Considera]ii generale

Soiurile pentru struguri de vin sunt cele mai

numeroase [i au ponderea cea mai mare, circa 4
milioane de hectare, din totalul de 5,5 milioane
existente pe plan mondial. Spania, Fran]a [i Italia
sunt ]\rile europene cu suprafe]ele cele mai mari
de soiuri pentru struguri de vin.
Romnia,
conform
datelor
statistice
prezentate de Ministerul Agriculturii [i Dezvolt\rii
Rurale (MADR), de]ine o suprafa]\ total\ de vii pe
rod de 189-190 mii hectare, din care soiurile pentru
struguri de vin ocup\ 177-180 mii hectare (circa 8485%). Acestea asigur\ o produc]ie anual\ de 5,5-6,0
milioane hectolitri de vin, din care se export\ 1,82,0 milioane de hectolitri. Exportul de vin a
reprezentat 1,81 milioane hectolitri, `n valore de
1,8030 milioane euro.
~n ansamblul viticulturii mondiale soiurile
pentru struguri de vin de]in cea mai mare pondere,

 Soiurile pentru struguri de vin sunt foarte

numeroase, peste 7000 de soiuri [i ele apar]in
tuturor grupelor ecologo-geografice. Ele sunt
reprezentate prin :
soiuri autohtone, cu areale restrnse de
r\spndire;
soiuri cosmopolite, cu plasticitate ecologic\ mare,
r\spndite `n toate ]\rile viticole,
soiuri nou create, care `[i fac treptat loc `n
sortimentul podgoriilor.

Gruparea soiurilor pe podgorii [i centre

viticole se face pe direc]ii de produc]ie,
urm\rindu-se valorificarea `ntregului poten]ial
cantitativ [i calitativ. Arealele viticole din
Romania, conform zonrii europene a culturii
viei de vie, sunt incadrate in zonele viticole
B, CIa si CII si cuprind:
8 regiuni viticole
37 podgorii
171 centre viticole

I. Podiul Transilvaniei
II. Dealurile Moldovei
III. Dealurile Munteniei
i Olteniei
IV. Dealurile Banatului
V. Dealurile Crianei i
Maramureului
VI. Colinele Dobrogei
VII. Terasele Dunrii
VIII. Nisipurile i alte
terenuri din sudul rii

Sortimentul pentru vinuri albe este alc\tuit, `n

principal, din soiurile Feteasc\ regal\ (17,9%),
Feteasc\ alb\ (10,9%), Riesling italian (10%),
Aligot (6,5%). Soiurile ro[ii sunt reprezentate
mai ales, prin: Merlot (8,5%), B\beasc\ neagr\
(6,2%), Cabernet sauvignon (3,5%), Feteasc\
neagr\ (0,4%).
Ultimul act normativ care reglementeaz\
cultura soiurilor de vi]\ de vie este Ordinul
MAPDR nr. 225/31.03.2006 Zonarea soiurilor
nobile de vi]\ de vie roditoare admise `n cultur\
`n arealele viticole din Romnia.
Politica de calitate aplicata la productia de vin
pentru export si consum a fost orientata spre
promovarea vinurilor albe si rosii de inalta
calitate, cu prioritate din soiurile romanesti:
Feteasca alba, Feteasca regala , Grasa de

 Din totalul productiei, vinurile DOC reprezinta

7-10%, vinurile de masa cu indicatie geografica
(IG) reprezinta 15-20%, iar vinurile de masa
reprezinta 70-75%. Romania a fost si va ramane
o tara exportatoare de vinuri pe piata mondiala.
Principalele tari in care se realizeaza exportul
de vin sunt: Germania, Anglia, Danemarca,
Rusia, SUA, Japonia, Suedia [i altele.
Consumul de vin se stabilizeaz\ `n ultimii ani la
o medie de 22 l/pers./an, din care aproximativ
11-13 l/pers./an constituie consumul e vin nobil.
Ponderea este de]inut\ de vinul alb, aproximativ
68,6%, `n timp ce vinul roz [i ro[u de]ine 31,4%.
Trebuie remarcat faptul c\ a crescut tendin]a de
consum a vinurilor `mbuteliate (0,75 l), mai ales
a celor cu indica]ie geografic\, sau cu denumire
de origine controlat\ (DOC), existnd o sporire a
consumului fa]\ de anii anteriori cu 10-15%.

 Pentru redresarea produc]iei de vin din soiuri

nobile se impun cteva m\suri importante [i
anume:
defri[area suprafe]elor ocupate cu hibrizi direct
produc\tori,
replantarea acestor suprafe]e cu soiuri nobile
admise in cultura,
implementarea unor programe de restructurare [i
reconversie a planta]iilor viticole existente.

Romania ca stat membru al Uniunii Europene, `n

sectorul viti-vinicol urm\reste:
consolidarea patrimoniului viticol;
promovarea cu prioritate n noile plantaii a
soiurilor romnesti pentru vinuri de calitate
competitive pe plan european: Feteasca alba,
Feteasca regala,Tamioasa romneasc, Gras,
Feteasc neagr, Bbeasca neagra, Cadarca,
Francusa si Busuioaca de Bohotin;
cresterea ponderii vinurilor rosii in raport cu cele
albe pana la 40%;
cresterea ponderii vinurilor de calitate cu
denumire de origine
controlata si cu indicatie
geografica pana la 40% din totalul productiei de
vin.

Particularit\]ile agrobiologice ale soiurilor

pentru struguri de vin

Soiurile pentru struguri de vin prezint\ o

gam\
foarte
larg\
de
`nsu[iri
agrobiologice [i tehnologice, `n func]ie
de direc]ia de produc]ie:
soiuri pentru vinuri albe de mas\ (consum
curent),
soiuri pentru vinuri albe de calitate,
soiuri pentru vinuri roze [i ro[ii de mas\,
soiuri pentru vinuri ro[ii de calitate,
soiuri pentru vinuri aromate,
soiuri pentru vinuri materie-prim\ pentru
spumante,
soiuri pentru distilate `nvechite din vin.

Totu[i,
ele
`ntrunesc
anumite
caracteristici agrobiologice comune, care
le deosebesc de soiurile pentru struguri
de mas\ [i soiurile apirene.

 Soiurile pentru struguri de vin au cerin]e

mai reduse fa]\ de condi]iile heliotermice,
hidrice [i de nutri]ie. De aceea [i arealele
de cultur\ sunt mult mai largi.
Soiurile pentru struguri de vin pot
valorifica mai economic terenurile s\race,
solurile pietroase, calcaroase, cele bogate
`n oxizi de fier, nisipoase, soluri pe care
soiurile de mas\ dau rezultate inferioare.
Pe de alt\ parte, soiurile pentru struguri
de vin valorific\ `ntr-o mai mare m\sur\
resursele heliotermice mai bogate prin
diversificarea tipurilor de vin [i a
direc]iilor de produc]ie, `n timp ce soiurile
pentru struguri de mas\, valorific\ aceste
condi]ii
prin
precocitatea
matur\rii
strugurilor [i prin num\rul mare de soiuri
cultivate `n conveierul varietal.

Marea majoritate a soiurilor pentru

struguri de vin au o perioad\ mijlocie de
vegeta]ie (170-180 zile), ca urmare
maturarea lemnului coardelor este mult
mai bun\, ceea ce duce la o rezisten]\ mai
bun\ la ger.
Toate acestea fac posibil\ extinderea, `ntro mai mare m\sur\ a culturii neprotejate
sau semiprotejate pe timpul iernii.
n general, sunt soiuri cu vigoare mijlocie,
cu
cre[teri
vegetative
moderate
[i
fertilitate mare (70-75% l\stari fertili), iar
diferen]ierea mugurilor de rod se face cu
prec\dere la baza coardelor, astfel `nct
soiurile de vin se preteaz\ la cele mai
variate forme de conducere [i tipuri de
t\iere.

 Soiurile pentru struguri de vin au rezisten]\ bun\ la secet\ [i

se pot cultiva far\ irigare, chiar [i `n regiunile sudice, mai
secetoase, unde valorile CH < 0,6-1,0.
Seceta pedologic\ este mai u[or suportat\, `n compara]ie
cu soiurile pentru struguri de mas\.
Consumurile specifice `n elemente nutritive sunt `n general
mari: N 6-15; P 1-4; K 3,8-15,2 kg/tona de struguri.

Cele mai mari valori se `nregistreaz\ la soiurile pentru

vinuri de calitate.
La soiurile pentru vinuri albe, consumul mediu anual de
NPK este de 230-240 kg/ha, iar la soiurile pentru vinuri
ro[ii, ceva mai ridicat, de 250-255 kg/ha subst. activ\ (s.a.).
Soiurile pentru struguri de vin au o perioad\ mai restrns\
de maturare a strugurilor, n epoca a III-a pn\ `n a VI-a, cu
un maximum de frecven]\ `n epocile a IV-a [i a V-a.
~n acest fel, campania de vinificare se desf\[oar\ timp de
circa 30 zile (15 septembrie-15 octombrie), fa]\ de circa 100
zile (15 iulie-31 octombrie), ct dureaz\ recoltarea
strugurilor pentru mas\.

 Raportul dintre cantitate [i calitate se coreleaz\

negativ, `n sensul c\, unei produc]ii mari de struguri `i
corespunde o concentra]ie mai mic\ `n zaharuri [i
invers.
Ca urmare, soiurile pentru struguri de vin se `mpart
generic `n dou\ mari categorii: soiuri de mare
produc]ie (Galben\ de Odobesti, Zghihar\ de Hu[i etc.)
[i soiuri de `nalt\ calitate (Sauvignon, Pinot gris,
Chardonnay etc.).
La soiurile de mare produc]ie cel mai mobil element
este cantitatea; ea poate varia `n limite largi, `n
condi]iile `n care calitatea produc]iei nu este prea mult
influen]at\.
La soiurile de `nalt\ calitate, `ns\, cel mai dinamic
element devine con]inutul `n zaharuri. El este afectat
de nivelul produc]iei, `n sensul c\ la diferen]e de numai
2 t/ha de struguri, concentra]iile `n zaharuri se
modific\ cu pn\ la 40-50 g/l.
O pozi]ie intermediar\ ocup\ soiurile de la care se ob]in
produc]ii mijlocii de struguri (10-15 t/ha) [i concentra]ii
relativ mari de zaharuri (170-190 g/l). Ele se pot
comporta ca soiuri de mare produc]ie, sau ca soiuri de
calitate, `n func]ie de condi]iile ecologice [i climatice
ale anului viticol (Feteasc\ regal\, Riesling italian).

Particularit\]ile tehnologice ale soiurilor

pentru struguri de vin

Principalele `nsu[iri tehnologice care

diferen]iaz\ soiurile de vin fa]\ de soiurile
pentru struguri de mas\ sunt urm\toarele:
strugurii sunt mici sau mijlocii (80-250 g);
boabele sunt a[ezate des pe ciorchine
(struguri compac]i, b\tu]i);
pulpa bobului este zemoas\ [i permite
acumularea unor cantit\]i importante de
zaharuri;
pieli]a bobului este sub]ire.

Acestea fac ca boabele s\ devin\ mult mai

elastice [i s\ reziste mai bine la fisurare,
pe timpul matur\rii, iar randamentele `n
must care se ob]in la prelucrarea
strugurilor
sunt
ridicate,
70-80%,
exprimate `n greutate (kilograme de
must ob]inute din 100 kg de struguri).

 Soiurile cu struguri negri acumuleaz\

`n pieli]a boabelor cantit\]i mari de
compu[i fenolici substan]e colorante
de tipul antocianilor monoglucozidici.
Pentru acumularea lor este nevoie de
mai mult\ c\ldur\ [i insola]ie, de aceea,
soiurile pentru vinuri ro[ii se cultiv\ cu
rezultate bune numai `n sudul ]\rii.
Intensitatea colora]iei boabelor este
legat\ `n primul rnd, de natura
biologic\
a
soiului
[i
poate
fi
influen]at\ de cantitatea produc]iei,
condi]iile
climatice
ale
anului,
condi]iile de cultur\ [i modul de
recoltare al strugurilor.

 Pentru aprecierea pigmenta]iei antocianice

la soiurile pentru vinuri ro[ii s-au luat ca baz\
dou\ soiuri: Cinsaut, la care con]inutul `n
compu[i fenolici s-a notat cu 1 [i soiul
Maseng noir, la care con]inutul `n compu[i
fenolici este cel mai ridicat [i s-a notat cu 10.
~n raport cu aceste limite soiurile pentru
vinuri ro[ii se `mpart `n 3 grupe:
soiuri cu pigmenta]ie antocianic\ slab\, la care
concentra]ia `n compu[i fenolici (C.C.F.) este
mai mic\ de 1,5 (Aramon, Cadarc\, B\beasc\
neagr\);
soiuri cu pigmenta]ie antocianic\ mijlocie, cu
valorile C.C.F. = 1,5-2,5 (Oporto, Feteasc\
neagr\, Pinot noir, Sangiovese);
soiuri intens colorante, la care valorile C.C.F >
2,5 (Cabernet Sauvignon, Merlot).

 La
unele
soiuri
substan]ele
antocianice se acumuleaz\ [i `n
mezocarpul boabelor, sucul lor fiind
colorat,
`ns\
natura
chimic\
a
antocianilor este diferit\ fa]\ de
antocianii acumula]i `n pieli]\.
Acestea reprezint\ grupa soiurilor
tinctoriale
(Alicante
Bouschet,
Grenache, Gamay freux).
Soiurile
pentru
vinuri
ro[ii
se
recoltez\ mai trziu, la sfr[itul
campaniei de recoltare, deoarece
substan]ele
antocianice
se
acumuleaz\ mai intens spre sfr[itul
perioadei de maturare.

 Exist\ [i soiuri care acumuleaz\ `n

pieli]a
boabelor
compu[i
aromatici, care dau aromele
cunoscute la struguri de tip
muscat sau t\mios.
Chimic, fac parte din grupa
terpenelor
sau
a
norisoprenoidelor.
Acestea alc\tuiesc grupa soiurilor
pentru vinuri aromate (Muscat
Ottonel, T\mioas\ romneasc\).

Particularit\]ile de cultur\ ale soiurilor

pentru struguri de vin
Acestea sunt determinate, `n mare m\sur\, de
particularit\]ile agrobiologice [i tehnologice.
Astfel, soiurile de mare produc]ie, care sunt
[i cele mai viguroase, necesit\ portaltoi
viguro[i, cu sistem radicular puternic din
grupa Berlandieri x Riparia, capabili de a
prelua `nc\rc\turile mari de rod care se las\ la
t\iere [i pentru a sus]ine poten]ialul productiv
al acestor soiuri.
Portaltoii cu vigoare slab\ (Riparia gloire, 41
B, SO4-4) sunt considera]i portaltoi de calitate,
deoarece transmit soiurilor roditoare o
cre[tere moderat\, maturare timpurie a
strugurilor,
intensificarea
aromei,
continutului in zaharuri [i a culorii, fiind
recomandai pentru soiurile de nalt calitate.

 ~n ceea ce prive[te formele de

conducere, cele `nalte convin mai
mult soiurilor de mare produc]ie, `n
timp ce formele semi`nalte sunt
recomandate
pentru
soiurile
de
calitate.
Cea mai folosit\ form\ de conducere
este cordonul bilateral, cu t\iere `n
verigi scurte de rod (cep+cordi), sau
cepi de produc]ie.
La
soiurile
de
calitate
se
las\
`nc\rc\turi mici la t\iere, de 13-15
ochi/m2, `n timp ce soiurile de mare
produc]ie necesit\ sarcini de rod de
22-25
ochi/m2,
repartizate
pe
cordoane duble.

Cordon bilateral

Guyot pe brate cu inlocuire perioadica

 Referitor la fertilizare, soiurile de

vin, pe lng\ faptul c\ au consumuri
ridicate
de
elemente
nutritive,
raporturile dintre ele influen]eaz\
puternic calitatea produc]iei de
struguri.
Astfel raportul NPK de 1,0 : 1,5 : 1,5
favorizeaz\ acumularea zaharurilor,
iar cel de 1,5 : 1,0 : 1,5 determin\
sporirea acidit\]ii mustului.
Soiurile pentru struguri de vin, nu
reac]ioneaz\ puternic la irigare [i
nici la lucr\rile [i opera]iunile `n
verde.

 Irigatul nu este necesar, dect `n anii

foarte seceto[i [i atunci se folosesc
norme mai mici de irigare (1200-1500
m3/ha), `n raport cu soiurile de mas\.
Se recomand sistarea irigatului n
momentul intrrii n prg a soiurilor.
Dintre lucr\rile [i opera]iunile `n
verde se impune dirijatul l\starilor [i
`ntr-o pondere mai mic\, plivitul
l\starilor sterili [i crnitul l\starilor la
intrarea strugurilor `n prg\.

 Momentul recolt\rii strugurilor cap\t\

importan]\ tehnologic\ deosebit\ la
soiurile de vin, el fiind diferit de la o
grupa de soiuri la alta.
La soiurile pentru vinuri de mas\
recoltarea se face la maturarea deplin\
a strugurilor sau la cea tehnologic\, care
poate preceda faza matur\rii depline, `n
timp
ce
la
soiurile
de
calitate,
recoltarea
se
face
de
obicei
la
supramaturarea strugurilor, eventual cu
instalarea atacului de putregai nobil
(botritizarea strugurilor).
Aten]ie
deosebit\
necesit\
soiurile
pentru
vinuri
ro[ii,
la
care
supramaturarea accentuat\ poate duce
la o sc\dere a concentra]iei substan]elor
colorante prin hidroliza antocianilor.

S
O
I
U
R
I

CLASIFICARE
A SOIURILOR
PENTRU
STRUGURI DE
VIN

P
E
N
T
R
U
S
T
R
U
G
U
R
I

Soiuri pentru vinuri

albe de mas\
(consum curent)

Aligote
Muscadelle
Saint Emilion
Selection Carriere
Neuburger
Rka]iteli

Soiuri pentru vinuri

albe de calitate

Soiuri pentru vinuri aromate

D
E
V
I
N

Galben\ deOdobe[ti
Zghihar\ de Hu[i
Pl\ vaie
Ardeleanc\
Iordan\
Mustoas\ de M\ derat
Crea]\ de Banat
Majarc\
Steinschiller roz
Crmpo[ie
Ro[ioar\
Berbecel

Soiuri pentru vinuri

ro[ii demas\
(consum curent)

Gras\ deCotnari
Feteasc\ alb\
Feteasc\ regal\
Frncu[\
Riesling italian
Riesling deRhin
Sauvignon
Pinot gris
Chardonnay
Traminer roz
Furmint
Ezerfurtu
Muscat Ottonel
T\ mioas\ romneasc\
Busuioac\ deBohotin
T\ mioas\ roz\
B\ beasc\ neagr\
Cadarc\
Oporto
Sangiovese
AlicanteBouschet
Aramon
Feteasc\ neagr\

Soiuri pentru vinuri

ro[ii de calitate

Cabernet sauvignon
Merlot
Pinot noir
Burgund mare
Blauerzweigelt