2008

Facultatea de Horticultura Vasile Simona Maria Anul III - Grupa 2304

[ SOIUL NEGRU VARTOS]

Soiurile de struguri pentru vin cultivate i cultivabile n Romnia

Comparativ cu soiurile de struguri pentru mas strugurii pentru vin au cerine mai reduse fa de resursele ecopedologice i de nutriie, fapt care permite cultivarea ntr-un areal mai ntins. Chiar daca nu limiteaz cultura strugurilor pentru vin, factorii climatici isi pun evident amprenta asupra calitaii produciei. Dac condiiile climatice se modific n general la distane mai mari, influena lor asupra produciei fiind mai greu de sesizat, cele ecopedologice variaz pe areale mai mici, chiar n cadrul aceluiai centru viticol, modificrile cantitative i calitative ale produciei sunt mult mai evidente. Principalele caracteristici biologice si tehnologice ale soiurilor de struguri pentru vin Soiurile de struguri pentru vin au cerinte mai mic fata de resursele heliotermice, hidrotermice si cele de nutritie. Gasesc conditii de extindere mai mari fata de soiurile pentru masa, pe terenuri in panta amenajate in terase, pe nisipuri, soluri pietroase sau calcaroase. Soiurile de struguri pentru vin prezinta unele rezistente biologice superioare in raport cu cele de masa. Sunt mai rezistente la: seceta fiind posibila cultivarea fara irigare; ger fiind permisa cultivarea intr-o mai mare masura a culturii neprotejate; fisurarea boabelor astfel restrictiile la alegerea terenului pentru plantare in functie de regimul precipitatiilor fiind mai reduse.

Soiurile pentru vin ajung la maturitate in epocile III-IV cu un maximum de frecventa in epocile IV-V astfel ca intervalul de vinificatie se desfasoara in intervalul 15 septembrie 15 octombrie anual iar intervalul de recoltare al strugurilor de masa este curpins intre 15 iulie 31 octombrie. Strugurii soiurilor pentru vin prezinta o compozitie chimica diferita in raport cu aceea a soiurilor pentru masa. Soiurile pentru vin pot acumula, la supramaturare, pana la 240-260 g/l zahar in must si 5-6 g/l aciditate totala in timp ce soiurile pentru masarar depasesc 4-4,5 g/l.

Strugurii soiurilor pentru vin prezinta caracteristici uvologice mult diferite fata de cele ale soiurilor pentru masa. Compozitia mecanica a strugurilor arata ca soiurile pentru vin detin o cantitate mai mare de ciorchini, seminte si total tescovina iar prin diferenta o cantitate mai mica de must decat la soiurile de masa. Soiurile pentru vin prezinta aptitudini enologice diferite.Orice soi apartinand speciei Vitis vinifera poate fi folosit in vinificatie, insa numaicele pentru vin permit obtinerea unui produs finit cu o compozitie chimica armonioasa si cu insusiri organoleptice pozitive. Sunt considerate soiuri de vin numai acelea care datorita caracteristicilor lor tehnologice, sunt folosite la vinificarea cu mijloace obisnuite si care genereaza in mod spontan o fermentatie alcoolica. Soiurile pentru vin prezinta productia cantitativa si concentratia in zaharuri ce variaza in limite foarte largi: de la 6-8 t/ha la 12-16 t/ha respectiv 136-272 g/l de aceea la unul si acelasi soi aceste doua componente preiau valori care de obicei se coreleaza negativ, in sensul ca unei mari productii de struguri ii corespunde o concentratie mai scazuta in zaharuri si invers. Tinand seama de acest comportament soiurile pentru vin se impart in: soiuri de mare productie; soiuri de calitate.

Soiurile de struguri pentru vinuri rosii se disting printr-un continut rdicat de compusi fenolici (substante colorante din pielita boabelor). La aceste soiuri continutul in substante colorante din pielita variaza in limite foarte mari, de la valoarea 1 (Cinsaut) pana la 10 (Manseng noir). Sub raportul intensitatii coloratiei, soiurile de struguri pentru vinuri rosii recomandata si autorizate pentru viticultura in Romania se impart in: slab colorate; mijlociu colorate; intens colorate. n spiritul prevederilor legale actuale, soiurile recomandate sunt acelea care valorific n cel mai nalt grad, att condiiile ecologice din cadrul unui centru viticol, ct i potenialul calitativ al soiurilor prevzute a fi cultivate n acest centru viticol.

Spre deosebire de categoria de mai sus, soiurile autorizate sunt acelea care valorific ntr-o masur ceva mai mic condiiile ecologice favorabile ca i aptitudinile calitative ale soiurilor cantonate ntr-un centru viticol dat. In cadrul aceluiasi soi continutul in compusi fenolici depinde de cantitatea productiei, conditiile anului de cultura si in special de momentul culesului. Intarzierea in raport cu maturarea deplina a boabelor duce la scaderea continutului in compusi fenolici, fapt important pentru soiurile slab si mijlociu colorate. Soiurile de struguri pentru vin cuprind de asemenea soiuri cu un continut ridicat de arome in pielita denumite soiuri aromate. La aceste soiuri natura aromelor este foarte diferita, de la aceea de muscat (in diferite nuante) pana la aromele specifice ca la Traminer roz, Sauvignon, Feteasca regala etc. Existenta unor soiuri de mare productie si a altora de calitate pe de o parte pe fondul carora se suprapun soiurile colorate cat si cele aromate pe de alta parte, conduc la impartirea soiurilor de struguri pentru vin in urmatoarele directii de productie: soiuri pentru vinuri albe de consum curent; soiuri pentru vinuri albe de calitate superioara; soiuri pentru vinuri rosii si roze de consum curent; soiuri pentru vinuri rosii si roze de calitate superioara; soiuri pentru vinuri aromate. Soiuri pentru vinuri roii i roze de consum curent (V.R.C.C): 1. Soiuri admise a fi extinse n cultur: Bbeasc neagr, Cadarc, Oporto, Alicante Bouscht, Roioar, Sangiovese. 2. Soiuri nou create sau recent admise n cultur : Codan, Pandur, Haiduc, Purpuriu. 3. Soiuri existente n cultur : Aramon, Btut neagr, Braghin, Negru vrtos, Negru moale. Aceste soiuri dau productii de peste 10 (15) t/ha iar in conditii de cultura mai putin favorabile (ca fertilitate) pot asigura vinuri de calitate superioara iar soiul Codana este un soi nou care asigura productii mari si constante fiind in curs de raspandire in podgoriile din sudul Moldovei.

In ultima perioada acesta directie de productie a fost imbogatita cu urmatoarele soiuri noi obtinute in tara noastra (prezentate in ordinea omologarii lor): Codana, Arcas, Purpuriu, Haiduc si Pandur. Principalele caracteristici si insusiri ale soiului Codana:

Denumirea Mentinatorul soiului Codana 1067

Anul inscrierii 1975

Anul reinscrierii 2004

Epoca de maturare V-VI

Codana este un soi obtinut la Statiunea de cercetare si productie Vitivinicola Odobesti de catre Gh. Popescu, Margareta Baditescu, I.Poenaru si M. Oslobeanu si provine din hibridarea sexuata intre Babeasca neagra x Feteasca neagra fiind omologat in 1975. Babeasca neagra (Cracana, Rara neagra, Caldarusa, Raschirata - in Romania; Rastiopa, Serecsia in U.R.S.S ) - este un soi cu struguri mijlocii cu boabe rare, neomogene ce prezinta frecvent fenomenul de meiere si de margeluire precedat de scuturarea intensa a florilor. Relativ rezistent la inghet, bruma dar sensibil la seceta, mana si putregai cenusiu si cu o fertilitate mijlocie. Vinurile obinute sunt de obicei vinuri de mas, cu o trie alcoolic de 10-11%. Au o culoare roie-vie, cu nuane strlucitoare, sunt lejere i fructoase, cu o aciditate echilibrat. In zonele de deal, vinurile obtinute sunt de calitate superioara, intens colorate, catifelate si armonice iar in zonele de ses se realizeaza vinuri de consum curent , fara calitati deosebite, uneori insuficient colorate. Rspndit n podgoriile din Moldova, n special n podgoria de la Nicoreti dar se bucur de o bun reputaie i in podgoriile Odobeti, Coteti i Panciu. Feteasca neagra (Poama fetei neagra, Pasareasca neagra, Coada randunicii) - este un soi cu struguri mijlocii catre mari cu boabe asezate dens. Prezinta o perioada scurta de vegetatie (150-160 zile). Este relativ rezistent la ger, seceta si la putregaiul cenusiu cu o fertilitate scazuta.

Se cultiva ca soi recomandat sau autorizat in vederea producerii vinurilor rosii de calitate superioara: VSO si VSOG. Vinul obinut poate fi sec, demisec sau dulce, cu un coninut alcoolic de circa 12-12,5%. Este un vin rou, cu tente rubinii i o arom de stafide negre, mai bogat i mai fin odat cu nvechirea. Este cultivat n diverse podgorii din Moldova i din Muntenia. I.Caractere morfologice ale soiului Codana Rozeta este verde-albicioasa, pufoasa. Frunza adulta este mijlocie ca marime, pentalobata, usor scamoasa cu smocuri de peri rigizi pe nervuri. Sinusurile laterale superioare sunt profunde, cu lumen mare ovoidal inchis iar cele inferioare au in general forma elipsoidala, cu petiolul lung semanand in general cu frunza de Feteasca neagra. Se deosebeste de aceasta din urma prin sinusul petiolar in forma de lira. Pintenul care apare uneori in sinusurile superioare amintesc de soiul Babeasca neagra. Dintii sunt mari, cu margini drepte, mucronati. Floarea este hermafrodita normala. Strugurii sunt de marime mijlocie, de forma conica, cu pedunculul lung, cu primele ramificatii mai bine dezvoltate, compact. Boabele au o forma sferica sau usor discoidala, marimea mijlocie, uniforma cu pielita groasa, neagra-violacee si intens pruinata. II.Caracteristici biologice si tehnologice ale soiului Codana Maturarea deplina a boabelor se face mai devreme cu circa 10-12 zile fata de soiul Babeasca neagra. Comparativ cu soiurile genitoare, se aseamana cu: 1. 2. soiul mama in ce priveste; coeficientii de fertilitate absolut si relativ; productivitatea ridicata; indicele de randament; soiul tata prin: rezistenta la ger (-24...-22C), putregaiul cenusiu, seceta; maturarea ceva mai timpurie.

In ce priveste greutatea medie a strugurilor si calitatea productiei prezinta caracteristici intermediare. Este un soi ce realizeaza productii ridicate de 18,6 t/ha, in medie la Odobesti (productie maxima de 23,7 t/ha) situate la

acelasi nivel cu cele ale soiului matern Babeasca neagra si depasindu-le pe cele ale soiului patern Feteasca neagra. Principalele caracteristici productive ale soiului Codana (*date I.S.T.I.S)
Specificare greutatea medie a unui strugure greutatea a 1000 de boabe concentratia in zahar productia de struguri UM g g g/l t/ha S.C.V.V. Odobesti* U.S.A.M.V. Bucuresti 132 170 163 280 182 175 20,6 12

Vigoarea butucilor este mare. Intervalul maturitatii depline a strugurilor este cuprins intre 20.IX-18.X. Strugurii prezinta la Odobesti un continut mediu in zahar de 185 g/l si o aciditate de 6.0 g/l in HSO. Continutul in antociani este inferior soiului Feteasca neagra dar superior soiului Babeasca neagra permitand obtinerea de vinuri normal colorate in fiecare an. Vinurile obtinute din strugurii soiului Codana sunt usoare si echilibrate, din categoria celor de consum curent ce se caracterizeaza printr-o tarie alcoolica medie de 11% vol., aciditate 5,8g/l HSO si 21,9g/l extract nereducator, printr-o culoarea rosie mai intensa a vinului depasindu-le calitativ pe cele ale soiului Babeasca neagra.

Elemente cercetare ochi porniti in vegetatie % lastari fertili % coeficient de fertilitate absolut coeficient de fertilitate relativ indici de productivitate absolut indici de productivitate relativ greutatea strugurelui (g) productia de struguri (t/ha) compozitia chimica a mustului (zahar g/l) aciditate totala (g/l H2SO4) indice de randament intensitate coloranta

Babeasca neagra (martor) Codana Feteasca neagra (martor) 67,4 74,1 74,2 60,4 62,4 36,1 1,43 1,5 1,2 0,94 0,92 0,47 249 220 169 162 136 62 172 148 132 18,6 20,6 7,5 185 185 200 7 6 5 4,5 4,5 5,7 0,33 0,38 0,51

Determinarea fertilitatii soiului Codana Lucrarea s-a executat in camp, pe un numar de 5 butuci cu soiul Codana si a urmarit aflarea valoarii coeficientilor de ferilitate absolut si relativ si al indicilor de ferilitate absolut si relativ folosind formulele: c.f.a = Nr. inflorescente/ Nr. lastari fertili c.f.r = Nr. inflorescente/ Nr. lastari totali I.p.a = c.f.a* I.p.r = c.f.r*

c.f.a coeficient de fertilitate absolut c.f.r coeficient de fertilitate relativ I.p.a indice de fertilitate absolut I.p.r indice de fertilitate relativ - greutatea medie a unui strugure Butuc 1: c.f.a = 58/35 = 1.65 c.f.r = 58/36 = 1,61 Butuc 2: c.f.a = 29/28 = 1,03 c.f.r = 29/35 = 0,82 Butuc 3: c.f.a = 54/41 = 1,31 c.f.r = 54/50 = 1,08 Butuc 4: c.f.a = 36/21 = 1,71 c.f.r = 36/22 = 1,63 I.p.a = 1,71*132 = 225,7 I.p.r = 1,63*132 = 215,1 I.p.a = 1,31*132 = 172,9 I.p.r = 1,08*132 = 142,5 I.p.a = 1,03*132 = 135,9 I.p.r = 0,82*132 = 108,2 I.p.a = 1,65*132 = 217,8 I.p.r = 1,61*132 = 212,5 = 132 (valoare obtinuta la Odobesti)

Butuc 5: c.f.a = 51/27 = 1,88 c.f.r = 51/30 = 1,7 Modul de inflorire si desprindere a corolei Floarea la vita de vie este pe tipul 5 prezentand: 5 sepale mici, unite, care apar sub forma unor dintisori, 5 petale unite la varf, verzi care formeaza un capison, 5 stamine si 1 ovar superior care a luat nastere din unirea a 2 carpele si prezinta 2 loji cu 4 ovule. Cum am mai spus si mai sus soiul Codana are o floarea hermafrodita normala iar deschiderea se face: de jos in sus adica corola desprinsa de la baza ramane fixata deasupra florii, ceea ce determina o fecundatie cleistogama. Acest fenomen poate fi considerat un defect, mai ales in cazul soiurilor cu flori functional femele care leaga intr-un procent redus, polenizarea incrucisata fiind astfel impiedicata. I.p.a = 1,88*132 = 248,1 I.p.r = 1,7*132 = 224,4

Zonarea soiului Codana Acest soi este introdus in cultura in arealele viticole din judetul Vrancea, in primul rand in podgoria Odobesti fiind destinat producerii de vinuri rosii de consum curent bine colorate asemenea celor soiului patern Feteasca neagra. Podgoria Odobesti Situata in treimea mijlocie a judetului Vrancea intre apa Putnei si cea a Milcovului, incepand de la cca 10 km vest de orasul Focsani. Este cea mai mare si una dintre cele mai renumite si mai vechi podgorii romanesti considerata ca o mostenire dacica. In alcatuirea acestei podgorii intra centrele Odobesti cu splaiul Sarba; Jaristea cu splaiul Padureni si Bolotesti cu splaiul Scanteia.

Atat resursele heliotermice cat si cele hidrice sunt ceva mai bogate in comparatie cu cele din Podgoria Panciu dat fiind faptul ca podgoria Odobesti este situata cu 20-40 km mai la sud si ca benefiaciaza de terenuri cu o expozitie favorabila si cu o altitudine medie mai mica cu cca 40 m. Frecventa temperaturilor minime absolute, nocive pentru viata de vie este comparabila cu aceea inregistrata la Cotnari si Tg. Bujor si mai mica decat cea intalnita la Iasi, Husi, Racaciuni si Zeletin. Conditiile ecopedologice foarte favorabile asigura obtinerea unor productii medii ridicate de struguri. Impreuna cu conditiile ecopedoclimatice ele largesc spectrul directiilor de productie ca urmare, toate cele trei centre viticole sunt renumite pentru vinurile de consum curent pe care le obtin din soiuri autohtone: Galbena de Odobesti, Plavaie la care se adauga Aligot si Feteasca regala. La Odobesti si Jaristea se obtin in egala masura, vinuri albe de calitate superioara din soiurile Feteasca alba, Riesling italian si Saugvinon. Pot fi obtinute de asemenea si vinuri rosii de consum curent din soiul Babeasca neagra dar si vinuri rosii de calitate superioara din soiurile Feteasca neagra si Merlot. Centrul viticol Bolotesti este profilat pe producerea distilatelor invechite de vin din soiurile Mustoasa de Maderat, Feteasca regala, Plavaie si Galbena de Odobesti. Sortimentul de soiuri de masa este alcatuit din Chasselas dor, Muscat de Hamburg si Coarna neagra.

Codificarea caracterelor ampelografice: ale coardei 101 sectiunea transversala 2-eliptica 102 suprafata coardei 3-costata 103 culoarea dominanta 1-galben 104 prezenta lenticelelor 1-prezente 353 lungimea internodurilor (meritalelor) 3-scurte 354 diametrul internodurilor (meritalelor) 4-foarte mic 016 distributia carceilor 1-discontinua 006 pozitia lastarilor (coardelor) pe butuc 3-semierect

ale strugurelui si a boabelor 201 numarul strugurilor pe lastar 2-1,1-2 struguri (2 struguri Codana) 202 lungimea ciorchinelui 5-mijlociu 15-20 cm (15,5 cm Codana) 203 latimea ciorchinelui 3-ingust (8,3 cm Codana) 204 compactitatea strugurilor 5-mijlocie (boabe uniform distribuite, pediceli nevizibili) 205 numarul de boabe pe strugure 3-putine 88-112 (90 de boabe ) 206 lungimea pedunculului 5-mijlociu (4,4 cm) 207 lignificarea pedunculului 5-medie (semilemnificat) 208 lungimea bobului 1-foarte scurt < 10 mm (7 mm) 221 latimea bobului

1-foarte ingust < 8 mm (7 mm) 222 uniformitatea marimii 3-uniforma 232 forma bobului 2-rotund 234 sectiunea transversala 2-circulara 225 culoarea pielitei boabelor 6-albastru negru 226 uniformitatea culorii pielitei 3-uniforma 227 pruina 7-groasa 228 grosimea pielitei 3-subtire 229 punctul pistilar 2-aparent 230 culoarea pulpei

2-colorata 231 intensitatea coloranta a pulpei 5-mijlocie colorata 232 suculenta pulpei 2-suculenta 235 consistenta pulpei 3-moale-zemoasa 236 gustul si aroma 2-muscat 238 lungimea pedicelului 1-foarte scurt < 4 mm (1,5 mm 240 separarea de pedicel 7-usoara ale semintei 242 lungimea semintei 5-mijlocie 243 marimea semintei 1-foarte mica

241 prezenta in bob a semintelor 3-prezente 244 crestaturi transversale pe margini 1-absente 229 rostrul 9-proeminent ale frunzelor 068 lobia frunzelor 1-pentalobata 065 marimea frunzei 2-mijlocie 601 lungimea nervurilor principale (N1) 2-scurte 602 lungimea nervurilor secundare (N2) 3-scurte 603 lungimea nervurilor tertiare (N3) 3-scurte 604 lungimea nervurilor N4

5-medii 067 forma limbului 1-cuneiforma 069 culoarea fetei superioare a limbului 5-verde 072 gofrarea limbului 1-foarte slaba 073 ondularea limbului intre nervura principala si laterala 9-generala 076 forma dintilor 2-cu ambele margini drepte 078 lungimea dintilor 7-lungi-ingusti P=0,76-1,00 079 forma generala a sinusului petiolar 3-deschis in lira 082 forma sinusurilot laterale superioare 2-inchis cu lobii usor suprapusi

STUDIUL POSIBILITATILOR TEHNOLOGICE DE OBTINERE A VINURILOR ROSII DE TIP SORTIMENT IN AREALELE COLINARE ALE OLTENIEI

Din cele mai vechi timpuri, in podgoriile romanesti cu traditie, vinurile s-au obtinut pe baza unor sortimente bine precizate, de-a lungul timpului, prin inteligenta podgorenilor, prin spiritul de observatie ascutit al acestora. Ei au constatat ca lipsurile unor soiuri erau compensate sau inlocuite de insusirile superioare ale altora. Se cunosc astfel de sortimente celebre care au dus faima vinurilor de Dragasani (Cramposie, Braghina, Gordin, Gordan etc.), a sortimentului de Cotnari (Grasa de Cotnari, Feteasca alba, Francusa, Busuioaca de Moldova). Nu putem omite nici sortimentul vechi de pe nisipuri care a permis realizarea vinurilor usoare, foarte placute de Dabuleni sau Calarasi sortiment format din Rosioara roza, Rosioara vanata, Negru moale si Negru vartos etc. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, viticultura la noi in tara a cunoscut o evolutie vertiginoasa, plantatiile realizanduse in special, cu soiuri de origine franceza : Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon s.a. O anumita conceptie care a facut sa dispara treptat, sortimentele vechi romanesti, introducandu-se notiunea de "soi pur", pentru vinurile obtinute. Studiile si realitatile practice au dovedit insa, ca multe dintre soiuri, nu se pot "sustine" singure din punct de vedere al productivitatii, compozitional si tehnologic iar in marile tari viticole din occidentul european, unele vinuri celebre, se obtin, pe baza de sortimente stabilite de zeci sau chiar sute de ani proportionate cu rigoare de-a lungul timpului. Astfel, celebrul vin de Porto din Portugalia, obtinut in plantatiile situate pe malurile raului Duro, se realizeaza dintr-un sortiment local format din 10 15 soiuri. La fel, renumitul vin de Jeres se obtine tot dintr-un sortiment cu peste 10 soiuri locale, in fruntea caruia se afla soiul Pedro Ximenes. Constatandu-se deficientele de ordin compozitional sau economic ale vinurilor "soiuri pure", Institutul National de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie a lansat programe si teme privind obtinerea vinurilor de tip sortiment in toate regiunile viticole ale tarii. In Oltenia, regiune cu conditii excelente pentru obtinerea vinurilor rosii, astfel de cercetari sistematice, care sa conduca la elaborarea unor tehnologii coerente nu s-au efectuat. In ultimul timp O.M.S., igienistii si nutritionistii de reputatie internationala recomanda sa se faca tot ce este posibil pentru obtinerea unor vinuri si in special a celor rosii, cu un grad cat mai ridicat de naturalete asa-zise vinuri "biologice". Pe

aceasta tema s-au efectuat, cercetari privind definirea potentialului tehnologic al sortimentelor si soiurilor cu struguri negri, cultivate in principalele zone colinare ale Olteniei, ca baza a proportionarii partenerilor de amestecuri tehnologice. OBIECTIVELE CERCETARILOR Contractul de cercetare s-a derulat pe parcursul a 3 ani calendaristici: 2002, 2003, 2004, pentru fiecare an de cercetare avand obiective si activitati de cercetare bine definite. Aceste obiective au fost : Pentru anul 2002 : Stabilirea potentialului tehnologic real al soiurilor pentru vinuri rosii cultivate in zona colinaraa Olteniei Pentru anul 2003 : Stabilirea celor mai convenabile combinatii tehnologice, sub raport compozitional, senzorial si economic Pentru anul 2004 : Stabilirea tehnologiilor de elaborare si conditionare a vinurilor de tip sortiment MATERIALUL SI METODA DE LUCRU In primul an de cercetare : Cercetarile s-au organizat si derulat in podgoriile: Banu Maracine Simnic Dolj ; Orevita Mehedinti; Golul Drancei Mehedinti ; Samburesti Olt.

Soiurile studiate au fost: Cabernet Sauvignon, Merlot si Feteasca neagra (Banu Maracine); Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Feteasca neagra si Sangiovese (Orevita); Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir si Babeasca neagra (Golul Drancei); Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund mare, Cadarca, Codana, Blauersweigelt, Oporto, Haiduc si Pandur (Samburesti Olt).

Sub raport tehnologic a fost vizata in primul rand, evolutia procesului de maturare a strugurilor, conform metodologiei recomandata de ICVV, in scopul stabilirii pe criterii stiintifice a maturitatii depline si a maturitatii tehnologice. La maturitatea tehnologica au fost determinate: productia de struguri (kg/ha); indicii tehnologici ai strugurilor-materie prima (pe baza analizei fizico-mecanice); continutul relativ in glucide (g/l); continuturile relative in aciditate (g/l H2SO4); continuturile in antociani (mg/kg boabe); continuturile in polifenoli totali (mg/kg boabe); randamentul la vinificare (litri must la 100 kg struguri); cantitatea de must la unitatea de suprafata (l/ha); cantitatea de glucide fermentescibile la unitatea de suprafata (kg/ha).

Dat fiind faptul ca, la vinurile rosii reprezinta prima insusire senzoriala cu care degustatorul si consumatorul intra in contact, studiul s-a extins si asupra precizarii elementelor de structura cromatica ale materiei antocianice. Astfel, pe baza absorbantelor la lungimile de unda 420 nm si 520 nm s-au stabilit proportiile de pigmenti galbeni-portocalii si rosii. Totodata, in unele cazuri s-au precizat si nivelele parametrilor max si E max, implicand aparatura spectrofotometrica de inalta performanta. In 2004 s-au analizat chimic si organoleptic vinurile de tip sortiment realizate in toamna anului 2003, care la data predarii rezultatelor fazei a II-a erau in stadiul de vinificare primara (prelucrare struguri, fermentare-macerare, separare fractiuni mustuiala). Au fost analizate vinurile de tip sortiment, obtinute in podgoriile : Banu Maracine (Dolj), Orevita si Golul Drancei (Mehedinti) si Samburesti (Olt). Analiza vinurilor soiuri pure si de tip sortiment s-a efectuat la 5 luni de la vinificare, conform metodologiilor oficiale O.I.V. Au fost vizati urmatorii constituenti de compozitie: alcool, aciditate totala, aciditate volatila, extract nereducator, cenusa, glicerol, polifenoli totali, antociani, intensitatea coloranta, tonalitatea culorii, cationii flaviliu.

Pe baza datelor analitice ale vinurilor productia 2003 si a celor privind parametrii de productivitate, randament si calitate ai strugurilor recolta 2004, in campania sept. - oct. 2004, s-au repetat, atat ca microvinificari cat si in statie pilot variantele cu cele mai bune rezultate din punct de vedere compozitional, organoleptic si economic. Totodata, s-au definit si principalele repere ale tehnologiilor de obtinere si conditionare ale vinurilor rosii de tip sortiment in podgoriile colinare ale Olteniei. In acest sens au fost vizati principalii factori de vinificatie primara: modalitatile tehnice de obtinere a mustuielii, sulfitarea mustuielii, frecventa omogenizarilor celor doua faze ale mustuielii, levurajul, enzimarea (cu enzime pectolitice), duratele de macerare-fermentare, posibilitatile tehnologice de pastrare si conditionare ale produselor. Rezultate obtinute in primul an de cercetare: Pentru podgoria Samburesti Olt sub raporturile: calitatii strugurilor (tabelul 1); structurii cromatice a materiei antocianice (tabelul 2); elementelor de productivitate si randament (tabelul 3).

Pot fi luate in considerare, in vederea obtinerii unor vinuri rosii de calitate superioara tip sortiment soiurile: Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund mare si Blauersweigelt. Primele doua soiuri pot contribui cu calitatea lor de exceptie, iar ultimele doua soiuri vin cu o productie situata in jur de 10 t/ha. Tabelul 1 Principalele caracteristici de calitate ale strugurilor soiurilor cultivate in podgoria Samburesti-Olt Soiul Glucide g/l Cabernet 208 Aciditate g/l H2SO4 4,21 Antociani mg/kg boabe 1280 Polifenoli totali mg/kg boabe 4696

Sauvignon Merlot Burgund mare Cadarca Codana Blauersweigelt Oporto Aubun Haiduc Pandur 210 195 180 173 191 194 185 178 175 4,02 4,33 4,15 4,42 4,16 3,62 4,13 4,28 4,25 925 816 318 313 810 534 765 676 669 3374 3152 2635 2050 2980 2375 3160 2750 2810

Tabelul 2 Proportiile principalilor categorii de pigmenti din strugurii soiurilor cultivate in podgoria Samburesti-Olt Soiul Cabernet Sauvignon Merlot Burgund mare Pigmenti rosii % 65,4 61,3 59,2 Pigmenti galbeni % 34,6 38,7 40,8

Cadarca Codana Blauersweigelt Oporto Aubun Haiduc Pandur

61,7 55,6 54,6 59,2 60,0 65,7 64,3

38,3 44,4 45,4 40,8 40,0 34,3 35,7

Tabelul 3 Elemetele de productivitate si randament ale soiurilor cultivate in podgoria Samburesti Olt Soiul Productia de struguri kg/ha Cabernet Sauvignon Merlot Burgund mare Cadarca 4980 6470 10630 8550 Randamentul la vinificare l/100 kg struguri 72,8 75,4 76,0 76,7 Cantitatea de must l/ha 3625 4878 8079 6558 Cantitatea de glucide fermentescibile kg/ha 754 1359 1575 1180

Codana Blauersweigelt Oporto Aubun Haiduc Pandur

9360 10050 7650 8312 10060 9835

76,5 75,3 76,1 76,7 75,2 75,3

7160 7568 5822 6375 7565 7406

1239 1445 1129 1179 1347 1296

Rezultatele obtinute in anul al doilea de cercetari

Pentru podgoria Samburesti Olt sub raporturile: calitatii strugurilor (tabelul 4); al structurii cromatice a materiei antocianice (tabelul 5); al elementelor de productivitate si randament (tabelul 6).

Pot fi luate in considerare, in vederea obtinerii unor vinuri rosii de calitate superioara tip sortiment, soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund mare si Blauersweigelt. Primele doua soiuri pot contribui cu calitatea lor de exceptie, iar ultimele doua soiuri vin cu o productie situata in jur de 10 t/ha.

Tabelul 4
Principalele caracteristici de calitate ale strugurilor soiurilor cultivate in podgoria Samburesti-Olt 2003 Soiul Glucide g/l Cabernet 220 Aciditate g/l H2SO4 4,21 Antociani mg/kg boabe 1280 4696 Polifenoli totali mg/kg boabe

Sauvignon Merlot Burgund mare Cadarca Codana Blauersweigelt 225 201 195 182 199 3,95 4,16 4,05 4,32 4,11 925 816 318 313 810 3374 3152 2635 2050 2980

Tabelul 5
Proportiile principalilor categorii de pigmenti din strugurii soiurilor cultivate in podgoria Samburesti-Olt 2003 Soiul Cabernet Sauvignon Merlot Burgund mare Cadarca Codana Blauersweigelt Pigmenti rosii % 65,1 60,9 59,9 60,8 55,3 55,1 Pigmenti galbeni % 34,9 39,1 40,9 39,2 44,7 44,9

Tabelul 6
Elemetele de productivitate si randament ale soiurilor cultivate in podgoria Samburesti - Olt 2003 Soiul Productia de struguri kg/ha Cabernet Sauvignon Merlot Burgund mare Cadarca Codana Blauersweigelt 6100 8252 10500 8900 9100 10100 Randamentul la vinificare l/100 kg struguri 73,0 74,9 75,5 75,9 76,4 75,6 Cantitatea de must l/ha 4453 6180 7927 6755 6952 7636 Cantitatea de glucide fermentescibile kg/ha 980 1390 1593 1317 1265 1520

Rezultate obtinute in al treilea an de cercetari Rezultate privind vinurile din podgoria Samburesti-Olt Caracteristicile chimice de baza si notele obtinute la degustare ale vinurilor rosii (soiuri pure si de tip sortiment) obtinute in renumita podgorie Samburesti-Olt, se afla mentionate in tabelul 7. Asemanator problemelor de ordin oenologic si economic expuse pentru podgoriile din sudul judetului Mehedinti se prezinta si situatia din arealul Samburesti. Analiza atenta a datelor reliefeaza faptul ca prin vinuri de tip sortiment, obtinute pe baza soiurilor deja existente in zona, poate fi sporita mult cantitatea de vinuri valorificate la preturi sporite, cu consecinte favorabile asupra exploatatiilor viti-vinicole. Din comparatia datelor de compozitie si organoleptice a celor doua categorii de vinuri (soiuri pure si sortiment) reiese ca soiurile de mare productie: Burgund mare, Blauersweigelt si Cadarca pot fi valorificate superior. Prin combinatii riguros

stabilite, intreaga productie viticola dintr-o unitate poate indeplinii conditiile prevazute de L.V.V. pentru categoriile de vinuri superioare. Aceste posibilitati decurg din nivelele continuturilor in: alcool, aciditate, extract nereducator, glicerol, antociani precum si din valorile insusirilor cromatice (I, T, dA%). Notele la degustare au darul sa completeze considerentele care decurg din valorile constituentilor de compozitie. Sub aspect calitativ, dar si cantitativ, rezultate excelente se pot obtine prin combinatiile dintre Merlot, Cabernet Sauvignon si Burgund mare (M 1/3 + C.S 1/3 + B.M 1/3; C.S 20% + M 40% + B.M 40%). Rezultate bune ofera si combinatiile dintre Cabernet Sauvignon si Merlot pe de o parte si Blauersweigelt pe de alta parte. Tabelul 7
Principalele caracteristici de compozitie si notele la degustare ale vinurilor soiuri pure si de tip sortiment obtinute in podgoria Samburesti Olt Soiul sau sortimentul Alcoo l % vol Acid itate total a g/l H2S O4 Cabernet Sauvignon Merlot Burgund mare Blauersweigelt Cadarca 12,45 4,05 0,41 Acidit ate volatil a g/l H2SO4 Extr act ne g/l red. g/l 26,2 2,52 11,20 g/l li totali g/l 2,65 901 1,43 0,44 54 9,45 Cenu sa Glice rol Poli feno Anto ciani mg/l I T dA % Nota la degu stare

12,50 11,30 11,40 11,10

3,82 4,02 3,95 3,85

0,37 0,47 0,40 0,43

26,0 25,2 24,8 23,3

2,50 2,37 2,32 2,18

10,90 9,30 9,10 9,70

2,55 2,50 2,70 2,45

842 705 720 410

1,38 1,27 1,29 0,90

0,46 0,48 0,48 0,50

56 60 54 58

9,40 9,10 8,90 8,50

Cabernet Sauvignon 30%, Burgund mare 70% Merlot 30%, Burgund mare 70% Cabernet Sauvignon 40%, Blauersweigelt 60% Merlot 40%, Blauersweigelt 60% Cabernet Sauvignon 1/3, Merlot 1/3, Burgund mare 1/3 Cabernet Sauvignon 20%, Merlot 40%, Burgund mare 40% Cabernet Sauvignon 40%, Cadarca 60%

11,65

3,96

0,40

25,7

2,41

9,25

2,72

775

1,25

0,49

57

9,88

11,70

3,85

0,41

25,6

2,42

9,10

2,48

725

1,26

0,49

58

9,80

11,90

3,90

0,39

25,4

2,39

9,15

2,55

775

1,19

0,51

60

9,55

12,00

3,91

0,37

25,6

2,31

10,05

2,62

742

1,16

0,52

55

9,50

12,10

3,88

0,42

27,4

2,64

10,25

2,81

806

1,26

0,50

54

9,90

12,05

3,91

0,40

26,8

2,55

10,20

2,70

790

1,24

0,49

58

9,80

11,55

3,98

0,43

24,7

2,28

9,81

2,48

586

0,98

0,53

59

9,05

I = Intensitatea coloranta: Do420 + Do520 + Do620 nm

T = Tonalitatea culorii: Do420/Do520 nm dA% = Cationi flaviliu : [Do420 (Do420 + Do620 / 2)] (1 / Do520 100)

Tabelul 8
Principalele caracteristici de calitate ale strugurilor soiurilor cultivate in podgoria Samburesti-Olt 2004 Soiul Glucide g/l Cabernet Sauvignon Merlot Burgund mare Cadarca Codana Blauersweigelt 198 Aciditate g/l H2SO4 4,65 Antociani mg/kg boabe 1216 4525 Polifenoli totali mg/kg boabe

202 188 172 170 181

4,15 4,32 4,45 4,26 4,20

1010 836 305 310 795

3160 3090 2510 1996 2645

CONCLUZII
1. Rezultatele studiilor sistematice, obtinute la disciplina de Oenologie a Universitatii din Craiova in ultimele 3-4 decenii, pe tema gradului de favorabilitate al podgoriilor colinare din teritoriul geografic situat intre Olt, Dunare si Subcarpatii Sudici, au confirmat, pe deplin, observatiile si investigatiile mai vechi (Ion Ionescu de la Brad, Dobre Radulescu, Ion R. Ciurescu, I.C. Teodorescu s.a.) privind prioritatea vinurilor rosii de calitate superioara ce se pot obtine in arealele respective.

2. Cercetarile desfasurate in anii viticoli 2002, 2003 si 2004, pe tema posibilitatilor de obtinere si a vinurilor rosii de tip sortiment, potrivit prevederilor contractului nr. 24C/2004, tema 37, reliefeaza cu certitudine posibilitatea realizarii unor astfel de vinuri in podgoriile colinare ale Olteniei. 3. Prin vinuri rosii de tip sortiment pot fi rezolvate doua probleme: una de ordin oenologic potentarea calitatii produselor si una de ordin economic cresterea veniturilor unitatilor viticole prin valorificarea superioara a strugurilor soiurilor cu productii mari, dar de o calitate mai joasa, cum sunt: Sangiovese, Babeasca neagra, Blauersweigelt s.a. Deficientele privind continuturile in glucide si antociani ale acestora pot fi compensate de soiurile: Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund mare, Novac. 4. Pentru atingerea scopurilor mentionate, principalele verigi ale tehnologiei de elaborare trebuie sa fie controlate si aplicate cu maxima rigoare: starea fitosanitara perfecta a recoltei; integritatea totala a boabelor strugurilor; amestecul tehnologic va avea loc in faza de struguri si prelucrarea impreuna a lor; inducerea fermentatiei si conducerea stiintifica a maceratiei; stabilirea pe baze profesioniste a momentului separarii fazelor mustuielii; asigurarea inca din primele faze ale procesului tehnologic a protectiei antiseptice si antioxidante. 5. Intrunirea in produs a finetei soiurilor Pinot noir si Feteasca neagra, cu expresivitatea soiului Merlot si fermitatea soiului Cabernet Sauvignon va atrage obtinerea de produse situate pe cele mai inalte trepte de calitate, competitive pe piata mondiala de vinuri, unde, dupa cum se stie, s-a instaurat, in ultima vreme, o acerba concurenta, mai cu seama dupa intrarea in circuit a unor noi tari viticole (Australia, Africa de Sud, Noua Zeelanda s.a.). 6. La proportionarea partenerilor de amestec tehnologic se va tine seama de: continuturile strugurilor in glucide, aciditate si antociani. Vor mai fi luate in considerare productivitatea soiurilor si randamentul la vinificare.

Bibliografie selectiva

1. M. Oslobeanu, M. Macic, Magdalena Georgescu, V. Stoian Zonarea soiurilor de vita de vie in Romania, pag. 83-84 si pag. 238, Editura Ceres, Bucuresti 1991 2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Feteasc_Neagr 3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Bbeasc_Neagr 4. M. Oslobeanu, M. Oprean, I. Alexandrescu, Magdalena Georgescu, P. Banita, L. Jianu Viticultura generala si speciala, pag. 569-639, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1980 5. Adriana Indreas, Luminita Visan Principalele soiuri de struguri de vin cultivate in Romania, pag.83, Editura Ceres, Bucuresti - 2001 6. Raport de Cercetare - Grant: 33062 ,tema 37, cod CNCSIS 273 STUDIUL POSIBILITATILOR TEHNOLOGICE DE OBTINERE A VINURILOR ROSII DE TIP SORTIMENT IN AREALELE COLINARE ALE OLTENIEI Director de proiect: Prof. dr. Marin GHEORGHITA - Universitatea din Craiova