca si fata de temperatura, i fata de apa asociata cu oscilatiunile temperaturei, rocile simple sunt cele mai rezistente pe
cata vreme cele compuse sunt mai putin rezistente. Partile constitutive ale rocilor compuse, absorbind cantitati diferite de apa,

www.dacoromanica.ro

57

sufera presiuni mecanice variate, cele mai putin rezistente ce

deaza mai uor i roca se sfdrima.
Pe langa absortiune, apa mai patrunde in cantitaci insemnate in interiorul rocilor, prin pori i prin crapturile pe cari le
prezinta, unde inghetand sfarim i desprinde bucati mari de
roca.

Actiunea de sfarimare a apei apoi este cu atat mai mare cu

cat temperatura are oscilatiuni mai frequente in jurul lui 00.
Un exemplu privitor la astfel de dezagregari puternice 41 constituesc regiunile inghetate din nord.
Tot in stare inghetata. apa mai exercit o actiune puternicd
supt form de ghietari. In cursul lor acesti munti de ghiata sf arim si maruntesc rocile pe cari le ating, netezind locul pe unde
au trecut ca o rindea. Supt actiunea lor puternica .prnanturile
cari se formeaza capata unele caractere tipice i sunt numite
pamanturi glaciale. In forma lichid d. ap din riuri i fluvii, poartd

in albia lor bucati de stanci de marime variabila, potrivit cu

iuteala de scurgere, pe cafi le rostogolesc, le framanta intre ele,
le sfarima, pand cand le transforma in pietriuri, le rotungesc,
pentru ca apoi, dupd marime i greutate, sa le depuna in diferite
locuri dealungul cursului lor. Marturia acestei actiuni a apei o
constituesc depozitele de nisipuri i prundiuri, din vadurile apelor curgatoare, Can i au origina in sfrimaturile mari de roci
ridicate din regiunile muntoase.
c) Actiunea viintului. Pe langa actiunea lor de transport, de

care ne vom ocupa mai depafte, vanturile, prin presiunea

mecanic pe care o exercita in momentul izbirei, surpa bucati
variabile de stanci desprinse in urma actiunei temperaturei sau
a apei inghetate, cari in baza greutatei lor, cazand i rostogolindu-se la vale, se starim mai departe, depunandu-se la poalele muntilor supt forma de sfarirnaturi de diferite marimi.

Cu ajutorul corpurilor tari pe cari le poarta, grauntilor

de nisip pe cari 'i izbete de partile proeminente ale stancilor,
vanturile mai desprind bucati de marime variabil, si impreuna
actiunea lor cu a celorlalti agenti naturali. Dupa cum arata i
infatiarea, lor se spune ca stancile sunt Toase de ,dintii vrernii.
d) Plantele superioare, dupa ce aezarea lor le-a fost inlesnita de populatiuni anterioare de alge, licheni si muschi, 'i trimet rddcinile lor in toate crapaturile pe cari le gasesc in stanca.

Pe langa actiunea de ordin chimic, pe care o exercita cu

www.dacoromanica.ro

58

ajutorul sucurilor acide, pe cari le secretd prin varfarile lor tinere, rddcinile, grin desvoltarea lor in grosime, l'argesc aceste
erdpaturi sau provoacd sparturi noi. Locul gol, rdmas in urma
descompunerii rddacinilor dupd moarte, ca i crapdturile provocate, constituesc noi cdi de patrundere si de actiune pentru
apd i toti ceil'alti factori naturali de dezagregare.
e) Anima lele, cari populeazd stratul de la suprafatd al pamantului, ca i plantele, colaboreazd in mod direct sau indirect
la sfarimarea corpurilor de naturd anorganicd i organica din
natura, cari iau parte la formatiunea parnanturilor.
Animalele mici ca soarecii, cartitile, ramele etc. sdpand galerii in stratul pdmantului, pentru cdutarea larvelor sau construirea vizuinilor lor, mrugesc Pdmantul i deschid cdi largi,
profunde i ramificate, pentru patrunderea i actiunca apei i a
celorralti factori naturali.
Insectele, si in special coleopterele, mruntesc resturile de
substage organice, frunze, crengi, tulpini de plante vii sau
rnoarte, cu cari se hranesc, inlesnind in mod simtitor actiunea
ciupercilor i microorganismelor, cari apoi descompun aceste
resturi incorporand produsul lor pdmantului. Din resturile enorme, ldsate de vegetatia bogate i gigantica a regiunilor tropicale, in urma actiunei numeroaselor coleoptere mari, a ramelor gigantice, complrtat cu actiunea microorganismelor i
factorilor naturali, in timp de un an, nu ramane aproape nimic.
Materia organizatd este desfacutd si redata circuitului continuu al naturei.
Supt actiunea pincipalilor agenti, ardtap pe scurt palm aci,
rocile simple sau compuse si de orice origina geologica, sunt sfdramate din ce in bucAti tot mai mici. Cu cat timpul, in care
factorii naturali 'i exercita actiunea lor, este mai lung, cu atat
produsele din dezagregare sunt mai fine i procesul se coboard
in straturile mai adanci. Dac ldsm la o parte procesele de
ordin chimic si biologic, cari au loc concomitent cu cele de ordin fizic, putem spune c pe aceste cdi principale se formeazd
scheletul pamantului. Dup. cum factorii de ordin natural, cari
provoaca dezagregarea fizicd a rocilor, sunt mai numeroi i
mai puternici in actiunea lor fata de ceilaiti, cari pricnuesc
schimbrile de ordin chimic, pdmanturile formate pe loc, fdrd

www.dacoromanica.ro

59

concursul- agentilor de transport, sunt mai bogate say mai sarace in schelet.
In parnanturile formate pe loc, supt actiunea covaritoare a
agentilor fizici, incepand dela suprafata, cu cat ne coboram in
straturile de mai jos, grauntii lor constitutivi sunt din ce in ce
mai mari, pana cand ajungem la roca murna. Grauntii constitutivi ai acestor pamanturi, rnarunti la suprafata, cresc in adancime, au ins forma asemanatoare, neregulata, colturoasa.
De la suprafata pana la roca muma, trecerea este treptata.
Ast-fel de pamanturi comparativ sunt rare i ele nici nu ne
intereseaza din punct de privire agricol.
2. Dezagregarea chimica%

Are loc in mod paralel cu dezagregarea fizica sau sfarima

rea *rocilor, supt actiunea a diferiti factori.
a) Temperatura. La inceput, in studiul formarei pamanturilor, s'a neglijat influenta insemnat pe care o are temperatura
in dezagregarea chimica a rocilor, crezandu-se ca numai acizii, cari s'ar desvolta in interiorul rocei, din diferite cauze, ar
avea o actiune insemnata..

Astazi insa se stie ca temperatura este agentul puternic,

care, asociat cu alti factori, provoaca schimbari insemnate i
repezi asupra rocilor. Supt actiunea disolvanta a apei s'a observat crt silicatii se descompun mutt mai puternic treptat cu
temperaturei. Daca de exemplu
am insemna
cu 1 cantitatea disolvat:1 la 0, tretat cu cresterea temperatucreterea

rei disolvarea lor ar creste in felul urmator:

0

10

18

340

17

2,4

4,5

50
8,0

In acest fel acolo unde temperatura este ridicata procesele

de ordin chimic, cari se intampla, sunt mai intense, ele insa
sunt mult mai puternice in regiunile cu temperaturi ridicate
i umede. In aceste regiuni descompunerea rocilor se face foarte
repede si foarte puternic, ajungand pana in straturile profunde

ale rocilgr, pe cata vreme in regiunile temperate sau reci

descornpunerile, chiar in prezenta factorului apa, se fac mult
mai incet. Ca rezultat final desigur ca descompunerea rocilor,
sub actiunea temperaturei, este in functiune i de factorul timp.

www.dacoromanica.ro

60

b) Oxigenul eltn aer. Se credea cA are un rol foarte puternic

In descompunerea rocilor. De fapt InsA, comparativ cu actiunea
pe car-e o desvoltA ceil'alti factori, actiunea lui este mult mai redusk Mai toate mineralele din naturA sunt complect oxidate,
incat nu mai pot fixa cantitAti noi de oxigen. Exceptie fac oxizii
feroi si manganoi, cari se gAsesc in unele stanci sau i in straturile profunde ale unor pamanturi, i cari mai apoi, venind in
contact cu oxigenul aerului, se oxideaz dand nastere la oxizi,
ferici i manganici, schimbanduli culoarea din verde sau verzui in rosu sau cArArniziu. Oxigenul din aer are insd un rol foarte
important asupra descompunerei resturilor de substage organice, pe cari le lasa vegetatele, i cari prin transformarile lor
influenteazA in mod foarte puternic asupra formatiunei pamftnturilor, cum vom vedea mai departe.
c) Ape& Pe langa fenomenul de absorbtiune pentru apa, pe
care il prezintA mai toate corpurile din naturA, mare parte din
ele se disolvA in apl. Solubilitatea lor este foarte diferita 1 mai
variaza de asemenea potrivit cu schimbrile de temperaturd.
In naturA avem astfel corpuri cari sunt uor solubile, ca de exemplu sulfatul de magneziu, clorura de sodiu, etc. si corpuri greu
solubile ca de exemplu : SO4 Ca in proport:e de 1:400 parti
apa, CO3 Ca : 1:10800 parti apa etc. Actiunea de disolvare a

apei mai creste de asemenea in mod treptat cu cantitatile de

C 02 pe cari le contine si pe care 1 ea in cantitati Insemnate
din atmosfera, sau '1 primete din descompunerile din stratul
parnantului.
Datorita continutului insemnat in C 02 puterea
disolvanta a apei este mult mai mare, provoacA o multime de
reactiuni chitnice cari au ca urrnare formarea de saruri acide.
0 actiune destul de insemnatA de ordin chimic o are apa
asupra rocilor, prin hidrolier, datorita proprietAtei ei de a forma
loni, de a se disocia electrolitic. Molecula de apa se desface,
dand natere unui Ion de H, incArcat cu electricitate pozitivA,
i unui Ion de hidroxil (OH), incArcat cu electricitate negativa.
Datorit acestui fenomen apa are in acelai timp caracterele unei baze slabe i ale unui acid slab. Cantitatea moleculelor
de apa disocitate, lap de cele nedisocitate, poate spori pand la un
anumit grad de concentratieJ Concentratia normala in Ioni de
H i OH la apa este: 17 gr. OH i 1 gr. H la 10.000.000 litri de
apa. Din pricina acestei mari diferenti, intre partea disociat i

www.dacoromanica.ro

61

cea nedisociata se poate spune c apa are o concentratie constanta in loni.

d). Acizii. Dintre acizii cari actioneaz asupra rocilor prindpalul este C 02 datorita caruia apa poate disolva o multime
de alta sruri insolubile in apa curat, ca de exemplu : C 08 Ca,
C 03 Mg, C 08 Fe, etc. Numai rare ori, in urma eruptiunilor
vulcanice, i in regiunile unde au avut loc aceste fenomene, apa
contine acid sulfuric i acid clorhidric, cari ataca rocile pe care
le intalnesc in cale. Actiunea acestor acizi insa este cu totul
incidentala i foarte restransa
a
*

Acetia sunt princijalii factori cari'concur la dezagregarea

chimica a rocilor. Actiunea lor se manifesta in mod paralel cu
actiunea factorilor de ordin fizic, se exercita in acelas fel, dela
suprafata spre centrul rocilor, i are o actiune mai puternica
sau mai putin pronuntata, dupa intensitatea manifestatiunei lor.

In acest fel adancimea stratului de roci, care este dezagregat

s,i descompus, variaza foarte mult dela un loc la altul, paralel cu
factorii naturali cari o provoacd. In regiunile tropicale, de exernplu, unde se intrunesc conditiuni foarte prielnice, descompune-

rea rocilor este foarte intens, dand natere la straturi cari ajung la adancimi considerabile, cum ar fi de exemplu pamanturile zise laterite, cari au adancimi de peste 100 de metri.

II. Transportul produselor din dezagregare.

_zic,

Corpurile cari rezult supt actiunea factorilor de ordin fisau supt actiunea factorilor de ordin chimic, pot s ramana

pe loc, &and natere la straturi cu compozitie i infatiare noun,

sau pot sn. fie Miscate din loc, atunci cand anumiti factori intervin.
In generalitatea cazurilor insa, cea mai mare parte din
,corpurile rexultate in urma dezagregarei i descompunerei, sunt
micate din loc, transportate in alt parte, unde se suprapun i
dau natere la straturi noi.
Din toat a. suprafata globului, cinci optimi sunt ocupate de
-entre apn, care duce o lupt neincetat contra uscatului i constribue intr'o mare msurn la actiunea de nivelare a lui
prin apa. i vant, Actiunea de denudafie pe care o exercit apa
.asupra scoartei globului este continua i foarte puternica Ea

www.dacoromanica.ro

62

da natere la schimbari continui atat asupra stancilor cari nu

sunt Inca complect dezagregate, cat i asupra pamanturilor in.
evolutia lor. Intensitatea denudatiei in acest fel este in stransa
legatura cu configuratia geografica a terenului. Este foarte puternica in regiunile de munte, destul de puternic in regiuniledeluroase si mai slaba in regiunile de es. Avandu-se in vedere
influehta pe care o exercita agentii de transport, in legatura cu
formatiunea, pmanturile au i fost impartite in doua mari
categrii : Pihndnturi eluviale, acelea cari sunt formate pe lock
peste roca mum care se gasete in straturile din adancime, si
asupra carora nu s'a exercitat nici o actiune de transport ; Pameinturi coluviale, acelea cart sunt formate din materiale aduse
din alte parti sub actiunea diferitilor agenti de transport.
In linii generale transportul din loc al materiilor cari rezulta.
din dezagregare i descompunerea rocilor, sau taxi infra in
compozitia pamanturilor, a avut loc : ii urma caderei prin,
greutatea lor proprie, sub actiunea de transport a apei in stare
Iichidi sau solida, i sub actiunea vantului.
a) Miscarea prin aidere. Este un fenomen care se petrece
i in timpurile noastre ma i. ales in regiunile stancoase ale muntilor. Blocuri intregi de stanci, cars sunt roase la bazd in urma
actiunei diferitilor factori de ordin fizic sau chimic, se pravalesc singuri sub actiunea greutatei lor proprii, se rostogolese in
adancimi, schimbanduli in acest fel locul. La aceasta surpare
ajuta intr'o mare masura de cele mai multe ori apa i vantul.
b) Transportul prin apa in stare lichida. Din toat apa, care
cade la suprafata rocilor sau a pamantului, o parte se pierde
in atm osfera sub forma de vapori, o parte se infiltreaza in
adancime sau este absorbita de stratul dela suprafata al rocilor
sau al pamantului, i o parte insemnata se scurge la suprafata,
&and natere la parare, la torenti si mai departe la ape curgatoare. Cantitatea de apa care se scurge in acest fel variaza cu
numrul si mrimea ploilor, cari cad in diferite regiuni, cu faptul dac ploile sunt repartizate in mod uniform in tot cursul
anului, sau sunt concentrate numai pe anumite perioade scurte
de tirup, i in fine cu configuratia terenului. Cu cat ploile sunt
mai multe si concentrate pe o perioada scurt de timp, i cu
cat regiunile sunt mat accidentate, cu atat cantitatea de apa,
care se scurge la suprafata pamantului, este mai glare. Aceste
cantitti de apa in scurgerea 1or, dealungtil pantelor inclinate

www.dacoromanica.ro

63

spala sfdrimaturiie de. roci, sau straturile dela suprafat ale pdmantului, i le duc_ cu ele la vale. Cu cat suprafata terenului sau
a rocilor este mai inclinatd, cu atat actiunea de spalare a apelor
este mai puternicd.
Pe langa aceasta un rol important, in scurgerea apelor la
suprafata stancilor sau a pdmantului, mai joacd si vegetatia
prin rolul protector pe care '1 exercit. Plante, prin suprafata
lot exterioard pe care- o prezint, fac ca mare parte din apa
de ploae sa se piarda prin evaporatie. Afara de aceasta, prin tulpinele lor, ele opresc apa In scurgerea ei, i a fac Sa se infiltreze int'o mai mare rndsurd in pAmant. Tot in acest fel plantele opresc i corpurile cari se scurg I a vale odatd cu apa.
Plantele in- general, i arborii din padure in special, prin

coroana lor reprezint o suprafatd mult mai mare pe care se

raspandes,te apa de ploae, i din care cauzd se pierde mare
parte in atmosferd sub forma de vapori.
Dupd moartea lor vegetalele las cantitati considerabile de
resturi subt formd de frunze si de rdclacini, cari se adaugdpamantului.,. imbogatete stratul dela suprafata, i de multe ori i
pe cele din addncime, in resturi de substante organice in diferite stadii de descompunere, cari dau pamantului o capacitate
mai mare de absorbtiune pentru apa. In acest fel dacd coastele,
cari sunt expuse la actiunea de spalare a apei, sunt lipsite de
inveliul protector pe care il constitue vegetatia erboasd, sau
mai bine vegetatia pAduroasd, asupra lor actiunea de spalare,
prin formare de torenti din apele de ploae sau din apele rezultate din topirea zapezilor, este mult mai energica. De pe astfel
de suprafete in fiecare an apa ridic cantitti considerabile de

slarimaturi de stand sau de teren vegetal, cart- sunt transportate mai departe i depuse in cursul raurilor, dnd natere
de multe ori la straturi de grosime considerabild.
Intensitatea spdlarei exercitat de apd asupra pdmantului,
in legaturd cu inclinatia suprafetei, a fost ardtat Intre altii de
-cdtre Walny. Intre Aprilie i Octombrie el a gdsit c apa, la
o suprafata de un metru ptrah, a splat urmdtoarele cantitati
de pamant in grame, corespunzator diferitelor inclinatiuni :
Sol fdra iarba ;

Sol cu larbd :

Inclinatia :

sol spalat in gr.

100

20

30

14 gr. 42 gr. 51 gr.

100

20

300

834 gr. 1368 gr. 3104 gr.

www.dacoromanica.ro

b4

Din aceste date se vede cum acpunea de spalase a apei

crete treptat cu inclinatia, i cum in cazul parnantului acoperit

cu iarba actiunea de spalare este mult mai mica decat in cazul cand 'pamantul estew lipsit de acest invelil protector.
Inteo anumita masura acPunea de splare, pe care o exercit apa de ploae, mai depinde i de iuteala ploi, mrimea picaturilor de apa, direcPunea ploi i directiunea vantului

care aduce ploaia. Ploile repezi au acPune mult mai mare

decal ploile incete cari cad intr'o perioada de timp mai lunga.
Din punctul de vedere al direetiunei in care sunt Inclinate suprafetele terenurilor, i in legaturd cu direcpunea din care cad
ploile s'a putut observa ca acpunea de spalare este mai mare
asupra pantelor cari sunt inclinate spre rsarit, i din ce in ce
mai slat:4 asupra pantelor cari sunt inclinate spre sud, nurd
i pus.

Toate cantittile de apa cari se scurg dealungul pantelor

inclinate, cum am vazut mai sus, strangandu-se in regiunile profunde din imprejurimi, se scurg la vale, pana cand intrunindu-se
in cantitati mai mari, dau natere la ape curgatoare. Din izvoarele subterane, din topirea zapezilor de asemenea rezult cantitti insemnate de apa, cari alimenteaza apele curgatoare, cari

curg in permanent cu un debit diferit dealungul anului, sau

cari curg numai un anumit timp din an, atata vreme cat primesc apa pe aceste cai.
Apele curgatoare primesc toate resturile, pe cari le aduc
cu ele apele scurse, i Je transport mai departe dealungul
cursului bor. Pe langa aceste cantitati de corpuri ele mai primese cantitati considerabile de pietre, de stanci in diferite stadii_
de sfarimare, din stancile cari se rostogolesc singure dupa
inaltimile dimprejur, sau din stancile pe cari insai apa, prin presiunea pe care o exerbit asupra malurilor, le rupe, le rostogolete

la vale 1 le sfarima. Puterea de transport a apelor curgatoare

desigur cd variaza paralel cu inclinatia albiei lor. Cu cat albia.
riului este mai inclinata, apa curge mai repede, are o putere de
transport mult mai mare i din contra cand albia riurilor este
mai puPn inclinat.

In orice caz ins bucatile de roci, cari sunt surpate sau

cari sunt aduse de apele din ploi, rostogolite in albia rauluir
sunt sfarim ate in bucati mai mici, prin micdrile continui la
cari sunt supuse. Fiind frecate intre ele, suprafata lor se nete-

www.dacoromanica.ro

65

zete, se rotunjete, rezultand in acest fel prundi i nisipuri

de diferite marimi, i cu suprafata neteda, caractere cari le

deosibesc de nisipurile rezultate pe loc, din dezagregarea rocilor, i cari in totdeauna au o suprafata neregulata i colturoasa. Din cantitattle considerabile de stand, pietre, pietri i nisip, pe' cari apele curgatoare le poarta cu ele, rand pe rand
sunt depuse fiecare in diferite locuri ale riului. In primul rand
sunt depuse pietrele mai mari, in atele locuri i in momentul
and, viteza de scurgere a apei micorandu-se, nu le mai poate
transporta mai departe. In acest fel, treptat cu micorarea vitezei de scurgere a apei si cu micorarea inclinatiei albiei riului, se depun rand pe rand i ceklalte categorii de corpuri, in
ordinea descrescanda a greutalei lor. Daca am porni dela locul de .origin al unei ape curgatoare, am gasi in fundul albiei,
in dreapta sau in stanga ei, depuse in primul rand stancile mari,
mai jos am gasi pietrele, mai jos prundivl. Nisipul fin, argila
i resturile organice, cari se gasesc mai in totdeauna sub forma
foarte mrunt, punt purtate pan la locul de varsare al apei
curgatoare in mare sau in ocean, unde, din pricina incetinirei
insemnate a vitezei, sunt depuse in cantitati -considecabile, da
natere la straturi foarte puternice de terenuri, formand deltele.
Cand riurile sunt alimentate cu cantita0 prea mari de apa, debitul lor sporind in mod considerabil, apa ne mai incapand in
albie, se vars peste mal dand n4ere in acet fel la inundatii.
Odat cu apa peste malurile riului trec i toate categoriile
de substante pe cari apa le avea in suspensie, i pe cari le depun in regiunileinundate, dand natere in acet fel la straturi
noi, depreciind de cele mai mult-e ori pamanturile fertile din

lunci. Din apa care cade prin ploi se scurge in riuri :

In regiunile de es bine lucrate . .
In regiunile de deal bine impadurite
In regiunile de deal rau impadurite
In rnuntii golai

30-33A,

35-45%
45 55%
50-600/

Toate Eceste cantitati de apa eau parte, in felul cum am

vAiut [An aci, la spalarea i transportul produselor din dezagregare.

Pe langa actiunea mecanic de transport apa in totd'auna,

cand se gasete in stare Uchida., duce cu ea i substantele pe
cari le dizolva. Dupa cum am amintit in alta parte, singurd sau
5

www.dacoromanica.ro

66

mai ales incarcata cu C 02, apa este capabila sa dizolve mare

parte din substantele cu cari vine in atingere. La anumite temperaturi, la anumite stari de disociere electrolitica, i potrivit anumitor concentratiuni in C 02, apa poate dizolva o parte mai
mare sau mai mica din sanirile pe cari le intalnete, i dupa
calea pe care o urmeazA in mersul ei da nastere la mai multe
feluri de dislocari a substantelor solubilizate.
Apa care se- scurge la suprafata, in felul cum am vzut mai
sus, duce cu ea cantitati insemnate de saruri, prin rauri V fluvii in m6ri i oceane, sporindu-le gradul de concentratie. Daca
din anumite pricini se opreste la suprafata pmantului, . in regiuni joase, supt aotiunea caldurei solare evaporandu-se concentratia se sporeste din ce in ce, pand cand atingand limita maxima specifica fie-careia din substantele pe cari le contine in stare solubild, ele incep sa se depuna, dand natere, dupa cantitatea in care se gasesc, sau la straturi de sdruri de grosimi variabile, sau imbogatind in mare rraisura stratul pamantului,
dau natere la srturi, pamanturi sal-ate, sum se gase3c in
diferite parti.
Jn micarile ei in sens vertical in stratul pamantului, de sus
In jos i de jos in sus, apa mica cu ea sarurile uor solubile.
In regiunile umede, cu multe precipitatiuni atmosferice i cu
temperatura scazuta, apa din pamant se mic mai mult de
sus in jos. Pornind dela suprafata ea spala straturile pamantului de sarurile uor solubile, de humus etc., pe cari apoi le depune la diferite adancimi, dupa cantitatea in care se gasesc
dand natere astfel la orizonturi profunde de concentratie, straturi iluviale, cum este Ortsteinul cu humus, sau la zone profunde de cimentatie.
In regiunile aride, cu precipitatiuni atmosferice reduse i
temperaturi ridicate, fenomenul se petrece tocmai din potriva.
Apa din ploi, dupa ce s'a scoborit in stratul pmantului, la
o adancime variabila potrivit cu cantitatea in care se gasete,
din cauza evaporatiei provocata la suprafata de caldura solara,
se intoarce inapoi, ducand cti ea toatd garurile dizolvate din
straturile pe cari le strabatuse. La suprafata, treptat cu evaporatia, sarurile se depun rand pe rand dand na,stere la cruste,
scoarte de gips, var etc. cum se intalneste in pustiuri, sau in
ori ce caz sporind continutul stratului dela suprafata. In sruri pe socoteala straturilor profunde, dand natere la orizon-

www.dacoromanica.ro

67

turi Iluviale, la zone de cimentatie la suprafata. Acest caracter '1 prezint toate pamanturile din regiunile aride.
Intre cele cloud extreme, pe cari le constituesc regiunile aride
i umede, in natur se gasesc o multime de conditiuni intermediare, datorit carora i straturile de pamant bogate in saruri,
zonele de cimentatie, se gasesc la adancimi variabile,
c) Apa in stare solidci. Apa solida, sub form de munti de
ghiata, ca i apa in stare lichida, nu sta pe loc, aluneca la suprafata sau se scurge. Sub actiunea greutatei lor prin frecarea
masei de ghiap cu stratul pe care este aezat, se incalzete,
baza ghetarului se topete, apa rezultat se amesteca cu stratul dela suprafata al pamantului sau cu sfarimaturile de roci,
dand natere astfel unui aternut moale, pe care ghetarul aluneca la vale cu o anumita viteza. Stint ghetari in regiunile mun- _
toase, cari se scurg cu o vitezd de 50-250 metri anual. In Gronlanda s'au vazut ghetari cari fac 'Dana la 22 metri zilnic. Prin
scurgerea lor, ghetarii exercita o actiune puternica. i de mai
multe feluri asupra Tocilor pe cari sunt asezati, sau pe cari le
intalnesc in cale. Din cauza inghetului i desghetului, care are
loc la baza ghetarului, substratul de roc este sfrimat in ace-

la fel cum am vazut ca lucreazd apa in urma oscilatiunilor

de temperatura. in jurul lui 00.
Alunecand la vale, ghetarii prin greutatea bor rup bucatlle
proeminente de ma., le duc cu ei mai, departe, netezesc drumul
pe care-1 parcurg, desvolta asupra regiunilor pe cari le traverseaza actiunea pe care o are rindeaua asupra lemnului, i dau
natere in urma lor la regiuni tipice, cari se recunosc uor prin
caracterele pe cari le prezinta. Pe laturile lor ghetarii intalnesc
in cale obstacole constituite din stanci, pe cari de asemenea
le rup, le poarta mai departe pana la punctul lor terminal, sau
le depun treptat in diferite puncte ale scurgerei. Aceste corpuri
sunt cunoscute sub numele de morene, cari dupa felul cum sunt
aranjate in regiune, dupa constitutia lor petrografica, ne indica
in primul rand faptul el prin acele regiuni s'a scurs candva
un ghetar, iar pe de alta parte ne indica locul de origina al ghetarului. Pe ambele lor laturi, ghetarii poarta astfel de morene,
zise morene laterale. De multe orb avem s.i morene cari ne
indica' rnijlocul ghetarului i cari au rezultat din intalnirea qi.
impreunarea a doi ghetari intr'unul singur. Morenele cari nu
sunt depuse dealungul scurgerei ghetarului, sunt depuse in
5*

www.dacoromanica.ro

68

locul unde ghetarul se isprkvete, adic acolo uncle, tempera_tura ridicandu-se, ghetarul se topete complect, dand natere la
ape curgroare sub forma de riuti, fluvii, etc. Aceste, morene se
zic morene lernzinale. In acest fel ghetarii pot sd transporte
cantitati considerabile de stanci dintr'un The intr'altul, s influ-

enteze in mod foarte puternic dezagregar6a rocilor, i sa ia

parte in mare mdsur la formatiunea terenurilor. Aceastd actiune a ghetarilor se exercita si in timpurile nnastre, intr'o
epocd de timp scurtd nu se poate insa" verifica in mod prea evident. In timpul epOcei glaciale, regiunile nordice -ale Europei au

fost ccupate in intregime cu ghetari, cari se scurgeau la vale

valia in centrul Frantei, Germaniti i in Rusia european
pana la Kiev, influentand in mod foarte puternic terenurile din
aceste regiuni.

d) Translortul prin yam'. Aerul, la fel ca i apele curgdtoare, in micarea lui supt forma de vantnri, ridicd insemnate
cantitAti de fdrarndturi de roci mdruntite i le transportd in alte
pdrti uncle sunt depuse i dau nastere la straturi noi. Actiunea
de transport a vanturilor este foarte puternicd si este in stransk
leg-dun-A cu frecventa i iuteala lor. Ca i apa, cu cat vanturile sunt mai frecvente, de pot s transporte cantitAti mai
insemnate de sfarimdturi de roci. De asemenea actiunea lor
este mult mai puternicd cu cat viteza lor este mai mare. Re&Jude, de unde vanturile-ridicd de obicei cantit4 insemnate de
sfaramaturi de roci, sunt mai ales regiunile stancoase ale munVon Ridicand stratul de sfarimaturi, care se formeazd la suprafata stancilor in descompunere, pe langd faptul ca mica
din loc aceste- sfarimdturi, in acela tirnp, desvelind roca, expune o noua suprafata la actiunea de dezagregare a factorilor
naturali. Cantit0 mult mai insemnate insa de sfarimaturi, de
nisip de diferite mdrimi i de argild, sunt ridicate de vanturi
din regiunile aride ale deerturilor, unde actiunea de dezagregare fizica a rocilor, din pricina amplitudinilor mari zilnice de
temperaturd, predomind.

Din cauza presiunei atmosferice in totdeuna scdzutd din

regiunile deerturilor, find atrai curenti de aier din alte parti,
deerturile sunt des bantuite de vanturi cu o vitezd foarte mare.
In trecerea lor prin pustiuri vanturile ridicA cantitati insemnate
de nisip, argila i tot felul de sfdramdturi de roci, de diferite mgrimi, pe cari le transportd mai departe, atata vreme cat viteza

www.dacoromanica.ro

69

lor le poate duce, i le depune in cursul lor treptat cu incetinii-ea vitezei, sau din cauza obstacQlelor pe cari le intalnesc in_
cale. Sfarimaturile de roci ridicate In acest fel, din interiorul
deerturilor, sunt depuse in regiunile din imprejurimi in mod
continuu, and natere la straturi de grosimi considerabile, la
ierenuri aeolice, cum sunt de exemplu depozitele de Ldess din
Rusia asiaticd, din China unde ajunge la grosimi de peste 70
de metri
Ain sudul Basarabiei, Dobrogea, campia Munteniei,
pusta Ungureasca -etc. Regiunile de steps, populate cu plante
erboase, sunt acelea cari de obicei, impreun cu terenurile umede, opresc sfrimaturile de roca pe cari le aduce vantul. In acest
fel, in fiecare an, se formeaz1 un strat nou de Loess, peste resturile de substantS organica din vegetatia de stepa, strbtut in
toate partile de canale rezultSte din descompunerea tulpinilor
..i rAclacinilor plantelor.

Un alt semn -aL actiunei puternice a vanturilor sunt nisipurile zburtoare. Depuse in cantitati mari dealungul alb iilor lor
de care apele curgAtoare, dupa ce sunt uscate de soare, ele sunt
iidicate de vanturi, purtate la distante variabile, aezate in locuri adapostite, regiuni umede, in straturi bizare, pentru ca apoi
in mare parte sA fie din nou ridicate si mutate din loc. In sudul Olteniei se gasesc regiuni intinse unde acest fenomen se
manifest destul de caracteristic.
Dealungul litoralului lor, marile i oceanele, cand inaintea-

za asupra uscatului aduc

depun cantitati imense de ni-

sipuri fine. Marile i oceanele restituesc astfel uscatului mare

parte din produsele cari i-au fost luate pe calea fenomenelor
de denudatie, oontinui, complectand circuitul in natura.
Tarmul continentului european, dealungul mrilor i oceanelor, incepand de la coastele Portugaliei pana la peninsula
Kola, este imbrcat cu o regiune de nisipuri cari, in continuu
sunt ridicate de vanturi, purtate din loc in loc, trimese in interiorul uscatului.
Cu ocazia unei excursii, in Martie 1920, pe tarmul mArei
Baltice la Krantz, d'asupra Koenigsbergului, am gsit mare
parte din cl5diri1e i baracile, cari serveau vizitatorilor in timpul
verii, troenite pana la acoperi de nisipul adus de vdnt. Regiumile in cari nisipurile se pot fixa cu uurint,1 sunt mai ales cele
adApostite, umede, sau populate cu pl ante cu rizorni ca : Anwpidla arenaria, Elymus arenarius, Triticum junceum etc.

www.dacoromanica.ro

70

Multe din regiunile agricole ale Germaniei, nu de mult, eraui

nisipuri purtate de vant, cari.au fost fixate i fertilizate prin

cultura. Dintre arbori se intrebuinteaza cu foarte mult succes.
la fixarea nisipurilor in special pinul maritim i saiZeimul.

III. kecapitulatie asupra genezei prtei minerale

a pmnturilor.
Factorii naturali, dintre cari cei mai importanp au fost
artati pe scurt pann aci, cari prin natura lor provoac schimbari de ordin fizic sau chimic asupra rocilor, ii desvolta acPunea lor succesiv, simultan sau irnperechiati in felurite chipuri.
Din punctul de privire al acPunei lor, asupra scoartei globului, ,i mai ales actiunea de denudalie .pe care unii dintre ei
o exercitA in mod direct, lucrul lor este colosal. S'a socotit cap
in curs de 20.000 de ani, munPi Alpi pierd 1000 de m. din inaltimea lor, i ca in 100.000.000 de ani vor fi complect teri, sfarimati, maruntip si transportati in apele mArilor i oceanelor.
Forrnatiunea Vamanturilor este in strns legAtura cu aceste fenomene puternice.
Caracterele de ordin fizic, chimic i knorfologic, pe cari le

prezint diferitele pamanturi, sunt datorite acPunei lor cornplexe. In natura intensitatea de actiune a fiecaruia, din cornplexul de factori cari au contribuit i conlucreazd la dezagregare, variaza in spaPu si timp, i dupa cum unii sau alPi prevaleazd se impun anumite caractere pamanturilor.
Dintre toP o importanta hotaritoare, in imprirnarea anurnitor trAsturi caracteristice, o au factorul temperatura i apa.
Daca am lua pilda a doua regiuni, diametral deosebite din
punctul de privire cum se prezintk aceti doi factori, pamanturile cari se nasc in ele sunt distinct deosebite. Aceasta pada
ar fi cu doua regiuni, una arida i alt umeda.
Prima regiune s'ar caracteriza pe scurt prin precipitaPuni
atmosferice reduse, temperaturd ridicat, amplitudini mari de
temperatura, impreuna cu alte multe caractere secundare alerente. A doua regiune s'ar caracteriza prin precipitatiuni atrnosferice relativ marl, temperatura scazuta sau potrivit, amplitudini de temperatura mici, i urmate de alte caractere secundare aferente.
In primul caz acpunea de dezagregare a factorilor naturali.

www.dacoromanica.ro

71

ar fi puternica, intr'o anumit epoca de timp ar schimba mai

Inuit i pe o adancime mai mare roca, dand natere la o formatiune profunda cu tranziOe treptata intre staturile ei caracter istice.

Apa din ploi, in aceste pamanturi uor permeabile, s'ar infil-

tra cu uprinta. i s'ar cobori in jos pan la adancimi cari vaxiazd dupa cantitatea in care se geseste, capacitatea pentru
api, structura parhanrului etc. S'ar intoarce ins repede inapoi
la suprafata pamahtului supta de caldura, prin evaporatia puterLica pe care o provoacd. Atat la coborare, cat i in timpul ridicarei inapoir apa disolva cantitti insemnate de saruri pe cari
le depune in stratul de la suprafata in momentul cand se
-evapora.

Daca, dupa accepOunea lui R. Lang, toate procesele cari au

loc la formatiunea partei minerale din stratul parnantului, le

cuprindern supt numirea de detritatie, iar produsele rezultate

din dezagregare le numim detritate, atunci profilul unui pamant
format in ast-fel de conditiuni ar prezenta urmatoarele caractere Leprezentate in mod schematic in fig. Nr. 2.
lncepand dela suprafata se deosebete o prima zona, zisa
zone de cimentatie (C), caracterizata prin scoarle, cruste de
cliferite saruri gips, var, fier etc., sau printr'o concentratie in s-

ruri mult superioara celorl'alte. Supt aceasta urmeaz o a doua

zona, compus din rietritate, rezultate din actiunea de dezagregare i maruntire, desthurata pana la adancimi insemnate de
iactorii naturali. Aceasta este zona de detritatie (D). Supt
aceasta se gsete o a treia zona, care intrunete aproape aceleasi caractere i fenomene de ordih chimic, in care insa procesele de dezagregare propriu zise, de maruntire, sunt din ce in
ce mai reduse. Aceasta zon a. este reprezentat de stratul de roca supus fenomenului de oxidatie, supt actiunea oxigenului din
aer, care patrunde din atmosfera, i se numete zona de oxidatie
(0). Aceast zon mai jos face tranzitia i se marginete cu rca
muma -(M), pana la care actiunea factorilor din afara nu poate
patrunde, care se gasete supt influenta factoritor diagenetici
s,i prin care se afl raspandita apa subterana (A).
In regiunile cu totul aride, unde stratul parnantului nu este
imbracat cu vegetatie protectoare, prin denudatie, supt actiunea
vantului mare parte din produsele de dezagregare, detri-

www.dacoromanica.ro

72

tatele, impreuna cu zona de cimentatie, sunt luate din Joe i duse

in alta. parte, In cat pe loc nu ramane de cat roca muma imbraUm. cata in stratul de oC

xidatie. Acest fapt

se observa mai ales i-rh

pustiuri i in munti.
In al doilea caz,
in regiunile umede,
actiunea factorilor de
dezagregare fiind mai
putin erfergia, fenomenul de detritatie
este mai putin inaintat 2i nu se coboarl
atat de adanc in stra-

Njaidk440

arikkil6L

tul pamantului. Aci

m.

fenomenul de denudatie este foarte puternic, apa plollor ridica din loc mare
parte din detritate i
mai ales saruri solubile, pe cari le poarta
in mare. Stratul de la

VI II
m

1....

...

.1.

....

I
of

......

f.

suprafata al Oman35m, tului rArnAne bogat In

.

corpuri in stare coloidala i sNrac in slruri.

Parte din apa
ploilor se infiltreaza

straturile 01nantului, fara sa se mai

in

_
Fig. No. 2 (duo Lang).

Profilul schematic
al tinui paniant din climA aridA.

intoarc a. inapoi la suprafata, dizolva sarurile solubile pe cari

intalnete in cale, le

duce i le depune la
diferite adandmi, dand natere la orizonturi caracteristice liesvia/c, sau le vars in apele subterane.www.dacoromanica.ro

73

Vegetatia bogata care acopera suprafata pamantului in eceste

regiuni, prin descompunere, las o cantitare insemnata de res7,

turi vegetale, tot in stare coloidala, hUmusul, care se amesteca
mu substantele mineOnt.
rale rezultate din dez- Ii
I

agregare, dnd na-tere unui produs ca-

i:4

aoolaphisimr, am .
..:T...

Mydat mum impLikeiimpiPvid

sau solul vegetal, D iiiMiltimerit
care se coboara -in jos
panA la adancimi vaMVIII WW1
r
riabile, facnd tranzitia la stratul de detritatie urmator. In
1111
mod schematic principalele straturi infrun astfel de pAmnt
maim/
racteristic

gontumearmir

MUM
IIIMIL

s'ar prezenta ca in

fig, Nr. 3, in care deo- 0

sebim la suprafata
zona mydolicei, sau

vegetala (H), bogata

in humus. Supt ea se

care in partea ei inferioara este tot. mai

concentrata in sruri C
spalate, i depuse din A
straturile superioare,
formand zona de cicare,

spre deosebire de terenurile din regiunile

aride, se afla aezat

IlaVIIINNINLI

zona de oxidatie (0),

mentajie (C),

sm.

IMMUNImnmga
ompromlill
MI

Vsete zona de defritatie (D), mai jos

01),Imom

nowt
EL
.... "..-

...L."-

)
\
Fig. No. 3 (dtpa Lang).

Profilul schematic
al unui pAmant din clim umedl.

la limita dintre zona de detritatie i rctyca muma (M), prin care cir-

cul apele subterane (A). De multe-ori nivelul apelor subterane

poate se fie mult mai ridicat i s ocupe i zona de detritatie.
Pe latura dreapta a figurilor No. 2 i 3 sunt indicate in me-

www.dacoromanica.ro

7 74
trii adancimile la cari se gasesc formate diferitele straturi caracteristice ale acestor doua tipuri de formgiuni.
In natura., intre aceste cloud tipuri schematice de prnanturi, se gasesc o intreaga serie de forrnatiuni cu car.actere interrnediare. Orizontul Iluvial, de concentratie sau zona de eimentatie, se poate gasi aezata la adancimi variabile, dupa cantitatea precipitatiunilor atmosferice cari cad, dupa temperat..n-a
medie a regiunei, proprietatile fizice ale parnanturilor etc. Zona de detritatie de asemenea, dup a. intensitatea factorilor de
dezagregare, poate avea desvoltri variabile, coborindu-se mai
jos sau marginindu-se numai la straturile superficiale ale pamantului. Nivelul apelor subterane se poate cobori supt 60 de
metri, cum se vede deseori in regiunile aride, '1 putern gasi in.
alte regiuni mai sus, influentand straturile pe earl le cuprinde,
putand sa se ridice in fine pana la un metru numai supt suprafata, cum se intampla dese ori in regiunile umede.
Stratul vegetal, formatiunile mydotice, in fine, pot avea desvoltari variabile. Humusul 1. putem gasi concentrat la supraf at, descrescand din ce in ce in straturile urmtoare, sau, spalat
din orizontul superior prin apele de infiltratie, '1 putem gasi
mai jos strans in stratul de concentratie, ca in Ortstein-ul cu.
humus din pamanturile de Podzol. Humusul insa, i substantele
organice din cari se formeaza, are o importaga insernnat Fentru pamant i de el ne vom ocupa in capitolul care urmeaza.

IV. Origina substantelor organice din pgmnt.

Procesele de dezagregare, pe cari le-am cunoscut para.
acuma, ii continua activitatea lor i in timpurile noastre, asu-

pra rocilor sau asupra parnaliturilor formate. Nu sunt ins.

numai factorii pe care i-am studiat mai sus cari contribuesc la.
formatiunea parnanturilor. Pe langa sfarimaturi de roca in diferite stadii de dezagregare fizica sau chimica, pe langa scheletul propriu zis de origina minerala, pamanturile contin cantitati inseminate i variabile de resturi de substage organice, de
asemenea in diferite stadii de descompunere, cari complecteaza
compozitia pamanturilor. Un pamant format numai din startmaturi de roca ar fi incomplect, atat din punctul de vedere al
compozitiei lui cat i din punctul de vedere al proprietatilor,

cari ii trebuesc pentru a purta vegetgia in bune conditiuni_

www.dacoromanica.ro

75,

Plantele i animalele cari traesc in parnant, pe langa actiunea

lor de dezagregare i de descompunere pe care o au asupra pdrnanturilor, prin resturile pe cari le las in pdmanturi i cari
sufera anumite schimbari, dau natere unui corp foarte complex care Intra in compozitia pamanturilor. Fenomenele de cari
ne-am ocupat !Dana aci privesc mai mult partea anorganicd, mai
cleparte ne vom ocupa cu o altds erie de fenomene, cari privesc
partea organica a pamantului, datorita carora se formeaza humusul.

Importanta humusului in pamant a fost observatd Inca de

multd. vreme i la inceputul secolului XDC-lea in jurul lui s'a
format cunoscuta teorie vegetala a lui Albrecht Theta., prin care
se credea. ea humusul joaca rolul hotdritor i constitue singura
hrana pentru plante. Nu se cunotea prea bine felul cum se formeaza in pmant aceasta substanta neagra, care da culoarea
ei pamantului, aceast substanta complexa i Inca in mare parte necunoscut, care imprumuta o multime de proprietati fizice
i chimice pamanturilor si le sporete Inteo mare masurd puterea de productiune.
Printre cei d'intdi, cari s'au ocupat cu studiul humusului din
punctul de vedere al formatiunei lui, a fost Justus Liebig. El
Ii explica formatiunea humusului pe calea a cloua procese de
-ordin chimic.

Daca substantele vegetale sau animale, cari se adaogd pamantului, au carititati suficiente de oxigen a dispozitie, atunci
se petrece procesul de ordin chimic numit oxidatie, prin care substantele organice, fixdnd oxigenul din aer, isi schimba,.
compozitiunea lor chimica initiala.

In cazul and aceste resturi sunt lipsite de prezenta oxigenului, atunci substantele chimice, pe cari le contin, angajeaza
intre ele o multime de reactiuni, se reduc in altele mai simple,
ii schimbd in acest fel constitutia i ompozitia tot pe cale
chimica, prin reductiune. Acestea erau cele doul rnijloace deosebite pentru descompunerea resturilor organice, pe cari le cunostea Liebig cari, spunea el, nu pot set aiba loc in acelas

carora le dedea o explicatie numai de ordin chimic. El ignora un fapt, necunoscut pan la acea vreme, rolul covdritor
pe care il joaca microorganismele in. descompunerea resturilor organice. Odat cu descoperirea lumei noi a fiintelor microscopice i rolul important pe care il au In natura, s'a putut

www.dacoromanica.ro

76

gAsi i adevarata explicatie a felului cum sunt transformate

resturile de origina organica. Cu inaintarea cercetarilor in domeniul, microbiologiei, s'a vazut cd descompunerea resturilor
organice are loc sub actiunea directa a microorganismelor.
Dupa condipunile in cari se gasese resturile de substante organice, i dupa natura factorilor cari pot sa influenteze activitatea lor, resturile organice sunt descompuse subt actiunea directa a unui mare numar de microorganisme, cari au nevoe
pentru desvoltarea functiunilor lor vitale de prezenta oxigenului. Daca oxigenul lipsete atuncia descompunerea resturilor
de substante organice ea o directie cu totul diferit, ele sunt.
schimbate sub actiunea altor multe microorganisme, cari pentru

desvoltarea funcPunilor lor vitale nu au nevoe de prezenta oxigenului, sau carora prezenta lui le este vatamatoare. In primul cazavem de a face cu descompunerea propriu zisa a resturilor o ganice, in al doilea caz avem o putrezire sau o fermentatie putredd
aresturilor organice. Ambele aceste fenomene desigur ca nu pot.
sa fie distinct separate din punctul de vedere al locului unde se

petrec. Cu toate c ele cer conditiuni de mediu cu totul deosebite, pentru a avea maximum de desvoltare, totui pot avea loe
i. in mod paralel, in acela timp, unele din ele avand o activitate mai mare cleat cele-lalte.

1. Contributia animalelor i plantelor.

Decompunerea cantiaitiloe imense de resturi organice, zari
se aduna in fiecare an did cadavrele animalelor i vegetalelor,
este un fenomen complex, atat prin natura proceselor interne
pe cari le comporta, cat i prin marele numr al vietaPlor cari
colaboreaza la aceast opera. Microorganismele eau asupra lor
mare parte din acest lucru. Ele desfac materia organizata i 0.
reda circuitului indispensabil in natur. Fara prezenta i activitatea lor viata n'ar fi fost posibil, fimdc, dup putine generatii, suprafata globului ar fi trebuit s fie acoperita cu cadavre.
Calea pentru activitatea lor ginga este deschisd ins de animale, cari i eau rolul s faca primele sparturi in materia grupata ingenios de natura.
Pentru a evoca pe scull cateva din vietatile cari conlucreaz la formarea resturilor organice din parnant, trebue s *Om dela rocile din cari ',i trage origina. Paralel cu actiunea de dez-

www.dacoromanica.ro

77

agregare, de ordin fizic sau chimic exercitata de factorii naturali, incepe i contributia organismelor vii. Stancile, mai ales in
partile umbrite i umede, in crapturi, sunt populate de alge mici
cari conlucreaza la dezagregare. Pe un c. m2 eau putut numara
pana la 24.000 cl alge lithobiote. Principalele cari se intalnesc
mai des sunt Aphanotece, Cystococcus, Lyngbya, Gloeocapsa,
Trenteophila, cari forrneaza o adevarata padure microscopica
pe stanci..In cursul vremii, in urma descompunerei resturilor pe
cari le las dupa moarte, prinde s se formeze la suprafata
stancei un strat subtire de resturi organice, de humus, care dupa
mai multe generatil succesive se sporete continuu, pang. cand
formeaza un mediu prielnic pentru fixafea lichenilor Si mfrs.chilor. Acetia la randul lor, lasand resturi mai mari de substante organice, contribue intr'o masur mult mai larga la ingroprea stratului vegetal care, supt actiunea animalelor i altor factori, se amestec tot mai mult si mai bine cu faramiturile
de stanca, formand astfel un strat prielnic pentru fixarea si
desvoltarea plantelor superioare. De aci inainte contributia adus de vegeta'e la formatiunea humusului prm resturile i organismele lor este hotaritoare. Pentru a desface cantitatea insemnata de substante din aceste resturi,. si a efectua multiplele
procese pe cart le implica hurnusul pe care '1 gasim in pamant,
ii unesc sfortarile lor o intreaga serie de macro i microorganisme animale i vegetale.
Insectele mari, rani populeaza suprafata pamantului, cautandu-i hrana, ori pentru a-i asigura desvoltarea noilor generatii, pentru a-i cladi locuintele, consuma i mruntesc
mare parte din resturile vegetalelor i animalelor. Pentru a
vedea mai bine importanta acestei contribukii n'avem decal SA
ne gandim la lucrul fara odihn al coleopterelor, furnicitor, v iermilor i reimelor, in special asupra trunchiurilor de copaci i

frunzelor pe cari le lapada padurea in fiecare an. Reimele, pe

langa influenta insemnat pe care o au prin felul !or de viata,
asupra proprietatiler fizice ale pamanturilor, consuma multe
frunze al caror produs eliminat sporete cantitatea de humus
a pamantului. Intr'o pajiste reavan se socotete el stratul pamantului contine 200-1000 kgr. de rame la un Ha., cari in fiecare an elimina' din organismul lor cantitati insemnate de humus
koprogen.

Organismele animalelor moarte de asemenea sunt imbuca-

www.dacoromanica.ro

78

tdtite de tot felul de insecte. Unele 'i depun oule saa larvelc,
altele, cum ar fi de pildd Necrophorus germanicus, le ingroapa
cu grija in pmant pentru ai servi apoi ca brand. Frunzele cdzute de pe copaci, in atmosfera umeda a padurilor incep sl pu-

trezeascd, sunt numai decat acoperite de o padure intreagd

de ciuperci i mucegaiuri cari le dezorganizeazd.

In fig. Nr. 4, dupd R. H. France, sunt redate cate-va din

Mucegaiuri cari se desvoltA pe

Fig. No. 4 (dupA R. H. France).
frunzele putrede din pAdure Cordiceps", Haptotrichum", Penicillium
aureum" i_Aeliomices".

principalele mucegaiuri cari se desvoltd pe frunze putrede i

cadavrele insectelor in pdure, i anurne, jos in coltul din dreapta

al figurei conidii de Cordiceps", in formA de mici butelii, cari

se desvolta pe cadavre de insecte ; jos in coltul din stanga al
figurei, ca nite mure de camp, micelii i mdciulii cu spori de

www.dacoromanica.ro

79

Haptotrichum"; in mijloc, ca nite palmieri in miniaturd, mucegaiul galben auriu Pcnicillium aureum" cu micelii i spori,
care se desvolt pe lemnul putred. Printre aceti palmieri microscopici se vdd micelii de Aeliomiccs" cari poart d. niste invrtituri ca un melc.
Dintre aceti colaboratori statornici la asigurarea circuitului materiei in naturd, invatatii cunosc cu. miile. Astfel se citeaza
din genul Illycosphaerella joo, din Diaporta 400, Sphaeriales
6000. De aci inainte calea este deschisd pentru bacterii cari populeazd stratul plmantului. Specializate pentru anumite prti
din substantele cari intr in organismul plantelor i animalelor,
ele 'i incep i continua activitatea desavarind opera predecesorilor. Potrivit cu felul cum se prezinta factorii naturali, cari
inlesnesc viata microorganismelor, resturile organice sunt aduse in diferite stadii de descompunere, strangandu-se i rspandindu-se in pamant supt forma de humus. Dupa cum nu se
cunoate nici compoziti a exacta a acestui corp complex, de asemenea nu se tie pe de-a-intregul toate procesele prin cari se
formeald si cdrora le datorete culoarea neagra caracteristicd.
Bejerinth, Nageli i Kesticcv cred cd hurnusul 'i datoreste euloarea neagra activitatei desvoltate de Streplothrix cromogena
iar I. Knig crede ca Tichoderma Konigi si Cephalosporium
Konigi provoac culoarea inchisd
Pe regiuni cantitatea i felul hum usului, pe care '1 contin
diteritele straturi ale pdmantului, este diferit. In regiunile aride,
supt actiunea temperaturei ridicate, resturile organice se descompun aproape complect, i humai putine rman pe loc supt
form de humus. In regiunile cu temperaturi mai scazute descom-

punerile sunt mai lente, o cantitate mai mare din ele rdman i
se adauga pamantului supt form de humus. Vegetatia care populeaza regiunea, ca au .corolar al complexului conditiunilor na-

turale, are de asemenea un rol hotaritor.

Plantele ierboase din stepele bogate, prin raddcinile lor sub-

ramificate in parnant ca o retea deas, sunt o conditie

esen Pai pentru formarea pmanturilor negre, cernoziomurile,
atat de bogate in humus.
Dar categoriile de vietuitoare mici ale parnantului, de cari
se leaga chestiunea humusului, nu se mrginesc num ai la putinele

amintite aci. In parnant misun o intreagd lume de anim ale

mrunte, microscopice, cari fac parte din populatia lui numita

www.dacoromanica.ro

80

de France, Edophon, 1 cerora In ultimul timp a inceput se li se

recunoasce un rol insemnat in legatura cu schimberile pe cari
le sufere humusul i cu fertilitatea solurilor.

Studiul lor a fost inceput in Germania de Ehrenberg i

Greeff fail a detepta prea mult interes, apoi in America de
Russel, Hutschinson,Koch, Goody, Martin i alti, i mult adencit de France in Germania i Novikoff in Rusia. Pe lange mamifere, mokisce-i insecte, in pemant la microscop se ved c multime de animale Tardigrade, Enchytracheide, NeAffvf
matode, Oligochaete, Rotatorii, Protozoare, pane. la
Vegetalele mici, alge, ciuperci i bacterii. Fie care,
in lumea infinite a Omantului, au rostul lor, i toate
,
.
la un loc formeaze un circuit geobiotie complect i
de sine stetetor.
In fig. Nr. 5 se \Ted cateva din anitnalele microsco:ft
pice din pemant marite.

1457

.?

Dintre Bacillariacee se
Vietuitoare din Edaphon: pot gdsi sute de mii Inteun
Fig. No. 5.
Amoeba terricola i Trinerna acinus- gram de pement. Cele cari
(dupa. R. H. France).
se intalnesc iiiai mult sunt

Primularia, Navicula

mi-

lica, Hantzschia amfikoxis i altele. Imbrecate in carapace silicioase, ca nilte corebioare, cum ar Ii Navicula, incrucieazA in
toate directiile in peliculele de ape, cari imbrace greuntii Omantului, ceutand azot, care le este furnizat de bacterii din humusul
pemantului.

Dintre Rhizopodele microscopice cele mai des gesite sunt :

Amoeba limax, A. radiosa, A. verrucosa, Arcella vulgaris i

altele cari se hrenesc cu alge i bacterii. Toate categoriile de pane

aci servesc ca hrane Nematodelor (ex. Aphanolaimus attenhis), cari la randul lor sunt hrana Myriapodelor i Tardigradelor. In fine toate aceste microorganisme constitue hrana remelon

Pentru a ne da seama de multimea acestor geobiote este

www.dacoromanica.ro

81

4:lestu1 sd amintim ca Frand socotete a supt o suprafata de

1 dm2 in stratul pamantului s'ar gdsi peste 11/2 miliard. Rostul lor in legatura cu fertilitatea pamantului nu este destul de
bine cunoscut. Unii le socotesc drept parazite daunatoare ale
pamantului fiindc se hranesc cu microorganisme. Acest neajuns nu este ins mare fiindc a. toate aceste animale numai atunci se desvolt i se hrnesc cand pamantul este imbibat cu
apa, toamna sau priniavara, restul timpului fiind inchistate,
in stare de anabiozd. In pamanturile cultivate in general, rdul
pe care l'ar putea cauza, prin fapttil c se hranesc cu bacteriile
painantului, este redus i cu totul neinsemnat fata de contributia
insemnatd pe care o au. la procesele de dezagregare, descompunere si formatia humusului, cari au loc in stratul pamantului.
Mole,- a putut stabili a Azotobacter chroococcum nu libereaza nici o parte din azotul fixat in organismul lui din aer in
timpul vietii. Amoebele, hrnindu-se cu Azotobacter, pun in libertate mare parte din acest azot in stare solubild inlesnind nu&ilia plantei. Dna acest fapt este exact privitor la A. chroococcum, in experiente cu culturi sterile s'a vazut cd Azotobacter
Venelandii si A. agilis, pun in libertate cantitti insemnate de
azot solubil, direct i WA contributia amoebelor.
Chestiunea formarei humusului, raspandirei i schimbarilor
lui in Ftratul pamantului, ascunde Inca multe laturi necunoscute,
i animalele microscopice ale pamantului, cu felul lor de viat,a,
constitue o directie notia de cercetari in domeniul Pedologiei
agricole, prin care se vor umple desigur multe din lacunele ei de
pana. acum.

Dupa nivelul cunotintelor actuale privitoare la formatiunea pamanturilor, dupa ce animalele mari au facut primele spar-

turi in materia organizat, animall sau vegetala, mai departe

este rolul microorganismelor propriu zise de a adanci i desvari fenomenele de descompunere. Ele sunt raspandite in colonii de zeci de milioane in stratul pamantului, sunt specializate
in actiunea lor, dupd cum i compozItia organismelor este cornplexa, la fel cu diviziunea muncei intr'o mare intreprindere industriald. Toate ins cer anumite condit,iuni pentru ca actiunea
lor s fie cat mai efectiva.
-La fel ca toate vegetalele, i microorganismele au nevoe pen-

tru desvoltarea lor de prezenta unor factori, cari pot s le sporeasca sau sa. le micoreze actiunea. Dintre aceti factori apa
6

www.dacoromanica.ro

82

hotarete in mare msura functiunea vitala a microorganismelor, de oarece ele nu se pot desvolta in bune conditiuni decat

inteun mediu umed. Substantele vegetate i animale, de asemenea, pentru a putea fi cu usurinta descompuse de microorga-

nisme au nevoe de o anumita stare de umezeald. In acest tel

factorul apa are un rol hotaritor, care variazd dupa procentuL
in care se gaseste.
Temperatura, de asemenea, este absolut indispensabila functiunei vitale a microorganismelor, intrucat fiecare dintre microorganisme au nevoe de un anumit grad de temperatura pentru
ca sa-i desvolte functiunile lor vitale.
Sdrurile nutritive sunt necesare intrucat ele servesc ca hrand
pentru microorganisme. Pe langa aceti factori activi, mediul
de actiune al microorganismelor trebuete s fie lipsit de prezenta anumitor substante cari pot O. fie vatmatoare.
Descompunerea resturikr de substante organice, de origina
animald i vegetald, i formatiunea humusului au fost studiate
amanuntit de catre Wollny. In urma cercetarilor lui s'a vazut
Ca

fiecare dintre factori cari conditioneaza

actiunea micro-

organismelor, deci a descompunerei substantelor organice, au

anumite limite, minime, maxime, cum i valori optime, la cari
functiunea vitath. a microorganismelor este cea mai mare.
Actiunea fiecarui dintre aceti factori, in ansamblul lor, tot
dupa cercetarile lui Wollny, s'a vazut ca se petrece conform cu
legea minimului, i anume cd intensitatea descompunerei este
in totdeauna in functiune de factorul care se gdseste in minim..
a) Actiunea temperature?". Inca din vremea empirismului,
s'a putut observa ca resturile de substante organice, de origina
animala sau vegetdla, se pierd sau se descompun mai usor cu
cat temperatura crete. Dupa cercetdrile de mai tarziu s'a demonstrat in mod neindoelnic, i in mod cantitativ, cum intensitatea descompunerei crete treptat cu gradul de temperaturd.
Cum principalul produs care rezulta_ din acest proces, este C 02
care se degaja, se masoara intensitatea descompunerilor dupd
cantitatea de C0 2 rezultata. S'a vazut in acest fel ca la 0, activitatea microorganismelor fiind imposibil, descompunerea este
nula, i cu cat temperatura crete deasupra lui 0 i descompunerea crete i devine din ce in ce mai intensa, pana la o anumita. limit, de circa 60 de temperaturd, care incepe sa fie daunatoare functitmilor lor vitale. Wollny, intr'un compost care

www.dacoromanica.ro

83

.continea 440/0 apd, a constatat urmtoarele valori ale descompunerei, treptat cu creterea gradului de temperaturd. Dacd
insemndm cu unu cantitatea de bioxid de carbon desvoltatd de
compost la o temperaturd de 10 grade, la temperaturile crescande descompunerea a sporit dupa cum urmeazd :
Temperatura :
C 02 degaj at :

100

200

5,5

30
13

40

50

15,2

27,a

Din cifrele de mai sus se vede Ca treptat cu creterea ternperaturei cantitdtile de bioxid de carbon, cari se degajd, cresc In
mod simtitor, fapt care arat cd substantele organice la tem-

peraturi ridicate sunt descompuse aproape complect, ne mai

ramdnnd aproape nimic din ele.
In acest fel se explicd i faptul cd terenurile din regiunile
aride, cu temperaturi ridicate, Sunt in totdeauna mai sdrace in
resturi de substante organice, in humus, decat terenurile din regiunile umede, cu condiOuni de climd mai rnoderatd, cu o tern-

peraturd mai potrivit, unde descompunerile merg mai incet

i dau natere la substante de forma intermediard, cari se acumuleaza in pdmant sub forme de humus.
b) Acliunea afiei. In aceln fel a fost studiat i rolul important pe care 11 joaca apa in descompunerea substantelor organice. Wollny, experimentand intr'un compost cu diferite procente de apd, i la diferite temperaturi, a demonstrat si rolul pe
care il are apa paralel cu temperatura, in descompunerea substantelor organice, dupa cum se poate vedea din tabloul de date
care urmeazd:
Temperatura
100

20
300

Apa in 6,8/,

Vol. C 0, 1
11

II

11

IP

26,8/,

46,8%

9,1

17,2

1,6

26,7

3,4

31,0

30,6
40,6

Insemnand cu unu volumul de bioxid de carbon care se

degajeaza intr'un compost cu 6,8 procente de apd, la acelai
temperatura de 10n i la procente de apd crescande, de 26,8
i 46,8, vedem cum cantitatea de bioxid de carbon care se degaja crete in mod treptat. Dacd comparam de asemenea i
6*

www.dacoromanica.ro

84

valorile pe care le are C 02 desvoltat la temperaturi crescandede 10; 20; 30 de grade la diferite procente de apd, vedern deasemenea cd el crete treptat cu sporirea cantittei de apd. In
acest fel se poate vedea importanta hatdritoare pe care o are
apa in descompunerea resturilor de substante organice. Kosticev,.
experimentand cu cantinti minirne de apd, gsete c descompunerile in aceste cazuri sunt foarte slabe. Asociatd cu temper
ratura apa are deci un rol hotdritor in descompunerea substantelor organice, i rezultatele obtinute pc cale experimentala se
verified in naturd. In regiunile ecuatoriale, unde cad anual cantitdti mari de apd sl temperatura este ridicatd, actiunea microorganismelor este foarte puternicd, descompunerea resturilor
organice este foarte intens si aproape complectd. Din aceastd
cauzd, in acele regiuni, s'au format pdmanturile zise laterite%
cari sunt aproape lipsite de humus, cu toate antitt.ile considerabile de resturi pe cari la lasd vegetatia abundent a acelor
regiuni in fie care an.
Temperatura i umiditatea sunt cei doi factori naturali primordiali de cari depinde rdspAndirea popuratiei vegetate pe
scoarta globului, 1 in leg-Mull cu aceasta st i formarea humusului din resturile pe cari le las. La aceiai temperaturd optima, de circa 350, la care plantele se pot desvolta in cele mai
bune conditiuni, dacd factorul apa variazd i el hotareste raspandirea vegetatie. In cazul descompunerei resturilor vegetate
la fel. In regiunile lipsite cu totul de apd descompunerea resturilor organice este dela inceput exclusa, pentru ed. in astfel deregiuni nu se pot desvolta vegetate, cari sd lase resturi pentru
descompuneri, cum ar fi de pildd regiunile deerturilor, ale caror terenuri sunt compuse numai din detritate, produse ale
fenornenelor de dezagregare fizica.
Treptat cu sp6rirea cantitdtei de apa i vegetatia, pe care
pamantul este in stare sd o poarte, este mai bogata i mai desvoltatd. De la regiunile sterile ale pustiurilor, de pilda, trecem la
regiunile cu stepe uscate, a caror vegetatie redusd inlesnete
formarea unor cantiq mici de 'humus. In aceiai ordine de idei,
mai departe sunt regiunile de step erboasd, luxurianta, cu precipitatiuni atmosferice anuale de 400 500 mm., in cari, datoritd i
altor factori, humusul gaseste conditiuni optime pentru formatie,_

dnd natere la acele pamanturi negre caracteristice, cernoziomurik. Dacd factorul apd capata valori i mai mari, humusul se

www.dacoromanica.ro

85

formeazd tot mai putin, ca in 'pdmanturile de pddure, in Podsoluri. Cand se afl in exces, impiedecand pdtrunderea oxigenului si actiunea factorului ternperaturd, resturile de substante
organice rman pe loc aproape nedescompuse, pdstrandu-i inmare parte aspectul i structura, i dand nastere la straturi de
grosimi variabile de turbd.
Presupunand cd ceilatti factori ar avea valori constante,
supt actiunea factorului ap'a, curba formdrei humusului are un
mers ascendent, pand la un anumit optim, care din punct de vedere geografic s'ar gdsi in regiunea pdmanturilor tipice de cernoziorn,. de unde inainte ar descrete cdptand valori tot mai
mici, tot mai putin humus i tot mai multe resturi nedescom?
puse, cum este cazul la pdmanturile turboase.
Desigur cd aceastd presupunere teoreticd nu se intalnete
in naturd. Humusul, ca i planta, este produsul actiunei unui com-

plex de factori i variazd nu dupd valorile independente ale fiecruia dintre ei, ci dupd constelatia in cari se gdsesc. Tempeperatura, a cdrei acOune am ardtat-o mai inainte, poate influenta mersul curbei formatiunei humusului supt actiunea apei.
In prima jumdtate, mersul ascendent al curbei, poate fi
mult incetinit daca temperatura are valori mai mari, i din (ontrd temperatura ridicata impiedecl coborirea corbei in partea
descendentd, largind zona de formatie a humusului. In acest fel
optimum de form atiune al humusului, pe langa alti factori,.
atArri in primpl rand nu de anumitefe valori pe earl le pot
avea factorii temperaturd i apd, ci de rezultanta raportului kr.
c) Aqiunea oxigenului. Cea mai mare parte din microorganismele cari trdesc in Omant, i conlucreazd la descompunerea
resturilor de substante organice, pentru activitatea lor au nevoe
de prezenta oxigenului. La fel ca i pentru temperaturd i apk.
Wollny, in mod experimental demonstreazd cum descompunerea resturilor sporeste treptat cu creterea oxigenului, pe care
'1 au la dispozitie, dand nastere unor cantitti tot mai mari de
C 02. Intrlun amestec de turbd cu nisip el intretine oztmosterd
compus dintr'un amestec de azot cu oxigen in procente crescande. C 02,care rezultd -crete dupa rum se vede din datele
cari urmeazd :

N 4- 0
Vol. CO2 degajat:

00/0

2%

8/0

15-/o

21%

1,0

2,9

3,5

www.dacoromanica.ro

86

Dac oxigenul lipsete descompunerile nu au loc fiindca

-activitatea microorganismelor aerobe este inpiedicat. In stra-tul pamantului prezenta oxigenului intr'o cantitatea mai mare
sau thai mica, i deci descompunerile, sunt in functie de multi
alti factori de ordin Secundar. Din pricina activittei functionate a raclacinilor plantelor, a macro i microorganismelor animale i vegetale, cari 'le populeaza, straturile pamuntului in

atmosfera lor contin un procent mai mare de C 02 de cat aerul

atmosferic. Acest procent se mai sporete i prin faptul c C 02
are o greutate specifica mai mare de cat 'a aerului atmosferic.
In legatura cu acest fapt, cu cat stratul de la suprafata al
parnantului este mai afanat, cu atat din aerul atmosferic poate
patrunde o cantitate mai mare de oxigen, zona de oxidatie este
mai profunda, activitatea microorganismelor mai puternica..
Apa din pamant, de asemenea, poate influenta in mod indirect cantitatea de oxigen. Daca se gsete in cantitate prea
mare, apa umple complect toate spatiile lacunare dintre gratintii parnantului, gonete oxigenul i impiedeca activitatea microorganismelor. Cu cat ne coboram mai jos in straturile pAmantului, in cari sunt rgspandite mai putine raclacini, cari absorb
apa i cari sunt supuse mai putin fenomenului de evaporatie supt
actiunea directa a razelor solare, cu atat apa este in cantitate
mai mare, ocupa mai mult din spatiul lacunar, oxigenul se gasete in cantitate mai mica. Mara de acest fapt, C 02 fiind de
30 ori mai solubil, apa contribue i in mod direct la imputinarea
relativa a 0 din straturile pamantului i in special din cele profunde. Apele subterane, alimentate cu apele cari se infiltreaza.
de la suprafata din aceasta pricina au o mare concentratie in

C 02.
Adancimea la care se gasesc apele subterane In stratul
pamantului variaz cu caracterul regiunei. Cu cat o regiune
este mai umeda, cu atat nivelul apelor subterane se ridica mai
la suprafata, subtiind astfel din ce in ce zona de deasupra in
care patrunde oxigenul
zona de oxidatie
pentrat a inlesni
descompunerile resturilor organice. Dac orizontul apelor subterane corespunde cu suprafata pamantului, curn se intampl
mai ales in regiunile nordice ale continentului european, sau
deseori in locurile joase impratiate in interiorul diferitelor
2one naturale tipice, descompunerea normala a resturilor vegetale este impedecata, dau natere la turba.. In regiunile cu ca-

www.dacoromanica.ro

87

racter tot mai arid, nivelul apelor subterane se coboara tot mai
jos, lasa d'asupra lor un strat tot mai adanc, in care, oxigenul
patrunzand cu usurintd largeste zona de oxidape i activeaza
descompunerea resturilor organice. Celel'alte conditiuni fiincL
egale se poate spune c, activitatea microorganismelor si descomp`unerea resturilor organice variazd in strans legatura -cu.
oxigenul,

In diferitele straturi ale parnantului oxigenul se gaseste in

anumite raporturi cu C 02. Dupd masura in care oxigenul apare
in acest raport i activitatea microorganismelor aerobe este mai
puternica sau mai slaba.
d) Sarurile din peinuint. Microorganismele, ca toate vege-

tatele, pentru desvoltarea functiunilor lor vitale au nevoe sa

gaseasca in mediul de cultur diferite sruri nutritive. Acest_
lucru a fost demonstrat de catre Wollny in mod experimental.
Spland pamantul cu acid clorhidric el gseste c degajarea
de C 0, datorita activittei microorganismelor, scade cu 1/5 si 1/4.

Din potriva daca unui pamant, in care are loc procese de descompunere, i se adaug a. salpetru de chili, cantitatea de C 02 care se degaja sporeste simtitor i devine mai durabila.
In diferitele regiuni caracterizate printr'o anumita posibilitate pentru formatiunea humusului, pamanturile cari sunt mai
bogate in saruri minerale solubile sunt sediul unei activitap
mai intense a microorganismelor, in ele descompunerile Testurilor vegetale sunt mai puternice si mai complecte, se strangernai puPn humus. Din potriva, daca sunt sarace in sruri nutritive, activitatea microorganismelor este mai moderata, se adauga pamantului mai multe resturi supt forma de humus. Ca si
la ceil'alti factori cari conditioneaza descompunerile, i supt actiunea srurilor nutritive formatiunea humusului se poate urmari pe o curba, cu un punct initial la 0 atunci cand srurite
lipsesc, cu un punct maxim la o anumit concentratie optima
a sarurilor nutritive, si cu o parte descendenta cand fiind In
cantitali mai mari, ele constituesc un optimum numai pentru
descompuneri nu si pentru formatiunea humusului.
and concentratia in saruri a parnanturilor este prea mare
se realizeaza un mediu neprielnic pentru descompunerea resturilor organice, concentratia mare a sarurilor stanjeneste microorganismele in desvoltarea bor. Numai in pamanturile cu o.

www.dacoromanica.ro

88

concentratie potrivita in sruri are loc d descompunere puternica

a resturilor vegetale.
In parnanturile cu o concentratie mica, nesatnrate in sruri
ca i in cele suprasaturate, au lac descompuneri lente. In acest
caz formatinea humusului, care se aduna in stratul pdmantului, nu
este functiune de factorii climaterici, i avem o descompunere
.aclimaticai .un humus aclimatic. In regiunile aride i semiaride, supt actiunea purernica a factorilor tern peratura i oxigen,
ar urma ca toate resturile organice s fie descompuse aproape

complect fara a da natere la humus. De fapt ins in multe

locuri, din pricina saturatiunilor prea mari in saruri, in aceste
parnanturi activitatea microorganismelor i descompunerea resturilor organice sunt stanjenite, se formeaza un humus acfimatic. Astfel de formatiuni sunt saraturile bogate in humus din
regiunile aride.
In pamanturile cu conceritratiuni ridicate in saruri, humusul
are se formeaz este fin, format din graunti ultramicroscopici
de substante coloidale, structura plantelor este complect dezorganizata, este un humus saturat in Saruri. In pamanturile cu o
concentratie mica in saruri din potriva, activitatea microorganismelor fiind redus, dezorganizarea substantelor vegetale este
incomplecta, rezulta un humus brut, acid, nesaturat in saruri
minerale. Ca i in cazul concentrat-iunei mari in sruri a mediului de formatie, i in acest caz, and concentratia in sruri

cste mica, avem un humus aclimatic. Turba 'i datorete in

mare parte formatia lipsei de saruri. De unde la form atia humusului neutru, saturat in sruri, predomina activitatea bacteriilor, la form area humusului acid predornina activitatea ciupercilor, cari se pot desvolta independent de cantitatea de oxigen
i saruri nutritive pe cari le au la dispozitie. Ele nu pot desface
substanta organizata in parti fine, ultramicroscopice.

Pe langa sarurile minerale, cari sunt folosite ca hrana, i

alte substante, cari au un rol binefacator asupra plantelor cultivate prin inriurirea proprietatilor fizice ale pamanturilor, influen-

leaza in mare masura in mod indirect i activitatea microorganismelor. Varul, micorand coheziunea pamanturilor prin coagularea coloidelor pe care o provoaca, inlesnind gruparea grauntilor
parnantului supt form de glomerule, realizeaza un spatiu lacunar
mai larg, prin care oxigenul din aer patrunde i se raspandqte
mai uor activand lucral microorganismelor in descompunerea

www.dacoromanica.ro

89

resturilor vegetale. Tot el intretine un mediu prielnic desvoltrei bacteriilor i prin faptul c fixeaza o parte insemnatd
din C 0-2 care se degaja, i care, acurnulandu-se in cantitate
prea mare, stnjenete tot mai mult activitatea microorganismelor aerobd, fcand astfel sa, prevaleze cele anaerobe prin activitatea lor.
Tolte sarurile nutritive, i varul la tel, au o acOune binefdcatoare asupra vietei microorganismelor, i desthmpunerei resturilor organice pana la un anumit optim. Cand depaesc cantit4le cari corespund optimului de descompunere, saturile in general incep sa vatame viata microorganismelor, descompunerile sunt mai lente, mai incomplecte. Formatia humusului find
rezultatul unor descompuneri lente, incomplecte, datorite unor
anumiti factori cari au depasit valorile optime ,cum ar fi in acest caz sarurile nutritive se intelege c optimum formarei humusului nu coincide cu optimul descompunerii.

In mod grafid mersul descompunerii resturilor organice si

formarei hurnusului in straturile pamantului, in functiune de sarurile nutritive cari stau la dispozitia microorganismelor; s'ar putea reprezenta ca in figura No. 6.

Incepand dela stanga spre dreapta, and sdrurile sunt in

cantitti mici, insai vegetatia este mai intai nula apoi restrnsa., crescand dupa aceia din ce in ce. Activitatea micro-organismelor este mica i ca urmare descompunerile sunt reduse. Resturile organice- nedescompuse, sau supuse unei actiuni foarte
restrnse a microorganismelor, sunt putin schimbate supt actiunea ciupercilor i se depun, pastranduii 8tructura, supt forma de humus brut, acid. Avem astfel o prima zon de humus
acid, aclimatic, cum este turba i alte depozite organogene intermediare. Mai &parte, treptat cu sporirea concentratiunei sarurilor in pamant, curba descompunerilor se ridica repede, activitatea microorganismelor este puternicd, din resturile organice cantitati tot mai mari sunt descompuse complect, in
pamant se adauga tot mai putine resturi, curba formarei humusului se coboara.
Maximului de descompuneri ale resturilor organice 'i corespund zone de soluri cu humus putin, cum ar fi podzolurile
i diferitele feluri de pamanturi de padure. Concentratia sarurikr este prielnica pentru o descompunere puternic a resturilor organice, nu poate da ins natere unui humus saturat,.

www.dacoromanica.ro

90

ne gAsim 'in zona ptnanturilor de cele mai multe ori cu humus

acid.

Mai departe, concentratia sarurilor fiind mai mare incepe

microorganismelor, descompu-

s fie vtArnAtoare activitAtei

nerile sunt mai lente i incomplecte, in pmant se adaugA tot

mai mult humus fin i saturat

in

sruri. Urmand astfel curba

rlurpus

tirld

filtulin

NPutru

Predominil Opsrompunpri

17upPrrl I MIrrooryanismp

E as

(;),

60

TO

rn%`4

00

50
1,1

C.

s'es

40

ARt4

t 30
zo

C=..

'`c:7

In
C4.5

10

L.
0

Q.

C.

.Wri.eit:111=

4.

ot,

ZnIr fryz,'
.(420i==1 =NIL0 ft
Z.77A4.-

r
"--1Tazwz.
447'ozine

.04141"14EV

3
f on 1- PR

firlimatir

Fig. No. 6.

MOM
5

zeb----+

trapa skurilor Th pOnt

Climatic

ficlirnatir

Schema formarei i repartizarei geografice a humusului In

fj.mctiune de concentratia in saruri a ptnAntultd.

ascendent4 a humusului climatic trecem prin zona cernoziomu-

rilor degradate supt influenta padurilor, cernoziomul nordic,

ordinar,pan la cernozioMul gras sau tipic, care se araz supt
punctul cel mai culminant al curbei humusului climatic.
DupA ce trecem peste zona cernoziomului sudic ajungem
in regiunea parnanturilor de step. In aceste regiuni, din pricina
concentratiunei crescande a s5rurilor din pAmant,. curba descompunerilor se coboarA tot mai mult, microorganismele sunt
tot mai mult stanjenite in actiunea lor. Curba formArei humusului totui nu se ridia mai departe, i riici nu se poate metitine

www.dacoromanica.ro

91

la aceiasi inltime ca in zona cernozionului tipic, din vicina

interventiei, intre alti, a doi factori importanti : temperatura
mult superioard regiunilor anterioare si vegetatia redusa. Din

aceste pricini curba formargi humusului se coboara din nou

in zona pamanturilor de step : castanii, galbene si cenusii. Mai

departe concentratia sarurilor este atat de mare in cat descompunerile sunt reduse si mai mutt si vegetatia inferioara a
acestor regiuni, prin putinele lor resturi pe cari le lasa in fie
care an, poate forma humus in cantitati apreciabile. Ne gasim
astfel la pamanturile alcaline cu raspandire intrazonala, cu
-cantitati insemnate de humus, cum aunt saraturile, in cari curba
descompunerilor se coboara tot mai mutt, cu tendmta de a ajun
ge iarasi la 0. Aci avem humusul alcalin aclimatic, datorit concentratiunei mari a sruritor, opus humusului aclimatic brut,
acid, format la o concentrape prea mica a srurilor.
La fel ca toti ceilalti factori, cari influenteaza activitatea
microorganismelor, si srurile nutritive pot avea 0 influent hotaritoare asupra ithbogatirei pamanturilor in resturi vegetate.
Dupa cum insd si viata plantelor este in functie de o multime
de factori vegetativi, la fel si formatia humusului este hotarit
de toP factorii cari intereseazd viata microorganismelor, si variaza cu constelatia in care acestia se grupeaza in acPunea lor.
*

e) Substanicle vateimaloare. 0 acpune tot atat de impor

tanta ca si srurile nutritive asupra microorganismelor, ins cu
un efect diametral opus, au substantele vtmtoare, cari impiedica sau suspenda viata bacteriilor. Substantele antiseptice,
anestezice, paralizand activitatea vietaPlor mici, impiedeca descompunerile si formarea humusului in bune -conditiuni. C 02,
daca nu este inlocuit cu cantitti noi de oxigen din aerul atmosferic, de asemcnea paralizeaz activitatea microorganismelor aerobe si inlesneste pe a celor anaerobe. Activitatea acestor
dou grupe principale de microorganisme are loc in acelasi
timp, dupa natura conditiunilor de mediu, ins una poate acoperi
pe c( alalta.

In loc de o descompunere propriu zisa, in lipsa oxigenului,

mai ales in straturile adanci ale pamantului sau si la suprafat
cand prezenta lui este impiedecata, resturile organice sunt supuse unui proces de reducPune, in cea mai mare parte pe cale

www.dacoromanica.ro

92

,chimicd i foarte Meet. Prin aceste procese de reductiune 0 i

1-1 substantelor organice se pierde in mare parte supt formd de
apd, sporindu-se in mod relativ cantittile de C O. Un exemplu
de acest fel de procese '1 constitue cdrbunii, cari se gdsesc in
straturile pamantului, i cari s'au format timp de zeci de mii de
ani. 0 pildd asemndtoare este i turba, in care procesele de
reductiune nehind atat de inaintate i procentul de carbon estemult mai redus.
2. Rspandirea i actiunea microorganismelon
Pentru formatiunea humusului, pe langd rolul animalelor,
ne intereseazd mai mutt rolul bacteriilor din parnnt. Ele folosesc energia solard, inmagazinat de plante prin intermediul
clorofilei, la descornpunerea substantei organizate. Parte din
substantele constitutive ale acestor resturi se pierd in atmosferd
supt formd de bioxid de carbon, apS, amoniac etc., mare parte
ins se acumuleald in pdmant constituind humusul. Microorganismele redau circulatfei in naturd substanta organizat i
fark conlucrarea lor nu ar fi posibila viata pe pdmant.
Dupd descoperirile ii.ji Pasteur i cercetdrile intreprinse de
care Koch, importanta microorganismeIor in general, si a celor
din pamant in special, a fost mai de aproape cunoscutd. Numdrul lor in prnant este considerabil i variazd in diferite straturi.
Astfel, Fillies, intr'un teren din apropierea unui dentru populat
a gdsit intr'un c. m3 de pannt un numdr de microorganisme
variabil in diferite straturi :
la suprafatd
1 m. addnc.
2

1)

11

70,000
.

20,000

circa

6.000,000
60,000
17,000

In adancime numrul lor se imputineazd treptat, in mare

parte din pricina lipsei oxigenului. Nurndrul microorganismelor
mai variazd, i cu felul pmantului, plantele cu cari este cultivat
lucrdrile cari 'i se aplica.
Dupd cercetdrile lui Behrens, Ffilles i Caron numarul mi-croorganismelor la 1 c. m3 a variat ip felul urmtor in diferite
jAmanturi :

www.dacoromanica.ro

93

1. Pdmant de pdure, stratul de la supraf.

2,
la 1 m. adanc
11

3.
4.
5.
6.
7-

vie

11

1111
7/

,,

11

11

11

11

suprafat

1 m. adanc.

ardturd

suprafat

...

1 m. adanc. .
dupd cereald toamna

71

11

8. Ogor negru toamna

600,000
128,000
1.400,000
134,000
1.500,000
330,000
2.700,000
12_500,000

Din datele de mai sus se vede Inca odatd cat este de mare
numdrul microorganismelor din pmant. Tot de aci se vede cd
in pa-mantul de. vie, ca i in cel de ardturd, numrul lor este mult
mai mare ca in pdmantul de pddure, in care oxigenul pdtrunde
mai anevoe i sdrurile nutritive sunt in concentratiuni mai mici.
Cel mai mare numr de microorganisme s'a gdsit in ogorul negru, datorit influentii indirecte pe care au avut-o lucrdrile mecanice ale parnanturilor asupra desvoltdrei lor.

3. Formarea humusului.
Resturile de substante organice in diferite stadii de descornpunere, supt forma de humus, nu sunt cunoscute. pe de-antregul in compozitia lor intima, dup.' cum i procesele de formaie sunt in parte necunoscute. Resturile organice, animale i
'vegeta le, sunt complexe, nu numai prin structura lor, dar i prin
substante1e cari le alcdtuesc. Diferitele substante constitutive,
avand compozitli diferite, este firesc sd nu ail:A' aceiai parte de
-contributie la formarea humusului.
Privitor la aceastd laturd a chestiunei de asemenea lipsesc

cunotinte precise; sau in ori ce caz prerile sunt imprtite.

Ast-fel Stoklasa i Omeliansky cred cd substantele humice eau
matere din foliose.
Lohnis, SenJ i Meyer cred c formatia humusului se datorete ligninei. Bejerink atribue acest rol epidermel i tesutului scoartei.
Pe langd proprietatile fizice, pe cari le imprumuta Omanturilor, i cu cari ne vom ocupa mai departe, prin culoarea nea-

gra pe care o are, face ca i parnanturile s capete o culoare

inchisd de diferite nuante, dupa cantitatea in care se gdsete.
Provenienta culorii negre a hurnusului a constituit obiectul
<le cercetari al multor invdtati, lard insd s se poat d. stabili cu

www.dacoromanica.ro

94

preciziune felul cum se formeazd si agentul caruia se datoreste..

Astfel Bejerink 014ne substante humice de culoare inchis fa-

and s se descompund resturi de substante organice supt actiunea lui Streptothrix cromogena". NageliiKosticev confrrma
acest lucru. 1. Konig, in urma rezultatelor experimentale pe
cari le are, sustine cd Tichoderma KOnigi" i Cephalosporium
Konigi provoacd formarea substantei negre din humus.

V. Recapitulatie asupra formatiunei pmnturilor.

a) Formatiunea si reispdndirea solurilor. Am vazut pand
aci principalii factori cari conlucreazd la dezagregarea fizicd
si chimicd a rocilor si la descompunerea resturilor organice.

Sfrimturile de roca une-ori raman pe loc, dand nastere unor

pamanturi In ale cdror straturi se recunoaste o trecere treptata

dela suprafata pand la roca mum pe care s'au format. Acestea
sunt pamanturi eluviale sau sedentare, cum au fost numite de
Hilgard i Fallou, sau pArnanturi primitive, cum erau numite de
Lorenz v. Liburnau.
Supt actiunea puternica a agentilor de transport, cari rniscd
din loc cantitti insemnate din produsele rezultate prin dezagregare fizicd si chimicd, se formeaza o alta categorie de Omanturi, in a cdror constitutie intra corpuri de diferite origini, aduse
si depuse acolo pe diferite cai. In straturile lor aceste pamanturi,
pe langd alte caractere, nu mai prezint acea trecere treptata,
din punctul de privire al stadiului de dezagregare, dela suprafatd spre interior, ca cele din categoria precedentd. Sunt Omanturi coluviale sau de transport (Hilgard, Fallou) sau pamanturi derivate (L. v. Libumau).
Paralel cu actiunea fortelor naturale la geneza substantelor minerale, cari intr in cornpozitia pamanturilor, animalele
si plantele 'si aduc partea lor de contributie, and substantele
organice in_ diferite stadii de descompunere, fard de cari un,
strat de sthrimturi minerale aproape cd nu meritd numele de
pamant cultivabil. Humusul, rdspandit printre grauntii minerali
da ultimile caractere i insusiri hotaritoare pdmantului, dupa.
cum cimentul leaga intre ele cdrmizile unei cladiri.
In acest fel, in urma conlucrdrii continui a factorilor naturali, timp de mu i zeci de mii de ani, a luat nastere stratul de
deasupra al planetei noastre, pe care '1 numim pamant in sens.

www.dacoromanica.ro

95

agricol i care, ca intreg universul, supt ochii notri, se transforma continuu supt domnia acelorasi lege( si factori vecinici.
Complexul factorilor naturali, cari provoaca sau influenteaza.
-caracterele de ordin fizic, chimic i biologic ale pamanturilor,
variind in timp, pamanturile sufera o metamorfoza continua.
Uncle inainte vreme a domnit padurea, cu solurile ei tipice, intr'o
anumita epoca de timp se aseaza stepa, dand pamanturi cu caractere si proprietati noi, sau Myers. In spatiu la fel, pe suprafata
.globului, sau chiar in regiuni mai restranse, dupa natura factorilor genetici, se gsesc soluri tipice distinct deosebite, -pe cari
le vom cunoaste pe rand.,
b) Definqiuni asupra peimdnturilor. Inainte de a pasi mai
&parte ins in studiul pamantului trebue sa ne Incadram obiectivul urmarit, sa vedem ce intelegem prin pamant.

Dup.' cum am vznt, and ne-am ocupat de doctrinele in

studiul parnanturilor, punctele de vedere din cari au fost privite
pamanturile au lost foarte diferite. Ca o urmare, i definitia,
care s' dat parnantului, a variat dup. punctul de vedere al
diferitllor cercetatori, si dupa nivelul la care se gasea in acel
ti m p stiinta.

Astfel Karl Sprengel (1837), defineste pamantul in felul

urmator : Pamcintul este un amestec rezuliat din mineralele
.ilarimate si descompuse, cari confin produsele de chscompuwere ale animalelor ci plankton" Aceast definitie, dupa cum
se poate vedea, este facut mai mult din punctul de vedere
geologic ; ea priveste pamantul ca atare, in mod independent
.de functiunea productiva pe care o are.
Frredrich Fallou (1855) spune : Pdmtintul este rezultatul
fenomenului de dezagregare care,incet continuu,roade scoarta
_tare a planetei noastre ca cu dentil si 'i schimba congitutia
-tare". Aceast definitie priveste parnantul de asemenea numai din punctul de vedere al originei lui si al fenomenelor prin
cari a luat nastere, indiferent de rolul si de aptitudinile. pe cari
-trebueste sa le intruneasca pentru a purta vegetatie.
G. Berendt (1877) spune : Pameintul este stratul dezagre-

gat al supra/et:a actuate a planetei, care vine in atingere cu

.aerul". Punctul, de vedere geologic este si mai mult imprimat
in aceast definitie, de oarece autorul mai sus citat priveste paxnantul ca pe un simplu strat dela suprafata al planetei, fara
alte considerente privitoare la functiunea lui natural.

www.dacoromanica.ro

96

Dokuceaief (1886) definete pmantul in felul urmdtor

Pilmanturile sunt straturile dela suprafata, sau din apropierea
suprafetel rocilor, cari au Jost schimbate in mod natural sub
actiunea apei, aerului si organismeior vii si moarte". Aceastd.

definitie de asemenea, pe langa origina ptnantului, se referd numai la factorii cad au contribuit la schimbarea rocilor i la formarea pdmanturilor.

In nici un fel nu se aminete conditiile pe cad trebuete

sd le intruneasc pentru a constitui un mediu prielnic pentru
viata plantelor. 0 altd definitie de naturd geologicd o da Ramann : pamantul este stratkl dezagregat de deasupra scoarfei
Earl a globului.
Mitscherlich spune : Panuintul este un amestec de parti

iari,in forma de prof, ap, aer, cari contineind substantele hranitoare necesare, poate servi ca un purtator pentru vegetatie".
Aceastd definitie, ni se pare cd este mai aproape de punctul de
vedere din care este privit pmantul in sens agricol. Fr ca
s se opreasca, asupra consideratiunilor privitoare la origina
parnantului i la fenomenele prin cad a luat natere i cari
au importanta secundard, autoruI de mai sus, prin definitia citad, privete pmantul aa cum este el astzi, subliniazd starea
in care se gaseste, conditiunile de ordin fizic i chimic pe cari
trebuete sd le intruneascd. i subliniazd in fine scopul pe care
trebuete sd-1 indeplineascd, adicd de a purta vegetatie.
Nici una insd din definitiunile de mai sus, nu se poate spune e redd notiunea despre pmant din punct devedere absolut,
i desigur c nici nu se poate grdi o definitiune care sd nu fie
supusd unei anumite critici. Pe langa faptul cd fiecare definitiune este expresia doctrinei care a produs-o, ea mai este in acela timp i imagina fideld a nivelului la care au ajuns in aceea
vreme cunotintele privitoare la pdmnt. Din acest punct de vedere nu se poate intocmi odatd pentru totdeauna o definitie a
pmantului. Treptat cu inmultfrea cunotintelor noastre, i definitjunile privitoare la pmant vor evolua.
In acelai fel i clasificatiunile pdmantului sunt foarte variate iarsi dupa doctrina din care i-a luat natere si dupa nivelul cunotintelor privitoare la pAmant.
Asupra lor vom reveni mai tdrziu, dupa ce vom parcurge
toate cunotintele pe cad trebuc s le strangem privitor la pamant.

www.dacoromanica.ro

C) MORFOLOGIA PAMANTURILOR
Inchipuindu-ne pamAnturile formate in general, din punctul
de vedere al stratorilor i materialelor din cari sunt compuse,
ne vom ocupa mai departe cu studiul diferitelor tipuri morfo.
logice de soluri, cari se gdsesc in diferite regiuni. Vom incerca
SA vedem sehimbdrile pe can le provoacd actiurlea factorilor na-

furali asupra pAmanturilor in general, in sensul cum sunt cercetarile pedologilor rusi, i vom cduta sd cunoatem principalele feluri de pAmanturi tipice, cari se formeazd in diferite regiuni ale globului.
Pentru a face mai cu folos acest studiu, dintre clasificatiile emise de pedologii rui, vom adopta, ca cea mai corespunzltoare, clasificatia fdcutd de Profesorul K Glinka, Directorul Institutului agricol din Voronej. El imparte pAmanturile, pe cari
le intalnim pe suprafata globului, din punctul de vedere al caracterelor lor i. al factorilor naturali cari le-au provoca,, in tumatoarele categorii:
I. Pimnturi ECTODYNAMOMORPHE.
Sunt acele pAmanturi cari, indifermr de origina lor geologica, au caractere comune datorite actjunei factorilor naturali. Acegte pamanturi se
Subimpart la randul lor in urmAtoarele sase clase:
1. Clas. Pamdnturi de umiditate optima.
a) Latrite.
6), PAmaturi rosii.

2. Clasa. Pamdnturi de umiditate mijlocie.

a) Pamanturi de podzol.
b) Parnnturi cenuii de pAdure.
c) Cernoziomuri agradate.
3. ClasA. Pamdnturi de umiditale potrivita.
a) Pamanturile negre, ciornozionluri.
4, ClaA. Pitmlinturi de umiditate inszOcienta.
a). Pmanturi castanii.
b) PArnanturi galbene.
7

www.dacoromanica.ro

98
c) Phmanturi cenusii.
d) Pamanturi rosii.
e) Pamanturile din pustiuri.
a. Clasa. Pamanturi de urnidifate exresivd.
a) Pamanturi marecagioase, pamanturi turboase si mocirloase.
b) Pamanturile tne,ilor i pasunilor alpine.
c) Pamanturi turboase din regiunile uscate si de pe varful muntilor.
6. Clasa. Parnanturi de amiditale excesivii Si temporard.
a) Saraturile cu structura in forma de coloane prizmatice.
b) Sraturile fr structura.
c) Pamanturi sal-ate de tranzitie.
II. PAmanturi ENDODYNAMOMORPHE.

Sunt acele pamanturi cari isi datoresc caracterele lar rocei mume, x8
asupra carora factorii naturali n'au putut st-si exercite atat de mult
actiunea lor, pentru a le imprima un anumit tip morfologic. In aceasta
grupa se cuprind in primul rand pamanturile schelete.

Vom cauta sa vedem pe scurt, felul cum au luat natere

aceste pam nturi, si caracterele morfologice pe cari le prezinta.

I. Pmanturile de umiditate optima.

Dup. cum ne indica i titulatura sub care sunt cuprinse,
aceste pamanturi, se formeaza in regiunile in cari apa cade in
cantitti mari, i are o actiune foarte puternica in dezagregarea si descompunerea rocilor. Aceste conditiuni se Intrunesc
in regiunile trOpicale, unde cantitatile de ap cari cad in fiecare an sunt de 2000 de mm. sau mai mult. In aceste regiuni,
sub actiunea acestor cantitati mari de apa cari cad, unit cu
influenta caldurei ridicate i a vegetatiei foarte bogata, se formeaza. pamanturi caracteristice i cari Inca de multa vreme ati
deteptat cunozitatea i au lost obiectul de studiu al calatorilor. Principalele tipuri de pamanturi din regiunile tropicale,
sunt :

a) Lateritele. Au fost numite ast-fel pentru prima data de

catre Buchanan (1807), dela cuvantul latinesc later = cardrnithl,
avAnd in vedere culoarea pe care o att. In regiunea tropicelor,
factorul apa nu este uniform repartizat, are variatiuni in di
ferite regiuni i din acest punct de vedere, in linii generale,
s'au deosebit doud regiuni, cu pamanturi distinct deosebite unele
de altele. In regiunile cele mai bogate in ploi, se formeaz pamanturile lateritice tipice. Tot in regiunile tropicelor insa se

www.dacoromanica.ro

99

intalnesc si regiuni de stepe tropicale, in cari pgmanturile

cari se formeazg, dei dupa culoare se asearnana cu lateritele,
din punctul de vedere al compozitiunei lor chirnice ins se deosibesc foarte mult, mai ales prin concretiunile de calcar pe
cari le contin, i cari constituesc un indiciu al unei clime cil
umiditate mai scazuta. In pamanturile laterite din contra, dupa
cum vorn vedea mai departe, concretiunile de calcar nu se ihtalnesc, din pricing ca straturile de pamant sunt complect spglate sub actiunea apei. Din punctql de vedere al vegetatiei, regiunile tropicAle de asemenea, in linii generale, se pot impgrti
in doug mari eategorii:
1.. Regiunile acoperite cu pgduri uriase i in continuu verzi
in cari cad In fiecare an cel putin 1800 mm. anual.
2. Regiunile de stepe sau savane, in cari cad in fiecare an
900-1500 mm. de apg. In amandoua din aceste regiuni, se intalnesc pgmanturile laterite de cari ne ocupam acum.

Datoritg cantitatilor colosale de apa cari cad in fiecare

an la suprafata acestor pamanturi, ele sunt complectamente
spalate, din pricing. Ca, cu toata evaporatia puternic sub actiunea caldurei, cantitti insemnate se infiltreazg in pamant pang
la adancimi foarte mari, disolva sarurile pe cari le intalnete i
le duce in straturile profunde ale pamanturilor. Din cauza ace-

stei infiltrgri repetate, pamanturile au devenit foarte permeabile, ciuruite, prezentand uri intreg sistem de tuburi, prin cari
apa se scurge cu foarte multa uurintg.
Algturi cu actiunea apei este de asemenea i actiunea ternperaturei care este foarte ridicatg. In prezenta apei bogate in
C 02 i a temperaturei ridicate, partile minerale ale pamanturilor au fost foarte mult dezagregate hidrochimic, mai toate
sarurile au fost solubizate i luate de catre apa i duse In
straturile profunde ale pgmantului. Dup.' cercetarile %cute
de diferiti invatati, cari au studiat aceste regiuni, s'a putut constata in mod neindoelnic ca lateritele ii trag origina lor din
diferite feluri de roci, cari ins au fost schimbate in acelai sens
supt actiunea factorilor mentionati rnai sus.
Din pricina temperaturei foarte ridicatc, i a apei abundente, vegetatia in aceste regiuni este foarte luxuriant. Padurile
regiunilor tropicale sunt populate de arbori uriai. Animalele
cari trgesc in pamant, insectele cari populeaza aceste paduri,

sunt de asemenea foarte numeroase i mult mai mari de cat

7*

www.dacoromanica.ro

I 00

cele cari tresc in regiunile noastre. Cu toate acestea, din toat

aceasta fauna i flora bogata, nu se adaoga mai nimic Omantului, de oarece, sub actiunea puternic a factorilor aria. i. ternperatura, toate resturile organice de origina animala si vegetala sunt complect descompuse. Cantitalile considerabile de

resturi vegetale, cari ar urma s se adauge th fiecare an patriantului, sunt atacate in primul rand de riumeroasele insecte
cari le maruntesc, consumand mare parte din ele. Este cunoscut in acest fel actiunea puternica fie care o au coleopterele din
savane in mruntirea resturilor de substage vegetate. In aceste regiuni se intalnesc esceremente de insecte in greutate de
130-300 gr.
Tot in regiunile tropicale este foarte raspandit o far4

Geopliagus Darwinii, care are o lungime de peste un metru,

o grosime de peste 2 cm. i care, consumand resturile vegetate,
poate ca intr'o jumatate de ora sa elimine prin organismul SU
100 grame de resturi de substante vegetate.
In acest fel, datorit animalelor mari, temperaturei ridicate, apei abundente, activitatei intense a microorganismelor, din
copacii gigantici i din imensa cantitate de resturi vegetate
nu ramane nimic, totul este descompus repede i complect, este

mineralizat si spalat de atr api.

Humusul nu se formeaza cleat foarte putin sau de loc, i
pamanturile cari iau nastere in aceSte conditiuni, complect spalate i decolorate, sunt lipsite de humus. Dupl. Richthoffen hi
Glinka, cari s'au ocupat cu .studiul lateritelor, aceste pamanturi
constituesc o masa tare, lutoasa sau nisipoasa, de culori diferite : caramizie, galbena, roie, alba. Taria acestor pamanturi
-este datorita continutului mare pe care il au in oxizi de fier,
cari sunt dispui supt forma de tuburi in adancime, sau scoarte
in stratul de suprafata, ajungand pang. la 25-36%.

Din pricina acestui continut insemnat, in unele parti ch

de exernplu in Africa, aceste pamanturi sunt intrebuintate ca
niinereuri pentru extragerea fierului. Grosimea lor 'este foarte
mare, ajungand in une!e pri la zeci i sute de metri.
Privitor la felul cum se succedeaza straturile lateritelor
pi cum se caracterizeaza, redam aci descrierea unui profit dupa

Richthoffen. La suprafga lateritul prezinta o structura celulara,

din pricina fierului pe care-I contine i din pricina actiunel de
spalare a apei. Culoarea este caramizie i in general formeaza

www.dacoromanica.ro

101

43 masa poroasa i ciuruith, prin care apa se scurge foarte uor.

La un metru adancime culoarea este rosie inchisa i. stratuI
prezint o consistenta foarte tare, tot din pricina continutului
in fier. La trei metri adancime stratul este de asemenea de
.culoare roie in partea de deasupra, mai galbena In orizontuf in-

ferior, cu o structura poroas, mai putin tare i bogat in fier.

La cinci metri adancime, stratul este de o culoare roscat, de
o consistentd tare i strabatut de canale galbui.
La ase metri adancime stratul are o culoare galbena, ciuTuft prir canale de culoare alba. La apte metri adancime
stratul are o culoare galbuie si este bogat in graunti de cvart.
La opt metri adancime stratul este format din Gnais In
mare parte descompus.
Privitor la felul cum este repartizat fierul in diferitele straturi ale lateritei, dup cercetarile lui Blanford s'a vzut el el
descrete treptat in adancime in felul urmator:
La un rnetru
91

I,

205

17

11

6,5

25,504 Fe
18,7% I,

15,30

16,10/,

10,00/0

La 8 metru
11

11

10
13

11

8,304 Fe
4,80/,

4,0%
3,8%

IP

b) PamCzniurile galbene, se gasesc in apropierea lateritelor, i, la fel ca i acestea, sunt formate pe roci diferite ca de

.exemplu : Gnais, Granit, Diabas, Bazalt, etc.

S,e deosibesc de laterite- in primul rand ca sunt lipsite de
zgura de fier, care le caracterizeazA pe cele de mai sus. De ase-

menea lipseste i structura celulard a lateritelor, datorit oxidului de fier hidratat. Parnanturile galbene formeaza o grupa
cu foarte mite variatiuni de forme intermediare spre laterite.
Din punctul de vedere al culori lor de multe ori ele sunt studiate la un loc cu lateritele. In acest fel in Madagascar, Omanturile roii i lateritele sunt imprtite in patru grupe : Pihneinturi
.rop'i, galbene, violete, albe. Caracterele comune pe cari le au

toate aceste pmanturi sunt culoarea lor rocata i lipsa potasi calciului, cari au fost spalati in cea mai
mare parte de catre apa. Dupa analizele chimice, compozitia
.acestor pamanturi s'ar prezenta in felul urmator :

_siului, sodiului

www.dacoromanica.ro

102

Si 0,

Al, 0,
Fe, 0,
Ca 0
Mg 0
K, 0

PAmanturi
roii

PAmAnturi

gaibene

Plmanturi
violete

0/0

Vu

0/0

albe
%

51,7
35,8
11,3
0
1,7
2,0

29,6
35,0
34,3
0
0,9
0,2

67,6
34,5
5,7
0
1,5
0,7

63,6
24,3
0,1
0
1,9
0,2

tir me

Na, Q

FAmAnturi

Din datele de mai sus se vede cum sodiut potasiul i calciul sunt spalati, incat, sau lipsesc aproape in intregime, sau se
gasesc in cantitti mininie. Acest tenomen se datorete actiunei
puternice de hidroliza, pe care o are apa in aceste regiuni,.
unde temperatura este in totdauna ridicata i aproape niciodata.
nu se coboara pana la 0 grade. Bioxidul de carbon, care sporete actiunea apei, de asemenea se gasete in cantitat'i foartemari, din pricina descompunerei puternice a resturilor vegetale.
0 Terra rossa. Daca ne orientam numai dupa culoare, si
in regiunile Europei se gasesc panianturi cari se apropie de
pamanturile cunoscute mai inainte din regiunile tropicale. Aceste

pmanturi sunt putin studiate pand acuma, au o culoare galbena roscata, dup.' care 'i trag numele de : terra rossa.
Ele sunt raspandite in diferite ri, ca de exemplu in Italia, in Grecia, in Istria si Dalmatia. Sunt datorite ins mai mult
rocei mume, ca de exemplu : rocilor calcaroase in Italia si Grecia,

sau sunt formate pe roci nisipoase, ca in Istria i Dalmatia. Se

apropie de parnanturile laterite prin culoarea lor i prin continutul insemnat in fier.
Un exemplar din astfel de Omanturi, originar din Abazia, analizat de catre v. Leininghen, avea
urmatdarea cornpozitie chimicd :

. ......

H, 0 i subst. org.
Si 0, .
Fe, 0,
Al, 0,

11,771,
47,78%
32,240 ,

Mn, 04

3,15%
1 351,

Ca 0

0,680/,

Mg 0

1,37%

K, 0
Na, 0

1,150/s

P, 0,

0,230/,

C 0,

0,2004

1,56%

Din datele de mai sus se vede c procentul de fier i in.

aceste pamanturi este desiul de insemnat, 32,24%, supt forma

www.dacoromanica.ro

103

de oxid de fier. Pe de aka parte cele lalte sruri sunt in cantitati mici.

In multe parli ale Europei, terra rossa" sunt pamanturi

fosile, degradate, spOlate, de origina tertiara. Pedologul
aingur Treitz, ocupandu-se cu studiul acestor pamanturi din Europa, crede Ca din punctul de vedere al caracterelor i formaiunei 1m, ele se inrudesc cu lateritele. Profesorul Murgoci, in
urma studiilor sale, gdsest cd pamanturile terra rossa" din
Romania, se datoresc mai ales srocilor calcaroase, pe cari sunt
formate, cum ar 6 de exemplu pe podisurile calcare din judetele Mehedinti i Gorj, cum ar fi in dealurile Munteniei la
Bicoi i Dealul Mare, si cum de asemenea se gasesc in regiu_flea campiei pe dealurile din jud. Prahova, in regiunea Per4
i Pucheni,.

II. Pmnturile de umiditate mijlocie.

Regiunile, in cari se formeaza aceste patnanturi, primesc
cantitati mult mai mici de apa i temperatura medie anuala este
mult mai scAzuta decat in regiunile tropicale, uncle s'au format prnnturile laterite.
a) .Pameinturilc cenusii sau de podzol. Sunt cele mai raspandite din Europa, ocupand regiunile de paduri, ca de exemplu in Po Ionia, Nordul Rusiei europene, multe regiuni din Romania, Asia de Nord si America nordicA. Urmand felul cum cad
precipitatiunile atmosferice, i cum se manifesta temperatura
i vegetatia, factori cari le conditioneazd, ele formeazd o zond
aproape continua imprejarul gldbului, care se poate urmari in
mod foarte regulat in regiunile nordice ale Europei. Caracterul.
principal al lor este culoarea cenusie, i numele de podzol este
de origina ruseascd, compus din cuvantul rusesc zoki" care
inseamn cenue (parnant cenusiu), iar particula pod" inseamsid subt, sau dedesubt, intelegandu-se in acest fel sub denumirea de podzoluri, pamanturile cari au al doilea strat, incepand
dela suprafatd (A2), de culoare cenusie de diferite nuante.
Factoril principali, cari determina formatiunea acestor pamanturi, sunt in primul rand padurea si clima. Regiunile in
.cari se formeaza, sunt caracterizate prin umezeald, datorit
precipitatiunilor atmosferice frecvente, si printr'o temperatura
medie scazutd.
In general regiunile unde se formeaza pamanturile de pod-

www.dacoromanica.ro

104

zol, primesc anual cam 666 mm. ap, temperatura medie anuall
este de 9, far variatiuni prea mari, lipsite de secea, i cu atmosfera in totdeauna incdrcat cu vapori de ap. Din pricina.
cantitAtei insempate de umezeal, resturile de substante organice, cari se adaoga. pAm'antului din frunzele, crengile i trunchiurile copacilor, sunt descompuse in cea mai mare parte, incat pamantului se adaog numai cantitgti soici supt form
de humus, in Special in stratul dela suprafata 4k1,, care din
aceast pricina are mai in tot deauna o culoare cePuie de diferite nuante. Din pricina descompunerilor puternice, la cari dau.
natere resturile de substante vegetale sub actiunea microorganismelor, cantittile de C 02, cari se glsesc, in atmosfera
pAmantului, sunt relativ marl, i din aceast6. pricina apa de

ploae, bogata l randul ei in C 02 i 0 pe cari le ea din atmosferA., are o actiUne foarte mare de solubilizare asupra substantelor chimice) pe cari le intalneste in stratul dela suprafata
A, i in stratth imediat inferior A2.
Pentru a caracteriza un parnant din punctul de privire Inor(ologic,.
se deosibesc in general. In adancime trei orizonturi principale. Primul
este cel de la suprafata, insemnat cu A, asapra cdruia se exercita In masura mai mare actiunea factorilor naturali.
Supt acesta se aseaza un al doilea orizont, Insemnat cu B, care are
caractere mijlocii intre cele cu cari se Invecineste, i in fine), mai jos, se
. afia al treilea C, care poate fi constituit de roca muma, sau apropiat de
ea prin caracterele pe cari le are,
Desvoltarea pe care o au, si adancimea la care se gasesc aceste orizonturi este variabila,
Pentru o caraCterizare mai complecta la unele pamanturi aceste trei

orizontuti se despart In mai multe straturi (Ao, A A.; ,13". B etc.).

Gheorghiev4ki, In urma studiilor acute asupra pamanturilor de podzol, din regiunea Petrogradului,-Intre altele, caracterizeaza doua tipuri deaceste parnanturi u felul urmator :
Podzol nisipos.

Strain! A,. Este stratul dela suprafata, afarlat din cauza resturilor desubstante vegetale, cari se adauga i sunt In continua descompunere, cum
sit In urma actiunei vietatilor cari traesc In ele si le maruntesc. Acest
strat are o culoare alba cenusie, i o grosime de 10 13 cm.
Strain! A,. Asezat imediat sub cel de mai sus, format din nisip foartemarunt din graunti de cvarb de o culoare alba, complect spalat sub actiunea apei de ploae care 11 traverseaza. Acesta este stratul podzolic propriu zis, care caracterizeaza aceste pamanturi. Grosirnea lui este de 25 cm.
Orizontut B. Este bogat In concretiuni de saruri, spalate din straturile de deasupra, i cunoscute supt numele de Ortstein. Din pricina Ihgra-

www.dacoromanica.ro

105

InAdirei de sAruri el are o consistentA tare, iar din pricina humusului, care
<le asemenea este spAlat din straturile de deasupra i concentrat aci, are
-o cuIoare mai InchisA, cje obicei neagra galbue. Grosimea lui este de 13-25
-cm. Aci este zona de eimentatie.
Orizontul C. Este asezat supt cele de mai, sus, format din nisip de
<uloare galbenA roscatA.

Un alt tip de pamant de podzol, pe care ni-I descrie Gheorghievski,

este un Podzol argilos care prezinta :
Stratul A,, dc culoare cenusie albicioasA, cu o structurA mAruntA, din
<auza grAuntilor fini din cari este compus. Aci, ca i In tipul de pod-

zol arAtat mai sus, stratul de la suprafatA A,, are o culoare cenusie, mai
Inchisl de cAt stratul irnediat urmator, din pricind cA in el $e adunA res-turile de substante vegetale Idsate la pAdure, cart apoi sunt farAtnitite,
descompuse supt actiunea insectelor si microorganisrnelor. Grosimea
acestui strat este de 13-15 cm,
Stratul A, de o culoare albA, format din mai multe straturi subtiri,
-cari se suprapun regulat uncle peste altele. Din pricina capacitatei mai
mare pentru apl a argilei, pe care a fost format acest podzol, i stratul
A, prezintA concretiuni. Grosimea lui este de 8-13 cm.
Orizontul B. Este de culoare mai InchisA, de o consistentA tare din
Tricina argilei, i bogat In concretiuni roseate, albe, gAlbui, sau din eon<retiuni sub forma de vine roseate. Grositnea lui este de 20 cm.
Orizontut C. Este argilos, de o culoare rosie cArAmizie.

Din cele doug exemple de mai sus, pe Lana culoarea pe

care o au, cenusie in A1, cenuie deschisg sau alba. in A2,
pamanturile de podzol prezintg caractere chimice insemnate de
diferentiete in eele doug orizonturi A i B.
Stratul A2, impreuna cu stratul de deasupra 1ui A, atrignclou fiind supuse actiunei de spalare a apei, sunt sal-kite in
saruri i se numesc straturi elluviale. Al doilea strat caracte-

ristic al pgmanturilor de podzol este orizontul B, care are o

culoare mai inchis, din pricing t a aci se oprete mare parte
din humusul spglat din straturile dela suprafata, impestritat cu omulPme de concretiuni formate de srurile cari au fost luate de

apa din straturile dela suprafatg i depuse aci. Acest strat al

podzolului cu formatiuni de Ortstein, este un strat de concentrape
i pentru acest motiv se mai numete i orizont illuvial. Din figura Nr. 7 se poate vedea felul cum se succedeaz principalele

straturi ale pamantului de podzol, i cum se prezinta straturile

tipice A1, A2 i B.

Din cauza acPunei de spalare a apei, straturile A1 i A2,

-find lipsite de saruri, au in totdeauna o reactiune acida i des_
ecompunerile cari au loc in ele se petrec in condipuni neprielnice.

www.dacoromanica.ro

106

Acizii, cari se intalnesc de obicei in aceste doua straturi, sunt

acidul humic i acidul crenic. Primul, fiind insolubil in apg, rdmane in stratul A2) pe cata vreme al doilea, find solubil, este

spalat de dare apa i dus in straturile de mai jos, unde intalnindu-se cu bazele splate de catre apg, da naStere la saruri.
Cantitatile de apa, cari traverseaza straturile A1 i A2 nu sunt
in totdeauna aceleasi. Ele suferg o continua oscilatiune. In cazul cand apa este in cantitate mai mica, ramanand spatii goale intre grauntii de pamant, oxigenul poate patrunde pang n.

A,

A,

''-

'-

`..

r.11'

-".d
_

;.^

Profil normal al unui podzol (dupa Emeis si Ramanni,

Fig. No. 7.
A, orizontul de la suprafata. A, podzolul. B Ortsteinul cu humus.

orizontul B, unde da nastere la oxidatiuni, formand cu corpii pe

cari intalneste substante inso1ubi1e,icari se adung sub forma de
concretiuni i da nastere in aceSt fel stratului de concentratie,
zonei de cimentatie, sau Ortstein. Compusii fierului si
manganitlui, din straturile dela suprafata, sunt solubilizati pi
spalati i ei in straturile din adancime
Dupa ielul cum oscileaza cantitatile de apa, cari spala
straturile eluviale dela suprafata, profilurile pamanturilor de
podzol au aspecte diferite.
Cand apa este in cantitate mai mare, si fenomenele depodzolizare mai puternice, stratul podzolic tipic A2 este mai.

www.dacoromanica.ro

107

.desvoltat, i orizontul de concentratie B de asemenea mai desvoltat si mai profund. Din contra, daca apa este in cantitate

mai mica i fenomenele de podzolizare mai slabe, stratul podzo_lie este mai putin tipic, mai subtire, orizontul de concentratie
mai putin bogat in concretiuni i asezat mai aproape de suprafata.

Fenomenul de spalare, care se petrece u s.arurile din stra-turile A1 i A2, se intampla si cu humusul care este dus in stratul de concentratie, dandu-i o culoare mai inchisa, formand
Ortstein cu humus. (Fig. Nr. 7).
Forma pe care o are stratul cu Ortstein" este variata
.dupa structura i gradul de permeabilitate al parnantului pentru
.apa. In fig. Nr. 8 se vede profilul unui podzol, in care stratul
-

Ail
1

al

Fig. No, 8.
Podzol cu Ortstein cu pungi (dupa Emeis i Ramann)
A, stratul de la'suprafata. A, podzolul. B Ortsteinul cu pungi.

cu Ortstein cu humus" este foarte neregulat, prevazut cu

rnulte adancituri, din care pricina se i numete Ortstein cu
pungi.
Pentru a ne da seama mai bine de felul cum sunt caracterizate diferitele straturi ale podzolului, din punctul de vedere al
compozitii lor chirnice, s urmarim datele din urmatorul tablou
reproduse dupa Glinka :

www.dacoromanica.ro

108
A,

A,
I

A pa la 100

3,0611,,

1,690J,

4,100 ,

Humus

10,94/,

1,250/

2,29"/

Si 0,
Al, 0,

66,86

131380/5

14,010/0
131780/,

Fe, Og
Mn, 04

1,710/,

1,950/,

0,040/0

0,040/0

Ca 0
Mg 0

1,389/,

K, 0

2,360/,
1,56"/,

0,92/,
0,130 ,
2,28/,
1,75 ,

Na, 0

0,149/0

c
0,98%

63,600/0

74,870/0

17,10' o
4,50 ,

13826/,

ooi ,
0,600 ,
0,450/0
4;120

3,469 ,

1,92 0

0,04 ,
0,630/,
0,400 ,
3,269 ,
2,620/,

Din datele de mai, sus se vede limpede, si in mod comparativ, compozitia chimicd a straturilor pdmanturilar de podzoL
Humusul este intr'un procent mai mare in stratul Al dela suprafatd, din pricina c acestui strat i se adauga cantitdtile insemnate de resturi vegetale, cari apoi stint supuse actiunei de
descompunere,

Din cauza improspatarei anuale cu resturi de substante

vegetale, acest strat are o culoare mai inchisd, cenuie. Dacd
trecem la strata'. A 2, adicd la stratul podzolic, vedem cd humusul se gasete intr'o cantitate mult mai midi, de 1,25P/0, din
cauza actiunei de spalare pe care o exercitd apa. In orizontul de
concentratie B, vedem e humusul se gasete intr'un procent
mai mare ca in AR i anume de 2,290/0, cu toate c se gdsete
mai departe de orizontul unde are loc formatiunea lui, i din
pricind cd aci se adund humusul sphlat de cdtre apd, din stratul
dela suprafatd A1, i din stratul podzolic i. Actiunea de spdTare, pe care o exercit apa asupra skurilor din prnant, o evidentiaza foarte bine fi,erul, care ne putand fi improspatat in acela fel ca humusul, II gdsim in cantitati crescande in straturile
mai de jos. Astfel in A1 el formeaza 1,71%, in A2 1,95% iar
in orizontul de concentratie B el formeaza 4,500/0. Acela lucru
putem sd ii observdm foarte bine i privitor la oxizii de mapgan, de magneziu, de potasiu 1 de sodiu, car: se gsesc in

cantitati mai mari in orizontul illuvial B, deck in straturile elluviale A1 i A2.

Pentru a vedea mai bine caracterul Eluvial, de concentratie,
al orizontului B, in comparatie cu stratul podzolic, si cu roca

www.dacoromanica.ro

log

mumd, ream mai jos, dui:A Glinka, compozitia chimica corn_

parativd a straluhti podzolic, a Orsteinului,si a rocet mume.
Podzol

Si 0,

81,460/,

Al, 03

10,22%

7' . 03

Mn 0
Ca 0
Mg 0
K, 0
Na, 0
P, 05

Ortstein

Roca murnd

62,83%

69,610/,

18,560/0

15,240

1,380A,

4,800 ,

2,33%

0,11%

4,140/a
0,78 ,

0,97010

_0,17/,
0,57%
3,90%
8,640/,
0,290/,,

-0,630 ,

4,48%
4,0' ,
0,890/

1,12 /
0,69 .
5,200 ,
5,470/,
0,580/,

Din cifrele de mai sus, se vede cum stratul cu ,Orisletn"

este mat bogat in Al. Fe. Mn. P2 05, de cat roca murna i de cat

stratul podzolic de deasupra, care a fost spalat sub actiuhea

apei.

Grosimea stratului podzolic este foarte variata, dupa intensitatea factorilor cari conlucreaza la form atiunea lui, si Th

special dupa cantitatea de apa care spald stratul de deasupra

al pamantului, i dupd cantitatile de oxigen i bioxid de carbon,
cari iau parte la solubilizarea sarurilor din acesct strat.
Adancimea la 'care se gasete straw! podzolic, in pamanturile de poclzol, este foarte variat. Uneori ii intalnim in apropierea imediatg a suprafetei pamantului, sau chiar la suprafata,
pe catd vreme alte-ori el se formeaza la o adancime relativ
mare. In multe parnanturi se poate intarnpla ca stratul podzolic,
s lipseascd pe de-a'ntregul sau partial. In cazul cand et lipseste
pe de-a'ntregul, atunci pamantul se numeste slab podzolic. In cazul and el lipsete numai partial si se gaseste sub forrnd de
pete albe, formand un strat pestrit sub stratul A1, pdm.^ntul se
numeste podzolic, iar in cazul rand el este complect format, atunci avem un podzol pkopriu zis. Podzolurile cari sunt formate
in terenuri nisipoase cu substrat de argila, au orizontul poclzolic

format, de multe oci, la o adancime de 1-1,50 metri deasupra

stratului, de argila,
b) Pameinturile de padure. Dup., caracterele pe can k prczintd, i dup factorii cari eontribuesc la tormarea lor, se clasificg la un loc cu pamanturile de podzol. Din punct de vedere

www.dacoromanica.ro

110

geografic, ele formeaza zond alaturata, sau le intalnim ameste-

cate cu pamanturile de podzol. Dupd Glinka, solurile de padure au fost recunoscute ca atare, pentru prima data de cdtre
Plagge, gradinar ef al Institutului din Kazan, si au fost studiate
din punct de vedere tiintific, pentru prima data, de
catre Docuceaiev. La Inceput se credea ca aceste pamanturi sunt un fel de cernoziomuri, cari au suferit
anumite schimbari datorite
influentei climatului. Docuceaiev ins a demonstrat c
ele au o formatiune deosebita
i independenta de
,
formatiunea pamanturilor
negre.
Korjinski spune cd cele
mai multe din parnanturile
de padure, s'au format pe
cernoziom, in urma actiunei
exercitata de padure. La inceput regiunile au avut ca-

racter de stepa cu cerno-

rt.

ziom, mai tarziu ins, conditiunile climaterice schimbandu-se, padurea a inaintat in zona cernoziomului
schimbandu-1 i dand natere la cernoziomuri degradate supt padure sau la so-

t wri7.

'

Fig-. No. 9 (dupA K. Glinka).

Cernoziom degradat supt padure.

luri de padure. In fig. Nr.

9 este reprezentat profilul
unui cernoziom degradat
supt influenta padurei. Ex-

plicatia data de dare Korjinski, corespunde felului cum se

petrec fenomenele in natura, in legatura cu influenta pe care o
desvoltd padurea. In primul rand in masivele paduroase, curentii atmosferici neputand strabate i dizloca stratul de aer,
ca in campiile deschise, atmosfera este in totdeauna incar-

www.dacoromanica.ro

111

catd cu vapori de apd. Ca o urmare a acestui fapt,

i stratul
dela suprafatd. al pmantului este in tofdeauna mai umed, umezeald care se transmite intr'o anurnita mdsurd, si straturilor
imediat inferio are. Pierderea apei din pamantul de supt padure,
este mai moderata, de cat in pamanturile din camp deschis, din

pricind ca padurea facand umbra, razele solare rare ori cad

direct pe suprafata pamantului pentru a activa evaporatia. Cantitile mari de apa, pe cari le evaporeaza arborii de pddure
prin frunzele lor, le absorb din straturile profunde ale Omantului, unde fi au raspandite radacinile, Padurea usucd in acest

fel straturile adanci ale pdmantului, pe cat vreme cel de la

suprafatd rmane umed.

Temperatura din interiorul padurei este in tot deauna mai

joasa si mai constant de cat in campia dechisa.
Din pricina atmosferei umede, din pricina temperaturei constante, stratul de la suprafata al pamantului este spalat de cdtre apa.
Acest fel de conditiuni fiind fayorabile pentru viata micro-.
organismelor si ciupercilor, actninea lor este puternicd si descompun in mare masura resturile de substante organice.
Din aceste pricini straturile de la suprafata, sunt spalate
i decolorate i dau nastere in acest fel, deasupra unui orizont
elluvial, iar mai jos unui orizont illuvial. Humusul nu se poate
forma in cantitate mare, din pricina c radicinile arborilor de
pddure, find rspandite la adancimi mari, procesul puternic de
descompunere al resturilor vegetale, ca frunze i crengi, nu este
contrabalansat, prin adaosul unei cantitati insemnate de radacini, cari sd. mentind echilibrul descompunerei resturilor organice, i sa contribue in acest fel la formatiunea humusului.
Procesele, cari au loc la formatiunea pamanturilor de padure,
stint aproape aceleai ca i la pamanturile de podzol. i aci
straturile dela suprafatd au o reactiune acida, din pricina lipsei
sdrurilor 1 din cauza prezentei acidului crenic. Un profit de pamant de padure, din Poltava, analizat de catre Gheorghievski
se prezinta in felul urmator :
Stratul A,. Se aflA la suprafata, si este insemnat in acest fel din pricina ca nu este durabil. Este compus din farlmaturi de crengi, si frunze
in diferite grade de putrezire. Aceste resturi vegetale sunt In continua
descompunere si pe de altA parte se improspateaza din nou prin ramasitile pe cari le lasa padurea In fiecare an. Culoarea acestui strat este
galbena Inchisa, si are o grosiine care variaza intre 2,5 5 cm.

www.dacoromanica.ro

112

Stratul A,. Se gaseste imediat sub precedentul, avand o culoare galbena Inchisa cu diferite nuante pana la -cenusiu, o structura grauntoasa,
fiind format din graunti de marimea unui bob de mazare. Cu cat ne coboram mai jos In acelas orizont culoarea se schimba, devenind din ce In
ce mai deschisa, iar structura devine
din ce In ce mai !mare. Grosimea
acestui strat variaza Intre 24-26 cm.
Stratul A,. Are o culoare cenusief1,1rI,
galbuie, o structura mare, fiind format
din graunci de marimea unei nuci. Cu

.?

cat ne coborim mai jos grauntii, din

'
A

cari este format, sunt din ce In ce mai

mari. Grosimea lui este de 17,-48 cm.
Stratul B1. IDe o culoare galbena

roscata, format dintr'un lut tare si

bogat In concretiuni, din pricina sarurilor aduse din straturile de deasupra
lui. Acesta este stratul fluvial, de concentratie, sau zona de cimentatie. Gro-

simea lui este de 0,7-1,4 m.

Stratul B de culoare galbue, format dintr'un lut bogat In calciu, si de
o grosime de 0,7-1,4 m.
Orizontul C. Format dintr'un loes
galben.

(I

<

nt. "

In Fig. Nr. 10, care Teprezinta tin profil de pamant de padure, se pot urmari aceste straturi caracteristice.
Daca ne oprim putin asupra
acestui exemplu de pamant de
Odure, descris de Gheorghievski,

vedem ca. in 1nii generale, din

punctul
de vedere al caractereProfil de pamant
Fig. No. /9.
lor
pe
cari
le prezinta, se aseade padure (dupa K. Glinka),
mana cu pamantul de podzol.
Stratul A2, care corespunde stratului podzolic din Omanturile tipice de podzol, intruneste aproape acelasi caractere,
culoarea lui este cenusie-ga1buie, din pricina actiunei de spalare
a apei. A1, impreuna cu stratul A2, formeaza orizontut elluvial.
Supt ele gasim iarasi doua. straturi Bi si B2, cari prezinta carapterele orizontului de concentratie, ale stratului c u Ortstein", dit
pamanturile de podzol.
Culoarea acestui strat este de un galben de dif erite nuant

www.dacoromanica.ro

1 13

Impestritat cu o multime de concretiuni datorite srurilor adu.8e de ape. Acesta este stratul illuvial al pamanturilor de padure,
sau zona de cimentatie. Avand in vedere asemanarea care exista intre aceste cloud feluri de pamanturi, din punctul de vedere
al factorilor carora sunt datorite, cat si din punctul de vedere al
caracterelor pe cari le prezinta, se spune cu drept cuvant c
pamantul de padure este o forma tranzitorie* spre pamanturile
de podzol. Aceastri forma tranzitorie, la randul ei, se descompune in alte .forme de tranzitie intre parnanturile de cernoziom,
i intre pamanturile de padure, cum ar fi de exemplu cernoziornurile degradate suh actiunea climatulti umed, cu sau fara padure. Ca lucrul este aa, ne arata i faptul aelarei lor, d'alungul granitei de nord a cernoziomurilor, formand o zona continua
intre pamanturile de cernoziom i pamanturile de podzol.
CompoziOunea chimica a pamanturilor de padure ne desvalue alte caractere tipice, capatate -in urma conlucrarii factorilor naturali. Redarn aci,, dupa Glinka, exemplul compozitiunei
chimice a unui pamant de padure, din Kursk, studiat de care
Kosovici.
A,
10-15 cm.

Humus

A,
30

45 cm.

B
60

97 cm.

Al, 0,
Fe, 0,
Ca 0

3,02/,
0,13%
0,07%
0,920 ,
0,9804
0,290/,

Mg 0

0,220/0

K, 0
Na, 0

0,140 ,

0,110/5

0,300

0,07/0

0,040/,

0,110/,

P, 05

0,030/,

0,3404
0,030/0

0,07%

0,10%

1,140/0
0,920/o

3,470/0

0,51010

0,180/
0,21%

2,460/,
0,33 0
0,49/,
1

Din datele de mai sus se vede cA i la pamanturile de padure orizontul illuvial B, este mai bogat in saruri de cat cele lalte
-cloud orizonturi superioare. Ast-fel procentul de fosfor, de oxizi
de aluminiu, fier, calciu, magneziu i sodiu, este mai ridicat In
orizontul B decat in celelalte, datorita actiunei de spal are a

apei. Stratul A, are o reactiune acida, stratul A2 are o reactiune neutra, iar orizontul B are o reactiune
c) Pamcinturile galbene. Tot alaturi de pamanturile de podzol i de pamanturile de padure, se aeaza. i pamanturile gal8

www.dacoromanica.ro

114

bene, de oare ce prezinta in linii generale anumite caractere tipice comune, i la formatiunea lor contribue anumiti factori
comuni ca la formatiunea celor de mai sus.
Si la aceste parnanturi se intalnete un strat de formatiune podzolica, Ag, care se aseamana inteo anumit masura cu
stratul podzolic din pamanturile tipice de podzol. i asupra acestor pamanturi se poate urmari actiunea de spalare pe care
o exercita apa, i se poate observa migratiunea srurilor, in acela fel, din stratul superior eluvial, in stratul de mai jos iluvial. Intinderea geografica a acestor pamanturi este mult mai
redusa, cleat la cele lalte cloud categorii de mai sus, i poate ca
si din aceast pricind ele sunt mai putin studiate. In Germania
ele au fost studiate de catre Ramann, in Rusia de catre Glinka
i la noi de catre profesorul Murgoci.
d) Podzolul In Romania. Se gaseste foarte raspandit, ocupand mare parte din suprafata dealurilor din centrul Moldovei,
din Muntenia i Oltenia, si din intreaga depresiune subcarpatica. In unele parti ale tarei este cunoscut sub denumirea de
pamant siu, iar in Moldova este numit hlei. Podzolul romanesc
este caracterizat in fekd urmator de catre profesorul Murgoci :
Stratul A,. Format dintr'un strat de o culoare cenusie, In care are
loc cfescompunerea puternica a resturilor de subtan,e organice lasate de
paclure, cu un procent ore care de humus, si cu o aciancime de 8-12 cm.
Stratul A,. De o culoare mai deschisa, cenusie albicioasa, date-nil
actiunei de spalare a apei Incarcata cu bioxid de carbon. Grosimea acestui
strat este de 10-20 centimetri.
Orizontul B. De o culoare bruna roscata, de obicei argilos, bogat ir
concretiuni de fier si mangan. Acesta este orizontul de concentratie, illuvial, corespunzator Ortsteinului din parnanturile tipice de podzol.
Podzolurile din Romania sunt formate, cele din tampie pe loes, ar
In alte regiuni ele sunt formate pe nisip, pietris sau pe argile tertiare.

e) Pamanturile de padure din Romania. Ele se gasesc raspandite .pe o mare suprafata a Basarabiei, formand regiuni relativ intinse in nordul ,i vestul judetului Hotin, pe Prut i pe
Nistru, in judetele Balti i Soroca. Cele mai multe insa se gasesc in regiunea zisa Codru, care ocup o faie din centrul
Basarabiei, dela sud de Sculeni pana la Nistru, pe o latime de

80-100 km. Aceast regiune, ocupata de paduri batrane,

cu un teren framantat de dealuri cu inaltimi de 250-400 metri,
cuprinde mare parte din jud. Chiinului i Orheiului, i mare
parte din bazinul Rutului i Bacului. In toata aceast regiune-

www.dacoromanica.ro

115

a codrului, sub padure, se intalneste pamant de podzol tipic, sau

de diferite forme, i pamanturi de padure.
Esentele, cari populeaza padurile din aceasta regiune, au
exercitat influente deosebite asupra pamantului i i-au imprimat
caractere diferite.

In acest fel, padurile de stejar, fiind mai rare, lsand s

patrunda mai usor lumina solara, au dat natere la pamanturi
zise de stejar, cad in totdeauna au o culoare mai inchisa, cenusie, din pricina ca aci factorul apd, sub acpunea caldurei, nu
a exercitat o actiune gat de puternica. In general aceste paiminturi de gejar, sunt caracterizate printeun orizont A, de la
suprafata, de o culoare cenusie inchis, continand multe resturi de substahte vegetale, din frunze i crengi, in curs de descompunere, cu o structurd gruntoas i cu un procent de humus de 2-6%, i sarac in carbonati cari au fost spalati.
Sub acest orizont intalnim un altul B, de o grosime diferita,
care oscileaza in jurul a 45 cm, i de o culoare dechisa. Mai
jos intalnim un alt orizont, de obicei o marna galben rocata,
de o grosime de 60-90 cm.
Padurile de fag, din cauza masivului des pe care il formeaza, intretin o atmosfera mai umeda, o temperatur mai constanta, i ca urmare, asupra pamantului de sub ele se desfaura procese cari le apropie mai mult de pamanturile de
podzol. Aceste parnanturi, in general zise fiamanturi de Jag,
au o culoare alba sau albicioasa. Dupa Porucic ele se mai numesc i popeluri, si in ele intalnim urmatoarele orizonturi :
Orizontul A, de obicei umed, continand multe resturi de frunze In
curs d,. descornpunere, de o structurd mdrunta i de o culoare cenusie
Inchisd. Grosimea lui este de 5-10 -cm.
Orizontul B, asezat sub cel dintai, de o culoare albicioasa, si In
partea de jos bogat in concretiuni, la fel ca stratul de concentratie din
pamantui de podzol, datorit actiunei de spdlare a apei. Acesta este stratul
illuvial. Grosimea lui este de 45-90 cm.
Orizontul C', constituind de obicei o masa compact de naturd nisipoargiloasa.

III. Pmnturile de umiditate potrivit.

1. Teorii asupra geriezei cernoziomurilor.

In acesta categorie se cuprind pamanturile negre, zise

,,cernoziornu71", cari aq o importaht multilaterala.

Din punct de vedere geografic, pamanturile negre ocupa

8*

www.dacoromanica.ro

116

suprafete foarte intinse pe suprafata globului. In Rusia euro-

peana sudica ele ocupa o treime din toat intinderea, sau cca,
9.000.000 de km. patraP. De asemenea ele se gasesc foarte bine
reprezentate in GaliPa, in Ungaria, in Romania, in Bulgaria,
in America de nord (in statele Dacota, Nebraska, Texax), in
America de sud i in Argentina.
Avand in vedere calitaPle pe cari le prezint, ele au fpst.
prIvIte in totdeauna ca cele mai bune parnAnturi agricole,
datorit puterei lor de producpune, atuncia cand fact6rii de
ordin climaterie sunt favorabili, i cand sunt lucrate cu pricepere. Din punct de vedere al formaPunei lor, de asemenea, ele
au constituit obiectul de studiu al muttor cercetatori vreme indelungata. Avand de vedere interesul pe care-1 prezint, asupra
formatiunei lor s'au emis o multime de teorii nejustificate, insa.
totusi interesante.
Ccl dintai care s'a ocupat, intre alP, cu studiul pamanturilor
negre, i care a cautat s dea o expIicatie formapunei lor, a
fost Lomonsov care in cartea sa : Primele baze ale metalurglei
1763" spune : ca formaiunei acestui piimant nu este de origina

minerala; ci datoritii altor aoi factori naturali de ordin animal si vegetal, intelege oricineg . Cu toate ea in aceast scurt
afirmatie a lui Lomonsov se poate spune ca se cuprinde samburele explicatiei foFmatiunei pamanturilor de cernoziom, totusi,
dupS el au fost emise alte teorii mai putin verosimile. Astfel

Pallace, pe la inceputul secolului XVIII, crede ca pmanturile

de cernoziom sunt de formatiune marina. In regiunile din sudul
Rusiei, marea aspica i marea Neagra, inainte vreme, au ocupat
suprafete mult mai intinse, iar mai tarzin, retragandu-se treptat, ar fi
lsat o multime de animale de mare, ale caror cadavre, descompunandu-se pe loc, au imbogapt pamantul in resturi de substante orga-

nice, i ar fi dat natere la parnanturile hegre cari se intalnesc in

acele regiuni.

O alta teorie a fost emisa de care Ez.chwald (1850). El

spune ca regiunile ocu pate de pamanturile negre de astazi, ale
Rhsiei europene, au fost inainte vreme ocupate de !mth.tini, in cari
s'au format cantitati foarte mari de turba, din care maitarziu,in urma
diferitelor procese, au luat nastere pamanturile negre de cernoziom.

Wagtnheim von Qvalen, la fel ea i Eichenwald, crede c

pamanturile negre sunt formate tot datorita turbei i mlatinilor.
El spune insa c regiunea pAmanturilor negre de astazi n'a fost

www.dacoromanica.ro

117

Inainte vreme ocupatd du midtini i cu turbd, dar cd acestemateriale au fost aduse in cantitti caisiderabile din regiunile
de nord ale Rusiei, unde se gasesc i astgzi, de care ghetari
i depuse in regiunile ocupate astazi de pditignturile negre. Din
descompunerea resturilor organice din mocirld, aduse de la nord,.

au rezultat mai trziu cernoziomurile. Toate aceste teorii sunt

departe de adevar. Primul care se apropie mai mult de adevdratul fel al formatiunei humusului, a fost Rupprecht (1866), EI
inlgturd teoria turbei, a mlgtinilor etc., in formatiunea cernoziomului i spune : Chestiunea cerhoziomului este de ordin bolgnic"..

Dupg el pamanturile s'au format pe loc, fdr interventia vre unui

material adus din alt parte, i cauza principald a acestor pgrndnturi negre este vegetatia de stepd. Conceptia lui, (1.ei arat
drumul adevdrat in explicatia formatiei parnanturilor negre, este
totusi ne complecta, din pricind cd exclude importanta pe care oare clima. Acest inceput de explicatie a for:I-JAI-6 pgind.nturilor
negre, nu a putut sd -rezolve chestiunea, i dupa el au fost inca
alti multi cercetatori cari explicau formatiunea parnanturilor negre
in legaturd cu roca mumg. Primul care a studiat in mod temeinic

i pe toate fetele formatiunea pamanturilor negre, a fost Dccu

ceaiev (1883), in lucrarea sa cernoziomul rusesc" El dgrama toate

teoriile de pand atunci i arata rolul hotdritor pe care il au

vegetatia i clima.

In legaturd cu clima i vegetatia el studiazd rdspandirea

geograficd a acestor plmnturi, ardtand cd forrneaza o zond
cu largime diferita i care are un mers paralel, sau aproape
paralel, nu cu gradele de latitudine ci cu izotermele, si deci in
stransd legatura cu clima, cu precipitatiunile atmosferite

cu

vegetati a.

2. Principalele tipuri de cernoziomuri.

In interiorul iritregei zone de cernoziom, pgmanturile cari
rezultd nu prezintd caractere uniforme, de la o margine pang la
cealaltd. In stransd legatura cu felul cum variaza factorii climaterici, i pamanturile de cernoziom variazd, formand subdiviziunj sau zone secundare. Cernoziornui ile tipice se gasesc
in centrul zonei, adicd acolo unde condiitunile, sub actitmea cdrora .se formeaza, sunt In optimum, i de, acolo in spre margin ea
nordicd i rnarginea sudica a zonei, pgmanturile de cernoziom
cari se formeaza suferd variatiuni, pang cnd trec pe nesirntite

www.dacoromanica.ro

118

la pmantul de pldure din spre nord, sau la pdmanturile de

step din spre sud. Procentul de humus de_ asemenea se gdseste in cantitate mai mare in mijiocul zonei, in cernoziomurile
tipice, i descreste in mod treptat in spre nord si spre sud,
cdtre marginile zonei. Flora de stepd, care contribue la formatiunea cernoziomurilor, variaza si ea in acelas sens, dela centru
spre nord si spre sud, exeicitand o actiune diferita.
Dupd felul cum se succedeazd in zona lor naturald de for matie, paralel cu variatiunea factorilor naturali, pdmanturile
negre se impart de obicei in urmdtoarele categorii :
Cernoziom nordic,
Cernoziom obicinuit sau mijlociu.

Cernoziom gras sau tipic.

Cernoziom sudic.

a) Cernoziomul gras sau tipic, se gaseste in centrul zonei

41e formati; adic acolo unde concertul de factori, care ii dau
nastere, se gsesc in optimum. El este caracterizat printeun
:strat superior Ai, de culoare neagra inchis, de grosime diferit.
Sub acest strat se gaseste un altul A2, de culoare neagrd
mai putin inchis. Ambele aceste cloud straturi au la un loc o
grosime de un metru. Stratul A2 are in partea de deasupra o
structurd grauntoas, iar mai jos structura devine- mai mare,
grauntii au mrimea unei nuci. Mai jos capdtd o structurd prizmatica. Trecerea dela orizontul A, la orizontul B se face in
mod treptac.

Dintre cele doua orizonturi caracteristice de la suprafatd,

_A/ este cel mai dezvoltat.
b) Cernoziomul obicinuit sau mijlociu, se gasete, asezat
sub forma de fasie la nordul cernoziomului tipic. Ca si precedentul, el are orizontul A format din cloud straturi i anume : A1,
de o culoare inchisd, i A2 de o culoare mai deschisd, insd mai
gros dect A, Ambele acest cloud straturi, A1 i A2, au o
_grosime de 70 de centimetri, si trecerea de la unul la altul se
face mai repede.
c) Cernoziomul nordic, este asezat de asemenea, sub form
-de fdsie sau de petice intrerupte, clealungul i deasupra cernoziomului obicinuit, inspre nord, i face, prin caracterele lui, tranzitia intre pamanturile de cernoziom i pdmanturile de padure

si de podzol. Aceastd varietate de cernoziom este mai putin

studiatd.

www.dacoromanica.ro

119

d) Cernoziomul sudk, se gase,te, sub forma de f aie sat

sub forma de petice intrerupte, dealungul ,i dedesubtul cernoziomului tipic. El are de obicei o culoare cenuie inchis, si
orizontul de deasupra format din doti straturi, A1, i A2, aman-

doud la un loc de o grosime de 60-70 cm. Stratul de deasupra., A1, de culoare mai inchis, are o grosime de 10-20 cm..
i trecerea de la A1 la A2 se face repede.

3. Formatiunea i caracterele cernoziomurilor.

Independent de roca muma, peste care sunt aezate, Omanturile de cernoziom ii datoresc formatiunea lor in primul rand
conditiunilor climaterice ale regiunei si vegetatiei. Apa, carecade la suprafata acestor regiuni, este in cantitati potrivite,

in cat nu exercit o actiune de spalare prea puternic asupra

straturilor pamantului. Vegetatia, care crete in aceste regiuni,
este compusa din plante ierboase, tipice de stepa, cari umbresc
bine pamantul i. intretin la suprafata in totdeauna o atmosfera potrivit de umeola. Dupd moartea lor ele adaoga pamantului cantitati insemnate de resturi vegetale, cari, din cauza
unui procent moderat de ap in p4mant, sunt supuse unei descompuneri incete i necomplecte, adaogand in acest fel Omantului cantitti insemnate de humus. Radacinele acestor plante
sunt foarte desvoltate, i supt fornia de ramificatiuni fine in.
stratul dela suprafata al pamantului, pe care II strabat in toate directille ca o retea foarte deasa. Datorit acestui fel de raspandire a radacinilor plantelor ierboase, cari mai tarziu se descompun, se acumuleaza in pamanturile din aceste regiuni cantitati insemnate de humus, care le da culoarea neagra. Acestefenomene se repeta intr'o epoch lunga de timp. Kostaciov socotete varsta cernoziomurilor tipice la circa 20.000 de ani !
Ori cari ar fi varietatea, din care fac parte diferitele pamanturi negre, ele au anumite caractere comune. Sunt presrate cu o multime, de graunti de carbonat i sulfat de calciu,
in stratul A2 mai mult decat in A1, datorita. carora fac o puternica reactiune cu acizii.
Acest fenomen este variat la diferitele tipuri. Cernoziomurile obicinuite, in stratul dela suprafata face o reactiune slaba
cu acizii, la cernoziomurile nordice reacpunea este foarte slaba

sau chiar nu are loc, pe cal vreme cernoziomurile sudice

fac o reactiune foarte puternica chiar in orizontul Al. Acest

www.dacoromanica.ro

120

fenomen se explicA in leg-aura cu variatiunea factorului apa si

actiunea diferit de splare.
Tot In pamnturile de cernoziom se gsesc, la adancimi
diferite, i raspandite mai ales in
orizontul A21 pete de marfmi variabile i de culori diferite, galbene
sau negre, zise crotovine, provenite
din gaurile de oareci i de crtite,
umplute mai tarziu cu sruri, sau
cu humusul adus de apa de infil-

tratie. In fig. Nr. 11 se vede un

profil de cernozibm tipic cu crotovine.
i

rc

Continutul in humus este de asemenea un caracter comun al diferitelor varietti de cernoziom, i el

variaz in felul urmaor:
1. Cernoziomul nordic, 4 6/, humus.
2. Cernoziomul obicinuit sau mijlociu
6 100 humus.
3. Cernoziomul gras sau tipic 10-130/0
humus si
4. Cernoziomul sudic 4-6/, humus.

Tot din punctul de vedere

al

procentului de humus, Docuceaiev,

in interiorul zonei comune de cernoziom, deosibete mai multe zone,

numite de el zone izo-humice, in

felul urmator:
0 zona centrala cu 13-16% humus.
Doua zone exterioare, cari se circum-

scriu la nordul si la sudul primei, cu

10

130 humus.

Doua zone cari se circumscriu precedentclor, la nord si la sud, cu 7-8% hu-

Fig. No. ii.

Profit de cer-

noziom tipic (dup K. Glinka).

mus, si in fine alte doua zone, cari se

circumscriu iarasi la nord ails sud, cu
4-7 , humus.

In acest fel, din zonele izohumice ale lui Docuceaiev, se

vede cum procenul de humus scade in mod treptat pornind dela
zona centrala, spre marginea nordic sau spre marginea sudic.

www.dacoromanica.ro

121

Indiferent de situatiunea geografic4, pe care o ocupd direritele feluri de cernoziom, Sibirtzev le imparte In urmatoarele
patru categorii :
1. CernoAiom gras, cu peste 10% humus.
2. Cernoziom-mijlociu, ordinar, gu 5 10/, humus.
3. Cernoziom meridional sau ciocolat, cu 4-76Li humus.
4. Cepnoziom brun, de pe terase, cu 4 6/8 humus.

4. Cernoziomurile din Romania.

Urrnrind clasificapunea fcut de cdtre Sibirtzcv, la noi
in tail se pot gasi urmtoarele variethp de cernoziom.
a) Cernoziomul tipic. Este relativ putin raspandit si se gaseste sub formd de petice, de diferite mdrimi, in stepa nordicd. a
Moldovei, si in petice mai man n nordul Basarabiei, in judetele
Hotin, Balti, Soroca, Tighina. In sudul Moldovei de asemenea
se gdseste in jud. Covurlui, si in Muntenia formeazd o zond ingusta intre Ploesti i Focsani. Suprafete destul de intinse se-mai gdsesc si in Banat.
b) Cernoziomul ciocolat este mai rdspandit. El ocupt aproape toat campia de rdsdrit a Munteniei, sudul Olteniei

regiunea de pe Prut a Moldovei i Basarabiei. In diferite pri

ale tarei el este format pe diferite roci. Astfel in Moldova si
Basarabia este format de obicei pe nisipuri i marne tettiare,
iar in Muntenia pe loess. Ca si in Rusia la noi pamanturile de
cernoziorn au o important deosehitd, atat din punct de vedere
4 formatiunei lor, cat si din punct de vedere al productiunei
agricole. Ele constituesc regiunile cele mai fertile ale prei,
gratie bogtiei lor n saruri i in humus. Dupd cercetdrile
profesorului Zaharia, s'a vdzut cd pamanturile de cernoziorn
sunt acelea cari dau cele mai bune reeolte de grau, din punct
de vedere cantitativ i calitativ. Ele se gasesc raspandite in
regiuni de ses, cu 0 altitudine de 50-200 metri,sau pe terase,
regiuni cari primesc in- rnediu atival 500-600 mm. de apd,
o temperaturd medie anuald de 9-10 grade. Dupa observatiunile Pi ofesorului Murgoci, in Muntenia partea de nord si de
vest a cernoziomului a fost invdat de pAdure, datorit acpunei cdreia a suferit schimb.dri fundamentale si a fest transformat, in mod complect sau partial, in pdmant de pildure sau cernoziom degradat.

www.dacoromanica.ro

122

Cernoziomul Basarabiei, a fost de asemenea de aproape studiat de

-cdtre pedologii Rusi. 0 htrtd a solurilor Basarabiei a fost fdcutd de care
Grosul Tolstoi In anul 1858. El impdrtea pdmAnturile Basarabiei In patru
zone principale, dupd. cum urmeaza.:
a) Cernoziomul gras. Reprezentat In jud. Hotin, Bdlti si parte din
-Soroca, format sub un climat mai constant, Intr'o regiune cu zdpadd multd
ci addpostita de cAtre regiunea codrilor de mai jos.
b) Cernoziomul nisipos, reprezentat In jud. Chisindu, Orhei si parte
-din Soroca, formAnd o zond ru o ldtime de 75-90 km. Aceastd regiune
este impestritatd cu terenuri de altd formatie, in special cu pdmanturi de
Vidure, formate supt climatul care domneste.
c) Paindnturile argiloase, cari formeazd o fdsie la sud de Tiraspol,
-cu o grosime de 45-70 de km., unde sunt rdspAndite In culturd granele
de prirndvard.
d)Plimdnturile nisifioase, din regiunea maritim, formAnd o zond cu o
ldtime de 20 65 km. Au o culoare brund cu putin humus. Vegetatia in aceasta.
Tegiune este mdruntd, de scurtd duratd) se usucd repede si de timpuriu,

mai ales sub actiunea vantului de la sud i sud-est. In perioadele de usaciune, cari sunt In tot timpul verei, pdmAntul se crapd In toate directiile
si pe o adAncime mare.
Docuceaiev, in anul 1889, studiind cernoziomurile din Basarabia, le-a
impartit In urmatoarele categorii :
a) Cernoziomul argilos tipic, care ocupd jumdtate din partea de sud
-a judetului Hotin, jumatate din partea rdsdriteand a jud. Btli, partea de
apus a jud. Soroca, si mare parte dirt jud. Orhei. Solul In aceastd regiune
este de o culoare neagrd, cu o structurd mare, formAnd bulgdri, i avAnd
o adAncime de 90-135 cm.. Principalele orizonturi cari se pot deosebi la
acest cernoziom sunt urmAtoarele :
Orizontul A, are o grosime de 60 de cm., o culoare neagrd omogend
si o structurd mare bulgaroasd.
Orizontul B, este compact, de o culoare galbend cenusie.
Orizontul C, este constituit dintr'n mania argiloasd de culoare galben murdard.
Acest cernoziom are de obicei 6- 70/, humus.
b) Cernoziomul meirnos. Se gdseste In regiunea situatd la sud de regiunea codrilor, avAnd un orizont plan, putin Inalt, i cu caractere tipice
.

de stepd. Aceasta este regiunea zisd Bugeac. PdmAnturile In aceastd regiune

sunt de b culoare castanie, Cu un sol de culoare mai Inchisd si o grosi.

me de 45-50 cm., si un subsol format din calcar tertiar -rnarnos, care
face efervescentd puternicd cu acizii. Continutul In humus este de 3 6/,,
Si 50/0 carbonati.

IV. Pmnturile de umiditate insuficient.

Ocupg regiuni foarte intinse in Rusia european i asiaticg,
in regiunile din-prejurul Uralilor pang. la Volga, pc cursul ei
inferior i imprejurul marei Caspice, in Crimeea, in Sudul Basarabiei, in Dobrogea si in Ungaria. Regiunile, in cari se for-

www.dacoromanica.ro

123

meaza aceste pamanturi, sunt caracterizate prin precipitatiuni

atmosferice de 300-400 mm. anual, toamna i primavara scurte, vara ocupand peste 1/3 din tot anul. Temperatura este in.
tot-deauna ridicat, din aceast pricina evaporatia este puternica, iernile reci, spglarea i dezagregarea hidrochimica redusa, vegetatia compusa din plante xerofile aezate in tufiuri,.
pentru a se proteja in contra vanturilor. Din pricina asprimei
conditiunilor de clima, aceste regiuni sunt caracterizate printr'o agricultura slab, in schimb ins are o mare extindere creterea vitelor. In aceast categorie se pot grupa cinci feluri principale de pamanturi : castanii, galbene, cenusii, rosii, i dezert:ce..
a) Pdmcinturile castanii. Sunt cele mai raspandite din aceste cinci categorii. Ele ocupa partea nordica a zonei pamanturilor cu umiditate insuficienta, in imediata vecinatate a cer-

noziomurilor. Sunt foarte raspandite in Rusia pe pon in regiunea cazacilor, in Crimeea, in sudid Basarabiei, in Regatul
vechiu i in Ungaria. Caracterul principal al acestor pamanturi este culoarea castanie. Stratul superior Al are o grosime
de 5-7 cm., la suprafata avand o culoare mai deschi, spre
fund o culoare mai inchisa i lipsit in general de structura
grauntoas.

Stratul urmator A2, are o grosime pana la 60 de cm., de oculoare dechis, care se pierde in mod treptat spre partile mai
adanci. Ambele straturi, Ai I A2, fac reactiune puternica cu
acizii, din pricina c apa care cade in aceste regiuni, nefiind
in cantithti prea mari, uneori chiar lipsind, sarurile, in urma ascensiunei apei prin evaporatie, se concentreaz4 si rgman in
straturile de la suprafata. Putinelor resturi de substante vegetale, cari se adauga in fie-care an, sub actiunea tern peraturei ridicate, sunt descompuse repede ,i foarte puternic, din care pricinA aceste pntanturi au un procent mic de humus i sunt caracterizate printr'o culoare dechisa. Ca compozitie mecanica
aceste pamanturi pot s fie lutoase, luturi nisipoase, sau nisipuri
argiloase etc. Continutul lor in humus variaza in mijlociu intre.
3-4,50/0, i descrete in adancime in felul urmator :

La 0

3-14

11-18
, 19-28
35-45

4,02% humus

cm.

11

11

3,240/0
2750/0

1)

2120/

9,940/,

11

/I
1)

t/
11

www.dacoromanica.ro

124

Din felul cum varizart aceste date, putem s vedem ca acliunea de levigare a apei nu se resimte, continutul in humus
este in totdeauna mai mare in stratul de la suprafata decat in
straturile din adancime, spre deosebire de pamanturile de pod261, in cari de rnulte ori i humusul este splat in adancime.
Compoiitiunea chirMch a pamanturilor castanii, dup. Glinka,
se prezinta in felul urm5tor :
La a
adncime de 0'5-4 cm.
Si 0,
Al, Oa

Fe, 0,
Ca 0
Mg 0
Ka 0

68,420/,
16,36 0
t1,550/,
2,670 9

2,33 0

Na, 0

1,874
2,380 ,

Pa 05

0,163 0

5-12 cm.
68,2604
16,4204
6,554
2,9004
1,494
1,754
2,260/0
9,133 0

11-17 cm. 57-63 cm.

69,984
46,594
6,014

69,044
16,43%

1,6404

2,750/9.

2,134
1,864

1,280/,
1,504
2,2404
0,144/0

2,400

0,1504

.6,750/,

Din tabloul de mai sus, se poate vedea i mai limpede cum

sarurile, pe cari le contine primantul, sUnt rgSpandite in mod
uniform in toate straturile, ba une ori sunt in cantitati mai mari
in straturile de la suprafata de cat in cele de mai jos.
b) Panuinturile galbene. Sunt formate alaturi de pamanturile castanii, sub aceleai conditiuni naturale 1 au anumite caractere comune. Stratul dela suprafata, A1, are o grosime pana
la 19 cm., o culoare galbena cenuie la suprafata i galbna mai
jos. Trecerea de la acest strat la cel urmator se face in mod
treptat.

Stratul A2, are o grosime pana la 40 de cm., o culoare

mai inchisa, i este putin stratificat.

Orizontul B, are o culoare galbena inchisa. Humusui in

aceste pamanturi se gasete in cantitgi mici.
c) Pamcinturile cenusii. Sunt foarte raspandite mai ales in
Turchestan, formate pe loes i alte roci. Stratul dela suprafata,
de 10-20 cm. adancime, are o culoare cenuie, sau cenuie galbue, sau galbue mai jos. Stratul urmator, gros de 30-50 cm.,
are o culoare cenuie, si este foarte bogat in concretiuni de saruri, in special carbonati.
Fiind forniat pe loess este f6arte bogat in parti levigabile,

www.dacoromanica.ro

125

-pang. la 400/o, iar humusul se gseste in cantitdti mici si descreste in adancime in felul urmtor :
Humus

AdncimeA
_

La

0-3

cm.

13-26
60-06
.

103-110
172-180

2,00%
0,450/0

0,260/,
0,2214
0,130/9

Carbon* sunt rdspanditi de asemenea in toate straturile

pdmantului, atingand maximum la o adancime de 100-120 cm.
Din pricina climei secetoase, carbonatii nu pot s fie spalati
si formeaza scoarte si concretiuni, mai ales in jurul gdurilor
facute de rme, de insecte in general si de care soarici.
d) Peimiinturile rosii. Se formeaza in aceleasi conditiuni
ca si precedentele. Ele ocupd regiuni intinse in Spania, Asia
Mica, Palestina, Arabia, Africa, si Australia .centrala.
e) Pameinturile dezertice. In regiunile in can se formeazd
vegetatia este si mai redusd, de multe on lipseste aproape cornplect, incdt descompunerile resturilor vegetale sunt ne insemnate sau aproape nu existd. In acest regiuni are loc o dezagregare
fizica foarte puternica, din care pricin straturile de pgmant,
de obicei nisipuri, can se formeazd la suprafat, sunt compuse
din corpuri foarte mdrunOte, cari sunt cu usurinta ridicate de
vanturile puternice, cari bantuie aceste regiuni, ramannd pe
loc numai cele mai man si mai grele.
In aceste regiuni, pamanturile nisipoase rezultate sunt foarte

mobile. Ele sunt purtate din loc in loc de care vanturi, sau
sunt
duse la distante mari si asezate in regiunile din inpre,

j unmi, si unde se formeazd loessul.

Privitor la fenomenele cari se petrec in pustiuri, Johannes

WalMer spune : Pustiurile sunt bogate in paradoxe geografice,
acolo se gasesc : Nori faril ploi, izzloare fizra pcirae,rdurifiira
varsari, lacuri farei scurgeri, via .si delte uscate, depresiuni
uscate mai joase ca nivelul mrei, dezagregare puternica Pim
scoarld de dezagregare. Toate pamanturile din pustiuri sunt
foarte bogate in sdruri, in special in carbonati de calciu. In
cea mai mare parte ele se clasificd la un loc cu pamanturile
schelete.

www.dacoromanica.ro

126

V. Pmnturile de umiditate extesiv.

Se formeaz in regiunile cari primesc cantitgti de apg nu&
prea mari, in cari temperatura anuala ins este relativ scazuta,.
de multe ori chiar rece, i pmantul in tot-deuna imbibat cu
apg. Din aceastg pricing, aerul patrunde cu greutate in straturile pgmantului i resturile de substante vegetale, cari se adaogg
in fiecare an, atat din cauza unei umiditgti prea mari, cat mai
ales din lipsa oxigenului i a temperaturei, se descoinpun foarteincet, incomplect. Actiunea cea mai mare o au microorganismele anaerobe, Can l. dau nastere la o descompunere carateri-

zatg prin degajari de CH4, SH2, Oxid de azot, N liber etc_

In acest fel de pgmanturi se gasesc cantith.ti insemnate dehumus, acizi grai, leucin tyrosin, indol, scatol, etc. Din aceasta
pricing mediul este foarte impropriu pentru dezvoltarea microorganismelor aerobe, substantele vegetale suferg un proces de
semicarbonizare.

Dupg natura descompunerilor cari se petrec, si dupa cantitatea de apa care existg, in acest fel de conditii, pot sa ia nastere diferite feluri de pamanturi, ca de exemplu turba, mlastini
marecagii, etc.

VI. Pmnturile de umiditate excesivi temporad.

Aceste pamanturi, nu formeazg zone regulate i cu anumit
pozitie geografica, in legatur cu anumiti factori naturali.

De obicei ele se ggsesc raspandite in diferite zone din

regiunile cu precipitatiuni atmosferice putine, ca de exemplu
intre pamanturile de cernoziom, intre pamanturile castanii, intre
pamanturile galbene etc. Aceste pgmanturi sunt sgraturile sau
slatinele, numite astfel din pricina cantitatilor mari de saruri
pe cari le contin. Asupra provenientei sgrurilor din aceste pL
manturi, s'au format diferite teorii.
S'a emis ideea ca origina srurilor, pe cari le contin aceste
pamanturi, este in depozitele geologice vechi, cari au fost
spalate de care ape i apoi depuse in anumite locuri prin evaporare. Aceastg teorie, nu poate sg explice formatiunea srd-

turilor in general. 0 ak teorie este in legatura cu lacurile

sgrate. Izvoarele, cari tanesc din scoarta globului cu un continut_

insemnat de sgruri, au dat nastere la lacuri sarate, cari mai

tarziu, intr'o perioada lunga de vreme, pierzanduli apa prin

www.dacoromanica.ro

127

evaporatie, s'au uscat i a udat natere la pmanturile sdrate. Nici

2ceast teorie nu explica formatiunea saraturilor in general,

fiind-cd nu toate srturile isi au origina lor intr'un lac sdrat
care a existat anterior. 0 alta teorie gasete origina sardturilor, in izvoarele termale din regiunile vulcanice, cari continand un procent insemnat de sdruri, dup pierderea apei prin
evaporare deasupra unui strat de pdmant, dau natere la saraturi. 0 alt teorie, infine, explica formationea saraturilor, in legatura cu actiunea apei de ploae, care, scurgandu-se la suprafata solului si strangandu-se in locurile mai joase, in adancitu_rile dela suprafata, sub influenta unei temperaturi ridicate, se
evaporazd thsand pe loc sdrurile. Toate aceste teorii, ddi nu
pot da explicatia tuturor sdrdturilor, cari se mtalnesc in diferite
-conditiuni pe suprafata globului, se verified privitor la anumite
cazuri In parte. In general insd se poate spune c origina pamanturilor sdrate este in legatura cu fenomenul de dezagregare,

i in legatura cu actiunea de spdlare pe care o are apa de

ploae. In regiunile cu ploi putine i cu evaporatie mare, i
mai ales acolo unde precipitatiunile atmosferice anuale sunt
grupate pe o perioadd scurta, primavara sau vara, sub forma de
ploi mari i repezi, in terenurile putin accidentate, cantitti mari
din aceastd apa se scurg la suprafatd, spland tot de odat cantitti insemnate de saruri din stratul de deasupra al pdmantului.
Toat aceastd apa se strange in depresiunile cari se gdscsc
din loc in loc, unde formeazd, pentru cat-va timp, ochiuri de
apa, padini, cari mai tarziu sub actiunea aritei de yard, se
pierde in atmbsferd sub forma' de vapori, lsand pe loc sdrurile,
pe cari le spalase din straturile pamanturilor din imprejurimi.
Acest fenomen, repetandu-se in mod succesiv, are loc o concentrare a sdrurilor din imprejurimi intr'un singur loc, dand natere la sdraturi. Acest fel de pamanturi sunt foarte raspandite
in Rusia, in zona pamanturilor de cernoziom, in zona Omanturilor castanii, in zona pamanturilor galbene, i au fost de
aproape studiate de catre pedologii rui. Tot ast-fel de sardturi,
sunt raspandite i in Ungaria, in Pust, intre Tisa i Dundre,

i au fost de aproape studiate de care Sigmond si Treitz.

Dupd cercetrile lui Treitz aceste pamanturi au un continut
insemnat de SO4 Na2. Apa inercat cu maltd soda, spala humusul, care se formeazd in stratul de la suprafatd, din care pri-dna acpste parnanturi au o culoare gall:land cenuie. Fenome-

www.dacoromanica.ro

128

nul acumuldrei de cantitdp insemnate de SO4 Nag iii stratul

de la suprafatd, este explicat de care Treitz in felul urtntor : in epocile ploiase, apa incdrcatd cu cantitati insemnate de
CO3Na3 se infiltreazd in straturile din adancime ale pmantului,
unde vine in atingere cu SO4 Ca i formeazd SO4 Na2 i
CO3 Ca. In timpul secetos, care urmeazd perioadei ploioase in
tot deauna, apa are Q micare inversd, se ridic de jos in sus
prin capilaritate, ducdnd cu ea cantitati insemnate de SO4 Na2.

pe care il depune in stratul de la suprafatd, in momentul cand

se pierd prin evaporatie. Pamanturile sdrate Ie Ungariei, sunt
caracterizate printr'un continut de 16-300/ CO3 Ca i 2-2,5%
sdruri solubile, din cari peste jumatate -este sulfatul de sodiu,
iar restul Na CI. Saraturile sunt de asemenea foarte rdspdridite
in regiunile semi-dezertice ale Americei de Nord, cari primesc
anual circa 300 mm. de apa. In aceste regiuni, din pricina pmanturilor sdrate, multe izvoare, si rdurile in general, sunt foarte
bogate in sdruri, i apa lor nu poate s fie bautd, mai ales din
pricina continutului prea mare de SO4 Mg i SO4 Na2. In addncime aceste pmanturi sunt mai bogate in ast-fel de sdruri, avand
maximum de concentratie in stratul de la 70-80 cm, i au lost
studiate de aproape de cdtre Hilgard. America de Sud, de asemenea, este presdrat cu pdmanturi sarate, mai ales in Peru

i Chili. Tot de asemena sdrturile sunt rdspandite in Asia,

in China, Buchara, Arabia, Persia, Asia Mica, stepele Manciuriei,
Turchestan, Hundistan, etc.

Saraturile din Rusia europena si asiaticd, au fost studiate

de aproape de catre pedologii rui i au fost inpartite in doud
mari categorii : saraturi cu structura verticald, prizmaticd, zise
solonetz, saraturi fard structura, zise solontsclzak.

a) Saraturile cu structura. Au clou orizonturi cu humus,

un orjzont ellvial, aldnat, de a culoare mai dechisd, i un orizont B, illuvial, tare, de o culoare mai inchisa. Straturile acestor
pamanturi sal-ate, se caracterizeaza in felul urmator :
Orizontul A. Este stratificat, compus din pAturi mai s)ibtiri, mai regulate In partea de deasupra si mai putin regulate mai jos. Culoarea lui
este un galben celusiu, mai jos capatand o culoare albicioas. In general
nu face reactiune cu acizii si are o grosime de 5-50 cm.
Stratul Bl. Prezintd crpdturi,cari -dau nastere la o multime de coloane verticale, de un diametru de 3 4 cm. si o lungime de 12 14 cm.
Culoarea acestui strat este castanie, cu o grosime de 15-16 cm. si faceefervescentd cu acizii.

www.dacoromanica.ro

- 129
Stralul B,. De o culoare mai deschisA, de consistenta tare i fArl
structurA, Impestritat cu concretiuni de CO, Ca, face efervescenta puternicA cu acizii i are o grosime de 19-20 cm.
Orizontul C. Compus dintr'un lut de culoare galbena cenulie.

b) Sdrilturile farii structure:I. Caracterizate de asemenea

prin doug orizonturi cu humus, A i B, au aceiai formatie ca
si precedentele, sunt bogate in sgruri solubile i insolubile,
putand sg. predomine numai unele dintre ele, ca de exemplu:
cloratii, sulf4ii, carbonatii etc. De multe ori i se da un nume,
dupA sarea care predominl. Din punct de vedere chimic,
aceste sgrturi, dupa Glinka, prezintl urmatoarea compozitie in
diferitele lor orizonturi :
B

A
0-12. cm.

Si 0,

0,13
1,62
3,00
0,19
0,41
1,03
0,22
0,09
0,03
0,11

Al, 0,
Fe, 0,
Mn, 04

Ca 0
Mg 0
K, 0
Na, 0

P, 0,
S 0,

12

80 cm.

C
98-108 cm.

0,48
6,71
4,73
1,59
0,65
2,04
0,46
0,34
0,09
0,09

0,15
4,88
3,72
0,19
4,86
1,05
0,63
0,43
0,06

'0,23

Din tabloul de mai sus se vede cum orizontul A este mai

sArac in sgruri, de cat orizontul iluvial B, in care sunt concentrate toate sArurile. Humusul de asemenea este diferit rspandit in straturile pmntului, fiind in cantitate mai mare in stratul de la suprafat i in orizontul B. In linii generale continutul
de humus variazA in diferitele straturi in felul urmtor
Stratul

A, la 0-3 cm.
A, la 3 7.
A, la 8 12
B, la 13-22

B, la 39-56

Humus
2,51 ,
1,544

Pierderi
prin ardere
4,00/-,

1,000/,

2,90'1,
2,580 ,

1,47 ,
1,66,/,

5,05 ,
4,62 ,

www.dacoromanica.ro

13

In mod -comparativ se vede ca humt.sul se gasest

cantitate mai mare, de 2,51%, in stratul Ao si de 1,474 si 1

in

in straturile B1 si Bo. Pierderile in general prin ardere au fost

de asemenea de 46/0 In orizontul Ao, i de 5,05/0 in orizontul
B1, pe catli vreme in cele lalte orizonturi, A1 si A2, se gaseste
in cantitati mai mici.
Saraturile in Romania se gasese de asemenea raspandite
in depresiunile din campie, formand prnanturi Orate sau lacuri
sarate. De multe eri se intalnesc i pamanturi sarate cu structura in coloane prizmatice.
In Basarabia se gasesc rnulte sAraturi, a caror bogatie in
saruri se datoreste depozitelor tertiare. In stepa din jud. Baltilor, pamartturile bunt presarate de saraturi, de o culoare neagra,

foarte bogate in soda, gips, cloruri etc.

VII. Zone le naturale de soluri ale RomAniei.

Din expunerea sistematica, facut pand aci, asupra principalelor tipuri caracteristice de pamanturi, am putut vedea cum
formatiunea lor este hotarata de conditiunile naturale in primul
rand, (china, vegetatie, configuratia terenului) i numai rare ori
roca muma izbuteste sa imprime caractere hotaratoare.
Acest fapt, care scapase mult vrerne cercetatorilor din alte
p,,rti, a fost observat si de marele nostru agronom Ion Ionescu
de 4a Brad, care intre altele ne-a lasat impontanta sa lucrare
Agricultura romcina". In introducerea la studiul agriculturei
jud. Mehedinti el arata legaturile stranse cari sunt intre clima
si sol. Imprejurarile politico-sociale, din w:ele vremuri, nu
i-au ingaduit insa s adanceasc studiuL pamanturilor noastre
din acest punct de privire.
Mai tarziu insa Docuciaiev, avand la indemana-formatiunile
tipice de pamanturi din vastele regiuni, cu diferente mari de
china' i vegetatie, ale Rusiei europene i asiatice, pune bazele
acestei directiuni in studiul pamanturilor. Dug exemplul lui si
al discipolilor sai, studiul pamanturilor din acest punct de privire este inceput si in alte tari, cautand sa se identifice diferitele tipuri de pamanturi, si st se determine principalele 7one
pe cari le formeaza.
La noi in tara studiul pamanturilor din acest punct de privire a fost inceput la Institutul geologic al Romaniei, de catre

www.dacoromanica.ro

Prof. MunteanuMurgoci, impreund cu colaboratorii sgi P.

Enculescut Zaidel, I. Em. ProtopopescuPake. Pentru regiunile romanesti transcarpatice s'au facut, din initiativa Iustitutului geologic de la Buda-Pesta, inainte de razboi, cercetri interesante de cgtre Treitz, Sigmond, Ballengger i altii, iar dupa
razboi de care Institutul geologic de la Bucuresti.
Pgmanturile din Basarabia au fost studiate de pedologi i
de Prof. Murgoci.
Vom schita aci pe scurt principalele tipuri de prnanturi, i zorusi cai Grosul Tc Istoi, Docuciaiev, Nabdkich,

nele pe cari le formeaza in graniteIe Romaniei intregite, urmgrind in mod paralel schita de harta de la sfgrsit.
a). Orografia regiunilor. Muntii carpati, dupg cum constitue
coloana vertebralg. a tinuturilor locuite de romani, tot ast-fel
formaz a zong centralg, pe care sunt dispuse, spre nord si
sud sau spre rgsgrit i apus, ih mod mai mult sau mai putin

regulat, cele lalte zone naturale de pgmanturi, de cela mai

multe ori dupg ordinea crescAnda a intensitktei factorilor naturali,
Masivele Carpatilor i muntilor Apuseni pot fi considerate
cd formeazg zona parnanturilor schelete, Sunt constitufte din

roci in stare proaspta de dezagregare, din pricina fenomenului

puternic de denudatie la care sunt supuse.
Din regiunea muntilor, cari de multe ori intrec ingtimea de
2000 m pornesc, pe cele doug versante ramificatiuni cu ingltimi tot mai mici, pana cand se pierd in campie. Regiunea
muntilor este ast-fel incojuratg in spre nord si sud, rgsgrit si
apus, de o regiune de dealuri, mai lata in Oltenia si tot mai
ingusta spre rgsarit, in Muntenia si Moldova. De unde in regianea 0.temei dealurile formeazil a zond latg de 150 Km., in
Muntenia si Moldova, in unele locuri, are o lathe numai de 30 Km.

lntre regiunea muntilor i dealurilor se afl apoi o regiune

joasl, depresiunda suib carpalicii, cu suprafatg regulatg, mult
mai clezvoltata in regiunea Olteniei de cat in regiunea Munteniei i Moldovei. Mai &parte 'regiunea dealurilor pierde din

ce in ce in inltime, pang and face trecerea spre sesurile sau

podisurile in vecinate. Aceasta trecere spre campie in Oltenia
se face mai incet i pe nesimtite. In- Muntenia trecerea se face
mai repede in cainpia mai joasg si mai dezvoltatg din imprejui imi. In Moldova regiunea dealurilori incepAnd de la albia
Moldovei i Siretului se continua mai departe, pang dincolo de
Prut in Basarabia, cu 0 regiune frarnasntata de dealuri, cu pante

www.dacoromanica.ro

132

dulci i rotunjite de platouri, podi.sul moldovean, Dup cum

trecerea se face in mod treptat de la munti spre cgmpie, formand regiuni cu caractet orografic distinct, cari se aeazg irf
mod regulat de-a lungul arcului carpatic i a muntilor apuseni,
tot ast-fel clima i vegetatia, ca i formaOunile de soluri, ar
trebui sg se aeze supt formg de zone regulate. Clima insg,
care are rol hotgrtor in formatiunea prnanturilor, pe langa
caracterul imprimat de orografia locului, suferg influente insemnate din partea zonelor climatrice invecinate. Regiunea
campiei romane de pild, din Muntenia, este locul de intalnire al
climatului ucrainian, care vine de la tgsgrit, cu climatul mediteranian, care vine de la apus, i din aceastg pricing dezvoltarea
regulatg a zonelor naturale de pgmanturi, in unele locuri, este
simtitor influentatd.

b) Pamcinturite schelete. In descrierea pe scurt, a principa-

lelor zone naturale de pgmanturi din targ, vom pleca de la

masivul muntilor Carpati i Apuseni (vezi schita de hartg). Zona
ocupatg de munti poate fi socotit ca o zond a pgmanturilor schelete, cu toate ca in interiorul ei se ggsesc suprafete destul de mari
de terenuri putin profunde, formate in fundul vdilor sau pe povar-

niurile mai putin repezi ale muntUor. In aceste regiuni precipitatiunile atmosferice ating valori maxime fat de restul tgrei,
de 1000 de mm. sau mai mult. Ca o urmare a regimului ploilor,
vegetatia este bogatg, compusg din arbori mari, cari forrneaz
masive pgduroase intinse, dispuse, dupa fel ul esentei, supt forma'
'i convine, imprejurul
muntelui. Acolo unde pgclurea inceteaza, la altitudini mari, locul

de zone regulate, la altitudinea care

ei este luat de vegetatia alping.

c) Podzolurile. Dacg din zona pgmanturilor schelete ne lasgm

la vale, urmand continuarea in amfiteatru a muntilor, spre sud in
Oltenia i Muntenia i spre rsgrit in Moldova, intalnim zona pamanturilor de podzol. Aceste pgmanturi, spglate sub actiunea apei,
cu straturi elluviale la suprafata i cu orizonturi illuviale la anumite adanciuni, se formeaz in regiuni cu precipitatiuni atmosferice cari trec peste 700 mm. anual.
Fenomenele de podzolizare sunt inlesnite i de pdure,

care acopera aceste parnanturi. Ele se gasesc desvoltate in

forma unei zone continui sub-carpatice. Algturi de arcul carpatic, zona de- podzol incepe din regiunea T. Severinului, se
continua d'alungul Olteniei, se ingusteazg in regiunile sub-car-

www.dacoromanica.ro

133

patice ale Munteniei, mai ales in dreptul cotului facut de Carpati,

.cand se indreapt spre nord, pentru a se largi mai mult in

regiunile sub-carpatice ale Moldvei, formand zone intinse in
dreapta si stanga raului Siret. In Basarabia pamanturile de
podzol nu formeaza zone intinse, ele insa se intalnesc foarte
.des supt form de petice, mai mari sau mai mici, supt paduri
in regiunea codrilor din centru, in jud. Chisinau sl in nord in
jud. Hotin, MP si Soroca.
elf Pamanturile de pdure. Mergand mai jos, dupa podzoluri,
intalnim si pamanturile de padure. Ele apar, prin caracterele
ler, de multe ori tipice, in regiunile in cari precipitatiunire
atmosferice sunt cuprinse intre 500-650 mm. anual, formand
o zona mult mai larga de cat precedentele. Acest zona, incepand de la T. Severin, trece prin regiunea Craiovei, mai ales
in partea nordica, se largeste in Muntenia, coborand mult spre
sud in jud. Teleorman, Vlasca si Ilfov, pana din colo de Bucuresti la intalnirea cu jud. Ialomita si Braila, unde se arcueste
retrgandu-se spre nord, sau intrerupandu-se complect. Aci se
resimte puternic imfluenta climatului ucrainian, care a creat
conditiuni improprii pentru dezvoltarea padurei, impingand formatiunile cu caracter de stepa, pamanturile de cernoziom, in
jud. Prahova, Buzau ,si Ramnicul-Sarat, pana in apropierea
arcului carpatic in vecinatatea pamanturilor de podzol, intre-

ropand zona pamanturilor de padure in desvoltarea ei spre

regiunile Moldovei. Contiunarea acestei zone de pamant in
Moldova o gasim supt forma unei fasii care, incepand din sud
de jud. Covurlui, se ridica in sus ocupand regiuni intinse in
jud Covorlui, Vaslui si Falciu. De aci zona, intrerupta din nou
de pamanturi de stepa, apare in centrul Basarabiei in regiunea
codrilor. De'a-lungul Carpatilor Moldovei, pamantul de padure

se gasete pe Siret amestecat cu pamanturile de podzol, sau formand o fasie ingusta in dreapta si stanga raului,
desparpnd astfel in dou, in sensul lungimei, zona pamanturilor
de podzol.
Pamanturile de padure se mai intalnesc apoi, formand regiuni intinse, in Dobrogea de sud, in Cadrilater, continuandu-se
apoi in Bulgaria nord-rsariteana. Aceasta regiune de Oman-

turi de padure din dreapta Dunrei este o continuare a zonei

largi din Muntenia, care, sprijinindu-se pe masivul muntilor CarpaP, s'a coborat pana in albia Dunarii, de unde inainte s'a con-

www.dacoromanica.ro

134

tinuat in Bulgaria. Lanturile tie dealuri cu vaile lor, prin cari muntii

se continua spre sud, ca i albiile raurilor cari sapa relieful

campiei Munteniei, de la nord spre sud sau dela nord-vest
spre nord-est, au inlesnit inaintarea padurei. Mai tarziu clirna schim-

bandu-i caracterul, cdpatand tot mai mult ur caracter de stepa,

impropriu dekvoltarei Odurei, climatul ucrainian trecand peste
regiunile sudice al Basarabiei si facandq-se tot mai mult simtit,
zona continua a padurior a fost sparta in campia Munteniiei.
Treptat cu inaintarea climatului de stepa spre vest, de-a-lungu 1
Carnpiei, padurea s'a _retras tot mai mult spre nord, pamanturile de padure, lasate in urma lor, in parte au fost schimbate
in pamanturi de stepa., jar partzt se gasesc in curs de transform are.

Dupa cum a variat earacterul climei, din ample i zona

padurilor a inaintat sau s'a retras. In epoca noastra zona padurilor se gasete intr'o perioada de retragere. Pamanturile de
padure din campia Munteniei sunt forjnate pe loess, de cele
mai multe ori au o culoare bruna, r4)cata de diferite nuante.
In ele se deosibete la suprafata un orizont elluvial A, de o
adancimie variabila de 65-75 cm cu o culoare bruna rocata,
i cu c structpra. grauntoasa-. Nu face reactiune cu acizii. Mai
jos se gaseste un orizont de o culoare mai dechisa, rocata,
cu o adancirne variabila de 70 1,70 m. In acest orizont se
gasete, asezat la adancimi diferite, stratul fluvial, de concentratie,

bogat in saruri, din care pricina face efervescenta cu acizii.

In interiorul zonei pamanturilor de padure .se gasesc raspandite foarte multe depresiuni, in cari apa, stransa din regiunite din imprejurimi, aduce cantitti insemnate de saruri, pe
cari le depune in momentul evaporarii supt forma de graunti
ferornanganici, une-ori de marimea unui bob de mazare, zise
bobovine. Acestea sunt depresiunile podzolice, padinile, cari se
vad inirate in campie, ca de pilda in dreapta i stanga oselei
Giurgiu-Alexandria in regiunea Burnazului.
e cernoziomurile degradate. Campia romana din Muntenia,
din punct de privire orografic, este tonstituit4 dintr'o serie de
terase, cari se succedeaz de la nord spre sud pana la Dunare,
prezentand pe Lie, dupa caracterul climei i vegetatiei, formatiuni tipice de soluri.
Daca ne coboram mai spre sud din zona parnanturilor tirice cle padure, intalnirn o alta regiune, in care padurile se

www.dacoromanica.ro

133

raresc mult. In aceste regiuni sunt prannturi de cernoziont

degragate supt actiunea padurei. Inainte vreme aceste regiuni
au fost ocupate de stepa, supt care s'au format cernoziomuri. In
urma schimbarei climei padurea- inaintand a luat locul stepei, i
prin actiunea factorilor naturali pe cari 'i impiica, a schimbat
aspectul pmanturilor, imprimandu-le tot mai mult caracterele
pamanturilor de padure. Mai tarziu, clima suferind o noua schim-

bare, cdpdtand din nou un caracter tot mai pronuntat de stepa,

padurile s'au retras din nou, lasand in urma kr libere pamanturile negre in diferite stari de degradare.
Acestea sunt pArnanturi cari au o culoare cenuie inchis,
se face
cle diferite nuante, mai inchis spre sud, unde
tranzitia spre conditiunile tipice de stepa, mai dechisa spre
nord unde se face tranzitia la pamanturile de padure. Humusul
se gasete in ele in cantitdp variabile,, cari reprezinta 4 5/0
6,50/0. Sub-solul lor este lin loess de diferite adancimi.
f) ('ernoziomurile ordinare. Mar spre sud pe terasele superi-oare ale campiei, liberate mai de mult timp de padure, caracterul stepei este mai pronuntat. Regiunea aceasta primete anual
400-500 m. de apa, i este ocupata cu cernoziomurt ordinare,
eari formeaza campii intinse in Burnaz, spre valea Calnitei i
in campia Teleormanului. Continutul in humus al acestor pa-

este de 5-6%, iar azotul in humus ,este de 5-6

0/0. Orizontul de la ,suprafat A, are o adancime de 70-90k
cm., o culoare neagra sau ciocolata i o structurd grduntoasa,
mnturi

mdzaratd, spalat de sruri, nu face efervescenta cu acizii. Orizontul mijlociu B are o culoare dechisa, concentrat in sruri,
in special in carbonati, i face efervescenta cu acizii. Roca_
murna, pe care este aezat acest pamant, este loessul, care in

unele locuri are o adancime de 12-20 m. In loess se gasese

2-3 straturi cari contin humus, cu o culoare mai inchisa, earl.
se alterneaza cu straturi de o culoare mai dechisa, rocata.
Acestea sunt soluri inmormantale" prin depuneri i formatiuni
noi. Zonele de culoare rocata arata ca in acea regiune, in
urma oscilatiunilor suferite de clim, padurea a inaintat de 2-3
-ori, excercitand fenomenele de degradare. asupra pamanturilor
formate in conditiuni de stepa.
g) Pamnlurile castann. De la terasele superioare ale
campiei, pe cari se inCinde Burnazul, mai jos spre Dunre,
ne coboram pe terasele mijlocii in cari conditiimile de stepa.

www.dacoromanica.ro

13

sunt mai pronuntate i regiunile sunt acoperite cu p amdnturi

castanii. Orizontul superior (A) al acestor pamanturi, de o grosime variabild de 35-40 cm., are a culoare castanie roscatd
i o structurd mare format de grunti colturoL

Paul la 30'35 cm. este spdlat in carbon* nu face efervescent cu acizii i are 3,5-4% humus.
Supt acest orizont se gdsete un altul, de tranzitie, cu a
grosime de 5-8 dm. de culoare derhisd, care face reactiune
cu acizii. De la 40-45 cm. in jos, incepe un orizont de concentratie, bogat in coricretiuni calcare i crotovine.
De la terasele rnijlocii, mai departe spre ..sud, terenul se

coboard formand lunca Dundrii, care are o ldrgime variabild.

pand la 5 km. sau mai mult. In aceste regiuni, inirate d'alungul tdrmului stang al Dundrii, se intdlnesc terenuri une-ori cu
caracter pronuntat nisipos, compue din corpuri fine, bogate in
calcar i fertile. Parte din aceste regiuni sunt supuse une-ori
inundatiilor i in general sunt constituite din depozite de aluviune..
Ca formatie sunt soluri tinere, in curs de evolutie, cari n'au

un caracter format. Une-ori, prin culoare, prin caracterele pe

cari le prezinta straturile din carI sunt compuse, i in deosebi
prin continutul for in sdruri1 aceste soluri se apropie de cele
de step..

3. Regiunea nord-estia a Munteniei.

In partea de rdsdrit a campiei Munteniei, in dreptul cotului
foi mat de masivul muntilor Carpati, regiunea se gasete supt
influenta mai puternicd a climatului ucrainian, i pmanturile
formate au caracter de step. Dui:A flia ingust de pmant
de podzol, care imbracd cotul carpatic, si care face legdtura
intre podsolul muntean Si cel moldovean, (vezi schita de hartd
de la urind), se desvolt pdrnanturile de cernoziom, une-ori
cu caracterele cernoziomurilor ciocolate alte ori cu ale celor
tipice. Aceastd zond de parnant, incepand din apropiere de
Poleti, trece peste Mizil, Buzdu, Ramnicul-sdrat, Focani. De aci,

intrerupt putin de pamanturile de padure i de solurile nisipoase, arzate d'alungul cursului raului Siret, se continua mai departe in Moldova de Sud, ocupand mare parte din Jud. Tecuci
si COvurlui, supt zona ingusta a prunanturilor de padure care
se coboard spre sud. Spre rdsdrit, sprijinit pe fdia pamanturilor
de padure, cernoziomul ciocolat se ridica in sus, d'alungul Pru-

www.dacoromanica.ro

137

tului, in esurile din dreapta i stanga lui, ocupand mare partedin Jud. Falciu. In Basarabia zona formata de aceste pamanturi,
dupa ce se coboara putin in jos, se continua spre Nistru peste

Bugeac, ocupand mare parte din Jud. Cahul, coltul sudic al

Jud. Tighina i jumatatea nordica a hid. Cetatea Alba.
Pamanturile castanii de stepa, cari in mod natural i de fapt
in campia Munteniei se desvolta supt cernoziomurile ciocolate,
in regiunile rasritene ale campiei i sudice al Basarabiei sunt
mult mai dezvoltate. Ele ocup mare parte din jud. Ialomita,
Barnanul partea de jos a jud. Buzau, i jud. Braila, fiind
intrerupte din loc in loc de regiuni de cernoziomuri ciocolate,
destul de dezvoltate, sau de terenuri castanii nisipoase, cum
este de pilda in lungul tarmului drept al raurilor Ialomita, Calmatuiul i Buzaul.
In Basarabia sudica painanturile castanii de step_ le gsim,
de asenienea, supt cernoziomurile ciocolate in forma de zon cu
directia nord-est, ocupand parte din nord-vestul jud. Ismail, i

jumatatea sudica a jud. Cetatea Alba.

in

Basarabia aceste.

pamanturi sunt intrerupte de faiii de pamanturi castanii nisipoase,

de step', cari se ridica in sus din partea de tot sudica a Basarabiei, unde formeaza zona continua d'alungul litoralului Mrei
Negre, in jud. Cahul, Ismail i Cetatea Alba.
In Dobrogea gasim in partea de nord o regiune cu pamant
dc padure, care coboara in jos prin mijlocul jud. Tulcea, -1mAbracand dealurile in parte impadurite. Spre rasarit de aceasta
zon, la sud de oraul Tulcea i d'asupra lacului Razim, se gasete o insula de cernoziom ciocolat. Restul judetului Tulcea,
si aproape intreg jud. Constanta, intre Marea Neagra i zona
pamanturilor de padure, intreaga regiune este ocupata de pa:
mant castaniu de stepa.
In Moldova centrala i nordica, formatiunea naturall a solurilor se poate urmari aproape tot aa de regulat ca i in
campia romana. Aci ins lipsesc aproape complect formatiunile
de stepa uscata. Pornind de la nord spre sud, d'alungul zonei
largi de pamanturi de podzol, care se aterne supt pamanturile
schelete din masivul Carpatilor orientali, intalnim o zona ingusta. de pamanturi de padure, cari, pornind de. pe portiunea Nistrului, care are directia de la apus spre rsarit, (granita nordica. a Moldovei), strabate spre sud mijlocul judetului Dorohoi,
i se indoete apoi spre rsarit, in nordul jud. Botoani, pana

www.dacoromanica.ro

138

ce intalnete din nou Prutul. Mai spre sud aceast a. zond este
intrerupta de pamanturile de stet* cari sunt itnpinse pand Ir
vecinatatea podzolului, peste partea sudica a judetului Botoani
i jumatatea nordica, a jud. Iai. Cu aceast intrerupere zona
pamanturilor de padure se reconstitue din nou in jumatatea sudica a jud. Iai, se continua. apoi spre sud, ocupand partea nor-

dicd a jud. Vaslui, jumatatea de apus a jud. Falciu, mare parte

din jud. Tutova i coltul de nord al jud, Covurlui. Aci este
din nou intreruptd de pamanturile de stepa cernoziomurile
ciocolate i pamanturile -castanii
cari sunt impinse spre vest,
pan anga podzolurile de supt cotul masivului carpatic.
Incepand iaraii de la nord spre sud, spre rsrit de aceast zona a pamanturilor de padure, se.intalnete o zona de pamanturi de cernoziom, care se aterne in dreapta i stanga Prutului. In Moldova aceastd zon se coboara pana la sud de oraul Iai, unde este intreruptd. In interiorul acestei zone gdsin
cernoziom ordinar, cu 81)/0 humust in jud. Dorohoi i partea
nordic a jud. Botoani, i o aka insula in sudul jud. Botoani,
care, incepand la est de comuna Frumuica, se termina In parfea
nordicdt a jud. Iai, la sud-est de Handl". pe Bahlui.
Restul acestei regiuni este ocupat de cernoziomul ciocolat..
Dincolo de Prut, parnanturile de cernozioin de diferite tiputip
ocupa cea mai mare parte din suprafata Basarabiei, in \partea

de nord, de rasdrit i de apus a jud. Hotin, cea mai mare

parte din jud. Bli i Soroca, partile de est si vest ale jud..
Chisinan i Orhei, cea mai mare parte din nordul Tighinei si
varful de sus al jud. Cahul. In aceste regiuni predornina cermoziomurile ordinare, se pot insa de osebi mai multe tipuri, mergand cle- la nord spre sud,
dupa cum am aratat, cand neam ocupat de cernoziomuri.
In. pamanturile de cernozioin, in general, ale Basarabiei, car;

imbraca aproape intreaga suprafata a provincei de la nord

spre sud, se poate deosebi o zona de pamant de padure, sau
degradat supt plc:lure, in partea de nord, ocupand paretea de
sud a jud. Hotin, partea de vest a jud. Soroca 1 cea de est
a jud. Balti. 0 alta zond asernAndtoare, mult mai dezvoltata,
se gasete In centrul provinciei in regiunea codrilor, ocupand,
in spre est si vest, cea rnai mare parte din jud. Orhei, de
uncle se prelungete spre sad ocupand '-centrul jud. Chiinau.

www.dacoromanica.ro

139

4. Solurile din regiunile tr4nscarpatice.

In regiunile de la nord i vest de Carpati, zonele naturale de pamanturi se formeazd 1 se aeazd in acelai fel, orientanduse dupd maSivele arcului carpatic 1 al muntilor Apuseni.

In aceste pri trecerea de la pmnturile schelete ale muntifor

la pdmanturile de pdure se face mai repede. Podzolurile sau
lipsesc complect, sau au o dezvoltare mica. Pdmanturile de
padure marginesc peste tot latura nord-apuseand a Carpatilor
Si incunjurd de jur imprejur masivul muntilor Apuseni. Au o
culoare cenuie rocatd, i in ele se recunosc toate carecterele
tipice.

Dupa pmnturile de padure, gasim o zond centrald de

pamanturi negre, cernoziom ordinar de stepd, intre masivul muntilor Apuseni i in indoitura facutd de cordonul
carpatic. Aceast zond intinsa din centru, ca 1 cea mai

mica din sud, din regiunea FagArapIui, apar ca nite brate

aruncate inainte de cernoziomurile din Moldova, Basarabia i
Ucraina, unul mai spre nord, prin dreptul jud. Iai, i altul
mai spre sud, prin dreptul jud. Barlad i Bacdu, peste masivul
carpatic si zona umbrit din vecindtate, ocupata de pamanturi
de podzol i mai ales de padure.
In partea de vest a muntilor Apuseni, cernoziomurile ordinare de step le glsim de -asemenea dincolo de pdmanturile
de padure, supt forma unei zone, care, incepand din regiunile
sudice ale Buda-Pestei, se coboard spre sud pan in regiunea
Oradia-Mare, unde trimet o prelungire spre est, se continua
mai departe spre sud, la vest de Arad, Timioara i Lugoj,
pand aproape de Caransebe. La est de Timioara, dupd ce sunt
intrerupte de cernoziomurile ciocolate, se continua mai departe in
Banat, unde formeazd o regiune deStul de intinsa.
Cernoziomurile ciocolate, formate pe loess, le gasim reprezentate supt forma a (Jolla zone importante. Una, paraleld spre
est cu fdia de cernoziomuri ordinare, coboard spre sud pang
d'asupra Oradiei-Mari, de unde se continua mai departe cu directia vest-est, despartindu.se in cloud ramificatiuni, trimise unx
spre nord-est 1 alta spre sud-est. 0 alta zond a acestor pamnturi este la apus de cernoziomurile ordinare de stepa.
IncepAnd -de pe malul drept al Tisei, trece granita actuald,.
()awl regiuni intinse la nord si sud-vest de Arad in dreapta

www.dacoromanica.ro

140 ,
stnnga Mureului, -se ingusteazA in. dreptul Timisoarei, intre
cele cloud zone de cernoziomuri ordinare de step, largindu-se
apoi si trirnitand o prelungire spre sud est i alta mai largd.
spre sud-vest.
Zona parnanturilor ca;tanii dechise de stepd, cari imbracI
Orrnul stang al Dungrii in Muntenia i Olteina, dupd ce est
intreruptd din pricina sprijinirei pe Dunre a masivului carpatic, se continua mai departe, urmand la fel cursul Dundrei,.
in partile de sud i rasarit ale Banatului ocupat de Sarbi.
In schita de hart de la urma lucrdrei, alcdtuit dupl. hth-tileProf. G. M. Murgoci pentru regatul vechi, P. Treniz pentrit
i

regiunile transcarpatice 0 ale pedologilor rui pentru Basarabia, este aratat, in linii generale, mersul zonelor pe cari le formeazd principalele tipuri de soluri de la noi.

VIII. Recapitulatie, consideratiuni critice.

Pand aci am vdzut cum pe suprafata globului, sau cel putin n regiunile destul de intinse i mai bine studiate, Omanturile sunt formate i arzate in zone paralele, in mod aproaperegulat dup. felul -cum se prezinta actiunea factorilor naturali,.
cari conlucreaza la formatiunea lor. Imprejurul influentei pe
care o au factorii de ordin natural, ca precipitatiunile atmosferice,.
tem oeratura, vegeta.0a, s'a nascut doctrina naturatistei in stu-

diul pmanturilor, care am putea spune e se concretizeaza in

studiul pdmanturilor asa cum este fcut de care pedologii rui
in general i in special de cdtre Glinka, dupa care am redat
caracterele principalelor feluri de parnanturi, de cari ne-am .
ocupat pana. acum. In legatura cu felul cum este repartizata
actiunea factorilor naturali, i pamanturile sunt arzate in forrn1
de zone, mai mult sau mai .putin regulate, i, in felul cum se
prezinta actazi diferitele tipuri de pamanturi, se poate urmri
influenta exercitata de aceti factori, cari au conlucrat, sau cari
au predominat la formatiunea lor. In legaturl cu actiunea acestor
factori se gseste in totdeauna cauza formatiunei i schimbrilor
prin cari au trecut plmanturile, in cursul evolutiei lor, pandcand au ajuns la forma pe care o au astazi, 0 tot in legatura.
cu actiunea acestor factori, se poate indica de pe acum evolutia pe
care o vor avea in viitor. Prin dezvoltarea pe care a luat-o studiul
pamanturilor din punct de vedere al factorilor naturali, aceasta doc-

www.dacoromanica.ro

141

trina s'a ridicat la inaltimea unei stlinte independente, care a luat

o foarte mare dezvoltare in primul rand in Rusia apoi in America,
in ultimul timp in Germania i in alte tri ale Europei. Ori-cata importantd tiintific ar avea ins studiul pamanturilor din punctul
de vedere al formatiunei lor, al schimbarilor in curs de decenii,

pan cari au trecut pana cand au ajuns la forma pe care o au

astazi, pentru studiuI pamanturilor in legatura cu scopul lor productiv agricol, i in cadrul agrologiei, nu poate sa formeze
de cat un capitol introductiv. Toate fenemenele, in urma carora
pamanturile au suferit anumite schimbari, 'Dana cand au cpatat
caracterele pe cari le au astazi, petrecandu-se inteun spatiu
de timp foarte lung, nu au prea mult interes pentru agricultura,

care este un proces cu u6 circuit scurt, anual, sau intins pe o

serie restrans de ani. Cunoasterea fenomelelor, datorit carora
pmanturile i au schimbat forma i propriet41e lor, in timp
de mii de ani; nu pot sa dezlege toate problemele de importanta imediata, cari se ridica in fata agridulturei. Daca din
studiul pamanturilor, in cadrul doctrinei naturaliste se pot
trage concluzii privitoare la valoarea agricolI a lor, totui
aceste concluzii sunt prea vagi, i nu pot satisface nici nevoile
unei agriculturi extentive. In fata agriculturei intensive de
astazi, se ridica o multime de alte probleme, mult mai subtile,
cari nu intra in cadrul de preocupare al pedologului naturalist.
In legatura cu progresele insemnate, facute in ultimul timp de
catre technica agricola, chimia i fizica prnantului, i avand in
vedere timpul scurt cat plantele sunt in legatura cu pamantul,
agronomul lasa la o parte procesele de lungd duratd, prin cari
a trecut pamantul pant' cand a ajuns la starea de astazi. El
privete parnantul ap cum este astazi, vrea sa cunoasca natura
lui fizica, chimica i biologica actuala, procesele cari se petrec
in interiorul lui inteo perioada de timp egala cu epocile vegetative ale plantelor cultivate. In fine pe agricultor 'I intereseaza
in primul rand influenta pe care o au pamanturile, cu intregul
lor complex de factori asupra plantei, nu atat influenta pe_care

o are planta asupra pamantului. Aceasta este calea pe care

vom apuca i noi in studiul amanuntit al pamantului, in legatur cu viata plantelor cultivate, i cu productia agricola. La
baza acestei doctrine in studiul pamantului, care mai poate
fi numit i technologia piimantului, sta definitia lui Mitscherlich
asupra pamantului, care spune ca.: Piimiintul este un amestec de

www.dacoromanica.ro

142

corpuri tari, sub fo'nftil de praj, apet i aer, care prevazut, cu

substanfele nutritive necesare plantelor, poate servi ca purtalor
pentru vegeta/1'e".

Vom cAuta s strangem mai departe principalele cunotinte

privitoare la proprietgtile pumamturilor ca mediu de desvoltare
pentru plante i ri vederea productiei agricole.

www.dacoromanica.ro

D) TECHNOLOGIA PAMANTULUI

I. Straturile pmnturilor cultivate.

Ori cari ar fi fenomenele prin cari fiu trecut diferitele pgrnanturi, pe cari le folosim In scopul de a obtine o productie
vegetath, ciri cari ar fi caracterele lor, cari le-ar aeza in una
din categoriile aratate mai inainte, prirntil lucru asupra cgruia
trebue sg ne oprim este stratul de pgmant de deasupra, care
are importanta agricola din punct de vedere al hranei plantelor, in legatur oca rspandirea rgclAcinilor lor i cu lucrgrile
mecanice pe cari le cer. Din acest punct de vedere profilul pa-

mntului U despartirn m doua mari straturi, i anume solul si

bsobel.
1.

Solul.

Irtelegcm prin sol stratul de la suprfata al pgrrantc,lui,-ca:e

este in continuu frgmantat cu imeltele de cari ne servim la

1 ucrgrile mecanice. Ca structurd solul este compus din prti
mgruntite, in urma lucrgrilor .aplicate in legatura cu cultura diferitelor plante. Ca compozitie este mai- begat in substage
hrgnitoare solubile, tot ca o grmare a lucrarilor mecanice, a

pgtrunderii apei, oxigenplui, bioxidului de carbon i a activittei microorganismelor. Teti acesti factori impreung conlucreazA
la solubilizarea saruriler, cari vor fii absorbite de plante prin
rgdgcinile lor. Acest strat de la suprafga este deasemenea mai
bogat in substage organice, de cat stratul imediat inferior, din
pricing c primete mare parte din resturile vegetale, cari se
adaugg in fie care an dupg Tidicarea recoltelor, sub formg de miriste, reSturi de buruieni, de frunze, de ingrgminte organice
etc, i cari mai departe, in urma patrunderd aerului atrnosferic i a apei, sunt descompuse, imboggtind in acest fel pgmantul
in resturi de substage organice in diferite stadii de descompu-

www.dacoromanica.ro

144

nere. De tele mai multe ori

acest strat, fiind mai bogat

in humus, are i o culoare mai inchis, i este i mai bogat
in substante azotoase. In legatura cu adancimea la care patrund
rdacinile in pamant, i in legatura cu cerintele fie-carei plante
cultivate privitoare la apa, sdruri -etc., t u cat acest strat este
mai gros, cu atat i plantele se dezvolt in concfitiuni mai bune,
avand la dispozitia lor mai multa apa i substante branitoare.
Acest fapt, care se poate observa i in mod practic, a fost cu
prisosint demonstrat, din paid de-- vedere tiintifit, de catre

Wollny.

Privitor la grosimea solului nu se poate insA stabili anumite limite. In legatura cu felul pamanturilor,. grosimea solului
poate s fie mai mare sau mai mica. In pamanturile upare,
cari se lucreaza mai lesne, solul este de obicei mai adanc de
cat in tele grele.
Caracterul agriculturei, de asemene a, influenteaza foarte mult

asupra grosimei pe care o are solul. In regiunile cu agricultura

extensiva, in general Solul are o grosime mai mica, pe cata

vreme, in tele cu agricultura intensiva, uncle se intrebuinteaza
maini i unelte mai eficace, i unde pamantul este lucrat mai
des i mai energic, acolo i grosimea solului este mai mare.
In aceiai ordine de idei se poate spune ca grosimea solului
variaza i de la o gospodarie la alta, dupa cum fie-care agricultor lucreaz pmantul lui mai adanc sau mai la suprafata.
In acela sens, grosimea solului a mai variat i variaza i in
legatura cu instrumentele, de cari se folosesc agricultorii la
lucrrile mecanice ale pamantului. In timpul intrebuintrii ranitei sau plugului de lemn, pamantul a lost lucrat mai la suprafatd, pe cata vrerne, de la introducerea plugului de fier, i mai
ales a plugului subsol, stratul mobilizat de la suprafata al pamantului s'a adancit. i in legatura cu plantele cultivate, adancimea stratului de la suprafata al pamantului, variaza, de oarece
lucrarile pamantului se fac in totdeauna in legatura cu nevoile
pe taxi le are fie care planta. Plantele cereale folosesc mai

mult stratul de la suprafat, pe cat vreme plantele leguminoase i radacinoase folosesc un stKat mai adanc de pamant.
In acest fel, in linii generale, se poate considera ca sol
stratul de la suprafata al parnantului, pana la o adancirne cca 60
cm. sau poate i mai mult.
In interiorul solului, de multe ori se deosibete la supra-

www.dacoromanica.ro

145

fat sofa superior, iar imediat supt el solul inferior, intelegandu-se prin acesta din urrna, stratul pamantului care nu
este atins de fierul plugului, de cat cu ocazia lucarilor adanci.
Grosimea lui ar fi de cca 30-40 cm. Solul inferior are o important tot aa de mare ca i solul superior, i el este o rezerva
de hrana pentru plante. Prin lucrrile adanci ale parnantului,
-se scot la suprafaV cantitti de pamant din solul inferior, cari,
supuse actiunei de solubilizare a apei, oxigenului, bioxidului de
.carbon i microorganismelor, improspteaza forta de productiune a stratului de-la suprafata. Tot de odata se marete voluanul de pamant mobilizat, in care apa se infiltereaza cu mai
inult uprinta, constituind o rezerv mai mare pentru hrana
plantelor, ,oxigenul aerului atmosferic patrunde la adancimi mai
man, i activeaza mai mult lucrul microorganismelor.

2. Subsolul.
Este greu sa se stabileasca o limit unde se ispravete
solul i de unde incepe subsolul. De multe ori aceasta trecere
se face pe ne simtite, si limita intre unul i altul o gsim in
culoarea lor i in struetura lor diferita. Pe langa calittile pe
cari tripue sa le intruneasca stratul de la suprafata, i pe cari
le-am enuntat pe scurt mai inainte, solul trebue sa fie i, mai
mult sau mai putin, uniform din punctul de vedere al compozitiunei lui i al proprietatilor lui fizice i chimice, pentru ca
plantele s se dezvolte in aceleai conditiuni. Acela caracter
trebue sa-1 aiba i subsolul. Dei mare parte din plantele cultivate, sunt avizate in dezvoltarea lor mai mult asupra stratului
de la suprafata", totui, in general toate ii trimet radacinile lor
la adancimi foarte mari in parnant. Ast-fel gramineele anuale
patrund cu radacinile lor in pamant pana la o adancime de 120
cm., iar plantele leguminoase, ii trimet radacinile lor la adancimi mult mai mari, pana la patru metri i mai mult. Din acest
fapt se poate deduce a i subsolul are o foarte mare importanta din punct de vedere al vietei plantelor.

In legatura cu micarea apei in pamant, i dezvoltarea

radacinilor plantelor, de asemenea subsolul are o importanta
foarte mare. La fel ca i solul, subsolul poate sa fie de natura
diferit, poate fi argilos, nisipos, lutos sau pietri. In acest fel
el poate exercita o influenta diferita asupra solului. In linii
generale, din punct de vedere al hranei plantelor, subsolul este
10

www.dacoromanica.ro

146

considerat ca -o rezerv din card se improspa.teazA stratul de la

Suprafata.. Din acest punct de vedere rezerva de traria poate

fi diferita. dac subsolul este argilos, nisipos etc. Dn subsOlul
pe o anumita suprafata de pamant, care este ocupata cu osingura cultura, este prea mult vafiat, el exercita influente de.'
osebite asupra plantelor,, cari din aceast pricing nu se pet
dezvolta in mod uniform. Valoarea agricol a unui astfel c'e
pamant este simtitor scazuta, i de multe ori este considerat ca
inpropriu pentru agricultura i potrivit mai mult pentru ptiolure,
in al caret masiv sunt reprezentate mai multe -feluri de esente.
In legatura cu clezvoltarea arborilor fructiferi impol tat ta
subFolulut este i mai mare, intru-cat ei isi trMlet rapeinile la
adancimi mult mai mari de cat celelalte plante cultivate.
Proprietatile fiziee ale subsolului, de asemenea, au o irnportant foarte mare, atat pentru stratul de la suprafata cat i pcntru
dezvoltarea plantelor. Dna subsolul este prea permeabil, -atm ci

apa care se adun din ploi, in timpul ie?nei sau chiar in rimpul toamnei i primaverei, se scurge usor in straturile adanci
ale pamantului, de unde nu se 'mai poate intoarce niciodata si
se pierde ast-fel nefolosit de catre plantele cultivate. Apele ee
infiltratie tot de odata due cu ele si cantitati insemnate e saruri
solubile, pe cari le iau din stratul de Ia suprafatK al parnantuh
unde se dezvolta rdacinile plantelor, Continutul apelor din
tuburile de drenaj, poate arata n totdeauna acest fenomen.
In cazul and subsolul este inpermiabil, format dintr'a
argila tare, nu las-a apa s se scurga in straturile mai adanci,
i sa se repartizeze in mod uniform Ramanand in stratul de la
suprafata, apa umple toate golurile dintre grauntii parnantului,.
Inpiedica patrunderea oxigenului din aer, paralizand actiunea
microorganistnelor i dezvoltarea radacinilor plantelor,

face,

ca plantele cultivate sa sufere sau sa piara. Din acest strat apa

se pierde in mod treptat in atmosfera prin evaporatie, fara ca
s poata fi folosita de catre plante. Starea cea mai favorabila,
din punctul de vedere a dezvoltarei plantelor, este atunci cand
subsolul are o permeabilitate potrivita, incat poate s Inles
neasca regularea procentului de apa in stratul de la suprafata
al pamantului. In primele dou a. cazuri, pentru ca pamanturile
sa poata fi cultivate, trebue mai intai sa se inlature ineorivenientele pe cari le prezinta natura subsolului. Cand subsolul
este usor permeabil, plantele suferind de lipsa de apa, va trebui

www.dacoromanica.ro

1,47

sa adaogani apa pe cale de irigatie, in al doilea caz, cand apa

stagneaza la suprafata, va trebui ca pamantul s fie sairs prin
ajutorul dreriajului.

3. Profilul pmantului.
In legatura cu cele spuse mai sus, privitor la constitutia diferitelor straturi ale parnantului i aezarea lor, pentru ca sa
ne darn searna de valoare pe care o are un pamant din punct
-de vedere agricol, trebue sa intreprindem diferite cercetari.
Cand vom vorbi de fie-care proprietate a parnantului in parte,
ne NOM ocupa i cu diferitele mijloace de analiza, cari se intrebuinteaza astazi pentru cunoaterea lor amanuntit. Primul mijloc de care ne servim, pentru a ne orienta asupra valorii agricole a 'unui pamant, este cunoaterea grosirnei straturilor lui earacteristice i aezarea lor. Pentru acest scop aprecierea dup
aspectul exterior nu ajunge,, i in totdeauna trebue sa facem
sapturi la diferite adancimi, cu care ocazie st. ridicam un pro-

fil, care ne arata succesiunea naturala a straturilor lui constitutive, i s luam 'probe pentru analizele mecanice i chimice
din laborator. In luarea profilurilor ne putem orienta in primul
rand dupa aspectul general de uniformitate, pe care-I are stratul de la suprafata al pamantului. Solul variat, de cele mai multe
ori, ne da indicatiuni pret'ioase asupra naturei subsolului, Vegetatia, de aSemenea, prin aspectul i natura ei pe o anumit
suprafata Testransa de pamant, iarai ne da indicatii privitoare
la faptul daca subsolul este sau jiu uniform Numarul de probe

cari trebuesc ridicate, de pe o anumita suprafata de parnant,

pentru a capata un mijloc de apreciere mai aproape de adevr,
ar trebui sa fie cat mai mare. Avand in vedere ins greutatile
de cari sunt insotite, i cheltuelile pe cari le necesita scoaterea
de profiluri de pamant pan la adancimi de 1-2 metri, trebue
sa ne multumim mai in totdeauna cu un numar mai restrans.
De obicei inteun pamant potrivit de variat, 2-3 profiluri Ia
hectar sunt suficiente.
Pentru scoaterea unui profil de painant se sapa o groapa verticala
si cu deschiderea dreptunghiulard. Cu cat adancimea pana la care mergem

este mai mare, cu atat si deschiderea groapei are sa fie mai mare. De
obicei groapa pe care o sapam, pentru stoaterea profilului, trebue sa
aibd urmatoarele dimensiuni.
10*

www.dacoromanica.ro

148
Adancime

Latime

m.

"0,40

0,60

1!

0,90

m.

Lungime
1,20

m.

1,60
,

2,00

Dupa ce groapa a fost complect sapata pana la adancimea dorita,.

se netezesc peretii bine, cu ajutorul unei cazmale sau a unui cutit, i apoi

intr-unul din pereti, se tale o fasie proeminenta, de 20 cm latime si de

15 cm. grosime, sapandu-se cu mare atentie pamantul dinprejur. Dupa
ce avem prerarata aceasta limba de pamant, luam o cutie de lemn, dinnainte preparata, si cu dimensiuni interioare cat ale fasiei de pamant, i o
Inbucam peste limba de pamant. Cu ajutorul unei cazmale, desprindem
cu atentie limba de pamant de peretele groapei. Se scoate apoi profilul
Impreuna cu cutia afara, si se netezeste bine cu un cutit fata ne acoperita,
care ne indica aspectul natural al straturilor.

Id fig. No. 12 se vAci cate-va profiluri, pana la o adancime

de 1 m., ridicate din diferite regiuni ale Transilvaniei. Jn lada

Fig. No. 12.

Lazi cu profiluri de parnant din Transilvania.

cu No. 1 este profilul unui parnant cenqiu rocat de padure

din corn. Curlizqeni jud. Satu Mare. La No. 2 un profil de
loess de culoare cenuie albicioas din corn. Bator Gombo."
jud. Satu Mare. La No. 3 profilul unui pamant de padure de
culoare roie intensg, asernAnAtor cu terra rossa, ridicat din corn.

Tsnad jud. Salaj, din via de lajolta a statului, din parcela plan-

www.dacoromanica.ro

149

tata cu risling. La No. 4 este un profil de cernoziom ordinar

ridicat din corn. Sent Mic los din jud. -Satu Mare. La No. 5
este un profil de cernoziom ciocolat format pe loess, ridicat
din corn. Felnac jud. Tim4 Torontal. Cu ocazia saparei
.groapei, din care se scoate profilul, putem sa luarn probe

de parnant de 1a diferite

adancirni,

cari

sa ne

serveasca.

apoi in laborator la analiza mecanic sau chirnica.

Daca vrern sa facem numai studiul. solului i al4";

subsolului, atunci pamantul care se scoate din
groap pana la o adancime de 30 de crn. se arunc
intr'un singur loc, se ame.steca bine pentru ca sa
se uniformizeze, i din el se poate lua cantitatea
necesar pentru analiza mecanica sau chirnica. Din

stratul urmator, Intre 30 i 70 cm. de -exemplu,

pdmantul se arund de asemenea intr-un singur loc,
se amestecd bine i se ia aka, proba pentru analiza.

Acest fel de a strange material pentru studiul

pamantului, prezinta inconveniente mari, cari de
multe ori fac sa nu poata fi intrebuintat.
Alte mijloace, cari ne servesc pentru cunoaterea

ii

pamantului, este scoaterea de probe de la diferite

adancimi, cu ajutorul sondelor de parnant. Dupa
felul de constructie, dei de multe ori unele din ele
necesit 2-3 oameni ca s fie manuite, sondele totui permit o procurare mai upara de probe suficiente de parnant. Sunt sonde cari sunt inarmate cu

o lingura metalica, in care se ia proba de pamant,

care poate servi pentru analiza, cum este sonda

lui Frankel din fig. No. 13. Alte sonde prezinta

scobituri semi-cilindrice, in cari se prinde o faie in-

Fig. No. .r).

gust de pamant, care ne da indicatiuni asupra

lui Frdnkel..

Sonda

adancimei solului vegetal, cat i asupra grosirnei

subsolului, a culoarei i a structurei lui, cum este de exemplu

sonda lui Orth, din Fig. No. 14, care se imbrad intr'o teaca
i este foarte practic pentru excursii. Alte sonde sunt inarmate la extremitatea lor cu piese arzate In forma de sfredel,
cu ajutorul carora de asemenea se pot scoate probe de pamant,
de la adancimile de la cari vrem. 0 ast-fel de sonda se vede in
fig. No. 15. Aceasta se mai numete i soncla americana i,
fiind compus din mai multe bucati cari se articuleaza, cu ajutorul

www.dacoromanica.ro

150

ei se pot scoate probe Ong.' la o adanchne de 3 m. Intre alte

sonde, ii mai gasesc intrebuintare intins sondele lui lui Bennigsen, Nowak)/ i altele. In general cu ajutorul sondelor putem
sa scoatem probe de pamant de la o adancime de

0 3 metri.
Pentru o cunoatere mai amanuntita a Omanturilor, dupa ridicarea de probe i profiluri, trebue
s trecem maideparte la separarea pgmantului in
principalele lui parti componente, fiind-c a. numai
cunoscand natura intima a lor, putem sg. ne facem
o idee mai precisa, asupra proprietatilor lui.

II. Pgrtile constitutive ale panfntului.

11

1. ImpArtirea corpurilor constitutive

dupA diametru.
Ori care ar fi origina formatiei unui pamant,
dupa cum am vazut din definitia de mai inainte,
din punct de vedere fizic el este compus dintr'un
amestec de corpuri tari, de diferite dimensiuni,
dupa intensitatea fenomenelor de dezagregare. Dac

fenomenele de dezagregare au fost puternice

continui, corpurile constitutive ale pamantului sunt

Fig. No. 14.
Sonda

lui Orth.

marunte, i din contra, daca dezagregarea a fost

redusa, sau de scurt durata, corpurile lui constitutive sunt mai mari. In mod practic, corpurile
tari, din cari este compus parnantul, se inpart in
patru categorii principale :

1. Corpurile cu un diametru de peste 4 mm. numite pietre.

2. corpuri cu un diametru de 4-2 Trim. numit nisip mare.
3. Corpuri cti un diamelru de 2-00 6 mm. numit nisip mrunt.
4. Corpuri cu un diametru mai. mie de 0,05 mm. numit prat'.

Tot din punct de vedere practic se mai inpart corpurile

constitutive ale pgmanturilor in dou categorii principale, in
schelet i corpuri tnarunte.
Desigur c este foarte greu de stabilit anumite limite fixe
intre corpurile mrunte i schelet pe de o parte, i Intre corpurile mgrunte, de diferite diametre, pe de alta parte. Aceast
greutate este in primul rand in lagatura cu forma neregulata
www.dacoromanica.ro

151

pe care o aU corpurile tari ale pmantului, i in al doilea rand

cu inperfectiunea mijloacelor de analiza de laborator. Ca o.
urmare a acestei greutati, s'au emis o multime
de inpartiri ale corpurilor tar? ale Ramantului,
in diferite tri, 1 in aceiai tara de. diferiti cercetatori cari s'au ocupat cu studiul pamantului.
Pentru a se evita nepotrivirile, i. pentru a se
inlesnf o comparatie a datelor obtinute din analizele pamanturilor in laborator, s'a cautat- sa_se
stabileasca anumite limite comune pentru sepa-

rarea corpurilor de diferite marimi, prin procedee analitice unitare. Ast-fel in Germania i
America de Nord, sunt socotite ca schelet corpurile cu nfl diametru mai mare de 3 mm.,

cor-

puri fine acelea cu un diametru mai mic de

3 mm. In Franta insa.. se pastreaza i astazi iimita de un mm., intre- schelet si corpurile marunte ale prnanturilor.
Aceasta lipsa de unitate, intre diferite
provoaca neajunsuri insemnate atunci cand este
vorba sa se interpreteze in mod comparativ, din

acest punct de privire, cercetari privitoare la

solurile din diferite regiuni.
Pentrtr orientare Ids-am sa urmeze aci felul cum es'e
1mpArtit scheletul i corpurile fine ale parnAntului In
diferite
:

Germania (dupa I. Kuhn).

>6

1-2

0,5-1
0,2-0,5
0,1-0,2
< 0,1

>5
1-5

0,2 t

0,0016-0,2
< 0,0016

Fig. No. zy.

Sonda
Americana.

mm. cfiam. =--. pietre (Steine). 1 Scheletul pAmantului

prund (Grand). f
(Bodenskelet)
=-- nisip f. mare (Sehr grober Sand).
11

11

/7

ll

1/

-- nisip Mare (Grober Sand).

. ...LS

== nisip mijl. (Mittelkorniger Sand).

zu)
:---- nisip mdrunt (Feiner Sand).
--= corpuri spdlate (Abschlembarer Teile).
Franta (dupd Schlosing).
inm. kdiani. -_,-- pietre (caillonx)..
1,

.,

7/

4 -..z..
il
.,T,;
cd...,

.4.--

=-- pietris (graviers). f Scheletul pdmantului.

---= nisip mare (sable gros). 1.
Pdmnt
=-- nisip rnarunt (sable fin). I Nisip.
fin.
__= argild (argile).

www.dacoromanica.ro

152,

3-10
1

11

0,5-1
0,25 0,5

PI

IP

PP

11

,
0

JP

0, 1 -1- 0,25

.11

0,05-0,1
0,01-0,05
0,005-0.01
<-0,005

11

11

ft

tr
P?

Scheletul.

= Trund (gravel).

prund mArunt (fine gravel).

=---nisip mare (coarse sand).
mijlociu (medium sand).
, mArunt (fine sand)..,
=-foarte mArunt(verifine sand). Z
praf mare (silt).
praf mic (fin silt).
argila (clay).

Parnant fin.

1025

America de Nord (B4reau of Soils).

pietre (stones).
mm. diam.
pietre mici (small stones).
I/

,..-----..

> 25

Italia (dupA P. Vinassa de Regny).

> 20

1Ciottoli
--=

20-10

grossa. =

10-5
5-2,5

Chiaia
(Y)

Ghiaino

Sabbia

media

=--

fina
grossa

=--.

{ media

r=

2,5-1
1-0,5
0,5-0,25

= 0,25 0,1
fina
grossa, -= 0,1-0,05

tk,

media =

Argilloide {

0,05-0,035
=-- 0,035-0,005
< 0,005

fina
Colloidale

mm.
If

= pietre.
= prund.

= prundis mare.
=
mijlociu.
mic.

Pr

0,5-1
0,25
0,01

mm. diam. = pietre.

11

11

If

11

prund.

0,5
0,25

11

=--

=-

= corp. argiloide mari.

II

=
=

mijlocii

mid.
colloide.

Scheletul pAmAntului.

mijlociu.
rnic.

Nisipul.

=-- praf mare.

0,005-0,01
0,0015

mijlociu.

0,005

< 0,0015

11

PAmAnt
fin.

mid

11

=-. argilA.

Clasificatie internationali propusa de Atterberg 1908.

> 2,0
0,6 2,0
0,2 0,6
0,06 0,2

0,02-0,06
0,006-0,02
0,002-0,006
< 0,002

MM.
11

diam. = prund.
11

= nisip mare.
e.--_

11

11

==

foarte fin.

=-_ praf mare.

71

II

obicinuit.
fin-

yr

11

uE
cn

.5

C.

mijlociu.
mic.

II

nisip mare.

....

= nisip mare.

Rusia (dupA Williams).

> 10
3-10

Iu

fin.

argila.

www.dacoromanica.ro

g
E

rt

153

Clasificatie internationala propusA de Atterberg 1911.

prund.
mm. diam.
nisip mare (permeabil).
0,02-0,2
fin (impermeabil).
0,002-0,02
=-- praf mare.
0,0002-0,002
=-- J praf fin.
corpuri de mArime coloidall.

2-20
0,2-2

11

1)

11

1)

a) Scheletul pmtintului. Are o importanta mare i de diferite naturi. Din punct de vedere fizic, corpurile marl cari
constituetc scheletul fac ca pamantul sa- fie mai permeabil pentru ap g. i aer, din pricing ca lasa intre ele spatii mai largi.
Apa din ploi patrunde in acest fel cu mai mult uurit in stratul pgmantului, se inmagazineaza mai uor i sufera mai putMe
pierderi prin evaporgie in timpul stagnarei sau scurgerii la
suprafga,
Din punctul de vedere al lucrgrilor mecanice de asemenea
corpurile mari fac c pgmantul sg se lucreze mai uor, din pricing ca coeziunea 'kr este mai mica, ca o urmare a unei suprafete de atingere mai redusg intre graunti.
Din punctul de vedere al patrunderii radacinilor in pamant,
de asemenea, scheletul pgmatului usureazg dezvoltarea lor, rgdacinile

cheltuind mai putin energie pentru a se raspandi.

Din punct de vedere al hranei -plantelor, scheletul pamantului

constitue o rezervg de substage hrnitoare, din care, in urma
actiunei de dezagregare, care se petrece in mod continuu in pa-mant, se inprospateaza stratul de la suprafata.
b) Corpurile nuirunte. Au o mare importanta mai ales din
punctul de vedere al hranei plantelor. Dupa cum vom vedea
mai departe, cu cat corpurile constitutive ale pamantului sunt
mai fine, cu atat ele prezintg o suprafata tota1ginai mare, suprafall asupra cgreia se exercitg actiunea de solubilizare a apei
incgrcata cu CO2, i pe care este fixata apa supt diferite forme.
Din punctul. de vedere al absortiunei sarurilor solubile,
de asemenea, corpurile mrunte, avand o suprafata mai
mare, sunt capabile sa fixeze mai multe saruri solubilizate, sa
le scape de la actiunea de spglare a apei i apoi, in mod treptat, sa le pung la dispozitia radgcinilor plantelor. Cu cat corpurile constitutive ale pamantului sunt mai marunte, cu atat
ingrgaminte1e chimice aplicate sunt folosite mai bine 0 mai

complect de care plante.

www.dacoromanica.ro

154

In jegatura cu micarea apei in pamant, in diferitele- epoci

ale anului si treptat -cu nevoile plantelor, marimea pe care o
au corpurile constitutive ale pamantului in general, are mare
importanta. Corpurile ,mrunte, las intre ele spatii foarte inguste, prin cari apa cirguld in 'toate directiile si se poate idica de jos in sus, la fel ca prin tuburile capilare.
In legatura cu marimea lor, dupa cercetariie de pan acum,
se admite el in parnanturile in cari predomina corpurile cu un
diametru mijlociu de 2 mm. fenomenul de capilaritate nu mai

poate avea loc.. In pamanturile cu corpuri de un diametru de

0,2-2 mm. fenomenul de capilaritate este foarte redus, Omanturile sunt permeabilor rdacinile patrund si se raspandese cu
usurinta, li apa, de asemenea, se scurge repede in adancime.

Grauntii cu un diametru de 0,02-2,0 mm. au o capilaritate

mare, apa se pastreaza mai mult i se poate ridica uor in
-stratul de la suprqfata, radacinfle plantelor ins patrund mai ane-

voe i trebue s cheltuiasca mai mult energie in raspandirea

lor. La grauntii cu un diametru mai mic de 0,02 mm. spatiile
goale lsate intre ei sunt prea fine, coloana de ap care se
ridica este prea subtire, rezistenta opus din partea suprafetei
grauntilor prea mare. Ascensiunea capilara atinge valori maxime, are loc insa foarte incet, in cat, din punct de privire
practic, nu mai poate fi tinuta in seama. Rdacinile plantelor
in ast-fel de pamanturi, prea mult maruntite, de asemenea nu
pot patrunde, sau se dezvoltd prea anevoe. Concluziile practice
pe earl le putem trage, in legatura cu marimea grauntilor, este
c stratul de pamant trebue s aiba o. structura mijlocie, proprie dezvoltrei plantelor.

2. Imprtirea corpurilor dup viteza lor de adere in apA.

In cautarea unei impartiri +mai exacte a corpurilor constitutive ale pamanturilor, in legatura cu proprietatile lor fizice i
cu mijloacele analitice cari ne stau la indemana In laborator,
Atierberg inparte corpurile dupa iuteala lor de Were In apa.
Cu cat suprafata corpurilor este mai mare, la o massa mai mica,
cu atat ele cad mai incet intr'o anumit coloana de apa, i din
contra, cu cat au o suprafata -mai mica i o massa mai mare,
-ele cad mai repede in aceiai coloan de apa. In acest fel, fo-

losind o coloana vertical de apa cu 0 inaltime de 10 cm.,

www.dacoromanica.ro

155

Atterberg Inparte corpurile ih hrmtitoarele eategorii, din punc

tul de vedere al diametrului si iutelei liar de cddere :
mm. au o iutea1A de cadere 25 secunde.
1 minut 56 secunde.
0
n
n
0
n
0,02
7,V,
minute.
0
0
yi
n
0,01,
30 de minute.
1,
0,005
2 ore.
7
0,002
8 ore.

Corpuri cu 0,1

-0,05

"
0
0

11

11

11

11

11

11

11

11

11

11

Nici aceast impdrtire a lui Allerberg, nu poate s ne

dea o mdsurd dreaptd in separarea corpurilor in diferite cate_gorii. Pe langd suprafata exterioard imassa, la cdderea ih apd
are mare importantd i forma pe care o au grauntli de pamant.
Corpurile cari au o suprafata regulatd, rotunda, cad mai uor
de cat corpurile earl au o suprafata neregulata', colturoasa. Pozitia, pe care o capat inteun anumit moment in timpul cdderei
un graunte, de asernehea influenteazd foarte mult.
Ulf grunte de form conicd, dac in momentul cddereieste aezat cu baza in sensul directiei pe care o parcurge, va
cadea mai anevoe de cat un alt grunte, cu aceiai mass i
aceiai suprafata 1 found., care insd ar

fi

asezat cu varful in

jos. Un grunte de forma unui baston cilindric, va cadea mai

anevoe, dacd este aezat in apd in sens orizontal, de cat dacd
este aezat vertical in sensul lungimei, in care caz intampind
mult mai putind rezistent din partea moleculelor de apa.
Forma pe care o au grauntii de ptnant, are mare imposr-,
tanta fi din punct de vedere al proprietdtilor pe cari le imprumutd. pdmantului 1 chiar din punctul de vedere al hranei plantelor. Nisipul, adus salt format in albia raurilor curgdtoare, are
,in totdeauna o forma rotunda sau rotunjitd, din pricina frecdrii
continui, la care a fost supus in albia- raului, pe can vreme nisipurile formate pe loc, numai in. urma dezagregarei, au in totdeauna o form neregulatd, colturoas. Daca corpurile tari, pe
cari le gsim in stratul pamantului, au o suprafatd rotunda, ele,
avand o suprafatd totala mai mica, sunt dezagregate mai anevoe, i dau natere la mai putine substante solubile sub actiunea factorilor de dezagregare, pe catd. vreme, corpurile cari au
o suprafata neregulatd, colturoasa prezint o suprafata mai marede atac farci de factorii de dezagregare, sunt mai uor i.

mai puternic dezagregate, i dau pamantului mai multe substante hrgnitoare pentru plante.

www.dacoromanica.ro

156

Proportia in care se gasesc reprezentate corpurile tari de

asemenea are importanta mare din punct de svedere fiizic i
chimic, in legaturd cu proprietatile fizice i chimice diferite pe
cari le inprumuta. pamanturilor. Pamanturile cari contin mult
nisip, sunt mai permeabile au o capacitate mai mica pentru apa,
pe cata vreme acelea cari au un procent mai mic de nisip,
sunt mai putin permeabile i au o capacitate mare Pentru apa.

III. Analiza mecania a pinntului.

Dupa cum am vazut mai sus, in compozitia pamantului intr

corpuri de marimi diferite) de cele mai multe ori pietre relativ

mari, cari nu pot intra in aparatele intrebuintate pentru analiza,
i din care acuz ele trebuesc separate de la inceput. Exactitatea
unei analize depinde in mare masura, intre altele, i de cantitatea de pamant intrebuintatd. Dac de exemplu intr'o cantitate de pamant de 30 de grame, pe care am intebuinta-o, ar
intra sau nu i o piatra. de 10 grame, care se intalnete in stratul de pamant, acest fapt are o mare inflenta asupra rezultatelor pe cari le vom avea. Ar fi de dorit deci ca la analize sa
se mtrebuinteze cantitti cat mai mari de pamant. Pentru separarea pietrelor, Mitscherlich recomanda intrebuintarea unei
cantitti de 100 de kg. de pamant, care, dupd ce este uscat la
aer, se arunca peste o sita cu oichiurile cu diametru deun cm..
In acest fel, pietrile cari sunt mai marl de cat un cm. In diametru, sunt separate, spalate, uscate i cantarite. Din pamantul
care a trecut prin ciurul cu oichiuri de un cm., se ia o proba

de un kg. care se cerne peste o sit cu un diametru de 1,5

mm. sau 2 mm. Pietrele mai mari in diametru se spal, se
usuca i de asemenea se cantaresc. In acest fel, am obtinut doud
categorii de corpuri constitutive ale pamantului,
1. Pietre mai mari ca un cm. in diametru i
2. Pietriul cu un di ametru de 1 cm.-1,5 mm.
Mai departe analiza pamantului, se poate face pe cicala cai :

1. Cernerea prin site.

Se face cu ajutorul diferitelor site, construite in acest scop,
cum ar fi a lui R. Muenecke, Kiihne, Knop etc. i cari sunt
compuse din cilindrii de metal pe al caror fund se poate aplica site cu oichiuri de diferite marimi.

www.dacoromanica.ro

157

Site le mobile, earl se intrebuinteaza, au de pilda diametru

de 2 mm. 1 mm. si 0'5 mm., si cu ajutorul lor se separ mai

departe pamantul in alte trei categorii dupa diametru. S'au
construit site, cari separa si corpurile mai marunte de cat 0,5 mm.
in alte categorii subdivizionare, insa rezultatele la cari se ajunge

pe aceasta cale nu sunt exacte.

Cu ajutorul sitelor, corpurile sunt alese nu numai dup
diametrul lor dar si dupa forma pe care o au. Grauntii de nisip
cari au o forma rotunda, i un diametru mai
mic de cat 1 mm., au s traverseze sita cu orificiile de 1 mm., pe cata vreme grauntii de nisip, cari au o forma neregulata, colturoas, eu
ace1as diametru mijlociu, se poate intampla sa
nu treaca prin aceasta. sita. Pozitia pe care o
capata grauntii in timpul cernerii de asemenea
face ca unele corpuri s traverseze oichiurile
sitei, iar alte corpuri, de aceia forma i diametru, s nu traverseze. Asupra rezultatelor obtinute mai are de asemenea mare Importanta,
311

si timpul cat este cernuta proba de prnant,

iuteala de cernere, si felul cum este rniscata sita
in timpul cernerii. In acest fel, rezultatele pe
cari le capatam,, privitor la acelas pNmant, pot

varia nu numai in legatura cu sita pe care o

intrebuintam, dar varigzA i de la un operator
Fig. No. 16.
la altul, i la acelas operator, dupa. timpul i
A paratul
felul cum a facut cernerea. Din acest punct de
lui A. Muller
vedere, rezultatele obtinute prin ajutorul sepa- pentru cernerea
rarei partilor constitutive ale parnantului cu ajupamantului.
torul sitelor, nu ne dau un mijloc exact in aprecierea pamanturilor, 1 datele obtinute nici odata nu pot s fie
interpretate in mod comparativ.
Un aparat pentru cernutul pamantului este al lui A. Muller,
din fig. No. 16., compus dintr'o serie de cinci site cu orificii,

ale caror diametre variaza intre 0,2-5 mm., si cu ajutorul

carora putem separa ase categorii de corpuri.
Nici aceasta sita nu poate servi ins cu folos la cernerea directa

a pamantului, din pricin ca in stare uscata pamantul nu este

compus din graunti individuali, ci din grupe de graunti simpli,
si rezultatele pe cari ni le-ar da n'ar fi juste.

www.dacoromanica.ro

15&

Pentru a inldtura acest neajuns, folosirea sittlor este asociat cu analiza primantului prin spdlarea in apd.
Probe le cari se intrebuinteazd in acest fel, sunt de 500
pand la 1000 grame de pamant uscat la -aer. Se cerne pdman,,tul prin sitd, pentru ca s se separe corpurile mai marl, cari
nu vrem s fie introduse in aparat, si numai dit pdmantul fin
se ea o cantitate, care, la diferitele aparate, variazd de la 10-50
grame, i care se intrebuinteazd la analizd.
Limita intr,t corparile man i pdmantul fin este variabild
la diferi0 cercetdtori. Astfel, E. Wolff 1 Schoene, socotesc ca
.corpuri mari pe acelea cari au un diametru. mai mare de a
mm,. i corpuri mdrunte pe acelea cari au un diametru mai

mic de 3 mm. Fesca intrebuinteazd diametrul de 4 mm. ca.

limit intre corpurile mari i pamantul fin. Grandeau intrebuinteazd la analizd numi p;dmantul care a trecut printr-o sit cu
tin diametru de 1/4 mm.
Avand in vedere aceste variatiuni, in felul de a separa
prnantul in corpur mart i corpuri mdrunte, nepotriviri cari nu
lsau posibilitatea unei interpretri -comparative, statiunile expe-

rimentale ale Germaniei, au. adoptat ca limit intre corpurile

mari i pdmantul fin diametru de 2 mm. Ceia ce trece prin
sita de 2 mm., este considerat ca pmant fin, care se analizeazd
prin splare i mai pe urm se desparte in alte categorii sub,
divizionare.
Metodele intrebuintate, pentru analiza pdmanturilor prin

spalare, sunt multe si In acest scop s'au construit foarte multe

aparate. In linii generale ins se pot deosebi in cloud mari categorii, dupa principiile cari stau la baza lor.

2. Analiza prin sedimentare.

Prin aceasta metodd corpurile parnantului, fiin, sunt separate prin depunerea lor intr'd coloand de ar& Dacd, punem o
cantitate de pamant fin inteun vas cu apd i amestecam bine,
pan cand toate corpurile sunt uniform repartizate in toat
coloana de apd, si ldstim apoi apa linistitd, corpurile incep s
se depund traversand coloana de apd, mai incet sau mai repede
dupd greutatea lor, dup volonml lor, i dup forma pe care
o au. Dacil ldsHm vn anornit tim1 pentru depunerea corpurilor
,

www.dacoromanica.ro

159

in suspensie, i pe urrna vrs1inl apa, am despartit partile constitutive ale parnantului Th doul mari categorii, i anume in

corpuri grele, cari in timpul dat ati strab'atut coloana respectivA

{le ap i s'au depus la fund, i in al doilea rand in corpuri
fine i uoare cari rarnanand Inca in suspensie sunt spalate.
Prin a categorie de corpuri poate fi despartita in mai multe
categorii subdivizionare cu ajutorul sitelor. Vont
ut mart mai departe principalele procedee i aparate,
din ,ceasta grupa, cari sunt mai cunoscute.
al Fiola lui Bennfgsen. Este cel mai simplu apa30
a at are 'se intreb,uinteaza pentru analiza painanturilor prin spalare i .pe baza sedimentarei lor
50
intr'o coloand de apa linitit. Se vede in fig. No.
AO

17.

Este compusa dintr'o sticla rotunda cu gatul

i lung, avand la capat, de sus in jos,

cilindric

.diviziuni in mm. i cmc.'

Cantitatea de pamant care se Intrebuinteaza este 10 gr.

<le pariant fin, trecut prin sita de 1 mm. Pentru ca grauntil de pamant sh se desfaca Intre ei, cele 10 grame de
pam4nt se pun Intr'o capsula de portelan, se toarna apa, si
-arsoi se fierbe la flacara pe o sita cu asbest, amestecandu-se

ln continun cu ajutorul unui baston de sticla, Ora cand

_gral.ntii de pAmant s'au desfacut si au dat nastere la o masa.

unifOrma.. Se lasa apoi sa se raceasca. Dupa aceasta, spaland c't un curent de apa, se toarna cu ajutorul unei palnii
in F.old. Se umFle fiola complect cu apa, se -astupa cu un
<I I) de cauCiue, in asa fel in cat capatul dopului sL intre
Fig. No. 17.
pan-a Li diviziunea cea mai, de jos, apoi se amesteca si se
atarnA pe un stativ ci gatul In jos, In pozitiune exact verFiola
lui v. Ben-tieale, ca In fig. No. 18. Insemnam ora cand am asezat fiola
nigsen,
Jii acepta pozitie, i timp de zece minute 'i miscArn lncet
gatul, in dreapta i stanga, pentru a usuia sedimentarea
graun;ilor de nisip. Din acest moment grauntii de nisip Incep sa stratata co'oana de -apa, si sa se aseze dupa marime i greutate, cei mai
rr ari si mai grei la fund, iar mai sus cei mai mici cu o greutate mai
mi -A. In acest fel, In gatul fiolei se formeaza mai multe straturi de
grannti de dimensiuni diferite, si cu ajutorul diviziunilur In cm. si mm.
dupa gatul fiolei putem sa citim in cm. cubi, cantitatea de nisip de diferite cat gorii. Dupa o ora, citim cantitatile depuse. Pentru -a determina
In g. eutate, volumele de ,nisip mare se multimplica cu 1,5 iar volumele
dc i isip fin se multimplica cu 1,1 > greutatile volumetricg respective
si avcm in acest fel diteritele categorii de nisip In greutate. Aceste canti-ta,i se socotesc apoi in procente, fata de cantitatea de 10 grame de pa-

xnant marunt lntrebuintat sau fata de cantitatea de pamant natural de

www.dacoromanica.ro

160

la care am pornit de la Inceput. Acest procedeu nu poate sd ne dea- decat indicatinni foarte vagi asupra_compozitiunei pamAnturilor. El poate sit
fie Intrebuintat and este vorba de aprecieri repezi si practice asupra Oman-

turilor, nu are Insl nici o valoare cAnd este vorba sA facem o analiza
exacta si stiintificd.
,i

b) Aparatul lui Clausen. Se bazeaz pe acela principiu ca

fiola lui Bennigsen. Se compune dinteo fiol in forrn de
parg, terminatl cu un gat scurt, i un
tub de sticlA lung 75 cm. i cu un
diametru de 20 mm., care la un capatse continA cu un tub mai subtire lung
de 25 cm., avAnd un diametru de 11
mm. AceastA portiune este impArtitA,
in gradatiuni de cmc. AmAndou aceste

piese, puse cap la cap, sunt legate

impreunN cu un manon de cauciuc,,

dupa cum se vede in Fig. No. 19.

Pentru analizA se Intrebuinteazd 10 gr .
de pdmant, uscat la aer si cernut prin sita
de 2 mm. Mai Int Ai se fierbe cu apd timp
de '/, de ord, apoi, dupd ce se rAcese se
toarnd tot continutul capsulei, spAlandu-se
bine cu apd, In fiola de sticld. Se adaugd.
apoi apd In fiola, pfind cand. se umple complect. Tubul lung, dupd ce se astupd cu un .
dop de cauciuc la capdtul Ingust, se umple

de asemenea cu apd. Se Imbucd peste ca.

pAtul tubului rAmas deschis un tub de cauciuc, lung de 6-7 ctn.) pe lungime de circa
2 cm. Capdtul tubului de cauciuc rdmas 1.
ber, apucAndu-1 de la mijloc cu mAna dreaptd Intre degete, 31 astupdm pentru ca sd

Fig. No. i8.

Fiola lui v.
Bennigsen, cu pdmantj sus- nu curgd apa. Intoarcem apoi acest tub In
pendatd pe stativ.
pozitie verticald, si Imbucdm capAtul tubului
de cauciuc Minas liber peste capAtul fiolei cu pdmant. Petrecem tot tubul de
cauciuc In jos peste gatul fiolei, pand cAnd ajunge sd 8e atingA cu captul tubului de sticld de deasupra, formAnd un voluni comun i continuu.
Se agitd continutul fiolei, pAnd cAnd toti grduntii pdmAntului se repartizeazd
uniform in apd, apoi se intoarce tot aparatul cu vArful In jos, atArnAndu-se
pe un suport.
In coloana Ina ad de apA, pe care trebue sd o strAbatd In edderea

lor, grduntii pAmAntului se separd dupd greutate, la fel ca In fiola lui

Bennigsen. Citind divi,ziunile din tubul subtire avena cantitatea de nisip
si de argild In volume, pe care o contine pdmAntul.

www.dacoromanica.ro

1'61

DacA vrem se determinAm nisipul si argila In greutate si apoi procentual in mod direct, desprindem fiola de deasupra Impreund cu tubul de
cauciuc. Tubul de sticl,d, In care se gdseste acum depus pamantul, 'I -atmcam cu mana dreapta, astupAndu-i capatul de deasupra, raffles deschis, cu
degetul cel mare. Destupdm apoi capatul ingust, In care
se aflA depus nisippl si argila, scotand dopul mic de caueiuc s i tinand mereu acoperit cu degetul capatul cel mare.
Supt capatuI de jos, descoperit, al tubului, punem o cap0
suld de portelan, in care clAm drumul incet coloanei de nisip, lAsAnd cu grija et( intre, pe la capAtul de sus al tu30
bului, mici cantitAti de aer pe supt degetul cu care'l astu-

Om. Dupa ce a esit tot nisipul, trecem supt orificiul de

scurgere o alta capsula de portelan, In care clAni drumul

40
50

In acelas fel argilei. Nisipul si argila, ast-fel -separate, se

usucA,se cAntAresc, si se socotesc procentual fata de cantitatea

de pAmant Intrebuintatd.

In acest fel, acest aparat, spre deosebire de fiola lui

Bennigsen, permite s i determinarea In mod direct a celor
clou d mar i categorii de corpuri, car i intra in compozitia
pAmantului, argila si nisipul. AceastA determinare InsA, pe
lAngl lipsa de prediziune legata de felul cum se face, mai
atarnA, inteo mare mAsurd, si de IndemAnarea si actiunea
operatorului, si rezultatele cApAtate nu pot depAsi caracterul unor indicatiuni practice.

c) Cilindrul lui Kiihn. Este compus dintr'un

cilindru, inalt de 30 cm. i cu un diam. de 8,5 cm.
La o in6.1time de 5 cm. de la fund se gig un orificiu care se poate astupa cu ajutorul unui dop de
cauciuc, i prin care se scurge apa in timpul ope-

ratiei de splare a pmantului. Aparatul se vede

in fig. No. 20.
Din pamantul uscat la aer, si cernut prin sita de 6 mm,
se-ea 50-100 gr. care, Impreund cu 500 de grame de apA,
se pune-sd fiarbA inteo capsula de portelan, pAnA cAnd
grAuntii pAmAntului se desfac In partile lor constitutive, Fig. No. 19:
Aparatul
pentru a putea fi apoi separati pe categorii de mArimi. Timpul cat fierbem pamantul este variabil cu natura lui. La lui Clausen.
pAnAnturile nisipoase s'a observat ci. desfacerea complectA

a grAuntilor are loc dupd ce a fost fiert 1-2 ore, pe cad vreme, la un
pdmant argilos, numai dupd 24 ore, sau mai mult. De multe ori insA se
obiciunes(e ca fierberea sd aibd loc timp de o ord. Pentru fie-care tip de
pAmAnt existA o anumitA duratA optima, cat trebue sA tie fierberea, care
daca este intrecutA
dupd cum aratA Osborne, cApAtAm rezultate con.
trarii, cantitatea pArtilor vAlate descreste.
Pdmantul fiert, Impreund cu apa In care se gAseste, dupd ce s'a ratI

www.dacoromanica.ro

- 162 cit,1 turnArn peste o sitd. cu orificii de 2 mm., pe care o tinem d'asupra
aparatului. Se spald bine tot continutul capsulei de portelan peste sit;
apoi In sitd turnAm apa, amestecand continuu pArndatul cu un baston de
sticIA, pAnd cAnd toate corpurile cu un diametru mai mic de 2 mm., s'au
scurs In aparat. Se spald bine partile inferioare ale sitei d'asupra aparatului, pentru ca sd nu se piarclA pAmAnt. Sita, Impreund cu nisipul cu tlfl
diametru mai mare de 2 mm., care a rAmas in ea, se pune sA se usuce la
etuvA, dupd care se lasA sA se rAceascd, se scoate continutul pe o farfuHoard de sticIA, a cArei greutate o cunoastem, si se
cAntdreste. Ace las nisip, cu 2-5 mm. diam., se derne

printr'o sita de 3 mm., despartindu-1 In cloud categorii, 3 5 mm. si 2 3 mm., cari se cantAresc deosebit.

In aparat, dupd ce am introdus corpurile cu un

diarn <2 mm., turndm apd pand la semnul de sus, care

se gaseste asezat la 20 cm. d'asupra nivelului orificiului de scurgere, servind astfel la regularea coloanei- de apd la o Inaltime de 200 mm. Cu ajutorul
unui baston de lemn se amestecd bine coloana dc

apd din aparat, pentru ca corpurile mdrunte s se

repartizeze, pe cat posibil, unif6rm la toate Ind Itimile. Se scoate bastonul, i se insemnd ora cAnd am
incetat sA amestecAm. LAsam coloana de apa sd stea
Iinitit timp de 10 minute. In acest timp corpurile,
ean l. au o viten de cadere mai mare de 20 mm. pe
minut, scapA supt nivelul orificiului de scurgere, at

se depun la fund. Cele cari au o vitezd mai micA,

n'au timp sA strAbatd Intreaga coloana de apd de 20
cm., si rdmAn in suspensie. Dupd ce coloana de apa
a stat linititA timp de 10', deschidem orificiul, apa
se scurge, ducAnd cu ea toate corpurile_fine pe cari
le are In suspensie. Umplem apoi aparatul din nou
cu apa pand la semn,amestecAm, lasAm coloana de
Fig. No. 20.
apa linititA timp de 10', dupd care 'i dam drumul
Aparatul lui Kuhn. sA se scurga. AceastA operatie se repeta pAnd cAnd
coloana de -apA, la sfArsitul celor 10' cat stA linistitl,
este limpede, sau aproape limpede. De apa, cu corpurile in suspensie, pe
care o vArsAm, nu ne interesAm, de oare ce corpurile spalate le ocotim
prin diferentd, fatA de greutatea de pdmant de la care am pornit la Inceput. Pentru a ne da totusi seama de natura corpurilor spalate, la fie care
data, cAnd dAm drumul apei sA se scurgA, oprim cAte-o probA In eprubete,,
care sit ne serveascd la analiza microscopicA.
CAnd coloana de apd din cilindru a ajuns sa. fie aproape limpede,
fapt care se intamplA mai curAnd, sau dupa un numAr mai mare de
dupd cum pAmantul este nisipos sau argilos, spalAm cu grija,
spdlari
dupa ultima scurgere a apei, tot continutul cilindrului Inter) capsuld de
portelan. LAsAm aceastd capsula sA stea IinititA, pAnd cAnd corpurile In
suspensie se depun la fund, i apa limpede de deasupra a scurgem. Cap-

www.dacoromanica.ro

163

sula cu continutul o punem apoi sd se usuce Int'o etuvd sau pe o bae cu

apd. Dui:4 ce s'au uscat, corpurile depuse In aparat sunt lAsate sd stea 24
de ore, apoi se cAntdresc, se separ in mai multe categorii dupd diametru
cu ajutorul sitelor, si se cantdresc deosebit.
Seria de site, caH servesc de obicei la separarea corpurilor caH au o
viteza de depunere mai mare ca 20 mm. pe minut, rdmase in cilindru, se
vede In Fig. No. 16 si are diarnetre de 1,5 mm., 1 mm. 0,5 mm. Vorn
avea astfel opt categorii de corpuri, grupate In felul urmAtor:
{1. Pietre

I. Schelet

mare

2. Prund

I3 Nisip

mic

11

2-1,5
mare {
1,5-1
mijlociu 1-0,5
mArunt 0,5-002

II. Corpuri fine

4. Corpuri fine,

> 5 mm.
5-3
3-2

spAlate

u
),
I?

< 0,02

Nisipul mdrunt, care trece prin sita de 0,5 mm., dupd diametru 'I
socotim cuprins Intre 0,5 si 0.02 mm., consider-And limita Intre nisipuj
pamAntului i corpurile fine, cari sunt spAlate de apd, prin procedeul de
mai sus, la 0,02 mm. Novak, dupd procedeul lui Alterberg, socoteste cd
corpurile cu un diametru mai mic de 0,02 mm. se deptm Intr'o coloand de
ppd de 20 cm. Inaltime In 9 minute.}(Aceste corpuri fine sunt constituite
In primul rAnd din argill, apoi din nisip fin, substante humice etc. Pentru
mai multd exactitate se poate lAsa coloana de apd din cilindru sA stea
IinititA timp de 9', In loc de 10', cum se face de obicei. Dupa ce aveni
greutatea fie cdreia din categoriile de corpuri de mai sus, facem calculul
procentual, fata du cantitatea initiala de pdmant Intrebuintatd.
PtimAntul uscat la aer, cum este cel pe care '1 fulosim la analiza
mecanica, contine In totdeauna o cantitate InsemnatA de apa, care este
variabild dupd natura compozitiei lui. Dacd am calcula procentual fatd de
cantitatea initiala de pamant, care cuprindea i apa, am obtine valori cari
nu se pot interpreta In mod conrarativ, fatd de valorile obtinute din analiza altui pAmAnt. Un pdmant argilos uscat la aer poate contine 150/a de
apA sau mai mult, pe cAtd vreme unul nisipos poate contine numai 6-5
0/0, sau mai putin. Mara de aceasta procentul de apd, pe care '1 contine
pamantul uscat la aer, nu este constant, el sufera oscilatiuni, dupd temperaturd si starea higroscopica a aerului, conditiuni de c-ariL nu tinem
seamd In timpul analizei, si nu sunt nici odatA identice la diferiti operatori. Pentru a luldtura ast-fel de greseli sau neajunsuri din rezultate, calculul procentual al corpurilor constitutive gdsite 'I facem fatd. de pAmAntul uscat, scAzAnd mai IntAi apa pe care o continea, i pe care o determinAm, dupd cum vom vedea mai departe.
Tot pentru aceleasi motive, diferitele categorii de corpuri gdsite,
pentru a fi cAntArite In stare uscatd, trebue sA fie ferite de urniditatea aerului atmosferic. In acest scop, dupd ce au fost uscate la etuvd, sunt puse
1I*

www.dacoromanica.ro

164 sA se rAceascA In exicatoare cu ClorurA de calciu, i apoi cantdrite repede, de

preferinta In fiole, sau farfurioare de sticla tu marginile i capacul slefuit.

Presupunand cl am Intrebuintat la analiza 50 gr. de pAmant uscat Ia aer,
al cArai continut In apa era de 1010, atunci pAmantul uscat reprezintA 45 gr.
PAmantul Intrebuintat pentru analizA, pe de altA parte, fusese cernut Intai

prin sita de 5 mm. Pentru a avea compozitia lui complectA, trebue s

adaugam la cele 45 gr. si cantitatea respectivA de pietre tare 'i revine.
Dacd prin sita de 6 mm. am cernut 200 gr. de pAmant uscat la aer,
si am gasit 20 gr. de pietre uscate, scAdem Intai apa (10Vu) i pietrile, si
aflAm pdmantul uscat.

PAm. uscat = 200 gr. - (apa -I- pietre).

= 200 gr.
(20 gr. + 20 gr.).
),
. = 160 gr.
I
Calculam apoi cat revine din tele 20 gr. pietre la cantitatea de 45
gr, de pamant uscat analizat.
160 gr.
45 gr.

45 X 20

20

x;X=
160 , x-5,625 gr.
Ast-fel cantitatea de pamant uscat, si cu compozitia complecta, fatd
de care calculAm procentual este :
95 + 5,625 = 50,625 gr.
FatA de aceastA cantitate, Insemnand ci x procentul care tretue sa fie reprezentat de fie care tategorie de corpuri, calculul '1 facem In felul urmator :

Pietre > 6 mm. .= 5,625 gr.

50,625
5,625

100

100 X 5,626

11,11%.
x
50,625
Tot ast-fel calculAm thai departe pentru fie cari din cele Jalte categorii.
Rezultatele obtinute se aseazA, dupl. cum se vede din tabloul de mai
jos cu date, privitoare la analize de pamanturi facutelnlaboratorul catedrei.
i

x;

Corpurile constitutive
Categoria

Natant

Parnfint
castaniu

galben

Greut.
gr.

10

Greut.
gr.

0/

zum.

19

gy.

>5

0,082

0,32

2,746

9,67

9,734

8,37

5-3

0,040
0,850

0,18 0,605
3,38 0,325

2,11
1,13

1,072
0,792

1,89
1,40

Tharhetru

-Fe lul

Pmant
negru

'Greut.

a/

i0

1. Pietre
I. Schelet

2.Prundis{

3-2
2-1,5

0,73 1,000 ? 0,00 ? 0,015

0,03
0,41 0,175
0,61 0,240 - 0,42
1,45 0,770
0,800
3,18 0,405
1,36
1,125 4,48 1,565
6,45 4,540
15,02
12,695 50,54 11,715 40,85 23,900 42,23
0,185

1,5 -1,25 0,105

II. Cor-

3. Nisi p

1,25-1

1-0,5

puri fine

0,5-0,02
4. Argild,} < 0,02

9,230

Total .

25;112

nisip etc.

38,85 20,535

36,23

99,96 28,676 99,98 '6,598

99,95

36,74 11,140

www.dacoromanica.ro

165

d) Aparatul Kahn-Wagner. Se compune dinteun cilindru

(le sticl, Malt de 30 cm. i cu un diarnetru interiqr de 6 cm
La capatul dechis este terminat printeun gat, in care intra.
un dop de cauciuc, care'l astupd hermetic, dupa cum se vede
in fig. No. 21.
In interiorut acestui capac patrunde un sifon, care servetela scurgerea apei .din aparat,

Inca, un tub prin care se

sufla, pentru a provoca ridicarea apei M sifon. Pentru
-si

.acest aparat se intrebuinteaza

-o cantitate de- 20-30 de graTne de pamant maruntit.
Ca si la aparatul Kuhn, pdmAn-

tul se fiirbe, se rAceste si apoi cu

ajutorul unei palnii se introduce in
aparat, strecurandu-1 peste sita. deo mm. Corpurile ramase pe sita de

2 mm. se spalA

apd, pentru a

inldtura particulile fine aderente,

se usuca si se cAntdresc. Apoi se
.cern prin sitele de 6 mm. si 3 mm.,
despartindu-se ast-fel cele trei categorii : > 5 mm., 6-3, si 3-2 rum.,
cari se cAntdresc deosebk. Se urn-

-ple aparatul cu apa pan sust la

un semn care marchiaza inaltimea
ode 20 cm. de la orificiul de jos aL
sifonului, apoi se aplicA peste el

un disc de sticlA slefuita, se tine

.cu maim dreapta aparatul iar cu
indna stand se, apasd peste discul

Fig. No. 21.

Aparatul Kuhn
Wagner pentru analiza mecanicA a

pAmantului.
de sticlA slefuitA, se Intoarce apara71.11 cu. fundul In sus, se tine In aceastA pozitio pang and pAmantul .s-a cobordt In partea de jos a aparatului, apoi

se Intoarce si se asaza pe masa. Se inseamnd ora, se Introduce tubul

sifon si se astupa cu dopul de cauciucSe lasA In acest fel aparatul linistit
4in anumit timp pentrusa corpurire s se depund. Inhltimea. coloanei de apar

-de la suprafata ei 'Ana la orificiul de jos al tubului de sifon, prin care Ii

dam drumul sa se scurgA, este de 20 de cm. Dacd din momentul cand am.
lAsat aparatul linistit Si corpurile Incep sa traverseze coloana de apa, la-sam sa treaca 100 de secunde, atunci toate corpurile cari se gasesc mai
jos de planul orificiului colector al sifonului, strabAtAnd coloana de 20 cm.

In titnp de 100 de secunde sau mai putin, Inseamnd CA au avut o viteza

-de depunere de 2 mm. pe secunda sau mai mult. Corpurile cari nu pot

www.dacoromanica.ro

166
-sa

strbatd coloana de apd in acest timp, au o vitezA de depunere,

mai mica, raman In suspensie. In acest fel, cu ajutorul acestui aparat

putem sd sepal-din corpurile dupd viteza de cddere. Dacd In Mc sd Ism
aparatul linistit timp de 100 de secunde, 1-am lAsa 50 de secunde, atunci
corpurile caH s-ar depune, ar avea o vitezd de 4 mm. pe secundd. Dupd
ce timpul de 100" sau 60", pe care II ldsdin pentru depunerea corpurilor,
a trecut, ddm drumul apei sd se scurgA, umplern din nou aparatul cu apA,_
repetdm mai departe aceiasi operatie, pana cand coloana de apd din
interiorul aparatului devine limpede. Apa care se scurge, cand punem In.
functiune sifonul, se strange, se evapordpe o bae tie apd, se las sd se raceased i rezidiul se cAntareste, avand in acest fel greutatea corpurilor levigate, cari au avut -0 viteza de cddere mai mica de cat a celor depuse. Cu.

acest aparat putem sA mai procedam la analiza pAmanturilor la fel ca

cu aparatul Kuhn, lasand corpurilor 9' timp sa se depund, singura deosibire ramanand In faptul cd. apa, cu corpurile fine in suspensie, se scoat
cu ajutorul sifonului. De asemenea; In loc sd Intoarcem cilindrul, pentru,
ca continutul sd se repartizeze uniform, arnestecdm coloana de apd cu un
baston de lemn. Corpurile stranse pe fundul aparatului se scot siomai departe, ca la procedeul Kuhn, se usucA, se cantatesc, cu ajutorul sitelor seInpart In mai multe categorii dupd diametru, i apoi se calculeazd procentual. Datele se aranjeaza, la fel ca la procedeul Kuhn, dui:A cum se vedesi din tabloul care urmezA, in care sunt trecute rezultatele privitoare la

analizele a trei pAmanturi, facute

laboratorul catedrei cu aparatul

Kiihn- Wagner, luand ca lirnitA intre corpurile levigabile si cele cari au rdmas In aparat viteza de depunere de 2 mm. pe secundA.
PAInfint

Corpurile constitutive
Cat egori a

Greut.

min.

0/9

Kr.

>5
5-3
3-2

0,005

2.Prundistt

0,025
0,015

2-1,5

0,025

3. Nisip

4.

nisip etc.

galben

0,02

1,018

3,74 2,953

5,90

0,10
0,06

0,700
0,467

2,57

0,748
0,525

1,46
1,15

0,5-0,1

0,065
0,935
10,950

0,10 0,000 ?- 0,00 ? 0,550

0,22 0,265
0,97 0,375
0,25 0,485
1,78 0,840
3,73 2,245
8,25 3,275
43,74 8,305 30,55 25,925

1,10
0,75
1,63
6,55
51,55

< 0,1

12,955

51,75 13,700

50,40 14,807

29,91

25,030

99,97 27,185

99,97 50,000 100,00

1,25 -1

1-0,5

puri fine

Nrnfint

pi
/9

1,5-1,26 0,0o5

II. Cor-

Pthnfint
castaniu
G/eu t.
t r.

Diametru

Fel ul

1. Pietre
I. Schelet

negru

Total .

www.dacoromanica.ro

1,71

Gr:u. t

i r.

167

e) Aparatul lui Knop. Este compus dintr'un cilindru de

sticlg cu peretii groi, Ina lt de 58 cm. i larg de 7 cm. In peTeti se dechid patru orificii suprapuse, pentru scurgerea apei.
Primul orificiu se afl la o inaltime de 2 cm. de la fundul cilindrurui, al doilea la 10 cm. d'asupra primului i celelalte la fel,

la ate 10 cm. interval unul fat de altul, dupg cutn se vede

in fig. No. 22. Intervalul intre centrul a doug orificii algturate
este de 15 cm. Fie
-care orificiu de scurgere, este astup at cu

un dop de cauciuc,
al crui capt intern

trebue sg patrund
in interiorul orifi-

ciului, pan cand

ajunge in acela
plan cu peretele in-

tern al cilindrului.
Prin mijlocul dopu-

rilor pgtrunde ate

qin

tub de sticl,

.care la capatul lor

exterior se contiung.

-cu ate un tub de

-cauciuc, care atarn

-d'asupra ate unui

vas unde se scurge
Fig. No. 22. - Aparatul lui K op.
apa. Tuburile de
.,cauciuc sunt prevgzute la randul lor, fie care, cu -ate un clete,
care servete la inchidere i dechidere.
Pentru analiza se ia 100 de grame de parnAnt, cernut printr-o sal
-de 5 mm, se fierbe Intr-o capsula de portelan, agitandu-se In continuu cu
ajutorul unui'baston de sticlA, pAnA cAnd se desprind grAuntii intre ei.
.Se lasA sA se rAceascA, si apoi, cu ajutorul unui curent de apA, se spal
peste o sitA de 2 mm., dasupra unui pahar mare de sticlA. Corpurile mai
mari de 2 mm., cari au rAmas pe sin, se usucA, se cAntAresc, si se socotesc procentual, fat4 de cantitatea de pAmAnt intrebuintatA. Lichidul, care
s-a adunat In paharul mare de sticlA, dupA ce a trecut prin sita de 2 mm.,
se toarnA In interiorul aparatului, dupA ce toate orificiile de scurgere au

fost lnchise. Se adaugl, daca este nevoe, apA In aparat Ora cAnd se ri.dicA la 10 cm. deasupra orificiului de sus, InAltime pe care o InsemnAm

www.dacoromanica.ro

168

printeo bucatA de hartie lipita pe peretele extern. Se amestecA bine tot

continutul aparatului cu un baston de lemn, se lasa apoi linistit timp de
cinci minute. Dupil aceasta se deschide tubul cel mai de sus si se lasA sl
se scurgA apa Intr-un vas. Pupa alte cinci minute, se cla drumul orificiului
al doilea, strangandn-se apa Intr-un alt -vas. DupA alte cinci minute, se clA
drumul celui de al treilea orificiu, strangandu-se apa intr-un al treilea
vag. Orificiul al patrulea nu se deschide. Umplem apoi din nou aparatur

cu apal amestecam din nou bine tot continutul, repetand iar Operatia,
scurgand apa prin cele trei orificii din cinci in cinci minute. AceastA operatie-

se repetA In continnu, pan and apa din interiorul aparatului, In timpul

cand este linistitA, este aproape. limpede. Cand ne-am convins de acest
lucru, dupA ce am dat drumul celui de al treilea orificiu, dupl alte cinci
minute dam drumul i celui de al patrulea, Intr-un al patrulea pahar. Lichidul strans In cele patru pahare, corespunzAtoare celor patru inaltimi
de scurgere ale aparatului, se evapora, se usuca, se cantaresc, si se
dEterminA deosebit, procentual, fata cu cantitatea initialA de pAmant. Cor-

purile depuse In fundul aparatului se scot prin spalare, se usuca, se cantAresc, se cern prin site, despartindu-se in diferite categorii dui:4 diametru
se cantaresc din nou si se determinA procentual fata cu cantitatea, de pamant intrebuintata la Inceput

Aparatul i procedeul Knot nu prezinta nici un avantai

fata de primele doul, l'am descris totui aci pentru a-I facecunoscut fiind-ca se mai intalnete une-ori in laboratorii.
Coloana -de apa care se afla d'asupra orificiilor I, II, III i
IV find de 10 cm. i timpul cat lasNm apa linitit find de 5',.
In toate paharele, prin scurgerile succesive, e vor aduna corpurl cu o vitezd de depunere de <0,33 mm. pe secunda, sau
20 mm. pe minut, i cu un diametru < 0,02 mm., adica la feL
ca la aparatul Kuhn. Corpurile ramase in aparat, vor avea un
diametru > 0,02 mm. i pe ele, prin ajutorul sifelor, le desprtim in aceleai eategorii, vazute in procedeele de mai inainte..
Pe langa lipsa vre unui avantaj, aparatul mai prezinta marele neajuns cd, fiind prea inalt, se manueste greu, coloana de
apa din launtru se amesteca i se uniformizeaz anevoe.
f) Aparatul lui Atterberg. Este compus dintr'un cilindru
de sticl, care la partea superioara se termind cu un gat, Ia
care intra un dop de sticla lefuit.
Aparatul Atterberg are doua tipuri obicinuite, de doul marimi diferite. Unul are o inaltime interioard de circa 40 cm., i
este insemnat pe fata exterioara a peretelui din 5 in 5 cm.,
aratand in1imile coloanei de apa de 5, 10, 16, 20, 25 i 30,
cm. Acest aparat servete la analiza parnanturilor nisipoase.

www.dacoromanica.ro

169

Tipul obicinuit are o inaltime interioara de circa 30 de crn-Pe fata externa a peretelui sunt imprimate dou feluri de gra
.datii. In partea dreapta 'sunt gradatii 14 0, 5, 10, 15, i 20 cm.,
.cari servesc la separarea corpurilor cu un diametru de 0,6-.0,002 mm. In partea stanga inltimea de 20 cm. este impartit ih 16 gradatii, i serveste la separarea corpurilor cu un
icliametru < 0,002 mm. Aparatul se vede in fig. No. 23.
.
La "partea inferioara cilindrul, de la inltimea de 3 cm.,
se prelungete, inteo parte i in sus, cu un tub, care apoi se
Indoete in jos., Acesta este orificiul pentru scur-

gerea apei. Capatul lui se continua cu un tub

de cauciuc, pe care se prinde un clete, cu ajutorul caruia, cand trebue, lastn apa sa se scurga
4din aparat.

corpurile constitutive ale pamanturilor sunt

-separate cu ajutorul acestui aparat, in legatura
-cu timpul cat se lasa coloana de apa linistita,
-dupa diametru, si dupa viteza lor de depunere.
Daca folosim o coloana de apa de 20 cm. Thaltime, timpul de depunere pe care trebue sal thsrn

principalelor parti constitutive este prmtorul.

Timp. depunere
450 secunde

...

3 minute 52 secunde
60 minute
16 ore

Corpurile depuse
diam. mm,

0,1-0,05 mm,
.

.
.

0,05-0,01
0,01-0,002
< 0,002

Fig. No. 23.

Aparatul
lui A tterberg,
pentru analiza
mecanica a pa-

Corpurile cu un diametru > 0,1 mm. sunt

mAntului.
inpartite pe categorii cu ajutorul sitelor. Pentru
separarea corpurilor cu un diametru < 0,1 nun. procedam pc
sand in ordinea invers in care sunt trecute in tabloul de mai
sus. Lasand un timp de depunere de 16 ore, rail-Ian in sus,pensie, in coloana de lichid, corpurile cari au un diametru < 0,002

cari impreuna cu lichidul se separa.

Repetand de mai multe ori operatia, dupa ce ne'am conapa fiind limwins ca toate aceste corpuri au fust separate,
pede rnicoram timpul de depunere la 60'.
Repetam operatia de mai multe ori, i separam corpurile
u un diam. de 0,01-0,002 mm. In acest fel mai departe, pentru
a separa i, categoriile urrnAtoare, micoram timpul de depunere_
1nm.,

www.dacoromanica.ro

170

Pentru ca s scurtam timpul, pe care '1 cere o analiza cornplecta, putem folosi coloane de apa cu inaltimi mai mici. La a
coloana de apa de 15 cm. timpul de depunere cerut de diferitele categorii se reduce cu 1/8, la o eoloan de apa numai de
10 cm. timpul ge reduce la 1/9, si aa mai departe.
Procedeul are loc dupa cum urmeazd. Se foloseste pamant uscat la

aer, maruntit si cernut prin sita de 2 mm., pe care 1 pregatim la fel

cum s'a aratat la procedeele anterioare. Din pgmantulast-fel pregatit, se ea
cantitati variabile, 50 20 gr., dupd cum are mai putina sat?, mai multa.
argila. Cantitatea luata se pune Inteo capsuld de pottelan, In care se
fierbe cu 150 200 c. c. de apa distilata, pand cand se desfac bine grauntii.
Se lasd sa se raceasca si lichidul turbure de d'asupra se vars in aparat._
Pamantul ramas In capsula se framanta bine cu degetul imbratat cu un
deget de cauciuc, adaogand apa. Se lasa apoi sa se aseze, si lichidul turbure

de d'asupra se varsd In aparat. Repetam aceasta operatie de framantare

a pamantului, scurgand la fie care data lichidul turbure In aparat, pana.
Tand in capsula a ramas numai nisip. In acest fel inlesnim desfacerea
mai usoara a grauntilor compusi. Spalam apoi i restul de nisip din cap_
sula In aparat, pe care '1 umplem cu apa Ora la inaltimea cu care vrem
sa lucram. Proceclam mai departe la separarea corpurilor, incepand de la
cele mai mici spre cele mai mari. Amestecam bine coloana de apa cu
ajutorul unui baston de lemn, inset-imam ora cand Incetdm amestecarea,
si lasam sd treaca 16- ore. Dupa acest timp deschidem orificiul de scurgere i strangem lichidul inteun vas. Aceast operatie o repetdm pan&
cand, dupa. 16 ore de asezare, vedem c coloana de apa, din aparat, estelimpede. In aparat au ramas ast-fel corpurile > 0,002 mm., iar in lichidul
scurs se gasesc cele < 0,002 mm. Acest lichid adunat, de la fie care scurgere succesiv, se strange inteun rezervor,si se lasa mutt timp sa se de.puna. Apa limpede de d'asupra se scurge, restul se spald Inteo capsula_

de portelan, se evapora pe o bae de apa, se lasa sa se raceasca-, si se

cantareste. Corpurile ramase in aparat sunt spalate mai departe, folosind
aceiasi InAltime a coloanei de apa si un timp de deputere de 60', corespunzatoare corpurilor cu 0,002-0,01 mm. diametru. Procedam la fel ca Ia
separarea primei categorii. Lichidul strans, care contine corpurile cu
0,002-0,01 mm. diametru, la fel, se lasa. sa se limpezeasca, se scurge.
se evapora si se cantareste. Trecem apoi mai departe la a III-a
1V categorie de corpuri, cari se separd prin spalare. Pupa c'e toate cele

patru categorii au fost separate si determinate, In aparat au ramas cele

cu un diametru de 0,1-2 mm. Pe acestea le scoatem, le uscam, le separam cu ajutorul sitelor In categorii subdivizionare, la fel ca Ta procedeur
Kiihn.

Patru pamanturi analizate de I. KOnig prin acest procedeu prezintau..

urmatoarea compozitie.

www.dacoromanica.ro

171
,

Diametru
graunti frm.

Cate-

garia

IV
III
II
I

ip A c2 010 mnnia

2-1

VIII
VII
VI
V

Timap. adepaunere

1-0,5
41,5-0,25
.

0,25-0,1
0,1 0,05
0,05-0,01
0,01-0,002
< 0,002

Cat. I-I-II-a .

Pmfint
nisipos

Nisipo-

1,070/,

0,12/0
0,97 0

0,58/,
18,62 ,

separate
prin site

8,62%
21,70/

50 secunde

18,230/0
25,8200.

lutos

1 DrA

4,740/,

16 ore

2,580/0

3,48/,
8,72/,
44,28/,
29,33/,
7,380/,
5,61/,

7,320/,

12,99/,

3 min. 52 sec. 17,180/,

Lutos

5,78/0
22,260/0

17,60/,
16,84/,

Argilos
0,62/,
0,89/,
1,37%
4,88%
12,18%

9,060/0

20,97/0
17,7 '01,

8,68/,

40,68%

17,74/,

58,44%

Acest procedeu, cu rezervele privitoare la felul cum are

loc caderea corpurilor in apa, in legatura cu forma pe care o
au i greutatea lor specifica,
rezerve facute in partea introductiv asupra procedeelor de analiza mecanica a pamanturilor
in general
ne da% date mai precise asupra diferitelor categorii de corpuri constitutive, cari influenteaza in mod hotarator
propriettile i puterea productiva a pamanturilor. Timpul ins,
pe care '1 necesit acest procedeu, este foarte lung. Separarea
complecta a corpurilor cu un diametru < 0,002 necesita 25 de

spalari, deci 25 de depuneri de ate 16 ore, sau 25 de zile ori

mai mult, mai ales la pamanturile argiloase. Separarea corpurilor din a doua categorie (0,01-0,002), de asemenea,cere timp
destul de indelungat. 0 analiza complecta, din aceste pricini,
.are loc in timp de 1-2 luni. S'a simit. ast-fel nevoia s se
scurteze acest procedeu.
Cum .corpurile din categoria I i II-a (.< 0,002 i 0,002-0,01)
au proprietati similare, 1 aproape aceleai influente asupra insusirilor i puterei productive a pamanturilor, se pot determina
impreuna. In acela fel i categoriile TEl i IV, (0,01-0,05), se
determina impreun (0,01-0,1 mm.), avand in acest fel in loc
-de patru, nurnai doua categorii.
Procedeul In acest caz, pand cAnd pAmntul se introduce In aparat, este

la fel ca la procedeul dezvoltat. Cdnd lncepem spAlarea, In loc de 16 ore

lasAm coloana de apA de 20 cm. sA stea linistitA numai o orA, i prin
spalari succesive separAm la un loc corpurile din categoria I si II, cu un
Aiametru < 0,01 mm. Dup. ce toate aceste corpuri au fost separate, cand
.coloana de apA rAmdne limpede, dupd uscare, le cAntArim. Mai departe,

www.dacoromanica.ro

172

claogAm din nou apt{ si Incepem operatia de spalare, lasand coloana de-

apa sa stea 1inititA timp de 3 minute si 62 de secunde. In acest timp

raman In suspensie corpurile din categoriile III si IV, cu un diametru de0,1-2 mm., pe cari le tratam la fel.
In cazul procedeului scurtat, separarn deci prin depunere- numai
dota categorii de corpuri, c;ari cer timp mai putin pentru sedimentare.
Operatia este mult scurtata, poate fi terminata in 3-4 zile, i datele obtinute permit facerea acelorasi interpreari i scoaterea acelorasi concluzii
privitoare la Insusirile parr anturilor.
Aceleasi pamanturi, a caror compozitie, dupA procedeul Atterberg-

dezvoltat, am vazuto mai sus, find analizate de I. KOnig i 0. Kleifie

Moll/14; dupl procedeul prescurtat au prezentat compozitia urmatoare:
Categoria

I-FIT-a
III VIII

P Am Ant

Nisipos

Nisipc-lutos

Lutos

6,60%

12,800/6

17,600/u

57,500J,

03,400/0

87,20%

82,400/0

42,50/0-

Argilos

g) Procedeul Hall. Cantitatea de pAmant care se Intrebuinteaza estede 10 gr. Pentru ca pAmantul sa se desfaca in grauntii sAi constitutivi, setrateaza cu acid clorhidric, pentru a dizolva cat bonatii si humatii, cari
cimenteazA grauntii Intre ei. Pe3te cele 10 gr. de pamant),puse intr'o capsula groasa de Sticla, se toarna 100 cc. de acid clorhidric 2 / se amesflea bine, pentru ea sa se stabileascA contact uniform si intim cu acidul,.

apoi se lasa sa stea o ora. Dupa acest timp pamantul se spald peste un
filtru cantarit, se pune sa se usuce, se lasa sa se raceasca supt un exicator, i apoi se cantareste. Diferenta fata de greutatea initiala a filtrului
Impreuna cu cele 10 gr. de pamant, reprezinta substantele dizolvate si
apa de higroscopicitate.

Pamantul se curata apoi de pe filtru, si se pune Inh'o eprubeta de

stCIA cu un diametru de 5 cm. si Inalta de 20 cm. In peretele eprubetei
este un semn la o inaltime de 15 cm. de la buil Se. adauga apa distilatk
pand la acest semn, si se agita bine cu ajutorul unui baston de sticla tot
continutul. Pentru a fi siguri ca toti humatii sunt dizolvati, si pentru a
zvita ca sArurile cari au mai ramas sA provoace coagularea corpuriloe
intre ele, se adauga 1 cc. de amoniac. Se agitA bine din nou, apoi selasa eprubeta linistita 24 de ore pentru ca corpurile sa se depuna. Dupa
acest timp se scurge lichidul turbure inteo capsula mare de portelan..
Peste depozitul din fundul eprubetei adaugam din nou apA distilata 'Ana
la sewn, 1 ec. de amoniac, agitam si lasam din nou 24 ore sa se depuna,.
Varsam apoi lichidul turbure In aceiasi capsula de portelan, si tot astlel repetam operatia, 'Ana cand Iichidul de deasupra depozitului ramanelimpede, de obicei dupa opt sau zece operatii. Lichidul strans prin dexantarile succesive sc. evapora pe o bae de apA, se lasa sd se raceasca, no-

www.dacoromanica.ro

173

cantareste,si tunoa;tem ast-fel cantitatea de area, corpurile cu diametru

< 0,005 mm.
Pentru a Au astepta prea mult timp, pana and tot lichidul se evapord, se poate amesteca bine, ca argila sA se repartizeze uniform, se masoard, si se ea numai o anumita cantitate mai mica pentru a fi evaporataCorpurile depuse pe fundul eprubetei sunt vArsate Inteo sad, cu orificii de 0,2 mm., care se tine d'asupra unui vas de sticlar inalt de 9 cmsi larg de 8 cm. Cu un curent de apA condus peste sitd, al cArei continut se amesteca rnereu, corpurile cu un diametru < 0,2 mm. sant aleseSi ta Cu corpurile ramase in ea se uqucl si apoi se varsd tot continutul
In teo alta sitA cu ochiuri de 1 mm. Prin aceasta trec corpurile -cu diametru < 1 aim. Avem ast-fel pe prima sitA corpurile > 1 mm. iar pe a
douA pe cele < 1 .mm. AmAndoua. aceste categorii de usucA si se callaresc. Prima conStitue prundiful fin, a doua nisipul mare. In vasul de
sticld, In care am strecurat corpurile < 0,2 mm., se adaugl apa,panA la
o InAltime de 7,5 cm. de la baza, se amesticA si se lasA sa. se depuna.
timp de 60 secunde. Dupa acest timp se decanteaza. lichidul, care se
strange intr'un vaq; si se repeta operatia mai departe, Ora cand vedem
ca clupA 60 de secunde nu mai ramne nici un graunte In suspens.e
Corpurile depuse pe fundul vasului de SticlA intr'un minut sunt uscate si cantArite. Acesta este nisipul fin cu un diametru de 0,2 0,05 mm.
Lichidul stran s se trateazd la fel, intr'o serie de cilindri de sticlA,
de aceleasi dimensiuni, ln cari incape, lasAnd gd se depue timp de 25
de minute, Rezidiul uscat si cantdrit constitue praful de nisip, cu un diametru de 0,05-y-0,01 mm. Lichidul strAns din aceastA ultimA spalare este
evaporat. Rezidiul, uscat si cAntarit, constitue praful de nisip fin, compus
din corpuri cu un diametru de 0,01-0,005 mm.
S'au determinat aqt-fel cantitativ urmAtoarele categorii de corpuri, a
cdror greutate apoi se socoteste procentual, fata de cantitatea de pAmant
iatrtbuintata:
> 1 mm.
1. Prundis fin
2. Nisip mare-

3. Nisip marunt
4. Praf de nisip
5-

11

11

6. Argila

11

1-0,2

fin

0,2 0,05
0,05 0,01
.

0,01 0,005
< 0,005

11

11

It

h) Procedeul Schloesing. La fel cA" si Hall, pentru a provoca desfacerea grauntilor, Sshloesing dizolva carbonatii, tratand si spAland pamantul
cu acid azotic '1,000. Pamantul ast-fel pregAtit se pune Inteun vas de sticla
cilindric, in care se toarnA 1 litru apa distilata, care formeazA o coloanA
Inalta de 36 cm. Cu aceastA inaltime a coloanei de apa, si lAsand timp
variabil pentru depunere, corpurile constitutive sunt separate in mai rnulte
categorii, dupA diametru, greutate si viteza lor de cAdere.
*

www.dacoromanica.ro

174

Acestea sunt principarele aparate i procedee cari se intrebuinteaz in laborator la analiza parnanturilor, avand ca principiu
separarea corpurilor pe baza iutelei lor de clepunere inteo coloana linitita de apa. Fat cu separarea cu ajutorul sitelor, rezultatele obtinute prin aceste mijloace sunt mult mai exacte, totusi nu. sunt lipsite de greeli.
In caderea lor intr'o coloana linitit de apa, corpurile
conkitutive ale parnantului sunt separate nu numai dup greutatea si marimea lor, dar 1 forma lor are o importanta hotaratoare. Corpurile de o forma neregulata, intampina mai multa
rezistent din partea apei In timpul caderei bar, de cat acelea
cari au o forma rotunda. Atterberg, impartind corpurile in mai
multe categorii dup iutealalor de Were, a plecat de la corpuri cari

au o forma sferica; de fapt ins in pamant nici-odata corpurile

nu au aceast forma regulata. Analizele pamanturilor prin spabare, bazate pe caderea corpurilor intr'o coloanalinistit de apa.,
separL corpurile nu numai dupa greutatea si dimensiunea lor, dar

i dupa forma pe care o au.

.

Analiza mecanic5 a prnantului prin splarea cu

un curent de apa.

Sunt mai multe aparate intrebuintate in laboratorii, i cari

folosesc un curent continuu de apa, de jos in sus, in separarea corpurilor. Ne vom ocupa ins numai- de principalele dintre ele.
a) Aparatul lui Nobel. Este compus dintr'o serie de patru
vase de sticla a, b, c,d, in forma de para., ca In fig. No. 24, cu vo-

lume desebite, cari sunt intre ele in raport ca :

13: 23: 33: 43=

1: 8 ; 27 : 64. La extremitatea larga, vasele sunt terminate prin

cate un orificiu, care se astupa cu dopuri de cauciuc, prin cari
traverseaza cate un tub de sticla, care face legatura intre ele.
Partea ascutit a vaselor se termina printr'un tub subtire, care
este indreptat in sus. Prin intermediul unui tub de sticla, indoit
in forma de carlig, fie-care vas se pune In comunicatie, pe la
partea lui larga de deasupra, cu partea de jos a vasului urma-

tor. Toate aceste patru vase sunt aezate pe un schelet de

lemn, in serie, incepand cu vasul cel mai mic (a}, care se ga-

sete supt rezervorul cu apa, Ora la vasul cel mai mare (d),
care se -gaseste In extremitatea opusa, si de unde curentul de

www.dacoromanica.ro

175

ap a. se scurge afara. Capacitatea acestor patru vase este de

patru litrii. In partea dreapta a scheletului de lemn se gsete

aezat, deasupra, un rezervor de tabla, de forma cilindrica,
(e), care se umple cu apa, si care are o capacitate de zece litri.
Prin partea de jos, rezervorul este pus in comunicatie cu un
tub de sticla 09, gradat, care arata inaltimea coloanei de apa
dinauntru, iar pe la fund, printr'un alt* orificiu, se pune in legatura cu \rand cel mai mic al aparatului, prin intermediul unui
-tub de sticla, prevazut cu un robinet,

cu ajutorul caruia
,

se reguleaza curen-

tul de apa, pe care

vrem

sal 1asam sa

"

treaca prin aparat.

,(,114117

win sita de un mm.

Aceasta cantitate de
pamant, ca si la cele
lalte sisteme de arializa, lnainte se fierbe
inteo capsula de portelan, cu apa, pentru
ca grauntii de parnant

sa se desfaca, se it-

kVM\NMUAWA 444.17-

Pentru analiza, cu
acest aparat, intrebuintam 25 de grame de
pamant mrunt, trecut

ceste, i dupa ce apa

s'a limpezit, se scurge

Aparatul lui Nobel.

Fig. No. 24.
lichidul, care st deasupra parnantului, In
vasul c. Pamantul din capsula se spala, cu, ajutorul unui curent, de apa si
al unei plnii, in interiorul vasului b. Pentru ca vasul b, In care turnam

pamantul fiert, sa nu se astupe la partea lui de jos, inainte- de a turna

pamantul deschidem robinetul, care Inchide legatura cu rezervorul de apa,
lasam s curga apa pana cand vasul cel dintai, a, se umple complect,

pana cand vasul b se umple pe sfertul inaltimei. Dup ce am turnat

pannantul In vasul b, cu. ajutorul unni pahar umplem apoi complect cu
apa vasele b, c si cl, le astupam, Wand legatura intre ele prin intermediul turburilor de sticla. Trebue sa luam seama ca vasele s fie complect
pline cu apa si, pe cat este posibil, sa nu ramae basici de aer induntru.
Dupa ce am pregatit aparatul In acest fel, deschidem robinetul, and drumul In acest tel apei din interiorul rezervorului s se scurga in apara t
si

www.dacoromanica.ro

176

Curentul de apa,pdtrunzand pe la partea de jos a vaselor de sticld, se

ridica In sus in sens vertical. Cu cat se ridica mai sus Una viteza apei
descreste, din pricina ca. vasele au forma de part cu baza In sus. .Diametrul lor creste In mod treptat pdna sus, si cu cat (iiametrtil creste, aceiasi cantitate de apt, avAnd sa strabatA o sectiune mai mare a vasului,
se ridica. cu o viteza mai micA. In ridicarea ei In vasul b, apa duce cu ea
grAuntii de pamant. Para lel Insd cu descresterea vitezei, grauntii cari
sunt prea mari, sau prea grei, Incdt nu mai pot sa fie purtati de caloana
de apa ascendentA, cad Inapoi, i apa nu duce cu ea de cat grauntii de
pamdnt cari au o mArime si o greutate, care poate sa fie Invinsa de viteza de xidicare a apei. In vasul c, apa se ridica. In acelas sen; de jos In
sus. Volumul vasului. c Insd, fiind mai mare de cat volumul vasului b, aci
viteza cu care se ridicA apa este mult mai mica i, ca urrnare, parte din
corpurile aduse din vasuj b, invingand presiunea apei de jos In sus, sd
intorc Inapoi, si numai acele cari sunt m ti usoare sunt luate de curentul de
apa si trecute in vasul d. Aci fenomenul se petrece la fel. Parte din corpurile aduse din vasul c, fiind prea grele pentru viteza de ridicare, mult
mai inceata In acest vas, raman pe loc, si numai o parte sunt luate de curentul de apa i scoase afarA din aparat. Pentru ca corpurile cari sunt
scoase afard din aparat sa. nu se piardA, putern strange apa, care se scurge,
intr'un vas, pentru ca apoi evapordnd-o sa determinam cantitatea corpurilor spAlate. De obiCei aparatul este construit in asa fel, In cat, deschizand complect robinetul, care reguleaza legatura Intre rezervorul de apit

si vasul a, prin aparat sd se scurga in timp de 40 de minute, cat tine

spAlarea, 9 litril. Rare ori InsA aparatul este bine potrivit, si trebue
dinainte sA regulam deschiderea, pe care trebue sa o dam robinetului, pentru
ca In acest timp sa se scurgA exact cantitatea de 9 litri de apa. Acest lucru

se poate face dupa. 2-3 incercAri, observand viteza de scurgere a apei,

inaltimea la care se gaseste apa in rezervor. Dupa ce cele 40 de minute
au trecut, se opreste curentul de apa, se lasd putin vasele la locul lor
pentru en sa. se limpezeascA, apoi se scurge apa. Pamdntul din fie care
vas se toarnA deosebit In cate un pahar de sticla, se evapora pe o baie de
apa, apoi -se usuca, se lasa. sa. se raceasca si se cantareste. In acest fel,
ca rezultat final, cele 25 de grame de parrthnt intrebuintate, au fost despartite In patru categorii. Corpuri mari, cari au rAmas in vasul b. Corpuri mijlocii cari au ramas In vasul c, corpuri mici cari au rdmas In va-sul d, i In fine corpurile fine, cari se pierd prin levigare, i pe cari le
deducem prin diferenta. Cunoscand diametrur superior planul unde are
loc de fapt separarea corpurilor in fie care din cele trei vase -in timpul
analizei
si In legatura cu cantitatea de 9 litri de apa scursa in 40 de
minute, putem sA determinam viteza de scurgere, pe care a avut'o apa In
fie care din cele trei vase, si In acest fel sa. stim la ce viteza corespund
corpurile demise In fie care dintre ele. Pentru ca sA avem o determinare
exacta, a vitezei curespunzatoare fie careia din cele trei categorii de pAmanturi, ar fi trebuit sa avem Inauntrul fie anti vas un curent de apA cu
vitezA constanta. Vasele InsA avand forma conica, viteza nu este aceiasi,
ea descreste din ce In ce, cu cat se ridicd mai sus In fiecare vas, si In
acest fel grauntii de pamant sunt spAlati de un curent descrescand de apa.

www.dacoromanica.ro

177

Din pricina inconvenientelor lui, gcest aparat nu mai eSte aproape

<le 1o.c folosit In laboratorii.

b) Aparatut tui Kopecky. Este construit pe acela principiu ca i aparatur lui NObel. Pamantul ititrodus inauntru este
separat in mai multe categorii, sub actiunea unui curent continuu de apa, de jos in sus, Aparatul, care se.,,vede in fig. No.
25, este compus din trei vase a, b., c, de diferite mgrimi, capa.

Fig. No. 25.

Aparatul lui Kopecky.

citati 1 diarnetru, de forma cilindricg, la partea de sus terminandu-se printeun orificiu care se astupa prin tate un dop de
.cauciuc gaurit, prin care trece tubul de sticth., care face legatura intre ele. In portjunea cilindrica vasele au diametre diferite. Ast-fel in vasul c = 178 mm. b = 56 mm. a = 30 mm.
La partea de jos vasele au o forma conica, ascutindu-se din
ce in ce pana cand se terrnin prin cate un tub de sticla, de
12

www.dacoromanica.ro

178

un diametru de 0,5-0,8 mm. Sunt asezate pe un schelet de

lemn in serie dup. marime, cel mai mic vas fiind pus In legatura cu un rezervoriu de apa. (d), iar cel mai mare- find la extremitatea opus, unde apa se scurge afara. Legatura intre vase
se face la fel ca I la aparatul Nobel, fie-care vas fiind pus in
legatura, prin intermediul unui tub de sticla intors, prin partea_
lui superioara cu partea inferioar a vasului urmator. Dasupra
vasului mic, pe o platforma de lemn, se gasete aezat un rezervoriu de apa(d) care, pe la partea lui inferioara, prin intermediul unui tub de sticla cu robinet, se pune in legatura cu
vasul cel mai mic (a) al aparatului. Robinetul, care face legatura intre rezervor i seria de vase, trebue s aib o anumit
dechidere, care sa permit sa treaca prin aparat 1000 cc. de
apa in 202 sec. Viteza de scurgere a apei este observata si
pOtrivita cu ajutorul lubulni piezomeiric p., care intr in vasul c.
Cand vasele sunt puse In legaturd, si cand dam drumul curentului,
in sus, avand viteze deosebite In fie-care, si
anume In vasul c viteza este de 0,2 mm. pe sec., In vasul O viteza este
egala cu 2 mm. pe sec, In vasul a viteza este egala cu 7 mm. pe sec. In
interiorul fie carui vas, viteza cu care se ridicA apa este constantel In portiunea superioard, care are forma cilindrica. La fel ca i la aparatul Nobel,
corpurile cele mai grele i mari rdman in vasul a. In vasul b vom avea
corpurile mijlocii, In vasul c vom avea corpurile mid i usoare, si in fine
corpurile cele mai fine sunt scoase afara de curentul de apa. Cu ajutorul
tubului piezometric fi observam in tot timpul cat tine operatia, pana cand
apa din vase se limpezeste, ca viteza de scurgere sa fie constant. Tot
cu ajutorul piezometrului putem lucra la diferite viteze de ridicare a apei
In cele trei vase, inpartind corpurile in categorii voite dupa diametru.
Inainte de a Incepe analiza, determinam inaltimea coloanei de apa
din tubul piezometric, care corespunde unei viteze de scurgere de 1000
cc. In 202' Aceasta operatie se face foarte lesne, mdsurand apa care se
scurge din aparat i raportand-o la timpul in care s'a scurs. Cand am
gasi t viteza care ne trebue, insemnam, cu 0 bucata de hartie, inaltimea
coloanei de apd In piezometru.
Cantitatea de pamant care se intrebuineazd este de 50 de grame, din
pamantul mdrunt, trecut prin sita de un mm. Ca si la aparatul lui Nobel,
pdmantul, inainte de a fi introdus in aparat, se fierbe, se lasd sa se raceased, lichidul se introduce in vasul b, iar pamantul se introduce in vasul a, dupd ce inainte a lost umplut cu apa pand la jumatate. Darn drumul apoi curentului de apa, deschizdnd robinetul, atat cat permite ridicarea coloanei de apa. in tubul piezometric pand la semnul corespunzator
vitezei finale de 1000 cc. In 202 secunde. Prin inchiderea sau deschiderea
robinetului, dupa nevoe, mentinem apa in tubul piezometric, tot timpul,
la aceiasi InAl.irne, deci cu o viteza constantd, !Ana cdnd apa, care ese

apa se ridica de jos

www.dacoromanica.ro

179

din aparat, este complect limpede. Cantitatea de pdmant IntrebuintatA este

.despArtitA In patru categorii :

> 0,1 mm.

1. Corpuri, mari rAmase In vasul
a, cu un diam.
0,1 0,0'3
mijlocii rAmase in vasul b,
c,
0,05 0,01
mici rArnase in vasul
0,01
fine scoase afarA din aparat
0
0

2.
3.
4.

11

1.1

<

11

11

Corpurile fine spalate le deducem prin diferentA,

sau, strAngAnd apa scursA din aparat, -o evaporAm li

11

le determingm prin cantArire. Corpurile > 0,1 mm.,

strAnse In vasul c, sunt separate cu ajutorul sitelor
ln categoriile obicinuite.

c) Aparatul lui Schone. Se bazeaza pe

-acela principiu ca si precedentele. Corpurile A
pamantului sunt separate prin intermediul unui

-curent continuu de apa de jos in sus, si cu

,o vieeza constanta. Aparatul care se vede in
fig. No. 26, este compus dinteun vas de sticla,
care se terrnina la partea superioara printeo
portiune cilindrica A-B, lunga de 10 cm. si cu
un diametru interior de 5 cm. Portiunea infe,
rioara de forma conica, are o lungime de 50
-cm, care se continua printr'un tub C D,

.....

E,

intors drept in sus si paralel cu restul aparatului, cu un diametru interior de patru pana

la 5 mm. La partea superioara extremitatea

-cilindrica a aparatului se termind printr'un
_gat de Aida. E, lung de 2 cm. i cu un diametru interior de 1,5-2 cm., care se astupa

(...

0.1

..cu un dop de cauciuc, prevazut cu un orificiu,

prin care intr un tub piezometric F, al carui

diametru este de 3 mm.
Piezomefrul este intors de doua ori Lin
unghi de 45 de grade, si la a doua indoitura
este prevazut, la partea inferioara, cu un ori-

[
Fig. No. 26.
Aparatul lui Schone.

ficiu de scurgere, larg de 1,5 mm. Tubul piezo-

metric este inprtit, incepand de jos, pe o portiune de 10 cm.,

in mm. Mai sus este inpartit in jumatati de cm., iar la extremitatea de sus este inpartit in cm. Aparatul este fixat pe un
schelet de lemn, dupla cum se vede in fig. No. 27. Deasupra

mesei cu aparatul este asezat un rezervor de tabla, in care

12*

www.dacoromanica.ro

180

se pune apd, si care, pe la partea lui inferioard, prin intermediul unui tub metalic prevAzut cu un robinet, se pune ir leg-Atm-A cu aparatul, Idsand sd curga curentul de apd. Leg-Attu-a

intre aparat i rezervorul cu apd, se face prin tubul ingust aL

aparatului D C, in aa fel cd curentul de apd se ridicd de-jos in sus,
Cu ajutorul acestui aparat, se poate face analiza pamantului sub actiunea de spalare a unui curent de aPa de jos In sus, si la viteza la earedorimapotivita cu ajutorul inaltimei coloanei

de apa din piezometru. In acest scop, primul lucru pe care trebue- sal faCetn este s .

determinam viteza de scurgere a apei, la

diferite Inaltimi ale coloanei de apa din tubul piezometric, Aceasta viteza este hr primul rand in functiune de sectiunea portiunei
cilindrice a vasului, si de marirnea orificiului de scurgere al piezometrului. Pentru a
determina sectiunea portiunei cilindriee a
vasului, trebue sa-i afMm In primul rand
diametrul. In acest scop, pe portiunea cilindrica a vasului punem doua semne Cu

hartie, la un interval de 10 cm. Dam drumul curentului de ap a. din rezervor ln interiorul vasului, pana and apa ajunge la
Inaltimea hartiei de sus. Dupa aceasta, cu
ajutorul unei pipete, scoaterm apa din porFsg. No. 27. Aparatul
lui Schone In stare de functionare montat pe scheletul
de lemn.

tiunea. cilindrica, pana la semnul de jos..

Apa scoas o punem Inteun vas gradat In
mm. cubi. In acest fel cunoasteni volumul
de apa care a fost cuprins Inteo portiune de
10 cm. a partei cilindrice a vasului. Stiind.
volumul, cu ajutorol formulelor urmatoare,.

putem sa aflam raza portiunei cilindrice.

Volumul fiind egal cu suprafata sectiunei Inmultita cu Inaltimea: V=nr, X I
scoatem valoarea lui r:
(1)

Dupa ce am cunoscut diametrul portiunei cilindrice a vasului, determindm mai departe viteza de scurgere a apei la diferite inAIimi ale
piezometrului. Aranjam apa din piezometru la o anumita Indltime, lasarn

sa se scurga un anumit volum, de exemplu un litru, -masuram. timpul In care s'a scurs acest litru de apa, i, lusemnand cu Q cantitatea
de apa scursa Inteo secunda, o putem determina cu ajutorul formulei urmatoare, In care X reprezinta cantitatea totala de apa scursa. Inteun anu-

mit spatiu de timp T:

X
Q

www.dacoromanica.ro

(2)

- 181

Cunoastem ast-fel tantitatea de apd care s'a scurs traversand Intreaga

sectiunea a 011.0 cilindrice A.

Mai departe viteza de scurgere este egala cu cantitatea de apa In

mm. cubi, scursd Inteo secunda, divizata cu sectiunea cilindrului In mm-cubi. Insemnand cu S suprafata sectitmei in mp a portiunei AB avem
X

(3)

Din formula de mai sus, putern sa extragern i sa attain viteza de

scurgere a apei In aparat, Ia Inaltimea la care am menOnut apa In tubut
piezometric. In acest fel, luand alte Inaltimi ale apei In tubul piezometric,
repetand operatia In acelas fel si facand acelas calcul, putem sa determi`nam In mod empiric mai multe viteze de scurgere ale apei la diferite
inIimi ale tubuhri piezometric. Vitezele de scurgere ale apei prin aparat
Insd, se pot determina si In mod teoretic. La aceiasi Inaltime a apei din
tubul piezometric, i aceiasi deschidere de scurgerea tubului, cantitatile de
apd esite pe secunda, prin orificiul de scurgere, sunt proportionate cu.
radacina patrata a inaltimilor din piezometru. Determinand cantitatile de
apa scurse Inteo secunda, 01 si Q11, la doua Inaltimi deosibite, una mare
si una mica, a apei din piezometru, h, i h atunci avem sh,

QQ!,,

ha

(4)

Ridicarea apei din tubul piezometric Insa este stajenita de atractia

capilard a tubului, si de rezisten:a pe care o opune orificidl de Scurgere
la trecerea apei. Pentru acest motiv, calculul trebue corectat printr'un
coefi.:ient c, Li atunci avem formula urmatoare I

h, c
(5)

Pentru a determina coeficientul c, din formula de mai sus, facem

cloud experinte. Prima experinta are lo6 mentinand Inaltimea apei din
piezometru la 2-3 cm. Lasm sd se scurga un litru de apa,. Insemnarn.
timpul de scurgere, si cu ajutorul formulei No. 2 determinam cantitatea
de apa Qi scursa Ihteo secunda. In acelas fel operam a doua oard, meetinand apa In piezometru la o Inaltime de 80-90 de cm., lasam sa se
scurgd iarasi un litru de apa, Insemnand timpul de scurgere,si determinamcantitatea de apa scursa Intr'o secunda, Q11. In acest fel, hi, si A,, Qi i Q
fiund elemente cunoscute, din formula No. 5 scoatem valoarea liii c.
c

Q?. As

Qi . h,
QA

(6)

Cunoscand In acest fel coeficientul c, din formula No. 6, pentru oanumita cantitate de apa scursa. Inteo secunda, Qi, la care vrem sa lucram,,
putem sa dcferminam Inaltimea h din tubnl piezometric la care trebue si
mentinein coloana de apd. Sau lucrand cu o anumita Inaltime h, a apei din
tubul piezometric, tot din aceiasi formula putem sa scoatern valoarea lui t30

"=Q nhc +c. ; Q

2.

s,/ hn

c.

www.dacoromanica.ro

182

In acest fel, putem sa. tegulam din nainte viteza de scurgere la care vrem

sa lucram, si cu care vrem sa separam corpurile din pamantul pe care 11

.analizam. Schne, dupa multe experinte, verificate prin analize microscopice, cu graunti de quart de forma rotunda si la viteza de 0,1-12 mm. pe
sec., gaseste urmatoarea relatie intre diametrul gratin;itor d i viteza v.
mm. diam.
La 0,2 mm. v. grauntii au < 0,01

,
11

2,0
7 )0

1)

11

11

0,05-0,01
0,1-0,05

11

11

N. Adamov gaseste urmatoarele viteze,la diferitele Inaltimi ale apei

<lin piezometru,rorespunzatoare cu diferitele" marimi ale grauntilor:
Inallimea apei

in piezometru

Viteza de scurgere a apei

obs.a vatA

ctflculatti

1,5 cm.

0,222 mm.

0,220 mm.

1,6
1,7
1,8
1,9
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
4,5
5,0
6,0

0,257
0,284
0,306
0,323
0,346
1,427
0,531
0,577
0,650
0,694
0,751
0,850
0,942
1,050
1,120
1,170
1,49
1,73
1,94
2,10

0,252
0,281
0,307
0,332
0,355
0,451
0,530
0,599
0,660
0,717
0,769
0,864
0,950
1,028
1,101
1,169
1,46

7,0_

8,0
9,0
10,0
15,0
20,0

25,0
30,0
35,0
40,0
45,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0
100,0

Diametrul
grAuntilor

In um, pe secundd

3,03
3,29
3,49
3,71
3,87

,
,

1,71
1,92
2,11
2,29
2,45
2,61
2,75

2,31
2,46
2,61
2,77

0,0120 mm.
1

3,02
3,27
3,50
3,71
3,92

0,0131
0,0140
0,0148
0,0155
0,0162
0,0185
0,0210
0,0227
0,0236
0,0254
0,0265
0,0286
0,0304
0,0320
0,0334
0,0347
0,0400
0,0441
0,0476
0,0506
0,0532
0,0556
0,0578
0,0598
0,0635
0,0667
0,0697
0,0724
0,0749

.
,

Pentru viteza de scurgere, care face alegerea grauntilor, a gasit aproape aceleasi valori prin calcul si pe cale experimentala. Aceste date

www.dacoromanica.ro

183

Insa nu pot servi de bazA la analiza, de oare ce diametrul portiunei ci

lindrice a aparatului si al tubului piezornetric nu este perfect egal la
toate aparatele, si viteza de scurgere a apei este in functiune de orificiul
de scurgere al piezometrului, care are o mdrime variabild.
Cu aparatul lui SchOne, prin procedeul ardtat mai v2s, pe baza vl--

tezei de scurgere a apei prin aparat, se pot separa corpuri de dimensiuni mult mai mici, de cat Ace lea pe cari putem sd le separam cu ajutorul
sitelor. Procedeul este exact din punct de veciere teoretic, In felul cum
a lucrat Schone cu graunti de quart de forma rotunda. De fapt Insd, In.
pAmanturile pe cari le analizAm, corpurile constitutive ne avand nici odatd
aceiasi forma regulatd, nu ne putem astepta la separdri atat de exacte.
In orice caz !Lisa, aparatul lui Schone este destul de intrebuintat pentru.
analize mai complecte ale pAmantului.
Cantitatea de pAmant care se Intrebuinteaza este de 30 de grame
din pAmantul fin, cernut prin sita de 2 mm. Inainte de a fi introdus In
aparat, pamantul se fierbe, se lasd sd se rAceascA, si apoi se toarnd In
aparat, dupd ce tubul de la baza ar aparatului, pe unde vine apa din rezervor, si InsAsi 1/, din tubul larg, a fost urnplut err apA, pentru ca tubul

Ingust sA nu se astupe. Pornin4 sA lucram cu o anumitA vitezd pe se

cunda, corespunzatoare unei anumite Indliimi a apei In tubul piezornetric,
deschidem robinetul care face legatura intre rezervor si aparat, atdt Inca inaltimea apei din piezometru sd. rAmdie tot timpul constantd, si IAsam ca apa sd curga continuu prin aparat pand cdnd se limpezeste. Apa
care se scurge prin orificiul piezometrului, se strange in vase, apoi se.
evaporeaza, se usuca si se canareste. Cantitatea gasita In acest fel, reprezinta corpurile cari au fost spdlate din pAmant de curentul de apd la

viteza cu care am lucrat. Pentru a separa apoi alte categorii de corpuri

din ce In ce mai mari, deschidem mai mult robinetul, lAsand sA se ri
dice apa In piezometru pand la Indltimea corespunzAtoare vitezei de scur
gere, care alege si scoate corpurile cu diametrul respectiv, si continudm
operatia pana cand apa care se scurge este limpede. Pentru corpuri mai
marl, la fel, mdrim viteza, ridicAm apa In tubul .piezometric. Proceddra.
asa mai departe pand cand separAm toate categoriile cari vrem. Pdmarttul care a rAmas In interiorul aparatului, se scoate prin spdlare, se evapord pe o bae de apA, se usucd, se lasA sd se rAceascA si apoi se cantdreste. Dupd aceasta, cu ajutorul sitelor, se septrA In categorii dupd mArime
se cantAreste deosebit, si apoi se face calculul procentual, fatA cu cantitatea de pAmant analizatd. Cu ajutorul acestui aparat se poate desparti,
corpurile fine ale pamantul in atatea categorii dupd voe.

Rezultatele cari se obtin au destul garantie de preciziune i sunt comparabile cu cele cari se obtin cu aparatul lui
Kopecky, care, in fie care din cele trei vase de splare are
cate o portioune cilindricA, unde viteza de ridicare a apei esteconstant, i unde se face alegerea grlunp1or de pAmant.
Aparatul Schone a fost mai departe modificat de unii
cercettori in diferite feluri. Astfel A. Meyer a introdus urk
www.dacoromanica.ro

184

-piezometru compus dintr'un tub drept, cu un diametru interior

de 3-4 mm., inpdrtit in inaltime in cm. si ramificat cu un tub
lateral pentru scurgerea apei. La partea de jos a aparatului a
introdus un 'robinet, cu ajutorul cdruia -se poate inchide i opri
curentul de apd.
T. Crook a construit un aparat Schone care se termind la
partea superioard si inferioard cu cate o portiune conicd. Pentru
scurgere intrebuinteazd ttiburi cu diametru variabil.
4,

Un alt aparat, care se poate aseza tot in aceastd. grupd, si

-care serveste la separarea corpurilor fine ale pdmautului, este
al lui Hilgard.
Alte aparate, cum ar fi cele imaginat e. de catrer. R. Kilroe,
Briggs, Martin, Pearce etc., separd corpurile constitutive ale
pdmnturilor cu ajutorul puterei centrifuge. Prin acest procedeu se_ inlatur neajunsul pe care '1 prezinth toate metodele
cati sunt mai rdspandite, si de cari ne-am ocupat pand ad, de a
-fierbe pdmantul inainte de a fi introdus in aparate, pentru a se
-desface in grduntii lui constitutivi. In urma fierberei prnantul
mu mai poate rmane acelas, constitutia lui se schimbd. Argila
in special este puternic influentatd prin temperatura i concentratia in sdruri a lichidului, privitor la depunerea ei in apd.
Pentru a inconjura acest neajuns, metodele noi bazate pe puterea centrifuga, nascocite de Americani, capata tot mai mult
interes in studiul parnanturilor.

4. lmportanta practicA a analizei mecanice

a pmantului.
Ori cari ar fi neajunsurile principiale, sau de executie, pe
cari le prezinta diteritele procedee cari ne servesc la analiza
mecamcd, ele sunt indispensabile in studiul intreprins asupra
,p5mantului ca factor de productie.Rezultatele capRate prin acest
fel de analize, constituesc punctele de orientare indispensabile
la stabilirea capacitdtei lor functiortale. Diferitele categorii de
,corpuri constitutive, separate dupd mdrime, prin mijloacele cu-

noscute Ora aci, au pnumite proprietti fizice, cari se transpun

asupra Omanturilor din a cdror compozitie fac parte. Cunoscnd mSura in care intr in compozitia pdmanturifor diferitele
corpuri dupa mrime, cunoastem proprietatea pArnanturilor.
www.dacoromanica.ro

183

Pmanturile, in cornpozitia cdrora predomind corpurile at

un diametru > 0,2 mm., nu pot reline o cantitate de ap indestutatoare pentru dezvoltarea plantelor, prin ele apa se infiltreazd cti uurin td. in strattirite adanci, ducand cu ea sdrurile
solubile pe cari le intalnete, din pticina spatiilor lacunare
largi pe cari le contin. Fencmenul de capilaritate nu poate
avea loc, apa nu se ridicd din adancime spre suprafatd, pentru
a inlocui pierderile cauzate de evaporatie.
Cu cat corpurile cari le constituesc sunt mai mici, cu atat
pmanturile au o putere mai mare de absorblinne pentru apa,
fenomenul de capilaritate este mai intens. Aceste proprietati
merg i ele pang la o anumitd limitd, peste care, dacd se trece,
apar neajunsuri cari au un rol hotrtor. Corpurile cu un dia-

metru mai mic de 0,02 mm. opun o rezistentd prea mare la

creterea i raspandirea rdddeinilor, prin ele apa se infiltreaza_
incet, aerul pdtrunde greu. Dacd corpurile sunt mai mici, cu un
diametru supt 0,01 sau supt 0,002 mm, atunci patrunderea rdcinilor este imposibild. Aceste corpuri insd, constituite in cea mai mare

parte din argild, sunt in stare coloidald, i au mare insemndtate

din punctul de privire al hranei plantelor. Singure nu pot insd

constitui un mediu prielnic pentru dezvoltarea plantelor, ele

trebuesc s fie asociate cu altele, de alte mdrimi, pentru ca
impreund_s dea acel tot armonic de insuiri. Acest rol, in mare
parte, revine corpurilor cu un diametru de 0,05-0,01 mm., cari
micoreaz actiunea puternicd de cimentare, pe care o exercitd
corpurile in stare coloidald.
Raspandirea i prezenta substantelor hrdnitoare inteun pd.-

mant este de asemenea in stransd legUura cu compozitia lui

nfecanicd.

Pam antul pc de altd parte, dupa cum vom vedea mai departe,
este un mediu viu. In el miund in toate partile i ii petrec viata
o multime de vietap animate i vegetate, cari prin actiunea lor ii influ-

enteazd capacitatea de productie, i cari la rndul lor nu pot fi

indiferente fat de structura lui. Unele din aceste vietati au o
actiune binefacdtoare, altele au o actiune rea asupra parnantului.

i unele i altele ins ii dezvoltd actiunea lor, bund sau rea,

in functie de anumite sari zico-chimice ale pdmantului.

Fall de neputinta dovedit a procedeelor chimice de laborator de a determina puterea productivd a pamanturilor, analizele fizice, i in special analiza mecanicd, este chematd tot mai
mult sa dezlege aceastd problemd.
www.dacoromanica.ro

- 186 0. Kleine-Molhoff analizand un loess, a ggsit ca partlle

lui constitutive contineau urmgtoarele cantitti de substante
hrnitoare solubile in HC1 fierbinte, i socotite in procente.
Maximus

Apg

gratustilor

i nm.

>1

1 -0,5

,0,5 -.0,25

'

ortginar

"'Pc:.

Ili04

Solubile In If CI fierbinte In V, fml.

de greutatea categoriei
Cs 0 . K2 0 . 1 P2 05 . Si 0, . Fe, O. Ai, 03-. Mg 0 .
_.,

oin

0,18
0,08

0,1-5
0,25-0,1
0,75
0,1-0,05
0,05-0,01
2,45
0,01-0,002 5,66
< 0,002 10,73

Pltina.ntul

Subst.

1,64

ob

0/0

0/n

5,54
11,08
15,34

0,07
0,08
0,13
0,44
0,72
0,75
1,96

0
0,002
0,032
0,146
0,312
0,959
1,248

0
0
0
0,042
0,166
0,310
0,550

0,062
0,273
0,328
1,733
2,247
3,860
4,290

0,348 0 052
0,392 0,083
0,610 0,190
1,138 0,920
2,472. 3,812
4,787 9,253
6,670 12,430

3,74

0,65

0,245

0,117

0,979

2,433

0,94
0,47
0,42
2,08

2,250

oh

0,041
0,045

0,092
0,188
0,418
0,984
1,251

0,326 I

Din tabloul de mai sus se vede ca grauntii fini sunt purtatorii principalelersubstante hrnitoare ale plantelor. Treptat
cu descresjerea in diametru a grauntilor, cantitgtile de substante hrnitoare sporesc. Corpurile cu un diametru < 0,1 mm.
contin cea mai mare parte din substantele hrgnitoare.
Comparativ cu continutul pamantului originar, intrebuintat
1a analiza, ne despgrtit in corpurile lui constitutive, vedem c
ultimele trei categorii, i in special cele < 0,002 mm., sunt acelea cari hotarsc bogatia in substante hrnitoare. Continutul
lor este mult mai mare de cat al pamantului originar.

Cu cat aceste corpuri (< 0,01), le vom ggsi inteo cantitate mai mare intr'un parnant analizat, fr a'i cunoate
compozilia chimica, putem trage concluzia c pamantul respectiv
este mai bogat in substante hrnitoare pentru plante. Din punctul de privire al dezvoltri plantelor ins, dac aceste corpuri
fine depa"esc o anumita limit, sunt intr-o cantitate prea mare,
mediul devine ne prielnic, din pricina altor factori i proprieta0
fizice, cari se inrautgtesc.
alte insu.siri ale pamantului, de cari atarna dezvoltarea
plantelor, ca puterea de absorbtiune a substantelor hranitoare,
puterea catalytica, gradul de solubilizare al srurilor continute,
atarna tot de mgrimea grauntilor caH '1 compun.
Datele cari urmeaza demonstreaza acest lucru.
www.dacoromanica.ro

glaunti
mm.

K. 0
mgr.

>1
1,0 -0,5
-0,5 - 0,26

0,25-0,1
0,1 -0,05
0,05 - 0,01

0,01 -0,002

< 0,002

PO,
mgr.

0,8
.1,6
11,6
68,8
124,8
168,8
293,6

2,4
8,4
13,2
74,4
150,0
217,0
288,4

c. c.

mgr.

92
96

111

340
408
1592
5800

12
.

22

24
96

:=

IContinue In var.
" 0 dal categorii

izoillurcs4

315.rimea

H. 09 8%, de
5 gr. plimAnt.
In 2 ore

50 pr au

absorbit din

Violet de Metyl absorbit de

Mgr, plimant. I
uterea al).tide. 0 d svoltat din 20 c. c.

- 187 Din vex a lost dmolvat In

solutti de 1000

d0

.5,

:o

C.

g .

(.)

in 0/,, din ca.

tegoril cu
Clorurti de

in % din con-

tinut var cu
(barna 'de

AmOniu Potasiu Antonin Pbtasiu

04

0,075
0,080
0,130
0,445
0,720
0,750
3,910

0,050
0,060
0,050
0,200
0,460
0,675
3,910

o a

ofo

0,040 66,7
0,040 62,6
0,080 38,5
0,226
44,9
0)613 62,5
0,675 90,0
3,560 100,0

53,3
50,0
61,5
60,6
71,2
90,0
90,8

Substantele hran'toare pentru plante se gasesc in cantitati

cu atat mai mari in parnant, cu cat ele sunt fixate mai uor i
in cantitti mai mari de gruntii lui constitutivi. Grauntii dintr'un
anumit volum, cu cat sunt mai mici, cu atat au o suprafata totala mai mare, prin care vin in atingere cu apa ,i cu sarurile
nutritive, pe cari le absorb i le retin in cantitati tot mai mari.
Acest fenomen se observa foarte bine din datele de mai sus.
Cantitatile de K20, P205 i violet de metyl absorbite, variaza
in sens invers cu diametrul grauntjlor din categoriile respective, sporese treptat cu descreterea diametrului lor. Ultimele
patru categorii de graunti (< 0,1 mm.) sunt acelea cari absorb
canti4 tot Mai mari, iar maximul absorbtiunei este prezintat
de graunti < 0,002 mm.
Cu cat deci in compozitia unui pamant ultimele patru cav..
tegorii de corpuri,. i in special cele < 0,002 mm., au sa intrein procente mai maxi, cu atat acel pamant o s absoarba i s4
pastreze la dispoziOa plantelor o cantitate mai mare de saruri
nutritive.

Sruri)e din pamant, cari servesc ca hrn plantelor, neintereseazrt nu atat din punctul de privire al cantittei totale in
cari se gasesc, cat mai ales din acela al cantittei care se disolv din ele, pentru ca in aceasta stare O. poat fi absorbite
de radacini. Si in aceast privinta tot corpurile fine sunt acelea
cari au o importanta mai mare. Cu cat diametrul lor descrete,
Cu atat intr'un anumit volum, au o suprafata totall mai mare,
care vine in contact cu dizolvantul respectiv i pun in liber-

www.dacoromanica.ro

188

-tate o cantitate mai mare de saruri. Din varul continut de diferitele categorii de corpuri, canfittile dizolvate in clorurd de
Amoniu sau de Potasiu 10/0, cresc treptat cu descreterea
diametrului lor, ajungand maxime la cele < 0,002 mm. Din
ultimele cloud coloane se vede ca, in procente fatd de continutul lor in var, corpurile cele mai mici libereazd 1000/0 din continutul bor.

Puterea catalyticl a pa'mantului, prin care se Intelege exprimarea in mod cantitativ a proprietdtei pe care o au pamanturile ca, cu ajutorul oxizilor de fier, de mangan i a fermentilor pe cari 'i contin, s libereze oxigen din apa oxigenatd, variazd de asemenea in sens inver5 cu diametrul grauntilor. Cu
cat grauntii sunt mai mici au o putere catalityca mai mare, i
transmit aceasta. insuire pdmanturilor in masura in care intra
in compozitia bor. Pamanturile cu o putere catalyticd mare sunt
active, in ele activitatea microorganismelor este intensSi schimburile chimice fregvente.

Dar, din punctul de privire al dezvoltrei plantelor, mediul din pamant trebue sd fie rezultanta unei intregi constelatii de factori, i fie care din categoriile de -corpuri, pe cari ni
le cid o analizd mecanica, are un rol determinat i necesar.
Pamanturile cele mai fertile sunt acelea cari sunt compuse
.dintr'un amestec de graunti de diferite marimi.
Nisipul marete permeabilitatea pamantului, face ca apa i
aerul atmosferic sa patrunda cu mai multd uurintd in stratul
lui, ca pamantul s fie mai mobil, i s se lucreze mai uor,
i activeazd in mod indirect procesele fizice, chimice i biologice, cari se petrec in interiorul lui. Nisipul, de asemenea, face
ca parnanturile sa se incAlzeasca. mai uor, din pricina marei
lor conductibilitaft fat de caldurd, i, formand un strat afanat
la suprafatd, fr capilare, micoreaza pierderea apei din pamant
prin evaporatie.
Asupra raportului in care trebuesc s fie partile levigabile

fatd de nisip, se poate spune c cea mai bund sitttatie, din

punct de vedere al calitatei pdmantului, este atunci and la o
parte de corpuri levigabile corespund doul sau trei parti nelevigabile.

Avand in vedere c grduntii de pdmant, in cea mai mare

parte, sunt mici, numaruI lor, in diferite straturi, este foarte
anare. Astfel W hitney socotete cd inteun gram de ptnant se

www.dacoromanica.ro

189

pot gAsi 1.700.000.000-24.000.000.000 de gra'unti. a cat grijntii sunt mai mici, cu atat inteun anumit volum intrA un nuanar mai mare i imprimA proprietatile lor pamanturilor.
In legAtut1 cu conditiunile cerute de plantele cultivate in
general, se socotete c pAmanturile cari cotin 1.700.000.000 de
graunti la un gram, sunt uor permeabile, prin ele apa se in-filtreazd cu u.s,urint i se pierde in subsol. Ast-fel de Oman-turi in general au nevoe s fie frigate.
Stint socotite bune pentru cultura graului pamanturile cari
contin 10.000.000.000 grunti la un gram. Cele cari "contin
24.Q00.000.000, sunt pAmanturi indicate pentru pls,une.
a) Calculul numeiruhit greluntilor. Calculul aproxirnativ al grauntilor de
-diferitc marimi, cari intra. In compozitia pamantului, determinata Intetinul
.din felurile de mai sus, se face foarte usor.
Presupunem ca grauntii au o forma sferica si le determinam volumul (v). Aflam greutatea grauntilor (g), folosindu-ne de greutatea specifica (gs) Pentru usurinta adoptam greutatea specifica de 2,65 ca mijlo-cie pentru toate categoriil de corpuri din pamant. Se inmultetevolumul
grauntelui respectiv cli .greutatea specifica i se lmparte cu volumul (w)
la care corespunde greutatea specific& respectiva.
v X gs
w
.
.
.
. gs
; g
V

Cunoscand greutatea unui graunte, putem set socotim cati graunti de

cestia se cuprind intr'un gram. Numrul lor variaza. in mod Myers cu
-cubul diametrului. Calculand in felul aratat mai sus, gasim c& pentru gra-.
untii cu diam. de 1 mm.numarul care infra Inteun gram este 700 ; pentru
-cei cu diam, de 0,1 mm. 700.000 sau 700X108 si asa mai departe. La fel
putem calcula pentru fie care din categorii si pentru pamant tinand seama
ale procentele pe cari le reprezinta diferitele categorii.

IV. Propriettile fizice ale pmntului.

Dupa ce am cunoscut pe scurt principalele categorii de
.corpuri, dupA mrime, cari intrd in compozitia pamanturilor, ne
vom ocupa mai departe cu principale proprietAti fizice ale 0.manturilor, pe cari aceti grAunti le determing, i cari au importanta in leggura. cu dezvoltarea plantelor cultivate. Thiele
-din aceste proprietati au fost arnintite cu diferite ocazii.

1. Structura pmfintului.
Corpurile tari, pe cari le putem determina prin procedeele cuTioscute panA ad, surit rAspandite in diferite feluri in stratul pe

www.dacoromanica.ro

193

care '1 formeazd. Dupd cum celule, in tesuturile organizate al&

vegetalelor, lasd intre ele spatii intercelulare, de mrimi variabile, cari au importantd pentru viata plantei, tot ast-fel 1 grauniii, in stratul pdmantului, las intre ei spatii intergranulare,.
spatii lacunare, de mdrimi variabile, cari de asemenea au mare
importantd, atat pentru pocesele multiple cari au loc in pamant, cat i pentru dezvoltarea plantelor cultivate.

Dupd cercetdrile acute mai ales de cdtre Wollny i Mjtscherlich, 'a vdzut c influenta pe care o exercit spatiul lacunar asupra dezvoltrei plantelor, este de aceiai naturd ca a
tuturor factorilor vegetativi.
In spatiul lacunar, ldsat de cdtre gruntii de pdnidnt intre
ei, se dez voltd. rdcinile plantelor. Acolo ele se intdlnesc ca
apa inmagazinat in pmant, care imbracd fie care grunte, ca
sdrurile dizolvate de
cdtre apd 1 cu aerul
din atmosfera Omantului. Tot in interiorul
spatiului lacunar se

Fig. No. 28.

Structurt granular cu alezare
afnat (dup_Ramann).

dezvolt flora i fauna

microscopicd a Omantului, care lucreazd. Ia
descompunerea restu-

rilor de substante or,

ganice i la solubilizarea sdrurilor, cari sunt necesare pentru hrana plantelor. Spatiul

lacunar lsat de grauntii de pmant intre ei, de asemenea, areimportantd in leg-Rut-I cu pdtrunderea mai upard sau mai anevoioasd a apei, care este un factor vegetativ de prirnul ordin..
Pentru ca sa ne darn seama de felul cum variazd spatiul lacunar, trebue sd ne gandim la legatura care este intre el si
marimea grauntilor i aezarea lor in stratul parnantului.
Grduntii pdmantului se pot gdsi aezati fie care in mod independent, fdr s fie grupati mai multi la un loc, formand stratul pAmantului. In acest caz avem o structure"; granulard. Gruntil ins pot sa mai fie grupati mai multi la urt. loc, (land
natere la grdunti compui de pdmant, de diferite mrimi. In
acest caz avem o structurd glomerulard.

a) Structura granulara. Pentru a ve8ea felul cum poate

varia spatiul lacunar in legd.turd cu marimea grduntilor de pa-

www.dacoromanica.ro

191

mant in primul rand, trebue sa tacem cateva consideratiuni de

-ordin teoretic, cari ne vor permite sa tragem concluzii asupra
starilor de fapt, pe cari le prezinta structura pamantului in naturn, i in legAtura cu diferite- lucrari mecanice. Pentru acest
lucru sa luAm exemplul unui strat de pamant format din graunti independenti, cu 0 structura granulara. GrAuntii de pArnant
sA ne inchipuim ca sunt de aceiai marime, i ca au o forma
sferica. SA ne inchipuim mai departe, ca grauntii de pamant
sunt asezati 3n straturi regulate, suprapuse in aa fel in cat fiecare graunte dintr'un strat se gasete aezat exact deasupra
grauntelui din stratul imediat inferior i dedesuptul grauntelui
din stratul imediat superior, ca in fig. No. 28. In acest fel,
fie-care grAunte de pmant, de exemplu un graunte din stratul
mijlociu din fig. No. 28, se aflA in atingere cu patru grAunti
-din cele lalte straturi, aezate In ace1a plan vertical
cu el, i cu alti doi graunti,
unul din planul vertical din
spate si altul din planul ver-

tical care ar fi in fata.

In

acest fel, fiie-care graunte

-de pamant, din straturile
aezate in felul cum ne-am Fig. IVO. 29. - Structurd granulard cu
inchipuit mai sus, s'ar inveasezare indesat (dupd. Ramann).
i ar veni in atingere,
_numai cu alti ase graunti de pamant. Aceasta este aezarea cea
.mai afanata pe care ne-o putem inchipui ca o pot avea grauntii de
pamant. Din punct de privire teoretic ne putem imagina i aezari mai indesate ale graunplor de pamant, cum ar fi cea artat in fig. No. 29, cand un graunte de pmant este aezat
pe alti patru, sau ca in fig. No. 30, cand un graunte se sprijina pe o grupa de alti trei. Din punct de vedere practic, in
natura, de sigur ca aceste aezari ale graunti1or de pAmant nici odatA nu se pot realiza. Prin lucrArile mecanice, pe cari le
aplicAm pamantului, se poate insd spune ca ne apropiem de
acea stare de aezare a pamantului, cat mai afanata, presupus

din punct de vedere teoretic. Sa vedem acum cum putem s

determinAm volumul spatiului lacunar, ramas intre grauntii de
parnant, i in acela timp volumul grauntilor de pamant.
SA ne inchipuim caprintre grauntii de pamant din fig. No. 28,

www.dacoromanica.ro

192

in sens vertical si orizontal, trec o serie de planuri paralele. In acest caz, fie-care graunte de parnant ar fi inchis in
cate un cub, a cdrui latura ar fi egala cu diametrul grauntelui
de pamant. Cunoscand raza grauntilor de pdmant i latura cubultn, spatiul lacunar lasat de grauntii de phrtiant intre ei are
"SA fie egal cu volumul cubului din care scadem volumul grAuntelui de plmant. Acesta ar fi spatiul lacunar, pe care a
lasA un singur graunte de pamant inscris inteun cub. Pentru ca
sa cunoatem volumul spatiului lacunar tota 1, pe care il IasI
graunta unui strat cuprins intr'un anumit volum, multiplicam
spatiul lacunar thsat de un graunte in jurul lui, cu numlTul total de graunti. In stratul pamantului insa grauntii pot
avea marimi variabile, i atunci tre-

bue sa vedem cum variaza spatiul

lacunar, lasat de grail* de pamant iritre ei, in functie de mdrime.

Pentru ca sa putem dernostra acest

lucru, intrebuintand exemplul dat

de Otre Mitsclzerlich, sa ne inchipuim un graunte de pamant cu raza
Fig. No. 30.

A ezare IndesatA

(dupl Ramann).

egala cu 4, Inchis inauntrul unui

cub, a carui latura este egall cu
2 r, deci cu 8. SA ne inchipuim mai
departe, ca in interiorul unui cub cu

aceiai laturd, am introduce graunti de pamant, tot de forma.

sferica, regulata, insa cu raza pe jumatate ca in cazul precedent,
adica r = 2. In acest caz, in interiorul acelda cub, incap patru.
gra.unti de parnant SA ne inchipuim in fine un al treilea caz, and_

in interiorul unui cub cu aceiai laturd introducem grauntii depamant al caror dianfetru este pe jumatatea grauntilor din exemplul al doilea, adica r =1. In acest caz, in interiorul aceluia cub.
incap 64 de grunti de pamant, de forma regulat sferica i aezati unul peste altul, ca in exemplul de mai sus. Fig. No. 31,
arata felul cum ar varia in marime grauntii de parnant i cum
s'ar gsi aezati in interioruI cubului, daca privim printeo sectiune transversala facuta in interiorul lui. In cate trei cazurile,
volumul spatiului lacunar are sa fie egal cu volumul cubului,
in care se ghsesc inchii grauntii de pamant, rnai putin volumul,
grauntilor de parnant.

www.dacoromanica.ro

193

Insernnand cu: VS= volumul spatiului lacunar

I?

)1

VC=

Pl

cubului

Vg =

gruntelui
i facand calculul pentru fie care din cele trei exemple
luate, argtate i in fig. No. 31 avem :
1.1

I. R
VS = VC Vg
4
VS = 2 r'
or
VS= 612 267,94

II. R
VS

VC

VS = 4 re3

III. R I
n (Vg)

n (Vg)

VS

4
8 ( 3 Isr5)

VS = 8 r'

VC

64 (

X3 ,14X21) VS=80 64 ( 3 X 3,14X19

VS =244,06 sau In A, VS = 8,-8 ( 3
512
100
VS = 512 267,94
VS=512 267,94
; x =47,46 VS= 244,06, sail In 010 VS = 244,06, sau In 04
244
M2 100
512 100
;
47,46
244
244 = z
47,46
VS
VS 47,464.
VS = 47,46%.
47,46%.

Din exemplele de mai sus se vede cA, la aceimi aezare a

grAuntilor de pAmant de form regulata, sferica, mArimea pe

.go.

+. eo
' ..

GrAunti de forma sfericA, cu aceiai arzare qi diametru

descrescAnd, pentru demonstrarea invariabilitatei spatiului lacunar

Fig. No. 3%.

(dupA Mitscherlich).

care o au nu.influenteaz asupra spatiului lacunar, pe care iI

las intre ei. Atat grauntii din mArimea 1-a, cat i cei din marimea 2-a i a 3-a, la o aceiai asezare, afanata, las1; acelas
spatiu lacunar intre ei, care din calcul se vede cA. este egal, In
toate trei cazurile, cu 47,46% din volumul cubului in care se
gaseau inchii, sau din voIumul total al stratului de pmant pe
care il formeazg.
Aceasta ar fi aezarea cea mai afanat, inteun pamant cu
o straturg. granulara. SA vedem acum cum se prezinta Lspatiul
lacunar atunci cand grAuntii de Wmant Au a aezare Jitn;
indesatg.
13

www.dacoromanica.ro

194

Pentru a demonstra acest lucru, sl ne inchipuim in primul

rand CA am avea grAunti de o anumitA mArime i de forma.'
regulata, sfericA, cu aezare afanatA, ca in fig. No 28, in cat
fie care dintre grAuntii de pAmant vine in atingere cu alti ase
grAunti vecini, dupA cum se arat In mod schematic -in fig No.
32. SA ne inchipuim acuma un al doilea caz, cand grAuntii de
pAmant de aceiai mrime i forma regulata, sfericA, se gAsesc
aezati in asa fel, in cat fie care grAunte de pAmant vine in atingere cu cate ase alti graunti, vecini in acela strat vertical,
dupA cum se vede in fig. No. 33. AfarA de acetia fie care

grAunte mai vine in atingere cu alti trei

grAunti din stratul vertical, care vine in
spate, i in fine Inca cu alti trei grAunti
din stratul vertical din falg, dupa cum se
vede, in mod schematic, in fig. No. 34.
In primul caz, cand grAuntii au o aezare afanata, prin planuri verticale i ori-

4,+0,
Fig. No. 32.

Graunti

cu asezare afanat

zontale, se pot inscri fie care in cate un

cub. Volumul spatiului lacunar, ca i in
cazul precedent, se aflA scAzand din- volu-

mul cuburilor volumul grauntilor de pAmant, i in acest fel vom avea :

VS= volum. spatiu gol.

(dupa Mitscherlich).

VC =--- volum. cub ; Vg --- volum. grAunte.

VS = VC

Vg; VS = 2 y3

4
3

r3.7c

la r = 1, avem :

'
VS --= 47,46%.

In al doilea caz, cand grAuniii de pamant au o asezare

mai indesatA, daca prin punctele lor de contact ducem cate un
plan tangential, atunci, fie care graunte de pamant se gasete
inscris in cate un dodecaedru, incat, in loc s avem mai multe

cuburi, arzate unele langa altele in straturi regulate, ca in

exemplul precedent, vom avea nite dodecaedri formand mai
multe planuri. In acest al doilea caz volumul spatiului lacunar,
lsat de fie care grAunte in parte, se alfla scazand din volumul
dodecaedrului, vcflumul grauntelui de plmant, i volumul spatiului lacunar total, lasat de stratul de graunti de parnant, il
afidm dacA din volumul total al dodecaedrilor, cari ne inchipuim
cA circumscriu grauntii de pamant, scadem volumul graunplor.
DacA insemnAm :

www.dacoromanica.ro

195

3
- 20 r
v 15+7 V-5 avem:
VD= vol. dodec., care =(
W 250 + 110,,r6
4
'
VS ---- VD Vg, sau:

20 r

V 15+ 7 N/5

VS= (250 +110 ai

_ 3 en=1,360 e = 24,51
43

VS=24,51.
Din exemplele- de mai sus, se vede c spatiul ,lacunat, pe
care'l las grguntii de pmant intre ei, nu este in functiune de
marimea graunti1or de pamant. Ori cat de mici ar fi grail*
de pamant, daca au insa aceiai arzare, spatiul lacunar este
in totdeauna acela. Din contra, dac grM.intii de pamant de
aceini marime, au o arzare afanata, ei las un spatiu lacu-

nar intre ei mai mare, i daca au o arzare mai indesata spatiul lacunar lasat este mai mic. Prin
lucrarile mecanice grauntii, cari formeaza stratul pamantului, capatand

o arzare mai afanatd, las un spat'iu lacunar mai mare intre ei, care
este umplut de catre apa, spatiu
Apzare inde33.
lacunar prin care apa din ploi se rig. No.
sat (dup Ramann).
infiltreaza cu mai mult urrinta,
aerul atmosferic patrunde mai lesne, 1 radacinile in dezvoltarea lor intampina mai putina. rezistenta.
Un strat de pamant pregatit in acest fel, este capabil s
absoarba cu mai mult uprinta apa din ploi, in interiorul lui
microorganismele gsesc condiOuni favorabile pentru dezvoltarea

activitatei lor prin care resturile de substante organice sunt

descompuse, sarurile insolubile din pamant sunt aduse in stare
solubila, sub care forma pot sa fie folosite de catre radacinile
plantelor.

Un strat de pamant cu o arzare mai indesata, lasand un

spatiu mai mic imprejurul grauntilor, apa de ploae patrunde
mai anevoe, radacinile intampina mai multd rezistenta din partea grauntilor in dezvoltarea lor, aerul atmosferic patrunde
mai greu, i din aceast pricina activitatea florei i faunei microscopice a pamantului este mai redusa.
b) Structura glomerulard. In exemplele de mai sus, ne-am

inchipuit ca gruntii de pamant sunt arzati in mod independent unul langa altul. In natura insa aceasta stare nu se in131'

www.dacoromanica.ro

196

tampl. de eat foarte rar. De obicei grauntii de parnant sunt grupati mai multi fa un loc, pe baza puterei lor de atracOune reciproca, formand in acest fel graunci compui, de diferite marimi, ca in. fig. No. 35. Aceti graunti stint numiti glomerule,
iar pmanturile, cari sunt formate din ast-fel de graunt4 le numim pamanturi cu structurei glomerulard. Gran* cari constituesc o glomerula au rnarimi diferite, dupa cum se arata in fig.

No. 36. Forma i natura lor de asemenea sunt variabile. In

mod comparativ parnanturile cu stratura glomerulata sunt pamnturi afanate, spatiul lor lacunar este mai mare, fiind cornpus din spatiul lacunar dintre grauntli cari constituesc o glomerul, la care se adauga spatiul lacunar, mai la1g, pe care
.

Fig. No. 34.

Graunti

cu aezare indesata
(dupa Mitscherlich).

glomerulele '1 lasa intre ele. Printr'un astfel de spatiu lacunar, mare i larg, apa de
ploae se infiltreaza cu mai multa uurinta,
aerul atmosferic patrunde mai uor i activeaza flora i fauna parnantului, i radacinile la randul lor intampina mai putina
rezistenta in raspandirea lor. Structura gbmerularA este starea fizica_ a pamantului,

pe care cdutarn sa o realizam prin

in-

termediul lucrarilor mecanice ale Omantului.

In mod natural sunt i al factori cari contribuese la realizarea acestei Stari, in care se, prezinta de multe ori i Omanturile cari n'au fost supuse lucrului mecanic al omului, cu ajutorul instrumentelor.
Plantele, prin rddeinile lor, contribuesc la realizarea acestei
structuri a pamantului. In timpul patrunderei lor in pamant,
radacinile subtiri ale plantelor, intrand prin spatiul ingust dintre
grauntii de pamant, i mai ales in timpul creterei lor in grosime, exercit o presiune insemnat asupra lor ii face sa se aproprie mai mult unii de altii, i sa dea natere la grunti cornpui. Pe de alt parte, dupa moartea lor, radacinile descompunandu-se sub actiunea microorganismelor, in locul pe care l'au
ocupat inainte, rmane o retea de spatii lacunare de diferite
marimi, prin care aerul i apa patrund cu mai mul0 uurinta.
Anirnalele, cari traesc in pAmant, siiiand tot felul de canale in ihteriorul lui, deschid in acest fel o multime de cai noi
de patrundere pentru apa i pentru aerul atmosferic.

www.dacoromanica.ro

197

Temperatura,prin oscilatiunile pe cari le are in- cursul

anului sau in timpui unei -zile, contribue de asemenea in cea

mai mare masurd la fomarea grauntilor compusi de pmant.

Daca spatiul lacunar dintre grauntii unui parnant cu structura
granulara, este- umplut de apa, i daca temperatura sufera
oscilatiuni continui in jurul lui zero grade, apa inghetand si desghetandu-se in mod succesiv, prin marirea volumului in timpul
-cand este inghetata, exercita o presiune rnecanica asupra grazintilor din imprejur, pe Can, apropiindu-i until de altul, ii indeas la un loc, provocand in acest fel formarea de graunti
carnpusi.
Ace%i factori, cari lucreaz la formarea structurei granulare

a pamantului in mod natural,

Tar interventia omului, fac ca
multe pamanturi ne lucrate sa
aiba o structura mtzarata.
Sarurile din piimnt contribuesc de asemenea intr'o mare
masur la formarea structurei
glomerulare.
Carbonatul de calciu, care se
gaseste in straturile pamantu-

StructurA glome33-.
lui, venind in contact cu acidul Fig. No.
rulara (dupA Ratnann).
carbonic din atmosfera Omantului, da nastere la carbonati acizi, dini cari bioxidul de carbon
mai tdrziu degajandu-se, sub forma de gaz, prin presiunea pe
care o exercita asupra grauntilor 'de parnant, contribue la lrgirea spatiilor din interiorul lor si la afanarea pamantului.
Oxidul de calciu venind in contact cu apa, se hidrateaza,
.dand nastere in acest fel hidratului de calciu, care, atata vreme cat este lipsit de prezenta bioxidului de carbon, nu are nici
o act'iune fizica asupra grauntilor de pgmant. In prezenta- CO2,
d nastere la CO3Ca 4- H2 0, in stare coloidala, care cimenteazA
grauntii de pamant intre ei, contribuind in acest fel la formarea

glomerulelor. Substantele coloide, in general, contribuesc de ase-

menea, inteo anumit msur, la formarea unei structuri glomerulare in pAmant, atunci cand se gasesc Inteo cantitate
moderata.

Avand in vedere rolul important pe care'l joac6 calciul in

pAmant, in legatura cu structura glomerulara, pentru ca aceasta

www.dacoromanica.ro

198

stare sa se poata realiza cu uurinta i sa se poata pastra, este

nevoe s facem in totdeauna controlul pamantului privitor la
continutul lui in var, ,i atunci cand ii lipsete sa 1'1 adaogam.
Multe din ingrasmintele minerale, pe c4ri le aplicam, scot
calciuL din combinatiunile in cari se gseste in pamant substituindu-i-se, provocand in acest fel splarea lui in adancime,
prin intermediul apei de infiiltratie.
Ast-fel ingrasamintele potasice, cand sunt aplicate pamantului card ca sa .dam in acela timp i calciu, mai ales in pamanturile grele, provoaca splarea calciului, din stratul de la suprafat al parnantului, 1 efectul favorabil pe care il obtinern prii
aplicarea lor, se traduce mai tarziu printeo slabire a puterei
de productivitate a pamantului, datorita
pierderei procentului necesar de var.
Din acest punct de vedere, agricultorii germani, cari intrebuinteaza ingraamintele potasice pe o scara foarte in-

) tinsa, spun cu drept cuvant ca ele imbogatesc prini ins a. saracesc copii.

Fig. No.36.
Glomerula
(dupa Rarnann).

Salpetrul de chili de asemenea scoate

calciul din combinaPile in care se gdsete, (land natere la azotat de calciu.

i carbonat de sodiu. 0 molecul de calciu se pierde prin spalare, i in locul carbonatului de calciu ramane carbonatul de
sodiu, care nu mai are aceiasi actiune asupra pamantului.
Fenomenul de saracire a pamantului in var, se intampla de
obicei atuncia cand se fac ingrasari unilaterale, cari, provocand.
diminuarea varului, inrautatesc proprietatile fizice ale Omanturilor, i ca rezultat final productia scade.
Cultivarea pamantului mai mult timp cu aceia planta contribue de asemenea la inruttirea proprietatilor fizice ale pg.manturilor,. folosind in mod unilateral puterea lor de productie..
Cu cat pamanturile sunt mai bogate in saruri, cu atat formarea

glomerulelor este mai uoard. ScIdosing a demonstrat c in

solutiile cu o concentratie mare in saruri de magneziu i decalciu, substantele coloide se precipita s,i se depun mai usor.
In general pamanturile cu o concentrafie mare in srnri, in
special de calciu, pot capata mai usor o structura glomerulara.
In urrna celor spuse mai sus, putem vedea ca masurile
prin cari putem realiza starea grauntoasa a parnantului, sunt

www.dacoromanica.ro

199

Inultimple. De multe ori lucrNrile mecanice ale pAmamtului

vot s ajung l. pe deplin pentru realizarea acestei

nu_

stAri fizice

faVorabile, daca in acela timp nu ne ingrijim ca continutul necesar al parnantului in vaK A. se intretie in mod continuu, i
ca s avera in Ornant in totdeauna solutii concentrare, cafi, pe
langa importanta pe care .9 au in legatur ctz viata plantelor,
contribuesc i la imbuntatirea stArilor fizice ale pmanturilor.
Influenta pe care o poate avea asupra recoltei structura pamAntului, a fost dovedit pe cale experimentala de cAtre Wollny.

Din datele cari urmeaA,*reproduse dup Mitscherlich, se vede

recolta pe care ad dat-o diferite plante cultivate. Cifrele sunt
(Vo fat de recolta mijlocie insemnat cu 100.
Recolta medie = 100

Plante le

PArnant
cu._ structurll

Gr Au de p. yard .
SecarA de p. varA .
Orz
.
OvAz

..... .

121,1
131,8
110,7

119,3

80,92

119,08

LucernA

78,9
68,2
89,3

113,6
110,8
116,8
120,7
127,8
118,2

Trifoi

In mijlociu

granulara

89,2
83,2
79,3
72,2
81,8

In
Cartofi

Amestec de erburi .

Plitt:Out

cu structu, it
glomeruhal

80,7
86,4

MazAre

Spor mediu de recoltA la structura glomerularA = 47,10h.

c) Dospirea piimeintului. Este tot o stare fizicI a Oman-tului caracterizat printr'o asezare afiikatii a grunfilor de patneint, ca o urmare a lucrgrilor mecanice aplicate, i mai ales a
activiOtei microorganismelor pe cari le contine.

In ogorul negru, cruia i s'au aplicat toate lucrarile indicate de technic in timpul anului, i dac timpul este prielnic,
Nara and cgIcAm cu piciorul simtim c este moale i se

in urma apgsgrei ca un burete. In acest caz se spune c parnantul este dospit. Aceasta* stare fizicA, se realizeaz cu mai mult uurin0 atuncia cdnd stratul Omanlas

tului este bogat in resturi de substante organice, cari, pe langa

www.dacoromanica.ro

200

faptul ca au o absortiune mai mare pentru aph, in prezenta

caldurei, din timpul primgverei i toamnei, ele constituesc materialul brut pe care microorganismele din pgrrignt ii prelucreaza, ii descompun, dam& natere la sgruri minerale 1 la cantitati insemnate de CO2. Acest gaz, in timpul degajgrei lui, prin pre-

siunea pe care o exercita asupra grauntilor i glomerulelor de

pamant, le departeazg, largind spaPe dintre ele, i parnantui
se ridic in sus in tocmai ca o paine care se dospete.
Beilegarul ci ingrksiirnintele verzi, cad se adauga pamantului, contribuesc de asemenea la inbungtatirea starei.
lui fiizice, la dospirea lui, ele constituind un material brut care
este prelucrat de catre microrganismele din sol. Treptat cu-dezvoltarea activitatei microorganismelor din sol, pe langa inbunatatirile de ordin fizic, eficacitatea substantelor branitoare -este.
mult sporita.

2. Coheziunea.
Toate corpurile mgrunte au proprietatea de a se atrage reciproc unele pe altele. Aceasta proprietate, numita coheziune, o
au i grauntii cari constituesc stratul pamantului. Dupa cum
coheziunea este mai mare sau mai mica, pamanturile au proprietati diferite i influenteaz a. in mod deosebit asupra lucrgrilor mecanice pe cari le primesc i. asupra vietei plantelor. Partile constituve ale pamantului fiind de natura diferita, i proprietatea lor de a se atrage reciproc este sliferita. Proprietatea.
de coheziune, pe care o are un pamaDt, este in acest fel rezultanta proprietatilor de coheziune a tuturor corpurilor din cari
este compUs.

Nisipul are o coheziune foarte mica, aproape null, i din

aceasta pricina cand se ggsete in stare uscata el are o structura granularg. Din contra, grauntii de argila au o proprietate
de coheziune foate mare, i fac ca pamanturile argiloase sa fie,.
dupa cum li se spune, parnanturi tari. Daca in compozitia unui
pamant intrg un procent mare de nisip, acest pgmant va avea
o coheziune mica., in el structura glomerulara se va realiza mai
anevoe, i din contra, daca un pamant contine un procent insemnat de argila; atunci el va avea o cohesiune mare i structura glomerulara se va putea realiza mai uor.
Coheziunea este o proprietate constant pentru fie care corp,
care intra in compozitia pamantului. Ei se exercit prin supra-

www.dacoromanica.ro

1;)1

fetele de atingere cari sunt intre gruntii de pamant, i este

in acest fel in functiune i de suprafata acestor puncte de atingere. Suprafata totala de contact dintre graunti, prin care se
exercita proprietatea de coheziune, este conditionata in diferite
pArnanturi in primul rand de numrul punctelor de contact, 1
de marimea grauntilor cari intra inauntrul unui anumit volum,
Pentru a vedea felul cum variaza coheziunea, in stransa legatura cu marimea grauntilor, cari intra intr'un anumit volum_ i
cu putictele de atingere pe cari le au intre ei, sa lum, dui:A
Mitscherlich,exemplul a trei feluri de gratintL de aceiai forma
a-egulata sfericd si de trei mrimi diferite. S. ne inchipuim in
primul caz, cf in interiorul unui cub cu latura 4 r se gasete
inchis un graunte de p4mapt de forma regulata, sferica, curaza
2 r. Acesf graunte de pamant va avea ase puncte de contact
cu cele ase fete interioare ale cubului, din cari jumatate revin
grauntelui de pArnant. Sa" ne inchipuim un al doilea caz, dupa
,cuni se vede din fig. No. 31, cand inauntrul unui cub cu acedasi latura, ca cel de mai sus, sunt inchisi graunti de pamant
de aceia forma, ins cu raza pe jumatatea celor din exemphil
de mai sus. In acest caz, inauntrul cubului vor incapea opt grunti Cu raza r, cari vor avea intre. ei i cu peretii cubului 48
,de puncte de atingere, din cari jumatate vor reveni grauntflor.
In fine s ne inchipuirn ca inauntrul unui cub, cu aceia latura,
se gasesc arzati graunti cu o raza
In acest caz in interiorul cubului vor incapea 64 de graunti, cari vor avea, intre ei i
scu peretii interiori ai cubului, 384 de puncte de atingere, din
cari jumatate revin grauntilor. In rezumat deci, pentru cele trei
exemple, punctele de atingere vor varia in felul urrnator:
Latura cub

Rua grAunti

4r

2r

4r

4r

r
r

Puncte de atingere

No. de grAuntl

intrati In cub

Total

carl revin
grauntilor

48

3
24

64

384

192

Din exemplele de mai sus, s vede ca treptat cu descresterea in .marime a grauntilor de Valliant, punctele de atingere, pe

www.dacoromanica.ro

202

-cari le au intre ei, cresc, suprafata pe care coheziunea se exer.cit este mai mare i atractia mai puternica. Cand Omantul este format din graunti mari este afanat, i, avnd o cohe_ziune mica, nu este predispus la formarea de scoarta la suprafata.
Daca pamanturile sunt compuse din graunti mici, din cauza
coheziunei mari pe cari o au, sunt expuse la formare de scoarta.

Mitscherlich a gasit ca atunci ccind raza griiuntilor de parnde

descreste in progresie gcoinetricci, nurnetrul punctelor de contact
dintre ei creste in progresie geometricci. Daca ne-am inchipui ca-

raza grauntilor de pamant ar descreste la infinit, atunci numarul punctelor de contact ar creste la infinit, cum este cazul
la corpurile coloide.
Apa, care se gasete in pamant, imbracand intr'o pelicula.

fina fie-care graunte de pamant, are o influent mare asupra

propriettei de coheziune, pe cari grauntii de pamant o dezvolta
intre ei. Dac pamantul este uscat, grauntii yin in atin-

gere directa intre ei. In acest caz coheziunea se exercita,

uor, este maxima, panianturile se intaresc, cum este cazul argilei. Daca din contra parnantul confine apa, din pricina peliculelor cari invelesc grauntii, contactul intre ei nu este direct, proprietatea cle coheziune intampin o inpiedicare din
partea peliculei de api, ea este deci mai mica. Cu cat cantitatea.

de apa, care se aaza intre grauntii de pamant, este mai

mare, cu atat puterea de coheziune slabete in mod treptat.
Cand apa ajunge in exces, atunci coheziunea este complect
anihilata, grail* de pamant capata fie-care o pozitie independenta, ei plutesc in interiorul mediului lichid i atunci avern
cazul unei mocirle. Apa, totui, poate s dezvolte i o actiune
contrail in raport Cu coheziunea. Aezata intre graunti de corpuri lipsite complect de coheziune, sau cu o coheziune slaba,.
pan la o anumita cantitate, ea provoaca aderarea gramitilor.
Dhitre corpurile constitutive ale parnantului, nisipul are o coheziune foarte mica i, din contra, argila are o coheziune foarte
mare. Ca o consecinta, pamanturile nisipoase sunt uoare, pe
cata vreme pamanturile argiloase sunt grele, opun o rezistenta
mare la lucrul mecanic cu ajutorul instrumentelor, din pricina
coheziunei mari care trebue invins. Din punct de vedere
practic, in legatura cu lucrarile mecanice, si fata de timput
cand le aplicam, dac stratul de pamant este uscat, grauntii
lui venind in contact direct unii cu altii, au o coheziune mare.

www.dacoromanica.ro

203

In acest caz pamantul se intoarce in urma plugului sub forma de

bulgari mari, foarte tari, cari mai tarziu numai cu foarte mare
greutate se sfarama, de multe ori insa rarnan intregi i sunt
macinati numai sub actiunea inghetului si dezghetului din timpul iernei. Daca stratul pamantului contine un procent moderat
de apa, care se asaza intre gruntii de pamant si le micsoreaza coheziunea, in urma plugului pamantul e intoarce usor,
se vars in stare afanata, -i este compus din graunti de diferite
Inrimi. Daca procentul de apa este insa in cantitate prea mare,
coheziunea dintre grauntii de parnant este prea mult anihilata,
nu mai poate sa' dea nastere la graunti compusi, i pamantul
se intoarce in urma plugului sub forma de fasii continui. Dac
dna aceast aratura, facut la un timp nepotrivit, cand parnAntul contine un procent prea mare de apa, urmeaza un timp calduros, apa din brazde pierzandu-se prin evaporatie, grguntli de

pamant se apropie din ce in ce unii de a1ii, coheziunea este

din ce in ce mai mare, pana and, ajungand in contact direct,
au o coheziune maxima, brazda se intareste i numai cu foarte
rnulte greutati poate s fie adus apoi la o structura grauntoasa.
Humusul, care intr in compozitiunea pamantului in cantitati
diferite, are o coheziune- mica, i contribue in acest fel la micsorarea coheziunei pamanturilor argiloase.
IngrNsarnintele verzi si balegarul, cari imbogatesc pamanturile in resturi de substante organice, aplicate pamanturilor argiloase grele, le micsoreaza coheziunea excesiva pe care o au.
In pamanturile nisipoase, usoare, din potriva, atat humusul cat
balegarul i ingrasamintele verzi, cimenteaza grauntii intre ei.
Varul, sub forma de carbonat de calciu i oxid de caliciu,
de asemenea micsoreaza coheziunea dintre grauntii din pamant,
si provoaca formarea da glomerule.

3. Adeziunea.
Adeziune se numeste proprietatea,pe care o au corpurile, de a

se lipi unele de altele prin nujlocirea unei pelicule de apa. Ca

s,i la coh6ziune, adeziunea atarna de marimea grauntilor si de
numarul i suprafata punctelor de contact, pe cari le au intre

ei. Cu cat grauntii sunt mai mici, cu ant ei pot arta o pro.
prietate de adeziune mai mare. Fiind o proprietate care se produce in legatura cu apa, adeziunea in pamanturi este diferita,
dup continutul lor in apa. Din punct de vedere practic, adewww.dacoromanica.ro

204

ziune se mai numete i profirietiztea, fie care o are fiiinuintut,.

de a .se lifii de uneltele cu cari'l lucreim, atunci cand el este in
stare umedei. Cu cat adeziunea este mai mare, pamantul se lipeste mai mult de instrumentele de lucru, i se lucreazd mai
greu. Terenurile cari contin prea mult apd, se ard foarte
greu, din pricind cd prnantul se lipes.te de fierul i cormana
plugului.

Pentru a demonstra proprietatea diferit de adeziune, pecare o au pdmanturile, fat de instrumente construite din diferife materiale, Schachbasian, implatand in diferite pdmanturi a
Tama de otel poleit i alta de lemn,.. cu o suprafat de contact
cu pmantul de 100 c. m, p., gsete c pentru a fi scoase
afard, prin intermediul unui aparat special, este nevoe de urrnAtoarele greutAti, cari aritd gradul de adeziune al diferi1elor feluri de pamanturi :
Otel poleit

Pdmntul

Lemn

Caolin

3347 gr.

3997 gr.

Turbd ,
Nisip calcaros
Quart

1493
1588
268

1350
926

11

Din aceste date, vedem Ca cel mai mare grad de adeziure

Ya avut caolinul, in al doilea rand, in cazul lamei de otel pleit, a fost nisipul calcaros, in al treilea rand turba, i in al patrulea rand quartul.
Observatiunea practica, pe care trebue s o tragem, in
legatura cu proprietatea de coheziune a pmanturilor, este privitoare la momentul cel mai potrivit, cand trebue s. facem
aratura. Acest moment trebue ales atunci, i lucrarea trebue
executatd repede, cand pamantul este scurs de apa. In aceast stare pamantul nu se lipeste de fierul plugului, lucrarea
se executd usor, brazda se vars in urma plugului, i al-Murk
executatd in aceste conditiuni, intruneste toate cerintele pentru
buna dezvoltare a activitAtei microorganismelor din paniant si
a actiunei apei incArcata cu bioxid de carbon.
a) Determinarea rezistenlei fieinuintului la lucrarea lui cu
instrumentele. Pe langa concluziile trase privitor la lucrarileInecanice ale parnanturilor, in legaturd cu proprietgile pe cari

www.dacoromanica.ro

205

le prezinta, s'a incercat sd se determipe rezistenta pe care, o

opun pamanturile la ptrunderea i la lucrarea lor cu plugul
i cu alte instrumente agricole. Cu ajutorul dinamometrelor
de diferite modele, taxi servesc la determinarea fortei de tractiune necesard punerei in micare a diferitelor instrumente, putern s stabilim i rezistenta pe care o opun diferitele pamanturi,
in legatura cu cornpozitia lor, la lucrul cu plugul. Tot cu acela aparat putem s apreciem, in mod coniparativ, rezistenta variabild pe
care o opune la arat un pamant in diferite grade de um ezire. Pentru a

demonstra rezistenta pe care o opune pdmntul la patrunderea lui de cdtre instrumentele

agricole, i felul cum variazd aceastd. rezistent, paralel cu schimbarea structurei Omantului i procentului de apd pe care o tontine,
aparatul lui Mitscherlich, din figura No. 37,
d re4u1tate destul de bune. Acest aparat se
compune dintr'o cazma dreptunghiulara, lata
de 21 cm. i lungd de 25 cm., prelungita cu
o coada de lemn d. Aceast cazma este fixatd
i alunecd, cu coada, prin trei bucdp de lemn
orizontale, fixate cu capetele lor pe un schelet

de sustinere a, cu o ldrgime de 50 de cm.

Deasupra acestui schelet de sustinere, se
gdsete o alta piesa, b, cornpusd din trei buati de lemn inbinate in unghi drept si carc,

alunecand pe piedestalul de sustinere, se

poate fixa la diferite indltimi, prin uruburile

c, facand in acest fel ca aparatul in total s

aibd o inaltime de 1,70-1,90. Coada cazrnalei,

8
A

tss

-rex

Fig. No.37.

Apa-

ratul lui Mitscherlich, pentru determinarea rezistentei

parnantului .

care alunecd prin gdurile facute in tele cloud piese de lemn dela baza

scheletului de sustinere, este bdtuta de sus in sens vertical, de

un sul e, care in experientele lui Mitscherlich, pentru Omanturile nisipoase era construit din lemn, i imbrdcat in fier, avand
o greutate totald de un kgr. Pentru pamanturile grele, acest
cilindru ciocan are o greutate de 8 kgr. Cilindrul tiocan, este
prins cu un fir de sarrnd care-i permite sa stea in pozitie
verticath, i atunci cdnd i-se da drumul, sd mid' exact peste
sectiunea cozei casmalei. Acest fir de sArrnd sau de sfoard, care
susOne cilindrul, se ridicd in sus i alunecg peste doi scripetig i h.
Intreg aparatul trebue sd aibd o pozitiune exact verticald,

www.dacoromanica.ro

206

care se reguleaza cu ajutorul unui fir pendular. Experienta

se face lsand ca cilindrul e, sa cada de repetate ori, i de. la o
anumita inaltime, peste coada cazmalei, pana and cazmaua intra
complect sau partial in pamantul a carui rezistenta vrem sa o
incercam. In acest fel, putem sa lucram cu diferite inal.timi de
Were ale cilindrului ciocan, i cu Ui numar repetat de lovituri.
Pentru a capata o norma de comparatie, asupra rezistentei pe
care o opun diferitele pamanturi la patrunderea cazmalei pe o
anumit adAncime, se inmultete inaltimea de cadere a cilindrului ciocan cu greutatea lui, i se imparte prin nurnarul de lovituri
cari au fost aplicate.
Experiente cu acest aparat- au fost facute de catre I. Zander, care a cercetat rezistenta pinanturilor la patrunderea lor
de care cazma in legatura cu procente diferite de apa i cu
asezare diferita. Din exerintele facute, s'a vazut ca pamanturile
uscate, cari au o coheziune mare, din pricina frecarei mari pe
care o sufera cazmaua cu grauntii de parnant in timpul patrunderei, opun o rezistenta mare i lucrul efectuat este mare.
Daca se adaoga treptat apA, lucrul cerut pentru ca aceia porPune de cazma s patrunda in pamant este din ce in ce mai
mic, cazmaua patrunte mai uor, pand cand minimum de rezistenta,
din partea parnantului, este in momentul and contine exact

apa de higroscopicitate. Mai departe, continuand sa experimenteze asupra aceluia parnant, cu carititti crescande de apa,
Zander gasete a de la apa de higroscopicitate inainte, rezis-

tenta pe care pamantul o opune la patrunderea cazmalei este

din ce in ce mai mare, din pricina atractiunei pe care o exercit straturile capilare inguste de apa intre grauntii de pamant,
pana and ajunge la un maximum. De aci mai departe, sporind
in continu cantitatea de apa, spatiile goale dintre grauntii de
pamant umplandu-se complect cu apa, rezistenta pamantului
incepe sa descreasca, curba de rezistenta, dupd cum se vede
din fig. No. 38, se coboard repede. Mai departe, grauntli de
pamant capatand o pozitie independenta inauntrul apei in exces, rezistenta pamantului devine constanta i curba are un mers
orizontal.

Experimentand cu pamanturi cari prezintau aezari diferit, i deci spatii lacunare variabile intre grauntii lor, Zander

a gasit ca la un spatiu lacunar minim, rezistenta pe care o

opune pamantul este maxima, si, cu cat spatiul dintre grauntii

www.dacoromanica.ro

207 de prnant crete, cu atat rezistenta pe care o opuce pAmantul.

Ia ptrunderea cazmalei descrete, dupA cum se poate vede
din curba graficd din fig. No. 39.
Din datele obtinute de cAtre Zander, asupra unui plmant

dPci GIP -ar 0 .-- /pa lc rapilaritd-P in% din vgluin painqiitulti
higrosropintatp
Curba rezistentei opusa de pamant la lucrul

Fig. No. 38.

cu cazmaua, in functie de 0/0 de apa (dupa illitscherlich).

lutos, cu diferite procente de apd si cu diferite spatii lacunare

intre grauntii lui, reproducern dupd Mitscherlich, pe cele urmdtoare, can l. ne aratd felul cum variaza rezistenta acestui pa.rndnt in functiune de aceti doi factori:
0/, apA

0,0

prin- calcul

720/4
L.

=
=

''

5,0

10,5

exper.

11,0

13,5

20,0

27,0

35,0

72,0

34,9.

20,2

9,0

6,0
6,0

12,0

46,4
42,9

82,6
82,9

109,0
109,0

86,9

46,9

32,2

21,0

18,0
24,0

24,0
24,0

58,4
58,0

94,5

121,0
130,0

98,9

136,9

exper.
68o(prin calcul

Ls

580/,{ prin calcul

0 exper.

83,9

69,2

58,8

55,0
55,0

61,0
61,0

95,4

131,5
131,6

158,0
166,0

ca

{ p r i n cakul
, exi er.

117,1

102,4

91,2

88,2

94,2
94,0

128,6
134,0

164,5
170,9

191,2

169,1

88,1

a
4..

ft fito/o

- -

prin calcul

157,9

143,2

132,0

129,0
129,0

135,0
149,0

169,4
172,0

205,5
209,4

232,0
230,0

209,9

{prin calcul

200,2

185,5

174,0

171,3
171,3

177,3
172,6

211,3
310,0

247,8
235,8

274,3

252,2

0 440/{ , expe .
>
(380/0

exper.

www.dacoromanica.ro

208

Din datele de mai sus, se vede cum rezistenta pe care o

opune pamantul lutos la patrunderea lui cu cazmaua, este mare
atunci cand nu contine apa, descrete in mod treptat paralel

cu sporirea cantitatei de apa, pana cand ajunge minima la

11,00/0 apa de higroscopicitate. D aci inainte rezistenta sporete iarasi treptat, ajunge maxima/ la 35% apa', de la care limita, procentul de apa sporindu-se, rezistenta incepe din nou sa

descreasca. Tot in acest fel variaza rezistenta pe care o opune

acest !clamant treptat cu sporirea procentului de apa, i la diferitele procente de spatiu lacunar. Examinand datele din coloa-

rc.

nele de mai sus, se vede ca

pentru toate procentele spatiului
lacunar, minimum de rezistenta
opus de pamant II gasirn tot in

coloana de supt 11,0% apa higroscopica. Daca acum urmarirn

in sens vertical, felul cum variaza rezistenta opusa de pamant

la diferite procente de apa, i

treptat cu schimbarea spatiului
lacunar, coborandu ne pe fie care

coloana in jos, vedem c rezisspatiu/u/ /vow tenta creste in Mod treptat, i

Curba rezistentei are valori maxime in coloana
Fig. No. 39:'
cipusa de parnant la lucrul cu cazmaua, In functiune d- malimea spa- orizontala de jos, corespunza4---cUo/i/in

tiului lacupar (dupa Miischerlich).

toare spatiului lacunar de 38%

Datele din tabloul de mai sus,

sunt obtinute in mod paralel, cele din randul de jos pe sale

experimentala, iar cele din pandul de sus prin calcul, prin intermediul unor formule stabilite.
In modul aratat mai sus, cu aparatul, lui Illitschercich se
poate demonstra foarte bine felul cum se comporta pamantul
Ja patrunderea lui de catre instrumente, i datele obtinute verifica pe dea'ntregul concluziile care Si trag din punct de vedere teoretic.

Tot cu acest aparat, in urma experientelor pe cari leam

fact in campul de experienta al Academiei, am putut constata
ca se poate determina in mod comparativ asezarea pe care o
are pamantul, in urma diferitelor feluri de araturi sau lucrari
mecanice in general.

www.dacoromanica.ro

209

4. Contractiunea.
Intelegeni prin contractiune fenomenul micpreirei volumu-

lui pamtintului, atunct ctind, sub actiunea cldurei,

mare pante din apa pe care o con/ inea.

ierde

Pamanturile absorb cantitdOdiferite de apa, dupd capacitatea

pe care o u i in legaturd cu compozitiunea lor mecanicd. Apa

pe care o absorbe pamantul, repartizandu-se in mod egal printre
grduntii lui, umple toate spatiile lacunare i deprteaza inteo
anumitd msurd grduntii de pamant unii de altii, fcand ca pamantul sa-si sporeascd volumul. Acest fenomen se prezinta mai
ales in pamanturile bogate in argila i humus, cari au o capacitate mare de absorktiune pentru apd. Dacd dupd o perioadd plo-

ioasd urrneaza un timp secetos, prin evaporatie pamantul isi

pierde in mod treptat mare parte din apa pe care o conOnea.
Para lel al pierderea apei, gruntii de pamant se apropie tot
mai mult unii de altii, spatiile ramase intre ei se reduc, volumul
pdmantului in acest fel se mics,oreazd in mod treptat, pana cand
se .usucd. complect. In aceste cazuri se formeazd o scoartd la
suprafata, care se ingroas2d. Ingros.andu-se tot mai mult, Omantul incepe sa se crape in toate directiile, i crdpaturile, treptat
cu actiunea secetei, se adancesc i se ldrgesc. Acest fenomen
se observa foarte dese ori in campiile noastre cLi terepuri argiloase sau bogate in humus, in timpul verilor secetoase. Actiunea
de contractiune, uscarea i craparea pamantului la suprafatd i

in adancime, 'are loc mai uor i mai puternic atunci cand

ploile sunt man i repezi i in timpul cdderei lor exercitd o
,indesare a grauntllor de pdmant. Dacd dupd ast-fel de ploi in-,
tervine o epocd secetoasd, contractiunea i craparea pamantului
este mult mai puternicd.
Para lel cu aceste schimbdri de ordin fizic, i raspdndirca
sarunilor in stratul pdmantului este influentatd, sub actiunea evaporatiunei repezi a apei in perioadele secetoase. Stratul de la
suprafata al prnantului, prin -care apa se scurge in atmosferd sub

forma de vapori, se imbogatete in sdruri, cari sunt aduse din

straturile de mai jos. Concentrandu-se in acest fel in stratul
de la suprafatd, impreund cu substantele coloide cari se gasesc
in pamanturi, i cari au o putere mare de absortiune, sdrurile
cirnenteazd in mod mai puternic grauntii de pamant intre ei,
provoacd o mai mare intrire a stratului de la suprafata in tim14

www.dacoromanica.ro

210

pul secetos, i face ca crdpaturile pdmntului sa fie mult mai

mad i mai adanci.
lngreigimintele chimice, cari se dau pdmantului, influenteazd

i ele inteo anumit msurd, in legaturd cu fenomenul de contractiune, cu uscarea pamantului la suprafat i cu formarea.
scoartei. Intre acestea, in special ingragimintele potasice, Si
salpetrul de Chili, favorizeazd uscarea prnAntului la suprafata i
formarea scoartei. Ca o consecintd, pdmanturile cad sunt adesea
ori tratate cu ast-fel de ingrsminte, cer lucrdri mecanice mai
dese, in scopul spargerei sau combaterei formdrei scoartei la
suprafatd, prin care apa din pmant se pierde prin sistemul de
capilare pe care'l contin, si plantele suferd din cauza inpiedictirei
pdtrunderei aerului atmosferic in pdmant, i din pricina presiunei
pe care o exercit asupra coletului i. r5ddcinilor lor.
Fenomenul opus contractiunei este fenomenul de imbibitiune7

de care am amintit mai sus, i care se petrece treptat cu sporirea cantitatei de apd care se inmagazineazd in pdmant, i care,
strangandu-se in cantitali mad, provoacd mrirea volumului parriantului. Fenomenul pe care il exercita apa in acest fel asupra
pamantului, atdrnd nu numai de procentul in care se gasete
dar depinde intr'o mare masura de compozitia pamantului, i
in special de capacitatea pentru apd a diferitelor Orli constitutive ale lui. Dupd cum vom vedea mai departe, cea mai micd
capacitate pentru apd o are nisipul, iar humusul are proprietatea de a absorbi cea mai mare cantitate de apa, argila ocupand
un loc mijlociu. Ca o urmare a felului cum sunt- compuse diferitele pamanturi, dupd cantitatile de nisip, argila i humus cad
,intr in compozitia lor, ele, avand o capacitate diferit pentru
apd, prezint i fenomene diferite de imbibitiune. In linii generale insa se poate spune cd in ordinea descrescand a capacittei lor pentru apd i a fenomenului de imbibitiune, pmanturile
se pot aeza in urmtoarea ordine : pamanturi humoase, lutoase,
loesuri, i parnanturile nisipoase, cad nu prezint fenomenul deimbibitiune.

5. Greutatea pnt'antului.
Parnantul fiind un corp complex, compus din corpuri dife-rite prin natura lor, i cari intr in compozitia lui in cantitti
variabile i in diferite grade de aezare, are o greutate variabila.
Dupa ce cunoatem principalele corpuri din cad este con-

www.dacoromanica.ro

211

stituit, greutatea pAmantului la randul ei constitue un semn

pretios privitor la anumite stAri i insuiri ale lui, cari au importanta pentru viata plantelor cultivate i pentru technica lucrArilor mecanice pe cari le aplicAm.
farA aceasta insk pentru a ne intregi cunotintele asupra
pamantului, trebue sA cunoatem greutatea pe care o are, cum
variazA aceastA greutate, i cari sunt principalii factori cari o
-conditioneazA.

Vom deosebi la un pAmant douA feluri de greutAti, ,si anume:

greutatea volumetricA i greutatea specifica.

Greutatea volumetrica; este greutatea unui volum de

panaint raportatil la greutatea unui egal volum de apii distilata
a)

i cu temperatura de 15.
Cand ne-am ocupat de structura ramantului, am vazut cA
grAuntii 1ntre ei lasA un spatiu lacunar cu o mArime variabilA.
Creutatea volumetricA a pAmantului reprezintA greutatea grAunlilor din volumul respectiv de pAmant, impreunA cu aerul care
umple spatiul lacunar.
Avern ast-fel doi factori principali cari determinA mArimea
greutatei volumetrice.
GrAuntii constitutivi ai pamantului, in primul rand, dupA natura lor, au o influentA InsemantA.
DacA pamantul este alcAtuit din grAunti cu o densitate mare,
i greutatea volumetricA va fi mare, i din potrivA, dacA au o
densitate micA greutatea volumetrica este mai micA.
Din acest punct de privire, dacA ne inchipuim pamanturile
compuse din graunti de compozitie i cu densitate uniforma, i
in aceiasi stare de aezare, un pamant nisipos o sA aibA o greutate volumetricA mare, iar unul turbos o greutate volumetrica
mica. Mai in tot dauna insA, grAuntil constitutivi ai pAmantului
sunt de naturA diferitA i au densitAti variabile. La aceiai aezare, pAmanturile compuse din amestecuri de diferiti grAunti au
greutAti volumetrice variabile, i intermediare intre cele cloud
exemple de mai sus, pAmanturile nisipoase i turboase. La aceiasi
aezare, pAmanturile cu un procent mai mare de nisip vor 'avea
greutAti volumetrice mai mari, de cat cele in cari cel mai mare
procent 11 constituesc substantele organice sau argila.
Spatiul lacunar dintre graunti, de asemenea, influenteaza
in mod hotarator greutatea volumetricA. Aerul, care umple-acest
spatiu lacunar, avand o greutate mult mai mica de cat a grA1 4*

www.dacoromanica.ro

212

unPlor, dupd cantitatea in care se gaseste, influenteazd in sensnegativ greutatea specified a pamantului.
Daca ne inchipuim pamanturi compuse din graurip de aceimi
naturd, cu aceiasi densitate i de mdrime uniformd, cu cat au o-

aezare mai indesatd, cu atat spatiul lacunar lsat intre ei va

fi mai mic i greutatea specified:mai mare, i, din.potrivd, cu cat

vor avea o aezare mai afanata, spatiul lacunar va fi mai mare

i greutatea volumetricd mai mica%
Cunoscand ast-fel compoziPa mecanicd a unui prnant, grew

tatea volumetric constitue un indiciu insemriat privitor la arzarea pamantului, a spatiului lacunar pe care il are, si de aci
mai departe asupra insuirilor lui in legaturd cu rolul spatiului
lacunar.

Ca o urmare a consideratiunilor de mai sus, din punct de

privire teoretic, ca i de fapt in naturd, greutatea volumetrica
a pmanturitor este variabild in diferitele lor straturi.
Pmanturile naturale, a cdror structurd n'a fost schimbatd
de om prin lucrarile mecanice cari se aplicd cu instrumentele,
au o greutate volumetricd mai mica in straturile- de la suprafat de cat in cele mai adanci.
In stratul de la suprafata substantele organice, cu o densitate mica i cu o aezare afanata, provenite din descompunerea resturilor vegetate, intra intr'o proporPe mai mare. Acest
strat este supus mai mutt acPunei inghetului, mrindu-i ast-fel
spatiul lacunar. Tot In acest strat sunt rdspandite mai mutt
rdacinite i -animalele, cari lasd in urma lor retele de spatii
goale pline cu aer, i microorganismele au o activitate mai
puternica.
Top aceti factori, irnpreund cu altii, fac ca stratUl de la supra-

fat s aibd aproape in totd'auna o greutate voluinetric mica.

In straturile mai adanci, prezenta i acPunea factorilor amintiP pang aici este mai restransa. Humusul, de cele mai multe
ori, este In cantitate mai mica, actiunea inghetului, a radacinitor,
a animalelor i microorganismelor, mai redusd, si pamantul are ogreutate volumetricd. mai mare.

In pdmanturile cultivate, deosibirea intre straturile de la

suprafata i cele din adancime, in privinta greutatei volumetrice,

este i mai pronuntata. Prin lucrarile inacaniee pe cart le primeste, i prin actiunea energica a radacinitor plantelor cultivate i
microorganismelor, prin ingriiamintele organice cari se adauga,,

www.dacoromanica.ro

213

stratul de la suprfata capata o structura mai afanata, are og-reutate volumetrica mai mica.
Tot cu ocazia lucrarilor mecanice, stratul care urmeaza mai
jos dupa cel arabil, este in continuulndesat prin greutatea instru-

mentelor aratorii de cari ne servim.

Atat in pamanturile necultivate cat i in tele cultivate, ori
care ar fi cornpozitia lor, straturile de la suprafata, prin greutatea lor, apasa asupra celor de mai jos, le indeasa, $i fac ca
diferenta, privitoare la greutatea volumetrica, sa fie mai mare.
Greutatea volumetrica a pamanturilor, in linii generale, variaza de obicei intre 1,2 i 1,5.
Raman% analizand o serie de pamanturi nisipoase, a gasit.
-urinatoarele greutati volumetrice pentru diferitele straturi:
Stratvl
0

20

10 cm.

30

40-60
60-70
80-90

Prof! lul 1

Profilul 2

Profilul 3

Profilul 4

1,18
1,46
1,44
1,55
1,53

1,14
1,41
1,56
'1,61
1,61

1,28
1,37
1,52
1,54
1,55

1,23
1,47
1,48
1,47
1,54

De la suprafat spre adancime vedem c greutatea volumetricA crete aproape continuu.

Pentru a afla greutatea volumetrica a unui pamant, putem

s. procedam in doul feluri, i anume s aflam greutatea pmair
tului in structura lui natural, sau fara s pastrm structura.
Primul mijloc este cel mai bun, fiind ca datele cari se obtin
privesc pamantul asa cum se afl in natura. Al doilea mijloc poate-

sa ne dea date, cari sa ne serveasca numai la interpretari comparative cu alte pamanturi analizate in acela fel.
Greutatea volumetricd a fiamantului fdra structura naturala se poate
face cu ajutorul unui vas, al carui volum '1 cunoastem, sau cu ajutorul unui

cilindru de sticM, al carui volum, In centimetri cubi, este lnsernnat prin

gradatiuni pe peretele exterior. Pamantul uscat la aer se marunteste uniform, apoi se introduce in interiorul cilindrului gradat. Pentru Ca sa se
aseze uniform, introducem straturi succesive de cate 3 4 c. m. si se scutura pe rand cilindrul pana cand 'I umplern cu cantitatea care vrem. Se
cantareste, greutatea gasita se inparte cu greutatea aceluias volum de
apa distilata i avem astfel greutatea volumetrica. raportata la 1 c. m. c.
Cum lpsa pamantul uscat la aer contine si o anume cantitate d apa, si
noua te trebue MI avem greutatea pamantului uscat, pentru a avea yalori
comparative, trebue sa determinam in acelas timp si cantitatea de apa OF

www.dacoromanica.ro

- 214 care o contine. Greutatea apei o scadem din greutatea volumului respectiv
de pamant, i numai apoi Inpartim cu greutatea unui vol.= egal de apa,
pentru a afla greutatea volumetrica.

Ddm datele cari urmeazd, privitoare la greutatea volumetricd

cleterminatd. in laboratorul catedrei.

PArnant

Nisip

din dealul craiului

2
3
4
5

Media

din camp. exper.

Indesat

din albia Someaului

ne indesat

Indesat

1,171
1,204
1,123
1,108
1,119
1,142

1,309
1,352
1,504
1,324
1,339
1,312

1,025
1,219
1,230
1,106
1,155
1,101

1,341
1,573
1,475
1,306
1,433
1,395

1,4-58

1,493
1,438
1,418
1,417
1,472

1,583
1,541
1,677
1,579
1,564
1,556

1,145

1,356

1,138

1,420

1,449

1,583

. ne indesat

ne indesat 1 indesat

Din aceste date se poate urmri influenta pe care o au cei

doi factori principali, - grauntii constitutivi ai pamanturilor, prin
natura lor, i spatl lacunar
asupra greutatei volumetrice.
Nisipul de Some, compus din graunti cu o densitate mare, la

aceias stare de aezare, are o greutate volurnetrin mai mare,

de cat cele cloud pamanturi.
Influenta spatiului lacunar se vede comparand datele din
coloanele privitoare la pArnantul indesat, cu cele privitoare la
parnantul ne indesat. In urma indesdrei, atat la cele cloud pdmanturi cat i la nisip, se vede cd greutatea volumetricd este mult
mai mare, ca urmare a micsorarei spatiului lacunar. Diferenta
este mai mare la cele cloud pamanturi, cari 'i schimb mai uor
aezarea supt actiunea indesarei, de cat nisipul.
reutatea volumetricd a fiamantutui cu structura naturalii necesit
luarea de probe direct din camp. Pentru acest lucru, se folosesc vase cilindrice

de metal, de anumite dimensiuni, cari se inping In pamant, t, i cu ajutorul

lor se scot coloane de pamant cu structura natural, carora ii se determina
apoi greutatea volumetrica, tinand bine mteles searna si de apa continuta.
Rarnann Intrebuinteaza un cilindru de otel larg si lung de 10 c. m.,
cu peretii ascutiti la unul din capete, care se bate cu un ciocan de lemn,
pana cand prinde Ift el coloana de pamant care trebue.

In acJas scop am construit tuburi de zinc cu peretii grosi, cu un

eliametru de 4 cm. si lungi de 8 cm., si cu un volum cunoscut.
La ambele capete tubul se acopera bine cu cate un capac, pentru a

www.dacoromanica.ro

215

evita pierderea pamantului si a micsora evaporatia. La unul din capete

peretele cilindrului este ascutit pentru a pdtrunde mai usor. Pentru a umple
aceste tuburi cu pamant, procedam In felul urmator : In camp, cu ajutorul

unei cazmale, potrivim bine locul ca sa aiba pe cat posibil o suprafata

regulata si orizontala. Asezam tubul pe pamant cu marginile ascutite In.
jos, in pozitie verticald, i '1 lovim uniform cu ajutorul unui ciocan de lemn.
Cand a intrat complect '1 scoatem, retezam coloana de pamant bine cu un
cutit la ambele capete, Si apoi acoperim cu cele &Ala capace.

In acest fel putem- ridica probe, Wand gropi, de la addncimile cari

vrem. Pentru ca determinarile s fie mai precise, este bine ca din fie-care
loc sa ludm cate patru probe, pentru a putea scoate o medie mai exacta.
Probele ast-fel lulate se cantaresc imediat si, dupa ce Ii s'a determinat apa pe care o con:in, se calculeaza greutatea volumetrIca. Pentru a

nu mai determina apa separat, tuburile cu coloanele de pamant se pot

pune la uscat pentru a-si pierde apa, apoi se cdntaresc si se calculeaza.
greutatea volume(icd, fara sa mai avem nevoe sa -scadem apa.
Cand Inplantam cilindrul de metal In pamant, prin lovituri de ciocan,
desigur ca structura pamantului este influentata Inteo anumitd masura.

Peretii tubului, pentru a patrunde in pamant, Inping, Indeasa grauntii

1)6- cari
Intalnesc. Pentru a Inlatura acest neajuns Trnka foloseste
la determinarea greutatei volumetrice bulgari naturali de pamant, carora
nu Ii s'a influentat In nici un fel structura. Bulgdrele ales este Incalzit la
100-104, pentru a'si pierde apa, apoi se cantareste si se cufundA in
parafina topita. Se scoate apoi, acoperit cu un strat subtire de parafina la
suprafata, care Inpiedica patrurrderea apei in interior, se cufunda Intr'un
aparat special, unde i se determina volumul prin cantitatea de apa deslocuitd, si apoi se calculeaza greutatea volumetrica.
Acest mijloc trece drept cel mai exact pentru determinarea greutatei
volumetrice.

b) Greutatea speczficii.Pmnturile, avand in compozitia lor

corpuri tari de diferite naturi, au 1 proprieth0 fizice deosibite.
Greutatea specifica a lor de asemenea este diferita, dupd natura
compozitiei pe care o au. Intelegem prin greutatca specifica a
pamantului, greutatea unei anumite unitati de volum de pamcint,
i ea se afla inpartind greutatea gruntlor, cari constituesc
pamantul, prin volumul lor. Corpurile constitutive ale Omantului, au in acelas timp i un volum specific, prin care intelegem volumul unei anumite unite-ili de greutate, i care se afll
inpartind volumul grauntilor prin greutatea lor, dupa urmatoarele formule:
2
..,gr

vs=

Pentru a se vedea mai amanuntit felul cum variaza greutatea specifica a pamanturilor, s'a cautat s se determine in
primul rand greutatea specifica a partilor constitutive.

www.dacoromanica.ro

- 216 Retmann da urmatoarele greutAti specifice pentru principalele minerale, cari intr in compozitia pAmanturilor.
Feldspat .
Ortoklas .
Oligoklas .
Labrador .
Augit . .
Hornblenda
Mica

9uarzul

.
.

2,5-2,8
2,5-2,6

2,63
. 2,64
3,2
.
.

2,69.

2,8
3,5

Spatul . .
Dolomitul .
Cloritul .
Talcul . .
Gipsul . .

2,6-2,8
.

2,8 - 3

2,7-3

2,6-2,7

2,2

2,9-3,4

Oxidul de fier-

hidratat.

2,8 -3,2

2,5

2,4

3,73-

2,8

In general mineralele, cari formeaza scheletul pamanturilor,

au o densitate mare. pup rnasura in care ele intra in compo,zitia pamanturilor, influenteaz in mod simtitor greutatea speciflea. Mitscherlich d urmatoarele date, dupa diferiti cercetatori.,
privitoare la greutatea specifica a principalelor categorii mad
-de corpuri, cad intra mai mutt in compozitia pamanturilor.
Trommer Schumacher Libenberg 1

Schdbler

Nisip quarz
calcar

2,65
2,72

Kaolin

,,

2,44

Humus .

1,37

2,74
2,81
2,45
1,25

2,75
2,47
2,59
1,23

2,75
2,66
2,36
1,51

Lang

2,64
2,72
2,47
1,26

Wollny

2,64
2,70
2,50
1,46

Din datele celor ase cercetari, se vede ca cea mai mare

greutate specifica o are nisipul de calcar, i ce mai mica greu-tate specifica o are humusul. In linii generale se poate spune
ca greutatea specifica a pamantului variaza intre 2,4-2,8, dupa
cum se poate vedea din datele de mai jos, reproduse dupa
Mitscherlich.
Parnant turbos .

2,03

nisipo-huinos 2,45

Nisip humos .
Nisip

2,59
2,65

NmAnt nisipos
Nisip lutos . .
Lut nisipos . .

Argila Compact

2,63
2,62
.2,64
2,70

Cu cat un pamant contine o cantitate mai mare de resturi

organice, cu atat greutatea specifica pe care o are este mai mica,

i din potriva, cu cat procentul de nisip crqte, cu atat, in mod

paralel, creste i greutatea specifica. Parrrantul turbos are greutatea specifica cea mai mica si pamanturile nisipoase, impreuna
cu argila compacta, sunt cele mai grele.

www.dacoromanica.ro

217

Determinarea greutafei specifice a pamantului se face cu ajutorul pyknotnetrului, compus dintr'un vas de sticla tare, care rezista la o presiune
de o atmosfera. Forma vasului, a, dupa cum se vede din figura No. 40, este
ca o park iar la capatul de sus este terminat printr'un gat, In care se introduce un dop de sticla cu peretii slefuiti pe dinafara, gol pe dinauntru,
vi

terminat la partea de sus printeun tub capilar b. Peretii interiori ai

gatului pyknometrului sunt Lie asemenea slefuiti, pentru ea sa se Inchida

hermetic si sa nu patrunda aerul. Operatia are loc in felul urmator. Se

cantareste mai Intdi pyknometrul gol gasind o greutate A. Umplem pyknometrul cu apa distilata, care are temperatura camerei, tinandu'l In mana
infasurat lute() carpa, pentru ca apa sa nu-si sthimbe temperature. Dupa

aceasta se astupa cu dopul de sticla, si se scoate apa care se ridica In

tubul capilar deasupra semnului, cu ajutorul unei bu-

cati de hartie sugatoare. Se las aparatul cu apa s

stea linistit timp de 10 minute, dupl care, daca nivelul este acelas, se cantareste i gashn ast-fel greutatea
B. Prin diferenta, Intre greutatea pyknometrului plin
.eu apa i greutatea pyknometrului gol, putem sa determinam greutatea apei si deci volumul apei care
se gaseste In pyknometru: W= B A. Dupa aceasta
se vars apa din pyknometru, se la.sa sa se usuce,
se tinge dopul pe dinafara cu grasime, se pune Inauntru parnant uscat la aer, al carui continut in apa
l'am determinat. Pamantul trebue sa formeze un strat
pana la jmnatatea pyknometrului. Se cantareste din
nou pyknometrul impreuna cu pamant, valoarea gasit o insemnam cu C. Greutatea pamantului introdus Inauntrul aparatului, G, o putem determine, seazand din greutatea pyknometrului tmpreuna tu paFig. No. 40.
mant, greutatea pyknometrului gol. Turnam apa dis- Pyknometru pentru
tilata peste pamantul dinauntrul aparatului, pana determinarea greucand II acoperim cu un strat de o grosime de 0,5 1
tatei specifice.
cm. Pentru ea aerul dintre grauntii de pamant sa
fie mai usor lidocuit de catre apa, punem aparatul Intr'un exicator, din
care evacuam aerul cu ajutorul unei pompe de facut vid, adaptata la un
robinet pe unde curge apa, ca in figura No. 41. In acest fel, In vid, se Iasa
pyknometrul sa stea o jumatate de ceas, In care timp apa patrunde mai
/esne printre grauntii de pamant, inlocueste aerul, i umple tot spatiul

lacunar. Pentru a putea controla daca In adevar aerul este evacuat, in

interiorul exicatorului se introduce un manometru cu mercur, care ne indica schimbarea presiunei interne, treptat cu facerea vidului. Pupa aceasta
se scoate pyknometrul, se umple In Intregime cu apa distilata, se astupa
cu dopul, Se scoate apa care se ridica mai sus de cat semnu) din tubul
capilar, se cantareste si obtinem greutatea D. Din greutatea obtinuta, daca
scadem greutatea pyknometrului gol si a pamantului uscat, obtinem greutatea si volumul apei dinauntrul lui, K. Scadem volumul apei introduse
K, din volumul total ,a 1 apei W, care umpIe pyknometrul, i prin diferenta avem volumul V, al pamantului uscat G.

www.dacoromanica.ro

218

Atunci greutatea specifica a pamantului 1ntrebuintat se afla prin forinulele urmatoare:

1. CntArire : pycnometruI gol
2.
3.
4.

_Fig. No. 41.

+ apa. . .
+ pdmant

11

11

II

11

I,

A
.

.---- 11

, .=C

+ apa = D

Pycnometrul in exicatorul cu vid, pentru evacuarea aerului.

Volumul apei care umple intreg pyknometrul o aflam scazaud A din B;

W=B A
Greutatea pamantului, G, o afinm scdzand pe A din C.

G=C A
Volumul pamantului,
11 scadern din W.

V, 11

aflam scazand din 'D pe C s.i restul

V= W (D ,C)

Cunoscand ast-fel pe V 0 pe G, putem calcu1a:

1. Greutatea specifica, GS=

2. Volumul specific,

VS=

V
V
G

In determin'arile fAcute in laboratorul catedrei, greutatea i

volumul specific la pmnt i nisip a variat in felul urmAtor:

www.dacoromanica.ro

- 219 Greutates specifica

No.

2,123
2,210
2,320
2,200
2,229

Media I

2,216

2
3
4

Nisip din

Pfimant din

Pfindint din

alb ia

Dealul
eraiului
1

Volumni specific

Deal ul

Nisip din
albia

Camp.exp.

Somes

Craiului

Camp. exp.

Someic

2,600
2,482
2,410
2,430

0,470
0,411
0,421
0,450
0,448

0,400
0,402
0,410
0,411
0,408

0,372
0,400
0,412
0,400

2,450

2,676
2,459
2,427
2,450
2,692

2,464

2,521

0,440

0,406

0,392

01376

...

Din datele de mai sus se vede cum variaza greutatea specifica comparativ cu volumul specific, la pamant i nisip.
La aceste probe analizate, greutatea specifica cea mai mica.
a avut-o pamantul ridicat din dealul craiului, in al doilea rand
vine pamantul din campul de experienta, i In fine nisipul din
albia Someu1ui a avut cea mai mare greutate specifica.
Volumul specific se vede c variaga in sens invers cu
greutatea specifica. Este mare la pamantul din dealul craiului,
descrete la pamantul din campul de experienta, i este cea
mai mica la, nisipul din albia Someului.

Pe langa insemnatatea pe care o prezinta din punct de yedere stiintifit, cunoaterea greutatei specifice ne mai servete
i la cunoaterea altor propriet4 ale pamantului.
c) Volumul spa,liutui lacunar. Ori care ar fi aezarea pe
care o au graunfii in stratul pamantului, intre ei ramane un.
spatiu liber, care este ocupat de apa i aer, venit din atmosfera.
Acesta este spatiul lacunar, care joaca un rol insemnat in legatura cu insuirile pamantului i cu dezvoltarea plantelor cultivate.
C11 cat stratul pamantului se gasete mai la suprafata, cu

atat aerul pe care 11 contine, care patrunde din patura atmos-

ferica, va fi in cantitate mai mare, i cu cat ne coboram in

straturile mai adanci ale pamantului va fi in cantitate mai mica.
Dupa cum am vazut arid ne-am ocupat de aezarea parnantu
lui, din exemplele teoretice luate, spatiul lacunar pe care 11 lask

grauntii de pamant intre ei, nu atarna de marimea grauntilor

de pamant, ci atarna numai de aezare bor. Cu cat grauntii au
o aezare mai afanata, cu atat spatiul lacunar este mai mare
din contra, cu cat grauntii au o aezare mai indesat, spatiul la-

www.dacoromanica.ro

220

.cunar este mai mic. Acesta ar fi cazur cand presupunem ca

grauntii, cari se gasesc in stratul parriantuFui, au aceiai marime.

De fapt !ma straturile parriantului nu sunt formate nici odata

din graunti de marime uniforma. Grauntii de pamant sunt de
-diferite marimi, incepand de exemplu, de multe ori, de la un
cliametru de un cm. sau mai mult, i mergand, in ordine descrescanda, pana la diametre foarte* mici, cari nu mai pot sl fie
separate cu siteld, i deosebite cu ochiul liber, i pentru deter-

minarea carora trebue s ne servim de microscop. In aceste

cazuri, spatiul lacunar variaza nu numai cu aezarea, pe care o
au grauntii de pamant, dar i in leg-null cu amestecul de diferite marimi in care se gasesc.
Locurile goale, ramase printre grauntii mai mari de 1)1mant i cari constituesc spatiul lacunar, sunt umplute in. totdeauna

de graunli de un diametru mai mic, dup cum se vede in fig.

No. 36, i in aceste cazuri spatiul lacunar se micoreaza.
In mod natural, spatiul lacunar din straturile pamantului
poate s fie ocupat de apa. i aer, sau numai de apa, atunci cand
se afla in cantitate mare. Daca inn' se gasete in cantitate mai
mica, atunci apa, dupa ce imbraca fie-care graunte de pamant
-cu ate o pelicula suktire, umple spatiile inguste dintre graunti,
iar locurile mai largi sunt umplute de care aer. In primul caz,
cand spatml dintre grauntii de parnant este ocupat in intregime
cu apa, pentru a determina volumul spatiului gol, n'avem de cat
-sa determinarn cantitatea si volumul apei dintre gruntii de pamant, cu ajutorul exicatorului cu vid, sau incalzind la 100-1020 c.

Volumul de apa pe care il gsim, reprezint in acela timp i

volumul spatiului lacunar, pe care'l calculam in procente fata de
volumul pamantului uscat V, aflat cu ajutorul pyknometrului,
cum am vazut mai inainte, sau fata de volumul total, W, pe
care il are pamantul. In acest fel, dn insemnam cu A cantitatea de apa gasita in pamantul pe care'l analizam, atunci spatint lacunar va fi egal tot cu A, apa in cm. cubi.

In primul caz spatiul lacunar,

S=AXV100

In al doilea caz

AX 100
V+A

In cazul insa cand pamantul confine, .pe langa apa, i aer,

.cum de fapt se prezinta in totdeauna in natura, atunci, pentru

www.dacoromanica.ro

221

.a determina spatiul lacunar lsat intre grauntii de pam'ant,luNm

un anumit volum de pAmant natural, de exemplu un dmc.

Deterrninrn volumul pmantului cu ajutorul pycnometrului,

apa cu ajutorul exicatorului cu vid sau prin IncAlzire. Atunci

volumul aerului, care se gseste intre grauntii de pmant, L, 11
vorn afla, sarnd Jin volumul pmantului natural P, volumul
parnantului uscat 4), si volumu) apei v.;

v)

iar volumul total al spatiului lacunar, 11 aflArn daca din volumul pAmantului natural P, scolem volumul grAuntilor de pAinfint lipsiti de ap6, p, determinat la pyknometru.

SP

p.
Se mai poate determina volumul spatiului lacunar folosind un vas
-cubic sau cilindric de metal, cu tin volum de 100 cc. Se pune induntru
parridnt, se incalzeste la 100 105, pentru a evapora apa, pand cdnd ajunge

la greutate constantd, se lasd sd se rdceased supt un exicator si se antdreste. Se adaugd apoi apd pdnd cAnd se umplu toti porii si se cantdreste,
FAcand diferenta Intre a doua si prima cdntdrire, avem greutatea apei, care
a umplut spatiul lacunar, sau volumul lui.
Determindrile obtinute prin acest procedeu simplu nu sunt insd exacte,
Aind-cd 1ntre grduntii pdmdntului rdmdn multe spatii unde apa nu poate
patrunde.

Pentru a inlatura acest neajuns, Flfige determinA volumul

-spatiului lacunar msurand aerul care este in el, si pe care '1
scoate Inlocuindu-1 cu CO2.
Aparatul de care se serveste, ardtat in fig. No. 42, este compus dintrun cilindru de metal a, cu un diametru interior de 55 mm., lung de 24,5

d
Fig. No. 42.

Aparatul lui Flge pentru determinarea spatiului lacunar.

-cm., si cu un volum de 58 cm. c. La ambele capete cilindrul se inchide

hermetic ca cloud capace b si c, prelungite cu cdte un tub de metal.
Pentru luarea probelor de pdmant, in tocul celor cloud capace b i c,
la un capdt al tubului se imbued un cilindru cu peretele scurt d, In formA
de trunchj de con, si ascutit, pentru a putea patrunde In pamant. La capdtul cellalt se imbucd un alt capac e, al cdrui fund este constituit de o
retea de sdrmd. Se aseazd tubul vertical, en cdpdtul cu pereti ascutiti pe
pamantul din care vrem sd lum proba. 11 lovim peste capatul de deasu-

www.dacoromanica.ro

222

pra cu un ciocan de lemn, pdnd cand a intrat complect i s'a umplut ct.t
o coloand de pdmant. 11 scoatem apoi afard, scoatem si cele cloud piese
ajutAtoare d i e, de la cele cloud extremitati ale cilindrului, potrivim cu
an cutit sectiunile coloanei de pAmant, i aplicdm cele cloud capace de la
lnceput b i c.
Mai departe aparatul a, cu coloana cilindricA de pdmant pe care o.
contine, 11 punem in legaturd, prin tuburi de cauciuc, pe la un capat cu un
generator de CO2, b, iar pe la alt capAt, prin intermediul unui tub de cauciuc terminat printr unul de sticld, '1 conducem supt un pahar gradat c,
plin In Intregime cu q soluie de hidrat de potasiu, asezat vertical, cu gura
in jos inteo bde d, in care se afla tot hidrat de potasiu, ca in fig. No. 43.

Fig. No. 43. Aparatul lui Fliege, pentru determinarea spatiului lacunar,
in stare de functionare.
CAnd dam drumul curentului de C O aerul care este lnlocuit se adund.
supt paharul gradat, c, din baia de 1;. OH, unde citim dupd gradatie volumul
pe care '1 reprezintd.
Proba de pAmant natural, pe care am luat-o In aparat, continea si apA,.

pe care trebue sd o determindm. Volumul apei aflat '1 addogdm la volumul aerului dezlocuit, si numai apoi facem calculul procentual al spatiului
lacunar.

Mai putem afla volurnul spatiului lacunar prin calcul, servindu-ne de

greutatea volumetrica Si greutatea spe_ificd.
Dacd InpArtim greutatea volumetricA a unui pdmant, g, prin greutatea
lui specificd GS, aflam volumul ocupat de pamant (fara spatiul lacunar)
pe care, dacA '1 scAdem din volumul total al pdmantului V, aflam spatiu1

lacunar S.
(1)

v- G S

www.dacoromanica.ro

223

Cum insa, mai In, tot d'auna, la determinarea greutatei volumetrice

pamantul contine si o anumita cantitate de a , A, pe care o cunoastem,
treloue sa o scadem, i atunci avem:

S V (g G'sji + A)

(2)

De pilda,sa ne inchipuim a greutatea volumetrica a unui pamant la

un litru a fost de 1300 gr., ca, dupa determinarilg facute, pamantul continea
100/, apa din greutate, i Ca greutatea lui specifica a fost de 2,6. Atunci,
conform formulei No. 2, avem:
gr.

r.

1300

S=1000 c. C.

,130 +130 ; S=1000c.c.

2,6

c.c.

Spatiul lacunar ocupat numai de aer va fi astfel;

S=420 c. c., sau in procente S=420/0.
Tinand socoteala si de spatiul pe care '1 ocupl. apa, atunci cei 1000 cc.
de pamant, din punct de privire volumetric, ar avea urmatoarea compozitie:
1. Pamant
450 c. c. sau 450/,

2. Spatiu lacunar

apa 13/0

aer 420 .

Total

130 C. C

55/,
420 c. c } 550 c. c.
1000 c. c. sau 100%

Din deterrnindrile fadute in laboratorul catedrei pe aceasta

cale, dam urmatoare date privitoare la spatiul lacunar, in diferite
parnanturi i in functie de aezare.

PA m Ant
No.

din deaiul craiului

Nisip

din camp. exper.

din albia Someaulul

ne Indesat

indesat

ne Indesat

Indesat

ne Indesat

Indesat

50,30/0

44,0,/,
51,90/0

44,70/,
44,010

43,70/0

57,2%
54,81,
56,9%

56,10/,
52,6/0
59,710

47,9%

2
3
4
5
6

52,30/,

45,34

50,00/0

45,2/0

48,60h,
43,30/0
45,66/0

57,31,

45,94

62,10/0
47,10/0

56,10/,
57,5/,

42,70/0
42,20/0

53,64

46,10/0

46,5/,

56,5/0

44,90/0

49,8%

Media

46,0'4

58,10/0
58,2/0

55,9%

42,61,

4B,2/0

44,6/0

Cel mai mare spatiu lacunar 1-a avut pamantul din campul
-de experienta, In al doilea rand, cu o mica diferenta, vine pamantul din dealul craiului, i in fine nisipul de Somq, compus
-din graunti grei, cari in tot d'auna dau o arzare mai indesat,
.a avut cel mai mic spatiu lacunar. Atat pentru pamant, cat i

www.dacoromanica.ro

224

pentru nisip, tot din datele de mai sus, se vede cum spatiul lacunar este in functie de asezarea pe care o au grdunPi. Atat Omantul cat i nisipul, cand a fost indesat spatiul lacunar a fost mult
mai mic.

Rostul lucrdrilor mecanice, intre altele, este de a afan a

stratul pdmantului, de a-i mdri spatiul lacunar.

Spapul lacunar, fiind in functiune de asezarea grdunPlor

de Om ant, variazd in sens con trar cu greutatea volumetriel
pe care Q au pamanturile, din pricind cd apa i aerul, careumple spaPul gol si care intrd in determinarea greutdtei volumetrice, de cele mai multe ori, sunt mai usoare decat pdrtile
constitutive ale pamanturilor. Din datele de mai jos, reproduse
dupa Mitscherlich, putem vedea cum variazd, la diferite Omanturi, volumul spapului lacunar fatd de greutatea volumetricd i
greutatea specified a lor la un cm3.
Fe Tut parnfint.

PArnant turbos

nisipos cu humus

.
0

nisipo-humos
nisipos . ,
nisipo-lutos .

Lut. ni-ipos
Argila tare

Greut.
volum.

Greut.

0357

2,03
2,45
2,59
2,65
2,62
2,64
2,70

1,07
1,62
1,77
1,67
1,7A

0,85

specif.

Vol. spatiu
la cunar

0,72
0,56
0,37

o,3a
0,36
0,35
0,69

Pmanturile de mai sus, au fost mai intai cernute printr'

sitd cu un diametru de 1,5 mm. i apoi asezate intr'un anumit
volum. Din aceste date, se vede e cel mai mare spaPu lacunar
'1 are pamantul turbos, care din aceastd cauzd, cat si din pricina naturei corpurilor din cari este constituit, are in acelas
timp i greutatea volumetric cea mai mica. La cele lake panianturi, treptat cu cresterea greutatei volumetrice, volumul
spatiului lacunar descreste.
Pentru a demonstra ca volumul spatiului lacunar nu esteinfluentat de marimea graunPlor de pamant,
ollny a determinat greutatea volumetricd i volumul spatiului lacunar la un
pamant, ai cdrui_ grdunti constitutivi erau diferip ca diametru,
obtinand datzle urmtoare :

www.dacoromanica.ro

225

DlaM grAunti

Pe lul pilmantulul

Praf de lut. .
Granule de lut.
.11

11

ft

Jf

2/

Greut.
volum.

Vol. spatiu
facunar.

0,25

1,246 gr.

0,54 c. c.

0,50-1

1,062

1,00-2.00
2,00-4,00
6,76 9,00

1,056
1,042
1,016

0,61
0,61
0,62

11

mm.

0,62 ,

Din datele de mai sus, putem vedea incl odata c spatiul

lacunar nu variazN cu marimea grunplor de pamant. Micile
deosebiri, pe cari le prezinta datele din coloana care arata volumul spatiului lacunar, se datoresc faptului c grauntii de pamant n'au putut sa fie asezati exact la fel.
In straturile pmantului, cu cat ne coboram mai jos voliimul spatiului lacunar este din n in ce mai mic, din pricina ca.
straturile mai adanci ale pamantului, ne fiind lucrate cu instrumentele i fiind supuse presiunei celor de deasupra, i actiunei
de infiltrare a apei, sunt in totdeauna mai indesate, i lasa intre
ele un spatiu lacunar mai mic. Determinand spatiul lacunar
dinteun profil de parnant la diferite adancimi, Ramann gaseite
c variaza in felul urmator;
La 0-11,00 cm. ad. 0,58 c. c.
11
11

11

20,31
40,51
60,71
80,91

11

11

11

11

0,50
0,43
0,43
0,42

11

11

Importanta spatiului lacunar din pamant este multimpla.

Din punctul de vedere al infiltrarei i inmagazinarei apei in
pamant, dac stratul de la suprafata al pamantului 'are o aezare
mai afanat, un spatiu lacunar mai mare, pamantul este capa-

bil s inmagazineze cat mai multa ap de ploae. Inteun pamant cu o ast-fel de structura, apa din ploi nu se scurge la
suprafata, se infiltreaza cu uurinl i se repartizeaza printre
grauntii de pamant, unde se pastreaza la dispozitia radacinilor.
Daca stratul de la suprafata ar avea o aezare mai indesata, n'ar fi lucrat, grauntii de pamant ar fi mai apropriati unul
de altul, si spatiul lacunar mai mic. In acest caz, mai ales din
ploile mari i repezi, pana cand sa se infiltreze in pamant, mare
parte din apa se pierde prin scurgere la suprafata pamantului
sau prin evaporatie. Nu este nevoe s insistam aci prea mult
15

www.dacoromanica.ro

226

asupra importantei hotratoare pe care o are factorul apd, mai

ales in conditiunile agriculturei noastrc, in viata plantelor. Dupl
cercetdrile lui Rotmistrov, eful Statiunei experimentale de la
Odessa, rddcinile plantelor inainteazd in straturile din profunzime ale pamantului, numai clan ele coRtin un procent de al:A
capilara, care poate sa' fie smulsd de rddcini puterei higroscopice a gruntilor de pamant. Aceste straturi umede nu se pot
realiza de cat atunci, cand stratul de la suprafata are o aezare
afanata, are un spatiu lacunar mare, care sa permitd patrunderea lesnicioas a apei.
Plante le, pentru desvoltarea rddcinilor lor, ca i pentru
dezvoltare organeloi- lor aeriene, au nevoe de cantitti considerabile de apd, pe care o absorb din straturilepmantului unde
sunt raspandite radAcinile lor, i aceste cantitti insemnate de
apd folositd de ca.tre plante, atarnd intr'o mare nfasur de starea
de afanare a stratului de pamant de la suprafatd, de spatiul lacunar pe care il are.
Patrunderea aerului atmosferic atarnd de asemenea de structura stratului de la suprafatd. Pmanturile cu o structurd. indesatd la suprafata sunt pamanturi inchise pentru aerul atmosteric, sunt pdmanturi aproape moarte, de oarece, aerul atmosfemicroorganismelor in descompune.
solubilizarea sarurilor este anihilata,
pdmantul i rdcinile plan telor suferd de lipsd de oxigen. Dacd
parnantul, lucrat continuu i in mod sistematic, prezint la suprafatd
ric

lipsind

activitatea

rea resturilor organice

un strat cu asezare afanatd, cu un spatiu lacunar mare intre grauntii lui, aerul atmosferic patrunde uor, resturile de substante
organice ale pamantului se descompun repede, sub actiunea intensa
a microorganismelor, sunt, mineralizate i puse la dispozitia rdci-

nilor plantelor. Sdrurile in stare insolubild de asemenea, sub

actiunea oxigenului sau a apei incarcat cu bioxidul de carbon,
adus de aerul atmosferic sau rezultat din descompunerea resturilor organice, sunt uor solubilizate i puse la dispozitia radacinilor. Productiunea pamanturilor este in stransa legAturd cu activitatea microorganismelor, i cu continutul lor in saruri solubile. Cu
cat pamantul este lucrat mai putin, prezint o structurN, mai

indesatd, este mai inchis pentru patrunderea apei i aerului at

mosferic, cu atat sdrurile solubile pe cari le contine sunt in cantitate mai mica, forta lui de productiune deci este mai slabd.
Dac insd pamanturile sunt in continuu i in mod sistematic lu-

www.dacoromanica.ro

227

crate, pentru a prezenta un strat afanat, cu un spatiu lacunar

mare la suprafata, atunci forta lui de productivitate este mai
repede inprosptata, pamantul este capabil sa dea o productiune mai mare i mai sustinuta.

RN:Winne plantelor, pentru a patrunde i a se raspandi

intr'un pamatit cu 6 a,ezare indesat, cu un spatiu lacunar mic,
trebuesc sa cheltuiasca o energie insemnatd, pentru a invinge
coheziunea dintre grauntii de pamant, i pentru a largi spatiile
stramte cari sunt intre ei. In acest fel mentinerea n pamant
a unui strat afanat la suprafata, a unui spatiu lacunar mare, are
o importanta decisiva. Structura pamantului I spatiul lacunar
sunt factori vegetativi de prrmul ordin in producOunea agricold.
d) Suprafaja pcimantului. Pe langa spatiul lacunar, pe care
II las grauntii intre ei, pentru insuirile pamantului i pentru
fiziologia plantelor cultivate, suprafata grauntilor cari constituesc
pamantul are o importanta tot atat de mare. Apa care patrunde in stratul pamantului, am amintit in mai multe randuri ca
inbraca grauntii de pamant cu pelicule din ce in ce mai groase,
dupa cantitatea in care se alb, 'Dana cand ajunge sa umple tot

spatiul lacunar. Dna din punct de vedere teoretic putem presupune c tot spatiul lacunar al pamantului poate s fie umplut
de catre apa, in realitate insa, in natur\a, aceast stare nu se
realizeaz de cat numai foarte rare ori. In general apa din pamant, fie ca se gsete in cantitate mai mica, ori mai mar;
infiltrandu-se de la suprafata in straturile adanci, se gasete
raspandita sub forma de pelicule in jurul grauntilor de pamant.
Dac ne inchipuim acum ca grauntii unui parnant ar avea o
suprafga totala mica, egala cu 1, ei ar fi imbracati, sub forma
de pelicule de diferite grosimi, cu o cantitate mai mica de apa
de cat un pamant ai carui grauncr, in acela volum, ar avea o
suprafata mai mare, egala de exemplu cu 10. In acest fel, in
primul rand, capacitatea pentru apei este in Angie de supra./ ata greiuntilor de piimcint. Cu cat aceast -suprafata este mai
mare, cu atat pamantul este capabil s fiixeze o cantitate mai
mare de apa. AcOunea pe care o dezvolt apa din pamant incarcat cu CO2, sau acOunea oxigenului, se exercit asupra
grauntilor de pamant prin suprafata lor exterioara, pe care o

au supusa acestei actiuni. Cu cat suprafala lor totala va fi

mai mare, cu atcit cmpul de actiune al apeiincarcatei cu bioxid

de carbon, al oxigenului sau al microarganismelor, va fi mai

15*

www.dacoromanica.ro

228

lare. Microorganismele vor descompune i vor mineraliza mai

multe resturi de substante organice, oxigerull aerului va oxida
o cantitate mai mare de substante, i apa incdrcath cu bioxid
de carbon, va solubiliza de asemenea o cantitate mai mare de
sdruri insolubile, pe cari le va face accesibile rddcinilor plantelor.

RAddcinile plantelor, In rdspandirea lor In pdmant, ii trimet extremitatile lor tinere i subtiri printre grduntii de pdmant
si in interiorul peliculelor de apd incdrcate cu sdruri nutritive,
cari inbracd acesti graunti. Cu cat suprafata grduntilor de parnant si a peliculelor de apd incArcat cu sdruri solubile va fi

mai mare, cu atat rdicini1e subtiri si tinere ale plantelor se

vor forma mai usor, vor gasi un mediu de brand mai bogat.
Cand ne-am ocupat de volumul spatiului lacunar al pdmantului, am vdzut cd el nu este influentat de marimea grduntilor
de pamant ci este In functiune numai de asezarea lor. Suprafata spatiului lacunar, care este tot una cu suprafata grauntilor
de pamant, este si ea influenfaM de miirimea griiunfilor. Din
punct de vedere practic, (Ind ne inchipuim un pdmant format din
graunti mari, si alt pdmant format din graunti mici, amandoud
aceste pdmanturi, dupa cum am vdzut mai inainte, va aveaintre
grduntii lor acelas spatiu lacunar. In primul caz ins, cand grauntii constitutivi ai paniantului sunt mari, spatiul lacunar pe
care il las intre ei se afl rdspandit mai putin i printre un
numr mai mic de grauuti, in consecintd are o suprafala mai
mica.

In al doilea caz, acelas spatiu lacunar se gseste raspandit

printre tin numAr mutt mai mare de grunti, are deci o supra-

fatd mai mare. Suprafala spaleului lacunar deci, variazd in

acelas fel si in mod paralel cu supratala greiuntilor de peinuint.
Prin suprafata spatiului lacunar se exercit actiunea apei si a
aerului, asupra grauntilor de pamant. Dacd gran* de pdmant
sunt din ce in ce mai mici, suprafata spatiului lacunar si suprafata for totala este din ce in ce mai mare.
Pe fang-A mrime, si forma pe care o au greiunlii de peimeint

are o importanfa mare in legaturil iu suprafala kr. Daca neam inchipui c grauntii parnantului, de orice mrime ar fi ei,
ar avea o suprafata exterioard regulatd, suprafata spatiului goI
lasat Intre ei, i suprafata lor totald, este mai -mid. de cat In
cazul cand suprafata lor exterioara este neregulata. La acelas
volum, suprafata cea mai mica o prezinta corpurile cari au o forma

www.dacoromanica.ro

229

sfericd. Cu cat grauntii pamantului se apropie mai mult de

forma sfericd, cu atat suprafata spatiului lacunar i suprafata lor

-total va fi mai mica, i cu cat forma lor se departeaza mai

mult de forma sferica, suprafata totald a lor crete.
In mod teoretic suprafata corpurilor .de forma cubica, cuprinse Inteun
.c. in. c, crelte In felul urmator, tr-eptat cu descrelterea laturei lor :
Latura
grauntelui
cubic

1 Cin.
0,1
0,01 ,
1

1,01

p.

No. grauntilor

cubici cup rinal

Inteun c. m. c.
1

Suprafata

gritunfilor

6 cm'

10"
106
106

60
600
6000

101'

600U0

Suprafata grauntilor de forma cubica, cuprinsi Inteun volum de 1 c. rn. c,

Tariaza In mod paralel qi In sens invers cu marimea laturei lor. Daca am

presupune. ca grauntii au forma sferica, suprafata lor, de asemenea, creste
,cu cat grauntii sunt mai mid, i anume variaza In sens invers cu patratul
diametrului pe care'l au.

Plmantul, avand mai dese-ori o structurd glomerulara, in inte-

riorul lui vom deosebi trei feluri de suprafete.

Dacd ne oprim asupra corpurilor compuse, cari alcdtuesc
stratul plmantului, la glomerule, vom deosebi mai intai o
supra/aid exterioard, care este reprezentatd de suprafata exterioard a gloinerulelor. Cu ea vine in atingere in primuI rand
apa 1 aerul atmosferic, cari patrund in stratul pamantului, este
mai mica de cat cele cloud. urmtoare, i se Toate determina
in mod direct.
A doua suprafata pe care o deosebim este supra/a/a interioard
a pamantului, prin care intelegem suprafata pe care o au numai

gruntii din interiorul glomerulelor din pmant. Ea se poate

cletermina in mod indirect prin diferenta intre ultima i prima.
A freia suprafarci a pamantului este cea to/alit, care se
compune din primele cloud, din suprafata internd i externa
a glomerulelor pamantului, i care se poate determina in mod
direct.

Paul acum privirile cercetdtorilor au fost indrepiate aSupra

suprafetei totale, care cu drept cuvant joacd un rol insem:
nat din punctul de privire al insuirilor pamantului 1al fiziologiei plantelor cultivate. In ultimul timp s'au gsit

www.dacoromanica.ro

230

mijloace i pentru determinarea suprafetei exterioare. Cunoscancr

aceste cloud suprafete ale unui 'Amara, prin diferentd, putem sd.

aflm suprafata interioard, care hotArdte mrimea suprafetei

totale, i care, comparativ cu cele lalte doud, are un rol mai
insemnat in legdtura cu hrana plantelor. Amintindu-ne importanta

pe care o are structura glomerulard, in viitor credem cd studiul

supratetei interioare poate constitui o cale foarte bund i interesanta pentru cunoaterea gradului structurei glomerulare a unui
pamant, ,i mai ales a structurei glomerulelor.
*

Determinarea suprectei totale a pamantului nu se poate face

in mod direct, fiind-ca corpurile, infinit de multe i de mici, cari
intrd in compozitia lui, nu se pot mdsura. Sunt Ins mai multe
cdi indirecte, prin cari se poate determina cu preciziune.

Una din aceste cth este cu ajutorul cadurei de umezire,.

dup procedeul lui Rodewald-Kiel- i Mitscherlich. Gruntii pamntului au proprietatea de a fixa la suprafata lor un strat foarte
subtire de apd
apa de higroscopicitate
care nu poatesa fie folosit de radacinile pl-antelor, fiind-ca nu este liberatd.
de pamant. Cantitatea acestei ape de higroscopicitate, repartizatd uniform i pe o grosime constantd, este in functiune de
suprafata totald, pe care o au gruntii pamantului. Cu cat
aceastd suprafatd este mai mare, cu atat i contactul cu pelicula
de apa este mai mare. Pe de alt parte pamantul, cand 'i inbracd.
gruntil constitutivi
suprafata totald
cu stratul de apd de
higroscopicitate, dezvolt o anumit eantitatea de caldurd, ciildura
de uniezire, pe care o pierde in momentul cand pierde apa de.
higroscopicitate. Cunoscand cdldura de umezire, putem sd determinm suprafata totald a pamantului, pe baza raportului gsit de Rodewald-Kielintre suprafata d umezire i cAldura care se dezvoltd.
Pentru determinarea caidurei de umezire, cercettorii amintiti se folosesc de un calorimetru cu ghiata, in care se introduce o anumit cantitate de pamant complect uscat, mentinut
la o temperaturd de 00 c., inteo fiold inbrdcata pe din afara
cu un strat de ghiata. Cu ajutorul unui dispozitiv special, sevars peste prnant o anutnitd cantitate de apd, cu tempera-tura tot de 00 c. Venind in contact cu apa, pamantul se umezete,
dezvolt cAldurd, .topete parte din peretele de ghiata. exterior,.
Cantitatea de apa lichefiat prin caldura de urnezire, dezvoltatd,
de prnant, apasa pe o coloand de mercur, care 'i indicd votu-

www.dacoromanica.ro

231

mul. Cunoscand volumul de apa lichef at cunoastem temperatura dezvoltata, i apoi prin calcul se determina suprafata totala.
A dona cale, pentru cunoasterea suprafetei totale a unei cantitati de
panlant, este prin determinarea apei de higroscopicitate.

Dupa cercetarile lui P. Ehrenberg, apa de higroscopicitate

-este cantitatea de apa care inbraca graunpi de pamant cu un
strat de ro molecule suprapuse, unele peste altele, avand grosimea de 2,5 milimicroni. Cu cat grauntii de pam ant vor II mai
znici, i vor avea o suprafata mai mare, cu atat stratul total de
apa higroscopica, pe care il va fixa imprejurul lor, cu o grosime
-de 10 milirnicroni; va fi mai intins, apa totald fixata sub aceasta.

forma va fi in cantitate mai mare. In acest caz, nu avem de cat

s uscam pamantul, paha and pierde toata cantitatea de apa
pe care o continea, sa'l lasam s fixeze cantitatea de apa higroscoplcd, i prin cahtariri s determinam cresterea in greutate
in urma fixarei apei higroscopice, i sa cunoatem, in acest fel,
apa higroscopica fixata. Cu cat pamanturile vor fixa o cantitate
mai mare de apd higroscopica, cu atat suprafata lor exterioara,
.si suprafata spatiului gol va fi mai mare.
Cunoscand apa de higroscopicitate, prin calcul, fata de
grosimea stabilita de Atterberg, putem determina suprafata pe
.care o au peliculele de apa, deci suprafata totala a grauntilor
pamantului pe cari
inbraca. Acest mijloc nu da rezultate
destul de precise. Prin incalzire pamantul de sigur ca sufera.
,anumite schimbari, cari nu pot ramane fara influenta asupra
puterei lui higroscopice. De asernenea, prin incalzire nu suntem
siguri ca pamantul a pierdut toata apa pe care o continea, find

compus dintr'un amestic de diferite corpuri, cari pierd apa la

idiferite temperaturi.

Pentru a inlatura acest neajuns, vorn determina apa de higtoscopicitate prin volatilizare in vid, dupa procedeul lui Mit.scherlich.
Pentru aceasta ne servim de exicatorul cu vid, din fig. No. 44, corapus dinteun vas cilindric de sticld a, cu peretji mdrunti
grosi, p ntru a
rezista unei presiuni de o atmosferd. Acest vas se ac perd cu un capac
circular de sticid groasd, d, 1 cu peretele inferior slefuit, pentru a Inchide
hermetic. Capacul are un orifi 'iu excentric c, pete care se lipeste c ceard
rosie un tub de sticld, prin care, prin intermediul unui tub de cauciuc, vasul
se pune In legAturd cu o.pompa aspiratoare, cu curent de apd, pentru facut
vid. In interiorul vasului, In d, se toarnA 100 c. c. de acid sulfuric 10Io
-se aseazd apoi un trepied de sticld. De unul din picioarele trepiedului este
i

www.dacoromanica.ro

232
ficsat un mic manometru cu mercur f, care ne aratd cAnd vidul este gata.

Pentru Omani ne servitn de o farfurioara mica de sticld, care are

un capac de sticlA slefuita.

Cantarim Intai farfurioara de sticld cu capacul, apoi punem 30-50 .

gr. de pdmAnt uscat la aer si bine m.druntit. Introducein farfurioara cu
pdmantul, ,61 fara capac, In exicatorul.cu vid, si o asezdm cu grija pe trepied. Acoperim exicatorul si incepem evacuarea aerului, punAndu-1 In lega.turd -cu pompa de fdcut vid. Cand manometrul ne arat cd vidul este cony

plect, Intreruperu evacuarea, si astupdm tubul de cauciuc din prelungirea

capacului, cti un baston de stibla Lam exicatorul si'l punem la Intuneric,.
Intr'un dulap fArd scimbdri de temperaturd. In vid apa bigroscopicd, pecare o continea pdmantul, se evapord si este absorbitd de acidul sulfuric..
Dupl. 2-3 zile schimbdm acidul sulfuric, inlocuindu-1 cu alti 100 c. c. de
aceiasi concentratie 10%. Cdnd scoatem farfuria cu pamant afara o acoperim du capacul de
sticlA. Evacuam din,
nou aerul i punem,

din nou exicatoruL

In acelas loc,. Dupd.

alte trei zile pierderea apei higroscopice este complectd. De aceastd data, lnainte de a

scoate farfuria cu
tiSoolia. to%

pamant, umplem.
exicatorul cu aer

uscat, care a fost

Fig. No. 44. Exicatorul cu vid, ai lui Mitscherlich,

pentru determinarea apei de higroscopicitate.

condus mai Inainteprintr'o bae de acid

sulfuric 10%. Deschidem apoi exicatorul, acoperim farfurioara cu capacul, o scoatem si ocantdrim. Prin diferentA, fatd de cAntArirea din nainte, avem greutatea si
volurnul apei de higroscopicitate care s'a volatilizat In vid.
Pornind de la faptul cd apa de higroscopicitate, dupd cercetdrife lui
Ehrenberg, formeazd un strat de o grosime de 0,0000025 m. m., prin calcul
gdsim cd 0,01 gr. de apd de higroscopicitate corespunde unei suprafete de4 in"
deci 1 gr. de apd corespunde la 400 mp.
din suprafata total&

a grauntilor. Inmultind ast-fel cantitatea In grame, de apd de higroscopicitate gdsitd, cu 400 m', aflam suprafata totala a cantitAtei respective de
pamant.

Acest calcul '1 facem pornind de la cantitatea de apa higroscopicd,.

determinata In grame, fArd sd mai socotim procentul pe care '1 reprezintd
fatd de cantitatea de pamant. Socotim gramul de apit egal cu un e. m. c..
DeterminAm apoi suprafata pe care ar ocupa-o acest volum de apA, dacd
ar fi asezatd sub forma unui strat de o grosime de 0,0000025 m. m., deci
In stare higroscopica. Acest calcul '1 facem pornind de la formula cu care
determinAm volumul unui cub:

V= B X I, In care:

www.dacoromanica.ro

233

suprafata bazei, si I=inaltimea. Din aceasta formula

V=voIumul,
valoarea lui
.
In aceasta formula, afara de B, cele lalte doua. elemente sunt cunos.cute: .B:=1 cmc., sau 1000 fn. m. c., jar 1= 0,0000025 tn. nr. Inlocuind
atunci tn ultima formula cele doua efemente prin valorile lor a,vem:

1000 m. mc.
0,0000025

in. m.

Pacand calculul gasim ca B = 400000000m. nip. Deci suprafata higrosco-

pica, sau suprafata grauntilor pe care o ocupa 1 c. me. de apa raspandita

In stare de higroscopicitate, pe o grosime de 0,0000025 mm. este de 400 m. p.

Falk de apa de higroscopicitate In 0/0, de asemenea, putem sa deterininam suprafata grauntilor de pamant, dupa formula urniatoare stabilitit
cle Mitscherlich, In care S= suprafata grauntilor, H=I, de apa higrosco-

picA

100

0,0000025 .

cm

Care reducandu-se" ne cla:

S=HX 4 mt:
Cunoscand ast-fel apa de higroscopicitate In oh a unui pamant,

ni

inrnultind-o cu 4 m*, aflm suprafata graruntilor la un gram de pamant.

Pentru a vedea felul cum variaz suprafata grauntilor de

pamant, paralel cu higroscopicitatea lor, determinata in felul
aratat mai sus, reproducem mai jos urmatoarele date comparative dupa Mitscherlich.

Parnant
Nisip marunt . . .
Acelas, pisat maruilt
Carbonat de Ca . .
Parnant nisipos . .
Lut nisipos
Lut . . ,
.
. .
Argila compacta

Sltina af. labgaro-

tatea

piim- In m2

0,03404,

0,0684

1,0000/0
1,400/0

2,090/,
3,0004
5,4004
6,5404

23,81%

Caolin

Lut tare

Higroscopict.

0,136 tn,
0,272
4,000
5,60
8,36
12,00
21,60
26,16
95,45

Din datele de mai sus, vedem cum suprafata absoluta a grauntilor, cari se cuprind intr-un gram de pamant, a fost mai mare
a nisipul pisat marunt de cat la nisipul ne pisat, i mai
departe vedem c argila are cea mai mare proprietate de higros-

www.dacoromanica.ro

234

copicitatea i cea mai mare suprafata a grauntilor, din pricina.

el grauntii, din cari este compusa, sunt foarte fini.
Pamantul campului de experient al catedrei, la diferiteadancimi a avut urmatoarele suprafete ale grauntilor constitutivi,
calculate la 1 gr. i la 1 m3 de pamant.
Orizontul

0-20 cm.
80-100

,,

140

160 180 ,
200 220
240

Higroscopicitate a

45,86
38,40
-40,28
48,34
41,63
41,24
42,42

40 60
120

Corpuri
levi gate

260

Suprafata griuntilor

la 1 gr.

la 1 rr.8

5625 Ha

35,16 m0
33,60
34,00
42,20 ,,
40,28
39,48
33,00

8,790/,
8,400/,
8,500/,

10,55%
10,070/,
9,87/,
- 8,250/0

6376
5440
6752
6448
6316
5280

,
I

Tot in tabloul de ;nai sus, am dat i procentul de corpuri

levigabile, determinate prin procedeul Kuhn-Wagner. Se veCleast-fel cum higroscopicitatea variaza paralel cu procentul acestei.

categorii de corpuri. Din ultimele doua coloane se vede cesuprafete considerabile au grauntii dintr'un gram, i mai ales.
dintr'un m3 de pamant.
F. Zunker, pentru a scoate valori uor comporabile, privi-

toare la aceasta importanta Insuire a pamantului, determina

suprafata specified a pamantului prin care iutelege cifra care
exprima de ale ori suprafata grauntilor unei cantitati oare-care
de pamant este mai mare ca suprafata unei aceleiai cantitgi
de pamant compus din graunti cu diam. de 1 m. m.
In acest fel, pentru principalele tipuri de pamarituri, el gasete urmatoarele suprafete specifice :
No.

Argi la grea . .
Argi IA obicinuita

> 1000

1000-730

Lut greu
Lut obicinuit

730-510
610-340

Lut nisipos
Nisip lutos

Nisip

Suprafata
apeciflift

Felul pmntului

www.dacoromanica.ro

340
130

130
30

< 30

235

Determinarea supra.
exterioare. Daca peste un pamant
-uscat, cu structurd glomerulara, turnam apa, ea patrunde printre
.graunti, ii ittraca, pe fie-care in parte, cu cate o camaa sub-

tire sau mai groasa, dupa cantitatea in care se aft. Dac este
in cantitate mai mare, ii indeparteaza unii de altii, desface glomerulele, i aduce pamantul intr'o structura granulara. Cantitatea de ap higroscopica, fixata in acest fel pe suprafata tuturot- grauntilor de pamant, ne- da suprafata totala a spatiului laLunar, Sau suprafata totala a grauntilor de parnant, in felul cum
-am vazut mai inainte. Dna ins, in loc de apa, udam pamantul
cu benzol sau cu petrol, fenomenul se petrece in alt-fel. Aceste
lichide nu se infiltreaza prin-tre grauntii de pamant in interiorul
glomerulelor. El e se raspandesc la suprafata i in braca glomerulele

cu o cantitate variabill, care, ca i in cazul apei, este .in functiune de suprafata totala pe care o au glomerulele, i de puterea
de adeziune a grauntilor de la suprafata glomerulelor N de
lichidul respectiv. In acest fel lichidul fixat In jurul glomerulelor, ne indica suprafata spatiului lacunar cuprins numai intre
glomerule, sau suprafata exterioara a glomerulelor pe cari le
formeaza. Daca pentru acela parnant, cu structura glomerulara,
determinam suprafata totala a spatiului lacunar, cu ajutorul apei
kle higroscopicitate, i suprafata spatiului lacunar dintre glomerule, sau suprafata exterioara, avern marimea suprafetei interioare, adica a grauntilor cuprini in interiorul glomerulelor.
Suprafata exterioard a glomerulelor de pmant, cu ajutorur benzolului sau petrolului, e gaseste printr'un procedeu, bazat pe acelas principiu
ca si aflarea suprafetei totale a pAmantului, cu alutprul apei de higros-

copicitate, si In determinarea ei ne servim de urmtorul aparat, care se

vede din fig. No. 46. Este tot un exicator cu vid, compus dintr'un vas cilindric de sticla groasd a. Capacul de sticld groas b,cu marginile slefuite,
este boltit In sus, si in centrul lui, printr'un oriflciu, se poate pune In legAturd, prin tubul c, cu pompa de fcut vid.
In interioruI exicatorului se asterne Inti, pe fund, un strat subtire, a,
cle pentoxid de fosfor. Se pune apoi un trapied, e, cu picioarele scurte,
peste care se asazd un vas f, cu un amestic compus din 60 gr. unt-delemrr si 7,5 gr. benzol. Peste acest vas se asazd un alt suport, g, cu trei
la unul din picinare prevAzut cu un manometru cu Merpicioare scurte
-cur h, pentru indicarea vidului
peste care se asazd apoi farfurioara cu
pAmantul, a cdrui suprafata exterioard vrem s o determindm.
Pdmantul, cuprins In farfurioara de sticld 1, _se introduce In exicator, dupa ce se usucd mai intdi pentru a pierde apa de higroscopicitate.
In exicator, dupd ce a fost evacuat aerul, pamantul std trei zile, la un

www.dacoromanica.ro

236

loc retras, ferit de raze solare si de oscilatiuni de temperatura. lava trei

zile se umple exicatorul mai Intai cu aer uscat, apoi se scot vasele cti
pamant Si cu benzol, acoperite cu capacele lor de sticla slefuita,si se cantaresc imediat. Se schimbramestecul de benzol i unte-e-lemn, se pune
pamantul Inauntru, se face din nou vid, si se lasd sa stea In acelas loc
Inca trei zile. Dupa acest:timp se umple iar exicatorul en aer us:at, sescot vasele cu pamant i benzol acoperite, si se cantaresc repede. In vid
benzolul se volatilizeaza, este absorbit de pamant, ale carui glomerulesunt inbracate cu un strat continuu.
Prin cele doua cantariri succesive, dup cate trei zile, vasul cu pamant, prin sporurile de greutate, arata cantitatea de benzol absorbita, iar
vasul cu amestecul de benzol Si tint --de
Iemn arata cantitatea de benzol pierduta.
Cunoscand cantitatea de benzol absorbita prin calcul se poate determina suprafata exterioara a pamantului, pe care
111.L.
a Imbracat-o.
Dupa ce cunoastem suprafata totala
si pe cea exterioara a pamantului, prin.
11111111111
diferenta, Imre prima si ultima, putem
determina snprafata interioara a glomerulelor.

# 111.1111PDA,

!lIL
111

Aefos,,q

Spatiul lacunar din pamant constitue un factor vegetativ de ordirr

fizic de mare importanta. Cunos,

IMAIWIKe.0221../..01.-,ISOfri,

rg. No. 45.

Exicatorul lui
Mitscherlich, cn vapori de benzol In vid, pentru determinarea
suprafetei exterioare a pamantului.

and insa marimea grauntilor de

pAmant i a suprafetei lor, puterm
trage concluzii foarte importante ir
legatura cu prop.riettile pmantu-

lui, cu fenomenele cari se petrec

in el, i cari intereseaza viata plantelor.

PAmanturile cari au o suprafata totala mare, sunt Omanturi cari, in primul rand, sunt constituite din graunti mrunti.
Fata de patrunderea i dezvoltarea radacinilor plantelor, dacd
suprafata grauntilor este moderata, dacd deci grauntii de pdmant
au o marime mijlocie, raclacinile plantelor patrund si se rIspandesc cu mai mult uprinta.. In pamanturile cu o suprafata prea.,
mare, compuse din graunti prea mici, patrunderea i raspandirea
rAdlcinilor este mai anevoioas, i plantele trebuesc s intrebuin-

teze o energie mult mai mare in dezvoltarea aparatului lor

radicular. 0 suprafata mica a grauntilor de pamant sau a spatiului gol, lsat intre grauntii de pamanl dintr'un anumit volum,

www.dacoromanica.ro

237

este un indiciu ca stratul pgmantului este format din graunti

mai mari, i cu o aezarea mai afanata. Patrunderea aerului
atmosferic in ast-fel de pgmanturi, se face mai lesne, i prezenta
lui in stratul pamantului, pe lang ca este ceruth de rdgcinile
plantelor, activeazt viata microorganismelor. Apa de ploaie,in
ast-fel de pamanturi, se infiltreazd cu mai mult uprinta in straturile mai adanci, unde este ferita de pierderile prin evaporatie
de la suprafata, i unde sta in intregime la dispozitia radacinilor.
Pierderea apei prin evaporatie, dintr'un astfel de parnant, este
mai redusg, din pricing ea grauntii stratului de pgmant, find de
dimensiuni mai marl. i cu o aezare mai afanata, nu formeaza

intre ei tuburi capilare, prin cari apa din pgmant s'ar ridica i
s'ar pierde in atmosfera. Ast-fel de pamanturi, in perioadele
cand cad ploi repezi, sunt capabile sa inmagazineze mai multa
apg de cat acele cari, fiind formate din graunti mai mici, sunt
mai greu permeabile. Capacitatea pentru apg insg este mai mare
la pgmanturile cari au o suprafata mai mare a spatiului gol,
cari sunt formate deci din graunti mai mici. Cu cat suprafata
grguntilor de pgmant este mai mare, cu atat ele fixeaz o cantitate mai mare de apg in stare higroscopicg, care, de multe ori,la unele pamanturi poate ajunge pang. la 12-15 Vo, apa care
nu poate sa fie folosit de cgtre radcinile plantelor. Aceste
.pamanturi, dei au o capacitate mai mare pentru apg, totui,
au nevoe ca continutul lor in apg s fie continuu alimentat, din

atmosfera sau din rezerve stranse in straturile adanci, din

pricing ca o cantitate insemnat de apg este tinut strans sub
forma higroscopica i nu poate sa fie folosit de plante. Prnan-

turile bogate in resturi de substante organice, pamanturile

argiloase i toate pgmanturile in general compuse din grgunti
fini

i cu o mare putere higroscopica, se resimt mult la

secet.

In aceste pamanturi lucrgrile mecanice trebuesc fgcute cu

mai multa grijg i la timpul cel mai potrivit, pentru ca apa din
ploi sa se inmagazineze in cantitate cat mai. mare, si pierderile
prin evaporatie directa sg fie cat mai reduse.
Numgrul de plante, cari se dezvolta pe o- anumit suprafata
de pgmant, trebue de asemenea chibzuit in legaturg cu cantitatea de apg pe care se poate conta.

www.dacoromanica.ro

238

V. Apa din pgmnt.

1.

Rolul apei In natur:

Apa in naturd, supt actiunea diverilor factori climaterici,

se gAsete inteun continuu circuit intre ocean, atmosferd i suprafata globului. In fie-care an pe cele 145 milioane de km. pdtrati,

cat este suprafata continentelor, cad la suprafata pAmantului,

dupd Hass, circa 122500 kmc. de apd supt diferite forme de hidro-

meteori. Pe' intreagd suprafata globului cad anual circa 400 mii
kmc. Din aceast ultimd cantitate, circa 1/4-1/3 cade la suprafata uscatului, restul la suprafata marilor i oceanelor. Din
cantitatea totald de apA care cade la suprafata uscatului, a asea

parte se scurge inapoi in ocean, restul, in parte se infiltreazd

in pamant, in parte se ridicd in atmosferd prin evaporatie.
Aceia care se infiltreazd in pArnant, pentru inplinirea circuitului
complect,_are nevoe de circa 4000 de ani. Apa din precipitatiunile atmosferice cari cad anual, repartizatd in mod uniform pe

suprafata globului, ar forma un. strat continuu de aproape un

metru grosime. Pe diferite regiuni ale globului apa este insd reparti-

zatd in mod feluri. In unele regiuni din deerturi nu cade anual

nici o picatur de apd, in Himalaia, in unele regiuni, cad anual
pand la 10000 de m. m.
Aceste cantitti enorme de apl exercitA o actiune complexta
in timpul circuitului ei in naturd.

In formatiunea pdmanturilor, apa constitue un factor de

primul ordin, care 'i inprimd o anumitd directiune evolutivd.
Zonele naturale de soluri, cari se_ pot urmAri pe suprafata globului, .'i datoresc cea mai mare parte din caracterele lor morfologice
factorului apd. Hilgard, in tinuturile agricole ale Americei,
orientandu-se dupd cantitdtile de percipitatiuni atmosferice caracteristice fie-cdrei regiuni, gAsete deosebiri fundamentale intre
solurile pArnanturilor aride i ale celor umede. In tinuturile

umede, sdrurile din straturile de la suprafata ale pdmanturilor,

sunt spalate in adancime, argila ramane in cantitate mare,
resturile de substante organice, din cauza temperaturilor scdzute descompunandu-se incomplect, se adund supt formd de
humus. In aceste regiuni sunt pamanturi grele, in cari principala
problema a agriculturei o constitue sporirea i intretinerea
sdrurilor nutritive in sol. In regiunile aride, apa care cade in
cantitali mici nu poate exercita actiunea de spdlare, resturile

www.dacoromanica.ro

239

de substante organice, sub actiunea unei temparaturi ridicate,

se descompun mai puternic sau aproape complect, stratul

pamantului, profund i uniform, este mai sarac in argila i

humus, cu un continut insemnat ins in saruri nutritive uor
asimilabile. In aceste regiuni sunt pamanturi bogate, cari se
lucreazd uor, i in cari principala problema a agriculturei o
constitue factorul apa.
In granitele Regatului vechi, dei regiunile sunt mult mai
reduse, din cauza repartizarei diferita a precipitatiunilor atmosferice, caracterele deosibite ale celor doua categorii de regiuni
se pot urmari tot aa de distinct.
Folosind datele lui V. C. Munteanu i C. Roman, privitoare
la multe analize de pamanturi, i grupandu-le pe regiuni dupa
caracterul lor arid sau umed, compozitia lor chimica variaza
aproape la fel ca in solurile Americel, studiate de Hilgard, dupa
cum am aratat in mod schematic i in fig. No 1.
Zone le naturale de soluri datoresc caracterele lor tipice in

primul rand factorului apa. Sibirtzev, in studiul morfologic al

pamanturilor, deosibeste principalele zone caracteristice orientandu-se in mare parte dupa apa. Glinka inparte pamanturile
dupa cantitatea de precipitatiuni atmosferice din fie care regiune.
Kosteiciov i Kossovici, studiind pamanturile negre de cernoziom,
insista asupra influentei hotaratoare a aceluia factor. MunteanuMurgoci, facand studiul morfologic al pamanturilor tarei noastre,
deosibete aceleai, tipuri principale, formand zone naturale tot

atat de regulate, i intr'o continuare fireasca cu cele din Rusia

Sud-rasariteana.
Influenta apei asupra florei i faunei, care populeaza scoarta .

globului, nu este mai mica. Ca i pamantul, animalele, fad produsul conditiunilor mediului cosmic, intrunesc caractere inprimate de factorii hotaratori ai acestui mediu, i se gsesc raspandite pe suprafata globului dup aceleai norme.
Plante le, de asemenea, sunt produsul mediului ambiant i
populeaza arii geografice determinate de caracterele lor, capatate in mare parte in legatura cu factorul apa. Morfologia, anatomia i fiziologia plantelor intrunesc numeroase caractere, datorite conditiunilor de umiditate ale regiunilor lor originare.
In timpul dezvoltrei, pana la maturitatea complecta, factorul apa are o influenta caracteristic asupra plantelor, care
se poate urmari in mod comparativ de la un an la altul, sau

www.dacoromanica.ro

240

acela an pe cale experimentala la diferite valori crescande

ale factorului apa.
Wollny dovedete in mod experimental ea dezvoltarea plan-

In

telor este in strans legatura cu starea de umezire a aerului

atmosferic. Cantitatea absolut de substanta organica, stransa
de planta, sporete treptat cu creterea vaporilor de apa din
atmosfer. Starea de higroscopicitate a aerului atmosferic, inprima

mai departe plantei o intreaga serie de caractere de ordin morfologic, anatomic i fiziologic. It sens agricol, cantitatea de vapori de apa din aer impun anumite limite, cari nu pot fi trecute
de plantele cultivate in productia pe care o dau.
Din punctul de privire al dezvoltrei vietei economice i
sociale, in gospodria statelor moderne, importanta apei este tot
mai mult simtit, i agricultura, in scopul propdirei ei spre
buna stare generala, trebue sa-i revendice dreptul firesc la
folosirea acestui bun matural.
A domnit intr'o vreme credinta ca, pe langa apa din pamant adusa de ploi, plan tele pot fi alimentate cu cantitati insemnate de apa pe cari pamantul le poate fixa prin stratul lui de la
suprafata, din vaporii de apa a atmosferei. Astfel Davy spunea :
Puterea peimeintului de a condensa apei din aier, este in streins.x
legeiturei cu productivitatea. Dacci aceastd proprietate este mare,
atunci plantele sunt alimentate cu apd in artii secetop..." Se vedea

in aceast proprietate a pmantului, de a condensa vaporii de.

apa din atmosfera, o supap de siguranta in contra actiunei
rele a secetei. Tot in aceasta ordine de idei, Liebig spunea :
Acolo uncle in limpid veret suprafala pamdntului se usuca,
feirei ca sei aibei loc o inprospatare cu apei, din straturile inforioare prin capilaritate, proprietalea puternicd a pezmelntului de
a absorbi apa in stare de vapori din aer, constitue un mijloc
de intrelinere al vegetaliei."
Apa, pe care poate s'o fixeze pamantul din vaporii din atmosfera, nu este alta de cat apa de higroscopicitate, care inbraca grauntii de pamant cu o peliul fink cum am vazut mai
inainte, reprezintand cantitati mai marl sau mai mici, dupa supra-

fata pe care o au grauntfi de pamant, i dupa putErea de adeziune pe care o au diferitele substante, din cari sunt compui
grauntii pamantului, fata de apa. Ori, dupa cercetarile lui Adolf
Mayer i R. Heinrich,s'a dovedit in mod indiscutabil, ca plantele nu pot sa foloseasc apa care se gasete in pamant in.

www.dacoromanica.ro

241

stare, higroscopica, ea fiind Onutg strans de grauntii de pamant,

ca plantele mor in momentul and apa din parnant a fost

consumata pang la limita apei de- higroscopicitate. Aceste expe-

riente, refuate mai tarziu de dire E. Mitscherlich, au dovedit

Inca odatg, ca apa higroscopica a pgmantului nu poate sa fie
folosita de cgtre plante. Din tabloul de mai jos, reprodus dupa
Mitscherlich, pentru diferite feluri de pmanturi, sunt date canti-

tatile de apa higroscopica, pe cari sunt capabile sa le fixeze

acele pamanturi, iar in alt coloana; sunt date procentele de
apa, cari se mai ggseau in parnant in momentul and ovazul
i mustarul -s'au uscat.
I

Higroscoplcitatea In 0 o

Felul pAmntului

Nisip de quart .
Pmant nisipos
A

IF

I/
11

,f

.
.

Nisip lutos .
Lut nisipos .
Pamant lutos

tare .
argilos . .
de compost
marecagios
/1

.
.
.
.

0,12
1,03
1,23
1,71
2,46
3,09

4,12
5,87
7,07
21,70

V. ap In parnant la uscarea

ovitzului

muttatului

0,06
0,85
1,15
1,52
2,10
2,91
5,08
4,97
7,13
17,60

0,09
0,87
1,09
1,63
2,40
3,87
4,80
5,69
6,07
21,20

LJin datele de mai sus, se vtde c apa, pe care o contineau

parnariturile in momentul and ovazul si mutarul eau uscat,
era egala., sau aproape egala, cu cantitatea de apa higroscopica,

i de multe ori mai mare chiar. Tot din datele de mai sus se
poate vedea ca., in linii generale, ovazul folosete mai mult apa
din pamant de cat mustarul, de oare-ce in multe din cazurile de
mai sus, pamantu1 contine un procent mai mic de apa in urma
ovgzului, de cat in urma mustarului.
lmportanta mare care se atribuia in. acest fel apei higroscopice a pamantului, in legatura cu viata plantelor, nu este ade-

varata, fr sd mai amintim faptul ca. apa, pe care pamantul

ou

lixeaza din vaporii din atmosfera, reprezinta cantitati mici,

sau se pierde dm nou in atmosfera prin evaporatie.

Principalul izvor al apei, pe care o contin parnanturile in
diferitele lor straturi, este apa din ploi si din zapadd. Dupg structura pe care o are pamantul, i dupg marimea suprafetei lui totale
16

www.dacoromanica.ro

242

se infiltreazd i se rdspandete in diferitele

straturi ale pAmantului. Dup conditiunile climaterice, dupd
anotimpul in care cad ploile, si dupd felul cum este aezata.
suprafata lui, din apa ploilor o parte se pierde imediat in atmosferd sub forma.* de vapori. In regiunile uncle pdmantul pre-

apa din ploi

zintd suprafete inclinate, cantitatea de apd care se pierde la

suprafatd prin scurgere este mai mare de cat in regiunile aezate, unde apa se scurge mai uor in mod vertical in straturil
din adancime. In regiunile cu temperaturd ridicatA, in timpul
epocilor ploioase, mare parte din apa care cade din ploi se
pierde din nou in atmosferd prin evaporatie.
Structura peimantului,dupa cum am vdzut pand acum, i
arzarea lui, joacd iardi un rol important, ori care ar fi configuratia terenului, in legAturd cu
infiltratia apei in pdmant. Cu.

cat stratul de la suprafap al

pdmantului este mai afanat, cu
atat apa de ploae se infiltreazd
mai lesne in adancime i scapd
de actiunea cAldurei. Din con-

trA, cu cat stratul de la supa, S/dly Pe7idulard

Fig. No. 46, a si b.

bi Sta re Furuculara

StArile apei in

rafata al pdmantului are a

aezPre mai indesate, este

compus din grAunti mai fini,

cu atat apa din ploi std mai

parnant (dupa E. Mitscherlich).
mult la suprafatd expus acPunel de evaporatie a temperaturei, pana cand se infiltreazI
in adancime.

2. Strile apei in pinnt.

Ap.a se repartizeaza printre graunpi pamantului in mod uni-

form, inbracand pe fie care cu eke o peliculA subtire. Cu cat

apa sporete, cu ant aceast pelicula se ingroad, ocupa tot
mai mult din spatiul lacunar rAmas intre grAuntii pamantuluir
pand cand II umple complect.
M. Boyoucos deosibeste trei stAri ale apei in pArnant, pe
cari le determind dupd 'temperatura lor de congelare : a) ajade gravitape, care poate fi utilizatA la exces de cdtre plante, b)
apa liber, uor folositd de care plante i c) afia fixata care nu
este accesibild rAddciniloi plantelor.

www.dacoromanica.ro

243

Wersluys deosibete de asemenea trei stari principale. Dac

apa se gasete in cantitate mica, i nu ajunge s inbrace grauntfi de

pamant cu o pelicula continua de apa de higroscopicitate, atunci

-ea se grupeaza numai in punctele de contact ale grauntilor
de pamant, dupa cum se vede in figura No. 46a, iar restul spatjului dintre punctele de atingere, a trei sau mai multi graunti

de pamant, ramane ocupat cu aer. Aceasta se numete starea

pendulara.

Dna apa se gasete in cantitate mai mare, atunci ea inbraca gran* de pamant cu straturi continui, intre grauntii de
pamant raman totui spatii goale sub forma de tuburi ramificate

in toate direcile. Aceasta

HE IT

-este starea junicular, ara-

lat in fig. No. 40.

Dac apa este in cantitate mai mare, atunci ea
umple tot spatiul gol dintre
graunpi de pamant. In acest
caz avem o stare capitara.
Daca ne inchipuim un pamnt complect uscat, In mo-mentul cand ploud stratul lui de

Fig. No. 47.

Rdspandirea apei In jurul grauntilor de pamant prin tensiunea
superficiala (dupa A. D. Hall).

la suprafat,a se Imbiba -repede cu apa, pana cand capacitatea lui totala

este satisfacuta. Din stratul de la suprafata apoi apa In virtutea greutatei,

se coboara tot mai mult In straturile mai adanci, si in baza tensiunei

sufierficiale, pe care o are stratul de apa de la suprafata peliculelor, are ten-dinta O. se repartizeze uniform peste tot, si sa formeze straturi de aceiasi
grosime. in baza tensiunei superficiale Oa se miff& in Mate direqiile in
pamd nt ca in fig. No. 47.
In apa moleculele se atrag Intre ele In mod reciproc. Intr'un strat
de apd moleculele caH se gasesc In interiorul lichidului sunt atrase de
moleculele vecine cu aceias forta cu care si ele la randul lor le atrag.

Rezulta In acest fel un echilibru de forte. Moleculele de apa cari se

gasesc la suprafata stratului pe care 'I formeaza, sunt atrase numai spre
interior de moleculele vecine. Spre exterior lipsind alte molecule vecine
cari sa le atraga cu aceias foga, stratul extern de molecule sunt atrase
numai spre interior, sunt Indesate unele Intr'altele, dand nastere unui strat
mai indesat.
In acest fel ia nastere tensiunea superficialii, datoritd careia apa, ca
toatg lichidele,
dupa gradul lor de vascozitate
are tendinta de a.si
micsora suprafata exterioar. Daca se varsa apd peste o suprafata grasa
sau prafuita
cu o putere de adeziune pentru apa mai mica de cat pu-terea de atractiune intermoleculara a ei
ea se raspandeste sub forma
-de picaturi rotunde, din pricina artiunii tensiunei superficiale.
16*

www.dacoromanica.ro

244
SA ne inchipuim trei graunti de pAmAnt (A) B, C), ca in fig. 47, de acein
marime i forma sferica, acoperiti cu cate un strat de apA de grosimi

crescAnde de la A spre C. In acest caz, straturile de apA de grosimi variate, cari Inbraca cei trei grAunti, au o tensiune superficiala diferita, treptat cu grosimea stratului
Tensiunea superficialA cea mai mare o are stratul de apA care InbracA grauntele C, In A o s fie cea mai mica, iar In B rnijlocie. Din pricina tensiunei superficiale mai mari, atm din straturile cari inbraca grguntii B i C este Inpinsa sp're grauntele A, In directia aratatA de sAgeata,
avand tendinta sa se raspandeasc

supt forma unui strat de o grosime uniformA

cu o tensiune-

superficialA egalA.

Grauntii din cari sunt cornpuse pamanturile, fiind in ger

neral de diametre mici,

if

aezarea lor, mai ales in straturile mai profunde, fiind de

obicei indesath, apa din pamant se gsete raspandita in
niste spatii lacunare cu volume i suprafete relativ mari,.
cu dimensiuni ins foarte mici,

Tub capilar cufundat

Fig. No. 48.
formand de cele mai multe ori
In apa (dupd E. A. Milscherlich).

tuburi foarte inguste, cari, din

punctul de vedere al fenomenelor la cari dau natere in pamant,.
se pot asemana cu tuburile capilare.

3. Fenomenul de capilaritate.
Pentru ca s intelegem mai bine, atat starea in care se
gsete apa in pamant, cat i schimbarile pe cari le suferk
trebue s ne amintim din fizica fenomenul de capilaritate.
Prin tuburile cu un diametru ingust apa se ridica in sus, deasupra nivelului lichidului in care sunt cufundate, i avem in acest
caz o ascensiune capilara. Moleculele corpurilor, atat solide cat
i lichide, exercita intre ele o atractiune reciprocd nurnita.

coheziune. Moleculele corpurilor lichide se atrag in mod reciproc, mai mult sau mai putin, in masura proprietatei lor de
coheziune. Dn un lichid are o coheziune mare, intre moleculele
lui, atunci are o consistent tare, este vascos. Daca insa inteun
alt corp atra ctiunea reciproca dintre moleculele lui, coheziunea,.
este mica, lichidul este mai putin vascos, etc. Pentru a intelege-

www.dacoromanica.ro

245

mai bine fenomenul de atractiune dintre moleculele corpurilor

lichide, in raport cu proprietatea -de adeziune pe care o prezinta corpurile cu cari yin in contact, s
luam exemplul mercului si al apei.
Daca luam doug tuburi capilare i le
cufundam cu un capt, unul intr'un vas cu
apN, iar altul intr'un vas-cu mercur, vom
vedea in tubul capilar introdus in vasul
cu apa, lichidul se ridic in sus, pana la
o anumita inaltime, mult mai mare ca inal-

timea lichidului din vas, iar sectiunea supe-

tioara, meniscul pe care'l formeaza. este Fig. No. 49.

Tut .
concav, ca in fig. No. 48. In tubul capilar capilar cufundat In
cufundat in vasul cu mercur lichidul se mercur (dupa E. Mitscherlich).
ridica foarte putin, nu ajunge nici paha' la
inaltimea mercurului din vas, iar sectiunea superioara, meniscul,
este convex, ca in fig. No. 49.
In tubul plin cu apa, moleculele coloanei de lichid exercitI

uncle asupra altork reciproc, o putere de atractiune egal

insemnata in fig. No. 50, prin cAte a
s6geata simpla. Fie care molecula din
interiorul coloanei, exercita i suferl
din partea moleculelor invecinate 0.

putere egala de atractiu.ne. Nu tot

ast-fel este cazul cu moleculele car/
formeaza patura externa, care inbrac
coloana da apa. Acestea se gsesc in
atingere, in afara, cu perctele tubului
capilar. Ca urmare, aceste molecule,
Meniscul apei

Fig. No. 50.

In tubul capilar (d. Mitscherlich).

spre interibr sunt tinute solidar cu

restul moleculelor din coloana da apa,

prin puterea de atractiune reciproca.

pe care o exercita i o sufera, insemnata cu o sgeata simpla.
Spre exterior ins aceste molecule sufera puterea de atractiune
din partea peretilor tubului capilar care in acest caz este mai
mare de cat puterea de atractiune a moleculelor vecine, i este
insemnata cu cte doua sageti pentru fie care molecula in parte.
Adeziunea fiind mai mare de cat coheziunea pe care o exercita
stratul de molecule invecinat, stratul extern de molecule de apl
este mai mult atras de peretii tubului de sticla de cat de stratul

www.dacoromanica.ro

246

de molecule de apg invecinat. Cele cate-va molecule, de deasupra i athturi de tub, resimt mai puternic actiunea de atractie
a peretelui tubului de sticld, i se ridica in sus. Fata de deasupra a coloanei de apd capdth o fornth concavd.
La mercur, atractiunea dintre moleculele lui se exercit in
acela fel i in mod reciproc, ca i in coloana de apd. Coheziunea dintre moleculele de mercur, este ins mult mai puternicd
cle cat coheziunea moleculelor de apd, i mult mai paternicd
de cat adeziunea fat de peretii tubului capilar de sticld. Stratul
extern de molecule de mercur, care se gdsete in contact cu
peretii tubului de sticld, i in special cele de deasupra, sunt
mai mai mult atrase care interiorul coloanei de mercur, de
care straturile de molecule invecinate, se grupeaz d. spre centrul
coloanei in sensul atractiunei celei mai
mari, i forma exterioard a sectiunei co-

loanei de mercur este convexd, dupa

cum se arata in fig. No. 51. In acest fel
ne putem explica ascensiunea capilard a
unui lichid.
Fig. No. 5.t.
Meniscul
-nercurului In tubul capi-

Un fenomen agemandtor se petrece

cu apa intr'un pdmant, ale_ cdrui spatH
lacunare dintre grdunti, fiMd foarte in-

guste i asem'dridtoare tuburilor capilare,

dau natere aceluia fenomen. In ele apa
se mic in toate directiile prin fenomenul de capilaritate. Aceast
lar (dup Mitscherlich).

ascensiune capilard atarnd de diametrul tubur-ilor. Cu cat spatiile gole, prin cari se ridicd apa, sunt mai largi, cu atat puterea

de adeziune a peretilor interiori ai lor este mai mica fat de

greutatea i coheziunea internd a coloanei mari de apa dinauntru.

Din potrivd, cu cat spatiile sunt mai inguste, coloana de lichid

care incape induntru este mai subtire, este compus din straturi
mai putine dc apd, atractiunea spre peretele tubului capilar este
mai puternica de cat -atractiunea reciproca a moleculelor de apd
intre ele, i coloana de apa se ridicd la o inltime mai mare.
Dacd ins tuburile capilare sunt prea inguste, i coloana
de apd care incape induntru este prea subtire, atunci puterea de
atractiune a peretilor, dei este mare fatd de coheziunea totald
mica a nunthrului restrans de straturi de molecule, i ascensiunea
totald mai mare, apa totui se ridicd din ce in ce mai anevoe

www.dacoromanica.ro

247

din pricina frictiunei tot mai mare, care intervine intre peretii
interiori ai tubului i coloana subtire de lichid.
Acest fenornien a fost demonstrat de care Atterberg,.
care a introdus rusip de diferite dimensiuni in tuburi de sticld,
i a mdsurat ascensiunea capilard, la fie-care din categorii.
Nisipurile compuse din grunti mdrunti au spatiile lacunare
cele mai inguste. Treptat cu creterea grauntilor de nisip, i
spatiile lsate intre ei sunt din ce in ce mai largi. Reproducetn
-dupa Mitscherlich datele ol4nute de care Atterberg.
Diametru

R idle normald

ram.

mm.

2-5
1-2
0,5-1
0,2

0,5

0,1-0,2
0,05-0,1
0,02-0,05
0,01-0,02
0,005

0,01

0,002-0,005
0,000

0,002

25 mm.
65
131
246
428
1055
2000

Ridicarea tn

1. 24 ore

II. 24 ore

22 mm.

2 mm.

51

115
214
307
530
1153
485
285
143
55

8
16
20

44

It

207
437

Din datele de mai sus se vede cum, treptat cti descreterea

diametrului grduntilor de nisip, fenomenul de capilaritate este

din ce in ce mai pronuntat, apa se ridicd tot mai sus in coloanele formate de nisipul de diferite dimensiuni, pand cdnd
ajunge maximum de ridicare in 24 or; la nisipul cu diametrul
de 0,02-0,05, o indltime de 2000 mm. De aci mai departe,
treptat cu descresterea diametrului grauntilor de nisip, fenomenul de capilaritate este din ce in ce mai incet, apa se ridicd la
inaltimi tot mai mici in coloanele de nisip, in timpul de 24 ore,
din pricina frecdrei i rezistentei pe care o opun peretii tuburilor capilare prea inguste.
Demonstrarea ascensiunei capilare, in functiune de mrimea gratintilor, se poate face cu ajutorul aparatului lui Wahnschaffe, compus dinteun
schelet de lemn, In interiorul cdruia sunt apzate cloud scnduri orizontale
gdurite, prin cari tree zece tuburi de sticl cu mi diametru de doi cm. si

o lungime de 100 cm, dupd cum se vede din figura No. 62. In interiorul scheletului de lemn, jos, se aflei un vas de sticld, In care
se pune apd. Tuburile de sticld se umplu cu diferitele pdnidnturi, cdrora

www.dacoromanica.ro

248
-vrem sa le mAsuram asces'iunea capilarA, sau cu nisip de diferite dimenMuni. Capatul lor de jos, pentru ca nisipul sau pamantul sa nu curga, se
leaga pe deasupra cu o bucata de panza, si se introdue In acest fel prin
gaurile scheletului de lemn, In vasul cu apa. Se InsemneazA ora and tuburile au fost introduse In apl, si de aci inainte, la intervale anumite de
limp, dupa 24 de ore de pildg, se citeste, dacA tuburile de sticla sunt si
gradate, Inaltimea papa la care se ridicA apa In timpul respectiv, sau se
anasoara InAltimea ocu ajutoruI unei panglici gradate.

In acest fel putem s ne facem o idee just privitoare la

fenomenul de capilaritate, care are lor printre grauntii de pamant, i la missarea apei in straturile
pamantului. Daca stratul pamantului de
la suprafata are o aezare indesata si
este format din graunti mrunti, spatiul
lacunar este sub forma de tuburi inguste,

prin cari apa se mica la fel ca prin tuburile capilare. Ridicandu-se In sus, in
interiorul capilarelor pamantului, apa, ir
cursul ascensiunei ei, sau in momentul
and ajunge la suprafata, sub actiunea
caldurei se evaporeaza. Procentul de apa
care ramane in stratul de la suprafata
al pdmantului, fiind mai mic, i apa avand

tendinta s se repartizeze sub forma

Aparatul
Fig. No. 52.
lui Wahnschaffg pentru
clemonstrarea ascensiunei
capilare.

de pelicule de aceia grosime In inte-

riorul pamantului, cantita0 noi de apa

se ridica prin tuburile capilare, din stratul mai bogat in apay pan la suprafata,
-uncle se evapora. In acest fel, ascensiun ea capilara a apel este
aproape continua, mai ales in timpul calduros, cand cantitati insemnate se scurg din pamant in atmosfera. Aceasta pierdere
influenteaza In mod cu totul nefavorabil asupra dezvoltarei plantelor_ Pentru a inlatura acest neajuns, technica agricola indeplinete anumite lucrari, cari au de scop sa distruga starea capilara in timpul epocilor secgtoase, pentru ca apa sd se pastreze
cat mai mult In pamant pentru putea fi folosit de plantele cultivate.
Substantele chimice, cari se adauga pamantului -prin ingraaminte i amendamente, influenteaza micarea apei. Blank
gsete ca oxidul de calciu, Intr'un pamant lutos uor, micsoreaza
capilaritatea, sporete capacitatea pentru apa, ridica mult gradul de

www.dacoromanica.ro

249

permeabilitate, infraneaza evaporatia, micoreaza mult higroscopicitatea. Din potrivd, carbonatul de calciu influentez asupra
capilaritatei, micoreaza permeabilitatea i capacitatea pentru
apa, nu influenfeaza evaporatia i micsoreaza mai putin higroscopicitatea.

Emanuel Gross gasete ca., in general, varul incetinetemicarea apei din pamant. Capilaritatea este sporita de sarurile
de potasiu i suprafosfati i micorata de

care var.
Rolmistrov tns, pe baza multor date
experimentale, sustine Ca in pamant nu
are loc o ascensiune capilara a apei, spalacunare dintre grauntii parnantului
fiind prea inguste. Pierderea apei pe cale
de evaporatie se intampla in insai spatiile
lacunare, iar efectul lucrarilor de compresiune a pamanturilor nu provoac 0 ascensiune capilara ci o rnicorare a spatiilor
lacunare i o sporire relativa a apei.
BorFig No. 53.
cAnel
de
sticla
pentru
Sub actiunea inghetului i deghetului,
apa din pamant da natere la importante determinarea umidiatei din pAmant.

schimbari fizice, micorand coheziunea,

sporind permeabilitatea, provocand o structura glomerulara, mic-

orand suprafata pamantului prin coagularea coloidelor.

4. Determinarea apei din pmnt.

Parnantul in natura contine diferite cantit4 de api, cari
variaza in legatura cu mai multi factori( pe cari vom cunoate
in acest capitol. Inainte ins de a trece la studiul apacitatei
pentru apa a pamantului, sa vedem cum putem determina can-

titatea de apa pe care o contine, determinare de care avern

nevoe cand urrnaritn cantitatea de apa pe care o are parnantul
in diferitele Jul straturi, sau cand facem analiza rnecanica a
pamantului i datele obtinute trebue sa le raportam la pamantul uscat, cum atri vazut mai inainte,
Cel mai simplu mijloc pentru determinarea ,apei din pamant este prin incalzire la 100-105c. Pentru acest scop folosim borcanele mici cu gatUl larg, cari se inchid cu dop de
sticla, ,i cari au gatul pe din nauntru i dopul pe din afara
lefuite, ca cele din fig. No 53 i 64. Dupa marime ele au o

www.dacoromanica.ro

250

.capacitate variabith. Pentru determinarea apei de obicei 30-50

gr. de pamant este destul.
Probe le de pamant le ridicam In camp, cu ajutorul sondelor, de la
adancimile cari vrem. Treptat cu scoaterea lor, probele se pun In borcanele numerotate, insemnand orizontul pamantului de unde sunt luate, se
.astup cu capacul, si, pentru mai mare siguranta, ca sa evitam pierderile
.de apa, se cantaresc imediat.
Se aduc apoi probele In laborator si se pun descoperite Inteun uscator, ca cel din fig. No. 55, unde se incalzesc la 100-1050 c. timp de patru
ore. Dupa acest timp se scot, se astupa, si se pun
sa se raceasca supt un exicator cu clorura de caliciu, apoi se cantaresc. Dupa aceasta se pun din
nou In uscator, se Incalzesc timp de patru ore la
aceias temperatura si se repeta operatia, pana
cand borcanelele cu probe ajung s aiba o greutate
constanta._ Atunci apa s'a pierdut, pamantul este

uscat, prin diferenta, fall de prima cantarire din

camp, aflam cantitatea de apa, pe care o socotim

In procente fata de greutatea pamantului uscat

sau umed.
Pentru determinarea umiditatei din pamant pe

aceasta cale, ne putem servi si de paharele de

zinc cu capac, ca cel din fig. No. 56, cari se
pot confectiona usor, pot lnlocui borcanelele de
sticla, cu conditia ca cantaririle sa se fac repede
si capacul sa se Inchida bine.

Acest procedeu pentru determinarea apei,

Fsg.. No. 54.

Bor-

-canel de sada pentru

foarte raspandit, de si (la rezultate destul

de bune, totusi nu este lipsit de criticA.
Dupa cercetarile lui Rodewald-Kiel, s'a

vazut ca corpurile pierd apa, pe care o

contin, la temperaturi diferite. De exemplu

lignina la 55,5, amidonul din grau la
tatei din pamant.
106,30, amidonul din cartori la 117,3. Pamantul fiind si el un amestec de diferite corpuri, temperatura
la care l'arn incalzi, pentru ca sal uscam, nu poate sa corespunda
temperatura necesara diferitelor parti constitutive ale lui
determinarea

umidi-

pentru a pierde apa. Afara de aceasta s'a vazut c pamanturile

bogate in humus, daca se incalzesc la temperaturi inalte, uneori,

in loc sa arate pierderi de greutate,

'i

sporesc greutatea, din

pricina fixarei oxigenului din aer de cAtre substantele organice.

In acest fel, pe langa diferentele de temperaturi, la cari

diferitele par0 constitutive ale parnantului pierd apa, Oman-

www.dacoromanica.ro

251

turile avand cantitati diferite de humus in compozipa lor se

poate intampla s sufere schimbari in timpul analizei.
Pentru a inlatura aceste inconveniente, s'a imaginal determinarea substantei uscate i a apei din pamant, inteun spatiu.
vid, i in prezenta unei substante chimice care are o putere

ii

IND

1111111111111111111111111111111111111111110ii

'!

IILL

er

ti

.1151111111,

r lit 11:41
II

1.
1

11111INIIIIRMIREINIM
11111111111.1111111111111111111

k'N.3
Wb,

Iii In

Fig. No. 55.

Ih

--!-Y.,7"-"r14#kylik
I

11111

Uscator de laburator, pentru determinarea umiditatei.

mare de a atrage i fixa vaporii de apa. Acest procedeu a fost

intrebuintat pentru prima data de catre W irchow. In vid apa,,
pe care o contine pmantul, evaporandu-se este fixata de catre
pentoxidul de fosfor. Acest procedeu, dei duce la rezultate
sigure, tutui, prezint mari inconveniente, de oarece o operatie
necisit 8 -14 zile. Pentru a iniatura-acest neajuns Mitscherlich
a construit un aparat in care pamantul este supus la pierderea
apei in vid, tot in prezenta pentoxidului de fosfor, aparatul Ina
in intregime se poate supune la actjunea unei temperaturi de-

www.dacoromanica.ro

252

100 de grade i analiza in acest

fel

se poate termina in

pa tru ore.
Aparatul lui Mitscherlich, numit exicator cu vid, se compune dintr'un

vas de formd semisferia a, cu peretii de o grosime de 3-4 mm., fAcut

din sticlA groasA i rezistentA de Iena, care se vede din figura No. 57.

Marginea de deasupra a vasului este acoperita cu o lam subtire de

sticil slefuitd. Aparatul se acoperd cu un capac b, de alamd, boltit In sus,
sau de sticld groasd, de 0,6-0,76 mm., cu marginile orizontale slefuite, _cari

se aseaza exact peste marginile vasului. La o margine a capacului se

gAseste un tub c, care pAtrunde In interiorul capacului, cu varful Intors In
sus, pentru a nu provoca ridicarea de praf din pAmAnt In tifnpui aspiratiunei aerului, jar cu cel lalt capkt se gdseste In afara capacului.
De capAtul exterior al tubului, se prinde un tub de cauciuc (1, gros,
care se pune In legAtura cu o pompA cu curent
de apA, pentru evacuarea aertilui dinduntrul exicatorului.

Orificiul acestui tub de cauciuc se poatc astupa

cu ajutorul mud baston de sticlA, dupd ce aerul

dinduntrul aparatului a fost scos. Marginile capacului, pe partea lor inferioard slefuitA, lnainte de
d se aplica peste marginile vasului -de sticiA, se
ung putin cu o substanta grasd, pentru ca sA.

Inchid d. hermetic aparatul-, qi sd Inpiedice patrunPAhdrel

Fig. No. 56
cilindric de zinc cu Ca-

pac, pentru determimarea umiclitatei din

pdmant

derea aerului. Pe fundul exicatorului se pune pentoxidul de fogor e, care serveste la fixarea vaporilor de apd. Induntrul aparatului se introduce un
scdunel de sticlA f, cu trei picioare, peste care se

aseazd vasul cu pAmant g. Pentru ca vasul cu

pAmAnt sA poatA sta cu mai multd sigurantd, pe
scaunul de sticla se pune In primul rand un disc
de sticIA.

Peste acest scaun de sticla se aseaza. farfurioara de sada g, cu marginile groase, In care se pune pdmAntul pe care vrem sal snalizAm. Operatia se executA In felul urmAtor:
Se cAntAreste Intdi farfuria de sticlA Impreund cu capacul de sticlA
slefuitA, care serveste la acoperirea hermetica a ei, i avem ast-fel greutatea T. Se pune In interiorul farfuriei o anumita cantitate de pAmant,
-se cantareste din nou farfuria Impreund cu pamantul i capacul de sticlA,
si gdsim astfel greutatea Z. Ludm vasul cu pAmAnt fArd capac, Il introducem cu atentie Induntrul exicatorului, i Ii asezam pe scaunul de sticIA.
Se astupd exicatorul cu capacul, se pune tubul de cauciuc In legaturd cu
pompa cu curent de apA, si se evacueazA In acest fel aerul dinduntru.
Pentru ca sA ne convingem dacd s'a format vidul Induntrul aparatului, din
limp In timp, strangand bine lntre degete tubul de cauciuc, pentru ca sd
nu patrunda aierul Induntru, II punem In legaturd cu un manometru cu
mercur. Dacd Indltimea coloanei de mercur din manometru se coboard
.atunci vidul este gata, astupdm tubul de cauciuc a' cu un baston de sticld,

www.dacoromanica.ro

253
luln exicatorul i IL punem trite() baiecu vapori de apd, unde se !nalieste In continuu timp de patru ore. DupA aceasta se usucA exicatorul, se
las sA se rAceascA, i se umple cu aer uscat, trecut printeo bae de

acid sulfuric concentrat. Dupl aceasta se delchide capacul, se acoperA

repede cu capacul de sticlA lefuitA, se scoate farfuria cu parnant acoperita

se cantAreste. Presupunand cA am gasit greutatea z, atunci cantitatea

de apA pierdutA de pAmAnt are sA, fie egald; A=Zs. Cantitatea de
pAmant IntrebuintatA, o deducem din formula; P--=-Z T.
A X100
Si atunci n procente, 0/0 A.-,
sau fata de cantitatea de IATriAnt uscat:

0/0 AApX 100

A

In acest fel, am cunoscut cantitatea de apa pe care o consine pamantul.

Pentru a grabi experienta baia de vapori de apa, jn care

se incalzete exicatorul, se
poate construi pentrum ai multe

locuri, putand face dinteo data

3, 6, etc. determinari.
Livingston, Mason i Hardy

determina umiditatea din pamant in camp servindu-se de

Affloata
.conuri de portelan poros sau
de creioane poroase. Acestea
se infig in pamant, la diferite
adancimi, se lasa un anumit
timp, apoi, prin cantariri, se
determina apa pe care au ab- Fig. No. 57. Exicatorul cu vid, al
sorbit-o. Cercetatorii amintiti lui Mitscherlich, pentru determinarea
umiditatei din pAm Ant.
gasesc un raport direct intre
facultatea pamantului de a ceda apa i recoltele pe cari le
produc.

Aceste procedee prezinta un interes deosebit putandu-se

executa cii uprinta.
Un inters i mai mare prezint procedeul alcatuit, in ultimul
timp? de G. Gdrz, prin care, cu ajutorul unui aparat, se poate
determina umiditatea din pamant in camp, pe cale electrica.

5. Capacitatea pentrit apd a pmntului.

Intelegem prip capacitate pentru apA a pamantului, cantitatea

de ape?' pe care poate s'o fixeze o cantitate de pamant, fata de

volumul sau greutatea sa. Corpurile, din cari sunt constituite

www.dacoromanica.ro

254

pamanturile, au putere deosibita de a fixa apa, i, din acest

punct de vedere, capacitatea pentru apa a pamantulu este in
strans legatura cu natura corpurilor din cari este compus. 0
influent hotaratoare are ins marimea grauntilor in legatura cu
suprafata lor totalg. Dupa cercetarile lui Wollny cu un nisip de

quart, capacitatea de ap variaz in felul urmator paralel ca

creterea diametrului grauntilor.
IDiametru
graunti

1-2 mm.
0,25 0,50
0,11 0,17
0,01

0,07

0 0 apil din

folum

3,66
4,83
6,03
35,50

Din datele de mai sus, se vede c cu cat grauntii de parnant

sunt mai mici, cu gat capacitatea pgmantului pentru apd este
mai mare, din pricin a suprafata lor totalg, find mai -mare se
inbraca cu un strat mai mare de apa. Pamanturile cari sunt
compuse din graunti mari, au o capacitate mai mica. pentru ap
de cat pamanturile cari sunt compuse din graunti mici. Corpurile mari, de exemplu pietrile, can intra in compozitia Omantului, ii micoreaza capacitatea pentru apa. Cantitatea de apd
pe care o contine pamantul, dupa locul unde este raspandit,
este in strans legatura cu spatiul lacunar i anume cu suprafata.
i cu volumul lui. Din exemplul de mai sus, am vgzut cum apa

variaza in legatura diametrul i cu suprafata. In legatura cu

volumul spatiului lacunar, capacitatea pentru ap a pamanturilor
variaza de asemenea in acela sens. Pamanturile cu un spatin_

lacunar mare, au o capacitate mai mare pentru apa.,. de cat

parnanturile cu un spatiu lacunar mic. Acest fenomen se poate
vedea din urmatoarele date ale lui Haberiandi, privitoare la apa_
pe care o fizeaza partanturile la diferite aezari.
Nisip de quart

Pam. cult.

Pim. turbos

36,10/,

28,6%
24,40/

59,00/0
45,80)0

221,6%

37,9%

132,7%

Asezarea

A fanat .
Asez at .
Indesat .

157,20/a

Intre diferitele pamanturi i la aceiai aezare, cea mai mica

capacitate pentru apa o are nisipul de quart, din pricind ca.

www.dacoromanica.ro

255

puterea lui de adeziune pentru apa este foarte redusa, i ca

este format de obicei din graunti de un diametru mare. Locul
mijlociu ii ocupa pamanturile cultivate, ai caror graunti constituivi

au o putere mai mare de adeziune pentru. apd i sunt formati

dinteun amestec de diferite-_marimi. Cea mai mare capacitate
pentru apa, o au pamanturile turboase, cari sunt compuse in cea
mai mare parte din substante organice in stare coloidal, cu o
putere mare de absorbOune pentru api, i cari lasa spatii lacunare
-mari intre ele.

Din punctul de vedere al arzarei viedem ca, la fie-care din

cele trei feluri de pamanturi, capacitatea pentru apa este maxim*

atunci cand parnantul are o arzare afanata, adic un spatiu

lacunar mare, care poate cuprinde o cantitate mai mare de apa.
Daca pamanturile sunt asezate sau presate, vedem Ca' procentul

cle apa scade in mod treptat la toate cele trei categorii de

pamanturi.

Capacitatea pentru apa a pamanturilor, fiMd in functiune de

spatiul lacunar, variaza in acela sens i in mod paralel cu
suprafata spatiului lacunar ,si higroscopicitatea, dup cum se
-vede din d4te1e cari urmeaza, reproduse dupa Mitstherlich.
Capacit. WI

Fel. Pimant.

Nmant marecagios
Pamant argilos tare
Nisip humos . .
Lut nisipos . .
Nisip lutos . .
Pamant nisipos .

.
.
.

greut.

126
80,9
23,1
20,2
21,9
18.0

La un cmc. portant

Higroscopic.
0 greut.

apa cmc.

17,0
14,0
1,8
1,6
1,3
0,9

0,72
0,69
0,37
0,34
0,36
0,33

supraf. pani.

38,7 m'
46,9
11,7
11,2
8,7
6,3

11

Din datele de mai sus se vede cd cea mai mare capacitate

pentru apa o au pamanturile marecagioase, can ati i cea mai
mare higroscopicitate. Cea mai mica capicitate pentru apa o au
pamanturile nisipoase, cari au i cea mai mica suprafata totala.
i higroscopicitate.

Capacitatea pentru apa a pamanturilor mai este in strdnsa

legAtura cu compozitia bon Humusul i argila, putand sa retie
cantitati mari de apa, spores,te capacitatea. Din contra-- nisipul
mics,oreazd capacitatea. Capacitatea pentru apa a pamantului
este influentata de asemenea de cantitatea de substante in stare

www.dacoromanica.ro

256

coloidalaf amendamentele, ingrddmintele i lucrarile mecan

pe cari le primete-.

Prin proprietatile pe cari le are, apa, treptat eu cantitatea

in care se gasete, modifica proprietatile fizice, chimice i biologice ale pamantului. Singura sau incIrcata cu CO2 dizolva
multe din substantele chimice din pamant, fdeandule accesibile
raclacinilor plantelor, i mieoreaza amplitudinile de temreratura.
Prin intermediul luerdrilor mecanice, pe cari le dam
pamanturitor, facandu-le mai alanate, cu uri spatiu lacunar mai
mare, le sporim simtitor i capacitatea pentru apa.
Cu ajutorul balegarului, ingraamintelor verzi i a celororganice in general, sporind cantitatea corpurilor in stare coloi,
dala i intretinand o activitate intens a miernorganismelor,.
sporim de asernenea capacitatea pentru apa.
Inghetul 1 dezghetul cu ajutorul apei, modified structura
pamantului, 1 face mai afanat i'i porete capacitatea pentru apa.
Din punctul de privire al vietei plantelor cultivate, capaci-

tatea pentru apa a pamanturilor este un factor vegetativ care

hotdrate marimea recoltei.

Deosibim la pamanturi dou capacitati pentru apa, cari se

deosibese intre ele, atat din punct de privire cantitativ cat i
dupa felul cum apa este raspandita printre graunpi parnantului.
Daca peste pamantul care se afia inteun vas turnam apa
pe deasupra, spatille lacunare din straturile de sus pana la
cele de jos, se vor umple pe rand in intregime cu apa. In acest
caz pamantul este satisfacut in intregime, iar apa retinuta ne
arata capacitaka totald.
'1

Dna' urr vas, cu fundul constituit dintr'o retea de sarma,

umplem cu o cantitate de pamant, a crui greutate uscaa o

cunoatem, i 'I cufundam intr'un rezerVor cu ap, parnautul in .

cepe sa. absoarba apa care se tidied. treptat, de jos in sus, pand
in stratul de la suprafata, m,ai repede sau mai incet, dupa structura pe care o are. Dupd cate-va cantariri, vedem ca greutatea
pamantului, care crete treptat din pricina apei pe care o obsoarbe, ajunge sa fie constanta. Cantitatea de apa absorbita i retinuta
in acest fel reprezint capacitatea relativel a pamantului, care se
poate socoti procentual fat de volum, sau fata de greutatea volumetrica a pamantului uscat. Sunt dota valori deosibite, atat

www.dacoromanica.ro

257

din punct de vedere cantitativ cat i din punctul de privire al

felului cum se produc. Prima reprezinta cantitatea totala de apa

care poate incapea in spatiul lacunar dintre gram* Omantului, este mai mare i este in functiune mai mult de marimea
spatiului lacunar. A 'doua reprezinta cantitatea de apa care
poate s fie absorbita i retinuta de pamant, este mai mica, i
atarn mai mult de gradul de raspandire al spatiului lacunar
si de suprafata totala a grauntilor.
a) Determinarea tapacildiei bath pentru apli a pamantului
o putem face in mod practic in felul urmtor :
Se ea 50-100 grame d

pamant uscat la aer, al carui continut In.

apa. 31 cunoastem, se marunteste si se pune Intr'o capsula de portelan.

Se toarna peste pamant, In capsula, o anumita cantitate de apa, masurata Inteun pahar gradat, pana cdnd tot pamantul se umezeste i apa

stagneaza la suprafata. Pregatim un filtrp pe care 31 umezim complect

cu apd si 'I punem pe un supqrt, dasupra unui pahar gradat In cmc.

Amestecam bine cu un baston de sticla pamantul din capsul si

'1

tur-

nam cu grija peste filtru. Pentru a spla tot pamantul din capsuld pe
filtru, Intrebuintam restul din apa masurata la Inceput, sau luam o alt
cantitate masurata. Prisorul de apa din pamant se scurge din filtru In
paharul gradat, si cand a Incetat sa mai picure citim pe deviziunile paharului cantitatea scursa. Cunoscand cantitatea de apa folositd i pe cea
scurs, prin diferenta gdsim cantitatea de apd care a fost retinuta de cantitatea respectiva de pmant. Socotind un centimetru cub de apa egal cu
un gram, facem calculul procentual fata de greutate, dupa ce am adaogat
vi

apa pe care o continea painanta uscat a aer.

De exemplu : fidmeint Intrebuintat
apll Intrebuiniatet .

ap relinuta de pamant

...

100/0 aficI In pamantul uscaf

(25

+ 5) X 100

50 gr.
100 c. c.
25 c. c.
5 c. c.

, capacit. tot= 600/,

Capacit: tot=
50
lutem s facem calculul si fata de volum, determinand volumul pamantului cu ajutorul greutatei lui specifice, cum am vazut la aflarea spaVului lacunar, inpartind densitatea aparenta la greutatea specifica g)*
s

(1-

De exemplu :

densit. apar. g= 50

'5 gr. ap4==45 gr.

greut. specific:5

2,4.

volumyl == rf-= 18,75 C. c, si mai departe:

volumul iotal=--- 18,75 c. c. +apa absorbit4
=--- 18,76 + 30= 48,75.
30 X 100

Capacit. tot.% vol.=-48,75 =61%

sau fata de volumul pmntului uscat.

Capacit. tot.% vol.

30 X 100

160Vo
17

www.dacoromanica.ro

258

In determinarife facute cu studentii in laboratorul catedrei,

nisipul de Some de diferite marimi a aratat urmNtoarele ca-

pacitati totale pentru apa, comparativ cu un pamant argilos.

Date le sunt procente din greutate.
Nisip de Some cu diametru

No'
determin.

Pamfint

argilos

<-0,5 rnm

400/0

320/0

28 0/0

2
3
4

44/
430/0
420%

32/0
32/0

460/0

31/a

28
23
24
25

Media

430/,

31,6I,

310/0

0,5

1 mm.

25,8%

> 1 mai,
8 Vo
2
6

6
2

11

11

4,40/s

Nisipul are o capacitate total pentru apa mult mai mica

de cat pamantul. Fara a influenta aezarea, capacitatea totala
pentru apa variaza in sens ibvers cu marimea
grauntflor.
.
b) Determinarea capacirdlei relative fientru apii

a pamemtului, se face de obicei dupa procedeul

imaginat de E. Wolff i modificat de Walznschaffe.
Pentru determinare ne servim de tuburi de zinc de
forma cilindrica, cari au o lungime de 16 cm, un diametru
1

interior de 4 cm, si un volum de 201,06 cmc, ca In fig.

No. 58. Fundul acestor vase este fdcut dintr'o retea deasa
de sdrina de nichel. Supt nivelul fundului in jos, tubul de
zinc se continua pe o lungime de 1 cm.,si este gaurit de
jur inprejur pentru a inlesni pAtrunderea apei.

Fig. No. 58.

Pe fundul de retea de sarma al tubului se asterne
Tubul lui
o bucata cirLulara de panza, sau de hartie sugatoare, exact
WolffWahn- de aceiasi marime ca sectiunea interioara a tubului. Se
schaffe p. de- umezeste cu apa fundul, bucata de panza, si peretele interminarea Ca- ferior al vasului pe din afara, se sterge putin cu o carpa,
pacitatei rela-

apoi se cantareste. Pamantul care se Intrebuinteaza, trebue

tive p. apa a

sd fie uscat la aer si procentul de apa pe care'l contine.

cunoscut, Inainte de a se introduce In vase, pamantul se
marunteste uniform si Incet, pentru a nu sfarma pietrele.

pAmantului.

Din pAmantul maruntit se toarnA cate putin In tuburi, scuturandu-le Incet

pentru a capata o asezare uniforma. Dupa ce tuburile au fost umplute

pana la gurd cu pamant, se cantarese. Din greutatea pe care o ai atA acum,
dacA scadem greutatea de la prima cantarire a tuburilor goale, gasim
greutatea pAmantului uscat la aer introdus Inauntru.

www.dacoromanica.ro

259

Tuburile pline cu pamant, se aseazd cu capatul de jos Intr'o bae cu

apd, in asa fel Iri cat nivelul apei s se ridice cu 6-10 mm. deasupra
sectiunei de jos a coloanei de pamant dinituntru, si pentru a ingradi
evaporatia se acopera cu un clopot de sticlit, ca In fig. No. 59. Coloanele de pamant din tuburi Incep sit absoarbd apa si 'si sporesc greutatea.
Din timp In timp, dupa 12 sau 24 de ore, le scoatem si le cantArim,
dupa ce le stergem putin cu o carpa la partea de jos lnainte de a le aseza
pe balant. Cand, dupa mai multe cantdriri, tuburile ajung sa aiba o greutate constant ti, sau aratd variatiuni foarte
mid, operatia este gata, capacitatea relativa
pentru apa a pamantului este satisfacuta.
Din valoarea ultimei cantariri scddem
greutatea apei absorbita de pamant, pe care

o calculam procentual fat de greutatea,

sau fall de volumul pamantului, cum am
vdzut la capacitatea totala.

Capacitatea relativa pentru apa a

parnantului este simtitor mai mica de
cat capacitatea totala, dup. cum se
poate vedea din datele urmatoare, obtinute in laboratorul catedrei, privitoare la straturile pamantului din campill de experienta din 20 in 20 de cm.,
i pana la o adancime de 2,80 m. Da-

tele reprezint procente din greutate.

Orizontul
0

20 cm.

20 40
40-60
60-80
80 100

100 120
120-140

Capacitatea
total&

relativa

45,93/,

34,92%
36,94%

45,310A,

48,430/0
48,750/0
48,700.4
53,750/0
48,120h,

37,370/0

37,93%
36,300/0

36,5704
36,69%

Aparatul lui
Fig. No. 19.
Wolff Wahnschaffe,pentru
determinarea capacittei relative pentru apd a pamantului.

Orizontul

140-160 cm.
160 180
180-200
200-220
220-240
240 260
260-280

Capacitatea
to'ald

relativ

52,800/0

34,320h,

47,56%

34,3204

47,550/0
53,450h,
45,750/0
50,620/0

34,430/a

44,370/,

34,434
31,520/,
34,08/0
37,700/,

Am spus mai inainte cl, intre alti factori, continutul in argill conditionea.za capacitatea pentru apa a pamantului. Dupa
felul cum se intelege i cum se determina, capacitatea totala
este mai mult influentata de continutul In argila de cat capacitatea relativa, dupa cum se poate vedea din datele cari urmeaza, privitoare la acelasi pamant din campul de experient
al Academiei :

IP
www.dacoromanica.ro

260

Area

Orizontul

(Corpuri
levigabile)

100-120 cm.
140-160
80--100

180-200
260-280

43,32%
42,0304
40,280/0
37,610/0

34,3904

Capacitatea
total/

relativi

53,750/0
52,850/0
48,700/0
47,550/0
44,370/0

36,570/,
34,320/0

36,30%
34,430/,
37,300/,

Capacitatea totald vedem cd variazd in mod paralel cu procentul de argild. Capacitatea relativd, dup felul cum se determind, este mai mult in funcOune de aqezarea pe car& o au grduntii de pmant.
Humusul, dc asemenea, are o influentd hotratoare asupra
,celor cloua capacitd0 ale pdmantului pentru apd. Din datele cari
urmeazd se vede cum a variat capacitatea relativd, a pamantului din campul de experient,d, paralel cu procentul de humus :
.

Orizontul
0460-0,80 cm.

0,40-0,60
1,20-1,40
0,00-0,20

Capacit. Mat.

00 Humus

,,

4,7204
4,470/,
4,4004

'

3,750/0

37,930/0
37,370/0
36;690/0

34,920/,

Prin determinarea acestor 'cloud capacitti pentru apd ale

pmntului, cdpdtdm indicii insemnate privitoare la puterea pe
care o are pamantul de a inmagazina apa, i privitor la puterea
lui productivd. Dintre aceste clou capacitAti, aceia care ne poate
da indicii mai exacte este capacitatea Telativd. Avand in vedere
structura pe care o au straturile naturale, pdmantul niciodatd,

sau numai rare ori, are satisflcutd pentru mai multd vreme
intreaga lui capacitate pentru apd. Nici capacitate a relativ insd

nu este in mdsurd s ne dea indicii exacte, privitor la felul

cum se petrece absorbfmnea si pdstrarea apei In mod natural
in pdmant. Chiar dacd in natur se gdsesc pdmanturi cari sunt
arzate peste o panza de apd, dupa cum noi cufundm tuburile
pline cu pdmant, totui grosinlea lor este mult mai mare, i
structura pe care o au este o structurd naturald. Pentru determinarea capacitdtei relative de apd, noi mruntim mai intAi pamntul i stricdm structura naturald pe care a avut-o, i valo-

www.dacoromanica.ro

261

rile pe cari le capatam, pe langa legatura pe care o au cu alli

factori ramas,i neschimbati, corespund in mare masura structure!
artificiale, pe care i-am dat-o.

Pentru a Inlgtura acest neajuns, i a ne apropia mai mult

de conditiunile naturale, se determina capacitatea de apa a pamantului in camp. Una dintre diferitele metode, care da rezultate destul de bune, este a lui R. Heinrich.
Ne servim de un vas cilindric de metal, larg de 20 cm. si lung de
40 cm. La unul din capete cilindrul are marginile ascutite, pentru a putea

fi bagat In pamant, iar la alt capat este acoperit cu o retea de sarma,

peste care se toarna apa, pentru a curge lncet, evitand ast-fel influentarea

structurei pamantului. Se Infige cilindrul In pamant 'Ana la jumatate.

Se toarna apoi apa peste sita de deasupra, Ora cand jumatatea superioara a cilindrului rdmasa goald se umple. Se acoperd apoi cilindrul cu
-0 scandura, Sail, cu o hartie de pergament, pentru a Inpiedica evaporatia,

si se lasa sa stea 18-24 ore. Dupa acest timp, care, dupa cercetari experimentale, este necesar ca prisosul de apa s se infiltreze In jos, si
samanttil din coloana din cilindru s pastreze un procent constant, se
scoate cilindrul. Cu o cazma desfacem apoi coloana de ptimant care fusese
in interiorul cilindrului, si din mijlocul ei, cu un cutit, lam atatea probe
cate dorim, pe cari le punem In sticlute cu gatul si clopul slefuit, cari servesc la determinarea umiditatei. Se cantresc imediat, apoi se Incalzesc
la 100-1050 c, panA cand pierd toata apa. Prin diferenta Intre greutatea
umeda si uscata avem apa retinuta, pe care o socotim In procente fata de
greutatea pamantului umed, sau uscat, sau fata de volumul pamantului,
-cum am vazut mai Inainte.

6. Circulatia apei in pinnt.

Din apa de ploae o anumii cantitate, dupa anotimp i
intensitatea factorilor cari activeazA evaporatia,. cam o treime
_se infiltreaza prin stratul de la suprafata al pamantului, i de
acolo mai departe In straturil z-. imediat inferioare, sub forma.
-de apa de iniiltratie. Dac apa, care se scurge in acest fel prin
-stratul de la suprafat, intAlnete mai jos un strat uor permeabil si cu o capacitate mica pentru apa, de exemplu un strat
_nisipos, atunci ea se scurge mai departe cu uprinta pana cand
atinge nivelul apelor subterane. Pamanturile u,sor permeabile
i cu un subsol permeabil, las s se scurga o cantitte mare
.cle apa de ploae In apele subterane. Aceste pamanturi In general au nevoe ca procentul lor de apa, s fie in totdeauna regulat, i, daca ploile sunt rare, apa s li se dea prin mijlocul
irigatiei. Daca stratul de la suprafata este permeabil, subsolul
ins este format dintr'o argila compacta, apa patrunde cu foarte

www.dacoromanica.ro

262

mare greutate mai departe, de multe ori este oprita, inibiba.

complect stratul de la suprafatd, i in acest caz pamantul estein continuu umed, i contine un procent de apa vatamatorpentru dezvoltarea plantelor.
a) Permeabilitatea pentru apei a plimeintuluf. Infiltrarea,..
sau permeabilitatea pentru apa, este proprietatea pe care o au,
parnanturile de a fi strabAtute, mai uor sau mai
greu, de apa, atunci cand sunt satisfacute in capa10 cm citatea lor relativa.

Aceasta proprietate este in strans legatura ctp

anumite proprietati i stari fizico-mecanice ale pa-manturilor, i cu compozipa pe care o au. Pamanturile nisipoase i turboase au o permeabilitate
16m. mare, cele argiloase o permeabilitate mica, i dupa
procentul de argila nisip i humus, se pot gasi p..
mare serie de trepte de permeabilitate.
Structura pamantului are o influenta hotaratoare
asupra permeabilitatei. Pamanturile cu structura_
granularA, compuse din graunti mari, au un spatity

t,

rioci
T5

lacunar mai larg, prin care apa se infiltreaza cu.

mai multa. uurinta. Cantitatea de apa care le satisface capacitatea lor relativa fiind Mai mica, ocupa.

mai putin spatiu lacunar, i opune o rezistenta mai

mica apei care'l strabate. Acesta este cazul nisipurilor grauntoase. Pamanturile cu structura granulard, la aceia ,aezare, insa compuse din graunt'i
fini, au o suprafatd totath. mai mare, o capacitate
o
Fig IVo. 6o. relativa pentru apd mai mare, si un spatiu lacunarAparatul lui mai ingust, in ele apa se infiltreaz mai incet.
Parnanturile cu structur glomerulara, avand um
I. KOnig, p.
50

determinarea
permeabilitatei parnantului p. apa.

spatiu lacunar mai mare i mai larg, de cat cele

cu structura granulara, au i o permeabilitate mai
mare. Permeabilitatea mai variaza in functiune de

spatiul lacunar si in legatura cu aezarea. La aceia,

structura, pamanturile cu o aezare afanata au un spatiu lacunar
mai mare i mai larg, o suprafata totald i o capacitate relativa
pentru apa mai mica, i o permeabilitate mai mare. Cele cu a
aezare mai indesatd au un spatiu lacunar mai mic, mai stramt,,
o suprafatd totala i o capacitate relativa pentru apa mai mare,
ca urmare, o permeabilitate mai mica.
www.dacoromanica.ro

263

In urma aceStor oonsideratiuni teoretice se intelege uor cg,

&Tin lucrgrile mecanice cari se aplicN se influenteazg in mare
msurg gradul de permeabilitate al pgmanturilor, t cg, in gemeral, parnanturile cultivate sunt mai permeabile pentru pg. de
cdt cele ne cultivate.
b) Determinirrea pernicabilitafei. Pentru determinarea permeabilitatei, ne putem folosi de procedeul lui I. Konig, cu un
tub de zinc de form prismaticg cu sectiune pgtratg, avgnd o lgrgime de 3 cm.
i o lungime de 25 cm, cum se vede in
fig. No. 60.
La un capat tubul este 'deschis si la capatul opus se ascute, prelungindu-se, in formA de
palnie cu patru pereti, Si terminandu-se apoi
cu un tub de scurgere.
Tubul de scurger i partea de jos a palniei, din capatul de jos al tubului, se umple
uu vata. Restul palniei, pana unde incepe tubul

cu diametru uniform, se umple cu nisip de

quart grauntos. Se umezeste nisipul si vata cu
apa, si, cand inceteaza sa mai picure, se cantareste tubul. Se umple apoi tubul pe o inaltime de 16 cm cu pamant uscat la aer Si maruntit, al carui continut in apa '1 cunoastem,
cautand sa-i dam o asezare uniforma. Se canitareste apoi din nou tubul, pentru a determina
zreutatea pamantului. Aparatul ast-fel pregatit
se prinde pe un suport, ca in fig. No. 61. Se

toarna apoi apa peste pamant, Ora cand capacitatea lui pentru ap este satisfacutd, si,

Aparatul
Fig. No. 6r.
lui I. Konig, pentru determinarea permeabilitatei pentru apa a parnan-

cand inceteaza sa mai cada picaturi prin orifitului.

ciul de scurgere, '1 cantdrim, cunoscand ast-fel
-cu acest prilej i capacitatea pamantului pentru
-apa. Turnam apoi din nou apa peste pamantul umed, pana cand forilleaza
-o coloana inalta de 8 cm, al caTui nivel ajunge papa la 1 cm. supt extremitatea de sus a tubului. Am asezat din nainte supt orificiul de scurgere
al tubului un pahar gradat in cmc. Insernnam ora cand am turnat apa si
cand In paharul gradat s'au strans 50 cmc. de apa. Timpul care a trebuit
.celor 50 cmc. de apa s strabata o coloan de pamant umed, inalta de 16
-cuk, si cu o sectiune de 9 cm', ne cia. gradul de permeabilitate al Omantului. De oare-ce valorile pe cari le capatam variaza In mod simtitor cu
matbra, gradul maruntirei i felul asezarei pamantului, cari nu pot fi iden-

tice la fie care data, este bine ca pentru fie care pamant sd facem 3-4
-cleterminari

i apoi sa scoatem media.

www.dacoromanica.ro

264

Procedeul Welitschkowsky, pentru determinarea permeabilitatei pentru ap a pantantului, are avantajul fata de prece-

dentul ca coloana de apa, care trebue s strabata pamantul, sepoate mentine ja un nivel care vrem, exercitand
ast-fel tot timpul o presiune constanta asupra

p am antului.
Aparatul Welitschkowsky se vede In fig. No. 63. Se-

compune dintr'un tub cilindric a, cu un diametru interior de 5 cm, si IrlaIt de 9 cm. Acest tub se astupa la
capatul de jos cu o retea deasa de sarma fina b, care
se poate scoate. Cu capatul de jos tubul se Inbuca Inteun
manson metalic lipit pe fundul unei palnii largi c. La
capatul de sus tubul a, se prelungeste cu o portiune cu

ghivent pe din afara, In care se Insurubeaza un aft tub

metalic d, lung, care pe o latura prezinta din 10 in 10cm. orificii de scurgere, astupate cu ate un dop, i In
partea opusa, la inaltimea celui mai de jos orificiu tie
scurgere, un orificiu e, care se continua lnainte cu un
tub de scurgere prevazut cu un robinet, iar in sus cu
un tub de sticla f, 'paralel cu cilindrul d. Tubul de sticld
f este un indicator de nivel. La capatul de jos tubul d'
se astupa cu o retea deasa. de sarmA g. In interiorul
tubului d, pe- la capatul de sus, intra un tub de stigla
h, care ajunge pana la fundul tubului metalic. Prin ca-

patul lui de deasupra, acest tub de sticla se pune in.

legatura cu un curent de apa.
Procedeul este urmatorul: astupam !nth toate tuburile laterale de scurgere cu dopurile lor, afara de unul,.

Fig. No. 62.

Aparatul lui
Welitschkowsky,

pentru determinarea permeabi-

litatei p. apa a
pamantului.

pang la care vrem sa ridicam coloana de apa In cilindrul metalic d, i caruia i se adapteaza un tub de cauciuc, pentru a servi la scurgerea apei. In vasul a punein
pamantul uscat la aer, maruntit, i cu o asezare uniforma.

Dam drumul apoi curentului de apa prin h. Apa se

scurge prin capatul de jos al tubului de sticla, Incepe
sa se Infiltreze In parnant, fiind Insa in cantitate marese aduna si se ridica In sus In tubul d i in indicatorul
lateral de nivel, pana la Inaltimea orificiului ramas
deschis,pe unde ineepe sa se scurga afara. Cand coloana .

de pamant din a s'a Imbibat complect, apa Incepe sa se scurga afara prin
tubul palniei. Cu ajutorul robinetului de la gura de apa, potrivim curentul,
in asa fel oa nivelul apei din indicator sa se mentina la InAltimea orificiului de scurgere. LAsam ast-fel sa se scurga cat va timp, pentn; ca coloana de pdmant sa se Imbibe complect cu apa. Strangern apoi apa carese scurge prin palnie Intr'un anumit timp, o masuram sau o cantarim, si:
avem ast-fel o valoare dupa care judecam gradul de permeabilitate al pamantului.

www.dacoromanica.ro

265

c) 4scensiunea apei. Opus infiltrrei apei de la suprafat

-spre straturile din adancime, este ridicarea apei din adancime
spre stratul de la suprafat prin fenomenul tie capilaritate, pe
care l'am cunoscut mai inainte,
Ascensiunea apei spre stratul de la suprafatd este in functune de starea capilara a pamantului, si cu cat capilarele sunt
mai inguste cu atat ascensiunea este mai mare.
In legaturd cu acest fenomen de ascensiune i pierdere a
apei din straturile adanci ale parnantului, prin tuburile capilare,
technica agricola intrebuinteazd anumite lucrdri. Unele au de
scop, ea prin indesarea stratului de pdmant de la suprafatd, sau
imediat de sub stratul pe la suprafatd, sd provoace formarea
tuburilor capilare, prin cari apa s se ridice in epocile secetoase,
din straturile adanci ale parnantului unde se gasete rezerva,
pand la orizontul de pamant in care se gasesc rddeinile plantelor. ,Aceste practici agricole rdspandite in Europa, in Amea-ica i int'o anumit mdsurd si la noi, se fac mai ales cu ajutorul tavalugului I cu ajutorul compresorului Campbell.
Dupa cercetrile fdcute asupra actiunei pe care o au aceste
lucrdri ale pamantului, in totdeauna s'a putut inregistra efecte
bune, cari, verificate i in practica mare, indreptatesc teoria
ascensiunei apei in pdmant, din straturile adanci cu rezerve in
stratul de-la suprafatd, prin tuburile capilare.
d) Straturile diferite de umiditate ale pamlintului. Privitor
la felul cum. se rdspandete apa, E. W ollny, pe cale experimentall in straturi artificiale de pdmant, deosibete la suprafata o
zond de evaporatie, in care apa suferd oscilatiuni frequente i
se poate pierde in intregime prin evaporatia in atmosferd.

Mai jos un strat mijlociu de tranzitie, care nu se usucd.

..niciodatd i contine apa de capilaritate.
In fine mai jos o zond umedd, care contine rezerve insem-

-nate de apd. In pamanturile acoperite cu pddure Wollny 0.-sete cd stratul a1 treilea, umed, nu se formeazd.
Rotmistrov, directorul Statiunei Agronomice de la Odesa,
dup continutul de apd, deosibete urmdtoarele straturi in pa-

mant. De la suprafat 'And la 1-1,20 m. se afld in strat de

umiditate periodica sau schimbatoare, care, in cea mai mare parte
-din lunile de yard, i supt cea mai mare parte din plantele cul-tivate, este uscat, nu contine de cat apa de higroscopicitate, care
anu este accesibild radacinelor plantelor. Mai jos, intre 1-1,60 m,

www.dacoromanica.ro

266

se gasete un strat mijlociu uscat, care nu contine de cat apas

higroscopica. Tot acest strat, din pricind cd de multe ori nu
poate fi strdbatut de radacinile plantelor cultivate, este numit
de catre Vdsotzki orizontul mort al secetei".
Mai jos, de la adncimea de 1,60 no pand la nivelul apelor
subterane din parnant, se gaseste strawl de pdmant, care are in.
totdeauna un procent ridicat si mai constant de apd, i care se
numete stratul in continuu umed.
Dupa indelungate cercetari, facute la Statiunea experimen
tala de la Odesa, Rotmistrov gasete ca cle trei straturi principale, din punctul de privire al umidittei din pamant, variazd.
in cursul anului dupa cum se vede din fig. No. 63, privitoare
la un pdmant care a fost lucrat ca ogor negru.
i
Ikef

ee!

s.
9r,

a
le

tr,

Fig-. No. 63.

Straturile de umiditate din pamantul lucrat ca

ogor negru (dupa Rotmistrov).

Incepand cu luna Octombrie, in timpul ernei i primaverei,

se formeazd la suprafata un strat urned, care se adanceste dii
ce in ce, pana cand in lunile Julie i August se impreund cu stratul in continuu umed din adancime, In luna Septemvrie i Octomvrie, cand dupd ogor se searnnd grau, pamantul se gaseste
intr'o stare excelent din punctul de privire al umiditatei, contine o reterva insemnata de apd.
Rottmistrov spune cd plantele folosesc numai apa stransl_
din ploi, in orizontul de umiditate schimbatoare de la suprafatd
i ca numai speciile cari pot sa-si trirneata radacinile prod irx
www.dacoromanica.ro

267

tratul in continuu umed din adancime, pot sa foloseasca rezer-

vele de apa din pamant.

Apa din ploi, care:- se infiltreaza in stratul pamantului,
4Datrunde la diferite adancimi, unde se

repartizeaza pe un strat mai gros sau

tmai subtire,

de

unde, parte este ab-

-sorbita de catre radacinile plantelor,

iar parte se evapora in atmosfera

Tedus care este cuprinsa intre grauntii
-de pamant. Contesta in intregime exis-

a.

-0

tenta fenomenului 'de capilaritate in

i)amant, i in gpecial ridicarea apei
prin spatiile capilare ale pamantului
pana la suprafata, unde se pierde sub
forma de vapori. Contesta de asemenea i ridicarea apei din stratul de re-

1-

a)

zerva, prin tuburile capilare, in stratul

.de la suprafata, unde se gasesc raspanrdite radacinile plantelor cultivate.
Dezvoltarea radacinilor plantelor,
se face cu atat mai puternic, si ele ating

,orizonturile cele mai adanci ale pamantului, cu cat stratul de umiditate

,periodica este mai gros. Numai atunci

a
0.)

a vs

.131

4=

aldacinile plantelor se pot folosi de

..apa de rezerva din stratul continuu
,umed din adancime, cand stratul de
-umiditate periodica de la suprafata, a
.devenit atat de gros in cat s'a inpreunat cu stratul de umiditate continua
din adancime. Aceastateorie importanta
din punctul de vedete_al micarei apei

in parnnt, intereseaza de aproape re-

-0

-a

Ni

giuniIe agricole secetoase, si faptul ca

rastoarna pe deantregul doctrine, in

-cari agricultura i tecnica agricola cre-

Aeau pana in prezent, aceste lucrari

Irebuesc de aproape experirnentateI verificate. Fig. No. 64,
reprodusa dupa Rohnistrov, arata ca urniditatea din straturile
,pamantului atarna, Inteo mare masura, i de plantele cultivate,

www.dacoromanica.ro

268

i de felul cum sunt aezate in rotatie. Numai supt ogorul negro

i supt cartofi, parnantul strange o rezerva mai mare de apar,

in cat stratul mijlociu al secetei dispare i tele doua straturi
umede, de la suprafata i din adancime, se inpreuna,.dechizand.
drum liber dezvoltarei radacinilor.
Din potriva, in urma graului i orzului, stratull de la suprafata al pamantului este uscat, stratul mljlociu uscat se intinde
ast-fel pana la suprafata.
Din punctul de privire al felului cum este alcatuita,, rotatia de mai sus
ogor, grau, cartofi, orz
este foarte buna.

fiind-ca tele doua paioase, graul i orzul, gasesc un srat umed

-continuu pana in adancime
graul dupa ogor negru i orzul.
dupd cartofi
putand sa'i trimeata radacinile fara piedica

pana la stratul cu rezerv de apa. din adancime.

In campul de experienta al Academiei de agricultura, urmarind continutul de apa al parnantului in diferitele lui straturi
timp de un an de zile, August 1922 -- Julie 1923, am gsit
datele cari sunt cuprinse in tabloul de la pag. 269.
Parcela de pamant, din care s'au luat probele, a fost cultivata in anul 1922 cu secara. i in 1923 cu porumb. In August
Februarie, terenul fiind liber, probele au putut fi luate pana.
la o adancime de 3 m., intr'o groapa facutd in acest scop. frt.
Martie incepand lucrarile, i mai tarziu fiind semanat porumbul,
a trebuit s ne multumim cu probe pana la o adancime de 1 m,
luate cu ajuturul sondei. Datele din tablou reprezinta procente
din greutate, i apa a fost determinata prin incalzire la 100-105 c..

Pentru a deosibi principalele zone, dupa felul cum au variat,..

procentele de apa au fost inpartite in trei grupe principale :
1.
2.

3.

umiditate put'ina
PP

> 16/0

mijlocie 16-180/0
multa
<18A,

i pentru mai multa evidenta ateste trei zone principale de

umiditate au fost descrise in mod schematic in fig. No. 65.
Urmrind datele din tablou i din fig. No. 65, vedem ca in luna
August str atul cu umiditate putina se coboara pana la adancimea de-

1 m. Supt el este o zona de trecere, cu umiditate mijlocie, care se

continua inainte pana in luna Ianuarie i dispare in Februarie.

Supt aceasta lncepe, de la 1,30 m. inainte, stratul cu umiditat
mult. In luna Septembrie, din pricina ploilor, incepe sa se for-

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

230
240
250
260
270
280

160
170
180
190
200
210
220

140
150

80
90
100
110
120
130

70

50
60

40

20
30

10

in cm.
Adancimeall

--

15,04

19,55
17,60

18,85
19,10
18,92
18,96

18,91

17,83
17,54
18,22
18,44

6,88
11,50
13,96
12,30
13,68
16,46
16,00
11,01
15,36
15,54
15,77
16,40
17,25
18,34

August

12,52

19,65
18,88
'17,60
18,17

17,46
17,84
17,25
18,52
18,63
18,98
18,67
19,17
19,38

17,86
17,63

16,51

15,61
14,71

15,77
15,64
15,76

1 ek,09

15,09

18,11

19,05
17,35

20,55

17,57
17,07
16,36

18,31

19,30
19,11

17,38
17,74
18,12
18,44
18,61
10,34
19,28
10,52

17,74
18,96
18,76
15,66
15,55
15,74
15,66
16,00
16,87
17,42
17,17

19,23
19,82
17,00
17,63
,

5,66
4,91

17,99
17,34
15,38
15,46
15,30
15,56
16,08
17,26
17,50
17,65
17,80
18,03
18,43
18,63
18,04
19,18
19,36
19,34
18,96
17,47
17,23
17,37

16,54

16,91

17,60
16,92

20,88

5,73

18,04
16,43
15,43
14,56

17,99
17,80
17,83
18,15
18,08
18,42
18,22
18,19

17,06
17,27

15,44
15,23
15,16
15,09
15,92
16,66
16,83

18,36
16,53
16,25
16,57
17,99
17,71

20,72

Septemvrie Octomvrie Noemvrie Decemvrie

17,94
7,90

17,01

17,24
17,15
16,72
17,46
17,72
18,20
18,44
18,13
18,36
18,52
17,92
17,67
17,07

17,21

18,20
17,90
17,56

18,61

23,73
19,40
17,03
17,10
17,74
18,26
19,47
19,33

lanuarie

9,30
5,44

19,67
19,74
10,50
18,87
18,39
18,13
18,55
18,46
19,07
18,82
18,66
18,68
19,03
18,70
19,23
19,39
19,32
19,33
18,58
17,85
17,15
17,60

18,61

18,20
17,98

19,71

19,50

Februarie

--

-----

.-

--

--.

--

18,23

18,40

18,38

16,92

16,33

-.-

16,45

4,79

Aprilie

18,64

18,98

--

16,01

16,76

6,93

Martie
1

14,71

'

--- -

--

17,75

--- - -

18,08

'

- ''.-

1 8,35

18,74

-- --

--

10,77

17,14

17,04 - 16,79

17,02

Juni e

-- --- - - -

Mai

--

---

17,05

17,21

--

16,62

- 15,20

13,34

Julie

270

meze la suprafata un strat culumiditate multa, care se continua

inainte, pe o aaancime de 10 c. m., pana in luna Februarie,

cand se inpreuna cu cel de jos. Supt el ,gasim un orizont de

tranzitie, cu umiditate mijlocie, apoi vine stratul cu umiditate
putina, care se -continua inainte, intre adancimile de 0,60-1 m,
pan a in luna Decembrie, i dispare in Ianuarie. In luna Februarie

pamantul prezinta un singur strat cu umiditate mult, de la

suprafata pana la 2,30 m.
Incepand cu luna Martie, din pricina evaporatiei, se fortneaza din nou la suprafata stratul cu umiditate putina, care
.

vott.4

Mersul umiditdtei In pAmantul campului de

ig. No. 65.
experienta al Academiei de agricultura Cluj.

pana. in Mai se mentine numai pana la 9 adancime de 10 c. m.,

i in Iunie i Iulie incepe s se coboare in jos, spre adancimea
de 1 rn., pe care o avusese in luna August anul precedent.
Supt acest strat, incepand tot cu luna Martie, se formeaza de
asemenea i stratul cu umiditate mijlocie scoborandu-se tot
mai jos in lunile de vara.

Stratul cu umiditate mult, care incepe in Martie de la

adancimea de 60 c. m., in lunile urmatoare de vara se retrage
tot mai jos, spre adancimea de 1,20 m, din luna August a anului precedent.
Cantitatea de apa pe care o prezinta diferitele straturi in
cursul anului, este in strans legatura cu lucrarile cari se dau
pamantului i cu plantele cari sunt cultivate. Prin cercetari acute

www.dacoromanica.ro

271

in aceast directiune in campul de experiente al Academiei am

putut urmari acest fenomen. Asupra rezultatelor capatate nu
este ins locul s ne oprim aci.

7. Pierderea apei prin evaporatie.

In natura apa este in continuu supusa fenomenului de evaporatie. Din momentul forrnarei picaturilor de ploae, in
timpul cat strabate atrposfera pana la suprafata pamantului,
cat sta in diferitele straturi in parnant, apa se pierde in continuu
sub forma de vapori in mod direct, sau prin intermediul plantelor. Sunt mai multi agenti cari activeaz a. fenomenul de evaporatie, rolul principal ins ii joaca temperatura.
Cu cat temperatura este mai ridicata, cu atat apa de ploae,
care cade la suprafata pamantului, se evaporeaza in cantitate
mai mare. Regiunile cari sunt caracterizate prin temperaturi
medii ridicate, pierd cantitati considerabile de apd, pe calea
evaporatiei, i aceste pierderi sunt cu atat mai mari, cu cat
perioadele ploioase coincid cu acelea cu temperaturi ridicate.
Pentru ca plantele cultivate sa se dezvolte in bune conditiuni
trebue ca evaporatia sa se gaseasca intr'un anumit raport cu
cantitatea de 21)1 care cade la suprafata pamantului prin deferiti
hidrometeori.

In Franta raurile varsa in mare circa 43 0./0 din apa care

cade prin ploi, diferenta de 57 0/0 pierzanduse in atmosfera prin
evaporatie directa sau prin intermediul plantelor.

Marie-Davy la Montsouris, gasete ea in timp de 10 ani

evaporatia la suprafata apei, fat de apa de ploae a fost ca
1:1,70, i ca evaporatia pamantului gol, fara vegetatie, a reprezentat 32,3 0/0 din evaporatia apei la suprafata. Evaporatia
pamantului gol fall de apa de ploae cazuta a reprezentat:
61 0/, la Montsouris dupa Marie Davy.
60 0/, la Grignon dui:A Deherain.
47 0 , la Rothamstaedt duph. Lawes, Gilbert si Warington.

Evaporatia in parnantul cultivat este mai mare de cat in

pmantul liber. Riesler la Caleves, arata ca pamantul cultivat
evapora circa 70 pana la 84 0/0 din apa de ploaia. Marie Davy
gasete ca evaporatia in pamantul cultivat reprezinta 76 Vo din
evaporatia la suprafata apei. Deherain gaseste urmatoarele valori
pentru evaporacie in pamantul cultivat cu diferite plante :
www.dacoromanica.ro

272

Paull/It

ApA

necultivat

cult ivat
cu gratu

100
40
60

100
28
72

Ploae

Apa scursa prin drenaj

AO. evaporata . . .

cultivat

cu sfecla

100 .
31
69

Dupa datele Institutului meteorologic, privitoare la statiunea

Filaret-Bucuresti, calculand Batele evaporatiei la suprafata apei
b, fata de percipitatiunile atmosferice a, obtinem pentru lunile
a
anului 1902 urmatoarele valori pentru
b

Lunile
Ianuarie

Februarie .

Martie

Aprilie .

Mai

lunie
Iulie
August . .
Septemvrie
Octomvrie .
Noemvrie .
Decernvrie

Precipit.
mm.

6,0
15,9
33,4
56,5
77,7
58,0
52,0
42,7
26,9
34,2
12,5
57,6

Evapor.
mm.

.
.

14,8
17,2
33,6
59,4
57,3
86,5
103,0
102,6
68,9
42,9
21,8
5,7

a
b

0,40
0,92
0,99
0,95
1,36
0,67
0,50
0,41
0,37
0,79
0,57
10,10

In toate lunile anului cantitatea de apa, care cade prin

percipitatiuni, nu poate acoperi capacitatea de evaporatie, afara

de lunile Mai i Decemvrie, cand apa care a cazut este In

cantitate mai mare de cat capacitatea de evaporatie. In medii
pe ate 5, 10 si 15 ani, evaporatia i percipitatiunile atmosferice
dintr'un intreg an au avut urmatoarele valorii
Perioade
1885-1900
1886

1890

1891-1895
1896
1891

1902

1900
1900

Precipit.

mm

604,8
614,7
583,2
608,2
595,7
472,4

Evaporatia
mm.

613,4
499,8
701,1
691,7
696,9.
613,7

www.dacoromanica.ro

0,98
1,23
0,83
0,87
0,88
0,76

273

Ne lipsesc date privitoare la evaporatia la suprafata apei,

sau la suprafata parnantului, in diferitele puncte ale Orli cu
caractere climaterice tipice, totusi, dupa datele privitoare la
statiunea Filaret-Bucureti, se poate usor deduce, ca, in linii
generale, apa care cade anual la suprafata pamantului in diferitele regiuni agricole principale, nu acopera, de cat poate numai
in cazuri exceptionale, capacitatea de evaporatie la suprafata apei.
Daca. pentru Filaret-Bucureti, cu datele din perioada 1885

1900, reprezentam in mod gratic mersul lunar al temparaturei,

precipitatiunilor

atmosferice

evaporatiei, ca in figura

73
hoe eitole9

tit

ge

241

VOINOWAMI111111111111111

115 90.

211131111113111111NUM.M1

No. 66, vedem ca., in linii ge-

nerale, evaporatia variaza in

mod aproape paralel cu tern-

per atura. In ase luni ale anului precipitatiunile atmosferice

hi

MUM WIIIMINEMINIIMMI

ss.

INIIIMMOMIIIMPkiamma

II

11111111,11111111MMIMME1111
IMMU1111111111111111MSIMIMI

IMPANININIMMOIWIE

si Mai, cand cerealele contomvrie, cand parnantul trebue

IIMIAINIENIMINIIIIMI
IIIMMI11/11141.011111M1111
II

ENWIIMMINIMIleaftmeagIN

Intrec eapacitatea [de evaporatie. In alte sase luni, Aprilie

suing. mai multa apa., Iunie,
August, Septemvrie i Oc-

IIIIIMMOMMINIU1111

1111=1/11111111110

111/.111111111111111111111

MOM

21111111111111111MMILVW1
1

.4

PII

/KW
um=

MI
MUM
In
imilliMullmoom
1111.1111

r 7 17f 7 3
lir If
771
s stranga rezerve de apa. in
vederea semanaturilor si ara- Fig. No. 66. Mersul precipitatiuniatniosferice, temperaturei i evaturilor de toamna, evaporatia lor
poratiei In cursul anului la Filaretintrece cu mult cantitatea de
Bucurelti.
.1

17

apa cazuta.

Dna portiunile din figura cuprinse intre curba evaporatiei

si curba precipitatiunilor, acolo unde evaporatia intrece apa
.cazuta prin meteorii aposi, le numim zone secetoase, i portiunile
unde curba percipitatiunilor intrece valorile evaporatiei, le numim

zone umede, tot din aceias figura vedem c zonele secetoase

sunt mai intinse i mai profunde de cat zonele umede, i cad
tocrnai in dou epoci hotaratoare pentru dezvoltarea plantelor
agricole.

Pe langa temperatura o alta serie de factori, unii de ordin

climateric, aitii de ordin pedologic, au un rol important in legatura cu pierderea apei prin evaporatie.
Culoarea pamantului, de pilda, are o influenta foarte puternica, 1n legatura cu capacitatea lui de incalzire, asupra evapo18

www.dacoromanica.ro

274

ratie apei din pamant. Terenurile cu o culoare mai desthisa,

abscorbind mai putin caldur, evaporeaz cantit4 mai mici de
apa de cat acelea cu & culoare mai inchis, cari absorb mai multa.
caldura. Dac insemnam cu 100 evaporatia unui pmant de culoare

alba, la aceias temperatura, urmatoarele pamanturi evaporeaz'l

apa in felul urmator :
Nrnnt alb

100

galben .
negricios

107

109

Prnnt cenusiu .
negru .
11

125

132

Expozgia si inclinalia sufirafelei pamantului influenteaza.

de asemenea in mare masura evaporatia. Dupa pozipunea geogr'afica pe care o are o suprafata de pamant, cu cat este inclinat mai mult, i razele solare, cari cad asupra lui, au o directie
mai aproape de perpendiculara, cu atm evapora cantitati mai
mari, de apa.
Din punct de vedere al expozitiei de asemenea, dup. cutm
terenurile sunt aezate, in cat primesc mai multa caldur directa_
de la soare, ele evapor cantitati mai mari sau mai mici
de apa.
Daca insemna'm cu 100 cantitatea de apa care este evaporata de acela pamant cu expozitiunea spre sud si la o inchnatie in primul rand de 15 grade, si in al doilea rand de 30 de

grade valorile pe cari le are evaporatia apei din pamant, la

aceleasi inclinatii si cu expozitii diferite, variaza in felul urmator
in perioada de timp Iunie-Octombrie:
Inclinatia

Sud

Rsdrit

Apus

Nord

15 grade ..

100

86,2

84,1

70,9

30

100

80,7

73,2

52,7

Din datele de mai sus, se vede ca. la aceias inclinatie, cea mai

mare evaporatie o arata pamanturie cari sunt expuse spre sud,

ele fiind mai mult incalzite de razele solare. Dupd accstea, in
ordine descrescanda yin pamanturile expuse spre rsarit, apus,
i in fine cele cu expozitia spre nord, cari evapora cea mai
mica cantitate de apa.
La aceia expozitie, inclinatia pe care o are parnantul joaca
iarasi rol important din punctul de vedere al evaporatiei. Cu
www.dacoromanica.ro

275

<at razele solare cad mai perpendicular pe suprafata Omantuluil cu atat pamantul se incalzete mai mult, din pricina c.
.0 cantitate mai mica de caldur a. se pierde in atmosfera prin
reflectie. In diferitele anotimpuri ale anului, razele solare ajung
Ia suprafata pamantului cu diferite unghiuri de cadere, in timpul
verei apropiindu-se mai mult de perpendiculara i incalzind in
acest fel mai mult suprafata pamantului. Daca suprafata Oman-

tului este inclinat in spre directiunea de cadere a razelor

solare, atunct unghiul,. care este format de razele solare in
caderea lor fata de suprafata pamantului, se apropie mai
mult de un unghi drept i pamantul se incalzete mai mult.
In acest fel, cu cat suprafata pamantului este mai inclinata, cu atat pamantul se incalzete mai mult in diferitele anotimpuri, i pana la un anumit unghi, de unde inainte, inclinatia
marindu-se, razele solare cad din nou sub uh unghi ascutit i
incalzesc mai putin suprafata pamantului.
Tac se insemneaza cu 100 evaporatia unui pamant orizontat in timpul verei i toamnei, la diferite inclinatii ale 'Damantului valorile evaporatiei se vor prezenta dupa cum se arata
In tabloul de mai jos, la o expozitie spre sud:
Anotimpul

Vara

o grade

10 grade

20 grade

30 grade

100

123

127

125

Toama .

100

111

123

133

Valorile evaporatiei aceluia pamant expus spre sud, cresc

treptat cu inclinatia, pana la o inclinatie de 20 de grade, cand
.evaporacia are o valoare maxima, din pricina c razale solare
in caderea lor sunt mai aproape de perpendiculara. In timpul
toamnei acela pamant arata o evaporatie crescanda treptat cu
inclinatia lui. Maximum de evaporatie insa este la inclinatia
de 30 de grade, din pricina c in timpul toamnei razele solare
cad sub un unghi mai ascutit de cat in timpul verei.
Un alt agent, care influenteazd evaporatia apei de la suprafata pamantului, este viintul. Dacd stratul de aer, care inbrac
pamantul la suprafata, este linitit, vaporii de apa se adun in
cantitati tot mai mari in el, i'l fac s se apropie tot mai mult
de punctul lui de saturatie cu vapori. Daca stratul de aer contine o cantitate mica de vapori de apa, este departe de punctul
18*

www.dacoromanica.ro

276

sail de saturatie, atunci evaporatia apei din pamant se face mult

mai activ. Treptat ins cu sporirea procentului de vapori de

apa din aer, i cu aproprierea de punctul de saturatie, evaporatia devine din ce in ce mai mica, pana cand ajunge sa fienula in momentul cand aerul atmosferic este complect saturat
cu vapori.

Daca stratul de aer de la suprafata pamantului, care este

saturat cu vapori de apa, sau aproape de punctul de saturatie,
este micat din loc, i inlocuit cu un non strat de aer uscat,

sau care contine un procent redus de vapori de apa, atunci

deschizandu-se un nou spatiu pentru adunarea vaporilor de apa,
evaporatia se face din nou in mod activ. Aceasta schimbare, a
stratului de aer de la suprafata pamantului, este provocata de

care curentii de aer, de catre vanturi.

Cu cat iuteala vanturilor este mai mare, cu gat ele pot
schimba din loc cantitti mai mari de aer, i pot influenta mai
mult asupra evaporatiei. Treptat cu iuleala vcintului, cantitatea
de apa evaporata de pamanturi in grame crete, dupa cum se
poate vedea din datele de mai jos, gasite de J. A. Hensle, pentru
straturi cu o suprafata de 100 c. mp., o grosime de 10 c. m. so

in timp de o ora.
Viteza vfintului

Nisip de quart .
Granule de lut .
Praf de lut . .

o m. pe sec.

3 rn. pe sec.

6 m pe sec.

9 m. pe see.

8,48 gr.

0,48 gr.

3,47 gr.

4,93 gr.

0,43

3,03

5,10

0,53

3,47

5,23

8,17
8,57

Treptat cu iuteala vantului, dupa cum se vede dig datele

de mai sus, la toate trei categoriile de pamanturi evaporatia
crete in mod treptat.
Un alt factor, care influenteaza pierderea apei din pamant
prin evaporatie, este felul cum se prezinta suprat ala panuintului. Daca suprafata pamantului este perfect orizontath, fara.
ridicaturi, atunci pamantul are o suprafata exterioara absoluta.
minima, are D suprafata minima de incalzire i evaporatie, i
pierde o cantitate mai mica de apa. Cu cat suprafata 1:dmantului
.este mai neregulata, prezinta asperitti, pamantul are o suprafata exterioara absoluta mai mare, o suprafata mai mare de incalzire i de evaporatie, i pierde mai mult apa. Pentru a arata

www.dacoromanica.ro

277

influenta pe care 6 are 'fehil cum se prezinta suprafata Omantului asupra evaporatiei, reproducem dup. Mitscherlich datele
de mai jos. '
DacA se insemneaza cu 100 valoarea evaporatiei _la pamanturile netede, atunci in celelalte pamanturi, cu suprafete diferite,,.
evaporatia va avea urrnatoarele valori.
NO.
1

Felul supraf. pfimitntului

Supraf. ondulatA . . .
cu ondulatiuni mari
grauntoasA . .

2
3
4

Acoperit cu iarbA

, trifoi

ovAz

grau

secarA .
orz . .

11

ft

If

8
9

11

11

Valorile

evaporatiel

128
111
106
139
254
306
293
291
286

Pamanturile a cdror suprafata prezinta ondulatiuni mici, au-

o suprafatd totala de evaporatie mai mare de cat pamanturile

cari prezinta ondulatiuni mari, i evapora mai multa apa.
Pamanturile acoperite cu plante, de asemenea, evapora mai
multa apa, din pricina vegetatiei. Sub diferite plante evaporatia
este diferita.
Un alt factor care influenteaza pierderea apei in pamant pe
cale de evaporatie, este struetura i asezarea pamcintului. Cand

ne-am ocupat de eapilaritate, am aratat ca apa din straturileparnantului se ridicA in sus prin tuburile capilare 'Ana la suprafata,

unde Mare parte se pierde pe cale de evaporatie. Cu cat tin.

pamant are o arzare mai afanata, un spatiu lacunar jnai mare
intre graunti, cu atat capilaritatea este mai redusa, 1 pamantul
pierde mai pntina apa prin evaporatie. Din contra, daca pamantul
are o arzate indesata, un spatiu lacunar mai mic, capilaritatea
este mai pronuntata, ascensiunea apei prin tuburile capilare mai
repede I mai mare, pamanturile pierd mai multa apa. Pentru
a demonstra acest lucru, reproducem dup. Mitscherlich datele
de mai jos, cari reprezinta valorile evaporatiei in diferitepamanturi cu procente variabile de spatiu lacunar, atunci cand
evaporatia la un spatiu lacunar de 30 Vo este insemnata cu 100;

www.dacoromanica.ro

278
No. :
1

Spatiul lacunar ,

Pamnturile

Nisip de calcar

80/0

400/0

45%

50%

55%

60%

100

99,8

91,4
87,9

90,3

83,8

70,7

80,1

77,5

71,6

78,9
67,0

70,6
64,2

Pam ant grauntos .

100

0,8

Pamant martrnt

100

83,2

TrePtat cu creterea volumului spatiului lacunar, valorile

-evaporatiei la toate cele trei parnanturi descresc. Daca. stratul
-de la suprafata al pamantului este lucrat i menpnut inteo stare
afanata, apa din pamant este mai bine pastrata, evaporaPa este
mai redusa. Acest lucru ne arata importanta pe care o au lucrdrile mecanice ale pamantului, aplicate la timpul potrivit, in
legatura cu factorul vegetativ apd, mai ales in acele regiuni
agricole, unde cantitdtile de apa cari cad prin ploi sunt reduse
fata de nevoile plantelor i de evaporatie, sau unde precipitatiunile atmosferice sunt rau repartizate in decursul anului. Aceast
pierdere a apei, se intampla la suprafata pamantului i inteo
mare masura i in interiorul straturilor lui, in atmosfera care se
gsete intre graunP, micorand in acest fel cantitatea de ap
pe care o contine.
In mod schematic schimbul de apa intre atmosferd i Oman-

tul gol, fdra vegetatie, se poate reprezenta ca in fig. No. 67.

In pamanturile indesate, cu un spaPu lacunar mic, din apa care
cade prin meteorii apoi numai o parte se infiltreaza prin stratul

c,. i b, pentru a ajunge la apele subterane din a, dup. cum

se vede in partea I-a a figurei, iar mare parte se scurge la
suprafata sau se pierde prin evaporatie. Tot in aceste pamanturi,
dupa cum se arata in figura, cantitati insemnate din apa care s'a
infiltrat i din cea subtearna, ridicandu-se in sus prin tuburile
capilare, se pierde prin evaporaPe. In cazul ins cand stratul de
la ,suprafata c, este afanat, dupa cum se arata in partea a II-a
a figurei, apa care cade din ploi se infiltreaza in pamant aproape
in intregime. In pamanturile ast-fel pregatite, apa, prin tuburile
capilare, nu se poate ridica pana la suprafata, fdnd inpiedicata.

-de stratul protector c, lipsit de tuburi capilare.

Straturile mai adanci ale pamantului pierd i ele cantitti
insemnate de apd, prin evaporaPa pe care o fac plantele prim
tnijlocul organelor lor aeriene.
Pentru dezvoltarea lor i ajungerea la complecta maturitate,

www.dacoromanica.ro

- 279 plantele cheltuesc cantitgti considerabile de apg, i numai atunci

dezvoltarea lor se face in mod normal, cand in tot timpul vegetatiei pgmantul contine asp sub form capilarg, pentru a putea_
fi absorbita de radacini.

Potrivit cu cantitatea de apa, de care putem dispune in

straturile pamantului, pentru dezvoltarea plantelor, trebue sa
regulam felul i numarul plantelor raspandite pe o anumita
suprafata de culturg, in scopul ca apa din pmant s ajunga
pan la maturitatea complect. Daca apa, de care putem s dispu-

nem in timpul vege-

VV

tatiei, este in cantitate

mica, atunci numarul
plantelor cari se dezvolta

pe

1 1 111

__LI

numita c"'
suprafata trebue reo

poatg fi satisfcute cu
cantitatea de apa.
Buruenile, cari se

dus, pentru ca ele s

IL__
1

.11i1Y1
1

4-

it

II

11

II

1,11/1/7

1 ;11/.14
)0)P

11 11 4.1,111A1

a.

dezvolta la un loc cu
_Tr
plantele cultivate, pe Fig. No. 67. Schimbul de apa
Intre pAman
langa ca rapesc plani atmosfera (dupa I. Stilly).
telor mare parte din
spatiul necesar dezvoltrei lor, intrebuinteaza i evapora cantitati insemnate de apa din pamant,
a) Determinarea evaporaliei apei din fitimeint. Pentru determinarea evaporatiei apei din pamant, putem porni de la pamant cu structura naturala, ridicat direct din camp, sau de la
un pamant fara structura naturalg.
Pentru determinare evaporatiei In pamantul cu structurd naturald,
luam o proba din camp, cu ajutorul unui vas cilindric sau prismatic, cu
o capacitate de 1 litru, care nea servit la determinarea greutatei volumetrice qi a volumului spatiului lacunar. Acestei probe de pamant 'i se
adauga apa, pana cand capacitatea relativ este satisfacuta In Intregime
apoi se cantareste. Cunoscand greutatea pamantului In stare umecla qi
uscata s.tim ata apa contine. Vasul de zinc se pune apoi Intr'o cutie de
carton de aceiaqi 1na1time ca i el pentru ca paretii lui sa nu fie atinli
de lumina solara se lasa apoi la aer cu partea de deasupra descoperita.
pentru a evapora apa. Din timp In timp, din 12 In 12 ore, '1 cantrim
prin diterenta avem cantitatea de apa pierduta, pe care o putem socoti
in procente fata de greutatea pamantului uscat, sau fata de cantitatea de
apa pe care o continea pamantul. Pentru ca determinarile sa fie mai exacte,.

www.dacoromanica.ro

280

susceptibile de comparatie cu determindri asemendtoare fdcute la

alte pAmdnturi, trebue sd tinem seamd de urmAtorii factorii cari influeneaz evaporatia ca : temperatura, gradul de umezire al aeruhfi, lumina si
vdntul.
Dacd probele pentru determinarea evaporatiei le ldsdm In aer liber,

trebue sd le mentinem In conditii egale de, lumind, fard influenta vdntului si sd. notdm mersul

temperaturei si gradului de umezire al aerului

atmosferic In fie care cele 12 ore, dupd cari facem
cntAririle, pentru a le putea calcula valorile mijlocii. Dacd le ldsam sd. evaporeze Inteun spapu

Inchis, In laborator, trebue sd observdm acelas

lucru, sau, pentru mai multd usurinta, sd le men
tinem Intr'un spatiu cu variatiuni rnici de temperaturd.

Pentru scopuri teoretice demonstrative,

In legatura cu felul i insuirile pArnAnturilor far% structur natural, putem s detru determinarea evaporatiei apei din pa- terminm evaporatia dupa urmg.torul proFig. No. 68.

Cub
Pe retea de sarmd, pen-

mant.

cedeu al lui W. Wolf.

Ne folosim de cuburi fAcute din retea de sdrind

cleasd, ca cel din fig. No. 68, cu latura de 6 cm. Se cdptuesc pe dinnduntru
cu hdrtie sugAtoare si se umple cu pamant uscat la aer, cautand sa-1 ddm,
pe cat posibil, o asezare uniformd Irk toate straturile si In toate vasele de
cari ne servim. Cuburile ast-feI pline se cufundA, pe o Indltime de, 2 cm.,
Inteun vas cu apd, unde se lasd sa stea
cAntdrind din timp In timp
pand cand pdmantul este satisfacut In capaci.
tatea lui relativd pentru apd si ajunge la greutate constantd. Se scot apoi cuburile, se sterg

putin de apd. pe din afard, si se pun In aer

liber, acoperite cu un carton ca In fig No. 69,
pentru a evapora. Observdm aceleasi reguli
privitor la temperaturd, si le cantdrim din 12
in 12 ore. Cunoscand greutatea pdmantului uscat si umed, calculdm evaporapa In procente
fatd de pamantul uscat, sau fata de apd..

Fig No. 69.

Cub de

retea de sdrmd, cu pa-

On alt procedeu mai exzat este al mAnt supus la evaporape.

lui E. Wolf. Aci ne folosim de aceleasi
vase cilindrice de zinc, cu fundul din retea de srm, din fig.
No 58, cari ne'au servit la determinarea capacithtei relative
pentru ap4.

Vasele se pregatesc si se umple, ca i la determinarea capacitAtei

relative pentru apd, cu pdmAnt uscat la aer i Indruntit uniform. Dupd
.procedeul cunoscut se Irnbibd cu apd (capacit. relativa), si se cantdresc.

www.dacoromanica.ro

281

Se inbracA apoi fie care tub cu eke un cilinctru de carton .de aceias Iriltime si se pun apoi- toate, unele langa altele, Int'o cutie de lemn. Pentru
mai mula sigurantd cA tuburile nu suferA nici o influentA asupra peretilor lor, cutia are un capac cu care se Inchide bine. In capac sunt fAcute
atAtea gauri Cate tuburi incap InAuntru si de mArimea sectiunei lor. Prin
aceste gAuri intrA capAtul de sus al tuburilor, corespunzAnd cu suprafata
exterioarA a capacului si prezentand ast-fel suprafata coloanei de pAmAnt
descoperitA. Cutia cu tuburile, ast-fel pregAtitA, se pune afarA sau in laborator, observAnd aceleasi reguli privitoare la factorii externi i In special
privitor la evaporatie. DupA fie-care 12 ore tuburile se scot, se cAntAresc,
si pierderile prin evaporatie se socotesc, ca i in celelalte douA cazuri,
in procente fatA de greutatea pAmAntului uscat, sau fatA de cantitatea de
apA pe care au continut-o.

8. Apa in raporturile ei cu planta.

Apa care se gsete in straturile pamantului, si este absorbita de care radacini, are o importanta multipla in legatur
cu dezvoltarea plantelor. In pamant, in mod indirect, prin stimularea activitatei microorganismelor, i in mod direct pKin
solubilizare, face accesibile subtantele branitoare de cari au
nevoe plantele. Prin intermediul milioanelor de celule, cari for-

meaza tesutul plantelor, organele aeriene sunt in legatura cu

apa din pamant, care, dupa felul cum variaza presiunea osmoflea 1 concentratia sucului celular, patrunde in interiorul plantei in cantitate mai mare sau mai mica, i se ridic in sus, in
mare parte sub actiunea de evaporatie a organelor aerienePatrunzand in interiorul celulelor plantei, apa duce cu ea cantitati mai mari sau mai mici de substante hranitoare in stare
solubila, dupa gradul de concentratie al sucului selular i al
solutiilor din pamant, exercitand ast-fel un rol de transport. Cantitatile de apa cari.patrund in interiorul plantelor, infr'un anumit timp, sau in perioada complect de vegetatie, variaz in limite foarte largi. Aceste cantitti sunt in functiune de cantitatea
de apa diii pamant, suprafata de absorbtiune a rdacinilor, structura anatomica a plantei, suprafata de evaporatie a organelor
aeriene, marimea i. numrul stomatelor pe uhitatea de suprafata

de frunza, temperatura si gradul de umezire a aerului atmosferic, stadiul de dezvoltare al plantei etc.
Woldtmann arata. c o planta de dovleac, pentru a forma

trei fructe in greutate de caw 30-40 kgr., cu 95% apa, pe

langa apa care se pierde prin transpiratie, absoarbe zilnic 1,5
kgr. de apa. Mazarea, in 100 de zile, consuma. 224 m. m. apa,.
www.dacoromanica.ro

282

.orzul in 107 zile 246 m. m., ovazul in 107 zile 249 m. m.,
graul de primavara, tot in 107 zile, 252 m. m.
Haber landt gseste ca in timpul verei o planta de porumb
evapora 14 kgr de apa, una (16 canepa 27 kgr, una de floared
soarelui 66 kgr. Pentru arbori V. Hohnel socotete c un mesteacan cu 200.000 de frunze evapora in timpul verei 7000 kgr,
sau zilnic 38 kgr de apa, un fag de 110 ani 9000 kgr de apa
in timpul verei, sau la un ha cu 400 fagi evaporatia este de
3.600.000 kgr de apa.
Cu cat apa din pamant este in cantitate mai mare, i cu un
grad mai mic de concentratie in sarurile cari sunt necesare
pentru hrana, cu atat cantitatea de apa care este absorbit de
radacini, la conditiuni egale, este mai mare.
Cantitatea de apa continutd de pamant un timp mai indelungat exercit influente simtitoare asupra organismului plantelor.
.Perseke arata c spatiul intercelular constitue pentru planta
un mijloc de adaptare la conditiunile de umiditate ale pamantului.
Cand plantele se dezvolta intr'un mediu umed au un spatiu inter-

celular mare, pentru a putea evapora cu uurinta prisosul de

apa. Sucul celular este diluat, i radacinile au o suprafata mica
de absorbtiune. Plante le cari se dezvolta intr-un pamant cu
putin urniditate, au in raclacini o suprafata mare de absorbtiune,
spatiile intercelulare sunt reduse pentru a economisi apa, sucul
celular este concentrat, i suprafata de evaporatie a organelor
aeriene este mai redusa.
Daca plantele adaptate unui mediu uscat sunt schimbate
intr'un mediu umed, radacinile absorb apa mult, sucul celular
se diluiaz repede, celule devin turgescente, spatiul intercelular
fiind mic prisosul de apa nu se poate elirnina prin transpirape,
celulele sunt atacate de microorganisme, i pIanta sufera sau moare.

Daca planta este schimbata dinteun mediu umed inteunul

mai putin umed, radacinile, cu o suprafata si putere mai mica
de absorbtiune, nu pot grisi i absorbi atata apd cata se pierde
prin spatiul intercelular mare i la o suprafata mare de evaporatie a organelor aeriene i planta se usuca.
Cu cat transpiratia este mai puternica cu atat cantitatea de
apa, care patrunde in organismul plantei incarcat cu substantele
solubilizate, este mai mare.
Transpiratia are loc san prin celule specializate, din tesutul de la
suprafatd al organelor aeriene, sau In interiorul spatiului intercelular, i.

www.dacoromanica.ro

283
poate fi influentata, %titre allele, de temperatura aerOui Inconjurator, curentii

de aer, starea de umezire a aerului, suprafata i pozitia frunzelor fata en

directia de Were a razelor sglare, marimea si numarul stomatelor de pe
unitatea de suprafata de frunze, numarul perilor la 1 mm', mArimea si
forma spatiului respirator al stomatelor etc.
Jost aratd ca numarul stomatelor la plantele foioase, la 1 mm.' de
frunza, este de 40-300, ajungand si la 716, cat este la rapita.
Noll socoteste ca pe o frunzd de rapita sunt 11.000.000 stomate, si
pe o frunzA de floarea soarelui 13.000.000.
Dupa cantitatile de apa, cari caracterizeazd In mod durabil deferitele
regiuni, plantele au caractere distincte, unele fiind Xerophyte altele Mesophyte iar altele Hygrophyte.
Intr'o mare masura influenteazd asupra cantitatei de api, care se
ridica prin Organismul plantei si se perde In atmosferd, si radacinile, prin
dezvoltarea totald pe care o au, adancimea pana la care patrund In pdmant,
lungimea si suprafata pe care o au, etc.
Nobbe gaseste c radcinile cerealelor au o lungime de 500-600 m.
la o planta. Sachs calculeaza radacinile dovleacului la 25 km, si King
estimeaza radacinile unei plante de porumb, raspandite in pamant pana
la o adancime de 90 cm., la 442 m.
Manta ci Girard gAsesc c pe o suprafata cultivata de 1 ha. radicelele plantelor ating urmatoarele suprafete: la grau 11,81 ha, la orz 3,53
ha, la ovAz 10,78 ha, faneata naturala 7,92, macul 2,22 ha, trifoiul 5,39 ha.
Adancimea pang la care ajung radacinile In stratul pamantului, pe
langa lungimea lor, variaza dupd constitutia straturilor pamantului. In
general In pamanturile profunde, uniforme si bogate din regiunile aride,
cerealele anuale Isi trimit radacinile fa o adancime de peste 2 m., iar
uncle plante vivace, cunt ar fi lucerna, la peste 10 m.

Pe langa rolul de a transporta srurile hranitoare in interiorul plantei, a le repartiza in diferite organe i a distribui
substantele elaborate in diferite puncte de cretere sau de inmagazinare, i de a asigura continuitatea absorbtiunei i circalatiei sevei, apa ca atare intr in compozitia tesuturilor plantei,
i prin transformarile pe cari le sufera servete la elaborarea
substantelor cari, in parte sunt consumate de planta in timput
cretevei, i o parte sunt inmagazinate ca substante de rezerva.
In frunza, in prezenta clorofilei, apa si bioxidul de carbon,
dupa ce libereaza fie-care ate o molecula de oxigen, se impreuneaza
i dau natere unei molecule de aldehida formica, substanta care

prin condensare formeaza glucoza. La randul ei, in urma liberarei unei molecule de apa, glucoza da natere amidonului.
In compozitia plantelor apa intr in cantitti diferite, earl
variaza dupa varsta, planta, c1im, starea de umezire a 'Damantului etc. In linii generale in mod relativ, in planta apa se gawww.dacoromanica.ro

284

sete in cantitate mai mare in primele stadii de vegetatie

gi

descrete la inceput treptat, dupa. inflorire (cerea(e) repede, pana

la maturitatea complecta. In diferitele organe ale plantei, i in
diferite stadii de vegetatie, apa de asemeanea este raspandit in
cantitati variabile, ajungand s constitue une-ori 900/0, sau mai mult.

Cantitatea de apa care este absorbit de care plante din

plimant prin radacini, pentru satisfacerea nevoilor de brana i
transpiratie, din primele stadii de dezvoltare pana la maturitatea
complecta, variaza in linfi generale dupa valorile pe cari le pu
factorii vegitativi exlerni de ordin climateric i pedologic, i
dupa felul cum se prezinta factorii vegetativi interni de ordin
morfologic, anatomic i fiziologic, pe cari 1 cotine planta.
a) Determiarea consumului afiei la "tante. Pentru comparatie, apa
folosita de plante In tot timpul vegetatiei se raporteaza la cantitatea de
substanta uscata produs. Apa folosita de planta, pentru formarea 1 kgr
de substanta uscata, este numita de care Remy, consum specific de afici al
plantei, si se determina de obicei masurAnd zilnic apa pe care o consuma
plantele, cari se dezvolta intr'o serie de vase cu un mediu de cultura men-

tinut la un /, constant de apa, comparativ cu o alta eerie de vase, cu

acelas mediu de cultura, mentinut la acelas 0/0 de apa, Insa ne Insamantate,
Prin diferentele de greutate, cari se Inregistreaza zilnic, se determina
pierderile prin evapnratie. Scazand apa pierduta de vaselene Insamantate.

W' din apa pierduta de vasele Insamantate prin evaporatie direct& si

prin consumul plantelor W, aflam apa folosita de care plante, care,
lnpartita la greutatea substantei uscate obtinute, ne da consumul specific
W
de apa al plantei: W S
Aceasta cale pentru determinarea consumului specific de apa, folosit
aproape In generalitatea cazurllor,nu este precis'. In prirnul rand mediul
de cultura, din vasele In caH cresc plante, nu poate evapora direct aceias

cantitate de apa pe care o evapora mediul de cultura descoperit din

vasele ne Insamantate.
In primul caz, vasele Insamantate pierd mai putina apa prin evaporatie directa, de cat -vasele ne InsamAntate, din pricina umbrei pe care o

fac plantele asupra suprafetei mediului de cultura, fapt care se traduce

printeo scadere de temperatura. Mara de aceasta suprafata de evaporatie a
mediului de cultura este redusa, fiind ocupata de tijele plantelor.
0 aka neexactitate provine din faptul ca, In vasele Insamantate,
pentru pastrarea aceluias /, de apa, se n entin vasele prin cantariri zilnice la aceias greutate initiala, fara sa se tie socoteala de greutatea, tot
mai mare, pe care o reprezinta masa de vegetatie.
ProcedAnd In acest fel apa nu mai este In aceias cantitate In mediul
do cultura In cursul dezvoltarei plantelor, ci In procente din ce In ce mai
mici, la caH evaporatia nu poate fi aceias, pe cAte vreme vasele ne insamanate, expuse influentei directe i nemodifcate a factorilor climaterici,

www.dacoromanica.ro

1 285
.se pot mentine la acelas 0/0 de apd. Pentru aceste considerente, evaporatia
-directl a mediului de culturd In vasele descoperite, este mult mai mare
de cat In cele cultivate, si consumul specific de apA scos Itt felul arAtat
mai sus este mai mic de cat In realitate.
Un alt procedeu pentru determinarea consumului specific de apd al

plantelor este cel Intrebuintat de L. S. Brigss fi H. S. Schantz, In care,

pentru a face ca In vasele cultivate cu plante, pierderea de apA prin evaporatia directA a mediului de culturd sA fie InlAturatA, vasele, umplute cu
mediul de culturd pAnd la suprafatA, se acoperd hermetic cu un capac. Pe
-capac sunt fAcute atAtea orificii cdte plante se cultivA, i prin cari se introduc plantele germinate dinainte, lipinduse de jur Imprejur cu ceard In
jurul orificiilor din capac, pentru a Inpedica evaporatia. Tot pe capac, In
mijloc, este fdcut un orificiu astupat cu dop de plutd, prin care se introduce apa. Prin acest mijloc, deed se InlAtura. complect evaporatia direct& a
mediului de culturd, se modified Ins& In mod simtitor toate procesele de
ordin fizic, chimic si biologic din pAmant, modficAri cari nu pot rAindne
fait influentA asupra consumului de apA al plantei.
Procedand In acest din urm A fel, cercetAtorii aratati mai sus au gAsit
urmAtoarele valori pentru consumul specific de apA al principaleloy plante
agricole :
Consumul de spit

Consurnul de MA

Plantele
Gr dui

Ovazul

Orzul .
Secara

Bobusorul
Fasolea .
Cartofii .

Specific

WS

Relativ

507
614
539
724
578
800
448

100
114
106
143
114
158
88

Plantele
Sfecla de zahAr

Porumbul
Lucerna .
Trifoiul .
Sorgul .
Buruenile

Specific

W5

Relativ

377
369
1068
709
275
322

74
73
211
140

51
63

Aceste date sunt scoase dip experinte facute In America.

Remy, prin eel d'antAi procedeu arAtat, gAseste urmAtoarele valori
pentru consumul specifiic al plantelor:

Ap folositi de plante:

Plantele

La 1 kgr.
subat. uscatA

Secara
Orzoaica
Cartofii

Sfecla de zahdr
Trifoiul rosu,

La 100 erns de
frunze i tul-

pini

La

un Ha tn
tone

353 kgr.

346 gr.

2700 tone

337
221
298
390

283
399
351
348

2320
1550
3280
2690

I/
II

www.dacoromanica.ro

286

Valorile gasite de diferiti cercetatori stint foarte variate, dupa cum,

se poate vedea din datele de mai jos :
Lawes

Plante le

R ot-

hamst .

Graul
Ovazul
Orzul

Secara . ,
Trifoiul rosu
Lucerna .

258
.

-1--

251

Lupinul .

665
774

Cartofii

235
.

Bobusorul

Sfecla de zahar

HellWollny riegd

-- --

359
401
297
377
330

King

Seel-

Wis- horst
consin

333

546

365
386

--

388

- --

481

541

----263

Widi. Leather Brigg.s

sne
India
Colo
Utah

654
469
468

507
614
359
724

-- --

1068

373

490

497

377 I

Aceste diferente provin si din deosibirea procedeelor, dar mai alesdin pricina conditiunilor diferite de clima unde s'au facut diferitele determinari.

In tarile din apusul Europei, cu clima mai mutt umeda, consurnur

specific de apa al plantelor, in mijlociu, se socoteste la circa 300 kgr, In
regiunile aride ale Americei de Nord la circa 700 kg, si In regiunile Ru
siei sudrsaritene Rotmistrov socoteste la circa 400 kgr.
Pe langa caracterul climei Inca. alti multi factori pot influenta in
mod foarte puternic asupra consumului de apa.
Woodward, Tchaplowitz, Sorauer, Hellriegel, Pagnoul, Gardner aul
aratat ca cu cat solutia nutritiva din pamant este mai concentrata, cu ant_
planta foloseste mai putina apa pentru dezvoltarea ei.
La statiunea agronomica din Utah un pamant cu fertilitate naturala
a evaporat 908 kgr. apa pentru a produce 1 kgr. de substanta uscata..,.
AdAogandu-i-se o doza Obicinuita de Ingrasaminte a evaporat numai 613kgr. de apa. Aplicand si o cantitate mica de nitrat de sodiu, pdmantul a_
folosit numai 585 kgr. de apa, pentru a produce 1 kgr. substanta uscata.
HaselMoff, cu cantitati crescande de Ingrasaminte, constata Ca bo
busorul si orzul folosesc cantitdti mai mici de apd.
Hellriegel arata ca. la plantele cultivate In mediu de cultura Ingrasat
lipsa potasiului face ca consumul de apa sd fie de doul ori si lipsa azotului de

trei ori mai mare. Aceias influenta a IngrasaminteIor asupra consumului

de apa este aratata de Liebscher la ovaz si Maercker la mustar.
Cti cat cantitatea de apa, pe care o contine mediul de culturd, estemai mare, cu atat consumul specific de apa. este mai mare. Fortier fi Fittbogen documenteaza acest lucru la ovaz, Ilenkov la hrisca, Hellriegel
SchrOder la ovaz, Wilms la cartofi.

Pamantul influenteazd in mod simtitor asupra, consumului

de apa, in legatura cu proprietatile fizice pe cari le are. Asupra.
www.dacoromanica.ro

287

-acestei chestiuni sunt experientele lui Marie-Davy cu pamant

..amestecat cu cantitati variabile de compost de frunze, ale lui
Liebscher i v. Seelhorst, asupra pamanturilor nisipoase i lutoase.

Starea de umezire a aerului atmosferic influenteaza, facand

ca consumul de apa sa crease aproape treptat cu descreterea
.,eantittei vaporilor de apa. Acest fapt este dovedit prin experientele lui Heinrich, Montgomery i Kieselbach in aer uscat si
.saturat cu vapori de arid.
In conditiuni egale diferitele varietati ale acelea plante
-au consum specific de apa diferit. Remy gdseste la orzoiaca
-de Hanna 360 kgr., la Chevalier 383 kgr. i la Goldthorp 426 kgr.

Dup cantitatile de apa cari cad anual, Wohltmann stabilete urmtoarele cantitali ideale in m. m. pentru Germania,
pentru obtinere de recolte maxime:
Vita de vie . . . . 600 min.
Cereale de toamna . 600
Orz
Ovaz

620
630

Cartofi

600 mtn.

Fanete

670
770

Nuni

Krieger da urmatorul consum de apa la ovaz in anul 1909

in mm, in cursul vegetatiei : Aprilie 16,8 m. m, Mai 72,6 m. m,
Iunie 205,8 m. m, Iulie 161,9, total 457,1 ni. m, afara de can-

titatea de apa care s'a scurs in straturile profunde ale Omantului i care a fost scazuta.

VI. Atmosfera pmntului.

1. Rolul aerului din pmnt.
Spatiul lacunar al pamantului de obicei este ocupat in
-mica parte de apa, iar in cea mai mare parte de catre aer.
Plantele, pentru dezvoltarea lor, au nevoe de oxigen, pe care
11 absorb atat prin organele lor aeriene, cat i prin radacitii.
Absorbtiunea prin radacini este ins mult mai redusa de cat prin
-organele aeriene, i planta poate trai i atunci cand absorbOunea

oxigenului prin radacini este minima, i dovada sunt culturile

-cari se fac in medii lichide. In pamant insd actiunea aerului
asupra plantei este mai mult indirecta. Prezenta aerului este
necesara pentru regularea reactiunilor cari se petrec in pamant
cari pot interesa radacinile plantelor. Daca oxigenul lipsete
in stratul pamantului, atunci se dezvolt acizi, cari au o actiune
-vatamatoare asupra radacinilor. Din flora microbiana a panlan-

www.dacoromanica.ro

288

tului, microorganismele aerobe sunt acelea cari dezvolta o ac-

tiune favorabila asupra resturilor de substante organice din

parnant, pe cari le descompun, le mineralizeaza, i le pun in

acest fel la dispozitia plantelor. Dna oxigenul lipsete, microorganismele aerobe nu pot sa.-i dezvolte actiunea lor vitalar
in locul kr se dezvolt microorganismele anaerobe, cari dau
natere la reductiuni, resturile de subtante organice ale paman-

tului putrezesc, fr c a sa sporeasc cantitatea de substante

hrnitoare.

Procentul de aer, care se gasete in straturile naturale alepamantului, este in functiune de mai multi factori, dintre cari
rolul hotarator '1 au structura i procentul de apa al pamantului.
Procentul de aer variaza in raport direct cu volumul spatiului
gol, conditionat de aezarea grauntilor, i in mod invers cu apa
pe care o contine pamantul.
Un procent mare de aer face ca pamanturile s se incalZeasc usor, din pricina caldurei specifice mici pe care o are.

2. Compozitia aerului din pmant.

Aerul, pe care '1 contin straturile pmantului, este o continuare a paturei de aer atmosferic, care '1 inbrac la suprafata. Din acest punct de privire, in linii generale, aerul din
patnant are aceia compozitiei ca cel atmosferic. Din punct deprivire cantitativ ins, prin flora i fauna macro i microscopica.
pe care o contine, prin procesele chimico-biologice cari au loc,
pamantul influenteaza in mod simtkor compozitia aerului, pe.
care '1 cuprinde in spatiul sau lacunar.
Aerul atmosferic are urmatoarea compozitie mijlocie.
Aer
Azot
Oxigen
rgon
Bioxid de Carbon

Total

100 gr.

100 C. m. e.

76,55 gr.

78,13 cmc.

23,10
1,30
0,05 ,

20,90
0,94
0,03

100,00 gr.

100,00 cmc.

Aceasta compozitie nti este insa constant. Ea are oscilatiuni dese i mari, dupa timpul cand se fac deterniinarile, dupa
inaltime, anotimp, lumina, temperatura, directia i intensitatea

www.dacoromanica.ro

289

vantului etc. E. Reinau, dozand bioxidul de carbon, gasete cl

intr'un lan de ovAz, la imIltimea paniculelor, dimineata 100000
de litri de aer contin 216 litri de CO2, pe cata-vreme in aceleai conditiuni-, la pranz, aerul continea numai 29/100000 litri
de COB. 0 variatiune foarte mare gsete de asernenea Reinau

in functie de ingitimea de la care se iau probele de aer. Tot

intr'un Ian de ovNz, la ora 5,40 la o inltime de 160 c. m.,
aerul continea 38/100000 litri CO2, pe cat vreme, la aceia
or ins4 la o inltime de 30 c. rn., aerul continea 68/100000
litri de CO2. Acest fapt ne doveelete Ca aerul atmosferic primete cantinti insemnate de COB din stratul pmntului, unde
se produce in urma vietei microorganismelor. Din aceasta pricin, de unde aerul atmosferic, in mijlociu,--contine 30 litri de COB

la 100000 htri de aer, la suprafata pamantului compozitia se

ridic pana la 200/100000. Pamntul este deci izvorul de COB
pentru plant; si se socotete .CA fie-care m. p. de pamant de.
gaja in timp de o of-A 1 gr. de CQB, cifr care reprezint 240
de kgr. de COB la Ha in timp de 24 de ore,
Boussingault gasete urrnAtoarea compozitie a aerului in
diferite parnanturi :
% din volum. aeruini din pAmant.

Fe lul pamantului

c o,

Nisip putin IngrApt

Teren de vie . . .
de pAdure, sol

.
.
.

sub sol .
TAm ant de compost .
cu lucerna . .
sparanghel

,,

11

cu spar. 1r grAsat

Aerul atmosferic,

9,74
1,06
0,79
0,87

361
1,06
0,79
1,54
0,03

0
10,35
19,72
19,66
19,61
16,4520,03
19,02
18,80
20,77

79,91
79,22
79,55
79,52
79,91
78,91
80,24
79,66
79,22

Din datele de mai sus, se vede c procentul- de bioxid de

carbon, al aerului din atmosfera pmantului, este in stransa legaturd cu continutul pmantului in substante organice. Nisipul
ingrAat a avut un procent de 9,74% CO2, i pmntul de compost, bogat in humus, a avut 3,64% COB. In spatiul lacunar al
pmantului, gasindu-se i cantitati variabile de apa, bioxidul
de carbon nu are o actiune vatamatoare pentru rdlcinile plan19

www.dacoromanica.ro

290

telor, de oarece este absorbit de catre ap pana la 0,178 de

grame la 100 grame de apa.
Compozitia aerului din pam,ant, mai variaza in diferite anotimpuri in leg-Mut-A cu actiunea microorganismelor. Stoklasa
socotete cantitatea de CO2, degajat prin respiratia microorganismelor dintr'un Ha de pamant, la 75 kgr. pe zi. In timpul

verei cantitatea de bioxid de carbon, este cea mai mare, din

pricina actiunei intense a microorganismelor, si scade apoi trep-

tat in timpul toamnei i iarna. In masura aescreterei CO2,

crete oxigenul, care se gaseste in Cantitati mai mici vara, i
in cantitati mai mari toamna i iarna. Compozitia aerului mai
variaza cu adancimea.
Cu cat ne coboram mai adanc in straturile parnantului, cantitatea ,de CO2 crete in mod treptat, iar cantitatea de oxigen
descrete. Oscilatiunile de temperatura, influentand activitatea
microorganismelor din pamant, influenteaza asupra compozitiei
aerului din atmosfera pamantului ,i in special asupra CO2,
Dimineata, temperatura pamantului atingand valoarea minima
din cursul zilei, activitatea microorganismelor este reduga, CO2
in aerul pamantului se gasete in cantitate minima, oxigenul
din potriva in cantitate mare. In timpul zilei, treptat cu creterea temperaturei, din potriva CO2 crete iar oxigenul descrete.
Continutul aerului din pamant in CO2 i oxigen mai variaza i
dupa plantele cari sunt cultivate. Lazbes, inteun pamant ingraat
.i in acela pamant ne ingrasat, in stratul cuprins intre 13-15
ern., gasete, sub diferite plante cultivate, urmatoarele cantitati
de CO2 i oxigen in Vo din volum.
1

Lupin
Cartofi

OvAz

Orz
Nesernanat

Ingrapt

N tingrii*at

Plantele

co,

co,

0,540
0,420
0,240
0,220
0,166

20,52
20,50
20,60
20,57
20,77

0,551

20,38
20,29
20,67
20,62
20,73

0,647
0,274
0,?20
0,180

Din datele de mai sus, se vede c in pamanturile cultivate,

mai sus, cand s'au aplicat ingraaminte, cantitatea de CO2 a fost mai mare in toate cazurile, de cat cand pamantul a fost neingraat. Cantitatea de oxigen

sub cele patru plante de

www.dacoromanica.ro

291

variaz in sens invers, fiind mai mare in pamanturile neingrgate, de cat in pamanturile ingraate. Cantitatea de CO2 mai
variaza de asemenea in acela pamant sub diferitele plante cultivate, din pricina respiratiei deosibite pe care o au rdacinile.
Cea mai mare cantitate de bioxid de carbon a fost in prnanturile cultivate cu lupin i cartofi, si mai mica in pgmanturile
cultivate cu ovaz si cu orz. De asemenea, in mod comparativ
se vede cum, atat in cazul and parnantul a fost ingraat sau
neingraat, cantitatea de CO2 a fost in totdeauna mai mare in
pamanturile insmantate cu diferite plante, de cat in pamantul
nesemanat. Stoklasa socotete ca plantele de grau, prin radacinile lor de pe un Ha, dau natere prin respiratie zilnic la
60 kgr. CO2.

3. Permeabilitatea i capacitatea pgmantului

pentru aer.
Aerul din pamant, umpland spatiul lacunar care este lasat
intre graunO, variaza din punct de vedere cantitativ in acelafel ca i marimea spatiului lacunar i capacitatea pentru apg.
Pgmanturile cu un spatiu lacunar mare, cu o capacitate mare
pentru apa, au i o capacitate mare pentru aer. Pgtrunderea
aerului In stratul pamantului depinde insl de aezarea Omantului si de marimea graunplor lui. Cu cat pgmanturile au o aezare mai indesatg, aerul atmosferic patrunde mai anevoe. Tot
acela lucru se intampla cand stratul de la suprakta al pamantului este- format din graunci mici.
Wollny a demonstrat ca permeabilitatea pamantului pentru

aer este in functiune de aezare. Starea de umezire, i compozitia, pe care o au pamanturile, influenteaza de asemenea in
mod simtitor permeabilitatea. and pgmantul este uscat, spatiul
lacunar liber, se poate spune ca are o permeabilitate absoluta.

Cu cat spatiul lacunar este ocupat mai mult de apa, cu atat

patrunderea aerului este inpiedicatg, pang cand, la satisfacerea

capacitatei totale pentru apg, ea poate fi socotit ca nul.
Dintre- substantele constitutive, nisipul i humusul au o
permeabilitate absoluta pentru aer, i inprumuta aceasta proprietate pgmanturilor, dup masura in care intra in compozitia
bor. Argila in stare uscat are o permeabilitate absoluta mutt
mai mica, i cand contine apa ajunge uor in stare de inpermeabilitate. Avand In vedere importanta de multe feluri, pe care
1 9*

www.dacoromanica.ro

292

o are pentru pamant i plantele cultivate, atat permeabilitatea

cat i capacitatea pamantului pentru aer, se pot determina prin
diferite mijloace In laborator i pe camp.
Permeabilitatea pentru aer se poate determina din punct
de privire calitativ dui:4 procedeul Dehrain i.Demoussy.
Cu ajutorul unei pompe de facut vid cu curent de apa, se aspir aerul dintr'un vas cu pamant uscat, sau cu procente variabile de apa. Cu
tubul de sticia care face legatura Intre pompa de facut vid i. vasul cu
pamant, prin care se aspira aerul, comunict doua tuburi de sticla lungi
de 80 cm, can sunt cufundate cu capatul de jos inteun vas cu inercur, tndeplinind rolul de manometre. Cand se pune In functiune pompa de facut
vid, daca pamantul este eomplect inpermeabil, mercurul se ridica. In cele
cloul manometre pana la Inaltimea de 76 cm., si dupa gradul de permeabilitate pe care '1 au pamanturile cu cari experirnentam, coloana de mercur
In cele cloud manometre se va ridica la Inaltiuni variabile, cuprinse Intre
O si 76 cm. Acest procedeu este Ins artificial, departe de conditiunile
naturale, si nu ne poate da rezultate cantitative.

La determinarea cantitativa a permeabilitatei pamantului

natural pentru aer, poate fi intrebuintat cu rezultate destul de
bune procedeul lui R. Heinrich.
Aparatul, din fig. No. 70, se compune dintr'o cutie dreptunghiulara de
zinc a, cu peretii grosi, Ina Rd de 20 Cm. La partea de deasupra prezinta
o toarta pentru apucat. La un centimetru supt fundul de sus prezinta un
tub lateral, care face legatura cu intenorul. Pe din afara cei patru pereti

ai cutiei sunt Incinsi cu o lama de zinc, a carei margiye inferioara se

afla la o departare de 10 cm. de la gura cutiei.
Aceasta cutie se Indeasa In coloana de pamant cu capacitatea relativa pentru apa satisfacuta si constanta, care ne-a servit la determinarea
capacitatei pentru apa a pamantului natural dupa procedeul Heinrich,
determinam cu aceasta ocazie si
sau In on ce pamant natural, caruia
volumul spatiului lacunar i procentul de apa pe care'l conine. Indesam
cutia in pamant pe o adancime de 10 cm., parta la marginea de jos a
fasiei de zinc care este lipita pe peretii exteriori. Avem ast-fel Inauntru
cutjei o coloana cubicit de parnant cu un voluni de NCO cmc. Prin tubul lateral, care porneste de supt fund, si prin intermediul unui tub de
sticla b cutia se pune In legatura cu interiorul unei sticle c, cu o ap acitate de 10 litri, arzata la nivelul suprafetei pamantului cu care experimentam. Aceiaq sada, cu ajutorul unui tub de sticTh d, care pornete de
supt dop, se pune In legatura cu un nianometru cu apd sau cu mercur
e, rare serveste la masurarea presiunei aerului. In fine sticla de jos c,
prin intermediul, unui al treilea tub de sticla f, se pune In legatura cu o
a dolla sticla g, de aceias capacitate, plina cu 10 litri de apa, asezata pe
un plan ai lnalt. Sifonul, care face legatura lntre cele dou sticle, pe o
anun ita poi tiune este constituit dinteun tub de cauciuc, care in h prezinta un cIrste, cu ajutorul cdruia se poate inchide si deschide.

www.dacoromanica.ro

293

Dupa ce am aranjat In acest fel aparatul, deschidern robinetul h, din

sifon. Apa care eurge din sticla de sus In cea de jos, Inpinge aerul peste
Ipamantul din cutia de zinc Cu o anumit presiune pe care ne-ct arata manometrul e. and In manometru coloana de ap ne indica presiunea cu
care vreni sa lucram, Inchidem sifonul gi oprim scurgerea apei. Aerul
din sticla c, supt presiunea apei, se Infiltreaza lncet prin sectiunea de pamAnt din cutia de zinc, i, ca urmare, coloana de apd sau mercur din manometru se coboara. Dup. 1-2 minute, daca coloana de apa. In manometru
s'a cobordt, dam, drumul din nou apei sa curga din g, In c, pAna cand
imanometrut ne arata aceia presiune. Continuam sa repetam operatia mai

fig. No. 70. Aparatul lui R. Heinrich pentru determinarea

permeabilitatei pamAntului pentru aer.

aleparte Ora rAnd sticla de jos se umple cu apa. Cei 10 litri de aer au
fost ast-fel eliminati prin coloana de pamdnt de 1000 cc. Insemnand ora
cAnd am lnceput sa scurgem apa din g In c, i rand operatia a fost terminatd, avem timpul In care cei 10 litri de aer au strabatut o coloana de
pam ant cii o sectiune de 100 cinp, i cu o adancime de 10 cm. Acest timp
ne da gradul de permeabilitate pentru aer al pamantului, In functiune de
presiunea pe care am adoptat-o, i la care am mentinut coloana de apd
-din manometru.

Pentru a scoate valori comparative privitoare la permeabilitatea pentru aer a mai multor pAmanturi satisfacute in capacitatea lor relativ pentru ap6., facem pentru fiecare aceia
-xperientA, mentinand coloana lichidului in manometru la aceia inaltime. Dac vrem s determindm permeabilitatea pentru.

www.dacoromanica.ro

294

aer in functiune de 0/0 de apa din pamant, procedam la

fel,.

adoptand o anumita presiune i folosind pamanturi cu procente

de apa variate.
Permeabilitatea pentru aer, ca i permeabilitatea pentra

apa, variaza paralel i in raport direct cu marimea pe care a

au grauntii constitutivi ai parnantului si cu asezarea lor afanata,

i este mai mare in pamanturile cu structura glomerulara de

c4t in cele cu structura granulara.
Pe langa aceti factori, and este vorba s capatam valori
comparative prin procedeul de mai sus, trebue s tinem seama
i de temperatura pe care o are aerul i pamantul. Cantitatea
de aer care strabate coloana de pmant la o anumit temperaturri, este direct proportjonala cu presiunea la care este supus.
i Myers proportionala cu inaltimea coloanei de pamant pe care
o strabate.
Conform legei lui Gay-Lussac, privitoare la volumul gazelor,
la o presiune constanta, volumul gazelor i al aerului este -direct proportional cu temperatura pe care o are. In legatura cu
aceast lege, cAreia se supune i aerul, temperatura pe care o
are, cand este inpins peste coloana de pamant, nu este indiferenta. Dacd de pilda la o anumit presiune i temperatura yelumul aerului este egal cu 1, la aceia presiune i o temperatura de cinci ori mai mare si volumul aerului va fi de cinci ori

mai mare. Avand un volurn mai mare 'i va trebui mai mult
timp ca s strabata o coloand de parnant lunga de 10 c. m.,
si in unitatea de timp coloana de parnant va fi strabatuta de
o cantitate mai mica de aer. Pentru acest motiv, daca vrem s
capAtAm valori comparative asupra gradului de permeabilitate a

mai multor ptnanturi, trebue sa aducem atat pamantul cat i

aerul la aceias temperatur, sau dac lucram cu ternperaturis
diferite, datele obtinute s le reducem prin calcul la o anumit temperaturd.
*

Capacitatea pentru aer a pamantului se poate determin a_

prin procedee asemntoare cu cele intrebuinate la determinarea greutatei volumetrice si a volumului spatiului lacunar.
Intetin vas de forma cilindricA sau prismaticA, se introduce pdmant
uscat la aer, frd structurd naturald, sau se ridicA direct din camp o probd
de pamAnt cu structurd naturald. In ambele cazuri ludm probe separatepentru a determina continutul in apl. CAntdrim vasul cu pdmAnt. Din

www.dacoromanica.ro

295
.greutatea gAsitA scAdem greutatea apei pe care o contine i aflAm ast-fel
greutatea volumetricA a pamantului uscat, pe care InpArtind-o cu greutatea
-specificA aflAm volumul. Acest volum, InpreunA cu volumul apei, '1 scAdem
qdin volumul total al pAmAntului, i aflAm Volumul spatiului lacunar care
corespunth cu capacitatea pentru aer a pAmAntului.

Permeabilitatea i capacitatea pentru aer a pgmanturilor

Nariaza in strans legatur cu felul cum se prezint spatiul lacunar din stratul pamantului. Inteun pgmantcompus din. graunti
independenti, cu o structura granulara, cu cat grauntii sunt
mai mari, find mai grei, au o aezare mai indesata, lasa intre ei
un spatiu lacunar mai mic, i pamantul are o capacitate totala
mai mica pentru apa i aer. Cand gruntii sunt mici, din potriva,
ocupg. un volum mai mic, au un spatiu lacunar i o capacitate
pentru apg i aer mai mare. Permeabilitatea, din potriva, este
mai mare cand grauntii sunt mari i au spatii lacunare largi,
i mult mai mica cand grauntii sunt, mici i au un spatiu lacunar stramt.
Wolluy demonstreaza aceste fenomene prin datele urgtoare.
Nisip de Quarz
cu diametrul de
0,010-0,071 mm.
0,071-0,114 ,
0,114-0171
0,171-0,260
0,250-0,600 ,,
0,500-1,000
1,000-2,000

In stare
uscata

Capaot.
aer
47,9
46,9
43,3
41,8
40,6
39,1
38,2

Cu capacitatea Maid de spa

aatiaMcuta

Volurnul

grauntilor
52,1
53,1
56,7
58,2
59,4
60,9
61,8

Volumul
apei
44,1,

44,0
42,5
40,0
38,7
36,8
34,5

Volurnul

aerului

3,8
2,9
0,8
1,8
1,9
2,3
3,7

In pmanturile cu structura glomerulara fenomenul se pe-trece altfel. Glomerulele find grgunti compui, se poate spune
c au o atmosfera a lor intern, dupa cum am socotit ca au.
o suprafata intern, i in stratul de pamant pe care '1 formeaza
au o alt atmosfera externa. Cu cat glomerulele cresc in marime, pamantul nu are un spatiu lacunar mai mic, dupg cum
am vazut Ca se petrece lucrul cu grauntii de quarz. Spatiul lacunar total sporete treptat cu creterea glomerulelor, din pricina atmosferei lor interne care este tot mai mare, ,si din pricin ca grauntii compui, find mult mai uori de cat grauntii_
www.dacoromanica.ro

- 296 simpli de aceiai mgrime, pgstreaz o aezare mai afanatg,4eci unt

spatiu lacunar, o capacitate i permeabilitate pentru aer mai mare.

Pentru a invedera acest lucru dam urmatoarele date ale lui

Wollny.
In stare
uscati

Cu capacitates totall pentru

api satishicuti

Glomerule de lut
cu diametrul de

Capacitate

pentru aer

grauntilor

Vo tumid

Volumul
apei

00,5-1,00 mm.
1,00-2,00 ,
2,00-4,00
4,00-6,75
6,75-9,00

69,3
59,7
60,6
60,5
61,8

40,7
40,3
39,4
39,5
38,2

47,4
48,0
46,0
41,941,0

Volimul
aert hii
11,9
11,7
16,6
18,6
20,8

Pietrile pe can le contine pamantul, dupg mgrimea pe care

o au, influenteazg asupra capacitatei 1 permeabilittei lui pentru.
aer, la fel ca grguntii de quart din nisipul privitor la care am
reprodus datele de mai inainte. Cu cat in compozitia pgmantului intra un procent mai mare de pietre, cu atat capacitatea pentru,
aer descrete, dup. cum se vede din urmgtoarele -date ale lui
Wollny. Permeabilitatea insa sporeste treptat cu creterea procentului de pietre.
Gr. de pietre

Capacitatea

Pietre fn sh
din volum

In parnnt

pentru aer

0,0
62,5
125,0
250,0
375,0

53,1

0,0

51,9
50,2
47,2
42,8

2,4
3,3

6,6
9,9

Micaorarea
capach. p. aer

0,0
1,2
2,9
6,9
10,3

Ca i spatiul lacunar, capacitatea pentru aer a pamantului

fiind in .functie de structurg, are mgfimi variabile, putn cl. s ajung

la 600/0 i mai mult. In mijlociu pamanturile cultivate au o capacitate pentru aer care oscileazg in jurul a 30%._. Pgmanturile
mult timp ne cultivate, indesandu-se, au o capacitate pentru aer

de 15-30%.
4. Absorbtiunea prnntului pentru gaze.
Ca i absorbtiunea pentru apa, absorbtiunea pentru gaze esteo proprietate care se intalnete la toate felurile de pgmanturi, i
variaza potrivit cu diferitele insuiri ale lor. Ca i apa, gazele-

www.dacoromanica.ro

297

urit absorbite tie catre partite constitutive ale pamantului prin

suprafata lor exterioara, cu care vin in atingere. In acest fel,
puterea de absorbtiune a pamantului pentru gaze depinde in
primul rand de compozitia lui.
Partile constitutive ale pamantului au proprietap diferite de
absorbpune pentru gaze. Unele dintre ele, cum sunt de exemplu
.argila i humusul, au o putere mare de .absorbOune pentru gaze,
si dn aceste corpuri reprezinta cantitti insemnate in compozitia pmanturilor absortiunea lor pentru gaze este mare.
Suprafata corpurilor influenteaza de asemenea absorbtiunea
parnantului pentru gaze, in sensul ca, cu cat suprafata grauntilor
-constitutivi ai pamantului este mai mare, cu atat puterea de

.absorbtiune pentru gaze a parnantului este mai mare, Cu cat

temperatura este, mai scazut, cu atat absorbtiunea pentru gaze
a pamantului este mai mare, din pricina ca la temperaturi scazute, gazele au un volum mai mic. Dih contra, cu cat temperatura este mai ridicata, cu atat absorbtiunea pentru gaze a Oman-

tului este mai scazuta. CO2 in pamant este absorbit de catre

-CO3 Ca, formand sruri duble de Ca, si de catre humus. Azotul
amoniacal, i carbonatul de amoniac, este absorbit de catre oxizii
de fier hidratati ai parnantului.
Pe langa, natura partilor lui constitutive, gradul de maruntire in

-care acestea se gasesc joaca un rol important. Pamanturile cari

sunt compuse dinteun procent insemnat de corpuri fine, avand o
suprafat mare, au si o putere mare de a fixa diferite gaze.

Masura in care pamanturile fixeaza diferite gaze, cari sunt

sau se pot aduna in atmosfera lui interna, este o insusire de

mare important din punctul de privire al fertilitatei si in lega'tura cu dezvoltarea plantelor cultivate. Mare parte din azotul
care se degajd sub diferite forme in stare gazoas in stratul
pamantului, s'ar pierde fard folos daca pamantul ar fi lipsit de
kputerea de a'l fixa.
Capacitatea pamantului de a fixa gaze, in urma celor ara-tate pana aci, este o insusire care variaza paralel 1 in mod

direct cu suprafata totala a grauntilor dinteun anumit volum,

.cu puterea lui de higroscopicitate, si in sus invers cu diametrul
(pe care '1 au grauntii.
Din punctul de privire al dezvoltarei plantelor, insusirea
jAmantului de a fixa gaze este un factor vegetativ care poate
-conditiona recolta.

www.dacoromanica.ro

298

VII. Caldura pmntului.

Ca toate corpurile din natura, pamantul are proprietate
de a se incalzi, de a inmagazina caldura, de a conduce caldura in straturile lui, i de a o pierde pe cale de emisiuneInmagazinata in pamant, caldura este folosita de catre plantelecultivate, mn dezvoltarea energiei interne. Caldura pamantului
este de diferite origini.

1. Origina cldurei pmantului.

Principalul izvor al caldurei parnantului, este caldura solara. Raze le solare, azand la suprafata pamantului, ii incalzesc,
pamanturile absorb cantitati variate de caldura.
Al doilea izvor de caldur al pamantului este in functiunile
vitale ale microorganism elor, cari populeaza straturile Omantului. Actionand asupra resturilor de substante organice dire
pamant, ele dezvolta cantitati insemnate de caldura, incalzescpamanturile.

Al treilea isvor de caldura pentru pamant este in condensarea vaporilor de apa. Cand apa se transforma in vapri, absoarbe o cantitate de caldur, racete parnantul, i, din contra,
in momentul and se condenseaza, dezvolta aceias cantitate
de scaldura i incalzete pamantul. Aceasta caldura, pe care pa-

mantul o primete pe calea condensarei vaporilor de apa, nixpoate ins influenta asupra temperaturei pamantului in general,
de oarece ea este anihilata prin pierderile de caldura cari au
loc cu ocazia evaporatiei.

0 a- patra cale, pe care pamantul poate sa primeasca o

anumit cantitate de caldura, ar fi prin umezire. and ne-am
ocupat de proprietatea de higroscopicitate a pamantului, si de.
suprafata gratinOlor cari constituesc straturile lui, am vazut ca
in momentul cand grauntii pamantului se umezesc, se inbraca
cu un strat subtire de apa, se dezvolt o anumit cantitate de
caldura, care se numete caldura de umezire, i cu ajutorul
careia am aratat ca se determina suprafata spatiului lacunar
i a grauntilor de pamant. Aceast cantitate de caldura este.
ins mica, i ea se dezvoltd numai atunci cand pamantul, fiind.
complect uscat, fixeaza prima cantitate de apa sub forma deapa de higroscopicitate.

www.dacoromanica.ro

299

2. Absorlifiunea pgmntului pentru cldur.

Cantitatea de caldura pe care o absoarbe stratul paman4u1ui, este in functiune in primul rand de culoarea pe care o
.are. Cu cat pamantul are o culoare mai inchis, cu atat el aboarbe o cantitate mai mare de caldura, ,i, cu cat culoarea lui
este mai deschisa, cu atat cantitatea de caldura absorbit este
mai mica. Pamanturile pot s aiba culori diferite. Culoarea neagra si cenuie este datorit, de cele mai multe ori, procentului
-de humus, i ast-fel de pamanturi au o absorbtiune mare pentru
-caldura. Alte pamanturi au o culoare mai deschisa, roie sau
.caramizie de exemplu, datorita compuilor fierului, i au o absorbtiune mai mica pentru caldura.
Apa din pamant, face ca a'bsorbOunea pentru caldura a pamantului s fie mai mare.
Influenta culoarei pmantului asupra incalzifei lui, a fost
demonstrata de catre Schtibler, care, experimentand cu Omanturi colorate parte in alb, parte in negru, i apoi expunandu-le
.caldurei solare, a masurat temperatura. Reproducem mai jos
.aceste date.
Cu love natur. Pnifint
timed
uscat

Felul pArnant.

Pitnant uscat
alb

negru

60,5 c.

PAmAnt calcaros

35,6 c.

43,00 c.

42,90 c.

Gips cenusiu alb

36,3
36,8
36,5
37,3

43,5.
42,40

43,6
44,10
44,3
44,5

,
,

45,30
47,4

Argil cArAmizie

Pthnant cenuliu
Argill lutoas5.

PAmAnt negru de

gradina . .
Humus negru

37,50

39,8

1P

42,0

42,1 6

42,4
42,5

51,3
49,80
60,0
, 49,50
50,3
49,40

Toate pamanturile colorate in negru, dupa cum ne arata

giatele de mai sus, au inmagazinat caldura mai mult, i au
.aratat temperaturi mai ridicate, de cat -acelea cari au fost colorate in alb. Pamanturile cari au fost in stare umeda, compara,tiv cu acelea in stare uscata, au aratat temperaturi mai scazute,
din pricina capacitatei mai mari pentru caldura a apei.
La inmagazinarea caldurei solare, expozitia joaca de ase-nienea un rol important, dupa cum am vzut i in cazul pierlerei apei prin evaporatie. Cea mai mare absorbtiune de calwww.dacoromanica.ro

300

dur o au pamanturile cari sunt expuse spre sud si apoi, im

ordine descrescanda, yin pamanturile cari sunt expuse spre rsdrit, apus si in fine acelea expuse catre nord, cari 'absorb cea,
mai mica cantitate de caldura.
Pentru a vedea influenta expozitiei, si ne inchipuim ca
un teren este compus din trei suprafete egale, una cu inclinatia
spre sud, alta orizontald si alta cu inclinatia spre 'nord, cari in
sectiune verticala ar fi reprezentate prin dreptele a B, BC e
CD, din fig. No 71.
Daca toate aceste ,trei drepte, cu inclinatie diferita, le pro-ectam pe un plan perpendicular pe directia de Were a razelorsolare, obtmem trei drdpte de Inarime ne egala, a' B' cea mail
mare, i care este proecpa dreptei a B, B' C' mai mica i careste proecPa dreptei orizontale
.

BC si dreapta C' D', i mab

mica i care este proectia dreptei
CD cu expozipa spr-e nord. Pro-

ectia cea mai mare, pe un plan

perpendicular pe directia de ca-dere a razelor solare, deci supraFig. No. 7r.

Relatia Intre expozitia i IncAlzirea terenului (dupa

P. V. de Regny).

fata cea rnai mare de incalzire

o are terenul inclinat spre sud.
In al doilea rand vine cel ore
zontal, si cel din urma este cel.

cu inclinatia spre nord.

Afara de aceasta razele solare, a' A, B' B, C' C i D' D,._
in caderea lor, formeaza unghiuri diferite cu cele trei suprafete de pamant. Unghiul de cadere al lor este mai aproape deperpendiculara pe aB i incalzesc mai mult, este tot mai ascutit pe BC i CD i inalzesc tot mai putin.
Inclinatia terenului, de asemenea, sporeste absorbliunea de
caldura. Suprafetele de parnant inclinate, primesc razele solare
inteo directiune mai apropiata de perpendiculara, si absorbpunea
de caldura este mai mare.
Suprafata exterioar a pamantului, de asemenea, face ca.

pamanturile sa se incalzeasca mai mult sau mai putin. Daca

suprafata pamantului este regulata, fr ondulatiuni, pamantul)
are o suprafata totala mai mica expusa caderei razelor solare,
si se incalzeste mai putin. Daca din contra suprafata Omantului este ondulata, atunci suprafata pe care o expune cadereit

www.dacoromanica.ro

301

razelor solare este mai mare, pamantul se incalzete mai mult.

Izvorul principal de caldura; care intereseaza mai mult viata
plantelor, este caldura solar, care atarn mai ales de : durata
de insolatie, intensitatea calorifica, inclinatia razelor solare in
caderea lor la suprafata pamantului.
Cu cat durata de insolatie i intensitatea calorifiea sunt mai
mari, cu atat pamantul primete o cantitate mai mare de caldura. -Cu cat razele solare, in caderea lor, au o directie mai aproape de perpendiculara fata de suprafata pamantului, eu atat
pamantul se inalzete mai mult. In legatura cu directia de cadere a .razelor solare intensitatea calorifica este maxima la un
unghi de 900, i minima la unul -de 00.
Pozilia geografica are in acest fel mare influent in lega-

tura cu directia de Were i intensitatea calorifica a razelor

solare. De pada s'a socotit el un c. m. p. de parnant, in timp
de un an, la Montpelier in Franta primete 67.000 de calorii i
la ecuator 129.000 de calorii, din ealdura solara.
Incalzirea pamantului prin caldura trimeasa de soare mai
atarnd, inteo mare rndsura, de starea de umezire a aerului atmosferic. Vaporii de apa din atmosfera absorb cantitati insemnate de apa, si cu cat aerul este mai umed, cu atat la suprafata
pamantului, din razele solare, ajunge o cantitate mai mica de
caldura.

3. Capacitatea de incalzire a pamnturilor.

Intelegem prin capacitatea de inedlzire sau ceildura specified

a parnanturilor, cantitatea de cadurd care este necesard pentra

a ridica temperature; unui gram de pameint cu un grad.
Caldura specified a parnantului se poate determina daca
coboram o cantitate de pamant, incalzit la o anumit temperatura, inteo cantitate de apa cu o temperatura mai mica. Pamantul, care era mai cald, cedeaz din temperatura lui, se racete,
apa care era mai rece primete aceast temperatura, se incalpmantul i apa
la aceias temperatura.
zete, ajungand
Dupa numarul de grade, cu cari apa i-a sporit temperatura
i cu cari pmantul i-a micorat temperatura, socotim caldura
specified a pamantului in calorii, intelegand prin calorie cantitatea de caldura care este necesara ca un gram de apa distilata s-i sporeasca temperatura cu un grad, de la 14,50 c. la
15,5 c.

www.dacoromanica.ro

302

De pada, s presupunem ca cufundam 30 gr. de pamant uscat, cu o

temperatura de 100, In 80 gr.- de apd cu o temperatura de 14,5 G. i el
amestecul ajunge la o temperatura cornuta de 25,6 c. Pentru ca apa sAi
sporeasca temperatura cu 11, c. de la 14.5 c. la 25,5 c., Inseamna ca a
folosit 11X80=880 colorii, primite de la cele 30 cre grame de pamant, cari
au pierdut 100-25,5=74,5 c.
Putem ast-fel sa calculam caldura specifica a unui gram de pamant.
880

CS= 30 X (100 25,5) = 0,393 calorii.

aldura specified a pdmantului atarnd de cAldura specified
pe care o au corpurile din cari se compuse, apa i aerul, i de
msura in care toate acestea Intrd in compoziOa lui.
Corpurile tari, cari alcAtuesc pamantul, au calduri specifice putin variate, dupd cum se poate vedea din urmtoarele date :
ICorpurile

CAld. specificii

Nisip

0,196 cal.

Argila
Calcar
Humus

0,233
0,214
0,477

In linii generale cdldura specified, raportat la greutate, a corpurilor tari cari constituesc pamantul, variazd intre 0,2 i-0,5 calorii.
Pentru a putea judeca mai bine caldura specifie a pa antului trehue s o raportam la volum, mai ales ca, pe langa corpurile solide,
In compozitia pamantului intra si gaze. Pentru a determina caldura specifica privitoare la volum, Inmultim caldura specified. privitoare la greutate
cu greutatea specifica a corpului respectiv, de ex :

Felul corpurilor
Nisip
1

Argila
,Calcar
IHumus

4..aldura

specif. la un gr.

Greutatea
specifici

0,196 cal. X 2,50

0,233
X 2,36
0,214
X 2,60
0,477
X 1,23

Caldura specif.
la un cmc.

0,490 cal.
0,549
0,556
0,586

In linii generale aldura specified la volum, a corpurilor

constitutive ale pgmantului, oscileazd Intre 0,6 i 0,6 calorii, in

cat se poate socoti ca aceia la toate.

In pmanturile cu structurd naturald ins, ca i in cele cu
structurd artificiald, pe langd corpurile solide se cuprinde i
cantitti Insemnate de apd, i aer. Apa, avand o eldurd specified mare de 1,0 cal., i aerul una mied, de 0,000,36 cal., sau

www.dacoromanica.ro

303

din punct de privire practic 0,0, dupl. proporfia In care intra in

compozifia parnatitului,
influenfeaz foarte mult caldura specifica, care este rezultanta caldurei specifice a corpurilor constitutive, in rnasura in care se gsesc.
Pentru a demonstra acest lucru luam urmatoarele exemple
dupa. Mitscherlich.
a) Un nisip de quart uscat, cu un volum absolut de 58,54 si un spatiu lacunar plin cu aer de 41,504 cuprinse Intr'un cmc, va avea urmatoarea caldura specifica la volum

CS (58,5 X 0,517)100-I- (45,5 x 0,0) , CS= 0,302 cal.

b) Un humus uscat, cu un volum absolut de 24,64 i un spatiul lacunar
plin cu aer de 75,44, la un cmc, va avea urmatoarea calclura specIfica. la vol :

Cs-(24,6 X 0,601)100+ (75,4 X 0,0)

Cs

0,148 cal.

c) 0 argila uscata, cu un volum. absolut de 41,7% 1 cu un spatiu la-cunar plin cu aer de 58,3 la un an; vaavea urmatoarea caldura specifica. la vol :

CS (41,7 X 0,576)100-I- (58,3 X 0,0) , CS= 0,240.

d) Acelas nisip de quart din primul exemplu, cu un volum absolut
de 58,54 i cu un spatiu lacunar plin In parte a u apa i In parte cu aer,
20,7604 apa i 20,7504 aer, va avea urmatoarea caldur specific la vol :

CS

(58 5 X 0,517) + (20,75 5( 0,0) + (20,75 X1)

, CS=0,510.

100

Aerul deci, din pricina caldurei lui specifice mici, micoreaza.

caldura specifica a pamanturilor, i apa din potrivd, o marete.

Mitscherlich, cu urmatoarele date gsite prin calcul, arata cum
variaza caldura specifica a principalelor corpuri constitutive ale
pamanturilor in funcfie de apa.
Apa In 0 o din spatiut lacunae

Felul

corpurilor

20

0,302

0,385

Humus

0,148

0,300

T urb a .

0,240

0,357

Nisi p

40

0,468
0,449
0,473

(O

80

100

0,551
0,600

0,751

0,717
0,902

0,590

0,706

0,823

0,634

Caldura specifica a pamantului se poate spune ca variaza

in sens invers cu procentul de aer i in sens direct cu procentul de apa, pe cari le confine.

www.dacoromanica.ro

304

4. Conductibilitatea pentru Oldur.

Din punctul de privire al fiziologiei i dezvoltarei plantelor cultivate, nu ne intereseaza numai capacitatea de incalzire
a pamantului. and ne-am ocupat de straturile pamantului am
vazut el fie-care din ele au importanta lor.
Faptul daca straturile pamantului transmit mai departe,
mai uor sau mai incet, caldura primit, nu poate 6 lipsit de
importanta pentru activitatea microorganismelor, fenomenele de
dezagregare i descompunere, solubilizarea sarurilor nutritive,
dezvoltarea radacinilor i, mai departe, pentru dezvoltarea plantei in intregime.
Se exprima conductibilitatea pentru caldura prin cantitatea de

caldura care strabate o coloana de pamant in sectiune de

un cm patrat, i pe o adancime de un cm., and diferenta de
temperatura intre fata superioara i fata inferioara a coloanei
de pamant este de un grad.
La fel ca i caldura specifica, i conductibilitatea la caldura a pamanturilor este in strans legatura cu conductibilitatea
la caldura a corpurilor cad '1 compun. Corpurile constitutive
ale pamantului, au proprietati diferite de a conduce caldura,
proprietati cad sunt in stransa legatura cu compozitia lor chimica, cu forma lor de cristalizare, i cu directiunea in care se
transmite caldura faa gll axele de simetrie. Ast-fel conductibilitatea la caldura, este pentru:
Quart, perpendicular ,pe axl . .
paralel ctr axa

Calcar

Feldspat

0,0042 cal.
0,0009
0,0050
0,0058

In general corpurile tad, cad intra in constitutia pmanturilor, au o conductibilitate mare la caldura, ca de exemplu nisipul. Consistenta lor tare i continua le face sa conduca mai
uor caldura. Din contra corpurile moi, ca de exemplu humusul
i turba, cad in compozitia lor au spatii lacunare umplute cu
aer, sunt in general corpuri rele conducatoare de caldura. Corpurile tad, cad intra in compozitia pamantului, au o conductibilitate la caldura de 0,001-0,006, apa de 0,00124 i aerul de
0,00005. Conductibilitatea specifica a pamantului pentru caldura
este cuprinsa ast-fel intre 0,006 i 0,00005. Contrar propriet-

tei de a inmagazina caldura, pamanturife au proprietatea de a

pierde caldura inmagazinata pe cale de emisiune.

www.dacoromanica.ro

305

5. Temperatura straturilor pa mntului.

Temperatura pe care o au pamanturile este in functiune
gradul lor de conductibilitate pentru caldura.
Cu cat pierd mai anevoe caldura, pamanturile au o fern_peratura mai constanta, i, cu cat pierd mai
uor caldura pe cale de emisiune, cu atat ternperatura lor este mai putin constant.
Temperatura aerului inconjurator sufera oscilatiuni foarte dese in intervale scurte de timp.
-de

Dn temperatura aerului atmosferic este mai

mica de cat temperatura pamantului, in acest
-caz pamantul incepe sa se raceasca la suprafata)

pierzanduli temperatura pe cale de emisiune.

Oscilatiunile de la suprafata ale temperaturei
pamantului, se pot urmari in mod paralel i in
strans legatura cu oscilatiunile temperaturei
aerului atmosferic. In straturile mai adanci ale
pamantului schimbarile de temperatura, pe can
le sufera aerul atmosferic, sunt mai putin resimtite, temperatura este mai constanta, i oscileaza.

in perioade de timp . mai lungi. Temperatura

din straturile pamantului se poate masura cu
termometre speciale, cari sunt inchise fie-care in

cate o cutie de lungime diferita, dupa adancimea de la care vrem s Inregistram temperatura. In fig. No. 72 se vede o cutie pentru patru
termometre, pentru inregistrarea temperaturei
de la patru adancimi diferite, care se introduce
ig. No.. 72
Termometre penintr'o groapa verticall facuta in pamant.
Locul unde se ingroapd cutia cu termome- tru msurat ternperatura In stratrele trebue ales cu grij, pentru Ca pamantul sa turile pamantureprezinte tipul dominant al solurilor din regiunea

lui.

pentru care vrem s folosim datele stranse, s

nu fie umbrit nici apapostit, i sa nu aiba o altitudine prea diferita fat de restul regiunei.
Din datele de mai jos, reproduse dupa Mitscherlich, se
poate vedea felul cum a variat temperatura in diferitele straturi
ale pamantului, in comparatie- cu temperatura aerului atmosferic,

din doug in doua ore in timpul unei zile, in cursul lunei Iulie,
inteo localitate din Germania.
20

www.dacoromanica.ro

- 306 .

12 noaptea
2
4
6

8
10

I,

12 ziva
2
4
86

,,

11

10

Mijlociu .

Temperature pdmAntului-la adancimea de

Temperatura

Timpul

aerulul

so af

15 cm.

30 cm

60 cm.

13,8
12,9
12,5
14,7
18,0
21,1
22,0
22,6
22,4
21,2
17,6
14,8

16,7
15,6
15,1
15,9
17,5
22,7
25,0

19,4
18,4
17,8
17,4
17,5

17,9
17,6
17,3
17,0
16,8
16,6

15,9
15,9

17,8

15,9-

15,9

16,6

25,9
22,3
19,8
17,8

20,5
22,1
22,9
22,6
21,7
20,5

17,0
17,4
17,7
18,0
18,1

15,9
15,9
15,8
15,8
15,8
15,8
15,8
15,9

20,1

20,0

17,3

16,9

18,7

26,4

Din datele de mai sus, se vede c temperatura stratulu

de la suprafata al pamantului, este in tot timpul zilei mai ridicatg
de cat temperatura aerului atmosferic, i variaza in acela fel ca
i temperatura aerului atmosferic, ajungand maximum la ora
p. m. De aci inainte, la fel ca i temperatura aerului atmosteric

incepe sa scadg in mod treptat, pang la ora patru de diminea

cand ajunge in minimum. In stratul de la 15 cm. adancime,
maximum de temperatura este cu doug ore mai tarziu, adicg la
ora patru dupg masa. Minimum, de asemenea, cu 2 ore mai tarziu

de cat minimul stratului de aer, adica la ora 6 de dimineata.

La o adancime de 30 de cm, maximum de temperatura este
atins cu 8 ore mai tarziu de cat aerul atmosferic, adica la ora
10 seara, i minimum de asemenea cu 6 ore mai tarziu de cat
aerul, -adica la ora 10 de dimineata. In fine la o adancime de
60 cm, maximum de temperatura este atins de pgmant num ai
la ora .6 de dimineata, adicg cu 16 ore mai tatziu de cat stratul
de la suprafatg i aerul atmosferic, iar minimum de temperatura
este atins- la ora 6 dupg masa..
Daca facem diferenta intre temperaturile minime i maxima
din cursul zilei, obtinem urmgtoarele amplitudini zilnice :
Pimentul la o adAnclme de

Aerul

atmosterie

10,1

0 cm.
11,30

15 cm.

roo

30 cm.

1,5o

www.dacoromanica.ro

60 cm.

0,10

- 307
Stratul de la suprafata este supus mai mult influentei ternperaturei aerului atmosferic, i are cea mai mare amplitudine. zil

mica. Cu cat ne coboram mai jos influenta cgldurei solare se

resimte mai putin, -amplitudinile zilnice sunt mai mici, pang.
-eand pgmantul nu mai resimte influenta cgldurei solare i se
-aft sub influenta cgldurei centrale.
In cursur unei Juni se observ un mers asemgngtor al ternperaturei in straturile pgmantului comparativ cu aerul atmosferic.
Dgm aci temperaturile din 'cursul lunei Mai 1922, inregistrate in
carnpul de experientg al Academiei.
Temperature
aerultn

Zile le

13,0
12,0
12,1
14,2
16,0

4
5
6

17,1
12,4
18,0

8
9
10
11
12
13
14
15

21

25
26
27

28
29
30
31

Medii

1 in.

1,30 m.

13,3
15,0
16,0
13,0
11,1
12,1

10,1

9,6
9,7
9,5
9,8
10,0
10,0
10,0
10,2
10,2

8,3
8,4
8,5

12,1

21,0
23,3
22,0
20,0
19,4
18,0
21,0
18,5

13,91

15,1
17,0
19,0
20,0

22
23
24

70 cm.

10,9
11,8
13,8
12,5
12,0
13,0
13,4
12,4
13,1
14,8
15,8
15,8
15,4
15,1
13,7
13,7
14,3
14,8
15,1
15,6
15,4
16,3
16,0
15,4

20,0
19,0
11,2
13,0
25,0
15,0
18,0
25,0
29,0
24,0
25,0
21,2

16
17
18
19
20

Temperature pimantului ta
40 cm.

11,0
11,2
11,0
10,8
10,8
11,0
10,9
11,0
11,2
11,4
11,3
11,4
11,6
11,6
11,7
12,2
12,9
12,6
12,3
13,5
13,2
13,0
13,0

13,5
13,6
13,6
14,3
14,5
14,4

10,3
10,4
10,4
10,4
10,6
10,6
10,8
11,1
11,3
11,3
11,6
12,0
12,2
12,3
12,0
12,3
12,4
12,5
12,4
12,9
13,1
13,2

12,18

11,15

13,1

8,7

8,8
8,4
8,8
9,0
9,4
9,4
9,4
9,4
9,4
9,7
9,7
10,0
10,1
10,2
10,1
10,4
10,6
10,8
10,0
11,0
11,2
11,3
11,3
11,2
11,6
11,7
11,8
9,98

20*

www.dacoromanica.ro

308 ;;,-

Date le de mai sus sunt inregistrate la ora 2 ziva. Pentrus

mai multa usurinta daca tragem curbele mersului zilnic in cursul lunei al celor patru temperaturi, ca in fig. No. 73, se vedeca aproape tot timpul lunei curba mersului temperaturei acrului atmosferic doming, curbele temperaturei pamantului in cele
patru straturi. Daca am fi avut i temperatura pamantului la
suprafata, aceasta ar fi fost mai ridicata de cat tem peratur4
21

.111

ss

-4

19

it

r1,. 11

rt,

1--T: h
2

ZOPIO

10

11

12

13

14

5 16

18

19

ZO

21

14 4q071C1111Pd 040 rm.

dPr
70

Fig. No. 73.

22 23 24 25 20 IT 28 29

.I

_10 31,

nclinva cip I rn_

130

Mersul zilnic al temperaturei aernit;i atmosferic Si stratu-

rilor pamAntului In campul de experiente alAcademiei In cursul lunei

Mai 1922.

aerului in unele Juni ale anului. Tot din schema grafica de mai sus se
vede c oscilatiunile de temperatura, de la o zi la alta in cursul lunei,
sunt foarte mari in aer, i tot mai mici in straturile parnantului. Curbele cari arata mersul temperaturei, incepand cu cea pentru stratul

de la 40 c. m. in jos, au un mers din ce in ce mai regulat.

In cursul lunilor anului temperatura pamantului, fat detemperatura arelui, are un mers asemntor cu cel din cursul
zilei. Lasam sa urmeze aci temperaturile medii lunare ale pamantului din campul de experienta al Academici in cursul anului 1922.

www.dacoromanica.ro

- 309

Temperatura
sr rulul

Lunt le

Ianuarie
Februarie
Martie. .
Aprilie .

.1

.
.

-. 5,85
- 3,97

Noemvrie

5,47
9,16
14,67
18,59
21,38
20,31
13,81
8,67
1,40

IDecemvrie

- 4,68

Mai .

.
.

Iunie . . .
Iulie . . .
August . .
Septemvrie .
Octomvrie .

Temperatura pmtMtulut la
40 cm.

70 cm.

--.1,15

1,16
0,45
2,76
7,19
12,18
15,77

1,69
3,22
7.90
13,91
17,36
20,60
19,52
15,57
11,00
4,70
0,07

18,84
, 18,45
15,73
11,65
6,59
2,02

ni.

3,08
1,61
3,33
6,98
11,15
14,62
17,55
18,02
16,00-

13,01
8,52

4,43

1,30

m.

4,43

3,25
3,85
6,79
9,98
13,23
15,76
16,61
15,64
13,42
9,92
6,34

Datele privitoare la temperature aerului atmosferic au fost

inregistrate de trei ori pe zi, la 8 dimineata la 2 i la ora 8;
seara. Din aceste date s'au calculat medii zilnice i apoi medii
lunare. Datele privitoare la temperature pamantului au fost inregistrate odata pe zi, la ora 2, si din ele s'au calculat mediile
lunare.

Din cercetarea acestor date vedent cum merge temperature pamantului in timpul anului, i influenta pe care o exercita temperatura aerului atmosferic.
Pentru aerul atmosferic temperatura minima a fost in luna

Ianuarie i cea maxima in Julie. Toate cele patru straturi ale

pamantului ajung la temperaturi minime cu o lung mai tarziu,
in Februarie.
In privinta temperaturilor maxime cele patru straturi ale
pamantului se deosibesc. Primele doua straturi resimt mai puternic influenta aerului atmosferic, i ating maximum de temperaturA in acela timp, in cursul lunei- Julie. Celelalte doul

urmataare resimt aceasta influenta mai putin i ating maximum

de temperaturA cu o lung, mai tArziu, in August.

In fig. No. 74 se vede mersul lunar al temperaturei ecrului 1 pamantului din campul de experienta in anul 1922.
Amplitudinile anuale de temperaturd sant variate, dupa
cum se vede din datele cari urmeaza, privitoare tot la campul
de ,exp. al Academiei:

www.dacoromanica.ro

310

Amplitudint anuale de temperatur In:

Stratul parnantului la

Aerul

atmosteric

70 cm.

40 cm.

27,23 c.

1 m.

22,29 C. 19,29 C. 16,41

1,30 In.

13, 36 c

C.

Amplitudinea anuala de temperatura este maxima in aerul

.atmosferic i descres,te treptat in straturile pamantului, de la
suprafata spre cele din adancime, cari au temperaturi mai putin variate.

6. Raportul Intre temperatura pmantului i plante.

In dezvoltarea .lor plantele atarn inteo masura mult mai
mare de temperatura aerului atmosferic de -cat de a parnantului, In pamant ins
se afla radacinile
lor, cari nu pot

,-as 4

t
-1
17

fi

indiferente fata

de temperatura mediului in care se

dezvolta. Fenomenul osmotic din ra.dacini, datorita caruia apa i substan-

-4
a

6:

III

Fig. No. 74.

vu

VII
I

iX

ll

7N.

Mersul lunar al temperaturei

aerului si pAma.ntului la adancimea de 0,70 tn. si

1,30 m. lii campul de experientd aL Academiei de
Agric. Cluj.

tele nutritive pat-

rund in interiorul
plantei, este in functiune de temperatur. Cand temperatura pamantului este

didicata, plantele absorb prin radacinile lor cantitati mult mai mari

de apa, de cat atunci cand temperatura este scazuta. Din acest

punct de privire raportul in care se gasete temperatura solului
fat de cea a atmosferei, in care se Al raspandite organele aeriene,
joaca un rol important pentru fiziologia plantei. Une ori, cand
tern peratura pamantului este mai scazuta de cat temperatura
aerului atmosferic, frunzele plantelor se ofilesc, din pricina c
radacinile nu pot absorbi atata apa nt se pierde prin transpiratia organelor aeriene, chiar cand stratul pamantului confine des-

www.dacoromanica.ro

311

tulA apa. Wollny si Mitscherlich, studiind actiunea temperaturei

asupra plantei, au demonstrat ca temperatura pamantului, cand

are valori crescande, sporete treptat recolta conform legei

actiunei factorilor vegetativi.
Este un fapt cunoscut c semintele plantelor cultivate pentru
a germina, pe langl alti factori, au nevoe i de temperatura, carepoate fi minima, optima i maxima. Pentru a invedera acti--1/4

unea temperaturei pamantului asupra plantei dam urmatoarele

date, cari arata creterea in mm. a radacinilor porumbului in 2.1ore la diferite temperaturi :
Temperature

Createrea mm

Temperatura

Createrea mm.

17,2

1,3

33(1,9

26,1
330,3

24,5

38o,3

55,0
25,2

39,0

42,5

5,9

Maximum de cretere a fost la 330,9 de unde inainte ternperatura este prea mare i are o actiune vatamatoare.

VIII. Compozifia pmntului.

Pamanturile agriCole au o compozitie variata, care este instransa legatura cu origina petrografica, cu gradul de dezagregare suferita in timpul formatiunei lor, cu actiunea hidrochimica_

exercitata de apa, cu flora i fauna care a trait i traete in interiorul pamantului, i cu gradul de descompunere al resturilor
de substante organice. Dintre corpurile cari intra in compozitia pamanturilor, principalele sunt :
1. Siliciul.

Constitue mare parte din componentele pamanturilor, sub,

doua forme principale.

a) Bioxidul de Siliciu, (Si 02), quartul, intra in compopamantului in cantitati variabile, inprumutandu-i direrite proprietati fizice. Este foarte rezistent fata de actiunea de
dezagregare a diferitflor factori, i pamanturile cari au tin procent insemnat de quart sunt in general pamanturi sarace. Ouar.tul si silicatii din pamant pmvin din descompunerea rocilor,
din cari s'au format pamanturile, mai ales din rocile de granit_
zitia

www.dacoromanica.ro

312

Ouartul are o proprietate mica de absorbtlune pentru apa i oligroscopicitate redus. Pamanturile nisipoase absorb i retin
cantitati mici de apa. Quartul constitue mare parte din nisipul,
-care intra in compozitia pamanturifor, f pe care 'l putern separa prin diferitele procedee pentru analiza mecanica. Masura
In care quarlut intr in compozitia parnanturilor nu este indiferenta, avand in vedere proprietatile fizice pe cari le are,
faptul ca nu contribue de loc fa inprosptarea substantelor
hrnitoare ale pamantului. Alte parti constitutive ale nisipului, de
aka provenienta, eu aka compozitie ,i piopriethi fizice i chimice, prin dezagregarea fizico-chimica pot aduce pamantului
carititti insemnate de potasiu.
Analiza nisifiutui. Pentru a'i cunoaste mai- exact compozi ia, nisipul
poate fi analizat mai departe din punct de privire mineralogic pe mai multe
cai preconizate, Intre altii, de catre Steint'iede.
Un mijloc, destul de precis si de lesnicios; este separarea diferitilor
.gratinti minerali din nisip, pe baza greutatei lor specifice, In medii lichide
cu densitati diferite.
Principalele minerale au urmatoarele greutati specifice :
Gipsul

2,2-2,4

Orthoklasul . 2,53-2,68
Albitul . . . 2,62-2,67
Oligoklasul . 2,63 2,68
Quarzul . . . 2,65
Anortitul . . 2,67 2,76
Mica magnezica 2,74-3,13

Mica potasica 2,76-3,1

Augitul . .
Turmalinul
Horblenda
Granatul
Rutilul .
Pyrita .

2,88-3,5
2,94-3,24

2,90,-3,30

3,40
4,20

4,30
4,30

4,9-5,2

Separarea nisipului pe baza greutatei specifice se poate face prin

procedeul. Thoulet. Lichidul, in care se separa grauntii de nisip, este o so-

lutie de iodura de mercur (Hg 1,)

i iodurd de potasiu (K I) in apa In

diferite proportii, pentru a avea diferite greutati specifice. Se poate ast-fel

forma o solutie cu o greutete specifica de 2,77 la o temperatura de

11-15c. Prin adaugiri de apa distilata se pot pregati solutii cu densitate
tot mai mica. Inteo ast-fel de solutie cu densitate maxima grauntii de
quart, cu greutate specifica de 2,65, plutesc.

Aparatul care serveste la separarea grauntilor se compune dintr'un

tub cilindric de sticla gradat In cmc. a, cu o capacitate de 40 cmc.
care se continua In jos cu un tub subtire de sticla b, ca in fig. No. 75. Tubul
subtire de sticla b, cu care se lungeste vasul cilindric de sus, este preva-

zut cu doul robinete c, i d. Dintre cele doua robinete se ramifica. In

unghi drept un alt tub de sticla e, care apoi se Indreapta In sus, in dreptul bazei cilindrului gradat se baloneaza, apoi se strarnteaza din nou si
se ridica In sus, paralel, pana la inaltimea de sus a aparatului, unde se
Intoarce din nou intr'o parte. Duid oe se Inchk1 cele doul robinete, se
introduce inauntru 30 cc. din solutia din nainte pregatita si bine fiftrata,

www.dacoromanica.ro

313

pentru a avea o culoare limpede. Se adauga apoi si nisipul (2-3 gr.) pe-care vrem sa-1 separam. Se astupa apoi vasul cu un clop de cauciuc gaurit
Inauntru si prevazut cu un baton de stiela pentru facut vid. Tubul cu care
se continua acest balon, se pune in legatura cu un curent de apa, pentru
a se aspira aerul dintre grauntii de nisip pentru a nu fi influentati In depunerea bor. Grauntii cari au o densitate mai mare ca lichidut se depun la fund, Si deschizand robinetul de sus 'i Warn sa cada In tubul Ingust, in- spatiul dintre cele doua robinete. Tubul lateral care se-ramifica
dintre cele doua robinete serveste la scoaterea gratintilor, aspirandu-i, si la adaugarea apoi a cantitatilor de
apa necesare pentru a micsora densitatea lichidului.
Aranjand In acest fel densitatea lichidului prin adaugiri
succesive de apa, potrivit cu densitatea grauntilor recunoscuti din nainte cu lupa, se pot separa i determina
calitativ i cantitativ. Un alt aparat mai simplu, si care
se bazeaza pe acelas principiu este al lui Franz Tucan,
din fig. No. 76.

Se compune dintr'o palnie de sticla cu capac cu un

diametru la gurA de 7 cm. si un vas de sticla de forma
conica, prelungit cu gAt subtire i cu un diametru la
fund de 8 cm. Palnia de sticla, prin tubul ei de scurgere,

i sticla prin gatul ei, sunt puse In legatura cu

rajutorul unui tub de cauciuc prevAzut cu un cleVe pentru Inchis si deschis.

Se pregatesc din nainte atatea solutii Thoulet, cu
densitki diferite, de cate avem nevoe pentru separarea
categoriilor de minerale recunoscute la lupa sau microstop. Se umple Intreg aparatul
deschizand tubul de
cu solutia, si se adaugA
cauciue care face legatura

apoi nisipul dupd ce am Inchis tubul de legatura cu

clestele. Grauntii earl au 6 densitate mai mare ca solutia din aparat se depun. Dup ce s'a terminat depn-

Fig. No. 75,

Aparatul lui

nerea deschidem tubul de cauciuc si le dam drumul sa

cada in vasul de stiela de jos, unde scoatem,
spa- Thoulet p. ana
lAm si
cantarim In stare uscata. Cu alta solutie, cu liza nisipului.
o densitate mai mica, separam pe ei cu greutate specifica mai mica, si asa mai departe, pana cand am separat i .deterrninat
calitativ si cantitativ toate categoriile gasite.
Quartul, din pricina greutatei lui specifice apropiate de a Albitului siOligoklasului, nu se poLte separa pe aceasta cale. Pentru determinarea
lui se Intrebuinteaza procedee chimice.

Sunt foarte raspanditi in straturile pamantului

b)
i se intalnesc mai ales in forma de argill orthosilicat de aluminiu hidratat, (SI 04)2 H2 Al2+ 2I-12 0. Dupa gradul de curltenie in care se gasete, argila se prezinta sub rnai multe forme
in pamanturi si le inprumut calitati deosibite. Daca de exemplu
www.dacoromanica.ro

314

argila se ggseste amestecata. cu 1004 quart, sub forma de praf

marunt, coloidal, inpreung. cu 5% oxid de fier, atunci avem un
lut. Daca argila este insotita de cantita0 rnai mari de carbonat
de calciu, atunci avem o rnarng. Dna argila este insoVta de
cantit4 insemnate de oxizi de fier, atunci avem o argith. feruginoasg. In stare curata argila este o masa tare, cornpactg, care
nu se topeste, i prin ardere la temperaturi inalte fornreaz o
masa tare, gasind o foarte mare intrebuintare la fabricarea de
caramida, oak etc. In stare umedg se incalzeste
incet i se racete repede, din pricina evaporarei

apei, Wand ca pgmanturile sa aibl oscilatiuni

insemnate de ternperaturg. Sub forma de praf
se incalzeste incet i se raceste anevoe.
Are o proprietate mare de adeziune pentru
corpurile cu cari se gseste amestecata, pentru nisip, ca si pentru unelte in timpul lucrrilor mecanice ale pamantului. Are o capacitate
mare de absorbtiune pentru apa, 70% ori mai
mult din greutatea sa, facand ca aceste pgman-

--t

turi s fie in totdeauna pamanturi grele la lucrat

i reci. Fiind constituita din graunti foarte mg-

runti, argila are un spatiu lacunar cu o suprafata foarte mare, care o face s aibd o putere
mare de absorbtiune pentru sarurile hrgnitoare.

Cea mai mare parte din argila pamantului se

gsete
sub forma coloidalg, form in care puAparatul lui F.
terea de absorbtiune pentru saruri este si mai
Tucan pentru
analiza nisipului. mare. Sdrurile din parnant sunt ast-fel fixate de
care argila i scapate de la actiunea de spalare
Fig. No. 76.

a apei. Fata de gaze argila de asemeni are o putere mare

de absorbtiune, ca de exemplu pentru carbonatul de amoniac,
care se gaseste in atmosfera. i -in aerul pamantului. In stare
curatg, argila nu este un aliment pentru pldnte, ea constitue
insa mediul in care se dezvolt organele subterane ale lor, i
tot ea reguleaza schimbul de saruri si inprumuta pgmanturilor
proprietati fizice cari au o importanta mare pentru dezvoltarea
plantelor.
Alti silicati cari se mai gsesc in pamant sunt silicala de

sodiu, potasiu, calm, fier, cari, i. ei la randul

lor, au mare putere. de fixare pentru sarurile solubile din pa-

...aluminiu, de

www.dacoromanica.ro

315

rnant, i pe cale de dezagregare pot sa furnizeze pamantuluP

cantitati insemnate de subtante hrdnitoare pentru plante.
Argila se poate determina, dupd cum am vAzut, prin analiza mecanicd a pAmantului. Acest mijloc Insd nu este precis. Corpurile levigabile
cu un diametru < 0,05 mm. sau de 0,02 mm nu sunt constituite numai din
argild ci si din graunti fiini de nisip.
Pentru a determina exact continutul In argild, corpurile levigate
sunt analizate mai departe pe cale chimicd, pe baza proprietAtei pe careo are argila de a se dizolva In -acid sulfuric fierbinte, In care feldspatul se
dizolvd foarte putin iar quartul de loc.

S'a crezut c siliciul este un aliment indispensabil pentru

viata plantelor. In urma cercetarilor experimentale s'a vazut ca,..
in afara de rolul inportant pe care prin compui lui 'I are asupra
proprietaplor fizice ale parnantului, el nu ia parte la procesele
fiziologice din organismul plantei. Pentru acest motiv el nu este

privit ca un element indispensabir ci ca unul lolositor pentru

plantd.

2. Calciul.

Se gseste sub forma de sulfat de calciu, gips, i silicat

de calciu. Forma cea mai raspandit sub care se gsete, i
sub care are o inportant mare pentru pamant, este de carbon at
de calciu. In aceast stare are o mare putere de absorbtiune
pentru saruri, i exercit, din punct de vedere fizic,- o actiune
de coagulare asupra substantelor coloide, micorand ast-fel coheziunea pamantului.

Varul are o inportanta multipla pentru Insuirile Oman-turilor, i pentru dezvoltarea plantelor cultivate, in cat trebue
s tim cum putem sa-1 determinam cantitativ in parnant.
ReacOunea pamanturilor, care este in functiune de gradul
de concentratie -al Ionilor de hidrogen, atarnd in mare masura
de cantitatea in care se gsete varul, i conditioneaza inteo
mare msur'a dezvoltarea tuturor plantelor cultivate.
a) Dozarea varului fte cale gravimetricli. Se ia o sticld de laborator
In formA de pard, Erlenmeyer, ca cea din fig. No. 77, se toarnd Induntru
atat acid clorhidric 500/0 cat este necesar ca sd formeze un strat de 1 cm.
pe lundul sticlei, si apoi se cAntdreste. Se cntdreste pe o sticld de ceasornic 2 5 gr. de pAmAnt uscat la aer si bine mAruntit. TurnAm Omantul mAruntit In sticld peste acid, agitam ca sd se amestice bine si lAsAm
apoi sticla linistitd pand cdnd vedem cd nu mai formeazd bAsici de CO,.
Evacuam CO, care s'a degajat si s'a strans Induntru, si cantArim sticla.
Prin diferentd, lntre ultima greutate si greutatea sticlei Inpreund cu aci-

www.dacoromanica.ro

316

-dul i pamintul, aflam In greutate cantitatea de CO, care s'a degajat. Cu

.A.jutorul greutatei atomice faCern calculul In greutate i procente ab corbo-

natilor, cari sub actiunea acidului clorhidric au liberat cantitatea respec'tivA de CO,, In felul urmAtor:
CantItatea de pamant Intrebuintata
CO, pierdut prin degajare . . .
Greutatea atornica a oxigenului .
carbonului
calciulni

11

11

6 gr.
0,20
4

12,0 gr.
40,07 gr.

ggr.r.

Inteun gram de CO,ta avem deci 440/0 CO,, care se degaja, vi 56/,
CaO care ramane In sticla. Cu aceste date calculul este
urmatorul :
0,440
0,420

.
.

x;

x=

0,420 X 1
0,440

x (CO, Ca) = 0,954 gr.

Mai departe facem calculul procentual fat de greutatea pamantului:

0,954 X 100
6 gr. . . . 100
-=19,08/,
6
0,954 gr. . . x ; x =
CO, Ca% =19,08 gr.
' b) Dozarea varului pe cale volumetric& Se face prin
Fig. No. 77.
procedeul simplu vi bine cunoscut cu calcimetrul Ber-,
Sticla Ertennard.
Ineyer p. deterCalcimetrul, care se vede In fig. No. 18, se compune
minarea gravi- dint'un tub de sticla gradat In cmc. de sus In jos vi
metrica a varului. fixat pe un perete de scandura vertical. La partea infeSi

rioara tubul gradat se stramteaza, se Intoarce In sus,.

se continua apoi cu un tub de cauciuc, care la partea superioara se

termina cu un rezervor de stic1A, formand ast-fel doua vase camunicante.

Acest rezervor, cu ajutorul unui ;ant, Se agata de un carlig prins In

suportul de rerun, In cat atarna ceva mai sus de cat vasul gradat.
La partea superioara tubul gradat, de asemenea, se stramteaza vi se
continua apoi In jos cu un tub de cauciuc, care prin partea lui inferioara
se pune In comunicare cu o sticluta mica joasa lion gatul larg. Se toarna
apa prin rezervorul i tubul lateral de cauciuc, pana cand lichidul se ridicA in tubul gradat pana la prima gradatie 0. In sticluta mica de jos,
un de

va avea loc reactia, se toarna 20 cmc. de acid clorhidric Ot'/.. Se can-

tarevte Inteun creuzet mic de portelan 4-8 gr. de pamant, se apuca

creuzetul cu un clevte, se introduce vi se avaza pe fundul sticlei, cu grija

sa nu sa rastoarne i sa vie In contact cu acidut Se astupa apoi sticla

cu dopul i se apu-A cu mana dreapta, apasand cu degetul cel mare dopul. In mAna stand apucam rezervorul cu apa din stanga, si'l potrivim
ca apa In cele doua tuburi comunicante sa fie la aceiav Inaltime.
A gitam sticla pe care o tinem In mama dreapta, pentru ca creuzetul

www.dacoromanica.ro

317

,s0 se verse qi pamantul sa vie In contact cu acidul., Cand Incepe reactiumea CO, care se degajd, ridicandu-se In sus prin tubul de cauciuc, apasa
.asupra apei din tubul gradat In care se strange. Urmarim cu privirea coloana apei In tubul gradat i eu mana stanga coboram rezervorul de apa
treptat, pentru ca lichidul sa aiba acelas nivel gi sa nu_ apese asupra CO,
-care se degaja. Cand vedem ca reactiunea s'a terminat, dupa ce am agitat bine sticla cu pamant i acid, citim pe tubul gradat cati centimetri
eubi s'au degajat.
Stim ca un gram de CO, Ca cuprinde 0,44 gr. CO,, al carui volum
este de circa 220 cm, si prin calcul gasim cantitatea de CO, Ca, cdreia
-corespunde CO, care s'a _degajat, qi procentul pe
eare'l reprezintd fata de cantitatea pamantului Intre;built at.

Prin aceste doug procedee, cu ajutorul acidului

elorhidric 250/0 sunt atacati pe langa carbonatii de
ealciu i cei de Mg. ast-fel ca CO, care se degaja
priveqte cantitatea totala de carbonati. Carbonalii de
Mg i altii se gasesc Insa in pamant In cantitti
foarte mici, qi cele dotia procedee dau rezultate mul-tumitoare pentru scopuri practice.
Calciul este un element indispensabil pentru hrana
-plantelor. Forma cea mai favorabila este de carbonat,
care provoaca In pamant un mediu alcalin favorabii
-dezvoltarei plantelor.

3. Potasiul.
Se gaseste in pamant in cantitati variabile,
provenit din diferite minerale prin 43ezagre-

zare, ca de exemplu :
lencitul

(Si 004 Al, K, cu

Orthoklasul
Nuskovitul

(Si, 08)1 Al, K,

(Si 04), Al, K,

n
.

21,50/, K.

16,9

.12-8

2)

))

Fig. No. 78.

Cal-

cirnetrul Bernard.

Forma sub care se gasete potasiul mai adesea ori in pamnt este de carbonat (COB K2), sulfat (SO4 K2), in stare solu-

bila in apa, sau fixati de grauntii pamantului i in special de

corpurile coloide. In pamanturile cu reactiune acida potasiul
este uor dizolvat i splat in straturile adanci. In mod normal
ins solubilizarea lui este mica. Pentru hrana plantelor potasiul
este un element indispensabil. El joaca un rol important la producerea, circulatia i depunerea hidratilor de carbon in planta.
4. Sodiul.
Se gasete in pamant provenind din dezagregarea sau solubilizarea diferitelor minerale, ca:

www.dacoromanica.ro

318

.....

39,3% Na
Na CI cu
Sarca
Natrolithul, Si, 010 Al, Na, + 2 H, 0 cu 16,3 ,,
Analcimul, (Si 004 Nag Al, + 2 H, 0 ,, 14,1 0
11,8
.
.
(Si, 00) ,- Na, AI,
Albitul,
11

Mai rdspandit se gdsete sub formd de cloruni, de carbonat

neutru (CO3 Na2), sau acid (CO3 HNa), de sulfa! (SO4 Na2), nitrat
(NO3 Na2), Josfat (PO4 H Na2) sau humat.

Sub formd de carbonat socliul poate proveni i din azotatul

de sodiu al salpetrului de Chili disociat electric, din care planta
absoarbe azotul I ionii de sodiu rdmai, impreund cu CO2,.

dau natere carbonatului de sodiu. Din punctul de privire al

proprietdOor fizice ale pamantului sodiul, in cantitdti relativ
mici, joacd un rol important, inpiedecand coagularea substantelor coloide i formarea structurei glomerulare.
Pentru hrana plantelor cultivate, in general, el nu este un
element indispensabil, pentru unele insd este folositor.
.

5. Fosforul.
Isi trage origina, in cea mai mare parte, din apatita (3 Ca3
Pg Os + Ca C12) cu 41% P., fosforite i koprolite. Sub forma de
anhidridedostorica (P2 05) constitue o hrana importantd. pentru

plante. In pamant se glsete rdspandit uniform in diferite straturi. Dintre corpurile constitutive acele mdrunte au proprietatea
de a absorbi i fixa cantitdti insemnate de acid forforic.
Oxizii de fier, aluminiu si calciu din pdmant au o mare
putere de absorbtiune pentru acidul fosforic, rnicsorand pe de.
o parte pierderea lui prin apa de infiltrare, sustrdgandu-1 pe de
altd parte de la absorbtiunea de cdtre radacinile plantelor.
Forme le principale sub care se gdsete in pdmant, i cari
joacd un rol mai important pentru hrana plantelor,, este aciduL
orthofosforic ca fosfat de potasiu (PO4 K3), de sodiu (PO4 Na,),
de amoniu PO4 (NH4)3, fosfatul tricalcic (PO4)2 Ca3, bkalcic (PO4)2

Ca2}12, i monocalcic (PO4)2 Ca H4. Dintre fosfatii de calciu cel

tricalcic este greu solubil in apd, cel bicalcic are o solubilitate

mijlocie si cel monocalcic este uor solubil.
Fosforul este un element indispensabil in hrana plantelor.
El intr in compozitia unora din substantele proteice i conditioneazd formatia altora.

www.dacoromanica.ro

319

6. Sulful.
Are origina in parte in apa marilor, de unde este adus
prin apa de ploae, sau in parte in rocile cari au fost dezagregate si au dat nastere la stratul pamantului, si in uncle- cazuri
in eruptiunile vulcanice. In pamant se gseste in stare greu solubila, supt forma de gips (SO4 Ca), sau in stare usor solubila
sub forma de saruri acide de sodiu, potasiu si magneziu. In
humus, sub forma de combinatiuni anorganice, de asemenea
sulful se gseste in cantitati de 0,55-2,09/0.
In pamant sufera schimbari lmportante, cari intereseaza viata

planteldr. In straturile adanci, lipsite de oxigen, in contact cu

substantele organice, sulfatii pierzand oxigenul sunt redusi in
stare de sulfuri (S Ca), cari mai departe, in contact cu CO2, dau
nastere la carbonati si hidrdgen sulfurat, sau in contact cu cornpusi ai fierului dau nastere la Fe S3. Sulfura de fier mai departe,
prin oxidare, in contact cu aerul, poate da nastere la sulfati de
fier SO4 Fe, (SO4)3 Fe2, oxid de fier (Fe2 03), sau acid sulfuric
liber, cari sunt otravuri pentru plante.
Din resturile de substante organice, prin descompunere,

sulful se separa ca acid sulfuric fiber si cla pastere in pamant

la saruri usor solubile. Pentru dezvoltarea plantelor sulful este
uri element indispensabil si intra in eompozitia substantelor
albuminoide.

7. Clorul.
In mineralele cari iau parte la formarea pamanturilor prin
dezagregare, se gaseste in cantitati foarte mici. Clorul din pamant 'si are origina, in cea mai mare parte, in apa parilor, de
.unde este adus prin ploi. In regiunile umede, straturile pamanturilor fiind strabatute de apa de ploae si spalate, clorul nu se
poate strange in cantitati prea mari. Din potriva, lb cele aride,
unde fenomenul de spalare lipseste, el se aduna in cantitti insemnate supt forma. de Na Cl si contribue in mare masura la formarea saraturilor. Tot in pamant, in contact cu amoniacul din
descompunerea resturilor organice, '1 gasirn sub forma de clorura
de amoniu (NH4 C1).

Dupa rezultatele cercetarilor experimentale, desi intra in

compoziOa plantelor cultivate in cantitati variabile de 0,05-0,500Jo,

nu este un element indispensabil pentru viata plantelor, totusi,

sub anumite forme este folositor.
www.dacoromanica.ro

320

8. Magneziul.
Se gasete in pamant provenind din dezagregarea diferitelor minerale ca ;
. b7,1 Vo mg.
Si 0, Mg cu
Olivinul,
Magnezitut, CO, Mg.,

Serpentinul, (Si 04), H, Mg, + H, 0, cu

Talcul,

(Si 004

H, M

Dolomitul, CO, Ca. CO, Mg,

11

47,6
43,6
31,7 11

12-22 ,

i _altele ca Biotitul, cioritul, Hornblenda, cu cantitati va-

riabile de Mg. Formele, sub cari se gsete- de obicei in parnant,_

sunt de carbonat (CO's Mg), humat, fosfat de amoniu i magneziu
(PO4 NH4 Mg) 1 silicati.

In forme uor salubile se gasete in cantitati relativ mici.

In saraturi se gasete in cantitap mari sub forma de sulfat de mag-

neziu cristalizat. Pentru hrana plantelor magneziul este un element indispensabil. In organismul plantei este localizat mai mult
in fruct, in cantitti de 0,15-0,22%, i 'i se atribue un rol fiziologic important in formarea semintelor i a substantelor azotoase-

pe cari le conpn. Ca hrana are rol mai efectiv sub forma de

carbonat i citrat de magneziu.

9. Manganul.
Se gasete in pamant in cantitati mici sub forma de sill-cap, carbonati i oxizi. Nu este un element indispensabil in hrana.

plantelar. Dup cercetarile acute de care G. Bertrand, D. 0 lane

si altli, s'a va'zut ca in cantit4 mici are un rol binefacator din
punctul de privire al hranei plantelor si in legatura cu activitatea microorganismelor din pamant.

10. Fierul.
Se gasete in pamant provenind din dezagregarea diferitelor minerale ca hematita, diferiti oxizi de fier hidratali, pirita

etc. Se gaseste in pamant mai ales sub forma de hidrat de

fier [Fe2 (0 H)6], Josfat de fier hidratat [(P2 04)2 Fe2 -1- 4 FI2 0]
i de silican, Forma cea mai raspandita sup care se gse.5te
este oxidul de fier hidratat in stare coloidal, cu un continut deapa variabil dupl. temperatura i presiunea la care se afla, i
in general putin stabil. Are o mare putere de absorbtiune pentru

gaze i saruri, contribuind ast-fel la pastrarea substantelor hra-

www.dacoromanica.ro

321

nitoare pentru plante. Compuii fierului, In general, contribuesc

la formarea culorii pamanturilor (laterite, pamnturi galbene,
terra rosa etc). Sunt foarte mobili 0 sub acPunea apei 0 micro-

organismelor se depun sub forma de concretiuhi de fier sau

feromanganice (bobovine). Prin starea lor coloidala contribue la
cimentarea scheletului pamantului. Intra in constituPa planter

in cantitati foarte mici. In cantitate ceva mai mare se gasete

in organele verzi ale plantelor (0,0056-0,039h).
Este socotit ca un element indispensabil pentru hrana plantelor, avand un rol liziologic important in legatura cu formarea
gruntilor de clorofila.

11. Aluminiul.
Dupa oxigen si siliciu este elementul care intr in mare
msura in compozipa pamantului, ca oxid i oxid de aluminiu
hidratat In silicati. In pamanturile bog ate in humus, i cele cu
o concentratie mica in sruri, este mobil 0 se gasete In concentratii mai mari in diferite straturi. Oxidul de aluminiu, hidratat cu cantitati variabile de apa, este in stare coloidala i influenteaza in mare masurd proprietatile fizice ale pamantului.
Dup cercetarile din ultimul timp ale lui Stoklasa, aluminiul in
pamant, in mod direct i indirect, joaca un rol important in
legatura tu dezvoltarea plantelor cultivate.

12. Azotul.
Este unul dintre principalele elemente earl infra In cornpoziPa pamantului i plantelor in cantitati mari, i a carui origina in pamnt este in resturile de substante organice, adunate
sub forma de humus, sau in azotul atmosferic. Substantele organice din pamant, sub actiunea microorganismelor, a temperaturei i in prezenta apei i oxigenului din aer, se descompun,
dand natere la amoniac, nitrati i azot liber.
Aerul atmosferic, dupa cum am aratat mai inainte la alt
capitol, contine 75,55 de procente din greutate 0 78,13 procente
din volum de azot.
Cantitatile, pe cari diferitele plante cultivate le absorb din
parnant 0 le fixeaza :in organismul lor, sunt insemnate. Dupa
cercetrile facute la staPunea experimentala de la Lauchsttidt,
s'a gsit c plantele de mai jos au ridicat din pamant urmatoarele cantitaci de azot, fata de recolta lor totala in boabe i pae :
21

www.dacoromanica.ro

322
Gr Aul, dupA cartofi, la . . 2976 Kgr. boabe, 5225 Kgr. pae, 58,98 Kgr. N.
Orzul, dupA sfecla de zahAr, 2345
2942
41,16
Sfecla de zahAr, dupA grAu, 35950
rAd.
18720
frunze, 109,41
Cartofii, dupA gram, . . . 22590
62,05
tuberc .
in nnijlociu . . . .
67,90 Kgr. N.

In termen mediu, plantele cultivate ridica intre 60 si peste

100 de kgr. de azot la ha., in fiecare an. Aceasta cantitate insemnata de azot, pe care o gsin1 in recoltele lor, si care in
mare parte este luat din Omani, are mai multe origini.
Pamantul '31 datoreste parte din azotul pe care 11 contine
aerului atmosferic, iar parte plantelor cultivate, cari lasa cantitati diferite de resturi ale organelor lor.
Din aerul atmosferic, in nod direct, azotul vine prin mijlocul meteorilor aposi sau este fixat pe baza propriettei de absorbtiune a pamanbilui pentru gaze.
Ploile, cari cad la suprafata pamantului, zapada, grindina
aduc si adauga pamantului cantitati insemnate de azot, sub forma

de azot liber, de azotal, azotit 1 carbonat de amoniac. Aerul

atmosferic contine cantitati insemnate de azot in stare liber
i sub forma amoniacala, provenit din descompunerile organice
cari se petrec la s.uprafata pamantului sub actiunea microorganismelor. Azotul si amoniacul degajanduse in atmosfera, imbogateste aerul atmosferic. Afara de aceast cale, in timpul
descarcarilor electrice, oxigenul si azotul liber fiind in contact,
dau nastere la N2 04, care apoi, inpreunandu-se cu o molecul
de apa, d nastere unei molecule de acid azotos i unei molecule de acid azotic.

40+2N=N204; N204-PH20--=NO2H+NO3H.
In contact cu amoniacul din aer acidul azotic i acidul azotos dau nastere la azotitul si azotatul de amoniu:

NO2H+NH3=NO2NH4; NO3I-I+NI-13=NO3N114,
cari, daca atmosfera este incarcata cu vapori, se dizolva in
picaturile de apa, cari cad la suprafata pamantului, sau dn
aerul este uscat, pluteste in atmosfer sub forma de graunti
fini. Sub aceast form a. si prin intermediul ploilor, al zapezei
si al grindinei, se adauga cantitati insemnate pamatitului.

La inceput se credea c In fiecare an pamantul poate

capata pang. la 15 Kgr. de azot la ha pe aceast cale. Dupa
cercetarile flcute la statiunea agronomica de la Rothamstaedt,

www.dacoromanica.ro

323

s'a constatat ea in acest fel pamantul 'i sporete azotul cii

.5-6 Kgr. anual.
Cantitatlle de azot, cari se adauga pamantului din aerul
atmosferic, depinzand de continutul aerului in azot, el nu este
acelai in diferitele regiuni. Astfel, dupa cercetarile lui Ehrenberg, inteun camp experimental cu secara, dintr'o regiune industriall, s'a gsit ca azotul pe care il primea pamantul din
aerul atmosferic era in cantitate mult mai mare.
Ajuns in pamant, azotul din aerul atmosferic, sub forma
de amoniac i de sruri amoniacale, este absorbit de catre ar-

gith, de care humus, de catre silicati,

de toate corpurile

coloide ale pamantului.

Prin proprietatea de absorbtiune, pe care o are pentru gaze,

pamantul poate absorbi de asemenea cantitati insemnate de

azot sub forma amoniacala din aerul atmosferic, amoniac care
provine din descompunerile resturilor,. organke. S'a evaluat in
felul urmator, de catre diferiti cercetatori, cantit4le de amoniac
pe cari le absoarbe pamantul la hectar in curs de un an :
Sloesing
Heinrich
Muller
Kellner

N H, la Ha

63,0 Kgr
30,6
12,0
11,78

11

11

11

St

11

11

11

11

11

In acest fel se vede c, pe .baza proprietatei de absorbtiune

pentru gaze, pamantul poate absorbi cantitati insemnate dq azot
cari servesc la hrana plantelor cultivate.
Tot din aerul atmosferic cantit4 insemnate de . azot sunt
fixate prin intermediul microorganismelor, cari traesc libere in
stratul pamantului i prin microorganismele cari sunt localizate
pe radcinile plantelor leguminoase cu cari traesc in simbioza.
Aceasta chestiune, impreun cu schimbdrile pe cari le sufera azotul in pamant, vor fi tratate mai departe, in capitolul in
care ne vom ocupa de microorganismele din pmant i actiunea lor.
In natura azotul se gasete intr'o circulatie continua intre-

pamant, apa, atmosfera. i organismele animale sau vegetale.

Din pmant azotul este fixat de catre plante in substan-

tele proteice pe cari le strdng. Aceste cantit4 de azot sunt

trecute mai departe omului i animalelor, cari consum vegetalele, i cari la randul lor le inapoiaza pamantului prin excremente i cadavre. Acesta ar fi circuitul redus al azotului. Tot
din pamant azotul este spalat de ape, rduri i fluvii i este var21*

www.dacoromanica.ro

324

sat in Mare i Ocean. D'acolo, prin descompunerea substantelor

azotoase sub actiunea microorganismelor, azotill in stare libel%
trece in aerul atmosferic.
Din atmosferl azotul este restituit din nou ydmantului prin
meteorii apoi, prin actiunea microorganismelor cari trlesc libere
sau in simbiozA cu plantele, i in fine prin ingrag.mintele azotoase preparate pe cale sinteticA din azotul aerului atmosferic.
Acest circuit este reprezentat in mod schematic' in fig. No 79.

%%VTOL n

ft

.
-

7010%T.

dta,

ORCANISivez

,113IMALEL04

`44P

If

11,

I.

i-r:167!
,

Sy,

.o

h7.

-.rT
o

ja+

:6MONIRe si RCiD AZOTIC

Fig. No. 79.

Circuitul Azotului In naturd (dupa R. France).

13. Humusul din pmnt.

Pe langa substantele anorganice amintite pan acuma, cari
intr in compozitia pAmantului, mai deosibirn o altd categorie,
de substage organice, cunoscute sub numirea generic6 de hu
mus. Se intelege prin humus totalitatea resturilor de substage
organice in, diferite stadii de descompunere ale peimeintului. Dei

este studiat Inca de mult vreme, totui, pAnt in prezent, nu

se cunoate in mod exact toate substantele cari intr In cornpozitia lui. Se cunosc principalele substante cari intereseazI

www.dacoromanica.ro

325-

viga plantelor, i pe cari le gasim mai ales in compozitia

fara ca s se tie in totdeauna forma sub care se aft.
Acidul /osforic, se gasete in cantitati mici in humus. Substantele coloide din humus, au o absorgiune micA pentru fosfor. Dintre substantele organice nucleina ontine cantitati insemzate de fosfor.
Azolul, Intra in cantitati insemnate i variate in compozitia
humusului. Dupl. origina pe care o are humusul, procentul de
azot al lui variaza in felul urmator :
Fara N: . humus din hidrati de carbon.

1-24 N :
2-44 N :
4-84 N :

lemn.

11

Peste 80/0 N :

11

pae de 6ereale.
ingraaminte animale.
albumind i came.

Daca ne amintim felul cum se formeaza humusul, in lega-tura cu influenta factorilor de ordin natural, tim c pamanturile
din regiunile aride au un humus mai bogat in azot fata de cele
din regiunile umede, al caror humus este mai same in 1\1:
Humusul din reg. aride
9 22V0 N.
umede : . .
2-5/0
Aceasta din pricina c in regiunile aride, descompunerea
westurilor de substage organice fiind mai puternica, azotul raInane intr'un procent mai mare in putinul humus care se adauga
pamantului, pe ate vreme, in regiunile umede, descompunerile

find mai lente, cantitatea de humus este mai mare, Insa con/inutul lui in azot mai mic.
Forma sub care se gasete azotul in humus este putin curioscuta. In general ins, se prezinta sub forme diferite, cari,
prin compozitia lor chimica, se apropie de nucleina i chitina.
Tot in compoziP humusului se mai gasete i acidul
crenic : C12 H12 08, acidul apocrenic : C24 H12 012, acidul humic :
20 K2 06, acidul ulmic : C20 H13 06.
In pamanturile umede, cu reactiune acida, acizii de mai

-sus, cari intra in compazitia humusului, se gasesc in stare liberg, ne fiind neutralizati de catre baze.
In pamanturile aride, cu reactiune alcalina, acizii sunt neutralizati mai ales de catre calciu.
Acizii humusului sunt amestecgi cu o multime de alte
substage pe cari le fixeaza in diferite feluri. De ex. :

www.dacoromanica.ro

326

a) Substan solubile absorbite ca : acidul -carbonic, sulfu-ric, fosforic, formic, butiric, propionic, malic, oxidic i altii, cari,
daca se afla in cantitati insenmate, contribuesc in mare parte la

reactiunea acida pe care o au unele pmanturi.

b) Substanfe greu solubde sau insolubile, parte in starecoloidala sub forma de amestec, ca : pectina, substanfe, cleioase,.
derivate ale benzolului i altele.
c) Diferite substage azotoase, ca : xanthina, hypoxanthina,.
guanina, lysina, histidina, arginina, adenina, leucina, cytosina,
i altele, rezultate din descompunerea substantelor proteice, sau
prin activitatea ciupercilor i microorganismelor.

Humusul in mod direct nu constitue un aliment pentru

plante, actiunea lui indirect ins
multipla.

in pamant este mare i

Din punct de vedere fizic, el Inbunathtete in mod simittor proprietatile pamanturilor, moderandu-le unele proprietati
cari le fac sd aib d. o actiune daunatoare asupra vietei plantelor,
sau inprumutandu-le anumite calitti cari le lipsesc. In Omanturile nisipoase, humusul joaca rolul unui ciment, lipind inpreund grauntii de nisip, micorandu-Ie astfel mobilitatea, dandu-le
o consistenta mai mare, i contribuind la formarea de glom&
rule. Tot in aceste pmanturi humusul sporete puterea lor deabsorbtiune pentru apa, gradul de higroscopicitate, i puterea
de absorbtiune pentru sArurile solubile i pentru gaze.
in prnanturile argiloase, cari au propriethti fizice opuse
celor nisipoase, humusul joaca un rol moderator. Micoreaz
proprietatea mare de cohpziune, pe care o au grauhtii de argila intre ei, si fac ca aceste pamanturi s fie mai putin compact& i sa se grupeze sub forma de gLomerule, Jo sporetepermeabilitatea, i le face Mai putin grele la lucrul cu instrumentele.

Din punctul de vedere al dezagregarei substantelor minerale, cari se glsesc in pdmant, humusul, descompunandu-se sub
actiunea microorganismelor, dezvolt cantitati insemnate de CO2,,
care impreuna cu apa, lucreaza la dezagregarea lor, inbogatind
pamantul in saruri solubile 1 asimilabile de catre plante. Cea
mai mare parte din substanteIe cari intra in compozitia humusului, se gAsesc in stare coloidala, sporind in acest fel puterea_
de absorbOune a pamantului pentru saruri i pentru gaze. Prin
compozitia lui, prin continutul lui in azot in special, cat i pe

www.dacoromanica.ro

327

'baza puterei mari de absorbtiune pentru saruri, humusul joaca

un rol foarte important in hrana plantelor in mod indirect, i
productivitatea pamanturilor bogate in humus este in de obste
-cunoscuta.

IX. Starea coloidal a pmntului.

1. Notiuni generale despre coloide.
Pe langa importanta directa pe care o au prtile constitutive ale pamantului in legatura cu viata plantelor, starea in
care se gasesc in plinant, are de asemenea o importanta. mare,
i tot mai bine cunoscuta, de and substantele coloide au inceput sa fie studiate mai de aproape. Inca de multa vreme substantele coloide in general au fost obiectul unor cercetari foarte
vaste, i Grahm a fost cel d'antal care a inpartit corpurile 'din
natura, din punctul de vedere al starei in care se gAsesc, in
-douti mari categorii :

Corturi coloide, cu o consistenta cleioasa diferita, cari se

scurg i nu cristalizeaza.
Corturi cristaloide, cari se prezinta in totdeauna sub forma
tare, cristalizate sau amorfe.
Aceste cloud categorii, stabilite de catre Grahm, au dat
.natere, Inca de multa vreme, la doua cai deosibite de a stu-dia corpurile din natura. A luat natere astfel chimia corpurilor coloide i chimia corpurilor cristaloide.

Cercetarile mai noi, facute asupra corpurilor coloide de

-care Zsigmondy, Perrin, Swedberg, Ostwald, van Bemmeln i
altii, au dus la concluzia c cele dou categorii deosebite, al-catuite de catre Grahm, nu constituesc doua grupe de corpuri
-deosebite. Coloid i cristaloid sunt doua stari fizice deosibite,
similare starilor de solutie i precipitat. Acela corp se poate
prezenta, in anumite inprejurari, in stare coloida i in alte inprejurari in stare cristaloida, ca de exemplu, intre altele, aurul,
carbonatul de calciu etc. Nu exist deci o deosibire principala
i calitativa, intre corpiirile cari se gasesc in stare coloidal.
Singura deosibire care exista, este din punct de vedere cantitativ.
Substantele coloide sunt toate amorfe, de o consistenta

cleioas, din care pricina au fost i numite colloide, de la cuvantul latinesc colla=clei. Din pricina dispersiunei lor, ele tra-

www.dacoromanica.ro

328

verseaza membranele poroase i nu se filtreaza. Nu ridic .

punctul de fierbere al apei, i nici nu-i coboara punctul la care
ingheata. In stare uscata sunt amorfe, afanate sau taxi. Sunt
foarte raspandite in straturile pamantului i dintre principalelesubstante coloide, se poate socoti in prirnul rand oxidul de fier
hidratat, acidul silicic, argila, humusul etc. In natura au cea mai
mare raspandire, intru-cat organismul animalelor i plantelor
este compus in cea mai mare parte din substante coloide.
*

Materia in natura se gasete in diferite grade de raspandire sau de dispersiune, cari se numesc grade sau faze de dispersiune. Dna de exemplu ne inchipuim un corp oare care,.
raspandit intr'un mediu lichid, el se poate prezenta in diferite
grade de raspandire, sau cu diterite faze de dispersiune.
Dac prtile constitutive ale carpului, care se gasete raspandit intr'un media- lichid, sunt desfacute atat de mult, in cat se.
prezinta raspandit in mediul lichid sub forma de Toni izolati;

in acest caz avem starea cea mai mare de raspandire, faza.

maxima de dispersiune, avem o solutie.
Daca acela corp, in interiorul aceluia mediu, se gaseteraspandit nu sub forme de Ioni ca mai sus, ci sub forma de grupe
de molecule, in acest eaz raspandirea corpului in interiorul mediului lichid este mai mica, avem o dispersiune tiftic cotoidala,.
reprezentata in fig. No. 80.
Acela corp, raspandit in interiorul mediului lichid, dacl

este compus din grupe mai mari de molecule de cat in cazul

al doilea, atunci avem o fazd de ,dispersiune mai mica, avem o.
emulsiune.

Cu cat corpurile, cari se gasesc raspandite in interiorul unui

mediu lichid, se gasesc inteo faza rnai mica de dispersiune, aclica
sunt compuse din grupe mai mari de unitaticomponente, atunci ele

se depuni mai repede in interiorul lichidului, de cat daca ar ii

intr'o faza de dispersiune mai mare. In acest fel, se poate masura gradul de dispersiune al uni corp, in interiorul unui mediu
lichid, dupa iuteala de cadere a prtilor in cari se gasete descampus. Timpul necesar unor dispersiuni de ulei i argila pentru

a se despune intr'o coloana de apa cu o inaltime de 10 c. m.

variaz in felul urmator in legatura cu diametrul:
www.dacoromanica.ro

329

Diam, earpurilor

10,0 microni
1,0
0,1
0,01

Timpul de depunere neeesar ventru e

.

Ulei

Argil&

7 ore 17 min.
30 zile 8 ore
8 ani 114 zile
831 ani 75 zile

30 ore 53 min.
128 zile 17 ore
36 ani 97 zile

18 min. 32 sec.

Cu cat faza de dispersiune este thai mare, adic corpul

cste despartit in unitti din ce in ce mai mici, el se depune
inteun timp tot mai mare. Picaturile de ulei cu un diametru
de 0,01 p. ar avea nevoe de 831 de ani 1 75 de zile, pan and
s se depuna complect intr'o coloana de apa. de 10 cm., i gauntii de argil, de acela diametru, ar avea nevoe de 35 de ani
i 97 de zile, ca sa se depune complect
. o.. . 0.o 0.
0. O e
in interiorul aceleia coloane de apa.
o
0
0*
0
0
00
0 0
In legatura cu gradul de dispersiune
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0.0 0 00
0 0 0 0 0 0 0
i dup diametrul pe care pot sa'l aiba
0
0
0
0 0 00 00
0 000
o
.corpurile, in diferitele lor faze de disperDissiune, se fac urmatoarcle categorii de dis- Fig. No. 80.
0

persiuni.
Cand diametrul corpurilor este de peSte

100 mi1imicroni,1) se numesc dispersiuni

periune coloidal
(dupl G. Wiegner).

se masoara cu

micronii.

Cand diametrul este de 100-1 milimicroni, se numesc dis_persoide, iar in lichide se numesc emusoide sau suspensoide.
Cand diametrul este mai mic ca un milimicron, -este ras-

pandirea cea mai mare, i sunt solulii.

La fel ca toate corpurile i corpurile constitutive ale pamantului, se pot gasi in diferite stadii de dispersiune, in diferite stari de maruntire, i pamantul in intregimea lui poate
s fie privit ca o dispersiune de diferite grade.
0 dispersiune coloidala se compune, cum am aratat mai
inainte, din doul parti principale i anume substanta coloida,
.care se afla intr'un anumit grad de mruntire sau un anumit
stadiu de dispersiune, si un mediu lichid in care substanta coloida se afla raspandita. i plutete, cum am aratat in fig. No 80.
Din punct de privire al ptnantului aceasta stare nu se
') Micronul (p.) = 0,001 mm.
Milimicronul (po.)=-- 0,000001 mm.

www.dacoromanica.ro

330

realizeaza nici odata iu natura. Corpurile coloide ale pamantuld

nu 'si arata insusirile pe cari le au and sunt raspandite in mediu lichid, de cat atunci cand amestecam o cantitate mica depamant cu una mare de apa. Daca ins mediul lichid Iipsesteaceasta nu inseamn c substanta coloid si-a schimbat starea
fizica in care se gaseste, i i-a pierdut insusirile cari o caracterizeaza. Mai mult Inca, inversand proportiile in cari intra cele
colloid si mediu de raspandire
doua parti constitutive
dintr'un amestec colloidal, avem un amestec colloidal, in care
substanta coloida constitue mediul de raspandire iar lichidul
este substanta raspandita, dupa cum se arat in mod schematic in fig. No 81.
In aceasta stare se gaseste pa'mantu1 in naturd. El, cu substantele colloide pe cari le contine, constitue mediul in care seafla raspandita apa, in masura diferit dupl.
cantitatile in cari se gaseste.

2. Dispersiunea colloidal in mediu

lichid.

and facem analiza mecanica a Oman-

PaFig. No. 81.

mantul In `natura .ca

tplui, .prin procedeul de sedimentare al cor-

mediu de dispersiune

purilor in apa, se observ ca la aproape-

Wiegner).

toate pamanturile coloana de apa, in timpul

(dupa

G.

cat o thsam linitit, nici odata nu se limpezeste complect. Chiar daca am lasa coloana de apa s stea_
linitit zile intregi tot nu se limpezeste complect, din pricina_
corpurilor in stare coloidala cati raman timp indelungat in suspensie.

In apa, care este in acest caz mediul de dispersiune, corpurile coloide ale pamantului se gasesc in diferite- stari deraspandiri dup gradul lor de maruntire. Pentru partile componente ale pamantului, ca i pentru cele lalte substante coloide,_
principalele stari de raspandire ar fi urrnatoarele :
Solufie, atunci and raspandirea este maxima i moleculele se desfac. in Ioni.

Dispersiune coloidal, atunci cand grauntii raspanditi in_

masa lichidului sunt compui dinteun numar variabil de molecule, sunt foarte mici, nu se pot vedea cu ochiul liber i stau
mult timp in suspensie.
Amestic, atunci cand gran* rspandifi in masa lichida.

www.dacoromanica.ro

331

sunt compui dintr'un nurnat mare de molecule, sunt mari, se

\rad cu ochiul fiber, nu pot sta in suspensie i se depun.
Atterberg spune ca la rfisip caracterele coloidale incep sg se
.observe cand grauntii au un diam. de 0,1-0,05 mm. i ca sunt
mai puternice cand diametrul lor este de 0,02-0,01 m. m.
Timpul cat substantele coloide ale pamantultu pot sta in suspensie in apa este variabil i in stransa legatura cu graduHor de
Aispersiune. Cu cat grail* sunt constituiti dintr'un numar mai

xedus de molecule, sunt deci mai mici, cu atat le trebue un

timp mai indelungat sa se depuna. Ast-fel Atterberg, dupa cum
arat in aka parte, socotete ca grauntii de argila cu un diam.
<le 0,01 microni, raspanditi intr'o coloan de apa cu o inalOme de
10 c. m, nu se pot depune de cat in timp de 35 ani i 97 zile,
iar picaturile de ulei, cu -acela diametru, sup forma de emulsiune, intr'o coloana de apa cu aceia inaltime, s'ar depune in
timp de 381 de ani i 75 zile. In interiorul mediului lichid in
,care sunt raspandiO, grauntii corpurilor coloide in general sunt
-tinuti in suspensie din mai multe pricini. In primul rand acest
lenomen este in stransa legatura cu marimea i suprafata pe

care o au. Cu cat grauntiti de pamant sunt mai mici, cu

atat suprafata lor, raportat la volumul i massa lor, crete in mod

considerabil. Din aceasta pricina, greutatea lor (gravitatia pe

care o resimt) nu poate sa invinga coheziunea dintre moleculele
dichidului in care se afla raspanditi pentru a se putea depune.
Cu cat grauntii coloidali sunt mai mici i lichidul in care se
afl raspandi0 este mai vascos, are o putere mai mare de coieziune IntrQ moleculele lui, cu atat au nevoe de un timp mai
tidelungat pentru a se depune. Afarg de aceasta, cu cat supra-fata grauntilor este mai mare fat de masa lor, cu atat sunt
.atrai mai puternic de moleculele lichidului i sunt tinuti mai
mult timp in suspensie.
Din pricina tensiunei superficiale, care incepand de la supra-

fata soluOunei coloidale se resimte in spre interior indesand

inoleculele intre ele, cat i prin puterea de atractiune pe care
o exercita asupra rnoleculelor mediului in care se aft' raspandite, gram* de corpuri coloide se inbrac cu un strat protector de molecule de lichid care 'i inpiedica mai mult sa se depung
i 'i tine in suspensie.
In cazul cand grauntii corpurilor coloide se gsesc intr'un
zrad mic de raspandire, sunt compui dintr'un numar mare de
www.dacoromanica.ro

332

molecule i sunt raspanditi in numar mare intr'o cantitate mic

de lichid, atunci ei se atrag uor, se grupeaz mai multi la um
loc i se depun, dupl cum se arata in fig. No. 82.
Grauntii marunti de coloide exercit intre ei in mod reciproc- o anumit putere de atractie, care, dui:A marimea pe care
o are, poate ajuta mai mult sail. mai putin la depunerea kr. Cu
cat grauntii de coloide Stint mai mici, i sunt raspanditi mai rar in,
mediul lichid, cu atat puterea lor de atractiune reciproca este
mai mult anihilata. -de moleculele de lichid care 'i separa. Afar/
de aceasta, ramanerea in suspensie timp indelungat A substantelor coloide sau depunerea lor, mai este in strans legatura cu
fortele i raporturile electrice cari se produc in interiorul mediului de raspandire.
Grauntii de cbloide, raspanditi inteuni
de pada apa
mediu
curat
care nu,
0:4
contine substante care 'i poate influenta din
Fig. No. 82. GrAunti punct de privire electric, sunt incarcati toti
de coloide grupati i cu electricitate de acelas fel, se resping
depuli in apa
intre ei, nu se grupeaza pentru a se depune(dupl G . Wiegner).

cu mai multa uurinta. Electricitatea cu care-

sunt incarcati poate sl ia natere sau prim

frecarea grauntilor cu moleculele lichidului in care stint raspanditi, sau poate SA fie primita' de la diferite substante solubiligate-

In mediul de raspandire i disociate electrolitic, i pe ai caror

Ioni Incarcati cu electricitate pozitiva sau negativa coloidele
fixeaza pe cale de adsorbtiune.
Dintre substantele coloide ale pamantului quartifl, argila,
coloidele din humus, sunt incarcati in totdeauna cu electricitatenegativa, hidratul de aluminiu cu electricitate pozitiva i hidratul.
feric une-ori cu electricitate pozitiva alte-ori cu electricitate negativa. Daca de pada in solutia coloidall se dizolv o substanta.
care prin disocierea electrolitica libereaza Ioni Incarcati cu ele-

ctricitate negativa, atunci substantele coloide, din pamant de

pilda, pe cari le continta, ating un grad mai mare de disper-

siune, electrizarea lor sporete mai mult, grauntii se resping

mai puternic intre ei, ed mai mult timp in suspensie i se
depun mai greu.
Toate aceste cauze, pe cari le-am vazut pana acum, contribuesc la mentinerea grauntflor coloidelor in stare de suspensie,
nu le imobilizeaza insa. In interiorul mediului lichid, in care sunt
www.dacoromanica.ro

333

rdspanditi, grduntii corpurilor in stare coloidald se micd in

diferite feluri.
In interiorul mediului 'lichid grduntii coloidelor sunt supui
mai ales actiunei a cloud forte. Prima este gravitatia, pe care

grduntii o resimt in msurl massei pe care o au, i care are

tendinta s provoace depunerea lor (pentru corpurile cu o densi-

tate mai mare de cat a mediului In care sunt rdspandi0). Alta

este puterea de_ atractie pe care o exercitd asupra lor moleculele lichidului in care plutesc, i care are tendinta de a-i mefitine in continuu in suspensie. Cu cat aceastd putere de atractie este mai mare cu atat lichidul este mai vascos, graintii substantelor coloide sunt mai mult strani, sunt inpini, i din aceasta pricina se micd. Dad vascozitatea lichidului este prea mare
grduntii coloidelor se micd mai greu, din pricina frecdrei prea

mari cu moleculele de lichid cu cari se ating. Dupd cum una

din aceste cloud_ forte, gravitatia i coheziunea lichidului, prevaleazd, grauntii coloidelor se deplaseazd cand intr'o directie cand
intr'alta, executd in continuu o miscare vibratorie cunoscutd sub

numele de miscare Browniand, dup. numele lui R. Brown care

a descoperit-o. In fig. No. 83 se vede drumul fcut de doi graunti de coloide in micarea Browniand.
Pe langa gradul de vascozitate al lichidului, acestd missare
vibratorie, pe care corpurile coloide ale pamantului, in aparatele noastre de analizd prin sedimentare, le executd in continuu
i in mod neobosit in apd, mai este in stransd leg-Atm-A cu mdri-

mea lor. Micarea Browniand incepe s fie executd de gruntii

coloidelor cari au un diam. mai mic de cat 3-5 microni, ,i este
cu atat mai mare cu cat diametrul Ior descrete.
Cu toate fenomenele cunoscute pand aci, cari au loc intr'o
dispersiune coloidald, i cari- contribuese la mentinerea corpu-

rilor coloide in stare de suspensie, totui coloidele nu sunt

stabile, gruntii lor au tendinta de a se grupa mai.multi !Mr' unul

singur, insuirile lor coloidale dispar i se depun. Se zice in

acest caz c coloidele inbdIrdnesc (starea de histerezis). Sunt
mai multe cauze cari provoacd gruparea gruntilor i depunerea
substantelor coloide, i ne vom opri i noi aci asupra celor
mai insemnate.
0 actiune insemnatd are temperatura. Dac unui lichid, care
contine corpuri coloide in suspensie, 'i se ridicd temperatura
coloidele se depun mai uor. Acest fenomen i are explicatia

www.dacoromanica.ro

334

Th faptul c treptat cu ridicarea temperaturei vascozitatea lichidului descrete, grauntii de coloide intampina o rezistenta mai
'mica din partea moleculelor lichidului, sunt supui mai mult
puterii de gravitatie i se depun.
Dn sub actiunea temperaturei o parte din mediul lichid

se evapora, corpurile in stare coloidala se depune mai uor.

Evaporandu-se in parte, mediul lichid care ramane are un volurn mai mic, in care acela numr de graunti de coloide sunt
raspanditi la intervale mai mici unul de altul, i se pot grupa
mai uor. Grupandu-se resimt mai puternic actiunea gravitatiei,
inving mai uor vascozitatea lichidului i se depun. Cand, din

Fig. No. 83.

Drumal facut de doi graunti de colloide in miscarea

n apa (dupa Puchner).

)3rownian

potriva, temperatura lichidului scade, atunci gradul lui de vascozitate crete i coloidele se depun mai greu. Dad. ins ternperatura apei, in care sunt raspandite substantele coloide, scade
supt punctul de inghet, in timpul solidificarei i din pricina marirei volumului, indeas grauntii intre ei, grupeaza. mai _multi
la un loc, coloidul se coaguleaza.
Cauze de ordin ',wank pot de asemenea ptovoca gruparea
i depunerea corpurilor coloide. DacL intr'un vas se scutura
puternic un lichid cu corpuri coloide in suspensie, grauntli, din
pricina micarei pe care o sufer, se aproprie mai mult intre ei,
se grupeaza i se depun. In cea mai mare parte ins gruparea
grauntilor de substante coloide inrt'un mediu lichid i depunerea
lor are loc pe cale electrica, sub actiunea Ionilor incarcati cu
electricitate pozitiva ori negativa, pe cari substantele chimice
dizolvate in lichid libereaza prin disocierea electrolitica.

www.dacoromanica.ro

335

In apa curata, lipsita de substante dizolvate, unele din coloidele parnantului ca : quartul, argila i humusul, sunt incarcate
cu electricitate negativa. Dacd in acest mediu coloidal se dizolv o substanta care libereaza loni incarcati cu electricitate
negativaf cari sunt fixati prin adsorbtiune de grauntii coloidelor,
atunci electrizarea lor sporete, se resping mai mult intre ei,

starea lor de suspensiune capat mai multa stabilitate.

Daca, din potrivd, in acela mediu coloidal se dizolva o
substanta care libereaza loni incarcati cu electricitate pozitiva,
cari sunt fixati de parte din substanta coloida, atunci grauntii
coloidali incarcati cu electricitate diferita se atrag intre ei, se
grupeaza, substanta coloida se coaguleaza i. se depune.
Ionii separati electrolitic de diferitele substante dizolvate
nu sunt nici ei in stare de repaus in apa, se mic in toate direcOunile, cu o viteza mai mare ori mai mica. Cu cat ei se mica

mai repede In mediul in care se afla, cu atat influenta lor

asupra corpurilor coloide, prin electricitatea pe care o au, este mai

mare. Puchner, dupa cercetarile lui P. Kohlrausch i F. Forster,

arata ca Ionii de hidrogen cu electricitate pozitiv i cei de hidroxil
(OH), cu electricitate negativd, se niicd foarte repede in mediul

lichid, putand avea o influenta insemnata asupra coloidelor pamantului. Ast-fel dna argila coloidald se afl raspanditd in acid
sulfuric concentrat, din. pricina numarului prea mic de Ioni de
H, ramane mult timp in suspensie, nu se depune. Daca ins argila
este raspandita in acid sulfuric diluat, din pricina numarului mai
mare de Ioni de H liberati de apa, se depune in mare cantitate.
Daca din potriva o dispersiune coloidal de argila este tratatd
cu un hidrat al unei substante alcaline, din pricina Ionilor de
hidroxil pe care 'i libereaza, elearicitatea negativa a grauntilor
de argild se sporete i dispersiunea coloidald capat un caracter mai mare de stabilitate.

Timpul in care se depun grauntii coloidali, sub actiunea

Ionilor disociati electrolitic, este diferit, dui:4 gradul de electri-

zare al acestora. Cantitatea de electricitate cu care sunt incarcati Ionii disociati este in stransd legatura cu numarul lor de
valente. Ionii monovalenti au cantitatea cea mai mica de electricitate i provoaca depunerea grauntilor coloidali intr'un timp
lung, cei bivalent.' i trivalent.' sunt incarcati cu o cantitate de
electricitate de doul ori i de trei ori mai mare i provoac mai
repede gruparea i depunerea grauntilor coloidali. Astfel, dupa

www.dacoromanica.ro

336

cercetArile lui Hardy, s'a dovedit cA. Sulfatul de aluminiu

[(SO4)3 Al2], care disociat electrolitic libereaz doi Ioni de alumi-

niu trivalenti i incArcati cu electricitate pozitiva i) (Al "), provoacA depunerea argilei coloidale foarte repede. Sulfatul de potasiu (SO4 K2), sau de sodiu (SO4 Na2), cari libereazd eke doi Ioni

monovalenti de potasiu (K ) sau de sodiu (Na ) provoaca depunerea argilei numai dui:A cateva ore, iar sub actiunea clorurei
de sodiu (Na C1), care libereazd un singur Ion de sodiu (Na ),
argila coloidala nu se depune nici in 24 ore.
Afarl de actiunea exercitat de Ionii substantelor disociate
electrolitic, substantele coloide, dacd sunt cloud sau mai multe
se pot depune in urma actiunei
raspandite in acela mediu
exercitatd de grduntii lor unii asupra altora. De pildd grduntii
de quart, argila i humus, incdrcati cu electricitate negativg,
dacd se afl rnspanditi in acela mediu coloidal impreund cu
grhuntii de oxid de aluminiu hidratat sau de oxid de fier hidratat,. venind in contact se grupeazd i se depun.
Depunerea pe aceast cale atarna de numdrul gruntilor de
substante coloide incdrcati cu electricitate diferitd, i nu poate
fi complecta niciodat din pricind cd numArul lor nu coincide,
cat i din pricina altor cauze mai putin cunoscute pand in prezent.
*

In pmant substantele coloide joaca un rol important, care

formeazd tot mai mult obiectul de studiu al cercettorilor in
ultimul timp. Insuirile de ordin fizic de pilda : structura, permeabilitatea pentru ap i aer, capacitatea pentru apd, puterea
de absorbtiune pentru gaze i lichide etc., sunt toate in functiune de continutul prnantului in substante in stare coloidald.
Proprietdti1e chimice i biologice ale pdraantului sunt de asemenea in strns leg-atm-A
direct sau indirecta
cu cantitatea de substante coloide.

Determinarea substantelor coloide din pdmant se face pe

mai multe ci : J. van &minden deterrnin de pildd coloidele pe
cale chimicd. Se mai determind substantele coloide prin pro') Cand Ionii disociati au electricitate pozitivA se InseamnA cu un
punct asezat SUS In dreapla, and au electricitate negativa, cu o virgula
av.zatA in acela loc. De pildA : Ionul de Hidrogen: H*, Ionul de hidroxil : OH'. Dupii numArul de valente pe cari le au Ionii, se pun tot atAtea
etc.
puncte sau virgule. De pilda : SO3"; Al

www.dacoromanica.ro

337

cedee colorimetrice, cum ar

fi

procedeele :

L Knig, H. E.

Ashley, Hasenbumer, IL Hassler, B. Sjollema, K. Endell,

H. Stremme, M. Gorski, B. ferarnio etc.
In toate aceste procedee suprafata i cantitatea de substante
-coloide se determind dupd cantitatea de substante colorante pe
cari le absurb din solutii-.

Aceste metode insa flu dau rezultate precise fiindca, pe

langa substantele coloide, i alte substante pe cari le contine
pamantul, ca de pilda kaolinul, pot absorbi cantitti insemnate
de substante colorante.
Substantele coloide din pamant, prin gradul lor de mrun-

sire in care se gsesc, determina suprafata totall pe care o au

grauutii dintr'un anumit volum de pamant, a carei importanta
am cunoscut-o mai inainte. Avand in vedere acest, f apt se determina cu mai multa preciziune suprafata i cantitatea substantelor coloide din pamant prin procedeul Rodewald-Mitscherlich, care servete la determinarea higroscopicitatei, i pe care
J'am cunoscut mai inainte.

3. PArnntul natural ca dispersiune colloidal.

Dupa gradul de maruntire, de dispersiune, i dupa cantitatea de substante in stare colloidala pe cari le contine, pamantul are proprietati diferite de ordin fizic, chimic i biologic.
Pentru a ne da seama de acest fapt vom urmari, dupk G. Wieg.ner, felul cum se prezinta proprietatile a (Jolla pamanturi in
(iota grade diferite de dispersiune colloidal.
a)

Dispersiune mare. Stare in care se gasesc Oman-

turile argiloase grele. Aceste pamanturi au o capacitate mare

pentlu apa, din pricina dimensiunei mici a grauntilor lor constitutivi, i o suprafata mare de absorbtiune pentru apa. Sunt
foarte impermeabile, nu lasa ca apa s se infiltreze in adancime, din pricina c grauntii mici i indesati lasa spatii lacunare
foarte stramte intre ei.
Coheziunea lor, din pricina suprafatelor mari i a punctelor
numeroase de contact, pe cari le prezinta grauntii intre ei,
este mare.
Aceste pamanturi mai au de asemenea un continut mare de
substante hranitoare pentru plante. Din pricina suprafetei mari
a grauntilor din cari sunt compuse, au in acest fel o suprafata
22

www.dacoromanica.ro

338

foarte mare de atac fatI de agentii de dezagregare, i inbogatesc mai mult coginutul parnantului in substage solubile.
Proprietatile chimice ale acestor pOmanturi sunt bune, celefizice sunt rele. In aceast stare parnamturile sunt bogate in SAruri nutritive pentru plante in stare solubila,. de oarece, fiind
putin permeabile sunt putin spalate de apd, i sarurile nutritive ramanand in pama.nt sunt absorbite in cea mai mare partepe suprafata mare de absorbtiune a corpurilor lor constitutive,
Au proprietati fizice rele, in legaturd cu patrunderea anevoioas4.
a apei, a oxigenului din aer, a raclacinilor plantelor, i a dezvoltrei neprielnice a microorganismelor, Aceste pam anturi sunt
in general pamanturi proprii pentru fanete i pentru pas,uni.
b) Dispersiune mica. Stare pe care o prezinta in general
pamanturile cari sunt compuse din graunti mari, cari atrag dupa,
sine urmatoarele proprietati.
Capacitatea lor pentru apa este mica. Sunt pamanturi permeabile, spatiile goale pe cari le lasa intre ei gruntii, sunt
largi, sunt repartizate intre graunti mari, apa patrunde cu uurin
i se infiltreaza in adOncime. Suprafata grauntilor constitutivi
ai acestor pamanturi este mica i ca urm are capacitatea pentru,

apa a lor este redus.

Coheziunea pe care o au este mica din pricina c, fiind
constituite din graunti mari, in acela volum intra un numar mai
restrOns de graun0 de pamant, deci un numar mai restrOns de

puncte de contact intre ei, o suprafata mai mica de atingere,

pe care se exercita puterea recipoca de atractiune.
Aceste pamanturi au substage hrnitoare putine din cauza._
ca, fiind compuse din grunti mari, au o suprafata mai mica.

care este expusd fenomenelor de dezagregare, ca urmare pamAntul primeste mai putine cantitti de sruri solubile hrnitoare pentru plante. Fiind usor permeabile, apa se scurge printre
gruntii de pamant in straturile din adancime, ducand cu ea

srurile pe cari le solubilizeaza, sat-kind in acest fel stratuL

pamantului in substage hrnitoare pentru plante.
Proprietatile chimice ale acestor pamanturi sunt rele, cele
fizice sunt bune. Proprietatile chimice sunt rele din motivele
aratate mai sus. Proprietatile lizice sunt bune din pricina a apa,
care se gasete in stratul pamantului, este intr'o proportie moderatd. Aerul atmosferic gOsete loc de patrundere, i oxigenui
sta la dispozitia microorganismelor cari 'si dezvolt actiunea lor

www.dacoromanica.ro

339

--vitala in conditiuni bune. Radacinile plantelor, de asemenea, au

Ia indemana oxigenul necesar 1 patrund i se raspandesc cu

uurinta in stratul pamantului.
Sunt pamanturi calde, se Incalzesc mai ulor, din pricina continutului moderat in aph. Sunt pamanturi active, din pricina
.activittei intense a microorganismelor cari gsesc conditiuni
prielnice de dezvoltare.
Sunt, in fine, pamanturi potrivite in general pentru paduri,

cari, trimetanduli rdacinile in straturile profunde ale Oman-tului, nu sunt influentate de starea chimica pe care o are stratul de la suprafata i sunt mai pretentioase privitor la starea
-fizica a lor.

X, Reactiunea pmntului.
Substantele hranitoare indispensabile, sau cari au o actiune
folositoare asupra dezvoltrei plantelor, trebue sa se gaseasca

in parnant in anumite raporturi, pentru a creia un mediu cat

mai prielnic. Dupa forma i cantitatile in cari se gsesc, ele
pot face ca pamantul s aib o reactiune alcalina, neutra sau
acid si aceste trei stari chimice principale, cari la randul lor
-se pot descompune in altele dupa intensitate, au o actiune diferit

asupra plantelor cultivate. 0 stare alcalina sau acida prea puternica a pamantului constitue un mediu neprielnic pentru dezvoltarea plantelor, bazele sau acizii inteo cantitate prea mare
-fiind adevarate otrvuri.
Dupa cercetarile Iui Knop i Slither, concentratia maxima.
a srurilor in solutia nutritiv, pe care plantele o pot guporta
este de 3 50/00, concentratia maxima in baze libere nurnai de
1 2/00, concentratia maxima in acizi organici de 0,2 0 4 /007
1 pentru acizii min erali numai de 0,075-0,154o. Cand aceste
limite ale concentratiunilor in saruri, i in special in baze sau

acizi, sunt intrecute, plantele sufar sau sunt oprite In dezvol

tarea lor.
Cercetarile in aceasta direcOune, acute de care L. Hiliner,
0. Lemmermann, A. Einecke, H. Wiessmann, L. Hartwell,

F. Pelmeer, Kappen, Pfeiffer, Mitscherlich, Margarete

v.

Wrangell, Maschhaupt, etc., constituesc o indrumare noua in studiul puterei productive a pamantului i intrebuintarei ingraaamintelor.
22*

www.dacoromanica.ro

340

Acizii 1ieri, cari dau plmantului reactiunea acidd aunatoare-

pentru plante, pot rezulta in mai multe feluri. In humus de

pilda, in lipsa bazelor, pe lang substage humice in stare coloidald, se gsesc acizi humici rezultati prin desprinderea hidrolitica

humatllor dup. formula urmatoare :

Al, [C Fl O (COO)8]5+4H, 0 <

f (OH),

1[C,,Hs, 014 (C00)4]1+ (C(110 H,, O24 (COOH)4.

Humatul de Aluminiu < > Humat bazic de Aluminiu+ Acid humic.

Acidul sulfuric liber poate rezulta cTin oxidarea sulfurei

de fier.
0 reactiune acidd pot avea pdmanturile argiloase sdrace th

var, sodiu i potasiu, i cu un continut mare de oxizi de aluminiu i fier.

Dac in urma dezagregdrilor, cari au loc in stratui pAmantului, bazele se pierd i rezultd cantitAti insemnate de substage
coloide, cari la randul lor absorb cantitti insemnate de baze,
in urma addogdrei de sdruri prin ingrdaminte rezult de asemenea acizii liberi.
Aplicarea nechibzuitd a ingradmintelor, in anumite condiOuni, poate provoca o reactiune acida in pmant. Din descompunerea resturilor de substage organice in prezenta unui procent prea mare de apd i in lipsa oxigenului, cum -se intampld.
in regiunile umede, in pmanturile de podzol, de pdure i mai
ales in cele marecagioase, se formeazd un humus brut, acid,
din pricina acizilor organici liberi cari iau. natere.
Reactiunea acidd sau alcalind a pamantului, mai poate fi
provocata pe calea reactiunilor fiziologice de insai plantele
cultivate. Dup natura ingraamintelor sau sarurilor cari se aild.
in pmant, planta absoarbe une-ori bazele alte ori acizii, provo-

cand in primul caz o reactiune acidd, in al doilea caz o reactiune alcalina, dacd nu se gdsesc baze sau acizi liberi cari sd
restabileasca un mediu neutru. Pe cale experimentald s'a dovedit

in mod ne indoelnic, actiunea ddundtoare pe care o au acizii

liberi din pamant asupra, plantelor, in toate stadiile lor -de dezvoltare, i incepand cu germinalia seminfei.

Reactiunea pe care o au pamanturile este o urm are a fenomenului de disociere electroliticA, pe care o suferd corpurile-

vhimice cari se gasesc dizolvate in apa din stratul pamantului.

www.dacoromanica.ro

341

Apa distilata, lipsita de CO2 i alte corpuri streine, este of

ea Inteo anumita masurg disociata electrolitic. Molecula de apa
se desface in cei doi componenti ai ei, un Ion de Hidrogen si
un Ion de Hidroxyl
+
H2 0 <
H + OH
Ionul de Hidrogen este incarcat -cu electricitate pozitiva. i
Ionul de Hidroxyl cu dectricitate negativa.
Numgru1 moleculelor de apg, cari se disociaza electroliticsi deci al. Ionilor de H i OH, este variabil si crete treptat curidicarea temperaturei. In general ins nurnrul de molecule de
apg, cari se disociaza, este foarte Tnic. Ast-fel se socotete ca
in 10000 de litri de apa se AI 1 mgr. de H i 17 mgr. de OH,
(sau 1 gr. de H i 17 gr. de OH la 10000000 litri de apa) in
stare clisociata Oricare ar fi insg gradul de disociere eleotrolitica al apei in functie de temperatura, atata vreme eat este
perfect

curata, numgrul de Ioni de H i de OH se gasesc

intr'un raport constant, i lichidul are o reactiune neutra

Toate substantele cari se dizolva in apa. au i ele aceia
facultate de a se disocia electrolitic, putand, dupa compozitia
lor, sa schimbe raportul constant dintre Ionii de H i cei de
OH. Acest raport fiind stricat i reactiunea solutiei se schimba...

Dac de pilda in apa cu reactiune neutrg se dizolva o

substanta, care prin disocierea electrolitica libereaza Ioni de H,.
atunci raportul constant dintre Ionii de FL si OH, liberati de

apa, se stricg. Numrul Ionilor de H se sporete cu unu, numgrul Hidroxilyor ramane cu unu mai min, i solutia capata o
reactiune acidg. Daca din potriva substanta care se dizolva libereaza hidroxili, atunci numrul Ionilor de H ramane in minoritate, i solutia capata o reactiune alcajin. Substantele cari
nu libereazg nici Ioni de H nici de OH nu influenteaza reactiunea solutiei, i daca apa in care s'a dizolvat a fost curata,.
'i pastreaza mai departe reactiunea neutra. Ast-fel se intampla
cu sgrurile neutre tipice curn ar fi clorura de sodiu (Na CL)
Acizii- i sgrurile acide libereaza Ioni de H i dau reactiune
acidg. solutiilor. Bazele i sgrurile bazice libereazg loni de OH
1 dau reactiune alcaling.
Aceste fenomene se petrec i in stratul pamantului i'l facsa aiba reactiuni diferite.
In acest fel gradul de aciditate al pgmanturilor se poate
judeca dupg Ionii de H liberi, pe cari 'i are pesfe raportut
www.dacoromanica.ro

342

-constant H : OH, i se poate determina afland gradul lor de

-concentratie, bland ca mijloc de comparatie concentratia norinald cu reactiune neutra a apei distilate, de 1/10000000, un
gram de H la zeee milioane de litri de apa.
Daca concentratia Ionilor de H este mai mare de cat acest
raport, atunci pamantul are reactiune acida. Pac . din potriva
este mai mica, rea4unea este alcalina. Pentru mai multa uprinta concentratia de 1 gr. Ioni de H la zece milioane de litri
de apa, care se ia ca termen de comparatie (1/10000000), pen-tru prescurtare se mai inseamn : H. 10 7 gr. de Ioni de H.
La un pamant cu reactiune acidd concentratia Ionilor de H fiind
mai mare se inseamna de pilda : 1/10000 = 10 4 gr. de Ioni
.-de H, iar la un pamant cu reactiune alcalina concentratia o sa.
-fie mai mica = 10 8; 10 9 etc.
In loc de H = 10 7 se mai inseamn i-: log H . 7 sau

log H . + 7, i tot ast-fel pentru celelalte valori mai mici

sau mai mari ale concentratiei Ionilor de R
Pentru o mai mare prescurtare i uurinta Sorensen,in formula logaritmica de mai sus, a inlocuit logaritmul negativ din
partea intaia a ecuatiei cu simbolul sau abreviatiunea ph. In
-acest caz diferitele reactiuni ale parnantului suht insemnate :
jh 7= reactiune neutr, ph 8 sau 9 = reacOune alcalina. i ph 6

sau 5. reactiune acida.

L. Hartwell 1 F. Pemleer, pe cale experimental, gsesc ca

treptat cu sporirea acidittei i concentratiei Ionilor de H din

solutia nutritiva, recoltele descresc. POrnind de la o concentratie
n
ziormall x , la care recolta este maxima, sporind aciditatea i con.centratiuneaIonilor de H,gasete urmatoarele valori pentru recolta:
..
1

2
3
4

Gradul de
aciditate
n
X

n
6000

n
2500

n
1667

n
1250

_0

Concentratia

limner de ti.

Y
recolta

1.10

100

2.10

93

4.10

81

6.10

64

8.10

37

www.dacoromanica.ro

343

Recolta scade treptat cu sporirea gradului de- aciditate, 1..

ajunge s fie mild inainte ca so1u0a acida sa fi atins concentran
tia
1000

In acest fel se vede ca, din punctul de privire al hranei

plantelor, cunoaterea calitativ i cantitativ a substantelor bra--

nitoare din pamant, nu este indestulatoare, i ca, pdstrarea sau

crearea in pamant a unei reactiuni prielnice dezvoltarei plantelor, are o insemnatate tot atat de mare.
Pentru realizarea sau pastrarea unei reactiuni prielnice a
solutiunei nutritive se ingrijete insu-i pamantul prin factorii
de ordin fizic, chimic i biologic de cari dispune, i poate interveni i omul. Pentra combaterea aciditatei varul are o actiune
precumpanitoare, sub forma de carbonat, oxid, i hidrat de
calciu. In pamanturile cari sunt predispuse la aciditate, sau in
cari plantele prin reactiunile lor fiziologice dau natere acidittei, trebue s se fad cu grija controlul varului i sa se adauge
din cand in cand pe cale de amendamente.

1. Determinarea reactiunei pmntului.

a) Determinarea calitativel a reactiunei pdmanturilor se poate faceIn mai roulte feluri. Cel mai simplu mijloc este sd urhezim pamantul, gi
sd apdsdm asupra lui o bucata de hdrtie albastrd de turnesol. Dacd hartia
se Inronte aceasta constitue semnul c pamantul contine acizi liberi, li,.
dupd nuanta coloarei rc:qii care apare, putem sd judecdm, Intr'o anumita
mdsurd, i gradul de aciditate. Dacd hArtia albastra de turnesol nu ne indica
o reactiune acidd, Incercdm cu o hartie rcqie de turnesol. Dacd capdta culoa-

rea albastrd aceasta constitue dovada cd pdmantul are o reactiune alcalind.

E. A. Carlton, pentru acest procedeu simplu, gaseste cd diferitele

nuante de culoare, pe cari le capdtd hartia albastrd de turnesol, corespundurmAtoarelor grade de concentratie a Ionilor de H :
Ph.

.Culoarta

Roz pronuntat .
Putin roz . . .
F. putin roz . .

.
,

4,8-5,2
5,2-5,8
5,8-6,7

Un alt procedeu pentru deterininarea calitativd a acidittei, Intre altele,.

este al lui Baumann si Gully. Se pregdteste o solutie de 100 C. c., care

ontine 2 gr, iodurd de potasiu li 0,1 gr. iodat de potasiu In apd.
Se cantareste trei grame de pdmant, se trateazd cu aceastA solutie,..

www.dacoromanica.ro

344
-se arnestecA bine si se filtreazd. Se trateazd filtratul-cu o sohitie de amidon.
Dacd pamantul a -continut acizi liberi, lichidul se coloreazA In ''albastru.
Prin procedeul Lowe se ia 10 gr. de pdmant care se tratezA cu 10 c. c.

-de solutie de iodurd de potasiu 1%, se Inalzeste pe o bae de apd si se

adaugd cAte-va picAturi dintr'o solutie de nitrit de potasiu 1/02Se lasd sd
se rAceascd, se filtreazA si se trateazd fiiltratul cu solutia de amidon. DacA
apare culoarea albastrA Inseamnd cd pdmantul a continut acizi liberi.

Prin procedeul Comber se trateazd 2-3 grame de pAmAnt, Inteo

eprubetd obicinuitA de sticld, cu 5 cmc. dintr'o solutie, compusd din 40 gr..

sulfocianurd de potasiu la un litru de alcol 950/0. Se astupd eprubeta si

ae 3gitd energic. and se. lasd linistit lichidul capdtd o culoare rosie, de
- dilerite nuante, care aratd gradul de aciditate al pdmantului 9i anume :
culoarea rosie Inchisd este semnul unei aciditAti marl, rosie o reactiune
acidd, rosu deschis aciditate slabd, culoarea roz deschis aciditate foarte
slat:4, incolord urme de aciditate sau reactiune neutrd sau. alcalind.
J. D. Hissink experimentand procedeul Comber'stabileste urmAtoarea
scard de aciditate si concentratie a lonilor de Hidrogen (ph) In legAturd
-cu culoarea :
No.

Concentratia
lonilor de 11 (ph)

R eac ti unea

Foarte acidd

2
3
4

Acidd

Putin acida
Foarte putin acidd .

Urme de aciditate .

Neutrd
Alcalink

Culoarea

4-5

rosu Inchis

circa 5

rosu
rosu deschis
roz deschis

5-6

-6-6,5

6,5-7

in colord

>7

Probele cari au rAmas incolore, dup ce au fost tratate cu prima

solutie, sunt tratate cu o a doua solutie. Aceasta are aceias compozitie
ca si prima, este Insd coloratd In rosu Inchis addogandui-se cate-ya picaturi de clorurd de fier.
In eprubetele, a cdror solutie a rAmas incolord, se adaugA 2 cc. din
a doua solutie rosie si se agita din nou puternic. Dacd, dupd ce se aseazd, solutia s'a decolorat Inseamnd cd pAmantul are o reactiune alcalind.
Dacd culoarea se pdstreazd In Intregime sau lir parte, atunci reactiunea
.AmAntului este acidd, usor acidd sau neutrA, dupd nuanta culorii rAmase.

b) Determinarea cantitativa, a gradului de concentratie al

lonilor de H in pAniant, se poate face, ca i determinarea calitativ, prin procedee colorimetrice cu ajutorul diferitelor solutii sau indicatorz" , sau pe cale electric cu aparate speciale
construite in acest scop. Diferitii indicatori" au proprietatea ca,
in contact cu pmantul, s-i schimbe culoarea tipia pe care o
au in solutie i, dupa culoarea pe care o capt, sa indice gra-

www.dacoromanica.ro

345

dul de contentratie al Ionilor de H. Gradul de aciditate al pamanturilor oScileazd intre urmatoarele valori ale concentratiei.
Ionilor de H : ph =4,0-6,2, i indicatorii folositi sunt in masura
sa indice gradele mijlocii de concentratie.
Un indicator foarte intrebuintat este rosu de Metyl dizolvat
in alcol, care, dupa cercetarile lui Hasenbumer, da urmatoareIe

nuante de culori, corespunzatoare diferitelor grade de concentratie a Ionilor de H :

mg. H. In

Ph

10000 I.

4,0
4,5
5,0
5,6
6,2

1000
316
100
25

peste 6,2

Culoarea

liliachiu

rosu cardmiziu
rosn
portocaliu
galbui
galben

Deterrninarea cu acest indicator se face in felul urmator :

Se ia 30 gr. de pamant care, lmpreuna cu 100 cc. de solutie de Cl. K.
la un agitator mecanic sau electric
timp de o
ord. Dupd aceasta se filtreaza. Din lichidul scurs prin filtru se pune Inteo
eprubeta 10 cc., se adauga 4-5 picaturi din solutia de rosu de Metyl, si
se agita energic de cate-va ori. Dupd.reactiunea pe care o are pamantul
solutia o sa capete urmatoarele culod, corespunzatoare diferitelor grade
de concentratie a Ionilor de H. :
(7,50/0), se amesteca

Culoarea solutIet

Galben .

Ph

Reactiunea pilmantului

neutraalcalina

peste 6,2

Portocaliu . . .
Rosu
Rosu cardmiziu .
Liliachiu , . .

5,3-6,2

potrivit acida

46-5,2

acidd

.....

4,2-4,5
supt 4,2

puternic acida
foarte acida

Pe langa aceste procedee mai citam aci metoda lui E. Hiltner, care se serveste tot de indicatori.
Prin alte metode intrebuintate, intre altii, de W. Iohnsen,
C. Lipman, P. Gainey, G. Bathelor, se determina aciditatea
pamanturilor dura dezvoltarea pe care o poate avea Azotobacter
chroorocum in ele. Dupa cercetarile %cute in aceast directiune
s'a gasit ca Azotobacter este oprit in dezvoltarea lui atunci cand
Ionii de H au 0 concentratie : ph = 5,9-6,0. In fine se mai
www.dacoromanica.ro

346

Aeterming reactiunea pgmanturilor pe cale electricg. Un ast-fel

-de procedeu este cel stabilit de E. Biihnann, perfectionat de

R. H. Christensen i S. T. Jensen cari au 1- construit un aparat in acest scop. Un alt procedeu si aparat pentru determinarea pe cale electricg a aciditgtei este al lui M. Trenel. Prin
toate aceste metode, unele mai exacte altele mai putin exacte,
unele mai expeditive altele mai complicate, se poate determina
gradul de concentratie al Ionilor de H In pgmant i deci reactiunea pgmanturilor.
Aceast chestiune are o important capital, atat din punct
de privire tfintific cat i din punct de privire practic. Plantele, in dezvoltarea lor, i recoltele in intregime sunt conditio-

nate de reactiunea pe care o are pmantul, i ingragmintele

nu pot s produca efectul dorit, dacg mai intai gradul de con.7
centratie al Ionilor de H in pgrnant nu este adus la valori
inofensive pentru dezvoltarea plantelor.
Cerintele plantelor, privitoare la reactiunea pgmanturilor,
se tie Inca de mult c sunt diferite. Sunt plante cari nu pot
suferi varul i cari se dezvolt intr'un mediu -acid, altele cari
-cer o reactiune neutr, i in fine altele cari cer ca pamantul sg
conting cantitgti insemnate de var si sg aib o reactiune alcaling.

In linii generale pentru plantele cultivate s'a dovedit pe

cale experimentala cg, daca concentratia Ionilor de H este intr'un

pgmant nisipos sub ph = 4,5, i in celelalte pamanturi sub

ph = 5,0, atunci are o actiune dgungtoare asupra dezvoltgrei lor.
Daca concentratia Ionilor de H este cuprinsg, in pgmanturile nisipoase intre ph = 4,5-6,2, iar in celelalte pgmanturi
intre ph = 5,0 6,2, nu are o actiune rea simOtoare asupra dezvoltgrei plantelor, totui este bine s se dea parnantului var.
paca in fine concentratia Ionilor de H este peste : ph =7- 6,2,
atunci reactiunea pgmanturilor este- aproape neutra sau alcaling
si n'au .nevoe de var.
Pe aceasta cale noun, deschisa de stiinta in ultimul timp,
se poate regula dezvoltarea plantelor i se poate stimula productia inteo mare mgsurg.
Principala substantg, care in mod natural influenteazg reac-Ounea pe care o au pamanturile, si care se poate intrebuinta
in mod practic, fr greutti de ordin economic, este varul sub
form de oxid sau carbonat de Ca. S'a cautat astfel s se dea o
.intrebuintare practicg valorilor gsite prin analizele de labora-

www.dacoromanica.ro

347

tor privitoare la toncentratia lonilor de H. In acest scop L.

Konig stabilete ca dna aciditatea clovedit prin metodele deanaliza, este reprezentata printr'un mgr. de H la 100 gr. depamant, atunci este nevoe sa se dea acestei cantitati de parnant 28 mgr. de Ca 0 sau 50 mgr. de CO3 Ca, pentru a se
realiza reactiunea -neutra.

Pentru diferite cantitati de pamant, cu acelasj grad de ad

ditate. cantittile necesare de Ca 0 Si CO3 Ca ar varia in felul
urm ator :
Necesar

Pentrtt 100 gr.

Ca 0

0,028 gr.

0,28 gr.

0,28 kgr.

CO, Ca .

0,050

0,50

0,50

1000 gr.

1000 kgr. pAnilInt

Pentru o suprafatA de pAmAnt cultivat calculul se face In felul urmAtor : DacA grosimea stratului cultivabil al pAmantului este de 22,6 cm.
atunci volumul stratului de pAmant, de pe un Ha (10000 mp.), are sA fie:
10000 mp. X 0,225 m.=2250 mc.
DacA greutatea volumetrica a pAmAntului este de 1,330 kgr. la un
litru, sau 1330 kgr. la un mc., atunci greutatea stratului de pAmant, de pe
un Ha (cu adAncimea de 22,5 cm.), are sA. fie:
2250 mc. X 1330 kgr.=2992600 kgr.
sau In cifrA rotundA=3000000 kgr. Pentru aceastA greutate cantitAtile de
Ca 0 i CO, Ca necesare au sA fie:
Ca 0=3000 X 0,28=840 kgr. la Ha; CO, Ca=3000 X 0,50=1500 kgr. la Ha

Dac aciditatea constatata, in loc de 1 mgr. H, este de 1,5-

sau 2 mgr. H la 100 gr. de pamant, atunci cantittile de var

necesare pentru a provoca reactiunea neutra, vor fi de 1,5 sau
de 2 ori mai mari.
De obicei oxidul de calciu i carbonatul de Ca nu contin
10004 de Ca 0 sau CO3 Ca, fiind-ca produsul comercial folosit
In agricultura nu este in stare perfect curata. Daca, de pilda,.
varul ars contine 85A Ca 0 i carbonatul contine 75% CO3 Ca,.
atunci cantitatile necesare pentru un I-la vor fi:

Ca 0 :

840 X 100
85

988 Kgr la Ha.

CO3 Ca

1500 X 100
75

2000 Kgr la Ha_

www.dacoromanica.ro

348

In practica, pentru mai mult sigurant, este bine sg se

<lea cantittNceva mai mari de cat cele stabilite in felul aratat
pang. ad.

2. Fixarea diferitelor substante de ctre pmnt.

Substantele chimice solubile, cari se aplic pe cale de ingraaminte sau cari se gasesc in parnant, dizolvandu-se in apa
pot apuca trei cli diferite. 0 parte
referindu-ne la substantele cari, servesc ca hrana plantelor
sunt absorbite de rad-cini, o parte sunt spalate de apa i duse in straturile adanci sau
in apele sub-pamantene, o aka, parte in fine sunt fixate de pamant. Avand in vedere rolul insemnat pe care 'I are pamantuL
pentru hrana plantelor, prin factorii sai vegetativi de ordin chimic, cu cat parnantul fixeaza o cantitate mai mare de substage
chimice solubile, cu atat putdea lui productiv va fi mai mare
i rnai durabila. Pentru acest motiv, pe lang continutul in substante hrnitoare, trebue sa. cunoatem i mAsura in care Oman-

tul poate fixa substantele chimice i in ce fel are loc aceastg

fixare.

a) Adsorbliunea. Substantele chimice solubilizate in apa din

spatiul lacunar al pgmantului, au de multe ori o putere mai

mare de adeziune fata de unele corpuri constitutive ale Oman-

tului, de cat fata de apa in care se gasesc dizolvate. Pe baza

acestei proprietati, toate aceste substage se depun la suprafata
acestor corpuri, sub forma unui strat subtire, in acelai fel ca
i apa de higroscopicitate. Peliculele de apa higroscopica pe de
aka parte, cari imbraca grguntii constitutivi ai pamantului, fixeaza
o cantitate de substage, cu atat mai mare cu cat gradul lor de
solubilitate este mai mare. In ambele cazuri fixarea substantelor
are loc pe al curat fizice, se face fara raporturf moleculare ca
in cazul reactiunilor chimice, fail ca sa aiba loc vre un schimb

reciproc molecular, in urma cgruia sa rezulte substage noi.

Fiind o simpla depunere la suprafata anumitor corpuri constitutive ale pamantului 'i sa dat numele de adsorbffune.
Puterea de adsorbtiune a unui pAmant in acest fel este in
functiune de suprafata pe care o au corpurile lui constitutive.
Cu cat un pArnant este compus din corpuri mai mrunte, cu o
suprafata. total mai mare, cu atat puterea de adsorbtiune, pe
care o are, este mai mare. Argila, humusul i corpurile coloide
in general, atat prin natura lor, cat 1 prin faptul ca sunt corn-

www.dacoromanica.ro

349 .--

puse din graunti foarte fini, au o mare putere de adsorbtiune

fata de baze, acizi i saruri i sporesc aceast proprietate a
Om anturilor.

b,) Absorbliunea. Unele din substantele chimice in stare

solubila din parnant (baze, acizi, saruri), pot fi fixate de anumite
corpuri constitutive ale pamantului pe cale chimica. *i aceasta

fixare este intr'o anumita masura in functie de suprafata pe

,care o au corpurile tari, sunt ins prOcese de ordin chimic, de
oarene intre substanta din solutie, disociata electrolitic in Ioni, i
substanta respectiva, se angajeaza un schimb reciproc de Ionik
pe baza de raporturi moleculare, 1 in urma caruia natura celor
doua substante intre cari se angajeaza reactiunea se schimba,
rezult substante noi. Aceast fixare de substante de care pagiant, bazata pe un proces de ordin chimic se numete absorbjiune, i, pe langa suprafata de contact, mai este in functiune
de gradul de afinitate electrica' al celor aou substante, de can-titatea Mr i de gradul de solubilitate al substantelor noi
rezultate.
Aceasta proprietate a pamantului a fost cunoscuta Inca de
multa vreme. La 1850 Way a observat c daca printeo coloana
de pamant se strecoara solutia unei sari de amoniac sau pota(azotat, sulfat, clorura,), in lichidul care s'a scurs nu se
-mai gasete tot amoniacul sau potasiul, c o parte a fost retinut de pamant, iar in locul lot:, hi legatura cu acidul respectiv,
apare o alta baza luaia din pamant.
Acest schimb de baze, care are loc in stratul parnantului
in legatura cu procesul de absorbtiune, conditioneaza in mare
..siu

masur capacitatea de productie a pamanturilor i hrana plantelor.

Fenomenele de adsorbtiune i absorbtiune, ale sarurilor

din pamant, se- petrec in mod paralel i sunt greu de separat.

Principalele substante hrnitoare ale pamantului, dupa forma
in cari se gasesc, sunt fixate unele mai mult, altele mai putM.
Azotul, sub forma de amoniac, este fixat In mare cantitate
de bioxidul de carbon, silitatii i acizii humici ai pamantului.
Ca acid- azotic, sub forma de sruri uor solubile, nu este
fixat.

Potasiul este fix at inteo masura i mai mare de pamant

.i este la randul lui inlocuit de sodiu, var i magneziu, (land
natere la schimburi de baze foarte importante pentru hrana
,plantelor.

www.dacoromanica.ro

350

Acidul fosforic este fixat in mare mdsurd in special de carbonatul de calciu, oxidul de fier hidratat, silicaii dubll, etc.
Varul este fixat de silicaP, fosfati, humati, carbonap etc.,..
i ia parte insemnatd la schimbul de baze din pdmant.
In legatura cu proprietatea pmantului de a fixa sdrurile
nutritive, intrebuintarea ingrddmintelor nu se poate orienta dup
reguli generale, i aplicarea lor nu se poate sprijini numai pe
rezultatele ardtate de analizele ehimice ale pmantului, plantelor i ingrdamintelor. Puterea pmantului de a fixa sdrurile

nutritive poate contrazice pe deantregul concluziile trase pe

aceste cli.

Dacd aplicdm pamantului o cantitate de ingrddmant, pecare o gdsim necesard dupd analizele chimice, i &el Omantul, pe baza proprietatti lui mari de absorbtiune, fixeazd acest
ingrddmant, nu vom avea sporul de recoltd. ateptat, i cheltuiala fcutd va fi zddarnicd.

Din potriv inteun pamant lipsit de cantitatea de azot sat.

potasiu necesard pentru obtinerea recoltei, insA cu o mare putere
de absorbPune pentru var, plantele cultivate pot fi alimentate

cu cantitati insemnate de azot, recolta poate fi sporit d. intr'a

anumit mdsurd aplicand var, care, fiind fixat de pdmant pe
cale chimied, pune in libertate cantitti insemnate de amoniac
si potasiu.

Valoarea efectiv a unui ingrddmant nu poate fi judecatd.

in mod independent pe baza rezultatelor analizelor chimice de
laborator, el in legatura i cu celelalte substante cari se dau_
in acelas timp, sau cari se gsesc in pdmant. Acidul fosforiceste absorbit in mare masur de carbonatul de calciu, i Mit.scherlich, pe cale experimentald, dovedete cd la o anumit cantitate de fosfati, (Ind se dd i carbonat de calciu in cantitAti
crescdnde, recolta scade treptat.
Tot in legatura cu acest fenomen st si efectul bun pe care
'I are asupra plantei aplicarea unor substante cari nu au importanta prea mare ca hrand direet, i cari ar putea fi numiteingradminte ajutAtoare. Th. P/eiffer arat cd eficacitatea ingrdsa-

mintelor potasice este sporit de 2,8 ori elan se cid si o anumitd cantitate de sodiu. 0. Lemmermann dovedete de asemenea cd acPunea ingradmintelor fosfate este mai mare daca
se da in acelas timp 1 acid silicic solubil. Sodiul i acidul silicic solubil, in aceste cazuri, au rolul de a satisface puterea de

www.dacoromanica.ro

351

bsorbtiune a pamantului, iar potasiul i acidul fosforic raman

Jiberi inteo cantitate mai mare si pot spori mai mult recolta.
Adsorbtiunea i absorbtiunea pamantului sunt deci feno-rnene distinct diferite, de fapt nu pot fi insa despartite una de
alta. Puterea parnantului in general, de a fixa sruri sau gaze pe
-nate

fizick sau chimica, are o mare

importanta, atat directa cat i indirect,

in legatura cu schimbul de baze din

Tamant i cu. hrana plantelor.
c) Determinarea absorbflunei ficlindntu-

dui fientru siiruri. Se pregateste din nainte

v solutie de o concentratie dorit In substanta

fat& de care vrem s lncercam puterea de

absorbtiune a pilmantului, de ex : clorura

de amoniu, azotat de potasiu, sulfat de

Mg. etc. Pamantul folosit trebue sa fie
mscat la aer. De oarece numai corpurile
cu un diametru mai rnic ca 0,5 mm. au
--importanta din punctul de privire al absorbtiunei, parnantul se marunteste mai Intai

si se cerne printr'o sit cu deschizaturi de

0,5 mm. Din pamantul fin, cernut prin sita,
-se ia 50 gr., si se pune Inteun vas de sticla
Impreuna cu 200 cmc. din solutia pregatita.
Timp de 48 ore acest amestec se mentine

la o temperatura constanta de 17

(,

se

egita In continuu cu ajutorul unui dispozitiv

inecanic. Dup ce aceast operatic s'a terrninat, se lasa linistit sa se depuna, i lichi-dul limpede de deasupra se scurge pe un
filtru. Lichidul filtrat este analizat cantitativ, pentru a determina concentratia pe-care
o are in substanta introdusa In solutie. Cu-noscand cele doua concentratii, de la Inceputul si de la sfarsitul operatiei, determinam

........

.000111l

ri

Fig. No. 84. Aparatul lui

Zalomano,,, pentru determinarea puterei de absorbtiune
a pamantului.

-cantitatea din substanta respectiva care a

fost retinuta de pamant.
Procedeul N. Zatomanoff. Prin procedeul anterior se determina pu-terea maxima de absorbtiune pentru saruri a pamantului. Conditiunile in
caH se face aceasta determinare sunt departe de realitate. Pentru a Inlatura acest inconvenient sa lasa solutia preparata sa se Infiltreze de sus
In jos print'o coloana de pamant. Aparatul Zaloniane, bazat pe acest
principiu, care se vede In fig. No. 84, se compune dinteun tub cilindric
cle sticla a, cu un diam. interior de circa 4 cm., care, cu ajutorul unui
-cleste fixat de un suport, se aseaza in pozitie verticala d'asupra- unui pahar de sticla b, Inuit, i Impartit In cmc.

www.dacoromanica.ro

352

La partea superioara tubul de sada se astupa cu un dop de cauciuc,,

prin care trece un tub subtire de sticla c, care stabileste comunicatia Intre
interior si exterior. La capatul inferior cilindrul de sticla a se astupa deasemenea cu un clop de cauciuc, prin -care trece un tub scurt de afield d.
Paharul gradat de jos, b, se astupa de asemenea cu un dop de cauciuc
prin care trece un tub de sticla c. Cele doua tuburi subtiri de sticla, etsi e, sunt legate Intre ele cu un tub de cauciuc prevazut tu un cleste f. Parnantul, hstat la aer si cernut printr'o sita cu ochiuri
de 0,5 mm., se Introduce, Intrio cantitate
variabila, In tubul de sticla a. Se adauga.
IN
apoi si cantitatea de solutie, a carei concentratie o cunoatsetn, i astuptim cu dopul.

Deschidem clestele d si lasam sd sescurga o anumit cantitate de solutie In paharul gradat. Acestei solutii 'I determinant
concentratia In sarurile respective si fata de
concentratia iniiaI socotim cantitatea de
saruri fixate de pamant In timpul infiltratiei
solutiei.

Procedeul M. Muller se deosibeste de

precedentul prin-faptul c. solutia, din nainte
pregatit, se Infiltreaza prin coloana de pamant de jos In sus.
Apiratul (fig. No. 85) se compune dinteun

tub de sticla a, lung de 75 cm. si larg de

4 cm., prins pe un suport In pozitie werticala. La capatul superior se astupa cu un
dop de cauciuc, prin care patrunde capatul
inferior al milli tub de sticla b, tutors de
doul ori In unghi drept i prevazut cu o
basica sferica c. Mai departe tubul se continua In jos printi'un tub de sticla d, care
atarna d'asupra paharului e. La capatul inferior cilindrul de Sticla a se astupa de ase-

Fig. No. 8y.

Aparatul lui
M. Muller pentru determinarea absorbtiunei pamantului.

menea cu un dop de cauciuc, prin care

patrunde capatul superior al unui tub de
sticla f, prevazut cu o basica de sticla g.
Capatul cellalt al cilindrului, f, prin intermediul unui tub de cauciuc, se pune In lega-

tura cu sticla h, asezata pe un dic fixat de suport Ia o Inaltime mai

mare de cat cilindrul a. In cilindrul a se Introduce pamantul uscat I aer
si cernut prin Sita de 0,5 mm. In sticla h se pune solutia a carui concentratie o cunoastem. Stabilind cornunicatia lntre cilindrul a si sticla, cu

ajutorul clestelui i, solutia se infiltreaza de jos In sus prin coloana de

pamant si se scurge In paharuL e.
Solutia stransa In e o dozam, si, prin diferenta fata de concentratia
initiala, se determina cantitatea de substanta. retinuta de prnant. Pentru_.

www.dacoromanica.ro

353

scopuri demonstrative ne putem servi de o solutie de carbonat de potasiu

de 1,5/1000. Introducem In tele doua basici de sticla c i g hartie de tut.
nesol Inrositd. Cand darn drumul curentului de solutie, hartia din g are
sa se coloreze In albastru, cea din c, din pricina ca solutia, In urma absorbtiunei pamantului si-a schimbat reactiunea,'si pastreaza culoarea rosie.

XI. Flora i fauna intern6 a pmntului

(Edafon).
Mu lta vrerne pamantul, fiind studiat numai din punct de
privire geologic, mineralogk, ori chimic, a fost socotit ca un me-

diu inert, lipsit de viatat Pana la descoperirea lui Pasteur nu

se cunoatea rolul i raspandirea microorganismelor in pamant,
iar animalelor, earl populeaza straturile pamantuliii in stare de
larva sau adulte, nu li se da vre-o atentie deosibit privitoare
la actiunea lor 0 in legaturi. cu insuirile pamantului.
Dui:4 nivelut la care a ajuns binta astazi, i pe baza cunotintelor stranse, pamantul este socotit ca un mediu viu.
Inauntru parnantului traesc o sumedenie de organisme animate ii vegetate, uncle cari fac parte din grupe zoologice superioare 0 se pot vedea cu ochiul liber, altele inferioare, cari
fac trecerea intre regnul animal i vegetal, i nu pot fi vazute
de cat la, microscop. Toate aceste organisme, animate sau vegetate, traind in pamant i avand o actiune importanta i mul-

tipla asupra lui, trebuesc s fie 0 le amintite

aci,

in randul

celorlalte parti constitutive ale pamantului.

Studiul organismelor animate i vegetate, cari populeaza
pamantul, capat un interes tot mai mare in ultimul timp.

Prime le cercetari in aceasta directiune au fost facute de

care Ehrenberg i Green', fr ca s detepte vre'un interes
deosibit. Studiul lor este reluat apoi de Russet, Hutchinson,
Goody, Koch, Holding, Martin, Nowikoff etc., cari se ocupa in
special de animalele i vegetalele inferioare din stratul Omantului. Prin analogie cu Plankton-ul, prin care se intelege flora
i fauna apei marilor, France cuprinde toate organismele, animate sau vegetate, din pamant sub numirea generica de Edaphon.
Toate organismele cuprinse sub aceasta numire generica
ati un deoSibit interes de ordin tiintific, prin felul lor de viata,
0 Un interes practic tot atat de important, prin lnfluenta insem-

nata pe care o exercita asupra parnantului ca mediu pentru

dezvoltarea plantelor cultivate.
23

www.dacoromanica.ro

354

Avand in veder6 ',a.cst interes indoit, pe care

'1

prezintg,

ne vom opri mai depkte pe scurt asupra cator-va din principalele categorii carol-a! apartin.

1. Animalele din pmnt.

Printre organistriele animale, cari populeazg stratul Omantului, se gasese reprezentanti ai diferitelor trepte zoologice, incepand de la protozoare i pang la mamifere.
a) Mamiferele sunt reprezentate prin o multime de specii

cari trgind in pgmant, pe langg pagubele insemnate cauzate

plantelor cultivate pe cari le atacg, influenteaza intr'o mare masura. structura i mare parte din proprietatile fizice ale pamantului, prin galeriile pe cari le fac. oaricii de camp (arvicola arvalis) de pildg gauresc straturile pamantului pentru a-i face cuiburi. Toate aceste canale, modified structura pamantului i constituesc in acela timp porP de intrare pentru aer, apa i Oda-

cinile plantelor cultivate. Strangandu-i provizii de spice de

plante, asezate in gramezi la suprafata i numite popular misuni,
pe cari apoi le invelesc cu pamant, modified simtitor suprafata
pgma.ntului.

Alp oarici mai mari, numiti prusi, poponeti sau tiistari

(Spermophilus citillus), fac gguri in pamant, la adancimi de peste,
doi metrii, unde 'i inmagazineaza proviziile stranse pentru iarna.

Car* sau somcilcul, Talpa europaea, trgete in numgr

foarte mare in stratul de la suprafata, unde sapa galerii in toate
direcPile cautand larve i insecte cu cari se hraneste. Culcusul
lui, asezat la o adancime de 50 60 cm. de la suprafatg, este
un adevarat palat cu galerii i bolP construite cu multg ingeniozitate i exactitate, dupa cum se vede in fig. No. 86. Pe langa
aceste canale pe cari le face, si cari se vad in partea dreapta. (6) a figurei, pamantul scos este asezat la suprafata
sub forma de muuroi hemisferic, modificand astfel suprafata pamantului. Dac ne gandim ca in unele locuri joase,

umede, se gasesc ate 3-4 muuroae pe un metru patrat, ne

dam seama cat de puternic este influentat pamantul, atat asupra
suprafetei lui exterioare absolute, cat i asupra volumului spatiului lacunar i proprietaplor de ordin fizic, chimic i biologic.
b) Insectele sunt mai raspandite de cat mamiferele in stratul pamantului, mai ales in stare de larva i de chrisalida. Mai
toate, atacand radacinile sau organele aeriene ale plantelor, pro-

www.dacoromanica.ro

355

duc pagube insemnate semAnaturilor. Prin felul lor de trai InsA

influenteazA intr'o mare mAsurA plmantul, Mai toat; prin canalele pe cari le fac, modificA structura pAmantului, inlesnesc patrunderea apei, aerului i rAspAndirea rAclacinilor plantelor, inbunatatesc proprietAtile fizice ale pamantului.
Coropignip, Gry llotalpa vulgaris, de pilda, care este foarte
rAspanditA in terenurile reavAne i bogate in resturi organice
din gradini, 'i face cuibul in stratul de la suprafatA al parnantului facand galerii in toate directiile.
Groparul, Necrophokus germanicus, trAete de asemenea in
pamant hrAnindu-se cu cadavre de insecte i chiar de animale
mai mici, ca pAsari de ex., pe cari le ingroapa in pamant.

--Ao-

VACIV

Fig. No. 86. a= Musuroiul i cuibul, b.= galeriile, acute

de cartitA In parnant (dui:4 Puchner).

Gcindactq de beiligar, Geotrupes stercorarius, face gauri in

pAmant, in cari depoziteaza escremente de animale mari, de
bovine mai ales, cari .1 servesc c hranA.
Dintre insectele cari atacA plantele cultivate cele mai multe
'i petrec starea larvara in stratul pamantului, cum ar fi larvele
de cdrauf, Melolontha vulgaris, care petrece patru ani In stare
larval-A in pamant, hrAnindu-se cu resturi de substante organice i rAdAcini de plante. Tot in pAmant 'i petrec starea larvarA, fAcand gAuri in toate direciile, cdrabusul de Mai, (Rhizotrogus solstifialis), viespea paiului (Cephus pygmaeus), musca
Hesilor (Mayeticola destructor ),viermele srm (Agriotes lineatus),
geindacul ghebos (Zabrus gibbus) etc.
Alte insecte in fine au o actiune directA asupra compozitiei
pAmantului, hrAnindu-se cu humus caruia 'i schimba forma. Astfel, intre altele, se cunoate actiunea pe care o exercitA Isotoma
23*

www.dacoromanica.ro

356

viridis, Isotoma fimetaria, Entomobrya lanuginosa, Podocerus

iridentiferus etc., Cali tresc in pamanturile bogate in resturi de
substante organice.
c) Animalele inferioare. Cu cat ne coboram mai jos pe scara
zoologica, cu atat animalele populeaza stratul pamantului in nu-

n4r mai mare. Astfel dupa insecte se gasesc in pamant diferite specii de Acarieni, Myriapode, Me lei, ca Caryelzium minimum sj Helix aculeata.
o importanta mare din punctul de privire al Edafonului
au insa Inelatele si dintre ele mai ales Oligochaetae-le. 0 actiune foarte insemnata si studiat mai de mult au Lumbricidele
din cari fac parte ramele, ca: Lumbricus terrestris i Lumbricus
rubellus. Ele se gasesc raspandite in toate pamanturile, prefera
ins pe acelea cari, avand o capacitate mare pentru apa,sunt mai
reavane. In astfel de pamanturi se gasesc raspandite de

obicei pana la o adancime de 2 m. Ele nu pot suporta usca.ciunea, i ii terenurile din china arida se coboara la adancimi

de 5-7 m.

In terenurile nelucrate, ca in fanetele 1 paunile din lunci$

se pot gsi 200-1000 Kgr. de rame la un Ha. Actiunea lor

asupra pamantului este multipla i puternica. Prin gaurile pe
cari le fac influenteaza in mare masur proprietatile fizice ale
pamantului, Inlesnind patrunderea apei i aerului. Hranindu-se
cu resturi vegetale i mai ales cu frunze, ajuta la descompunerea lor, contribue la formarea humusului i anume a unui
humus coprogen, bogat in substante nutritive pentru plante i
intr'o stare uor asimilabil.
o actiune insemnata mai 'au ramele i asupra organismelor animale i vegetale mici din pamant, cari alcatuesc microedaphon-ul. Odat cu resturile de substante organice, In diferite
stadii de descompunere, ramele consuma i cantirati insemnate
din aceste organisme mrunte ca: bacterii, -ciuperci, alge, rhizopode, rotatorii, nematode etc. In fig. No. 87 sunt aratate resturile acestor animale mrunte, cari se gasesc in excrementele
ramelor,

i anume fa No. 1-2, 5-6 resturi de alge verzi,

3-4 resturi de rotatorii, 7-10, 20-27 ciuperci i sporil 11-19

resturi de alge silicioase.
Substantele de rezerva din aceste organisme, animate i
vegetale, in tubul digestiv al ramelor, sufera schimbari importante i cele cari nu sunt asimilate sunt eliminate prin exere-

www.dacoromanica.ro

357

mente inteo stare uor solubild i asimilabild de cdtre plante.

Ramele contribuesc in acest fel, inteo mare msurd, la sporirea
puterei nutritive a pdmantului, au o actiune fertilizatoare. Inteo
experientd. comparativd, Lcut pentru a determina din punct de
priVire cantitativ actiunea pe care o pot exercita ramele asupra
Tecoltei, Wollny gdsete c secara cultivatd. intrio parcela de
pmant ar rame a dat o recoltd. 16,2 gr, iar in alt parceld
de pmant cu Tame aceias plantd a dat o recoltd de 25,8 gr.,
deci un spor de 594 fat de parcela lard rme.
Dup rme, coborandu-ne
in jos pe scara zoologica, in pa.

mant se gasesc Ne.

matode. Astfel France,

intre altele, gemna.

t,.

23

leazd prezenta i acitiunea diferitelor specii

.cle: Di plogaster, Tri-

lylaiAphanolaimus,
Nematodele se gdsesc
raspanchte mai ales
in humusul parnantuTilor din paduri unde,

pe langd resturile de
substante organice, gd-

70

.0 "0

12
11

l$11

C:=D5 gC:z>ta

Resturi de organisme animate

Fig. No. 87.
ii vegetale din excrementele unei I-Arne
(dupa R. France).

sesc i conditiile necesare. de umiditate.

Dintre ele mai des se intalnesc Dorylaimus maximus i Aphanolaimus attentus. Tot din aceasta grupa fac parte i vierrnii
cart atac plantele cultivate i cari tesc in pamant, cum ar fi:
Tylenchus scadens, care atacd graul, Tylenchus dipsati, care
atacd secara si Heterodera Schachlii, care atacd sfecla.
Dupd Nematode yin Radiolarele, cari dupd unii autori ar fi
mai putin rdspdndite in stratul pamantului. France ins crede
cd numrul lor este mult mai mare, i gdsete mai ales Rotifer
vulgaris, Rotifer macroceros, care se vede in partea dreapta a
fig. No. 88 si Philodind megalotrotha, care se vede in partea
stangd a aceleiasi figuri, ambele mult mArite. Ca toate animalele
marunte din pdmant i Radiolarele nu pot sd fie vazute cu ochiul
liber. Ele au scheletul articulat, i nu se dezvolt in conditiuni bune de cat atunci cand stratul pmantului este umed. In
timpul cAnd pAmantul nu contine apa necesara. se strang, se

www.dacoromanica.ro

358

inchisteaza, duc o viat latenta, trec in stare de anabiozei. In

aceast stare pot s fie purtati din loc in loc de vant, ca grauntii
de praf, si pot sa atepte
zeci de ani de zile pang.
err,"

L'

cr.

cand, conditiunile de umiditate fiind din nou prielnice, se desfac i 'i

reeau viata activa.

0 alt grupa de ani"frith

orit
74:

I:

male, care se aezd imediat supt precedenta, sunt

Protozoarele, anirnale microscopice, unicelulare,

lipsite de inmultire se-

xual, si cari formeaza

ultima treapta zoologica

la limita dintre regnul

;r-

animal i vegetal.

Ele se gasesc raspanFig. No. 88.

Radiolare din pamant.
Rotifer macroceros li Philodina megalotrocha (dupa R. France).

dite in numar mare in

stratul pamantului, influentandu-i intr'o mare masura proprietatile pe cari

le are, i constituind o veriga importanta in ciclul biocoenotic
format de vietuitoarele Edofonului. Dintre Protozoare sunt

de pilda amoebele destul de

raspandite in pamant. Dintre
ele au fost gasite in pamant
i studiate : Pelomyxa villosa,
Amoeba limax, Amoeba verrucosa, Amoeba terricola, cari

se vad in fig. No. 89, A.

guttula, A. protens, A. velata, A. striata, A. sphaeronucleolus etc.

Dintre Rhizopode France Fig. No. 89.

studiaza cincizeci de specii din

Amoebe din pamant.

I. Pelomyxa villosa, II. Amoeba limax, III. A. verrucosa, IV. A. terricola (dupa R. France).

genurile : Difilugia, Phryganella, Difflugiella, Nebela,

Geococcus, Hyalosphenia, Heleopera, Euglipha, Trinema
altele.

www.dacoromanica.ro

i.

359

Dintre acestea, diferitele specii de Difflugia se caracterizeaza prin faptul c sunt inconjurate cu un inveli compus din
graunti fini de nisip, sparturi de cochilii de alge silicioase
(Diatomee), graunti de humus etc, in cat sunt foarte greu sl fie
.deosibite de graun-

tii de quart. In fig.

No. 90 se vede o
astfel de Rhizopod,

Difflugia acuminata, foarte raspandita

in humusul Oman-

turilor din paduri

i de supt fanete.
Tot dintre Protozoare in pamant

sunt multe Ciliate,

organisme mici rotunde, uncle turtite,
cu un diam. de 0,054

m. m, prevazute cu
cili, cu ajutorul c-

rora au missari relativ repezi. Dintre

Ciliate sunt raspandice mai ales genu;
Vaginicola ,

Stylonychia, Phacodinium si Cothur-

nia.

T. Nowikof in
Rusia, ocupandu-se
cu studiul Protozoarelor din pamant, ga-

Fig. No. go.

0 Rhizopodd, Difflugia acumi-

nata, cu ves.rnAnt din spArturi de oochilii i grAunti

sqteca celelmairasde nisip (dupd E. France).

pandite sunt : Colpoda cucullus, Colpidium colpoda, Uroleptus musculusi Vorticella
nebulifera, Urtotricha factra i Amoeba limax. Toate protozoa-

rele pentru ca s se dezvolte normal au nevoe ca stratul pamantului sN. fie inbibat cu apa. In astfel de conditiuni arnoebele
se mica in peliculele de apa, cari inconjoar grauntii pamanwww.dacoromanica.ro

360

din masa lor protului, trimetand prelungiri

pseudopode
toplasmica in diferite directiuni, in cautarea hranei, vanand organisme vegetale mai mici. In fig. No. 91 se vede Amoeba Orricola prinzand o alga cu pseudopodele. Ciliate le se misca mult
mai repede in cautarea branei. Apa este astfel factorul hotarator
asupra felului de yiata al Protozoarelor.
In mod natural pamantul insa, mai ales in regiunile cu caracter arid, numai rare-ori i pentru putin timp este imbibat cu.

apa. Din aceast pricind cea mai mare parte din timp, cancl
pamantul are o umiditate
normala, sau mai multa,.
,
r
care este prielnica dezvoltrei plantelor si bacteriilor, Protozoarele nu pot
dezvolta o viata normala,.
sunt inchistate, in stare de
7

anabioza.

Dintre cei lali factori naturali, lumina activeaza in

mare masura viata Protozoarelor. La suprafata pamantului, sub actiunea lu---so.
fa=-214-Vp
-1;700 ,
minei, ele se gasesc in nuFig. No. 91. Vietuitoare din Edaphon. mar mare. In adancime nuAmoeba terricola i Trinema acinus
(dupa R. H. Prance).

marul lor se inputineaza

tot mai mult, pana cand la

o adancime de un metru
dispar complect. Temperatura influenteaza i ea viata Protozoa-

relor, intr'o masura mult mai mica ins de cat apa i lumina.
Din aceasta pricina viata lor este destul de activa chiar la temperaturi scazute, cari paralizeaza activitatea bacteriilor, cu conditia ca factorul apa sa fie prielnic.
Ingrsarea pAmantului cu ingrASminte organice i minerale le prieste foarte bine. In pamanturile ingraate s'a constatat ca numrul lor este de doua- trei ori mai mare de cat in
cele ne ingrasate. In legatura cu cu acest fapt pamanturile bogate in humus sunt foarte prielnice pentru dezvoltarea bor.
Pe langa alge, mare parte din bacteriile din pamant cad,
prada lacomiei Protozoarelor. Din aceast pricina se considera

c in pamant ele au un rol similar cu fagocitele din sange..

www.dacoromanica.ro

361

I-Irgnindu-se cu microorganismele propriu zise ale solului, cari

au un rl determinat i. important pentru functiunea nutritivI a

pamantului, protozoarele exercitA deci o actiune negativg in
pamant.

Russel i Hutchinson, pornind de la faptul Ca Protozoarele

ziu pot suporta temperaturi ridicate, ineglzind pamantuI repede

la o timp de 50 60, la care aceste animale mor, pe care insI

bacteriiIe o pot suporta cu uprintA, constat prezenta unei cantitAti mai mari de amoniac i nitrati, formati in urma actiunei
mestingherita a microorganismelor, deci o sporire a fertilitatei.
Din acest punct de privire dezvoltarea microorganismelor, pe
langa factorii naturali, mai este conditionata si de populatia de
Protozoare din patnant.
Pericolul pe care 'I prezintg Protozoarele pentru dezvoltarea bacteriilor este de fapt redus, din pricinA ca foarte rare
.ori au conditiuni prielnice pentru a desfAsura o viata activA. AfarA

i aceasta rail se compenseazA prin contributia pe care o aduc

ele, In mod direct sau indirect, la formarea humusului. Une-ori,
.odata cu raul pe care 'I fac consumAnd bacterii, fac i un bine,
sporind substantele nutritive ale panantului. Astfel dintre diferite specii de Azotobacter, care fixeaz azotul liber din aer in
organismul lor, numai unele specii, ea Azotobacter agilis i
Azotobacter Vinelandii, libereaza parte din acest azot in stare
solubila in timpul ca sunt in viatl. Alte specii, ca Azotobacter
chroococcum, pAstreazA azotul fixat In organisniul lor i nu'l
libereaz de cat dupa moarte, cAnd organismul lor se descom-pune. Protozoarele, hrAnindu-se cu astfel de specii de azotobacter, libereazA mai de vreme cantitai insemnate de azot solubil,
sporete puterea nutritivg a pamantului. Numarul acestor
vietuitoare mgrunte este considerabil in pamant. Astfel .Franci
socotete a in mai putin de un gram de pgmant ca se poate
lua pe un varf de cutit se gasesc peste 30000. i dupd acest
numar se intelege lesne ca prezenta i activitatea lor, cAnd conditiunile de mediu sunt prielnice, nu pot s rAmAn fAra vre-o
influentA asupra pamantului.

2. Vegetalele din pinnt.

Pe langa organismele animale din diferite grupe zoologice,
pe cari le-am cunoscut pe scurt pan aci, panantul este populat de un numar mare de organisme vegetale, cari prin num4-

www.dacoromanica.ro

362 -r
rul lor, prin actiunea pe care o desfaura. i prin resturile pe
cari le las, influenteaza inteo mare masura insuirile parnantului i complecteaza ciclul biologic din Edaphon. In stratul de la
suprafata al pamantului 'i raspandesc plantele superiOare radacinile, de mutte ori i tulpinile inteo masura mult mai mare de
cat in atmosfera. Cu toate acestea nu ne vom opri aci asupra
plantelor superioare. Ele, avand organismul lor raspandit in
parte in atmosfera i numai in parte in pamant, nu pot fi socotite ca vietuitoare tipice ale Edaphonului. Ne vom ocupa in
schimb de vegetalele inferioare, tari 's,i 6u intreg organismul
lor in pamant, sau cari, in ori ce caz, in viata lor sunt avizate
nurnai, sau in cea mai mare parte, la mediul pe care '1 constitue
pamantul.

La fel ca pentru organismele animate, vom incepe intai cu

cele de pe o treaptd sistematicd mai inalta, pentru a sfari cu
cele inferioare.
a) Ciupercile din pamcint formeaz o grupa de organisme
vegetale foarte raspandite in pamant, i cari contribuesc inte&

mare masura la descompunerea resturilor de substante organice i la formarea humusului. Dintre ele cele mai raspandite,
i cari au o actiune mai insemnat, sunt Thallophytele. Ele cer
in primul rand un mediu umed, din care pricin sunt mai itspandite in pamanturile jilave din paduri. Din punctul de privire al mediului s'a vdzut c exist un antagonism. Cand apa
trece peste o anumit cantitate in pamant, ciupercele se dezvolta mai bine i in numar mai mare de cat bacterille, i, din
potriva, and apa este in cantitate mai mica bacteriile au o dezvoltare mai mare. Pentru acest motiv in terenurile cultivate
din camp predomina, prin actiunea i numrul lor, bacteriile, iar
in terenurile din padure, nelucrate i umede, predomina ciupercile.
In terenurile din padure, pe frunzele moarte i intrate in descompunere, se dezvolta o mulOme de mucegaiuri, cari formeaz

o adevarata padure microscopica, ca in fig. No 92, unde se vad

genurile : Cordicefis jos in coltul din dreapta al figurei, cu

sporii ca nite mici butelii, care se dezvolta pe cadavre de

insecte, Haptotrichum jos in partea stang a figurei Cu sporii

grupati ca niste mure de camp, Penicillium aureum, mucegaiul galben auriu, in mijlocul figurei, ca nite palmieri in miniatura, iar printre el Aeliomices, care este prevAzut cu nite
invartituri in forma de melc. Tot in pamanturile din paduri, mu-

www.dacoromanica.ro

363

cegaiuri foarte rAspandite sunt cele din genurile : Aspergillus

si Mucor, si in special Mucor hiemalis. In pmanturile cultivate
sunt raspandite mai ales diferite specii ale genurilor : Zygorhinchus, Verticilium, Botrytis, Mucor i Fusarium.
Unele dintre ele au un rol hotgrgtor In formarea humusului, imprimandu-i culoarea neagr caracteristicA, cum ar fi de

.-:

,- ?ler..

4If ;
X

e;
V?"01716,01L.Or

Fig. No. 92

0/,`

Mucegaiuri cari se dezvoltA pe frunzele putrede din

pAclure: Cordiceps, Haptotriclunn, Penicillium aureum

(dupA R. H., France).

Aeliomices.

pildg : Cladosporium humifaciens, Trichoderma viride, Cephalosporium Koningi etc. Altele ca : Mycogone puccinoides, Botrytis
vulgaris, Cladosporium herbarum i Chaelonium Kunzeanum,
colaboreazg alturi cu bacteriile la descompunerea celulozei din
resturile vegetale. Unele, dezvoltandu-se pe rgacinile plantelor

superioare, asimileazA azotul liber din atmosferg si formeaza

www.dacoromanica.ro

364

mikorrhize". Unele ataca i provoaca boli plantelor cultivate,

Saecharomycetele
se crede ed colaboreaza la procesele de denitrificare. In general in terenurile cultivate, dacd
pamantul contine apa peste cantitatea normal i este indesat
ciupercile se dezvoltd in conditiiini bune, Prin numarul lor, prin
actiunea pe care o dezvolt, prin felul cum sunt raspandite
ca o retea deas printre grauntii parnantului
i prin restwrile pe cari le lasa, influenteaza in mare masur proprietaple
fizice i chimice ale pamantului, i formeaza o veriga imporaltele

tanta in ciclul biocoenotic al Edaphonului,

b) Algele din peimdnt. Sunt tot atat de raspandite ca i

protozoarele in pamant, i actiunea lor este tot ant de insemnat in ciclul biocoenotic din pamant. France,in diferite Omanturi, a determinat 85 de genuri. Dintre ele sunt destul de rdsvandite Diatomeele, algele silicioase. Sunt organisme microscopice unicelulare, imbracate cu scoarte silicioase. Scheletul lor
este compus din doua placi silicioase legate strans, de forma

unei corabioare, cum ar fi de pilda in fig. No 93 genul Surirella (a), Navicula (b), Eunotia (c), Nitzschia (d), Hantzschia(e), Pinnularia (f). In unele pamanturi se gsesc Iii -numar colosal, sute de mii la un gram..
Aceste corabioare, ca o Adevarata flota tnicroscopica, incrucieaza cu mare viteza in toate directiile in vastul ocean intergranular, pe care '1 formeaza peliculele de apa cari imbraci
grauntii pamantului, a caror mrime am cunoscut-o mai inainte
i a caror suprafata exterioara am vazut ca este de mii de hectare la un metru cub; sau de peste 100000 de Kmp., la un ha
i pe o adancime de 1 m. Se pare cd in intimitatea lui Omantul nu este nici asa de pustiu, nici atat de marginit i de simplu
alcatuit cum s'ar parea ! In goana lor in cautarea azotului din
humus, cu care se hrnesc, aceste corabioare izbesc gruntii de
pamant mai mici de cat ele, 'i missa din loc, i le schanba.
aezarea.

Pe langa genurile al-Mate in fig. No. 93 in parnant se mai

gasesc diferite specii ale genurilor: Fragilaria, Synedra, Pleurostauron, Achnantes, Cymbella, Stauroneis, Cophonema i altele,

In total, in diferite pamanturi, France a gasit 22 de genuri cii

88 de specii.
Algele verzi, Chlorophyceele, sunt mai putin raspandite de
cat Diatomeele. Se gasesc de obicei in terenurile joase, inundate)
www.dacoromanica.ro

365

sau in cari apa, prin scurgere, se adund. i stagneazd. De obicei

se localizeazd la suprafata pamantului inverzindu-1, une ori se
raspandete i in jos pe o adancime de 1-4 c. m. Dintre acestea sunt mai rdspandite genurile; Pleurococcus, Mesotaenium,
Desmidium, Euastrum, Calocylindrus, Pleurotaenium si C hlorella.
In fine aldturi cu grupele de mai sus, ca fdcand parte din

Edaphon, trebub sd socotim i algele cari trdesc pe stanci, algelithobiate ( Schizophy-

cee), despre cari am

mai amintit candne-am

ocupat cu actiunea or-

ganismelor vii asupra

formatiunei pdmanturilor. Ele sunt primele
organisme vegetale
cari populeazastancile

si cari pe de o parte
contribuesc la dezagregarea rocilor iar
pe de aka parte, prin
resturile organice pe
cari le -lasd dupd moarte, inlesnesc aeza-

rea altor vegetale su-

c1C:,

cci

caitc,)

impuomommifignilmn'''

a32.21.

0,01n111111111111lliuln.,....4

An ION
levE011111111101,

"ilint valw

4111-ri,t5

Alge silicioase (Diatomee) din

Fig. No. 93.
pmant (dui:4 R. France).

perioare si mai pretentioase. Sunt foarte mici i dintre ele s'a numdrat pang la
2400 pe un c, rn. p. Dintre ele cele mai rdspandite sunt cele
din genurile; Aphanotece, Cystococcus, Lyngbya, Gloeocapsa, i
Trentiophila.

3. Bacteriile din pmnt1).

Dupd descoperirea lor de cdtre Pasteur, s'a vdzut cd. microorganismele propriu zise joaca un rol hotdrator in natura. Fara
microorganisme natura ar fi fost incomplecta, moartd, de oare
ce fdrd ajutorul lor toate organismele moarte, neputAnd fi descompuse, s'ar fi ingramddit, suprafata pdmantului ar fi devenit
') Bacteriile, deli fad pa rte din grupa organismelor vegetale, le-am
trecut sub titlu separat, avand In vedere importanta lor i dezvoltarea pe
care am dat-o acestui capitol.

www.dacoromanica.ro

366

o masa de cadavre, si viga pe pamant ar fi fost imposibil.

Ne fiind descompuse, cadavrele moarte ar

fi

acumulat canti-

00 insemnate de substage, cari ar fi fost substrase circuitului indispensabil al materiei In natura. Ace las lucru s'ar fi petrecut i cu stratul pamantului, dna ar fi fost lipsit de ajutorul
microorganismelor.

Numrul microorganismelor, cari populeaza stratul Omantului, este considerabil, ajungand de multe ori pan la mai multe

zeci de milioane intr'un gram pe pmant. Ca specii sunt de

asemenea foarte variate, i se comporta diferit fga de oxigenul
din aerul atmosferic. Unele dintre ele, pentru a se putea dezvolta in condiCiuni in bune, au nevoe s aiba la indemana oxigenul
aerului, i se numesc microorganisme aerobe. Altele, din contra,

se dezvolt in condiCiuni bune numai in lipsa oxigenului, i se

numesc microorganisme anaerobe. Pentru o dezvoltare normal,
au nevoe de anumite grade de temperatura. Unele dintre ele ii
incep funcOunile lor vitale la temperaturi mai joase, altele la
temperaturi mai ridicate. Temperatura optima, la care sunt capabile sa dezvolte maximul de activitate, este diferita la diferite
specii, dupa cum de asemenea este diferita, i temperatura maxima

de la care inainte acCiunea lor vitala inceteaza.

In legatura cu apa de asemenea, diferitele microorganisme

cari traesc in pamant au nevoi deosibite. Unele dintre ele se

dezvolt in conditiuni normale atunci rand apa se gaseste intr'o
cantitate moderata in pmant, altele din contra pot sa se dezvolte
in conditiuni bune i atunci cand apa se gsete in cantitaci mai
mari. Din punct de vedere morfologic, ele prezinta forme diferite
i au mrimi variabile.
Numrul microorganismelor in straturile pamantului atarna
in primul rand de bogatia pmantului in resturi de substance
organice, cari pot s fie descompuse. Ast-fel:
.

Pamanturile sarace au 2-3 milioane la un gram.

Parnanturile mijlocii au 3-5
Pamanturile bogate au 5-10

11

,,

,,

11

1)

Raspandirea lor, in diferitele straturi ale pamantului, este in

stransa legatura cu felul cum se gsete reprezentat in pamant aerul
i substagele hranitoare. In pamanturile cari sunt bogate in resturi

de substance organice, si au o structura afanata, numrul microorganismelor este mult mai mare de cat in straturile pamantului
www.dacoromanica.ro

367

In care aerul atmosferic i resturile de substante organice se

gasesc in cantitati mai mici.
Adancimea pand la care se pot gdsi microorganismele, va-

riazd i este in legaturd in primul rand cu adancimea pand la

care este lucrat pdmantul cu instrumentele. Ast-fel, intr'un pamant care este lucrat addnc, microorganismele se gasesc rdspandite pand la o adAncime de 60-70 cm, pe cata vreme intr'un
pamant care este lucrat superficial, ele se gasesc ydspandite numai pang la o adancime de 30-40 cm.
Numarul si felul microorganismelor din pamanturi mai este
infltientat de starea chimicA a pamantului. Pdmanturile acide
sunt caracterizate in general prin microorganisme putine, din

pricina actiunei defavorabile pe care o au acizii asupra dezvoltdrei bor. Pdmanturile alcaline, din contra, find bogate
in baze cari pot neutraliza acizii cari se dezvoltd in urma
actiunei lor vitale, sunt foarte bogate in microorganiszne.
Din acest punct de vedere, calciul are o actiune foarte
puternica in inmultirea

microorganismelor

si in

schimba-

rea naturei florei care populeazd straturile pdmantului, din

cauza actiunei de neutralizare pe care o are asupra acizilor.
PArnanturile acide, fard var, sunt populate mai mult de microorganisme cari pot trdi intr'un mediu acid, i cari in general
dezvolta actiuni pagubitoare de ordin chimico-biologic In legaturd cu sdrurile nutritive din pamant. Dacd ast-fel de Omanturi sunt tratate cu var, acizii fiind neutralizati, ele capata o
reactiune neutra, 1 in acest mediu microorganismele folositoare

se pot dezvolta in conditiuni bune pentru aceleai motive, i

numdrul lor crete.

Adaugarea de resturi de substante organice in straturile

pamantului, de asemenea, contribue la inmultirea florei bacteriene a parnantului. Prin balegar se adauga pamantului tot de
odatd i cantitati insemnate de microorganisme, cari incep sa.si
dezvolte actiunea lor binefacatoare. Resturile organice, animale
i vegetale, cari se dau pdmantului prin intermediul balegarului, constituesc materia brutd care este prelucrata de catre microorganisme, fac ca numdrul lor sd sporeascd i actiunea lor sd
devie mult mai puternica.
Temperatura pdmantului i a aerului, ii exercitd influenta ei asupra activitatei microorganismelor din pmant in mod
treptat in fiecare clintre anotimpurile anului. Fiind in legAturd

www.dacoromanica.ro

368

cu actiunea pe care o are apa, se poate- observa ca primavara,

temperatura crescand i straturile pamantului continand cantiti suficiente de apa, actiunea microorganismelor este puternica. Mai departe in timpul verei, dei temperatura crete, fr
ca sa devie neprielnic actiunei microorganismelor, procentul
de apa, al pamantului scazand, factorul apd cade In minim i
actiunea microorganismelor scade. In timpul toamnei continutul
de apa al pamantului crescand din nou, i in prezenta temperaturei, actiunea microorganismelor crete din nou i scade in
mod treptat cu sosirea anotimpului de iarna.
Pasteur, care a studiat viata microorganismelor i actiunea
lor, spunea ca rolul microorganismelor este de a descompune
i a inlatura corpurile cari inceteaza s mai cresca, sau nu sunt
destul de capabile sa traiasca. In acest fel, microorganismele

fac puntea de legatura intre natura vie i natura moarta pe

pamant, inlesnind circuitul materiei. Cea mai mare parte din
substantele cari compun pamantul, se descompun pe cale biologica.

Mintz, experimentand cu pamanturi sterilizate, a vazut ca

resturile de substante organice, pe cari le contineau pam-anturile, nu se descompun pe cale chimica. Toate descompunerile
din pamant au loc in urma actiunei biologice a microorganismelor.

Nu toate microorganismele ins din pamant descompun

resturi de substante organice. Unele dintre ele, ca de exemplu
Bacillus oligocarpophylus, Bacillus mettanicus i a1ii, folosind carbonul din substantele anorganice, dau nastere la substante organice.
Actiunea microorganismelor, asupra resturilor de substante

organice, este multimpla i nu este cunoscuta pana In prezent

de cat in parte.
Substantele organice, cari se adauga pamantului prin resLurile organismelor animale i vegetale, au i ele la randul
lor o compozitje complexa, din care pricind fiecare din principalde lor substante constitutive sunt descomptse de anumite
grupe de microorganisme. Afara de acesta, organismul animalelor i plantelor are substantele lui constitutive grupate i organizafe in mod ingenios, fapt care face ca descompunerea lor
i atacul microorganismelor sa nu se poata face dintr'o data.
In primul rand substantele organice, cari cad la suprafata pamantului, sub actiunea omului, prin lucrrile mecanice date pamantului sau sub actiunea factorilor naturali, sunt amestecate

www.dacoromanica.ro

369

c u stratul de la suprafatd al pmdntului, venind in acest feL in

atingere cu populatia de microorganisme pe care o are pamntul.
Organ* vegetalelor sunt protejate la suprafata prin straturi de
celule specializate, in scopul de a apdra celulele interioare in contra
intemperiilor i a atacului din afard. Acest rol de protectie este exercitat de pildd de straturile de suber, de ceard, etc., cu cari sunt in velite

frunzele i tulpinele vegetalelor. Din pricina acestui strat pro- tector, microorganismele nu pot ptrunde in interiorul tesutului
vegetal din afard induntru, pentru a-si incepe acPunea lor de
descompunere. Microorganismele se introduc atunci prin stomtele, pe cari le prezinta straturile de la suprafatd ale tesuturilor
vegetale sau prin sparturile cari se produc in urma mrunPrei
resturilor vegetale. Ajungand induntru ii incep atacul lor asupra
resturilor organice de la interior spre suprafatd.
In interiorul tesutului vegetal substantele constitutive sunt
mai departe organizate i grupate in celule, cari la rndul lor
sunt inbrdcate i protejate de o membrand celulard, de consistentd diferitd. Toate celulele vegetale sunt mai departe strans
unite intre ele, formand un sistem comun i armonic, prin interInediul unei substage intercelulare numit substanta pecticd.
In scopul dezagtegarei masei vegetale i descompunerei ei In
celule indpendente, primul atac care se exercitd din partea microorganismelor, este asupra acestei substage care cimenteazd
celulele la un loc.
a) Descompunerea substanlelor pectice. Are loc sub acpunea
multor microorganisme, cari provoacd fermentalia pecticei.
Aceast fermentatie este tipicd mai ales la in i la canepd.
Cand plantele sunt menpnute sub un procent ridicat de umiditate i sub agiun ea microorganismelor, substantele pectice
intercelulare fiind descompuse, fibrele de in i de cdnepd se
desprind uor. La aceast fermentatie contribuesc o multime ' de
microorganisme, pentru fiecare planta existand anumite bacterii, cari iau parte la aceastd fermentatie. De exemplu la meiuri
actioneazd mai mult Bacillus asterosporus, la in i canepd Graaudobacter pectinovorum, din fig. No 94 i Plectridium pectinovorum. Afard de principalele microorganisme, cari au acPunea
t ea mai puternicd. In descompunerea substantelor pectice, mai
sunt i altele t ari au un rol secundar, de a intrePne in continuu
up mediu prielnic dezvoltdrei celor principale, cum ar fi de
exemplu : Bacillus fluorescens liquef aciens, Bacterium coli, Ba. 24

www.dacoromanica.ro

370

cillus subtilis din fig. No 95, Bacillus mesentericus, Bacillus

mycoides, Bacterium termo i altii.
Microorganismele cari insotesc pe cele principale, descom-

pun mai departe substantele rezultate in urma actiunei lor i

cari, dn s'ar ingramdi in cantitti mart ar inpiedica dezvoltarea in bune conditiuni a microorganisc.....
caN

fle41,1Y
(t)

Fig. No. 94.

melor principale.
La descompunerea substantelor pectice
intercelulare, contribue i un numar insem
nat de ciuperci. Actiunea lor se dezvolt

in prezenta oxigenului, i este mai puternica la suprafata pamantului in aerul atmos-

Gra-

nulobacter pectinovo-

rum, marit 650/1

(dupa E. Kayser).

feric. Intre altele stint Rhisopus nigricans

1 Mucor hiemalis, cari descompun substantele pectice dintre fibrele inului i canepei,

atunci cand plantele sunt puse sa se to-

peasca la suprafata pamantului, la roul. Altele dezvolt aceia

actiune ca de exemplu : Micrococcus roseus, Penicillium glaucum, din fig. No. 96, Mucor mucedo, Cladosporium herbarum,
cari descompun substantele pectice, atac a. foarte putin celuloza,
i substantele rezultate au de obicei o culoare neagr, din care
pricina Se crede ca ele contribuesc la formarea humusului.

b) Descompunerea celulozei. Dupa ce

substantele pectice, cari cimenteaza intre
ele celulele, au fost descompuse, membranele celulelor vegetale, cari sunt de natura
celulozica, ramanand in contact direct cu
microorganismele, incep i ele s fie ata- Fig. No. 95. Bacilcate de alte microorganism; cari ii incep
lus subtilis, marit
(dupa E. Kayser).
actiunea lor numai dup ce le-a fost inlesnita calea de catre microorganismele cari
provoaca fermentatiunile pectice. Peretii celulelor continand celuloz in diferite grade de concentratie, au o rezistenta deosibita la atacul microorganismelor. Sunt atacate in primul rand
celulele tinere, cari au membrana compusa numai din celuloza.
In al doilea rand sunt atacate membranele celulelor mai IAtrane, cari sunt compuse din suber, i in fine Tezistenta cea
mai mare o opun celulele ai cdror pereti sunt compusi din
lignina.

www.dacoromanica.ro

371

In urma actiunei microorganismelor, substantele celulozice

sunt descompuse in felul urmator :
C6 Hi0 06 + H2 0 = C2 HIE 06

(I)

(II)

C6 H12 06 =j-. 3C 02 + 3C 1-14.

Principalul agent, sub actiunea caruia este descompusa celu-

loza, este Bacillus amylobacter. El este anaerob i are forma

de bastonar, lungi de 4-8 p. i groase de 0,5 p..
Dintre microorganismele aerobe principalul este Bacillus
ferrugineus, care descompune substantele celulozice in felul
urmator
5C6 K2 02 + 24K N 08 ---= 24K H C 02+ 6C 02+ 13H 20 + 12N2.

Dupa cercethrile lui Omeliansky, in urma descompunerei

celulozei rezulta. 500/0 gaze (CO2, CH4, H), 50/2 acid acetic i
acid butiric. Bilantul fermentatiunei celulozice
ar fi dui:A Omeliansky urmatorul :
La 2,0851 gr. celuloz intrebuintat, ramne :
0,0750
ne fermentata.
Deci 2,0101 grame celuloza pierduta prin fermentatie.
Ca produse ale fermentatiei au fost :
Acizi grai
1,0223 grame.
CO2
CH4

0,8678
0 1372

11

2,0273 grame.
Acizii butiric, acetic, citric, etc, sunt neutra-

lizati de care baze, in special de catre hidra- Fig. No. 96. Petul de calciu. Dn varul lipseste, acizii rama- nicillium glaumm
nand liberi, inpiedicand actiunea mai departe (dupa E. Kayser).
a microorganismelor, opresc descompunerea.
Paralel cu microorganismele, cari provoaca fermentatiunea
relulozei, conlucreaza de obicei alte microorganisme ajuthtoare,
c a de exemplu : Bacillus fluorescens, din fig. No. 97, Bacillus
acidi lactici,Bacterium coli, Bacillus vulgaris, Bacillus subtilis,
Bacillus mesentericus, Bacillus cyanogenus, cari descompun mai
departe acizii de mai sus, inlesnind actiunea continua a microorganismelor principle.
24*

www.dacoromanica.ro

372

La descompunerea substantelor celulozice contribue in mace

masura i eiuperci, ca Mycogone puccinoides i Botoytis vulgaris.

0 actiune mai mica au: Cladosporium herbarum, Chaetonium

Kunzeanum i Aspergillus 'tiger. 0 actiune cu total redusa au :
Mucor mucedo i Rhisofius nigricans.
c) Descompunerea grasirnilor. Dupa ce substantele celulo-

1-,

zice din membrana celulei au fost descompuse, drumul fiind deschis spre interiorul celulei, isi incep actiunea lor alte microorga,
nisme, cari descompun substantele earl se
gasesc in interiorul celulelor.

Descompunerea grasimilor se face rni.

ales sub actiunea lui: Bacterium fluorcscensp

Fig. No. 97.

Ba- Bacillus prodigiosus din fig. No. 98, i Clacdiss fluorescens, dosporium butiricum. Contribuesc de asemenea
marit (d. E. Kayser). , .

t
din grupa Penicillium, Aspergalusi Oidium. in urma actiunei de descompunere, exercitat asupra
grasimilor, rezulta acizi grai, cari la randul lor sunt descom-

pui mai departe de alte microorganisme, (land ca rezultate

finale apa i bioxid de carbon.
d) Descompunerea substanfelor proteice. Tot inauntrul protoplasmei celulare, se gasesc cantitati insemnate de substante
proteice, cari aunt descompuse sub actiunea
anumitor microorganisme, ca: Bacillus per-

fringens, B. putrificus, B. gracilis putidus,

B. bifermentans. Tpate aceste microorganisme

dezvolta actiunea lor in lipsa oxigenului.

La descompunerea substantelor proteice Fig. No. 98. Bar
mai contribue i o alta categorie de micro- cillus firodigiosmi,
marit 1000/1r
organisme aerobe. Dintre ele un rol impor(dupa I. Schmidt).
tant are Bacterium vulgare, zis i Proteus
vulgaris, Bacillus proteus vulgaris i Bacillus vulgaris, care
are o lungime de 0,9-1,2 p, i o grosime de 0,4 0,6 [t. Uneori se gasesc mai multi uniti prin capitele lor, sub forma de
bastonae lungi, dui:4 cutn se vede in fig. No. 99, Alte bacterii,
cari dezvolta aceias actiune, sunt : Bacillus fluorescens liquefaciens, Bacillus mesentericus vulgatus, Bacillus ramosus, i
pi

Bacillus praepollens.

Sub actiunea microorganismelor de mai sus, substantele

albuminoide sunt descompuse eland natere la corpuri chimice
www.dacoromanica.ro

373

de diferite forme, ca peptone, si mai departe acid benzoic, fenol,

indol, stacol, etc.
Tot in aceast grupd -ar fi trebuit tratate mictoorganismele
cari contribuesc la sporirea azo-

tului din pamant, i cete cari

schimba forma sub -care se gasesc in pamant diferiti compusi
ai azotului, cari intereseaz dezvoltarea plantelor. Avand in ve.
dere insa. importanta pe care o

au, de acestea ne vom ocupa

intr'un capitol special.
e) Descompunerea compuilor

fierului, are loc sub actiunea

Zjze
1008

Id

,e 3

Fig. No. 99.

Bacterium vulgare.

(Proteus vulgaris), mrit 1000/t

(dupe. Schmidt).

unor microorganisme sub forma

de filamente lungi, intretesute intre ele i imbracate cu o teaca
gelatinoasa., de culoare galbena, din pricina sesquioxidului de

fier hidratat pe care '1 absoarbe. Sub actiunea lor carbonatul

feros este oxidat si transformat in oxid ferichidratat, de o culoare galbena inchisa. Acest
proces are loc pe o scar intins in natur,
i unele pmanturi 'si datoresc lui, in mare
parte, culoarea caracteristica pe dare o au.
Microortanismele cari provoaca aceste procese sunt : Gallionella ferrUginea, Crenothrix-

Kuhniana, Siderocapsa major, SiderocapsaTreubii, Leptothrix ochracea, Spirophyllum

ferrugineum i Cladothrix dichotoma care sevede in fig, No. 100.
0 Descompunere compu,silor sulfului, esteprovocat de multe microorganisme. Cu ocazia.
Fig. No. zoo.

Cla-

descompunerii substantelor proteice, de care

dothrix dichotoma, .am amintit mai inainte, rezultd oantitati insemnate de hidrogen sulfurat.
merit
(dupe E. Kayser):
Din punctul de privire al actiunei lor, in

legatura cu sulful, microorganismele se pot .

Imparti in doua categorii, uncle cari in urma actiunei lor dau
nastere la hidrogen sulfurat, altele cari '1 descompun.
Cele din prima categoric reduc sulfatii and nastere
la SH2, si dintre ele o actiune importanta au Spirillurn dewww.dacoromanica.ro

374

.sulfuricans zis i Microspira desulfuricans i Microspira

aestuarii.
Cele din a doua grupa, cari descompun hidrogenul sulfurat,
au un rol binefacator pentru vegetatie, fiindca
acest gaz; adunandu-se in cantitate mare in pamant, ar avea o actiune otravitoare asupra plantelor.
Aceste microorganisrne descornpun H2 S prin

oxidatie, in urma careia rezult apa i sulf liber,

care se ingram5dete in organismul lor, sub

forma de picaturi cari pot reprezenta patru cincimi din greutatea lor. Dintre acestea o actiune
importanta au diferite specii ale genurilor Beggiatoa i Thiothrix. Mai raspandit este BegFig. No. roz.
giatoa alba, din fig. No. 101, care se prezinta
Beggiatoa alba,
In mediu cu H, S, sub forma de filamente cu o grosime de 2,8
2,9 p. In mediu fr H2 S ea nu se poate dezmAritA 900/1
(dup Kayser). voha, filamentele se dezorganizeaza i pier, ca
in fig. No. 102. 0 actiune tot atat de importanta au i Beggiatoa mirabilis, Beggiatoa media si Beggiatoa
minima.

Din genul Thiothrix mai raspandite sunt

nivea, Thiothrix tenuis, i Thiothrix tenuis-

Thiothrix

sima.
Pe langa cele enumarate pana aci, cari sunt
incolore i in forma de filamente, mai sunt altele cari au forme diferite : rotunde, de spirili

etc. Dintre ele o actiune insemnata in pamant

au : Monas Okenii, Monas Warmingii, Spiritlum volutans, Ophidomonas sanguinea,Rhabdomonas rosea etc. Pe langa faptul ca descompun
H2 S, care are actiune vtmtoare asupra plantelor, sulful din organismul lOr, prin oxidatie, Fig No. 102.
se transform in acid sulfuric, care, in contact Beggiatoa alba,
farA
cu carbonatul de calciu. da natere sulfatului de H,InS,mediu
mAri 900/1
calciu, care este folositor plantelor.
(duill Kayser).
g) Alte microorganisme din pa'mant. Pe langa
principalele categorii de bacterii, pe cari le-am cunoscut pana
acum, mai sunt i altele cari dezvolt actiuni destul de importante in pamant, asupra cdrora insd nu ne putem opri.
www.dacoromanica.ro

375

Dupa cercetarile lui C. Gimingham, Hall, Miller i

s'a dovedit Ca unele bacterii descompun sarurile organice de
calciu, mai ales oxalatul de Ca, i le transforma in carbonat de
calciu. Actiunea acestor microorganism e este de mare importanta
pentru pamanturile sal-ace in var.

Altele, in urma actiunei lor vitalepe care o dezvolta, dau

pamanturaor mirosul caracteristic pe care '1 au and sunt intoarse de brazda plugului, sau imediat dupa o ploae care cade
dupl o epoch secetoasa. Acest miros caracteristic se datorete
actiunei lui Actynomices odorifer zis i Cladothrix odorifera.
Nu s'a putut ins determina compozitia substantei care da acest
miros caracteristic pamantului.

4. Microorganismele cari influenteaz azotul

din pmnt.
a) Fixarea azotului din aer prin microorganismele cari
trilesc libere in pamcint. Inca de multa vreme se observase, la
statiunea experimentala de la Rothamsted din Anglia, de
catre Lawes i Gilbert, c un teren, care la inceput continea
1-24 azot, lasat timp indelungat ca faneath artificiala, in log
sa-i micsoreze continutul in azot 'i l'a sporit pana la 4-100/0Mult vreme n'a putut sa fie explicat acest spor in azot al pAmAntului.

Boussingaukfacand experiente cu plante cultivate in nisip

calcinat, cari primise substantele hranitoare necesare, i intretinand in tot timpul experientei in jurul plantelor q atmosfera
inchisa sub un clopot de stield, constata la sfarit c planta nu
asimilase azot din aerul atmosferic.
Tot in acela timp Georges Wale, fcand acel eai experiente, cu plante cultivate in nisip necalcinat, care, pe langa celelalte substante hranitoare, primise i nitrati, la sfarit constata.
c planta a asimilat pe langa azotul din pamant i o anumita
cantitate de azot aerian, de oarece azotul care lipsea din pamant, era mult mai putin de cat cantitatea de azot gsit in
organismul plantelor. Georges Wille isi face credinta ca plantele absorb azotul din aernl atmosferic prin frunze, la fel
cum absorb bioxidul de carbon.
In urma discutiunei intervenith intre cele doua pareri opuse, ale
lui Bousingaulti Georges W ille, Academia de tiinte din Paris,

instituind o comisiune pentru a cerceta de partea cui este drep

www.dacoromanica.ro

376

tatea, verificand experientele,

da dreptate lui Georges Wit le.

Nu se tia ins care este mijlocul prin care planta poate fixa
azotul din aerul atmosferic, sau eventual calea pe care Omantul li sporete continutul in azot.
Mai tarziu Bousingault, observand fenomenul sporirei sub-

stantelor azotoase din pamant, si recunoscand a de multe ori

unele plante au in organismul lor mai multe substante azotoase
de cat cele cari lipsesc din pamant, sustine c plantele absorb
azotul din atmosfer sub form amoniacala, sail sub aceiaforma

azotul este adaugat pamantului prin ploaie rota, etc.

Berthelot, experimentand cu pamant natural fara plante,
constata ca dupa catva timp continutul in azot al lui crete. El
constata acest lucru dozand azotul din pam ant la inceputul i la
sfarituI experientelor.
M. Sloesing repet experientele lui Berthelot, dozeaza insa

azotul dintr'un anurnit volum de aer inchis in interiorul unui

clopot de sticl inainte i dup. experienta, i, ne gasind nici o
schimbare in proeentul de azot al aerului, trage concluzia ca
pmantul nu-i inbogateste continutul in azot pe socoteala a.zotului atmosferic, parere contrarie celor sustinute de catre
Berthelot.

In acest fel chestiunea fixarei azotului de catre pamant

ramane ne limpezit, pana cand in anul, 1886 Hellriegel,,

in Germania, incepe experiente asupra aceleini chestiuni, El
cultiv in oale cu nisip orz. rn unele oale pune numai fosfat
de potasiu, clorura de potasiu i sulfat de magneziu. In altele,
pe langa substantele de mai sus, pune i nitrat de calciu. Cele
far nitrati se dezvolt pe socoteala rezervelor pe cari le avea
in samant la inceput, apoi tanjesc, mai tarziu ii dezvolt organele pe socoteala organelor formate la inceput. Plantele cari
primisera i azot sub forma de nitrati, au o dezvoltare normala i foarte frumoasa.
experienta o incepe
El prepara 42 de vase in cari
Aceia

Cu

plante

pune ate

leguminoase.
4 Kgr. de

pamant sterilizat, care primise fosfat de potasiu, clorura de

potasiu i sulfat de magneziu. Din aceste vase 30 sunt lasate in felul aratat mai sus, in zece ins purie, in fiecare, ate
25 de gr. de zeama de parnant, iar in cloud zeama de pamant
este data dupa ce mai intai a fost fiart. De la 23 Mai, Cand
incepe experienta, pana la 15 Iunie, plantele din toate vasele
www.dacoromanica.ro

377

au o crestere uniforma. Dupa aceast data insa, plantele din

vasele cu pamant sterilizat i fara zeama de pamant incep sa
sufere, pe cat vreme celelalte au o dezvoltare normala si frumoasa. La recoltd, oalele cari au primit zeamd de pamant ne
fiarta dau o recolta foarte frumoasa, pe catd vreme cele cari
erau cultivate in mediu sterilizat, fara zeama de pamant, n'au

:1;*71

putut ajunge pn. la maturitate. De asemenea

nici vasele cari primisera zeama de pamant
/Fa-IA(1 (i
dui:Ca ce fusese fiarta nu au putut sd dea o
recolta bung. Aceasta era proba c prin initNyx=v=---1=
termediul zemei de pamant, pus inauntrul
en---.4'1
vaselor, se aduceau fiint vii cari contribuiaa VA"Zt1=-4.4
Fig. No. 103.
la dezvoltarea in bune conditiuni a plantelor.
Winogradzky, cercetand de aproape fe- Clostridium Pasteunomenul sporirei procentului de azot al pa- rianum, marit 1000/1
(dupA Kayser).
mantului, separa pentru prima datd primul
microorganism, care contribue la fixarea azotului, i il numeste :

Clostridium pasteurianum, care se vede in fig. No 103.

Este up microorganism anaerob, care traeste in straturile adanci

ale pamantului, insotit de alte dou microorganisme aerobe,

cari, consumand oxigenul din atmosfera inconjuratoare, ii criazd
mediu prielnic pentru dezvoltarea lui, lipsit
ooga, 0 un
0 0 %(;) 0 0o de oxigen, sau cu oxigen putin. Are forma de

bastonase, groase de 1,2-1,3

e 1,5-2

AIR% No. 104.

Azotobacter
chroococcum,
mArit 1000/1
(dupA E.Kayser).

j.t

lungi de

Consuma hidrati de carbon si dezvolt

acid acetic, acid butiric, hidrogen, bioxid de car,
11.

bon. Consumand un gram de zahar poate fixa

1,5-3 mg. de azot. Este putin raspandit -in pamant. Efectul lui fertilizator este redus.
Un alt microorganism a fost separat de care
Bejerinck i numit Azotobacter chroococcum, din

fig. No. 104. Este mult mai activ de cat precedentul i se hraneste cu hidrati de carbon, avand nevoe in acelas timp de mari
cantitati de acid fosforic, calciu, potasiu si oxigen, fiind microorganism aerob. Actiunea lui vitala incepe la 6-10 grade, creste
treptat pana la 25-30 grade temperatura optima, maximum
de temperatura fiind la 40-50 de grade. Consumand 165 de
grame de glucoza, poate fixa un gram de azot. Ca rezultat al
functiunei lui vitale dezvolt : alcool etilic, acid formic, butiric
www.dacoromanica.ro

378

lactic, CC)2, H. Prezenta calciului

activeazA mult dezvoltare.

de oarece, dat acizii degajati nu sunt neutralizati, atunci

impiedica dezvoltarea mai departe in bune conditiuni. Varul
neutralizeaza aceti acizi i contribue in acest fel la mentinerea
iinui mediu prielnic pentru dezvoltare. In privinta fixarei azotului aerian pe langa atesta, un rol important joaca Azotobacter
agilis, din fig. No. 105, Azotobacter danicus, A. malabarensis,
A. Rejerinckii, A. Vinelandii.
Winogradzky crede ca hidrogenul In stare nscanda, dezvoltat in urma functittriei vitale a microorganismelor, se unete
cu azotul din aer i da natere la NH3. Gautier si Donin cred
ca azotul din aer este fixat pe cale de oxidare. Gherlach i
Vogel sustin c. azotul aerian este fixat inauntrul celulei mic'JO

roorganismului, pe- hidratii de carbon, dand nastere

in acest fel la substante albuminoide.
44%

In fine tot aci trebue s amintim c, dupa cercetarile lui Berthelot, Purievici, Frfilich si
sa dovedit ca si unele mucegaiuri au facultatea de
a fixa cantitati mici de azot atmosferic. Acestea
Fig. No. I* sunt mai ales : Penicillium glaucum, SterigmatoAzolobacter cystis nigra, Mucor stolonifer, .Monilia candida,
451(

agilis

1000/1

(d. Kayser).

Oidium lactis.

De asemenea azotul din aerul atmosferic mai

poate fi fixat de multe alge.

b) Fixarea azotului din aer prin microorganismele cari

iraesc In simbioza cu plantele. Inca din timpul lui Plinius se
cunostea cA anumite plante puteau sa creasca in pAmanturi
foarte sarace, i sa dea recolte destul de bune.
La Chinezi, Inca de sute de ani de zile, era cunoscut rolul
important pe care'l joac leguminoasele in inbunatatirea puterei
productive a pamantului. Cu toate acestea, in timpurile moderne
multa vreme, rolul plantelor in fixarea azotului aerian era contestat. Ast-fel Boussingault, Lawes i Gilbert nu admiteau fixarea azotului prin plarite.
Pentru prima data M. Prilleaux observa nodozitatile cari
sunt pe radacinile plantelor leguminoase.
Breal, cel d'antai, gAsqte cA aceste nodozitati de pe rAdAcinile plantelor, trebuesc sa. fie datorite unor fiinte mici, cari
se dezvolta in interiorul tesutului radacinei plantelor. FAcand
.experiente cu lupin in pAmant sterilizat, observa cA nodozitatile
www.dacoromanica.ro

379

nu se formeaza pe rdacinile plantelor. Dna ins pe radacinile

lupinului, care cretea intr'un nisip sterilizat, face intepaturi cu
un ag, cu care inainte intepase nodozitatde de pe radacinile lupinului cultivat intr'un mediu nesterilizat, observa ca si pe raddcinile 1upiru1ui cultivat in rnsipul sterilizat incepe sa se formeze
nodozitkti.

In Germania, Schultz Lupitz demonstreaza, in urma unor

experiente indelungate, din punct de vedere practic, rolul important pe care'l au plantele leguminoase in inbunatatirea for0 0_
edg
Om,
tei productive a pamantului.

sprthr

Hellriegel si Wilfahrt cerceteaza de aproape felul cum

etiett 4,

cresc i se dezvolt plantele leguminoase, i aduc de asemenea

probe temeinice privitoare la ro-

lul pe care il au in fertilizarea

pamantului. Cu toate ca se cunostea la aceasta data actiunea
binefacatoare pe care o au plantele ieguminoase asupra parnanturildr, nu se cunostea totusi carui fapt se datorete dezvoltarea
nodozittilor de pe radacinile lor.

e,

s 0 cla

d"

el%)
Fig. No. .ro6.
Bacterii dirt no_
dozittile leguminoaselor, mdrite1000/1 (dup. E. Kayser).

Cel dintal care a reuit sa

separe microorganismele, cari se dezvolt in radacinile plantelor i dau natere la nodozitati, a fost Bejerinck in anul 1888,.
i le numete in mod generic Bacillus radicicola. Prazmowsky
le-a numit Bacterium radicicola, iar ali Pseudornonas radicicola si Rhizobium leguminosarum.

L. Baffler i K Stormer le inpart in doua grupe principale numite : Rhizobium radicicola i Rhizobium Bejerinckii..
In fig. No. 106 se vad bacterii din nodozitatile de mazariche.
Studiile asupra microorganismelor cari trdesc in simbioza.
cu plantele leguminoase inmulOndu-se, s'a dovedit ea pentru
fie care dintre genurile de plante leguminoase, exista o anumita forma de microorganisme, cari se dezvolt pe radacinile
lor i provoaca formarea de nodozitati. Diferitele forme au fost
de aproape studiate de catre Nobbe, Stutzer, Frank i Sloessing.
Asupra rolului pe care 11 au microorganismele in dezvol-

www.dacoromanica.ro

380

tarea plantelor leguminoase i asupra recoltelor, ream mai jos

urmatoarele date, dupa experientele lui Hellriegel si Wilfahrt,
din cari se vede in mod comparati v. recolta in substanta uscata data de lupin, i cantitatea totala de azot din recolta, atunci
cand este cultivat in mod comparativ, in sol natural i in sol
sterilizat ;
S01UI

Sol natural
Sol sterilizat

Azotul dat

.{

0,022 gr.
0,023
0,020
0,022

Recolti de

Azot tn recolt

subst. use.

Diferenta

Azot i-

38,919 gr.

0,998 gr.

33,755
0,989
0,989

0,981

+0,975 gr.
+0,958

0,016
0,011

0,004
0,009

,,,,

,,

Din datele de mai sus se vede ca atunci cand lupinul a

fost cultivat intr'un sol natural, microorganismele au patruns in

radacini si au dat natere la nodozitti.

Recolta totala obtinut in acest fel a fost
mare. Cantitatea de azot fixata de catre
plante a fost mult mai mare de cat cantitatea de azot care se daduse sub forma
de ingraamant. Diferentele in plus in azot,
cari se vad in ultima coloana, au fost fixate

de care microorganisme din aeruf atmosferic. In al doilea caz, cand lupinul a fost
cultivat in mediu sterilizat, microorganismele din sol find distruse, planta s'a dezvoltat singura, fr microorganisme, recolta

totala in substanta uscata obtinuta a fost

./
Fig. No. 107.

Peri-

mult mai mica, cantitatea de azot fixat in

recolta de asemenea a fost mult mai mica,
de cat in cazul precedent, i mai mica de cat

sor de pe rAdacinile

cantitatea de azot data sub forma de in-

mazgrei, cu canalul de

graaminte.

infectie pe unde pg-

In pamant microorganismele radicicole

yin
in contact cu periorii absorbanti ai r(dui:4 E. Kayser).
dacinilor de leguminoase, cari nu sufit apa-rati de o scoart atat de rezistenta ca restul radacinei. Bacteride
patrund astfel prin varful periorilor, d'alungul lor deschid un
,canal de infectie, dupa cum se vede in fig. No. 107, prin care
inainteazd pana in scoarta radacinei.
trund bacteriile

www.dacoromanica.ro

381

Ajunse acolo, in celulele scoartei, prin actiunea lor, iritd celu-

lele cari se inmultesc anormal si dau nastere la nodozitdti compuse din celule hipertrofiate, populate de
-colonii foarte puternice de aceste microorganisme.

Aceste umildturi le gdsim asezate atat

pe axul principal al rAddcinei, cat i pe ramificatiunile

secundare, atat

pe pdrtile

bdtrane si groase cat si pe extremitdtile

tinere

se vede

subtiri ale rdddcinilor, dupd cum

la rAddcina de lupin din fig.

No. 108.

Forma i marimea pe care o au aceste

nodozitdti sunt diferite, dupd plante si chiar
pe rAddcina aceleiasi plante. La unele plante Fig. No. zo8.

RA-

dAcin de lupin cu nodozitAti bacteriene

nodozitAtile sunt mai mari la altele mai

mici, si la aceias plantd se pot gAsi nodo- (dupl E. Schribaux).
iitAti mici cat gdmdlia unui ac, unele mari
cat un bob de mazdre si altele de mdrimi intermediare. Ca
formd la unele plante nodozitAtile sunt rotunde, sferice, Ia altele
ovoide, la altele cu
o forma neregulatd.

In fig. No. 100 se

vede in a, o radading de lupin in
mdrime naturald cu
nodozitAti, in b o

celuld din nodozitati plind cu bac-

tenii, i in c o sec-

42

a= nodozitAti de pe radacina
Iupinului In mrime natural; b celul plinA
Fig. No. .109.

cu, bacterii, din nedozitatile hipinului, 600/1;

c = tAetura trans-versal In teo nodozitate de lupin, 1/1 (dupa E. Kayser),

tiune long itudin ald

printr'orAddcind care poarta nodozitati,

i in care se arat
in mod schematic
grupele de celule,
In fig. No. 110 se vede o

din nodozitdti, pline cu bacterii.

tdeturd transversald intr-o nodozitate de mazdriche. Pe din afard

este scoarta, dup. care vine o serie de fascicule vascuIare, ca

nite inele asezate in cerc, iar induntru tesutul bacteroid.

www.dacoromanica.ro

382

Microorganismele radicicole in pamant se prezint sub forma

de bastonar, ca in fig. No. 106 in coltul din dreapta de sus,

cu o lungime de 4-5 p. i o grosime de 1 p. Dupa ce au
patruns in interiorul radacinilor, i au in,
ceput s provoace formarea .4de nodozitti,
ele cresc,
schimb forma, incep sa se

ramifice din ce in ce mai mult, cum se

vede in fig. No. 106 sus in coltul din
stanga i apoi jos, pana and dau natere
la filamente ramificate in toate directiile
in interiorul celulelor, dupa cum se vede
in fig. No. 111, in care este aratata o secPune intr'o nodozitate de mazare. Bacte-

Fig. No. zio. TheturA

transversalA printr'o nodozitate de mAzAriche,
riile se transforma in bacteroide. Bejerinck
maritA 10/1
gasete ca. in aceasta stare, in care ajung
idupA E. Kayser).

cand plantele sunt in floare, bacteriile

pierd din virulenta, inoculate altor plante provoaca nodozitati
putine, cari se formeaza incet.
Numarul nodozitatilor, cari pot sa fie pe radacinile unei
singure plante, este foarte mare,
i Nobbe a numarat pana la 457 la
o singura. planta.
Ajunse inauntrul radacinei, microorganismele au o dezvoltare foarte

repede, consumand la inceput i

substante quaternare luate din organismul plantei. Mai tarziu se
hrnesc numai cu substante ternare
i azotul '1 ea din aerul atmosferic.
Dupa ce plantele se recolteaz, radacinile moarte, ramanand in inte-

r-A
Fig. No. rr.r. Sectiune trans
versalA Inteo nodozitate de ma-

riorul pamantului, mare parte din zAre cu bacteroide, mAritft 700/1,

(dupa Schribaux).
microorganismele, cari se gseau
in interiorul nodozitatilor, murind,
corpul lor prin descompunere lasa pamantului cantitati insernnate de azot organic sub forma de amide, i azot anorganic sub
forma de nitrati. In timpul creterei i dezvoltrei plantelor
leguminoase, de asemenea, mare parte din microorganismele
din nodozitati murind, corpul lor descompunandu-se, planta folosete azotul strans din aerul atmosferic.

www.dacoromanica.ro

383

Ca toate microorganismele, i cele din nodozitatile leguIninoaselor, pentrii dezvoltarea lor, au nevoe de anumite condiPuni de mediu, cari pot fi mai mult sau mai puPn prielnice.
Dup cercetarile fcute pang. in prezent, s'a vazut cal aceste
microorganisme incep s se dezvolte atunci cand temperatura
este del cel putin trei grade, au
optimum de dezvoltare la 18 20
de grade, si limita superioara de
4\
temperatura, de la care inainte
nu mai pot sg se dezvolte, este
_
<le 45 de grade. Sunt dotate cu
6
o mare proprietate de micare,
incat ele se pot raspandi cu uuZIP

rinta in stratul pamantului., In

"

Urobacillus PasFig. No. 112.

teurii, marit 5000/1 (dupa Puchner).

24 de ore ii pot schimba locul

cu 12 mm.
Cantittile de azot, pe cari microorganismele, cari se dezvolta de rdacinile leguminoaselor, 11 fixeaza din aerul atmosferic i II adauga pamantului, sunt destul de insemnate, i au
In acest fel importanta mare in hrana plantelor care urmeaza
dup. leguminoase. Dupa cercetarile lui Schneidewind, in

,%53

63,

urma cultivaret urmtoarelor plante, sporul

de azot la hectar a fost urmatorul :

0soa 03 6'0 o 06 o
o 8

oo

cPcg

stt,

8 0

e
0

`'

% cs, oo

cee Po.

MicFig. No, rid.

rococcus ureae, math

Mazare,fdsole, mAzariche 116-151 Kgr. N la Ha.

Trifoiul galben . . . . 112-145
N
Ha.
202-206
Lupinul
N
Ha.
217-229
Seradella
N
Ha,

Aceste cantitti insemnate de azot adaugate pamantului, servesc pentru hrana plan-

telor cultivate in anii urmatori.

1000/1 (dupa Kayser).
c) Schimbrile azotului in paindnt. Azotul in pamant se gasete sub diferite forme
i sufera schimbari continui, cari sunt de natura a-1 face uneori
usor asimilabil pentru plantele cultivate, alte-ori, datorit acestor schimbari, se pierde in atmosferd. In stare organica se gasete in pamant sub forma de diferite sruri, cari mai ales sufera continui schimbari sub acpune microorganismelor. De
exemplu ureea, din mina., este descompus de catre Urobacillus
Pasteurii, din fig. No. 112, care dintr'un litru de solutie nutri-

tiva descompune trei grame de uree. Alte specii raspandite

www.dacoromanica.ro

384

sunt : Urobacillus Duclauxii, U. Freudenreichii, U. Miquelii,.

U. Van Tighemii. Urobacillus este foarte rgspndit in naturg,

si produsul acOunei lui de descompunere este amoniacul. Un
alt microorganism, care de asemenea descompune ureea din
urina, and natere la amoniac, este Micrococcus ureae, din fig.
No. 113. Aceasta transformare a ureei in amoniac, se poate socoti ca primul stadiu de transformare a substantelor
azotoase din pgmant. Tot aci trebuesc din
erf

nou amintiti : Bacillus fluorescens, B. mycoides, B.

subtilis, B. mesentericus, i B. butyricus, cari actiorignd asupra substantelor organice cu azot din pgFig. No. z.14. mant, dezvolth amoniac.

!A

ILit

Nitrosomonas
europaea,
mArit 1000/1

(d. Schmidt).

Amoniacul rezultat din aceste descompuneri,,

sau de alta origing, nu ranthne in intregime in
aceastg forma. Parte din amoniacul rezultat se
pierde in atmosfera, parte ins este transformat

mai departe, i avem in acest caz al doilea stadiu de transformare al substantelor azotoase. Aceasta transformare are loc tot,
sub actiunea microorganismelor.
Amoniacul este transformat in acid azotos sau nitros. Principalul dintre aceste microorganisme este Nitrosomonas europaea
sau Pseudomonas europaea din fig. No. 114, descoperit de cam
Winogradsky in anul 1891, care transforma

amoniacul, prin fixarea a trei molecule de

oxigen, intr'o molecul de acid azotos i o

el,

molecula de apg:
N 1-13 -1- 30 = N 02H + H2 0.

Nitrosomonas are o multime de variet4i, Fig. No. 115. Nit

tipice diferitelor regiuni i diferitelor Oman- rosomonas yavaturi, cum ar fi de pilda Nitrosomonas java- nensis marit 1000/1.
(dupa Schmidt).
nensis, din fig. No. 115. Alte specii de Nitrosomonas provoaca coloratiuni, cum ar fi N. pyocyanea din fig.
No. 116 i N. syncyanea zisa i Bacillus cyanogenus din fig.
No. 117.

Mai cleparte, substantele azotoase sub forma de azotiti,

sunt transformate, tot sub actiunea microorganismelor, in azotati, sau nitrati, prin fixarea unei molecule de oxigen la o molecula de acid azctos, rezultand o molecula de acid azotic. Principalul din aceste microorganisme, zise microorganisme sau fer-

www.dacoromanica.ro

385 .
menli nitrici, este Nitromicrobium serminans, separat de catre
Stutzer. Este foarte raspandit in parnanturi, i are o actiune
foarte buil in legaturd cu substaritele azotoase din pamant i
viata plantelor. El transforma azotul organic in nitrati asimilabili de catre plante. Conditiunile favorabile pentru dezvoltare a
lui, sunt ca pmantul s fie bine aerisit, pentru
a avea o cantitate suficientd de oxigen, i sa
confie o anumit cantitate de umiditate. Mtj
diul de- dezvoltare trebue sa fie alcalin pentru
f
.
ca nitratii rezultati s poatd fi fixati de catre
baze. Pentru acest motiv este nevoe de prezenta varului, care, daca lipsete, trebue dat Fig. No. zr6. 17itrosomonas pyocyain cantitti moderate.
Temperatura favorabild dezvoltarei lui este nea, mdrit 1000/1
de 37 de grade, cnd are o dezvoltare optima, .(aupd. Schmidt)

I (

/- e

minimum de temperaturd fiind de 6 grade, iar maximum de

temperaturd de 55 grade.
Acestea sunt principalele schimbari, pe cari le sufera substantele azotoase din resturile organice ale pamantului, pana.
Cand sunt aduse, sub actiunea microorganismelor, in forma anorganica asimilabila de catre plante.
Paralel cu aceste procese, zise de nitrificare, in pamant se petrec ins i alte
fenomene, cati au ca rezultat schimbarea
A.
azotului din forma de nitrati in forme
mai simple, ca amoniac i azot liber, cari

se pierd in cea mai mare parte in

Fig. No. 117.
Nitrosomonas syncianed, mdrit
1000/1 (dupa Schmidt).

at-

mosfera.

Procesele de denitrificare. Au loc sub

actiunea altor categorii de microorganisme, unele dintre ele aerobe, altele anaerobe. and in stratul
pamantului aerul atmosferic patrunde cu greutate, i oxigenul
se gasete in cantitate mica, atunci actiunea microorganismelor
nitrificatoare este din ce in ce mai mica, i din contra actiunea
microorganismelor denitrificatoare este tot mai mare, pah carid
ajunge sa acopere complect acciunea celor dinti. Microorganismele denitrificatoare, spre deosebire de cele nitrificatoare,

se pot dezvolta cu uprinta int'un pamant uscat tot aa de bine

ca i intr'un pamant cu multa umezeald, intr'un pamant indesat
25

www.dacoromanica.ro

386

sau la, o ternperatura scazuta, conditiuni in cari activitatea microorganismelor nitrificatoare este inpiedicata.
Dintre- aceste microorganisme principalii sunt: Bacillus
deniirificans I si ii i Bacillus phycocyaneus. Sub actiunea lor
nitratii din pamant, cari trebuesc s fie folositi de care plantele
cultivate, sunt redui sub forma de amoniac i. azot liber, cari,
in cea mai mare parte, se pierd in atmosfera.
Actiunea acestor microorganisme poate s alba efecte foarte
rele, din punctul de vedere al dezvoltrei plantelor, atunci eand
stratul de la suprafata al pamantului nu este bine lucrat, nu este
destul de afanat, pentru ca aerul atmosferic, patrunzand cu usurinta, s poat stimula activitatea microorganismelor nitrificatoare, atunci cand stratul de la suprafata al pamantului nu contine
cantitatea de ap a. si nici temperatura necesara.
Din contra, dac pmantul este bine lucrat i la timpul cel
mai potrivit, facand ca aerul atmosferic s patrundl cu uurint
i apa sa fie absorbita, atunci microorganisthele nitrificatoare, gasind conditiuni prielnice pentru dezvoltarea lor, descompunand

resturile de substante organice i transformand azotul organic

din pmant in nitrati, sporesc puterda productiva a pamantului.
5.

Agiunea organismelor vii asupra pmntului.

a) Ciclut biocoenotic. Pe lang actiunea pe care fiecare grup

de organisme din pamant o exercit asupra diferitelor lui parti

constitutive, toate la un loc formeaza un ciclu biocoenotic inchis i depinzator de pamant i factorii climaterici, in felul cum
am aratat pana aci. Organismele inferioare, cum sunt Bactertile
i ciupercile 'i eau substantele nutritive, de cari au nevoe, parte
din pamant, parte din aerul din atmosfera pamantului. La randul lor ele furnizeaz azotul, de care au nevoe pentru hrana,
algelor, i toate impreun servesc ca hrana pentru Protozoare.
La randul lor Protozoarele servesc ca hran pentru Rotatorii
i Nematode. Acestea din urma servesc ca hrana Myriapodelor
i Tardigradelor. Mai departe toate organismele mrunte ale
pamantului

microedaphonul

servesc ca hrana pentru rame,_

in ale caror excremente se gasesc resturile acestor animale,

dup a. cum se vede in fig. No. 87 de la pag. 357.
Toate aceste organisme edaphice sau geobiote formeaza.
deci un ciclu inchis, i prin functiunile lor vitale influenteaza
proprietatile pamantului.

www.dacoromanica.ro

387

In ce privete in special Protozoarele, ele, hrnindu-se cu

microorganism; au rolul unor adevarate fagocite in sol i se crede
ca actiunea lor ar fi daunatoare din puhctul de privire al fertili-

ttei pamantului. Ele ins nu sunt in stare activa in pamanturile cultivate de cat putin limp, numai atunci arid apa trece
peste procentul obicinuit. Chestiunea in ori ce caz nu este
complect studiata, i mare parte din cercetatori cred ea Edaphon-ul, din pricina actiunei exercitat de organismele cari '1
compun, este un indicator al strii de fertilitate a pamanturilor.
b) Formarea humusului. In capitolul in care ne ocupam
cu flora i fauna interna-a pamantului trebue sa ne oprim i asupra formatiunei humusului.
In urma actiunei dezvoltata de organismele geobiote, i a
actiunei de descompunere exercitata de bacterii i ciuperci asupra
resturilor organice, de origina animal i vegetala din pamant,
rezulta, din cele ternare, CO2, care se inmagazineaz in atmosfera lui i in apa care se gasete in pamant. A doua categorie sunt
corpurile quaternare, din cari rezulta, cand descompunerea se
face in conditiuni optime i este complect, amoniac.
De fapt ins in natura, factorii cari conditioneaza actiunea
microorganismelor i descompunerea substantelor organice, nici-

odata sau forte rareori se gsesc in conditiuni optime, i din

aceast pricina descompunerile se opresc in anumite momente,
sau se fac in mod lent. Din aceste prictni descumpunerile sunt
incomplecte, i -substantele ran-lase sunt sub diferite forme int er-

mediare, intre forma lor originark pe care au avut'o in tesutul

animal i vegetal, i ultimul stadiu la care pot s ajunga, atunci
cand descompunerea este complecta. In acest fel cantitati insemnate de resturi organice, in diferite stadii de descompunere, se
ingtmdesc in pamant, i toate la un loc constitucsc acea sub-

stanta neagra numita humus, care da culoarea inchisa Omanturilor i le face s alba un aspect lucios i gras. Formatiunea
humusului, avand in vedere numarul mare de microorganisme
cari iau parte prin actiunea lor, i complexul mare de factori
cari se pot grupa in diferite feluri, este foarte complicata i
compozitiunea lui, prin urmare, este foarte complexa. Nu se
cunoate in mod exact pana in prezent adevarata compozitie
a humusului i toate substantele cari 11 compun. Omeliansky
i Stoklasa cred ea in compoziOa i la formatia humusului rolul
principal 11 joaca pentosele. LOknis crede ca humusul se for25*

www.dacoromanica.ro

388

meaza, in cea mai mare parte, in urma descompunerei ligninei.

Bejerinck crede ca la formatiunea humusului iau parte mai ales
ep;derma i. fesuturile scoarlei vegetalelor.
Prin cantitatile de azot, pe cari le fixeaza, i cari se acu-

muleaza din resturile de substante organice vegetale i animale, humusul joaca un rol important in legatura cu hrana
plantelor. In regiunile aride, sau semiaride, unde pamanturile
nu au suferit actiunea de spalare hidrochimica a apei si stint
bogate in sruri minerale, productivitatea parnanturilor de multe

ori sporeste in mod paralel i treptat cu procentul de humus

al pamanturilor.
,
Asupra celorlalte saruri minerale, cari servesc la hrana
plantelor, humusul de asemenea joaca un rol important in lega.tura. cu puterea sa de absorbtiune. El absoarbe cantita0 insem-

nate de saruri de potasiu i de fosfor, pe cari le tine strans

legate, le scapa de actiunea de spalare a apei, i le pune la
dispozitiunea plantei treptat cu mersul vegetatiei.
Din punct de vedere fizic importanta pe care o are humusul in pamant este tot atat de mare. Pamanturile grele, daca li

se sporete continutul in humus, devin mai afanate, sunt patrunse mai uor de catre aerul atmosferic, si sunt lucrate mai
usor cu instrumentele. Avand in vedere capacitatea mare de apa

pe care o are, humusul sporeste inteo mare masura capacitatea pentrii apa a pamanturilor. Pamanturile nisipoase upare,
daca contin o anumit cantitate de humus, devin mai consistente,

pierd structura granulara pe care '6 au, calpata o structur glomerular, capata o putere mai ntare de absorbtiune pentru apa,
saruri si gaze, au o activitate microbiana mai intens6, devin
mai productive.

Ciupercile, dupa Bejerinck, au un mare rol in formatiunea

humusului. In timpul toamnei, frunzele copacilor din pdure
cazand la suprafata pamantului, umezindu-se, sunt Inconjurate i
lipite intre ele prin miceliile ciupercilor, in special ale lui Clados-

porium humijaciens, sub a cal-or actiune mai departe sunt descompuse si transformate in substantele humke pe cari le gasim
in stratul pamantului.
0 actiune tot atat de. insemnat au si Actinomyces chromogenus i Pyrenocheta humicola,
Koning crede c rolul cel mai important in formatiunea humusului il are Trichoderma viride ..i Cephalosporium Koningi.

www.dacoromanica.ro

389

Flora ciupercilor este diferit raspandita, la diferitele feluri

(le pamanturi, dupa conditiunile de mediu pe cari" le tntrunesc.

Astfel in pamantqrile foarte bogate in humus, se gasesc de

obicei Mucorinee marl. ca: Mucor hiernalis. Dintre Mucorineele
.cari se dezvolta in aceste pamanturi Haghem descrie 16 specii.
In pamanturile acide de padure se dezvolta mai mult : Mucor
Ramannianus, Mucor strictus, Mucor flavus si Mucor silvaticus.
Pamanturile cari sunt lucrate des, i cari au o structura
afanata, prezinta un mediu neprielnic pentru raspandirea ciuperk
,cilor. In astfel de pamanturi miceliile lor se raspandesc foarte
greu. Din contra pamanturile helucrate;cu o structura indesata,
sunt mai prielnice pentru raspandirea ciuPercilor. Nisipurile
indesate i umede constituesc un mediu prielnic pentru raspandirea miceliilor de ciuperci, cari strang graunpi de nisip impreun
inteo retea foarte deasa, dand riatere la o masa elastica, care
se poate taia cu cutitul. In acest fel, alaturi de microorganisme,
,ciupercile au un rol foarte important in formatiunea humusului
c) Actiunea organismelor geobiote asupra insigirilor paincintului. Pe langa fenomenele la cari dau nastere, microorganismele din pamant, in urma actiunei lor vitale, care se traduce
prin descompunerea diferitelor Orli constitutive ale resturilor
<le origina animala i vegetala, in general flora bacteriana, a
pamantului dezvolt o actiune puternica asupra proprietatilor
fizice i chimice ale pamanturilor. In urma actiunei lor vitale,

hand nastere o cantitate mare de CO2, in mod indirect contribuesc la solubilizarea srurilor cari se gasesc in pamant in
stare insolubill
Cantitatile de bioxid de carbon, pe cari le dezvolt microorganismele in pamant, sunt foarte mari, i cresc in mod treptat
cu intensitatea functiunilor bor. vitale. Astfel Stoklasa a gasit ca.

la un gram de substant uscata, descompusa de catre urtnatoarele microorganisme. In timp de 24 de ore, s'au dezvoltat
.cantitatile de mai jos de CO2:
Clostridium butyricum
Bacterium Hartlebii .
Azotobacter chroococcum

Bacillus mycoides

0,511 gr. CO2.

0,27
1,272
0,213
0,18
0,13

..

Aspergillus niger
Penicillium glaucum

www.dacoromanica.ro

.;

11

390

Tot dupa calculele fdcute de care Stoklasa la un hectar

de pamdnt, i. intr'un strat gros de 40 de cm., microorganis-

mele in timp de 24 de ore dezvoltd 35 de Kgr. de CO2..

Aceste cantitati insemnate de bioxid de carbon sunt dizolvate
de care apa care se gdsete in spatiul gol dintre gruntii de
pmant, i in acest fel are o actiune dizolvant foarte puternic
asupra sdrurilor din panant, sporind In mod simtitor forta productivd a pmanturilor. Stoklasa atribue de asemenea microorganismelor un rol important in dezagregdrile de ordin biolpgic,,
--cad au loc in straturile pmantului.
In urma functiunilor lor vitale, populatiile numeroase de
microorganisme din stratul parnantului, dezvolt cantitati insernnate de cadurd, ridicand in acest fel gradul de temperaturd pe
care il are pdmantul. Blegarul lsat s fermenteze in aer liber
'i ridicd temperatura cu 10-15 grade, sau chiar mai rnult, fat.
de temperatura aerului inconjuraor, i aceasta din pricina descomputierei resturilor de substantd. organicd, 'din pricina functiur_ei vitale' a microorganismelor. Ace la fenomen se petrece
i in panant, unde microorganismele deseompun resturile vegetale pe cad le contine. Dacd addegAm pmantului cantitati insemnate de balegar, pe lang sporirea substantelor hrnitoare pentru
plante, facem ca pamantul sd fie mai cald, tocmai din pricina vietei
intense a microorganismelor, cari lncep sd. descompund bdlegarul.
Asupra structurei pdmantului microorganismele de asemenea
'i dezvoltd actiunea in mod indirect, prin cantittile insernnate
de CO2 pe care '1 dezvoltd, i care, din cauza tensiunei lui, ldr-

gete canalele i spatfile goale, grupeazd grauntii de pamant

mai multi la un Joe, i provoaca in acest fel o structurd glomerulard in stratul parnantului.
Dospirea pandintului este un fenomen care de asemenea se petrece, in cca mai mare parte, datoritd actiunei microorganismelor, i
care face ca stratul pamantului s capete o structurd foarte afanatd.
and pmantul este lucrat la diferite intervale, incepand

din timpul primaverei pand toamna, ca de exemplu ogorul

negru, mentinand stratul pamantului in contact continuu ca
aerul atmosferic, mrginind pierderea apei pc cale de evaporatie, microorganismele se dezvolt foarte puternic, clau na-tere la cantitati insemnate de CO2, care raspandindu-se in
straturile pamantului i ocupand un volum Insemnat, provoaca
0 structurd foarte afanata, pdmantul se umfl, se ridicd in

www.dacoromanica.ro

391

sus in tocrnai ca o paine care se dospete. Calcat cu piciorul un astfel de pamant simtim ca este elastic, se indeasd
sub apasarea piciorului intocmai ca un burete. Aceast stare
de dospire a pamantului, este starea care care tindem, prin
c ea mai mare parte din lucrdrile pe cari le dam i in special
prin ogorul negru.
Paralel cu dezvoltarea microorganismelor, in pamanturile
.dospite au o desvoltare foarte mare i ciupercile, cari ii trimet
i'i raspandesc miceliile lor intre grduntii afanati ai straturilor
cle pamant, i contribuesc in acest fel, intr'o mare masura, la
starea de elasticitate pe care o are pamantul.
Pe langa aceasta stare fizica, realizata in urma actiunei
ciupercilor i microorganismelor, pamanturile dospite mai con.
tin i cantitti insemnate de saruri solubile, rezultate din mineralizarea resturilor organice sub actiunea microorganismelor, cat
gi din solubilizarea sarurilor insolubile ale pamantului, i cari
apoi vor fi folosite de plante.
d) Puterea catalytica si indicele biologic. Se intelege prin
putere catalytica facultatea pe care o au pamanturile ca cu ajutorul microorganismelor i al oxizilor de fier i mangan sd produca catalaza. Aceast facultate se determina cu ajutorul apei

cdgenate, pusa in contact cu pamantul, i dupa cantitatea de

.oxigen degajat. Daca peste un parnant turnam apa oxigenata
se produce efervescenta, apa oxigenata se descompune in apa
.i

oxigen liber. Dacd insa inainte de a trata pamantul cu

.apa oxigenata punem cate-va picaturi de cloroform sau acid

prusic, atunci oxigenul nu se mai degaja, sau se degaja intr'o
cantitate foarte mica. Acest fenornen are loc sub actiunea microorganismelor, pe cari le contine pamantul, i cari au putere

catalytica, pe care o inprumuta pamanturilor. Cu cat un pamant contine un numr mai mare de microorganisme, cu atat
puterea lui catalytica are sa fie mai mare.
Fiind rezultanta prezentei i actiunei microorganismelor,
puterea catalytica este influentat de anumite substante din corn-

pozitia pamantului, cari creeaza conditiuni prielnice de viatd

-organismelor geobiote. Humusul fiind un factor esential pentru
clezvoltarea microorganismelor, pamanturile cari

'1

contin in can-

titd0 insemnate au i o putere catalytica mare. Varul, neutralizand acizii liberi din parnant sau cari se formeazd in urma functiunilor vitale ale microorganismelor, face ca pamanturile, in
cari se gasete, s aiba o putere catalytica mare.
www.dacoromanica.ro

392

Avnd in vedere importanta mare pe care o au microorganismele pentru insuirile pmntului, i de oare-ce numrul lor
nu se poate determina in mod lesnicios, se determind puterea
catalytic a ptnantului tratandu-1 cu apd oxigenatd. Puterea
catalytic se determind in mod comparativ dup. cantitatea
de oxigen care se degajd. Ea este astfel un indiciu privi-

tor la populatia de microorganisme din sol. 0 facultate catalyticd, asemndtoare cu a microorganismelor, au insd i oxizii de
fier i mangan din pdmant, i atunci oxigenul, care este pus in,
libertate din apa oxigenat cu care se trateazd pmantul, revine
numai in parte microorganismelor. Dacd fierbem o cantitate
-

oare care din acela pdmant, cdruia i-am determinat puterea

catalyticd totad, pentru a distruge microorganismele, i apoi '1
tratdm cu apd oxigenatd, oxigenul degajat se datorete numai
actiunei catalytice a oxizilor de fier si mangan. Dacd facem diferenta intre cantittile de oxigen degajat de pdmantul nefiert
i de cel fiert, atunci oxigenul care rdmane se datorete puterei
catalytice a microorganismelor i constitue indicele biologic, dupd
cum a fost numit de Chouchack.
Indicele biologic constitue un mijloc lesnicios pentru a deter-

mina bogqia pmantului in microorganisme i chiar gradul lui

de fertilitate.
D. Chouchach aratd cd inteo experientd fdcutd cu grau.
inltimea plantelor a fost proportionald cu indicele biologic.
Puterea catalyticii a pamantului se determind cu un aparat aranjat
ca In fig. No. 118.
Ne folosim de o sticla Erlenmeyer, de formd conicA si astupatd cu un
dop de cauciuc prevAzut cu cloud. gduri.
Printr'una din gduri intrd, si ajunge pand aproape pe de fundul sticlei,.

tubul de scurgere al unei palnii de sada prevAzutd cu dop la partea de

sus si cu un robinet la partea de jos, si gradata In cmc. Prin cealaltd gaurd intrd unul din capetele unui tub de sticld Intors de cloud ori
In fcrmd de genuchi. CapAtul cellalt al tubului de sticlA eqte cufundat
Inteo bae cu hidrat de potasiu si esfe tutors In sus, rdspunzand in interiorul unei eprubete plind cu hidrat de potasiu, si suspendatd cu gura In jos,
cu ajutorul unui suport, In baia cu hidrat de potasiu. Tubul care face legAtura Intre sticla conicd si eprubetd conduce oxigenul care se degajd, si
hidratuI de potasiu, din bae si din eprubetd, absoarbe bioxidul de carbon
care trece odatA cu oxigenul. Eprubeta, Incepand de la fund spre gurd,
este gradatd In c. m. c., pentru a aratd volumul de oxigen care se adund.
Apa oxigenatd, pe care o folosim, trebue sd aiba o concentratie de 30/o, si
o pregAtim din 10 pArti de apd oxigenatd 300/a (Perhydrol E. Merck) cu
90 de parti apd distilatd.
In sticla conicd punem 5 gr. de pdmnt, uscat la aer si maruntit, Si

www.dacoromanica.ro

393
apoi astupam bine cu dopul de cauciuc. Montdm apoi aparatul complect
ca In figura si turndm apa oxigenatA In palnie, al carei robinet este Inchis. Deschidem apoi
robinetul si dam drumul sA curgA din palnie, In sticla conicd
peste pamant, 20 cc. de
apd oxigenatd, apoi Inchidem la loc robinetul.
IndatA ce apa oxi,
genatA a venit In con-

tact cu pdmantul Incepe efervescenta, oxigenul se degaja si, tre-

cand prin tubul de le-

gaturd, se adund In
eprubeta gradata sustinutd de suport. Cand

am dat drumul apei

oxigenate In sticla conica. insemnAm ora, si
dupd una sau cloud ore

Determinarea puterei catalytice

Fig. No. zr8.
si a indicelui biologic la pAmant

citim pe gradatiile eprubetei volumul de oxigen care s'a adunat. Cantitatea de oxigen In cmc.,
care s'a adunat In eprubeta, reprezintd puterea catalyticA a pamantului,
Lasam sa urmeze aci datele rezultate din determindrile facute, la diferite pamanturi, In laboratorul catedrei.

ci

Adm.
cilnea
stratu-

Pa in antul

iui

Z
1

cm.

0t0

Cernoziom ciocolat,
format pe loess, din
jud. Timis-Torontal

Oxigen degajat In

Total
puterea cats..

II oil

I orb.

lytici

145,6 cmc.

61,6 cmc.

207,2 cmc.

20-50

143,5

46,7

190,2

0-20

164,2

20-50

119,8

89,5

Mare

0-20
20 50

Cenusiu rosu de padure, din jud. Satu,

Mare

0-20

93,5

20-50

66,4

0 20

64,9

20-50

81,6

Cernoziom ordinar,
din carnpul de experienta al Academiei
Cenuis,u rosu de pa-

dure, din jud. Satu-

Loess, cenusiu albi- f

cios, din jud. SatuMare

71,7

19,2

183,4

53,7

173,5

42,2
18,9

131,7

90,6

23,3

116,8

-16,9

83,3

9,7
20,5

74,6

www.dacoromanica.ro

102,1

394
Pentru demonstratie, dacd vrem sd aratdm cd degajarea- oxigenului
din apa oxigenata are loc In cea mai ri?are parte sub actiunea microorganismelor,facerti Inca. o determinare paraleld, cu acelas pamant i cu aparatul pregdtit In acelas fel. Peste parndrit Insd, lnainte de a introduce apa
oxigenatd, turndro 6 cmc de cloroform, sau cdteva pricdturi de acid prusicIn acest caz, microorganismele fiind distruse sau amortite, apa oxigenatA

nu este descompusd, nu se degajd oxigen, sau se degajd In cantitAti

foarte mici.
Jndicele biologic se aflA, cum am ardtat mai Inainte, prin cloud determindri paralele acute In acelas timp. Una din determindri se face, cum ant
vdzut mai sus pentru puterea catalytica, cu pdmnt nefiert, A doua determinare se face In acelas_ fel, cele 5 grame de parnAnt sunt Insd mai Intdi

fierte cu 10 cmc de apA timp de un minut. Prin diferentd Intre rezultatele primei i ultimei determindri afldm indicele biologic al pdmAntuluip
exprimat In cmc de oxigen degajat timp de una sau cloud ore.
In tabloid care urmeazd este ardtat indicele biologic determinat Iit
laboratorul catedrei, pentru aceleasi pdmanturi cuprinse In tabloul precedent cu date privitoare la puterea catalyticd.
Oxigen degajat In dotal ore

Pamantul
1

strattgul
cm.

Cernoziom ordinar, din

campul de experientd al
Academiei

Cenusiu rosu de padure,

din jud. Satt-Mare .
Cernoziom ciocolat, for-

mat pe loess, din jud. f

Timis-Torontal

Loess, cenn siu albicios,

din jud. Satu-Mare . .

Cenusiu rosu de pddure, f

din jud. Satu-Mare

Pamant

Adancimea

Indice

nefiert

fiert

eine.

cmc.

biologic
cmc.

0-20

183,4

9,7

173,7

20-50

173,5

3,8

169,7

0-20

131,7

14,4

20-50

90,6

76,1

14,5

117,3

0-20

207,2

103,2

104,0

20-60

190,2

136,9

53,3

0-20

74,6

52,1

22,5

20-50

102,1

80,2

21,9

0-20

116,8
83,3

106,0
44,7

10,0

20-50

www.dacoromanica.ro

38,6

E) FACTORII VEGETATIVI DE ORDIN

CLIMATERIC
I. Alcatuirea 5i actiunea climei in general
Pe langa substantele constitutive ale parnanturilor, pe cari
le-am cunoscut 'Ana acum, i proprietatile lor fizice i chimice,
mediul de dezvoltare al plantelor este constituit i de care
china. Factorii cari constituesc clima, imprimandu-i anumite caractere, ii exercit actiunea lor asupra plantelor, i asupra factorilor de ordin fizic, chimic i biologic pe can ii contine pamantul.

In aceast ordine de idei, se poate spune el actiunea factorilor pamantului in legatura cu viata plantelor, se exercit in
interiorul unui cadru format de factorii climaterici.
Dupa natura climei dominante, 1 painanturile sunt deosez
bite in proprietatile lor chimice, fizice i biologice. Regiunile
aride, sunt socotite in general ca regiuni cu- pamanturi cari au
proprietati fizice ,i chimice bune i favorabile dezvoltrei plantelor, i in cari productia agricola amnia in primul rand de
felul cum se manifesta fenomenele climaterice. Proprietatile de
ordin fizic, chimic i biologic ale pmantului, pot s fie influen-tate i schimbate prin actiunea omului, i tiinta agricola, In
ultimul timp; a inarmat pe agricultor cu destule mijloace pentru
exercitarea acestei interventii. Factorii climaterici ins, in cea
mai mare parte, scap in mod complect sau partial de sub actiunea omului, i pentru aceasta importanta lor, in legatur cu
viata plantelor, este mult mai mare.
Potrivit cu felul cum este clima diferitelor regiuni, animalele i plantele, avand cerinte diferite, se grupeaz in regiunile th clima care le convine. Astfei, pentru a nu cauta mai
multe exemple, privitor la animale, tim c regiunile inghetate
de nord sunt populate de animale cari sunt inzestrate de natura.
ca s poata rezista tempemturei scAzute a acelor regiuni, cum

www.dacoromanica.ro

396

este renul, care are rezerve insemnate de grAsime, care formeazA in acela timp o hrand de rezerv d. pentru organism i il
apArd in contra frigului.
In regiunea deerturilor, cu temperaturd ridicata i lipsitd.
de apa, anirtialul pe cari il intalriim este cAmila, care, prin depozitele de grasime pe carg le are poate sa trAiascd mai mutt.
timp far% ca sl caute hrana, i din pricina cantitAtilor Insemnate
de apd pe cari poate sd le inmagazineze in organismul sdu,.
poate sd strAbatd regiuni intinse dezertice, fard ca sd intalneascd
apd. Aceste regiuni sunt populate, in locurile prielnice, de plante
xerofite, cu foi chrnoase, cari nu sunt de cat nite depozite de
apd pentru plante. Toate clirnatele, cari se intalnesc pe suprafata globului, se poate spune c constituesc anumite medii de
dezvoltare pentru viata animald i vegetald, dupd intensitatea
i dupd combinatia in care se gdsesc factorii lor climaterici.
Contra felului cum este constituitd clima unei regiuni, neputand
lupta i provoca schimbAri insemnate, dupd voe, singurul
lucru care ne rAmane este sl cunoatem de aproape factorii din cari este constituit climatul respectiv, actiunea pecare o dezvolt1 diferiti factori climaterici, efectele pe cari le
produc aceste acpuni asupra pmantului i plantelor cultivate, si,dupA ce cunoastem toate acestea, sd executdm lucra'rile mecanice ale pamanturilor i sd conducem viata plantelor cultivate,
printre complexul de factori clirnaterici, in aa fel incat sA putent
atinge scopul final propus, oblinerea de recolte maxime

1. Factorii climaterici i rolul lor.

Clima unei regiuni este hotArata in primul rand de urmAtorii
factori :

a. Pozilia -geografica, pe care o are regiunea, ne indica, in

linii generale, caracterul climei respective. Potrivit cu gradelede latitudine i de longitudine, intr'e cari se cuprinde o anurnitd
regiune pe suprafata globului, ea primete o cantitate mai maresau mai mica de caldura solard.
In legaturd cu pozitia geografica, pe care o are o anumita
regiune, variazA foarte mult caldura care este inmagazinatA de
stratul pamantului, din razele solare. Cu cat razele solare cad
mai perpendicular la suprafata pamantului, cu atat pdmantul
absoarbe o cantitate mai mare de caldura, i in aerul atmosfc..ric se pierde o cantitate mai mica. Din contra, dacd razele so-

www.dacoromanica.ro

397

tare cad sub un unghiu ascutit la suprafata pamantului, atunci

o mare cantitate de caldura se pierde din pricina reflectiunei
razelor solare, iar pamantul absoarbe o cantitate mai mica. La
Polul Nord razele solare cad la suprafata pamantului formand
unghiuri foarte ascutite, sau au o directiune aproape tangentiala. Din
aceasta pricin acestea sunt regiunile cele mai reci, cu o viat foarte

putin dezvoltata. Din contra la ecuator, razele solare cazand in

mod perpendicular, pamantul absoarbe o cantitate foarte mare
de caldura, clima este foarte calda, ecuatoriala, i viata la suprafata pamantului este foarte dezvoltata. Din punctul de vedere
al pozitiunei geografice pe suprafata globului, se pot deosebi
urmatoarele zone clirnaterice in emisfera de nord a globului
pamantesc.

Zona ecuatorialei, care incinge pamantul ca un brau prin

partea lui centrala, in care razele solare cad in mod perpendicular, sau aproape perpendicular.
Zona temperate", deasupra primei zone, in care razele solare
cad mai piezi, temperatura este mai scazuta. i vegetatia -e slaba.

Zona glaciate', se gasete una la nord i alta la sud, imprejurul polilor, unde razele solare cad sub unghiuri foarte ascutite ,
sau au o directiune tangentiala, paralela, temperatura este foarte
scazuta, viata este foarte redusa , i regiunile sunt acoperite in
mod continuu cu zapada i cu ghiata.

b) Altitudinea. Cu cat o regiune are o inaltime mai mare

deasupra nivelului m arei, cu atat are o clima mai constanta,
mai racoroasa, i fauna i flora este diferita fata de o regiune
care are o altitudine mai mica deasupra nivelului marei.
In legatura cu inaltimea pe care o are deasupra nivelului
marei o anumit regiune, aerul are o densitate diferit. La lulltimi mari temperatura scade in mod treptat i aerul atmosferic
este din ce in ce mai rar. Vegetatia este raspandita in mod
diferit, fata de altitudine, formand zone care variaza in mod
regulat, treptat cu schimbarea altitudinei in diferite regiuni climaterice. In regiunile calde, de exemplu, cultura graului merge
pana la o altitudine de 3700 metri, pe cat vreme in regiunile
din emisferul nordic cu clima tempera% cum ar fi Scandinavia,
din pricina conditiunilor de incalzire, cultura graului nu poate
reui de cat pana la o altitudine de 100 metri. In clim a continen-

tala a Europei centrale, cultura- graului se face in regiuni cu

o inaltime pana la 800-900 de metri deasupra nivelului marei.

www.dacoromanica.ro

398

c) Curenfii de aer. Vanturile dominante, can fac schimbul aerului intre diferitele regiuni, influenteaza in mod simtitor
actiunea anumitor factori climaterici. Pornind dinteo regiune
calduroasa. i ducand in interiorul unei regiuni mai reci eanti-

OP iusemnate de aer cald, vanturile provoac o ridicare a

temperaturei. Din contra vanturile reci, traversand regiunile cu
o temperatur ridicata, fac ca temperatura lcr sg. scadg. 0 regiune care este bantuita in mod constant de vanturi, este o regiune cu o capacitate mare de evaporatie a apei, din pricina
ca straturile de aer, fiind in continuu micate din loc, sunt in tot-

deauna departe de punctul for de saturatie cu vapori de apa

Vanturile miscand mase de aer cu temperaturi diferite, din
cauza schimbrilor brute de temperaturg pe cari le provoack
fac ca temperatura s fie mai mult simtifa. Ele activeaza in
mod foarte puternic pierderea apei de la suprafata parnantului
prin evaporatie. Muntii opresc vanturile sau le nAcoreaz viteza,

facand ca actiunea lor asupra regiunilor din imprejurime s fie

mai putin. simpt.
d) Configuralia terenutui. Muntii i dealurile inprima anumite caractere tipice regiunilor. Temperatura in astfel de regiuni are oscilatiuni mai mici. Clima variaza mai pupn, curentii
de aer au mai puPn acces, pe cata vreme intr'o regiune arzata,
fr dealuri i mimP, temperatura este mai ridicata, are oscilatiuni mai mari, fauna i flora ei este diferitg, i vanturile au o
actiune mult mai puternica..
e) Masivele paduraase. Influenteaza de asemenea in mod foarte
puternic asupra climei, inprimandu-i anumite caractere distincte.

Padurile, din cauza masivelor 4)e cari le formeaza, inchid

inauntrul lor o atmosfera linitit, incarcata in totdeauna cu o
cantitate mai mare de vapori de apa, din care pricing pamantul
suferd mai putine pierderi prin evaporaPei. Temperatura este
mai scazuta in interiorul pgdurei de cat in carnpul fiber, fapt
care cootribue de asemenea ca evaporaPa s fie mult mai redusg. Astfel, in mod comparativ, intr'o clim calda, un hectar de
pamant fiber evaporeaza, in termen mediu, in fiecare an circa
1000 de metrii cubi de apa, pe cata vreme un ha de pgmant
de sub padure evaporeaza numai 625 de m. c. de apg.. In regiunile paduroase ploile sunt mai regulate, vaporii de apa din
atmosferd se condenseaza mai uor L cad la suprafata Omantului. Masivele pgduroase formeaza obstacole serioase in calea

www.dacoromanica.ro

399

vanturilor, pe cad le opresc sau le micoreaza viteza, reducan,

du-le in acest fel actiunea asupra regiunilor din inprejurimi..
In regiunile in cad masivele padUroase au fost suprimate far
socoteald, clima devine mai putin stabil, este lyantuit mai mult
de vanturi, evaporeaza mai multa apa, devine mai arida, ca de
exemplu regiunile Dobrogei, Braganului i Sudul Basarabia
Marile i fluville, de asemenea, au o actiunea moderatoare
asupra climei. Trectrile de la unanotimp la altul se fac pe nesirn-

site, aerul n totdeauna este incarcat cu vapori de apa, clima

.este maritirna, regiunile sunt foarte prielnice pentru dezvoltarea
pasunilor de calitate superioara.

2. Elementele climaterice.
Pe langa factorii de ordin natural, de mai sus, cad influeuteaza clima, mai sunt o altd serie de factori climaterici propriu
zii, cad toti la un loc formeazd clima.
a) Aerul atmosjeric, constitue un factor climateric de ardin
principal, i poate influenta natura climei i dezvoltarea vietei
pe pamant, potrivit cu compozitia i proprietktile lui fizice i
chimice. Dintre principalele gaze cad intra in compozitia aerului,
cele cari intereseazd mai mult viata plantelor este oxigenul,
azotul, bioxidul de carbon i vaporii de apa. Pe langa acestea,

aerul atfnosferic mai coutine azot sub forma de diferite cornbinatiuni chimice, ca nitrati i nitriti, amoniac, carbonat de amo-

niac. Pe langa aceste gaze, tot in aer se mai gsesc argon,

urme de hidrogen, krypton, neon, helium i microorganisme.
Din punctul de vedere al greutktei i al volumului, princi-

palele gaze, cad intra in cornpozitia aerului, reprezint urmatoarele procente ;

Compozitia airului

0
N

CO, (NH4) 2

Greutate

11

23,27 0/0
77,67
0,29 ,

Nitrati li nitric'

Volum

20,93 0/,
97,04
0,46

0,169-3,680/
1000000

AO
A pd oxigenata, ozon, argon.

0,9-4
0,8

Oxigenul din aer este necesar in fenomenul de respiratie

al plantelor i animalelor. Bioxidul de caraon servete_ la asiwww.dacoromanica.ro

400

milatia clorofiliana a plantelor, In scopul elaborarei. substantelor ternare. Azotul i compuii lui, sunt fixati de eatre
pamant prin intermediul microorganismelor sau prin ploi,
grindina, zapada- etc, servind apoi la hrana plantelor.
Prin greutatea lui stratul de aer, care inconjoara suprafata pamantului, exercit o presiune care variaza._ cu
grosimea lui, i cu inaltirnea diferitelor puncte ale pamantului fal de nivelul marei. Cu cat o regiune are o
inaltime mai mare deasupra nivelulul marei, find acoperita cu

un strat mai subtire de aer, asupra ei se exercit o presiune

atrnosferica mai mica. La suprafata marei presiunea stratului de

aer atmosferic este cea mai mare, 1,0337 Kgr. pe un cmp.,

ridicand coloana de mercur a barometrului la o inaltime de 760 mm.
Asupra transpiratiei plantelor aerul atmosferic influenteaza in mod diferit, dupa cantitatea de vapori de ap pe

care o contine. Cu bat aerul atmosferic este mai uscat, mai lipsit de vapori de al:A., cu atat transpiratia plantelor i pierderea
apei din pamant pe cale de evaporatie sunt mai puternice i
din contra, cu cat aerul contine mai multi vapori de apa, este
mai aproape de punctul sau de saturatie, transpiratia plantelor
i evaporatia pamantului sunt mai reduse. Atat transpiratia, cat
i evaporatia apei din pamant, este mult influentata prin miscarea stratului de aer dintr'un loc intealtul sub forma de vanturi. Sub actiunea vanturilor, stratul de aer umed dintr'un loc
fiind inlocuit cu un alt strat de aer uscat, transpiratia plantelor, i pierderea apei prin evaporatie, este mult mai puternica.
Tot sub actiunea vantului se schimba i procentul de CO2 al
aerului. Daca aerul este linistit, in el se ingramgdesc cantitati
man l. de bioxid de carbon, care este produs de catre plante
i anim ale in urma fenomenului de respiratie. Dad. acest strat
este missat din Inc, el este Inlocuit cu un alt stria de aer, care
are un procent mai mic 'In CO2.
Actiunea pe care o dezvolt vanturile este in legatura cu
iuteala lor, care se masoara prin presiunea pe care o exercit
pe o suprafata de un metru patrat. Din acest punct de vedere
vanturile se inpart in urmatoarele categorii :
VAnt linistit, cu 0-2 metri pe sec. cu o presiune 0-0, 01 Kgr.
potrivit
repede
FurtunA

3-5 ,

11-14
17-22

Uragan, cu peste 28

17

17

2-4

11

77

11

11

15 23

11

/I

71

11

34

11

11

www.dacoromanica.ro

60

peste

11

95 Kgr.

401

Cu cat iuteal vanturilor este mai mare, cu atat ele exercita o presiune mai mare pe unitatea de suprafata, i schimba
din loc cantitati mai mari de aer.
b) Apa se gasete in atmosfera sub forma de vapori i de
picaturi mici, datorita fenomenului de evaporatie al apei din
parnant, din atmosfera, i transpirapei animalelor i vegetalelor.
Cu cat cantitatea
vapori de api, pe care o confine aerul
atmosferic, este mai mare, cu atat fenomenul de evaporatie este
mai incet, i din contra, cu cat aerul contine mai putini vapori

de apa, cu atat evaporatia i transpiratia plantelor este mai

puternica.

Cantitatea de vapori de apa din atmosfera se mascara dupa

greutate, sau dupa volum, NO de greutatea sau volumul respectiv al aerului, si in acest caz avem umiditatea absolutei, sau se
mascara in procente fata de capacitatea aerului de a inmagazina
vapori de apa, la diferite presiuni atmosferice pi diferite grade -cle
temperatura, i in acest caz avem umiditatea relative:1.

Din atmosfera vaporii de apa condensandu-se cad la suprafata pamantului sub forma de ploaie. Cantitatea de apa care cade
la suprafata pamantului se masoard in milimetri. Fiecare strat de
un milimetru inaltime de apa de ploaie, la un metru 'carat rep-

reprezinta o cantitate de un litru, iar la un hectar reprezinta o

cantitate de 10 metri cubi sau 100 de" hectolitri. Dna intr'o apumita regiune cade in mijlociu, in fiecare an, 500 de mm. de apa,

aceasta, la o suprafat de un hectar, reprezinta cantitatea de

5000.000 de litri, sau 5000 de metri cubi.

Apa de plbae aduce in stratul pamantului

cantitti

insemnate de bioxid de carbon, acid azotic i amoniao, pe cari

le ia din straturile atmosferei pe cari le traverseaza. Se socotete
ca la 100 milimetri precipitatiuni atmosferice, apa inbogatete
pmantul cu 3 Kgr de azot la hectar.
Cantitatea de api, care cade la suprafata pamantului, difera
foarte mult de la regiune la regiune. Sunt regiuni cari prim esc
cantitti foarte mici de api, 150-200 de mm anual, altele cari
primesc cantitati foarte mari de apa, peste 2000 de mm anual.
Primul caz se intampl la regiunile aride, al doilea in regiunile
ecuatoriale.

Cantitatea de ploi, cari cad in cursul unui an, se repartizeaza in mod diferit in diferite regiuni. Dna precipitatiunile
atmosferice coincid cu anofimpul cand pierderea apei prin eva26

www.dacoromanica.ro

J- 402 poratie este mare, atunci pmantul inmagazincaza. o cantitate

foarte mica de apd, din ploi. Dacd insa ploile cad in anotittpul
cand evaporatia este redus, pgrnantul inmagazineazd cea mai
mare cantitate de apd. In timpul iernei, cdnd evaporatia este
scgzutd, pgmntul inmagazineazd cea mai mare cantitate de apg.
In timpul verei inmagazinarea de apg este redusg. Dupa cantitatea de apd, care cade In diferitele' regiuni, clima poate fi
umedd sau uscatd, i intre aceste cloud extreme pot fi conditiuni
climaterice intermediare. Aceste conditiuni climaterice depsibite
dau natere la o grupare diferita a vegetatiei in diferite regiuni.
In regiunile cu climd umedd, se dezvoltd foarte bine plantele
foioase i cele furajere. In regiunile uscate, se dezvolt in
conditiuni mai bune plantele cultivate pentru seminte.
c) Lumina este primitg, de care plante i animale, de la
soare. Ea este indispensabila atat pentru viata animalelor cat i
pentru viata plantelor. La lumina plantele, prin intermediul dorofilei, fixeazd bioxiclul de carbon din aerul atmosferic, pe care
'1 intrebuinteazd la elaborarea substhntelor ternare i dau afard
oxigenuL

Lumina solard este compusa de diferite culori, pe cari le

_

obtinem cand trecem lumina solarg printr'o prizma. Acestea sunt

culorile spectrului : rou, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo i violet. In asimilapa clorofiliand a plantelor verzi, fiecare
din aceste culori exercitg o anumitg influentd. Razele galbene
ajutd la formarea substantelor proteice, razele albastre ajutd la
formarea amidonului.
Lumina fiind un factor indispensabil vietei plantelor, activi-

tatea frunzelor verzi crete treptat cu durata luminei sau insolatiei. Pe diferite puncte ale globului, insolatia variaza in felul urmdtor :
La polul N. cea mai lunga zi 186 zile, cea mai scurta noapte 0 ore 0 m Sub 60 lat. N.
La

50
40
0

1)

18 ore 30 m.

11

//
11

1)

,,

16
14
12

51
0

1)

I/

I/

11

1)

11

11

I,

vf

/1

11

30
51
-9

1/

,
11.

12 ore 0

d) Cadura. Este primit de asemenea de la soare. Toate

plantele, cari cresc pe suprafata prnantului, folosesc energia
solard in fenomenele lor vitate, i au nevoe de un anumit numar de grade de temperaturg, pentru a-i incheia complect
evoluti a.

www.dacoromanica.ro

403

Substantele de rezerv, pe cari plantele le acumuleaza in

diferitele lor organe cari contituesc recoltele, nu sunt de cat
energia solara, transformata prin functiunile vitale ale plantelor.
Aceast energie solar acumulata este folosita mai departe de
animale, in organismul lor, la indeplinirea diferitelor functiuni
vitale.

Pentru a-i incepe vegetatia, fiecare planta are nevoe de

un anumit grad .minim de temperatura, mai departe dezvoltarea
.lor are loc iarai la un anumit numar de grade, numIta tempe-

ratura optima, in fine au i un maximum de temperatura, de

-uncle

inainte nu mai pot s se dezvolte. Nevoia diferitelor

plante cultivate privitoare la temperatura pentru a incolti, se

poate vedea din tabloul de mai jos, stabilit de catre Haberlandi.
Tem peratura

Plante le

M inima

Optima Maxima

Temperatura

Plante le

Minima 'Optima Maxima

1

Graul
Secara
Orzul.
Ovazu1

Porumbul
Hrisca .
Mazarea

.
.
.

'3 4,5 25 30 32
1-2,0 25
30
3-4,5 20 28 30
4-5,0
5
30
8-10 32-35 40 44
3,5-4
?L,
37

1-2

30

35

Lintea .
Fasolea .
Tutunul .
Inul . .
Canipa .
Lucerna .
Trifoiul .

4-5

10

13 14

2-3

.
.

1-2

30
32
28
25
35
30
30

36
37
35

30
45
37
37

Formarea clorofilei in organele verzi ale plantelor incepe

de asemenea la un anumit grad de temperatura. De exemplu
la porumb, rapita, fasole la 6 grade. La orz i mazare la 4
grade si la ovaz la 5 grade. Absorbtiunea substantelor hrnitoare din pamant, crete treptat cu ridicarea temperaturei. La
.0 temperatura mare, plantele pierd mai mult apa prin transpiratie. Temperatura fiind ridicata evaporatia este puternica, i in consecinta ascensiunea apei in tesutul plantei
absorbtiunea ei de catre radacini este mai puternica.

La temperaturi ridicate seva &cull cu o viteza mai mare.

In linii generale se poate spune ca temperatura maxima,

'Ana la care plantele pot sa se dezvolte, este de 38 de

grade. Avand in vedere nevoia de temperaturi diferite pe care
o au plantele, ele se gsesc aezate pe suprafata globului in
diferite regiuni, -dupa felul cum variaz factorul temperatura, in
felul urmator :
26*

www.dacoromanica.ro

404
I Temp. medic

Regiuni

Reg. bumbacului . . .
lmai si portocal .
mslinului . , .
w
^n

orezului

,
,

vitei de vie . . .
porumbului . , .
pnmilor fructiferi.
graului . . . .

orzului

anuala gr. C.

Temp. medic
vara gr C.

17,5
13,7
13,7
12,5
10,0
10,0
4,0
3,7
1,8

25,5
23,7
21,8
23,0
18,7
17,7
14,0
14,0
12,5

Temp.

minima gr. c
.

2,5

2,6
0,0
38,0
24,0
20,0

Avand ln vedere c temperatura variazA paralel cu altitudinea, plantele cultivate formeazA anumite zone corespunzgtoare
anumitor grade de altitudine. La o altitudine nordica de 50 de
grade, principalele plante cultivate ocup urmtoarele zone:
Reg. fructe sudice, vita, porumb, pana la 400-500 metri
cereale de toamnd
800-1000
fanete, fanete de padure
1500-2000
pasuni alpine
, 2200-2500 ,
zapezi vesnice
peste- 9500
/7

IP

Planeta noastrd, facand parte din sistemul solar, traeste si evoluiaz&

In spatiu, Iin toate punctele de vedere, sub influenta soarelui. Din punctul
de privire al climei In general si al caldurei In special, suprafata planetel
noastre datoreste totul soarelui, iar In ce priveste viata vegetala si animala, dupa felul cum se afla raspandita in spaiu si cum evoluiaza Ilvtimpe
este un reflex al energiei solare.
Abatele Th. Moreux studiind evolutia petelor solare, cari se producdin pricina ridicarei temperaturei atmosferei solare, i mersul vegetatiei
pe glob, gaseste o legatura stransa !litre ele.

Productia de gran pe glob variaza In mod direct cu suprafata pete,

lor solare In cursul anilor, dupa cum se vede din curbele din fig. No. 119,
pe care o reproducem.
In anii cand o suprafata mai mare din astrul central este acoperita cu
pete, ca urmare a unei temperaturi ridicate, pamantul primeste o cantitate

mai mare de energie care este folosita de vegetatie. Tot in acest timp
ploile cad in cantitate mai mare si sporesc In mod simtitor recoltele.
Acest fenomen solar, de care atarna Intr'o asa de mare masura vegetatia de pe glob, are variatiuni periodice, de lungimi diferite, si cari se
produc din pricini Inca necunoscute. Astfel la ecuator aceste perioade
sunt de unsprezece ani, i In alte regiuni perioadele sunt mai lungi or

mai scurte. Sunt deci serii de ani ploioi cari se alterneaza cu serii de
ani secetosi, In stransa legatura cu fenomenele solare. Este vorba de un
fenomen care In samburele lui exista si In subconstientul plugarilor nostril.

Tot In legatura cu acest fenomen Abatele Moreux explica si tal-

www.dacoromanica.ro

405
macirea data de Iosif visului Faraonului egiptean, cu cele sapte vaci grase
si sapte vaci slabe si cu sapte spice de grau pline i apte spice de gran
seci din biblie, explicatie care si are substratul In stiinta misterioasa a
initiatilor acelor vremuri.

II. Clima Romniei.

Dupg cum am vgzut 'la inceput, cnd ne-am ocupat cu
clima in general, aceiasi factori, cari conditioneazg clima, ii
marcheaz influenta lor i in climatul tgrei noastre. Din punctul

de vedere al pozitiunei geogra-fice regatul veclii se gasete situat intre 43,38 i 48,20 grade
de latitudine nordia i intre
22,20 i 29,40 grade de longitudine esticd. Transilvania si Banatul intre 450 i 48,5 latitudine
nordicg i 18 i 24 de longitu-

dine esticg. Basarabia este cu.

706

ego i--}
r

4-

66o I6,504-4-

62d-

I--

prinsa intre 44 i 49 latitudine

nordicg. i 24 i 29 longitudine
esticg. Tara intreagg, in granitele

actuale, se cuprinde deci intre

43, 38 i 49 latitudine nordia
i 18 i 29 longitudine esticg.

Din punct de privire

oro-

grafic, un caracter principal a trii

in intregime este constituit de

lantul muntilor Carpati, cari strg-

--

1889 SP 1391
Lripnr10
Prodortta FLIED po

1898 1893 1894 1893

b

Surjafo morello orup61 co pall

Fig. No. rro.

Variatia recoltei

de grau pe glob, in functie de supra-

bat suprafata tgrei ca o adevg- fata petelor solare (d. T. Moreux).

ratg coloan vertrebralg, de la
apus spre rgsgrit Carp* Munteniei i apoi de la Sud spre
Nord
Carpatii Moldovei. Regiunile transcarpatice sunt dominate de masivul muntilor Apuseni. Inprejurul acestor masive se desfgurd apoi, une ori formg.nd zone mai intinse alte
ori mai inguste, regiunile dealurilor, colinelor i apoi campia,
care are dezvoltarea cea mai mare in Muntenia, Oltenia, Banat i Basarabia, unde sunt si regiunile agricole de mai mare
importantg ale tgrei

www.dacoromanica.ro

406

Aceste caradere orografice hotdrsc in mare parte i caracterele climaterice ale diferitelor regiuni.
Hidrografia este in strans legdtur d. cu caracterele orografice ale regiunilor.
Ori-cat de puternicd ar fi actiunea desfduratd de factorii
cari hotardsc clima, caraderul general al climatului unei regiuni
este de multe ori hotrat de caracterul climateric al regiunilor
invecinate. Din acest punct de privire mare parte din regiunile

agricole ale tdrii noastre nu au clima care ar fi indicatd prin

pozitia lor geografica. In campia Munteniei de pildd se intal,
nete acliunea climatului Ucrainian, care coboard din spre rdsrit, din vastele regiuni ale Rusiei, peste Basarabia sudul Moldovei i Dobrogea, cu influenta diferitd a climatului Mediteranian,
care vine din spre S Vest, din actiunea lor rezultand un climat
tipic, numit de cdtre de Martone climat danubian. Afard de acesta,
in diferite regiuni ale tdrei, se deosibesc mai multe regiuni climaterice distinct deosibite dupd caracterele bor. Nu vom putea
insd insista aci mai mult asupra caracterelor climaterice ale diferitelor regiuni agricole ale Wei.
Dintre toate elementele climaterice, cari prin actiunea lor
hotdrsc caracterul clipateric al diferitelor regiuni, o actiune
predominantd au precipitatiunile atmosferice. Agricultura din
aproape toate regiunile tdrei este hotrata de factorul apd. Pentru acest motiv ne vom opri pe scurt asupra acestui factor climateric, din punctul de privire al repartizdrei lui i in legatura
cu dezvoltarea plantelor cultivate,.
a) Regimul j5loilor. Dupd medii date de St. C. Hefiites
pentru vechiul Regat, in anii 1881-1898 au cdzut 605 mm,
0 in anii 1891-1902 au cdzut 590 mm de apd.
Dupd datele publicate de G. D. Elefteriu, in ani 1896-1910

au cdzut 561 mm. In cloud perioade de Ole 12 i 15 ani au

fost urmatorii ani seceto0 i ploioi :
1891-1902

1896-1910

st. C. Hepites

G. D. Elefteriu

2 ani foarte secetosi, cu 75/, art

6 n secetosi, cu 76-1000/
4
p1oioi, cu 101-1250/,
1 an foarte ploios, cu 1250/,

78 95/, apg

10 ani cu .

. 105 1180/

. 132 150%

3'

I,

Datele reprezint procente fata de mediile valorilor precipitatiunilor atmosferice din perioadele respective.

www.dacoromanica.ro

407

Din datele lui Hepites, pentru perloada 1891-1902, au fost

la 12 ani 7 ani secetoi I nuntai 5 ploioi, Din datele lui Elefteriu, pentru 15 ani din perioada 1896-1910, au fost 10 ani secetoi i numai 5 ani ploioi. Aceste date ne pot indica, inteo
anumit masura, caracterul secetos al clirnei Regatului vechiu.
Pentru 100 de ani, dupa valorile precipitatiunilor atmosferice inregistrate la Fjlaret-Bucureti, Hepites socotete 61 ani
secetoi sau foarte secetoi, i 39 ani p1oioi sau foarte ploioi,
la fiecare 5 ani ploioi corespunzand 8 ani de seceta.

Datele de mai sus sunt mijlocii pentru intreaga tara cu

regiuni foarte variate, cari primesc cantitati diferite de apa,
i multe din ele au o importanta foarte redusa, sau nu au nici
o legatura cu agricultura.
Caracterul regiunilor agricole, in legatura cu ploaia, se vede
mai bine din felul cum sunt repartizate precipitatiunile atmosferice.

In mijlociu in principalele provincii cad urmatoarele cantit4 de precipitatiuni atmosferice :

.

Oltenia .
Muntenia

Moldova

752 mm.
616
551

508 mm.

Dobrogea
Basarabia

Cluj

470
582

5i aceste date nu pot s ne dea o idee exacta privitoare

la regiunile agricole, fiindca aceste mijlocii sunt influentate foarte

mult de valorile ridicate pe cani le au precipitatiunile atmosferice in regiunile muntoase, deluroase sau ocupate de massive
paduroase, cari se cuprind in interiorul fiecarei provincii, i cari

au o importanta agricola mai mica. Fata de datele mijlocii de

mai sus, sunt regiuni cari primesc cantitati de apa mult mai
mici. Astfel in 1896 au cazut la Gherengic, jud. Costanta, 183
mm, la Chilia veche (Tulcea) 181 mm, la Mangalia (Constanta) 161

mm. Stratul de zapada, dupa datele Institutului meteorologic, a

avut in mijlociu, in perioada 1891-1902, 6 grosime de 82 cm.
Dupa altitudini mijlociile precipitatiunilor atmosferice au
variat in felul urmator :
Altitudini mai mici ca . . . 100 m.
cuprinse Intre 100 si 200
u
,,

11

11

11

11

11

200
300
400

mai maH ca

0
.

300
400
500
500

.
.
.
0

1884-1898
505 mm.
589
589
764
775
878

www.dacoromanica.ro

0
,,

1902

434 mm.
502
527
651 P
674
821

408

Pe principalele anotimpuri, cari jntereseaza viata plantelor,

pricipitatiunile atmosferice, in diferite regiuni ale tarei, se repartizeaza in felul urrnator :
Regatul vechi

Anotimpuri

mm.

Civil

C hi,hitiu
1871-1906

1896-1910
00

mm.

1007-1912, 1922-1924

mm

W0

00

Iarna

93
151
195
122

16,5
27,0
33,0
23,5

561

100,0

Primavat a
Vara . .-

Toamna .
Total

17,3
33,8
29,3
19,6

80,2
155,8
135,3
90,7
-11

462,0

100,0

74,5
130,2
252,0
125,9

12,8
22,3
43,3
21,6

682,6

100,0

Cu exceptia Chiinu1ui, uncle maximum de pricipitatiuni

cade primavara, la Cluj i in Regatul vechi maximum de precipitatiuni atmosferice cad in timwe, 0111
izazgamin. mg. i pul verii, anotimp in care prin.... a,
In mo
ZEE cipalele plante cultivate, dac5
104 n r MMOMMAM
. MMIllimieraga
n'au ajuns la maturitatea corn,,,,,,A111111111101101111 MOE
t:1,g

Am .. 111IMM15filaraitl

.mousuann
111111101M

....,

9441141

',Isms
IL9 . 9
994 7 71

992..

il SA
NY 00

-1-----,--

,
,

.IM lex MI I
)11.111111111MWM111

OMNI.
MINIM
_Men
mom

fan

WI S
VIMM

tib: \ ii INMAN
64 7.5
.12

Ill

pnam
oragEM

tielll

dtimimmi

4,

eg MIMI
I11111
u IIMMI
d
-...i

k.

-1_..,__,_

I MII

Mill

MOO
1111111MIMIN

al a ruir most
/

Fig. No. 120.

-4--

MUM

TM

NUMMINMEMIIIMII
Mersul curbelor tern-

peraturei i precipitatiunilor atmos&rice In timpul anului la Campulung

(R. v.).

plecta, au trecut peste epoca

de consumutie i elaborare
maxima. Tot in acest anotimp
evaporatia atinge valorile maxiine anuale si pamantul, mai
ales in conditiunile agricultu-

rei noastre rutinare, se gasete mai putin preggtit pentru

acumularea apei.
Cea m'ai mare parte din
aceast apa se pierde in acest

fel fara folos. Avnd in yedere irnportanta pe care o au

ploile din timpul verei i toamnei pentru activarea proceselor fizice, chimice i biolo-

gice din pamant, pentru inprosptarea fortei productive a pamntului i pentru reuita semanaturilor de toamn, aceastg canfi valorificata cu
actualele sisteme de cultura.

titate de apa este binevenita, insa nu poate

In lipsa valorilor evaporatiei ne vom putea totui orienta

www.dacoromanica.ro

409

bine asupra caracterului secetos al diferitelor regiuni agricole,

urmarind repartizarea lunar a precipitatiunilor atmosferice cornparativ cu mersul lunar al temperaturii.
Construind curbele pentru mersul temperaturei si precipita-

tiunilor atmosferice pentru Cainpulung, Braila i Sulina, ca in

figurile alaturate,- i urmarind extenziunea pe care o iau zonele
de secet, vedem ca la Campulung, fig. No. 120, numai in timpul lunilor Aprilie, Iulie i Septemvrie curb a teraperaturei domin curba precipitatiunilor atmosferice i da natere la ate ozon mica secetoasa. In restul
IA* '
lunilor anului curba precipitaflit
Ma MINIM IN
tiunilor domina curba tempera111111111111MMUWINIIMINNI
turei i formeaza zone umede.
Mao
mumtarkamsse.mom
La Craiova, fig. No. 121,
suin
curba prtcipitatiunilor dornina
Min MEW& %ffatTatiMIIIIE
111111111111AMPREMZU1111
curba temperaturei numai in
//011.51e4NOMMIIIII
44778
timpul lunilor Februarie i
IIIVAIMSMIIIMIL911R.01111:11
Decemvrie, i descrie doua
4028 IMPINSIJIMIENIEMUNICE
144 11M5121111111111110W11112
zone mici um ede, in restul
Ile 115
414'23
lunilor anului, de la Martie la
ii .211111110111111111111111M
0I
Noemvrie, curba precipitatiu1111111111111111111
nilor este dominata tot timpul
IS
de curba temperaturei, dand
ii
natere la o zona continua de
NETT trawirlig
.01.417

118442

no 01

428

71b

4528,

,141

seceta.
Pentru Sulina, fig. No. 122,

numai in timpul lunei Decemvrie curba precipitatiunilor in-

IuuIuIIIIuii

Mersul curbe or ternperaturei i precipitatiunilor atmosfericei in timpul anului la Craiova..

Fig. No. 121.

trece curba temperaturei, in tot timpul anului, IanuarieNoemvrie, temperatura are valori mult mai ridicate deck precipitatiunile, i dtt natere la o zona de secet continua i mult mai
profunda de cat la Craiova.
Din punctul de privire al diferentei dintre valorile precipitatiunilor atmosferice si temperatura, Craiova, cu tot caracterulsecetos pe care il are, ocupa un loc mijbocia intre Campulung
i Sulina.

La pierderea apei prin evaporatie contribue sinsa, lute.

mare rnasura, starea de umezire a aerului atmosferic i vanturileprin frecventa i viteza lor.

www.dacoromanica.ro

- 410 Pentru Regatul vechi vanturile dominante sunt :

Crizratul, cel mai puternic din vanturile dominante, care vine din Rusia,

cu1direcia NE SV. Are o viteza mijlocie de 5 m. pe sec, ajungand qi

la 25 rn. pe sec. In timpul ernii, anticiclonul forrriandu-se In NE Rusiei,
educe aer rece, coborand temperatura pana la 360 in cateva zile. Vara
aduce aer cald, uscand regiunile pe unde trece i ridicand temperatura
pana la 35 Cand trece peste Marea Neagra aduce cantit4ti man de
vapori de apa i provoaca ploi.
Austrul, care are o directie aproape opusa crivatului, de la N V spre
S E. Este un vant cald si uscat In timpul verii. Iarna provoaca timp senink,
fArA nori, din care pricina, painan*N.A.
15141

sin; I,

MIIIMEMM UM
MEMIMEIMMEIIIMIM
MININIMPIENNIE

111/111

Iasi

11111111IMMEM11111111.
11M11111111111134111111411WSIMMINI
MIIMEMORMINISIMINI

eel
j

eui

von, 111111111111WAMMITMUllIN

IIIIMMirdltiailORM1111

%Ulm

tc.

112i sS

4hily
u,h

M11110111Mr wpm"
Numwsamsrmseacan
misumarcsinaw .
NOMINIMIRRAPIMI

IIIIIMEMIIMMA

M1I us
IM:15 MriffiSVANIIMNIEUZ ..`)

10.724111MPA

Ii
a

tul pierzand =ha caldura. prin

radiatie, rezulta geruri mari.
Bdttarepl, care are directia cle
la S spre N E. Este un vant cald,
aduce cantitati mari de vapori de
apa i provoaca, aproape In totdeauna, ploi.

Munteanul, care are directia de

la N spre S V. Este un vant rece,

aduce nori grosi si negri,

Vr
gto

pro-

mari,
insotite de descarcari electrice puternice si de grindina.
voac a. ploi repezi, scurte

r1.5

If

Fig. No. 122.

IS

71

XI

Mersul curbelor tern-

peraturei i precipitatiunilor atmosferice In timpul anului la Sulina.

Pentru Bucureti umiditatea

relativ a aerului atmosferic a
fost in mijlociu in 1886-1890

de 74,1%, in 1891-1895 de
71,5%, in 1896-1900 de 71,64,

in 1891 1900 de 71,6Va, in

1885-1900 de 72,64 i in 1902 de 69,2%. Amplitudinile zilnice Iunare i anu ale sunt mari, variatiunile de la o lund ia
alta, de asemenea, putandu-se cobora, la 60,70/, cat a fost in
August 1902, sau mai jos.
Pe langd influenta puternica pe care o are asupra pierderei apei prin evaporalie, umiditatea relativd exercit o actiune
inscmnatd asupra dezvoltdrii plantelor.

Actiunea apei, care cade in diferite regiuni agricole ale

tdrei, prin diferiti meteori apoi, mai este in strans legAturd
i cu numarul de zile pe cari este repartizatd. In principalele
provincii ale Regatului vechi aceast repartizare este dupa cum
se vede in tabloul care urmeazd

www.dacoromanica.ro

411

Anotimpul

Iarna
Primdvara ,.
Vara
Toamna , .

Oltenia

Muntenia

Moldova

14

14
19

15
21

16
16

Total

68

20
18

67

13
14
13

21
14

15
1

Dobragea

10

68

50

In general apa este rapartizata pe un numar mic de zile

de ploae, fapt care face ca lipsa s fie mai lunga i mai mult
simtita, mai ales daca pamantul nu este bine lucrat, in scopul
de a Inmagazina cantitatile mai mari de apa, cari cad deodat,
i ale pastra, cum se intampla aproape in generalitatea cazurilor la noi.
Felul cum variaza numarul de zile de ploaie in trei regiuni
deosebite se poate vedea i din urmatoarele date pentru Basa-

Q.

Nordicd

Ceara la
Sudith

..,

Basarabia

44,6
35,1
28,3

10,5
6,6
5,4

0
0

10,6
8,8
6,3

13,2
9,5

2,0

'0'

4,

<0C

J1

12,4
8,7
7,3

10,5
6,7
4,3

10,1
5,5
4,2

IOctomv.

rabia.
>

73

<

8,1
5,6

4,0

120,0
86,0
67,8

Pe lang a. cantitatile mici de apa, pe eari le pritnete, numa-

rul restrans de zile de ploae ne explica de asemenea caracterul secetos pe care il au regiunile sudice ale Basarabiei.
b) Legatura intre regimul plodor si produc11a agricola.
Caracterul secetos al regiunilor noastre agricole, aratat pe scurt
in cele expuse pan aci, nu poate ramane lard sa inprime o influenta
puternica asupra mersului recoltelor, paralel cu variatiunile anuale

ale cantitatilor de apa can cad prin diferiti hidrometeori.

Tinand seam a de faptul t cea mai mare parte din apa

care cade prin ploile din timpulverei, din pricina ca acestea sunt con-

centrate pe un numar restrans de zile, ca temperatura in acela

anotimp atinge valori maxime i umiditatea relativa a aerului
valori minime, activand in mod puternic evaporatia, i mai ales

www.dacoromanica.ro

412

.din pricina Ca aproape peste tot la noi in timpul verei Omantul este foarte putin pregatit pentru a primi apa din ploi, se
pOate spune ca ploile din timpul verei, cu exceptie pentru. potumb i alte cateva plante, tree fail t a aiba vre'o influenta simtitoare asupra cerealelor de toamna i primavara.
Tinand seama numai de cantitatile de apa Cali cad in timput toamnei, iernei i primaverei, dupa datele inregistrate pentru
ani 1901-1910, i inpartind diferenta intre valoarea minima
..si valoarea maxima obtinem trei trepte crescande : 200 300,
.300-400 i 400-500 mm.
Anii dintre 1900 i 1910, dupa valorile precipitatiunilor cazute in timpul celor trei anotimpuri, ii -aezam in una din cele
trei trepte crescande de apa, intre limitele areia se cuprind.
Pentru anii din fiecare grupa facem media productii la Ha in
H1, pentru principalele cereale cultivate, i avem datele din tablout care urmeaza :
Apa in mm.

.200 300

300-400

400-600

Anii

1904, 1908

1902, 1903
1907, 1909.

1901, 1905
1900, 1910

Media de apa.

230 mm.

348 mm.

421 mm.

10,85 HI.

14,70 HI.

18,50 HI.

110
,

13 J8
18,65
21,85
17,45

Grdu
Secard
Orz

6 la

7,5
11,4
4,27

01.7dy . -.

Porumb

15,87
21,65
11,62

I)

,,

11

Din datele de mai sus se vede cum productia creste treptat

.cu sporirea cantitatilor de apa. Cea mai regulata cretere o

arata graul de toamnA. Secara are cea mai mare cretere la a
doua treapta de apa, 348 mm. Orzul, mai simtilor la seceta, cla
o productie mai mica la prima treapta de umidicate, i are o
cretere puternica la 348 mm. Ovazul, mai rezistent la seceta,
gratie aparatului radicular puternic, da o productie mai mare la
prima treapta de umiditate i creste puternic la a doua treapta,
i mai putin la a treia trepta. Porumbul, foarte simtkor la seceta
in primele stadii de dezvoltare, da o productie mica la prima
_treapta de umiditate i crete treptat la ultimile doul.

www.dacoromanica.ro

413

Dac pentru gran, inteun sistem de coordinate, determindm

locul fiecarei recolte, obtinute la cele trei trepte crescande de
apd, obtinetn curba din fig. No.
19
123, care are acela mers regulat ca si in ca.zul cand se folosesc date obtinute din experiente in vase cu anumite canti- I to
tt.' crescande de apd.
14

12

Dacd la fel ca in cazul prece-

g0

dent, pentru acea serie de ani,

d4

tinem seamd de apa care cade numai in titnpul primaverei, grupam

anii dup cantitatea de apd,

facem media productiei la Ha, obAMem datele din tabloul urmAtor :

Ap

80-120 mm.

Anii

1904, ,1907

Medii al:4

104 mm.

Orz
Ovaz
Porumb

ISO MA

12,6 Hl.
11,9
,
16,0
,
11,2

3410.

1-4-. No. 123.

4111.

T1

111711

ritedtL &pi 5egentbr

lOLI 11411,40

Mersul recoltelor

de grau In diferiti ani In legatur

cu cantitatea apei de ploae.
I

1908, 1910

Gram

I-

120-160 mm.

100-200 mm.

1901, 1902
1905, 1999

1903, 1906

139 mm.

16,2
16,2
2017

Hl.
11

11

13,07

178

mu'.

18,0 Hl.
20,45
2510

17,9

11

TT

Din datele de mai sus se vede cd, la graul de toamnd

.creterea este mai putin regulatd. de cat in cazul precedent, cand
datele erau socotite tinand seama i de precipitatiunile atmosferice din timpul toamnai i ernei. Din pricina sistemelor de

culturd rele, ploile de toamnd nu-i marcheazd prea mult influenta asupra dezvoltdrei cerealelor de primAvard, cari atarna,
in cea mai. mare masura, de ploile din timpul primdverei.

Din fig. No. 124 se poate vedea cum recolta la Ha, la

graul de toamnk crete paralel cu felul cum variazd precipitatiunile
atmosferice din timpul toamnei, iernei i primdverei in cursul ani-

1or 1901-1910.
Dacd din datele pentru intreaga tard rezult limpede legstura strans care este intre apd i recolta la Ha, s vedem dacd
prin recoltele obtinute in fiecare an la unitatea de suprafat se
foloseste maximum de apa, i dacd nu, cari sunt pierderile de
xecoltd cari rezult in fiecare an din gospoddria nechibzuit a

www.dacoromanica.ro

414

apei i cari sunt limitele impuse de conditiunile noastre meteoro-

logice, paha la cari putem nazui s ridicim productia printeo

folosire mai economica a apei.
Aceasta chestiune o vom urmari cu privire la cultura griului. Avand in vedere caracterele climei noastre, sa presupunem,
so

7 W11101 ill' / I WI !WM

1 all

V CO /UM'.

ca. din apa care cade

ZEZMINIM111111=11/111111=
111111111=1111111MMMIMINIMIIIIIIINIIIIIM anual 500/0s-e pierde
11 r ;' /7'; f;

1.1,411111111111111MMUMMIN% prin scurgere la su111111MIIIIIIIMIV

111_ IIMMil prafati i evaporaNIMMIMMII tia directi din pa1111111=1111111151=1110211111111111=11111111REIT

IIIIMEINIMIIINIMIONIMMIXIIIIIIMIESAINIMI

IIIIMIIMMIZEPISIMIMINIIMIIIIIIIiiiiIMINIIII mint. Ramistn)v,

aseZ/f/EVEZMMIIMINIIIII111
NW mon WA101IMININIIMINIM11 pentru regiunile RuMIMMIIIIIIIMINEMIMI siei Sud-rasiritene,.
724

as

.52

M.
MI
MNIIIIIIIIIIMINI1111111111M111111

111=111111=M-IMIIIIIMIN11M1 socotete ca plan111111111IENIM1111191111M1111111MINIIIIIM

111111011111111MMINI11111=1121111 tele, in termen me-

9 11==1111111111=1111111M19:11111=111 diu, folosesc 400kg.,

6 111111111111111111=111E12211=11111
Z.
M1111111Ell=111111=111111111=111111 apa pentru a forma

X is

1111111110111111111=IMINIMMIIMIN
MI
NO2

Fig. No. 124. - Variatiunea recoltelor de gram

In functie de precipitatiuniie atmosferice din timpur toamnei 70 primaverei.

un kg. de subkanta
uscatd. Pentru mai
multi siguranti, in
conditiunil e noastre

climaterice, sa presupunem ca graul folosete 500 kgr. de spa

pentru a fixa 1 kgr. de substanta uscati. In acest fel, pentru anii
1901-1910, socotind recoltele cari se puteau obtine cu 50% din
apa cazuta anual, obtinem datele din tabloul care urmeazi :
A pi
product Total
I

Anii

AO

1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910

Medii

HI. la Ha

plol
mm.

1901
1902
1903

Recolta de boabe

500/.

min.

mc. la
Ha

P. o-

Posi.

dusk

bilk

15,6
18,1
16,2
11,0
18,6
19,8
8,7
10,7
11,8
20,0

30,14
20,34
18,23
18,62
20,42
22,98
16,91
20,80
20,10
23.14

- 14,54 4004

15,0

21,04

741
523

370

468
479
527

517
594

234
239
263
296
217
267
258
297

3700
2610
2340
2390
2630
2950
2170
2670
2580
2970

541

270

2700

591
435
635

261

Rabat. ascatA totali

HI. la Ha

Produsk

Posibilk

- 8,30
- 3,14

4645
4158
2823
4774
5082
2233
2746
3028
5133

7400
5220
4680
4780
3526
6900
4340
6340
5160
5940

- 6,04

3850

5400

- 2,24
- 2,03
- 7,62
- 1,82
- 3,18
- 8,21
- 10,10

www.dacoromanica.ro

I2 ecoItk

- 3396

- 575
522

- 1957

- 552
.-- 818
- 2107
2594
2132

- 807

- 1550

- 415

Din datele de mai sus se vede e, in mijlociu, in anii 1901

pana la 1910, graul de toanina a dat o productie de 1510 HL
la Ha, cand de fapt se putea uor obprie o productie de 21,04
HI. la Ha, dacI apa se folosea cu mai multa chibzuint. In fiecare an productia a fost mai mica de cat productia care se putea
de fapt obtine, pierderile anuale la Ha osciland intre 1,82 HI,
cat a fost in 1905, i 14,54 HI cat a fost in 1901.
Aceste pierderi anuale la Ha, rezultate nu din pricina lipse;
.de al:A, dar din pricina sisternelor de cultura rele cari se intrebuin-

Aeaza in agricultura noastra, pentru intreaga tara, la o suprafata

de 2.000.000 j-la. insmantate cu gram de toamna, inseamna o
pierdere de 12.000.000 HI, sau 92400 vagoane de grau anual.
Lasand la o parte productia de pae, i socotind HI. cu 15 lei aur,
-cat era inainte de rarboi, rezult in acest fel, in fiecare an, pentru agricultura i economia nalional, o pierdere de 170.000.000 lei am-,

sau in leii hartie de azi, o pierdere anuala de peste 8.100.000.000.

Dac insa excludem complect cantitatile de apa cari cad

prin ploile din timpul verei, cum am spus mai inainte, socotindu-le

pierdute din cauza sistemelor de cultura rele i in special din

me lucrarea la vreme a miritilor, i ne marginim numai la
.apa cazuta in timpul toamnei, ernei i primaverei, din care re.
oducem 1/8 ca fiind pierduta direct de paniant, i facem calculele

-ca in exemplul precedent, obtinem datele din tabloul care urmeaza, privitoare la productia realizat, productia posibila i.
pierderile anuale de recolta pentru graul de toamna.
Apa Sept.-Mai

A n ii

Total

1901

1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910

Medii .

Productia In boabe

Produc.
%

Obtinuta.

PosibilA

rum.

HI. la Ha

HI. la Ha

Diferenta
HI. la Ha

410
362
340
218
418
452
320
242
370
404

274
242
226
146
278
302
224
162
246
268

16,6
18,1
16,2
11,0
18,6
19,8
8,7
10,7
11,8
20,0

21,35
18,85
17,61
11,37
21,66
23,53
16,67
12,62
19,17
20,88

- 4,75
- 0,75
- 1,41
- 0,37
- 3,00
- 3,73
- 6,97
- 1,92
- 7,37
- 0,88

353

236

15,0

18,39

- 3,39

www.dacoromanica.ro

416

Si din calculul de mai sus, contand numal pe 2/3 din apa

care cade in timpul toamnei, verei i primaverei, recoltele obtinute sunt mai mici de cat cele cari se pot realiza, pierderile
la Ha osciland intre 0,37 HI, cat au fost in 1904, si 7,37, cat au
fost in 1909. In mijlociu pierderile la Ha sunt de 3,39 HI, sou
18,430/a din recolta posibila.

La 2.000.000 Ha cultivate cu grau de toamna. inseamn o

pierdere de 6.780.000 de HI, sau 52000 de vagoane si in leii
de astazi 4.576.500.000 anual.

Clima regiunilor noastre agricole, prin natura i felul de

manifestare in cursul anului al factorilor cari o compun, cornparativ cu clima altor regiuni agricole din apusul Europei, de
sigur ca are un caracter secetos. Far irigatii, sisteme intensive
de cultur i plante ameliorate nu putem ravni s atingem productia cantitativa a tgrilor cu clim umed. Clima, pe care n'a
putem modifica, ne irnpune limite peste cari nu putem trece.
In interiorul limitelor insa, impuse de precipitatiunile atmosferice

anuale in primul rand, suntem totusi departe de a realiza, cu

plantele i pamantul pe care ii avem, intreaga posibilitate pe

care ne-o ofera cantitatile de apa cari cad in fiecare an. Recoltele obtinute la hectar sunt in fiecare an cu mult mai mici de

cat recoltele pe cari de fapt le putem realiza usor. Ih limita

conditiunilor naturale din regiunile noastre agricole, si din punctul de privire al productiunei plantelor cultivate, seceta nu st
in lipsa de precipitatiuni atmosferice in cantitti suficiente, ci in

risipa pe care o facem in fiecare an cu aceasta apa. Seceta in

sens technic agricol la noi nu este in atmosfera. ci in pamant
din vina agricultorului.

Calle pe cari putem combate sau inltura efectele rele ale

secetei asupra dezvoltrii plantelor si recoltelor pe cari le urmarim ar fi : conservarea i inbungtatirea caracterului climei,.
audgogarea de ap pe cale artificiala pamantului, technica lucrarei pmantului, rotatia in cultur a plantelor, alegerea i
ameliorarea plantelor cultivate.
Toate aceste cai trebuesc s inceap de la studiul amanuntit
al apei ca factor vegetativ in productia agricol, in raport cu
plantele noastre cultivate, cu pamantul pe care il avem, si in
concertul factorilor naturali de la noi. Axa productiunii si problemelor agriculturii noastre o formeaza apa.

www.dacoromanica.ro

F) ACTIUNEA FACTORILOR VEGETATIVI

1. Concretizarea 1 evolutia 1egei minimului.
Pe Una studiul proprietatilor fizice, chimice i biologice ale

pamantului, de cad ne-am ocupat pana acuma, trebue s privim. Inca odat toate aceste proprietati ale pamanturilor i in
legatura cu planta, adicd din punctul de vedere al fiziologiei plantelor agricole. Cu alte vorbe trebue s privim
toate aceste- proprietati din punctul de vedere al rolului pe
care'l au ca factori vegetativi.
Dupa cercetarile din ultimul timp, in domeniul pedologiei
i al chimiei agricole, numrul factorilor cad concura la productia agricola, i cad conditioneaza intr'o anumit masur
recoltele, cad se obtin dupa unitatex de suprafata, este
destul de mare, fara ins ea toti s fie cunoscuti i studiati pe
de a 'ntregul.
Insemnatatea sarurilor minerale din pamant, pentru hrana
plantelor, a fost semnalata pentru prima data de catre B. de
Palissy, un precursor -al lui Liebig, care spunea c hrana plantelor este constituit de sarurile solubile ale parnantului, fr
ins sa se tie cad sunt aceste saruri i rolul pe care'l joaca
in nutritia plantelor. Catre mijlocul secohilui XVII olandezul
Van Hellmont sustine ca singura hrana a plantelor o constitue apa.
In secolul al XVII/-lea suedezul Vallerius, profesor la
Universitatea din Upsala, in lucrarea sa Agriculturae chetnica
fundamenta spune : Planta este o fiinta organica care poseda
facultatea, depinzdtoare de umiditate i caldura, sa-i ia hrana
din locul de cretere. Hrana este de natura organica i anorganica." Nici Vallerius insa nu cunotea In mod exact cad sunt
aceste substage de origina organica i anorganica ale paman.
tului, cad pot servi ca hrana pentru plante. El este Inca sub
27

www.dacoromanica.ro

418

infiuenta teoriilor alchimiste. Teoria lui, -care ne dd. indicatii

asupra felului adevrat cum se hrdneste planta, nu poate sd.
catige prea mult interes, din pricina prestigiului mare pe care'l
avea in acea vreme teoria vegetald a humusului.
Thaer sustinea el singura hrand a plantelor o constituesc substantele organice de origind vegetald, cuprinse sub
denumirea de humus, cari se gsesc in pamant. Srurile minerale, pe cari le gdsim in cenua plantelor dupd ce sunt
arse, au o origind intamplatoare
spune el
i chiar dacd.
pdtrund din parnant in organismul plantei, ele nu au de
cat un rol secundar stimulent, iar plantele, printr'o miraculo-

asd vis vitalis", au proprietatea de a fabrica in interiorul

organismului lor substante organice. Aceastd teorie a lui Thaer
nu se deosibete mult de explicatiile pe cari le da Aristoteles
acelorasi fenomene.

In secolul al XVIII Senebier i de Saussure, pentru primadata, observd fenornenul ea plantele verzi absorb bioxidul de
carbon din aerul atmosferic i dau afard oxigenul, in asimilatia
clorofiliand, prin intermediul cdreia plantele, intrebuintand CO2
i apa, elaboreazd substantele anorganice ternare din organismul lor. Privitor la sdrurile din cenua plantelor, ei spun ca.
ele nu sunt de origind intamplatoare.
Nici aceste teorii, cari corespund adevdrului tiintific, Med
multd vreme nu au putut s triumfe, i teoria i personalitatea
lui Albrecht Timer a stapanit mult vreme conceptiile asupra
raporturilor dintre pamant si plantd.
Pe la 1814 Davy studiazd rolul important pe care'l au
sdrurile din pdmant in legatura cu viata plantelor, i in secolul
al XIX Karl Sprengel, un alt precursor al teoriei minerale
a lui Liebig, spune e substantele minerale din pdmant
sunt tot aa de necesare pentru hrana plantelor ca oxigenul, bioxidul de carbon, i azotul, i arat c dac humusul
are o importanta mare pentru hrana plantelor, aceastd se datorete continutului lui in azot. El spune : Nu se poate tdgadui
a cultura plantelor s'ar face cu succes mai mare dacd s'ar porni
de la ,principiul ca planteletrebuesc sd gaseasca in pamant, in cantitdti indestuldtoare, fiecare i toate substantele minerale pe cari
noi le gsim in ele." Prin aceast afirmatie Karl Sprengel este
in acela timp si un precursor al legei minimului, formulata mai
tarziu de catre Liebig.

www.dacoromanica.ro

419

Cu toate aceste descoperiri pretioase ale stiintei pozitive,

teoria vegetala a humusului, a lui Thaer, r6.mane Inca In putere,
pand cnd Justus Liebig ii publicd lucrdrile sale intreprinse in
domeniul chimiei agricole. In aceast vreme chimia era preocupatd.

sa obtind in laborator, pe cale sinteticd, substante organice.

Liebig obtine pe cale sinteticd diferite substante organice i in
acest fel miraculoasa vis vitali.s" incepe sd-i piarda din im-

portanta care i se atribuia.

Ocupandu-se cu cercetdri in domeniul fiziologiei animale
i vegetale, Liebig vine tot mai mult in contact cu probleme
din stiinta agricold i o multime de chestiuni, cari pand atunci
erau necunoscute, incep sl'i gdseascd_ o explicatie stiintificd.
In anul 1840 el publica lucrarea s : Die organische Chemie
in ihrer Anwendung auj Agrikulturchemie und Fiziologie" in
care dezvolt descoperirile sale, artand rolul principal in hrana
plantelor pe care il au substantele minerale ale pdmantului.
Asttel undeva el spune : Marimea recoltelor ski in legliturd
cu substanfele hranitoare, cari sunt indispensabile dezvolkirei
complecte a plantelor, si cari se gdsesc in plimeint in forma si
cu calikifile cunoscute, in cantitati minane."
Necunoscnd importanta pe care o are bdlegarul, din punct
de vedere fizic i biologic pentru pdmant, el sustine cd valoarea
lui ca hrand pentru plante, ca element fertilizant al pmntului,
se rezuma la cantitatea de substante minerale pe cari le contine. Nu cunoaste de asemenea rolul azotului din balegar i
din humus ca hrand pentru plante, i in legaturd cu teoria minerald tot el spune : Fiecare pamant confine unele subs/ante hreinitoare in maximum, allele in minimum, si mdrimea sau durata
recoltelor stet in legezturd si este hotariitd de aceste cantitafi minime de calciu, potasiu f i acid josjoric".
Mai tarziu Julius Sachs studiazd rolul pe care'l are cldura
asupra vegetatiei, i apoi Adolf Mayer rolul pe care'l joacd
lumina. Haberlandt i Hellriegel apoi studiazd importanta pe
care o au a1ti factori de ordin fizic, asupra vietei plantelor.
Edwald Wollny reia mai trziu studiul factorilor vegetativi de
ordin fizic, pe care-i are pmantul, i prin indelungatele lui ex-

periente arat importanta pe care o joaca in legaturd cu viata

plantelor. El dovedete in mod experimental felul cum influenteazd fiecare dintre factorii vegetativi, de ordin fizic, dezvoltarea
plantelor.
27

www.dacoromanica.ro

-420

.-,

Dup formularea care se daduse de cane Liebig legei minimului, urma ca recoltele, fiiMd in functiune de factorul vegetativ care se gasete in cantitate minima, claca acest factor mi-

nim este sporit in mod treptat i recoltele au s creasca treptat eu creterea factoruhii minim, in mod paralel.
SA ne inchipuim de pildA, in mod practic, ca fiecare din
doagele din cari se compune un hardau ar 4-eprezenta cate
unul din factorii vegetativi, cari
hotarasc dezvoltarea plantelor,
ca in fig. No. 125, imaginata de
o`^

(Z)

F. v. Dobeneck. Presupunem mai

departe ca toate doagele bardaului sunt intregi afara de una,

deci toti factorii vegetativi sunt
in cantita.0 optime afara de azot,
care este in cantitate mai mica
sau minima fata de ceilalti. Dupa

(-41

cum ori cat de multa apa am

turna in acest hardau niciodata
n-o sa-1 putem umple
nivelul
apei mentinandu-se la Inaltimea
doagei rupte
i capacitatea
lui o O. fie constanta i hotarata

t:3)
C3

'
Fig, No. 125. -> flardaul lui F. v.
Dobeneck, pentru dernonstarea legei

minirnului (dupa M. Hoffmann).

de aceasta doaga, tot ast-fel i

recolta data de un pAmant, ai
carui factori vegetativi se gasesc
in aceleai raporturi, cu un factor

vegetativ in minim, nu se va
putea ridica pand la inaltimea

capacittei de actiune a majoritatei factorilor vegetativi, ci se

va mentine la inaltimea capacitatei de actiune a factorului vegetativ in minim, a azotului. DupA cum nu vom izbuti sa cuprindem mai multa apa In hardau, mArindu-i doagele cari sunt in-

tregi, tot astfel in pamant, pentru ca s obtinem recolte mai

marl, trebue sA sporim factorul vegetativ in minim.

Nici Liebig, nici Karl Strengel, nu spuneau pana unde

putem s sporim factorul vegatativ in minim, i pana la ce iimita recoltele pot spori sub actiunea cantitaVor crescande ale
factorului minim.

Pentru a da o expresiune mai exacta legei minimului Justus

www.dacoromanica.ro

421

Liebig formulase i urmatoare ecuatie dupa care recolta, E, este

egala cu substantele hranitoare din pamant, N, mai putin piedicile pe cari le intampina eventual -plantele in dezvoltarea lor,
W, adica. E= N W. Recoltele ar depinde in acest fel in primul
rand de substantele hranitoare, cari se gasesc in pamant, dui:A
influenta pe care o exercita anumite piedici, asupra vegetatiei.
Nu ne spune ins cari sunt aceste piedici, cari se pot opune in

calea dezvoltarei normale a plantelor, i nici in ce masura se

pot dezvolta recoltele, treptat cii creterea factoruiui vegetativ
in minim. Aceste piedici nu puteau fi de cat alti factori vegeMtivi, ne cunoscuti de care Liebzg, cari la ran dul lor, cazand
in minim, impiedica actiunea factorilor de ordin chimic, stanjenesc dezvoltarea normala a plantelor sub influenta factorului N.
E. Wollny, reluand studiul factorilor vegetativi, demonstrea.za influenta pe care o exercita factorii noi de ordin fizic, ca :
apa, umiditatea atmosferica, lumina, caldura, spaiul dintre plante,
adancimea araturilor, ingrijirea recoltelor etc. Tot de odata.

el demonstreazd

CA

treptat cu sporirea factorilor vegetativi In

minim, recoltele sporesc in mod regulat, ating o valoare maxima

la o anumita valoare a factorului minim, i mai departe incep
sa descreasca in mod treptat. In acest fel, in variatiunea factorului vegetativ, el gasete o valoare initiald minima, mai
departe o valoare optima., i In fine o valoare maxima. Pentru
a demonstra felul cum ar varia recoltele, in felul de mai sus,

reproducem datele obtinute de care Wollny cu factorul vegetativ apa.

Recolte de

0/0 din capacit.

Secard

pentru apA

Boabe

20
40
60
80
100

1,25
5,88
8,43

6,5
3,00

Cartoti
Tubercule

Pae

gr.

11

3,8
9,4
13,0

gr.

9,2
4,9

19,5
39,3
70,4

gr.

80,1
70,9

Din clatele de mai sus se vede c recolta de secara a sponit in mod treptat cu creterea procentului de apd, a atins o
valoare maxima atunci cand apa a fost la 603/a din capacitatea
pentru apa a mediului de culturd, mai departe ins a inceput
s scada in mod treptat. La cartofi se observa acela lucru,

www.dacoromanica.ro

422

recolta maxima de tubercule se obtine ins atunci cand factorul

apa reprezinta 8004 din capacitatea mediului de cultura.

Dintr'o serie de experiente vegetative in vase, facuta in

anul 1922, ream urmatoarele date obtmute cu graul de Banat

Actiunea factorului vegetativ apA, dat in cantitati

Fig. No. 126.
cresande. Grau turcesc alb fotografiat In timpul InfrAtirei.

sub actiunea factorului vegetativ apa, data in cantitap crescande

si soCotita In procente fata, de greutatea pamantului djn vase :
AO 0/,

Vale le

Recolta

15
30
45
65

1-4
5-8

27,378 gr.

12

13-16

47,604
52,219
57,794

Abateri

+ 2,34
+ 2,41
+ 2,16
+ 1,49

Si din aceste date se vede cum recolta a crescut treptat

sub actiunea factorului vegetativ apa.
In fig. No. 126 se vede felul cum se prezentau plantele din
patru grupe de vase, cu aceleasi cantitati crescande de apa in
timpul infratirei, si in fig. No. 127 se vede cum se prezentau
plantele de grau turcesc 'alb, din alt grupa de experinte, la
maturitatea complecta, si sub actiunea unei cantitati crescande de
apa de : 15%, 300/0 si 500/0 Dup caracterele exterioare, ca si
din datele finale privitoare la recolt, se observ actiunea apei
data in cantitati crescande.
Wagner credea ca recoltele, sub actiunea factorilor vege-

www.dacoromanica.ro

423

tativi, crest in mod treptat cu sporirea factorului care se

in minim. Astfel daca un factor vegetativ capata valorile

aila.
5, 2,

-3, 4, 5, atunci recolta

crete in mod treptat,
capatand urmatoarele
valori : 15,

25,

35,

45, 55.
El stabilete formula urmatoare :
y (Ix b, in care

recolta,

x = in-

graamintele, a i b
constante scoase din
.calcul, pentru for m area

.ecuatiei de mai sus.

Acestor factori constanti, Wagner le (la
urmatoarele valori :
4.--= 10, b = 5, i atunci

.din formula, and Iralori crescande : 1, 2,

Fig. No. 127.

Actiunea factorului vegetativ
apA dat Sn cantitAti erescande. Grftu de primAvarA turcesc alb fotografiat la maturitatea
complect.

3, 4, 5, lui x, avem urmatoarele valori pentru yi, y2, y3

i/41 Y5

371.=10 X 1 + 5=15
y2=10 X 2 -I- 5=25
378=10 X 3 -1- 5 =35

y4=10 X 4 +5=-45

y5=19 X 5+5=55
y5,5=10 X 5,5 + 5= 60.
In mod grafic, intr'un sistem de coordinate, in care pe axa
ordinatelor sunt insehmate valorile crescande ale lui y, i pe
axa abscizelor valorile crescande ale lui x, obtinem linia recoltelor,

A, B. dupa cum se vede din fig. No. 128.

Dupa formula lui Wagner ar insemna ca recoltele sporesc
in mod regulat 3i in aceias masura la diferite valori pe cari le
.capt x. Ar insemna astfel ca, sporind treptat cantitatea de
ingraaminte, recoltele s sporeasca la, infinit. Astfet s'ar petrece lucrurile din punct de vedere teoretic, daca am face abstractie de influeuta pe care o au diferite concentratiuni de sawww.dacoromanica.ro

424

ruri asupra vietei i dezvoltrii plantelor, i daca am putea sa.

mentinem in optimum, la toate valorile crescande ale lui x, p'e
ceilalti factori vegetativi, cari pot scadea in minim i pot inpiedica

dezvoltarea normala a plantelor, cum spunea ,Liebig, De fapt

ins, atat in culturile din camp cat i in experientele vegetative
in vase, niciodat a. toti ceilal factori vegetativi nu pot fi mentinuti in valori optima la valorile crescande ale lui x. Din pricina actiunii de impiedicare tot mai mare, a anumitor factori
vegetativi cari nu pot fi tinuti in optimum, recoltele sporesc tot
mai putin, i in mod grafic, in loc s se inlantniasca &and natere unei linii drepte, trebuie s formeze ar curba.
11

qz,

4649

44-9riscfor*

Fig. No. 128. Mersul recoltelor, sub actiunea urmi factor vegetativ
crescnci, conform legei lui Wagner (dupa. M. Hoffmann).

T. Pfeiffer i Frolich, facand experiente asupra actiune

apei i luminei, ca factori vegetativi, stabilesc formula urmatoare :

y = a x2+ b x

c,

dupa care factorul vegetativ in minim,-clat in cantitati crescande,.

'i exercita actiunea asupra recoltei. In aceast formula y = rei a, b, i csunt constante obtinute din interpretarea comparativa a mai
multor experiente. a este un factor constant care inpiedica sactiunea factorului vegetativ i are o valoare negativa, iar b i c
au In totdauna valori pozitive, mai mari de cat a.
Daca, dupa. M. Hoffmann, luam cate-va exemple, in cari

colta care se obtine, x =---- factorul vegetativ minim

factorul vegetativ capata valori crescande : = 1, x2=--' 2, x3 =3

2, br= 21, c= 5, atunci
etc., i constantele s aiba valorile : a

pentru y gasim urmatoarele valori:

www.dacoromanica.ro

425
Yi

>02+ 21 X 1 +5

24

y, =

2 X 22+ 21 X 2 +5 = 39

374 =

2 X 41+ 21 X 4 -1.- 5=57

y,=,- 2 X 32+ 21 X 3 +5 = 50
2 X 5'1+21 X 5 + 5.= 63
y,= 2 X 6,-1- 21. X.6 + =--- 59
375

y7=-2X7+21X7+S==Sl

na mai departe.
Aceste valori ale recoltelor (y1. y7), intr'un sistem de coordinate, dau curba din fig. No. 129, care ar reprezenta, dupg
Pfeiffer, mersul recoltelor sub actiunea unor valori crescande
date factorului vegetativ in minim. Spre deosibire de reprezentarea grafica din fig. No. 128, care rezult din formula lui

11
Mersul curbei recoltelor, In functie de valorile cresFig. No. 29.
cande date factorului minim, dupA legea lui Pfeiffer (J. Hoffmann).

Wagner, drumul descris de recolte, dup formula lui Pfeiffer,

.ar fi asemngtor unei parabole.
In prima parte, pan la o anumit valoare a fadorului in
minim y, i atata vreme cat cei1ali factori vegetativi sunt in
cantitati optime, drumul descris de recolte este o linie aproape
dreapta, ca i la Wagner. De la o anumit valoare a factorului minim mai departe, spune Pfeiffer, un alt factor vegetativ,
zjungand s aiba o valoare minima comparativ cu ceilalti,
inpiedica creterea regulata a recoltelor mai departe, sporurile
sunt tot mai mici, curba are un punct culminant corespunzator
recoltei maxime, de unde mai departe se apleacg, cap= forma
unei parabole i recoltele descresc.

In acest fel curba descris de recolte sub actiunea unui

factor vegetativ in minim, dup. conceptia lui Pfeiffer, se aseamaul cu felul cum
imagina Wollny legea minimului, cu o
valoare optima pentru factorul vegetativ.

www.dacoromanica.ro

426

Studiul fizicei pamantului, intreprins de catre Wollny, estepus pe baze tiintifice noi de ctre Mitscherlich, si complexul.
factorilor vegetativi este studiat in mod exact, cantitativ i din
punctul de vedere al actiunei lor concomitente asupra plantelor.
El inparte factorii vegetativi, cari concura la productia agricola,
In doua mari categorii.
I. Fadori vegetativi interni, sau fiziologici, din launtrule
plantei, pe can ii contin diferitele soiuri de plante cultivate, i
cari se pot prezenta sub diferite constelatii la diferite varietti.
II. Factori vegetativi externi, din mediul exterior, i caripot fi de ordin climateric sau pedologic.

Ultima grupd de factori ex.:erni se inparte dup cum se

vede din schema de mai jos :
CLIMATERICI
A) Fizici

PEDOLOGICI
A) Fizici

a) Energetici

a) Energetici
1. Dcitatori de energie: cAldura,.
electricitatea.
2. Consumatori de energie :

1. Detteltori de energie : ap.a, lu-

mina, electricitatea.
2. Consumatori de energie:
presiunea atmosfericA, curentii de

rezistena pmantului la dezvoltarea rAdAcinilor.

aer.

b) Apa
Precipitatiunile atmosferice.
Umiditatea atmosferica.
B) Chimici
0, pentru respirw,ie

CO pentru asimilatie
N, pentru fixarea prin micro-

b) Apa
Continutul in apA al pamAntului. Evaporatia apei.
B) Chimici
0, pnntru respiratie
N, K, Ph, Mg, Na, Fe, S, C/
altii.

0-

organisme.

Influenta factorului vegetativ in minim, asupra plantei, nu

se exercit in mod independent, i din acest punct de vedere
nici sporurile de recolt, cari se obtin, nu cresc in mod treptat.
Daca la un moment dat se gsesc in minim unul sau mai multi
factori vegetativi, dupd ce sporim cantitatile lor, in mod treptat alti factori vegetativi pot sa rmana in cantitati minime, i
in acest fel recolta nu poate crete in mod paralel cu sporirea
unui factor vegetativ, i nu sta in functiune numai de un singur
factor vegetativ. Influenta valorii crescande a unui factor vegetativ asupra recoltei, se poate urmari in mod treptat numai
atata vreme cat ceilalti factori se gasesc in optimum i nu impiedica sporirea treptata a recoltei.

www.dacoromanica.ro

427

Dac de exemplu ne inchipuim c toti factorii de ordin

chimic i fizic din pamant, se gasesc i li putem mernine la valori optime, constante, i numai un singur factor de ordin chimic este in cantitate minima, i dacg sporim in mod treptat
-valoarea acestui factor minim, totui recolta nu va crete treptat i paralel cu creterea factorului minim, de oarece, corespun-

zgtor valorilor crescande ale factorului minim, plantele au o

dezvoltare din ce in ce mai puternia, ocupg din ce in ce mai
mult spatiu. Cantitatea de luming, de exemplu, primitg de la soare

se inparte intre o massg mai mare de vegetatie, plantele au

a dispozitia lor un spatiu din ce in ce mai mic, i in acest fel
factorii spatiu i lumina, treptat cu dezvoltarea plantelor, 11man in minim i inpiedica creterea recoltelor in mod treptat
paralel cu factorul minim urmgrit de noi.
Dintr'o experient facut in campul de experinta al catedrei, asupra infiuentei cantitgtei de sgmania asupra recoltei de
.orzoaicg. de Hanna, reproducem urmgtoarele date. Samangtura
a fost fgcut in randuri la un interval de 15 c. rn., i conditiumile de dezvoltare, afarg de spatiul dintre plante i cantitatea
-de lurning, au fost aceleai in toate parcelele.
IParcela

Siimanp
Kgr. la Ha

110

130
150
170

Recolta la Ha. Kgr.

Plante

cm. p. la o

la 1 m. p.

planta

Boabe

198
234
270
306

50,5
42,7
37,0
32,6

1472
1522
1773
1732

Pae
2115
2818
2848
2664

Totala
3687
4340
4621

4396

Recolta a crescut treptat cu sporirea cantitgtei de sgmantg.

data la un Ha, pang la a treia parcel, de unde inainte, factorii
spatiu i lumina azand in minim, Rind insuficienti, recolta in
parcela a patra a scgzut.
Inteo alt experientg facuta cu porumb, cu numar diferit
de plante in cuib i cu un interval intre cuiburi i randuri de
Late 50 cm., am ggsit datele cari urmeazg :
Plante
in cuib
1

2
3

cm. p. la o
planti

Recolta
01u lett Kgr.

2500
1250
833

3145
3673
3443

din cari se observa acela fapt.

www.dacoromanica.ro

428

In acest fel, in loc ca in mod grafic recoltele sa se poata

urmari pe o linie dreapta, cum Ii inchipuia Wagner, dup cum
am vazut mai sus, valorile recoltelor obtinute, intr'un sistem de
coordinate, formeaza, o linie curbd. Actiunea unui factor vegetativ in minim Mitscherlich o gasete i o demonstreaza cu ajutorul formulei.:

log. (Ay) =log. (A a) cx, in care :

A = recolta maxima care se poate obtine cu factorul minim
variat.

a =recolta obtinuta flea' sporirea factorului in minim.

y =recolta obtinutd cu o anumit valoare a factorului minim..
e = factor de proportionalitate.
Luand acidtil losforic ca factor variabil, Mitscerlich, lucrand
in mediu steril compus din nisip de quart, care primise aceleai
cantit4 optirne de potasiu, calciu, azot, magneziu, sulf, clor i sodiu
in toata seria, compusa din grupe de cote patru vase, i dand acidul

fosforic in cantitati crescande, recolta in mod comparativ, in di-

ferite grupe de vase, a sporit la inceput repede, apoi tot mai

incet, sub actiunea diferitelor grupari de actiuni a factorilor tinuti
in valori constante, apropiindu-se de un maxim.

Valoarea recoltei, care tinde sa se apropie de recolta maxima sub actiunea valorilor crescande ale factorului in minim,
este proportionala cu diferenta intre recolta maxima i valoarea.
reprezentata de ea, adica :

in care y

dy

= (Ay). c.

(I)

sporul de recolta, obtinuta la o anumita valoare a

factorului vegetativ variabil, i c= factor

Jui x, x = valoarea
de prop orti on al itate.

Presupunem ca recolta maxima, care se poate atinge la

valori variabile crescande pentru x, ar fi 100% i la x1 recolta
y ar fi 500/2, sporul de recolta (500/0) este egal cu diferenta
intre recolta maxima 100 i y (500/o). La x2 sporul de recolt
are sa fie egat cu jumatatea sporului precedent, 250/0, y are sa
fie egal cu 750/0, i sporul are sa fie egal cu diferenta intre recolta maxima 100 i valoarea lui y, 754, adica 25%. Tot aa.
mai departe, &and valori crescande lui x, sporul de recolt este.

egal cu Ay, dupa cum se vede din cifrele urmatoare :

www.dacoromanica.ro

429
Factorul

X1

y 1 --=

x2

x 3.
x4
x5

xn

Recolta

y2=
y3=
y4=
y5=

50
75
87,6
95,75
98,875

Spor
recolt

60
25
12,5
4,25
1,125

Ay
100-50
100-75

=60
=25

=12,5
100-95,75 = 4,26
100-98,875= 1,125
100-87,5

Integrand egalitatea (I) se obtine

log. (A y)=-Cc.x (II)

Cand factorul x 1ipsete, recolta trebuie s fie egala cu 1
La x=0 i y=0, i atunci din formula (II)

avem log. (A-0)=-- Cc. 0 sau C=log. A

si inlocuind in formula II pe C prin valoarea lui avem :

log. (Ay) = log. Ac.x (III)

In practica insa, daca x=0, se obtine tau o recolt minimA, care se insemneaza cli a, i care trebue scazuta din A,
pentru a avea o adevarata recoltd maxima, care se poate obtine
cu factorul x,i atunci formula (III) devine :
log. (A y)=-- log. (Aa) c. x (IV)
Din formula de mai sus, A se poate determina pe cale experimental, facand trei sau mai multe serii de experiente cu
valori crescande pentru x,i luand valoarea lui A din experientele in cari sporurile de recolt obtinute cu valori crescande ale
lui x, sunt egale.
Se poate determina deasemenea, in mod experimental, din
experiente In cari x este egal cu 0.
Factorul de proportionalitate c, sau coeficientul de actiune
al unui factor vegetativ x, arat masura in care sporete recolta
y la diferite valori crescande ale lui x ..i pana la obtinerea recoltei maxime A, la o anumita constelatie a celorlalti factori
vegetativi. El se extrage din formula (IV), dupa ce cunoatern
ceilalti factori. Cu cat valoarea lui c este mai mare, cu atat recolta maxima va fi atinsa mai repede, cu atat influenta factorului vegetativ respectiv asupra recoltei este mai puternica.
Valoarea lui este diferita la factori vegetativi diferiti.
Revenind la exemplul luat mai inainte, in care se vedea

www.dacoromanica.ro

430

valoarea lui y la diferite valori crescande ale lui x, i aezand

intr'un sistem de coordinate valorile pe cari le capta y, yedem ea recolta, in creterea ei subt actiunea lui x, cei lalti factori avand valori optime descrie o curba, dupa cum se vede
din fig. No 130.
Astfel are loc mersul recoltelor, subt actiunea unui factor
vegetativ, care gasindu-se in minim capata valori variabile, pe
cand toti ceilali factori au valori constante. Daca insa un al
doilea factor vegetativ se afl relativ in cantitate minima, i capata. valori crescande la o anumita valoare a lui x, atunci recolta, sub actiunea celui de al doile factor z, sporete in acela fel.

Fig. No. 130.

Mersul curbei recoltelor, In functie de valorile cress
cnride date factorului minim, dupa legea lui Mitscherlich.

La z = 1, subt actiunea valorilor crescande ale lui x, obtinem

recolte crescande, apropiindu-se tot mai mult de recolta ma-

xima A. Daca ins la diferite valori ale lui x sporim treptat

cantitatea celui de al doilea factor : z= 1, z = 2, .0=3, z=4,
z= no, atunci recolta sporete in acela fel, apropiindu-se tot
mai mult de o aka recolt maxima B. Dn oricarui din cei
doi factori ii dam o valoare constanta, iar celuilalt 11 dam va..
lori crescande ca 1, 2, 3, 4, 5, no, recoltele obtinute, corespunzator valorilor crescande ale unuia din factori, vor reprezenta
fata. de 4 sau B (recoltele maxime) 50%, 75%, 87,5%. 93,75%
96,870/0, din A sau B.
In mod grafic, intr'un sistem de coordinate, ca In fig. No
131, la aceleai valori crescande ale lui z (1, 2, 3, 4, no), vom obtine recolte cari sporesc in acela fel, sporul fiecarii recolte y,

obtinuta la o anumit valoare a lui x, lap de recolta obtinutd

la valoarea lui imediat inferioara, fiind egal cu diferenta intre

www.dacoromanica.ro

431

recolta maxima care se poate obtine, A, i recolta obtinuta y.

Acest lucru se poate urmari pe curbele din acela plan, din fig.
No 131. Recolta obtinuta sub actiunea valorilor crescande ale
lui x se apropie de recolta maxima A, numai cand z prisosete,
sau z= cc, cum se vede din curba cea mai de deasupra.
Pentru a ne da mai bine seama cum variaz recolta sub
influenta in mod paralel a unui al doilea factor z, sa ne inchipuim curbele din schema de mai sus aezate, cu aceleai valori
i acela mers, in spatiu, in spatele planului pe care-1 avem in

tat' "

kat.

al..2.

TI

75

50

2
tO

lk -0

Mersul curbelor descrise de recolte Inteun singur plan

Fig. No. 131.
si In planuri diferite In spatiu, In functie de valorile crescande a doi factori vegetativi, dupl legea lui Mitscherlich.

fata noastra, i in care z = 0 i y = O. Imediat in spatele planului No. 1, din fata noastra, am avea un alt plan No. 2, in care
z =1. In acest plan recoltele, sub actiunea crescanda a lui x, ar
descrie curba insemnat cu z = 1.
In spatelefplanului No. 2 am avea planul No. 3, in care
z---- 2, i pe el curba de vegetatie z= 2.
In spatele acestui plan am avea planul No. 4 cu z .--- 3, apoi

planul No. 5 cu z = 4, i in fine in spatele celor 5 planuri ar

veni planul No. 6, in care z= oo.
Acum, pornind de la diferite valori ale lui x (1, 2, 3, 4, 5,
6), din planul No. 1 din fata noastra cu z = () putem urmari
in spatiu in adancime creterea in acela fel a recoltei, sub
www.dacoromanica.ro

432

actiunea valorilor crescande (1, 2, B, 4, 00), ale lui z, din planurile 2-6, la fel cum se poate urmgri in mod grafic intr'un
plan creterea recoltei sub influenta factorului x. Ace la lucru
se intampl dacg in afarg de z avem un alt factor care nu prisosete j capata valori crescande.
In acest fel recoltele sporesc sub actiunea intregului complex de factori vegetativi, i recoltele obtinute sunt in functiune
nu numai de valoarea factorului minim, dar de constelatia sub
care se prezintg valorile tuturor factorilor vegetativi.
Mitscherlich formuleaz g. in felul urmgtor legea factorilor
vegetativi.

Recolta este conditionaM de o mare serie de _Maori vegetativi, cari fiecare exercitii o anumitei influentei calitativ4 1,si cantilatizl asupra mrimei ei. Cu .sporirea fiecitruia din acee sti fac-

tori, recolta creste proportional cu cantitatea de recoltd care-i

lipseste piinii la inallimea recoltei maxime, care se poate obline
in condigunile date.
Aceastel crestere trebuie sei fie cu alai mai repede, cu ceit
factorul de actiune (proportionalitate), tipic fieciirui factor vegytativ, este mai mare, si cu cat panel atunci au lost la dispozitia
plantei ciintilali mai mici din factorul vegetativ respectiv."
Legea factorilor vegetativi, astfel formulat, i verificat

prin nenumgrate experiente, ne da oglinda sincerd a actiunii

concomitente a tuturor factorilor asupra creterii i vietii planfelor cultivate.

www.dacoromanica.ro

G) CLASIFICATIA PAMANTURILOR
In capitOlele de pan aci am vgzut pe scurt, pe linga principalele parti constitutive, i principalele insuiri pe cari le au
pgmanturile, insuiri cari au un interes mare, atat atunci cand
pgmantul constitue un obiect de studiu independent, cat i in
cazul cand este privit prin prizma functiunei pe care trebue
sg o indeplineasca in productia agticolg.
Dup. strangerea acestor cunotinte sumare, ca incheere,
trebue sa ne mai oprim asupra chestiunei clasificatiunei pamanturilor.

Aceasta problem a preocupat pe cercetatori Inca din cele

mai vechi timpuri, i. clasificatiile facute sunt reflexul patrimo-

niului de cunostinte stapanite, sau al punctului de vedere din

care era privit pgmantul.
Astfel, dintre cei vechi, Cato inpartea pamanturile in mai
multe clase dupa dulceata frunctelor pe cari le produceau, i
Columella le inpgrtea dup plantele cari se dezvoltau mai bine
in ele. In timpul tedriilor alchimiste s'au facut diferite clasificatiuni, cari sunt oglinda cunostintelor acelor vremuri privitoare
la pgmant.

Astfel in secolul al 18-a Ambrosius Zeiger, inteo lucrare

publicata la Frankfurt, orientandu-se dupa temperamentul oameiiilor, inparte pamanturile in : piinuinturi sanguine= pgmanturile
negre, pezmnturi suptireicioase = pamanturile lutoase, pa" meinturi

melancolice= pamanturile argiloase, pameinturi fiegmatke= paman turile nisipoase.

Tot in secolul al 18-a Otto v. Munchhausen,inparte pamanturile in mai multe categorii, dupa principalele lor parti constitutive, i, la fel ca Linne pentru pl ante, le da urmatoarele numiri
latineti :
1. Humus daedalea= pamant de gradina.
2. Humus ruralis= pmant negru de camp.
28

www.dacoromanica.ro

434

3. Humus lutum=pamant m14tinos.

4. Argil ld tumescens= luturile galbene.
5. Humus damascena= luturile nisipoase.

6. Humus sistosa=luturile nisipoase r9ii.

7. Argilla communis=pAmanturile argiloase comune.
8. Argilla figulina= argila curatA.
9. Argilla marga=pAmanturile mArgoase.
10. Calx solubilis= pamanturile calcaroase.
.11. Humus turfa= pamanturile turboase.
12. Humus effervescens=mlastinile.
13. Humus pauperata=pAmAnturile marecagioase.
14. Arena mobilis=nisipurile zburAtoare.
15. Ochra=pamanturile pietroase, stancile.

Treptdt cu ridicarea nivelului de cunotinte al stiintelor

fundamentale, studiul pAmantului caprd orizonturi noi si este
fcut din diferite puncte de privire. In partea introductivI a acestei

lucrdri, am arAtat pe scurt cari sunt principalele doctrine i directiuni, cari se pot desprinde in studiul pmanturilor. Cu acest
prilej am aratat i cate-va din clasificatiunile alcAtuite.
a) Clasificaliuni geologice. Din cadrul doctrinei geologice,

am reprodus la pag. 31 clasificatia flcutg. de Friedrich Albrecht Fallou, unul din fondatorii tiintei studiului solurilor.

Tot in cadrul acestei doctrine se araz1 i urmtoarea clasificatie a lui Fesca :

I. Pimfinturi de dezagregare:
a) PAmunturi argiloase.
b)
lutoase.
Pt

c)

d)
e)

IP

,
IP

vAroase.
mArgoase.

II. Prnfinturi de transport:

a) PAmAnturi argiloase.
b)
lutoase.
PI

c)

vAroase.

d)

nisipoase.

nisipoase.

Tot aci trebue sa.' mai amintim clasificatiia lui Hilgard

argtatA la pag. 37, i cele din directiunea climatericA ale lui
J. Widtsoe, G, Wiegner, H. Stremme, E. Ramann i K. Glinka ,
de Id pag. 38 i 39.
Clasificatiunile geologice sunt unilaterale, i nu pot da de
cat indicatiuni putine asupra pAmantului ca factor de productie
in conlucrare cu clima i cu plantele cultivate.
b) ClasijIcatiuni botanice. Prin natura compozitiei lor i a
insuirilor pe cari le au, pAmanturile constituesc medii diferite
pentru dezvoltarea plantelor. Potrivit acestor conditiuni diferite
de mediu, plantele cari cresc in mod liber au preferintele lor,
i se grupeazA mai mult in terenurile cari sunt mai prielnice

www.dacoromanica.ro

435

pentru dezvoltarea lor. Avand in vedere acest criteriu, s'au facut. mai multe clasificatii, dintre cad reproducem aci pe a lui
G. Schabler, in care sunt al-Mate plantele cad se localizeaza
in diferitele tipuii de soluri.
I. PAm. argiloase. a) Sdrace in var. Osiga Bromus giganteus, turita
Galium aparine, susaiul Sonchus arvensis.
b) Bogate in var. Podbealul, Tusilago farfara, scanteiuta Anagallis
coerulea, pdtrunjelul de camp Pimpinella saxifraga, busuicul sAlbatic Brunellavulgaris, iarba rdnei Anthyllis vulneraria, culbeceasa Medicago falcata
II. ram. lutoase, obsiga Bromus secalinus, Bromus arvensis, hirisca
.cleasd Polygonum jonvolvolus, tevia de baltd Rumex crispus, busuiocul
sAlbatic Brunelle: vulgaris, cicoarea Cichorium intybus, pApAdia Leontodon
taraxacum, brandusa de toamnd Colchicum autumnale, fumdrita Fumaria
officinalis, cruciulita Senecio vulgaris, piciorul cocosului Ranunculus acris,
vetricea Tanacetum vulgare, rusinea fetei Daucus carotd, chimionul sAlbatic
carum carvi.
III. Luturi nisipoase, plante din grupa anterioard si urmAtoare.
IV. Nisip lutos. Vinetelele Centaurea cyanus, neghina Agrostema giIhago, ridichea salbatica Raphanus Raphanistrum, patlagina IngustA Plantago lanceolata, micsuneIele Viola tricolor, nu md uita Myosotis arvensis,
buruiana surpAturei Scleranthus annuus, romanita de camp Anthemis
arvensis, oparlita Veronica verna, ndvainicul Pteridium aquilinum.
V. PAm. Nisipos, pliusul Aira canescens, Arundo arenaria, Elymus
-arenarius, Spartium scoparium, Sarothamnus scoparius, iarba neagrd Calluna vulgaris, Verbascum thapsiforme, coada matii Trifolium arvense,
limba pestelui Armeria vulgaris, Erophila verna, ochiul lupului Plantago
arenaria; timoftica Pfleum arinaria, ovdsciorul Avena caryophilla, rogozul
Carex arenaria.
VI. Pam. margos. Scheradia arvensis, rugul Rubus caesium, albita
Alyssum calycinum, trifoiul mdrunt Medicago leepulina, podbealul Tussilago

farfara.
VII. PAm. vAroase, cebarea Poterium sanguisorba, papucul Doamnei
Cypripediumcglceotus,cupele Gentiana ciliata, trandafiruI Rosa cinnamonica,
culbeceasa Medicago falcata, obsiga Brachypodium pinnatum, rechia Reseda lutea, oit,a Anemone silvestris, pieptAndrita Cynosurus coeruleus.

0 alt clasificatie botanica este a lui Braungart, in care

plantele sunt grupate pe diferite pmanturi dupa principalele
lor substante componente, cad le conditioneaza dezvoltarea, ca :
varul, magneziul, siliciul etc.
Aceste clasificatii nu pot da de cat indicatiuni prea vagi, din
pricina ca mediul de dezvoltare al plantelor este complectat de
factorii climaterici, cad de multe od pot influenta intr'o masura. mult mai mare raspandirea sj dezvoltarea plantelor.
c) Clasi ficatii chimice-agricole. Au luat natere in cadrul
28*

www.dacoromanica.ro

- 436

doctrinei in care pamantul este studiat din punctul de privire

al substantelor chimice, cari servesc ca hrana pentru plante.
Una dintre aceste clasificatiuni este a lui Woh ltmann, din care-

am reprodus o parte in capitolul privitor la doctrina chimica

In studiul pamantului, i pe care o reproducem in intregime aci :
Solubil In acid clorhidric rece Ca 0 + Mg 0
I

I/

b
u

If

//

"

0,30A,

0,20-0,30%

k
a

IP

11

K, 0

ID

fierbinte K, 0

0,15-0,200/0
0,40 0,500/0

Solubil In acid clorhidric rece Ca 0 + Mg 0

/I

I/

/1

I/

I,

17

11

11

11

11

0,10 0,200/0
0,50 1,5004,

P, Os

0,10-0,15/,

K, 0

0,10-0,150/0

fierbinte K, 0

0,20-0,404

11

0,06 0,010/,

Solubil In acid clorhidric rece Ca 0 -I- Mg 0

n

11

11

11

11

1/

11

Pg Os
11

K, 0
fierbinte K, 0

PAmnt bogat
cere res.
tituire In acid

1,50-3,000/0

0,16 0,250/,

11

bogat, poate
suportit culturiL
rapace.

0,50%

P, Os

11

11

Plimitnt foarte

> 0,200/0

. K, 0
fierbinte K, 0

Solubil In acid clorhidric rece Ca 0 -I- Mg 0

11

> 1,000/,,
> 0,250/0

P, Os

0,25 0,050/0
0,07-0,0104,
0,06-0,010/u
0,12 - 0,020/0

fosforic.

Pitmnt bun,
cere resiituire
In acid fosforic i potasiu.

Piimant potrivit, cere res-

tituire In acid
fostoric ti
potasiu.

0,03 0,060/,
Pg Os

0,01-0,070/,

Plimant same,.
cere reStitu-

K, 0
fierbinte K, 0

0,03-0,060/0

elementelor.

Solubil In acid clorhidric rece Ca 0 + Mg 0 0,01-0,250/,

n

If

I/

I/

I/

11

7/

n
11

0,02-0,030/0

Pilmitnt foarte

P, Os

0,05 0,100/,
0,02-0,040/,

K, 0

0,12-0,300/0

fierbinte K, 0

0,05-0,080/,

Mira; cere
foarte mare
restituire a ele.
mentelor nutri-

Solubil In acid clorhidric rece Ca 0 -F Mg 0

11

I/

11

11

11

11

11

0,08-0,120/,

irea tuturor

ft
11

tive sau odihnti.

<-0,02%
Solubil In acid clorhidric rece Ca 0 + Mg 0
n

11

rt

//

ft

11

I/

1,

,,

I/

P, Os

II

K, 0

fierbinte K, 0

<-0,05/,,

<-0,0504
<-0,020/,
<-0,020/

Ptinifint putin
cultivabil, indicat sit fie lasat ca 'Attune.

Aceast clasificatie este facuta din punctul de privire al

cantitatilor de azot, acid fosforic, potasiu i calciu, pe cari lecontin pamanturile, i In legatura cu nevoile plantelor cultivate.

www.dacoromanica.ro

437

0 altA clasificape chimico-agricol este a lui Emmerling,

din_care reproducem aci o parte :
La 100000 0'11 pmant fin se
cuprind rulrfi

Clase si feluri de
pimnt

Ca 0

51

42
40

Pt 03

Pam. lutoase :
Clasa

3
4

11

II

137
131
137
120

61

49
45

35
23

193
131
200
110

143
136
193

70
49
'80

19
17
26

94
67
73

145

84

69

142

85

59

614
630

Pam. nisipoase :
Clasa
0

4
.

Pam. narecagioase :
Clasa
IP

2
3

In aceast clasificatie pamanturile sunt inpartite intai in mai.

multe grupe principale, dupa cantittile de argila, nisip i resturi organice, pe cari le contin, i fie care din aceste grupe in,
mai multe clase, dupa continutul in azot, acid fosforic, potasia
i calciu, earl s se tina seama in ce mAsura aceste substante
pot sa satisfaca nevoile plantelor cultivate, i cand trebuesc adau-

gate pe cale de ingrsminte.

Amandoul aceste clasificapi, ca toate clasificatiile chimicoagricole, sunt in primul rand artificiale, intru cat principalele
substante nutritive sunt determinate in laborator cu ajutorul
unor reactivi pe cari plantele nu 'i au la indemana in pamant,_
i in al doilea rand sunt incomplecte fiind-ca, din punctul de
privire al dezvoltarei plantelor, pe langa factorii de natura chimica,
si cei de ordin fizic i biologic, pedologi ori climaterici, au acpuni
hotaratoare.

dl Clasificatiuni genetice sau naturaliste. Au luat naterein cadrul doctrinei genetice sau naturaliste in studiul pamanturilor. Ele cauta sa inpart pamanturile in diferite categorii,.
tinand seama de factorii cari le-au inprimat caracterele dominante ca: clim, vegetatie, roca muma etc, i de metamorfoza

pe care au suferit-o pana arid au ajuns la starea in care

gasesc.

www.dacoromanica.ro

438

In capitolul introductiv, la doctrina geneticA, am dat pe scurt

.clasificatia lui Docuciaiev (pag. 42-43), si a lui Sibirtzev (pag.

43-44). 0 alt clasificatie, pe care am urmrit-o in capitolul

privitor la morfologia solurilor, este cea a lui K Glinka, reprodus N. la pag. 97.

0 alta clasificatie naturalist este stabilit de care Mursoci, privitor la solurile din tara noastr, pe care am folosit-o
si noi in capitolul privitor la zonele naturale de soluri ale Romaniei, de la pag. 130-142. Tot aci reproducem i urmAtoarea
clasificatie a lui Murgoci, propusa Conferintei internationale de
Pedologie de la Roma, din anul 1924, in care autorul incearca
sA cuprinda cat mai multe din diferitele puncte de privire cari
liotArsc caracterul unui pinnt :

A) Roci sau ptnnturi schelete fr profiluri

agrogeologice.
I. Rod sau pArnfinturi foarte tinere.
1. Defiozite recente :
a) Aluviuni de toate felurile.
b) Plavie, Maur.
c) Praful.
2. Soluri de transport : a) Colluviale.
b) Proluviale.
Eoliene (loess si nisip).

c)

II. Rod tad (pmfinturi schelete).

III. Mlatini.

B) Soluri cu profil superficial.

I. A, mai mult sau mai putin in proces de solificare. (Sedimente mai vechi.)

II. Cruste de rod In dqerturi i stepe uscate.

III. Rocile tad cu sfaram'aturile lor.
1. Roci granitice, fiorfirice etc.
2. Rod eruptive, sedimentare i metamorfice.
3. Rod monaminerale i fioliminerale.
IV. Soluri pietroase mai rnoi InsA deplasate prin
1. Gravitatie (relief pronuntat).
2. Apd si ploae.
3. Veint (soluri nisipoase).
V. Marecagii.
VI. Plavie, plaur in descompunere, turba.

www.dacoromanica.ro

439
C) Soluri cu profiluri profunde bine pastrate..
I. Soluri zonale (zone orizontale i verticale dupa latitudine si relief).

Variatiunile br sunt In legatura cu: a) origina geologica; b) constitutia petrografica a rocei mume; c) c1im i timp.
6. Belaziom (pam. Mane).
1. Nisip dezertic.
2. Nisip semidezertic i kess.
7. Cernoziom.
3. Laterite.
8. Pam. de padure.
4. Seraziom (pam. cenusii).
9. Podzol.
5. Terra rossa.
10. Pam. alpine.
II. Soluri intrazonale, datorite :
1. .Rocei mume, dupe" natura petrografica.
2 Constitutiei mineralogice n chimice.
a) Silicioase.
d) Ir.eruginoase.
b) Argiloase.
c) Calcaroase.

e) Bituminoase.
Soluri sarate si alcaline.
3. Apei: a) In stare de vapori; b) prin scurgere la suprafata cernoziom degradat, soluri de padure, podzol, lacovisti, etc.
,

.12

D) Soluri cu profil pronuntat ins nepSstrat bine..

I. Soluri misefitoare, deplasate prin gravitatie, apa, vant.
U. Soluri Inpiedicate in procesul natural de formatie.
1. De om, prin: a) agriculturA, lucrari technice, etc.
2. Animate : furnici, rozatoarele din stepa, etc.
3. Cataclisme: cutremure, meteorite, razboi, etc.

e) Clasificafiuni agronwnice. Aceste elasificatiuni urmArescca, pe baza anumitor cunotinte sumare, sA se indice pentru cari.

plante agricole sunt potrivite diferitele pamanturi. 0 ast-fel de

clasificatie este a lui Hazard, pe care am reprodus-o la pag.
77-28. Thaer, folosind o inprteal a pmanturilor in opt grupe
principale, dup continutul lor in argi16, nisip, var 1 humus,.
stabilete urmtoarea clasificatje din punctul de privire al plantelor cari se pot cultiva cu mai mult succes in ele.
I. Parminturi argiloase, peimdnturi pentru grdu, bune pentru grau,.
orz, rapita, fasole, in i trifoi.
II. Pamdnturi lutoase, pamdnturi fientru orz, bune pentru orz, secara,..
ovaz, rapi.a, in, trifoi.
III. Luturi nisipoase, pameinturi pentru orz ,si ovz, bune pentru orz,.
ovaz i plante cu tuberculi i radacinoase.
IV. Nisipuri lutoase, Pameinturi pentru ovaz ,si secard, bune pentruovaz,
secara i hrisca.
V. Pelmanturi nisifoase, pamdnturi pentru secara, bune pentru secara...
Cele cu humus bune i pentru hrisca, ovaz, canepa, tutun i cartofi..

www.dacoromanica.ro

440
VI. Pmdnturi mdrgoase. Cele argiloase bune pentru grAu, cele lutoase
bune pentru orz i grAu.
VII. Pcimeinturi v droase, la fel ca cele mArgoase.
VIII. Pdmiinturi cu humus, cele argilo-vAroase bune pentru grau, cele
lutoase i nisipoase bune pentru ovAz.

Din punct de privire agricol aceast clasificatie insa nu

poate da de cat indicatii cu totul vagi, de oare ce factorii yezetativi de ordin climatiric pot s aiba o actiune precumpanitoare, i s schimbe repartizarea de mai sus a plantelor pe diferite tipuri de pamanturi.
Tot aci trebue s amintim urmatoarea clasificatie lui Schubler, care inparte pamanturile din punctul dc privire al rezistentei la lucru, in legatura cu continutul lor in argill, in urmatoasele clase :
1. PAmAnturi extrem de grele, cu 95-100 11/0 argila.
2.
,, 85-92
foarte grele
Pl
60-70
3.
grele
4.
cu rezistentA mijlocie, cele mArgoase.
6.
6.
7.

PP
PP

PP

urare, cu mai putin de 50sh, argilA.

foarte upare, cu putinA argiI i mult nisip.
extrem de upare, nisipurile.

Rezistenta la lucru ins nu atarna nunrai de continutul pamanturilor in argila i nisip. Structura pmantului, starea lui

de aezare i procentul de apa influenteaza in mare masura

rezistenta pamantului la lucru.
f) Clasificatii economice. Pamantul prin natda lui, i prin
functiunea pe care o indeplinete in productia agricol, este un
bun economic supus regimului proprietatai. Atat pentru a stabili partea din beneficiul realizat, care 'i revine intr'o gospodarie

prin insuirile lui naturale sau prin cele captate prin munca
.omului, cat mai ales pentru circulatia lui prin vanzare, s'a simtit Inca de mult nevoia stabilirei de metode prin cari sa 'i se
poata determina cat mai exact calitatea i valoarea.
S'a folosit in acest scop metoda punctelor. Ast-fel Birnbaum
noteaz cu puncte diferitele insuiri pe cari le are Oman tul in
felul urmator :
1. Starea de amestec, cu 10 puncte
2. Grosimea solului si
subsolului . . . 10
3. Subsolul . . . . 10
10
4. Tenacitatea solului
10
5. Absorbtiunea . .
10
,,
t6. Umiditatea . . .

7. Uprinta la lucru cu 10 puncte

8. Starea de cultiv are
9. Bogatia subst. hranit
10 Posibilitatea cultivArei cu diferite plante

www.dacoromanica.ro

Total

10
10
10

PP

100 puncte

441

In acest sistem de notare diferitele insuiri ale unui pamnt pot primi acela numar maxim de puncte, influenta lor
insa asupra pNmantului, ca factor de productie, nu este egala.

Din acest punct de privire rezultate mai exacte poate da

urmtorul sistem de notare al lui Krafft, stabilit pentru o regiune cu clim cald, cu o temperatura medie anual de 10 c.
i cu precipitatiuni atmosferice anuale de 440 m. m.
1. Fehr! Pamdntului :
25
Argilos tare
20
Argilos obicinuit
18
Argilos putin
,
17
Nisip usor

Marga lutoasA

Lut usor
Argilos usor .
Lut nisipos
Nisip lutos

Humos
MargA argiloasa
Peste

60 c. m.

60-50
50-30

Punct

Marga vAroasA
VAros
Nisip

16
15
14
, 13

MargA nisipoasA

Maxim.

2. Grosimea stratului, sol:

.
. 10
Peste 30-15 c. m.
8
15-10
.
Sub

10

10

4
2

Pietris
Prund

10
6

25

4
2
1

3. Subsolul.:.
15
Nisip

Marga lutoasa
Inprerneabil
Permeabil

12
11
10
8
6
4

15

4. Humus:
Bogat

SArac

Potrivit
Putin .

Marecagiu

..

5. Incrnatia :
5
10-14

1 3
4 6
7-90

,.

Peste

4
3

2
1

6. Usurinta la lucru:

60-70 Ari pe zi la 1 atelaj de cai

50-60
40-50
30-40
20-30
10-20 ,

I)

11

IP

FP

II

5
,

4
3
2

4
1

10

7. Continutul in Oa:
MultA apA

Potrivit
Umed

...

10
8
6

Uscat
Tare

www.dacoromanica.ro

442
8. Expozilia :
Apus

Raskrit

Maxim.
Punct

Nord
Sud

3
5

9. .Plante firincipale cultivate :

Grau, trifoi rop . . . . 10
OvAz, inpropriu trifoi
Orz, lucer.i
8 I
Secar
I

10

10. Starea culturald, ingrasarea.

Excelenta.

10
8

Foarte bunk

Bunk

Rea

Total

10

100

In acest sistem difentele insuiri ale pmntului, potrivit

cu importanta lor i cu actiunea pe care o exercit asupra recoltei, capat un numgr maxim variabil de puncte. Cu ajutorul
acestui sistem se poate determina mai precis calitatea i valoarea unui pmg.nt. El nu poate fi insg. intrebuintat in ori ce
regiune, de oare ce raporturile de conlucrare ale diferitelor
insuiri ale pmantului, in scopul obtinerii recoltelor, variaz in
diferite regiuni i atunci limitele maxime de notare, stabilite in
tabloul de mai sus pentru fie cari dintre ele, nu mai pot fi aceleai. S'a incercat, in fiine, s se clasifice pgmanturile in diferite
categorii, dupg recoltele pe cari le dau atunci and sunt cultivate cu principalele plante agricole.
0 ast-fel de clasificatie este a lui Pabst, din care reproducern aci o parte.
Recolta mijlocle in sute de Kgr. la:

Pamanturile

30
g.

n
gct

2,d

(7)

ya 7,'

C..

;4

.3

:).

ui

-6.

,.'",'

t.

1,.

5.

gu d

-a vgn

!." b'

ua

F.

4.-

grau de cl. I 20-24 19-24 20

11

11

orz
grau
"0

orz

grau ,

,cl

ovAz

a,

11

,,
0

11

secara
11

II 16-19 16

11

16-19 19
15 13-16 10-14 11 13 9 10
L
32 54 26-42
14 14-19 14-17 12-14 9-10 143-158 42-60 32-48
11-14 10 13 8 11 8-9 105-135
22 32
22-32 22-36
12 10-13
8-10
10 11 7 9
90 105
22-32
8-10
6 8
6 8
75 83
16-26
68-76
10-18
8 10 6 7 6-7

III 13
II 13
III
IV 10
I
II
I

24 18-22 14-19 166-180 74-89 54-68

19 15-19 14-17 10-14 120 150 64-68 42-64
24 18 21 15-18 10-14 165-188 54-74 42-64

II

III

6-7
5-6

www.dacoromanica.ro

54

65

8-10

4-6

443.
Aceasta clasificatie sufera insA de multe neajunsuri, i nix

poate fi folosita nici atunci cand este vorba s avem o apreciere cat de sumard asupra unui parnant. Pe langa influenta
exercitatd de factorii climaterici, recoltele sunt in mare masura
rezultatul felului cum este lucrat pArnantul, i printr'o cultur
intensivA un pamant de grau din classa II-a poate fi uor trecut in rAndul pdmanturilor .de grau de classa I-a.
g) Clasificafii mecanico-chimice. Cand ne-am ocupat cu insuirile pamantului, i cu diferitele procedee prin cari le putem
determina, in capitolul privitor la technologia pAmanturilor, am

vazut cd marea majoritate a acestor insuiri sunt hotArate de

continutul in argila, nisip, val' si humus. Cu ajutorul analizei
mecanice, afland continutul unui pAmant in argila i nisip de
diferite categorii dupa marime, capatdm indicii sigure nu numai asupra insuirilor lor de ordin fizic dar i asupra celor de
ordin chimic. Mai departe, tot din rezultatele obtinute dintr'o
ast-fel de analiza, putem s tragem concluzii privitoare la actiunea pe care aceste insusiri pot sd o aib. asupra dezvoltdrei
plantelor cultivate. Celelalte cloud substante constitutive ale
pAmanturilor, varul i humusul, le putem determina prin procedee chimice. Prezenta lor am vazut cA influenteaza in mare
masurA insgirile de ordin fizic, chiruic i biologic, ale Omantului, i afland cantitatile in cari se gdsesc ne complectam cunotintele privitoare -la principalele proprietAti ale pAmantului
i concluziile pe cari le tragem, privitor la rolul lui ca factor
hotArator in productie, sunL mai sigure.
0 clasificatie facutA pe baza determindrei principalelor sub
stante constitutive ale pamantului, prin procedee rnecanico-chi-

mice, este a lui Thaer, pe care o reproducem ad in intregirne.

Clasificatia pAmanturilor (A. Thaer).

C1asa

I.

Argilos

Varietatea

Ordinul

fr var

cu var

Compoz f ia 4/0
Argila

Var

0
peste 50
sgrac
0
potrivit
50
50
0
bogat
50 0,6-5,0
sarac
50 0,5-5,0
potrivit
50 0,5-5,0
bogat

www.dacoromanica.ro

Humus

Nisip

0-0,5 restul
0,5-1,5
1,5-6,0
0 .0,5
0,5-1,5
1,5-5,0

444

Clasa

Compozitia iyo
-- Nasip '-
Var
Humus
''''-sg-;f2,-30-50 f,..:;.La:';
0- 2- f- tf.0

Ordinul

"'-e.,000lii
Lutos

fArg var

II.

Varie-

tatea

sgrac
potrivit
bogat
sgrac

potrivit

cu var

S?..9,?..9 F.

bogat

.cu var
aril var

sgrac
potrivit

0-10
0-10
0-10
0-10
0-10
0-10

fArg var
.

Nisip lutos
U

V.

Nisipos

b o gat

sArac

cu var

potrivit
bogat
sgrac

argilos {
lutos
.

VI.

Margos

30-50
0
0,6-1,5
30-50
0
1,5-5,0
30-50 0,5-5,0 0-0,6
30-50 0.5-6,0 0,5-1,6
30-50 0,5-5,0 1,5-5,0

0-0,5
10-20
0
10-20
0
0,6-1,5
10-20
0
1,5-5,0
0-0,5
10-20 0,5-5,0
10-20 0,5-5,0 0,5-1,5
10-20 0,5-5,0 1A-5,0

0-0,5 restul

sgrac
potrivit
bogat
sgrac
potrivit
bogat.,.z.

sgrac.

cu var

IV.

potrivit
bogat

potri.vit

bogat
pos

Lut

Arg-111

0
20-30
0-0,5
20-30
0
0,5-1,5
0
20-30
1,5-5,5
20-30 0,5-5,0
0-0,5
20 30 0,5-5,0 0,5-1,5
20-30 0,5-5,0 1,5-6,5

sgrac
fArg. var 1

III.

'-

nisipolutos
luto-

nisipos

{
(

humos i
k

pot rivit

peste 50
50
60

bogat
30-50
sgrac
potrivit 30-50
30-50
bogat
20-30
sgrac
potrivit 20-30
20-30
bogat
sgrac
10 20
potrivit 10-20
bogat
10-20
argilos peste 50
lutos
30-50
nisipois

20-30

www.dacoromanica.ro

0 ii
0
6

0-0,5

0,5-1,5
1,5-5,0
0-0,5
0,5-5,0
0,5-5,0 0,5-1,5
0,5-5,0 1,5-5.0

5-20
5-20
5 26
5-20
5-20
5-20
5-20
5 20
5-20
5-20
5-20
5-20
6-20
5-20
5

20

eL,TL0

11

0-0,5
0-0,5
0,5-1,5
1,5-6,0

0-0,5
0,5-1,5
1,5-5,0

0-0,5
1,6-5,0
peste 5,0
.,

5,0
5,0

.9

0,6-1,5
1,5-5,0

0,6 --1,5

'-

"

445

Clasa

Ordinul

argiIos {
lutos
VII.

n isipo-

lutos

Vdros

luto-

nisipos

humus {
1

(
humus
moale 1
VIII.

Humoase

humus
acid
turba.

/
1

Compozitia oo

Varie
tatea

Arai la

Var

Humus

Nisip

0-0,5 restul
sdrac
peste 50 peste 20
20 0,5-1,5
potrivit
50
bogat
50
20 1,5-5,0
20
0-0 5
drac
30-50
potrivit
30-50
20 0,5-1,5
,,
20 1,6-5,0
bogat
40-50
20-30
20
0-0,5
sarac
potrivit -20-30
20 0,5-1,5
bogat
20-30
20 1,5-5,0
,
20
0-0,5
sdrac
10-20
potrivit
10-20 ,
20 0,5-1,5
bogat
10-20
20 1,5-5,0
argilos peste 50
20 peste 5p
30-50
lutos
20
5,0
nisipos
20-30
20
6,0
,,,

alurtgoislos

peste 5500

,,

lutos
nisipos
argilos
lutos
nisipos
Turbd

30-60
20-30

u)

peste 50

.-.,

Marecagi

30-50
20-30

to

Ai,

..-s

DO,

peste 55,00

5,0
ll

5)0

tt

5,0
5,0

.P

II

510

II

n.

5,0

..t

-6,0

l.1

Aceasta clasificatie poate fi folosit la interpretarea rezultatelor capatate din analizele sumare mecanico-chimice, fcute
asupra unui 'Amara. In urma rezultatelor capatate prin analize,
un pamant poate fi clasificat ca o varietate a unui anumit ordin, dinteo anumit clasa din cele opt, i pe baza insuirile pe
cari le comporta aceasta varietate putem tragem anumite
concluzii. and. este vorba InsA de o cunoatere mai precis,
elementele cari stau la baza acestei clasificatiuni surit insuficiente, 1 in ce privete rolul pmantului ea factor de productie

trebue sa tinem seama de actiunea hotaratoare pe cari o pot

avea factorii climaterici si munca omului. Dei dintre cele mai
vechi, totui, aceasta clasificatie are cea mai mare intrebuintare
in studiul agricol al pmantului.

www.dacoromanica.ro

446

Clasificatiile in general, i tot asemenea i clasificatiile pri-

vitoare la pamant, sunt oglinda cunotintelor stranse pana in

acel timp i al doctrinelor din cari i-au luat natere. Din acest
punct de privire nu poate fi vorba de o clasificatie nici definitiva i nici complecta. 0 clasificatie nu poate fi complecta fiind-ca
cunotintele, pe baza carora se alcatuete, se inmultesc continuu,
treptat cu progresele facute de tiinta, iar stabilirea unei dasi-

ficatiuni complecte, care s se sprijine pe cat mai multe din

insuirile lui, i sa permit o identificare lesnicioasa a diferitelor pamanturi, prezint multe greutap i constitue o problema.
Inca nerezolvita.

ERATA
Se va citi :

In loc de :
Pag. 5, titlul I, rndul- al 3a de sus:
ramur din productie
Pag. 97, randul al 11 de jos : latrite
Pg. 329, rd. al 13a de jos: ernusoide

ramur de productie.
laterite.
emulsoide.

www.dacoromanica.ro

LISTA ALFABETICA A AUTORILOR CITATI

Atterberg,'152, 153, 154, 155, 163,
168, 169, 172, 174, 231, 247, 331,

Ashley H. E., 337.

Aarnio B., 337.

61

Columella, 433.
Comber, 344.
Crook T., 184.
Dafert, 33.

Ballengger, 131.
Baurnann, 343.
Bathelor G., 345.
Behrens, 92.
Behrendt, 34, 95.
Bejerinck, 79, 93, 94, 377, 379, 382,
388.

Bemmelen J. v., 327, 336.

Bernard, 317.
Bertrand G., 320.
Berthelot, 30, 376, 378.
Bennigsen, 35, 150, 1-59, 160, 161.
Rieler, 31.
Birnbaum, 440.
Blank E., 248.
Bogdanov, 32.
Boyoucos M., 242.
Bounet, 23.
Boussingault, 289, 375, 376, 378.
Braungart, 435.
Briggs L..S., 184, 275, 286.
Brown R., 333.
Buchanan, 98.
Biilmann E., 346.
Cato, 21, 433.
Caron, 92.

Carlton E. A., 343.

Chouchack D., 392.
Christensen R. H. 346.
Clausen, 160, 161.

Darwin E., 35.

Darwin C., 35
Davy H., 28, 29, 240.
Davy M., 271, 287,418.
Deherain, 30, 271, 292.
Demoussy, 292.
Detmer, 30.
Dobeneck F. v., 420.
Docuciaiev, 42, 43, 96, 110, 117, 120,
122, 130, 131, 437.
Donin, 378.
Dombasle M.-de., 24.
Dyer B,. 32.

Ehrenberg P., 80, 231, 323, 353.

Eichwald, 116.
Einecke A., 339.
Einhof, 25.
Elefteriu G. D., 406, 407,
Emmerling, 31, 437.
Emeis, 106, 107.
Endel K., 337.
Enculescu P., 131.
Erlenmeyer, 316, 392.

Fallou F. A. 34, 37, 91, 95, 434.

Fesca, 35, 158, 434.
Fittbogen, 286.
Fltge, 221, 222.
Foerder, 35.

Frster F., 335.

www.dacoromanica.ro

448
Fortier, 286.

France R. H., 78, 325, 353, 357,

358, 359, 360, 361, 363, 364 365.

Frank, 379.
Frankel, 149.
Fre Ion D. d. 21.

Hiltner L., 339, 345, 379'.

Hissink D., 344.
HOhnel V., 282.
Hoffmann M., 420, 424, 4215...

Holding, 353.
Home, 22, 24.
Hulbeck, 29.
Hunboldt A. v., 29.
Hutschinson, 80, 353, 361.

FrOlich, 424.
Fri Inch, 378.
Fillies, 92,

Gainey P., 345.

Gautier, 378,
Gardner, 286.
Gerlach, 32, 378.
Gheorghievski, 105, 110, 111.
Gilbert, 29, 30, 271, 375, 378.
Gimingham C., 375.
Girard, 283.
Glinka, 4, 45, 97, 100, 107, 109, 110,
113, 114, 124, 129,140, 239, 434.
Goody, 80, 353.
Ge.rz G., 253.
Gorski M. 337.
Grahm, 327.
Grandeau, 30, 32, 158.
Greeff, 80, 353.

Gross E., 249.

Gully, 343.
Haberlandt, 48, 254, 282, 419.
Haghem, 389.
Hall A. 11,30, 32, 172, 173, 243, 375,
Hardy, 253, 336.

Harpe de la, 32.

Hartwell L. 339, 342.
Hass, 238.
Hasellhoff, 286.
Hassler H., 337.
Hasenbaumer 337, 345.
Hazard, 27, 35, 439.
Helmont V., 23, 417,

Ibu el Aauam, 21._

Ilenkov, 286.
Ingen-Housz, 23.
Iohnsen W., 345
Ionescu I. Brad, 130.
Jost, 283.

Jensen S. T., 346.

Kappen, 339.
Kayser, 370, 371, 372, 373, 374, 377,,
378, 379, 380, 381, 382.

Kellner, 32, 323.

Kilroe I. R., 184.

King, 283, 286.
Kieselbach, 287.
Knop, 30, 156, 167, 168, 339.
Koch, 80, 92, 353.
Kohlrausch P., 335.
Koning, 388.
Konig I., 262, 263, 337, 347, 79, 94,.
170, 172.

Kopecky, 177, 183.

Koppe, 29.
Korjinski, 110.
Kosticev, 45, 79, 94, 119, 239.
Kossovici P., 40, 113, 239.
Kraft, 23, 441. Kruger, 287.
Kahn 1, 30, 151, 156, 161, 162, 165,,
166, 168, 170, 234.

Hellriegel 48, 286, 376, 379,380, 419.

Heinrich R., 30, 240, 261, 287, 292,

293, 323.

Lang R., 71.

Lawes, 29, 30, 271, 286, 290, 375, 378._

Hensle J. A., 276.

Hepites S., 406, 407.
Hilgard, 10, 37, 40, 42, 94, 128, 184,
238, 239, 434.

Leather, 286.
Leininghen v., 102.
Lemmermann 0., 339, 350.
Liburnau L. v., 94.

www.dacoromanica.ro

449
Liebscher, 31, 286, 287.
Liebig J. v., 11, 29, 30, 47, 48, 75, 240,

418, 419, 420, 421, 424.

Linn& 433.
Lipman C., '345.

Livingston, 253.
LOhnis, 93, 387.
Lowe, 344.

Maercker, 286.
Mayer A., 48, 93, 183, 240, 419.
Martin, 80, 184, 353.
Martone de., 406.
Marker, 32.
Mason, 253.
Maschhaupt, 339.

Mitscherlich E. A., 4, 30, 33,

48, 50, 96, 156, 190, 192,
194, 196, 199, 201, 205,
208, 224, 116, 203, 231,
233. 236, 241, 242, 244,
246, 247, 251, 252, 263,
277, 303, 305, 311, 339,

46,
193,
207,
232,
245,
256,
350,

Olaru D., 320.

Omeliansky, 93, 371, 387.
Orth, 35, 149, 150.
Osborne, 161.
Ostwaldt 327,
Pabst 442.
Pagnoul, 286.
Palissy B. cl., 21, 417.
Pasteur, 92, 353, 365, 368.
Pearce, 184.
Pemlleer F., 339, 342.
Perseke, 282.
Perrin I., 327.
Pfeiffer T., 30, 339, 350, 424, 425.
Plagge, 110.
Plinius, 11.
Plymen, 32.
Porucic, 115.
Prilleaux M., 378.
Protopopescu Pake I., 131.
Puchner H., 335, 353, 382.
Purievici, 378.

426, 428, 431, 432.

Milbern, 23.
Miller, 375.

Qvalen W. v., 116.

Moler, 81.

Ramann E., 4, 39, 46, 96, 106, 107,

Monceau D: d., 22, 23.

Montgomery, 287.
Moreux T., 404, 405.
Muenecke R., 156.
Munteanu V. C., 239.
Murgoci G. M., 45, 103, 114, 121,
131, 140, 239, 437.
Muller A., 157, 323.
Muller M., 362.
Mulhoff 0. K., 172, 186.

Munchhausen 0. v., 21, 26, 433.

Mv itz, 30, 283, 368.
11

114, 190, 191, 192, 195, 197, 198,

713, 125, 434.

Regny de P. V., 300.

Reinau E., 289.
Remy, 285, 287.
Revelin, 32.
Riesler, 271.
Richthoffen, 42, 100.
Rodewald, 330, 250, 337.
Roman C., 239.
Roscher, 12.
Rotmistrov, 226, 249, 265, 266, 267,
286, 414.

Nabola, 45, 131.

Naga, 79, 94.

Rtickert, 30.

Nobel, 174, 175, 178.

Nobbe, 283, 379, 382.
Noll, 283.
Novak, 163.
Nowaki A., 26, 150.
Novikoff, 80-, 353, 359.

Ruprecht, 117.
Russe1;353, 361.

Riimpler A. V., 32.

Sachs, 283, 419.

Sach.se, 30, 48.

Saussur de, 23, 418.
29

www.dacoromanica.ro

450
Schachbasian, 20C
Schantz H. I., 285.
Schmidt I., 372, 373, 384, 385.
Schneidewind, 383.

Trnka R., 215.

Tucan F./313, 314.
Tull I., 22.

$chlosing, 80, 151, 173, 198, 323,

Vallerius, 22, 23, 417,

Vasotzki, 266.

376, 379.

Schone, 158, 179,180, 182, 18, 184,

SchrOder, 286.
Schribaux E., 381, 382.
Schilbler, 299, 435, 437, 440.
Schultz-Lupitz, 379.
Senft, 93.
Seelhorst v., 286, 287.
Senebier, 23, 418.
Sibirtzev, 40, 43, 121, 239.
Sigmond, 32, 127, 131.
Sjollema B., 337.
Sorauer, 286.
Siirensen, 342.
Sprengel K., 29, 30, 95, 418, 420.
Steinriede, 312.
Stieher, 339,
Stiny I., 279.
Stoekhardt A., 29.
Stoklasa, 93, 290, 291, 321, 387,
389, 390.

Stormer K., 379.

Strernrne H., 39, 337, 434.
Stutzer, 379.
Su-Sen-Ti., 11.
Sutieres, 21.
Swedberg, 327.
Take, 31.
Thaer A., 22, 26, 27, 28, 29, 24, 25,

Vinassa de Regny. P., 152.

Wagner P., 32, 47, 48, 422, 425, 428.
Wahnschafe, 247, 248, 258, 259.

W'alther J., 125.

Warington, 271.
Way, 30, 349.
Welitschkowsky, 264.
Wersluys, 243.
Whitney, 188.
Widtsoe, 38, 42, 286, .434.
Wiegner G., 39, 329, 330, 332, 337,
434.

Wiessmann, H., 339.

Wilms, 286.
Wilfahrt, 379, 380.
Wille G., 375, 376.
Williams, 152.
Winogradzky, 377, 378.
Wirchov, 251.
Wohltrnann, 31, 281, 287, 436.
Wolff. E., 29, 30,158, 258, 259, 280.
Wolff. W., 280.
Wollny E., 30, 48, 63, 82, 83, 85, 87,
144, 190, 199, 2243 240, 254, 265,
286, 291, 295, 296, 311, 357, 421,
425, 426.

Woodward, 286.
Wranghel M. v., 339.

75, 418, 419, 439, 443.

Thiel, 30.
Thierriot, 21.
Thoulet, 312.
Tolstoi G., 45, 122, 131.
Treitz P., 103, 197, 128, 131, 140.
Trenel M., 346.
Triewald, 23.

Zaharia, 121.
Zaidel, 131.
Zalomanoff, 351.
Zander, 206, 207.
Zeiger A., 22, 433.
Zsignkondy, 327.
Zunker, 234.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA
Andr G. Chirnie agricolo. Paris 1920.
Anna les de l'institut national agronainique. Paris.

Blanck E. Einfluss des Kalkes auf die Wasserbewegung in Boden. Land.

Jahrbucher, vO.I. 38.

Brnstein R. Leitfaden der Wetterkunde. Braunschweig, 1913.

Chiritescu-Arva M. Doctrine fi directiuni in studiul fiamanturilor. Biblioteca Ministerului de Agricultura No. -33. Bucurelti, 1922.
Chiritescu-Arva M. Climatul 0 formatiunea ficimanturilor. Basarabia agricola, 1920.

Agricultura si .stiinta. Bucurestii 1922.

Contributiuni la studiul actiunei factorului vegetativ apd
in agricultura noastra.. Bucuresti, -1924;
Comae international de pdologie. Etat de l'tude et de la cartographie du
sol. Bucaresr, 1924.
Mernoires stir la nomenclature et la classification des
sols. fielsingfors* 1924.

Darwin C. Die Bildung der Ackererde durch die Thatigkeit der Wiermer.
Stuttgart, 1882.

Demolon et Hall. Le sol en agriculture. Paris, 1906.

Drop. Die Brache in der modernen Landevirtschaft. Jahresbericht der
Landw, 1905.

Ehrenberg P. Die Bodenkolloide. Dresden, 1922,

Elefteriu G. D. Repartitiunea nortnalcl a precipitatianilor atmosferice in

Romania. Bucuresti, 1913.
Enculescu P. Zonele de vegetatie letnnoasel din Romania in raport cu
conditiunile oro-hidrografice, climaterice, de sol fi de sub sol. Bucuresti, 1924.

Fischer H. Naturzvissenschaftliche Grundlagen des Pfianzenbaues und der

Teichwirtschaft. Stuttgart.
29*

www.dacoromanica.ro

452

France R. H. Das Edaphon, Stuttgart, 1921.

Das Leben im ikkerboden. Stuttgart.

Garola C. V. Les Engrais. Paris, 1912.

Glinka K. Die Typen der Bodenbildung, ihre Klassification und geograjische Verbreitung. Berlin, 1924.
Grimaldi L. Le terre dfficili. Casale, 1917.
Grohmann. Welche Wassermengen liefert der Schnee? II Instr. Landw.
Zeitung No. 15, 1907.
Gruner H. Grundriss der Gesteins-und Bodenkunde. Berlin, 1896.

Haas H. Leitfaden der Geologie, Pag. 79, Leipzig, 1906.

Hasselhoff E. Versuche Uber die Beziehungen zwischen Bodenfeuchtigkeit,
Pfdanzenentwiklung und Nfihrstoff aufnahme. Landw. Versuch. Stat.
Vol. 89, 1917.
Heine E. Die Praktische Bodenuntersuchung. Berlin, 1911.
Heim L. Lehrbuch der Bakteriologie. Stuttgard, 1906.
Hepites $t. G. Anuarul Instilutului meteorologic al Romeiniei, 1902.
Hilgard E. W. 'Ober den Einfluss des Klimas auf die Bildung und Zusam-

mensetzung des Bodens. Forschungen auf dem Gebiete der Agrik.

Physik, 1898.

Hoffmann M. Das Gesetz von Minimum. Arbeiten der D. L. G. vol. 245..

pag. 12. Berlin, 1913.
Holdefleiss P. Einffihrung in die Begriffe der Landwirtschaft. Leipzig,1923.

Jost L. Vorlesungen fiber Pflanzen Physiologie. Jena, 1913.

Jormescu C. Harta agronomica a Romfiniei. Bucurqti, 1907.
Kayser E. Lehrbuch der allgemeimen Geologie. Stuttgart, 1912.
Kayser E. Microbiologie agricole. Paris, 1914.
Kleberger W. Grundafige der Pflanzenernahrungslehre und Dfingerlehre
Hannover, 1914.
Kt/nig J. Die Untersuclmng- landwirtschaftlich wichtiger Stoffe. Berlin, 1923.
Kossovici P. Die Schwarzerde.
Kostaciov P. Pamfinturile din zona cernoziomurilor Rusiei (rusest().
Kraus G. Boden und Klima auf kleinsten Baum. Jena, 1911.
Keaft G. Die Ackerbaulehre. Berlin, 1910.
Kruger E. Das Wasserbedfirfnis der Pflanzen. Mitteilungen der D. L. G.
No. 31, 1914.

Die Notwendigkeit und Moglichkeit der Akerbewasserung in

Deutschland. Jahrbuch der D. L. G. Vol, 21, 1906.

Lafar F. Mykologie des Bodens, des Wassers und des Dangers. Jena, 1906.

www.dacoromanica.ro

453
Lang R. Verwitterung und Bodenbildung als Einfahrung in die Bodenkunde
Stuttgart, 1920.

Liebig J. v. Die organische Chemie in ihrer Anwendung auf Agrikulturclzemie und Physiologie.
Chemische Briefe,

Lhnis F. Handbuch der landwirtschaftlichen Bakteriolagie. Berlin, 1910.

Lildecke E. Die Grosse der Bodenverdunstung bei verschiedener Tiefe des
Grundwasserspiegels. Der Kulturtechnicker, 1904.
Mayer A. Die Bodenkunde. Heidelberg, 1914.
Matenaers si Campbell. Anleitung zur zweckmassigsten Bodenbearbeitung.
P. Parey. Berlin, 1912.
Mitscherlich E. A. Bodenhunde far Land und Forstwirte. Ed. III. Berlin, 1921.
LOsung und Absorbtion im Baden. Landwjahrbacher.1914.
Die Beurteilung der physikalischen Eigenschaften des
Ackerbodens mit Hilfe seiner Benetzungswarme.
Journal fr Landw, 1898.
Das Wirkungsgesetz der Wachstums-Faktoren. Zeitschrift far Planzenernahrung und Dungung. Vol. 1. I P22.
.Mitscherlich E. A. Der Boden und die Bodenbearbeitung. Fuhlings Landw.
Zeitung No. 11. 1909.
Moghileanschi N. K. Materiale pentru geografia s statistica Basarabiei
(ruselte) Chisinau, 1913.
Moreux T. La Science mystrieuse des Pharaons. Paris, 1924.
Munteanu V. C. Le sol arable de la Roumanie. Buc. 1900.
Murgoci G. M. Zonele naturale de soluri din Romania. Buc. 1011,

Nowaki A. Practische Bodenkunde. Berlin, 1917.

Nowikow T. Die Bodenprotozoen. Leipzig, 1923.

Ostwald W. Die Welt der vernachlassigten Dimensionen. Dresden, 1922

Passarge S. Die Grundlagen der Landschaftskunde. Hamburg, 1920.
Persecke-Zlpich. Der Einfluss verschiedenen feuchten Bodens auf die
Entwicklung der Pflanzen. Fuhlings Landw. Zeitung, 1897.
Pfotenhauer C. Pfeiffer si Rippel A. Uber den Einfluss von Durstperioden
auf das Wachstum der Pflanzen, Landw. Versuchstat. Vol. 190,
Porucic T. Pamanturile Basarabiei. Viata agricoll No. 13, 14 din 1913.
Prianischnikow D. N. Die Dfingerlehre. Berlin, 1923.
Puchner H. Bodenkunde far Landwirte. Stuttgart, 1923.

Radianu P. S. Din trecutul i prezentul agriculturei romdne. Buc. 1906.

Ramann E. Bodenkunde. Berlin, 1911.

www.dacoromanica.ro

454
Remy T. Die Wasserversorgung der Kulturgewachse als landzo. Problem_
Monatshefte far Landw. No. 3. 1908.
Revue intemationale de renseignements agricoles.
Rotmistrov W. G. Suscinosti zasuchi (secete). Odesa, 1913.
Peridvijenia vada (miscarea apei In Omani.). Jurnalul
de agriculturA experimentpl (ruseVe).
Rt4u V. Irigayile in Romania. Buc. 1907.
Riimker K. V. Tagesfragen aus dem modernen- Ackerbau. Parey. Berlin , 1912-

Russel E. J. Boden. und Pflanze. Leipzig, 1914.

Rusescu D. R. Nesiguranta recoltelor in Ronqinia. Buc. 1904.

Schneidewind W. Die Ernahruug der landwirtschaftl. Kulturpflanzen.

Berlin, 1922.

Schenk G. Untersuchungen fiber den Einfluss der kolloidalen Substanzen

im .Boden attf seiner Permeabilittil und Kapazitat ffir Wasser..

Fhhlings Landw. Zeitung. No. 22. 1909.
Sibirtzev N. Etude des sols de la Rusie. Congres geologique international.
Petersburg,-1897.
Seelhorst V. Untersuchungen fiber die Feuchtigkeits Verhaltnisse eines
Lehmbodens unter verschiedenen Frfichten. lournal far Landw..
No, 2. 1902.

Steinriede F. Anl itung zur mineralogischen Badenanalyse. Leipzig

Stiny S. Leitfaden der Bodenkunde. Wien, 1923
Stoklasa J. Ober die Verbreitung des Aluminiums in der Natur. Jena, 1922..

Stokiasa J. i Matousek A. Beitrage zu Kenntnis der Ernahrung der

Zuckerrfibe. Wien, 1916.

Biochemischer Kreislaref der Plwsphat Ions

im Boden.
Trabert W. Meteorologie und Kthnatologie. LeipzIg, 1905.
Wahnschaffe-Schucht. Anleitung zur wissenschaftlichot Bodenuntersuchung,
Berlin 1924.
WagnerDarmstadt. Beitrage zur Ausbildung der Dfingerlehre. Land. Jahr.
toucher VI. No, 13. 1883.

Wilfahrt, Rmer i Wimmer. -Ober die Nahrstoffaufnahme der Pflanzen.

in verschiedenen Zeiten ihres Wachstums.
Wiegner G. Boden und Bodenbildung in kolloid-chemischer Betrachtung.
Dresden, 1918.

Vinassa de Regny P. Il terreno. Milpno.

Wollny E. La dcomosition des matires organiques et les formes d'humus..
Paris, 1902.

www.dacoromanica.ro

455
Wollny E. Saat und Pf lege. Berlin, 1885.
Ober den Einfluss der Struktur des Bodens auf dessen Feuchtigkeitsverhaltnisse. Forschungen, etc. Vol. 16.
Untersuchungen fiber die Feuchtigkeitsverhaltnisse der Bodenarten. Forschungen, etc. vol. 18.
Ober den Einfluss der mechanischen Bodenbearbeitung auf die
Fruchtbarkeit des Bodens. Forschungen, etc. vol. 18.
Untersuchungen fiber den Einfluss der Physikalischen Eigenschaften des Bodens auf das Produktionsvermdgen der Nutzgeweichse. Porschungen, etc-. vol. 20.

Ober Wen Einfluss des Winterfrostes auf die Feuchtigkeit des

in runner Furche liegenden Ackerlandes. Blatter fur Zuckerrabenbau. An. 6. N9. 6.
Ober den Einfluss der Pflanzendecken auf die Grundwasserstande. Forschungen, etc. vol. 18.
Untersuchungen fiber den Einfluss der mechanischen Bearbeitung auf die Fruchtbarkeit des Bodens. Forschungen, etc_ vol. 20.

Der Einfluss des Wakens der Kulturgewachse auf deren Produktionsvermogen. Forschungen, etc. an. 17. No. 94.

Der Einfluss der Brache auf die Fruchtbarkeit des Bodens.

Forschungen, etc. vol. 12.
Zaharia A. Grdul romeinesc. Buc., 1910.
Zunker F. Die Bestimmung der sfiezifischen Oberflache des Bodens. Landw.
Jahrb. No. 2/1913.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATER!!
Pagina

PREFATA

A) CONSIDER ATIUNI INTRODUCTIVE

I. Caracterul oi cuprinsul Agriculturei ca otiintA oi ramurd de

productie

a) Agricultura ca stiintd
b) Agricultura ca ramurd de productie
II. Caracterul oi cuprinsul Agrologiei
a) Natura
b) Munca
c) Capitalul
d) Obiectul Agrologiei
III. Evolutiea oi concretizarea cunootintelor privitoare la pamnt
IV. Doctrine oi directiuni in studiul prnfinturilor . . .
1. Doctrina chimicd
,
a) Directiunea agronomicti . . . . . .
b) Directiunea chimicA agricola propriu zisa
2. Doctrina geologica
.
.
.
a) Directiunea biologica .
b) Directiunea climatericA
3. Doctrina genetica
4. Doctrina fiziologicit vegetala

.. ..

B) FORMATIUNEA PAMANTURILOR

I. Dezagregarea rocilor
1. Dezagregarea fizicd
a) Actiunea temperaturei
.
b) Actiunea apei
c) Actiunea vAntului
d) Plante le superioare
e) Animalele

www.dacoromanica.ro

6
9
13

13
17
18
19
20

23
23
27
28
33
35
36
41
45

62
63

54
64
66
57
57
58

458

2, Dezagregarea chimith
a) Temperatura
b) Oxigenul din aer
c) Apa

Paella
59
,

d) A cizii

59
60
60
61

II. Transportur produselor din dezagregare

a) Miscarea prin eadere
b) Transportul prin apa In stare lichida
ci- Apa ln Stare solicia
d) Transportul prin vant . .

61

III. Recapitulatie asupra genezei partei minerale a pamanturilor

IV. Origina substantelor organice din pamant . . .
1. Contributiea animatelor-fi plantelor
a) Actiunea temperaturei
b) Actiunea apei
c) Actiunea oxigenului
. . ,
d) Sarurile din pamant
e) Substary,ele vatamatoare
2. Riisptindirea ,si acliuuea microorganismelor
3. Formarea humlisului

70

V. Recapitulatie asupra formatiunei pamanturilor

a) Formatiunea si raspandirea solurilor
b) Definitiuni asupra pamanturilor

94

62
62
67
68

www.dacoromanica.ro

92
93

98

a) Lateritele
b) Pamanturile galbene
c) Terra rosa

III. Pamanturile de umiditate potrivit

1. Teorii asupra genezei cernoziomuritor
2. Princip-alele tipuri de cernoziomuri
a) Cernoziomul gras sau tipic
b) Cernoziomul obisnuit sau mijlociu
c) Cernoziomul nordic
d) Cernoziomul sudic

91

97

I. Pamanturile de umiditate optima

II. Parnanturile de umiditate mijlocie

a) Pamanturile cenusii sau de podzol
b) Pamanturile de padure
c) Pamanturile galbene .
d) Podzolul In Romania
e) Pamanturile de padure din Romania

76
82
83
85
87

94
95

C) MARFOLOGIEA PAMANTURILOR

74

b8
101

102'
103
103
162
113
114
114

..

115

..

115
117
118
118
118

119

459
Pagina

3. Formapunea. si (aracterele cernoziomurilor

4. Cernoziomurile din Romiinia . . . . a) Cernoziomul tipk
b) Cernoziomul ciocolat
IV. Pamfinturile de umiditate insuficienti
a) PAmanturile castanii
b) PAmanturile galbene
c) Pamdnturile cenusii
d) PAma.nturile rosii .
e) Pdmanttrile dezertice

V. Pmnturile de umiditate excesivd

121
121

121

122
123
124
124
125
125

,.

126

VI. nmfinturile de umiditate excesivd temporari

a) Sardturile cu structurd
b) Sardturile fdr structurd
VII. Zone le naturale de solmi ale RomSniei
a) Orografiea regiunilor
b) Pdmanturile schelete
c) Podzolurile
il) Pmdnturile de pdure
e) Cernoziomurile degradate

126

128
129
130

f) ternoziornurile ordinare
g) Pdmanturile castanii .,
3. Regiunea nord-esticci a Munteniei

4. Soluriile din regiunile transcarfiatice

VIII. Recapitulatie, consideratiuni critice
D) TECHNOLOGIEA PAMANTULUI
I. Straturile pAmfinturilor cultivate
-

119

1. So lul
2. Subsolul
3. Profilul ficimcintului

131
132
132
133
134
135
135

136

139
140

143
143
143
145
147

II. Prtile constitutive ale pmfintului . . ,

1. Inpiirgrea corfiurilor constitutive duft.'d diametru
a) Scheletu/ pamantului
b) Corpurile mdrunte
2. Impdrtirea corfiurilor (luta viteza kr de cadere in afiei

150

III. Analiza mecanica a pdmntului

1. Cernerea firin site

166

2. Analiza prin sedimenlare

a) Fio la lui Bennigsen
b) Aparatul lui Clausen

www.dacoromanica.ro

150
153
153,
164

156
158
159
160

460

Pagina

c) Cilindrul lui Kuhn

d) Aparatul lui Kuhn-Wagner
e) Aparatul lui Knop .
f) Aparatul lui Atterberg
3. Analiza mecanied a pdmcintului prin spellare cu un
curent de apci

161
165
167
168
174

a) Aparatul lui Nobel

b) Aparatul lui Kopecky
c) Aparatul lui SchOne

174
174
179

4. Inportanta practice:- a analizei mecanice, a pomeintului

....

184

IV. Proprietalile fizice ale pArnntului

1. Structura peincdntuhti . . .
.
a) Structura granularA
b) Structura glomerularA
c) Dospirea TAmantului
2. Coheziunea
3 Adeziunea
a) Determinarea rezistentei pAmAntului la lucrarea
lui cu instrumentele
4. Gontracliunea
5. Greutatea pdmntului
a) Greutatea volumetricA
b) Greutatea specificA
c) Volumul spatiului lacunar
d) Suprafata pamAntului

189
189
190

V. Apa din pAinnt

1. Rolul apei in natura
2. Stdrile apei in peimcint
3. Fenomenul de capilaritate
4. Determinarea apei din pameint
5. Capacitalea pentru at ei a pdmeintului
a) Determinarea capacitAtei totale pentru apl a

238

pAmantului

19r1

199

200

203
214
209

210
211
215
219
227

238
242
244
249
253
267

b) DeterminareA capacitAtei relative pentru apA

a pAmantului

6. Circulalia apei in Omani

a) Permeabilitatea pentru apa a plmantului

261
.

b) Determinarea permeabilitatei
c) Ascensiunea apei . . . . ,
d) Straturile diferite de uniiditate ale pAmantului
7. Pierderea apei prin evaporatie
a) Determinarea evapuratiei apei din pAmant .
8. Apt; in raporturile ei cu plank . . . . - . .

www.dacoromanica.ro

262
263
266
265
271
279
281

461
Pagina

VI. Atmosfera pdmntului

1. Rolul aerului din pamdnt
2. Compozitiea aerului din pamcint
3. Permeabilitatea i capacitatea pamntului pentru aer
4. Absorbtiunea pdmantului pentru gaze

287

VII. Cfildura pdmntului

1. Origina caldurei pamcintului
2. Absorbtiunea fiamcintului fientru ccildurd
3. Capacitatea de incdlzire a Pcimanturilor
4. Conductibilitatea fientru caldurd
5. Temperatura straturilor pcirndntului
6. Raportul intre temperature: pamantului ci plante

293
298
299
301
304
305
310

VIII. Com pozitiea pAmntului

1. Siliciul
a) Bioxidul de Siliciu
b) Silicatii
2. Calciul
a) Dozarea varului pe cale gravimetrica
b) Dozarea varului pe cale volumetrica .
3. Potasiul
4. Sodiul
5. Fosforul
6. Sulful
7. Clorul
8. Magneziul
9. Manganul
10. Fierul
11, Aluminiul
12. Azotul . .
13. Humusul din pamcint

IX. Starea coloidald a pAmntului

1. Notiuni generale despre coloide
2. Dispersiunea coloidala in mediu lichid
3. Panuintul natural ca dispersiune coloidald

311

311
311
313.

317
313
319
319
320
320
320
321
321
324
327
327
330.
337

339
343

a) Determinarea cal itativa a reactiunei pAmanturilor

b) Determinarea cantitativA

2. Fixarea diferitelor substage de cotre fdmdnt

a) A dsorb .iunea

b) Absorbtiunea
c) Deterrninarea absorbtiunei p4mAntului pentru

www.dacoromanica.ro

315
315

316
317

X. Reactiunea pamantului
1. DeterMinarea reactiunei pamantului

sAruri

287
288
291
296

343-

349
348
348
349
351.

462
Pagina

XI. Flora oi fauna interni a pAmSntului (Edafon)

353

1. Anima lele din pc:mint

a) Mamiferele
b) Insectele
c) Anima fele inferioare
2. Vegeta tele din pelmant

i
a) Ciupercile din plmeint
,b) Algele din pAmant
3. Bacteriile din piimdnt
a) Descompunerea substantelor pertice
b) Descompunerea celulozei ,
c) Descompunerea grAsimilor
d) Descompunerea substantelor proteice
e) Descompunerea compusilor fierului
f) Descompunerea compusilor sulfului

354
354
354
366
361
362
364

g) Alte microorganisme din pmant

4. Microorganismele cari influent:mad azolid-din ficinidnt
a) Fixarea azotului din aer prin microorganismele
.
cad trdesc libere in pmant . . . .
b) Fixarea azotultri din aer prin microorganismele
cad- trAesc in simbioza ut plantele .
.
c) Schimbrile azotului la pamnt
5. Acpunea organismelor vii asupra fiamdntului .
a) Ciclul biocoenotic
b) Formarea humusuhii
c) Actiunea organismelor geobiote asupra insusirilor pAmantulul
d) Puterea catalytica si indicele biologic

_E) FACTORII VEGETATIVI DE ORDIN CLIMATERIC

I. Alatuirea sit actiunea climel In gen:ral

-,

376
378
383
386
386
387

389
391
395
396

375

395

1. Factorii climaterici fi rolul bor

a) Pozitia geografIca
b) Altitudinea
c) Curentii de aer
d) Configuratia terenului .
e) Masivele pgduroase .
2. Elementele climaterice
a) Aerul atmosferic

365
369
a70
372
372
373
373
374

b) Apa
c) Lumina
..
d) Caldura
IL Clime Romaniei . ,
.
.
a) Regimul ploilor .
b) Leggtura 1ntre regimul p'oilor si productia
.

agricola

www.dacoromanica.ro

396
397
398
398
398
399
399
401
402

402
405

406
411

463
Paella

F) ACTIUNEA FACTOR1LOR VEGETATIV1

417

1. Concretizaeea fi evoltlia legei minimului

G) CLASIFICATIA PAMANTURILOR

433

a) Clasificatii geologice
b) Clasificatii botanice
c) Clasificatii chimice agricole
d) Clasifiicatii genetice sau naturahste
e) Clasificatii agronomice
f) Clasificatii economice
.
.
.
g) Ctasificatii mecanico-chimice
Erata
_
Lista aliabetica* a autorilor citati

417

_.

434
434
435
437
439
440
443
446

Bitoliografia

447
451

www.dacoromanica.ro

saa
LI

1111

.m1

semxtIoNumasekr
kwribl1111.111111pr,
IINNI
inamilismgil,me

95150X0e

a.
1,r/

S'

in

4-

..-,k.

a
Nonnemewalwl
Noss
Nisie-31
se.
CILINUMnalrall
aCEN
IMUNINIambeNIKUIVIIVIMV
alms
VROIMUMINICIIMayetimal
VNi Arillx1C111.
vaimimommal.'vgy.Mft mitn
wimunmangnowifilleavilite
.ismea.
!anomhwtaingss
OVIMILICIMIE4R1
loN00111013111,

CI

essamSimmiletic a
IX
.
ilEll
II
v
amwasmoNion,
anxamizaalime
01.
acauelmlimmmix
Nam
Wig iripy,
k ,a,,
.int giro's

_
r
I

, .....

..9015 A

ImommummignempoluA AkgmmommAggicsm"
LIssmaivomeoci.lk
MMasilv1Waill'aN1pareitila AA.
.
raintagionauto
sammimmeogm..
_ 'ling
itOINWRIIM
imookyagniexes,
//....i!AP
la !WM'
MSCRESSNOEIV011etiNINCSCANINM
,CN
XV- --AlltuarPIEIRIvilillMal
Niumb.___ik.4.111:11oV....61M111M
Mink.N
IIIIIMIONSINIFMSSMaSSNMSNSPAINSIROLler'--

1k

-')'..

1.1

0 vc.v- ,

<.%_

'I,

..-

..e.

li
I
1

';- .%

.. A-,

..

(;----r.W.
,,

.....

.-"

...-Y\

.., A* .1 74441 ..4, / , v4,

%,

\3"/4
" II tatk
*
t
t

..11,1"

.4;144"4111MINESUMMIPMV

4,41e, Lk"A 1 1
*-- -M-441)A11110.W...
A..4044040.4
N.
,.. Viliiranaulasmaik.

Mr.AINZIMO(11,s1NINOMIN/MINOMOVORIRMILIMP`
....,_'"Ni!'1411MPOMNYINIOIONNWAL.WIKIIIIr"

11.!.,....-.MIRRIMOIMIRIMISNON.RAMIRO!'
!gle-SRMISSURROVIMININISSIIROWNSiv
MMROSIVAIRMWRAMPROMMOMMAgrAr,
WASSIROMISMANKSINOMMIROWWwW0,1!

wemeasmmmimmorsomminwoNay"
mowiammagwommwommmomemsrm
pwameNowarsommero
w.
mmoussmammimmomma
mcsamommocmilmalocrut
.tvok i 4_
wwwwwwirowe lommilv.,, *-4,
vow-_,401.70,,-,,4#
miNconaes,img%A .4111,4,..**V4.10
owwwwatmlimmoca
ZeiNKIOSIMIFEE
WW.V.rillgii0MVVV110
ersvAVIPP ,....
onnamMoV#VVINEMONi*..
141,Y,

..

111

1 ,S

salgown.
%ieRS!
.
1.

..
.-Nslk 1

f,p, IAImurammoinumnramoromps=164

NOMILMEREMIlialtalliallE; Mae 1 rillit En

IMMO MEM al lia PI "---almMINEINEM KZ% I IPAriI 117, WAWA

-MIINSEMIIIMMEirem" tomilIMINICOSAmsomarAirassr 14 NV.

0

Mill::::7111

.1
--

'ji

./1,

wansuisimnarzemimiziO-M-111.12,4.
lommaiinniwn&-cofammilikerrogro"e

..".11MINIErmisiwai-fAwrrsgallignitit,-,,oyArArimm...

wills..

AphIMEMIRIN=4=4:::bliMilleiVAAVrAimiw
an...A11111111111M11Emill1111112111EMommANhum,

.4011111111111111migimmeMISEGENVits

111110111Minim=ramm
ANIVEMENIVAIraww.U.W...v =iimareginaLMENMMUMNIIIIIMMEopmillinitrio

e,..-,

, !

siNamirwromaataro
'PEHMIVA 18111111PAMME11114'1
&lawcipgr. tar -.Adempladinuminimmumppromempkolaam

....

iiiNI
frittit,..
..,

,...,,,...10.........r.6446......kommEso.t.:

_imminram.....arentstgeig=01111111111111aorA
..nonslinumnimm.m......imagmaiwra
ammummonawairoorwALTA%

Arminummilin_MMISIONMSZINa' 011innimerzsubV=Aarr
issomml=11111M4111:412,f,
mommor
mon' %It ralskzois-11111FORINEIKUVP.
wilmmWsiatillIN 0.***Taltrr-4.,Aqm.,-mw4--1
rir,

IM7,11NRIBEIMIljarnillMliu MINIM

Are

i.1V''.

%Una M

021ONC0iiiSV
gaglINNOCS

....maw
SVERle

0211109

..."
7,1,

11110111"...411111/1="11111111111111111111
-""
I'vel.
mininininfinV
Umilw
4.........mow-

ji

vg

\ litigkepkiMMIP"
ala IN ar,S1...4o.sialakr a
MOIDNEWWWwWLlir

4114,1110*
.1
N,

NI,

1 444
-..mb..,
711141,_iilliikr4Faillititiroltf

vi
IllikagaLrallial0111:1X_Ilirtalek
lo,..1-m----eimpiadrumestrysainium-v.froalwk.
4 .i...w

FRM-fil_

Tar

surommum,,:x., a
MINIM,
twttrmaimimagui
-wAset2winwarairAmmov
w
illinkir
*Nirwl/Pnlininillm P.
.....
.....

--MI

-11--m174tC.N\WWNX

\ ..

v-1-

L-

C)

L. .6
w7

............

I
1

.........
;

CAVA
4%**411
00

Oslo .4

04411

%%Wet

BMW%
RiNt

SMINXIN
MMUS%
tISNIONS

%WM
go.

RUNNER
amagge
mo

0 11

www.dacoromanica.ro

DE ACELAS ACTOR
_..

:1. Grande de prinuivard. Chisinau, I92u.

2. China Ira si forMatiunea pankinturilor. Chisinau, 1920.
3. Doctrine si directiuni in studiul pdmanturilor. Biblioteca Ministerului de agricultura" No, 33. Bucuresti,
1922.
.

4. ,Agricultura si stiinta. Bucurc;iti, 1922.

5. Seceta. Viata Agricola", 1922.
6. ContribUtiuni la studiul grdnelor de prinuivard din

punetut de privire al caracterelor kr de xerofilie.

Extras Bulet. Soc. de stiinte". Cluj, 1923.
7. Actinnea apei in cantitate optima in diferite epoci
de vegetatie asupra plantei. Extras Bulet. de infor.

matii al gradinei botanice". Cluj, 1923.

8. Un cas tfe monstruosile de Pepis du seigle. Buletinul
soc. de stiinte". Cluj, 1924.
9. Contributiuni la studiul actiunei factorului vegetaliu
apd in agricultura noastret. Buc., 1924.

61.

www.dacoromanica.ro