Suport de Curs Somelier Sergiu Nedelea

CURS SOMELIER
www.winetaste.ro www.barmania.ro
Dac tii misterul facerii vinurilor,

Dac guti i recunoti vinurile,
Daca tii s fii nelept i s atepi
vinurile,
Dac tii istoria vinurilor,
Dac respeci vinurile,
Dac te intereseaz lumea vinurilor,
Dac eti un curios al vinurilor,
Dac vrei ntotdeauna s ai un client
satisfcut, fie c este amator de vinuri
sau nu,
Dac tii toate acestea fr s devii
vanitos, orgolios i ngmfat,
Atunci vei fi somelier
Sergiu NEDELEA Page 1

CUPRINS
Modul 1:
I. Conceptele de baza ale vini-viticulturii
1. Vita de vie
2. Vinul
3. Vinificarea
4. Maturarea si invechirea vinului
5. Lemn si butoaie
6. Sticla
7. Dopul
8. Eticheta
II. Sortimentul viticol al Romaniei
Modul 2:
III. Initiere in meseria de sommelier
1. Cine este somelierul / Misiunea somelierului
2. Gustul
2.1. Rsfoind prin biblioteca senzorial
2.2. Vinul bun pleac din vie (cteva considerente despre educarea vinurilor)
2.3. Gusturile vinului
3. Servirea vinurilor
3.1. Ordinea servirii vinurilor
3.2. Temperatura de servire i influena acesteia asupra percepiei vinului
3.3. Desfacerea vinurilor
3.4. Aerarea i decantarea vinurilor
4. Asocierea preparatelor cu vinurile (wine&food pairing)
Pastorel Teodoreanu
Vinul este o fiinta vie, pentru ca se naste, traieste si moare. Pacat ca nu se si
reproduce.
I. Conceptele de baza ale vini-viticulturii
1. VITA-DE-VIE

1.1. Via de vie (Vitis vinifera L.) este o specie de plante din genulVitis, familiaVitaceae,
originar din regiunea mediteranean, Europa Central i sud-vestul Asiei, din Maroc i
Spania pn n sudul Germaniei n nord i n est pn n nordul Iranului.
Vi de vie este o lian, care poate atinge o lungime de 35 m. Frunzele alterneaz, sunt
lobate palmat i au o lungime i lrgime de 520 cm. Fructul este o boab, acestea
dezvoltndu-se ntr-un ciorchine cunoscut sub numele de strugure. Boabele, la specia
slbatic au un diametru de circa 6 mm, iar cnd se coc dobndesc o culoare purpurie
nchis spre negru; la speciile cultivate, de regul, boabele sunt mult mai mari, de pn la 30
mm lungime i pot avea diverse culoari: albe, alb-verzui, ro ii sau purpurii. Specia slbatic
crete de obicei n pduri umede i pe malurile apelor curgtoare.
1.2. Cultivare: vita de vie este exigenta in ceea ce priveste conditiile climatice, frigul si
caldul excesiv influenteaza negativ producerea strugurilor de calitate.
Latitudine :
emisfera nordica (boreala), optima, zona cuprinsa intre paralela 40 -50
emisfera sudica(australa), optima, zona intre paralela 30-40
Altitudine:
zonele in care se produce vin sunt : campie,deal, munte;
calitate superioara se produce in zonele deluroase ,subdeluroase si submuntoase la
o altitudine de 400-800 metri deasupra nivelului marii
Expozitie :
plantarea vitei de vie catre soare presupune ,in general o expunere in directia sud
sau sud-vest;
sirurile dispuse pe terenuri rapide in sensul scurgerilor de precipitatii pentru a nu
retine apa
Clima, temperatura :
clima temperata favorizeaza o temperatura medie de 25-28 grade;
pentru o buna coacere a strugurilor este nevoie de minim 2000 grade pe durata unui
ciclu anual ,obtinute prin insumarea temperaturilor zilnice;
este necesara o diferentiere termica intre zi si noapte. Temperaturile din timpul zilei
favorizeaza coacerea strugurilor.Temperaturile mai scazute din timpul noptii
favorizeaza concentrarea substantelor aromate in pielita si a acizilor fixi in pulpa .
Iluminare
pentru favorizarea procesului de fotosinteza are nevoie de minim 1300 ore de lumina
pe durata unui ciclu anual
lumina zilnica necesara este de 20000 lux
lumina favorizeaza dezvoltarea culorii strugurilor
Umiditatea
umiditatea ideala este de 400-600 mm de ploaie

umiditatea excesiva favorizeaza aparitia ciupercilor parazite si a mucegaiurilor
umiditatea redusa blocheaza producerea zaharurilor
pozitionarea viilor in apropierea lacurilor si a apelor curgatoare este benefica:
apa reflecta lumina
apa actioneaza ca un volan termic regland excesele termice prin
inmagazinarea in timpul zilei caldura pe care o cedeaza lent in timpul noptii
Ventilare
ventilarea excesiva defavorizeaza polenizarea
briza colinara regleaza umiditatea ,nepermitand dezvoltarea parazitilor
Terenul
vita de vie,care este atat de sensibila in ceea ce priveste conditiile climatice ,se
adapteaza la aproape toate tipurile de sol. Dimpotriva prefera solurile mai sarace in locul
celor fertile( moi,umede,bogate in saruri)
terenurile calcaroase confera vinurilor culori intense, parfumuri persistente si
variate,structura generala buna,grad alcoolic superior,aciditate redusa ,calitate fina si
longevitate
terenurile calcaroase cu continut nisipos confera vinurilor caractere polifenolice si
alcoolice echilibrate ,parfumuri fine,fara potential de invechire
terenurile rosii dau in general vinurile rosii,fructate, de calitate superioara si cu
potential de invechire
terenurile calcaroase-argiloase precum zona Champagne produc vinuri consistente si
acidulate
terenurile nisipoase produc vinuri proaspete,cu o buna aciditate ,fara cromatica si
structura
Terroir = n francez sol, este folosit pentru a descrie toate condiiile pedoclimatice n care
crete via de vie, ntr-un anumit areal viticol
In ultimele trei decenii, odata cu creterea preocuprii pentru calitatea vinurilor s-au
nmulit preocuprile pentru evaluarea gradului de favorabilitate a unui areal viticol, prin
introducerea n literatura de specialitate a conceptului de terroir.
O podgorie, un centru viticol sau plai viticol (n funcie de suprafaa pe care o ocup
fiecare) poate fi considerat un ansamblu de areale viticole mai mici denumite areale
elementare
Aceste areale elementare se deosebesc ntre ele prin urmtoarele componente:
natura subsolului(argila,marna,calcar,nisip)
tipul solului care s-a format pe un subsol,in functie de regimul de precipitatii
climatul local
1.3. Tipologii de struguri

STRUGURI ALBI
In general,soiurile de struguri albi au miros si gust ca de citrice,lamaie,portocala,grapefruit
sau mar

In vinurile mature sau dulci au miros si gust exotic defructe tropicala : ananas, mango,
caisa, para, pepene, litchi.
Soiuri de vita de vie : CHARDONNAY, SAUVIGNON BLANC , RIESLING, PINOT GRIS,
GEWURZTRAMINER, MUSCAT, SEMILLON, UGNI BLANC.
STRUGURI ROSII
Soiurile de struguri de vin rosu au ,in general,un gust ce aduce cu al familiei de fructe rosii:
cirese negre sau rosii,coacaze rosii si negre,zmeura,capsuna si pruna
Soiuri de vita de vie : CABERNET FRANC, MALBEC, PINOT NOIR, SYRAH,
SANGIOVESE
Soiuri de vita de vie autohtone pentru vinuri
Creata (Riesling de Banat) - produce struguri uni sau birpati,

de marime mica-mijlocie, de forma cilindro-conica, boabe
asezate dens pe ciorchine, culoarea pielitei verde-galbuie, si
uneori galben-aurie, miezul foarte suculent.
Galbena de Odobesti - soi de mare productivitate, cu struguri

mijlocii spre mari, cilindo-conici, uniaripati si mai rar biaripati,
boabe dense pe ciorchine, culoare verde-galbuie cu nuante
argintii.
Iordana (Iordovana) - produce struguri mijlocii ca marime,

forma cilindro-conica, cu boabe mijlocii, sfercie, verzui-galbui,
suculente.
Grasa de Cotnari - produce struguri de marime mijlocie, de

forma cilindro-conica, boabe rotunde sau usor ovale, pielita
subtire de culoare galbena-verzuie, cu pete ruginii, miezul
semizemos, cu gust caracteristic reflectat si in vin.
Feteasca alba (Pasarea, Poama fetei) - produce struguri

cilindro-conici, frecvent arpati, de marime mica, cu boabe sferice
si mici, cu punct pistilar, asezate dens si uniform, pielita subtire
de culoare galben-verzuie, pulpa zemoasa, cu gust placut
caracteristic.
Feteasca regala (galbena de Ardeal, Danasana) - produce

struguri cilindrici sau cilindro-conicim uniaripati sau biaripati, cu

biabe neuniforme, mici, sferice si dense, pielita subtire, culoare galben-verzuie, cu punct
pistilar, pulpa zemoasa, aroma discreta regasita in vin.
Tamaioasa romaneasca - produce struguri uniformi ca marime, de forma cilindro-conica,

uni si biaripati, boabe de marime mijlocie, sferice, asezate dens pe ciorchine, pielita de
grosime medie, culoare galbuie cu nuanta ruginie, pulpa zemoaa, putin crocanta cu aroma
unica, regasita in vin.
Babeasca neagra (rara neagra, Caldarusa, Cracana) - produce

struguri de marime mijlocie spre marime mare, ramuroasi, lacsi,
cu boabe sferice-turtite, de marime mijlocie, pielita subtire, de
culoare rosu-inchis, cu aspect negru-albastrui, acoperite cu
pruina, pulpa semizemoasa, necolorata.
Busuioaca de Bohotin (Tamaioasa vanata de Bohotin,

Busuioaca neagra) - vechi soi romanesc, strugurii sunt uniformi,
uni sau biaripati, de marime mijlocie, boabe sferice, dense, culoare rosu-inchis, pulpa,
suculenta, necolorata, cu aroma specifica soiului.
Cadarca (Lugojana) - produce struguri de marime mijlocie, de forma cilindro-conica,

uniaxati si/sau uniaripati, boabe dese, de marime mijlocie sau mare, pielita subtire de
culoare negru inchis, spre albastru, cu pruina, miezul zemos, mustul necolorat.
Feteasca neagra - produce struguri de marime mijlocie de forma cilindrica sau cilindro-
conica, regulata, uniaxiati uniaripati si/sau biaripati, boabele sunt de forma sferica, asezate
des pe ciorchine. Pielita de grosime mijlocie, culoare rosie-inchisa, aspect negru-albastrui,
acoperita cu pruina, pulpa zemoasa, necolorata.
Acestor soiuri li se adauga si alte soiuri autohtone cum ar fi: Ardeleanca, Basicata,
Berbecel, Cionic, Frunza de tei, Cruciulita, Francusa, Plavaie, Barghina, Rosioara, Batuta
neagra, Negru moale, Negru de Sariochioi, Negru Vartos, Sarba, Vulpe, Zghihara si altele.
In paralel cu soiurile autohtone de vita de vie, in Romania se cultiva numeroasele soiuri

straine, dintre care exemplificam: Aligote, Riesling italian, Chardonnay / Pinot Chardonnay,
Pinot gris, Sauvignon, Traminer roz, Neuburger, Saint Emilion, Cabernet Sauvignon, Merlot,
Pinot noir, Oporto, Alicante Bouschet, Gammay Beaujolais, Grammay Freaux si altele.
2.VINUL
Prin definitie, VINUL este produsul obtinut in urma fermentatiei alcoolice a mustului din
struguri.
2.1. Clasificarea vinurilor
A. Dup tipul vinului:

A.1. Vinuri linitite
A.2. Vinuri efervescente
A.3. Vinuri speciale
B. Dup culoare:
B.1. Vinuri albe
B.2. Vinuri rose
B.3. Vinuri roii
C. Dup continutul de zahar:Zahrul coninut de boabe fermenteaz, transformndu-se n

alcool.Cu ct strugurii sunt mai copti, cu att vor acumula mai mult zahr, calitatea fructului
fiind mai buna. Dup transformarea zaharurilor n alcool, zahrul rezidual d gustul vinului.
Clasificarea vinurilor linitite dup coninutul de zahr:
a) seci, cu un coninut n zaharuri de pna la 4 g/l inclusiv;
b) demiseci, cu un continut n zaharuri cuprins ntre 4,01 g/l i 12 g/l inclusiv;
c) demidulci, cu un continut n zaharuri cuprins ntre 12,01 g/l si 50 g/l inclusiv;
d) dulci, cu un continut n zaharuri de peste 50 g/l
D. In functie de calitatea lor vinurile sunt:

D.1. De masa.Sunt vinuri dedicate consumului imediat, nu au obligativitatea soiului sau a
podgoriei,taria alcolica minima este de 8,5%
D.2. De calitate.Se obtin din soiuri de struguri de calitate, in areale bine determinate si cu
tehnologii superioare
D.3. De calitate superioara(VS),cu indicatie geografica, taria alcoolica minima 9,5%
D.4. De calitate superioara cu denumire de origine controlata(DOC).
E. Dup provenien
E.1. vin de calitate cu denumire de origine controlat : DOC min 11 % volume alcool
n funcie de stadiul de maturare a strugurilor i de caracteristicile lor calitative la
cules, vinurile de calitate cu denumire de origine controlat pot purta urmtoarele meniuni
tradiionale:
a) DOC-CMD - vin cu denumire de origine controlat obinut din struguri culei la
maturitate deplin, cu continut n zaharuri de minimum 187 g/l;
b) DOC-CT - vin cu denumire de origine controlat obinut din struguri culei trziu,
cu continut n zaharuri de minimum 220 g/l.
c)DOC-CIB - vin cu denumire de origine controlat obinut din struguri culei la
nnobilarea boabelor, cu continut n zaharuri de minimum 240 g/l, cu atac de "mucegai
nobil" sau culesi la stafidirea boabelor.
E.2. vin cu indicaie geografic : IG min. 10,5 % volume alcool
E.3. vin, fr indicaie geografic sau fr denumire de origine controlat, cu
denumire de soi min.8,5 % volume alcool
E.4. vin, fr indicaie geografic i fr denumire de origine controlat.
F. In functie de vechimea optima de consum:

F.1. Noi,imbuteliate in anul recoltarii strugurilor,se beau pana in primavara urmatoare
F.2. De larg consum,se beau din primavara urmatoare recoltei
F.3. De vechime scurta,se beau din toamna urmatoare recoltei si se consuma in 1-2 ani
F.4. De vechime scurta,se comercializeaza dupa 1-2 ani
F.5. Cu vechime indelungata ,de peste 2 ani
2.2. Caracteristici importante ale vinurilor
A. Aciditatea
Aciditatea menine vioiciunea gustului, n special ntr-un vin alb. Fara aciditate, vinurile albe
devin fade, iar cele roii nu par doar lipsite de fermitate i de interes, ci le lipsete i
structura de care au nevoie pentru a se matura corect.
B. Taninul
Taninul provine din coaja i din smburii boabelor i este foarte rar perceput n vinurile albe
(dei este prezent), fiind cel care confera structura vinului rou, care-l ajut s se mentin i
s se matureze n timp.
Cnd gustm ceai rece concentrat avem pe limb o senzatie amar, de uscciune.
Consumarea unui vin cu taninuri puternice este o senzatie asemntoare.
Vinurile tinere, mai ales cele de bun calitate, pot fi taninoase. Maturndu-se, taninurile
confera vinului rou coloana vertebrala, meninnd caracterul fructat i persistena
gustului. Important este ca atunci cnd vinul se maturizeaz, taninurile s se atenueze n
aa fel nct s devin abia perceptibile.
Dac un vin provine din struguri copi, cum ar fi vinurile produse n cantitate mare n Lumea
Nou, acest lucru va acoperi taninurile, fcnd vinul s par mai domol, mai bubil chiar i
cnd este proaspt mbuteliat.

Vinurile netaninoase, dei au un gust proaspt, de fructe, atunci cnd sunt tinere
(Beaujolais), nu vor avea structura necesar pentru a rezista n sticle mai mult de 2 ani.
C. Alcoolul
Alcoolul ofer greutate gustului. ntr-un vin bun, alcoolul nu ar trebui niciodat s lase
senzaia c arde.
3. VINIFICAREA
VINIFICAREA IN ROSU
Este caracterizata prin macerare,adica contactul mustului cu tescovina =partile solide ale
strugurelui( pielita, ciorchine, samburi)
Macerarea consta in solubilizarea pigmentilor ,taninilor si a altor substante in masa
mustului.Timpul de macerare este important pentru definirea vinului dorit si variaza de la 10
-15 zile in conditii normale ,pana la 4-5 zile pentru vinurile simple .
Temperatura ridicata permite o mai buna solubilizare ,dar nu mentine intotdeauna calitatea
vinului. Ideal pentru vinificarea in rosu este de 25-30 de grade, pentru a asigura conditiile
optime drojdiilor( danger zone)
Tescovina in primele zile infloreste foarte usor si formeaza o masa compacta ,care pluteste
deasupra mustului, formand ,,palaria.Pentru a dispersa tescovina se folosesc doua
procedee:
Tescuirea care consta intr-o noua amestecare si presare ,odinioara realizata
manual,astazi mecanizat
Remontarea se realizeaza prin recircularea vinului prin prelevare din partea inferioara
a recipientului si redistribuire deasupra ,,palariei
Dupa finalizarea fermentatiei vinul este ,,tras=separat de drojdii si tescovina( care este
folosita pentru producerea de bauturi distilate)
VINIFICAREA IN ALB
Nu exista nici un contact intre must si tescovina.De aceea se pot obtine prin aceasta
metoda vinuri albe din struguri rosii.
Prin tescuirea delicata (prese hidraulice) se produce mustul ravac.Musturile obtinute prin
stoarceri successive nu se amesteca cu mustul ravac si se vinifica separate
Temperatura de fermentatie este mai joasa decat la vinificarea in rosu ,18-22 grade
Celsius ,pentru a favoriza arome si parfumuri de calitate
Se pot obtine vinuri albe din struguri albi si rosii
VINUL ROSE
Se poate obtine din:
struguri rosii.Macerarea pielitelor se face pentru un timp redus,dupa care se
continua fermentarea in alb
Amestec de struguri albi si rosii,in cantitati dozate pentru a obtine culoarea dorita

Struguri rose.Este o vinificare in rosu ,la care se macereaza doar o parte . Strugurii
sunt impartiti in doua cantitati ,cea mai mare este presata direct ,in mustul rezultat se
adauga doar boabele din cealalta cantitate.
VINUL NOU -Este cazul faimosului Beuajolais Nouveau

Tehnica obtinerii lui se numeste macerare carbonica.Se realizeaza prin separarea fazelor
de macerare si fermentare
strugurii intregi sunt introdusi intr-un vas saturat cu CO2
presiunea izobara, care actioneaza de la exteriorul vasului catre interior ,va provoca
in celulele samburilor reactii chimice ce distrug acidul malic si formeaza alcool
etilic.De aceea se numeste fermentatie intercelulara si nu provocata de drojdii
strugurii sunt lasati 5-10 zile la o temperature de circa 30 grade care favorizeaza
producerea de substante aromate si glicerina si va favoriza migrarea pigmentilor din
pielita catre pulpa bobului
ulterior,fermentatia alcoolica este rapida (2-4 zile) si se va obtine vinuri proaspete si
echilibrate ,fructate,culori intense si stralucitoare
VINURILE SPUMANTE
Regulamentul UE1493/99 defineste spumantul natural ca fiind produsul obtinut din prima
sau a doua fermentatie alcoolica din struguri proaspeti,must,vin de masa sau vin de calitate
preodus in regiuni determinate,caracterizat la deschiderea recipientului de CO2 ,provenit de
la fermentatie ,care conservat la temperature de 20 grade in recipiente inchise,prezinta o
suprapresiune de minim3 atmosfere si o gradatie alcoolica minima de 9,5 grade
In cazul spumantelor artificial,CO2 nu este produsa prin refermentare ,ci doar prin adaosul
de gaz.Calitatea perlarii si am parfumului sunt inferioare spumantelor naturale.
VINURILE LICOROASE
Sunt vinuri obtinute, in principal ,dintr-un vin de baza ,care poate fi imbogatit cu mistela,
alcool etilic,distilat din vin,must concentrate sau copt,pentru a ajunge la o tarie alcoolica
cuprinsa intre 15-22%
Mistela este un produs care se obtine dintr-un must ,caruia i se stopeaza fermentarea prin
imbogatirea cu alcool etilic sau distilat din vin si care are o tarie intre 16-22 %
PORTO - Vin portughez licoros cel mai cunoscut in lume,valorificat insa de
englezi in perioada embargoului francez. Este produs in regiunea Douro din circa
50 soiuri diferite.Cele mai cunoscute: Touriga Nacional,Touriga
Francesca,Bastardo ( min 60%)
MADEIRA - Vin produs in insula portugheza Madeira. Caracteristic gustul de
caramel ars ,dulce -amar ( maderizat). Cele mai cunoscute tipologii ,Bual si
Malmsey se aseamana cu vinurile Porto
MARSALA - Vinul licoros Italian cel mai cunoscut. Produs in Sicilia ,in provincia
Trapani,in diferite variante,prin adaos de must copt,alcool etilic de origine
viniviticola,distilat din vin sau mistela. Cele mai bune vinuri Marsala se invechesc
prin metoda Soleras,butoaiele fiind asezate in starturi suprapuse ,vinul fiind
consumat din stratul inferior,maxim 1/3 in fiecare an, iar cantitatea folosita fiind
inlocuita din stratul superior.
SHERRY - Este produs in Spania ,in zona Jerez de la Frontera ,unde solul
caracteristic este alb , datorita continutului de calcar(albariza).
4. MATURAREA SI INVECHIREA VINULUI
Inainte de a fi imbuteliate ,vinurile petrec o perioada de maturare care se poate face in

recipiente din inox,sticla sau lemn
Invechirea ,in sensul pozitiv,de evolutie ,este un proces in care vinul este pastrat in recipient
din lemn, capatand caracteristici specific
In general ,datorita structurii proprii ,se preteaza la invechire unele vinuri rosii,care trebuie
sa indeplineasca cateva conditii:
Sa provina dintr-un soi care sa se preteze la invechire
Strugurii sa aibe o compozitie foarte buna,de minim 12% volum alcoolic,7-8 grame/l
aciditate fixa si 2-3 grame /l tannin
Sa fie un an cu clima favorabila.
Transformari care au loc in structura vinului in timpul conservarii in lemn:
Datorita microporozitatii lemnului,are loc un schimb lent de oxigen,care cauzeaza
schimbari cromatice,gustative si de parfumuri
Culolarea se atenueaza,prin disparitia antocienilor care se leaga de tanini
Se atenueaza aciditatea ,deoarece sarurile acidului tartric se precipita
Se atenueaza nota astringenta ,deoarece lemnul cedeaza vinului tanini galici ,mai
putin agresivi decat cei ai strugurelui
Taninii se catifeleaza ,datorita fenomenului de polimerizare
Creste numarul de substante parfumate si apare bouqetul
5. LEMN SI BUTOAIE
Astazi este folosit ,datorita calitatilor sale lemnul de stejar,chiar daca in trecut se utilize si
lemnul de cires sau de castan
Butoaiele folosite in primul an cedeaza vinului circa 50% din substantele de evolutie,putand
fi folosite,cu rezultate reduse si in anii 2 si 3
Lemnul de stejar de calitate se produce in:
Franta ,in zonele Vaii Loirei,in Limousin,Champagne,Alsacia si Lorena
Zona a doua ca importanta este in Slovenia,Croatia,Serbia,Bosnia si Herzegovina
Pennysilvania si Minnesota,precum si o buna parte din California sunt zona de
productie a stejarului alb,foarte apreciat in Australia si Spania
Butoaiele ,in functie de zona de unde provin si de tipologia vinurilor de invechit au
capacitate variabile:
Clasicul barrique din Bordeaux are 225 litri
Tonneau in Bordeaux are 500 litri
Barrique din Burgundia are 228 litri
Pipe in zona Porto are 550 litri
In Spania,bota are 490 litri
In Portugalia,in Madeira are 418 litri
Este folosita pentru pastrarea vinului in conditii cat mai stabile si pentru a il face disponibil
in cantitati mai mici
Pentru evitarea contactului cu aerul care ar provoca procese oxidative ,se intoduce gaz inert
care nu altereaza calitatea vinului
Vinurile de calitate se imbuteliaza numai in sticla,vinurile de consum imediat se pot
imbutelia in bag-in-box sau recipient din plastic
6. STICLA
A fost produsa incepand din sec.18 in Franta din sticla suflata
Pentru a evita efectele negative ale luminii sticla este realizata in culori inchise
Au forme diferite in functie de traditia zonelor de unde provine
Dimensiunile sunt diverse ,cea mai utilizata fiind cea de 0,750 litri
7. DOPUL
Pentru vinurile de calitate se foloseste dopul,pentru vinurile destinate consumului in masa
se pot folosi,capse metalice sau dopul metalic pe filet
Dopul din pluta este cel care garanteaza o lunga maturare in sticla,datorita microporozitatii
fine care permite un mic schimb de oxygen
Dopul de pluta provine de la coaja unui stejar ( de pluta) in varsta de minim 20 de ani si
care poate fi recoltata o singura data la 8-10 ani.Pluta de calitate provine din
Spania,Portugalia,Sardinia si Corsica
Dopurile de pluta de calitate se caracterizeaza prin elasticitate,impermeabilitate,greutate
redusa si grad mare de ermetizare.Lungimea ideala este de 4-4,5 cm,greutatea de 4 grame
si un diametru de 2,5 cm
Mirosul de dop este cauzat de microorganisme care isi depun sporii in coaja plutei sau de
reactia chimica dintre clorul folosit la sanitarizare si pluta
Datorita timpilor mari de refacere a plutei se folosesc si alte materiale ,precum plasticul sau
siliconul ,pentru realizarea dopurilor
De regula,dopurile sunt inscriptionate cu elemente specifice producatorului( numar,litera
sau combinatii de litere si cifre,care identifica lotul de productie a dopurilor)
8. ETICHETA
Etichetarea cuprinde ansamblul de semne,mentiuni, imagini sau marci aplicate pe acelasi
recipient pentru a oferi informatii complete si corecte cu privire la produs si producator
Eticheta,contra-eticheta,semiluna sau capisonul au o importanta comerciala ,putand prin
aspectul estetic sa influenteze cumparatorul
In legislatia europeana si cea romana(Legea viei si vinului 244/2002) sunt prevederi
obligatorii:
Categoria de calitate a vinului
Indicatia de provenienta geografica pentru VS sau DOC
Denumirea soiului(minim 85%) sau a soiurilor pentru DOC
Tipul vinului ,determinat de continutul in zahar
Taria alcoolica ,exprimata in procente ,cu caractere de 3 mm inaltime
Volumul nominal al produsului
Tara de origine,pentru vinurile importate
Denumirea si adresa imbuteliatorului

Data ambalarii sau numarul lotului
Alte indicatii facultative:
Marca de comert
Denumirea exploatatiei viticole
Culoarea vinului
Anul de recolta,daca vinul are minim85 %vin din anul de referinta
Vechimea vinului
Codul de bare al produsului
Alte mentiuni ce pot amplifica informarea asupra calitatii vinului
II. Sortimentul viticol al Romaniei
Romania este una din marile tari viticole ale lumii. Ea detine in prezent o suprafata de
243.000 ha vie (242.000 ha vii pe rod, la care se adauga 1000 ha vii tinere).
Plantatiile pentru struguri de vin ocupa 82% din suprafata viticola totala, iar productia de
vinuri se situeaza la nivelul a 5 - 6 milioane hl anual.
Dezvoltarea viticulturii se datoreste conditiilor foarte prielnice pe care vita de vie le gaseste
pe tot cuprinsul tarii, mai ales in zona colinara din rasaritul si sudul lantului carpatic, din
Transilvania, din Dobrogea si din partea de vest a tarii. Clima, solul si expozitia constituite,
pe teritoriul Romaniei, factori determinanti ai reusitei culturii vitei de vie si ai calitatii vinurilor.
Clima dealurilor noastre, favorabila pentru viticultura, este asigurata de resursele
heliotermice bogate din perioada de vegetatie a vitei de vie (lunile aprilie - octombrie), care
cresc din nordul spre sudul tarii, de toamnele lungi si insorite, de lipsa precipitatiilor in
exces, mai ales in lunile de vara si toamna si, in general, de absenta oricaror excese
climatice care ar putea crea probleme in realizarea calitatii vinurilor.
O importanta premisa a calitatii si originalitatii vinurilor romanesti este cea a soiurilor care
stau la baza producerii lor, asociate in sortimente potrivit vocatiei fiecarei podgorii.
Din sortimentul viticol al Romaniei fac parte cateva soiuri autohtone valoroase, pastrate in
cultura si dupa invazia filoxerei, precum si o serie de soiuri straine, cu aptitudini oenologice
recunoscute.
Din prima grupa se disting, prin importanta, urmatoarele soiuri de struguri:
- pentru. vinuri albe: Grasa de Cotnari, Feteasca alba, Feteasca regala, Galbena de
Odobesti;
- pentru vinuri rosii: Babeasca neagra, Feteasca neagra;
- pentru vinuri aromate: Tamaioasa romaneasca, Busuioaca de Bohotin.
Din grupa soiurilor de provenienta straina fac parte:
- pentru vinuri albe: Riesling Italian, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Traminer roz,
Aligote;
- pentru vinuri rosii: Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Burgund mare;
- pentru vinuri aromate: Muscat Ottonel.

Sortimentul pentru vinurile albe este dominat de 3 soiuri, doua autohtone si unul de origine
straina: Feteasca alba, Feteasca regala si Riesling Italian.
Dintre soiurile pentru vinuri rosii, cea mai mare extindere revine soiurilor Cabernet
Sauvignon si Merlot.
Datorita conditiilor de clima, sol si sortiment, care difera chiar si pe areale restranse, in
Romania se produce o gama larga de vinuri si bauturi pe baza de must si vin.
In functie de soi, podgorie si an de recolta, vinurile se incadreaza in categoria celor de
consum curent (cu tarie alcoolica de 8 -10,5) si a celor de calitate superioara (tarie
alcoolica peste 10,5). Unele vinuri de inalta calitate care se disting prin insusirile lor de
originalitate imprimate de locul de producere, de soiuri, de metodele de cultura si de
procedeele de vinificare se incadreaza in categoria vinurilor cu denumire de origine
controlata (DOC).
Gama vinurilor si bauturilor pe baza de must si vin produse in Romania se completeaza cu
vinurile spumante (produse prin procedeul traditional de fermentare in butelii), cu vinurile
spumoase (impregnate cu bioxid de carbon), cu vinurile aromatizate (mai ales vermuturi),
precum si cu bauturile alcoolice de tip Brandy (denumite "vinarsuri") obtinute prin invechirea
distilatelor de vin in butoaie de stejar.
Feteasca alba este un vechi soi romanesc, prezent de foarte mult timp in cultura si bine
adaptat conditiilor de clima din podgoriile tarii noastre. Se crede ca a fost obtinut prin
selectie populara din soiul Feteasca neagra. Este soiul care detine in viticultura romaneasca
cele mai mari suprafete (peste 23.000 hectare). Datorita valorii sale, se cultiva in
majoritatea podgoriilor, mai ales in cele din Moldova si Transilvania. Produce vinuri seci sau
demiseci, cu continut echilibrat in alcool (tarie 11,5 - 12) si aciditate, caracterizate prin
mare finete. La Cotnari, din soiul Feteasca alba se obtin, in anii favorabili, vinuri demidulci si
dulci naturale prin vinificare separata sau intr-un sortiment devenit traditional. Este bine
apreciata calitatea vinurilor de Feteasca alba obtinute in podgoria Tarnave (la Blaj, Jidvei,
Medias), precum si in podgoriile Alba, Aiud, Lechinta, Iasi, etc.
Feteasca regala creatie relativ recenta, soiul a fost obtinut in comuna Danes (jud. Mures)
intre cele doua razboaie mondiale, probabil ca rezultat al incrucisarii naturale a soiurilor
Feteasca alba si Grasa. S-a impus rapid datorita valoroaselor sale insusiri si se bucura in
prezent de o larga raspandire in plantatii, intalnindu-se in aproape toate podgoriile. Vinurile
se incadreaza in mod obisnuit in grupa celor de calitate superioara, uneori si in categoria
celor de consum curent. Ele au o tarie alcoolica de 10,5 - 11,5, sunt seci, se caracterizeaza
prin prospetime, vioiciune data de o aciditate mai ridicata, aroma specifica foarte placuta. 0

calitate deosebita o prezinta vinurile de Feteasca regala produse in podgoria Tarnave, in
general in Transilvania.
Riesling Italian cu origine incerta, soiul a patruns in plantatiile din Romania inaintea
invaziei filoxerice. El beneficiaza in prezent de o larga raspandire (ocupa peste 20.000
hectare), intalnindu-se in podgoriile din Transilvania, in cele din Moldova (cu exceptia zonei
nordice), in Muntenia si Oltenia. Produce vinuri seci cu tarie alcoolica de 11 -12, pline,
ferme, echilibrate gustativ, cu buchet care evolueaza bine prin invechire la sticla.
Grasa de Cotnari face parte din vechiul sortiment al podgoriei Cotnari, unde se cultiva de
peste sapte secole. Se pare ca are o origine comuna cu soiul Furmint care sta la baza
producerii vinurilor de Tokay. Vinurile de Grasa fac de multa vreme faima podgoriei Cotnari
si se plaseaza in varful ierarhiei vinurilor romanesti. Ele se obtin in anii favorabili din struguri
culesi la stafidirea boabelor,atacati de mucegai nobil (ciuperca Botrytis cinerea), cu continut
ridicat in zaharuri (peste 240 g/l). Strugurii se vinifica separat sau in amestec cu alte trei
soiuri (Feteasca alba, Tamaioasa romaneasca si Francusa), producand vinuri demidulci sau
dulci specifice podgoriei. Vinurile de Grasa de Cotnari sunt impresionante prin calitatea lor,
au o tarie alcoolica de 12 -12,5, un continut ridicat in zahar, o culoare galben-aurie cu tenta
verzuie, insusiri specifice de aroma, buchet generos care capata nuante complexe prin
invechire.
Sauvignon introdus in Romania in perioada postfiloxerica, soiul detine un loc de frunte in

sortimentul pentru vinuri de calitate superioara, ocupand o suprafata de aproximativ 6.000
hectare. Se cultiva in Transilvania (Tarnave, Alba si Aiud), in Muntenia (Dealu Mare,
Stefanesti-Arges) si Oltenia (Dragasani, Dealurile Craiovei, Severin, Plaiurile Drancei),
precum si in Dobrogea (Murfatlar). Produce vinuri seci sau demiseci fine, cu aroma
pregnanta de soi, cu tarie alcoolica de 11,5 - 12. Vinuri de Sauvignon de o calitate
remarcabila, dulci si demidulci, se obtin la Murfatlar si la Dragasani.
Pinot gris aparut in Romania in perioada urmatoare invaziei filoxerice, soiul se cultiva in
prezent pe o suprafata de cca 3.200 hectare. A fost introdus mai ales in podgoria Murfatlar,
in Dealu Mare si in podgoriile Transilvaniei (Tarnave, Aiud, Alba). Are insusirea de a
acumula cantitati mari de zaharuri in procesul de maturare a strugurilor. Vinurile, de tip sec
sau demisec, uneori demidulci, au o tarie alcoolica de 11,5 -12,5, sunt
pline,robuste,echilibrate, cu personalitate imprimata de o aroma specifica de soi care
evolueaza intr-un buchet valoros prin invechire. La Murfatlar se produc vinuri de Pinot gris
dulci, de desert, de o calitate exceptionala.

Chardonnay de origine franceza, soiul a patruns in sortimentul romanesc in perioada
postfiloxerica. Se cultiva cu cele mai bune rezultate pe solurile calcaroase din podgoria
Murfatlar, dar merita sa fie extins in mai multe regiuni, mai ales in Muntenia si Oltenia. Se
bucura de o foarte buna apreciere vinurile seci de Chardonnay, caracterizate prin finete si
aroma discreta. In conditiile speciale ale podgoriei Murfatlar, din soiul Chardonnay se obtin
vinuri demidulci si dulci cu insusiri complexe de aroma si buchet, ce evolueaza bine prin
invechire la sticle.
Cabernet Sauvignon originar din Franta, soiul este in prezent bine fixat in sortimentul tarii
noastre, bucurandu-se de apreciere intrucat produce vinuri rosii de cea mai inalta calitate.
Detine in prezent o suprafata de cca 11.500 hectare, intalneste conditii bune de cultura in
arealele viticole cu climat mai calduros din jumatatea de sud a tarii, in mod deosebit in
cateva podgorii din Muntenia si Oltenia (Dealu Mare, Samburesti, Dealurile Craiovei,
Severin, Plaiurile Drancei), din partea de vest a tarii (Minis, Recas) si din Dobrogea
(Murfatlar, Istria-Babadag, Tulcea). Vinurile de Cabernet Sauvignon au o calitate
impunatoare, impresionand prin culoarea lor rosie-intensa, prin extractivitate, vigoare,
buchet bine dezvoltat prin invechire. Ele sunt seci, iar taria lor alcoolica se situeaza intre 12
-12,5. Ating apogeul calitativ dupa o maturare la vas de aproximativ 2 ani, urmata de
invechire la sticla de cel putin 6 luni.
Pinot noir se cultiva in aceleasi areale cu Cabernet Sauvignon. Produce vinuri cu tarie
alcoolica in jurul a 12, de culoare rosie-caramizie, catifelate, rotunde si fructuoase.
Merlot alaturi de Cabernet Sauvignon si Pinot noir, soiul Merlot este inclus in sortimentul
pentru vinuri rosii al podgoriilor din sudul tarii (Muntenia, Oltenia, Banat, Dobrogea) si se
cultiva, de asemenea, in cateva areale din jumatatea sudica a Moldovei (judetele Vrancea,
Galati si Vaslui). Vinurile de Merlot, seci, cu tarie alcoolica intre 12 - 12,5, se
caracterizeaza prin culoare rosie-intensa, extractivitate, fermitate si buchet care evolueaza
prin invechire.
Feteasca neagra soiul face parte din vechiul sortiment al Romaniei. Se cultiva in cateva
areale viticole din partea centrala si de sud a Moldovei (judetele Vrancea, Galati, Vaslui),
precum si in podgoriile Dealu Mare si Stefanesti-Arges din Muntenia. Vinuri de Feteasca
neagra de o calitate remarcabila se obtin in centrele viticole Valea Calugareasca, Urlati,
Tohani si Cotesti. Ele sunt seci sau usor demiseci, au o tarie alcoolica de 12 -12,5, prezinta
o culoare rosieintensa cu nuante rubinii, o aroma specifica, complexa si originala care

aminteste de cea a coacazului negru (cassis), sunt in acelasi timp robuste si catifelate,
castiga evident prin invechire.
Babeasca neagra vechi soi autohton raspandit in prezent in plantatiile viticole din sudul
Moldovei, in podgoriile Odobesti, Cotesti, Panciu, precum si in judetele Galati si Vrancea.
Vinurile de Babeasca neagra fac in general parte din categoria celor de consum curent,
avand o tarie alcoolica de 10 -11. Ele au o culoare rosie-vie cu nuante stralucitoare, sunt
lejere si fructuoase, prezinta o buna aciditate. De o solida reputatie se bucura vinul de
Babeasca neagra produs in podgoria Nicoresti din Moldova, care se incadreaza in categoria
vinurilor cu denumire de origine.
Tamaioasa romaneasca se cultiva de foarte mult timp in tara noastra, ceea ce justifica
incadrarea sa in grupa soiurilor autohtone. Inaintea invaziei filoxerice se intalnea mai ales in
podgoria Dragasani (de unde si numele de Tamaioasa de Dragasani) si la Cotnari (unde se
cultiva sub numele de Busuioaca de Moldova). Este un foarte valoros soi pentru vinuri
aromate. Pretinde conditii speciale de clima si sol, pe care le intalneste in cateva podgorii
din zona subcarpatilor meridionali, si anume in Dealu Mare, Stefanesti-Arges, Dragasani si
in unele areale din zona colinara a judetelor Dolj si Mehedinti (Oltenia). Face, de asemenea,
parte din sortimentul podgoriei Cotnari, participand la realizarea vinului - sortiment de
calitate exceptionala care se produce aici.
Vinurile de Tamaioasa romaneasca sunt vinuri dulci sau demidulci naturale, au o tarie
alcoolica de 12 -12,5 si o nuanta impunatoare, de mare originalitate, conferita de culoarea
lor galben-aurie, de insusiri complexe de aroma care amintesc de florile de camp si mierea
de albine, de gustul lor persistent, bogat, in care alcoolul, zaharul si aciditatea se
armonizeaza in cel mai fericit mod. O faima deosebita o are vinul de Tamaioasa
romaneasca obtinut la Pietroasa (podgoria Dealu Mare) din struguri cu continut ridicat in
zahar (peste 240 g/l), culesi tarziu, la stafidirea boabelor.
Muscat Ottonel soi de origine franceza, care a patruns in plantatiile noastre inaintea
invaziei filoxerice. In prezent este extins in cultura pe o suprafata de peste 8.000 hectare,
stand la baza producerii unor vinuri aromate bine apreciate. Vinuri foarte bune de Muscat
Ottonel, demidulci sau dulci, se obtin in podgoriile Transilvaniei (Tarnave, Alba, Aiud etc.), in
conditiile unui climat mai racoros care este favorabil conservarii aromelor.
Aceste vinuri au o tarie alcoolica de 11,5 -12, un continut in zahar de obicei mai mare de
20 - 25 g/l, se caracterizeaza printr-o culoare galben-pai, aroma tipica de muscat care
evolueaza prin invechire de scurta durata intr-un buchet foarte complex, prin gust fin si
delicat. Vinuri valoroase de Muscat-Ottonel, mai bogate si mai dulci, se produc in Dobrogea,

in podgoria Murfatlar.
Lista soiurilor de struguri prezentate este departe de a fi completa. Lipsesc in primul rand
din ea cateva soiuri romanesti, cu importanta locala si extindere mai limitata, dintre care
amintim Galbena de Odobesti si Plavaie, cultivate in podgoriile Vrancei, Zghihara de Husi,
Mustoasa de Maderat, Francusa, Busuioaca de Bohotin s.a.
III. Initiere in meseria de somelier
Cine este somelierul / Misiunea somelierului
Manualele puine, cte sunt prezint sec competen a principal a somelierului:

servirea buturilor i asocierea acestora cu preparatele culinare n restaurant. Adic s
prezinte lista de vinuri, s sftuiasc clientul, s-i propun cea mai fericit asociere
mncare/vin, s aib grij ca vinurile i buturile alese s fie servite la temperatura optim
pentru consum i n paharele potrivite.
Realitatea este ns mult mai complex i mai spectaculoas, atunci cnd somelierul tie
s-i transforme meseria n art.
Pn s ajung s ofere recitalul oenologic la masa clientului, somelierulare de
ndeplinit o serie de sarcini deloc uoare, chiar ncrcate de o responsabilitate uria . Mai
nti, somelierul trebuie s fac selecia vinurilor pe care le propune pe list. Pentru
aceasta, somelierul i va folosi competenele de organizator i degusttor. Va cuta
furnizori, care sunt fie podgoreni, fie intermediari sau engrossi ti. De multe ori, el se va
deplasa la acetia, pentru a regrupa eantioanele care s-i permit analiza senzorial a
vinurilor reinute.

Vinurile sunt alese n funcie de calit ile lor gustative, de raportul calitate/pre , de
eventuala lor evoluie, de acordul cu linia buctriei restaurantului.Vor trebui apoi stocate n
condiii de pstrare, sau de evoluie optime.Aici intervine somelierulgestionar.
Administrarea pivniei unui restaurant necesit competen e speciale i variate.Va organiza
i aranja sticlele, n funcie de coninut, dup regiunea de provenien i tip.
Meserie cu multiple faete, someleria nsumeaz date i informa ii din domenii variate i,
uneori, aparent fr nici o legtur ntre ele. i totu i, ele se regsesc n micul spectacol
oferit n timpul prestaiei din sala de restaurant. Este momentul de strlucire n care
somelierul i etaleaz n faa clientului, ntr-o concentra ie maxim, de cteva minute,
ntreaga sa art. O art dobndit, ns, n ani de acumulri.
Imaginea somelierului contemporan este departe de aceea din Epinal, asomelierului burtos,
cu nasul rou i or negru. Astzi, somelierul este, n egal msur, un pion esen ial n
organigrama oricrui restaurant de succes, dar i un actor care recit epopeea vinului n
slile de mese, devenite adevrate scene de spectacol.
Evoluia someleriei de la meserie la art a fost accelerat i de concursurile organizate
constant n ultimele decenii, la diferite nivele. Suma cuno tin elor tehnologice, dar i de
cultur general, aliat cu practica profesional, i provoac pe sommelieri ca, din timp n
timp, s-i msoare forele n concursuri profesionale. Pentru nvingtor aceasta nseamn,
n sfrit, consacrarea, recunoatrea ntre cei asemenea lui.
Pentru ceilali laureai nseamn o puternic motivare. Practica acestor concursuri i
calitatea diverilor laureai redau, pas cu pas, blazonul acestei profesii ce era ct pe ce s
dispar prin anii 1960. Pe de alt parte, un mare merit l-au avut i l au asocia iile
profesionale de profil, care permit o mprosptare a meseriei. Ele sunt un sprijin esen ial
pentru tinerii i tinerele care se regsesc n aceast profesie cu valen e multiple.
Profesia actual de somelier a nsemnat eliminarea multor bariere care in de
mentaliti. Astfel, ea cunoate n prezent o evident tendin de feminizare. Asta i pentru
c munca din pivni a evoluat. Nu se mai practic multe din opera iile plictisitoare ale
cercuitului butoaielor, sau ale umplerii sticlelor.Oricum, cu mijloacele de azi, transportul i
manevrarea cutiilor de carton nu mai sunt inaccesibile femeilor.

Se poate filozofa mult pe tema concuren ei dintre brba i i femei n lumea vinului.
Dar, probabil c nu aceasta este problema, ci pur i simplu e vorba despre calitatea uman
i profesional a acestor brbai sau femei ai vinului. n definitiv, somelierul este un om de
cultur, un om de teren, un om al cuno tin elor, un om n serviciul altor oameni. Totodat, el
este i un vector al imaginii vinului i restaurantului, att n localurile cele mai mari, ct i n
cele mai modeste. Important este c, fr pasiunea pentru vin, nu poate exista un mare
somelier.
Selecia pentru comercializare a diferitelor vinuri este foarte important. Somelierul
proiecteaz imaginea vinului n viitor, lund decizia de a-l pune n vnzare imediat, sau de
a-l conserva nc pentru civa ani, pentru a a tepta momentul de apoteoz al acestuia.
Investiia financiar poate fi enorm i, de aceea, gre elile nu sunt admisibile.Aceast
pivni poate fi o adevrat rezerv de rzboi, putnd fi chiar i o garan ie acceptat de
bnci.
i asta pentru c, s ai n pivni btrnele medaliate Romane-Conti sau Chateau Laffite-
Rothchild valoreaz mai mult dect s de ii unele ac iuni listate la Burs. Renumele
restaurantului poate depinde de aceast selec ie.
Pivnia, umplut n mod avantajos, impune redactarea materialelor suport pentru
vnzare. Aici, cunotinele diferitelor vinuri nobile franceze i mondiale trebuie dublate cu
cele asupra reglementrilor privind vinurile i tria (rachiul din struguri). Trebuie facut
clasificarea vinurilor dup categorii, pe tipuri i regiuni, pe con inuturi.Legiuitorul n domeniu
nu tolereaz nici o incertitudine, nici o inexactitate. Pentru realizarea acestui material de
vnzare, somelierul va ine cont de stabilirea propriei game de pre uri propuse, de tipul de
clientel, de buctaria servit, de localizarea geografic i, nu n ultimul rnd de factorul
originalitate. Compoziia listei de vinuri poate s capete o form odat ce sunt re inute de
ctre somelier vinurile pentru vnzare. Fixarea pre urilor se face n acord cu direc ia, fiind o
etap delicat, deoarece definete politica n domeniul commercial a institu iei i
influeneaz puternic viitoarele vnzri.
Apoi intervine somelierul vnzator. Este vorba ns de mult mai mult dect de un
simplu act de comer. Somelierul va simi nevoile clientului i le va clarifica n cteva minute
- cei de la celelalte mese ateapt i ei sfatul maestrului identificndu-i n timp record
puterea de cumprare, gusturile personale, acordul cu mancrurile comandate i nclina ia
spre surpriza descoperirii. Va evita s-i impun gusturile personale, stpnirea
cunotinelor despre vinuri nefiind identic pentru un profesionist n vinuri i pentru un
amator, chiar dac acesta este un cunosctor. Toat tehnica st n a trezi interesul clientului
curios sau gourmand rafinat. Oricum, somelierul trebuie s evite vnzarea for at, chiar
dac e vorba deun vin excepional. De exemplu, la solicitarea unei sticle de ampanie, el nu
va propune o cram medaliat, aceasta fiind o propunere care i poate urca cifra de afaceri,

dar care poate avea drept consecin i pierderea unui client aflat n imposibilitatea de a
refuza public oferta, n faa invitailor si. Sau cererea unei ape minerale alturi de un foie-
gras.
Poate l intrig, dar i arat, de fapt, ce drum lung are de parcurs pentru a educa
gusturile clienilor si. Astfel de episoade i permit, cel mult, s ncerce s- i determine
interlocutorul s descopere altceva. Un adevrat somelier sugereaz ntotdeauna, fr a
impune niciodat!
Scopul final al somelierului este cel de a contribui la satisfac ia clientului. i asta nu
se obine, n nici un caz, niruind sec suma cuno tin elor sale despre vinurile propuse,
despre specificitatea diferitelor soiuri rare, n func ie de regiuni, despre particularit ile
podgoriilor productoare, sau despre unicitatea modului de ob inere a vinului.
Momentul prezentrii vinurilor dezvluie i cultura general a somelierului, ntregul bagaj
intelectual acumulat din diverse domenii, din pasiune pentru vin. Pentru a n elege mai bine
vinurile povestite i degustate, somelierul trebuie s stpneasc bine i istoria universal,
geografia, geologia, legislaia referitoare la buturi. Aceasta nseamn o temeinic
cunoatere a tuturor vinurilor i, n special, a celor nobile. Toate trebuie bine memorate, fr
s uitm ns de amprenta civilizaiei fiecrei regiuni pus asupra vinului produs acolo.
Printre altele, deseori, momentul prezentrii impune i cunoa terea mai multor limbi strine,
pentru a comunica ct mai bine cu spectatorul-client. Este un moment trector, dar fr
acesta nu se poate concepe practicarea acestei nobile meserii. Aici ncepe reprezenta ia,
show-ul, sommelierul devenind actor. Iat motivul pentru care marii somelieri au urmat chiar
i cursuri de actorie. Episodul servirii devine astfel capital.
Se pun vinurile selecionate n condiii optime de temperatur, n func ie de profilul
organoleptic al fiecruia. Se alege un serviciu de pahare din sticl de calitate potrivit cu
vinul selecionat i, n final, se face servirea. Povestind vinul, somelierul i concentreaz
toat atenia asupra satisfaciei clientului.Chiar i dup recital, retras de lng mas, el
supravegheaz discret evoluia temperaturii vinului servit de-a lungul ntregii mese.
Competenele somelierului nu se opresc ns aici, deoarece el este responsabil i cu
servirea lichiorurilor i triilor, adesea ntre prerogativele sale intrnd i servirea cafelei i a
igrilor.

Lista echipamente si ustensile Somelier:
USTENSILE:
Cupa Somelierului-Tastevin
Pahar de degustare (pahare) standard OIV-norma NNV09/110-AFNOR
Tirbuson (codificat AFNOR-standart francez- cu maner,lama, parghie,spirala)
Cosulet pentru vin-(pentru transport sticla vin)
Carafa (carafe) pentru decantare
Cleste pentru debusonat vinurile spunante
Termometru cu citire rapida
Frapiera
Servete panza, suportii pt. butelii vin, dropstop, farfurii suport
ECHIPAMENTE:
Raft crama pt. pastrare/ conditionare vin
Frigider special vinuri-temperaturii variabile
Carucior prezentare vinuri

2. GUSTUL
II.1. Rsfoind prin biblioteca senzorial

Simul gustului - ca i cel al auzului, al vederii, al mirosului, sau ca cel tactil - face parte din
baza de date cu care ne natem, cu care am fost nzestrai de natur. Desigur, n timp ea
este permanent dezvoltat, prin fiecare nou experien acumulat imediat dup natere i
pn n ultima clip a existenei.
Fiecare dintre noi posed o bibliotec de amintiri senzoriale, la care apelm adesea,
voluntar, sau nu. Fiecare dintre noi a trit senzaia de a simi un anume gust chiar i atunci
cnd n gur nu am avut alimentul sau substana care l genereaz.
E suficient doar s ne gndim la acestea. n alte situaii, pentru c mirosul i gustul sunt
strns legate, tim dinainte gustul cnd mirosim i invers. Chiar i vzul aduce simul
gustului, dei n gur nu este nimic.
Apelnd la aceast bibliotec de amintiri senzoriale, orice om va ti ce gust are, de
exemplu, o bucat de pine prjit, chiar nainte de a o fi pus n gur. Ceea ce difer de la
un om la altul este acuitatea simurilor, precum i cultura senzorial format de-a lungul
vieii. Astfel, oamenii vd, aud, simt gustul i mirosul n mod diferit. Este bine tiut c lipsa
unuia dintre simuri le ascute pe celelalte, astfel nct un orb, de exemplu, are simurile
tactil, auditiv i olfactiv mult mai intense dect le au ceilali oameni.
Cnd gustm ceva, informaia senzorial este generat de papilele gustative. Acestea sunt
amplasate pe ntreaga suprafa a limbii, unele fiind ns specializate n recunoaterea
unui anumit tip de gust. Astfel, gustul amar este simit pe poriunea din spate a limbii,
dinspre gt; cel dulce se simte cel mai bine pe vrful limbii; cel srat pe laterale, n
partea anterioar, adic spre vrf; iar cel acru pe laterale, n posterior. Se consider,
totui, c papilele sunt repartizate pe ntreaga suprafa a limbii, dovad fiind faptul c
centrul limbii percepe toate gusturile. Zonele amintite sunt cele n care unele tipuri de papile

sunt mai aglomerate, ceea ce confer acelei pri specializarea n recunoaterea cu o mai
mare acuitate a unui anume tip de gust.
Diferii cercettori au ncercat s alctuiasc o clasificare strict a gusturilor, dar pentru c
fiecare interpreteaz n mod diferit senzaiile generate de aceeai substan, orice unitate
de msur-etalon a acestui sim nu poate fi dect una generic i subiectiv. n general
ns, gusturile sunt clasificate n cteva grupe mari: dulce, acid, srat, acru i amar.
ntre ele, ns, exist zone de ntreptrundere, fiind greu de stabilit o demarcaie clar ntre
un tip i altul. Gustul fiecrei mncri, sau a fiecrei buturi n parte provine, de fapt, dintr-o
combinaie de arome de baz. Astfel, capacitatea noastr de a percepe gusturile n sine
este influenat de muli ali factori, precum temperatura i combinaia de arome. Mai mult,
exact ca i la culori, o combinaie de gusturi diferite, poate genera unul nou, diferite de cele
ale substanelor de baz. De exemplu sarea, n mici cantiti, poate potena gustul dulce.
II.2. Vinul bun pleac din vie (cteva considerente despre educarea vinurilor)
Revenind la vin, ca s nelegem care factori i influeneaz gustul i cum, trebuie s
nelegem ce este vinul, dincolo de definiiile sale mai mult, sau mai puin poetice.
Vinul este pur i simplu rezultatul fermentaiei alcoolice pariale sau totale a mustului. Ca
atare, el are gustul elementelor pe care le conine, gustul su provenind din pielia i din
pulpa strugurilor folosii.
n termeni chimici, vinul se compune din: ap (ntre 75 i 85 de procente), alcooli, acizi,
polifenoli (sau substane aromate), zaharuri (fructoz i glucoz), bioxid de carbon ,
antociani, tanini i multe alte elemente. n total, ele sunt n numr de circa ase sute.
Aceast diversitate mare, amplificat de nenumratele posibiliti de combinare a
elementelor componente n diferite proporii alctuiesc miracolul vinului: o infinitate de
identiti determinate de o infinitate de combinaii de culori, arome i gusturi.
Gustul unui vin depinde n mare msur att de originile acestuia (de terroirul n care au
crescut strugurii), ct i de felul n care a fost maturat. Francezii folosesc chiar un cuvnt
anume pentru a defini perioada de maturare a vinului: levage, adic bun-cretere n
sensul unei lefuiri educaionale.
Prin urmare, gustul unui vin este rezultatul unei combinaii de mai muli factori, ncepnd de
la caracteristicile unice ale soiului, sau, n cazul cupajelor, ale soiurilor de struguri folosite
pentru a-l obine. Urmtorii factori sunt determinani n modelarea gustului i aromelor
viitorului vin: modul de plantare, cretere, tiere i tratare a viei; solul i subsolul; climatul
general al regiunii viticole i, uneori, chiar clima zonelor nconjurtoare. La fel de important
este dac via de vie a fost cultivat ntr-o vale fertil, sau dac s-a crat pe o pant
abrupt. Extrem de viguroas, via de vie este n acelai timp i sensibil, diferenele dintre

o plant stresat i una relaxat, dar disciplinat, ori alta lenevit de un exces de
tratamente, regsindu-se n struguri i, ulterior, n vin.
Conteaz enorm dac via de vie a trebuit s se lupte pentru hran, sau dac a fost
suprafertilizat i excesiv irigat, dac a fost expus la prea mult soare, sau dac a primit
exact att ct i-a trebuit. nainte de vremea culesului este determinant pentru calitatea
strugurilor dac viei i se permite s produc att ct poate (francezii i spun laisser pisser
la vigne), sau dac a fost tiat i obligat s produc mai puini struguri, dar de o calitate
superioar. Anul recoltei va afecta i el gustul vinului, la fel va face i cldura, precum i
condiiile de cretere care difer de la an la an. n acest caz, avem de-a face cu ntregul
complex de factori numit millesime, de aceiai francezi.
Metoda de vinificare, modul n care a fost tratat vinul nainte de a fi oferit spre consum,
timpul ct a fost lsat s se matureze n butoiul de stejar (fie c este baric, sau nu) i timpul
alocat nvechirii n sticl, toate acestea contribuie la crearea identitii de arome i gusturi a
vinului. n final rezult vinuri uoare i superficiale, sau altele rafinate, ori cu cu un caracter
puternic.
II.3. Gusturile vinului

Latinii aveau o vorb neleapt: de gustibus non disputandum. Adic gusturile nu se
discut, se accept ca atare. Corect, dar pn la un punct, n sensul c ele nu se discut,
dar se pot educa. Iar educarea nseamn cunoatere i nu impunere. Aceasta este o regul
de baz n somelerie i de aceea revenim ct de des asupra ei.
Att vinul, ct i mncarea au cteva elemente comune ale gustului: dulce, acru, amar i
astringent.
Gustul dulce al vinului este dat de ctre fructoz i glucoz, tipurile de zaharuri din strugure,
precum i de ctre alcoolul produs pe durata fermentaiei. Alcoolul n sine nu este dulce, el
doar accentueaz componentele care exist i contribuie la echilibrarea aciditii i a
taninurilor, fcnd ca vinul s par mai dulce. Cu siguran ai ntlnit situaii cnd un
anume vin v-a lsat senzaia de dulce n gur, dei pe etichet scrie clar c este sec. Ei
bine, nu productorul este de vin (el a fost corect), ci avem de-a face cu acest efect al
alcoolului.
Gustul acru este dat de ctre acizii tartric i malic din struguri. Acidul malic are un gust
verde, de crud i poate chiar vira gustul vinului spre foarte amar. Iat nc un motiv
pentru care procesele de fermentaie alese de vinificatori sunt extrem de importante n
obinerea echilibrului.
Gustul amar i cel astringent sunt date de taninurile din struguri. Fiindc vinurile albe au mai
puine taninuri, ele sunt specifice mai degrab vinurilor roii. Totui, s nu uitm c orice
regul are i excepiile ei.

II.3.1. Gustul acru.
Substanele care aduc gustul acru n vin sunt acidul tartaric, malic i citric (aflate n bobul de
strugure) i acidul succinic, lactic i acetic (acestea fiind rezultate din procesul de
fermentaie). Aciditatea total a unui vin depinde de vreme: dac n perioada de cretere
este prea rece caz n care strugurii sunt prea acri i necopi sau prea cald caz n care
strugurii se coc prea tare i sunt mai puin acri.
n general, vinurile albe sunt mai acide dect cele roii. Cantitatea de acid este important:
dac e prea mic, vinul este fad i moale; dac e prea mare, vinul va fi dezagreabil,
apropiindu-se mai degrab de oet. Cantitatea corect de acid, n echilibru cu celelalte
componente ale vinului, face ca produsul final al cramei s aib un aspect i un gust definit,
curat i vioi, asigurndu-i n acelai timp longevitatea.
Acidul tartric este specific strugurilor i vinurilor i reprezint ntre un sfert i o treime din
compoziia acid a vinului. Este cel mai puternic acid i influeneaz masiv pH-ul vinului.
Acest pH msoar concentraia ionilor de hidrogen, cea care i confer unui vin caracterul
sec. Cu ct pH-ul este mai sczut, cu att este mai puin probabil ca vinul s se degradeze
i s se oxideze i, ca urmare, crete potenialul de mbtrnire al acestuia.
Coninutul de acid tartaric scade pe msur ce strugurii se coc, modificrile depinznd de
temperatura medie anual a regiunii n care se afl via.
Acidul malic se gsete n fiecare parte a viei de vie. Este cel mai instabil acid, innd
seama de transformarea uoar a acestuia n acizi lactici, prin fermentaia malolactic. Prin
transformarea acidului malic n acid lactic, cantitatea de acizi rmne aceeai. Acidul lactic
este, ns, mai plcut gustativ, mai uor de tolerat gastric i mai puin agresiv la nivelul limbii
i al senzaiei generale. Cu ct temperatura medie anual este mai mare, cu att mai
repede scade aciditatea n timpul procesului de coacere, de aceea aceasta este mai mare
cnd vremea a fost mai rece. n funcie de tipul de vin dorit a fi obinut, n funcie de
destinaia acestuia, vinurile pot fi lipsite de aceast fermentaie secundar, ori pot trece
parial sau complet prin ea. Depinde de aciditatea iniial i de nivelul de zaharuri din must,
precum i de stilul de vin dorit.
Dac vinificatorul dorete un vin alb definit i verde, atunci fermentaia malolactic este
ntrerupt, dac nu chiar oprit de la nceput. Pentru un vin alb moale i onctuos, se permite
o fermentaie malolactic mai lung sau chiar total. Dei la vinurile roii se practic mai
des, sunt totui multe cazuri n care i la ele fermentaia malolactic este eludat, rezultnd
vinuri tinere, ajunse la raft n luna martie a anului imediat premergtor recoltei.
Acizii i dau vinului luminozitate i strlucire n mod special, acidul tartric care i
mprospteaz culoarea. Prezena acidului malic este cea care i d vinului un miros de
mr, iar n gur putem simi toi acizii nepndu-ne gingiile i interiorul gurii.

II.3.2. Gustul amar i astringent.
Taninurile, cele mai importante dintre cele trei tipuri de polifenoli sau ageni de colorare, i
confer vinului mai mult textur dect gust. Taninurile concentrate sunt prezente n boabele
de strugure, iar cele exogene provin din lemnul butoiului, n timpul maturrii vinului. n
ciorchini, n pielie i n seminele bobului de strugure exist taninuri care sunt eliberate n
timpul presrii i fermentaiei, acestea conferind vinului un caracter specific i contribuind la
capacitatea de nvechire a acestuia. Vinul pstrat sau lsat s mbtrneasc n butoaie de
stejar prezint taninuri suplimentare. Volumul de taninuri este dat de volumul de lemn, de
gradul de prjire/coacere a baricului i de gradul de utilizare a butoiului. Astfel, o doag mai
groas are mai mult tanin, iar un baric la prima ntrebuinare are mai muli tanini dect unul
la a doua, sau la a treia serie de vin. n general, nu se utilizeaz un butoi de mai mult de trei
ori.
Taninurile sunt mai frecvente n vinurile roii dect n cele albe. Taninurile obinute din
butoaiele de stejar pot crete potenialul de mbtrnire al vinului, pot s i completeze
textura i s l fac mai dens, dar numai dac vinul n sine are o baz solid de acizi, de
extract de fruct i de taninuri concentrate. Altfel spus, nvechirea n butoi de stejar nu poate
nlocui materiile prime care lipsesc din capul locului.
Culoarea roie a vinului se estompeaz pe msur ce antocianii (alt tip de tanin) scad o
dat cu vrsta. Cu ct vinul este mai matur, cu att discul sau suprafaa i devine mai
galben, sau crmizie. Combinaia dintre aceti ageni de colorare i pot da vinului un gust
acru i o senzaie de uscciune n gur. Acesteia i se spune astringen. Diferitele taninuri
din vinuri cu vrste diferite i/sau din regiuni diferite vor avea tipuri distincte de astringen.
De exemplu, un Bordeaux tnr va avea taninuri astringente, solide, n timp ce un Bordeaux
vechi va avea taninuri mtsoase, moi.
Cu ct vinul tnr prezint mai mult tanin, cu att mai mult v va face gura pung i i va
trebui mai mult timp pentru a se maturiza. Nu cumprai un vin vintage Bordeaux Premier
Cru recent ateptndu-v ca el s alunece ca o catifea. Acesta este menit s
mbtrneasc i s se maturizeze n sticl. De aceea, nvechirea n sticl este att de
important, dup cum vom vedea mai departe.
II.3.3. Gustul dulce.

n vin exist trei importante substane cu gust dulce: zaharurile i polialcoolii ambele
provenind din strugure , crora li se altur alcoolii rezultai din fermentaie.
Fiecare stil de vin are un nivel diferit de zahr, n funcie de gradul de maturare a bobului de
strugure la momentul culesului. Vinurile dulci conin mai multe zeci de grame de zahr pe
litru, n timp ce un vin sec conine, de obicei, sub patru grame pe litru. Conform legislaiei,

cantitatea de zahr la un vin sec este de <4 gr/l, la unul demisec de 4-15 gr/l, la unul
demidulce de 15-30 gr/l, iar la unul dulce de la 30 pn la 200 gr/l. Zahrul, mpreun cu
alcoolii, i confer vinului consisten i este vizibil pe paharul n care turnm vinul datorit
acelor dre numite de englezi picioare i de francezi lacrimi. Zaharurile nu au niciun
miros, dar pot contribui la expresia de ansamblu a vinului. i zahrul este cel care i d
vinului dulcea, consisten i onctuozitate.
Alcoolul este o component important a vinului, conferindu-i aspectul deosebit. Este
produs n timpul fermentaiei, cnd enzimele create de drojdii transform zahrul din must
n alcool, bioxid de carbon i cldur. Proporia dintre alcool i glicerin este cea care
determin profunzimea culorii i consistena unui vin, pe care o observm privind acele
picioare, sau lacrimi. Cu ct cantitatea de alcool este mai mare, iar vinul mai subire, cu
att picioarele sunt mai nguste i se scurg mai repede pe peretele paharului. De
asemenea, cantitatea de alcool etilic va determina dulceaa vinului.
II.3.4. Gustul acidulat.

Alturi de alcoolul etilic, bioxidul de carbon este principalul produs al fermentaiei alcoolice.
Este prezent att n vinurile linitite, ct i n vinurile spumante. Dac vinul este spumant,
bioxidul de carbon se manifest sub form de bule. Ca i taninurile, bulele n sine nu au
miros sau gust, dar contribuie la eliberarea aromelor unui vin i, n mod cert, i modific
textura. n orice caz, putei detecta un gust acidulat care v pic i v gdil limba. Acelai
gust se ntlnete, cu o intensitate diferit, lavinurile frizante.
3. Servirea vinurilor
3.1. Ordinea servirii vinurilor

Pentru ca vinul sa-si puna in valoare proprietatile trebuie servit in timpul mesei.
Fiecarui tip de mancare i se asociaza o anumita gama de vinuri care i se potriveste. O
asociere oportuna ajuta atat la punerea in valoare a proprietatilor si aromelor vinului,
cat si o inlesnire a digestiei. De remarcat este faptul ca unele ingrediente specifice
pot sa intensifice sau sa imblanzeasca calitatile gustative ale vinului.
De exemplu, proteinele, continute de nuci, au calitatea de a intensifica gustul de
tanin al vinurilor rosii. Aceasta se aplic i la bucatele picante. Vinurile care au corp
uor sunt servite cu mncare uoar, cele ce au corp mediu cu bucate srate, iar
vinurile caracterizate prin corp plin cu mncare mai grea. Astfel, servind ciuperci,
alegei vin cu arom de ierburi. Alegei vin cu arom de fructe cnd servii fructe.

3.2. Temperatura de servire i influena acesteia asupra percepiei vinului
Vinul trebuie servit la o temperatura corecta, o temperatura care se obtine gradual.
Vinul nu trebuie niciodata racit brusc sau, mai important, incalzit brusc, pentru ca acest
lucru afecteaza balansul vinului.
Temperatura limita inferioara la care poate fi servit un vin este de 6C, pentru ca la o
valoare mai joasa de aceasta limita papilele gustative sunt amortite iar aroma are grav
de suferit.
Temperatura limita superioara este de 23C, pentru ca peste aceasta valoare
parfumurile volatile dispar. Trebuie sa se ia in considerare ca la transferarea vinului din
sticla in pahar temperatura vinului creste cu aproximativ 2C in interval de cateva
minute, iar temeperatura ar putea creste si mai mult daca in incaperea in care se
serveste vinul este cald.
De aceea este de preferat ca vinul sa se serveasca usor sub valorile recomandate.
Este, de asemenea, bine de retinut sa nu se deschida sticla de vin cu mult timp inainte
de servire, cu intentia de a-i creste temperatura pana la valorile recomandate.
Temperaturile recomandate pentru servire:

Vinurile spumoase: 6-10C
Vinurle dulci i lichiorurile preparate din struguri uscai: 8-10 C (unii gurmanzi le
prefer mai puin reci)
Vinurile albe seci tinere: 8-10C
Vinurile albe seci aromatice: 10-12C
Vinurile albe seci, cu o vechime de 2-3 ani: 10-12C
Vinurile albe dulci i cu arome de fructe: 10-12C
Vinurile ros: 12-14C
Vinurile roii noi: 12-14C
Vinurile roii din anul respectiv: 14-16C
Vinurile roii cu o vechime de 2-3 ani: 16-18C
Vinurile roii cu o vechime de peste 3 ani: 18-20C
3.3. Desfacerea vinurilor

a. Scoaterea dopului (debuonarea)
Ca regul general, vinurile de calitate sunt livrate n butelii astupate cu dopuri
din plut.
La vinurile de calitate, productorii folosesc firete dopuri de calitate din plut
natural, cu dimensiuni mari, diametrul de 24 mm iar lungimea de 44-50 mm, tocmai

pentru a asigura o bun etanietate. Din aceast cauz, scoaterea dopului reclam un
efort fizic considerabil.
Inconvenienele constau fie n agitarea nedorit a vinului n cursul ,,luptelor
pentru extragerea dopului, fie n ruperea dopului, cu cderea n vin a unor fragmente
de dop sau praf de plut.Cele mai convenabile tirbuoane sunt cele prevzute cu
prghie i umr de sprijin , cu condiia ca spirala s fie supl, nedeformabil, cu pasul
mare i diametru larg.
Tirbuoanele simple fr prghie oblig persoana care scoate dopul la un efort
care uneori i depete puterile.
Tirbuoanele mici, de briceag au spirala prea mrunt si prea ngust, sfrm
dopul pe mijloc i de obicei ies singure fr ca dopul s se clinteasc.
Important este ca dopul s se extrag ntreg, dintr-o singur micare, fr a
agita vinul din sticl i fr a lsa n sticl fragmente de dop sau praf de plut. Este
surprinztor c n comerul din Romnia, momentan lipsesc tocmai turbuoanele cu
prghie, gsindu-se n schimb unele mai scumpe i mai neperformante.
b. Verificarea dopului
Dopul care este confecionat dintr-un produs natural poate prezenta uneori un miros
neplcut datorit mucegaiului care se dezvolt pe plut. Sunt situaii n care frecvena
dopurilor cu miros de mucegai depete 2 %. n mod surprinztor, acest important
inconvenient nu a fost nc rezolvat pe plan mondial.
Mirosul se transmite i face ca vinul din sticla respectiv s devin neconsumabil. Iat
de ce, prima operaie dup scoaterea dopului este mirosirea lui. La restaurantele de
inut, verificarea mirosului dopului este fcut de chelner sau de somelier. De obicei
dopul se pune la dispoziia clientului dac acesta vrea s l verifice. La o recepie de
familie, gazda are obligaia s controleze mirosul dopului la vinul pe care l servete.
La degustare, controlul dopului cade totdeauna n sarcina celui care organizeaz
degustarea.
La concursurile de vinuri, dopul nu trebuie s ajung la degusttori, pentru a nu fi
divulgat identitatea vinului. Deci degusttorul nu simte miroul dopului, ci numai
mirosul vinului din pahar.Mirosul dopului trebuie verificat n camera pregtitoare.
3.4. Aerarea i decantarea vinurilor

a. Aerarea

Efectul contactului vinului cu aerul este adesea surpinztor. In general pentru
vinurile tinere, expunerea vinului la aer nu are efect pozitiv ; se diminueaz
prospeimea si aroma primar, la o expunere mai lung vinul capt caracterul de
rsuflat, vinurile neprotejate antioxidativ se pot oxida efectiv. Sunt unele vinuri evoluate
n manier reductoare, de pild cele cu miros sulfhidric, la care o oarecare expunere
la aer mai diminueaz acest neajuns.
Pentru vinurile roii vechi, o pauz de 20-30 de minute dup scoaterea dopului
are un efect benefic. A lsa vinul s ia puin aer pn la turnarea sa n pahare,
nseamn o adevrat ,,desctuare a buchetului.
Prelungirea timpului de aerare conduce i n acest caz la apariia caracterului de
rsuflat. Aadar, aerisirea vinului trebuie aplicat cu oarecare pruden numai la
vinurile roii nvechite la sticl mai muli ani sau, eventual la vinurile cu miros sulfhidric.
Din pacate, ne intalnim tot mai rar cu vinuri care sa nu fi trecut prin filtrari dure, care
subtiaza vinurile, dar inlatura orice risc de contaminare biologica.
Mult mai des, avem de-a face cu vinuri care au fost invechite cativa ani buni la sticla, si
care au nevoie de contact cu aerul pentru a-si putea elibera aromele. In general, se
spune ca decantarea ajuta si la reducerea astringentei taninurilor sau la diminuarea
unor probleme de aroma (mercaptan, sulf etc).
Lucrul asupra caruia inca nu s-a ajuns la un acord este daca aerisirea in decantor si
cea efectuata prin rotirea paharului tinut in mana au efecte diferite sau identice. Un
lucru este acceptat aproape unanim: decantarea este un procedeu care se potriveste
vinurilor taninoase (de tip Barolo, Amarone, porto-uri, Cabernet-uri maturate la baric, in
general vinuri rosii fabricate traditional, dupa metodele din Rhne si Bordeaux) , si care
nu se recomanda pentru vinuri delicate, precum Pinot Noir-urile sau Chianti-urile. In
ceea ce priveste vinurile tinere, proaspete: decantarea acestora este, in principiu,
inutila, deoarece sunt inca in zona de expresivitate naturala, in care nu exista arome
inchise.
b. Decantarea vinului
Unele vinuri nvechite un timp mai ndelungat la sticl pot avea depozit de
culoare sau de tartrai, iar n cazuri mai grave pot avea depozit proteic. Limpiditatea
vinului constituie ea nsi unul din elementele care trebuie apreciate cu ocazia
degustrii, astfel nct ea nu trebuie ,,salvat prin operaiuni prealabile.

Decantorul este un instrument de precizie: o sticla de 750 de mililitri il va umple
exact pana la cel mai larg diametru al vasului, indiferent de forma pe care o are. Iar
decantoarele vin in zeci si zeci de forme. Aceasta precizie se datoreaza nou
dobanditului rol al decantorului acela de a permite aerisirea (aerarea, oxigenarea)
vinului. Spunem rol nou, pentru ca decantorul nu a aparut in epoca paharelor moderne,
care scot un maximum de aroma din fiecare tip de vin in parte, ci de cateva secole
bune. Primul sau rol a fost acela de a separa depunerile de orice fel de vin. Un vin cu
depuneri nu este nici murdar, nici stricat, nici descompus.
Depunerile vizibile pe fundul sticlei (daca este luata dupa multa vreme de la raft)
sau pe umarul sticlei (daca a fost tinuta orizontal) pot fi de multe feluri, toate avand
legatura cu gradul de filtrare al vinului.Cu cat vinul este mai putin filtrat cu atat mai
multe depuneri. Cu cat este mai vechi vinul din nou, cu atat mai multe depuneri.
Poate fi vorba de tartru, de ramasite fine din coaja boabelor de struguri, de drojdii sau
de orice alte ingrediente solide ale vinului, provenite pe cale naturala.
Daca va intrebati ce cauta aceste elemente solide in vin, raspunsul este simplu: cu cat
un vin este mai bogat in extract, cu atat vinul are sanse mai mari de viata lunga, si cu
cat este un vin mai putin filtrat, cu atat cresc sansele ca aromele sa devina in timp mai
complexe si mai rafinate.
Cum se procedeaza?
Mai intai priviti fundul si umerii sticlei, aplecand-o usor. Daca exista depuneri, veti
incerca sa turnati vinul cu depozitul in partea de jos a sticlei. In ritualul complet, se
aprinde o lumanare, astfel incat sa puteti privi prin gatul sticlei spre sursa de lumina si
sa va puteti opri daca vinul turnat atrage cu sine particule solide. Chiar daca scapati o
parte din particule, nu trebuie sa va ingrijorati: toate decantoarele sunt construite astfel
incat, la turnare, sa retina orice depozite. Daca nu aveti palnie speciala pentru
decantor, turnarea nu se va face ca atunci cand se toarna in pahar sau in halba, ci pe
peretele decantorului opus mainii care tine sticla.
Si in acest fel, si utilizand palnia de decantare, se obtine acelasi efect: vinul se
raspandeste pe peretele decantorului, formand un film, o pelicula subtire. Practic,
acesta este primul pas, cel prin care se urmareste ca o cantitate cat mai mare de vin
sa aiba contact direct cu aerul. Se practica si cateva miscari line de rotatie, insa multi
iubitori ai vinului va vor atrage atentia ca asa ceva nu se face cu un vin mare, pentru
a nu fi deranjat, socat sau traumatizat.

In general, 30-60 de minute sunt suficiente pentru aerisirea oricarui vin. Exista
insa voci care spun ca un Brunello sau un Barolo cu varsta de peste 20 de ani trebuie
aerisite intre 12 si 24 de ore. Un vin dominat de arome de pamant, cerneala, magiun si
paine uscata se va deschide, dupa o vreme, intr-o explozie de condimente, fructe de
padure uscate sau in compot, vegetale (feriga, brusture etc), eventual cu nuante de
tabac, piele, vanilie si alte cele.
c. Ordinea de turnare a vinului n pahare

La restaurantele de lux, vinul se pune mai nti n paharul clientului care a ales vinul
sau al celui care i declar (cu sau fr temei) priceperea la vinuri. Numai dup ce
acesta accept, vinul se pune vin i n paharele celorlali meseni. Acas la o mas cu
oaspei, politeea spune c mai nti trebuie servii musafirii.Prin excepie, la turnatul
vinului lucrurile trebuie fcute tocmai pe dos. Gazda, dup ce scoate i miroase dopul,
pune mai nti vin n paharul su; aceasta pentru ca eventualele fragmente de dop
rmase pe gtul sticlei s cad n paharul su nu n paharul musafirului. Gazda
miroase vinul (eventual chiar l gust) i numai dup ce accept vinul, toarn vin i n
paharele celorlai meseni.
Se nelege c regula verificrii prealabile nu funcioneaz n cazul concursurilor de
vinuri. Vinul intr n concurs aa cum l-a trimis productorul i este de datoria
membrilor juriului ca, ntre altele s sesizeze dac vinul are miros de mucegai de dop.
n mod obinuit, dac apar astfel de cazuri, juriul poate cere repetarea probei. Dac
defectul apare i la cea de a doua sticl, vinul cu defect este punctat ca atare.
d. Umplerea paharelor
1. Controlul paharului gol. Paharele pot avea mirosuri neplacute din
mai multe cauze:
- au stat pe undeva n spaiu nchis
- au fost splate de curnd cu ap clorinat
- au fost terse cu crp folosit la tersul vaselor
- au fost puse la scurs cu gura n jos pe hrtie si au rmas cu miros
de la aceasta,etc
2. Punerea vinului n pahar.
Reguli de baza:
- Paharul nu se apuc cu mna de corpul su pentru c rmn amprente pe el i
deranjeaz ulterior aprecierea aspectului. Paharul se manipuleaz numai de picior.
- Vinul nu se toarn cu bulbuci n pahar ca s fac bule

- Vinul se toarn cu delicatee, astfel c dac vinul vechi are depozite de culoare
n sticl sau cteva cristale, acestea s nu fie rscolite.
- Paharul inut de picior se nclin, astfel nct vinul s se scurg lin pe peretele
paharului
Paharul nu se umple. n pahar se pune numai o treime din capacitatea sa, astfel
nct degusttorul s poat agita paharul fr ca vinul s se verse. In acest fel se
favorizeaz degajarea substanelor odorante.
- Umplerea paharelor se poate face n faa clientului / degusttorului
4. Asocierea preparatelor cu vinurile (wine&food pairing)
n asocierea vinului cu preparatele culinare exist cteva reguli pe care le vom enumera
mai jos. De reinut ns, pentru cei mai curajo i n experimentarea acestor asocieri, este c
regulile sunt fcute pentru a fi... nclcate. Oricum, dincolo de acest aspect non-conformist,
trebuie precizat de la nceput c exist ni te reguli de baz, stabilite n decursul a
numeroase experimente fcute de-a lungul evolu iei buctriei moderne.
Armonia dintre felurile de mancare si vinurile servite creeaza o stare de satisfactie si
multumire pentru orice consumator, iar capacitatea de a alege sau propune vinul cel mai
bine adaptat situatiei este unul dintre cele mai importante criterii de apreciere a unui serviciu
din restaurante.
Reguli de baz
1. Culoarea - vinurile albe cu preparatele din carne alba si vinuri rosii cu preparate din
carne rosie.
2. Densitatea - continutul in alcool, concentratia aromelor si buchetului se asociaza cu
gustul si savoarea preparatelor culinare; preparatele fine se asociaza cu vinurile fine, iar
preparatele consistente cu vinuri mai puternice.
3. Aromele - de regula se realizeaza un acord intre aromele preparatului culinar si cele
ale vinului; contrastul aromelor este apreciat de mai putine persoane.
4. Asocierile regionale - sunt datorate afinitatilor si obiceiurilor locale; le intalnim atat
in diferite tari cat si in diferite regiuni; o mancare traditionala este asociata cu un vin specific.
Reguli ale rafinamentului

Pentru a intelege interactiunea dintre vin si mancare, trebuie cunoscuti termenii care
definesc elementele gustului. Orice preparat culinar poate contine unul sau mai multe din
cele cinci elemente de baza ale gustului: dulce, acru, sarat, amar si umami (un al cincilea
element component al gustului, descoperit de japonezi la inceputul secolului, care
desemneaza capacitatea proteinica a unei mancari). Aceste nuante isi pun amprenta si
asupra gustului vinurilor.
Mancarurile dulci si umami reduc caracterul aromatic al vinurilor, facand textura vinului sa
para mai puternica (acida, astringenta si taninoasa).
Cele mai amarui sau sarate reduc textura vinului, facand-o mai dulce si mai catifelata, si
accentueaza aromele.
Umami, cea de-a cincea nuanta a gustului, mai desemneaza si savoarea mancarii. Aceasta
nuanta a simtului gustativ se bazeaza pe aminoacizii glutenici si nucleotidele mancarii
respective. In 1997, cercetatorii de la Universitatea din Miami, au reusit sa localizeze si
papilele gustative care percep umami.
Atunci cand asocierea mancare-vin este echilibrata, fara ca un anumit gust sa fie dominant,
caracteristicile vinului raman, in principiu, neschimbate. Dar iata in continuare cateva
repere, utile in orice calatorie gustativa
Asocierea mancarurilor dulci / condimentate / proteinice (umami) cu vinurile usoare

Mancarurile dulci, condimentate sau proteinice, mai putin sarate, dau vinului o textura mai
puternica, mai proeminenta. Vinul va avea un caracter acid si, daca a fost maturat in butoi
de stejar, va prezenta si nuante amarui. Vinurile rosii asociate cu astfel de mancaruri vor fi
mult mai taninoase. Vinurile recomandate pentru felurile gastronomice dulci, condimentate
sau proteinice sunt cele mai usoare, seci, proaspete.
Vinuri albe: Riesling, Gewurztraminer, Viognier, White Zinfandel, Chenin Blanc, Sauvignon
Blanc, Chardonnay
Vinuri rosii: Nouveau Beaujolais, Pinot Noir, Sangiovese, Zinfandel, Merlot, Shiraz
Feluri de mancare:
mancare chinezeasca, sosuri de stridii, mancare de prune, sosurile dulci-amarui
mancarurile mexicane, salsa de fructe, crema de ciocolata
pastele cu sos de rosii, crema de ciuperci
mancare thailandeza, pui Thai
aripioare de pui la gratar cu sosuri dulci,

sushi cu scortisoara si wasabi
mozzarella, branza Brie, branzeturi afumate
Asocierea mancarurilor proteinice cu vinurile fructuoase, sprintare

Asocierea cu mancaruri mai acide, mai proteinice, va estompa caracteristicile vinurilor,
facandu-le mai putin evidente. Consumatorul va percepe mai putina aciditate si mai multa
fructuozitate. Pentru ca de obicei aceste mancaruri sunt mai putin sarate, vinurile cu care
vor fi asociate nu ar trebui sa fie maturate mai mult la stejar simai taninoase. La acest fel de
mancaruri ar trebui sa se consume vinuri mai proaspete, mai intense aromatic, mai usoare
(vinuri fara influenta lemnului), pentru ca si ele la randul lor prezinta o aciditate mai ridicata.
Mancarurile amarui, precum andivele, rucola sau carnurile afumate, pot fi asociate foarte
bine cu vinurile mai intense, fara influenta baricului.
Vinuri albe: Pinot Grigio, vinuri spumante, Riesling, Sauvignon Blanc, Viognier,
Chardonnay
Vinuri rosii: Pinot Noir, Merlot, Sangiovese, Dolcetto
Feluri de mancare:
salatele amarui, astringente, de rucola, spanac, ridichi, cresson

pestele mai uleios: sardine, hering, ansoa, macrou, somon,
scoici, homari, crab si creveti cu lamaie
pestele afumat: somon, sturion, tipar, crap
stridii ci otet, ulei sau sos cocktail
asparagus cu anghinare si ciuperci
sushi cu scortisoare si wasabi
prosciutto cu pepene galben
caviar
branza proaspata de capra
Asocierea mancarurilor echilibrate cu vinurile rosii si albe

Felurile care sunt condimentate echilibrat cu sare vor dezvolta arome complexe si pot fi
asociate cu o mare varietate de vinuri. Daca cumva un fel de mancare este mai dulce sau
proteinic (umami), adaugarea unei nuante mai acide nu pare un lucru iesit din comun,
practica des intalnita in bucatariile din ziua de astazi (sosurile de rosii la care se adauga vin
sau otet, sau somonul afumat caruia i se adauga suc de lamaie). Aceste feluri culinare
dezvolta foarte multe arome si nu reactioneaza in asocierea cu vinurile cu aciditate mai
scazuta, Mancarurile cu continut de sare mai moderat pot fi asociate cu majoritatea soiurilor
de vin.
Vinuri albe: Pinot Grigio, Gewurztraminer, Chenin Blanc, Riesling, Sauvignon Blanc,
Chardonnay
Vinuri rosii: Pinot Noir, Merlot, Shiraz, Zinfandel, Sangiovese, Cabernet Sauvignon
Feluri de mancare:
carnurile prajite, sotate sau facute la gratar, mancarurile de pui, fructele de mare
preparatele murate in sare: masline, capere, sunca, lamaile in saramura, branza Feta

sosurile mai acide, albe sau rosii, pe baza de: mustar, lamaie, otet balsamic etc.
carnea de vita sau pui cu lamaie si capere,
supe, tocanitele, ostropelul
branzeturile Cheddar, Gruyere, Fontina
Asocierea deserturilor cu vinurile dulci

Deserturile reprezinta un tip de mancare desprins din prima categorie de mai sus. In mod
normal, majoritatea deserturilor sunt dulci si vor fi asociate cu vinuri dulci. Chiar si tartele de
lamaie sau rubarba sunt reechilibrate gustativ prin adaugarea de zahar. De cele mai multe
ori, se cere a fi servite cu vinuri mai dulci decat deserturile, deoarece se echilibreaza
reciproc. Aciditatea va deveni mult mai pronuntata atunci cand sunt servite vinuri dulci la
desert. Daca vinul este mai dulce decat desertul, consumatorul nu va sesiza aciditatea
vinului la fel de mult. De cele mai multe ori se crede ca dulceata vinului se va asocia foarte
bine cu cea a desertului, insa acest lucru este gresit. Vinul va fi simtit ca fiind mai putin
dulce si mai vioi.
Vinuri: Recioto, Madeira, Sherry, Port, Muscat, Riesling, Santo, Sauternes, Tokaji, Ice Wine
Deserturi:
ciocolate, creme de ciocolata, prajiturele de ciocolata, trufe
cremoase, placintele de branza, inghetata

deserturile de fructe: mere, citrice, zmeura
desrturile cu nuca si caramel, tartele cu alune
torturi, prajiturele, produce de patiserie
branza mucegaita
Sugestii generale de servire

Peste - In general vin alb. Pentru pestele slab este recomandat vinul alb usor, pe cand
pentru cel prajit sau in sos este recomandat vinul alb aromatic cu corp plin. Pentru
pestele afumat este recomandat vinul spumos sec sau un vin alb bine balansat. Pentru
supa de peste, pestele la gratar sau cel gatit la abur se recomanda vin rose sau un vin
tanar rosu, dar nu bogat in tanin.
Mancaruri picante/sosuri - Vin rose sau vin rosu tanar, chiar si vin spumant.
Paste - vin alb sau rose, la pastele gatite cu sosuri vegetale sau peste.
Daca sosurile au la baza carnuri, mezeluri, ciuperci un vin rosu usor sau chiar un vin
spumant rosu tanar.
Supe - vin alb sau rose
Carne - Ca regula generala, la servirea carnii sunt recomandate vinurile rosii.
Particularizat:
la carnea de vitel, de porc, de miel - vin rosu usor;

pentru carnurile prajite - vin rosu cu aciditate balansata;
pentru carne fina precum ficatul de gasca este recomandat vinul alb sau rose;
pentru carnea de oaie, vita sau vanat se recomanda vin rosu matur, bogat in tanin.
Fructe de mare : Vin alb puternic aromat si cu aciditate balansata; altenativ se poate
servi un vin spumant brut.
Ordinea de servire a vinurilor la masa coincide cu ordinea de degustare, si
anume: de la sec la dulce, de la tanar la vechi, de la vin mai putin parfumat la vin
parfumat, de la usor alcoolizat la tare. Intotdeauna se incepe cu vinurile albe, se
evolueaza catre rose si se finalizeaza cu cele rosii.
Alte reguli
- la antreuri i aperitive - vinuri albe, seci sau demiseci, vinuri roze;
- la carne alb (viel, miel, porc) i la carne de pasre - vinuri roii buchetoase, uoare, mai
puin pline, vinuri albe seci aurii'
- la carne roie (ovin, bovin) - vinuri de marc roii, pline, generoase i puternice;
- la vnat, aceleai recomandri ca i mai inainte, rezervandu-se ns vinurile delicate i
elegante pentru vnatul cu pene i vinurile pline, pentru vnatul cu pr;
- la sfrsitul mesei - vin rou sau vin alb licoros;
- la brnzeturi, dup cum urmeaz:
* la cele fermentate, de consisten moale - vinuri roii puternice, de mare sev;
* la cele de consisten semidur, cu pete verzi in interior - vinuri roii uoare;
* la brnz de oi - vinuri roz, albe seci, roii nesioase i fructuoase;
* la brnz prosapt, ca o past topit - vinuri albe i roze dulci;
LA SUPE, CREME, CIORBE, BORURI nu se recomand vinuri, cu excepia unor ciorbe

concentrate din pete i crustacee, la care se pot servi vinuri albe seci, tari.
LA PREPARATE DIN PETE I CRUSTACEE, cu ct petele este mai gras, cu att vinul
trebuie s fie mai acid.
LA ANTREURI se recomand vinuri albe demiseci i vinuri roze (Cotnari, Dealu-Mare, Alba
Iulia, Murfatlar); la ciuperci se recomand vinuri demiseci.
LA PREPARATELE DE BAZ se recomand, n general, vinuri roii: cu buchet, uoare,
fine - la crnurile albe; puternice, tari - la crnurile roii; la vnat - vinuri roii seci, vechi, fine
pentru vnatul cu pene, mai tari la vnatul cu blan.
LA BRNZETURI se recomand servirea vinului de la preparatul de baz. n mod obinuit,
telemeaua de oi se servete cu vin roze sau chiar alb, din aceeai regiune ca i brnza.

LA DESERT se recomand vinuri dulci, licoroase i parfumate (Murfatlar, Pietroasele, Alba
Iulia); la prjiturile cu ciocolat i fructe se recomand vinuri ro ii
LA CAFEA se recomand buturi digestive: coniacuri, lichioruri fine, rachiuri fine de fructe.
AMPANIA se poate servi la o mas de la nceput pn la sfrit.
Dac la pregtirea unui fel de mncare s-a folosit vin, se recomand servirea aceluiai vin
la mas.
VINURILE ROII se servesc la temperatura camerei, iar atunci cnd sunt pstrate n pivnie
se aduc la temperatura de servire cu cteva ore nainte de mas. Vinurile roii speciale se
prezint pn la 22C. Vinurile albe se servesc ntotdeauna reci. Cu ct vinul este mai
vechi, mai dulce, mai licoros ori mai spumant, cu att se servete mai rece.
VINURILE NOI se servesc naintea celor vechi.
VINUL SEC se servete naintea celui demisec i dulce.
VINUL ROU se servete dup vinul alb sec i demisec.
VINURILE VECHI se recomand iarna, ndeosebi cele roii.

Suport de Curs Somelier Sergiu Nedelea

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs Somelier Sergiu Nedelea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS SOMELIER

Dac tii misterul facerii vinurilor,

Sergiu NEDELEA Page 1

I. Conceptele de baza ale vini-viticulturii

Sergiu NEDELEA Page 2

Sergiu NEDELEA Page 3

1.3. Tipologii de struguri

Sergiu NEDELEA Page 4

Soiuri de vita de vie autohtone pentru vinuri

Creata (Riesling de Banat) - produce struguri uni sau birpati,

Galbena de Odobesti - soi de mare productivitate, cu struguri

Iordana (Iordovana) - produce struguri mijlocii ca marime,

Grasa de Cotnari - produce struguri de marime mijlocie, de

Feteasca alba (Pasarea, Poama fetei) - produce struguri

Feteasca regala (galbena de Ardeal, Danasana) - produce

Sergiu NEDELEA Page 5

Tamaioasa romaneasca - produce struguri uniformi ca marime, de forma cilindro-conica,

Babeasca neagra (rara neagra, Caldarusa, Cracana) - produce

Busuioaca de Bohotin (Tamaioasa vanata de Bohotin,

Cadarca (Lugojana) - produce struguri de marime mijlocie, de forma cilindro-conica,

In paralel cu soiurile autohtone de vita de vie, in Romania se cultiva numeroasele soiuri

2.1. Clasificarea vinurilor

A. Dup tipul vinului:

C. Dup continutul de zahar:Zahrul coninut de boabe fermenteaz, transformndu-se n

D. In functie de calitatea lor vinurile sunt:

F. In functie de vechimea optima de consum:

2.2. Caracteristici importante ale vinurilor

Sergiu NEDELEA Page 8

Sergiu NEDELEA Page 9

VINUL NOU -Este cazul faimosului Beuajolais Nouveau

4. MATURAREA SI INVECHIREA VINULUI

Inainte de a fi imbuteliate ,vinurile petrec o perioada de maturare care se poate face in

Sergiu NEDELEA Page 12

II. Sortimentul viticol al Romaniei

Sergiu NEDELEA Page 13

Sergiu NEDELEA Page 14

Sauvignon introdus in Romania in perioada postfiloxerica, soiul detine un loc de frunte in

Sergiu NEDELEA Page 15

Sergiu NEDELEA Page 16

Sergiu NEDELEA Page 17

III. Initiere in meseria de somelier

Cine este somelierul / Misiunea somelierului

Manualele puine, cte sunt prezint sec competen a principal a somelierului:

Sergiu NEDELEA Page 18

Sergiu NEDELEA Page 19

Sergiu NEDELEA Page 20

Sergiu NEDELEA Page 21

Sergiu NEDELEA Page 22

II.1. Rsfoind prin biblioteca senzorial

Sergiu NEDELEA Page 23

Sergiu NEDELEA Page 24

II.3. Gusturile vinului

Sergiu NEDELEA Page 25

Sergiu NEDELEA Page 26

II.3.3. Gustul dulce.

Sergiu NEDELEA Page 27

II.3.4. Gustul acidulat.

3.1. Ordinea servirii vinurilor

Sergiu NEDELEA Page 28

Temperaturile recomandate pentru servire:

3.3. Desfacerea vinurilor

Sergiu NEDELEA Page 29

3.4. Aerarea i decantarea vinurilor

Sergiu NEDELEA Page 30