Vița de Vie în

Republica
Moldova
 Vița de Vie
Este o specie de plante din genul Vitis, familia
Vitaceae, originară din regiunea mediteraneană
● Viță de vie este o liană care poate atinge o
lungime de 35 m.
● Frunzele alternează, sunt lobate palmat și
au o lungime și lărgime de 5–20 cm.
● Fructul este o bacă, boabele respective
dezvoltându-se într-un ciorchine cunoscut
sub numele de strugure.
● Se plantează primăvara cât mai devreme
lunile martie-aprilie
● Se planteaza la adâncimea de 40-50 de cm
se înregistrează 8-10 grade Celsius.
Viţa-de-vie reprezintă o cultură agricolă
milenară, care pe parcursul existenţei sale
a determinat apariţia unor tradiţii şi
obiceiuri la popoarele care o cultivau,
dezvoltarea diferitor meşteşuguri,
elaborarea tehnicilor de cultivare şi
procesare a strugurilor.

Republica Moldova deține suprafețe importante cultivate cu viță de vie.

 Vițele roditoare se împart astfel:

soiuri cu rezistență
sporită la boli
hibrizi viță de vie soiuri nobile
● struguri pentru masă
● folosiți în special în ● pentru vin
gospodării ● pentru stafide
● nu necesită multe ● industrializare.
lucrări de îngrijire
Soiuri locale
Numai câteva soiuri locale pot fi încă găsite astăzi în Moldova:

● Feteasca Albă - soi alb, vinurile obținute sunt seci sau demiseci, cu un conținut moderat de alcool

(11.5-12%), aciditate și zahăr, și o finețe naturală

● Rară Neagră - soi roșu. Rară Neagră este una din componentele responsabile pentru faima

vinurilor de Purcari începând cu secolul XVII, înainte ca Cabernet Sauvignon să se cultive în

Republica Moldova. În România este numit Băbească Neagră.

● Plăvaie - soi alb, popular în secolul XIX și la începutul secolului XX. Acum foarte rar, aproape a

dispărut.

● Viorica - soi alb, românesc, parfumat ,folosit de producători prec um Timbrus, Cricova.
Răspândirea soiurilor locale în Regiunea
Valul lui Traian
Răspândirea soiurilor locale în
Regiunea Stefan-Voda
Răspândirea soiurilor locale în
Zona Codru
● A apărut că variaţie clonală din soiul Fetească
Neagră în spaţiul din zona Moldovei;
● Este un soi timpuriu având nevoie de cca 150-160
de zile de vegetaţie;
● Este viguros, cu o fertilitate medie, necesită mult
lemn (corzi mai lungi şi un număr mai mare de
ochi) la tăiere;
● Rezistă bine la ger, este sensibil la mană.
● Vinurile au potențial de învechire și se remarcă
prin fineţe şi echilibru.
● Dezmugurește la mijlocul lunii aprilie;
● Maturitatea strugurilor este atinsă la sfârșitul lui
septembrie;
● Dă rezultate bune cultivat pe rădăcini proprii datorită
capacității de a explora un volum mare de sol;
● Soiul este relativ sensibil la secetă, are rezistență
mijlocie la mană;
● Producția și valoarea strugurilor variază în funcție
de arealul de cultivare.
 Soiul Plăvaie
Plăvaie este un soi autohton cultivat de sute de ani în Moldova, în
cinci centre viticole din Vrancea.

Caractere deosebit de importante:

● Față de multe alte soiuri are vigoare mare, creșterea lăstarilor
într-un an vegetativ depășește cu mult trei metri
● Fertilitate potențială ridicată
● Are puterea de a suporta un mare număr de muguri pe butuc,
deci, soiul Plăvaie dă producții de struguri foarte mari
● Clona realizează o recoltă medie de 4,0 - 5,4 kg/butuc,
respectiv până la 20 t/ha.
 Butucii soiului Plăvaie
● Vigoarea de creştere a butucilor este mare;

● Florile sunt hermafrodite, normale morfologic şi

funcţional;

● Strugurii sunt mijlocii spre mari, cilindrici, rar cilindro-

conici, cu boabele aşezate foarte des pe ciorchine,
sferice, pieliţa subţire, de culoare verde albicioasă
datorită stratului des de pruină, pulpa zemoasă,
nearomată;

● Conţinutul strugurilor în zaharuri la maturitatea

deplină este cuprins între 170 şi 175 g/l, cu o
aciditate de 5,0 - 6,5 g/l H2SO4 ;

● Strugurii ajung la maturitatea deplină în epoca a VI-a

(prima jumatate a lunii octombrie);
 Soiul Viorica
Soiul alb de strugure Viorica fusese creat în 1969, iar în 1990 a fot
omologat și inclus în registrul viticol din R.Moldova. Formele
parentale: părinții Vioricăi sunt un hibrid interspecific de origine
franceză – Seibel 13-666 (matern), iar cel patern e un soi italian
considerat un Muscat roșu – Aleatico. Ambii părinți sunt soiuri roșii.

Caractere deosebit de importante:

● Cultivarea acestui soi este extrem de costisitoare. Pentru
dezvoltarea plantei și a strugurilor este nevoie de măsuri
pentru ca aceasta să crească corespunzător. Viorica trebuie
plantată pe propriile rădăcini pentru a putea rezista
dăunătorilor.
● Se cultivă pe terenuri amplasate pe pante calde cu expoziții
sudice, sud-estice sau sud-vestice
 Butucii soiului Viorica
● Atât strugurele cât și bobițele Vioricăi sunt de mărime
medie. Pielița densă, pulpa zemoasă cu aromă de
Muscat;

● A fost creat pentru a rezista unor condiții

meteorologice instabile din Republica Moldova și a
unor boli criptogamice (mana, făinarea, etc). Viorica
are o rezistență medie la ger,la timp secetos și se
poate regenera;

● Tufe de acest soi sunt înalte, cu o putere de creștere

bună și flori bisexuale. Maturarea lăstarilor este bună,
80-90% din numărul total de lăstari dau fructe.

● Dimensiunea strugurilor "Viorica" ​este medie, forma

este cilindrica, densitatea este medie; Boabele sunt
de dimensiuni medii, rotunde, cu o piele densă, de
culoare galben-chihlimbar
 Soiul Floricica
Noul soi de struguri pentru vinuri albe Floricica a fost creat în
cadrul Institutului Naţional de Viticultură şi Vinificaţie a Republicii
Moldova în anul 1968 prin încrucişarea soiului alb de struguri
Riesling de Rhin (Germania) şi Seyv Willar 20-365 (Franţa)

Caractere deosebit de importante:

● productivitate şi capacităţi înalte de acumulare a
zahărului
● rezistenţă înaltă la ger (-23 °C)
● rezistenţă înaltă la boli şi la condiţiile de iernare
● Posedă rezistenţă înaltă la mană, făinare şi putregaiul
cenuşiu
 Butucii soiului Floricica
● Vigoare medie de creştere
● Frunzele reniforme, flloarea bisexuată
● Strugurii aripaţi (cu 2-3 ramificaţii), de mărime medie
(150-175 g)
● Bobul este de mărime medie, rotund, de culoare verde
deschis.
● Pulpa este zemoasă, arome specifice, pieliţa subţire şi
dură
● Se cultivă prin butaşi altoiţi pe portaltoiuri
● Recolta medie de struguri a variat între 14 şi 17 t/ha.
● Numărul de lăstari normal dezvoltaţi a depăşit cota de
60 % din totalul de lăstari dezvoltaţi per
butuc.Maturarea lăstarilor este bună(90%).

● Durata perioadei de vegetaţie de la desfacerea

mugurilor până la maturarea deplină a boabelor
parvine în a treia decadă a lunii septembrie
 Soiul Legenda
Soi cu epoca de maturare medie. A fost creat în cadrul
Institutului Naţional de Viticultură şi Vinificaţie a Republicii
Moldova în anul 1975 prin încrucişarea soiului de masă
Royal Vinyard (Anglia) cu soiul Traminer roz (Austria)

Caractere deosebit de importante:

● Suficient de productivi, cu o bună creştere şi
maturare a lăstarilor.
● Sunt rezistenţi la boli, mai rar sunt populaţi de moliile
viţei de vie.
● Componentul patern Traminerul roz este un soi
străvechi european pentru producerea vinurilor de
calitate
● Denumire (neoficială) de Traminer Moldovenesc
 Butucii soiului Legenda

● Creştere medie viguroasă,

● Frunzele sunt trilobate, de mărime medie
„reniformă” (formă de rinichi)
● Floarea bisexuată
● Strugurii de mărime medie (140-260 g) de
formă conică
● Boabele sunt rotunde, de culoare roz, de
mărime medie
● Pulpa zemoasă şi arome originale la
maturare
● Sucul este incolor
● Durata perioadei de vegetaţie -150 de zile.
● Producţia de struguri a variat de la 12 la 15
t/ha
● Cultivat prin viţe altoite, preponderent pe
următoarele portaltoiuri
 Avantaje și Dezavantaje
Avantaje
Soiurile de struguri Legenda şi Floricica posedă
proprietăţi biologice şi organoleptice valoroase:
➢ Sunt rezistente la ger şi la condiţiile
neprielnice din timpul iernii,
➢ pot fi cultivate în sisteme de cultură
neprotejată.
Soiurile noi de selecţie moldovenească posedă
rezistenţă sporită la principalele boli criptogamice şi
necesită mai puţine tratamente contra bolilor.
Vinurile din strugurii soiului Legenda se
caracterizează prin arome cu nuanţe de petale de
trandafir, vinurile din soiul Floricica au arome de
flori de câmp
Dezavantaje
● Soiurile sunt predispuse suprasarcinii cu
lăstari şi rod, fapt care influenţează negativ
asupra maturării strugurilor în termenii
ampelografici stabiliţi
● În anii cu condiţii nefavorabile de
temperatură, în boabe se acumulează mai
puţin zahăr şi o aciditate sporită a mustului
● Efectuarea calitativă a lucrărilor de îngrijire
cu respectarea tehnologiei de cultură, alegerea
corectă a formei butucilor
 Multumim!
Realizat de elevele clasei a 12-a:
Onica Maria-Elena,
Reabciuc Daria-Brianna,
Vascan Anastasia

CREDITS: This presentation template was created by Slidesgo, including icons by Flaticon, and
infographics & images by Freepik