Selec]iile romne[ti de vi]e portaltoi din

grupa Berlandieri x Riparia

Portaltoii din grupa Berlandieri x Riparia
s-au dovedit cei mai valorosi pentru
viticultura romneasc\.
De aceea, `nc\ de la introducerea lor `n
cultur\ s-a pus accentul pe activitatea
de selec]ie `n vederea ob]inerii unor
forme biologice mai bine adaptate la
condi]iile ecoclimatice [i pedologice din
podgoriile noastre.
Lucr\rile de selec]ie au vizat portaltoii
Teleky 8 B [i Kober 5 BB, din care s-au
ob]inut mai multe selec]ii: Selec]ia
Buftea, Selec]ile Cr\ciunel 71, 2, 25 [i
26, Selec]iile Dr\g\[ani 37 [i 57.

SELEC}IA BUFTEA

Origine. Este prima selec]ie de portaltoi ob]inut\ la noi `n ]ar\,

rezultat\ din Berlandieri x Riparia Teleky 8 B. Lucr\rile de selec]ie au
fost `ncepute la pepiniera viticol\ de la Aiud (M. AMBROSI, 1920) [i
finalizat\ la pepinierele Buftea de lng\ Bucure[ti (1939) `n cadrul
Institutului de Cercet\ri Agricole al Romniei (I.C.A.R.). De aceea,
mai este cunoscut\ [i sub denumirea de Selec]ia Ambrosi.

Caracterele

ampelografice

[i

agrobiologice.

Caracterele

ampelografice sunt asem\n\toare cu ale portaltoiului Teleky 8 B din

care provine. Prezint\ unele `nsu[iri agrobiologice mai valoroase,
cum sunt: capacitatea foarte bun\ de `nr\d\cinare a buta[ilor,
adaptabilitatea u[oar\ pe solurile umede [i rezisten]\ mare la secet\.

Selec]ia Buftea nu s-a impus ca portaltoi [i s-a renun]at `n scurt

timp la folosirea ei. ~n schimb au fot continuate lucr\rile de selec]ie
la Sta]iunea Cr\ciunel Blaj, urm\rindu-se ameliorarea ei.

SELEC}IA CR|CIUNEL 71

Sinonime: SC-71; C-71; Cr-71

Origine. Este o supraselec]ie
provenit\ din Berlandieri x Riparia
Teleky 8 B-Selec]ia Buftea.
A fost ob]inut\ la Sta]iunea viticol\
Cr\ciunel Blaj de c\tre M. TOADER [i
colab.
(1949),
omologarea
ca
portaltoi f\cndu-se `n anul 1970.
Se remarc\ prin produc]ii foarte
mari de buta[i [i randamente `n
pepiner\ de peste 60% vi]e altoite
STAS.

 Caracterele ampelografice. Sunt asem\n\toare cu ale

portaltoiului Teleky 8 B. Dezmugurire pufoas\, verdealbicioas\, cu marginile rozetei carminate. Vrful
l\starului [i primele frunzuli]e sunt pufoase de culoare
ar\mie-bronzat\.

Frunza adult\ este mare, cuneiform\, `ntreag\, cu

tendin]a de trilobie. Limbul frunzei este gros, cu
mezofilul b\[icat, de culoare verde intens, acoperit cu
scame rare pe ambele fe]e; marginile sunt u[or
involute, iar sinusul pe]iolar `n forma de lir\ sau U.

Floarea
hermafrodit\,
func]ional
mascul\,
ginosteril\, cu polen abundent [i fertil.

Coarda de culoare cenu[ie cafenie, cu meritale

lungi, striate; nodurile de culoare vine]ie [i acoperite
cu peri scur]i de[i.

~nsu[irile agrobiologice. SC-71 este un

portaltoi cu vigoare mare [i perioad\ lung\ de
vegeta]ie (peste 180 zile). Dezmugure[te
devreme, `nct poate fi afectat de brumele
trzii de prim\var\, iar maturarea lemnului
l\starilor se realizeaz\ abia la sfr[itul lunii
octombrie.

~nr\d\cinare bun\ a buta[ilor (65-80%

capacitate de `nr\d\cinare), afinitate mare la
altoire cu soiurile de vi]\ roditoare (60%, `n
medie), `nct randamentele `n [coala de vi]e
sunt ridicate, pn\ la 60% vi]e altoite STAS.

Rezisten]e biologice: bun\ la filoxera

radicicol\ [i mijlocie la filoxera galicol\;
rezisten]\ bun\ la man\ [i antracnoz\.
Rezisten]\ bun\ la cloroz\ (maximum 20%
calciu activ `n sol), la secet\ [i la excesul de
umiditate din sol. Sensibilitate la s\ruri,
maxim 0,4 NaCl.

~nsu[irile agrotehnice. Fiind un portaltoi cu

vigoare mare, se las\ sarcini corespunz\toare de
l\stari pe butuc, `n medie 8-12 l\stari. Matureaz\ bine
lemnul l\starilor numai `n regiunile sudice ale ]\rii,
lungimea total\ a coardelor fiind de 4-5 m. Ca urmare,
produc]ia de buta[i care se ob]ine este mare, de
peste 200 mii/ha. Coardele se conserv\ bine `n timpul
iernii, `n sensul c\ ]esuturile lemnoase `[i p\streaz\
viabilitatea, f\r\ a se necroza.

SC-71 are afinitate bun\ `n planta]ii cu soiurile de

mas\ Chasselas dor [i Muscat de Hamburg, c\rora le
imprim\ cre[terea `n greutate a strugurilor, ace[tia
fiind mai mari [i mai aspectuo[i. Dintre soiurile pentru
struguri de vin se comport\ bine pe SC-71: Riesling
italian, Feteasc\ regal\, Muscat Ottonel [i altele.

Zonare. Selec]ia Cr\ciunel 71 este portaltoiul

recomandat
`n
toate
podgoriile
din
centrul
Transilvaniei (Trnave, Alba Iulia), sudul Moldovei.
Este indicat, `n special, pentru soiurile de mas\ i cele
de calitate.

Planta]iile mam\ de SC-71 sunt `nfiin]ate cu

prioritate `n zonele sudice ale ]\rii, dat\ fiind perioada
lung\ de vegeta]ie a acestui portaltoi.

SELEC}IA DR|G|{ANI 57

Sinonime: Dr\g\[ani 57 sau 57-Dg.

Origine. Este o selec]ie clonal\,
rezultat\ dintr-o popula]ie de Teleky 8
B, ob]inut\ la Sta]iunea viticol\ Dr\g\
[ani de c\tre P. BANI}| (1964). Lucr\rile
de selec]ie au fost `ncepute `n anul
1950 [i au durat pn\ la 1964.
Omologarea ca portlatoi s-a f\cut `n
1985.

De fapt au fost ob]inute dou\

selec]ii: Dr\g\[ani 37 [i Dr\g\[ani 57. S-a
impus ca portaltoi valoros numai
selec]ia 57, care se remarc\ prin
precocitate (maturarea foarte bun\ a
lemnului) [i produc]ii mari de buta[i.

Caracterele ampelografice. La dezmugurire rozeta este

sc\moas\ de culoare verde deschis, cu nuan]e ro[iatice pe
margine.
Frunza adult\ este mare (20-25 cm lungime), cuneiform\,
`ntreag\ cu tendin]\ de trilobie mai ales c\tre baza l\starului.
Limbul frunzei este neted, cu marginile ondulate; din]ii mici
[i neregula]i ca m\rime, mucronii u[or alungi]i [i `nconvoia]i;
sinusul pe]iolar deschis `n form\ de U sau de lir\.
Floarea este hermafrodit\, func]ional femel\, androsteril\.
L\starul este viguros, de culoare ro[iatic\ pe partea
`nsorit\, puternic striat [i acoperit cu scame rare.
Coarda de culoare cafenie deschis\, cu meritale mijlocii
(16-18 cm lungime), sec]iunea eliptic\, m\duva dezvoltat\
ocupnd circa din suprafa]a sec]iunii ceea ce o apropie
mai mult de Vitis riparia.

~nsu[irile agrobiologice. Selec]ia Dr\g\[ani

57 este un portaltoi foarte viguros, care confer\
vigoare mare soiurilor altoite de vi]\ roditoare.
Are perioad\ scurt\ de vegeta]ie (`n medie 170
zile), matureaz\ lemnul l\starilor `ncepnd
devreme, `n a doua decad\ a lunii august.
Buta[ii `nr\d\cineaz\ u[or 60-80% capacitate de
`nr\d\cinare, iar afinitatea la altoire este bun
(50% `n medie, prinderile la altoire). ~n
planta]ii dezvolt\ un sistem radicular puternic cu
numeroase r\d\cini de schelet, care p\trund
adnc `n sol sub un unghi geotropic de 45-50 0.

Rezisten]e biologice: bun\ la filoxera galicol\;

rezisten]\ bun\ la man\. Este rezistent la cloroz\
(maxim 20% calciu activ `n sol) [i cu rezisten]\
mare la secet\. Rezisten]a la excesul de
umiditate este mijlocie. Nu suport\ salinitatea,
maxim 0,4 NaCl s\ruri totale.

 ~nsu[irile
agrotehnice.
Matureaz\
lemnul
coardelor bine [i asigur\ produc]ii mari de
buta[i, de pn\ la 200 mii/ha.
Se adapteaz\ cu u[urin]\ pe toate tipurile de
sol.
Cu toate c\ are perioad\ scurt\ de vegeta]ie, s-a
constatat c\ imprim\ tardivitate soiurilor altoite
de vi]\ roditoare.
~n condi]iile ecologice ale podgoriei Cotnari a
rezultat c\ sus]ine poten]ialul ridicat de
produc]ie al soiurilor, `ns\ calitatea strugurilor
este totdeauna mai sc\zut\. ~n cazul soiului
Chasselas dor se formeaz\ pe butuc un num\r
mare de struguri, mici cu boabe m\runte.
Zonare. Selec]ia Dr\g\[ani 57 este prev\zut
pentru `nmul]ire, fiind un portaltoi valoros,
mai ales pentru regiunile viticole din sudul ]\rii.

SELEC}IA CR|CIUNEL 2

Sinonime: SC-2; C-2; Cr-2.

Origine. Este o prim\ selec]ie ob]inut\
la noi `n ]ar\ din portaltoiul Kober 5 BB.
Lucr\rile de selec]ie au fost `ncepute la
Cr\ciunel

jude]ul
Alba
de
c\tre
pepineristul UNGAR (1937); `nmul]irea
ulterioar\ a selec]iei s-a f\cut `n cadrul
Sta]iunii viticole Blaj (M. TOADER [i B.
BALTAGI, 1956).
Se remarc\ prin perioad\ scurt\ de
vegeta]ie, afinitate bun\ cu soiurile
viguroase pentru struguri de vin
[i
produc]ii mari de buta[i.

Caracterele ampelografice. Dezmugurire sc\moas\, de

culoare verde deschis cu vrfurile [i marginile rozetei intens
carminate; vrful l\starului este semideschis, frunzele tinere cu
mucronii ro[iatici [i `nconvoia]i, intens sc\moase pe ambele
fe]e.
Frunza adult\ este mare (20-26 cm lungime), cuneiform\,
`ntreag\ cu sinusul pe]iolar `n form\ de U larg deschis. Limbul
frunzei de culoare verde deschis, rugos, slab gofrat [i acoperit
cu peri scur]i [i erec]i, pe ambele fe]e. Din]ii sunt mici, la]i,
mucronii u[or alungi]i. Pe]iolul frunzei de lungime mijlocie,
gros, culoare verde vine]ie [i acoperit cu peri de[i.
Floarea este hermafrodit\, func]ional femel\, androsteril\;
formeaz\ struguri mici cu boabe de culoare cafenie violacee.
L\starul este muchiat de culoare verde vine]ie, mai intens\
la noduri [i acoperit cu peri scur]i, rigizi.
Coarda de culoare cenu[ie uniform\, cu internodii lungi (1822 cm lungime), cu striuri superficiale [i acoperit\ cu peri[ori
scur]i.

~nsu[irile agrobiologice. Selec]ia Cr\ciunel 2 are

`nsu[iri agrobiologice comune cu portaltoiul Kober 5
BB din care provine. Se deosebe[te prin urm\toarele:
perioad\ de vegeta]ie mai scurt\ cu circa 6-8 zile fa]\
de Kober 5 BB; dezmugurire timpurie, `n prima decad\
a lunii aprilie; maturarea lemnului l\starilor ceva mai
devreme de ct la Kober 5 BB.

Are vigoare foarte mare, pe care o confer\ [i

soiurilor altoite de vi]\ roditoare. Capacitatea de
`nr\d\cinare a buta[ilor este foarte bun\, medie 80%,
iar afinitatea la altoire cu soiurile de vi]\ roditoare
bun\ (50% `n medie, prinderea la altoire). ~n planta]ii
dezvolt\ un sistem radicular foarte bogat, lungimea
r\d\cinilor de schelet ajungnd pn\ la 5,5 m.

Rezisten]e biologice: bun\ la filoxera radicicol\ [i

mijlocie la filoxera galicol\; este rezistent la cloroz\,
asimilnd maximum 20% calciu activ din sol, I.P.C. =
40; rezisten]\ mijlocie la secet\ [i la excesul de
umiditate din sol; sensibil la s\ruri, maximum 0,4
NaCl. ~n planta]iile mam\ se semnaleaz\ frecven]a
crescut\ a atacului de cancer bacterian, din cauza
rezisten]ei slabe la temperaturile sc\zute din timpul
iernii.

~nsu[irile agrotehnice. Matureaz\ bine lemnul

l\starilor, lungimea util\ a coardelor fiind `n medie
de 4,5 m. Ca urmare, produc]iile de buta[i care se
ob]in sunt mari, `n jur de 200 mii/ha. Datorit\
precocit\]ii [i matur\rii bune a lemnului coardelor,
ofer\
posibilitatea
extinderii
planta]iilor
de
portaltoi [i `n zona viticol\ a Transilvaniei.
Sarcinile care se las\ pe butuc sunt `n medie de
10 l\stari. Mijlocul de sus]inere recomandat este
spalierul vertical cu srme oblice. Formeaz\ mul]i
copili, `nct necesit\ multe lucr\ri de copilit [i de
legatul l\starilor `n timpul perioadei de vegeta]ie.
Fiind un portaltoi foarte viguros este indicat la
soiurile de struguri pentru vin cu poten]ial mare de
produc]ie, cum sunt: Feteasc\ regal\, Feteasc\ alb\,
Iordan\, Mustoas\ de M\derat, B\beasc\ neagr\,
Cadarc\ etc. Nu este indicat pentru soiurile de
mas\.
Recoltarea coardelor se face obligatoriu din
toamn\, deoarece este sensibil la ger. Butucii se
mu[uroiesc pentru a fi proteja]i peste iarn\.
Zonare. Selec]ia Cr\ciunel 2 este portaltoiul
recomandat cu prec\dere `n podgoriile din
Transilvania. S-a r\spndit [i `n Slovacia, unde [i-a
confirmat precocitatea fa]\ de Kober 5 BB.

SELEC}IILE CR|CIUNEL 25 i 26

Sinonime: SC-25 [i SC-26; C-25,

C-26; Cr-25, Cr-26.

Origine. Au rezultat prin selec]ie

clonal\ din popula]ia portaltoiului
Kober 5 BB.
Lucr\rile
de
selec]ie
au
fost
efectuate `n perioada anilor 19491964 la Sta]iunea viticol\ Cr\ciunelBlaj de c\tre M. TOADER [i B.
BALTAGI.
Omologarea ca portaltoi s-a f\cut `n
anii 1970 (SC-26) [i 1978 (SC-25).

Caracterele
ampelografice.
Sunt
asem\n\toare pentru cele dou\ selec]ii.
Dezmugurire sc\moas\, verde albicioas\, cu
marginile rozetei de culoare roz-ro[iatic\.
Frunza
adult\
de
m\rime
mijlocie,
cuneiform\, `ntreag\, cu u[oar\ tendin]\ de
trilobie. Limbul frunzei este u[or gofrat, de
culoare verde intens, acoperit cu peri scur]i,
erec]i, pe fa]a inferioar\ [i prev\zut cu scame
rare pe fa]a superioar\. Sinusul pe]iolar este
larg deschis, `n form\ de lir\ sau de V.
Floarea hermafrodit\, func]ional femel\,
androsteril\.
L\starii sunt viguro[i, cu meritale lungi,
striate, de culoare verde cafenie.
Coardele de culoare cenu[ie cafenie,
nodurile cu nuan]\ violacee [i acoperite cu
peri scur]i [i de[i.

~nsu[irile agrobiologice si agrotehnice. Sunt

diferite de la o selec]ie la alta. Selec]ia Cr\ciunel 25
se
caracterizeaz\
prin
urm\toarele
`nsu[iri
agrobiologice: vigoare mijlocie, perioad\ lung\ de
vegeta]ie (187 zile), maturarea lemnului l\starilor
`ncepe dup\ 20 august [i dureaz\ pn\ c\tre sfr[itul
lunii octombrie. Matureaz\ lemnul l\starilor pe
lungimi mari, lungimea util\ a coardelor fiind de 44,5 m, iar produc]ia de buta[i este `n jur de 170
mii/ha.
Selec]ia Cr\ciunel 26 prezint\ `nsu[iri agrobiologice
asem\n\toare cu ale Selec]iei Cr\ciunel 71: vigoare
foarte mare, pe care o imprim\ [i soiurilor altoite de
vi]\ roditoare; perioad\ lung\ de vegeta]ie (183 zile),
`ncepe maturarea l\starilor trziu dup\ 1 septembrie
[i matureaz\ lemnul pe lungimi mai mici, lungimea
util\ a coardelor fiind `n jur de 4 m. Coardele se
conserv\ bine `n timpul iernii.
~nr\d\cinare bun\ `n [coala de vi]e (60-80%
capacitate de `nr\d\cinare a buta[ilor), afinitate bun\
la altoire cu soiurile de vi]\ roditoare (50% `n medie,
prindere). ~n planta]ii dezvolt\ un sistem radicular
puternic cu multe r\d\cini de schelet care p\trund
adnc `n sol, sub un unghi geotropic de 45-50 0. Sunt
indicate ca portaltoi la soiurile pentru struguri de
vin.

 Rezisten]ele biologice: ambele selec]ii au

rezisten]\ bun\ la filoxera radicicol\ [i
mijlocie
la
filoxera
galicol\;
sunt
rezistente la cloroz\, maximum 20%
calciu asimilabil din sol, respectiv I.P.C. =
40; rezisten]\ mijlocie la secet\ [i excesul
de umiditate din sol; nu rezist\ la s\ruri,
maximum 0,4 NaCl.
Zonare. Planta]iile mam\ se `nfiin]eaz\ cu
prec\dere `n zonele din sudul ]\rii, pentru
a
se
asigura
maturarea
lemnului
coardelor `n to]i anii. Seleciile C-25 i C26
tind
sa
nlocuiasc
populaia
portaltoiului din care provind Kober 5 BB.

SELEC}IA OPPENHEIM 4 - CLONA

CR|CIUNEL 4

Sinonime: SO

; SO4-4.

4-4

Origine. Este o supraselec]ie

ob]inut\
din
portlatoiul
Berlandieri x Riparia Selec]ia
Oppenheim 4 la Sta]iunea viticol\
Cr\ciunel-Blaj (M. TOADER, 1955).
A fost omologat\ ca portaltoi `n
anul 1974.

Caracterele ampelografice. Sunt

asem\n\toare cu cele ale Selec]iei Oppenheim 4;
vrful l\starului [i primele frunzuli]e sunt
sc\moase, de culoare verde-galbui, ar\miu.
Frunza adult\ mare, cuneiform\, `ntreag\ sau
cu un `nceput de trilobie. Limbul frunzei este
asimetric, gofrat, cu sinusul pe]iolar deschis `n
form\ de lir\ sau de V i mucroni evideni.
Floarea
este
hermafrodit\,
func]ional
mascul\, ginosteril\ cu gineceul atrofiat.
L\starul este striat, cu noduri violacei,
pubescente.
Coarda de culoare maro deschis, fin striat\ cu
peri scur]i la noduri.

~nsu[irile agrobiologice. SO 4-4 asigur\

o bun\ maturare a lemnului coardelor [i
produc]ii mari de buta[i (190-200 mii/ha).
Are rezisten]\ bun\ la ger, ]esuturile
coardelor `[i p\streaz\ viabilitatea f\r\ a
se
necroza.
~n
pepinier\
asigur\
randamente mari, `n medie de 43% vi]e
altoite STAS.
Prefer\ solurile u[oare, cu un con]inut
mijlociu `n calcar, maxim 17% calciu
activ, respectiv I.P.C. = 30.
Zonare. SO4-4 este recomandat ca
portaltoi `n toate podgoriile [i centrele
viticole, att pentru soiurile de mas\, ct
[i cele pentru struguri de vin.
Planta]iile mam\ vor fi `nfiin]ate cu
prioritate `n regiunile sudice ale ]\rii.