Cuprins

Capitolul 1. Introducere
1.1 . Memoriu justificativ
1.2 . Prezentare succinta a produsului
sortimentala)
1.3 . Etapele elaborarii unui ambalaj

(denumire,

utilitate,

structura

Capitolul 2. Designul de produs

2.1. Caracteristicile produsului. Proprietati igienice. Proprietati alimentare
(organoleptice, fizico-chimice, dietetic, calorii, valoare nutritive etc)
2.2. Beneficii
2.3. Tehnologia de fabricare a produsului (prezentare succinta)
2.4. Materii prime si ingredient
Capitolul 3. Ambalajul si designul de ambalaj
3.1. Analiza morfologica a solutiilor de ambalare posibila si tipuri de ambalaj pentru
produsul specificat. Alegerea produsului optim
3.2. Materialele folosite la ambalarea utilajului
3.2.1. Modul de ambalare , inchidere si etansare a produsului
3.2.2. Etichetare, transport
3.3. Sistemul bicomponent produs ambalaj
3.4. Proiectarea propriu-zisa a ambalajului
3.4.1. Proiectarea semifabricatului
3.4.2. Alegerea formei ambbalajului
3.4.3. Schitarea ambalajului si a a designului acestuia (schite representative)
3.4.4. Alegerea culorilor si amplasarea elementelor caracteristice ale ambalajului
3.5. Modul de indeplinire a functiilor ambalajului de catre ambalajul proiectat
3.6. Elemente de etichetare
Capitolul 4. Calitatea de prezentare a produsului in comparative cu alte produse
similar
4.1. Date principale despre producator
4.2. Calitatea de prezentare a produselor
4.3. Elemente de noutate
4.4 Promovarea produsului

1. Introducere
1.1 Memoriu justificativ
Vinul este considerat un aliment valoros n industria alimentar. Are numeroase caliti
terapeutice cum ar fi aceea de a combate bolile cardiovasculare n proporie de pn la 30%,
combate hipertensiunea i previne unele forme de cancer, ajut digestia i poate trata infecii
intestinale. Oamenii de tiin au demonstrat c 250-300 de mililitri de vin rou consumai zilnic
stimuleaz producerea sucului gastric i ntreine un apetit sntos.
Vinurile roii au o alctuire mult mai complex dect vinurile albe. Pe lng alcooli, acizi
organici, compui azotai, sruri minerale conin cantiti importante de molecule fenolice
necolidale (antociani, proantocianidine, flavonoizi, acizi fenolici) sauaflate la limita coloizilor
(taninurile condensate, compleci antociani-taninuri, taninuri proteine i taninuri polizaharide).
Acest ansamblu de compui fenolici provine din prilesolide ale strugurilor negri i sunt extrai
prin procesul de macerare-fermentare pe botin.Prezena compuilor polifenolici n vinurile
roii, confer acestora nsuiriorganoleptice i de calitate deosebite: culoare roie-rubinie,
catifelare, astrigen la gust,extractivitate (corpolen), stabilitate fizico-chimic i durat mare
de pstrare. Aciunea polifenolilor din vin s-a dovedit a fi benefic pentru organismul uman, de
aceea preferinele consumatorilor penru vinurile roii au crescut n ultima vreme, n toate trile.
1.2 Prezentare succinta a produsului
Denumire
CASA ISARESCU. FETEASCA REGALA 2012 este un vin echilibrat, de curs lung,
obinut din struguri selecionai, de cea mai bun calitate Fructuos, cu arom fin, de flori de
cmp i un gust plcut, lejer.Se servete bine rcit (10C) cu pete, pasre sau bucate tradi ionale
romneti.

DATE TEHNICE
Soiul:
An de recolta:
Denumire de origine:
Alcool:
Aciditate totala:
Zahar residual:
Data recoltarii:
Zahar la recoltare:

Feteasca Regala
2012
Dragasani
13% vol.
6,755 g/l A.T
3,5 g/l
25.05.2012
225 g/l

Marime lot:
Data imbutelierii:

ZONA DE PRODUCTIE
Podgoria:
Altitudine:
Solul:
Expozitie:

5400 sticle
04.2013

DRAGASANI
250 m
brun si brun roscat
de padure, argilos
sudica,
sud-estica

ANUL DE RECOLTA
- An foarte dificil din punct de vedere climatic
- Lunile aprilie, mai, iunie cu ploi sustinute
- Lunile iulie, august, septembrie foarte secetoase, cu temperaturi de +40C
- Acumulari deosebite in zahar
- Semne vizibile de deshidratare a strugurilor cu aspect de stafidire si degradarea culorii
pielitei
- Pierderi cantitative 40%
Precipitatii:
300 mm in vegetatie
Temperatura:
11,2C media anuala
Insolatie:
1780 ore in perioada vegetatiei
Vegetatie:
210 zile
Productie:
4500 kg/ha

PARTICULATITATI DE VINIFICATIE
Struguri culesi atent la maturitate deplina
Vinificare fara macerare
Temperatura la fermentare 15 - 17C
Perioada de fermentare 15 25 zile, cu drojdii selectionate
CARACTERIZARE
Limpiditate:
Culoare:
galbui, verziu
Miros:
nedefinit de flori de camp
Gust:
fructuos, vioi, lejer
Asociere culinara:
peste, carne alba
Temperatura de servire:
10 - 12C

Structura sortimentala
Feteasca regala
Acest soi este rezultatul hibridarii naturale intre Feteasca Alba si Grasa de Cotnari. El a
fost inmultit dupa anul 1920, s-a extins in toata tara, unde ocupa acum suprafete mari.
Soiul Feteasca Regala are perioada mijlocie de vegetatie (160-170 zile), timp in care
necesita 2500-3200C temperatura globala. Are vigoare mijlocie de crestere si fertilitate ridicata,
80-85% lastari fertili. Se reface usor in urma accidentelor climatice. Dezmugureste devreme, in
primele zile ale lunii aprilie, parga strugurilor are loc in prima parte a lunii august, iar maturarea
deplina se realizeaza la 3-4 saptamani dupa soiul Chasselas Dore (epoca a IV-V-a).
Rezistente biologice : soi cu rezistenta mijlocie la ger (-20, -22C), dar sensibil la seceta;
ca urmare trebuie evitata cultura sa in zonele secetoase si pe nisipuri. Are rezistenta mijlocie la
mana si fainare, sensibil la putregaiul cenusiu al strugurilor.
Este un soi care valorifica bine aproape toate tipurile de sol, dar care are nevoie de
umiditate asigurata.
Productiile de struguri obtinute variaza in functie de arealul de cultura de la 11 t/ha la
Blaj pana la 27 t/ha la Odobesti, cu o medie de 15 - 20 t/ha.

Tehnologic, soiul nu atinge nivelul calitativ pe care il are Feteasca Alba.

Acumuleaza zaharuri de la 170 - 180 g/l pana la 200 - 210 g/l, cu o aciditate totala a
mustului variabila intre 4.5 - 7.0 g/l H2SO4, iar capacitatea de supramaturare este mult mai
redusa, deoarece acumularile de zaharuri ating doar 220 - 235 g/l.
In anii cu conditii climatice nefavorabile se obtin vinuri de masa. Obisnuit, vinurile
rezultate din Feteasca Regala sunt de calitate, dar pot fi folosite si la obtinerea vinurilor materie
prima pentru spumante sau distilate invechite din vin.

Utilitate

"Vinul este un lucru in mod miraculos benefic omului daca, sanatos sau bolnav fiind, il
foloseste adecvat si cu justa masura potrivit constitutiei individuale" Hipocrat
De-a lungul timpului sa discutat mult despre calitatile vinului din punct de vedere gastronomic,

consumat in cantitati moderate stimuleaza apetitul, creste secretiile gastrice ajutand la o digestie
mai buna a alimentelor ingerate.
Antioxidantii
Vinul contine antioxidanti, in special resveratrolul - care este gasit in samburii si pielita
strugurilor. Importanta antioxidantilor este recunoscuta de mult - ei lupta cu radicalii liberi si
protejeaza
astfel
celulele
sanatoase
impotriva
atacului
acestora.
Concentratia mare de resveratrol din vinul rosu se datoreaza procesului de fermentatie in care contactul prelungit dintre zeama de struguri, pielita si samburi face ca in final produsul
finit sa contina un nivel ridicat de antioxidanti. In principiu, aceasta este si explicatia asa numitului "Paradox Frantuzesc". S-a observat ca vinul din podgoriile franceze are un nivel foarte
ridicat de antioxidanti,ceea ce ii ajuta pe localnici sa fie mai sanatosi decat altii.
In regiunile din Franta in care se consuma alimente bogate in grasimi, de exemplu, rata
de incidenta a atacurilor de cord este mult mai scazuta decat in alte zone ale globului - desi dieta
este asemanatoare. Francezii alatura mereu unei mese bogate un pahar de vin rosu. Si vinul alb
contine anumite cantitati de resveratrol, dar in cazul sau pielita si samburii sunt indepartate mult
mai devreme in procesul de productie, decat se intampla in cazul vinului rosu. Astfel, nivelurile
de antioxidanti sunt mult mai scazute.

Prevenirea

cancerului

Studiile de laborator au scos in evidenta faptul ca resveratrolul are si proprietati anti-cancerigene.

Actiunea sa a fost observata in urmatoarele directii: minimizarea mutatiilor de ADN care produc
cancerul, uciderea celulelor bolnave si blocarea crearii de vase de sange in jurul tumorii, pentru a
o hrani. Acest antioxidant are si capacitatea de a inhiba raspandirea celulelor bolnave in alte zone
(metastaza).
Evident, se asteapta studii aprofundate in aceasta directie, dar rezultatele initiale arata foarte
promitator.
Subtierea

sangelui

Resveratrolul are un rol important si in subtierea sangelui. El actioneaza prompt, impiedicand

trombocitele (celulele implicate in formarea cheagurilor de sange) sa se alipeasca. Prin acest
mecanism,
resveratrolul
poate
impiedica
aparitia
infarctului.
Efecte

fitoestrogenice

Resveratrolul este un fitoestrogen. Exista anumite plante similare estrogenului si care pot juca
rolul acestuia in organism, avand efecte asemanatoare. S-a sugerat astfel ca vinul rosu poate
combate unele probleme cauzate de lipsa estrogenului, ca osteoporoza sau menopauza
prematura. Totusi, aceste supozitii nu au fost inca dovedite. Pentru cei carora nu le place vinul
rosu, vestea buna este ca resveratroul se mai gaseste si in alune, afine si macese.

1.3 Etapele elaborarii unui ambalaj

Proiectarea ambalajelor este unul din cele mai importante elemente ale
comercializarii produselor. Proiectarea ambalajului trebuie integrata procesului de
productie a produsului de ambalat, numai asa fiind satisfacute functiile ambalajului de:
protectie, manipulare, informare, prezentare.
Pe baza conditiilor pe care trebuie sa le ndeplineasca ambalajul se poate trece la
determinarea ambalajului optim si apoi la alegerea metodei de ambalare.
Ambalajul optim este acela care, pe lnga ndeplinirea rolului functional, implica un consum
minim de material si manopera, iar pentru operatiile de umplere, manipulare, nchidere,
etc. necesita utilaje ct mai putin costisitoare, cu efort minim (eventual sa permita
automatizarea procesului), si este, evident, economic.
Pentru facilitarea schimbului de marfuri, att pe plan national ct si pe plan
international, Organizatia internationala de standardizare (ISO) a trecut la realizarea unor
normative si standarde pentru confectionarea si fabricarea ambalajelor.
Etapele elaborarii ambalajelor sunt:
- explorarea preliminara n timpul careia se aduna idei si se fac schite cu privire la
dimensiunile si aspectul exterior al ambalajului;
- alegerea variantei optime de ambalaj si punerea la punct a elementelor grafice;
- modificarile finale, cu includerea specificatiilor tipografice, a ilustratiilor si a
altor implementari grafice;
- finalizarea, din punct de vedere al productiei, si pregatirea imprimarii.
Prin forma si dimensiunile sale, ambalajul trebuie sa faciliteze operatiile de
manipulare, sa protejeze produsul ambalat si sa contribuie la comercializarea usoara
acestuia. Este necesar ca prin calitatile estetice pe care le confera ambalajul sa determine
impulsul de cumparare a produsului.
Indicatorii de calitate ai unui ambalaj se mpart n doua categorii:

- indicatori tehnico - economici: caracteristicile functionale si tehnico-constructive;

- indicatori de ordin estetic: raport forma-finalitate, forma-material, grafica, compozitie,
influenta psihologica.
In STAS 4999/90 si STAS ISO 3676/92 este prezentat sistemul de dimensiuni ale
ambalajelor si marimea unitatilor de ncarcatura.

Estetica ambalajului este subordonata economicitatii; obiectivul nu este de a obtine

ambalaje frumoase, ci ambalaje care sa raspunda optim cerintelor activitatii practice:
protectia produsului dar si vnzarea acestuia. Prin intermediul culorii, ambalajul are n primul
rnd un efect vizual si apoi un efect psihologic. Rolul estetic al culorii de a atrage si de a retine
privirea este ndeplinit atunci cnd aceasta imprima ambalajului o impresie de soliditate si
pune n valoare calitatile produsului, subliniind caracterul sau specific

Designul de produs
2.1 Caracteristicile produsului

Proprietati igienice
In vinificatie exista doua mari categorii de riscuri la adresa sanatatii si calitatii vinurilor
obtinute:
- riscul de contaminare cu substante straine pe parcursul procesului de productie;
- riscul de degradare microbiologica.
Riscurile privind contaminarea cu substante straine, sunt relativ usor de evitat atat timp
cat exista atentia necesara in aplicarea corecta si atenta a tehnologiilor si pentru utilizarea unor
materiale si instalatii certificate, care nu prezinta pericole din acest punct de vedere. In momentul
in care aceste reguli nu au fost respectate sau in urma unei neglijente s-a produs o contaminare a
vinului cu substante straine, atunci incidentul poate prezenta pericole nu numai pentu calitatea
vinului
ci
pentru
sanatatea
consumatorilor.
In general aceste incidente se produc numai ca urmare a unor grave neglijente, greseli sau
scapari din partea tehnologului.
Ca

exemple
se
pot
nominaliza:
- contaminarea vinului ca urmare a contactului cu recipiente in care au fost pastrate
substante
straine;
- imbogatirea vinului in unele metale grele datorita conditiilor improprii de pastrare sau
utilizarea
unor
tehnologii
neadecvate;
- utilizarea in decursul tratamentelor oenologice a unor materiale necorespunzatoare sau
aplicarea gresita a acestora.
Toate aceste incidente sunt din categoria accidentelor cu frecventa relativ mica si mai
alest usor de evitat prin aplicarea unor masuri de control adecvate.
Cele mai multe pericole insa sunt cele datorate posibilelor efecte daunatoare ale unor
microorganisme riscuri microbiologice ce pot determina deprecierea productiei de vin.
Acestea defapt sunt riscurile de prim interes mai ales din punctul de vedere al igienei.
In cazul nerespectarii normelor de igiena vinul se poate imbolnavi, datorita dezvoltarii
unor microorganisme adaptate acestui mediu si ca urmare vor aparea semne organoleptice de
alterare (modificari ale gustului, mirosului, culoare, consistenta, etc). Functie de gravitatea

acestor fenomene negative, un asemenea vin va fi declasat din punct de vedere al calitatii sau
chiar
va
fi
interzis
la
comercializare
pentru
consumul
uman.
Principalele tipuri de microorganisme care pot prolifera in vinuri fac parte din trei grupe
si anume: levuri, mucegaiuri, bacterii.
Analiza fizico - chimica a vinului
Analiza chimic a principalelor elemente care intr n compoziia vinului arat proporia
acestora, din a cror examinare se poate deduce dac vinul este bine constituit i dac posed
elementele necesare, care i asigur conservarea, n cantiti suficiente; deasemenea, cu ajutorul
analizei se urmrete descoperirea falsificrilor.n practic oenologic este suficient numai
analiza sumar a vinului ca:determinarea densitii, dozarea alcoolului i a aciditii totale, a
zahrului i a extractuluisec, pentru a putea aprecia calitatea vinurilor i pentru a executa
diferitele manipulri itratamente, de care ele au nevoie.
a) Densitatea vinului
Determinarea densitii vinurilor se face n scopuri de a constata dac un vin este bine sau ru
constituit.Vinurile seci i complet fermentate au, de regul, densitatea mai mic dect 1. Unlitru
de vin are densitatea la 15C, de 0,986-1,0178. Densitatea se determin n mod practic i rapid cu
extractoenometru Dujardin, care este introdus n cilindrul care conine vinul de analizat. Dac temperatura vinului
este maimare sau mai mic dect 15C, cu ajutorul tabelei de corecie se afl densitatea vinului
la15C.
b) Dozarea alcoolului
Metodele pentru determinarea alcoolului din vin se pot grupa n trei categorii:
metode bazate pe separarea alcoolului din vin prin distilarea i determinarealui pe baza
densitii sau a indicelui de refracie;

metode ebuliometrice bazate pe variaia punctului de fierbere aamestecurilor

hidroalcoolometrice, cum pot fi considerate vinurile seci;
metode chimice, bazate pe oxidarea alcoolului cu bicromat de potasiu sau permanganat de
potasiu n mediu acid.
b) Dozarea aciditii totale din vin
Acizii vinului se mpart n acizi fici care nu se evapor pn la 100C i acizivolatili care
se evapor pn la 100C.Acizii fici i acizii volatili formeaz la un loc aciditatea total a
vinului.
Determinarea aciditii totale se bazeaz pe metoda titrrii unui volum de vin cuhidroxid
de sodiu cu titru cunoscut, n prezena roului de fenol c indicator.
d) Dozarea extractului sec total
Extractul sec total reprezint totalitatea substanelor nevolatile din vin, care se
afldizolvate sau dispersate coloidal. Aceste substane sunt de natur chimic foarte diferit:acizi
organici (tartric, malic, succinic, lactic), glicerina i 2,3 butilenglicol, zaharuri,substane tanante
i colorante, substane azotate, pectice, gume i mucilagii, s.a.Extractul vinului capta
urmtoarele expresii:

 extractul sec total reprezint suma tuturor substanelor din vin, care nanumite condiii
fizice bine determinate nu se volatilizeaz;
extractul redus se obine din extractul sec total, din care se scad: zaharurilece depesc
1g/L, sulfatul de potasiu ce depete 1g/L, manitolul,sorbitolul, acid citric, acidul ascorbic i
alte substane chimice adugateeventual n vin;
restul de extract se obine din extractul redus, din care se scade aciditatea fix, exprimat
n acid tartric.Unele metode de determinare se bazeaz pe evaporarea vinului n anumite
condiii:la temperatura de 70C, sub vid parial, n curent de aer cald i uscat sau evaporarea
latemperatura de fierbere a apei. La ambele metode reziduul obinut se cntrete i seraporteaz
la un litru de vin.Alte metode, zise indirecte, calculeaz coninutul n extract pe baza relaiei
dintredensitatea vinului, densitatea distilatului i densitatea vinului lipsit de alcool etilic.O
metod rapid, ns utilizat numai pentru determinri orientative, este metodarefractometric,
aplicat vinului dezalcoolizat.

e) Determinarea pH-ului
Indicele de pH al vinului este indicele aciditii reale, care reflect concentraiaionilor de
hidrogen n mediu. Determinarea pH-ului se bazeaz pe msurarea diferenei de potenial dintre doi
electrozi cufundai n prob de analizat.

Proprietati organoleptice
La analiza organoleptica participa:

Vazul : ofera informatii asupra starii de limpiditate, culorii vinului, este instinctiva si poate sa
influenteze aprecierile ulterioare. Culoarea la vinurile rosii da indicatii asupra tehnologiei de
obtinere, stare de oxidare, varsta vinului.

Mirosul: vinul trebuie mirosit foarte bine, se depisteaza direct pe calea nazala si indirect
retronazal.

Tactil: temperatura, consistenta, vascozitatea vinului, anumite gusturi sunt mai degraba senzatii
tactile. Caldura alcoolului datorita liposolubilitatii, astringenta se datoreaza taninului ce
reactioneaza cu substantele proteice la nivelul mucoaselor din saliva cu rol de lubrifiant bucal.
Gustul: papilele amplasate pe suprafata limbii.

Organul auditiv: se poate decela intensitatea pocniturii dopului sticlei la

vinurile spumante, zgomotul produs la spumegarea vinului in pahar.
Analiza senzoriala a vinului este poate ce-a mai complexa analiza , la degustarea vinului sunt
percepute toate cele patru gusturi elementare: dulce, sarat, acid si amar. Din cauza diferentierii
att de largi a consumatorilor si gusturilor, este necesara o clasificare a valorilor vinului dupa mai
multe criterii.

Dupa gradul alcoolic:

- vinul de masa cu tarie alcoolica de 8,5 grade

- vin de masa superior cu taria intre 8,5 si 9,5 grade
- vinuri de calitate superioara cu minimum 10 grade alcool.

Dupa denumirea de origine controlata:

- vinuri cu denumire de origine controlata-DOC

- vinuri cu denumire de origine controlata cu trepte de calitate-DOCC.
- vinuri DOC culese la maturitate deplina-DOCC-CMD
- vinuri DOC culese tarziu-DOCC-CT
-vinuri DOC culese n nnobilarea boabelor DOCC-CIB

In fuctie de acumularea a zaharurilor:

- vinuri seci-cu un continut cuprins pna la 4,0g/l inclusive.

- vinuri demiseci-cu zahar intre 4,01 g/l si 12g/l

- vinuri demidulci cu continut de zaharuri cuprins ntre12,01g/l si 50g.

2.2 Beneficii
Vinul contine o serie de substante usor asimilabile precum: zaharuri, alcool etilic,
glicerin, acizi organici, tanin, esteri, aldehide, proteine, aminoacizi, vitamine, sruri minerale i
altele.
Din punct de vedere energetic 1 litru de vin care are 10% vol. alcool aduce n bilanul
energetic 600.700 calorii, care reprezint 25% din necesarul zilnic al organismului. Un litru de
vin echivaleaz, din punct de vedere energetic, cu 0,9 l lapte, 500 g pine, 580 g carne, 5 ou sau
1 kg cartofi.
Celelalte substane din vin, dei n cantiti mici, au valoare nutritiv. Coninutul mai
bogat n cationi (potasiu n special) constituie o rezerv de substane alcaline care neutralizeaz
acizii provenii din metabolismul lipidelor, contribuind la meninerea unui pH constant al
sngelui.De asemenea, fierul i cuprul intr n compoziia hemoglobinei, fosforul ia parte la
sinteza fosfoproteinelor i fosfatidelor, iar microelementele (zinc, cobalt, bor, brom, iod, etc.)
intr n constituia anumitor esuturi i enzime din organism.
Asupra organismului uman, vinul are o aciune fiziologic, bactericid i terapeutic.
Actiunea fiziologic a alcoolului din vin, influeneaz direct funciunile aparatului
digestiv,circulator si sistemul nervos.
Doze mici de vin activeaz secretia salivar i gastric, mrind n acelai timp secretia
pancreasului ajutnd la saponificarea grsimilor. De asemenea, regleaz pH-ul sucului gastric,
stimuleaz contractia stomacului, favorizeaz digestia i absorbia (deschide apetitul). Vinurile
albe, au o aciune laxativ, iar cele roii una constipativ.
Dozele mari i repetate de alcool provoac o congestionare permanent a mucoasei
gastriceducnd la gastrita cronic de natur alcoolic.
Asupra aparatului circulator, alcoolul din vin, n doze moderate, produce o senzaie de
cldur i congestie a feei datorit vasodilataiei. Cantiti mari de vin duc la hipertensiune i la
cretereatemperaturii periferice.
Sistemul nervos este influenat puternic de alcool n funcie de cantitatea consumat. n
doze moderate, alcoolul stimuleaz activitatea nervoas producnd o senzaie de euforie nsoit
de excitaia cerebral i exaltaia psihic. n doze mari, alcoolul produce o aciune anestezic ce
poate produce chiar moartea.
Aciunea bactericid a vinului. Vinul este un aliment care nu are n compoziia sa
microorganisme patogene pentru om. Un vin de 10% vol. alcool omoar bacteriile tifice i
paratifice, n 15 minute. Aciunea bactericid a vinului se datoreaz componenilor acestuia:
acizi, taninuri i n special antocianii din vin. Vinul este folosit n cazurile de tuberculoz, holer,
tifos.
Aciunea terapeutic consumul de vin se recomand n bolile cilor respiratorii
(bronite, bronhopneumonii, tuberculoz), n unele boli ale aparatului circulator (aciune

vasodilatatoare i cardiotonic), n combaterea malariei, n unele boli digestive (colit,

constipaie), n anemii, rceli, n formele uoare de astenie, n stri de oboseal fizic etc.
Consumul de vin n cantiti moderate, activeaz circulaia sanguin la nivel capilar i
cranian, avnd efecte terapeutice foarte importante pentru organismul uman. Dintre acestea
amintim: reduce riscul afeciunilor coronariene, a cardiopatiei ischemice, a trombozei coronare,
a osteoporozei, a insuficienei renale, a apariiei cancerului, a apariiei hipertensiunii arteriale, a
apariiei calculilor biliari i a litiazei, a apariiei bolii Parkinson, sau bolii Alzheimer, stimuleaz
digestia, elimin apariia ulcerului, a hepatitei A, reduce stresul i strile depresive. S-a constatat
c n timp ce majoritatea buturilor alcoolice favorizeaz frecvena unor boli, cum sunt:
hipertensiunea, maladii coronariene, celebro-vasculare i bronita, vinurile consumate n diferite
cantiti reduse au rol favorabil, chiar profitabil. n studiu se arat c n Frana i Italia, mari
consumatoare de vin, mortalitatea datorat acestor boli este de trei ori mai redus dect n rile
n care vinul nu face parte din buturile alcoolice cotidiene.
Astzi, fiecare dintre noi tie c abuzul de alcool este duntor sntii i c vinul trebuie
consumat cu moderaie. Abuzul de alcool provoac numeroase ciroze, cancer i indirect,
accidente de circulaie. Cu toate acestea ns, unii oameni continu s considere aceast butur
demn de fi consumat zilnic, fr limite.
Alcoolul n cantiti mari reduce capacitatea de concentrare i atenia, ncetinete activitatea
cerebral i blocheaz reflexele. Contribuia lui nefast se face simit n toate tipurile de
accidente, n special n cele rutiere. Se tie c regula general c alcoolul nu se amestec
niciodat cu medicamentele, oricare ar fi tipul acestora. Motivul este simplu: alcoolul este
metabolizat n ficat i poate interfera cu aciunea substanelor medicamentoase n mod nedorit.
Combinaia dintre somnifere i butur este n modspecial periculoas.
Consecinele nefaste asupra sntii includ:
distrugerea ficatului (ciroza);
osteoporoza;
riscul de cancer (de gt, de ficat, de sn, de esofag);
presiune arterial ridicat;
ulcere de stomac;
afectarea muchiului inimii;
pancreatita acut i cronic;
nivel ridicat de trigliceride;
obezitate.

2.3 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A PRODUSULUI

a) Receptia strugurilor se face cantitativ si caltativ. Receptia cantitativa, se constata starea

de sanatate a strugurilor urmnd ca n cazul unor struguri alterati, acestia sa fie dirijati pentru a fi
vinificati separat. Receptia cantitativa este aceea care se aplica nainte de a se trece la
prelucrare,strugurii se cnataresc .Pentru cantarire se folosesc bascule automate sau
manuale.Pentru baza receptiei calitative si cantitative se introcmeste fisa de trecere in productie a
strugurilor.
b) Zdrobirea si dezbrobonire strugurilor.
Zdobirea strugurilor are scopul de a separa mustul de struguri pentru ca acesta sa vina in
contact cu drojdiile care produc fermentatia alcoolica.Aceasta operatie se face cu ajutorul unor
utilaje numite zdrobitoare care sunt de tipuri si marimi diferite:
- zdrobitoare cu valturi: doua valturi de forma cilindrica,din fonta, bronz, otel inoxidabil
- zdorbitor cu lame: un singur cilindru metalic cu lame mobile.
Prin dezbrobonire se intelege separarea ciorchinilor de boabele de struguri n scopul evitarii
influentei negative a acestora asupra calitatii mustului.Pentru efectuarea dezciorchizarii se
folosesc masini numite dezciorchinatoare sau zdrobitoare cum ar fii :
zdrobitorul
dezdrobonitor
zis,dezciorchinatorul

obisnuit :cablu

de

alimentare,zdrobitor

propriu-

- zdrobitorul dezciorchinator cu pompa : cosul de alimentare,cilindru perfect rotativ, ox

prevazut cu palete,pompa si jghiab.
c) Separarea mustului ravac
Dupa zdrobire si dezbrobonire, in mustuiala obtinuta, o parte din must se afla libera, urmand
ca el sa fie separat de pielite si seminte.
Acest must provenind din centrul bobului, este mai sarac in resturi de pulpa, pielite, insa mai
bogat in zahar, acizi, substanteazotoare, tanin. Este mai armonios alcatuit, se limpezeste mai
repede si poarta numele de ravac.
Pentru separarea mustului din mustuiala se folosesc
suspendate,scurgatoare rotative sau scurgatoare cu surub-metal.

linuri

simple,

linuri

d) Presarea bostinii
Bostina de struguri obtinuta dupa spargerea mustului ravac este trecuta la presare pentru
epuizare in must. Utilajele folosite pentru preparare bostinii trebuie sa asigure prepararea unui
procent ct mai mare de must, iar calitatea mustului, sa fie ct mai buna.

Pentru ca operatia de presare sa fie rational condusa,ea trebuie sa indeplineasca urmatoarele

conditii.
-asigurarea extractiei maxime a mustului existnd frecarea bostinei si distrugerea tesutului,
pielitei, a smburilor si a ciorchinilor.
-durata presarii sa fie mica pentru a evita contactul ndelungat intre must si tescovina,oxidarea
mustului si declansarea fermentatiei.
-dirijarea presiunii
-obtinerea unui must ct mai limpede, fara fragmente de pulpa si pielite.
Se folosesc urmatoarele tiputi de presare :
-presee discontinue: presa cu surub
-presa hidraulica
-prese orizontale: - prese orizontale cu actiune dubla
- presele mecano-hidraulice orizontale de tip Colin.
- presele pneumatice orizontale.
-prese continuue: prese mecanice.

e) Limpezirea mustului
Limpezirea se poate obtine prin mai multe metode, in functie de starea strugurilor si datorarea
unitatii.n orice metoda de limpezire folosita, mustul trebuie sa se afle sub protectieunei dozare
de bioxid de sulf adaugat pe struguri si presare pentru protectie antioxidazica,doza ce variaza n
functie de starea de sanatate a recoltei ntre 40-1000mg/l SO2 total, adaugat n parti egale si
struguri si must.
Tipuri de limpezire:
- limpezire spontana
- limpezire prin folosirea frigului artificial

- limpezire prin centrigugare.

f) Condiii de calitate, depozitare, transport

Calitatea vinului variaz funcie de compoziia vinului. Compoziia variat a vinurilor
este efectul condiiilor diferite ale factorilor de producie, a strugurilor i vinului,cum sunt: soisortiment, clim, sol, latitudine, altitudine, expoziie, grad de coacere astrugurilor, fermentrii
mustului i condiionrii vinului. Vinul trebuie s fie limpede-cristal, limpiditatea trebuie s
reziste o durat de timp relativ lung chiar n condiii vitrege.Vinul, fiind o butur alimentar
trebuie pstrat n anumite condiii de igien i detemperatur, pentru a-i asigura o conservare mai
ndelungat. Aceste condiii se pot realiza numai n construcii speciale subterane, numite:
pivni, depozite, beciuri, hrube, etc., dupregiuni. Aceste construcii trebuie s fie n aa fel
construite, nct s fie uor aerisite, s semenin temperatura constant, s permit nlturarea
excesului de umiditate, s fiealimentate cu ap curent, s permit evacuarea apelor ntrebuinate
i a gazelor grele.

Schema tehnologica de vinificatie in alb

Drojdii
selectionate

SO2

Struguri albi

Receptie: - calitativa
-cantitativa
Zdrobiredezbrobonire
Mustuiala
Scurgere
Must
ravac
Presare
Must
presa
Limpezir
Decantare
e
Fermentare

Must
limpede
Vin brut
Ingrijirea vinului
Conditionare
Imbuteliere
Burba

VIN ALB SEC

Ciorchini
2.4 Materii
prime si ingrediente

Drojdii

Tescovina

Strugurii ca materie prim n industria vinului

Strugurii sunt alctuii din ciorchini (37%) i boabe (9397%). La rndul lor, boabele
au: pieli (711%), miez (8590%), semine (35%).
Proporiile dintre prile constituente depind de soiul viei de vie, condiiile ecologice,
metodele agrotehnice folosite, gradul de coacere.
La recoltare, strugurii au o compoziie chimic foarte complex. Ei conin: ap n proporie de
7585%, zaharuri 1525%, acizi organici 0,52%, substane azotate
0,51,2%, compui fenolici 0,011%, lipide 0,080,2%, substane minerale 13%, substane
odorante, substane pectice, enzime , vitamine etc.

Structura bobului de strugure i coninutul n substane chimice

1. epiderm; 2. epicarp; 3. mezocarp; 4. endocarp; 5.semine; 6.pedicel; 7. burelet;
8. pensul

Boabele strugurelui se caracterizeaz prin form, dimensiuni i culoare, specifice soiului,

ns pot s difere i dup condiiile pedoclimatice. Forma cea mai frecvent la strugurii de vin
este sferic sau puin alungit. De regul, la soiurile pentru vinurile de calitate mrimea boabelor
este mic, circa 12 g. Dup culoare boabele se mpart n trei categorii: albe, roii i negre. Ea
este dat de pigmenii antocianici din pieli, fiind caracteristic soiului.
Pielia bobului conine, n medie, 6080% ap, 20% substane extractive neazotate, 0,5
4% substane tanante, 4% celuloz, 2% substane azotate, 0,1% grsimi, 0,51% substane
minerale, urme de zahr i acizi. Grsimile sunt reprezentate de pruin (amestecuri de materii
grase, n principal ceride), care ndeplinete diferite funcii: confer aspect catifelat brumat
strugurelui, diminueaz pierderile prin evaporare, are rol de protecie fa de duntori, fixeaz
microflora epifit etc. Seminele conin, n general, 2850% ap, 2836% glucide, 1322%
grsimi, 28% substane tanante, 26% substane azotoase, 24% substane minerale. Fosforul
organic constituit din lecitine i fitin (0,360,39%) poate trece parial n vin (n principal cele
roii). Miezul (pulpa), partea cea mai valoroas a bobului, conine constituenii mustului, circa
0,5% din miez fiind de natur celulozic i fascicule fibrovasculare care reprezint partea solid.
Se considera c strugurii au atins maturitatea tehnologic atunci cnd compoziia lor este
optim pentru producerea unui anumit tip de vin sau a unui alt produs.
Maturitatea
tehnologic poate s precead maturitatea deplin (vinuri pentru distilare), s coincid cu ea
(vinuri de consum curent i superioare seci) sau s o urmeze (vinuri demiseci, demidulci i dulci
naturale).
Prin supramaturare, numit i postmaturaie, se nelege o stare ce urmeaz maturaiei, stare n
care boabele strugurelui sunt mai mult sau mai puin stafidite, iar sucul acestora este puternic
concentrat.

Materii auxiliare
1) Drojdii selectionate
Prin drojdii selectionae se neleg drojdiile vinului, alese pe cale de laborator dinmarea
mas a strugurilor care se gsesc pe struguri, n preajma coacerii. Drojdiile vinului sunt corpuri
mici de 8-10 miimi de milimetru (microni), avnd diferite forme: ovale, rotund, lungree, etc.
Fiecare celul este format din membranacelular i din coninutul interior numit protoplasma.
Protoplasma drojdiilor are o nfiare grunuroas, cu un nucleu i cu vacuoleumplute cu suc
celular, i cuprinde multe corpuri mici, cristale i picturi de grsime.
2) Dioxidul de sulf
Dioxidul de sulf joac un rol important n prepararea vinurilor roii, influenndfavorabil
procesul de elaborare a vinurilor roii, dar nu exist nc o opinie unic privinddozele de SO2 ce
trebuie folosite pentru sulfitarea mustuielii. Dioxidul de sulf constituie n prezent principalul
antiseptic cu ajutorul cruia se poate distruge sau inhib pentru o perioad de timp, activitatea i,

respectiv, dezvoltareamicroorganismelor din vin. Ca atare administrat n doze judicioase, poate

juca un rol deselecie, nu numai ntre levuri i bacterii, ci i ntre diferite specii sau chiar diferite
sue aleacestora. Pe aceasta se bazeaz inactivarea levurilor slbatice din mustuial pentru
cfermentarea-macerarea s fie fcut cu ajutorul culturilor de drojdii selecionate.Dioxidul de
sulf este un reductor puternic, astfel, nct el poate proteja mustuialampotriva oxidrii.
Aciunea antioxidant se manifest pe urmtoarele ci:
distrugerea sau frnarea aciunii enzimelor care catalizeaz oxidareaanumitor substane;
combinarea SO2 cu substanele uor oxidabile din vin;
proprietatea SO2 de a reaciona mult mai repede dect alte substane,care, combinndu-se cu
oxigenul, ar modifica, n mod nefavorabil calitatea.Dintre proprietile SO2 se menioneaz c
acesta este un gaz incolor, cu miros neccios caracteristic. n concentraie ridicat este sufocant
i toxic; n concentraie maimic este considerat printre poluanii cei mai nocivi ai aerului. Se
lichefiaz uor prinsimpla rcire i comprimare: la temperatura camerei (18-20C) lichefierea se
realizeaz la o presiune de 3 atmosfere, iar la -15C lichefierea se face la presiune normal.
Solubilitatealui n ap scade la creterea temperaturii.

CAPITOLUL 3 Ambalajul si designul de ambalaj

3.1 Analiza morfologica a solutiilor de ambalare posibila si tipuri de ambalaje pentru
produsul specificat. Alegerea produsului optim.
Buteliile din sticl.
Butelia din sticl este cel mai cunoscut i totodat cel mai apreciat ambalaj pentru vin. Se
estimeaz c peste 50% din toate produsele lichide din lume sunt ambalate n recipienti din
sticl. Avantajele evidente care au condus la aceast stare de fapt sunt urmtoarele:
- sticla este inert din punct de vedere chimic i impermeabil pentru gaze i lichide,
igienic, uor de splat i reciclabil;
- nu are gust sau miros n fapt, protejeaz n mod exceptional gustul i mirosul
produsului.
- sticla este un material ce poate fi colorat cu uurint, prelucrat n diverse forme,
rezistent la presiunea anumitor produse cum sunt vinurile spumante;
- sticla este un material ieftin, folosit de foarte mult vreme i deci bine cunoscut i
caracterizat, i care se poate recicla n mod repetat; reciclarea este ns eficient numai n cazul
recipientelor de form i culoare standard, care se pot colecta n mod organizat.

Ca dezavantaje se pot cita fragilitatea, care conduce la pierderi importante, precum i

greutatea mare, ce stnjenete transportul i manipularea. Un alt dezavantaj este acela c, odat
deschis un recipient din sticl, vinul trebuie consumat n decurs de o zi, deoarece altfel i pierde
din caliti prin oxidare. Din acest motiv, pentru vinurile vndute n cantiti mai mari se
prefer recipiente de tipul bag-in-box-ului. Sticla este obligatorie la mbutelierea vinurilor DOC.

Diverse modele de butelii din sticl

Buteliile din materiale plastice. Permise nc n ara noastr la mbutelierea vinurilor
de consum curent, recipientele din material plastic (polietilen PE sau polietilena tereftalat
PET) au dezavantajul c sunt poluante, au inertie chimic insuficient (PE), sunt permeabile
pentru oxigen i nici nu permit folosirea dopurilor din plut. De aceea, nu se recomand pentru
un vin care urmeaz s fie consumat mai trziu de 6 luni de la mbuteliere.

Cutiile de carton placat cu straturi de polietilen i aluminiu sunt folosite uneori pentru
vinuri de mas sau chiar superioare, avnd avantajul formei paralelipipedice (tetra-pack) care
uureaz transportul i depozitarea. Un astfel de ambalaj este cel produs n S.U.A. sub denumirea
comercial de Tetra Prisma, cu volumul de 500 ml Containerul Tetra Prisma este rezistent la
spargere si are un capac filetat care arat dac recipientul a mai fost deschis sau nu, iar odat
deschis permite renchiderea etans. Astfel de recipiente se pot realiza si din hrtie reciclat.

Bag in - box este denumirea n limba englez a unui mijloc mai nou de ambalare a
vinurilor, aprut n jurul anului 1970 si rspndit mai ales dup 1990. Este vorba de o pung
etans care se strnge, se contract, pe msur ce se consumvinul din interior. Aceast pung

este protejat la exterior de o cutie solid de carton, prevzut cu un mner. Ambalajul este
completat de un robinet prin care se poate scoate din pung cantitatea dorit de vin.
Avantajul clar al acestui ambalaj este c vinul nu trebuie consumat tot odat, cantitatea rmas
fiind protejat de contactul cu aerul si, astfel, de efectul duntor al oxigenului. Alte avantaje ar
fi greutatea redus si faptul c nu este fragil, ca sticla. Un astfel de bag-in-box poate contine
trei sau patru litri de vin, si este potrivit pentru o petrecere, sau pentru un consumator care dorete
s cumpere o cantitate mai mare de vin, pe care s0o consume apoi dup dorint, n timp, fr ca
vinul s se deprecieze prin oxidare. Trebuie avut nsgrij ca vinul s nu fie totui pstrat n aceste
condiii foarte mult timp; fiind vorba, n general,de vinuri tinere, de calitate medie, acestea se
pot deprecia n cteva luni, din alte cauze dect contactul cu aerul. De obicei pentru vinul
ambalat n acest fel se prevede o anumit perioad de garantie, indicat pe etichet.

Cutiile metalice, folosite mai mult pentru sucuri, buturi carbogazoase si bere, servesc uneori
la ambalarea vinului. Pot fi confectionate din otel, otel acoperit electrolitic cu un strat de cositor,
sau aluminiu. Ca si cutiile de carton si ambalajele bag in - box, cutiile metalice se folosesc n
general pentru vinuri de consum curent, care nu urmeaz a fi depozitate sau pstrate mult
vreme.

3.2 Materialele folosite la fabricare a ambalajului

Sticla material de ambalaj

Sticla material plastic anorganic amorf, transparent, casant, insolubil n ap, rezistent la
aciunea acizilor i bazelor, dar fragil la oc termic sau mecanic i impermeabil la gaze, lichide i
arome. Se obine prin topirea la temperatur ridicat (1500 C) a materiilor prime bogate n
siliciu (nisip sau cuar) mpreun cu CaCO3, Na2CO3 i Mg(CO3)2 i materiale auxiliare, care sunt
oxizi ai metalelor: Mg, Al, Pb, Zn, Ba, B, K, Fe, Cr, Ni, topire urmat de rcire pn la stare
rigid.
Se mai adaug: alumina Al2O3mrete rezistena mecanic a sticlei; afntoriproduc
eliminarea gazelor de la topire; sticl rebutprovenit din fabricaiile anterioare care uureaz
topirea atunci cnd este adugat la amestec, avnd avantajul economisirii de materii
prime; decoloranifolosii n cazul obinerii sticlei incolore deoarece materialele utilizate la
obinerea sticlei nu sunt prea pure; opacificatori i colorani care modific aspectul i culoarea
sticlei.

Accesorii de inchidere, marcare si sigilare pentru butelii de sticla

Acceso

Denumire

Definitie, caracteristici

rii
Pentru
inchidere

Dop

Forma geometrica regulata (cilindrica, tronconica etc.) cu

sau fara filet exterior, inchidere etansa prin introducere totala
sau partiala in orificiul de umplere-golire

Buson

Forma cilindrica, cu filet interior, inchidere etansa prin

infiletare pe orificiul de umplere-golire

Capsula
Forma concava, circulara, cu marginile rasfrante,
-coroana
inchidere etansa prin strangere pe buza orificiului de
- cu limba de umplere-golire
rupe- re(tip Alka)
-Capsula din tabla de otel, cu marginea ondulata
- cu inel de sigu- -Capsula din tabla de aluminiu, cu marginea rasfranta cu
ranta(tip
prelungire
ce
faciliteaza
deschiderea
Pilferproof)
-Capsula din tabla de aluminiu cu parte cilindrica filetata
prin roluire pe gatul buteliei profilat corespunzator si o
margine rasfranta, predecupata, detasabila la defiletare
Pentru
marcar

Eticheta
corp

de

Material imprimat aplicat pe corp; contine date pentru

identificarea produsului: denumire, cantitate, producator,
data ambalarii, termen de valabilitate

Eticheta
spate

de

Aplicata pe corpul buteliei, opusa etichetei de corp;

contine informatii speciale (caracterizare, mod de folosire
etc.).

Eticheta
umar

de

Aplicata pe umarul buteliei, deasupra etichetei de corp;

contine marca produsului si date speciale

Eticheta de gat

Banderola aplicata peste materialul de inchidere, in

scopul sigilarii.

Capison plisat

Accesoriu din hartie sau folie de metale moi pentru

butelii inchise cu dop; forma de disc plisat radial, fixat prin
eticheta de gat

Pentru

Capison
Accesoriu din
sigilare termocontractibil termocontractare
Capison
metalic

folie

termoretractibila;

fixare

prin

Accesoriu din metale moi, obtinut prin extrudare; fixare

prin roluire

Dopurile de plut
Dopurile folosite la nchiderea sticlelor au i ele o mare importan pentru sntatea
vinului. n mod tradiional, dar i datorit proprietilor optime pentru necesitile vinului,
dopurile de plut sunt cel mai des folosite n prezent la nchiderea buteliilor din sticl.
Pluta este recoltat n exclusivitate din stejarul de plut, Quercus suber L., cultivat cu
predilecie n regiunile mediteraneene, unde ntlnete condiiile necesare pentru producerea
unei scoare de calitate. Pluta se folosete la fabricarea unei game largi de produse, de la
materiale de construcie la garnituri, dar n special pentru obinere de dopuri pentru vinurile de
calitate superioar.
Proprietile fizico0chimice ale plutei o recomand ca un material ideal pentru nchiderea
sticlelor. Aceste proprieti includ compresibilitatea, reziliena, ineria chimic,
impermeabilitatea pentru lichide i un coeficient ridicat de frecare.
Pluta este unul dintre puinele materiale, fie ele naturale sau sintetice, care au rezisten
apreciabil la comprimare lateral, revenind imediat dup comprimare la 85% i n cteva ore la
98% din dimensiunile originale.
Motivul pentru care pluta este att de apreciat are la baz percepia consumatorilor i
specialitilor care consider c:

 aduce un plus de imagine vinului, genernd senzaia de tradiional i n acelai

timp de elegant i sofisticat;
aduce un plus de autenticitate vinului i de siguran consumatorului, prin
posibilitatea de imprimare pe dop a numelui/mrcii productorului sau anului de
producie;
mpiedic intrarea n sticl a aerului, prevenind degradarea vinului, ns
faciliteaz dezvoltarea buchetului denvechire;
se poate folosi pentru resigilarea unui recipient deschis;
ne poate spune multe despre vinul din recipient,odat ce dopul a fost extras i
examinat.
Pluta este n general rezistent la degradrile microbiologice din cauza hidrofobicitii
sale (respingerii apei) i coninutului foarte redus de ap i nutrieni. Exist ns posibilitatea de
dezvoltare a microorganismelor pe dopuri datorit nutrienilor adui de praf sau vinului intrat n
porii plutei. Ca urmare a dezvoltrii microorganismelor n interiorul porilor, n unele dopuri de
plut poate s apar un compus numit TCA (2,4,6 tricloranisol), care, odat ajuns n vin,
cauzeaz aa numitul defect de dop, cednd vinului un gust i un miros specific de mucegai i de
pmnt, carepoate face neconsumabil un vin altfel bun.
Dac dopul nu este n permanent
contact cu vinul el se usuc i se contract, ceea ce afecteaz uneori etaneitatea nchiderii. Din
acest motiv, sticlele mbuteliate trebuie s se pstreze ntr0o poziie care s permit contactul
permanent cu vinul. Chiari aa, dup o perioad mai mare de timp (25030 de ani), ca urmarea
pierderii gazului din porii plutei, dopurile i pierd din proprieti i trebuie nlocuite.
n funcie de prezena i mrimea lenticelelor, fisurilor i a altor defecte structurale,
dopurile se clasific nmai multe categorii de calitate :
calitatea A
- dopurile cu cel mai bun aspect: suprafee netede, fr defecte vizibile sau puine
defecte foarte mici, dup cum urmeaz:
- fr goluri i pori mai mari de 2 mm
- fr fisuri care pornesc de la capetele dopului n procent mai mare de 11% din
lungimea dopului
- fisurile trebuie s fie nguste, nedeschise, s nu se afle n poziie orizontal
- se accept cteva lenticele nguste i puin adnci, dac nu sunt pline cu praf sau
alte particule.
calitatea B
- dopurile cu bun aspect vizual, cu cteva defecte majore, dar care afecteaz numai
aspectul nu i funcionalitatea, dup cum urmeaz:
- fr goluri i pori mai mari de 5 mm
- fr fisuri care pornesc de la capetele dopului n procent mai mare de 18% din
lungimea dopului i fisuri n corpul dopului care depesc 25% din lungimea dopului.
- fisurile i lenticelele trebuie s fie nguste i s nu se deschid prin ndoirea dopului.

- se accept cteva lenticele nguste i puin adnci, chiar i la capete, dac nu sunt
pline cu praf sau alte particule.
calitatea C
- dopurile cu aspect vizual mediu, cu mici defectesuperficiale, dup cum urmeaz:
- fisuri la capetele i n corpul dopului pn la un maxim de 55% din lungimea
dopului
- fisurile i lenticelele se pot deschide prin ndoirea dopului
- se accept muli pori, cu condiia ca ei s nu fie continui, s creeze canale.
Capisoane
Att pentru nfrumusearea sticlei, ct i pentru protecia gtului sticlei i a dopului, se
folosesc capioane. Unele dintre acestea sunt confecionate din plastic mai gros, i se introduc
forat peste gtul sticlei. Altele sunt confecionate din plastic subire, termocontractibil, i se
strng perfect pe gtul sticlei n momentul cnd sunt supuse aciunii cldurii (aplicat cu
ajutorul aerului cald au cu ap fierbinte).

Ambalaje exterioare
Dup etichetare, sticlele se pot mpacheta n cartoane de cte 2, 3, 6, 12 sau 24 de butelii
sau n alte ambalaje care pun n valoare creativitatea productorului putnd juca un rol important
n individualizarea vinului respectiv pe piaa tot mai competitiv i mai aglomerat.

3.2.1 Modul de ambalare, inchidere si etansare a produsului

Umplerea buteliilor se execut de ctre mainile de umplere, care preiau sticlele sosite pe
o band transportoare, le poziioneaz sub capetele de umplere i le ridic puin, declannd
deschiderea robinetelor de umplere. Cnd buteliile sunt pline pn la nivelul stabilit ele sunt
coborte puin, iar robinetul de umplere se nchide.
Toat operaiunea se desfoar cu banda transportoare n micare, n mod continuu.
Capetele de umplere sunt de obicei reglabile, putnd fi adaptate pentru procesarea unei mari
varieti de butelii.
Dup principiul de funcionare dispozitivele de umplere pot fi de mai multe feluri:
gravitaionale: umplerea buteliei se produce ca urmare a diferenei de nivel
dintre lichidul din butelie i cel aflat n rezervorul dispozitivului de umplere.


cu contrapresiune: butelia intr n contact etan cu capul de umplere, iar vinul este
introdus cu presiune. Aerul din butelie este comprimat, i la o anumit valoare a presiunii
aerului se deschide o valv care permite ieirea acestuia.

cu vacuum si contrapresiune: acestea sunt similare dispozitivelor cu

contrapresiune, dar la nceputul operaiei de umplere n sticl este creat un vacuum care
uureaz procesul de umplere.
Este important ca masinile de umplere s asigure precizia necesar pentru ca volumul real
s nu fie mai mic dect volumul nominal ce va fi indicat pe etichet. n acelai timp, nici depirea
permanent a volumului nominal nu este indicat, deoarece conduce la pierderi inutile.

Dopuirea buteliilor
nchiderea buteliilor cu dop de pluta se utilizeaza, de obicei, la nchiderea
buteliilor umplute cu vin. Dopurile de pluta au forma cilindrica, sunt usoare, elastice si au
o compresibilitate excelenta. Ele au nceput sa fie nlocuite, nsa, cu alte sisteme de
nchidere. Din pluta se mai confectioneaza inele de garnitura pentru unele tipuri de capsule
metalice (ex. capsule de rupere din aluminiu).
Pentru aceast operaie pe linia de mbuteliere sunt prevzute masini complet
automatizate. Banda transportoare aduce buteliile n dreptul dispozitivelor de dopuire, care sunt
dotate cu nite flci care comprim dopul de plut pn la un diametru mai mic dect diametrul
interior al gtului sticlei.
Dopul astfel comprimat este mpins pe gtul buteliei, astfel nct suprafaa superioar a
dopului s fie la nivel cu suprafaa superioar a gtului. Dispozitivele de dopuire moderne
creeaz chiar un vacuum n butelie, astfel nct majoritatea aerului rmas n sticl s fie eliminat
nainte de introducerea dopului, iar odat introdus dopul s nu rezulte o cretere a presiuniin
butelie. La unele dispozitive de dopuire flcile de comprimare a dopurilor sunt nclzite la
80090C, pentru a contribui la distrugerea microorganismelor i reducerea riscului de
contaminare.

Fig.4. nchiderea buteliilor cu dop de plut

Prtile componente a nchiztorului buteliilor cu dop de plut:
1-butelie;
2-con de ghidare;
3-manson conic de presiune;
4-dop;
5-resort;
6-tij de centrare.

3.2.2 Etichetare, transport

Etichetarea buteliilor
Desi este o operaie separat, pentru creterea productivitii liniile de mbuteliere
moderne au n compunere n partea lor final i maini automate de etichetare. Practic, buteliile
dopuite intr n maina de etichetat i, pe parcursul unei rotiri cu 360C, pe acestea se aplic
eticheta i, opional, contraeticheta i alte elemente adezive (buline, banderole). n fine, ca ultim
operaie, peste dopul buteliei se aplic o capsul sau un capion de plastic sau din folie metalic,
ce poate fi apoi fixat strns, prin cldur (n cazul plasticului) sau prin rotire i aplicarea de
presiune (n cazul foliei metalice). Capsulele i capioanele au att rol igienic ct i estetic.
Pregtirea de livrare
Buteliile care prsesc linia de mbuteliere sunt gata de ambalare n cutii de carton sau
din lemn, n folii de plastic sau n palei. De obicei buteliile sunt depozitate o perioad n

poziie vertical, cu dopul n sus; n acest timp, dopul, care a fost comprimat puternic n timpul
operaiei de dopuire, se umfl datorit elasticitii proprii, asigurnd nchiderea etan a
buteliei. Ulterior sticlele se pot depozita I n poziie culcat, despre care se presupune c, prin
umezirea dopului, contribuie la pstrarea proprietilor acestuia; n plus, depozitarea sticlelor n
poziie orizontal permite i identificarea eventualelor butelii care au fost dopuite
necorespunztor sau cu dopuri defecte, i care permit scurgerea vinului.

3.3 Sistemul bicomponent produs ambalaj

3.4 Proiectarea propriu zisa a ambalajului
3.4.1 Proiectarea semifabricatului
3.4.2 Alegerea formei ambalajului
3.4.3 Schitarea ambalajului si a designului acestuia (schite representative)
3.5. Modul de indeplinire a functiilor ambalajului de catre ambalajul proiectat
3.6. Elemente de etichetare
Capitolul 4. Calitatea de prezentare a produsului in comparative cu alte produse
similar
4.1. Date principale despre producator
Cele 20 de hectare de vi de vie pe care guvernatorul Mugur Isrescu le are n localitatea
vrncean Drgani produc n jur de 20.000 litri de vin pe an. "Casa Isrescu" este o afacere de
270.000 de euro pe an din care mai mult de jumatate reprezint profit.
4.2. Calitatea de prezentare a produselor
4.3. Elemente de noutate
4.4 Promovarea produsului
Promovarea este o component esenial a marketingului-mix ndomeniul vinului. Prin
intermediul aciunilor de promovare, firma comunic mesajul su consumatorilor.
O strategie de comunicare eficient trebuie s stabileasc :
-

mesajul cel mai potrivit,

cui se adreseaz,
care sunt ateptrile la care trebuie s rspund,

care este obiectivul urmrit,

care vor fi tehnicile utilizate.

Site-ul unei firme poate fi att un instrument de promovare a produselor, a serviciilor, o

modalitate eficient de a face comer (e-commerce), ct i un important mijloc de a comunica cu
cei care acceseaz site-ul, de a primi n permanen sugestii, preri, recomandriale actualilor sau
posibililor clieni. Dintre acestea avem de exemplu:
http://casaisarescu.ro
http://vinpremium.ro/5_casa-isarescu

Comercianii de vin i-au realizat site-uri mai mult sau m a i puin complexe, unele avnd
i posibilitatea de vnzare online.
n cazul realizrii unui site, firma va urmrii atragerea unui trafic cat mai intens i de
calitate (aceasta nsemnnd vizitatori ct mai interesai de site-ul firmei). Ca atare, msurarea
rezultatelor obinute prin realizarea i promovarea site-ului constau n msurarea cantitativ i
calitativ a traficului.
Cele mai multe marci de succes se bazeaza pe atributele propriu-zise, dar si pe mai multi
factori intangibili. Atributele marcilor de succes se traduc prin nevoile si cerintele
consumatorilor. Factorii intangibili, pe de alta parte, formeaza o imagine menita sa creeze o
relatie cu consumatorul ; dintre acestia , cateva sunt : personalitatea pe care marca o portetizeaza,
sentimentul pe care il transmite consumatorilor, valorile pe care le pune cel mai bine in evidenta
etc.