Considera]ii generale asupra vi]elor portaltoi

Vi]ele portaltoi sau vi]ele americane, au fost introduse `n

viticultur\ dup\ invazia filoxerei `n Europa (dup\ anul 1863).
Ini]ial, `mpotriva filoxerei s-au `ncercat metode directe de
combatere ca: inundarea periodic\ a planta]iilor de vii, pentru
distrugerea filoxerei prin asfixiere; tratarea terenului cu sulfur\ de
carbon, prin injectarea acesteia `n sol, metode care `ns\ nu au dat
rezultate.
Altoirea vi]elor roditoare europene pe vi]ele americane, ca
metod\ indirect\ de lupt\ `mpotriva filoxerei, a survenit mult mai
trziu, prin anul 1885 (deci dup\ circa 20 de ani de la p\trunderea
filoxerei `n Europa).
Cu ajutorul portaltoilor, nu numai c\ se lupt\ `mpotriva
filoxerei, dar se `nlesne[te [i posibilitatea cultiv\rii vi]ei de vie pe
terenurile `n pant\ slab productive, terenurile erodate, scheletice [i
pe nisipuri.
La `nceput vi]ele portaltoi au fost introduse `n Fran]a.
Ac]iunea a `ntmpinat mari dificult\]i, cauzate de unele
`nsu[iri negative pe care le au vi]ele americane folosite ca
portaltoi [i anume: afinitate slab\ la altoire cu vi]ele europene;
`nr\d\cinare greoaie; perioad\ lung\ de vegeta]ie (tardivitate);
sensibilitate fa]\ de carbonatul de calciu din sol etc.
Au fost necesare lucr\ri ample de selec]ie [i de ameliorare
pentru a se ob]ine soiurile de vi]e portaltoi care s\ corespund\
condi]iilor ecopedologice foarte variate din podgoriile Europei.
Contribu]ii importante la rezolvarea acestei probleme au adus
viticultorii [i oamenii de [tiin]\ francezi (G. FOEX, L. RAVAZ, A.
MILLARDET, C. COUDERC, V. GANZIN, P. CASTEL, R. LAFON, M.

 La noi `n ]ar\ vi]ele portaltoi au fost introduse `ncepnd cu perioada

anilor 1888-1889, `n Transilvania. Lucr\rile de selec]ie au fost `ncepute
la pepinierele de la Aiud (M. AMBROSI, 1918-1920) [i Cr\ciunel-Blaj
(UNGAR 1935). Ele au fost continuate `n cadrul Institutului de Cercet\ri
Agricole al Romniei (I.C.A.R.) de c\tre I.C. TEODORESCU la pepinierele
Buftea de lng\ Bucure[ti (1928-1939).
Prin re]eaua {colilor de Viticultur\ [i Sta]iunilor de Cercet\ri Viticole
`nfiin]ate `n diferite zone ale ]\rii, preocup\rile pentru vi]ele portaltoi sau amplificat: C. HOGA{ la Hu[i (1930); M. TOADER, B. BALTAGI [i N.
ALEXANDRESCU la Cr\ciunel Blaj (1946); P. BANI}| la Dr\g\[ani (1950);
GH. CALISTRU, V. GRECU, GH, {TEF|NESCU GH. MIHALCA, V. JUNCU [i
al]ii.
~n prezent, lucr\rile de selec]ie la vi]ele portaltoi se desf\[oar\ `n cadrul
Institutului de Cercet\ri pentru Viticultur\ [i Vinifica]ie Valea C\lug\reasc\
[i `n re]eaua de Sta]iuni viticole aferente, de la Ia[i, Dr\g\[ani, Murfatlar
etc.
Planta]iile de vi]e portaltoi ocupau `n anul 1990 o suprafa]\ de 2300 ha,
cu o produc]ie anual\ de 200-250 milioane buta[i care asigura cerin]ele
sectorului pepineristic viticol din ]ara noastr\.
Prin aplicarea Legii 18/1991 de reconstituire a propriet\]ii private `n
agricultur\, planta]iile de vi]e portaltoi s-au redus drastic, ajungndu-se
`n anul 2010 la o suprafa]\ de numai 284 ha, din care doar 215 ha sunt
lucrate, cu o produc]ie de 20 milioane buta[i STAS.
Produc]ia actual\ de buta[i portaltoi este insuficient\ pentru realizarea
programului anual de altoire de 40 milioane vi]e altoite. ~n aceast\
situa]ie, suprafa]a planta]iilor de portaltoi trebuie m\rit\ la 600 ha `n
anii urm\tori, cu o produc]ie de 60 mil. buta[i din care intern 40 mil. [i
20 mil. buta[i pentru export.
Planta]iile de portaltoi se afl\ mai mult `n zonele din sudul ]\rii, unde
condi]iile climatice sunt dintre cele mai favorabile pentru maturarea
lemnului coardelor, asigurndu-se produc]ii mari de buta[i [i de calitate.

Clasificarea vi]elor portaltoi

Se poate face dup\ mai multe criterii [i anume: originea lor genetic\,
caracterele botanice, `nsu[irile biologice, rezisten]a la filoxer\, rezisten]a la
carbonatul de calciu din sol. Cea mai folosit\ este clasificarea dup\ originea lor
genetic\. Dup\ acest criteriu, vi]ele portaltoi se `mpart `n patru grupe [i anume
(figura 3.1):
1. Portlatoii americani. Din aceast\ grup\ fac parte portaltoii rezulta]i prin
selec]ie clonal\, direct din speciile de vi]e americane (Vitis riparia; Vitis rupestris;
Vitis berlandieri). Sunt primii portaltoi ob]inu]i `n Europa dup\ invazia filoxerei,
care au stat la baza refacerii planta]iilor de vii europene distruse de filoxer\.
2. Portaltoii americo-americani. Ace[tia au fost ob]inu]i ulterior, prin
`ncruci[area speciilor de vi]e americane `ntre ele, cu scopul de a se ob]ine forme
mult mai valoroase de portaltoi. Din aceast\ grup\ fac parte portaltoii ob]inu]i din
`ncuci[\rile: Vitis riparia x Vitis rupestris; Vitis berlandieri x Vitis riparia; Vitis
berlandieri x Vitis rupestris.
Grupa portaltoilor americo-americani este cea mai valoroas\, pentru
podgoriile din ]ara noastr\, deoarece `nr\d\cineaz\ u[or [i adnc `n sol, au afinitate
bun\ la altoire cu soiurile roditoare, dau produc]ii mari de buta[i [i rezist\ la calcarul
activ din sol.
3. Portaltoii europeo-americani. Au provenit din `ncruci[area soiurilor de vi]e
roditoare europene cu speciile de vi]e americane. Exemplu: Chasselas x Vitis
berlandieri; Aramon x Vitis rupestris; Mourvedre x Vitis rupestris; Cabernet
Sauvignon x Vitis berlandieri. Ace[ti portaltoi au fost crea]i `n Fran]a cu scopul de a
se ob]ine soiuri cu rezisten]\ mare la calcar pentru refacerea planta]iilor de vii din
podgoriile Champagne [i Charante.
4. Portaltoii hibrizi complec[i. Au rezultat prin `ncruci[area [i re`ncruci[area
speciilor [i soiurilor de vi]e portaltoi, pe de o parte, sau a speciilor de vi]e portaltoi
cu soiurile de vi]e europene, pe de alt\ parte. De exemplu, portaltoiul Fercal care
are urm\toarea compozi]ie genetic\ : (Vitis berlandieri x Colombard nr. 1) x
(Cabernet Sauvignon x Berlandieri 333 EM). Este grupa de portaltoi la care se
lucreaz\ `n prezent, `n toate ]\rile viticole.
Portaltoii complec[i, reprezint\ forme genetice valoroase din punct de vedere
agrobiologic, cei mai mul]i fiind ob]inu]i `n ultimile decenii. Se caracterizeaz\ prin
rezisten]e biologice sporite la calcar, s\ruri, viroze [i nematozi.

I. GRUPA
PORTALTOILOR
AMERICANI

A. Ob]inu]i prin
selec]ie din
Vitis riparia

Riparia gloire
Riparia Portalis rouge
Riparia grand glabre
Riparia pubescens rouge

B. Ob]inu]i prin
selec]ie din
Vitis rupestris

- Rupestris du Lot
- Rupestris Viala
- Rupestris Martin
- Rupestris metalica

C. Ob]inu]i prin
selec]ie din
Vitis berlandieri

- Berlandieri Resseguier nr. 1

- Berlandieri Resseguier nr. 2
- Berlandieri Lafon nr. 9

A. Hibrizii
Riparia x Rupestris

B. Hibrizii
II. GRUPA
Berlandieri x Riparia
PORTALTOILOR
AMERICO-AMERICANI

C. Hibrizii
Berlandieri x Rupestris

III. GRUPA
PORTALTOILOR
EUROPEO-AMERICANI

IV. GRUPA
PORTALTOILOR
HIBRIZI COMPLEC{I

A. Hibrizii
Vinifera x Rupestris
B. Hibrizii
Vinifera x Berlandieri
Hibrizii complec[i
americani (vechi)

Hibrizii complec[i
europeo-americani (noi)

- 3306 C [i 3309 C
- 101-14 MG
- 420A
- Teleky 8 B
- Kober 5 BB
- 125 AA
- Selec]ia Oppenheim4 (SO-4)
- Selec]iile romne[ti
- Sel. Buftea
- Sel. Cr\ ciunel 71
- Sel. Dr\ g\ [ani 57
- Sel. Cr\ ciunel 2
- Sel. Cr\ ciunel 25 [i 26
- SO-4 clona 4 (SO4-4)
- 140 Ruggeri (140 Ru)
- 1103 Paulsen (1103 P)
- 99 Richter (99 R)
- 110 Richter (110 R)
- Aramon x Rupestris Ganzin nr. 1, 2, 9
- Mourvedre x Rupestris 1202 C (Couderc)
- Chasselas x Berlandieri 41 B
- 34 EM, 45 EM, 333 EM (Ecole Montpellier)
- Solonis x Riparia 1616 C (Couderc)
- Solonis x Rupestris du Lot 216-3 Cl (Castel)
- Golia
- Gravesac
- Fercal
- Precoce

~nsu[irile agrobiologice ale portaltoilor

Vi]ele portaltoi sunt cultivate pentru produc]ia de coarde, din
care sunt confec]iona]i buta[ii folosi]i la altoire sau `nr\d\cinare
(pentru `nmul]ire). Direc]ia principal\ de selec]ie la vi]ele portaltoi, o
constituie ob]inerea de soiuri cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie care s\
matureze lemnul pe o lungime ct mai mare a l\starilor (coardelor).
Vigoarea de cre[tere. La vi]ele portaltoi, deosebim vigoarea
proprie de cre[tere caracteristic\ portaltoiului (vigoarea intrinsec\) [i
vigoarea pe care o confer\ soiurilor de vi]\ roditoare altoite (vigoarea
indus\).
~n general, vi]ele portaltoi se caracterizeaz\ prin vigoare mare de
cre[tere, lungimea l\starilor, respectiv a coardelor, dep\[ind 5-6 m.
Vigoarea de cre[tere este determinat\ de factori genetici, biologici [i
ecologici. Astfel, portaltoii proveni]i din speciile Vitis berlandieri [i Vitis
riparia se caracterizeaz\ prin cre[teri viguroase, iar cei care provin din
specia Vitis rupestris prin cre[teri mai slabe.
Dintre factorii biologici, importan]\ prezint\ adaptarea portaltoilor
la condi]iile de mediu, avndu-se `n vedere sensibilitatea lor la calciul
activ din sol, s\rurile nocive, seceta pedologic\ etc.
~n ceea ce prive[te factorii ecologici, cei mai importan]i sunt
factorii climatici; vi]ele portaltoi avnd perioad\ lung\ de vegeta]ie au
nevoie de mult\ c\ldur\, care s\ asigure ritmul de cre[tere [i maturarea
lemnului l\starilor.
Vigoarea de cre[tere a portaltoilor este imprimat\ [i soiurilor de
vi]\ roditoare, din acest punct de vedere portaltoii se grupeaz\ astfel:
foarte viguro[i (Kober 5 BB, Selec]ia Cr\ciunel 2, Selec]ia Cr\ciunel 26 [i
Selec]ia Dr\g\[ani-57); portaltoi cu vigoare mare (Teleky 8 B, Selec]ia
Oppenheim 4, Selec]ia Cr\ciunel 71); portaltoi cu vigoare mijlocie
(Riparia gloire, Selec]ia Cr\ciunel 25, 41 B, 140 Ruggeri, 1616 C).

 Capacitatea de `nr\d\cinare. Una din `nsu[irile de baz\ care se

cere unui portaltoi este capacitatea de `nr\d\cinare, adic\ formarea cu
u[urin]\ a r\d\cinilor adventive [i dezvoltarea `n sol a unui sistem
radicular ct mai puternic. ~nr\d\cinare u[oar\ au portaltoii care provin
din speciile Vitis riparia, Vitis rupestris [i Vitis labrusca; `nr\d\cinare
slab\, portaltoii care provin din specia Vitis berlandieri; iar `n cazul
speciei Vitis rotundifolia `nr\d\cinarea buta[ilor este nul\.

Capacitatea de `nr\d\cinare se exprim\ `n procente, adic\

c]i buta[i portaltoi din 100 formeaz\ r\d\cini. Majoritatea portaltoilor
au capacitatea de `nr\d\cinare cuprins\ `ntre 60-80%; capacitate de
`nr\d\cinare foarte mare de 80-100% are portaltoiul Riparia gloire, iar
capacitate de `nr\d\cinare slab\, de 20-40%, portaltoiul Chasselas x
Berlandieri 41 B.

Afinitatea cu vi]ele roditoare europene. Afinitatea este o

`nsu[ire biologic\ complex\, generat\ de c\tre diferen]ele anatomice,
histologice, fiziologice [i biochimice care exist\ `ntre vi]ele portaltoi [i
soiurile de vi]\ roditoare.
Ea se pune `n eviden]\ `n [coala de vi]e prin procentul de vi]e
cu sudur\ complet\ format\ la punctul de altoire (afinitatea la altoire);
precum [i prin procentul de goluri care apar `n primii 10-15 ani dup\
plantarea vi]elor (afinitatea `n planta]ii). Afinitatea la altoire se
situeaz\ `n jur de 50%; afinitate slab\ de 30-40% au portaltoii 41 B [i
1616 C.
Comportarea diferit\ a soiurilor de vi]\ roditoare `n planta]ii, pe
aceea[i portaltoi, dovede[te existen]a gradelor diferite de afinitate. ~n
general, portaltoii proveni]i din Vitis riparia au afinitate mai slab\ cu
vi]ele europene, iar portaltoii care provin din Vitis berlandieri au
afinitatea cea mai bun\. M\rimea glmei care se formeaz\ la punctul
de altoire a vi]elor `n planta]ii, indic\ lipsa de afinitate dintre altoi [i
portaltoi.

 Rezisten]a la filoxer\. La vi]ele portaltoi se deosebe[te

rezisten]a/toleran]a la filoxera radicicol\ [i filoxera galicol\. Cea mai
important\ este rezisten]a la filoxera radicicol\. ~n func]ie de aceasta,
portaltoii sunt grupa]i `n dou\ categorii:
portaltoi cu rezisten]\ mare la filoxer\, cum sunt cei proveni]i
din speciile Vitis riparia [i Vitis rupestris, precum [i hibrizii dintre
speciile Vitis riparia x Vitis rupestris, Vitis berlandieri x Vitis riparia;
portaltoi cu rezisten]\ slab\ la filoxer\, cum sunt hibrizii dintre
Vitis vinifera x Vitis riparia [i Vitis vinifera x Vitis rupestris.
Rezisten]a la filoxer\ a portaltoilor se apreciaz\ cu note de la
0-20 dup\ scara de notare propus\ de P. VIALA [i L. RAVAZ (1900), `n
care Vitis rotundifolia imun\ la filoxer\ s-a notat cu 20, iar Vitis vinifera
cu rezisten]a cea mai slab\ s-a notat cu zero. ~ntre ele se situeaz\
speciile Vitis riparia [i Vitis rupestris notate cu 18, apoi specia Vitis
berlandieri notat\ cu 17 etc.
Rezisten]a fa]\ de filoxera galicol\ este `n general mijlocie la
vi]ele portaltoi: rezisten]\ slab\ au portaltoii cu snge de Vitis rupestris
(Rupestris du Lot, 3309 C; 140 Ruggeri etc.).
Mai recent R. POUGET (1975), stabile[te cinci clase de
rezisten]\/toleran]\ la filoxer\ pentru vi]ele portaltoi [i soiurile de vi]\
roditoare.
Clasa de rezisten]\

Intensitatea [i forma de manifestare a

atacului

Speciile [i soiurile de vi]\

de vie

I imune la filoxer\

Vitis rotundifolia

II foarte rezistente

pe r\d\cinile sub]iri apar nodozit\]i mici,

foarte rare

Riparia gloire; Rupestris du

Lot; 140 Ruggeri

III - rezistente

pe r\d\cinile de un an apar nodozit\ [i

cu diametrul de 1-2 mm

3309 C; 101-14 MG;SO4; 41

B

IV - sensibile

pe r\d\cini apar nodozit\]i foarte multe,

de diferite m\rimi

hibrizii dintre V. vinifera x

V. riparia; V. vinifera x V.
rupestris

 Rezisten]a la nematozi. Nematozii sunt principalii vectori ai virusurilor

(neprovirusurilor) care infecteaz\ vi]ele `n planta]ii. Cercet\rile `ntreprinse de
P. GALET (1956) au stabilit urm\toarele:
portaltoi foarte rezisten]i la nematozi: SO4, Kober 5 BB, 99 Richter [i
1616 C;
portaltoi rezisten]i la nematozi: Rupestris du Lot, Riparia gloire, 10114 MG [i 420 A;
portaltoi sensibilii la nematozi: 41 B [i 3309 C.
Rezisten]a la boli. Comparativ cu vi]ele roditoare, la vi]ele portaltoi
`ntlnim un num\r mai restrns de boli. Dintre bolile criptogamice cele mai
frecvente sunt: putregaiul cenu[iu al r\d\cinilor, produs de ciuperca Sclerotinia
fuckeliana [i necroza p\tat\, produs\ de ciuperca Rhacodiella vitis. Infec]iile
apar pe coarde [i r\d\cini la p\strarea `n silozuri [i la for]area vi]elor altoite.
Unele soiuri de portaltoi [i `n special hibrizii europeo-americani, cum
este portaltoiul Chasselas x Berlandieri 41 B sunt sensibili la man\, `nct `n
anii cu condi]ii favorabile pentru atacul acestei ciuperci sunt necesare
aplicarea a 2-3 tratamente; `n general vi]ele portaltoi nu se trateaz\ contra
manei.
Cea mai p\gubitoare boal\ r\mne cancerul bacterian produs de
Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens (Smith & Townsend), pentru
combaterea c\ruia se folosesc biopreparate de tulpini avirulente de
Agrobacterium radiobacter (N. ZINCA, 1971). Agentul fitopatogen infecteaz\
soiurile de vi]\ roditoare altoite pe portaltoii respectivi, `nct tumorile
canceroase se instaleaz\ pe tulpinile [i coardele butucilor. Frecven]a bolii este
corelat\ pozitiv [i cu rezisten]a slab\ la `nghe] a soiurilor de vi]\ roditoare (J.
BRANAS, 1978).
~n ultimul timp, virozele la vi]a de vie au devenit att de p\gubitoare
ca [i cancerul bacterian. Unii portaltoi manifest\ sensibilitate sporit\ fa]\ de
anumite virusuri, `nct se folosesc ca plante test prin altoirea soiurilor
roditoare pe ei. A[a de pild\, portaltoiul Rupestris du Lot serve[te ca plant\ test
pentru 3 viroze: scurt nodare (court nou), mozaicul galben (panachure)
[i clorozarea nervurilor (marbrure); portaltoiul Riparia gloire, pentru
mozaicul nervurian (vein mosaic); iar portaltoiul 110 Richter, pentru
necrozarea nervurilor (wein necrose).

 Rezisten]a la calcarul din sol. Este o `nsu[ire foarte

important\ deoarece speciile de vi]e americane sunt
plante calcifuge (nerezistente la calcar). Se urm\re[te
rezisten]a fa]\ de calcarul activ din sol (% CaCO 3 activ din
sol) sau se calculeaz\ indicele puterii clorozante (I.P.C.),
propus de C. JUSTE [i R. POUGET (1972).
Rezisten]a cea mai slab\ la calcar o au portaltoii din
grupa Riparia x Rupestris (7-12% CaCO 3), iar cea mai
mare rezisten]\ o au portaltoii europeo-americani (41 B) [i
portaltoii hibrizi complec[i (Fercal). Rezisten]a slab\ a
portaltoilor la calcar se manifest\ prin clorozarea
frunzelor la soiurile de vi]\ de vie roditoare altoite pe
portaltoii respectivi.
Rezisten]a la s\rurile nocive din sol. Comparativ cu vi]ele
roditoare, portaltoii sunt mai sensibili fa]\ de s\rurile
nocive din sol (NaCl, Na2CO3). ~n general, portaltoii nu
rezist\ la concentra]iile mai mari de 0,4 s\ruri totale,
exprimate `n NaCl. Unii portaltoi au o rezisten]\ sporit\
fa]\ de s\rurile nocive din sol, fiind indica]i pentru solurile
cu exces de cloruri : 1103 P; 1202 C; 1616 C; 41 B.
Rezisten]a vi]elor portaltoi la s\rurile nocive din sol este
`n func]ie [i de condi]iile ecopedologice din podgorie. ~n
general, con]inutul de s\ruri nocive din sol nu trebuie s\
dep\[easc\ 0,5 NaHCO3, 0,005 Na2CO3, 0,7 NaCl [i
0,15 Na2SO4.

 Rezisten]a la secet\. Este o `nsu[ire foarte

valoroas\, determinat\ `n special de arhitectonica
sistemului radicular a portaltoiului.
Dup\ rezisten]a la secet\, portaltoii se grupeaz\
astfel:
sensibili la secet\ (rezisten]\ slab\), cum sunt
portaltoii Riparia gloire [i 1616 C, la care sistemul
radicular este fascicular [i de suprafa]\ (trasant);
rezisten]\ mijlocie la secet\, cum sunt portaltoii
din grupa Berlandieri x Riparia;
rezisten]\ mare la secet\, cum sunt portaltoii
din grupa Berlandieri x Rupestris la care unghiul
geotropic al r\d\cinilor este mic [i sistemul radicular
profund (140 Ruggeri [i 1103 Paulsen), precum [i
portaltoiul Chasselas x Berlandieri 41 B.
Rezisten]a la excesul de umiditate. Vi]ele
portaltoi nu suport\ excesul de umiditate din sol. A[a
se explic\ de ce nu dau rezultate planta]iile de vii pe
solurile umede, gleizate. Portaltoii cu sistemul
radicular superficial, care dezvolt\ o mas\ mare de
r\d\cini, suport\ mai u[or excesul de umiditate din sol,
exemplu fiind portaltoii Riparia gloire [i Riparia x
Rupestris 3309 C. Rezisten]\ slab\ la excesul de
umiditate o au portaltoii 41 B [i 140 Ruggeri.

Portaltoii ob]inu]i din specia Vitis riparia

Specia Vitis riparia Mich. (sinonime: River grape;

June grape; Vigne de rivieres; Riparia rebe etc.).
Este r\spndit\ `n zona temperat\ din nordul Statelor
Unite ale Americii (statele Virginia, Missouri,
Dakota), unde cre[te sub form\ de lian\ viguroas\ cu
port ag\]\tor, prin luncile cu terenuri aluvionare
fertile [i cu con]inut redus `n calcar. Manifest\ o
mare rezisten]\ la filoxer\ [i la bolile criptogamice.
Are o `nr\d\cinare u[oar\, iar sistemul radicular este
superficial (trasant).

A fost folosit\ ca portaltoi prima dat\ `n Fran]a

(anul 1874), dovedind o foarte bun\ prindere la
altoire, `nr\d\cinare u[oar\ `n [coala de vi]e, dar [i o
slab\ rezisten]\ fa]\ de calcarul activ din sol. Din
specia Vitis riparia au fost ob]inute circa 60 de
selec]ii, dintre care 18 sunt mai cunoscute.
Dintre acestea 4 se folosesc ca portaltoi: Riparia
gloire, Riparia grand glabre, Riparia Portalis rouge [i
Riparia pubescens rouge. Cea mai valoroas\ selec]ie
este Riparia gloire de Montpellier, care s-a
generalizat ca portaltoi.

RIPARIA GLOIRE
Sinonime:
Riparia
gloire
de
Montpellier; Riparia Portaly sau Riparia
Portalis; RG.
Origine.
A fost ob]inut `n sudul

Fran]ei
la
Montpellier
(domeniul
Portaly), de c\tre MICHEL prin selec]ie
clonal\ dintr-o popula]ie de Vitis riparia.
Este considetrat portaltoiul pionier `n
ac]iunea de refacere a podgoriilor
distruse de filoxer\ `n Europa.
La noi `n ]ar\ a fost introdus `n
perioada anilor 1888-1889 .

 Caracterele ampelografice. Dezmugurire

cu rozeta de culoare cafenie; frunzele
tinere se desfac `n form\ de jgheab [i
sunt lucioase.

Frunza adult\ este mare (20-25 cm

lungime), cuneiform\, cu `nceput de
trilobie; sinusul pe]iolar deschis `n form\
de lir\. Limbul frunzei este sub]ire, u[or
gofrat, cu din]ii lungi, u[or ascu]i]i,
mucronii fiind lungi [i `nconvoia]i
(caracter specific la Vitis riparia).
Nervurile de culoare verde rosiatic, iar
pe cea inferioar\ perisorii sunt grupa]i la
bifurca]ia nervurilor.

Floarea este hermafrodit\ func]ional

mascul\, ginosteril\, cu polen abundent [i
fertil. Mai rar se `ntlnesc [i flori
unisexuat mascule.

L\starii viguro[i, netezi [i lucio[i, de

culoare
verde
cafenie
cu
nuan]e
ro[ietice pe partea `nsorit\. Crceii
puternici, bi sau trifurcati.

Coarda are meritale lungi (15-20 cm

lungime),
noduri
proeminente
de
culoare cafenie ro[iatic\. In sec]iune este
eliptic\, cu m\duva dezvoltat\, raportul
lemn/m\duv\ fiind `n favoarea acesteia.
Scoar]a se deta[eaz\ `n f[ii (periderm
a]os, care incomodeaz\ la altoire) .

 ~nsu[irile
agrobiologice.
Riparia
gloire
se
caracterizeaz\ printr-o perioad\ relativ scurt\ de
vegeta]ie de 160-170 zile; dezmugure[te timpuriu [i
`ncepe maturarea lemnului l\starilor devreme, prin luna
august. ~nr\d\cineaz\ u[or `n [coala de vi]e, (80-100%
capacitatea de `nr\d\cinare a buta[ilor), iar afinitatea cu
soiurile roditoare la altoire este mijlocie.
~n planta]ii dezvolt\ un sistem radicular fascicular,
bogat, care pe solurile u[oare p\trunde pn\ la
adncimea de 2-3 m; pe solurile mai grele, tasate,
r\d\cinile sunt trasante, sistemul radicular fiind `n
general, superficial. Afinitatea `n planta]ii este slab\,
vi]ele formeaz\ o glm\ la punctul de altoire a c\rui
m\rime depinde de soiul altoit. Ca urmare, procentul de
goluri `n planta]iile de vii altoite pe Riparia gloire este
destul de ridicat, de 10-15%.
Rezisten]e biologice: foarte bun\ la filoxera
radicicol\ (nota 18-20), datorit\ r\d\cinilor sub]iri care au
o mare putere de regenerare a ]esuturilor atacate de
filoxer\; bun\ la filoxera galicol\, frunzele tinere fiind
atacate numai `n anii cu precipita]ii abundente; foarte
slab\ la putregaiul alb al r\d\cinilor (Rosellinia necatrix);
slab\ la cloroz\ (maxim 6% calciu activ `n sol) [i la secet\.
Este rezistent la nematozi, `n special la Meloidogyne
incognita, mai pu]in rezistent la Meloidogyne arenaria.

 ~nsu[irile agrotehnice.
Riparia gloire matureaz\
lemnul foarte bine, pe o lungime mare a coardelor (`n
medie 4 m), asigurnd astfel produc]ii ridicate de buta[i
(130-150 mii buta[i/ha).
Randamentele `n [coala de vi]e sunt mari, de 4050% vi]e altoite STAS. Imprim\ precocitate soiurilor
roditoare altoite, cu circa 10-15 zile, fiind indicat ca
portaltoi pentru soiurile de mas\. Vigoarea pe care o
confer\ soiurilor altoite, este mijlocie. Nu suport\
terenurile calcaroase.
Particularit\]ile de cultur\. Riparia gloire intr\
devreme `n vegeta]ie (prima decad\ a lunii aprilie), `nct
poate fi afectat de `nghe]urile trzii de prim\var\. Are
nevoie de soluri cu textur\ u[oar\, profunde, permeabile,
fertile (denumite `n practica viticol\ soluri de Riparia).
T\ierea se face `n cepi scur]i de 1,0-1,5 cm.
Mijloacele de sus]inere recomandate sunt spalierul
vertical monoplan cu conducerea oblic\ a l\starilor [i
piramidele, deoarece l\starii au cre[teri mari, ritmul fiind
de 10-12 cm/zi `n lunile de var\. Nu necesit\ multe lucr\ri
de copilit (8-9 copiliri pe var\), iar sarcina care se las\ pe
butuc este `n medie de 10 l\stari.
Reac]ioneaz\ bine la fertilizarea cu `ngr\[\minte
chimice, `n special la cel cu potasiu care trebuie s\
predomine `n sistemul de fertilizare. Recoltarea coardelor
se face obligatoriu din toamn\, dup\ care butucii se
mu[uroiesc.

 Varia]ii [i clone. Fiind un portaltoi foarte vechi,

se prezint\ ca o popula]ie heterogen\. Prin selec]ia
clonal\ f\cut\ la Sta]iunea viticol\ Blaj s-a ob]inut
clona 93 RG, omologat\ `n 1989 (M. TOADER [i
colab.).
~n Fran]a au fost selec]ionate [i certificate 4
clone cu numerele 1, 117, 142 [i 196; cea mai
valoroas\ este clona nr. 1 care este extins\ `n cultur\.
Zonare. Riparia gloire a ocupat suprafe]e mari
`n primele decenii ale secolului XX. Treptat,
suprafe]ele au fost reduse `n toate ]\rile, pe m\sur\
ce a intrat `n competi]ie cu al]i portaltoi, `n special
cu hibrizii din grupa Berlandieri x Riparia.
Se `ntlne[te `n planta]iile vechi de soiuri de
mas\, `n podgoriile din Moldova [i cele de pe prima
teras\ a Dun\rii, pe terenurile cu putere de clorozare
slab\ (I.P.C. < 10) [i cu umiditate asigurat\. ~n
prezent nu mai este prev\zut la `nmul]ire ci doar
clona 93 RG.
Riparia gloire se folose[te `nc\ `n multe ]\ri
viticole: `n Fran]a este portaltoiul de baz\ pentru
soiurile de calitate `n regiunile Gironde [i Dordogne;
se folose[te `n Portugalia, Elve]ia, Austria, Ungaria,
Rusia etc.

Portaltoii ob]inu]i din specia Vitis rupestris

Specia Vitis rupestris Scheele (sinonime: Sand

grape, Mountain grape, Rock grape, Raisin de
montagne etc.).
Este r\spndit\ `n zonele aride din sudul Statelor
Unite ale Americii (bazinul Missisipi-Missouri),
unde cre[te sub form\ de arbust r\muros pe
platourile stncoase ale mun]ilor, pe terenurile
pietroase, lipsite de vegeta]ie.
Manifest\ rezisten]\ foarte bun\ la filoxer\, la
bolile criptogamice [i la secet\. ~nr\d\cineaz\ u[or
[i suport\ mai bine calcarul din sol dect specia
Vitis riparia.
A fost folosit\ ca portaltoi `n Fran]a, `n anul 1885;
la noi s-a introdus `n perioada anilor 1888-1889.
Din aceast\ specie au fost extrase mai multe
selec]ii: Rupestris du Lot, Rupestris Ganzin,
Rupestris Viala, Rupestris Martin, Rupestris
metalica [i altele. Ca portaltoi s-a impus numai
selec]ia Rupestris du Lot.

RUPESTRIS DU LOT

Sinonime: du Lot; Rupestris monticola;

Rupestris phenomene; Rupestris Saint George `n California; Rupestris Sijas; Rupestris Richter;
Rupestris Lacastella; Albarella `n Italia.
Origine. A fost ob]inut dintr-o popula]ie de
Vitis rupestris de c\tre CH. de GRASSET (1888),
`n departamentul Lot din sudul Fran]ei.
Dup\ L. RAVAZ acest portaltoi ar fi fost remarcat
mult mai `nainte de c\tre R. SIJAS (1879) prin
vigoare [i rezisten]a mare la calcar, pe
terenurile carbonatice de lng\ Montpellier,
localitatea Montferrier.
S-a r\spndit `n regiunile aride cu terenuri
calcaroase din bazinul M\rii Mediterane; ulterior
a fost introdus `n America de Sud [i California.
La noi `n ]ar\ a fost adus dup\ 1900, odat\
cu importul de vi]e altoite din Algeria [i s-a
folosit pentru refacerea viilor filoxerate din
podgoriile subcarpatice.

Caracterele ampelografice. La dezmugurire,

rozeta este de culoare verde ar\mie, u[or
peroas\; odat\ cu primele frunzuli]e apar [i
inflorescen]ele de culoare ro[ie. Frunzele
tinere au culoarea verde-ar\mie [i sunt
lucioase.
Frunza adult\ este mic\, reniform\,
`ntreag\ mai mult lat\ dect lung\, pu]in
asimetric\, de culoare verde cu luciu metalic;
sinusul pe]iolar larg deschis, `n form\ de
acolad\, constituind caracterul tare de soi.
Din]ii sunt mici, ascu]i]i, neregula]i, `n
alternan]\ un dinte mare cu unul mic.
Nervurile sunt slab proeminente, glabre [i de
culoare ro[ie violacee `n jurul punctului
pe]iolar. pe]iolul scurt, lucios, cu nuan]e ro[iiviolacee pe partea `nsorit\. Limbul se pliaza
in forma de jgheab pe linia nervurii mediane.
Florea hermafrodit\ func]ional mascul\,
ginosteril\, degaj\ la `nflorit o arom\ puternic\.
L\starul este neted, cu meritale scurte
(sub 10 cm lungime), de culoare verdero[iatic\ pe partea `nsorit\ [i acoperit cu un
strat gros de pruin\. Crceii sunt mici,
bifurca]i [i foarte puternici.
Coardele sunt groase, cu suprafa]a
neted\ [i de culoare cenu[ie-deschis\, cu
reflexe violacei la noduri. Lemnul este dens,
buta[ii sec]ionndu-se greu la altoit; raportul
lemn/m\duv\ fiind `n favoarea lemnului. Ochii
pe coarde sunt mici [i rotunji]i.

 ~nsu[irile agrobiologice. Rupestris du Lot este un portaltoi

cu
perioad\ foarte lung\ de vegeta]ie (peste 200 zile); dezmugure[te
foarte devreme, pe la finele lunii martie `nceputul lui aprilie, iar
vegeta]ia se prelunge[te pn\ toamna trziu la sfr[itul lunii
octombrie. Are vigoare mare, pe care o imprim\ soiurilor altoite de
vi]\ roditoare.
Prezint\ afinitate foarte bun\ cu soiurile roditoare, sudura la punctul
de altoire fiind perfect\ [i durabil\ (trainic\). ~nr\d\cineaz\ u[or `n
[coala de vi]e, capacitatea de `nr\d\cinare a buta[ilor fiind `n
propor]ie de 80-100%. {i `n planta]ii afinitatea este foarte bun\;
totu[i procentul de goluri `n viile altoite pe Rupestris du Lot este
mare, din cauz\ c\ se formeaz\ u[or l\stari din portaltoi care sl\besc
altoiul pe care `l elimin\. Dezvolt\ un sistem radicular pivotant cu un
num\r redus de r\d\cini ramificate, groase [i c\rnoase, care p\strund
`n sol sub un unghi geotropic de 30-35 0 pn\ la adncimea de 4-5 m
(P. PI}UC, 1960).
Rezisten]e biologice: foarte rezistent la filoxera radicicol\, cu toate c\
r\d\cinile prezint\ numeroase nodozit\]i [i chiar tuberozit\]i, leziunile
`ns\, nu ajung la cilindrul central. Este atacat `n schimb, puternic de
filoxera galicol\, frunzele prezentnd numeroase gale mari de
culoare ro[ie, fiind necesare tratamente `n timpul perioadei de
vegeta]ie cu insecticide organo-fosforice. Este foarte sensibil la
viroze (scurt-nodare, mozaicul galben, clorozarea nervurilor), de
aceea se folose[te ca plant\ test pentru aceste viroze. Foarte sensibil
la nematozii din genul Meloidogyne; are rezisten]\ bun\ la cloroz\,
suportnd pn\ la 30-40% calcar total; rezisten]\ mare la s\ruri, pn\
la 0,8 NaCl; este rezistent la man\ [i oidium, `nct nu necesit\
tratamente `mpotriva acestor boli.
Adaptabilitatea la caren]e: foarte sensibil la caren]a de potasiu,
sensibil la caren]a de bor, mai pu]in sensibil la caren]a de magneziu.

 ~nsu[irile agrotehnice. Avnd perioada de vegeta]ie foarte lung\, nu

reu[e[te s\ matureze lemnul l\starilor, lungimea util\ a coardelor fiind
`n medie de 2,5 m. Ca urmare, produc]ia de buta[i este mic\, circa
50-60 mii/ha. ~n schimb randamentele `n [coala de vi]e sunt dintre
cele mai ridicate, dep\[ind 60% vi]e altoite STAS.

Imprim\ tardivitate soiurilor altoite de vi]\ roditoare [i favorizeaz\

meierea [i m\rgeluirea strugurilor `n cazul soiurilor cu vigoare mare.
Pe terenurile cu exces de umiditate este foarte repede atacat de
scurt nodare, cu toat\ gama de simptome pentru aceast\ viroz\:
fascia]ia l\starilor, deformarea frunzelor, pana[ura frunzelor etc.

Se comport\ bine pe terenurile `n pant\, cu soluri scheletice,

argiloase, bogate `n carbona]i. S-a constatat c\ nu rezist\ `ns\ la
secet\, fenomenul manifestndu-se prin c\derea prematur\ a
frunzelor; se creaz\ probabil un dezechilibru `ntre transpira]ia intens\
a soiului altoi [i alimentarea cu ap\ a portaltoiului.
Particularit\]ile de cultur\. Rupestris du Lot formeaz\ foarte mul]i
l\stari pe butuc, `nct plivitul trebuie s\ se fac\ de mai multe ori. De
asemenea, formeaz\ din abunden]\ copili, lucrarea de copilit
efectundu-se des (12-14 ori). Mijlocul de sus]inere cel mai adecvat
este spalierul vertical, cu srme oblice; nu se recomand\ spalierul
orizontal, deoarece este cople[it de cresterea copililor. Sarcina care
se las\ pe butuc este mic\, `n medie 5-6 l\stari, cre[terile vegetative
fiind slabe.

La fertilizarea planta]iilor se folosesc doze mici de `ngr\[\minte

chimice, `n special cu azot care prelungesc perioada de cre[tere
vegetativ\ a l\starilor. Cea mai indicat\ este fertilizarea organic\, cu
gunoi de grajd bine descompus.
Recoltarea coardelor se face toamna mai trziu, dup\ ce survin

`nghe]urile puternice din luna noiembrie, pentru a se putea `nl\tura

por]iunile de coard\ cu lemn insuficient maturat.

 Varia]ii [i clone. Datorit\ viroz\rii `n mas\ a portaltoiului

Rupestris du Lot, `n Fran]a s-a trecut la selec]ia sanitar\. Au
fost ob]inute prin termoterapie 6 clone: 14, 110, 110 T1,
213, 214 [i 215. Cele mai valoroase sunt clonele 110 [i 110
T1 care vor `nlocui `n cultur\ popula]ia veche de Rupestris
du Lot.
Zonare. Rupestris du Lot este folosit ca portaltoi `n
toate ]\rile din bazinul M\rii Mediterane, pe solurile
scheletice [i bogate `n CaCO3. ~n Fran]a, se folose[te `n
departamentele meridionale la altoirea soiurilor pentru
struguri de vin, de mare produc]ie (Carignan, Grenache,
Ugni blanc, Syrah). ~n Algeria, peste 50% din planta]iile de
vii sunt altoite pe Rupestris du Lot. Este folosit `n Maroc,
Spania, Portugalia, Turcia, Israel. A fost introdus `n
California, Peru [i Uruguay.

~n ultimile decenii, planta]iile de Rupestris du Lot s-au

aflat `n regres, `n favoarea portaltoilor hibrizi cu snge
de Rupestris, cum sunt: Berladieri x Rupestris 140 Ruggeri [i
Berladieri x Rupestris 1103 Paulsen.

La noi `n ]ar\, Rupestris du Lot s-a folosit mult\ vreme ca

portaltoi `n podgoriile din regiunile colinare ale Moldovei,
Munteniei, Olteniei [i `n podgoriile din Dobrogea. ~n
prezent este scos din cultur\, deoarece d\ produc]ii foarte
mici de buta[i [i imprim\ tardivitate soiurilor altoite de vi]\
roditoare. Este p\strat `n colec]iile ampelografice pentru a fi
folosit ca genitor la ob]inerea soiurilor noi de portaltoi sau
hibrizilor `nnobila]i (soiuri rezistente).

Portaltoii ob]inu]i din specia Vitis berlandieri

Specia Vitis berlandieri Planchon. (sinonime: Sugar

grape, Winter grape, Fall grape, Spanish grape, Vigne de
montagne etc.). Este r\spndit\ `n sudul Statelor Unite
ale Americii (statul Texas) [i `n Mexic, unde cre[te `n
stare s\lbatic\.

Denumirea de Vitis berlandieri a fost dat\ de c\tre

PLANCHON, `n memoria botanistului elve]ian J.L.
BERLANDIER care a recoltat aceast\ specie din Texas [i a
adus-o `n Europa (1834-1836). Se prezint\ ca o lian\
viguroas\, ag\]\toare. Are o serie de `nsu[iri valoroase,
cum sunt: rezisten]\ bun\ la filoxer\ [i la secet\, rezisten]\
foarte mare la calcarul activ din sol.

~n perioada anilor 1888-1889 au fost f\cute `n Fran]a

lucr\ri de selec]ie din specia Vitis berlandieri. Dintre
selec]iile ob]inute au fost mai importante: Berlandieri
Ressguier 1, Berlandieri Ressguier 2 [i Berlandieri
Lafon 9. La noi `n ]ar\ a fost adus\ `n colec]iile
ampelografice, selec]ia Berlandieri Ressguier 2.
Selec]iile de Vitis berlandieri nu s-au impus ca

portaltoi, deoarece buta[ii au o capacitate de `nr\d\cinare

foarte slab\, numai 15-20%, iar randamentele ob]inute `n
[coala de vi]e sunt mici. Un alt neajuns este
sensibilitatea la man\, necesitnd multe tratamente ca [i
vi]ele roditoare europene.