Sociologie Românească Revista Secţiei Sociologice A Institutului Social Român, 01, Nr. 11, Noiembrie 1936 PDF

SOC1OLOGiE
ROMANEASCik
Director D.GU5T1
An 1 M11 g Noembrie
:A11116±-±
INSTiTUTUL SOCIAL ROMAN

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMÂNEASCA
Revista Sectiei Sociologice a Institutului Social Român
Director : D. GUSTI
Anul L Nr. 1 1, Noemvrie 1936,
C UPRINSUL:
D. Gusti: Invatäminte si perspective din a treia campanie a echipelor
studentesti, - Traian Herseni: Gospodärii täränesti din Nereju. -
Hie Radu: Monografia sociologicä a satului Belinti : Probleme juridi-
ce in leatura cu familia,
CRONICI:
Philip E. Mosely: Cercetari rurale in Bulgaria, - H. H. Stahl: Expo-
zitiile de viatai säteasca din Targul Mures.
DOCUMENTE:
P. Stefinuci: Ion Cocul, zodierul si vraciul din lurceni, - Dumitru
Imbrescu: Cantecul lui Mantu la Glimboca.
RECENZII:
Traian Herseni: Monografia Liceului Gheorghe Lazar" din Bucuresti ;
Doua monografii de judet ; Valer Literat: Biserici din Tara Oltului
si de pe Ardeal", zugrävite de o famile de pictori. - H. H. Stahl:
Un monografist al tinuturilor säcuesti; Monografia comunei Bälänesti
Judetul Olt ; Un tezaur de materiale monografice ; 0 monografie din
1903. .- Dumitru Dogaru: George Sofronie : Principiul nationali-
tätilor in tratatele de pace din 1919-1920,
INSEMNÄRI:
Activitatea monografica. a Institutului Social Banat-Crisana. - Comunicärile
Institutului Social Roman din Basarabia, - Cercul studentilor in Sociolo-
gie. - Activitatea Fratiei Ortodoxe Romane" din Arhiepiscopia Sibiului
pe anul 1935-1936,
Coperta §i vignetele de LENA CONSTANTE
Apare lunar, Exemplarul: 15 lei. Abonamentul anual pentru scoli si

particulari 150 lei, 1000 lei pentru autoritäti si institutii.
REDACTIA 0 ADMINISTRATIA: Institutul Social Român,
Pieta Romani 6, etaj III, (Palatul Academiei de Inane Studii Comer-
ciale qi Industriale), Bucure§ti.
D-nii autori si editori sunt rugati sä trimitä publicatiile despre care
doresc sa lam nota, in doua exemplare, pe adresa redactiei.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOG1E ROMÀNEASCik
Director : D. GUS TI
Ain't I. No. 11 Noemvrie 1936
INVÄTÄMINTE SI PERSPECTIVE
DIN A TREIA CAMPANIE A
ECHIPELOR STUDENTESTI1
Din pricing el, desi Echipele Regale, au implinit trei ani de activitate,
munca i rostul lor nu sunt indeajuns cunoscute de cätre opinia publicä de-
la noi, ba uneori sunt chiar denaturate, imi voi permite - inch dela inceput -
sä accentuez gandul fundamental ce le prezideazä,
Prin Echipele Regale Studentesti, pornite din directa si Inalta initiativä a
-
Maestätii Sale Regelui si organizate de atre Fundatia Culturalä Regalä Principele
Carol, noi nu urrnärim numai o serie de rezultate materiale si atata tot, desi acestea
sunt desigur foarte apreciabile. Ci urmärim, in primul rand, in mod experimental,
crearea unei doctrine si a unei tehnice de muncfi culturalit la sate. Dui:4 trei ani
putem spune eh am ajuns la stabilirea acestei doctrine si acestui program de lucru,
care ni s'au dovedit a fi deosebit de rodnice, orisiunde au fost aplicate cu tragere
de inimä §i cu pricepere. Ne putem chiar mandri cu aceastä doctrinä a actiunii
culturale, ea:6 ea are un caracter original romanesc, care a reusit sä impresioneze-
in chip cu totul deosebit-pe sträinii cari au luat cunostintä de ea. Pentru a ?rite-
meia aceastä afirmare, sunt obligat sä fac o indiscretie, alegand o dovadä din seria
ce ne stä la dispozitie fostul Presedinte al Consiliului de Ministri din Franta, dl.
1
Sarraut, in timpul vizitei pe care Maestatea Sa Regele a fäcut-o la Paris, afland de

felul in care lucräm, a cerut sä-i trimetem materialul intreg din care sä poatä
extrage liniile mari teoretice, precum si tehnica noasträ de lucru, in dorinta
de a incepe o actiune similarä si in Franta. Acum, de curand, tot in timpul vizitei
Maestatii Sale Regelui in Cehoslovacia, acelas lucru ne-a fost cerut de cätre d-soara
Masaryk.
De aceea este explicabilä via dorintä ce o am, ca i opinia publica roma-
neasca sfi fie informatä, cat mai documentat, asupra rosturilor adanci ale acestei
munci culturale, pornitä de Maestatea Sa Regele Carol prin Echipele Studentesti.
Multumesc, cu acest prilej, Societätii de Radiodifuziune care, si in acest an, ne dä
in mod atat de binevoitor posibilitatea sä informäm opinia publicá dela noi si sa
adresäm tuturor acelora earl ne ascultä la microfon, chemarea noastrá la noua
muncl culturalä pe care astäzi imprejurärile o cer dela toti fiii tärii, Inteadevär,
Societatea de Radiodifuziune a organizat o serie de 18 conferinte säptämanale, in
care se vor aräta principiile qi rosturile activitätii noastre.
Conferintä la Radio - 14 Noemvrie 1936, cuvânt de deschidere la ciclul comunicirilor
despre a treia campanie a echipelor.
www.dacoromanica.ro
2 SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Dach ar fi ca, intr'un cuvânt, sh caracterizärn scopul superior care ne cäläu-

zeste si ne indeamnä la muncä, cred cä cea mai scurtä si mai nimeritä caracterizare
ar fi aceea cä noi intreprindem o opera de pedagogie sociall la sate, deci o munch'
de educatie si de influentare a mentalitätii si a sufletului säteanului, astfel ca el
eh se poatä ridica la bunästarea si la gradul de culturfi pe care le meritä, prin
marile insusiri pe care le aratä, In viata de astazi a satelor noastre, aceste calitäti
sunt deseori inäbusite si läncezesc din pricina greutätilor pe care le intâmpinä
säteanul in adaptarea lui inceatä la noile imprejuräri, cu totul schimbate, de astäzi.
Scopul nostru este sä ajungem la o trezire a puterilor vii ale satului si la o orga-
nizare a lor, pe care o vedem culminând in aminul Cultural sätesc, chezäsia solidä
a desvoltärii satelor", duph ings expresia Maestätii Sale Regelui,
Am in fata mea, din noianul corespondentei ce o primim la Fundatie dela
sätenii, unde au lucrat echipele, douä dintre cele mai edificatoare documente. Unul
serfs in prozä, celalt in versuri.
Nu mä pot opri sä nu vi le comunic, mäcar in parte. Scrisoarea in prozA este
scrish de täranul Silvestru Gusä din Sant-Näsäud, 0 redau intocmai cum a fost mist%
SCRISOARE
c dftrii
On. Fundatia Culturald Regalä Principele Carol
Mä iertati d-lor dacl vä scriu citeva rinduri in forma aciasta find silit, si nu
de cineva färä de cunostinta sufletului meu si nu pot sä tree cu vederia peste
lucrurile bune i frumoasä, care se fac i sau fäcut de caträ aciastä Fundatie Cul-
turalä Regalä, De-a ceía sufletul meu im spune sä scriu si eu citeva cuvinte asa
dupä cum im slujeste mintia mia, Nus Om scolat fär sunt din creri Muntilor de-
unde izvoräsce Apele si de voi da gres unor-va-vorbe mä rog sämä iertati. Zic
d-zeu sä bine-cuvinteze mintia si pasi M. S. Regelui pre cum si-a tuturor onoratilor
D-omnii care au infintat aciasta Fundatie pe cum si Echipele Regale stile lumineze
D-zau mintia si pe mai departe pe cum ia luminato D-zäu Impäratului, Solomon.
Foarte frumos au fost cinci niam väzut toll la olaltä D-omnii si cu Täranii
lucrind in-preunä asa sä qi cade sä fim si la bune-O la rele i la bucurii si la
supäräri pentru eh' numa asa ne vom putia crede näcazurile unui altuia. D-voasträ
stit ce mai lipseste de fäcut si ce-este-de-in läturat. Iar noii sä vä urinam spre
Cinstia noastrit sl-a-Tári. Asa eh D-zäu ne vede cäci suntem vrednici de ceia ce
nia dat. D-voasträ suntet Párintii nostri si suntet Oameni cei cuminti depe Pämint
si facet Legile si deci in fellul acesta creclem cä nu sh va pune in spate si-ce-nu
se poate suporta. Pentru eh' stim cu totii eh' D-zäu niau fäcut i läsat dupä chip si
asämänare si din pämint suntem si acolo vom merge bine íi ell ne mai tine D-zäu
sä mergem cu toti inpreunä pe calla cea adeväratä nu trei in zece laturi nici säne
uitäm cu dispret unul la celalalt.
Voi aminti putin despre Echipa Regalä din Comuna Sant care au lucrat cu
toath dragostia i sufletu pe toate cärärile fie care dupä stinta sa. Tocma ca si cum
ar fi fost Satul d-lor de nastere ca si cum liam fi fost frati adevarati de un Tatä
si Mamä. Au luat parte la toate cite sä petrec in-ton-Sat la lucru de tot feliu au
Cununat au Botezat insfirsit.
Tot au fäcut ce-a fost lipsa in Sat am avut cinstia cet in anul acesta am
avut-o d-soarä in gazdä din Echipa monograficä, Asa eh' am dori nu-nu-mai la anul
säne intilnim ci tot mereu pentru cä Satul e väduv färä D-voasträ sä vä. Ong d-zäu
sane intilnim tot cu bine si sänätosi.
In chiu scrisoarea si zic din tot sufletul (cA acela îl am mai scump) säne tie
D-zau pe M. S. Regele Carol al II-lia care este Pärintele tuturor Rominilor din-
preunä cu D-nul director General Dimitrie Gusti pre cum si pe toti onoratii domni
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 3
cari sprijinesc aciasta Fundatie Culturalä Regalä care este cAmara lui boy bogatu
de unde sä hräne#e Tara intriagä fie numele D-voasträ bine-cuvintat in veci.
Iar ping la rfispuns rämin cu Capul plecat.
&Mc Wale
Silvestru Gusel agricultor din Comuna ant Judelul Neisitud of. Rodna
25. X. 936
Dupä aceastä impresionantá märturisire plinä de intelepciune, a täranului din
Sant, iatä acum cealaltä märturie, in versuri, a unei fete de cl. 7 primari din satul
Vârfuri.
SCR ISOA RE PE NTRU ECH I PA VA R F UR I LE
Stimat Echipit regalg Nr. 26, Varfurile
Echipa Regald 'n Varfuri cat a stat, Domnul Btebea despre doctorii
Foarte multe ne-a'nvatat. Iti spune cum ai s fii,
Domnul profesor din carte cum s te ingrijesti,
Ne spune si ne Invatd Dac vreai s mai trdiesti.
Pilde bune s'ardtdm, Dumnealui cu rasuri multe
Sfaturi si la altii sd darn. Ne ti spune foarte matte
S facem fapte frumoase El e doctorul oman
fi altora spre foloase. Dumnezeu s-I tind'n ani.
Dumnezeu sd-I find'n vial% Noi cu toti de vom canta,
Cci foarte multe ne'nvat. .52 Regele s'ar mira
Domnul Neacsu agronom, Cum cantdin noi lmnul lui
Este chiar fiu de taran .52 cantecul steagului.
Din familie tdrdneascd, li multumirn cu onoare
Chiar din tetra Romaneasca, Domnului Stamatoi cantaret mare.
Domnul Neacsu agronom Echipa Regal la noi Mad a venit
Ne'nvat cum s ardm, Cu mutt drag a fost primit,
S sdpdm, s secereirn. Satu'ntreg s'a adunat
Pe timpul de scerat fi cu drag va ascultat
Chiar fi el a mai lucrat Vorbele ce-ati cuvantat,
Pela oamenii din sat Tot povete bune-ati dat
ft snopi de grau a legat. Sunt cloud luni si mai Inuit,
Mai pe urmd i-a'nveitat Decand scoald'n spital ati facut
Pdmantul cum s-I lucreze Barbati, femei ati adunat
Sd nu fac buruiene Chiar din fiecare sat,
Numai roade cat de'nvreme. Pe bolnavi "II vizitati
lar acuma ca urare, Care cum sunt de tratati,
S trdiascd cd-i om mare. Dar ne'nvatati i pe noi,
Apoi la veterinrie S ne ferim de nevoi
Domnul Vldu multe stie, fi ne dati povete bune
Dac'ar fi soiuri o mie Cum s ne'ngrijim In lume.
La a noastr gospodrie, lar acuma mai departe
Toate boalele din lume Val Mewl cu santate
Ni-le spune de minune. S v' ajute Dumnezeu.
lar noi toate le'nsemnm Pe multi ati scapat de rau.
Numai s nu le uitm, Cu drag,
Le cunoaste de minune FLORICA IUGA
putem luda'n lume. cl. VII prim. 1936, Varfurile 22 August
In al doilea rând, copul nostru este si acela al educatiei tineretului intelec-
tual al acestei täri, pe care-1 chemam la o intelegere mai adâncä a misiunii lui
www.dacoromanica.ro
culturale, Dorirn ca munca in Echipe sa fie pcntru tincretul nostru o scoalä de

suflete inchinate unei munci desinteresate obstesti, de caractere tari, gata sä pri-
rneascä chiar lupta cea mai grea si, mai ales, un prilej de a stabili legaturi care
sa nu se mai poatä rupe intre ei si sate. Suntem siguri ca sutele de tined cari, in
epoca formärii lor, cresc la o asemenea scoalä, a muncii jertfite pe ogoarele satelor
pentru un ideal de supremä valoare nationalä, räman adanc si pentru totdeauna
schimbati sufleteste, atat ca oameni cat si ca profesionisti, legati de-aci inainte
prin meseriile lor diverse de rnunca la sate,
In al treilea rand, ne permitem sä spunem cä intreprindem inch' o opera edu-
cativä si pentru autoritätile care trebue sa aibe grija si poartä raspunderea culturii
sätesti, 0 opera educativa, prin faptul ea' prezenta unei Echipe Studentesti inteun
sat este un mijloc de a atrage, in mod vizibil si permanent, luarea aminte a auto-
ritätilor asupra nevoilor vietii sätesti si a mijloacelor prin care ele se pot indrepta,
0 asemenea Echipa Studenteasca poate sä fie de un nepretuit ajutor acelor auto-
ritäti care inteleg sa-si faca intreaga lor datorie. De aceea, nu este de mirare faptul
a unii domni Prefecti de pildä, ne-au cerut stäruitor Echipe Studentesti, cu rugä-
mintea ca ele sä privegheze la aplicarea, in mod practic si rodnic, a bunelor interrtii
pornite dela centru - si care prea adeseori räman zaclarnice, din pricina lipsei de
educatie speciala a organelor in subordine. Echipa este, câteodatä, un memento
pentru indeplinirea datoriilor administrative pentru acei cari nu si le indeplinesc si
intotdeauna este un exemplu de ceeace poate sä dea colaborarea tuturor factorilor
administrativi laolaltä, pe care Echipa se cazneste sä-i adune inteun plan de lucru
comun si mai ales, colaborarea tuturor acestor autoritäti cu nesfarsita putere a initia-
tivelor particulare pe care Echipa cautä sa le starneasca.
Am putea spune chiar, cu indräsnealä, ea Echipele Studentesti pot servi drept
model si, deci, de influentä pedagogicä chiar si asupra acelor oameni politici, cu
mad räspunderi si organizatori ai administratiei noastre, cari cautä cu bunacredinta
o cale nova si mai roclnica, de intrebuintare a puterilor lor. Astfel, in mai multe
judete Prefecturile au organizat, cu mijloacele lor, Echipe de muncä culturala la
sate, dupa programul Fundatiei Culturale Regale Principele Carol, cum de pilda
este Echipa din Tecucel, alcatuitä dupä modelul Echipei noastre din Buciumeni
(jud, Tecuci).
Aceastä multipla opera de pedagogie socialä este deci aceea care ne da cea
mai mare satisfactie si ne face sä credem inteun viitor mai bun. Cad nu ne inchi-
puim ca am isprävit cine stie ce lucru numai prin punerea la punct a unui
program teoretic, dupä care urmeazá sá luäm cunostinta stiintificä de nevoile satului,
pentruca apoi sä le rezolvarn prin alcätuirea unui program de muncä, cuprinzand
solutii pentru toate aspectele culturii satesti, fie ea cultura sanatätii, cultura muncii,
a sufletului sau a mintii. Daca nu am isbuti in opera aceasta de prefacere generala
a mentalitätii dela noi, a sätenilor, a tineretului intelectual, a organelor administrative
si a conduatorilor, munca noasträ ar da gres.
De aceea, gandurile noastre si toga puterea noasträ de munch' se indreapta,
in primul rand, asa dura cum am spus, spre opera de pedagogic socialä a trezirli
interesului pentru cultura säteasca, in sanul tuturor categoriilor sociale si, apoi,
spre a pune la indemana celor cari inteleg sä lucreze pentru binele satelor, a unui
intreg program de muncä, indelung experimentat.
Echipele Studentesti Regale, in munca lor de trei luni de zile pe an, au si
o activitate de faple, care desigur nici ea nu este de nesocotit. Nu putern sfi negäm
tocmai noi, valoarea binefacerilor practice pe care Echipele, fiecare in parte si
toate la un loc, le-au putut infäptui in regiunile respective. Este oare un lucru
lipsit de importanta faptul cä am avut 47 de Echipe trirnise in tara, dintr e care
in Banat 9, Crisana 4, Mararnures 2, Transilvania 3, Oltenia 2, Muntenia 7, Buco-
vina 1, Moldova 5, Basarabia 6, Dobrogea 3 ?
www.dacoromanica.ro
Sau este oare lipsit de importanth faptul cä aceste 47 de Echipe au dat 78.280
de consultatii medicale, au fäcut 28.570 de injectii ; 2.477 de edinte de educatie
fizicä cu 20,869 de tineri ; au dat 15.811 consultatii veterinare cu 54.624 de injectii
veterinare ; au organizat 45 de scoli de agricultura cu 1.489 de elevi ; au predat
1.531 lectii practice de agriculturä, and si 9A39 de consultatii agricole ; au tinut
3310 lectii practice de menaj ; sau au säpat si curMat 135.736 de metri de sant ;
au lucrat si reparat 73 de kilometri de sosea, 178 de poduri ; au organizat 380 de
sedinte de scoall täräneascä cu 3.080 ascultätori ; 521 de predici religioase ; 1,953
de conferinte diverse s. a. m. d. ?
Desigur cä toate aceste infäptuiri sunt de o mare valoare, Ele au adus dupá
sine alinarea atâtor suferinti si imbunätätirea atâtor stäri de lucruri däunätoare,
Si am expus aci doar o mica parte din aceste infäptuiri I Ele, in realitate, sunt
cu mult mai multe. Le vom infatisa, de aceea, intr'o Expozitie de lucrári a Echi-
pelor Studentesti, pe care vom organiza-o curând, in salile de expozitie ale Muzeului
Satului, care este $ i el o creatie a acelorasi Echipe Studentesti. Invitäm de pe acum
pe toti doritorii de a cunoaste temeinic lucrärile noastre, sä vie sa vadä Muzeul
Satului si Expozítia Echipelor si sä urmäreascä dovezile pe cad le vom infätisat
astfel inat fiecare sa poata controla seriozitatea bor.
Totus, ceeace umple de mândrie Fundatia Culturalä Regalä Principele Carol
nu sunt aceste vaste realizári in toate dorneniile culturii sätesti, Mândria cea mare
a Echipelor Studentesti este aceea de a fi putut läsa, in iiecare sat unde au lucrat
o mânä de oarneni pregatiti si stran$ in Cämine Culturale, cari vor duce mai de-
parte munca inceputä. CAminele Culturale alcatuite de Echipe au ajuns a fi ade-
värate Cämine-model, adicfi pilde de urmat pentru toatä lumea si centre de indru-
mare pentru intreaga regiune, locuri de adunare in congrese a tuturor CAminelor
din imprejurimi, centre de scoli de conducatori de CAmine si de scoli täränesti,
0 intreagä viatä nouä incepe a se inchega in jurul Cäminelor. Iar armata noasträ
de harnici si priceputi echipieri, cari anul acesta s'a ridicat la cifra de 477, con-
tinua a lucra, a se pregati pentru muncile viitoare, a crea Cfimine noui, centre
de culturá in toate pärtile de tall pe uncle viata si meseriile ii räsletesc, ducând
astfel mai departe munca de pedagogie socialä nationalä inceputa.
Epoca de experimentare a acestei metode de rnuncä culturalä la sate a Echi-
pelor Studentesti, este incheiatä. A sosit acuma momentul când se impune necesi-
tatea generalizärii ei.
Ina din anul acesta ni s'au arätat semne bune, cä o asemenea generalizare
a programului nostru de muncä culturalä la sate, incepe a prinde fiintä in tarä.
Foarte multe Cärnine Culturale si-au organizat singure Echipe Voluntare. Deopotrivä
foarte multe asociatii tineresti s'au simtit datoare sä porneasca si ele in Echipe.
Astfel in anul acesta am avut nu mai putin de 11 Echipe Voluntare si anume
cele din Macedonia, Banloc, Lescovita, Borlova, Ardusat, Rebrisoara, Gurasada,
Drägus, Movila-Miresii, Cusuiul-din-Vale, Träisteni, care s'au alcätuit din inftiativa
intelectualilor localnici si a studentilor din regiune, sau de catre conducätorii Cä-
minelor Culturale impreunä cu specialistii din judet.
Niciun an, din cei trei ai activitätii noastre, desi drumul a fost acelas, n'a
semánat unul cu celälalt. Asteptäm dela cel viitor, aceastä revärsare peste Mar-
ginile Fundatiei, care sä facä din munca cea nouä la sate un bun al tuturor. Ala-
turi de armamentul material am da tärii, atat de nedrept amenintate din toate
pärtile, neinvinsul ei armament moral.
Este aci o dovadä el gândul muncii voluntare pentru sate a inceput sä
patrunda si sä schimbe ceva in sufletul tineretului intelectual, lucru dealtf el semni-
ficativ pentru momentul actual al vietii noastre, când orisicare om ce urmareste
mersul vremii, poate sa-si dea searna ca suntem in preajma clipei când se va naste,
spre bindle nostru, un nou ideal de muncä constructivä spre folos obstesc.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
6
Adlogam faptul cä i administratiile oficiale se gândesc din ce in ce mai
sistematic la campaniile culturale prin Echipe, precurn i faptul cä numärul cere-
rilor pentru formare de Echipe pe care le primim la Fundatie, sporeste si el pe
zi ce trece,
WA, de Oda, una din ultimele cereri de acest fel, primitä la Fundatia
Principe le Carol, din partea D-lui Inginer Eugen Ionut, din Brasov :
,,Trecând, scrie D-sa, prin luna Octomvrie 1936 prin muntii Apuseni, regiunea
Abrud si imprejurimi, am rämas profund indurerat de säräcia in care se sbat
acesti eroi ai poporului român, al caror aport in luptele nationale contra asupri-
torilor, este prea bine cunoscut.
Mizeria materialä, continuä autorul scrisoarei, a produs i o depresiune moralä
si o indolentä care pericliteazä insäsi sänätatea bravilor Moti, Cu toate promisi-
unile solemne fäcute de toti conducAtorii politici ai Tärii noastre, mai ales in
opozítie, ajunsi la guvern au realizat prea putin, sau aproape nimic.
Admirând si apreciind munca si opera realä infäptuitä de Echipele Fundatiilor
Regale, pentru insänätosirea si renasterea nationalä a poporului român, apelam la
institutia ce cu onoare conduceti, de a veni in ajutorul acestei populatiuni, prin
trimiterea unor echipe studentesti, in comuna Bucium-Seasa, sub poalele Detunatei".
Avem deci toatä nädejdea cä in anul acesta miscarea Echipelor culturale va
lua un avant deosebit de mare, Fundatia Culturalä Regalä Principele Carol îi va
face o datorie din pregátirea ei din vreme. Lueräm, de aceea, la publicarea unui
Indrumätor al Mundt culturale la Sate, editie mult imbunätätitä si desävârsit pusä
la punct a Indrumätorului actual, pe care Il vom insoti de o serie de manuale
tehnice pentru fiecare din activitätile culturale la sate. De asemeni, Fundatia va
face tot ce-i va sta in putintä pentru crearea cadrelor conducätoare ale Echipelor,
organizându-si echipierii inteun fel de Asociatie profesionalä, care sä ne permitä
o mai bunä pregätire tehnicä si educare sufleteaseä a lor, atât prin publicatii cat,
mai ales, prin scoala de sefi de echipe pe care o vom deschide in localul Scolii
täränesti din Poiana-Câmpina. Vom fi astfel in mäsura, nidäjduim, sa punem la
indemâna tuturor celora cari vor lucra la anul in Echipe, uneltele de care au
nevoe o doctrinä, un program de lucru si conducätori pregätiti.
Ne ingäduim, de aceea, sä cerem tuturor acelora cari se intereseazä de
aceste probleme, sä binevoiascl a asculta cu luarea aminte cele 17 conferinte care
vor urma, despre munca in Echipe culturale i, mai ales, a le asculta cu sufletul
larg deschis ca sä vada dacá nu cumva chemarea Maestätii Sale Regelui in
aceastä opera in care nick) bunävointä si nicio bunäcredintá nu sunt de prisos,
n'ar putea gäsi si in sufletul lor un ecou, care sä-i hotarascl sä vie aläturi de noi,
D. GUSTI
www.dacoromanica.ro
GOSPODARII TÁRÁNETI DIN NEREJU
Patine probleme s'au bucurat de o atenfie atât de stäruitoare in cercetärile

monografice ca cea a gospodäriilor färänesti. Aproape fiecare dintre cei care au
participat la aceste lucräri, a intreprins si cercetarea câtorva gospodärii. Materialul
acesta foarte bogat stä inchis in dosarele Arhivei Monografice" a Institutului Social
Român f Ara sä fie pus in starea de a folosi in vreun fel sau altul stiintei sau
actiunii. El nici n'a fost intotdeauna redactat sub o formä definitivä ca sä poatä fi
publicat cu usurintä, incât suntem nevoiti adeseori sä prelucram unul singur, cel
rfimas in cadrele monografice, un material pe care 1-am strâns in echipä, cu alfiL
Astfel am cercetat in 1927 câteva gospodärii din Nereju (Jud. Putna), impreunä cu
colegul D. Mustachide, mort in rästimp, pe care abia acum am izbutit sä le redactäm
si sä le darn la ivealä. Campaniile monografice de inceput aveau un caracter mai mult
lor
experimental, de stabilire a metodelor i tehnicei de lucru, incât rezultatele
stint inferioare celor obtinute mai târziu. Cu toate acestea in domeniul de observatie
directä a viefii sociale, in care s'a realizat panä acum destul de putin, pot folosi
si date mai putin complete, in mäsura in care sunt prezentate ca atare si nuul
pierd din pricina aceasta exactitatea. Sociologia unui sat concret nu-si capätä pe
deplin semnificafia decal aläturi de alte studii asemänátoare, care sä permitä com-
parafia si inductia, adicl operafiile stiinfifice mai inalte, din care pricinä chiar
cunoasterea fragmentará a unor fapte sociale poate fi de folos, lämurind aläturi de
alte cercetäri, o parte din aspectele realitäfii sociale. Vom publica si material
cules dupä planuri mai complete, asa cum le definem astázi, dar nu trebue sä
läsärn sä se piardä nici datele mai vechi. De aceea incepern prin publicarea acestor
insemnfiri despre câteva gospodärii färänesti din Nereju, care desi mai putin in-
semnate decât studiile recente, ne ajutä totusi la intelegerea satului românesc
la cunoasterea viefii lui economice.
I. Gospodäria lui Ion S. Berbece
Ion S. Berbece are 45 de ant, jar sofia sa Ioana 40 de ani, S'au luat in
1907. N'au copii. Au infiat färä forme legale un bäiat in vfirstä de 8 ani,
Afezarea. Gospodäria lui Ion Berbece (casa nr. 1) este asezatä la capätul
dinspre räsärit al Nerejului Mare (adicá al grupului de case din stânga Nereju.
râului
Zäbala) pe drumul mare (susaua") si local de hotar dintre Spulber si
O parte din averea pärintilor, care se intinde in imediatä apropiere, este cumpäratä
dela un orn din Spulber.
Dela gospodäria lui Berbece paria la scoalá, primárie si postul de jandarmi,
asezate chiar in mijlocul satului, sunt vreo 2 km iar pânä la bisericä, asezatä ceva
mai sus, vreo 2 ' /2 km. de
In spatele gospodäriei se gäseste o albie naturalä de scurgere a apelor fiecare
ploaie (o scochinä") care dä in rain Zäbala si care tinde sä se lärgeascä in
primävarä prin roadere si surpare, mai ales in timpul clesghefului, incât pune de
in prirnejdie si o parte din ograda si acareturile lui Berbece. Dându-si seama räul qi
acest lucru, Berbece a cäutat, impreunä cu tatäl si fratele säu, sá intâmpine
au plantat arbori, au asezat bârne si lespezi mari de piatrá, ca sa intáreascä malul
si sä-1 fereascä de stricaciunile apelor. Avea de gand chiar sä abatá apele in altä
parte, ca sä-si asigure pe deplin gospodária. la drumul
Poarta, ograda, qopronal i griidina. Poarta este asezatä stâlpi grosi si inalti,
mare. E construitg ca mai toate portile din Nereju, din trei
de care stint prinse in balamale o poartá pentru vehicule si o portitä pentru
oameni si vite slobode, toate sub un acoperis lunguef de sindrilä.
www.dacoromanica.ro
Ograda, in fundul cäreia e asezatä casa, este destul de incäpätoare pentru

nevoile täränesti, dar din lipsa unui teren mai potrivit, a trebuit fäcutä intr'o forma
alungitä, in paguba lärgimei. In ogradä se gäseste un sopron sau grajd in care se
pästreaza uneltele de lucru, Se gäsesc aici : un räzboi de tesut cu toate anexele
lui urzitoare, alergätoare, etc., apoi o balerca" pentru rachiu, un feredeu" pentru
rufe, un sac de peste, un hambar de porumb, o putinä, o banitä, o gratie de bätut
päpusoiul, diferite vase de lemn, (cofe de diferite märimi) pentru perje, fasole etc.;
o fureä, o teich de sare, douä donite, un ferestrau, o secure, trei cofe, trei cofite,
o secerä, douä läzi pentru cartofi, In partea deschisä a sopronului (subsopru) se
adapostesc otle, iar la capatul dinspre casä se gäseste o camerä intrebuintatä ca
bucatarie.
In jurul ogräzii, despfirtite printr'un gard, se gäsesc o gradina de päpusoi si
o grädinä cu pomi, flori si legume : 8 pruni, 2 ciresi ; pansele, ruje, ismä spirtoasä,
crini, bujori, maci ; märar, hrean, 17 brazde de ceapä, dovleci, cimbru, alior, fasole
etc. In spatele casei e cotetul de porci si coteata pentrp gäini.
Casa (in genere). Casa e construita din lemn si e acoperitä cu sindrill, Aco-
perisul are douä fumare (in loc de hogege sau cosuri), deschizaturi prin care iese
tumul dupä ce din sobe se raspandeste direct in pod. Coama casei a fost intäritä
cu tablä sau tinichea, cu prilejul unei reparatii, ca sä se strângl mai tare sindrila
si sa-i d.a o trainicie mai mare. Fatada casei cu trei ferestre, usa de intrare si
un târnat incäpätor, este asezati spre miazäzi. Intrarea pe târnat, ridicat cu 70
cm. fatä de nivelul ogräzii, este inlesnitä de doug lespezi mari de piaträ, asezate
in forma de trepte numite prispe". Constructia casei este veche, de vreo 20 de
ani, de când s'au luat stapanii ei actuali : Ion Berbece si Ioana n. N. Dudu., E
zestrea lui Ion si a fost incheiatä de tatäl säu, de Simion Berbece, mai inainte de
a-si fi insurat feciorul, dar au terminat-o abia cei tineri. Lemnele pentru constructie
au fost luate in parte dela o casä veche, ,,ca pentru o odaie", iar restul din pädurea
obsteasca la care gospodarul are drept din mosi si strämosi". S'a intâmplat ca nu
toate bârnele sä aibä lungimea necesará, de aceea multe au fost inädite, adicä
prelungtte prin alte !Arne, mai scurte, imbucate" printeo täetura specialä una
intealta si intarite cu cuie de fier. Sindrila e fäcutä de proprietar, de Ion, din
material procurat din pädurea obstei, si tot el a asezat-o pe acoperis si face ori
de câte ori e nevoe reparatiile. Casa insä a lost fäcuta de un grup de mestesugari,
sub conducerea lui Mihu Sârbu.
Perefii. Barnele peretilor sunt lipite cu un strat de lut amestecat cu paie de
grâu talate scurt, intarit, ea sä se tinfi mai bine, cu câte un lat de brad, bätut in
perete. Peste stratul acesta s'a lipit un strat de lut amestecat cu balegar. Peste
acesta au dat cu var sau humä. Varul se ia in forma de piaträ, dela targ. Dacä
se ..stinge" singur pe drum, adicä se färitmä in sac de sdruncinaturile carului, nu
se mai stinge acasä, ci se toarnä peste el apa fierbinte, ca sa-1 facä bun de spoil.
Dacä e piaträ, se stinge intal cu apä rece inteo groapa si numai pe urrna se sub-
tiazä cu apa fierbinte. Huma, singura intrebuintatä de bätrâni", o aduc dela Paltin,
pentruca in Nereju nu se gäseste Berbece n'are humuitä" cleat camera dinspre
räsärit. Huma se piseaza si se fierbe in clocote pâra se face potrivitä pentru spoit ;
iar ca sä se mai inälbeasca, se amestecä cu sâgä, o piaträ alba, mai tare ca huma,
care se arde in foc si se piseazá mai inainte de a se pune in huma. (Cu praf de
saga' se inälbesc si cojoacele). Ioana Berbece gäseste ca e mai usor si mai bine sä
se dea cu huma, pentruca aceasta nu se. inroseste de fum, ca varul, apoi e mult
mai ieftinä si mai usor de procurat, incât se poate spoi mai des. Spoitul cade in
sarcina femeilor. Se intrebninteaza ca unealtä o bidinea (bridinea"), fäcutä in casä,
din pär de porc prins cu räsina de brad, fiartä, si cârpe intärite cu sfoara de
cânepä, prinsä inteun bat de 1,50 m. sau la nevole mai lung. Spoiesc cam de .trei
ori pe an: la Pasti (intotdeauna, ori cat ar fi de scump varul), odatä vara si odatä
www.dacoromanica.ro
când dä ir iarng. Camera spoitg cu humä o spoesc ori de cite ori vreau", -
nici nu pot spune de cite ori"; inteadevär era si atunci proaspät spoitg.
Impeirfirea interioarei. Casa are o singurg intrare, care dg inteo salä sau
tindg, cu doug odäi, una la vale" (rgsgrit), alta la deal" (apus), Tinda are patru
usi, inspre ogradg, spre cele doug odgi i una in fund, spre cAsoae (cgmarg), o
incgpere färg ferestre, pentru pästrat de-ale casei, Usile=1,85 : 0,90 m.
In fatä casa are un târnat, in toatg lungimea ei, format din 5 stilpi pe care
sunt asezate grinzile podului, Târnatul e imprejmuit cu zabrele" de scânduri, e
lat de 2 m. si are trei portite, doug spre ogradg i una spre grading.
CiSOAi
oaaia din o3aia din
deal vale
ti-nda
ta-rnatul
r
.......MIMW..
Planul casei lui Ion S. Berbece
Odaia din deal are 3 ferestre, 2 spre fatg, una spre apus. Odaia din vale are
doug ferestre, una spre fatg, una spre räsärit. Ferestrele au cite 4 drugi de fier,
ate cloud táblii, cu ate trei ochiuri fiecare i cite o pereche de balamale, cite
4 carlige : 2 pentru inchis, 2 pentru fixat ferestrele deschise, ca sä nu le spargä
vântul, Dimensiunile ferestrelor : 1=90 cm., L=80 cm,
Up dela intrare are deasupra o fereasträ, numiti in sat birlice", de 20 cm.
ingltime si 90 cm, lätime, Fiecare usä are cite doug balamale de fier í cite o
broascg cu cheie, cumpgrate dela oras, afarä de up dela casoaie, care are o in-
cuetoare de lemn cu sirmg. Pe partea dinguntru, up are o cheie" formatä din-
tr'o scândurica de lemn, cu gguri, asezatg 3rizontal, care poate fi miscatä dintr'o
parte intr'alta. In dreptul cheii up are o gaurg prin care se introduce o bucatg
de sirmä, cu ajutorul cgreia se miseä cheia" de lemn si se fixeaza intr'un fel de
miner de fier (când se incuie up) sau se scoate din miner (cand se descuie).
Sfirma se ia apoi, cum ai lua o cheie obisnuitä,
Inventar. Incepem cu ttirnatul. Aici se gäsea un pat de lemn asezat in partea
dinspre apus. Pe pat : un tol de cânepg, o procovitä" (de ling) i o perng umplutg
cu fulgL Atirnate de cuie (bgtute in perete si in stalpii tirnatului) : un cojoc din
blanä de caprd : o zägarng (stergarl de cânepg, intrebuintat la tescuitul casului ; o
curea pentru ascutit briciul, fäcutä dintr'un chimir vechiu ; o vestutg de bäiat, din
postav cenusiu numit cioareci ; o frânghie sau odgon pentru priponit vacile. Pe o
stinghie (politg): o cirpg de cânepg inmuiatg in piaträ vânätä, pe care o intre-
buinteazg Ion pentru ochl, cgci suferä aproape de un an ; un briceag vechiu cu
plgsele de os si cu limba roasä de ruging ; un amnar cu cremene din care mai
www.dacoromanica.ro
scapärä foc numai Ion, caci femeia intrebuinteaza chibrituri ; o canä de lut ; o
dulmea cumparata din targ, pe care o poartä pe cap femeia ; trandafiri pentru
ceaiu ; o oglindä mica si veche in ramä de lemn, cu miner. Tot pe tarnat : un
scaun mic cu patru picioare ; o donicioara ; un ciur de peste, de tinichea (pentru
uscat visine); douti sumane vechi.
In saki (sau tindä) un cojoc de oaie, mâncat de molii ; un scul de cânepa ;
o cofitä, un scfiunel, o foarfeca pentru tuns oile ; piepteni pentru lanä ; sase sculuri
de lânä alba ; o pereche de ciorapi de Una (curnpärati dela oras), o piele de miel ;
o banitä pentru strâns porurnb, o pereche de ciorapi de lânä (de casä), o pereche de
bocanci (ai lui Ion),
In odaia din deal: caiere de lânä albä, douä vopsite in verde si albastru
pentru bete ; niste sculuri de Ma neagrä pentru catrinte ; un ghem de MA pentru
procovita si cerga ; sculuri de cânepa ; o cämasä femeiasca ; o pereche de ciorapi ;
cinci cofe (donicioare) pentru poame, intr'una cinci linguri de lemn acute de Ion,
intealta flori de trandafiri pentru ceaiu (beau mai ales farm); un dulap inalt, cu
inflorituri, despärtit in douä ; in partea de jos, fall usi, se gäsesc : o pereche de
bete bätranesti, douä pile de ascutit fierasträul, un sapun pentru durere de ochi,
un cutit cu teach. (se poartä la chimir), o perie de ghete, o sulk' pentru dres bo-
cancii; in partea de sus, cu usi, se gäsese : sticle de diferite märimi, un briciu si
un säpun de spalat. 0 mash, facutä de gospodar, cu sertar si dulapior, mobilä
obisnuitä in Nereju, apucata, se spune, din batrani, acoperitä cu o fatä de masä
facutä din bumbac. Pe fereastra un ceas de mash' cu sunätoare, cäruia i s'a pierdut
cheia ; glastre de tinichea, cu flori : un trandafir (uscat), o ghetisoara si o cercelutä ;
douä pahare de sticla ; o calimara si un toc. Douhl scaune fäcute de gospodar, 0
ladä a femeii (de zestre), cu o procovitä si niste cämesi deasupra ; cu rufarie si
de ale imbracämintei (camesi, bete, etc.) inläuntru, 0 lavitä, care serveste de scaun.
Un pat acoperit cu o procovitä, cu douä perne, iar pe el: o casâncä" sau barez"
(cirpa neagra pentru femei, cu torturi, cumparatä din târg) ; un sal de iarnä, pentru
cap ; un pieptar ; doul sumane ; niste stambl" sau itari" (postav alb pentru itari);
stamba sau cloareci de culoare inchisä, pentru sumane. 0 masa lunguiatä, pe care
se &eau : douä caciuli negre, un suman, o pereche de itari, camesi. Sub masä
lânä in caiere si lânä in drugi (scoasä de pe fus) pentru procovite ; o pereche de
ghete femeesti, o pereche de caltuni (ciorapi) lucrati in casä. Sub pat : o cofitä cu
fuse. Pe pereti : o carte postalä ilustratä, o turtä de cearä, un val de servete, douä
päretare, o lampä de perete, un tablou al lui Stefan cel Mare cälare, altul al
Printului Carol, tot calare, (cumpärate in iarmaroc) ; un cuier cu flori (busuioc,
crini, ízma etc,), o icoanä cu invierea lui Christos, o candela cu chipul Cuvioasei
Paraschiva si o oglindä, 0 sobä cu patru burloaie, cu plitä cu douä ochiuri. Pe
jos : un cântar mic, de fier ; douä cofe ; atä sau nojite pentru opinci (din pär de
caprä); o calla de lut pentru apä,
In odaia din vale: un scaun pe care se aflau niste lânä si o vestä ; un pat cu
o procovitä, un lavicer (procovitä scurtä) si douä perne ; alt scaun ; o masa aco-
peritä cu o fatä de masa ; un scaun lung intrebuintat si pentru dormit, cu un
paretar si un lävicer pe el ; un blidar pentru vase si pästrat mâncarea ; o sobä cu
plitä cu trei ochiuri, cu trei burloaie. Pe perete: un paretar. Pe fereasträ: trei oale
cu flori (douä cu nalbe, una cu andresica), un säpun pentru spälat. Pe altä fereasträ;
Calendarul National al Foii Interesante pe 1927 si Visul Maicii Domnului. Icoane
pe pereti: Proorocul Ilie si Maica Domnului (cumpärate dela schitul din Gavani).
Pe jos : o matura din Virg, devi de regulä intrebuinteaza maturi din brädaci, acute de
ei insisi. Amânclouä odaile au in perete câte o gaura, cat sa treacä pisicile dintr'o
parte intealta, ca sä pazeasca gospodäria de soareci.
In ceisoaie o coporâie de coasä (coada de lemn); o sucalä cu tevi ; o vârtel-
nip ; o teaslä ; o pereche de cisme ; un tipar de cas ; o alergatoare ; un grätar
www.dacoromanica.ro
pentru carne ; doug balerci pentru rachiu ; o putinä cu lapte ; o putinä pentru
varza ; lânä ; mosoare, cofe, oale, sticle, o garafä pentru gaz (de 3 kg.); o oalä cu
unsoare pentru uns incältrunintea.
In pod tin porumbul presärat ca sä se usuce i celelalte produse ale gospo-
däriei grâu, secarä, orz, nuci, etc.
In budittirie (aezatb: la capätul opronului) : un blidarun ; cinci scaune mici ;
o masä cu trei picioare pentru mâncat, inaltä de 40 cm, ; ceaun mare pentru
spalat ; un ceaun de mämäligä ; o lampä de perete ; o lavitá ; o covatä pentru
cernut mälaiu; o cofä cu castraveti pentru murat ; o sitä ; o copaie (lopäticä cu care
se ia mälaiul §i se pune in ceaun); o tigae ; un grätar ; o räzatoare ; douä oale de
lut ; o cofitä cu sare ; un mestecator ; o =IA de metal ; un cleqte pentru foc; un
cutit de lemn pentru tä.iat mämäliga ; o cofl pentru apa ; o cofä pentru zoiu la
porci,. Se ghte0e la o hoarnä batrâneascä, formatä dintr un cuptor de pâine §i un
cujbar, prin care r One ceaunul deasupra focului.
La acest inventar trebue sä adäugfim averea §i vitele : 5 hectare delnitä,
folosite pentru pfipupiu, grâu, secaril, orz, carton i fân ; doi boi, o vacä cu vitel,
doi junci, doi mânzati, 13 oi (din care: 6 mânzári), douä capre, doi porci, trei
Omni un cocc* (Exploatatiile agricole i rentabilitatea lor au fost studiate aparte),
II. Gospoddria lui Ion Gh. Negru
Ion Gh, Negru are 52 de ani, sotia lui Cucoana 40 de ani. S'au cäsatorit
in 1906. Au apte copii patru bäeti, (de 20, de 16, de 10 §i de 8 ani), i trei
fete (de 18, de 14 §i de 12 ani).
Mezarea. Gospodäria lui Ion Gh. Negru (casa nr. 51) este wzatä pe un
deal, la capätul de miazänoapte al podului care leag4 Nerejul Mare de Nerejul
Mic §i peste râul abala. E wzatä aa dar in centrul satului, fatä de toate atunele
nerejene Poduri, Tipäu, Sihastru, CrAciunari, Chiricari etc. i fatä de institutiile
mai de seamä distanta pânä la qcoalä i primärie e de 300 m pânä la biserica
din Nerejul Mare 100 m,, 'Ana la biserica nouä din Nerejul Mic 250 m, Se inve-
cineaza la miazäzi cu râul abala ; la räsärit cu drumul care o desparte de gospo-
&Aria lui Pavel Nitä Popa ; spre miazänoapte acela0 drum care cote0e chiar alci
§i urcä in directia Podurilor, despärtind-o de islazul care se intinde pânä la curtea
bisericii vechi í gospodäria Ioanei Gh. Bugilfi.
Impeirprile gospoddriei. Gospodäria, destul de cuprinzätoare, se compune din
casä, wzatä cu spatele la drum ; o ogradä mare in care stau vitele §i paserile ;
o ogradä mica sau o gradinitä, numai pentru oameni, in care au pus flori 0 au
construit o etritä, un mic adäpost din scânduri, care serve0e de bucätärie in
timpul veril ; douä grädini (la miazäzi i rásärit) cu papupiu §i o grádinä cu
zarzavat. Poarta, impotriva obiceiului, e neacoperitä, färä pod, simplä, din trei
stâlpi inalti de 1.60 in,, cu o portitä pentru oameni i o poartä pentru vehicule.
Imprejmuirile sunt facute din scânduri de brad, wzate vertical, pe trunchiuri
subtiri de brazi i stâlpi de brad (din pädurea 0300.
Ograda i dependinfele. In ograda propriuzisä, in care stau vitele (oile, caprele
etc,) se gäse0e un opron mare in care se adapostesc vitele pe vreme rea §i in care
stau la ,,scutealä" carul, sania i o multime de alte lucruri. Intr'o despärtiturä a
*opronului se gäsesc o ma' (diametrul la fund 1 m, la gurä 50 m.) in care se
pun perjele ; 5 putini, tot pentru perje ; un boloboc ; un jug de porc (jujáu). In
grinzile opronului sunt atârnate 10 sfredele, de diferite märimi. Sania este desfäcutä
in elementele ei tälpile, opleanele (care stau pe tälpi), un strat de cotiga, peri-
nocul (care sustine stratul de cotia, tânjala etc. Podul opronului e intrebuintat
pentru pästrarea fânului (cam 3-4 care), In fata opronului se gäse0e o grämada
de lemne. In ogradä atârnat de un par se gäse0e cioflintul (ni0e belciuge, cu o
www.dacoromanica.ro
teapa de fier, care se bate in butuci, iar de ele se agatä carligul tânjelii când se
aduc lemnele din padure cu boii). In ograda tin peste vara. i carul. Am notat
si nurnirile mai insemnate ale partflor componente. Jugul se compune din o politä,
partea de jos ; din cäpitäni, partea de sus, care se aseaza pe gâtul animalelor.
Parti lede legatura intre acestea doul, traversele, se cheamä bulfeie (sing.
bulfeiu), iar cuiele care se scot sau se pun dupa cum se injugä sau desjugä vitele
restee, Oistea carului se chearna protap, iar partea care se adaugä ca sä se poata
pune jugul : janghitä. Protapul se continua* cu o traversä asezatä in forma de T,
numitä cruce, care se leaga de car in dreptul rotilor dinainte cu donä lanturi
numite lânghi, si t,e desbinä in forma literei V ca sa poata fi prins cu un cuiu
gros, de .pisc". Osia roatelor dinainte are deasupra perinocul, impreund cu care
fixeazá piscul. Deasupra acestora e vartejul, prins numai cu un cuiu gros, ca sä
permita carmiturile carului, Pe vArtej se aseazä apoi cosul carului. Rotile se compun
din obezi (cercul periferic de lemn), stranse in sane (cercurile de metal) din buti
si câte 10 spite. La roatele dinapoi lipseste vartejul, de care nu mai e nevoie, si
se gäsesc in schimb furculitele care prind inima carului (partea care leagä cele
cloud osii). Cosul carului se compune din podinä, din cate doi carâmbi pe laturi,
legati prin baragi (loitrele).
In partea de miazanoapte a curtii se gäseste o alta grainada de lemne, reze-
mate de gard. Spre apus se gäseste ocolul, un loc ingrädit, pentru vitele mari
când vin dela päsune.
Lipit de sopron se gaseste un cotet mic pentru paseri.
Fântana nu au, pentrucä raul e aproape, iar pentru Mitt aduc apa dela sipotul
de sub deal, lânga Zabala.
N'au nici latrinä. Se servesc in lipsa ei de locurile mai dosnice din gospo-
därie si in special de grädinile cu papusoiu.
Grädinile. In gradinitä se gäsese o multime de flori, destul de felurite
nemtoaice, buchetele, cuisoare sau flori boeresti, nästurasi albi, pansele, crini
nemtesti, alior, micsunele, rozete, nalbe, garoafe, busuioc, gherghine, floarea soarelui,
hameiu, ochiul boului, ochisele, brumärii etc.
Grädina de zarzavat e mica si säraca. Se cultiva aici: marule (salatä verde),
bostani, stir, märar, cartofi, varza, usturoiu, castraveti, gogoo (patlägele), in cantitate
mare. Se mai gäsesc câteva fire de papusoiu, un trandafir, bujori, märgean, iarba
latä, liliac, stanjene, vinetele, nalba de poianä, mohor.
In gradinile cu popusoiu se mai cultivä fasole, mazäre, cartofi, floarea soarelui
si putina cânepä. Tot aici se gäsesc nouä pruni, un par, un nuc, un zarzfir, doi
frasini, doul räsuri si doi trandafiri. Sub par e o sated (un adäpost de scânduri,
in forma unei colibe).
Casa. Ca infätisare generalä casa e mare si incäpätoare. Are trei odai, douä
säli, o bucatarie, un târnat in fata casei si altul mai mic la capätul dinspre apus.
Casa e asezatä cu fata spre miazazi (v. si planul). Temelia este facutä din blocuri
mari de piaträ. Peretii sunt din !Arne de brad, sunt lipiti cu lut amestecat cu
bäligar si spoiti cu var. Lemnäria casei : uile, tocurile ferestrelor, stalpii prispei,
grinzile, capriorii, sunt in intregime din brad. Acoperisul este din tinichea. Pe
latura de miazánoapte sunt dota hogege (cosuri) din carämida, iar pe latura de
miazäzi a acoperisului este un fumar in forma triunghiulara, din lemn de brad
si tinichea.
Tarnatul cel mare e lung cat casa i lat de 2 m, Celälalt e mult mai ingust,
de 1,25 m. Tarnaturile n'au zäbrele, incât se poate infra pe oriunde, totusi fiind
mai ridicate decal terenul din jur, au cate o scarä, din lespezi simple de piatrá.
Pe tarnatul cel mare se gäseste o masä cu un galon" sau o caná pe. ea
(ulcior de parnant de 3 kg. cu toartä, pentru apa) si o canä de portelan.
Inventar. Intre stâlpii tarnatului e intinsä o sarmä de care atarnä cinci sfori
www.dacoromanica.ro
pang la pamant, cä sä se urce hameiul pe ele. Pe marginile acelula$i tarnat sunt

opt glastre cu flori $i douä deje (vase cu care se da iarna apä la oi) cu leandri.
De stalpi sunt agatate o coasä $i un ferästrau. Pe tarnatul cel mic, din fata
bucätäriei, e asezat un scaun lung pe care se aflä trei cofe pentru apa qi un ceaun
de mämäligä. De un cui batut in stalpul acestui Val-rig este atarnat un qiqtar de muls.
camera ma
deal
i I
3 ,....
019.. 13 81)/*
Planul casei lui Ion Gh. Negru
Camera dinspre räsärit, numitä qi dela vale e ineä neisprävitä, caci au con-
struit casa abia dupa razboiu si nu le-a dat mana sä o termine. Totuqi se gäsesc
aici o multime de obiecte casnice. Iatä lista lor un coltar (dulapior atarnat in
colt, cu bazi triunghiulara) ; o putinä cu fäina (in loc de hambar); o banitä cu
miner ; o teica (lemn scobit, pentru pisat sare); cinci bote (vase de lemn in care
se tine apä, vin, lapte etc.); o bocla (un vas mai mare de lemn, färä maned ; un
feredeu (vas de spalat rufele); o caldare sau cazan (pentru fiert rufele, pentru fiert
säpun etc.); un gävan sau cau$ (pentru pus malaiul in ceaun, pentru dat gräunte
la paseri etc.): un scaun de dogärie (gospodarul fära sä fie de meserie se pricepe
sä punä un cerc, sä netezeascä o doagä, sä punä o coadä la topor, sa faca repa-
matiile mai mici din gospodarie) ; o albie sau covata (in care se säreaza carnea de
pore, se framanta qi se sareaza caqul) ; o bidinea (pentru väruit); o faclä (un fel
de felinar cu flacära neadäpostitä $i o coada de lemn, intrebuintat mai ales la
drum de noapte pe timp de negurä, cand se leagä de jugul boilor) ; o lopata
(pentru pus painea in cuptor); o $ea de calärit cu anexele ei (ibancile=pätura
mica ce se pune sub qea, scärile, pobile=cureaua care se pune dui:4 coada calului,
in drumurile de munte); un frâu ; un odgon. In aceea$i camera se mai gäsesc : un
rázboiu de tesut cu toate anexele lui vatalele (partea in care se a$eaza spata),
ponojii (pedalele pentru schimbatul itelor), un slobozitor (cu care se sloboade
urzeala), douä suluri, o tindeche (zimti pentru infirm panza in timpul tesutului), doi
scipti (scripete, care ,,poartä" schimbarea itelor), o spata, ite cu cate doi fuscei
www.dacoromanica.ro
(prin care se trec firele de urzeala 1, un intinzätor länga sulul din fall care tine
pânza mai inainte de a se infagura pe sul ; apoi o sucalä (pentru facut tevi sau
mosoare) ; o vârtelnitä (pe care se intinde sculul cu fire): o furca de tors borangic
gi un bucium de arin, invelit in coaja de cireg.
Camera dinspre apus, numitä gi dela deal, are peretii in intregime impodobiti
cu scoarte : un paretar de jur imprejur gi patru scoarte marl, Se gäsesc aid : doug
paturi din lemn de brad, cu câte un agternut subtire, eke o cergä gi ate trei
perne (pe una din ele e cusut cu mâna numele Anica Negru", pe alta anu
1909") ; o masä de brad, cu un dulapior in care se pastreaza tot felul de märun-
tiguri gi pe care se AA o lampa de masa, cu glob. Apoi o lavitä, un coltar aproape
gol (cu patru sticle goale gi o strachina cu grail). Pe peretele dinspre räsarit se
gasegte o icoanä a Maicii Domnului cu Isus in brate. Imprejurul icoanei s'a agezat
ca podoabl o marama de borangic. Sub icoana aarnata in cui, e o manta dupä
moda orägeneasca, a fetei celei mari a lui Negru (Ilinca), Ferestrele au perdele
orägenegti puse pe drugi. Pe o fereasträ se gasegte o cana cu o ramurä de leandru.
Soba agezatä in coltul din N-E are vase burloaie gi sase firide in care se pastreaza
oua incondeiate de Pagti, nigte oug proaspete de piche (bibilicä) vi doul cänite de
lut. Intre soba gi peretele de apus e intinsä o sarmä, de care sunt agatate
nigte haine.
Sala dela intrare adapostegte : un pat cu o cerga, o cergulitä gi dottä perne;
un putinei ; un fierastrau ; dota ghiozdane de pinza ; un cântar ; un blidar (duläpior
pentru vase de bucätärie), iar pe peretele dinspre räsärit : o scoarta din cele mad.
In sdlita din fund se gäsesc : o politä atarnatä de peretele de miazänoapte,
cu o lampa mica cu glob; o solnitä de lemn (lucratä de mânä) ; o solnita de sticlä;
nigte stick ; o cutie de chibrituri, un metru portativ de lemn (pentru mäsurat).
Tot pe pereti : dottä lämpi gi o elmaga femeiaseä. De grinzi sunt atarnate trei
sculuri pentru catrinte; cinci sculuri pentru cergi ; un cog sau papornitä ; o geantä
militarä de piele ; o gentulitä ; un felinar de mânä gi o coada de dihor. Tot la
grinda : trei cutite, o pilä, un toc de scris, o foarfecä gi un pretecar (sfredel). Pe
jos: dota putini cu brânza, o pitting cu lapte, o grämäjoarä de lânä gi nigte spate
pentru räzboiul de tesut.
In oddita dela räsärit, camera fetelor, se gäsesc : un pat cu o procovitä, cinci
cergi, un val de paretare, o scoarta, o catrintä ; o lavitä acoperitä cu un bol. 0
masä acoperitä cu o fata de mash', pe care sunt agezate o oglinda mica, un fus de
bumbac, douä gheme de bobin, o pereche de cercei, doua pelci (ace de cap) gi .
nigte modele de cusut, cumpärate dela orag, cu flori, cai, papagali, cäprioare, aini,
vulpi, monograme etc. Tot alci : o ladä cu irnbräcäminte de femei gi o carnage la
care lucreazä Ilinca. La fereastra : o perdea cumparatä dela orag, o fotografie a
Ecaterinei Teodoroiu adusä de unul din bäeti dela gcoalä, gi glastre cu flori. Pe
pereti I o panel de gervete ca päretar, dottä paretare propriuzise gi un gal. Intre
peretii dela räsarit gi apus e legatä o sarma, de care atarna : o umbrelä, o fatä
de pernä, o pelerina (cumparatä dela orag), douä batiste, o casânca (basma), un
gal de lânä lucrat in casä, un brau bärbätesc tesut cu fir, cinci 011)0 de borangic,
un cojoe gi un furtun pentru tras rachitil. Pe jos : o covatä cu brânza, o drugä
(de sucit firul de pe caer), vase indruaturi (ceea ce se scoate de pe druga) gi un
maldär de Una. Sub lavitä : o pereche de ghete, o pereche de pan tofi de lac gi o
pereche de ciorapi de matase (ai fetei mai mari).
In buctildrie : o sobä mica cu douä burloae ; un pat plin cu lânä alba, iar
sub pat Mill neagra ; patru piepteni de scarmänat lâna ; trei scaune cu câte trei
picioare, o masä rotunda gi joasa cu trei picioare. In cuie : un ciur de cernut, o
1 Partea din urzealä si panza dela ite 'Atli la sulul din fa% se numeste spaf, far urzeala
dela Ile ping la sulul dinapoi se numeste nafrd.
www.dacoromanica.ro
covati, o räzätoare §i o drotie (pentru ondulat pärul). Pe perete : un päretar. Pe

sobä : patru strachini, o farfurie, mai multe linguri §i oale. Au §i furculite, dar le
intrebuinteazá rar. Dupä u§á : o furcä de tors,
In fetrita din ograda mica : ni§te pirostrii, un ceaun de mämäligä, un scaun
scund cu patru picioare, Lingä §etritä : o scará de lemn.
Ciirli fi instrumente de scris. Pe acestea le mentionäm aparte, cu toate cá
se gäsesc in incaperile amintite. Un toc §i o cälimarl cu cernealä. Epistolie a
Domnului nostru Isus Christos care a tiimis-o Dumnezeu din Cer", Bucure§ti. 0
carte fárá copertä §i care pare a fi fost un calendar, 0 bro§urä din Pagini alese
din scriitorii români", fárá. copertä §i cu patru pagini lipsä, cu versuri de ale lui
Anton Pan. Carti de §coalä : un Abecedar §i o carte de aritmeticA de G. H. Dima,
N. Nicolescu §i G. Stoinescu, (Ed, XXIX Socec, Bucure§ti 1925, Pretul 10,50 lei),
ale lui Toader care a terminat cl. I primará ; apoi : Exercitii de gramatica §i com-
puneH pentru cl. III-a de G. N. Costescu §i Ion Cioränescu, (Ed, IV. Editura Ancora,
Bucure§ti 1924-25, Lei 15), dota exemplare ; o geografie : Romania pentru cl. III
primará de G. N. Costescu, Ion Ghiatä §i I. Cioränescu (Cultura Româneascä, Bucure§ti,
26 lei) ; o aritmeticä fäll copertä ; Caet de caligrafie intocmit de St. Negulescu, (16
lei) ; Caet de Caligrafie alcätuit de Marin N. Biciulescu 13,50 lei); Curs complet de
desemn de G. A. Antonescu (5 lei); Caiet de desemn cu indrumäri metodice de St,
Negulescu (8 lei), ale lui Gheorghe §i ale Ioanei care au terminat cl. III-a primará
(fata e mai mare, dar a fost data mai târziu la §coalä), Copiii mai au : o täblitá §i
plumbi" pentru scris, un plumbier (pentru plumbi, creioane §i tocuri) §i 18 caiete
intre 8 0 36 pagini (pentru desen, caligrafie, aritmeticä, gramaticä etc.).
Peimemt f i vile. In afarä de päpupiul din grádini, Ion Gh, Negru mai are un
pogon qi jumätate la camp. Delnitä, pentru fan, are in trei locuri : unul pe care
1-ar cosi 16 oameni inteo zi, unul de 8 cosa§i, altul de 4 cosa§i la zi. Are ca toti
nerejenii de ba§tinä drept in pádurea ob§tei,
Vite : 2 boi (Ghilan 0 Poringhel) ; 2 vaci (Dumana §i Porunghita) din care una
cu lapte ; 2 mânzati (unul de un an §i o vitea de o jumätate de an) ; o iapá, o noatinä
(de 2 ani) §i un mânz.
Oi : 12 minzari, 8 sterpe, 8 carlani (miei din vara aceasta), 4 berbeci. Capre : 1
tap, 5 iezi (din care doi sunt vânduti cu cite 300 lei, dar inca n'au fost luati), 6 capre.
Porci o poarcä, o grásunä §i un gräsun (de cite o jumätate de an). Paseri : 2 gâ§te
bätrine, un ginsac §i 9 boboci ; 2 rate ; 3 gáini, un coco§ §i 36 pui I 2 pichi (bibilici).
Mai au trei pisici §i trei caini Corbu, Brezilá §i Molda, Deci in total : 2 boi, 4 vaci, 3
cal, 32 de oi, 10 capre (färä cele vândute), 3 porci, 40 gaini, 12 gi§te, 2 rate, 2 bibilici
3 pisici, §i 3 ciini.
III. Gospoddria lui Ion D. Badiu

Ion D. Badiu are 64 de ani, iar sotia sa Ioana 62 de ani. Sunt amindoi
analfabeti. Au avut un fecior in virstä de 25 de ani, dar le-a murit in räzbolu.
Sunt socotiti printre bogAta§i, caci in afará de gospodäria pe care o descriem mai
au un fierästräu in díjmä §i o dirstä data in arendä care le asigurä un venit
destul de mare.
A$ezarea. Gospoclária lui Ion D. Badiu (casa nr, 267) este a§ezatä spre
capätul din sus al Nerejului Mic, aproape de Monteoru, un afluent al abalei.
Falk' de centrul satului (§coalä, bisericä §i jandarmerie) este la o depärtare cam
de un km ceea ce nu inseamnä prea mult, pentru un sat räsfirat ca Nereju pe
departhri de mai multi km.
Impeirtirile. Dela intrarea in gospodärie dinspre §osea, la dreapta ográzii se
gäse§te un co§er pentru adápostirea vitelor §i o lemnärie cu scinduri, !Arne, etc.
Ceva mai incolo e un chiler, pe care il intrebuinteazá tot pentru vite. In fundul
www.dacoromanica.ro
ográzii, pe un loc mai ridicat, e asezatä casa. La stanga se gäseste o casä pe care
au destinat-o ca locuintä pentru fecior, dar cum acesta a murit, intrebuinteaza o
camera ca bucltárie, alta ca chiler, in care -tin diferite unelte si lucruri vechi.
Intre casä si dependinte se intinde imprejmuirea ogräzii, din scanduri de brad.
Ograda e spatioasä si cu mult pietris in ea. Cum Badiu are fierästräul amintit in
aPropiere, ograda serveste de depozit pentru materiale lemnoase (mai ales scanduri).
Planul gospodgriei lui Ion Badiu

Inspre miazäzi se intinde grädina cu pomi, lar la räsärit de casa locuitä e casa
batraneasca, de vreo sutä de ani, intrebuintatä acum numai ca acläpost pentru fan.
Casa batraneasca 10 mai pästreazä si ograda, In sfarsit toate acestea sunt inconjurate
www.dacoromanica.ro
SO CIOLOGIE ROMANEASCA
Vedere generalá din Nereju
www.dacoromanica.ro
Grup de fete din Nereju
www.dacoromanica.ro
y3SK7NyW021 1ID070[30S
..
o
iTrai*": .;.-*.
_ -
;
."re, A
'
'AGMS
Bfitrâni din Nereju
www.dacoromanica.ro
H. H. Stahl: Expozitiile de viatä säteasca din Targul Mure
MOHR C1106i1IC '
- unnu.muncsuoil
Obiecte din colectia I. Handrea
Colectie de ceramica a d-lui I. Handrea

www.dacoromanica.ro
dinspre miazhnoapte spre tniazäzi, de o grádina mare cu phpusoiu. (Vezi i planul

gospodäriei).
Casa. Ceea ce caracterizeazh casa lui Ion Badiu, ca o raritate, este acoperisul
din scanduri, in loc de sindrild si mai ales faptul ch are ate un thrnat pe amin-
doul phi-tile, in fate' spre drum si in dos spre casa batrineasch. E fäcuti de
gospodarii actuali, cu 37 de ani in urrná.
Casa e asezath pe o temelie de piatrá, peste care s'au pus bârnele de temelie :
talpa casei. Peretii sunt din dulapi (schnduri groase), peste care sunt bltute sipci
oblice intr'un singur rind, atât in afará cât i inläuntrul camerelor. Peste sipci au
pus lut amestecat cu paie, apoi lut amestecat cu bälegar, au dat apoi spoialä cu
lut, iar deasupra o spoialä cu var (cumpärat dela Odobesti), Ion Badiu spune cá
varul stins in groaph tine mai mult ; stins si pus indath pe perete cam arde lemnul.
Grinzile acoperisului sunt podite cu scanduri ; deasupra thrnaturilor podeala e pe
amândouh pärtile, deasupra camerelor e numai pe partea de sus, ca sä nu
fach soareci",
prispa
A
odaie sari
, A.
1`. -c
4tv, 44.'40
pyiSra
Planul casei lui Ion Badiu
Casa are douh fatade si doug tarn* pentruch obiceiul este ca sá se aseze
casa cu fate spre miazäzi, dar aici drumul cede la miazánoapte, incht au fäcut o
fate& I inteacolo, Tirnaturile, pe ate 4 stfilpi, sunt imprejmuite cu zhbrele de
Opel si au cite o portith la mijloc, din chte douä täblii si schri din lespezi
de piatrá,
Inventar. Pe thrnatul dinspre drum se gäseste un scaun de dogárit, intre-
buintat pentru nevoile gospodäriei i o balerch veche pentru rachiu. Pe tarnatul
din dos : niste scanduri i o ladá,
Usa dinspre drum are 1,30 m. lätime si 1,80 m. inältime, cu doul thblii, jar
deasupra cu o fereastrá numith obârlic sau birlice. Balamalele i broasca sunt de
metal, cumpärate de-agate. Pe tocul usii, la obirlic, se gäsesc diferite lucruri
tinte, busuioc etc.
Odaia dinspre apus serveste pentru dormit in timpul verii. Aid se gäsescl o
mash batrâneasch cu dulap (jos) i cu sertar, in care se phstreazä diferite lucruri
si chiar mânchruri ca si le apere de pisici ; un pat cu dottä procovite, trei päretare
neintrebuintate si un suman ; o damigeani pentru rachiu ; o plosch ; un ulcior o
www.dacoromanica.ro
puscg stribatä de vängtoare, un ceas stricat ; o cgmasä femeiascg, läsate in neregulg.

Tot aici o cang ; doug cäciuli ; o turtg de cearg ; o ladg pentru albituri ; o lavitá pe
care sunt puse 7 sticle, un felinar, o spatg de rgzboiu si un sul de postav de itarL
Pe jos doug bote, trei putini pentru murgturi. Pe pereti : un pgretar, Aggtate de
cuie o candelg, doug cojoace, doug pieptare, trei piei de cojoace, o icoang a
Sfântului Neculae, alta a Sfântului Dumitru si o ramg cu fotografia lui Badiu si a
feciorului. Dupg usg : o roatg de fier dela fierästräu, niste läng, un val de bumbac
si un putinei pentru lapte. Odaia mai are o sobg cu trei burloaie de cgrämizi.
In odaia dinspre reiseirit se ggsesc o lavitä cu o cergg si un tol ; o masä
cu dulap si sertar ; o masg mica ; un blidar ; un scgunel ; o lampg ; niste piepteni
pentru scArmgnat lâna ; cinci ghemuri pentru procovite ; un sac pentru cartofi ; o
puting cu fging ; iar in mijlocul camerei pe jos o grämadd de castraveti si ardei,
cumpgrati pentru murikturL Pe pereti : o icoang a Sf. Treimi. Soba si aici e cu
trei burloaie.
In pod tin päpusoinI.
Buceitäria are o sobg cu plitg pentru gait, apoi doug scaune mici, o lavitä
acoperitä cu un toi, o mäscioarg, un pat, un suman vechi, un ceaun, o cofg pentru
apg, doug strachini de lut, linguri de lemn, o teicg de pisat sare, un ciocan de
bgtut coasa, un rnal" de sare, o cang de lut, o sticlä, o furcg, un räschitor, o
cutitoaie, o pilä si o lampg. La fereastrg doug ghiv ece (de tinichea) cu flori.
In camera de längl bucgtärie, de Omit ,,holoabe", se ggseste un rgzboiu de
tesut cu toate anexele lui, o lampg, haine femeesti murdare, altele vechi ; lemne,
roti de car etc.
Mai au : o sanie, un plug, 15 pruni si 4 nucL Avere 80 präjini pgdure ; 0,5
ha, delnitä, 2 ha, islaz. Animate : 2 boi, 2 vaci, 10 oi, 2 capre, 4 gäste, 2 ggini
si 10 pui.
IV. Gospodäria Constandei Temätoru
Constanda Temgtoru näscutä Pgun are 50 de anf. S'a mgritat in 1897 cu
Simion Temgtoru si a trgit cu el pang in 1917, când acesta a pgräsit-o pentru
alta, färg sg divorteze. Rgmasä singurg, desi sgracg, a infiat (fgrg forme legale) pe
Dobre Pgun, in värstä de 5 ani, copilul din flori al unei surori moarte,
Mezarea. Gospodäria Constandei Temátoru (casa nr, 143) e in cgtunul Poduri,
deoparte, la 50 rn. de drum, cu care nu comunicg decât printeo cgrare de picior,
cgci de mai mult nici nu are nevoe, Se invecineazg la miazgnoapte cu grgdina lui
Enache Vasile, spre räsgrit cu gospodäria lui Ion Rusu, inspre miazgzi cu grädina
lui Macovel Busilg i un teren al lui Ionas Terngtoru, peste care trece cgrarea
spre drum (pe temeiul unui drept de servitute), inspre apus cu gospodäria lui
Dobre Putoiu si grädina copiilor minori ai lui Ion Ene, cu o casg pgräsitä dela
moartea acestuia, de când copiii au fost luati de cgtre neamurL
Intrarea in gospodärie se face printeo portitä micg de lemn, cad
poartg nu are. Ograda e de vreo 20 rn.2 i e piing de noroiu. Ingrgdirea e intocmitg
slab, din scânduri bgtute in cuie, altele prinse cu gânjuri intre câte doi pari. Scândurile
si lernnele le cumpgrá, pentrucg numai cei care au animale de transport, mai ales
boi, se pot folosi de pgdurea obstei.
Dinspre intrare, ograda are in fund casa, asezatg cu fata spre miazgzi ; la
dreapta un cotet pentru porci, cu poduletul adgpost pentru ggini ; o satrg din sanduri
pentru adgpostul vitelor farm i pe ploaíe. Spre rgsgrit e o grading care comunicg
cu ograda printeo portitg. Lfingg casg, lipitg de ea, se ggseste o saträ. Spre apus
e altg grgding, legatá tot printr'o portitg. Latring nu are.
Gradina dinspre reisärit are terenul inclinat si e de vreo patru prgjini. Aici
se cultivg pgpusoiu, prin care a pus fasole grasg (urcgtoare), ,,cfiteva tufe de fasole
www.dacoromanica.ro
steblä" (neurcatoare), câtiva dovleci sau bostani si chteva cuibare de cartofi sau
baraboiu. Apoi : o brazdä de ceapl (harpacic si hagimä) si o brazda de usturoiu.
Rásfirati prin grading: 10 goldani, 9 persi (varietáti de prun) si un cires. 0 parte
din gradiná e nelucratä, pentrucá e locul ran si ar trebui mult balegar ca sh dea
roade. Aici cresc iarba si flori de camp.
Grddina dinspre apus e cam de aceeasi marime, de vreo patru präjini, dar
e intrebuintata numai pentru pomi si pentru iarba. Aici se gäsesc 21 de persi si
un mar,
Apa se aduce dela ,,buduiul" lui Dobre Putoiu, dela o departare destul de
mare, Intrebuinteaza pentru transport douä cobilite (tinute in ogradg, rezemate de
casa, aläturi de un räschitor).
Constanda Tematoru n'are ca unealtä de agriculturä deck o sapä. Pämântul
fiind in deal, e greu de lucrat cu plugul, dar de altf el nu are vite de jug. Inchiriaza
insä la nevole. Nu-i da mâna sg firtá deck o vaca de lapte, cu vitel, doua gaini,
un cocos, patru pui, o pisica si un chine.
Casa. In fata casa are un tarnat si un foisor adaugat in urmä ca aparare
odaia
c ,oaia
o.
lei to. 1
Planul casei Constandei Ternátoru
www.dacoromanica.ro
impotriva omätului lama. Se infrä in foisor pe o piaträ, drept scarä. Casa are o
camera si o tinda, fäcute cu vreo 20 de ani in urmä, iar spre apus o cäsoae con-
struitä mai târziu, fära comunicare directä cu odaia, (vezi si planul). Camerile sunt
humuite, iar pe jos date cu lut, caci n'au podele. Usile n'au broaste. Cea dinspre
foisor are o cheie de lemn, care se mânueste cu o bucatä de sarma (ca cea descrisä
la casoaia lui L Berbece), iar usa odäii este tinuta inchisä cu un simplu hlent".
Ferestrele au &ate doi drugi de Her, potriviti in cruce. Gäsim si aid douä gauri
pentru pisica,
Inventar. Pe foisor se aflä o masä cu un sertar mare ; un räzboiu de tesut,
incomplet ; o oca (de lemn) ; un scaun mic si trei fuse. Pe tezrnat: un pat de scanduri
in care dorm vara si se acoperä cu o procovitä (pusä la scare). Sub pat : douä
scaune mici. In tindä: douä cofe cu apä, un topor, o frânghie de priponit vaca, o
mätura, un putinei pentru bätut unt si doua sistare.
In odaie: un blidar cu strachini, sticle, linguri, un cutit etc.; o lavitá acoperitä
cu un sac ; o masá cu sertar, acoperitä cu o fata de mesa ; un pat, cu un cap si
o parte prinse in perete, iar cu un picior de piatra, in afará. Pe pat o bucata veche
de procovitä, un sac de cânepä, o pernä. Sub pernä niste saci dungati i un suman
femeesc. In aceeasi odaie doua seäunele ; o alergätoare pentru urzit ; un mosor cu
bumbac ; doua lanisoare (3 chile, cumpärate cu 100 lei chilul) ; douä cofe si o cofita
pentru apä ; un ceaun (tiparul maligii"); o canitä de metal pentru apä ; o cofä rete-
zatä (taiatä din una mai mare); o camasä ; o lampä ; un putinei cu bätätor. Se
mai gäseste o mescioarä, pe care e pus un stergar de illy elit mämäliga. De un cui :
un briceag cu zale (lant) pentru purtat la beau. Soba e cu trei burloaie. Fumul clä
in pod, de unde lese printr'un fumar. In jurul sobei : niste cráci uscate si niste
ciocani" de porumb pentru foc; apoi un grätar, o tigae (cu trei picioare), o lin-
gura de lemn ; un lighean de metal pentru cernut mälai ; o teica cu sare ; un ciur
pentru cernut ; un sapun ; o banita cu mälai, Intr'un colt o furca de tors si o
sticla cu gaz.
In pod se pastreaza porumbul si niste cofe, o banitä, unelte dela räzboiul de
tesut (scripti, vatale, spete etc).
In casoce: un pat pe care e asezata o ladä cu haine femeesti (trei camäsi de
bumbac irnpodobite cu fluturi, un mintean, bete, un bran, doua catrinte, un stergar
pentru cap, o camasä fara fluturi, o broboada pentru cap etc.). Tot pe pat : o pereche
de ghete femeesti, un cojoc vechiu, niste ite, un ciur, un sac de Una. Agätate de
cuie sau pe jos un suman, douä catrinte, stergare, o cerga, o perna, sticle, un
Omer" cu mosoare, suveici, ciorapi, obiele, o Ranier pentru baiat, un capison"
(din târg), spete, o perie, o pereche de bete, un boloboc pentru perse, patru putini
pentru varza si muräturi un gratar, doua sfesnice, un boloboc pentru rachiu, o
furca cu trei coarne (pentru fan), Pe niste policioare cäni, pahare, sticlute etc,, la
intamplare.
V. GospociAria väcluvei Maria M. Negoitä

Ultima gospodärie pe care o infatisäm este a vaduvei lui Miron Negoitä, care
duce povara unei familii nuineroase, intr'o sarácie dintre cele mai mad. Traesc
in gospodaria aceasta la un loc Maria M. Negoitä in varstä de 52 de ani, un
fecior al ei de 28 ani, altul de 21 de ani, doua fete gemene de cate 22 ani, o fatä
de scoalä de 13 ani si un bäetas de 2 ani si jumatate, copil din flori al uneia din
fetele cele mari.
Asezarea i impártirea gospodäriei. Gospodäria Mariei Negoitä este in catunul
Poduri, la doi km, depärtare de centrul satului. Gospodaria se compune din casä ;
din ogradä un sopron vechiu, dar incäpator ; un ocol pentru vite, laugh' ogradä ;
www.dacoromanica.ro
o sated din scânduri in care gkesc si dorm vara, asezatä in fata casei ; si o gráding
mare in care se gäsesc mai multi pruni.
Casa fi inverzfarul. Casa este foarte micfi. Are o singurä odaie, in care locuesc
cu totii. In fatä, spre miazäzi, casa are un târnat de 2 m. lungime si 75 cm,
lätime, câteva pietre drept scara, iar deoparte a casei, lipite de ea, sunt ciisoaia
si un mic adapost.
Odaia este lungá de 4 m., latä de 2.75 rn., inaltä de 1,75 m, ; e intunecoasfi,
neaerisitä si cu un aspect säräcäcios. Lumina abia pätrunde prin cele douä ferestre
mici, (la miazäzi si räsärit), 'Matte de 40 cm. si late de 30 cm). In odaie se gäsesc :
un räzboi de tesut, la care lucreazA una din fete ; o sobä cu un burloi subtire; un
pat fäcut din trei scânduri neincheiate, pe care e asternutä o procovitä veche si
ruptä ; o laviticA inteun colt ; o mäsutd simplä lângä care se gäseste putinä lânä.
Pe perete : un päretar de 2 m. lungime, vechiu si säräcäcios. Deasupra mäsutii e
un duläpior ihcheiat simplu din ckeva bucäti de scânduri, prins cu un cui de
perete, in care se gäsesc douä strächini, câteva linguri si o bucatica de mämäligii.
rece, Tot pe pereti, agät2te de cuie : o lampä si un grätar. Pe sobä o strachinä.
Ceisoaia (la capätul dinspre räsärit al casei) e cam pe a treia parte din odaie.
Intrarea dä pe târnat, dar se incuie si se descuie numai dinläuntru, printr'o bortä
care dä in odaie si prin care se poate vâri mâna. Aici se gäsesc : lada cu strei-
soarele", putine si simple si bolobocelul cu mälai. Incolo nimic.
Inteun mic adäpost lângä casä se gäseste un plug imprumutat dela un vecin.
In $opron : un scaun pentru dogärie, un boloboc (pentru muräturi), un feredeu
pentru rufe, trei cofe, o scarä, douä scäunele cu ate trei picioare. Aici fac si foc
in zilele mai friguroase. Vatra e deadreptul pe pämânt, iar deasupra focului e intins
un par de care se agatä ceaunul si care se sprijinä la rândul lui pe douä furci de
lemn, bätute deoparte si de alta a focului. Moartea gospodarului se resimte peste tot.
I ncheere
Cele cinci gospodärii infätisate fac parte din categorii sociale si econo-
mice destul de felurite. La Nereju nu s'au intocmit bugetele tuturor gospodäriilor cerce-
tate, asa curn se procedeazä in cercetärile mai noi, 'tuck datele prezentate au mai mult
un caracter descriptiv si oarecum static. Exploatarea gospodäriei ne scapä aproape
complet. Inventarele, care sunt destul de amänuntite ca sä poatä fi intrebuintate
cu folos, nu lämuresc nici ele aspectul acesta. In schimb ne putem face o idee
aproape exactá despre trebuintele täränesti dela Nereju si despre obiectele menite
sä le implineaseä. Un inventar, pentru cine stie sä-1 examineze cu atentie, exprimä
in deajuns starea si felul de civilizatie, nevoile oamenilor si ordinea de insemnä-
tate a acestor nevoi, ca $ i influenta trecutului, a categoriei sociale din care fac
parte gospodatii, influenta oräseneasa. etc. Lipsa latrinelor, a fântânilor construite,
adaposturile sarace pentru vite sunt fapte destul de gräitoare ; cum gräitoare sunt
si aparitia pantofilor de lac si a ciorapilor de mätase, a cärtilor, a coperisurilor
de tablä sau a varului care inlocueste huma. Multimea caselor de lemn aratä
adaptarea micilor industrii la posibilitätile locului. Räspândirea setrelor, alaturi de
casele aproape nelocuite vara, poate cä nu este deck o rámásitä de viatä pästo-
reascä, atât de desvoltatä odinioard in Vrancea. Mai fiecare lucru este o märturie
intr'un fel sau altul, a oamenilor, a locurilor, a intâmplärilor si a stärilor in care
se alla. Dacä nu intreprindem analize mai arnanuntite in aceastä privintä, e din
pricina ca unele din ele pot fi fäcute chiar de cititori in decursul lecturii, iar
altele cer un material documentar mai intins, pe care din moment ce Institutul
Social Român il detine, nu ne rämâne decât sä-1 publicAm treptat si sä läsäm
concluziile la urmä, dupä cum cere cu drept cuvânt metodologia stiintelor de
observatie. 1 RAIAN HERSENI
www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIA SOCIOLOGICA
A SATULUI BELINTO
PROBLEME JURIDICE IN LEGATURA CU FAMILIA
Cercetärile privitoare la problemele in leggturg cu manifestärile juridice din

sfinul familiel le-am Mcut prin metoda fiselor individuale luate pe gospodárii prin
câte un informator-membru al gospodäriei examinate.
Informatiunile le-am luat si le-am inscris in fisä personal, umblând din
gospodärie in gospodärie, controlând si complectând informatiunile cu cele observate
la fata locului,
In felul acesta mi-a reusit sä cercetez in total 130 de gospodärii. Tinând
seamg de faptul cä, potrivit datelor culese de alti monografisti asupra intregii
comune, la o gospodärie revine in medie 1.44 familii, inseamnä c1 am examinat
187 de familii. Numärul total al gospodäriilor din Belinti este de 490, far al
familiilor de '710.
Problemele si rezultatele cercetärilor Mcute asupra lor sunt uringtoarele :
L Manifestiiri juridice de ordin patrimonial : 1. Conversiunea, Dintre cele
130 de gospodärii cercetate asupra acestei probleme sociale atât de generalg, am
aflat a sunt interesate la conversiune 59 gosp., adeca 46%; neinteresate la
conversiune 71 gosp,, adecii 54%. Dintre cele interesate la conversiune, sunt
interesate in calitate de debitoare 53 gosp,, adecg 41%; in calitate de creditoare
6 gosp., adeca 5%. Creditorii gospodärillor debitoare sunt ; persoane particulare la
8 gosp., adea 15%; institute bancare la 45 gosp adecä 85%.
In comunä neexistând nici pe vremuri vreo bancg, bäncile creditoare sunt
din jur 0 anume in ordinea insemnätätii lor, socotitä dupg frecventa cazurilor,
sunt ; Banca Poporalg din Chizätän, diferite band din Lugoj, Banca Timisana si
alte bänci din Timisoara. La data examinärii nici cei interesati la conversiune ilu
cuno0eau confinutul qi condifiunile esentiale ale legii. $tiau doar atât cä deocam-
datä nu se pläteste nimic. Priviau legea cu oarecare neincredere, fiindcg prea s'a
modificat mult an de an si din aceastä cauzä nici nu manifestau vreun interes
deosebit de a cunoaste dispozitiunile ei.
2. Sisteme de dobandirea averii imobile. In cele 130 de gospodärii s'a dobandit
proprietatea imobilelor : prin moqtenire in 64 gosp,, adeca 49%; prin cumpärare
in 12 gosp., adecá 9%; prin tinere" in 8 gosp,, adecä 6%; prin most. cumpär.
si tinere in 2 gosp,, adecg 2°10; prin mostenire si cumpgr. in 31 gosp adeca 24°10;
prin mostenire si tinere in 6 gosp adecg 4.5%; prin cumpgrare si tinere in 1
gosp., adeca 1%. Nu s'a dobândit avere deloc in 6 gosp., adeca 4.5°10.
Modul de dobândirea proprietfitii imobiliare prin tinere" este caracteristic si
frecvent in regiunile in cari depopularea este in plin progres. Proprietarii de
imobile rärnânând Mil rude apropiate, la o varstä mai inaintatá se dau in tinere
cuiva" adeca intr , in familia cuiva sau aduce pe cineva in familia sa, ciiruia
pentru a il intrefine i se ingrijeqte de el pang la moarte, ii doneaza imobilele sale,
1 Din lucriirile Institutului Social Banat-Crisana. Vezi si studial d-lui A. C. Brudariu din
Nr. 7-9 al Rev. Sociologie Româneascli, In care se trateazá multe probleme aseminatoare, din
acelas sat, dar pe cazuri diferite.
www.dacoromanica.ro
Un alt mod de dobandire a imobilelor este qi improprietärirea in baza legei

agrare. Aceastä chestiune fiind insä prea vasta, am cuprins-o inteun studiu
special.
3. Sisteme de inzestrare. Bunurile mobile ce fac parte din zestre le primesc
sotii in posesiune si in proprietate and se casátoresc. Zestrea compusa din imobile
desi o stabilesc parintii sotilor la data casatoriel si le-o predau in folosintä efectiva,
dreptul de proprietate, care se dobandeste prin inscrierea in cartea funduara,
nu-1 dau cleat prin testament ori prin contract de donatie facut in preajma
mortii.
Datorita acestui sistem de inzestrare, proprietarul averii imobile dintr'o gospo-
dark este bunicul, iar in lipsa lui tatal, Familiile in subordine, a feciorului §i a nepotului,
sau a fetei si a nepoatei, traiesc in aceea§ gospodarie cu bunicul, stau sub con-
ducerea luí, muncesc impreunä si din surplusul veniturilor isi maresc patrimoniul
prin noi achizitii cad formeaza tot proprietatea bunicului si numai daca este in
varstä mai inaintata se inscriu pe numele celor in subordine : mai mult pentru a
evita taxele succesorale ce ar trebui plätite in cazul succesiunii dupa bunk, decat
pentru a se abate dela sistemul de inzestrare.
In cele 130 de gospodarii n'am intalnit decal douä cazuri in cari la data
casatoriei s'a predat sotului qi proprietatea imobilarä. Inteun caz s'a dat fiindca
erau copii din mai multe casätorii si trebuia clarificatä situatia celui ce se casa-
torise, iar in al doilea fiindca cel ce se casatorea a renuntat la o parte din
portiunea ce i s'ar fi cuvenit din averea pärinteasca in baza legii. In alte 4 cazuri
s'a predat si proprietatea imobilelor tarziu dupa casatorie dintr'o pacaleala a
naturii. Anume proprietarii, pärintii sotilor, aflandu-se pe patul de moarte au semnat
contracte de transferarea proprietatii si dupa aceea s'au insänätosit. Chestionandu-i
asupra motivelor cari ii determina sä se Oita atat de strict de acest sistem de
inzestrare, am prima urmätoarele trei tipuri de raspunsuri
uNu dam averea cu grumbuc (carte funduara, adeca cu drept de proprietate),
fiinda copiii, cand se vad stapani, nu mai ascultä de noi. S'apoi asa-i si obiceiu
la noi".
Grumbucul la avere o sä-1 primeasca dupä moartea mea, cä daca nu m'o
cauta (ingriji) sä pot da averea la eel ce m'o cauta",
Nu dau averea cu grumbuc ca nu stiu cum s'or purta cei tined ; ca
daca s'or purta rau sä nu trabuiasca la batramete sä umblu eu cu prota§uri
dupfi ei".
IL Manifesteiri juridice de ordin personal : 1. Neamurile fi rudele. Sub
raportul frecventei numelui de familie si a celui de botez, din tabloul intregel
comune, redau pe cele mai frecvente :
Nume de familie ; Gherga, 38/710 ; Adam, 24/710 ; Co§ariu, 23/710 ; Moise,
23/710 ; Veche, 19/710 ; Heteg, 17/710 ; Cepzan, 17/710.
Name de botez : la bärbati ; Ioan, 253/914 ; Constantin, 184/914 ; Dimitrie,
130/914. La femei : Elena, 285/952 ; Maria, 262/952 ; Livia, 88/952.
2, Ciiseitoria. a) Motivarea ceiseitoriei fi criterille de alegere a sotilor. Se aleg
numai de acelas neam adica romani, fie din comunä fie din comunele vecine. In
ultimele trei decenii n'a fost deck o singura casatorie mixtä intre un german si
o romanca, in anul 1931,
Sotii stint determinati la casatorie prin traditie si prin necesitatea de a forma
o familie. Este impusa aceasta si de parinti.
Am cercetat 88 de perechi asupra criteriilor mai apropiate dupa cad s'au
condus la alegerea sotilor $ am primit urmatorul rezultat. S'au luat din drag 33
p, adeca 37°/,, ; pentru avere 26 p. adeca 29°/,) ; pL calitati fiz. (putere de munca)
si morale 34 p. adeca 34%.
b) Realizarea ceiseitoriei fi ceremonialul ei. Tinerii se cunosc si se imprietenesc
www.dacoromanica.ro
la tirguri, la baluri, la horä gi la povegti seara. De multe ori la simpla recoman-

datie si informatie a cuiva se cer in asätorie.
In general cäsâtoria se hotärägte de pärinti cu consimtamântul tinerilor.
Nu rareori se intâmpM insä cä lipsegte consimtämântul unuia dintre tineri,
Primul pas spre realizarea asátorieí este pefitul, Petitul 11 face feciorul gi
pärintii säi printr'o cunostintá sau rudä, de obiceiu o femeie, care este trimisa la
familia fetii, unde aduce la cunostintä dorinta celor din partea cärora a fost
trimisä, de a lua pe fatá in cAsätorie, Petitoarea mai expune care-i situatia
feciorului si ia la cunogtintä situatia fetii precum si räspunsul pärintilor fetii la
cererea in cäsätorie,
In caz de räspuns favorabil urmeazä al doilea pas care este utocma" (toemeala)
impreunatä de cele mai multe ori cu creginfa" (logodna), Asupra situatiei tinerilor
fiind informate ambele familii chiar inainte de petit, iar dupä petit si mai mult, se
fixeazA o zi, de obiceiu de duminecä sau de särbätoare, in care pärintii tinerilor merg
la familia fetii gi färä multe discutil precizeazA conditiunile gi cad de acord. Despre
aceastä zi care se fixeaza cam la o säptämänä dupä petit, se avizeazA familia fetii
si apoi ' e prezintá pärintii feciorului insotiti de rudele cele mai apropiate, de unul
sau doi vecini, de petitoare gi de fecior, la familia fetii unde sunt agteptati de aceleagi
persoane din partea fetii, Dupa discutiile preliminarii dintre OHO, se trece la
discutiile de amänunt privitor la zestre, la infiintarea nouiei gospodärii etc. Cäziind
de acord pärtile ca semn de intärirea conventiei isi dau mâna, iar mama feciorului
ii (IA fetii in poala sortului tip numita cápare (avans) de 300 - 1500 lei, dupl
situatia pärtilor, ori unul sau mai multi galbeni" (bani de aur veritabil) precum
si alte. daruri. Asistenta deasemenea ii doneazA site o surnä de bani neinsemnatä.
Dela acest moment incepând se zice cä tinerii sunt tocmiti.
Când se face si creginta" in aceeag zi, dupá tocmä tinerii insotiti de suita
formatä din persoanele susnumite, se prezintä ofiterului de stare civilä, aducându-i
la cunogtintá intentiunea de a se cäsätori gi cerand &A se facä publicatiunile legale.
Dupä cregintä" toti sunt retinuti la masä de familia fetii.
c) Ceipara. Punctul de vedere gi obiceiul cum trebuie restituitá cäpara in
cazul ca unul dintre finer! ar renunta la realizarea casätoriei nu este fixat
unitar,
Am cercetat in aceastä privintä 44 de cazuri ce au intervenit in ultimele 3
decenii, primind urmätorul rezultat
Dach a renuntat feciorul, pierde cäpara. Dacá a renuntat fata, cäpara se
restituie : simplu in 30 de cazuri, adecä 68%; dublu in 10 cazuri, adeca 23°/, i
dublu in 4 cazuri, stipulându-se astfel, adecä 9%.
d) Ceistitoril propriu zisii, La cregintä se stabileste gi data cäsätoriei propriu
zise, care de cele mai multe ori se face la 3-4 sAptärnâni dupä cregintä, adecä
indatä dupä expirarea termenelor legale de publicatie. Ziva asatoriei se stabileste
pe o zi de dumineca ori de särbätoare, in care zi se face atât cäsatoria civilä cfit
gi cea religioasä, urmatä de nuntä.
Nu toti se cäsatoresc gi civil gi religios. Dintre 92 de perechi cercetate, am
aflat : 63 p. adecá 69%, cäsätorite civil gi religios ; 29 p. adeca 31%, casätorite
numai civil.
Cercetärile fäcute asupra cauzelor cari i-au determinat sä nu se cäsätoreascä
gi in fata altarului mi-au dat rezultatul urmätor : din jeni i : värstä inaintatä, o cash"-
toile dupä mai multi ani de concubinaj, au mai fost in cAsätoria anterioará cäsä-
toriti religios 5 p, adea 17%; din cauza cheltuelilor : taxa la preot de câteva sute
de lei, taxa la bisericá, haine de mireasá, pänza pe capul mirilor, apoi cheltuelile
cu nagii gi cu nunta fiind obiceiul de a se face nunta dupa asätoria religioasä, 24
p. adecä 83%,
e) Vetrsta la care se ceiseitoresc :
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEAS CA 25
( BA RBA TI.".
La
Cununati civil ,
1
viirsta cifre absolute cifre relative in °/o

de 1904-1913 1914-1923 1924-1933 1904-1913 1914-1923 1924-1933
...... '
13 -- -- -- -- -- --
14
15
16
-- -
1
-
1
-- -
0,5 0,5
-
17 2 10 5 1 5 3
18 15 17 16 6 8 9
19 20 25 24 8 12 13
20 9 26 17 4 12 9,5
21 9 16 12 4 7 7
22 10 7 5 4 3 3
23 12 9 7 5 4 4
24 31 12 8 13 6 4
25 26 14 15 11 7 8
26 18 10 15 8 5 8
27 10 6 5 4 2,5 3
28 6 4 3 6 ) 2 2
29 5 2 5 2 1 3
30 7 5 4 3 2 2
peste 30 58 48 38 24 23 21
FEME
La
Cununati civil
varsta cifre absolute cifre relative in procent
de 1904-1913 [ 1914-1923 1924-1933 1904-1913 1914-1923 1924-1933
13
14
8
13
1
5
-2
- 3
0,5
2
- 1
.
15 23 13 12 5 6 7
16 22 19 26 10 9 14
17 23 25 26 9,5 12 14
18 19 28 18 10 14 10
19 15 19 9 8 9 5
20 13 9 16 6 4 9
21 14 11 10 5 6 6
22 6 6 4 6 3 2
23 7 7 6 2,5 3 3
24 4 7 5 3 3 3
25 9 2 1 2 1 0,5
26 4 6 4 4 3 2
27 5 4 2 2 2 1
28 4 8 3 2 4 2
29 6 3 1 2 1,5 0,5
30
peste 30 -
43 2
13
2
34
3
17 15
i
19
1
CAsätoria civilá la bärbati incepe la 17 ani pi procentul cel mai mare este
18, 19 pi 20 ani, pe când la femei incepe la 14 ani i procentul este mai mare
la 16, 17 pi 18 anL
f). Ceiseitoride dupei anotimp. Date le ce urmeaza sunt extrase din intervalul
de limp dela 1924-1933. In luna Ianuarie 9°/(,; in luna Februarie 24%; in luna
www.dacoromanica.ro
Martie 7%; in luna Aprilie 1%; in luna Mai 13%; in luna Iunie 4%; in luna
Julie 3%; in luna August 4%; in luna Septemvrie '7%; in luna Octomvrie 9%; in
luna Noemvrie 150/o; in luna Decemvrie 40/0,
In Aprilie procentul e scazut Hind postul PaTtelor 0 cäsatorille interzise de
biserica.
g) Starea civild sub raportul caseitoriei. Totalul populatiei in 1934, 2077.
Neasätoriti, 606. CAsatoriti, 1160, Divortati, väcluvi 0 nedeclarati, 311,
Beirbati : Total, 973, Necäsatoriti, 319. Cäsatoriti, 580, Divortati, 74, Femei :
Total, 1104. Neasatorite, 287, CAsatorite, 580, Divortate, vAduve qi nedeclarate 237,
Casatorii la 1000 locuitori
1901-1910 1911-1920 1921-1930 1931-1933
8.1 8.5 10.1 5.7

.1111
3, Divorturi. Procentul divorturilor este favorabil influentat de adulterele pu-

blice. Se prezintä astfel:
Divorturi la 100 disätorii
1901-1910 1911-1920 1921-1930 1931-1933
0.4 13.8 16.2 7.9
4, Raptul, A dispärut aproape complect. Dintre cele 130 gospodärii cercetate

numai in 3 gospodärii am aflat ca7uri intimplate cu persoane inch' in viatä, ceeace
inseamnä 2%, Pe vremuri era mai des. Se intâmpla cänd pärintii se opuneau la
cásätoria copiilor lor, cari se iubeau §i tineau sä se ia in casätorie. Feciorul inteo
zi, deobiceiu pe inserate, räpia fata cu invoirea ei, se adapostiau mai multe zile
la o rucla sau un cunoscut din sat sau din satele vecine §i apoi iqeau la ivealá.
Rezultatul era de cele mai multe ori eä pärintii fAceau cele bune", adeca i0
dadeau invoirea la casätoria lor, impächndu-se cu situatia. Azi raptul e privit de
säteni ca ceva rtninos
Disparitia raptului mi-au explicat-o unanim prin urmatoarele: Ficiorii la noi
is buni, moi i ruenofi. In satele din jur raptul qi acum se practica des, fiindca
oamenii sunt mai indreisneti §i mai blestemati".
5, Adulterul, Adulterele ascunse, adeca cele cAnd unul dintre sotii casatoriti
legal are raporturi sexuale cu persoane din afarl de casätorie, nu au putut fi
cercetate din cauza caracterului. secret qi de prea mare intimitate a faptului. Din
informatiunile primite in general, rezultä insä ea se practicä pe o scarä destul de
intinsä, aci sotul fiind vepic pe drumuri pentru ali vinde produsele, controlul
reciproc al fidelitätii conjugale nu se poate face. In multe cazuri nici nu se prea
pretinde respectarea acestei obligatii conjugale.
Nu lipsesc alai adulterele publice: cand unul dintre soli, de0 nu s'a desfäcut
asätoria legalá, dupä intreruperea convietuirii, incepe convietuirea in casnicie
comunä cu altul. In cele 187 de familii cercetate am aflat adultere publice in 15
cazuri, adecti elo,
6, Concubinajul. Dintre cele 187 familii cercetate am aflat convietuirea
inceputä prin concubinaj la 47 familii adeca 25%; la data constatärii mai &Mau in
concubinaj 31 familii adeeä 17%,
www.dacoromanica.ro
Cercetärile intreprinse asupra cauzelor concubinajului mi-au dat urmätorul

rezultat :
Au inceput Mai trglesc
CAUZE cony. in
concubinaj in concubinaj
din cauza cg. n'aveau Waste legali
pentru casâtorie . . . . . . 11=6Ve 4=2%
din cauza cgsgtoriei anterioare ne-
desf Acute . . . . . . . . . 21=-11% 15=8%
din cauza obicelului si precautiunii . 11=6Vo 9=-'5%
din alte catize (indolentg, bitranete,
armatg, etc.) . . . . . . . 4=2Ve 3=2%
In familiile mai instärite concubinajul e mai rar si nu este privit cu ochi
buni. In schimb in celelalte familii este mult apreciat si pe cel practicat din obiceiu
si din precautiune il justificA astfel : Nu mä cunun cä dacA nu pot trAi cu el sa
mä pot scApa mai usor adecA mai jute i färä cheltueli".
Dintre cazurile intAlnite cele mai speciale sunt Intr'o gospodärie dintre cele
mai bine instärite, feciorul care abia implinise 30 de ani, trecuse prin 3 cAsnicii
in concubinaj i prin 3 in cäsätorie legalä. Intealtä gospodärie cei 3 copii un fecior
si 2 fete, au inceput convietuirea in concubinaj toti trei si dupä câte o cAsAtorie
de incercare de scurt timp s'au reintors toti in gospodäria pärinteascA asteptând
perspectiva unor noi incercAri, färä a se gin& la o cAsätorie legalä.
7. Nafteri legitime qi nelegitime. Datele privitoare la aceastä problemä le-am
procurat din registrele de stare civill dela Primäria comunei Belinti si se referA
la ultimii 30 de ani.
Le-am impArtit in trei tablouri de câte 10 ani, exprimate pentru fiecare an
in cifre absolute si proportionale dupA cum urmeazA :
TABLOUL I
/I a
Cifre absolute
s t er Cifre proportionale
I
Anul la 100 nester' la 1 nastere

legitime nelegitime Total sunt nelegitima
nelegitime sunt legitime
1904 53 13 66 19.6 4
1905 39 11 50 22 3.5
1906 58 13 71 18.3 4.5
1907 45 13 58 22.4 3.5
1908 58 13 71 18.3 4.5
1909 51 5 56 8.8 10.2
1910 53 3 56 5.4 17.6
1911 55 10 65 15.3 5.5
1912 45 11 56 19.61 4
1913 35 4 39 10.2 8.7
Total . 492 96 588
, - . -
www.dacoromanica.ro
N a
TABLOUL II
Cifre absolute
s t erí Cífre proporfionale
Anul la 100 nasteri la 1 nastere
legitime nelegítíme Total sunt nelegitímä
nelegitíme sunt legitime
1914 36 41 12.2 7.2
cr)
5
/:?
36
(NI
1915 32 4 11.1 8
1916
1917 -N 12
16
1
1
13
17
7.0
5.9
12
16
1918 13 2 15 13.3 6.5
1919 28 3 31 9.6 9.3
1920 41 8 49 16.3 5.1
1921 28 4 32 12.5 7
1922 27 8 35 22 8 3.3
1923 36 5 41 12.1 7.2
Total 269 41 310
Na
TABLOUL III
Cífre absolute
s t erí Cífre proporfíonale
MinImel
Anul la 100 nasterí la 1 nastere

legitíme nelegítIme Total sunt nelcgitima
nelegitime hunt legitime
1924 28 7 35 20 4
1925 33 9 42 21.4 3.6
1926 30 8 38 21 3.7
1927 41 7 48 14.5 5.8
1928 27 7 34 20.5 3.8
1929 29 8 37 21.6 3.6
1930 27 6 33 18.1 4.5
1931 29 4 33 12.1 7,3
1932 32 6 38 15.7 5.3
1933 26 8 34 23.5 3.2
Total 302 70 372
Medulla datelor dupd tablouri sunt:
Tablonl I (1904-13) 49 10 59 15.7 6.6

Tabloul II (1914-23) 27 4 31 12.3 8.2
Tabloul III (1924-33) 30 7 37 18.8 4.5
Observ cá datele din tabloul II sunt influentate de räsboiul mondial (1914-1918),

In coloana IV-a se vede cä procentual nasterile nelegitime in ultimul deceniu au
crescut simtitor, ajungând pânä la un procent in medie de 18,8 cu maxima de
23,5 si minima de 12.1. Cel mai mare procent de nasteri ilegitime din ultimii 30
de ani a fost in 1931, de 23.5%, iar cel mai mic a fost in 1910, de 5.4%,
In intervalul de tirnp dela 1904 - 1913 dintre cei 96 de nelegitimi au fost
recunoscuti de tatä 69 adecá 72% din näscuti nelegitimi. Dintre acestia 4 au fost
legitimafi, iar 1 adoptat. In intervalul de limp dela 1914-1923, dintre cei 41 de
nelegitimi au fost recunoscuti de tatä 25 adecä 61% din náscutii nelegitimi, Dintre
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASC'A 29
acestia 1 a fost legitimat. In intervalul de (imp dela 1924 - 1933, dintre cei 70
nelegitimi au fost recunoscuti de tati 66 adecä. 89% din näscutli nelegitimi. Dintre
acestia 5 au lost legitimati.
8. Procese, Dintre cele 130 de gospodárii au avut procese civile 40 gospociárii,
adeca 31%; au avut procese penale 26 gospoclärii, adecä 200/o; n'au avut procese
deloc 64 gospodärii, adea. 49%,
In categoria procese penale se inteleg nu numai procesele penale propriu
zise, ci si cele de contraventiuni.
Pentru a aprecia in adevärata lor valoare aceste cifre, trebuie sä tinem seamfi
de faptul cä datele sunt raportate la numärul gospodäriilor. Dacä aceste date le-am
raporta la toate persoanele care locuiesc inteo gospodärie si la o duratä de timp
de circa 60 de ani de chnd activeazä capuI familiei, am putea primi procentul
real privitor la procese, procent care ar fi considerabil mai mic,
9. Fapte caracteristice. Cu ocazia cercetärilor din gospodärie in gospodärie
am observat si am retinut câteva fapte caracteristice, cari, clacä si nu inträ in
cadrul problemelor ce avem de cercetat, sunt de mare importantä si ne vor fi de
folos când vom incerca sä interpretäm rezultatele cercetärilor noastre.
Astfel am observat cä : a) Intravilanele gospodäriilor sunt de o intindere
neobisnuit de mare, variind intre 1-2 jugäre, 0 foarte micA parte din aceastä
suprafatä este ocupatä de gospodäria propriu zisä, iar restul este grádinä de zar-
zavaturi si de nutret pentru vite. Datoritä acestui fapt suprafata ocupatä de in-
travilane raportatä la numärul gospodäriilor este disproportionat de mare, b) In
gospodärii träesc mai multe familii inrudite din tatä in fiu, sub conducerea si
puterea bunicului sau a tatälui. c) Ocupatia principal" si general& este grädinäritul,
apoi cäräusia si comertul pentru desfacerea produselor din grädinärit. Din aceastä
cauza populatia de gen bärbätesc in tot timpul anului este plecatá din sat prin
thrgurile din jur. d) Am aflat in toate pärtile satului multe gospodärii dispärute si
altele pe cale de a dispare din cauza cä proprietarii au murit WA urmasi. e) In du-
mineci si särbätori nu se mai tin jocuri (hora etc.), iar la cele aranjate in timpul an-
chetei noastre am constatat cä tinerii nici nu mai stiu juca.
In rezu mat
Rezultatele cercetärilor asupra problemei de mai sus sunt urmätoarele :
1. Aproape jumätate din populatie este interesatá la conversiune in calitate
de debitoare, 85% din creditori sunt bänci,
2, 2/3 parte din avere se dobandeste pe cale de mostenire, Circa 100/o se
dobândeste prin tinere", - mod de dobânclire caracteristic depopulärii,
3. Sotii primesc dela parinti proprietatea imobilelor cu cari au fost inzestrati
numai dupá moartea acestora. Datoritä acestui sistem de proprietate traesc In aceeasi
gospodärie mai multe familii inrudite si subordonate dupä un sistem patriarhal ase-
mänätor celui din familia romanä.
4. Sunt in comunä neamuri cari numärä pänä la 38 de familii,
5. Cäsätoriile se fac numai intre Romani. Sotii se iau in cAsätorie aproape in
aceeas proportie pentru avere, pentru calitäti fizice si morale si din dragoste,
6. Cäpara" adicA avansul ce-1 (IA fetei mama feciorului ca semn cä au c&zut de
acord asupra incheierii cAsätoriei, in caz cä renuntä feciorul la cäsátorie, riimâne
fetii, iar dacä renuntä fata trebuie sä o restitue simplu. Uneori se stipuleaza res-
tituirea dublu. In legislatia in vigoare cäpara" este consideratä ca donatiune si
soarta ei este cea uzitatä in popor pentru cäparä" cu singura deosebire c& res-
tituirea indoitä nu se admite nici in cazul child s'a stipulat,
7. Un mare numär din populatie, 31%, nu se cásätoreste religios din cauza
marilor cheltueli ce se cer cu aceastä asätorie,
www.dacoromanica.ro
8. Barbatii incep a se cäsatori dela vfirsta de 17 ani, Cei mai multi se casa-
toresc insa la 18, 19 si 20 ani. Femeile incep a se cäsatori dela varsta de 14 ani.
Cele mai multe se casätoresc la 16, 17 si 18 ani.
9, Casatoriile cele mai multe se fac in lunile Februarie, Noemvrie si Mai.
Cele mai putine in luna Aprilie, din cauza postului Paste ion
10, Numärul femeilor este mai mare decât al barbatilor'. Divortate le si vaduvele
sunt in proportie de 3 la barbat.
Procentul casatoriilor in ultimile trei decenii, 'Ana la 1930, era in crestere,
iar dela 1931 'Yana la 1933 a scäzut la jumatate. Astfel in deceniul 1921 - 1930
era de 10.1Voo, iâr in 1931-1933 a scazut la 5,7Voo. Media generala a României
pe anul 1934 este de 18,4Voo.
11. Divorturile in deceniul 1921-1930 au fost de 16,2%, iar in 1931-1933
au scazut la 7,9%. Media generala pentru Romania pe 1934 este de 4.90/o.
12. Raptul a dispärut, fiind considerat ca ceva rusinos si tinerii ne mai având
indrasneala sa-1 comitä,
13. Adulterele sunt frecvente. Cele publice sunt in proportie de 8%,
14, Un sfert din populatie incepe convietuirea in concubinaj din cauza eh n'au
vfirsta legala pentru casatorie, din cauza casatoriel anterioare nedesfacute, din obiceiu
si din precautiune,
15. In timp ce numärul nagterilor are o tendintä de descrestere continua, numärul
copiilor nelegitimi are o tendinta de crestere continua.
16, 2/3 parte din näscutii nelegitimi sunt näscuti din asnicii in care sotii traiesc
in concubinaj, - din care cauzä au si fost recunoscuti de tata in fata ofiterului de
stare civil&
17, Jumätate din gospodarii n'au avut nici un proces in ultimii 50-60 de ani,
1/5 parte din gospodarii au avut procese penale, in majoritate de contraventie, iar
restul au avut procese civile.
18. Din procesele putine, din disparitia raptului pe motivul ca tinerii nu mai
sunt indräsneti si din disparitia jocului si a cântecului, populatia apare cu un caracter
bland i resemnat.
19. Dintre problemele cercetate, urmätoarele contribuie la depopulare : situatia
materiall si sistemul de inzestrare, concubinajele si adulterele frecvente, ocolirea
casatoriei religioase si nerespectarea legarnântului ei, casätoria timpurie, divorturile
numeroase si traiul departe de familie al sotului.
ILIE RADU
www.dacoromanica.ro
CRONICI
CERCETARI RURALE IN BULGARIA
Avänd o populatie sAteasc 5. ce atinge 84%, Central de StatisticA, Facultatea de Agriculturä
Bulgaria este astAzi statul cel mai curat tArâ- a Universitätil din Sofia si Institutul Statistic de
nesc din Europa. Chiar industria bulgarä este Cercetäri Economice. Institutul Central de Sta-
grins legatä de pregairea produselor agricole tisticA, de sub directia Prof esorului Zagorov, in
pentru piata mondialli, ca industrla tutunulai la afar& de recensämint, culege neincetat o mul-
Plovdiv, sau de satisfacerea necesitätilor prime time de date economice §i publicä regulat intr'o
ale pietei tärânesti. In conditlile acestea locul revistA lanarA, articole de mare valoare pentru
de frunte in stiintete sociale trebue sA revinli cei ce studiazä economia gräneascA. Dr. Zago-
acelor ramuri care se ocupA co desvoltarea si rov lucreazA acum la problema creAril unui in-
cu problemele vietii täränesti. In timpul unei dice de preturi care va permite sä se inregis-
vizite destul de scurte si care n'a avut ciitusi treze echivalentele in valoare de vinzare pentru
de putin ca tintA studiul propria zis al cerce- produsele agricole sí industriale ; intr'un cuvânt,
tärilor sociale in Bulgaria, autoral acestor rân- un indice care va inregistra variatille In capa-
duri a putut sii se convingA a intradevär sa- citatea de productiune sí de consumatie a ora-
vantii bulgari fac marl sfortäri ca sä inteleagä salui si a satului. Asistentul säu, Dr. Stefanov,
si ca sä ajute masele täränesti sä invingä ob- a publicat in revista Institutului un articol impor-
stacolele enorme pe care le infruntä toate statele tant asapra distributiél rurale sí urbane a con-
tArlinesti din Sudul si Estul Europei. sumatiei. Din materialul Institutului un interes
In cercetärile bulgare o importantil aproape deosebit are colectia sa de zece mil de bugete
exclusivA este acordatA laturei economice a pro- tAränesti, cu date foarte ananuntite, adun ate zi
blemelor. Cercetarea economicA f ormeazA functia la zi, asupra veniturilor si cheltuelilor in na-
principall a trei institute Insemnate : Institutul tux% si in bani a fiectirei unitAti studiate. Insti-
www.dacoromanica.ro
32 SOCIOLOGI E ROMAAIEASCA
tutul pregiteste un studiu monumental asupra studierea satulut bulgar dup5. metode sociolo-
bugetelor faranesti. glee. Studiul lui Tabacov asupra satului Pordim
Facultatea de Agriculturá, sub conducerea (0 investigafie culturalä si sanitará a satului
Profesorului Misaikov, ajutat la rándul sau de Pordim, 1933), intemeiatä pe o observafie mai
o pleladit entusiasta si bine pregatita de tined mult parfialä, nu merit& numele de stiinfific".
savanfi, a desfisurat o lung& activitate stiinfi- Irwin Sanders, decan al Colegiului American
fica. Cu toate ca cea mai mare parte din stu- din Simenovo, e ocupat de trei ant cu studiul
dille publicate in seria editati de Profesorul monografic al satului Dragalevfii, ling Sofia.
Misaikov, se ocupa mai mult de tehnica agri- Pana acum nu s'a facut nici o sforfare pentru
cola, totust mai multe dintre ele prezintä un a defini dupa norme stiinfifice tipurile de Nord
mare interes pentru sociologi. Veniturile a 73 Sud sí Sud-Vest, ale satului bulgar, - tipuri
gospodaril bulgare in 1930-31" (Sofia, 1934), cer- care izbesc chiar pe un observator ocazionPl.
cetarea D-rului N. C. Condov, demonstreaza ca Ipifiativa raposatului M. Ghesov, de a studia
vanzarea griului pe pieta se restrange pe ma- chiar si superficial, ramasifele zadrugei" slave
sura ce creste numarul membrilor familiel fa- In Bulgaria (Ivan Ev. Ghesov, Spomeni i studii,
rinesti. Clayton Whipple, fost student la Cor- Sofia, 1928, p. 235-258, 299-308) din pacate
nell University Agricultural College si elev al n'a fost continuata. Domeniul arheologiei so-
Profesorului Sanderson, acum consilier pe langá dale", care ar putea fi foarte rodnic, in consi-
ministerul bulgar al agriculturii, oferil in stu- derafii noi istorice i sociale, a ramas complet
diul situ asupra despärfimintelor agricole din neglijat.
comitatul Loved, o tehnica imbunatafitä pentru Dimpotrivii, s'a stäruit cu multa härnicie in
definirea desparfimintelor rurale dui:4 caracterul culegerea folclorului bulgar, in timpnl celor
lor productiv. doua generafii care au urmat dupä emanciparea
Institutul Statistic de Cercetari Economice, din 1878. Din pacate, ca i in alte fad, acest
organizat la Inceputul anului 1935, se gäseste sub material este in mare parte aproape inutilizabil
diredia Profesorului Anderson, fost lector la pentru sociologal de azi. Totusi luerarile rapo-
Universitatea din Petrograd. Cu toate ci tendinfa sattlui profesor Bobcev, reprezinta o excepfie
lucradIor nu este Inca pe deplin precizata, In- importantä. UltimaI sAu studiu, asupra folclo-
stitutul pare sit alba intenfia de a se dedica stu- rulul juridic grupat in jurul vanzärii cailor, este
diului conjuncturii economice. Asistentul Prole- de o mare valoare. (S. S. Bobcev, Nasiat juri-
sorului Anderson, Dr. Totev, a publicat lucrari diceschi folclor ocolo prodajbata na con" in SO-
interesante asupra produdiunii sí a plefii mon- sanie na Bälgarscata Academia na Nauchite cn.
diale a cerealelor. (Evolufia producfiei graului in XLV, 22, Sofia, 1933, p. 145-193), Rectorul
Bulgaria si in celelalte fari, Sofia, 1935 ; Carac- Universitafii din,Sofia, Prof esorul Arnaudov, a
terul categorlilor de prefuri si raporturile br publicat un rezumat sistematic al folclorului
mutuale in comerful domestic si exterior al ce- bulgar (M. Arnaudov Ocerhii po balgarschia
realelor in Bulgaria, 1933). folclor, Sofia, 1934); lucrarea sa dovedeste cat
Ca vedere generala asupra agriculturii bul- de mult a progresat stiinfa folclorului prin
gare, a organizafiei, resurselor ca teren si in- munca sa neobositä sí prin aceea a predeceso-
venter si a veniturilor ei, cea mat buná lucrare rilor sal, Un interes deosebit trezeste articolul
recent& este aceea a Profesorului N. V. Do- lui Vacarelschi, care a Incercat sä descrie dis-
linschi (Organizafiata na bitlgarscoto zemledel- tribuirea geografica a folclorului bulgar ; el ilus-
sco stopanstvo, Varna, 1932, p. 257). Se mai treaza cu ajutorul unei sedi de harfi cu multi
poate recomanda si textul lui Botev i Covacev grija filcute, imparfirea farli intregi in mai
(Zemledelieto v Balgaria, Sofia 1934). In ce pri- multe despadiminte de folclor tipic (Chr, Va-
veste comasarea in Bulgaria, cartea lui Gheor- carelchi, Proect za balgarschi folcoren atlas",
ghiev rezumi foarte bine experienfa acumulatä Sbornic v cest na Atanas T. Isircoc, Sofia, 1933,
pint( astazi l tehnica aplicata in aceasta sforfare P. 127-138). In sfarsit, in ce priveste arta Ora-
de reinoire tehnicil (Gheorghe Gheorghiev, Uceb- neasca, costumul si fesutal, publicafiile bogat
nic po comasafia, Sofia, 1934, p. 79). ilustrate si cu grije pregätite ale Museului Na-
Dacil se gäseste o literaturil istorica abundentä tional de Etnografie reprezinta o contribufle
asupra oraselor l chiar asupra marilor centre prefioasa.
satesti, nu s'a Mcut insä nici o sforfare pentru E suficienta o privire asupra lucrárilor men-
www.dacoromanica.ro
tionate ca sá rasa' in cvidcnta marca sfortare cc rnetodelor somologice ar ajuta la descoperirea
se face In Bulgaria pentru a cunoaste adevärata unitatii, rg cunoscute, care se ascunde in cul-
f di a satului. Dar chiar aceastä enumgrare tura tgráneascä, oferind mijloace not pentru
lasg impresia unor sfortgri Imprgstiate, fiecare cunoasterea acestor mase tärgnesti, care, ca In
cercetätor urmgrindu-si calea individualg, fdrg intreaga Europa, se sbat intr'o crizg in acela$1
sg se ingrijeasa de ceilalti si fárá sg rgspundg timp economical $i moralá. Ar deschide orizon-
la indemnul unui centru conducgtor. Acest cen- turi noi unor inteligente vii $1 muncitoare care
tru necesar ar putea fi dat de studiul sociologic cautg cgi nol pentru a servi un popor obosit de
al satului, studiu pe care zadarnic il cgutgm in lupte politice i doritor de o opera' de con-
Bulgaria. Chiar si metodele economice í folclo- structie socialg.
rice ar folosi, lgrgindu-se si reinoindu-se, prin PHILIP E. MOSELY
adgogirea la munca de biblioteci, a unor cer- Stipendiat al Social Science
cetgri la teren, periodice $1 eolective. Aplicarea Research Council 1935-36
EXPOZWILE DE VIATÄ SÄTEASCA DIN TARGUL MURE$

Obiceiul ca orasele sa-si organizeze o lung" adevgratä avere, nu numai ca valoare stiintifica,
a lor, poate fi uneori cia se poate de folositor. ci l ca pref.
Pe not ne Intereseazg, desigur, in primul rind, Ne punem insg intrebarea urmätoare ce folos
prilejul, pe care oamenii unui tinut il au astf el statornic lese din faptul d pe citeva sgptämini
de a infilisa sistematic informatiile pe care le de zile colectia a putut fi vgzutg de un numgr
au strinse cu privire la viata din acel loc, restrins de oarneni, pentru ca apoi din nou ea
ceiace duce la crearea unui curent de opinie sg iee drumul inapoi spre sura unde d-I Handrea
publieg in favoarea cercetgrilor monografice, ba este silit sg o pgstreze in satul sail? Oare nu
chiar la inchegarea unor muzee permanente. ar fi fost mai cuminte ca aceste obiecte sa-si
Tirgul Mure$ si-a avut anul acesta o tuna" capete un inventar stlintific, publicat, si sg fie
a sa. In deosebit de frumosul palat cultural apoi trecute la un muzen permanent al orasului ?
din central orasului, numeroase sgli au cuprins Nu credem ca jertfa ar fi fost prea mare pen-
o serie de expozitii temporare, a cgror valoare tru crawl Targu Mures SI nici cg d-1 Handrea
tinem sal o subliniem. Palatul cultural din Tiirgu ar fi refuzat sal puie bazele until muzea org-
Mures are citeva sgli de muzeu permanente. senesc.
Una din ele este chiar deosebit de bung, anume Cu atit mai mutt cu cât, la aceiasi Expozitie
aceia in care sunt strinse obiectele de artg fa"- a Lunii Tirgului Mures, se aflau expuse obiec-
rineaseg : o reconstituire a unei prea frumoase tele unui alt colectionar, d-1 Al, Filimon, cu-
Biserici de lemn, nenumgrate crud de lemn si prinzind sectii de preistorie, stiinti naturale,
troite, foarte pretioase, $i unelte diverse. Totusi monezi si unelte, tesgturi. Remarcarn in deosebi
silile care atraleau In primul rind ereau acelea minunata rfisniti de ming, construitg in chip de
organizate de cgtre tingrul Invgtgtor din satul moarg micg, invirtitg ca o manivelg. Deasemeni
Porcesti, d-1 Iustin Handrea. Nu putem sublinia piva desfgcutg In piese. Ei bine, nici accste
indeajuns meritele acestui pasionat al vietil sgtesti, obiecte nu trebuiau läsate sg ia drumul colec-
Intr'un scurt numgx de ani, cu toate greutätile tiitor particulare. Ceiace s'a steins odatg pentru
cele mari pe care le presupune viata tinerilor tuna Tirgului Mures, trebuia pgstrat acolo, cu
invätiitori iu vremea de astgzi, Domnia-sa a orisice jertfg. Trebuie sg nu uitam ca acela
strins cu grijä si cu pricepere un adevgrat muzeu, care se apucl de strins colectii, nu este un orn
cu multiple laturi : Un muzeu de artá biseri- care se ggseste pe toate drumurile si oricind.
ceascg, un muzeu de antä tirgneascg, obiecte de Colectionarul pätimas este o aparitie rarg. El
lemn, tesgturt i olgrie í insfirsit un muzeu de depune o =Inca uriasg, pling de greutati, cling
stiinti naturale, fiecare cuprinzind sute de piese. de privatiuni uneori, ca sh poatg strange de-a-
Foarte bine alese, cu ingeniozitate uneori, cum gata pentru altii, comorile sale. i valoarea unei
de pildg colectia de fotografii vechi culese de colectil bune este atit de mare, incit ea atinge
prin case particulare, cu portul oamedlor de tgrimurile interesului general national. Condu-
acolo, obiectele muzeului Handrea constituie o cgtorii vietii maturate sunt de aceia datori sa
www.dacoromanica.ro
stea la panda acestor colectionari, astf el ca ori atâfia tineri invititori din toate partite tirii. Ii
de cite ori este cu putinti, si salveze bunurile dorim porniti pe drumul celor doi colectionari
lor culturale, spre folosul obstiei si al viitorhnii. de care vorbirim mai sus: in loc de stearpa
Este falsä i numai din trufie cultura" celui främântare politic& si a vrijbii personale cu ori-
care nu-si di seama de aceasti valoare a Mu- cine iti iese'n cale, nu este cu mult mai frumoasä
zeelor. Chiar dad. vor fi greutiti materiale, da- splendida nebunie cultural& care te face si jert-
toria bunului gospodar de oras ou este oare si f esti din viata ta, pentru lucrul acesta dispretuit
le Inlature ? care se chiami sufletul neamului tau ?
In tot cazul, gindul nostru Di se duce spre H. H. STAHL
DOCUMENTE
ION COCUL, ZODIERUL $1 VRACIUL DIN IURCENI*)
Ion Cocul, de 60 de ani, cu o clasi de semi- lor pe pimint si la zodie. Astizi e convins ci
nar in tirnpul stipinirii rusesti, sí cu patru ani ce i-i scris ornului la zodie sA pail, (piteasca)
la mânistirea Hincu in tinerete, e una din cele asa se si'ntimplä".
mat reprezentative figuri din regiunea Iurcenilor. Dar Ion Cocul nu-1 numai zodier, el e i vra-
Iurcenii i satele din imprejurimi, pe o razi de ciul intregei regiuni. Multi dintre cei cari yin sä
30-40 Km. 11 cunosc si-i spun mos Ion Cocul le tragi zodia" ii cer sä le spuni si leacul
zodierul". In zilele de sirbätoare i Durninica, pentru boalele de care sufir. Leacurile pe care
cei cari au vre-o durere pe suflet, vre-o neno- le-a recomanclat, unele din ele, s'au verificat a
rocire In viatä sau vre-o boalä grea si vor sa-si fi bune, devreme ce vin si-i cer sfatul foarte
cunoascli soarta, vin din toate partite la mos Ion multi bolnavi din sate de la distante de 30-40
Cocul sA le tragä zodia". Ion Cocul si-a cum- Km. Duminica si in zilele de sarbâtori, cand sunt
pArat un rojdanic (zodie) de la un calugär din stitenii slobozi de la lucru, e plinA curtea si
ministirea Hincu i tie si o trage, de la strada de trAsuri sosite din alte sate. In ziva
virsta de 18 ani. De atunci sí pinä astazi atâta de 7 Julie a. c. (stinzaniile pe stilul vechiu) am
a tot spus-o la oameni, tacit o stie pe de rost. numärat peste o sun.' de persoane venite sh-i con-
E de ajuns sä-i spuni cineva ziva si anul cind suite zodia sí sa-í ceara leacuri. (Mä intreb dacil
s'a niscut, indatä deschide zodia si incepe si-i existi vre-un doctor de circumscriptie medicalä
spunä, fárä sii mai urmireasci textul, intreg tre- ruralä care si-1 intreacii in consultatii intr'o
cutul si viitorul cu toate nenorocirile ce-1 pasc singuri zi.) La un moment dat, am numb:rat in
pe om in viati. casa sa, 12 fete si femei, 12 bärbati, iar in carte
Ion Cocul e convins (si nimic nu-1 poate sta.- alti 8 bärbati si 4 femei,
muta din convingerile sale) cA vista omului e in Redam mai jos ctiteva fragmente din dialo-
strinsi corelatie cu zodia sau planeta care sti- gurile ce au loc in timpul ctind le trage zodia".
pineste anul in care s'a niscut cineva. De ani Din aceste dialoguri putem usor constata gradul
de zile se munceste si cunoasci legitura tainici de sugestie ce-i stipineste pe pacienti in mo-
dintre mersul constelatiilor si soarta oamenilor mentele and isi trag zodia", sí totodatä con-
din Iurceni. El a incercat chiar si verif ice intru- vingerea nesträmutatii a zodierului in legAtura
cit coincid intimplärile si nenorocirile din vista ce existi intre Aga omulai si zodia sau planeta
multor oameni din satul siu cu ceea ce le scrie sub care s'a niscut. Aceste fragmente le corn-
lor la zodie cA li se va intimpla. In acest scop plectim cu citeva date despre bale si leacurile
si-a scos din extractele matricole zhia i anal pe care le cunoaste zodierul Ion Cocul si neno-
nasterii la foarte multi oameni din sat si ani de rocirile care-i silese pe oamenii din partea lo-
arindul a urmirit paralel cum se scurge viata cului si vini la el si- I consulte.
*) Din lucrarile lnstitutulul Social Roman din Basarabla.
www.dacoromanica.ro
Cum 10 trag zodía : Femeia : Altä hod& nu mi se aratä la cos
0 femeie din satal Vtirzdresti, jud. apuyta. (boalá:internA)1
Zodierul: In ce zi esti nascuta? Zodierul: El ti se arati dar eu nu t-am spus-o,
Femeia : Vineri sara inspre Arhanghelul. Eu poate c'a da Dumnezäu sä nu o mai ai. Nu
acá nu m'am cAutat la zodie. ln ce zodie is ? ametesti?
Zodierul: Esti In zodia sagetAtorului sl a pes- Femeia : Alte cumpene (nenorociri) nu mi se
teld. Sigetätorlul insamnä cá esti sAgetatä aida aratä ? Din fatA o cumpAni nn ml se trage de
(arath subtioarA). Te doare mina iasta? la niste femei ? (Femeia are nasul ros si umflat
Femeia; Nu alasta, da aid mi doare (arata si spune ci o usturi la soare i o doare.)
la umär). Zodierul: Fen:de, dumeta al de cel pierit (si-
Zodierul: Cind mergi pe drum astizi si al un fills). Da iacä eu ti-olu spune leacul : si mäninci
obicem rau ci te desbraci cum ajungi la dial. lapte de sämintä de cinepi si gAciulli de mac.
IacA de ce te doare uniärul ; esti iteitä. Sä mininci o lurid de zile si sA beai rachiu cu
In casa cu fata la Rästirit sl la AmíazI sá arin. Si nu heal vin i sä nu minincl muraturi.
nu stai cA nu al parte. Cum ti-i casa ? Dumetale iti pare cá nu te doare da el fi cel
Femeia: Cam la amiazá. pierit (sifilis) la dumneta.
Zodierul: $'ai si rämil vadana. N'ai rämas ? Femeia : MA cam pricep eu cA-1 cel pierit,
Femeia: Is vidanä. dacA nu-i pot da peste leac.
Zodierul : S'al sA te märitl de al doilea, s'apoi Zodierul: Da stl din ce 1-al cApdat dumneta ?
el n'al sá al noroc. Cind al fost tinArl ai mincat räsiriti (seminte
de floarea soarelui).
Femeia: Nu mä mai mArit cA-s pAtitä.
Zodierul: Te doare subt coaste, al durere ? Femeia: Eu sl acum marline rásäritl.
Femeia: Am; da oare ce mi doare? Un flticeitz din satul Veirzeiregti jud. apusna.
Zodierul: Inseamnä cA te doare splina. RA- Zodierul: . si in luna lui Mai, in zile de
runchii si splina nu-s sänätosi la dumneata. Da särbiloare sä nu te dud in tarinä c'ai sh. fil po-
iacä leacul : o luni de zile sA mänincl ceapi cit de Rusalli. Päldrie neagrä de la Sln-Petru si
si-ti trece. Ai dormit la o jiraveall (umed) ori pini la SintA-MArla si nu pill In cap. Ili scrie
fn tindä cu capul pe prag noaptea si de alasta planeta ch. are si ti se punä ceatA pe ochl.
te doare. Flticeiul $i'n armata mi s'a pus.
Ai chicat de sus de undeva ? T-aratá planeta Zodierul : In toati viata dumnetale si nu beai
c'ai sä chid? yin ros si si nu mänind acru. Te doare i-aicea,
Femeia : Am chicat dinteun nuc. la ? Ash.4 cA te doare aid? (Arata di mina
Zodierul: Dacä-i tinea cat, cal murg si nu Pi sub plept)
el nu-ti merge ; dar nici bou plivan si nu so- Fliictiul: Da, aid mA doare. (Mirat cA l-a
feri pe Iângá cash. ch. nu al parte. ghícit boala)
Femeia: La bol plAvan n'am noroc? Zodierul : Picloarele te-au durut la glezni ?
Zodierul: Nu. Fldaful: M'au durut amindota picioarele.
Femeia: D'apol el tin boi plivani de chnd Zodierul: Miranda, la o horA n'al tras o
m'am mAritat. rusine?
Zodierul: Poate nu-s chiar plivad cu totul. Fldaed: N'am tras.
Femeia Nu-s chiar plävad. Am avut unul Zodierul: SA te fereascit DumnezAti BA nu mai
plAvan si mi-a murit. tragi. $i numal mama' al?
Zodierul: In puterea noptil sä nu te duci la Fläcdul: Numai.
blsericä, sá nu Iasi casa singuri c'au si te scu- Zodierul: Pe dumneta te-a trintit un cal de
ture (prade). pomang. (de imprumut)?
Femeia: (SU' pe ginduri.) Fllictiul: Da, m'a trintit. (FlAcAul are un
Zodierul: Ai o boalA subt coaste si boala asta semn la un ochiu)
ar sä se mute in alt kc si daca nu vel atita-o, Zodierul: Dumneta nu esti sinitos. Planeta
ai sA morl cu zile. Are si te roadii in prag Ifi scrie sà: nu mäninci murituri si sh. nu bed
(pfintece); nu te roade? yin ros. Si cash cu fata la RisArit dad. f-ai face,
Femeia: Nu. al s'o tit cu lacAt. Pe dumneta te doare fruntea ?
Zodierul: Are si te fncerce. Fläcdul: Da nu 'Hu, nu mi. prea doare.
www.dacoromanica.ro
Zoilwrul : SI nu te Imbract cu negru cA at sA incerc $: pe atasta. Am fost la doctor la Ungheni

at udar sonta (insola(ie). Da de boala care o ai si la CAlärasi (dota tirguri, primal In jud. BAlti
in cos, orf sA te Iasi de acru í de vin ros, ori si al doilea in judetul LApusna) 5i am sA mA duc
sA soli la Piatra Niamt (Laboratorul Vorel) si la Chisinäu dar sA mA mai grijesc (sä fac rost)
dap& leacuri. Aluat nedospit sA nu mAninci, tot de parale.
de iasta boalä. PrimAvara nu ti se jucheste (ju- Zodierul: SA te dud la CAlärasi sA cuniperi
poaie) nasul 7 scriinghit Dunaischt (Scrumbii de Dunfire) vre-un
Randall Inainte mi se juchea, dar acum nu. kgr., $i sA mäninci trei zile si si nu te misti si-ti
Zodierul: Te-al copt la os de amu. Fimee trece.
bAlaie si cu ochi albastri sA nu lai, cA nu ai sä
ai parte. $i roadä. (copii) nu stilt dacA-t avea ; Despre bolt si teacart
asta Inteun gici. Dael ai l avea, ai sA ai numai Leac pentru cel pierit (sifilis). Nu poate tot
un bAlat si o fatA. omul sit o prindA aseia boalA. 0 prind mai ales
O femee din Nisporeni, jud. Lapufna. aceea oameni cari-s in planeta Mercurios. A4tia
cari-s in planeta Mercurios, le place sä miinânce
O femee din Nisporeni ti spune cA o doare
In piept. räsAritA (seminte de floarea soarelui) $i nu se
Zodierul o intreabA: Iti iese niste vinisoare poate sA mAnânce rAsAritA el prind boala asta
pe piept l te doare alcea chip/ cap", (ii aratif cel pierit. Si din planets Mercurios unii nu wind
unde-o doare, mai jos de ceaffi.) boala asta dacA minima pitine, beau apA fiartä
Femeia recunoaste el o doare. si mänâneä dulce. Se chfamA sA nu mAnfince acru.
Zodierul : SA te arAti la doftor. Dumnetale
Se tab:these doi trei oameni pe drum si vorbesc
inima ti-i slabl i all& nimic. Doctorul are si-ti intre dânsii de boala asta 5i de leac si spun : eu
punA nAcoale (injectii) salt porneascii singele. de mic copil mäninc räsAritä si de asa fell de
$i maiuri de vacA fierte sA mänânci.
boll nu mA simt", Da pintru di ce ? Pentrucit
(Femeia stA si ascultä cu atentie tot ce-i spune esti hriinit bine cu piine si apA fiartit (ceaf) si
zodierul. Unde i se pare cl-i o mare primejdie, mâncare dulce. Da omul cel särac toamna ml-
se Ingrozeste.) nândt nuci verzi, poamii acrA (struguri) si chi-
Zodierul Din lumina (incendiu) ce-i care ai pArat si se nimereste l oloi (undelemn) vecht
vAzut-o, te doare in piept. cu cartoafe 5i iaca poate sA se nenorociascA.
Femeia: Da, a fost an pojar (incendiu) in mi.- - Dar boala asta nu se ia de la un om la
halA (vecini) i noaptea drept in fatA mi s'a anal?
arAtat. Nu se la.
Dumneata ;Hi cum numesc doctorii boala asta ?
Un salean din satul Cioreifti, judetul Lcipusna Nu stiu.
Zodierul : Pe cal sarg BA nu mergi cAlare clacA Dumneata ai auzit de sifilis ori de /rental
a avea coama in douA pärti ; dar dacA a avea-o Nu n'am auzit. Cel pielit nu este tot aceea
Intr'o parte sA mergi la pas ca-i primejdie. boalA cu frenta. Da de alasta boalä eu nu stiu
SA nu stai la feriastrA dacä-i sparti si-i usa (sifilis).
deschisä. SA nu dormi in tiocIA cu capul pe prag. N'ai auut nici un bolnau de frentä ?
De la 44 de ad in sus are sit te roaden prag Am avut, da daci-i bolnav de la brit'
(stomac). in jos, fi spun : du-te la doftor. A fost
Sätaanul : De and eram Unfir mA doare pe odatä. un moneag de aid din sat. M'a Intälnit la
mine In stingh (aratA ca-I doare in desertul cireadA si mi-a spus : Am sA vítt la dumneata
stfing). Simt ca un fel de umflAturA. Par'cA umblä sA-mi spui la zodie". A venit si 1-am intrebat In
prin ptintece un bolovan (bulgAre). ce zi li stäscut si mi-a spus.
Zodierul: Dumneta esti duflit (incArcat) cu lim- Pe dull ceea am gäsit cA-i In planeta Mars si
brief. SI maninci apA fiartá cu os de vita si sA eu i-am spus : dumneata no esti sänätos de la
pui si putin orez. Lapti sA nu minânci, dar nici brim In jos. $i el a zis cA-i asa. Eu 1-am trimAs
acru sA nu bed ; trebue si ti se curete stomahul. la dof tor sA se lecuiascA. Cel pierit (sifilisal) asa
S'o scofi pe mama lor (mama limbricilor) din se lecueste dadt-i proaspät, apoi trebue sA mA-
pintece i ai sA te lecuesti. SA nu cosesti si sA nânci 30 de Ale lapte de sämintä de cânepii. SA-
nu te Intinzi cA are sA te doarl in pântece. mfinta o freci ca f Aina 5i torni putinticA apA *
Siiteanul : Ce o mai fi o mai fi, dar am sii o o moi s'o freci bine ping, face spurn& ea sitpunul1
www.dacoromanica.ro
Torni apä clocotiti s'o mesteci bine s'o strecori chin cu garcita (muster): jumatate de linguritä la
printr'o sítä deasA si asa mäninci dimineata lapte un pAhar de cele de vin cu rachlu. DacA-i omul
de sämintä de cânepä cu phine, ori cu mAmAligA. särman (sArac) bea garcita cu vin. $i la copiii
Dimineata, demiaza si sera trebue sä bei rachiu cad cautA supArat, cascA si se Intind, se poate
cu arin si sii mAninci dAdAori pe zi mac (sAmântA de dat, da mai putin (copiilor de la opt ani In
de mac) ca piaie amorteala. Macul sA-1 sus).
mAnfinci cu mAsurA ; cinci gAciulif dimineata si Reumatism.
sera tot asa. Atâta sl mAnânce omul de vrAstä
Omul care-i plzit, incAltat intotdeauna í im-
trecut de 20 ani ; dacii-i mai mic, atunci mai pufin.
brAcat intotdeauna, greu poate sit sufere de bola'
De mac dacii mAninci, ti-i somn. Da sl mänfinct
de picioare. Mai degrabA poate sA albA paralici
pâme cu miere 0-0 trece.
(paralizatie) dacA ve sta in casä. ce fereastra des-
Bolt de stomac. chisA sí a umbla cu oapul gol. Oamenii plugari
Vin unii oameni si-mi spun ziva, luna si anul cari-s in planeta Mars si s'ar porAi (ocupa, lucre)
si se nimeresc de nu-s sänätosi. DacA-i copil mai in udealii, desculti, vara, la grAdinärie, ori or
jos de opt ani s'a fi näscut noaptea, mAcar cit pune cânepa in balti si or sta mai 'nun decit
de bine sA-1 cauti, cA nu trAeste. Da tot inteaísta on ceas in baltA, s'aleg cu dureri di picioare
numär clacA se nimereste cá s'a näscut ziva, apoi cA-i rod la oase. Poate sA-1 roadä asa de la 20
Ong la opt ani creste greu. DecA trece de opt de ant in sus. Cu ce pot sA se leculascA? Vara
ani si-i crese dintil drepti in gurA, trebue sA in- sA fiarbA intr'un ceaun mare apA si sii punä un
vete carte a la munca cimpului nu poate lupta. ails bun de ovAs $i sA-1 fiarbA. Când s'a rAcori
Da daci nu invatA, inima 1-i slat* fata i se in- apa, sl puni picioarele in ceaunul cela pe ovis
gälbineste si la 18 ani are sA aibil. cumpänä. Al 4i sA le tinA ping s'a rAci apa (un ceas).
doare supt piept 5i daci seal:4 dela 18 ani, i se DacA iese din apa acela apoi trebue sä-si
ridici un nod in gat si necontenit Il doare supt ungA picioarele cu asa un fel de doftorie : 1) schi-
piept, supt tita stângä. Atunci se inchipueste petari (terebentinA) 2) Porosoc bodegano, (sponghte
cordici (limbrici). Cind vin la mine, spun, tace fluvia) 3) Muravinii ucsus (otet de furnici). 4) Nos-
umbli asa prin pintece parcl-i un bolohan $i se timii spirt (amoniac) 5) spirt de 90/0. Se ames-
ridic4 un nod la gilt i ametesc. Dacä a trece de tecA toate la un loc Inteun sip. Aptecariu (far-
32 de ani si nu s'a chute omul acela, trieste greu, macistul) face däraua (stabileste proportiile).
fate i se ingAlbeneste i i se usuci. Di la 58 de Oamenii la tarA se ImbolnAvesc de picionre
ani incepe sA se prosteasel si-i crapl miinile $i si sunt sand asa el nu pot cumpära leacuriIe
pe fatA si pe dos. Eu ii spun leacu ista : dacA-i aestea. Se poate de lecuit alminteri cu leacuri
omul de virstä, apoi trebue sA mAnince trei zile ef tine. SA iai frunzA de curechi (varzA), pui frun-
scrânghit (scrumbii) de Dunärea, copcionite (afu- zele celea pe pAmint si le stropesti cu gaz (pe-
mate). SA chisAze usturoi intr'o strachinä si sA trol lampant). Invälesti picioarele cu frunze de
mAnince cu scrânghit fArA de ',Mile färl de nimic, curechi si le legi cu petice de la degite pAnii la
numai sadé sA 'ntingA in usturoi. genunchi. Le legi sera sí le deslegi a donee sarA,
adici stau legate o sutdi (24 de ceasuri). Cind
Desinterie. deslegi peticile 5i iai frunzele de curechi, se viid
Daci-i copilul mititel 5i-1 doare in pântece niste be5ici albe pHne cu apA. Besicile celea se
5i-1 pintecAreste (desinterie), apoi sA iai un kg., sparg s'atunci iai spirt denaturat si ungi picioa-
de säpun galben de cAmAsi si sA-1 fierbi cu lapte rele o suta s'apoi sA te plzestí de rAceall.
dulce, sA fie ca plämädiala. SA lei plämädiala ceea Dureri de cap qi de inimd.
caldA cit Ai suferi cu mime s'o pui in petice sj
sA infesi copilul sApte zile. In fiecare dimineatA Acela orn Ii bolnav de inimA, care-i rAdt. De
cind 1-ai deslegat, sä-i ungi pântecele copilulu la picioare rAceala trece la spinare dupi cap si
cu spirt denaturat. Vra se zicti pielea i-o 'ntä- ii prinde a-1 durea umitrul si se lasA durerea
reste. Da copilului sA nu-i dai covrig rugumat la inimA. SA ia un pAhar cu apä rece, sA punit
In Ora. sare de drob, sA bea dimineata si-i trece.
Care-i in planets Jupiter, acela sufere de
Dureri de cap. junghi si de durere de cap. Junghiul e In coasta
Cei care-i dor capul, dacA-i omul cu stare, sting4 mai des si durerea de cap deasupra ochiu-
(bogat), sA bea sapte zile dimineata i seara ra- lui sting.
www.dacoromanica.ro
La tall babele il descinta si-I leaga (junghiul) si jale. St asa-i viata lul cu intristare. Atunci
cu o atil pe orn eapoi ca nu ajuta nimic. Unele el vine la mine. Vra sa-si stii norocul, pentru
babe pun carlimidA fierbinte si tot n'ajuta. Pita de ce nu i-i train]. bun. (In Iurceni 1-a ascultat
cind nu vei pune !Artie de junghi nu ajutä. Si pe zodier un gospodar si $i-a stricat case filnd-
la cap tot asa. Da hirtia o ial de la apteca (far- ca-i mergea rau intrinsa si si-a construit alta
made?, ceri foaie de muster si o pui Inteo strain altii parte a satului, cu fate inspre amiazazi
china cu apa calcIA sí o mil cu unsoarea In jos aye cum i-a spus la zodie).
s'o Iasi pima se moale hartia si o scoti din apA Copiii yin pentruca multi nu-s sanatosi. Altul
si o pui la coasta unde te doare ori ls cap. este cu boala grea, ciornal bolezne (epilepsie).
Pe cati l-am invatat eu cum sa se lecuiasca, Dack-i copilul mic, apol este asa fel de lemn si
de la toll am auzit multumire. Mal intiiiu dela buruiana : lemnul can elui (hisustrum vulgire) si
o femee din Sadova (jud. Lapusna), inainte de turtel (Cuscuta Epithymum). Fact scaldatoare
Willie a urnblat prin doftori pe la Ades, pe la noua zile $1 unii scapa, dar altii mor daca nu
Ie$ sí nu s'a folosit. .5 ' a vinit la urma si la mine. au zile. Unii copii se nasc In planets Jupiter.
Avea fata galbena, si se usca, spunea cA o doare Rar copil care ramine teafAr dupa noua ani de
supt piept si stuchea (senipa) singe. Avea boall zile.
In cos. Doctorli cif au vazut-o pe dinsa, i-au Via flacai sl oameni de virsta de la 20-50
spus cli-i hranita, o spurcat-o alta femee. Au de ani. Altul se insoara si il leapada ferneia.
trimis-o sa se lecuiascA prin babe sl la urml a Da pentru de ce il leapada ? Pentruca el ia
venit la mine cu barbatul sau si ml-a spus : Nu femeía cu planeta care nu I se cade lui sa
stiu mosule olu mai calca eu iarba verde? Eu traiascA.
lam dat o hartie si s'a dus la apteca (farmacie) Tot din oameni tineri vin $i spun ziva si
si $i-a luat doftorii de 60 de lei, jeleznaia mex- luna cind is nascuti si eu ii pricep ca au boala
tura (iodurA de fier) s'a baut cite trei linguriti de la briu in jos ori is legati (fermecati) de
pe zi si i-a trecut. Pe urrna a venit la mine si vre-o baba, nu li se miscA trupul (impotenti).
mi-a spus: Amu ma simt mai bine da-mi vine Eu ii invAt ce sa faca. Daca el ii legal, sa caute
un nod la gat". Si eu i-am spus : sa lei o oca de o sanie de boi, s'o intoarca cu talplle in sus,
moare de pepeni infundati si sa o pui inteo oala sa. desbata toate cuele de la sanie, sa toarne
curatA si sä pui un funt (200 gr.) de miere de apa prin bortile celea $i apa s'o scurga intr'o
stup si sa fierbi bine o jumätate de zi. Da oala strachina si sa o bee, asa trei dzile. Sa ia un
sit fie acoperita cu o turta de aluat si sa pui o ac sa-1 punA in foc si dupace s'a raci acul, sA-1
tagie (flaya) lano toarta sA rAsufle oala and o indoaie en virvul In urechi si sa.-1 punA in
fierbe. Dupace s'a racit moarea, o torni Inteun strachina cea cu apa care-o turnat-o prin bor-
vas curat, fiind soarele cam doua ceasuri pima tile saniei $i sA bea apa de pe acul cela.
in sear/I, o iai si o beal cite o leaca pina o beai Dupa ce va marital apa de baut in trei zile,
toata. In timpul acela sa nu te culci ca sa nu sa la acul i sa-i scoata varvul din urechi si
tj
versi (vomitezi), da sa te mai primbli. S'asa 'n sa-1 mini In strachina si sa ducA noaptea la
timp de trei zile sa. stai acasa. DacA-I pantecarl parau strachina cu acul si sä faca o adinca In
(desinterie), lam ce mancare sa maninci: sa cum- piriu si sa puna strachina cu acul in piriu.
peri oase de vita Mate cu beschia si sa fierbi Apa a curge si a mill strachina si atunci sa fie
oasele celea si sa pui putin orez. SA maninci el legat cind se va duce cineva sa semi& stra-
apa de ceea cu Nine prägita, uscatä. china din pirâu.
Retetd practicd de scos serpii din orn : moare Flacail yin la zodie sli vada dincatro sA la
de pepeni (castraveti) infundati, fiartA cu un funt sotie and se vor insura, ca pe multi se intim-
de miere. Poti sA omori pi sarpe când a intrat pla de-i leapada ori se despärtesc. Planeta le
in om. spune de-o pildä ca. daca nu ti-i dat sii traesti
Ce nenorociri ii mad pe oamenii din aldtea cu femee de la Kasai-it, sau cu ochil albastri,
sate sit vMd sd-f i tragd zodia? apoi degeaba te mal incurci.
La altui 11 traiul in casa nefericit. Pentra de Daca te-ai insurat la zi nenorocoasä, apoi
ce nu-i fericit ? Pentrucii el nu sta. in casa cum asa are sA-ti fie viata. Vin sa afle zilele and
Ii scrie planeta. Lul ii scrie sA nu stea In casa sa se Insoare si din ce parte sa-$i ia sotie.
cu fata la amiaza sau la asfintit ca se nimereste Fetele laca de ce yin: multe se insala si se
ca are temere In casa, pagube, frica, intristare maritA si le leapada bärbatil pentrucA nu i-i
www.dacoromanica.ro
dat s se narite cu un om cu ochii albagtri. jrilue cA are o buba la un pecior gi nu se poate
Altele fete intreaba aga : eu gfindese s ma duc lecui. Altul vine gi spune eu m'as insura de a
la manastire, oare ce trebue s fac ? Daca-1 doilea da nu still cum sa aleg. Unul a venit de
scrie planeta sa fie cAlugarit, apoi sa se ducii la Albina (sat in judetul Tighina) de 801a de km.
la manastire ca dacA se manna, la batranete tot si m'a intrebat : Oare oi mai avea eu leac din
acolo ajunge. boala asta. El era paralizat ; li luase o maul gi
Vin fete de cele gresite de fata mare sí ma. an picior. N'avea leac sí nu i-am dat pentrucii
intreabi : Cum as face eu s flu norocita ?" el trebuea BA pAtimeasc gapte ani gi la urma
Eu le spun : Nu poti fi norocita in satul tau. s moare. .
DacA ai fost gregitA apoi sa te mariti in sat A vault unul de la Bujor (sat in jud. Lapusna),
strein si pana la 33 de ani s nu mananci din gi s'o nimerit un fecior de al lui a uds un om.
mama streina. El a venit s afle cum a iegi din judecatA f ecio-
Din oameni batrad vin ca altul n'are parte rill sau. I-am spus, ca trebue sa tragA pedeapsa
de feciori, ori se ingala si le /IA avere g'o pra- di aga-i scria planeta.
padesc si el traeste greu. Altii yin de boala,
care se jalue de ca. 11 roade in prag, care se P. STEFÄNUCA
CANTECUL LUI MANTU LA GLIMBOCA

In Banat mai trAegte vie Inca amintirea hai- mA pomenesc intr'o zi la mine cu an strain, orn
ducului de codru Peitru Mantu, una dintre cele chips gi tare frumos. Mi-o dat bung dz'tua gi
mai temute figuri de dupa rasboiu, astazi intrat 1-am multAmit, aga cum traba sa s multamasc
in legencIA. Faptele lui poporul nu le-a uitat. Ca la oricare om, M'o'ntrabat ts'e fac gi cum Im'-
si vechil haiduci ai Banatului din sec. XVIII- merge. I-am spas cl si bine si rAu, ca la noi
XIX-lea, una din faptele lui caracteristice era de sts'enii, cu nevoi mults'e. Am stat nol mull dz'e
a ajuta pe cei nevoiasi din präzile lui mad, pe vorba, &A aga ca oamenli dz'ela sat gi ni-am
cad le lua, deobicei dela cei bogati gi, mai ales zborat') dz'e o soma dz'e dicazuri.
dela cei stralini1). Aga ni-o prins noapts'ia. Nu 1-am intrabat
Pentru populatie el a rAmas Inca un mare dz'e undz'e-1 gi tz'ine-i di 1-am vazut om dz'e
binefacator. In realitate el a fost unul dintre oamenie: 'Aria umblat si cu carts'e multa. L-am
rasvratitii eel mai de seamä impotriva situatiei pofts'it s manance cu ai mei, in casA 51 sa
sociale, nu numai in find, dar si in fapte. Po- doarma tot la noi. Dz'imineata mi-o multamit si
porul ii pastreaza, in partite pe unde a trait si o plecat, Dumnedzau s tie undz'e.
a umblat, un cult deosebit. Faptele lui s'au des- Cand s'o dus nevasta s asts'earna patu, o
fägurat In partea nord-vestica a judetuld Save- gAsit o hartsle: mi-o dat-o mie, cA ia nu stsle
rip, dar marturiile unora se dovedesc ca, de O. ts'its'asca. M'am cruts'it gi n'am fost in stare
malte-ori, ajungea pima in Valea Altndjului, si sa ml mai gandz'esc la filmic. Orau dz'e pi Astii
une-ori pana pe malul DunArii. Pretutindeni noapts'e o fost Pdtru Mantu. 0 scris ca lm'mul-
faptele haiducului au semAnat, pentru el, in id- tmests'e dz'in ínim gi clacä am vr'odat vr'o
male oamenilor, numai simpatie. Iar, dupA moartea lipsa sa mA due la tel,
lui, datoritä tradArii unuia dintre tovaragi, s nu Ieu dz'e dus nu m'am dus niciodat ca n'am
ne mire faptul ca in multe din biserici s'au cetit lips. Da, am auzit ca la milt o facut fapts'e
acatiste si s'au tras clopotele. bane. Cand l'o ornorat in sats'e o fost mare jale.
Dar, sA-1 lAsärn pe bats'i Nicolae Lddariu, MultTor plans, ca pra un pArints'e, ca la tot
gospodar de frunte din Glimboca, sine vorbeasca sAracil nurnai bine o facut, Le da gi bani si, churl
despre el, ca unul care 1-a cunoscut Si asa ii vedzea nacajit'le spunea vorbe dz'e ugurare.
Dz'ela Adam Neam(u, Harambasa gi Lazaric 2)
1) In realltate Mantu nu a fost un haiduc, cl mai de nu s'o mai vadz'ut un orn asa cumsacadze.
grabl un otn certat cu legile i cu ordinea sociall. Tot sl
poporul refuzA s-1 numeascri bandit, cinstindu-1 memorla »a zbor A - In Banat inseamnA a vorbl, a te sfAtul
cu titlul de haldu c. Si ha iduc se va socoti pentru cu clneva.
totdeauna. In Banat, e un puternic curent pentru reabill- 2) Halducl pela 1848, luptAtori allturi de revolutirmari
tarea memoriel ltd. PretutIndeni nurnal frumos st. vorbWe tn Ardeal, a§a spune legenda. Au trAlt in Valea AlmAjulul
de el. sl sudul Bilnatului.
www.dacoromanica.ro
La moartea lut s'or facut dz'e catre oament Manto ii Irate de line
rugaciuni in bisarici, ca pentru un otn dze, Din padurile de brazi
frunts'e si multa fume l'o pläns. He, claca ar maj Cu voinicii Inh Matti;
ft Mantu, nu s'ar bats'e joc strainii dz'e noi, el Manta face lucruri bune
lei nu i-ar läsa. Mie rni-o parut räu cfind l'or Pe voinicii lui ii pune
umorftt, si am dus o lumina la biserica, pentru Ca sá fore pe bogati
crtare dz'e pacats'e, dace o fi avut, ed iel mai sti ajute pe frati
n1ult bine o facut. Ca o luat dz'e la bogatani si Pe cei oameni cu nevoi
li-o dat nevoiasilor, aia-i o fapta bunä si crests'. Ce umbld fldmernzi i goi
ineasca. Vez'äi dz'ela ores, nu pot sä intaaga Dar dufmanii il ptizesc
ts'e orn bun o fost Mantu... Pe tovanifi ispitesc,
Convorbirea cu Nicolae Lädariu a urmat apoi VI211 sd-i sape zilele
cu un alt subiect. Sd-i rtipiascii meindrile
Cantecul lui Mantu I-am cules dela aft infor- $i sti-i bea paralile;
mator si-I redärn mai jos : Toll tovartisi credinciofi
La Poiana Mdrului, IV'ascultd pe mincinofi
Pafts'e calte Mantului, Numa unu Altai pär
Calif pafts'e, nechezdfts'e Care-i a lu Mantu adr
Cd prd Mantu nu-1 geisdfts'e, S'o vtindut steiptinul lui
Nu-ie Manta nu-i i nu-i Do dragul argintului
L'o pufcat un vär dz'e-a'lui, Si s'o dus la miez de noapte
L'o pufcat Vineria, Sd-i ducei lui Manto moarte,
L'o aflat Seimbdta, Cad Mantu dormia c'o Zeind
L'o 'ngropat Duminica Moartea-I apucd de mtind
Dumineca la un ceas Ctind Mantu stirula Zeina
Cán îi boater' lumia aces' ; Moartea sd strermba piigana;
Cemtd cucu prä o moard Sd scoald sei ias' afard
Si Mantu trage sa moard Aude pocnet fi pard,
Canal cucu'n yen) dz'e nuc, Ceind afarti o iegit
PHI Manta la groapei'l duc ; Drept in frunte l'o twit,
Cemtd cucu'n veil" d'ze cruts'e Glont de pufcd cdtiineascii
Prei Manta la groapd-1 duts'e ; Pentru moarte haiduceascei.
Cemtd cucu'n vdr' dz'e fag (N o t A : inf. Anghel Dumitrascu de 18 ani, necasatorit,
Prd Mantu tiireind trag ; sitiga la boier", din VArciorova-Mehedinti ; stie antecul
Ceintei cucu prei ftintemd, din sat dela ¡Mai. DeclarA CA se cAntA molt in satul lul
Prd Manto trage teirtind". de and s'a ridicat el flAcAu. 11 cAntA sl fetele, iar uncle
null slabe de inimA" chiar plang dupä Mantu. A auzit cA
Crintecul lui Mantu al Anei Munteanu, de 17 si in satul lor a venit odatA Mantu, dar el nu stie bine cA
ani, din Glimboca, e tocmai textul cel mai corn- era mal mic).
plect. In alte sate e mult mai lung si complicat In Hateg circulä in aceias versiune. Ceeace
dar cu multe lipsuri de elemente esentiale. Din pare interesant, e faptul ed, pe timp ce trece,
culegerile pe care le avem, textul de mai sus motivul incepe sä capete amplificare de fantastic.
din punct de vedere tematic, estetic si al con- Note realä se eliminä, treptat, facand foe unor
ciziei este mai bun dead celelalte, intâlnite prin elemente de imaginatie. Motivul ce se cântá prin
multe sate din Banat, Mehedinti si Hateg.Motivul Mehedinti este aproape de nerecunoscut.
a trecut dupi corn se vede si in Oltenia, bine-
inteles cu multe schimbäri : Dat Hind faptul cd dorirn sä ne mentinem
Iatä textul : aläturi de acest text publicat mai sus pe care il
In poienile cu fagi socotirn, dintre toate, cel mai complect l cel mai
Ii Mantu ca nuindre dragi, concis, tragern concluzia cá nota reald se pästreazi
Ii cu fete de boieri totusi mai bine pe raza de actiune a fostului
Cu neveste de oieri, haiduc. Totusi intr'un text pe care il avem din
Ctin' pei una jos o laser' Bolvasnita, satul in care a fost omorât Mantu
It sar ctite scud 'n braid; ni se pare semnificativ faptul, cd tocmai aci nota
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMÂNEASCA 41
/Tali este depsitä in mai mare masuraVecat in Bldsteimau dz'in gura mare
celelaite sate. Haiducul a fost ridicat fárä exa- Un bleisteim cu vorbe grere,
gerare, in randul unor figuri supranaturale. 0 Greta gi plin'e dz'i tare:
concluzie sigurä nu se poate trage. Dar se va- - Dobitocure spurcat,
deste o tendintä de trecere spre alt gen. Afir- Manta zace spernzurat
matia e cu atat mai indreptifitä, cu cat i se Dz'e trei zire n'e 'ngrupat
atribue eroului tsprävi, ce tree dincolo de rea- î dz'e lame tot zoitat
Mate. Faptul ne mina' sá credem, contrar rnultor Iar tu it 'eau(' dz'e meincat;
opinii, ca.' se creazá un curent de revenire la Mantu zace suprun fag
baladd. Legenda pare mai putin imbralisata, iar Toats'e ciorire îl trag;
pe alocurea, cum e i cazul de fata, e chiar Mantu std cu limba scoasei
ptiräsitä. $1 far' dz'e came prii oasei;
Däm loc si textului din Bolvasnita, din care Mantu std far' lumdnare
reese acest hicru: Si fdr'o razei dz'e soare;
Sus in viiru codrului Haide cale bldstdmat
Pafts'e calu Mantului, Sd 'ngrupdm acu prci Manta
Dz'e don: Izaiducului Sd ni-alduiascd tot natu ;
In beitaia vântului Sd-i punim lu Manta cruts'e
Iel pasts'e si sei reinegts'e Si la ia o luminioard
Dar mai reiu s bolandf dsrse Cum trdb'un voinic sei moard.
Inima sei preipeidz'egts'e Audz'e murgu bldstdmu
Cd pei Man(u nu-1 gdsdsts'e; î pornests'e nebunegis'e
Nu-i Mantu. haiducu, nu-i Pan' la Mantu nu s'opregts'e;
Vai seiraca viata lui O groapd mare scobegts'e
Prisdratd cu. neicaz Cu copita lui cdiegts'e
Si cu cu lacreimr pei obraz ; Prä voinic frumos 1-apucd
Toats'e fapts'ele lui bune Cu peinuintu li astrucd,
L'or profeicut in teiciune Un mormânt acolo face
Toats'e fapts'ele frumoasei Pintru Manta care zace
Az' ror putreizilt dz'e oast' 1; Calu apir sd tot duts'e
S'o beitut cu iernire Lu voinic sa-i cauts'e crave
Ca sit' facd binere Si miergând prd drum la mire,
S curme nevoire Iaca cine-i idsern care?
La toats'e neiroadz'ere Ortacu1) lu Mantu drag
Si la tot omu sdrac Ts'e ro speinzurat ds'e fag
Pel o visit cdts'e-un liac - Ho-ho, ho-ho, murgure
Sa-i curme durerire Dz'e (s'e bat ceireitire
Sd-i albiasc zirere ; S'ocolegts'i poienile ?
td calu lu Manta std Veno sei 'ncalic prei (s'ine
Si sei glad pd coastd Sd mergi la Manta cu mine ;
.Fi vedz'e muierile, Calu and audz'e-aga
A lu Mantu meindrire S'opregts'e in loc î sta
Cu ciocu1) kr dz'esplets'it Si un pic cd sei geindz'ia ;
Cu pru lor incâlts'it; PM' misdl iel tdbiirdsts'e
Veniau in codru plângeind Cu copita il pliznegts'e.
Dupd Manta ; - Vez' asa ortac pdgiin
Când vedz'lau calu pdscând Cd m'ai ldsat fdr' stdpiin
Ca gi oece cal die rand Stai ca Mantu ne 'ngrupat
Dz'e toaki lumia zoitat2);
N'ai sts'iut sei fi credincios
1) cloc : legatura pärului. Vine probabil dela dour"
prin eliminarea lui n", desi se pare prea putin verosimil.
Mai degrabá ne mänä la cuvântul coc", cu care are i in- 1) ortac= tovar4.
rudire semanticá. 2) zoitat = uitat.
www.dacoromanica.ro
Tdudlegis'e-ts'e pre! jos. La inm ArnAntarea haiduculul a luat si ea parte. N'o fost
.5i spuniindu-i calu-ant spanzurat. L-o Impuscat un tovarifs al lui, cumpilrat de
dusmani).
Infro groapd-1 prdvdlia
.5i orlacu duhu-e da Procesul motivului tut Mantu ne sta dovadä.
Ca lu 'n lumi-atunci pleca L'am infattsat sumar, asa cum ne ingadue si spa-
Zaluind fi necheziind tial, pentru a dovedi, cum un räsvratit impotriva
Dupd stdpiin alergiind imprejurarilor sociale, un asa zis Izaiduc, devine
Prd loats'e cdrcirite simpatizat de popor, care-1 ridicit mai presus
In toats'e poienite de fiintele naturale. In ultimii ani ai !deceniului
Ciintau tocds'e feis'ete; trecut Pdtru Mantu imitand pe vestitii haiduct
Nu-ie, nu-ie, Manta nu-i de alti data at Banatului, a scormonit imaginatia
L-o pufeat ortacu lui. poporului si cel path' In acest tinut, a prilejutt
(N o t a : inf. Maria Zarie de 37 anl, nu stie carte, ca- o revenire la baladfi.
satorld, dln Bolvasnifa-Severin. Cantecul, dupa declarafla
informatoarei, s'a facut in popor, dupä ce a murit Mantu. D UMITRU IMBRESCU
RECENZH
Monografia Liceului Gh. Lazar'. din Bucu- movati (76,86%), 5179 repetenti (14,07%), 3336
refti 1860-1935. Cu prilejul implinirii a 75 de retrasi (9,07°M. Repartizati dupä profesiunea
ani dela infiintarea lui. (Bacuresti 1935; 769 pg.). pärintilor, elevii au provenit din urratitoarele
categorii agricultori 2526 (6,860/e), cornercianti
Liceul Lazar", una dintre cele mai vecht $t 7587 (20,63%). tndustriasi 344 (0,93%), meseriasi
mai serioase institutii scolare dela noi, a pu- 2766 (7,52°/e), functionari public! 12665 (34,42%),
blicat sub ingrijirea d-lui L Zamfirescu $i cu proprietari urbani 2111 (5,74°/e), prof esiuni libere
colaborarea profesorilor si elevilor sal, dintre 4776 (2,98%), diverse 4020 (10,92%). Structure
care atatia sunt figuri Insemnate ale vietit so- populatiei scolare dupa nationalitatea elevilor :
dale si culturale romanesti, o monografie, in Romani 30496 (82.88%), Evrei 5413 (14,71%).
care se infätiseaza pe larg si cu malt material Arment 30, Bulgari 39, Greci 147, Ungurt 129,
documentar, activitatea sa de 75 de ani. Direc- Francezi 49, Germani 304, diverse 188. Struc-
toral liceului, DI. Mihail Stoicescu, unul dintre ture populatlei scolare, dupa confesiunea ele-
cel mai distin5i prof esori pe care ii are tare, vilor : ortodocsi 30769, mozaici 5413, catolici
meritä sa fie f elicitat pentru aceasta initiativa. 577, protestanti 36. Lucrarea cuprinde apoi :
Dar nu numai prilejul acesta rar in viata tine! lista profesorilor dela infiintarea scolii ¡Ana
institutit scolare romänesti si puttnta de a pre- acum, cateva pagini inchinate fostilor elevi mortt
zenta un bilant atat de rodnic, ne face sa ne in razboiul pentru intregirea neamului ; intere-
ocupam de monografia aceasta, ci st f elul cum saute aminttri, evocari, figuri, curente, mo-
este alcatuita. Ea poate servi de model altor mente" scrise de fostii elevi ai liceulut (D-nii
scoli, care vor voi sit-st publice si ele mono- Mircea Djuvara, Dr. C. Bacaloglu; Mihail si
granite. Virgil Mora, Tudor Vianu etc.), activitatea co-
Directorul scolii, Dl. Mihail Stoicescu, arata mitetelor scolare, aspecte din viata de azi a
semnificatia acestei sarbatorirL Cateva randuri scolii, personalul actual al liceului 5i cite un
stint inchinate, precum se cuvine, tut Gh. Lazar. rezumat in limba francezä, germana si englezä.
Dl. I. Zamfirescu semneaza un stadia cuprin- In chipul acesta Monografia Liceului Gh. Lazar
zator intitulat : Contributii documentare si in- este mai malt cleat o simpla publicatie ceruta
terpretative peutru istoricul Liceului Gh. Lazar". de o sarbatorire ocazionalä, ea este, independent
Urmeazi Cateva date sí interpretart stattstice". de aceasta, o contributte deosebit de pretioasa
Aflam de aid ca dela infiin(area lui st pan& la istoria scolii si a culturit romanestt.
acum, numitrul elevilor Inscrisi la Liceul Gh.
Lazar este de 36795". Din acestia: 28279 pro- Traian Herseni
www.dacoromanica.ro
DOU.k MONOGRAFII DE JUDET grafie a judetului In totalítatea lui si s'a strä-
duit sit string/1 si sA Infätíseze date valabile
E bine ci apar din ce In ce mai multi cer- pentru intreagi aceasti realitate, Incit cititorul
cetAtori ai realitätilor sociale dela noi, cad' chiar se alege la still-sit cu o imagine unitari si pre-
dacä ei nu ízbutesc, din lipsa unei pregAtiri cisi a lucrurilor. Si-a fixat apoi in chip hotArit
stiintifice de spectalitate, sä dea la iveali Intot- punctul de vedere ; s'a mArginit la cel social-
deauna lucrári desävirsite, ajung incetul cu in- economic, pe care 11 stApineste printr'o lade-
cetul sä stringl un material pretios, cu privire lungatA experienti.
la toate colturile tärii, si sA ajute pe calea In schimb a cAutat sä fie cit mai complet
aceasta si operele de sintezi si generalizare In aceastA privintä. D-1 Ferencz a procedat toc-
stiintificä. Totusi, ca materialul acesta sä poati mai dimpotrivä. D-sa nu si-a impus nici o limiti,
fi intrebuintat $i cu usurintä si cu folos, ar tre- nici iu timp (monografia poartä subtitlul : din
bui sl fie cules cel putin dupá un plan de lucru cele mai vechi timpuri pia. In zilele noastre")
unitar, in spiritul aceleiasi metode. si nici ca aspect (cercetarea vrea sa fie absolut
-Aid el se intimpli di, desi consulti lucrAri completä) desi se simte o preferinti pentru
nitscute din preocupAri asemänitoare, sil nu 0- istorie. Din pricina aceasta izbuteste si dea
segti totusi nici o legAturi mai adincit !titre ele foarte putine date. Dar ce e mai ciudat, d-I
si sä ti se zadArniceascá ori ce incercare de Ferencz nu trateazä cleat In foarte putine pa-
comparatie s1 deci de folosintA stiintificii. Faptul gini, abia sapte, despre Chic in genere, la care
acesta e invederat cu prisosinti de cele doui putem acläuga 3 pagini despre istoria judetului
monografii de judet, una romineascii : Mono- si 3 despre numele lui. Incolo d-sa lush% tiir-
grafia social-economicii a Judefului Teleorman" gurile si satele din Chic, anume 65, Inchinind
de Chrisiache Gh. Milian, (Turnu-Mägurele, 1935 fiecArula cite o jumätate de pagini sau cite o
- 152 pag,) si alta ungureascA Csikvármegye paginA, rar mai mult. Astfel attain despre fie-
Monografiája (Monografia Judetului awl de care din ele citeva date cu totul sumare, care
Ferencz Béla (Miercurea-Ciuc 1935 - 88 pag.), nic1 cel putín nu privese mereu aceleasi lucruri,
pe care vrem sl le infitisäm. Ca material, nici dupl cum a putut sA le stringä, cu totul la In-
una din lucrArile acestea nu este lipsitä de in- timplare, autorul. Se repetä numele familiilor
semnAtate. Cititorul poate afla multe lncrurl de- strivechi, numArul scolilor, al bisericilor, al
spre douä judete din Rominia, pe care poate invätätorilor si al preotilor si incit vre-o citeva
nu le-ar OM in nici o alti lucrare. Din acest date asemänitoare. Rezultatul e cA la sffirsitul
punct de vedere, al unui interes restrins, cum cArtii cititorul allA cite ceva, prea putin, despre
este desigur cunoasterea unei realitäti sociale fiecare comunA in parte, dar nu aflA nimic sau
concrete de dragul cunoasterii sac a realitätii aproape nimic despre judetul propriu zis, cum
insesi, amindouä monografiile amintite pot fi ar fi avut dreptul sA se astepte. Datele de an-
considerate ca pretioase. Dar pentru scopurile samblu care f ac valoarea cArtii d-lui Milian, aici
stiintifice, fret:ode si o spunem deschis, numai lipsesc aproape complet. Monografia d-lui Fi-
monografia alcAtaitä de d-1 Milian prezintA o rencz, 1mpotriva titlului care ne amAgeste, nu
valoare oarecare. Nu ne mirl cA ea a fost cin- este o cercetarc a unui judet ca unitate de vigil'
stitä cu o prefatä de d-1 N. Iorga si de un pre- socialä, ci o colectie de mi -A monografil sitesti,
miu al Academiei Roraima, pe temeiul unui ceea ce este cu totul altceva. Ca sA repetám o
raport alcituit de d-1 Simion Mehedinti. Cartea vorbi de duh, d-sa n'a vizut pidurea din pri-
aceasta, fArA sä realizeze o conceptie monogra- cina copacilor". 5i-atunci se Intelege de ce spu-
ficA integralä, cum este de pildá, a Institutului neam cA exist& monografil In aparentA cu acelasi
Social Romin, este totusi o lucrare buni, care subiect, care in realitate nu merg si nu pot fi
poate f1 cititA cu folos $1 de oamenii de stiintä. folosite ImpreunA. Intre cele doul procedeurl
Deosebirea aceasta de valoare intre monografia amintite noi preferAm pe al d-lui Milian. Dar
Teleormanului 41 monografia Clucului nu-si are credem cl ar fi si mai bine, dad. s'ar adopta
originea atit In deosebirea de härnicie si price- de cAtre toti cercetitorii monografiei aceleasi
perea autorilor, cAci in privinta aceasta nici d-lui planuri, aceeasi metocIA si aceeasi tehnici de
Ferencz n'am avea s5.-1 imputim prea multe, lucru. S'ar ajunge la rezultate inteadevir de
cit mai ales in metodele de lucru intrebuintate. valoare pentru stiintii. Nu existi nici cel putin
D-1 Milian sí-a propus si alcituiasci o mono- scuza cA asemenea planuri, metode si tehnici
www.dacoromanica.ro
nu extstä. Institutul Social Roman le-a adus de de rudenie 5i perioada exacta a activitatii lor
mult la cunos tin ta cititorilor in lucrari speciale, stint greu de stabilit, dar datele culese fac
ivite din leo experienta stiintifica indelungata, cu puling presupuneri destul de intemeiate.
colectivi sí riguros verificati. Traian Herseni Nu ne rämane decat dorinta ca DI. Literal si
VALER LITERAT: Biserici din Tara Oltului continue munca inceputa si sä dea la iveala si
Si de pe Ardeal" zugravite de o familie de alte lucrad in legaturi cu preocupirile D-sale.
pictori (Cluj, 1935. 54 pg.). Traian Herseni
Aparitia din ce in ce mai frecventa a lucra- UN MONOGRAF1ST AL TINUTURILOR SA-
rilor de mare migala, de trudnicä iscodire a CUE$T1. - D-1 Dr. Vasile Stroescu, harnicul
faptelor concrete, in toate amänuntele lor, este presedinte al Caminului Cultural Marele Voevod
un semn imbucurator pent ru tare noastrii. In- Mihai" din Covasna, judetul Trei Scaune, are o
seamnä ca perioada generalizarilor pripite, a foarte frumoasä pasiune, monografista prin exce-
impresiilor de suprafatii si a lucrarilor de in- lenti : aceía de a cerceta stiiatific partea de tari in
spiratie pur carturareascä, e pe ispravite. Ne care träeste, in scopul unei lupte de ridicare
apropiem desigar de mai multä maturitate stiin- nationalä.
tifica. Ies la ivealä de pretutindeni contributii Sub forma unor f oiletoane publicate in diverse
de amanunt privitoare la viata noastra etnica, ziare, Domnia sa publicä, pe rand, cateva din
obiceiuri, cantece, zugravi de biserici, mestesugari
rezultatele la care ajunge. Astfel in Natiunea
de arti, alcatutri sociale si la atatea altele, de Romani, Cluj Anul IX, 1 Noembrie 1935, gasim
toate f elurile. Printre acestea trebue sä insemnim
un articol Reromanizarea secuimii cazul co-
si lucrarea D-lui Valer Li terat, publicatä mai
munei Dobolii de Sus din judetul Trei Scaune".
intai in Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice
In aceiasi Revistä, Anul IX din 26 Noembrie,
(Sec(ia pentru Transilvania, Vol, IV). Comuna Tamasfaläu". Intr'o brosura, nedatatii,
D-1 Valer Literal a cercetat cu ravna si cu formind un extras din acelas ziar, Natiunea Ro-
pricepere citeva biserici din Tara Oltului si manä, avem Monografia comunei Peteni, judetul
de pe Ardeal" (malul drept al Oltului), sta- Trei Scaune". 0 altä brosura, aceiasi editie,
tornicind urmele de artä lasate de mai multe trateaza despre ,,Monografia comunei Surcea,
generatii de zugravi, toti din aceeasi familie, judetul Trei Scaune".
Grecu din Sasaus. A cercetat astf el cu dea- Iar in ziarul Neamul nostru", foaie sapta-
manuntul zugräveala bisericilor ortodoxe din
minall a Romanilor din tinutul secuizat, pentru
Arpasul de sus, Arpasul de jos, Colun, Särata,
propaganda nationalä, cultura, stiinta si arta",
Voivodenii mid si a celei din Säsäus, satul zu-
avem la rand trei foiletoane, in numerile din 1,
gravilor. Descrierea picturilor si cele cateva
12 si 19 lanuarie 1936, cuprinzand date cu pri-
reproduced fotografice dovedesc cu prisosintä
vire la Monografia comunei Pave.
a lucrarea aceasta isi meriti osteneala. DI.
Fiecare din aceste foiletoane cuprinde date
Literat a cautat sä afle stiri despre zugravii
acestia si de la urmasii lor, Inca in viata. D-sa inteadevär interesante, cu atat mat mull cu cat
ele se ref era la un (brut a &Anti situatie deose-
stie apoi ca existä si alte biserici zugrävite de
aceíasi mesteri, pe care desigur a n'ar fi fost bita pentru interesele noastre nationale nu scapa
nimänui. Adaogam la activitatea D-lui Dr. Stro-
rau sa le cerceteze, ca sä gu lase nid o lipsä,
dar n'a izbutit sa le vadä si nid cel putin sä le escu 5i un ghid al Covasnei.
determine pe toate. Munca Inceputa rm-si pierde Dorim d-lui Dr. V. Stroescu sa-si gäseascä
prin aceasta rostul, numai ea ea va trebui dusi mai multi tovaräsi de lucru, sprijin si ajutor
odata pfina la caplit, de DI. Literat sau de un din partea cui trebuie, astfel ca toti intelectualii
altul. Contributia de acum fixeaza cateva nume, din acel tinut sit' contribuie la alcatuirea unei
cfiteva date si citteva zugrilveli bisericesti, care monografii a regiunii Intregi, complete, depHn
merita sä fie completate cu vremea, lamuritoare si deci de mare eficacitate pentru
Dintre zugravii in discutie, se cunosc Joan si actiunea noastra nationall in Säcuime.
H. H. Stahl
Alexandru Grecu (pela 1806), Neculae Grecu
(pela 1804 - 1815) si fiul sail Neculae alui MONOGRAFIA COM. BALANESTI JUD. OLT.
Neculae Grecu" (pela 1810), Gheorghe Grecu D-1 Pavel Vitänescu ne trimite un manuscris
(pela 1820) si in sffirsit Vasile Grecu (pela 1871), alcatuit din 5 caete cuprinzind o monografie a
care a tnvatat mestesugul dela tatäl säu. Gradul Comunei Bäliinesli din Judetul Olt.
www.dacoromanica.ro
Foarte indreptätite gasim cuvintele pa care tnformatti cu putinta : o prima park a mat inult
D-sa le spune in prefata lucrarii : Comuna Ba- sociologicA, tratind probleme de miscarc a popu-
länesti neflind o comunä de mosneni, cu acte si latiei, economie etc. precum sí folklor. Totul
documente, traditii, nici asezata in vre-o locali- este ilustrat cu extrem de multe fotografii, dintre
tate istoricA st nici cu vreun fel de importantä care cele ale uneltelor de pildä, sunt cat se poate
deosebitä, aveam credinta cA monografia ei nu de folositoare. 0 a doua parte a cartil - si cea
prezintA interes. De aceia cu greu m'am apucat mai mare - este exclustv istoricA. In general,
de lucru, cu toate cä aveam ceva material adu- putine pagini din aceasta carte sunt zadarnice.
nat in acest scop, incA dinainte de räzbot. Cele mai multe din pietrele rämase" pe care
Lucrind insä, m'am convins cal ma inselam le-a straits autorul, meritá din partea oricArui
cu totul, eaci, cu ocazia aceasta am aflat lucruri cercetAtor al vietii sätesti o atentie cu totul de-
foarte interesante, cart nu-mi puteau trece prin osebitA, asa dupä cum observä cu deplina drep-
minte chi ar exista si am cunoscut cu adevtirat tate d-1 Profesor Iorga in prefata pe care o scrie.
comuna in care träesc. De aceia indemn cu toatä Subliniem din aceastA prefatl afirmatia cAnu-
stäruinta pe toll colegii invätätort, precum si pe mai pe baza a sute de astfel de studii se va putea
toti intelectualii satelor, sä faca monografia co- face cândva märeata opera care va \Tacit tu furor
munei lor, asigurindu-i cä, oricit de neinsemnatä MA originalitate cuprinde viata satului nostru".
ar fi comuna, vor afla lucruri interesante, unele WA un land care de la inceput a stat la
nebänuite chiar, si cA, dactt nu vor putea face temelia intregii actiuni monografice si pe care
cine stie ce opera', vor face neapärat un mare cu ()rice prilej cercám a-1 face sa tvAtascA aetiv
serviciu comunei si vor avea un indreptar in ac- in sufletul sí mintea cetitorilor nostril : numai
tivitatea tor pentru ridicarea sätentlor." prin munca noasträ si a tuturor, monografisti
Inteadevär, lucrarea d-lui Vittinescu este o izolati din toatA tara, ori strinsi laolaltil in gru-
dovadA vie a folosului oricarei monografii. Orga- pAri mai mici sau mai mari, vom putea alcatui
nizatä sistematic, conform metodei d-lui Profesor Stlinta Natiunei noastre romfinesti. H. H. Stahl
D. Gusti, sunt nenumArate lucrurile de pret pe
care le cuprinde aceastä monografie. 0 MONOGRAFIE DIN 1903. - Primim din
Vom cauta a publica, mäcar un fragment, partea d-lui Atanasiu, ziarist, manuscrisul unei
inteunul din numerele viitoare ale Revistei de monografit alcAtuite de tatAl sAu, invätätorul
Sociologte. H. H. Stahl loan T. Atanaslu. E vorba de Monografia Co-
munei Hintästi, judetul Dorohoiu, scristi intre
UN TEZAUR DE MATERIALE MONOGRAFICE 1883-1903 ; (79 pagini, format ministerial).
D-1 Petra Tiucra-Pribeagul scoate la iveala o E de la sine inteles cA o asemenea monografie
carte de o importantä deosebitit : Pietre rämase, of erä un prilej interesant de a ne reaminti de
contributie la Monografia judetului Arad" (390 intreaga muncl monograficA fäcutä de harnicti
pagini, Imprimeria CAilor Ferate Române, Bu- invAtAtori starniti la muncä de campania de mo-
curestt 1936). nografii inceputä de Ministerul de Domenii de
FArti indoialfi, Monografia Räsinarilor scoasä pe vremuri. Dupä o scurtä inflorire, miscarea
pe vremurt de Päcali, rämâne cea mai bunä aceasta a pierit. Si asa cum erea, se afla incA
dintre monograftile publicate pâttä acum. Totusi departe de ce ar trebui sA fie o adevAratA mis-
si cartea d-lui Puera-Prib'eagul poate lua loc de care monograficA. Totusi citä mimed si MA
cinste in rândul celor mai bune dintre ele, desi bunä credintä nu gäsim in sträduintele de atunci I
cartea sa nu este o monografie propriu zisä, ci MAcar dacA cei tineri de azi, ar avea aceiasi
in prim loc o adunare de materiale diverse care rivnA si ar sti adAoga, sufletului rAmas acelas,
ar putea ft folosite intr'o viitoare monografie. priceperea in treburile monografice, pe mäsura
Insä acest material strins, in cea mai mare parte noilor InvätAmintepe care ni le poate da sociologia.
a sa, intr'un singur sat, anume NAdlacul, asezat Ne intrebAm : intelectualti de astäzi ai Han-
la cAtiva kilometri doar de frontiera de vest, tAstilor, nn cred cA ar fi bine sA reia monografia
este cat se poate de bogat. Lipseste acestei arti din 1903 It sä o duel la un bun sfarsit ? Ar
numai un plan de organizare, o sistemä, ca sii avea, fatä de alte sate, un avantaj necontestat :
fie desavarsitä. acela de a gäsi gata strinse date cu privire la
Materialul, ca atare, insA este exceptional de vremurile de acum 30 si ceva de ani.
bun. GAsim in aceastä carte, cele mai diverse H. H. Stahl
www.dacoromanica.ro
GEORGE SOFRONIE: Principiul nationali- fie corectat cu principiul realizdrii unei pact
tattle" in tratatele de pace din 1919-1920. (Edi- durabila. In fate complexului de factor! etnici,
tare ziarului Universul" 1936 ; 261 pg,). politici, economici, spirituali, s'a elute! solutia
In istoria transformärilor teritoriale ale sta- care asigure durabilitatea picii. Asa trebuesc
telor europene, gasim, ca principii caläuzitoare- Intelese mandatul international si protectia mino-
in elaborarea tratatelor de pace - principiul ritätilor, pentru care s'au luat o serie de garantii
echilibrului puterilor, principiul legitimitätii di- constitutionale sau internationale. Interesante de
nastice, principiul coimpertirilor i - cel mai relevat sunt lacunele problemei minoritätiler,
nou - principiul nationalitätilor. Apärut timid toate in defavoarea statelor in cauzä.
si partial in marile tratate din sec. XIX, principiul A doua tema a lucririi este analiza pozitiei
nationalitifilor ajunge sá eibá un rol hotáritor integritätii noastre nationale in fate aplicärii
in tratatele incheiate In urma räzboiului mondial. principiului nationalitätilor, pe de o parte, pre-
Faptul constitue un adevärat moment istoric, cum si in fate actiunii revizioniste Intreprinsä
pe care dl. prof. Georga Sofronie 11 analizeazä mai ales de Unguri.
in cartea de fati, cu un indoit gind o pre- Integritatea noasträ nationalä este rezultatul
zentare generalá a problemei si o privire spe- unui lung proces istoric, ale carui principale
cialá a aplicärii principiului natiorralitätilor la momente opresc atentia autorului. Statul nostril
intregirea noastrá nationalä, pentru a conchide n'a fost creiat de conferinta pacii, ci aceasta a
la netemeinicia actiunii revizioniste maghiare. avut in fata ei un popor gata unificat, cu o
Cartea incepe cu o cercetare istoria a prin- vointi colectiva de a trai ca stat liber, asupra
cipiului. Desi ca fapt problema nationalitätilor cáreia nu s'a putut formula aid o Indoialä.
poate fi gäsitá cu mult timp in urrni, sub as- Declaratiile de unire - in plinä concordante ca
pectul sari juridic si sub aspectul solutiondrii principial wilsonian al liberei determineri- ale
practice, e nota. Ca principiu creator de state Basarabiei, Bucovinet si Transilvaniei au fost
n'o gäsim decal in rezboiul mondial, Puterile fapte implinite la data Inceperii tratativelor de
aliate au afirmat cit lupta lor a fost o lupti de pace. - Dace avem in vedere si realitatea etnicA
eliberare a popoarelor, iar prin organizarea si istoria-aleturi de modalitatea proceduralä-
pacii trebuia se se 1mpiedice orice impietare se poate afirma ch Romania constitue un exemplu
asupra dreptului de autodeterminare a acestora. clasic de aplicare a principiului nationalitätilor.
Conceptul de autodeterminare a popoarelor Urmeaza analiza argumentelor maghiare, gru-
pune o multime de probleme asupra cärora pate in argumente de fapt sl argumente de ordin
conferinta pacii a stäruit indelung, cautând sa juridic.
aducá solutia cea mai dreaptä, avind In vedere Departe de a onora principiul nationalititilor,
numai realitätile etnice si istorice, ferinclu-se cum pretind Ungurii, argumentele lor 11 cake:.
atilt de aplicarea absolutii si in abstracto, cdt In contra argumentelor de fapt retinem done
si de ispita de a face o pace räzbunätoare. Nicio- märturii. Intiia este a contelui Stefan Bethlen
data, in cursul istoriel, nu a fost invingätor mai care afirma, in 1910, O. pe pämintul Transil-
generos cu Invinsii decit au fost invingatorit din vaniei Rominii au o superioritate numerici ce
räzboiul mondial" (Take Ionescu). In primul sdrobeste totul". A doua este aceea a prof.
rind, autodeterminarea implice desprinderea Labat dela Universitatea din Georgetown, care
voinfei colective care se poate efectua prin pune in fate' pretentia Ungurilor de a absorbi
practice plebiscitului. DI. prof. Sofronie anali- zece milioane de nemaghiari, pentrucl done' mi-
zeazá toate cazurile in care s'a recurs la ple- Hoene de Unguri sunt respinditi in cele trei
biscit, precum si toate modalitätile in care s'a state ale Midi Intelegeri.
socotit ci ar da cele mai exacte rezultate. Alte Ne pare rAu eA nu putem reda aid analiza
ori, vointa colectivA fiind suficient de vie, n'a argumentelor de ordin juridic pe care le aduc
mai fost nevoie de plebiscitul propriu zis, (in revizionivtii. Ele se pot grupa clupl cele douä
aceste cazuri avem asa zisul plebiscit de fiecare puncte de plecare: art. 19 al pactului Soc. Nat.
zi). Realitàtile etnice din Europa sunt de asa si scrisoarea Millerand. Atragem In mod deo-
nature', incit aplicarea absolutil a principialui sebit atentia asupra acestor analize, care ne pun
nationalitätilor n'ar educe cleat haos. Din aceastä In fate' aspectul de lupti revizionisti, folosit in
cauzA sarcina conferintei pica n'a fost deloc deosebi, clei de realitatea etnici Ungurii au tot
usoarl. Principial nationalititilor a trebuit si interesul si nu aminteascl.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 4'7
Concluzia autorului, in acord, de altf el, cu a el aceste rectificari eventuale nu se puteau

majoritAtil cercetAtorilor, este ci art. 19 nu se depfirta prea mutt de linia granitei oficial fixati.
ref erä la statutul teritorial. Aeesta rämine o Asemeni rectificAri s'au i produs la frontiera
clauzA aplicatd. Alte interpretAri ale tratatelor ungaro-iugoslav6. Na trebue sA se ulte cA la
si ale pactului S. N. duc de asemenea la nete- fixarea definitivA a frontierei romino-ungare
meinicia sustinerilor revizioniste. comisia respectivA n'a intdlnit nici un caz care
La fel sunt combAtute afirmatiile cA tratatul s'o determine sit' propund vreo modificare in fa-
dela Trianon ar fi Inspirat din rAzbunare, el a voarea Ungariei.
ignorat vointa popoarelor fostei monarhii austro- Toate problemele amintite aid sunt desvoltate
ungare si cA ar sparge unitatea economicA a pe larg, in lumina isvoarelor. Cartea prezintA
Europei centrale. astf el o bogAtie de material care o face foarte
Cat priveste scrisoarea presedintelui Millerand folositoare, atilt pentru orientarea generalA, cat
este destul sA amintim cA insusi autorul ei pre- si pentru faptul cA poate oferi puncte de ple-
cizeazI ulterior cA modificArile eventuale de care pentru noi cercetAri si noi perspective in
care e vorba ar fi putut avea loc numai in problematica atat de actuall a principiului na-
timpul operatiilor tehnice de delimitare pe teren tionalitAtilor.
a frontierelor. Dealtfel alte documente precizeazä Dumitru Dogaru
INSEMNARI
Activitatea monograficii a Institutului Social lorul (DI. Gh. Atanasiu); folclorul religios si as-
Banal-Crisana. Vara aceasta, dela 14 August la tronomia populará. Sectia economicA a studiat :
5 Septemvrie, Institutul Social Banat-Crisana, cu gospoddriile tArAnesti (D-nii N. Dochita, inv. V.
sediul la Timisoara, a intocmit cu o echipä pu- Andrei si D. Ionescu); proprietatea ; cheltuelile
(arnica si bine pregAtitA, monografia comunei Po- etc. Munca, odihna in gospodArie si igiena per-
jejena de jos, din j. Caras. 0 par to din rezuita- sonata au fost cercetate de D-nele Percea si
tele acestor cercetAri vor apare 4i in revista 4i Dr. Secosan. S'au organizat si lucrAri practice
noastrA, pe mAsura ce vor fi prelucrate, totusi In legAturA cu gospodAria tArAneascA (bucAtArie,
tinem sA comunicam cititorilor cel putin numele curAtenie, sfaturi, etc.), de cAtre D-soara S. Chi-
celor care au participat la campania aceasta mo- soazan, maestrA de gospodArie, Tot alci s'au ur-
nograficA í problemele care an fost urmArite. mArit cooperatia si regimul pescAriilor de cAtre
S'au studiat starea sanitarA, manifestärile spi- jud. I. Jivan, Dr. A. Grozescu si Grigorie
rituale, economice juridice i administrativ-poli- Ion. Sectia social-politica, sub conducerea D-lui
lice ale satulut. Aceste cercetAri au fost prece- A. Brudariu si compusa din D-nii Dr. C. Grof-
date de o anchetti statisticA, intreprinsA de o sorean, Dr. I. Jivan si Dr. A. Grozescu (toff iu-
echipA compusa de Dl. Avocat I. Negru si aju- risti), a cercetat legislatura si obiceiurile, siste-
toarele sale D-rele studente M. Sora si P. Murat. mul de proprietate i transmiterea ei, cAsAtoria,
Echipa monograficA propriu zisl a lucrat sub relatille familiale, etc. Sectia juridicA, formatA
conducerea d-lui Dr. Grofsorean, despre care din aceeasi membri ca i cea social-politicA, aju-
am mai avut prilejul sA spunem lucruri bune, tati de D-nii avocati I. Negru sí L Tenchea, pe
Bind o personalitate culturalA insemnatA a Ba- langä cercetAri, a dat sí consultatii juridice. Sectia
natulut. Echipa aceasta a fost lucadratA in mai medico-socialä, compusa din D-nii medici Dr.
multe sectii. Sectia culturalA, condusä de d-I Dr. Iosif Nemolanu, Dr. I. Prunes, Dr. I, Mafia, avind
L Miloaia, directorul Muzeului BAnAtean din ca asistente pe D-na Dr. L Prunes, D-ra V. An-
Tfmisoara, a cercetat biserica (preotii M. Sora, drei si D-soarele L. Pop. L. Horea si R. Topan,
I. OrAvitan, G. Cotosman, G. Sepe(an si parohal instructoare la Central pentru ocrotirea copillor
local Vasile Blaj); scoala (DI. inv. M. BucAturA din Timisoara, a studiat starea sanitarA a copiilor
si Inv. local A. Cojocaru); arheologia si istoria si a dat consultatii medicale. In aceeasi sectie a
(D-nii Dr. I. Miloaia si prof. Ilie Ghenadie); foie- lucrat o echipl de chirurgie si ginecologie (DI
www.dacoromanica.ro
48 SOCIOLOG I E ROMAIVEASCA
Dr. N. Sccosan, asistat dc D-na Dr. N. Secosan rca intcrioarelor, Troitele, V. Adiasevici : Arta
st de Dl. G. Grofsorean. student In medicina ; o covoarelor.
echipá pentru borne venerice (DI. Dr. Major, aju-
tat de D-nii Drd. T. David, inv. Maxim s: Const.
Drägan, student ; o echipg stomatologica (D1. Dr. Cercul Siudenfilor in z.-.ociologie de sub con-
Nerva Drggan, ajutat de DI. í D-na Cnap); o ducerea D-lui Traian Herseni, si-a reluat activi-
echipg de medicing veterinarg (D-nii Dr. D. Radu tatea, printr'o sedinta de deschidere, in ziva de
si Dr. L Tinca, ajutati de D-na Dr. D. Radu; un 20 Noemvrie a. c. Programul pentru anul 1936-
echipier pentru alimentatie (D-ra Olga Tuzenco) ; 1937 isi propune sg duca pang la capat lucrgrile
o echipg pentru igiena casei (D-1 Gh. Atanasiu incepute anul trecut. Cercul va tine sedinte tot
si D-ra V. Andrei). Gospodaria i contabilitatea la cloud saptgmani, Miercurea dela 10-12 dim.
echipei monografice a revenit D-lui G. Ionescu, in Sala Seminarului de Sociologie, In care se
contabilul Sc. Politehnice din Timisoara. vor discuta in continuare curentele sociologice
Echipa monografica dela Pojejena a mai in- contemporane. Anume curentul psihologist, re-
treprins i o vie actiune culturalg sezgtori, con- lationist, naturalist (geografic si biologic), istoric,
ferinte, daruri de cgrti si tablouri, premii, sociologist, universalist, noologist si fenomeno-
troite, o expozitie etnografícg si lucrari publice. logic. Se vor intocmi in acelasi timp referate
(Dupg. raportul Institutului Social Banat-Cri- despre revistele sociologice recente si despre
sana). cat-tile mai de searna care apar. Dupg termina-
rea ciclului de comunicgri in curs, se vor dis-
cuta orientarile politice ale vremii noastre. Se
continua deasemenea intocmirea fisierului central
Comunicdrile Insiituiului Social Roma din al tuturor publicatiilor de sociologie (cgrti 51
Basarabia. I. S. R. din Basarabia, de sub prese- reviste) aflatoare in bibliotecile din Bucuresti.
dintia D-lui Pan. Halippa, a organizat un ciclu
de comunicgri, urmate de discutii In cadrul se-
dintelor sale, ca rezultat al cercetgrilor mono- Activilatea Frdfiei Oriodoxe Romdne" din Ar-
grafice intreprinse la Niscani (jud. Läpusna). Inepiscopia Sibiului pe anal 1935-36. A apgru t
Was lista comunicarilor : la 23. X. 1936, T. Al. sub titlul acesta raportul prezentat adungrii ge-
Stirbu: Manifestgri economice la Niscani; 30. X, nerale, tinutg la Brasov in ziva de 27 Septem-
P. Stefiinuca : Biblioteci täränesti, D. Barbu : Pro- vrie 1936" de catre loan Sandy, presedinte 5i
bleme scolare la Niscani, Iurceni 'si Stolniceni ; Dr. Lucian Bologa, secretar general-si un extras
6. XI P. Guja si N. Lipcan : Cadrul cosmologic din Statuteie asociatiei mirenilor Frätia Orto-
la Niscani ; 13. XI., Gh. Macadonschl : 1. Mani- doxg Romang". Sectia sibianii a depus o activi-
festari juridice 51 politico-administrative, 2. Ca- tate deosebit de merituoasa pe taram religios,
tegorii sociale la Niscani ; 20. XI. Al. Arvat: moral 5i cultural.
Plante medicinale i plante ornamentale, M. Je- Comitetul central a publicat Revista Viata
nistea : Fauna si flora (Vopsitul cu buruieni); Ilustrati, a organizat plebiscitul contra Concor-
27. Xl. Pr. Paul Mihailovici: Istoricul satului datului si Acordului cu Roma si pentru repa-
Niscani, S. Rosca : Manifestäri religioase la Nis- trierea Fundatiunii Gojdu, a organizat conferinte
cani ; 4. XII., S. Bogo: Niscanií i Iurcenii in religios-morale cu caracter ortodox, a organizat
lumina datelor statistice, I. Toney: Oronizarea despartilmintele, a dat premit scolare, a alcfituit
zootehnicg a Niscanilor; 11. XII., Dr. V. Moro- un Proect de Regulament pentru organizarea si
van Geologia satului Niscani, N. Gustiuc : Agro- functionarea Despgrtämintelor etc. Despärtämin-
geologia Ntscanilor; 18. XII. 1936, I. Stoian : tele din tot cuprinsul Arhiepiscopiei s'au distins
Literatura popularg, I. Antonovici : Ornamenta- deasemenea printr'o vie activitate.
Sociologie Româneascg Noemvrie 1936 Anul I No. 11
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Sociologie Românească Revista Secţiei Sociologice A Institutului Social Român, 01, Nr. 11, Noiembrie 1936 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sociologie Românească Revista Secţiei Sociologice A Institutului Social Român, 01, Nr. 11, Noiembrie 1936 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SOC1OLOGiE

INSTiTUTUL SOCIAL ROMAN

Apare lunar, Exemplarul: 15 lei. Abonamentul anual pentru scoli si

Sarraut, in timpul vizitei pe care Maestatea Sa Regele a fäcut-o la Paris, afland de

Dach ar fi ca, intr'un cuvânt, sh caracterizärn scopul superior care ne cäläu-

culturale, Dorirn ca munca in Echipe sa fie pcntru tincretul nostru o scoalä de

Patine probleme s'au bucurat de o atenfie atât de stäruitoare in cercetärile

Ograda, in fundul cäreia e asezatä casa, este destul de incäpätoare pentru

Planul casei lui Ion S. Berbece

pang la pamant, cä sä se urce hameiul pe ele. Pe marginile acelula$i tarnat sunt

Planul casei lui Ion Gh. Negru

covati, o räzätoare §i o drotie (pentru ondulat pärul). Pe perete : un päretar. Pe

III. Gospoddria lui Ion D. Badiu

Planul gospodgriei lui Ion Badiu

Vedere generalá din Nereju

Grup de fete din Nereju

Bfitrâni din Nereju

MOHR C1106i1IC '

Obiecte din colectia I. Handrea

Colectie de ceramica a d-lui I. Handrea

dinspre miazhnoapte spre tniazäzi, de o grádina mare cu phpusoiu. (Vezi i planul

Planul casei lui Ion Badiu

puscg stribatä de vängtoare, un ceas stricat ; o cgmasä femeiascg, läsate in neregulg.

Planul casei Constandei Ternátoru

V. GospociAria väcluvei Maria M. Negoitä

Cercetärile privitoare la problemele in leggturg cu manifestärile juridice din

Un alt mod de dobandire a imobilelor este qi improprietärirea in baza legei

la tirguri, la baluri, la horä gi la povegti seara. De multe ori la simpla recoman-

viirsta cifre absolute cifre relative in °/o

1901-1910 1911-1920 1921-1930 1931-1933

8.1 8.5 10.1 5.7

3, Divorturi. Procentul divorturilor este favorabil influentat de adulterele pu-

1901-1910 1911-1920 1921-1930 1931-1933

0.4 13.8 16.2 7.9

4, Raptul, A dispärut aproape complect. Dintre cele 130 gospodärii cercetate

Cercetärile intreprinse asupra cauzelor concubinajului mi-au dat urmätorul

Anul la 100 nester' la 1 nastere

Total . 492 96 588

Anul la 100 nasterí la 1 nastere

Medulla datelor dupd tablouri sunt:

Tablonl I (1904-13) 49 10 59 15.7 6.6

Observ cá datele din tabloul II sunt influentate de räsboiul mondial (1914-1918),

EXPOZWILE DE VIATÄ SÄTEASCA DIN TARGUL MURE$

Zoilwrul : SI nu te Imbract cu negru cA at sA incerc $: pe atasta. Am fost la doctor la Ungheni

CANTECUL LUI MANTU LA GLIMBOCA

Concluzia autorului, in acord, de altf el, cu a el aceste rectificari eventuale nu se puteau

Sociologie Româneascg Noemvrie 1936 Anul I No. 11

S-ar putea să vă placă și