Sunteți pe pagina 1din 112

UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI

INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI


TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Capitolul I
Tema de proiectare
S se proiecteze proiectul tehnologic al unei staii de epurare a apei uzate
urbane. Se dau urmtoarele date:
A. Debite de calcul
Q
zi, med
= 0,3 m
3
!s"
Q
zi, ma#
= 0,$ m
3
!s"
Q
orar, min
= 0,3 m
3
!s"
Q
orar, ma#
= 0,$ m
3
!s.
B. Compoziia apelor uzate care sunt introduse n staia de epurare
Solide %n suspensie: &
iss
= 30 mg!l"
Substane organice: ' &()

= *0 mg )
+
!l"
' &&)'&r = +0 mg )
+
!l"
Azot total : &
i,
= +3.3- mg !l"
.emperatura apei uzate: $0
0
&"
p/ = *"
&onstanta de consum a o#igenului din apele uzate: 0
-
= 0,- zi
'-
C. Analize de laborator ale emisarului n care se deverseaz apele epurate:
)#igen dizol1at: &
)r
=2 mg )
+
!l 3concentraia o#igenului dizol1at din receptor4"
Substane organice:&()

= +0 mg )
+
!l"
&&)
&r
= 0 mg )
+
!l"
Solide %n suspensie: &e
ss
= 0 mg !l "
Azot total: &
e,
= +, mg!l"
.emperatura medie a apei este de -0
0
&"
&onstanta de o#igenare a apei: 0
+
= 0,-* zi
'-
D. Studiile hidrologice ale emisarului indic:
5iteza medie a apei: 1 = -, m!s"
Debitul emisarului : Q
e
= m
3
!s"
&oe6icientul de sinuozitate al r7ului: 8 = -,+"
-1-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
&onstanta 1itezei de consum a o#igenului din apele uzate:0
r
1
= 0,- zi
'-
:
Capitolul II
emoriu tehnic
9purarea apelor uzate urbane :i industriale este o necesitate a societii
contemporane %n permanen dez1oltare. &re:terea populaiei :i industrializarea
continu indispenabil modernizrii societii au condus la cre:terea consumului
de ap, a 1olumului de ape uzate, a numrului :i comple#iti poluanilor din
aceste ape uzate.
;roiectul urmre:te s rezol1e principalele probleme generate de
in6rastructura apei potabile e#istent %n zonele urbane, ast6el %nc7t s 6ie
prote<ate at7t mediul %ncon<urtor c7t :i e6luentul.
=ucrarea urmre:te proiectarea unei staii de epurare a apelor uzate, c7t
mai e6icent din punct de 1edere economic :i ecologic, care asigur eliminarea
unei categorii de poluani denumii re6ractari sau prioritari, care produc e6ecte
economice :i ecologice negati1e :i care trec neschimbai prin treptele de epurare
mecano'chimic :i biologic 3epurarea a1ansat4.
&a obiecti1e, %n ceea ce pri1e:te proiectul, putem preciza urmtoarele:
Dob7ndirea cuno:tinelor de specialitate inginereasc prin elaborarea unui studiu
de caz > staie de epurare a apelor uzate.
a4 ?nsu:irea terminologiei legale re6eritoare la parametri :i inter1alul lor
optim de 1ariaie"
b4 ?nsu:irea 1alorilor legale precizate prin ,.;A 00-, 00+!+00+,
reactualizat %n +00 > legea apelor > speci6ice %n calculele inginere:ti"
c4 Dez1oltarea capacitii de calcul inginere:ti pentru procesele unitare
din tehnologia de epurare"
d4 ?nsu:irea principiilor de alegere a echipamentelor speci6ice con6orm
datelor calculate %n procesele unitare
-2-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
e4 &unoa:terea modalitilor de abordare a aspectelor tehnico'economice
3costuri de in1estiie, costuri de e#ploatare, bilan energetic pe staie,
pre de cost pe m
3
de ap epurat4.
?n primul capitol se pezint datele de proiectare a proiectului tehnologic al
unei staii de epurare a apei uzate urbane.
?n al doilea capitol este prezentat memoriul tehnic.
?n al treilea capitol, se 6ace o introducere asupra problemelor generale
legate de epurarea apelor uzate industriale, cu re6eriri directe la epurarea
mecanic, epurarea chimic :i epurarea biologic a apelor uzate, la clasi6icarea
:i prezentarea principalelor compu:i organici nebiodegradabili 3poluani re6ractari
sau prioritari4.
?n al patrulea capitol, se prezint principalele 1ariante de epurare a apelor
uzate pentru eliminarea compu:ilor nebiodegradabili din apele uzate, grupate
dup tipul procesului care st la baza metodei. ;entru 6iecare din metode se
prezint in6ormaii legate de des6:urarea procesului, uila<ele speci6ice care se
6olosesc, 6actorii :i condiiile care in6lueneaz e6ieciena procesului,
mecanismele de racie. Se prezint a1anta<ele :i deza1anta<ele aplicrii acestor
procese, mai ales prin prisma epurrii unor cantiti mari de ape uzate, a17nd %n
1edere :i aspectele economice ale 6iecrui proces.
?n urma analizrii a1anta<elor :i deza1anta<elor 6iecrei 1ariante
tehnologice de epurare, din punct de 1edere ecologic :i economic, ca 1ariant
tehnologic optim se alege staia de epurare mecano'chimico'biologic de
epurare a apei uzate, numit :i epurarea a1ansat a apelor uzate.
9purarea a1ansat a apelor uzate. 9purarea mecanic, chimic :i
biologic nu realizeaz eliminarea poluanilor prioritari, care, chiar :i %n
concentraii 6oarte mici, au e6ecte negati1e asupra organismelor 1ii :i asupra
echilibrului ecologic %n natur sau care limiteaz posibilitile de
recirculare!reutilizare a apei %n industrie, agricultur.
-3-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Dintre poluanii prioritari care sunt reinui prin procedee de epurare
a1ansat se menioneaz: compu:ii anorganici solubili, compu:ii organici
nebiodegradabili, solidele %n suspensie, coloizii si organismele patogene.
;rocedeele de epurare a1ansat se pot aplica 6ie %naintea etapei de
epurare biologic sau dup aceasta, %n 6uncie de matricea apei uzate
3concentraia :i tipul poluanilor4.
9tapele procesului de epurare a1ansat sunt:
'grtare !i site, scopul grtarelor este de a reine corpurile plutitoare :i
suspensiile mari din apele uzate 3crengi :i alte buci din material plastic, de
lemn, animale moarte, legume, c7rpe :i di6erite corpuri aduse prin plutire, etc.4,
pentru a prote<a mecanismele :i utila<ele din staia de epurare :i pentrua reduce
pericolul de colmatare ale canalelor de legtur dintre obiectele staiei de
epurare"
'deznisipatoare, este operaia unitar prin care se elimin pietri: :i alte materii
solide cu dimensiuni @ 0,+ mm., care au densitatea mult mai mare dec7t a apei
sau a componenilor organici din apele uzate"
' coagularea"#locularea, sunt metode de tratare a apelor, care 6aciliteaz
eliminarea particulelor coloidale din apele brute, prin adugarea de ageni
chimici, aglomerarea particolelor coloidale :i respecti1 separarea lor ulterioar
prin decantare, 6lotaie cu aer dizol1at, 6iltrare. ?n a6ar de eliminarea coloizilor :i
reducerea urbiditii din apele de supra6a, prin coagulare se reduc parial
culoarea, gustul, mirosul, respecti1 coninutul de microorganisme"
'decantoare primare, sunt bazine deschise %n care se separ substanele
insolubile mai mici de 0,+ mm. care se prezint sub 6orm de particule 6loculente,
precum :i substane u:oare care plutesc la supra6aa apei"
'bazine cu nmol activ, %n aceste bazine epurarea apelor uzate au loc %n
prezena unui amestec de nmol acti1 cu ap uzat, agitat %n permanen :i
aerat"
'decantoarele secundare$ sunt o parte component deosebit de important a
treptei de epurare biologic :i au scopul de a reine nmolul, materiile solide %n
-4-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
suspensie, separabile prin decantare 3membrana biologic sau 6locoanele de
nmol acti1, e1acuate o dat cu apa uzat din 6iltrele biologice, respecti1 din
bazinele cu nmol acti14.
?n capitolul cinci, se prezint posibilitile de integrare a epurrii a1ansate
%n procesul tehnologic de epurare a epelor uzate urbane, pentru a realiza gradul
de epurare dorit :i dimensionarea utila<elor din cadrul staiei de epurare a apelor
uzate.
?n al :aselea capitol, se prezint construciile :i instalaiile pre1zute %n
cadrul procesului de epurare a apelor uzate.
?n capitolul :apte, se prezint problemele legate de protecia muncii, %n
cadrul procesului de epurare a apelor uzate.
?n capitolul opt, este prezentat bibliogra6ia.
-5-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Capitolul III
Considerente privind epurarea apelor uzate
%.& Considerente privind epurarea apelor uzate
%.&.& 'oluani caracteristici
Apele uzate cu cea mai mare %ncrctur de poluanti sunt apele uzate
mena<ere :i cele industriale. ) parte din poluani le sunt comuni:
;rincipalele categorii de poluani care con6er apelor ce %i conin
caracteristici de ape uzate, prin alterarea caracteristicilor 6izice, chimice :i
biologice ale acestora sunt:
-.Aeziduri organice pro1enind din apele uzate mena<ere,industriale :i
comple#e de cre:tere a animalelor.&ele mai %ncarcate sunt cele din industria
alimentar,cea organic de sintez :i de h7rtie.
Bmpactul acestor compu:i const %n reducerea concentraiei de o#Cgen
dizol1at cu repercursiuni asupra 6lorei, 6aunei. ;rezena acestor compu:i este
indicat de &().
+.,utrieni include: azotul, 6os6orul, compu:ii cu azot :i 6os6or, siliciul :i
sul6aii.
;rincipalele surse de generare le constituie apele uzate mena<ere :i
e6luenii din industria %ngr:mintelor chimice. Azotul :i 6os6orul stimuleaz
cre:terea algelor pro1oc7nd 6enomenul de eutro6izare.
3.Substane to#ice3poluani prioritari) respecti1e metale grele, ciauri,
compu:i organici clorurai , lignina, pro1enii dinn industria chimic, celulozei :i
h7rtiei, petrochimic.
;oluanii prioritari sunt compu:i organici sau anorganici selectai pe baza
to#icitii 6oarte mari, e6ectelor cancerigene sau mutagene.Ace:ti poluani sunt
enumii :i compu:i to#ici 3re6ractari4 :i se gsesc %n ma<oritatea cazurilor %n apele
-6-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
uzate industriale, 6iind %ns uneori depistai %n cantiti 6oarte mici %n apele
alimentare 6ie datorit unor in6iltraii, 6ie epurrii necorespunztoare a apelor din
amonte.
) clasi6icare a compu:ilor organici nebiodegradabili care reprezint
ma<oritatea poluanilor organici prioritari s'a realizat pe clase de compu:i ast6el:
'compu:i halogenai ai hidrocarburilor saturate :i nesaturate"
'compu:i aromatici monociclici"
'compu:i 6enolici"
'compu:i policiclici"
'eteri siesteri ai acidului 6talic"
'compu:i cu azot"
'pesticide"
'compu:i policlorurai ai 6enil benzenului.
Bmpactul este deosebit asupra cursurilor de ap, asupra oamenilor :i
asupra organismelor ac1atice.
?ncetinesc sau stopeaz procesele de autoepurare sau epurare biologic :i
pot da produ:i de dezin6ecie.
4.Suspensii inerte ,materii coloidale sau materiale fin divizate rezultate ca
urmare a proceselor de splare din di1erse industrii. ;rin depunerea solidelor %n
suspensie se perturb 1iaa ac1atic normal 3%n6undarea branhiilor pe:tilor4 %n
emisarul %n care a 6ost de1ersat apa uzat.
5.Ali compu:i cum ar 6i: srurile sau agenii reductori 3sul6ii sau sruri
6eroae4 acizi, baze, uleiuri, care apar %n e6luenii rezultai din di1erse industrii.
?n cantiti mici, srurile nu au e6ecte negati1e asupra mediului %ncon<urtor,
dar compu:ii reductori, prin consumarea o#igenului dizol1at mic:oreaz
capacitatea de autoepurare a emisarului.
6.Apa cald produs de mai multe industrii care utilizeaz apa ca agent de
rcire.
De1ersarea ca atare a apei calde %n emisar perturb des6:urarea
proceselor biologice de autoepurare 3temperature ma#im admis 30D&4.
-7-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE

7.&ontaminarea bacteriologic poate 6i produs de ctre industriile
alimentare, cresctoriile de animale sau canalizarea apelor mena<ere :i
industriale %n sistem combinat EFaco1eanu F. Gi alii'-HH*I.

%.&.( Impactul poluanilor asupra mediului
)dat cu cre:terea numrului populaiei :i necesitii ei se %nregistreaz o
cre:tere considerabil a producerii di6eritor substane :i articole sintetice %n
compoziia crora intr compu:i chimici care %n timpul 6abricrii :i utilizrii
prezint un pericol mare pentru sntatea oamenilor :i mediul ambient.
A sporit considerabil :i utilizarea pesticidelor %n agricultur, aplicarea
intensi1 a acestora pro1oac e6ecte to#ice asupra tuturor 6iinelor 1ii.
) categorie deosebit de periculoas a compu:ilor menionai o prezint
poluanii organici persisteni 3;.).;4 care se utilizeaz %n industrie :i agriculur :i
%n unele cazuri se genereaz %n cadrul proceselor industriale.
?n ma<oritatea bazinelor ac1atice, cursurilor de ap, mrilor sunt depistate
di6erite concentraii de pesticide :i alte substane organice persistente.
?n cazul unor cantiti mai mari de pesticide apa capt un miros speci6ic,
carac'teristic acestor tipuri de substane.
Datorit proceselor de migrare,pesticidele impreun cu apa de ploaie se
in6iltreaz %n straturile 6reatice :i chir %n cele arteziene.
Sursa cu cel mai mare numr potenial de poluare este agricultura.
Aeziduurile netratate de la 6ormele zootehnice sunt %mpr:tiate pe terenuri :i o
parte %:i croiesc drum p7n la cursul de ap.
%.&.% )ecesitatea epurrii apelor uzate
;entru asigurarea cantitati1 :i calitati1 a apei necesara tuturor
6olosinelor 3industrii, irigaii, ora:e4 este necesar, ca pe l7ng alte lucrri :i
msuri de gospodrire a apelor, s se asigure utilizarea cu randament ma#im a
instalaiilor de epurare e#istente :i s se dez1olte noi tehnologii de epurare
-8-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
capabile s asigure din apa epurat o nou surs de ap pentru alimentarea
sistemelor de irigaii sau pentru industrii.
;rocesul de epurare const %n %ndeprtarea din apele uzate a substanelor
poluante, %n scopul proteciei calitii apelor :i a mediului %ncon<urtor. 9purarea
constitue unul din aspectele polurii apei. Stabilirea comportarii multiplelor
substane care polueaz apele de supra6a, precum :i e6ectelor asupra
organismelor 1ii 6ac obiecti1ul epurrii apelor.
9purarea apelor uzate se e6ectueaz %n construcii :i instalaii grupate %ntr'o
anumit succesiune tehnologic %n cadrul unei staii de epurare. Frimea staiei
de epurare 1a depinde de cantitatea :i calitatea apelor uzate ale receptorului, de
condiiile tehnice de calitate, care trebuie s le %ndeplineasc amestecul dintre
apa uzat :i a receptorului %n a1al de punctul de de1ersare a apelor uzate, ast6el
%nc7t 6olosinele din a1al s nu 6ie a6ectate.
) caracteristic a staiilor de epurare o reprezint JKmateria primKK care
este apa uzat. Aandamentul impus la eliminarea poluanilor din ap 3gradul de
epurare4 este adesea la ordinul a L0M :i chiar peste HM, 1alori superioare celor
obi:nuite %n prelucrrle industriale. Nna din metodele de baz aplicate pentru
eliminarea poluanilor organici din apele uzate,epurarea biologic opereaz cu
populaii de microorganisme,cu e1oluie deosebit de greu de diri<at.
Staiile de epurare se realizeaz cu costuri de in1estigaii mari :i cu
cheltuieli de e#ploatare ridicate, care, numai parial pot 6i recuperate. Se impun
studii tehnico'economice apro6undate %n 1ederea gsirii soluiilor care s
contribuie la reducerea di6eritelor costuri.?n acest scop se are %n 1edere aplicarea
unor msuri preliminarede pre1enire a polurii apelor, respecti1e u:urarea
epurrii apelor uzate EDima F.'-HHLI.
-9-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
%.(. Condiiile de calitate a #actorilor de mediu si normativele
%.(.& Condiiile de calitate privind evacuarea apelor uzate n apele de
supra#a
?n 1ederea proteciei apelor ca 6actor natural al mediului %ncon<urtor,ca
element de baz pentru 1ia :i des6:urarea acti1ittilor social economice,
e1acuarea apelor uzate %n apele de supra6a se 6ace numai %n condiiile
pre1zute de =egea Apelor nr.L!-H*$.
;entru respectarea acestor condiii, sunt necasare numeroase studii :i
cercetri %n 1ederea stabilirii schemei optime a statiei de epurare.
&odiiile tehnice de calitate pe care trebuie s le %ndeplineasc apele de
supra6at, dup amestecul lor cu apele uzate brute sau epurate sunt speci6icate
de ctre =egea OApelor Aom7neP, %n gri<a crora se a6l bazinele hidrogra6ice.

Se recomand ca e1acuarea %n emisar a apelor uzate ale cror grade de
diluie sunt cuprinse %ntre 0'-00 s se realizeze prin guri de 1rsare speciale de
di6uzie %n 1ederea obinerii de 1alori limit admise EDima F.'-HL-I.
)biecti1ul acestei Directi1e este reducerea poluarii cu substante din =ista
BB %n toat Nniunea 9uropeana :i eliminarea poluarii cu cele mai periculoase
substante 3pre1zute pe =ista B a Directi1ei4. Directi1a aceasta este asimilat
acum cu Directi1a &adru pri1ind Apa, dar ma<oritatea pre1ederilor, cu e#ceptia
=istei B :i =istei BB inlocuite de =ista de substane prioritare!prioritar periculoase,
rm7n %n 1igoare p7n %n +0-3.
?n legislatia din Aomania a6erent acestei directi1e, respecti1 /Q nr.
--L!+00+, termenul de Osubstane din =ista B si =ista BBP a 6ost %nlocuit cu termenul
Osubstane prioritare!prioritar periculoase din =ista de substane prioritare %n
domeniul politiciii apelor, prezent :i %n =egea Apelor nr. 3-0!+00$
-10-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
*otr+re nr. &,,-(..( din 28/02/2002'pentru aprobarea unor norme
pri1ind condiiile de descrcare %n mediul ac1atic a apelor uzate. Actualizat n
(../.
,ormati1 din 28/02/2002- pri1ind stabilirea limitelor de %ncrcare cu
poluani a apelor uzate industriale :i or:ene:ti la e1acuarea %n receptorii
naturali, ,.;A'00-!+00.
.abelul 3.+ 5alori limit de %ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale :i
urbane e1acuate %n receptori naturali
,r.crt Bndicatorul de calitate 5alorile limit admisibile
-. .emperatura 3D&4 3,0
+. p/ 2,'L,
3. Faterii %n suspensie 3mg!l4 3,0
$. &onsum biochimic de o#igen la zile 3mg )+!l4 +,0
. &onsumul chimic de o#igen 3&&)'&r, mg )+!l4 -+,0
2. Azotat amoniacal 3mg!l4 +,0
*. Azotat total 3mg!l4 -0,0
L. Azotai 3mg!l4 +,0
H. Sul6uri :i hidrogen sul6urat 3mg!l4 0,
-0. Sul6ii 3mg!l4 -,0
--. Sul6ai 3mg!l4 200,0
-+. Renoli antrenabili cu 1apori de ap 3mg!l4 0,3
-3. Substane e#tractibile cu sol1eni organici 3mg!l4 +0,0
-$. ;roduse petroliere 3mg!l4 ,0
-. Ros6or total 3mg!l4 -,0
-2. Detergeni sintetici 3mg!l4 0,
-*. &ianuri totale 3mg!l4 0,-
-L. &lor rezidual liber 3mg!l4 0,+
-H. &loruri 3mg!l4 00,0
+0. Rluoruri 3mg!l4 ,0
+-. Aeziduu 6iltrat la -0D& 3mg!l4 +000,0
++. Arsen 3mg!l4 0,-
+3. Aluminiu 3mg!l4 ,0
+$. &alciu 3mg!l4 300,0
+. ;lumb 3mg!l4 0,+
+2. &admiu 3mg!l4 0,+
+*. &rom total 3mg!l4 -,0
+L. &rom he#a1alent 3mg!l4 0,-
+H. Rier total ionic 3mg!l4 ,0
30. &upru 3mg!l4 0,-
3-. ,ichel 3mg!l4 0,
-11-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
3+. Sinc 3mg!l4 0,
33. Fercur 3mg!l4 0,0
3$. Argint 3mg!l4 0,-
3. Folibden 3mg!l4 0,-
32. Seleniu 3mg!l4 0,-
3*. Fangan total 3mg!l4 -,0
3L. Fagneziu 3mg!l4 -00,0
3H. &obalt 3mg!l4 -,0
%.%. Caracteristicile apelor uzate
&unoa:terea naturii apelor uzate este absolute necesar pentru
proiectarea :i operarea sistemelor de colectare. &ompoziia apelor de supra6a
:i a apelor uzate se determin prin analize de laborator: gra1imetrice,
1olumetrice sau 6izico'chimice, con6orm standardelor %n 1igoare pentru 6iecare
ar.
&aracteristicile 6izice, chimice, biologice :i bacteriologice re6lect
compoziia :i respecti1e, gradul de poluare al apei uzate.

Caracteristici #izice
-..emperatura apelor uzate in6lueneaz ma<oritatea reaciilor 6izice :i
biochimice, care au loc %n procesul de epurare. Apele uzate mena<ere au o
temperatur cu +'3D& mai ridicat dec7t temperatura apelor de alimentare cu
e#cepia cazului de de1ersri de ape calde tehnologice sau c7nd %n reea se
in6iltreaz ape subterane.
Determinarea temperaturii se e6ectueaz numai la locul de recoltare prin
introducerea termometrului %n apa de cercetat, iar citirea temperaturii se 6ace
dup -0 minute de la introducerea termometrului 6r a'l scoate din ap.
+..urbiditatea apelor uzate este dat de particulele 6oarte 6ine a6late %n
suspensie, care nu sedimenteaz %n timp. .urbiditatea nu constituie determinare
-12-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
curent a apelor uzate, deoarece nu e#ist o proporionalitate direct %ntre
turbiditate :i coninutul lor %n suspenii. Analizele de laborator se e#prim %n grade
de turbiditate, - grad de turbiditate corespund la - mg Si)
+
!dm
3
. )rientati1, apele
uzate mena<ere prezint 1alori ale gradului de turbiditate %n limitele de $00'00D
%n scara silicei.
3.&uloarea apelor uzate mena<ere proaspete este gri deschis, iar culoarea gri'
%nchis indic %nceputul procesului de 6ermentare a materiilor organice e#istente %n
aceste ape. ;entru apele uzate care reprezint alte culori, rezult c amestecul
acestora cu apele uzate industriale care ptrund %n reeaua de canalizare este
dominat de acestea din urm 3apele 1erzi de la industriile de legume, ape
galbene de la industriile prelucrtoare de clor, ape ro:ii de la uzinele de
metalurgie, etc4.
$.Firosul apelor uzate mena<ere proaspete este aproape imperceptibil.
Bntrarea %n 6ermentaie a materiilor organice este indicat de mirosuri de hidrogen
sul6urat, de putregai, sau alte mirosuri de produse de descompunere. Apele
uzate or:ene:ti pot a1ea mirosuri di6erite imprimate de natura :i de pro1eniena
apelor uzate industriale.
.Fateriile solide totale 3FS.) care se gsesc %n apa uzat pot 6i %n stare de
suspensie 3organice :i minerale4 :i materii solide dizol1ate. Fateriile solide %n
suspensie, la r7ndul lor,pot 6i separabile prin decantare :i materii coloidale. ?n
6uncie de dimensiunile di6eritelor particule 3gradul de dispersie4 :i de greutatea
speci6ic a acestor particule, materiile solide %n suspensie se pot depune sub
6orm de sediment, pot pluti la supra6aa apei sau pot pluti %n masa apei 3materii
coloidale4.
;rin termenul general de solide se de6inesc materiile care rm7n ca reziduu
dup e1aporarea apei la -03'-0D& :i au %n componena at7t materii solide
ne6iltrabile prin 6ilter de -,+Tm 3solide %n suspensie4 c7t :i materii solide 6iltrabile
3coloizi :i compu:i dizol1ai4
2.&onducti1itatea aduce in6ormaii asupra cantitii de sruri dizol1ate.

-13-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Caracteristici chimice
Se pot grupa %n trei categorii principale:
I.0rganice:carbohidraii,grsimi :i uleiuri, proteine, 6enoli, pesticide,
poluani prioritari, ageni de supra6a, compu:i organici 1olatili.
Substanele organice din apele uzate mena<ere pro1in din de<eciile umane
:i animale, din resturile de alimente,legume :i 6ructe, precum :i din alte materii
organice e1acuate %n reeaua de canalizare. ;rezena substanelor organice in
ap poate reduce o#igenul din ap poate reduce o#igenul din ap p7n la zero,
iar %n lips de o#igen, substanele organice se descompun prin procese
anaerobe care au loc concomitent cu producerea /
+
S :i a altor gaze ru
mirositoare :i to#ice.
&. )#igenul dizol1at este un indicator care arat %n mod global gradul de
poluare al apelor cu substane organice.
&antitatea de o#igen care se poate dizol1a %n apa curat >a:a numita limit
satutaie >depinde de temperatur :i 1ariaz de la *,23 mg!dm
3
la 30D& la H,-*
mg!dm
3
la +0D& :i la -$,+3 mg!dm
3
la 0D&. Solubilitatea o#igenului %n ap mai
depinde :i de turbulena la supra6aa apei de presiunea atmos6eric , mrimea
supra6eei de contact, cantitatea de o#igen din ap sau din atmos6er etc.
)#igenarea apei poate poate a1ea loc prin dizol1area o#igenului din aer
sau %n anumite condiii speciale,prin dega<area o#igenului %n procesul de
6otosintez al 1egetaiei acatice.
&antitatea de o#igen care lipse:te unei ape pentru a atinge limita de
saturaie se nume:te de6icit de o#igen :i indic o impuri6icare anterioar cu
substane organice, care a condus la consumarea total sau parial a o#igenului
dizol1at.
-14-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
&oninutul de o#igen din apa uzat indic gradul de prospeime al apei
brute, precum :i stadiul decsompunerii substanelor organice %n instalaii
biologice :i %n apele naturale.
Riind un 6actor global care pune %n e1iden starea de impuri6icare organic
a apelor uzate, se recomand ca acest indicator pri1ind o#igenul dizol1at s 6ie
analizat %n asociaie cu consumul biochimic de o#igen, consumul chimic de
o#igen :i stabilitatea relati1 a apelor uzate.
(. &onsumul biochimic de o#igen3&()) e#primat in mg!dm
3
reprezint
cantitatea de o#igen consumat de ctre bacterii :i alte microorganisme pentru
descompunerea biochimic,%n condiii aerobe,a substanelor organice
biodegradabile la temperatura :i %n timpul standard, de obicei la +0D& :i zile.
Detreminarea mrimii &()

se 6ace %n 6uncie de destinaia analizei probei
at7t pentru apele uzate ct :i pentru apele epurate mecanic. Aezult c &()

1a
indica cantitatea de o#igen necesar pentru o#idarea materiilor oraganice
coloidale :i dizol1ate, precum :i a celei pri de materiale organice nedizol1at,
care a 6ost reinut %n decantoare.
?n apele uzate mena<ere,precum :i %n apele uzate industriale care au o
compoziie apropiat cu cea a apelor uzate mena<ere, mrimea &()

1ariaz %n
limitele 6oarte largi %n 6uncie de pro1eniena lor.

.abelul 3.$ &ompoziia medie a apelor uzate mena<ere %n g!locUzi
Faterii solide .otale Finerale )rganice &()
.otale +0 -0 -$ $
Dizol1ate -20 L0 L0 -+
?n suspensie
din care
H0 + 2 $+
Sedimentabile $ - 2H -H
,esedimentabile 32 -0 +2 +3
-15-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Fineralizarea biochimic a substanelor organice,respecti1e consumul
biochimic de o#igen, este un process comple#,care %n apele bogate %n o#igen se
produce %n doua 6aze:
a)6aza primar 3a carbonului4, %n care o#igenul se consum pentru o#idarea
substanelor oranice care conin carbon :i producerea de bio#id de carbon care
rm7ne %n soluie sau se dega<. Aceast 6az are o durat la apele uzate
mena<ere de apro#imati1 +0 zile la temperature de +0D&.
b)6aza secundar 3a azotului4 %n care o#igenul se consum pentru o#idarea
substanelor organice, care conin azot, produc7ndu'se o#idarea p7n la stratul
de nitrii :i apoi p7n la stadiul de nitrai. Aceast 6az %ncepe dup apro#imati1
-0 zile, la temperature de +0D& :i se des6:oar pe o perioad mai
%ndelungat,de circa -00 de zile. Aceast 6az poart denumirea de nitri6icarea
substanelor organice.
%. &onsumul chimic de o#igen3&&)4 sau o#idabilitatea apei, care reprezint
cantitatea de o#igen %n mg!dm
3
, necesar pentru o#idarea tuturor substanelor
organice sau minerale o#idabile, 6r a<utorul bacteriilor. )#idabilitatea reprezint
cantitatea de o#igen echi1alent cu consumul de o#idat.
;entru apele uzate industriale, care conin substane to#ice se distrug
microorganismele din ap :i deci nu se poate determina &(), %n schimb nu
o6er posibilitatea de a di6erenia materia organic stabil :i instabil din apa
uzat.

Determinarea consumului chimic de o#igen dup metoda standard se
e6ectueaz prin metoda cu 0Fn)
$
, iar pentru cele intens poluate, prim metoda
cu bicromat de potasiu. ;rima metod e1ideniaz cantitatea de substane
organice :i anorganice o#idabile prin o#idarea acestora cu 0Fn)
$
%n mediu acid
:i la cald, iar 0Fn)
$
rmas %n e#ces se determin cu acid o#alic. =a a'BB'a
metod, substanele organice din apa uzat sunt o#idate cu bicromat de potasiu
%n mediu de acid sul6uric, la cald %n prezena sul6atului de argint.
-16-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
1. &arbon organic total3&).4 constituie o metod de determinare a ni1elului
de poluare organic a apelor uzate, care spre deosebire de determinrile prin
&() :i &&) rezultatele sunt mai e#acte datorit eliminrii 1ariabilelor care
inter1in %n analizele &() :i &&).
?n esen, metoda const %n o#idarea materiilor organice cu carbon :i
con1ersia lor %n &)
+
:i ap. Qazul generat se capteaz printr'o soluie caustic
de concentraie standard :i cu a<utorul unui analizor de carbon se determin
concentraia materiilor organice din ap.
;rincipiul metodei const %n o#idarea complet a unei probe de ap uzat,
iar &)
+
rezultat este in<ectat %ntr'o coloan cu un suport ce 6ormeaz 6aza
staionar :i care se %nclze:te la o anumit temperatur.
/. &onsumul total de o#Cgen3&.)4 este aplicat %n general pentru
concentraii mici de compu:i organici. .estul este realizat prin introducerea unei
cantiti cunoscute de prob %ntr'un dispoziti1 de o#idare chimic sau un cuptor
cu temperatur %nalt. ?naintea analizei se realizeaz acidi6ierea :i aerarea
probei pentru a elimina erorile datorate carbonului organic.
2. .ratabilitatea unei ape uzate reprezint capacitatea acesteia de a'si
mic:ora comple#itatea :i numrul compu:ilor organici, datorit aciunii
microorganismelor %n procesul de epurare biologic. ;ot 6i considerate tratabile
biologic apele uzate care la trecerea prin instalaiile de epurare biologic permit
%ndeprtarea compu:ilor biodegradabili %n proporie de L0'HLM :i a compu:ilor
organici totali %n proporie de 20'H0M.

3. Azotul sub 6orm de amoniac liber, azotul organic, nitriii :i nitraii
constituie azotul total din apa uzat brut. Amoniacul liber constituie rezultatul
descompunerii bacteriene a materiilor organice. ?n apele uzate mena<ere
amoniacul poate 1aria %n limitele -'0 mg!dm
3
. Azotul organic :i amoniacul liber
reprezint indicatori de baze pun %n e1iden gradul de poluare organic
-17-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
azotoas ale apelor uzate. ?n general apele uzate mena<ere au un coninut ridicat
de azot organic :i sczut de amoniac liber.
II. Anorganice
& .Aciditatea apelor uzate este determinat de prezena &)
+
liber, a acizilor
minerali :i a srurilor acizilor tari cu bazele slabe. Se e#prim %n ml substan
alcalin normal pentru neutralizarea unui dm
3
de ap.
(.Alcalinitatea apelor uzate este dat de prezena bicarbonailor :i
carbonailor alcalini :i a hidro#izilor. Apele uzate mena<ere sunt u:or alValine cu
ph *,+'*,2. Se determin prin neutralizarea unui dm
3
de ap de analizat cu o
soluie de ,&l 0,- , e#primat %n ml.
%.;h'ul apelor uzate poate 6i acid sau alcalin :i constituie o cauz
important perturbatoare a proceselor biologice din cadrul unei staii de epurare.
1.;otenialul de o#idoreducere3redo#4e#prim logaritmul cu semn schimbat
al presiunii hidrogenului gazos %n echilibru cu o#igenul molecular din soluie
3scara redo# are 1alori de la 0 la $+4. Ah'ul dar %n in6ormaii asupra capacitii de
o#idare sau reducere a pei uzate. Ast6el pentru rhW- proba analizat se a6l %n
stare de reducere corespunztoare 6ermentrii anaerobe,iar phX+,
caracerizeaz o prob %n 6aza de o#idare aerob.
/.&oninutul de sruri: cloruri, sul6uri, sul6ai este important pentru
des6:urarea proceselor de epurare biologic.
2.Fateriale grele e#istente %n apele uzate industriale sunt to#ice pentru
microorganismele care particip la epurarea biologic a apelor :i la 6ermentarea
anaerob a nmolurilor.

3.Substane radioacti1e 6olosite din ce %n ce mai mult %n medicin precum :i
%n centralele atomice creeaz probleme celor care se ocup cu protecia calitii
apelor. Aceste substane in6lueneaz procesele de epurare.
,.Detergenii din apele uzate sunt substane tensioacti1e a cror structur
molecular este 6ormat din dou grupri. Detergenii sintetici pot 6a1oriza
aciunea noci1 a unor to#ine u:ur7nd absorbia acestora.
-18-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
4.,itrii :i nitrai sunt prezeni %n apa uzat %n cantiti mai reduse. ,itriii din
apa uzat pro1in din o#idarea incomplete a amoniacului, %n prezena bacteriilor
nitri6icatoare. &antitile ma#ime de nitrii din apele uzate mena<ere nu dep:esc
0,-mg!dm
3
.
,itraii pro1in din mineralizarea substanelor organice poluante de natur
proteic ce conin azot. &antitile de nitrai %n apa uzat mena<er 1ariaz %ntre
0,-'0,$ mg!dm
3
.
&..;rodusele petroliere,grsimi,uleiuri 6ormeaz o pelicul plutitoare,care
%mpiedic o#igenarea apei. ?n apele uzate mena<ere prezena acestor substane
este nesemni6icati1,%ns prezena acestor substane %n staia de epurare este
duntoare, deoarece pot colmata 6iltrele biologice :i %n procesele de 6ermentare
a nmolurilor.

III. 5azele dizolvate 6o7igen$*
(
S$C*
1
8
&aracteristici bacterilogice
Au drept scop determinarea numrului,genului :i condiiile de dez1oltare
ale bacteriilor %n emisar sau %n e6luenii staiilor de epurare.
Apele uzate conin 6oarte multe specii bacteriene, care s'au adaptat unor
condiii speci6ice de poluare. ;entru determinarea gradului de impuri6icare a apei
cu bacterii, se utilizeaz titrul coli, care pune %n e1iden e#istena bacteriilor din
grupa coli'bacterii.
&aracteristici biologice
Se re6er la determinarea speciilor de organisme :i a densitilor, o6erind
in6ormaii asupra gradului de poluare sau a capacitii de autoepurare a apelor.
Ast6el prezena sau absena unot tipuri de organisme poate o6eri indicaii asupra
des6:urrii procesului de epurare biologic sau de 6ermentare a nmolurilor
EDima F.'-HHLI.
-19-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
CA'IT09:9 I;
Tehnologia adoptat n epurarea apelor uzate
1.& ;ariante tehnologice de epurare a apelor uzate
-20-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
?n 6uncie de caracteristicile apelor uzate de6inite de pro1eniena acestor
ape,la care se adaug condiiile de calitate la de1ersare %n receptori impuse de
S.AS $*02'LL, procedeele de epurare pot 6i mecanice, mecano'chimice,
mecano'biologice, mecano'chimic'biologic, a1ansat EDima F.'-HHLI.
;rocesele tehnologice de epurare a apelor uzate realizeaze reducerea sau
eliminarea complet a impuritilor de natur mineral, organic :i bacteriologic
ast6el %nc7t apele epurate s nu a6ecteze caracteristicile calitati1e ale emisarilor
%n care se e1acueaz.
9purarea apelor uzate, indi6erent de procedeele utilizate, are ca obiecti1e:
'reinerea substanelor poluante sau a celor ce pot 6i 1alori6icate ulterior a17nd
ca e6ect 6inal obinerea apei epurate ce poate 6i reintrodus %n circuitul natural
sau recirculat %n procese tehnologice"
'prelucrarea depunerilor 3nmolurilor4 rezultate din epurarea apelor.
;rocedeele tehnologice de epurare realizate %n cadrul staiilor de epurare
municipale sau industriale utilizeaz operaii unitare 3bazate pe 6enomene 6izice
de reinerea poluanilor4 sau procese unitare3bazate pe procese chimice :i
biologice de trans6ormare a poluanilor %n compu:i mai simpli,sau chiar molecule
de &)
+
:i /
+
) EA#inte S. :i altii'+003I.
'rocedeele de epurare mecanic
Asigur reinerea prin procese 6izice, a substanelor solide 3solide de
dimensiuni mari, nisip, pietri:, solide %n suspensie4 din apele uzate.
;entru reinerea corpurilor solide de dimensiuni mari se 6olosesc grtare :i
site" pentru separarea, prin 6lotaie sau gra1itaional, a grsimilor :i uleiurilor
care plutesc %n masa apei uzate, se 6olosesc separatoare de grsimi, iar
sedimentarea materiilor solide %n suspensie, are loc %n deznisipatoare,
decantoare, 6ose septice. ?n epurarea mecanic 3decantoare4 se reine :i o parte
din material organic biodegradabil, datorit asocierii acesteia cu aolidele %n
suspensie.
Dac %n canalizarea or:eneasc sunt de1ersate mari cantiti de ape
uzate industriale, pentru a prote<a des6:urarea normal aproceselor de epurare
-21-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
%n treapt mecanic, se pre1ede o treapt preliminar, realizat %n bazine de
egalizare 3uni6ormizare4 a debitelor :i a concentraiilor.
?n 6igura $.-. este reprezentat schematic un procedeu de epurare mecanic

'rocedeele de epurare mecano"chimic
Se aplic la apele uzate %n compoziia crora predomin materii solide %n
suspensie, materii coloidale :i dizol1ate, care nu pot 6i reinute dec7t numai prin
epurarea apelor cu reacti1i chimici 3pentru coagularea 6locularea materiilor
coloidale sau precipitarea chimic4.
-22-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
;entru a cre:te e6iciena procesului chimic, apele sunt epurate mechanic,
%n prealabil, de aceea acest procedeu este denumit epurare mecano'chimic.
Acest procedeu este aplicat 6rec1ent %n epurarea apelor uzate industriale,
pentru industriile minier, e#tracti1, alimentar, petro'chimic.
9purarea mecanic :i epurarea mecano'chimic reprezint epurarea
primar a apelor uzate.
?n 6igura $.+. este reprezentat schematic un procedeu de epurare mecano'
chimic:
-23-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
;rocedeele de epurare mecano'biologic
Se bazeaz pe aciunea comun a proceselor mecanice, chimice :i
biologice :i pot a1ea loc %n condiii naturale 3c7mpuri de irigare :i de in6iltrare,
iazuri biologice, lagune aerate4 sau %n condiii arti6iciale prin 6iltrare biologic 36iltre
biologice de mic sau de mare %ncrcare, 6iltre biologice scu6undate, 6ilter tun,
aero6iltre, pentru apele uzate4 sau %n bazine de aerare cu nmol acti1e 3de mic
sau de mare %ncrcare, cu aerare normal sau prelungit, cu distribuia %n trepte
a materiei organice4
&onstruciile :i instalaiile %n care se realizeaz procesele biochimice de
epurare biologic alctuiesc treapta secundar a staiei de epurare, a17nd drept
-24-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
scop 6inal, reinerea materiilor solide dizol1ate :i %n special a celor organice
3biodegradabile4. ,molul produs %n treapta biologic este reinut prin decantare,
%n decantoarele secundare. ?n aceasta treapt de epurare sunt necesare unele
construcii :i instalaiile de deser1ire 3instalaii pentru producerea :i introducerea
arti6icial a aerului,staii de pompare :i conducte pentru transportul :i distribuia
nmolului acti1e4.
-25-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
?n 6igura $.3. este reprezentat schematic un procedeu de epurare mecano'
biologic.

-26-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE

'rocedeele de epurare avansat
9purarea mecanic, chimic :i biologic nu realizeaz eliminarea
poluanilor prioritari , care, chiar :i %n concentraii 6oarte mici, au e6ecte negati1e
asupra organismelor 1ii :i asupra echilibrului ecologic %n natur sau care
limiteaz posibilitile de recirculare!reutilizare a apei %n industrie, agricultur.
Dintre poluanii prioritari care sunt reinui prin procedee de epurare
a1ansat se menioneaz: compu:ii anorganici solubili, compu:ii organici
nebiodegradabili, solidele %n suspensie, coloizii si organismele patogene.
;rocedeele de epurare a1ansat se pot aplica 6ie %naintea etapei de
epurare biologic sau dup aceasta, %n 6uncie de matricea apei uzate
3concentraia :i tipul poluanilor4.
?n mod normal, ciclul apei a 6ost %ntotdeauna utilizat pentru a reprezenta
transportul continuu :i trans6ormrile su6erite de ape %n mediu, cuprinz7nd toate
sursele naturale de ape de supra6a 3r7uri, 6lu1ii, mri, oceane4 ap subteran,
ap din atmos6er. Dupilizarea apei, e6luenii %n cantiti :i grade de poluare
di6erite pot 6i recirculai sau reutilizai %n con6ormitate cu reprezentarea din Rigura
$.$. Aecircularea se re6er la utilizarea apei pro1enite din procese industriale,
dup o epurare corespunztoare pentru a satis6ace necesitile pri1ind consumul
de ap %n acelea:i uniti economice 3apa de splare, apa de proces, apa
utilizatnt termic: rcire, %nclzire4.
-27-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Aeutilizarea apei rezultat din staiile de epurare municipale sau de pe
plat6ormele industriale poate a1ea ca bene6iciari agricultura, sistemele de irigaii,
sistemele duale de alimentare a locuinelor, piscicultura, %mbogirea ac1i6erelor4.
a)n aceast reprezentare,modalitile de de1ersare respecti1e posibilitile de
recirculare! reutilizare sunt prezentate cu linii punctuate.
b)de1ersarea e6luenilor staiilor de epurare municipale %n emisari"
c)reutilizarea e6luenilor staiilor de epurare municipale %n procese industriale"
d)recircularea e6luenilor,dup epurare,%n cadrul proceselor industiale"
e)recircularea e6luenilor staiilor de epurare municipale pentru tratare %n
1ederea obinerii apei potabile"
f)reutilizarea e6luenilor staiilor de epurare municipale pentru irigaii"
)reutilizarea e6luenilor staiilor de epurare municipale pentru suplimentarea
resurselor de ap subteran.
Dintre procedeele de epurare a1ansat a1em:

-28-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
a)procedee care au la baz procese 6izice: 6iltrarea, 6lotaia cu aer, e1aporarea,
e#trcia lichid'lichid, adsorbia, procedeele de membran 3micro6iltrarea,
ultra6iltrarea, osmoza in1ers, electrodializa4, distilarea.
b)procedeele care au la baz procese chimice: o#idarea cu aer umed,o#idarea
cu ap %n condiii supercritice, ozonizarea, precipitarea chimic, schimbul ionic,
procesele electrochimice"
c)procedee care au la baz procese 6izico'chimice: %ndeprtarea azotului
prinstripare cu aer, clorinare, schimb ionic"
d)procedee care au la baz procese biologice: %ndeprtarea azotului prin
procese de nitri6icare! denitri6icare sau o#idarea amoniacului prin nitri6icarea
biologic EA#inte S.,.eodosiu &,.:i alii'+003I.
1.( <actorii care in#lueneaz selecia operaiilor !i proceselor unitare
Selecia proceselor :i operaiilor unitare, %n 1ederea alctuirii procesului
tehnologic de epurare a apelor uzate este cea mai important etap %n
proiectarea unei staii de epurare a apelor uzate.
Aspectul cel mai important, %n procesul de selecie, este e1aluarea
di1erselor combinaii de operaii :i procese unitare :i interaciunile dintre acestea,
cu re6eriri at7t la treptele de epurare, dar :i la egalizarea debitelor :i
concentraiilor, alternati1elor de prelucrare a nmolului rezultat, bilanul de mas.
?n general alegerea 6actorilor care in6lueneaz selecia operaiilor :i
proceselor unitare dintr'o staie de epurare a apelor uzate municipale sunt
prezentai %n tabelul $.-.
-29-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
.abelul $.- Ractorii care inter1in %n e1aluarea :i selecia operaiilor :i proceselor
unitare EFaco1eanu F.,:i alii'-HH*I.
,r.
crt.
Ractori )bser1aii
- ;osibilitile de
aplicare a procesului
de epura're.
Sunt e1aluate pe baza e#perienei anterioare, a datelor din
literatur, din instalaii pilot :i instalaii %n 6unciune.
+ Debitul de ape uzate. ;rocesele alese trebuie s corespund debitului de ape uzate
estimat, de e#emplu, iazurile de stabilizare nu sunt
corespunztoare pentru debite mari.
3 5ariaiile de debit :i
compoziie ale apei
uzate.
&ele mai multe procese de epurare au rezultate mai bune %n
condiii relati1 constante de debit :i compoziie ale apei uzate.
De cele mai multe ori se practic uni6ormizarea debitelor :i
compozitiei apei uzate, %nainte de a se trece e6ecti1 la epurarea
acestora.
$ &aracteristicile :i com'
poziia apelor uzate.
Bn6lueneaz %n mod direct tipul proceselor 6olosite: 6izice,
chimice, biologice, epurarea acestora.
;oluani care inhib
sau se menin
neschim'bai %n cursul
epurrii apelor uzate.
9ste necesar s se identi6ice ace:ti poluani %n apele uzate,
pentru a alege %n mod corespunztor schema de operare"
compu:ii organici nebiodegradabili inhib des6:urarea
procesului de epurare biologic, deci, trebuie eliminai %ntr'o
etapa anterioar printr'o metod de epurare a1ansat.
2 &ondiii climatice .emperatura in6lueneaz 1iteza de reacie a multor procese
chimice :i biologice.
* &ondiii de reacie :i
alegerea reactorului.
Alegerea :i proiectarea reactorului se bazeaz pe consideraii
cinetice :i termodinamice, 6iind importante, de asemenea tipul de
reacie prin care se realizeaz eliminarea poluanilor, 6olosirea
e1entual a catalizatorilor, posibilitai de intensi6icare a
trans6erului de mas sau cldur.
L ;er6ormanele
realizate.
Sunt de obicei, e#primate prin prisma calitii e6uentului, 1alorile
concentraiei poluanilor %n e6luent trebuind s 6ie con6orme cu
1alorile admisibile din standardele naionale.
H Aeziduurile rezultate. .ipurile :i calitile de reziduuri solide, lichide sau gazoase,
obinute din procesul de epurare trebuie s 6ie cunoscute sau
estimate din studii de laborator sau la scar de pilot.
-0 ;relucrarea
nmolurilor rezultate
din procesul de
Selecia sistemului de prelucrare a nmolurilor trebuie s
corespund cu sistemul de epurare ales, in7nd cont :i de
nmolul %n care ar putea a6ecta prelucrarea nmolurilor
-30-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
epurare. procesele de epurare ale apelor uzate.
-- Ractorii de mediu. Direcia 17ntului, zgomotului, circulaia, distana 6a de zona
rezidenial, caracteristicile emisarului, in6lueneaz sau
condiioneaaz respecti1 unele procese sau amplasarea staiei
de epurare
-+ ,ecesarul de
substane chimice.
.rebuie cunoscute cantitile, e6ectul chimicalelor :i modul %n
care acesta a6ecteaz costul procesului de epurare pe ansamblul
su :i de tratare a de:eurilor rezultate.
-3 ,ecesarul de energie
:i alte surse.
.rebuie cunosut necesarul energetic: energie electric,
combustibil, ap de rcire a apelor rezultate.
-$ ,ecesarul de personal 9ste important s se cunoasc numrul de oameni :i ni1elul lor
de cali6icare, precum :i timpul %n care se poate realiza cali6icarea
lor.
- &ondiii de e#ploatare
:i 6iabilitate
9ste necesar s se cunoasc condiiile deosebite de e#ploatare,
lucrul la temperaturi :i presiuni mari, cu substan:e to#ice,
necesarul :i costul temperaturii suplimentare.
-2 ;rocese au#iliare Ntila<e au#iliare: depozitare, pompare, trans6er termic, trebuie s
6ie cunoscute, la 6el ca :i e6ectele ne6uncionrii acestora asupra
calitii e6luentului.
-* ;er6orrmanele proce'
sului de epurare.
Sunt importante per6ormanele pe termen lung ale operaiilor :i
proceselor unitare, in6luen:a concentraiilor :oc ale poluanilor
asupra acestora.
-L &omple#itatea
procesului
Sunt 6oarte utile in6ormaiile asupra comploatrii instalaiilor de
epurare %n condiii obi:nuite sau de urgen precum :i ni1eluul
necesar de pragtire a operatorilor.
-H &ompabilitatea cu in'
stalaiile de<a e#istente
)peraiile sau procesele unitare pot 6i compatibile cu instalaiile
e#istente, e#pansiunea staiei de epurare 6c7ndu'se ast6el
rapid.
+0 Spaul necesar Se pre6er staii de epurare compacte, deoarece terenurile sunt
6oarte scumpe. Se recomand at7t necesarul pentru instlaiile
e#istente c7t :i pentru dez1oltrile ulterioare.
Bn6luena proceselor tehnologice asupra calitii mediului, poate 6i
sintetizat %n urmtorul tabel:
.abelul $.+ Bn6luena proceselor tehnologice asupra calitii mediului
;rocese, operaii
sau combinaii
Supra6a de
teren ocupat
&ontrolul
debitelor
&ontrolul calitii
a6luentului
;oluarea
aerului
De:euri rezultate
-31-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
9purare
preliminar
minim bun bun mirosul nisip, materiale
solide
pompare minim bun bun mirosul nimic
Sedimentare
primar
moderat e#elent bun mirosul nmol organic
&oagulare :i
sedimentare
minim bun Roarte bun mirosul nmol
9purare biologic
33+ilter biologice4
ma#im bun e#elent mirosul nmol
9purare biologic
cu nmol acti1e
con1eionat
moderat e#elent bun mirosul,
compu:i
organici 1olatili
nmol
9purare biologic
cu adaosuri de
reacti1i chimici
minim bun bun mirosul,
compu:i
organici 1olatili
nmol
Aeactor biologic
descontinuu
minim nesatis6'
ctor
bun compu:i
organici 1olatili
nmol
Sisteme
combinate
aerobe!anaerbe
minim e#celent bun compu:i
organici 1olatili
nmol
6iltrare moderat bun nesatis6ctor ' Ap :i sedimente
pe 6iltru
Adsorbie pe
crbune acti1
moderat bun nesatis6ctor emisii gazoase crbune epuizat
1.% =eterminarea gradului de epurare necesar
?n 1ederea proteciei apelor ca 6actor natural al mediului %ncon<urtor, ca
element de baz pentru 1ia :i des6:urarea acti1itilor social economice,
e1acuarea apelor uzate %n apele de supra6a, care trebuie s %ndeplineasc
condiiile din ,.;A 00- 3=egea -LL!+00+4.
-32-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
?n tabelul $.3 sunt prezentai indicatorii de calitate cu 1alorile limit
admisibil con6orm ,.;A 00- din =egea -LL!+00+, pri1ind e1acuarea apelor
uzate %n apele de supra6a.
.abelul $.3 1alori limit pri1ind e1acuarea apelor uzate %n apele de
supra6a
,r.
crt.
Bndicatori de calitate NF 5alorile limite admisibile
- Faterii %n suspensii
3
/ m !m 3
+ &(0
3
2
/ mO !m +
3 &&0'&r
3
2
/ mO !m -+
$ Azot total
3
/ m !m -0

.abelul $.$ 5alorile limit ale principalelor substane poluante din apele
uzate,
,r. &rt. Substana poluant sau
indicatorul de %ncrcare
NF
5aloarea limit %n 6uncie
de gradul de diluie
Qradul de diluie
- 0 -00
- Faterii %n suspensii
3
/ m !m
+ -00 +00
+ &()
3
2
/ mO !m
- 20 -00
?n 6uncie de 1aloare obinut a gradului de epurare determinat se
compar cu datele din tabelul $.2, care e#prim e6iciena construciilor :i staiilor
de epurare stabilindu'se %n 6inal mrimea staiei de epurare din punct de 1edere
a metodelor :i procedeelor de epurare ce trebuiesc adoptate.
.abelul $.2 96iciena construciilor :i staiilor de epurare
;rocese de epurare :i construciile
respecti1e
96iciena M
&() Suspensii separabile
prin sedimentare
-33-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Fecanice
'grtare, site, etc.
'deznisipatoare, decantoare
'-0
+'$0
'+0
$0'*0
Fecano'chimice
'instalaii de coagulare'decantare
'staii de clorare 3apa brut sau decantat4
'idem 3apa epurat biologic4
0'L
-'30
'
*0'H0
'
'
Fecano'biologice
'decantoare'c7mpuri de irigare :i 6iltrare H0'H L'H
Fecano'biologice arti6iciale
'cu 6iltre biologice de mare %ncrcare
'cu 6iltre biologice de mic %ncrcare
'bazine cu nmol acti1 de mare %ncrcare
'bazine cu nmol acti1 de mic %ncrcare
2'H0
L0'H
0'*
*'H
2'H+
*0'H+
*'L
L'H

Determinarea capacitii sta:iei de epurare, presupun :i e6icienta sa, sunt
calculate 6uncie de 1alorile gradului de epurare necesare pentru principalii
indicatori de calitate ai apelor uzate.
;rin grad de epurare necesar se %nelege procentul de reducere, ca
urmare a epurrii, aunei pri din elementele poluante de natur 6izic chimice si
biologic din apele uzate, ast6el %nc7t, partea rmas %n apa epurat s
reprezinte 1aloarea limit admisibil.
&on6orm de6iniii, gradul de epurare se calculeaz cu relaia:
100
C" C#
GE
C"


[%]
,
%n care:
&i > reprezint 1aloarea concentraiei iniiale a indicatorului 6izic, chimic
din apele uzate, pentru care se determin gradul de epurare, 3mg!=4 "
&
6
' reprezint 1aloarea concentraiei 6inale a aceluia:i indicator dup
epurarea apei uzate, 3mg!=4"
Nn parametru care inter1ine %n calculele de proiectare a unei staii de
epurare de ape uzate urbane, care de1erseaz %n emisar, apa de supra6a este
gradul sau raportul de diluie notat cu OdP :i care este dat de relaia :
-34-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
$
!
%

,
%n care:
Q'este debitul emisarului, 3m
3
!s4, Q= m
3
!s"
Y' reprezint debitul ma#im zilnic ape uzate, 3m
3
!s4, Y=0,$ m
3
!s.
5 . 12
4 . 0
5
!
?ntr'o seciune intermediar de la gura de 1rsare p7n la seciunea de
amestecare complet raportul de diluie real 1a 6i e#primat prin relaia :i anume :
'
$
! &
%

,
%n care:
a'coe6icientul de amestecare corespunztor seciunii considerate a crei
1alori poate 1aria %ntre 0,*'0,H" se adopt a=0,L0. ?n cazul %n care amestecarea
ar 6i per6ect 1aloarea lui 1a 6i a=-
10
4 . 0
5 8 . 0

!
Dt =
200
' (
m
+
!s "
%n care:
1' 1iteza medie a receptorului, 1=-, m!s
/' ad7ncimea medie a receptorului, /= -,L m 3se adopt4"
Y > debitul ma#im zilnic al apei uzate, Y=0,$ m
3
!s"
1, 5 1,8
0, 0135
200
D) D)


2
[ / ] m * "
= > distana total dup tal1eg de la puctul de 1rsare al apei uzate p7n
la seciunea e#aminat pri1ind calitatea emisarului, m 3%n calcule seciunea
e#aminat se consider situat la - Vm amonte de seciunea de 6olosin4.
=
tem
= - Vm
-35-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
= = =
tem
' -Vm=-'-= -$ Vm = -$000 m
.
Se calculeaz lungimea de amestecare indicat cu a<utorul relaiei 3se
calculeaz utiliz7nd ambele 1alori ale lui ZaP EDima F.'-HL-I.
( )
3
3
2, 3 2, 3 0,8 5 0, 4
lg lg 125, 27
(1 ) 0,8 1 0,8 0, 4
&m &m &m
&$ %
L L L L m
& & %
1
1 + +

1
1

]
]
Deci,
&m
L L p
.
Dup determinarea gradului de diluie real se calculeaz gradul de
epurare necesar pentru poluanii importani considerai %n tema de proiectare,
a:a %nc7t, dup epurare :i amestecare cu apele emisarului s se %ncadreze %n
condiiile de calitate, categoria a BB'a de ape de supra6a.
1.%.&. =eterminarea gradului de epurare pentru materii n suspensii:
Se 1a aplica 6ormula general de determinare a Q9 particularizat pentru
materiale %n suspensii:
100
** **
**
C" C#
GE
C"


[ ] %
%n care:
**
C"
'reprezint cantitatea de materii %n suspensii din apele uzate brute, ce
intr %n staia de epurare,
**
C"
=30
3
/ m !m 1
]
"
**
C#
' reprezint cantitatea de materii %n suspensii, ce poate 6i e1acuat %n
emisar, con6orm ,.;A 00-!+00,concentraia limit pentru materiile %n suspensie
este 3mg!l.
-36-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
350 35
100 90%
350
GE GE


4.3.2. =eterminarea gradului de epurare necesar pentru substane
organice 6CB0
/
8:
Acest calcul se de6ine:te %n urmtoarele situaii:
a. c7nd %n a6ar de diluii :i amestecare inter1ine :i procesul natural de
autoepurare a apei prin o#igenare la supra6a"
b. c7nd %n ecuaia de bilan calculele se bazeaz numai pe diluie :i
amestecare :i nu iau %n considerare procesul de autoepurare"
c. 6uncie de condiiile impuse prin ,.;A 00-!+00+.

a. Se ia %n considerare diluia, amestecarea :i capacitatea de autoepurare a
apei ca urmare ao#igenarii, reo#igenarii la supra6ata acesteia.
( )
1 2
5 5 5
10 10
+ ) + ) &, r &m
% C-O & $ C-O % & $ C-O

+
unde:
&()

am
>reprezint cantitatea de &()

admisibil a 6i e1acuat %n emisar
pentru amestec, %n seciunea

de calcul 3* mg!=4"
V
-
= 0,- zi
'-
' coe6icient de o#igenare sau constanta de consum a o#igenului
%n ape uzate"
V
+
= 0,-* zi
'-
' constanta de consum a o#igenului din apele emisarului %n
amonte de gura de 1rsare"
Y >debitul zilnic ma#im, Y=0,$ m
3
!s"

Q > debitul emisarului, Q= m
3
!s"
a = 0,L"
t > timpul de curgere a apei %ntre seciunea de e1acuare :i seciunea de
calcul"
-37-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
L 14000
t= 9333, 33 0,108
v 1, 5
) ) * ) ."/0
&()

r
' reprezint cantitatea de substan organic, e#primat prin &()

, al
apelor emisarului %n amonte de gura de 1rsare, 3+ mg!l4"
2
1
5 5
5
( ) 10
10
+ ) &m r
&,
+ )
& $ % C-O & $ C-O
C-O
%

=
0,01836
2 0,0108
(0,8 5 0, 4) 7 0,8 5 2 10
59, 28 /
0,8 10
mO /

5 5
5
570 59.28
100 100 89, 6%
570
" &,
"
C-O C-O
GE GE GE
C-O


b4 Se tine cont de dilutie si amestecare:
5 5 5 5
5
( )
0,8 5
(7 2) 7 57 /
0, 4
&, &m r &m
&,
& $
C-O C-O C-O C-O
%
C-O m /

+
5 5
5
570 57
100 100 90%
570
" &,
"
C-O C-O
GE GE GE
C-O


c4Se ia %n calcul 1aloarea impus de ,.;A 00-!+00.

Se constat c 1alorile gradelor de epurare %n ceea ce pri1e:te &()

'ul
1ariaz 6uncie de modul de diluie :i raportare. &()
,.;A
=+ mg!l
5 5
5
570 25
100 100 95, 61%
570
" &,
"
C-O C-O
GE GE GE
C-O


1.%.% =eterminarea gradului de epurare necesar pentru o7igenul
dizolvat
?n general, Q9 pri1ind o#igenul dizol1at se 1a calcula 6uncie de &()

la
amestecare 6olosind relaia:
5 max
&m
C-O 1 D
-38-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
%n care :
R' 6actor cu 1alori %ntre -,'+,, se adopt R= +
D
ma#
' de6icit ma#im de o#igen %n a1al de seciunea de a1acuare :i
rezult din di6erenele %ntre concentraia o#igenului dizol1at la saturaie la +0D&
3)
s
= H,+ mg!l4 :i concentraia o#igenului dizol1at ce trebuie s e#iste %n orice
moment %n apa receptorului 3)
r
=2 mg!l4.
max max max
5 5 2
9, 2 6 3, 2 /
2 3, 2 6, 4 /
* r
&m &m
D O O D D m /
C-O C-O mO /


&oncentraia &()

, intr'o ap uzat, se determin 6olosind urmtoarea
relaie de calcul care ia %n consideraie bilanul %n ceea ce pri1e:te &()

.
( )
5 5
5
( )
0.4 0.8 5 6, 4 0, 8 5 2
50.4 /
0.4
&m r
&,
% & $ C-O & $ C-O
C-O
%
m /
+

+

Se calculeaz %n continuare &()
+0
pentru ape uzate:
&()
+0
au
= -,$2U&()

au
mg!= = -,$2U0,$=*3,L mg)
+
!=
Se calculeaza de6icitul de o#igen in amonte de gura de 1arsare.
20 20
20
&, r
&m
% C-O & $ C-O
C-O
% & $
+

+
2
0, 4 73.58 0,8 5 2, 92
9, 34 /
0, 4 0,8 5
mO L
+

+
&()
+0
r
= -,$2U&()

r
mg!l = -,$2U+=+,H+ mg)
+
!l
Se calculeaz de6icitul de o#igen ca 6iind :
D)=)
s
' )
r
)
s
3la -0
0
&4 = --,3 mg)
+
!l
)
r
=2 mg!l
D)=--,3 '2=,3 mg)
+
!l
-39-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Se determin timpul critic la care se realizeaz de6icitul ma#im de o#igen
3dup gura de 1rsare4 din apa r7ului:
( ) ( )
2 1 2
1 20 1
2 1
5, 3 0,17 0,1 0,17
lg 1 lg 1
0,1 9, 34 0,1
1, 98
0,17 0,1
&m
2r 2r 2r
DO + + +
+ C-O +
) ) ) ."/0
+ +
_ _



, ,


&alculul de6icitului critic 3ma#im de o#igen4:

( )
( )
1 2 2 1 20
2 1
1
2
0,198 0,3366 0,3366
2
10 10 10
0,1 1, 98 0,198
0,17 1, 98 0, 3366
0,1 9, 34
10 10 5, 3 10
0,17 0,1
4, 75 /
2r 2r 2r
&m
+ ) + ) + )
2r r
2r
2r
2r
2r
+ C-O
D DO
+ +
+ )
+ )
D
D mO L


Se compar concentraia o#igenului necesar 1ieii ac1atice %ntr'o ap de
supra6a 3X$mg!l4, cu concetraia minim de o#igen.
min min min 2
11, 3 4, 75 6, 55 /
* 2r
CO O DO CO CO mO L
Deci,
min 2
4 / CO mO / f

1.%.1 =eterminarea gradului de epurare in ceea ce priveste consumul
chimic de o7igen

&alcul consumului chimic de o#igen se 6ace cu a<utorul relatiei:
100
" &,
CCO Cr CCO Cr
"
CCO Cr
C C
GE
C


3M4
Nnde:
"
CCO Cr
C

' concentratia initiala a materiei organice la intrarea in statia de
epurare, e#primata prin &&)'&r"

&,
CCO Cr
C

' concentratia de materie organica e#primata prin &&)'&r in apa
epurata de1ersata in emisar, ce corespunde 1alorii din ,.;A 00-!+00"
-40-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE

&,
CCO Cr
C

= -+ mg!l
520 125
100 75, 96
520
GE

M
4.3.5 Calculul gradului de epurare necesar pentru azot total
Se 1a aplic 6ormula general a Q9 pri1ind ,
total
consider7nd 1aloarea
ma#im admis a concentraiei ,
total
con6orm ,.;A 00-!+00.
&
,total
3con6orm ,.;A 00-!+004= -0 mg,!l
- mg!l ( )
4
N(
+
=0,*** mg!l azot total
30 0.777 23, 31 /
"
N m /
23, 31 10
100 100 57,1%
23, 31
N N NTPA
N
C" C#
GE GE GE
C"



,
%n care:
N
C"
'reprezint cantitatea de azot total, care intr %n staia de epurare, %n
/ mN L
"
N NTPA
C"

'reprezint cantitatea de azot total, la e1acuarea din statia de epurare, %n
/ mN L
.
,u sunt necesare restricii %n ceea ce pri1e:te , total Eproiect ..(.9.I.
1.1 Calculul concentraiilor intermediare realizate pentru etapele de
epurare mecanic !i biologic 6solid n suspensie$ CB0/$ CC0"cr$ )8
9#emple de 1ariante tehnologice:
;arianta I
-41-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Solide n suspensie
Qrtare, Q9=M,
(100 )
350 (100 5)
332, 5 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m /



Deznisipare, Q9=+M,
(100 )
332, 5 (100 25)
249, 375 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m /



(azin de egalizare=deznisiparea,
249, 375 /
**
#
C m /
Decantor primar, Q9=M,
(100 )
249, 375 (100 55)
112, 219 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m /



(azin cu nmol acti1[ Decantor secundar,Q9=LM,
-42-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
(100 )
112, 219 (100 85)
16,83 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m /



CB0
/

Qrtare, Q9=0M,
5
5 5
2
(100 )
570 (100 0)
570 /
100 100
C-O
C-O C-O
"
# #
C GE
C C mO /



Deznisipare, Q9=M,
5
5 5
2
(100 )
570 (100 5)
541, 5 /
100 100
C-O
C-O C-O
"
# #
C GE
C C mO /



(azin de egalizare=deznisiparea$
5
C-O
#
C
2
541, 5 / mO /
Decantor primar, Q9=$0M,
5
5 5 5
2
(100 )
541, 5 (100 40)
324, 9 /
100 100
C-O
C-O C-O C-O
"
# # #
C GE
C C C mO /



(azin cu nmol acti1[Decantor secundar,Q9=LM,
5
5 5 5
2
(100 )
324, 9 (100 85)
48, 735 /
100 100
C-O
C-O C-O C-O
"
# # #
C GE
C C C mO /



CC0"Cr
Qrtare,Q9=0M,
2
(100 )
520 (100 0)
520 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /





Deznisipare,Q9=M,
2
(100 )
520 (100 5)
494 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /





(azin de egalizare=deznisiparea,
CCO Cr
#
C


2
494 / mO /
Decantor primar, Q9=30M,
-43-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
2
(100 )
494 (100 30)
345,8 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /





(azin cu nmol acti1e[ Decantor secundar,Q9=LM,
2
(100 )
345, 8 (100 85)
51.87 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /





)
Qrtare,Q9=0M,
(100 )
23, 31 (100 0)
23, 31 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /




Deznisipare,Q9=0M,
(100 )
23, 31 (100 0)
23, 31 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /



(azin de egalizare=deznisiparea,
23, 31 /
N
#
C mN /
Decantor primar, Q9=0M,
(100 )
23, 31 (100 0)
23, 31 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /



(azin cu nmol acti1e[Decantor secundar,Q9=LM
(100 )
23, 31 (100 85)
3, 49 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /



;arianta II
-44-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Solide n suspensie
Qrtare, Q9=M,
(100 )
350 (100 5)
332, 5 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m L



Deznisipare, Q9=+M,
(100 )
332, 5 (100 25)
249, 375 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m L



Decantor primar, Q9=M,
(100 )
249, 375 (100 55)
112, 219 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m /



Riltru biologic, Q9=*M,
(100 )
112, 219 (100 75)
28, 055 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m /



CB0
/

Qrtare, Q9=0M,
5
5 5 5
2
(100 )
570 (100 0)
570 /
100 100
C-O
C-O C-O C-O
"
# # #
C GE
C C C mO /



Deznisipare, Q9=M,
5
5 5 5
2
(100 )
570 (100 5)
541, 5 /
100 100
C-O
C-O C-O C-O
"
# # #
C GE
C C C mO /



Decantor primar, Q9=3M,
5
5 5 5
2
(100 )
541, 5 (100 35)
351, 975 /
100 100
C-O
C-O C-O C-O
"
# # #
C GE
C C C mO /



Riltru biologic, Q9=L0M,
-45-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
5
5 5 5
2
(100 )
351, 975 (100 80)
70, 395 /
100 100
C-O
C-O C-O C-O
"
# # #
C GE
C C C mO /



CC0"Cr
Qrtare,Q9=0M,
2
(100 )
520 (100 0)
520 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /





Deznisipare,Q9=M,
2
(100 )
520 (100 5)
494 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /





Decantor primar, Q9=30M,
2
(100 )
494 (100 30)
345,8 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /





Riltru biologic, Q9=L0M,
2
(100 )
345, 8 (100 80)
69,16 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /





)
Qrtare,Q9=0M,
(100 )
23, 31 (100 0)
23, 31 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /



Deznisipare,Q9=0M,
(100 )
23, 31 (100 0)
23, 31 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN L



Decantor primar, Q9=0M,
(100 )
23, 31 (100 0)
23, 31 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /



-46-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Riltru biologic, Q9=L0M,
(100 )
23, 31 (100 80)
4, 662 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /



;arianta III
Solide n suspensie
Qrtare, Q9=M,
(100 )
350 (100 5)
332, 5 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m L



Deznisipare, Q9=+M,
(100 )
332, 5 (100 25)
249, 375 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m /



&oagulare'6loculare[Decantor primar, Q9=*0M,
(100 )
249, 375 (100 70)
74,813 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m /



CB0
/

Qrtare, Q9=0M,
5
5 5 5
2
(100 )
570 (100 0)
570 /
100 100
C-O
C-O C-O C-O
"
# # #
C GE
C C C mO /



Deznisipare, Q9=M,
-47-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
5
5 5 5
2
(100 )
570 (100 5)
541, 5 /
100 100
C-O
C-O C-O C-O
"
# # #
C GE
C C C mO /



&oagulare'6loculare [ Decantor primar, Q9=*0M,
5
5 5 5
2
(100 )
541, 5 (100 70)
162, 45 /
100 100
C-O
C-O C-O C-O
"
# # #
C GE
C C C mO /



CC0"Cr
Qrtare,Q9=0M,
2
(100 )
520 (100 0)
520 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /






Deznisipare,Q9=M,
2
(100 )
520 (100 5)
494 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /





&oagulare'6loculare [ Decantor primar, Q9=2M,
2
(100 )
494 (100 65)
172, 9 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /





)
Qrtare,Q9=0M$
(100 )
23, 31 (100 0)
23, 31 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /



Deznisipare,Q9=0M,
(100 )
23, 31 (100 0)
23, 31 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /



&oagulare'6loculare [ Decantor primar , Q9=*0M,
(100 )
23, 31 (100 70)
6, 993 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /



-48-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
;arianta I;
Solide n suspensie
Qrtare, Q9=M,
(100 )
350 (100 5)
332, 5 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m /



Deznisipare, Q9=+M,
(100 )
332, 5 (100 25)
249, 375 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m /



&oagulare'6loculare [ Decantor primar, Q9=*0M,
(100 )
249, 375 (100 70)
74,813 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m /



(azin cu nmol acti1[ Decantor secundar, Q9=L0M,
(100 )
74,813 (100 80)
14, 963 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m /



-49-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
CB0
/

Qrtare, Q9=0M,
5
5 5
2
(100 )
570 (100 0)
570 /
100 100
C-O
C-O C-O
"
# #
C GE
C C mO /



Deznisipare, Q9=M,
5
5 5
2
(100 )
570 (100 5)
541, 5 /
100 100
C-O
C-O C-O
"
# #
C GE
C C mO /



&oagulare'6loculare [ Decantor primar, Q9=*0M,
5
5 5 5
2
(100 )
541, 5 (100 70)
162, 45 /
100 100
C-O
C-O C-O C-O
"
# # #
C GE
C C C mO /



(azin nmol acti1 [ Decantor secundar, Q9=LM
5
5 5 5
2
(100 )
162, 45 (100 85)
24, 368 /
100 100
C-O
C-O C-O C-O
"
# # #
C GE
C C C mO /



CC0"Cr
Qrtare,Q9=0M,
2
(100 )
520 (100 0)
520 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /






Deznisipare,Q9=M,
2
(100 )
520 (100 5)
494 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /





&oagulare'6loculare [ Decantor primar, Q9=2M,
2
(100 )
494 (100 65)
172, 9 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /





(azin cu nmol acti1[ Decantor secundar, Q9=LM,
-50-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
2
(100 )
172, 9 (100 85)
25, 935 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /





)
Qrtare,Q9=0M$
(100 )
23, 31 (100 0)
23, 31 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /



Deznisipare,Q9=0M,
(100 )
23, 31 (100 0)
23, 31 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /



&oagulare'6loculare [ Decantor primar, Q9=*0M,
(100 )
23, 31 (100 70)
6, 99 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /



(azin cu nmol acti1[ Decantor secundar, Q9=LM,
(100 )
6, 99 (100 85)
1, 05 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /



;arianta ;
-51-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Solide n suspensie
5rtare$ 5>?/@$
(100 )
350 (100 5)
332, 5 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m /



Deznisipare, Q9=+M,
(100 )
332, 5 (100 25)
249, 375 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m /



(azin de egalizare=deznisiparea,
292,125 /
**
#
C m L
Decantor primar, Q9=M,
(100 )
249, 375 (100 55)
112, 219 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m /



(azin cu nmol acti1e[ Decantor secundar,Q9=LM,
(100 )
112, 219 (100 85)
16,833 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m /



Adsorbie & acti1e, Q9=20M,
(100 )
16, 833 (100 60)
6, 733 /
100 100
**
** ** **
"
# # #
C GE
C C C m /



-52-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
CB0
/

Qrtare, Q9=0M,
5
5 5
2
(100 )
570 (100 0)
570 /
100 100
C-O
C-O C-O
"
# #
C GE
C C mO /



Deznisipare, Q9=M,
5
5 5
2
(100 )
570 (100 5)
541, 5 /
100 100
C-O
C-O C-O
"
# #
C GE
C C mO /



(azin de egalizare=deznisiparea,
5
C-O
#
C
2
541, 5 / mO /
Decantor primar, Q9=$0M,
5
5 5 5
2
(100 )
541, 5 (100 40)
324, 9 /
100 100
C-O
C-O C-O C-O
"
# # #
C GE
C C C mO /



(azin cu nmol acti1e[Decantor secundar,Q9=LM,
5
5 5 5
2
(100 )
324, 9 (100 85)
48, 735 /
100 100
C-O
C-O C-O C-O
"
# # #
C GE
C C C mO /



Adsorbie & acti1, Q9=M,
5
5 5 5
2
(100 )
48, 735 (100 55)
21, 931 /
100 100
C-O
C-O C-O C-O
"
# # #
C GE
C C C mO /



CC0"Cr
Qrtare,Q9=0M,
2
(100 )
520 (100 0)
520 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /





Deznisipare,Q9=M,
2
(100 )
520 (100 5)
494 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /





-53-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
(azin de egalizare=deznisiparea$
CCO Cr
#
C

2
494 / mO /
Decantor primar, Q9=30M,
2
(100 )
494 (100 30)
345,8 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /





(azin cu nmol acti1e[ Decantor secundar,Q9=LM,
2
(100 )
345, 8 (100 85)
51,87 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /





Adsorbie & acti1e, Q9=20M,
2
(100 )
51,87 (100 60)
20, 748 /
100 100
CCO Cr
CCO Cr CCO Cr CCO Cr
"
# # #
C GE
C C C mO /





)
Qrtare,Q9=0M,
(100 )
23, 31 (100 0)
23, 31 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /




Deznisipare,Q9=0M,
(100 )
23, 31 (100 0)
23, 31 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /



(azin de egalizare=deznisiparea,
23, 31 /
N
#
C mN /
Decantor primar, Q9=0M,
(100 )
23, 31 (100 0)
23, 31 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /



(azin cu nmol acti1e[Decantor secundar,Q9=LM
(100 )
23, 31 (100 85)
3, 497 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /



Adsorbie & acti1e, Q9=$M,
(100 )
3, 497 (100 45)
1, 92 /
100 100
N
N N N
"
# # #
C GE
C C C mN /



-54-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE

5arianta
Bndicator'
#
C
B BB BBB B5 5
,.;A
00-!+00
Faterii %n suspensii,
mg!=
16,83 28, 055 74, 813 14, 963 6, 733 3
&(), mg)+!= 48, 735 70, 395 162, 45 24, 368 21, 931 +
&&)'&r, mg)+!= 51,87 69,16 172, 9 25, 935 20, 748 -+
Azot mg,!= 3, 49 4, 662 6, 993 1, 05 1, 92 -0
1./ Alegerea variantei tehnologice optime !i descrierea detaliat a
procesului adoptat
Dintre toate aceste 1ariante tehnologice analizate, constatm c doar
doua dintre acestea se %ncadreraz din punct de 1edere ecologic, deoarece
concentraiile calculate sunt %n con6ormitate cu =egea -LL!+00+, ,.;A 00-!+00.
Dac analizm cele dou 1arinte tehnologice de epurare din punct de
1edere economic, obser1m c cea mai economic, este 1arianta tehnologic de
epurare B5, deoarece, aceasta are un cost de intrinere mai sczut, iar procesele
:i utila<ele nu sunt at7t de pretenioase, precum sunt cele din 1arianta
tehnologic 5.
Deci, a17nd %n 1edere, criterile economice :i ecologice, 1arianta
tehnologic optim se alege staia de epurare mecano'chimico'biologic de
epurare a apei uzate, numit :i epurarea a1ansat a apelor uzate.
-55-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
1.2 >laborarea schemei bloc"tehnologice
Rigura $. 9purarea a1ansat a apelor uzate
-56-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
>purarea avansat a apelor uzate
9purarea mecanic, chimic :i biologic nu realizeaz eliminarea
poluanilor prioritari, care, chiar :i %n concentraii 6oarte mici, au e6ecte negati1e
asupra organismelor 1ii :i asupra echilibrului ecologic %n natur sau care
limiteaz posibilitile de recirculare!reutilizare a apei %n industrie, agricultur.
Dintre poluanii prioritari care sunt reinui prin procedee de epurare
a1ansat se menioneaz: compu:ii anorganici solubili, compu:ii organici
nebiodegradabili, solidele %n suspensie, coloizii si organismele patogene.
;rocedeele de epurare a1ansat se pot aplica 6ie %naintea etapei de
epurare biologic sau dup aceasta, %n 6uncie de matricea apei uzate
3concentraia :i tipul poluanilor4.
?n mod normal, ciclul apei a 6ost %ntotdeauna utilizat pentru a reprezenta
transportul continuu :i trans6ormrile su6erite de ape %n mediu, cuprinz7nd toate
sursele naturale de ape de supra6a 3r7uri, 6lu1ii, mri, oceane4 ap subteran,
ap din atmos6er. Dupilizarea apei, e6luenii %n cantiti :i grade de poluare
di6erite pot 6i recirculai sau reutilizai.
Aeutilizarea apei rezultat din staiile de epurare municipale sau de pe
plat6ormele industriale poate a1ea ca bene6iciari agricultura, sistemele de irigaii,
sistemele duale de alimentare a locuinelor, piscicultura, %mbogirea ac1i6erelor4.
a)n aceast reprezentare,modalitile de de1ersare respecti1e posibilitile de
recirculare! reutilizare sunt prezentate cu linii punctuate.
b)de1ersarea e6luenilor staiilor de epurare municipale %n emisari"
c)reutilizarea e6luenilor staiilor de epurare municipale %n procese industriale"
d)recircularea e6luenilor,dup epurare,%n cadrul proceselor industiale"
e)recircularea e6luenilor staiilor de epurare municipale pentru tratare %n
1ederea obinerii apei potabile"
f)reutilizarea e6luenilor staiilor de epurare municipale pentru irigaii"
)reutilizarea e6luenilor staiilor de epurare municipale pentru suplimentarea
resurselor de ap subteran.
Dintre procedeele de epurare a1ansat a1em:

-57-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
a)procedee care au la baz procese 6izice:6iltrarea,6lotaia cu aer, e1aporarea,
e#trcia lichid'lichid, adsorbia, procedeele de membran 3micro6iltrarea,
ultra6iltrarea, osmoza in1ers, electrodializa4, distilarea.
b)procedeele care au la baz procese chimice: o#idarea cu aer umed,
o#idarea cu ap %n condiii supercritice, ozonizarea, precipitarea chimic,
schimbul ionic, procesele electrochimice"
c)procedee care au la baz procese 6izico'chimice: %ndeprtarea azotului
prinstripare cu aer, clorinare, schimb ionic"
d)procedee care au la baz procese biologice: %ndeprtarea azotului prin
procese de nitri6icare! denitri6icare sau o#idarea amoniacului prin nitri6icarea
biologic
1.3 aterii prime !i utiliti
Fateria prim reprezint un ansamblu de material destinat prelucrrii,
%ntr'o statie de epurare, %n 1ederea obinerii de ap epurat de caliate
corespunztoare. ?n cadrul staiei de epurare materia prim utilizat este apa
uzat urban.
Apa, aburul, aerul comprimat, gazele inerte :i energia electric sunt uzual
%nglobate %n denumirea de utiliti. .oate utilitile sunt considerate ca 6c7nd
parte din s6era problemelor energetice ale unei %ntreprinderi.
Apa. Runcie de utilizarea care se d apei se deosebesc mai multe
categorii:apa tehnologic, apa de rcire, apa potabil, apa de incendiu, apa de
%nclzire. Apa de rcire poate pro1eni din 67nt7ni de ad7ncime, temperatura ei se
menine %ntre -0 > -D& %n tot timpul anului, sau apa de la turnurile de rcire,
c7nd se recircul, a17nd temperatura %n timpul 1erii de + > 30D&. ;entru
e1itarea 6ormrii crustei temperatura apei la ie:ire din aparate nu trebuie s
dep:easc 0D&. Acirile cu ap industrial se pot realiza p7n la 3 > $0D&.
Apa ca agent de %nclzire poate 6i:
-58-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
'ap cald cu temperatura p7n la H0D&"
'ap 6ierbinte, sub presiune p7n la temperatura de -30'-0D&.
Apa este un agent termic cu capacitate caloric mare, u:or de procurat.
;entru %nclzire se pre6er apa dedurizat cu scopul e1itrii depunerilor de
piatr.
Aburul. 9ste cel mai utilizat agent de %nclzire :i poate 6i: abur umed, abur
saturat, abur supra%nclzit.
Aburul umed conine picturi de ap :i rezult de la turbinele cu
contrapresiune sau din operaiile de e1aporare, ca produs secundar. 9ste
cunoscut sub denumirea de abur mort.
Aburul saturat este 6rec1ent cunoscut ca agent de %nclzire a17nd cldura
latent de condensare mare :i coe6icieni indi1iduali de trans6er de cldur mari.
.emperatura aburului saturat poate 6i reglat u:or prin modi6icarea
presiunii. ?nclzirea cu abur se poate realiza direct, prin barbotare, sau indirect,
prin intermediul unei supra6ee ce separ cele dou 6luide.
Aburul supra%nclzit cedeaz, %n prima 6az, cldur sensibil de rcire,
p7n la atingerea temperaturii de saturaie, c7nd coe6icientul indi1idual de
trans6er de cldur este mic :i apoi cldura latent prin condensare. Aburul ca
agent de %nclzire este, %n general scump.
Aerul comprimat. ?n industria chimic, aerul comprimat poate 6i utilizat %n
urmtoarele scopuri:
'ca purttor de energie 3pentru acionarea aparatelor de msur :i de reglare, %n
atelierul mecanic4"
'pentru amestecare pneumatic"
'ca materie prim tehnologic"
'ca 6luid inert pentru manipulri de produse, su6lri"
'pentru di6erite scopuri 3curirea utila<elor, uscare4.
>nergia electric. Aceasta reprezint una din 6ormele de energie cele
mai 6olosite datorit u:urinei de transport la distane mari :i la punctele de
-59-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
consum :i randamentelor mari cu care poate 6i trans6ormat %n energie
mecanic, termic sau luminoas.
9nergia electric trans6ormat %n energia mecanic este utilizat la
acionarea electromotoarelor cu care sunt dotate di1ersele utila<e 3pompe,
1entilatoare, reactoare cu agitare mecanic4.
9nergia electric este 6olosit :i la %nclzire prin trans6ormare %n cldur,
6olosind mai multe tehnici:
'trecerea curentului prin rezistene electrice"
'trans6ormarea energiei electrice %n radiaii in6raro:ii"
'6olosirea curenilor de %nalt 6rec1en, medie :i mic"
'6olosirea pierderilor dielectrice"
'%nclzirea %n arc electric.
A1anta<ul %nclzirii electrice const %n reglarea u:oar a temperaturii,
posibilitatea generrii %nclzirii %ntr'un punct, introducerea unei cantiti mari de
cldur %ntr'un 1olum mic, realizarea unei %nclziri directe, 6r impuri6icarea
mediului :i la orice presiune.
Deza1anta<ul utilizrii energiei electrice %l constituie costul ridicat :i
impunerea unor masuri speciale de protecia muncii.
)molul activ. Sunt dou categorii de nmoluri care inter1in %n
6uncionarea bazinelor cu nmol acti1: nmolul de recirculare, care acioneaz %n
bazine pentru epurarea apei :i care poate 6i asemnat cu cel care constituie
membrana de pe 6iltrele biologice, :i nmolul %n e#ces, care este %ndeprtat
continuu din proces, el nu mai este util procesului :i poate 6i asemnat cu
membrana antrenat de ap la trecerea ei prin 6iltrele biologice.
&lasi6icarea nmolurilor se poate 6ace 6olosind di6erite criterii. Ast6el, din
punctul de 1edere al compoziiei chimice se deosebesc: nmoluri minerale, la
care cantitatea de materii solide totale minerale dep:e:te 0M :i nmoluri
organice, la care cantitatea de materii solide totale organice dep:e:te 0M" din
punctul de 1edere al pro1enienei apei uzate, pot e#ista: nmoluri
mena<ere,or:ene:ti :i industriale" din punctul de 1edere al instalaiilor din care
-60-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
pro1in, se deosebesc: nmoluri din decantoarele primare, din decantoarele dup
precipitarea chimic, din decantoarele secundare dup 6iltrele biologice, din
decantoarele secundare dup bazinele cu nmol acti1.
1., Subproduse materiale !i energetice$ de!euri
)molul activ n e7ces. Aeprezint cantitatea de nmol acti1 care nu mai
este necesar procesului de epurare, 6iind e#primat %n Vg F.S e1acuate zilnic
din instalaia de epurare" poate 6i e#primate :i %n 1olume de nmol c7nd se ia %n
considerare :i umiditatea acestuia de HL,'HH,M.
&antitatea de nmol %n e#ces depinde de mai muli 6actori, dintre care
ponderea cea mai mare o reprezint cantitatea de &()

din apa uzat la care se


adaug 6actorul pri1ind meninerea concentraiei constante a nmolului acti1 %n
bazinul de aerare.
9ste :tiut c nmolul acti1 de recirculare %:i mre:te ne%ncetat 1olumul,
prin proli6erarea microorganismelor datorit hranei asigurat de apa uzat nou
sosit %n bazin.
&antitatea de nmol de e#ces care trebuie e1acuat, pentru a menine
constant cantitatea de nmol de recirculare, se estimeaz la -,'3,0M din
cantitatea de ap uzat care intr %n aerotanc.
;roducia zilnic de nmol %n e#ces, Vg F.S!zi, se poate calcula cu
a<utorul relaiei propus de /uncVen, relaie acceptat de S.AS --22'L+, a17nd
6orma:
0,23
5
1, 2
03 ON - -
N I E L ,
?n care:
ON
I
%ncrcare organic a nmolului, %n
1
."/0

"
-
E
e6iciena treptei biologice, %n uniti zecimale"
-61-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
5-
L
cantitatea de &() din apa uzat ce intr %n treapta biologic, %n
Vg!zi.
,molul acti1 %n e#ces poate 6i trimis, spre tratare, %n rezer1oarele de
6ermentare metanic, dup ce %n prealabil a 6ost supus unui proces de reducere
a umiditii %n bazine speciale numite %ngro:toare de nmol. Daca schema
tehnologic a staiei de epurare prezint un amplasament corespunztor, se
recomanda ca acest nmol s 6ie pompat %ntr'un cmin din 6aa decantoarelor
primare, prezent7nd urmtoarele a1anta<e:
' cre:terea e6icienei decantoarelor primare, deoarece 6locoanele de nmol
acti1 au e6ectul unui coagulant"
' amestecul celor dou 6eluri de nmoluri conine mai puin ap :i %n
consecin 1olume reduse de nmol 1or 6i diri<ate spre rezer1oarele de
6ermentare, elimin7nd necesitatea obligatorie a %ngro:torului de nmol.
De:euri mena<ere rezultate din staiile de epurare sunt ambala<e, h7rtie,
recipientele de la reacti1i etc. EDima F.'-HHLI.
-62-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Capitolul ;
'roiectarea tehnologic a utilaAelor
/.& =ebite de calcul !i de veri#icare utilizate n instalaiile de epurare
municipale
Aceste debite de calcul :i 1eri6icare sunt speci6ice 6iecrei trepte din
procesul de epurare a apelor uzate.
:tilaA =ebite de calcul 6Bc8 =ebite de veri#icare 6Bv8
Qrtare, Site
3
.max
2 0, 9 /
2 4r
$ $ m *
3
.min
0, 3 /
' 4r
$ $ m *
Deznisipator
3
.max
2 0, 9 /
2 4r
$ $ m *
3
.min
0, 3 /
' 4r
$ $ m *
Decantor primar
3
.max
0, 4 /
2 ."
$ $ m *
3
.max
2 0, 9 /
' 4r
$ $ m *
(azin cu nmol acti1
3
.max
0, 4 /
2 ."
$ $ m *
3
.max
0, 45 /
' 4r
$ $ m *
Decantor secundar
3
.max
0, 4 /
2 ."
$ $ m *
3
.max
0, 45 /
' 4r
$ $ m *
/.( Calculul utilaAelor din cadrul treptei mecanice de epurare 6grtare$
deznisipator$ bazin de egalizare$ decantor primar8
/.(.& 5rtare
Qrtarele , con6orm S.AS -+$3-'L2, se pre1d la toate staiile de epurare,
indi6erent de sistemul de canalizare adoptat :i independent de procentul de
intrare a apei %n staia de epurare'prin curgere gra1itaional sau sub presiune. ?n
acest caz grtarele se pre1d %naintea staiei de pompare.
Scopul grtarelor este de a reine corpurile plutitoare :i suspensiile mari
din apele uzate 3crengi :i alte buci din material plastic, de lemn, animale
moarte, legume, c7rpe :i di6erite corpuri aduse prin plutire, etc.4, pentru a prote<a
mecanismele :i utila<ele din staia de epurare :i pentrua reduce pericolul de
colmatare ale canalelor de legtur dintre obiectele staiei de epurare EDima F.'
-HHLI.
-63-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Qrtarele se con6ecioneaz sub 6orma unor panouri metalice, plante sau
curbe, %n interiorul creia se sudeaz bare de oel paralele prin care sunt trecute
apele uzate. ?n 6uncie de distana dintre aceste bare, se deosebesc grtare rare
:i grtare dese.
Qrtarele rare %ndeplinesc de obicei rolul de protecie a grtarelor dese
%mpotri1a corpurilor mari plutitoare. Distana %ntre barele acestui grtar 1ariaz %n
limetele 0'-00mm.
Qrtarele dese prezint deschiderile dintre bare de -2'+0mm, c7nd
curirea lor este manual :i de +'20 mm, la curirea lor mecanic. &ele din
6aa stailor de pompare a apelor uzate brute au interspaiile de 0'-0 mm.
Qrtarele sunt alctuite din bare metalice. Distana dintre bare, grtarele
pot 6i:
'cu deschidere mare 3+,' cm.4"
'cu deschidere mai mic 3-,'+, cm.4.
;entru grtarele plasate %naintea staiei de pompare, distana dintre bare
se recomand a 6i %ntre '- cm. ?nclinarea grtarelor 6a de orizontal, depinde
de modul lor de curire 3mecanic sau manual4. Se recomand pentru grtare cu
curare manual %nclinarea de 30'*D, iar pentru cele mecanice, %nclinarea 1a 6i
mai mare de $'H0D.
?nclinrile mai mici 6a1orizeaz curirea grtarelor mai repede :i descresc
cderea de presiune pe grtar. 5iteza de curgere a apei prin grtare se
recomand a 6i %ntre 20'-00 cm!s pentru a se e1ita depunerile.
&urirea manual a grtarelor se realizeaz pentru instalaii mai mici, cu
cantiti mai reduse de reinere :i se e6ectueaz cu o grebl de pe o pat6orm
situat deasupra ni1elului ma#im al apei.
Qrtarele cu curire manual se utilizeaz numai la staiile de epurare
mici cu debite pan la 0,-
3
/ m * , care deser1esc ma#imum -000 locuitori.
&urirea se 6ace cu greble, cngi, lopei, etc., iar pentru u:urarea
e#ploatrii se 1or pre1edea plat6orme de lucru la ni1elul prii superioare a
-64-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
grtarului, limea minim a acestora 6iind de 0,L m. a17nd %n 1edere 1ariaiile
mari de debite ce se %nregistreaz %n perioadele ploioase sau uscate de'a lungul
unui an, e#ploatarea 1a 6i mult u:urat dac se pre1d dou panouri grtare
a6erente debitelor respecti1e.
Qrtarul de curire mecanic constituie soluia aplicat la staiile de
epurare ce deser1esc peste -000 locuitori, deoarece, %n a6ar de 6aptul c
elimin necesitatea unui personal de deser1ire contin asigur condiii bune de
curgere a apei prin interspaiile grtarului 6r a e#ista riscul apariiei mirosurilor
neplcute %n zon EDima F.!-HHLI.
&urirea mecanic, se realizeaz atunci c7nd cantitatea de materii
obinute sunt mari, ast6el %nc7t, este necesar curarea continu :i 6rec1ent. Se
pot utiliza grtaare cu curare rotati1, la canale cu ad7ncimi mai mici de -m., :i
greble de curare cu mi:cri de translaie pentru bazinele drepte cu ad7ncimi
mari.
Dimensionarea grtarelor
a4
Debite de calcul:
3
max
3
min
2 2 0, 45 0, 9 /
0, 3 /
2 4r 2 2
' 4r '
$ $ $ $ m *
$ $ $ m *



Se speci6ic gradul de reinere a solidelor: Q9 = M"
5iteza apei uzate prin interspaiile grtarului 1ariaz %ntre 0,* > - m!s.
Se adopt: 1
g
= 0,L m!s.
&aracteristicile grtarelor din tehnologia de epurare:
o =imea barelor: s = -0 mms=0,0-m"
o &oe6icientul de 6orm a barelor: \= -,L3"
o Distana dintre bare: b = +0 mmb=0,0+m"
o Nnghiul de %nclinare: ] = *D
-65-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
5iteza %n amonte de grtar trebuie s 1arieze %ntre 0,$ > 0,2 m!s :i %n condiii
de precipitaii abundente poate 1aria %ntre 0,$ > 0,H m!s. Aceast 1itez se poate
calcula cu relaia:
max
0, 9
0, 56 /
2 2 2 0, 4
2
& & &
C
$
' ' ' m *
- 5


Q
c
= debit de calcul"
(
c
= %nlimea grtarului, (
c
= + m"
h
ma#
= %nlimea lichidului %n amonte de grtar. Acesta 1ariaz %ntre 0,+ > 0,2 m.
5om adopta h
ma#
= 0,$ m.
b4
max
0, 9
1, 41
2 2 0,8 0, 4
2

$
6 6 6 m
V 5



c4
2 1, 41 0, 3
29
0, 01
2
6 6 6
- 6 2
7 7 7
S


unde :
c = limea pieselor de prindere a barelor grtarului. Se adopt 0,3 m.
d4
[ ]
2 1
3 2
74 /
&
' R 8 m *
unde:
A = raza hidraulic
max
max
2 0, 4
0, 286
2 2 2 0, 4
2
2
- 5
R R R
- 5


+ +
< = panta grtarului <=0,mm

^=0,000m
2 1
3 2
74 0, 286 0, 0005 0, 72 /
& &
' ' m *
e4
4
3 2
in
2
&
' S
5 -
6

,
-66-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
(_ = coe6icient de 6orm al barelor" (_ = -,L3 m.
4
3 2
0, 01 0, 5
1,83 in75 1,825
0, 02 2 9, 81
5 5 m
_

,
Eproiect .(9I.
/.(.( =eznisipator
Deznisiparea este operaia unitar prin care se elimin pietri: :i alte
materii solide cu dimensiuni @ 0,+ mm., care au densitatea mult mai mare dec7t a
apei sau a componenilor organici din apele uzate.
?n general materialul eliminat prin deznisipare este considerat inert :i
destul de uscat. &ompoziia materialului care se elimin prin deznisipatoare
urmre:te:
'umidatatea, cuprins %ntre -3'2M"
'substane 1olatile, cuprins %ntre -'2M"
'densitatea speci6ic, cuprins %ntre -300'+*00 Vg!m`. ;entru proiectare se 1a
6olosi densitatea de -200 Vg!m`.
(azinele de deznisipare sunt realizate cu scopul de a prote<a
echipamentul mecanic %n mi:care de abraziune, de a reduce depunerile cu
densitate mare %n canale, %n conducte :i de a reduce 6rec1ena curirii
decantoarelor :i instalaia de epurare biologic.
9ste absolut necesar plasarea acestor bazine %naitea centri6ugelor,
schimbtoarelor de cldur, a pompelor de presiuni mari. =ocalizarea
deznisipatoarelor se 6ace de obicei dup grtare :i site :i instalaia de 6lotaie :i
%naintea decantoarelor primare. Se recomand 6olosirea acestor utila<e atunci
c7nd curba de sedimentare indic 6aptul c %ntr'un timp scurt, apro#imati1 -+0'
-L0 secunde, se depun +'30M din totalul suspensiilor coninute %n ap.
;rin deznisipatoare se %mbunte:te procesul tehnologic %n celelalte
trepte de epurare, cu implicaii directe asupra 6uncionrii decantoarelor. 5iteza
de trecere a apei prin deznisipatoare este de obicei cuprins %ntre 0,-'0, m!s, iar
-67-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
timpul de deznisipare este de 30'-+0 s E.eodosiu &.'suport curs.(9'+00LI.
,ecesitatea tehnologic a desnisipatoarelor %n cadrul unei staii de
epurare este <usti6icat de protecia instalaiilor mecanice %n mi:care %mpotri1a
aciunii abrazi1e a nisipului, de reducerea 1olumelor utile a rezer1oarelor de
6ermentare a nmolului organic ocupate cu acest material inert, preum :i pentru
a e1ita 6ormarea de depuneri pe conductele sau canalele de legtur care pot
modi6ica regimul hidraulic a in6luentului.
Amplasamentul deznisipatoarelor, din considerentele menionate, se 1a
pre1edea la %nceputul liniei zehnologice de epurare mecanic a apelor uzate,
imediat dup grtare.
,ormati1ul
28
84 P
pre1ede constrierea de deznisipatoare la toate staiile
de epurare indi6erent de sistemul de canalizare adoptat cu meniunea c pentru
apele uzate din sistemul separati1 de canalizare opotunitatea lor este <usti6icata
pentru debite care dep:esc 3000
3
/ m ." .
?n deznisipatoare sunt reinute particule de nisip cu diameetrul mai mare
de 0,+'0,3mm :i p7n la ma#imum -mm.
Dup direcia de mi:care a apei %n aceste bazine se deosebesc
deznisipatoare orizontale cu mi:carea apei %n lungul bazinului :i deznisipatoare
1erticale , unde mi:carea apei se 6ace pe 1ertical.
?n 6uncie de modul de curire a depunerilor, se deosebesc
deznisipatoare cu curire manual, desnisipatoare cu curire mecanic :i
hidraulic.
Alegerea soluiei constructi1e de deznisipator :i a procedeului lui de
curire depinde de mrimea debitului, de cantitatea :i calitatea nisipului, de tipul
de echipament mecanic ce poate 6i u:or procurat, spaiul disponibil pe
amplasamentul staiei de epurare, etc.
Se 1a a1ea %n 1edere c %n deznisipatoare dunt reinute :i cantiti mici de
materii organice antrenate de particule minerale sau depuse %mpreun cu
acetea, mai ales la 1iteze mici EDima F.!-HHLI.
-68-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Qradele de epurare pentru solide %n deznisipator sunt cuprinse %ntre + >
$M. 5om alege Q9=+M
a4 Debite de calcul:
3
0, 9 /
2
$ m *
;entru dimensionarea deznisipatorului, sunt importante ariile urmtoare:
o = = lungimea deznisipatorului" , ==--,+m"
o ( = limea deznisipatorului" (=$,--Hm"
o 1
s
= 1iteza de sedimentare"
*
' =0,0+3m!s.
Aria trans1ersal a deznisipatorului:
2
0, 9
6
0,15
2
)r )r )r
&
$
A - ( A A m
'

o / = %nlimea deznisipatorului"
o 1
a
= 1iteza apei %n deznisipator"
&
' =0,-m!s.
b4 Se calculeaz 1olumul util al deznisipatorului:
3
0, 9 50 45
!0. 2 !0. !0. !0.
V $ ) V V m
o t
dez
= timpul de deznisipate care 1ariaz %ntre 30 > 0 s. Se
adopt 0 s.
c4 &alculul supra6eei orizontale:
2
0 0 0
0, 9
1, 5 58, 7
0, 023
2
*
$
A - L A A m
'

o a = coe6icient ce ine seama de regimul de curgere, a = -,.
o 1
s
se adopt +,3
?ncrcarea super6icial:
' ' '
0, 023
0, 015 /
1, 5
*
* * *
'
' ' ' m *


d4 &alculul ariei trans1ersale:
-69-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
2
0, 9
6
0,15
2
)r )r )r
&
$
A A A m
'

1
a
= 0,0 > 0,3 m!s, 6uncie de diametrul particulei de nisip. Se adopt 1
a
= 0,-
m!s.
e4 Se calculeaz lungimea :i limea deznisipatorului:
1, 5 0,15 50 11, 25
& !0.
L ' ) L L m
0
58, 7
5, 22
11, 25
A
- - - m
L

64 Se calculeaz %nlimea deznisipatorului
45
0, 97
11, 25 4,12
!0.
V
( ( ( m
L -


g4 Se %mparte deznisipatorul %ntr'un numr de canale de deznisipare separate iar
limea unui compartiment canal b
-
trebuie s 6ie cuprins %ntre 0,2 > + m iar %n
cazuri e#treme poate 6i cuprins %ntre 3'2 m. Se adopt b
-
= -,$ m.
,umrul de compartimente utilizate 1a 6i:
1
4, 35
4
1,15
-
7 7 7
6

/.(.% Coagulare"#loculare
;rocesele de coagulare'6loculare sunt metode de tratare a apelor, care
6aciliteaz eliminarea particulelor coloidale din apele brute, prin adugarea de
ageni chimici, aglomerarea particolelor coloidale :i respecti1 separarea lor
ulterioar prin decantare, 6lotaie cu aer dizol1at, 6iltrare. ?n a6ar de eliminarea
coloizilor :i reducerea urbiditii din apele de supra6a, prin coagulare se reduc
parial culoarea, gustul, mirosul, respecti1 coninutul de microorganisme.
;rocesul de coagulare'6loculare are loc %n trei etape:
-. ,eutralizarea sarcinilor electrice prin adaosul de ageni de coagulare.
+. ?n aceast etap a procesului de coagulare'6loculare se realizeaz premiza
-70-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
%mbuntirii posibilitilor de aglomerare sub agitare intens, %ntr'un timp
6oarte scurt 330s'-min4.
3. Rormarea micro6locoanelor prin aglomerarea particulelor lipsite de sarcina lor
iniial aglomerarea se 6ace %nt7i %n micro6locoane :i apoi %n 6locoane
1oluminoase, separabile prin decantare, se nume:te 6loculare. Dup modul %n
care se realizeaz aglomerarea particulelor, 6locularea este de dou tipuri:
'6loculare pericinetic, aceast 6az %ncepe imediat dup terminarea agitrii
rapide :i se produce numai pentru particule mai mici de -
m
"
'6loculare ortocinetic, care conduce la 6ormarea de micro6locoane :i se produce
%n pracic datorit unui gradient de 1itez produs prin curgerea lichidului sau prin
agitare mecanic. Aceasta 6az se realizeaz prin agitare lent timp de -'30
min. Gi are ca rezultat 6ormarea de 6locoane mari, dense :i u:or sedimentabile.
3. Separarea 6locoanelor prin sedimente, 6iltrare sau 6lotaie cu aer diCol1at.
Sedimentarea sau 6lotaia cu aer dizol1at se pot realiza %n acela:i utila< %n care s'
a 6cut 6locularea sau %n utila<e separate.
;entru instalaiile de coagulare clasice se realizeaz dimensionarea
urmtoarelor repere:
o staia de preparare :i dozare a reacti1ilor"
o camera de amestec"
o camera de reacie.
Staia de preparare :i dozare a reacti1ilor cuprinde spaiile necesare
pentru %nmagazinarea reacti1ilor, pentru pregtirea acestora %n 6orma %n care se
administreaz :i pentru dozare. Dozele de reacti1i se stabilesc pe baza testelor
de laborator care se e6actueaz zilnic, prin metoda Z<ar testP. ;entru pre'
dimensionarea acestor staii se pot admit dozele orientati1e de ( )
2 4
3
A/ SO
indicate %n tabelul urmtor:
-71-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
&ompoziia medie a sus'
pensiilor %n ap, %n mg!=
Doza ( )
2 4
3
A/ SO ,
%n mg!=
-00 +'3
+00 30'$
$00 $0'20
200 $'*0
L00 'L0
-000 20'H0
,ecesitatea alcalinitii apei pentru a contracara scderea p/'ului datorit
introducerii agenilor de coagulare se stabile:te cu 6ormula:
( ) ( ) 0, 05 2 , 0, 05 50 1 2 10 35 /
' * ' '
D D A 9 D D m / + +
unde:
'
D
=doza de ( )
2
C& O(
, respecti1
2 3
N& CO
sau N&O( necesar, %n mg!="
*
D
=doza de coagulant, %n mg!="
Solide %n suspensie: &
iss
= $0 mg!=,
*
D
=0mg ( )
2 4
3
A/ SO
!=
A=alcalinitatea natural a apei, ca duritate temporar, %n grade germane"
0=-0mg!l pentru ( )
2
C& O(
" -L,3mg!l pentru
2 3
N& CO
" -$,3 pentru N&O( "
Dac
'
D
W0, atunci nu este necesar adugarea de soluii alcaline.
o =a stabilirea dimensiunilor depozitelor :i a duratei de stocare a reacti1ilor sunt
considerate urmtoarele aspecte:
o posibilitile locale de apro1izionare cu reacti1i,
o consumul zilnic de reacti1i.
?n general, trebuie s se asigure %n depozite cantitatea de reacti1i
corespunztoare consumului pentru 30 de zile.
Dozarea reacti1ilor se poate realiza:
o uscat, introducerea agentului de coagulare sub 6orm de pulbere prin
dozatoare cu :nec, disc.
o %n soluie, cu doz constant sau cu doz 1ariabil, prin dozatoare cu plutitor ,
dozatoare cu pompe, dozatoare cu ori6icii calibrare.
-72-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Dozarea ( )
2 4
3
A/ SO
se poate 6ace direct %n cazul soluiilor de apro#imati1
+0M, sau printr'o soluie intermediar, cu o concentraie de '-0M, care se
prepar %n bazine al cror 1olum se determin ast6el:
3
3
0, 35 50
2, 4 2, 4 98, 36
5 7 1, 22 10
$ D
V V V m
7 2


1
]

,
?n care:
Q=debitul apei, %n
3
/ m * "
D=doza de coagulant, %n g!
3
m "
n=numrul de preparri, %n +$h, 33'24"am ales n="
c=concentraia soluiei 3'-0M4"am ales c=*M"
b=densitatea soluiei de concentraie utilizat, -,++
3
10

3
/ 2m .
Camerele de amestec.
Amestecul apei brute cu reacti1ii, se opate realiza prin procedee
mecanicce sau hidraulice, dup cum s[a prezentat anterior.
Cnalimea camerelor de amestec.
?n camerele de amestec cu :icane, alegerea elementelor constructi1e se
6ace in7nd cont cont de urmtorii 6actori:
o 1iteza
1
' a apei la ie:irea din bazin se consider %ntre 0,$'0,2 m!s, ast6el %nc7t
s se asigure o curgere lini:tit a apei spre camerele de reacie, am ales
1
'
=0,m!s. ?n spaiile %nguste dintre :icane, 1iteza apei se consider 0,L m!s,
ast6el %nc7t s se asigure un regim turbulent,
o limea <gheabului, l, la plecarea apei se alege, l@2m, am ales l=2m.
o %nllimea primei trepte de amestecare
0
( este dat de relaia:
0 0 0
1
0, 35
0,117
0, 5 6
$
( ( ( m
' /


,
?n care:
Q=
3
,
0, 35 /
." m0!
$ m *
1
'
=0, m!s"
-73-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
l=2m.
;ierderile de sarcin ( %n deschiderile
1
.......
7
/ /
ale pereilor %n :ican
sunt date de 6ormula:
2 2
2
1, 5
2, 3 0, 2637
2 2 9, 81
'
( ( ( m



,
Nnde:

=coe6icient a17nd 1aloarea +'+, pentru %nclinarea la $D a :icanelor, am ales

=+,3"
2
'
= 1iteza apei %n ori6icii, -, m!s"
g=acceleraia gra1itaional, g=H,L-
2
/ m * .
Deschiderile pereilor %n :ican se calculeaz cu relaia:
( ) ( )
2 0
0, 35
0,1625
! 1.5 0,117 5 0, 2637
7 7 7
$
/ / / m
' ( 7

+ +
n=numrul de preparri, %n +$h. 33'24"am ales n= %n +$h,
2
'
=1iteza apei %n ori6icii"
2
'
=-. m!s,
0
(
= %nllimea primei trepte de amestecare,
0
(
=0.-02m,
( =pierderile de sarcin, ( =0.+23*m.
Camerele de reacie
&amerele de reacie %n care se realizeaz 6locularea sunt dimensionate
pentru a permite 6ormarea 6locoanelor %ntr'un inter1al de timp de '30 min, dup
amestecarea reacti1ilor %n apa brut :i sunt adaptate tipului de decantor la care
sunt utilizate.
?n bazinele de reacie trebuie s se asigure 1iteze su6icient de mari pentru
a menine 6locoanele %n suspensie, dar %ntre anumite limite, pentru a nu contribui
la dezagregarea acestora 3 respecti1 0, m!s la intrare :i 0,+'0,0- m!s la ie:ire.
Volumul camerei de reacie este dat de relaia:
-74-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
3
0.35 7200 2520 V $ ) V V m 1
]
"
unde: Q > debit de calcul, Q=0.3 Em
3
!sI,
t > timpul de staionare a apei %n bazinul de reacie, t=*+00 EsI.
;roiectarea decantoarelor suspensionale %n care se realizeaz combinat
procesul de coagulare' 6loculare :i sedimentare consider calcularea sau
adoptarea urmtoarelor elemente:
Rorma bazinului,
.impul de staionare,
Bncadrarea hidraulic,
5iteza apei %n camera de amestec, reacie :i %n zona de sedimentare,
Aaportul de recirculare al nmolului,
&oncentraia nmolului,
5olumul concentratorului de nmol. Eproiect .(9I.
64 retinerea solidelor in suspensie
&
SSi
= 30mg!l
&
SS6
= *$,L-3mg!l
Q
c
= 0,$ m
3
!s =-$$0 m
3
!h
Aeinerea= Q
c
3&
SSi
> &
SS6
4!-000
1440 (350 74,813) / 1000 396, 27
/.(.1 =ecantor primar
Sunt bazine deschise %n care se separ substanele insolubile mai mici de
0,+ mm. &are se prezint sub 6orm de particule 6loculente, precum :i substane
u:oare care plutesc la supra6aa apei.
?n 6uncie de gradul necesar de epurare a apelor uzate, procesul de
decantoare poate 6i 6olosit, 6ie %n scopul prelucrrii preliminare a acestora
%naintea epurrii lor %n treapta biologic, 6ie ca procedeu de epurare 6inal.
Dup direcia de deplasare a apei uzate %n decantoare, acestea se %mpart
%n dou grupe:
-75-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
'decantoare orizontale" %n decantoarele orizontale apele uzate circul
aproape orizontal"
'decantoare 1erticale" %n decantoarele 1erticale apa circul de <os %n sus.
Aandamentul sedimentrii particoleleor 6loculente depinde de numero:i
6actori, dintre ace:tia cei mai importanti, pot 6i considerai, timpul de decantare,
%ncrcarea supr6icial sau 1iteza de sedimentare :i accesul sau e1acuarea c7t
mai uni6orm a apei din decantor.
=a decantoare o deosebit semni6icaie este timpul de decantare. Durata
de decantare, con6orm S.AS $-2+!-'LH P&analizri. Decantoare primareP, se
recomand de minimum -, ore corespunztor debitului de calcul.
?n ceea ce pri1e:te 1iteza de sedimentare sau de ridicare la supra6a a
materiilor %n suspensie , e#primat global, prin %ncrcarea super6icial sau
hidraulic, %n
3
m !
2
m Uh. &on6orm S.AS $-2+!-'LH, mrimea acestei %ncrcri de
supra6a, 1ariaz %n 6uncie de concentra:ia iniial meteriilor %n suspensie din
apa uzat :i de e6iciena decantoarelor %n ceea ce pri1e:te eliminarea
suspensiilor con6orm tabelului .-.

.abelul .- %ncrcarea super6cial 31iteza de sedimentare4 la decantoarele
primare.
96iciena reducerii
suspensiilor %n
decantor 3M4
?ncrcarea super6icial, %n
3
m
!
2
m
Uh, pentru concentraiile:
3
200 / m !m
3
200 300 / m !m
3
300 / m !m
$0'$ +,3 +,* 3
$'0 -,L +,3 +,2
0' -,+ -, -,H
'20 0,* -,- -,
?n scopul mririi e6icienei de reducere a suspensiilor %n decantorul primar,
%n a6ar de decantorul primar, %n a6ar de cre:terea duratei de decantare se mai
6olosesc urmtoarele soluii tehnologice:
-76-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
'adugarea unor substane %n suspensie care sedimenteaz u:or, %n spe
nmolul acti1 din deantorul secundar, care %ndepline:te rolul de ad<u1ant :i de
biocoagulator"
'aerarea preliminar a apelor uzate care contribuie la 6ormarea 6locoanelor,
separatorul de grsimi care 6uncioneaz prin 6lotare contribuie la preaerarea
apelor"
'pentru apele uzate industriale se recomand tratarea preliminar cu
coagulani chimici care contribuie la cre:terea dimensiunilor aglomerrilor.
96iciena decantrii primare asupra reducerii materiilor organice e#primat
%n &() , este de +0'+M EDima F.'-HHLI.
;entru proiectarea decantoarelor sunt necesare studii pri1itoare la 1iteza
de sedimentare sau de ridicare la supra6a a materiilor %n suspensie, e#primat
global, prin %ncrcarea super6icial sau hidraulic. &on6orm S.AS $-2+'-!LH,
mrimea acestei %ncrcri de supra6a, 1ariaz %n 6uncie de concentraia iniial
a materiilor %n suspensie din apa uzat :i de e6iciena decantoarelor %n ceea ce
pri1e:te eliminarea suspensiilor.
Cncrcarea super#icial
6m
%
-m
(
h8
Ad+ncimi medii ale decantorului 6m8
+ +, 3
- + +, 3
-,$ -,2 -,L +,+
-,* -,+ -,$ -,*
Dimensionarea tehnologic const %n stabilirea numrului :i dimensiunilor
geometrice ale decantoarelor %n con6ormitate cu pre1ederile S.AS $-2+!LH.
a4 Debit de calcul:
3
,max
3
,max
0, 4 /
2 2 0, 45 0, 9 /
2 ." 2
' 4r&r ' '
$ $ $ m *
$ $ $ $ m *


Se adopt un grad de epurare pentru solide %n suspensie de
55%
**
GE
:i
-77-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
pentru &()

de
5
40%
C-O
GE
.
b4 Determinarea 1itezei de sedimentare 31
s
4, se 6ace %n 6uncie de e6iciena
sedimentrii, care se urmre:te :i de concentraia iniial a suspensiilor. ?n cazul
acesta se adopt 1
s
:
1
s
= -, m!h.=0,000$-22 m!s
c4 Se calculeaz %ncrcarea hidraulic:
' ' '
0
0, 4
1, 5 0, 0006249 /
960,15
2
* * *
$
' ' ' m *
A

unde a = coe6icient ce ine seama de regimul de curgere :i Q9, a = -,.
a4 5iteza de circulaie a apei prin decantor:
1
a
= -0 mm!s = 0,0- m!s
b4 .impul de staionare %n decantor:
1, 5 2, 5 2 7200 .
* * *
) 5 ) 5 ) *
c4 Se calculeaz 1olumul spaiului de decantare:
3
0, 4 7200 2880
* 2 * * *
V $ ) V V m
d4 Se calculeaz ariile trans1ersale :i orizontale
2
0 0 0
0, 4
960,15
0, 0004166
2
*
$
A A A m
'

2
0, 4
40
0, 01
2
)r )r )r
&
$
A A A m
'

e4 Se calculeaz lungimea decantorului
0, 01 7200 72
& *
L ' ) L L m
64 Se calculeaz %nlimea total a decantorului:
! , *
( ( ( ( + +
/
s
=%nlimea de siguran a decantorului primar, 0,+ c 0,2 m" se adopt,/
s
=0,m"
/
d
=%nlimea depunerilor %n decantorul primar, 0,+ c 0,2 m" se adopt 0,$"
, * *
( ' )
,
( 0,000$-22*+00
,
( +,HHm
/=0,[+,HH[0,$

/=3,LH m
-78-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
g4 Se calculeaz limea decantorului
0
960,15
13, 335
72
A
- - - m
L

Dac limea decantorului primar este mai mare dec7t 1alorile
standardizate 33'4 m se recurge la compartimentarea bazinelor de sedimentare.
Se adopt limea unui compartiment b
-
= 3, m :i se calculeaz:
n=
1
-
6

n=
13, 335
3, 5

nd$
h4 Se calculeaz 1olumul total de nmol depus
3
100 55 100
0, 4 350 133, 91
100 1150 100 95
7:m4/ ** 7:m4/ 7:m4/
**
) 2 " ) )
m
GE
V $ C V V m
P


unde:
e
n
= densitatea nmolului, e
n
= --00 c -+00 Vg!m
3
. Se adopt e
n
= --0 Vg!m
3
"
; = umiditatea nmolului, ; = H M"
**
GE
gradul de epurare,
55%"
**
GE
**
"
C
concentraia iniiala a solidelor %n suspensie,
350 /
**
"
C m /

/.% Calculul utilaAelor din cadrul treptei biologice de epurare 6bazin cu
nmol activ$ decantor secundar8
/.%.& =imensionarea B)A
Bazin cu nmol activ
9purarea biologic cu nmol acti1 a apelor uzate %n bazinele de aerare
constituie, %n prezent procedeul cel mai utilizat %n staiile de epurare. A1anta<ul
acestuia este, realizarea unei e6iciene de epurare mai ridicate, at7t iarna c7t :i
1ara, sunt lipsite de mirosul neplcut :i de prezena mu:telor, supra6eele
speci6ice constituite sunt mai reduse, permite o mai u:oar adaptare a procesului
tehnologic din staia de epurare la modi6icri de durat ale caracteristicilor apelor
-79-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
uzate. Farele incon1enient al acestui procedeu este de ordin energetic deoarece
necesit un consum speci6ic de energie mai ridicat, aceast energie 6iind
absorbit de utila<ele care 6urnizeaz o#igenul necesar proceselor aerobe.
Din punct de 1edere constructi1, un bazin cu namol acti1 se prezint sub
6orma unui bazin rectangular din beton armat, unde epurarea biologic are loc %n
prezena unui amestec de nmol acti1 :i ap uzat EDima F.'-HHLI.
;roiectarea tehnologic a unui bazin de egalizare implic calcularea
1olumului cumulati1 al unui bazin de egalizare" 6uncie de acest 1olum se alege
un bazin a crui dimensiuni trebuie s corespund urmtoarelor speci6icaii:
?nlimea unui bazin de egalizare are 3 componente:
h
u
= %nlimea util, h
u
1ariaz %ntre -,L > +m. se adopt h
u
= -,H m"
h
d
= %nlimea depunerilor, h
d
= 0,+ > 0,$ m. Se adopt h
d
= 0,3 ml
h
s
= %nlimea de siguran, h
s
= 0,+ > 0,$ m. Se adopt h
s
= 0,3 m.
/=hu[hd[hs

/=-,H[0,3[0,3

/=+,m
5ariaiile de debite :i de concentraii ce apar ca urmare a procesului
tehnologic pro1oac dereglri %n 6uncionarea staiei de epurare, de aceea se
impune un bazin de egalizare a debitelor respecti1e. (azinul de egalizare a
debitelor este de 6orm cilindric :i se urmre:te determinarea diametrului :i
%nlimii. Se calculeaz 1olumul bazinului de egalizare in7nd seama de:
Se calculeaz 1olumul cumulati1 pentru 6iecare inter1al orar"
Se reprezint gra6ic 1ariaia 1olumului cumulati1 %n timp"3cronograme4
Se reprezint curba debitului mediu"
Se calculeaz 1olumul bazinului de egalizare"
Se traseaz tangenta de la punctul de ma#im sau de minim a curbei
debitelor realizate, distana pe ordonat a acestei trepte reprezint 1olumul
bazinului calculat.
5olumul bazinului de egalizare este 3+00 m
3
.3con6orm interpretrii
cronogramei4
-80-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Aezult ca diametrul D al bazinului de egalizare este -+,2* m adic se
%ncadreaz %n 1alorile -0'+0 recomandate.
Bpotezele considerate %n proiect pentru treapta biologic sunt:
-. bazinul de nmol acti1 este asimilat cu un bazin cu amestecare per6ect
%n care se consider c %n orice punct din bazin concentraia substratului c7t :i a
nmolului acti1 este egal cu cea de la ie:irea din bazin"
+. epurarea biologic se realizeaz %n ansamblul 6ormat din bazinul de
nmol acti1 :i decantorul secundar"
3. procesul biologic de degradare a materiei organice care are loc numai %n
bazinul de nmol acti1, %n decantorul secundar se realizeaz separarea
6locoanelor biologice de apa epurat :i recircularea unei pri a nmolului acti1 %n
bazinul de nmol acti1"
$. %n decantorul secundar, nmolul acti1 trebuie meninut %n stare proaspt
prin e1acuarea e#cesului :i recircularea unei pri de nmol acti1 %n bazinul de
nmol acti1 %n con6ormitate cu raportul de recirculare"
. principalele caracteristici ale nmolului acti1 ce sunt a1ute %n 1edere %n
proiect %n treapta biologic, sunt:
# indicele 1olumetric a nmolului B
5,
"
# %ncrcarea organic a nmolului B
),
"
# materiile totale %n suspensie F.S.
-. &oncentraia materiei organice e#primate %n &()

ce intr %n treapta
biologic

5
C-O
C
-2+,$ mg!l
+. Debitul de calcul al instalaiei de epurare biologic:
3
.max
0, 4 /
2 ."
$ $ m *
3. 96iciena epurrii biologice :
' global:
-81-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
( ) ( )
( )
5 5
5
162, 45 24, 368
100 100 85%
162, 45
C-O C-O
"6 #6
6 6 6
C-O
"6
C C
GE GE GE
C


?n general, bazinele cu nmol acti1 permit reducerea coninutului de &()

la 1alori mai mici de + mg!=, con6orm ,.;A 00-!+00, asigur7nd un grad de


epurare cuprins %ntre L > H M.
$. ?ncrcarea organic a bazinului cu nmol acti1 3B
)(
4
Aeprezint cantitatea de &()

din in6luent care poate 6i %ndeprtat %ntr'


un metru cub de bazin de aerare. Datele din literatur o6er posibilitatea calculrii
B
)(
%n trei 1ariante:
a4 Runcie de Q9, de coninutul de materii %n suspensie :i de timpul de aerare:
( )
5
1 7 1 0, 85 2, 711
"6
O- O- O-
C-O
I 9 GE I I
V
,
3
5
/ +C-O m ."
0 = coe6icient de depinde de temperatur dup cum urmeaz:
t = -0 > +0 D& f 0 = "
t = +0 > 30 D& f 0 = 2"
t = 30 > $0 D& f 0 = *.
b4 Runcie numai de gradul de epurare:
;entru Q9 = LH M f B
)(
= -,22 Vg &()

!m
3
Uzi
;entru Q9 = H$ M f B
)(
= -,+$ Vg &()

!m
3
Uzi
c4 ?n con6ormitate cu de6iniia lui Bmho66:
;entru Q9 = 20 > L0 M f B
)(
= 3,2 Vg &()

!m
3
Uzi
;entru Q9 = L > H0 M f B
)(
= -,L Vg &()

!m
3
Uzi
. Se calculeaz %ncrcarea organic a nmolului acti1 3B
),
4
-82-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
a4
( )
%
2, 711
0, 9
3
2 C-O
"6 O-
ON ON ON
N N
$ C
I
I I I
V C C

&
,
= concentraia nmolului acti1"
&
,
= +, > $ Vg!m
3
, &
,
=3 Vg!m
3
,
Bndicele 1olumetric al nmolului 3B
5,
4
B
5,
reprezint 1olumul unui gram de nmol de materie total %n
suspensie dup 30 minute de sedimentare.
B
5,
= 0 > -0 cm
3
!g %n cazul %n care nmolul acti1 acioneaz %n condiii
ce asigur o e6icien corespunztoare procesului biologic de reinere a &()

.
B
5,
X +00 cm
3
!g %n cazul %n care nmolul acti1 se consider c este
Zbolna1P.
Bndicele de %ncrcare organic:
5ariaz %n 6uncie de caracteristicile nmolului acti1
&oninutul %n materii totale solide 3F.S4
2. Se calculeaz 1olumul bazinului de aerare:
( ) ( )
5 5
3
3
0, 4 162, 45 0, 4 86400 10 162, 45
24, 07 2079, 36
3 0, 9 3 0, 9
2 C-O 2 C-O
"6 "6
O- N ON
$ C $ C
V V V m
I C I





*. Se calculeaz debitul de nmol acti1 recirculat 3Q
A
4:
3
/ 100 42,857 0, 4 / 100 0,17 /
R 2 R R
$ r $ $ $ m *
r = coe6icient de recirculare.
3
100 % 100% 42, 857%
10 3
N
R N
C
r r r
C C


&
A
= concentraia nmolului acti1 recirculat
Se 1a adopta &
A
= -0 Vg!m
3
Se 1a 1eri6ica corespondena raportului de recirculare %n con6ormitate cu
datele din literatur.
L. .impul de aerare
-83-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Se consider c 1aloarea ma#im ce poate 6i recirculat este asigurat
de o 1aloare r
ma#
= 0,*.
;entru aceast 1aloare se calculeaz:
max
0, 7 0, 4 0, 28
r 2 r r
$ r $ $ $
3
/ m *
max max max
2079, 36
1,8
0, 4 0, 28
r& r& r&
2 r
V
) ) ) 5
$ $

+ +

Se 1or 1eri6ica datele cu cele e#istente %n literatur.
H. Se calculeaz debitul de nmol %n e#ces
0,23 0,23
85
1, 2 1, 2 0, 9 5637,14 5612, 2
100 100
N 0320* ON S- N 0320* N 0320*
GE
$ I L $ $ Vg!z
i 3relaia /uncVer4
=
S(
= cantitatea de &()

pentru apa uzat ce urmeaz a 6i prelucrat
biologic, e#primat %n Vg!zi
2079, 36 2, 711 5637,14 /
S- O- S- S-
L V I L L + ."
-0. Se calculeaz necesarul de o#igen 3&
)
4 necesar respiraiei endogene :i %n
procesul de nitri6icare.
&
o
reprezint necesarul de o#igen pentru respiraia substratului :i a
respiraiei endogene a microorganismelor, iar %n cazul %n care sunt luate %n
considerare procesele de nitri6icare, se adaug :i necesarul de o#igen %n
nitri6icare.
a. &alculul necesarului de o#igen se 6ace pentru un proces de epurare 6r
nitri6icare:
0, 5 0,85 64, 98 0,15 72, 2 299,1
O N )4) O O
C & GE 2 6 C C C + +
a = coe6icient corespunztor utilizrii substratului de ctre microorganisme
pentru apele uzate or:ene:ti.
a = 0, Vg )
+
! Vg &()

c = coe6icient care de6ine:te cantitatea total de materie organic adus


de apa uzat in6luent.
( )
5
0, 4 162, 45 64, 98
2 C-O
"6
2 $ C 2 2
-84-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
b = reprezint o#igenul consumat de ctre microorganismele din nmolul
acti1 a6late %n (,A, %n timp de o zi.
b = 0,- > 0,-* Vg )
+
!Vg &()

Uzi. Se adopt 1aloare de 0,- Vg )


+
!Vg
&()

&
, tot
= cantitatea total de nmol acti1 din (,A, e#primat prin 6raciunea
1olatil
5 5 5
64, 98
72, 2
0, 9
N )4) N )4) N )4)
ON
2
C + C-O C + C-O C + C-O
I

--. &apacitatea de o#igenare 3&)4. Aeprezint cantitatea de )
+
ce trebuie
introdus prin di6erite sisteme de aerare.
10
1 760 1 11, 35 760
30, 4368 0,83 54, 5816
0, 9 7, 4 1, 75 785
S
O
O
SA - T
C
9
CO C CO CO
C C 9 ;


Vg!zi
&
)
= necesarul de o#igen pentru consumarea materiei organice de ctre
microorganisme"
a = raportul de e6icien al trans6erului de o#igen %n apa epurat a unui sistem de
o#igenare"
a = 0,H"
S
O
C
= concentraia o#igenului la saturaie %n condiii standard 6uncie de
temperatur"
S
O
C
= --,3 mg )
+
!l"
&
SA
= concentraia la saturaie a o#igenului %n amestec de ap uzat :i nmol la
temperatura de lucru"
&
SA
= *,$ mg )
+
!l"
&
(
= concentraia e6ecti1 a o#igenului %n amestecul de ap uzat :i nmol acti1"
&
(
= -, > + mg )
+
!l" se adopt 1aloarea -,* mg )
+
!l
0
-0
:i 0
.
= coe6icieni de trans6er ai o#igenului %n ap pentru t = -0 D& :i respecti1
t = +0 D&"
Aadicalul raportului este 0,L3.
-85-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
p = presiunea barometric calculat ca o medie a 1alorilor zilnice %n ora:ul %n
care se e6ectueaz epurarea apelor uzate" 1ariaz %ntre *L0 :i *L mm /g
p = *L mm/g.
-+. Sisteme de aerare pneumatic
Se 6olosesc dispoziti1e pneumatice de dispersie a aerului generat de
compresoare sau turbosu6lante. Dispersarea se poate 6ace cu: bule 6ine 3d W 0,3
mm4, cu bule mi<locii 3d = 0,3 > 3 mm4 :i cu bule mari 3d X 3 mm4. Se alege
aerarea 6in. Se utilizeaz sisteme de distribuie cu plci poroase.
Se calculeaz capacitatea de o#igenare orar:
' ' '
2
54, 5816
2, 2742 /
24
CO
CO CO CO +O 5


d =- zi=+$h"
Se calculeaz debitul de aer necesar:
' 3 3
3
10 2, 2742 10
63,1722 /
9 4
&0r &0r &0r
*; "m0r*"0
CO
$ $ $ m 5
CO (



/
imersie
= ad7ncimea de imersie a sistemului de distribuie a aerului.
/
imersie
= $ m.
&)
sp
= capacitatea speci6ic de o#igenare a sistemului de insu6lare a
aerului.
&)
sp
= L > -0 g )
+
!m
3
aerUm. Se alege 1aloarea de H )
+
!m
3
aerUm
Se calculeaz supra6aa plcilor poroase 3A
p
4
;oziionarea distribuitorului de aer se realizeaz la %nlimea de imersie pe
toat supra6aa bazinului de aerare.
2
63,1722
1, 0528
60
&0r
; ; ;
&0r
$
A A A m
"

i
aer
= intensitatea aerrii"
i
aer
= - m
3
!m
+
Umin = 20 m
3
!m
+
Uh.
Se calculeaz energia brut a sistemului de aerare:
-86-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
2
4 5, 5 22 /
6 "m0r*"0 S 6 6
E ( E E E < 5 m
9
S
= consumul speci6ic de energie" se adopt
9
S
= , gUh!m
3
.
=imensionarea bazinului cu nmol activ
Se recomand /
bazin
= 3 > m., /
bazin
=$m
?nlimea total a bazinului 1a 6i:
4 0, 7 4, 7
)4) "m0r*"0 * )4) )4)
( ( ( ( ( m + +
/
s
= 0, > 0,L m.
=imea bazinului:
( ) 1 1, 5 1, 25 4, 7 5, 95
)4)
- ( - - m
=ungimea bazinului:
( ) 8 18 12 5, 95 71, 4 L - L L m
Determinarea numrului de compartimente necesar:
1
V 7 V
1 1 1
5, 95 4, 7 71, 4 1996, 701
)4)
V - ( L V V m
1682,8117
0, 8
1 1996, 701
V
7 7 7
V

/.%.( =ecantorul secundar
Decantoarele secundare sunt o parte component deosebit de important
a treptei de epurare biologic :i au scopul de a reine nmolul, materiile solide %n
suspensie, separabile prin decantare 3membrana biologic sau 6locoanele de
nmol acti1, e1acuate o dat cu apa uzat din 6iltrele biologice, respecti1 din
bazinele cu nmol acti14.
,molul din decantoarele secundare are urmtoarele caracteristici:
'este puternic 6loculat"
'are un coninut mare de ap"
'este u:or"
'intr repede %n descompunere.
-87-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Dac nmolul rm7ne un timp mai %ndelungat %n decantoarele secundare,
bulele mici de azot care se 6ormeaz prin procesul chimic de reducere, %l aduc la
supra6a :i ast6el, nu mai poate 6i e1acuat.
?n comparaie cu 6iltrele biologice, unde e1acuarea nmolului este necesar
s se 6ac %ntr'un mod mai mult sau mai puin contunuu, la bazinele cu nmol
acti1 aceast operaie trebuie s se 6ac, %n mod obligatoriu, continuu, pentru a
asigura cantitatea :i calitatea corespunztoare de nmol %n bazine, aspect de
care depinde e6ieciena epurrii.
&ele mai recomandate sunt decantoarele 1erticale" la staiile mari de
epurare se recurge la decantoare radiale sau longitudionale. Din punct de 1edere
constructi1, decantoarele secundare sunt asemntoare cu cele primare.
=ecantorul secundar radial
;articularitatea regimului de 6uncionare a decantoarelor radiale const %n
aceea c 1iteza de circulaie a apelor 1ariaz de la o 1aloare ma#im %n centrul
decantorului p7n la o 1aloare minim %n dreptul <gheabului peri6eric colector.
Din punct de 1edere constructi1, decantoarele radiale se prezint sub
6orma unor bazine de beton armat a17nd 6orma circular %n plan, %n care apa
uzat intr prin conducte 3intrarea pe la partea in6erioar4 sau prin canale
3intrarea pe la partea superioar4.
-. Debit de calcul :i de 1eri6icare
.max
3
0, 4 /
2 ."
2
$ $
$ m *

f Q
DSc
= Q
c
[Q
A
= 0,$[0,++*f Q
DSc
=0,2+* Em
3
!sI" Q
DSc
=
+.3$H,*+ m
3
!h"
.max
3
0, 45 /
' 4r
'
$ $
$ m *

f Q
DS1
= Q
1
[Q
A=
= 0,$[0,++*f Q
DS1
=0,*0+* Em
3
!sI"
Q
DSc
= +.+H,*+ m
3
!h".
+. Stabilirea %ncrcrii super6iciale %n bazinul de decantare secundar.
-88-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
' 2
2209, 32
1841,1
1, 2
DS2
*2 , ,
,
$
' A A m
A

' ' ' 3 2
2259, 72
1, 22 /
1841,1
DS'
*' *' *'
,
$
' ' ' m m 5
A

A
u
= supra6aa util a decantorului radial din care s'a sczut supra6aa de
sub <gheabul apei decantate.
?n general, datele din literatur stabilite pentru %ncrcarea super6icial %n
decantorul secundar au o 1aloare mai mic sau egal cu -,H m
3
!m
+
Uh pentru
1alori ale B
5,
W -00 ml!g.
?n general
5 m m '
*2

2 3 '
/ 2 , 1
3. Se calculeaz %ncrcarea super6icial a decantorului secundar cu
materii solide.
( ) ( )
2
3 0, 361 0, 2527
0, 001 /
1841,1
N 2 R
SS SS SS
,
C $ $
I I I + m ."
A
+ +

$. Se determin timpul de decantare
t
d
= 3, c $ h"
t
d
= $ h.
. Se calculeaz %nlimea util :i 1olumul decantorului
'
4 1, 2 4, 8
, ! *2 , ,
( ) ' ( ( m
3
4 2209, 32 8837, 28
! DS2
V ) $ V V m
2. Se calculeaz 1olumul de nmol
100 0,85 100
142, 5 2209, 32 4865, 52
100 1100 100 95
!
DS
, ** DS2 , ,
7
GE
V C $ V V
;


m
3
!zi
Q9
DS
= gradul de epurarea a decantorului secundar, Q9
DS
= LM
e
n
= densitatea nmolului, --00c -+00 Vg! m
3
p= umiditatea nmolului, p= HM
&
SSi
= concentraia la intrarea %n treapta biologic a materiilor solide
-89-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
*. Aeinerea solidelor %n decantorul secundar
&
SSi
= L*,23*mg!l
&
SS6
= -*,+*mg!l
Q
DSc
= -2-0,+Lm
3
!h
Aeinerea = Q
DSc
3&
SSi
>&
SS6
4!-000=
2209, 32 (142, 5 21, 375) / 1000 27, 78
Vg!zi
/.1 Tratarea nmolurilor
Scopul tratrii nmolurilor este mineralizarea materiilor organice din
acestea, pentru a obine, ast6el, at7t reducerea 1olumului, respecti1 posibilitatea
de tratare mai u:oar a acestora, precum :i cantiti importante de gaz metan,
6olosit %n principal la ne1oile staiei de epurare. ,molurile 6ermentate sunt
aproape lipsite de miros :i pot 6i 6olosite ca atare sau %n di6erite scopuri, dup ce
sunt tratate
.
/.1.& Caracteristicile !i debitele nmolurilor
,molurile pro1in din decantarea primar :i secundar a apelor uzate, iar
caracteristicile lor 6izice, chimice, biologice :i bacteriologice depind, %n mare
msur, de pro1eniena lor.
Dintre caracteristicile 6izice, culoarea :i mirosul sunt primele care
6urnizeaz in6ormaii asupra nmolului. ,molurile proaspete din apele uzate
or:ene:ti au culoarea cenu:iu deschis :i sunt aproape,lipsite de miros.
,molurile care au 6ermentat complet au culoarea cenu:iu deschis :i miros de
gudron.
!miditatea sau con"inutul de a#$ al nmolului se determin prin stabilirea
pierderii %n greutate, ca urmare a e1aporrii %n etu1 3la -0D&4, p7n la uscarea
complet :i se e#prim %n procente. De cele mai multe ori, %n loc de umiditate se
ia %n considerare coninutul de materii solide totale 3%n suspensie :i dizol1ate4 ale
nmolului.
-90-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
=a 6iltrele biologice secundare, nmolul din decantoarele secundare
reprezint -, dm
3
!loc, zi :i are o umiditate de H*,M" dup 6ermentarea
nmolului pro1enit din amestecul din decantoarele primare :i secundare,
cantitatea lui este de 0 2- dm
3
!loc, zi si umiditatea H0M.
%reutatea s#ecific$ sau volumetric$ a nmolurilor, & 7 ,1ariaz, %n 6uncie
de pro1eniena lor, %ntre -,00+ :i -,--L t6!m
3
" nmolurile din decantoarele
primare, amestecate cu cele din decantoarele secundare au greutatea speci6ic :
e 7! = -,00$c-,0-0 t6!m
3
, iar nmolurile %n e#ces au greutatea speci6ic: e 70 =
-,00- t6!m
3
.
'ensitatea nmolurilor 1ariaz %ntre -,0c-,3 g6!cm
3
. ?n ceea ce pri1e:te
varia"ia volumului nmolului, ca urmare a schimbrii de umiditate, respecti1 a
coninutului de materii solide totale, se admite, %n general, c, negli<7nd
schimbrile %n greutatea speci6ic, proporia 6a de 1olumul iniial este egal cu
raportul dintre procentele de materii solide totale iniiale :i dup schimbarea
1olumului.
De e#emplu, dac un nmol a a1ut umiditatea de HM, respecti1 M
materii solide totale :i un 1olum de -00 m
3
, iar prin 6ermentare a a<uns s aib
H0M umiditate :i -0M materii solide totale, 1olumul su, dup 6ermentare, este
de 3!-04 # -00 = 0 m
3
.
&ele de mai sus se pot e#prima cu relaia:
5
2
=
[ ]
3
2
1
1
100
100
m
;
;
V

,
(n care) 5
1
:i 5
2
sunt 1olumele de nmol"
p
1
:i p
+
- umiditile corespunztoare ale nmolurilor, EMI.
*iltrabilitatea sau ca#acitatea de filtrare 3de a pierde apa4 a nmolurilor se
determin, %n mod sumar, prin obser1area timpului necesar nmolului pentru a
-91-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
de1eni consistent sau s prezinte o serie de crpturi, c7nd a 6ost %ntins, pentru
uscare, %n aer liber, pe o plat6orm de nisip sau pe h7rtie de 6iltru. ;e baza
obser1aiilor se poate stabili, cu apro#imaie, dac nmolul cercetat:
' este proaspt 6ermentat sau splat"
' conine substane chimice, adugate pentru mrirea 6iltrabilitii"
' se poate deshidrata %n 6iltre etc.
;entru a determina, cu precizie, 6iltrabilitatea nmolurilor, laboratoarele
staiilor de epurare mai mari 6olosesc aparate speciale 3ma<oritatea 6iind dotate
cu a:a'numitele p7lnii (iichner4. &u a<utorul acestora se determin doi parametri
6oarte importani pentru capacitatea de 6iltrare a nmolurilor:' rezistena speci6ic
la 6iltrare, r"
'coe6icientul de compresibilitate, s.
+uterea caloric$ a nmolurilor depinde de:
h pro1eniena lor"
h caracteristicile apelor uzate din care pro1in"
h cantitatea de materii solide totale organice, uscate, numite :i materii 1olatile
etc.
Nn nmol pro1enit din decantoarele primare conine circa *0M materii
solide organice totale, uscate, are o putere caloric de $.300 Vcal!Vg6 materii
solide organice totale, uscate" dup 6ermentare, c7nd coninutul acestor materii
scade la circa $0M, puterea caloric se reduce corespunztor, la circa +.-0
Vcal!Vg6 materii solide organice totale, uscate. ;entru nmolurile pro1enite %n
urma 6olosirii de coagulani, pentru decantarea materiilor %n suspensie, puterea
caloric trebuie redus %n 6uncie de cantitatea de coagulant, care e#ist %n
nmol.
Dintre caracteristicile c,imice, o semni6icaie deosebit o are #--ul
nmolului care intr sau iese de la 6ermentare sau cel din timpul 6ermentrii, el
6iind, %n acela:i timp, :i u:or de determinat" p/'ul nmolului trebuie s 6ie
permanent %n <ur de *,0" 1alori mai mari de L, :i mai mici de 2,0 indic o
-92-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
%nrutire a 6ermentaiei 6iind deci necesare msuri pentru redresarea
procesului.
.ateriile solide totale, uscate, %n greutate, reprezint o caracteristic
important a nmolurilor, care se determin prin uscarea nmolului %n etu1e, la
-0D&, dup care se c7ntre:te reziduul.
Fateriile solide totale pot 6i minerale :i organice 31olatile4. ,molurile
brute, pro1enite din decantoarele primare, la 6el ca :i apa brut, conine 20'*0M
materii organice :i 30'$0M materii minerale" dup 6ermentare, procentele se
in1erseaz: cantitatea de materii organice coboar la $0'$M, iar cea mineral
urc la 20'2M.
?n mod con1enional, 6ermentabilitatea nmolurilor se msoar prin studie'
rea, %n laborator, a 6ermentrii unui amestec din nmolul ce urmeaz a 6i analizat
3dou pri4 :i nmol bine 6ermentat 3o parte4, nmoluri caracterizate prin
coninutul %n materii organice. &ondiiile de 6ermentare a nmolurilor sunt de6inite
de:
' cantitatea :i calitatea gazului rezultat %n timpul 6ermentrii 3la o bun 6ermentare
se obin 30M bio#id de carbon :i *0M metan4"
' raportul dintre materiile organice :i minerale 3la o bun 6ermentare raportul este
de circa +!34"
' cantitatea de acizi 1olatili 3%n medie 00 mg6!dm
3
4 etc.
Substanele 6ertilizante au o deosebit importan pentru 1alori6icarea
nmolului 6ermentat %n agricultur, la care coninutul de 6os6or :i azot se gse:te
%n cantiti su6iciente" %n general, potasiul este insu6icient.
&oninutul de substane to#ice, grsimi :i detergeni, care %mpiedic
6ermentarea, trebuie s se stabileasc prin analize chimice mai detaliate.
Determinarea chimic ce stabile:te coninutul de gaze este deosebit de
important.
/aracteristicile bioloice 0i bacterioloice ale nmolurilor indic mersul
6ermentrii acestora. Ast6el:
-93-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
' bacteria metanului a<ut la 6ormarea metanului :i la distrugerea parial a
bacteriilor patogene"
' bacteriile de nitri6icare dezintegreaz o#igenul legat de azotul din nitrii :i nitrai,
contribuind ast6el la realizarea 6ermentrii anaerobe etc.
/.1.(. <ermentarea nmolurilor
Nneori, %nainte de 6ermentare, pentru a mic:ora 1olumul de nmol,
respecti1 1olumul bazinului de 6ermentare a nmolului, se procedeaz la
%ngro:area nmolului %n a:a'numitele %ngro:toare sau concentratoare de
nmol .;entru dep:irea perioadei de 6ermentare acid, a nmolului, %n care
reducerea materiilor organice :i producia de gaz sunt nesemni6icati1e, se poate
inter1eni numai prin metode arti6iciale. Rermentarea metanic poate 6i atins %ntr'
un timp scurt de la %nceperea procesului 3$0'20 de zile4, dac %n bazinele de
6ermentare se introduce, la %nceput, nmol 6ermetat, pro1enit de la o alt
instalaie 3circa -'+0 dm
3
!loc4, iar nmolul ne6ermentat se introduce numai %n
limite %n care p/'ul de 6ermentare se menine %n <urul 1alorii *,0" %n locul
nmolului 6ermentat se pot introduce 6runze uscate. ?n aceste condiii, tratarea
nmolului se nume:te inocularea sau ns$m1n"area n$molului.
Dup amorsarea 6ermentrii, 1iteza de 6ermentare sau 1iteza
descompunerii anaerobe este mai slab precizat, %n comparaie cu cea a
descompunerii aerobe a materiilor organice. Fenionm c 1iteza descompunerii
anaerobe este mult mai mic dec7t a celei aerobe.
Dintre numero:ii 6actori care in6lueneaz procesul de 6ermentare menio'
nm, %n primul r7nd, temperatura. Aceasta, la r7ndul ei, in6lueneaz timpul de
6ermentare :i cantitatea de gaz. iin7nd seama de temperatura de 6ermentare a
nmolului, se deosebesc trei zone de 6ermentare:
h zona temperaturilor %nalte 30'20D&4, %n care acioneaz organismele termofile2
h zona temperaturilor moderate 330'3D&4, %n care acioneaz organismele
mezofile2
-94-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
h zona temperaturilor <oase 3sub -D&4, %n care acioneaz organismele criofile.
?ntotdeauna, %n staiile de epurare, 6ermentarea nmolurilor se realizeaz
%n zona temperaturilor moderate.
.emperatura optim de lucru, %n zona mezo6il, este de 30j3D&, scop %n
care, nmolul este %nclzit %n bazinele de 6ermentare.
?n decantoarele cu eta< sau %n 6osele septice se realizeaz o 6ermentare %n
zona temperaturilor <oase, deoarece acestea nu sunt %nclzite.
(nc$lzirea, inocularea :i amestecul n$molului sunt 6actori care acioneaz
%n paralel cu timpul 6ermentrii nmolului. ;entru a dep:i %ntr'un timp c7t mai
scurt perioada de 6ermentare acid, cei trei 6actori trebuie sa acioneze %n acela:i
timp Scopul principal al amestecului este acela de a pune %n contact :i a
uni6ormiza materialul din bazinul de 6ermentare, respecti1 nmolul nou introdus
cu cel care este %n curs de 6ermentare. %n lipsa amestecului, nmolul mai 1echi,
care sedimenteaz mai u:or, rm7ne %n permanen pe radierul bazinului, %n timp
ce nmolul proaspt, de deasupra, lipsit de bacterii anaerobe, 6ermenteaz
destul de greu. ) dat cu amestecul se produce at7t uni6ormizarea temperaturii
de 6ermentare, c7t :i distrugerea spumei, care se 6ormeaz la supra6aa
nmolului din bazin.
=a anumite perioade, dup ce 6ermentarea nmolului a atins un regim
normal de lucru, nmolul 6ermentat trebuie e1acuat din bazin, timp %n care se
e1acueaz si o mic parte din nmolul proaspt" tehnicile de e#ploatare sunt
%ns %n msur s reduc la minimum partea de nmol proaspt e1acuat.
Deran<area 6ermentrii poale aprea numai %n condiii speciale, date de prezena
unor substane to#ice 3%n cantiti mari4, a detergenilor etc. Dac detectarea
acestora nu s'a 6cut la timp, bazinul de 6ermentare trebuie golit :i amorsarea,
reluat.
;rodusele 6inale ale 6ermentrii nmolului sunt:
' materiile solide totale"
' apa de nmol, inclusi1 materiile solide coloidale"
' gaze.
-95-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
;rocesul de 6ermentare a nmolului se consider terminat c7nd:
' s'a obinut H0M din producia de gaz teoretic"
' nmolul :i'a pierdut o bun parte din ap, este stabil :i are un miros aproape
imperceptibil.
?n cele mai multe cazuri, construciile pentru 6ermentarea nmolului sunt
sub 6orma unor bazine %nchise 3din beton armat4, a:ezate parial sub ni1elul
solului, pentru a menine cldura necesar unei bune 6ermentri" bazinele
deschise sunt mai rar 6olosite.

/.1.%. 5azul de nmol
Qazul de nmol este produsul cel mai important al 6ermentrii nmolului.
Ntilizarea lui %n staia de epurare conduce la satis6acerea, aproape %n
totalitate, a energiei necesare epurrii.
Elutrierea n$molului are sco#ul de a nde#$rta din n$molul fermentat,
coloizii 0i #articulele fin dis#ersate, ceea ce conduce la sc$derea rezisten"ei
s#ecifice la filtrare, res#ectiv la o eficien"$ mai mare a filtr$rii n$molului. De
asemenea, prin elutriere se mic:oreaz alcalinitatea nmolului, necesar %n
special c7nd se pre1ede 6olosirea de coagulani pentru condiionarea nmolului
3cazul 1acuum6iltrelor4.?n acest caz, elutrierea conduce la reducerea cantitii
de coagulant. ?n timpul 6ermentrii nmolului, ca o consecin a 6ormrii de
amoniac, acizi organici :i bicarbonai, se constat cre:terea alcalinitii.
;rocedeele de elutriere a nmolului sunt:
' %ntr'o singur treapt, respecti1 un singur bazin, unde are loc :i sedimentarea
nmolului, procesul 6iind intermitent"
' %n dou sau mai multe trepte, respecti1 mai multe bazine, 6olosindu'se ap
curat, pentru splare, %n 6iecare treapt"
-96-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
' %n contracurent, proces continuu de splare, %n care apa circul %n contracurent
cu nmolul, apa proaspt de splare introduc7ndu'se %n cea de'a doua treapt,
de unde se scoate :i nmolul elutriat.
&a ap de splare se utilizeaz ap uzat, epurat biologic, ap de r7u,
de reea etc.
Apa de splare, %mpreun cu nmolul, se amestec %ntr'o camer de
amestec, pre1zut cu amestector mecanic, timp de +0 ' H0 s" amestecul
trebuie s 6ie su6icient de puternic, pentru a ine %n suspensie nmolul, e1it7nd %n
acela:i timp distrugerea 6locoanelor naturale, care se 6ormeaz. Nn amestec bun
se poate realiza :i %n timpul pomprii apei :i a nmolului spre bazinele de
elutriere.
Rorma %n plan a bazinelor de elutriere este circular sau ptrat, 6iind
asemntoare cu %ngro:toarele de nmol, a17nd de cele mai multe ori :i bare
metalice 1erticale. ;entru e1itarea aglomerrilor de nmol, care dep:esc mai
mult de <umtate din %nlimea bazinului, este necesar ca e1acuarea nmolului
elutriat s se 6ac cu regularitate.
?n 6uncie de natura nmolului, de alcalinitatea sa :i a agentului de
elutriere, precum :i de metoda de elutriere se 1a stabili cantitatea de ap de
splare.
Dimensiunile bazinelor de elutriere depind de numero:i 6actori. Ast6el,
tratarea prin elutriere a nmolului primar 6ermentat necesit bazine mai mici
dec7t cele 6olosite, de e#emplu pentru nmolurile primare 6ermentate %n amestec
cu nmoluri 6ermentate %n e#ces. ,molurile cu procente mici de materii solide
totale, organice, au densitatea iniial mai mare dec7t cele cu procente mari :i,
de aceea, elutrierea este mai di6icil.?n comparaie cu celelale metode, cele mai
mici cantiti de ap de splare, sunt necesare 6olosind metoda %n contracurent.
Fodul de e#ploatare, continuu sau intermitent, in6lueneaz de asemenea
dimensiunile bazinelor de elutriere.
-97-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
?ncrcarea ma#im a unui bazin de elutriere trebuie s rm7n sub 3+
m
3
!m
2
:i zi, iar timpul de staionare a apei %n bazin este de circa $ ore :i nu
trebuie s coboare sub 3 ore.
Coagularea sau condi"ionarea c,imic$ a n$molului are dre#t sco#
modificarea structurii n$molului, aceasta conduc1nd la mic0orarea rezisten"ei
s#ecifice la filtrare 0i u0urarea sarcinii de des,idratare a n$molului n filtrele
#res$ sau cu vacuum.
;entru condiionarea chimic a nmolului se utilizeaz, %n general,
coagulani similari celor 6olosii pentru apele uzate, adic sruri de aluminiu
3sul6at de aluminiu, clorur de aluminiu4, sruri de 6ier 3sul6at 6eros, sul6at de 6ier
clorurat, clorur 6eric4 :.a. Ace:ti electrolii se utilizeaz singuri sau asociai cu
1ar. Aezultate bune s'au obinut :i cu polielectrolii organici anionici :i cationici.
Dozele de coagulant se stabilesc pentru 6iecare tip de.nmol, prin
cercetri de laborator. &ercetri e6ectuate asupra di6eritelor tipuri de nmoluri au
artat c dozele de coagulant depind, %n principal, de pro1eniena :i
caracteristicile chimice ale nmolurilor :i c acestea 1ariaz %ntre - ' -0M
3procente %n greutate, 6a de materiile solide totale, uscate, din nmol4.
Dozele optime de coagulant pentru nmoluri, la 6el ca :i pentru apele
uzate, se determin %n laborator :i, uneori, cu a<utorul di6eritelor 6ormule,
recomandate de literatura de specialitate.
;olielectroliii organici, cationici sau ionici, produc la doze mici, o 6loculare
rapid a nmolurilor, turtele de nmol, rezultate %n urma 6iltrrii acestuia, a17nd
umiditatea mai mic dec7t %n cazul 6olosirii coagulanilor chimici. ?n prezent,
ace:tia au deza1anta<ul unui pre de cost ridicat.
/.1.1. Cndeprtarea !i valori#icarea nmolurilor
,molurile rezultate %n urma deshidratrii sunt %ndeprtate din staia de
epurare, put7nd 6i depozitate %n gropi 36oste cariere de crmid sau nisip4, %n
depresiuni, %n mare sau pot 6i rsp7ndite pe terenurile agricole, pentru 6ertilizarea
-98-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
acestora. ?n Farea (ritanie, %n ora:e mari 3Fanchester, Qlasgok, =i1erpool4, n'
molul deshidratat se e1acueaz %n mare, la - ' +0 Vm de coast, 6r a
pre<udicia 1iaa ac1atic.
De:i 1aloarea ca %ngr:m7nt necesar solului este destul de mic,
%ntrebuinarea nmolului %n agricultur este practicat %n numeroase ocazii.
Azotul, 6os6orul sub 6orm de acid 6os6oric 3;
2
)5 4 :i potasiul sub 6orm
de o#id de potasiu 30
+
04 au aciuni 6ertilizatoare asupra solului" nmolul mai
conine, %n plus, :i o bun parte din substanele organice iniiale. Azotul a<ut,%n
special, la dez1oltarea 6runzelor :i a tulpinei, 6os6orul ' la 6ormarea rdcinilor, iar
potasiul ' la producerea de cloro6il. /umusul 6ormat de substanele organice
mre:te capacitatea solului de a reine apa, de a rezista la eroziune :i de a
constitui un substrat pentru bacterii.
5aloarea 6ertilizatoare a nmolului depinde, %n mare msur, de stadiul de
tratare, respecti1 de pro1eniena lui. ,molul ne6ermentat conine organisme
patogene :i, din acest punct de 1edere trebuie luate msuri de protecie sanitar
la manipularea :i 6olosirea lui" %ns, are 1aloare 6ertilizatoare mai mare dec7t
nmolul 6ermentat 3de e#emplu, nmolul 6ermentat conine $0 ' 0M mai puin
azot dec7t nmolul proaspt4. Dup rsp7ndirea nmolului 3at7t 6ermentat, c7t :i
proaspt4 pe terenurile agricole, acestea trebuie arate, 6olosirea lor 6iind interzis
pentru plante ale cror rdcini, 6runze etc. se consum %n stare proaspt. Din
punct de 1edere sanitar, nmolurile deshidratate prin tratare termic sau o#idare
umed sunt mai puin periculoase.
Rolosirea compostrii nmolului 6ermentat sau ne6ermentat conduce la
obinerea unui produs de calitate superioar, din punct de 1edere 6ertilizator,
adug7ndu'se, e1entual, :i producia de metan. =a compostarea nmolului
trebuie s se adauge materii uscate, care 6a1orizeaz trecerea aerului prin
straturile de compost, %n acest sens se 6olose:te, de obicei, un amestec de 0,
m
3
nmol :i * Vg6 turb. ) compostare mult mai bun se realizeaz
-99-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
amestec7nd nmolul cu gunoi mena<er, ast6el %nc7t, umiditatea amestecului s 6ie
de $0 ' 0M. Qunoiul asigur amestecului o proporie 6a1orabil de carbon :i
azot, de circa -:-, 6urniz7nd carbonul care lipse:te nmolului.
?n mod natural, compostarea nmolului se realizeaz %n grmezi'depozite,
%n care temperatura se ridic, spontan, la *0D&.l%n timpul 6ermentrii, coninutul
de ap scade, iar germenii sunt distru:i.
Nneori, se pre6er compostarea arti6icial, realizat %ntr'un tambur stabilizator,
%n care nmolul este inut timp de o zi, la temperatura de -+0D&. Faterialul
rezultat este mrunit :i a:ezat %n grmezi de -, m %nlime, de unde, dup
c7te1a zile de 6ermentare anaerob, poate 6i 6olosit ca %ngr:m7nt.
,molul mai poate 6i 1alori6icat pentru producerea de proteine 3sub 6orma
unor turte de nmol cu -0M umiditate, 6olosite pentru hrana psrilor :i a altor
animale4, 6abricarea dro<diei 6ura<ere, producerea 1itaminei (-+, producerea de
brichete pentru %nclzire etc EBanculescu ).!+00-I.
-100-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Capitolul ;I
Construcii !i instalaii prevzute n cadrul staiei de epurare
2.& Construcii !i instalaii pentru coagularea suspensiilor din ap
;rocesul de coagulare aa suspensiilor din ap cuprinde trei operaii
distincte:
'prepararea :i dozarea"
'amestecul"
'reacia propriu'zis.
?n prima etap a procesului de coagulare 'prepararea :i dozarea
coagulanilor' coagulani sunt 6urnizai sub 6orm lichid sau solid. Nneori, 6iind
li1rai sub 6orm de bulgri sau plci, este necesar trans6ormarea lor %n stare
lichid sau solid. ?n acest scop se 6olosesc 1ase, butoaie, con6ecionate din
materiale rezistente la coroziune, %n care prepar soluii de coagulant cu
concentraii cunoscute. Dozarea coagulanilor, care are ca scop trimiterea unor
cantiti bine dozate de coagulant %n apa uzat, se poate 6ace pe cale:
'uscat, 6olosind aparate de dozare"
'umed, 6olosind pompe dozatoare.
?n 6uncie de debitul apei uzate :i cantitatea de suspensii, at7t aparatele
de dozare, c7t :i pompele dozatoare posed dispoziti1e de dozare.
.ransportul coagulanilor, de la magazie p7n la instalaiile de dozare se
poate 6ace:
manual, pentru cantiti mici"
-101-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
mecanic, pentru cantiti mari 6olosind:
'benzi transportoare sau tubuuri pneumatice, pentreu coagulani %n pubele
sau granule"
'conducte, care trebuie sa 6ie rezistente la coroziune.
Amestecarea coagulantului cu apa uzat se realizeaz %n bazine de
amestec care au scopul de a dispersa, c7t mai uni6orm, coagulantul sau soluia
de coagulant %n apa uzat, pentru obinerea unei omoginiti c7t mai bune.
(azinele pentru amestec sunt de mai multe tipuri:
# cu amestec gra1itaional, %n care mi:carea apei se 6ace printr'o serie de
perei %nclinai sau perpendiculari pe direcia de curgere a apei"
# cu amestec pneumatic, %n care aerul sub presiune este rsp7ndit pe
radierul bazinuli, prin tuburi gurite sau plci poroase"
' cu amestec mecanic, %n care amestecul este realizat de agitatoare
mecanice cu palete.
Aeacia sau 6locularea, realizat %n bazine de reacie, are scopul de a
6orma 6locoane, care aglomereaz substanele 6ine :i coloidale, acestea se
depun %n decantoare.
Rlocularea se poate realiza %n bazine:
# de tip gra1itaional, sub 6orma unor camere cu perei %n :ican,
perpendiculari pe direcia de curgere a apei, cu mi:carea apei pe 1ertical
sau pe orizontal"
# de tip pneumatic, care se 6olosesc pentru amesteul apei, palete cu a#
1ertical sau orizontal. De obicei dispoziti1ul de amestec este pre1zut cu
reductor, pentru a putea regla 1iteza, %n 6uncie de calitatea apei"
' de tip pneumatic, care 6olosesc distribuia aerului, plci poroase sau tuburi
gurite, a:ezate pe radierul bazinului, de obicei l7ng un perete al bazinului,
pentru a produce un curent %n spiral EBanculescu ).!+00-I.
-102-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
&onstruciile :i instalaiile %n care se realizeaz procesele biochimice de
epurare biologic alctuiesc treapta secundar a staiei de epurare, a17nd drept
scop 6inal, reinerea materiilor solide dizol1ate :i %n special a celor organice
3biodegradabile4. ,molul produs %n treapta biologic este reinut prin decantare,
%n decantoarele secundare. ?n aceasta treapt de epurare sunt necesare unele
construcii :i instalaiile de deser1ire 3instalaii pentru producerea :i introducerea
arti6icial a aerului,staii de pompare :i conducte pentru transportul :i distribuia
nmolului acti1e4.
?n condiiile 6uncionrii normale a treptei de epurare primare :i secundare,
e6iciena acestora e#primat prin gradul de epurare realizat %n ceea ce pri1este
materiile organice :i a materiilor %n suspensie separabile prin decantare, poate 6i
apreciat la *'H+M.
2.( Construcii !i instalaii pentru tratarea nmolurilor
&onstruciile a6erente 6ermentrii anaerobe a nmolului se pot di6erenia
din mai multe puncte de 1edere. Ast6el, dup poziia spaiului de 6ermentare 6a
de apa uzat, deosebim:
'comune cu ap uzat:' 6ose septice,
' decantoare cu eta<,
' iazuri de nmol"
'separate de ap uzat:' rezer1oare,
' bazine de 6ermentare.
=ecantoare cu etaA %ndeplinesc rolul de decantoare a apei 3eta<ul
superior4 :i de 6ermentare a nmolurilor 3eta<ul in6erior4, ambele 6unciuni 6iind
des6:urate %ntr'un bazin de beton armat cu 6orma %n plan circular sau
dreptunghiular. Sunt bazine din beton armat de 6orm cilindric sau
paralelipipedic, 6olosite 6rec1ent la decantarea primar a debitelor mici :i mi<locii
-103-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
e1acuate din localiti sau a:ezri izolate care nu dep:esc +0000 locuitori sau
-0000
3
/ m ." .
?n aceste bazine, la partea superioar re loc procesul de decantare a apei
printr'un <gheab care 6uncioneaz dup principiul unui decantor orizontal,
longitudinal, iar la partea in6erioar, %n digestor, are loc 6ermentarea anaerob la
temperatura mediului ambiant, a nmolurilor sedimentate %n decantor. ,molul
din decantor a<unge %n digestor prin intermediul unei deschizturi longitudionale
cu limea sub 0,+m, ce se pre1d la partea in6erioar a <gheabului decantor.
Iazuri de nmol$ numite :i lagune se amplaseaz %n depresiuni naturale
unde ad7ncimea este mai mare de +m, ast6el %nc7t s se creeze c7t mai mult
spaiu pentru nmol. ?n aceste iazuri se introduce nmolul pentru 6ermentare,
deshid schimb este 6rec1ent aplicat pentru deshidratarea lor natural. =a
proiectarea acestor iazuri se recomand o %ncrcare de +0Vg materii solide din
nmolul proaspt la -
3
m de lagun.
Bazine de #ermentare a nmolului sunt construcii din pm7nt sau din
beton armat %n care se produce 6ermentarea %n aer liber a nmolului. .ehnologic,
aceste bazine pot 6unciona ca o unitate independent de 6ermentare a
nmolurilor, 6ie ca treapta a doua a metantancurilor cu dou trepte.
Dimensionarea acestor bazine are %n 1edere prescripiile de la
decantoarele cu eta<, recomand7ndu'se urmtoarele capaciti speci6ice de
6ermentare: -0
3
/ !m /42 pentru nmolurile primare :i ++0
3
/ !m /42 pentru
nmolurile primare :i cele secundare EDima F.!-HHLI.
-104-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Capitolul ;II
>#icienta instalatiei de epurare
din punct de vedere tehnico"economic
&ostul apei epurate se calculeaza cu 6ormula:

3
A
C /0" m
$

Nnde:
A=cheltuieli anuale de e#ploatare
Q=cantitatea totala de apa epurata intr'un an, in m
3
A=a[b[c[d[e[6[g[h'5
a=cotele de amortisment ale statiei de epurare
b=costul energiei electrice necesare pentru pompare
c=costul combustibililor si energiei calorice consumate la 6ermentare,
deshidratare, dezghetare si incalzit
d=costul reacti1ilor 6olositi pentru epurare, dezin6ectie si deshidratare
e=costul apei potabile si de incendiu sau alte 6olosinte
6=cheltuieli de transporturi tehnologice
g=retributii si alte drepturi banesti ale personalului
-105-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
h=cheltuieli generale de e#ploatare administrati1e indirecte legate de e#ploatare
tehnica
5=1enituri rezultate din 1alori6icarea produselor
Q=Q
zi med.
U+$U32U3200=0,3U+$U32U3200=--03*200
Se estimeaza ca A=+*0$+-+00
&=+$, lei!m
3
Capitolul ;III
Tehnica securitii$ de protecie
!i igiena muncii
3.& 9egislaia !i protecia muncii
?n ara noastr protecia muncii constituie o problem de stat,acti1itatea de
protecie a muncii 6c7nd obiectul unor legi speciale,norme :i normati1e,iar
cunoa:terea :i aplicarea lor constituie o sarcin obligatorie pentru toi oamenii
muncii.
=egea nr.!-H2 precizeaz c acti1itatea de protecie a muncii 6ace parte
integrat din procesul de munc,responsabilitatea realizrii depline a msurilor
de pre1enire a accidentelor cz7nd %n sarcina conductorului procesului de
munc,%ncep7nd cu :e6ii de echip :i termin7nd cu directorii generali, 6iecare la
ni1elul locului su de munc.=egea nr.!-H2 prin completrile din -H2H cuprinde
:i un nou capitol Pin6raciuniP %n care sunt stabilite sanciunile,cu pri1aiuni de
libertate,atunci c7nd a a1ut loc o in6raciune,chiar :i %n cazul %n care nu s'a
produs cu accidente de munc.
=egea nr.3+!-H2L pri1ind stabilirea :i sancionarea contra1eniilor
precizeaz: contra1enia este 6apta s17r:it cu 1ino1ie care reprezint un
pericol social mai redus dec7t in6raciunea :i este pre1zut :i sancionat ca
atare prin legi,decrete sau acte normati1e.
-106-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
,ormele departamentale de tehnic a securitii muncii :i normele de
igien muncii dez1olt :i adapteaz la speci6icul acti1itii 6iecrui departament
toate pre1ederile cuprinse %n normele republicane.Finisterele sunt obligate ca pe
baza normelor republicane s elaboreze norme proprii,indi6erent c le cuprind
%ntr'o singur norm departamental sau %n mai multe,pe speci6ic de acti1iti.
3.( 'rotecia muncii la e7ecutarea lucrrilor de terasament
=ucrrile de terasament a6erente reelei de canalizare necesit un 1olum
mare de munc pentru e#ecutarea lor,de aceea trebuie 6olosite,c7t mai
mult,mi<loacele mecanizate. 9#ecutarea spturilor deschise se pot 6ace
manual,mecanic,cu e#plozi1i sau combinat.Accidentele care se pot produce %n
timpul lucrrilor de spaturi se datoreaz necunoa:terii caracteristicilor
pm7nturilor,precum :i nerespectrii normelor de tehnica securitii muncii
speci6ice 6iecrei lucrri.
3.(.& Spturi e7ecutate manual
;rincipala cauz a accidentelor la spturile e#ecutate manual const %n
surparea malurilor pro1ocate de:
' e#ecutarea spturilor cu talazuri a17nd %nclinri mai mari 6a de unghiul
talazului natural, adic talazuri insu6icient de stabile"
' spri<inirea insu6icient a pereilor spturii"
' incrcarea malurilor :anurilor cu pm7nt, materiale sau utila<e,6r respectarea
limitelor precise"
' neluarea msurilor de %ndeprtare a apelor de supra6a din zon sau a apelor
subterane.
Accidentele se mai pot produce :i din urmtoarele cauze:
' nesemnalizarea sau ne%ngrdirea spturilor"
' ne6olosirea echipamentului de protecie"
-107-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
' lo1irea cablurilor electrice, a conductelor de gaze, de ap sub presiune,
conducte de termo6icare.
3.(.(. Spturi e7ecutate mecanizat
;e marginea albiilor r7urilor,pe marginea spturilor sau gropilor este
interzis a se lucra cu utila<e de e#ca1aii,iar mi<loacele de transport trebuie s
circule la o distan de cel puin - m de la marginea talazului.
?n timpul 6uncionrii utila<elor nu sunt admise e6ectuarea de lucrri
au#iliare %n raza de aciune a acestuia :i mai ales %n abata<. Accesul muncitorilor
deasupra 6rontului de lucru %n limitele talazului natural este, de asemenea,
interzis.
&7nd se lucreaz %n terenuri necoezi1e cu un 6ront de lucru %nalt,
conductorul tehnic :i e#ca1atoristul 1or urmri, %n mod continuu starea
abata<ului.
=ucrul simultan, %n dou trepte, a dou e#ca1atoare situate unul %n dreptul
altuia este permis numai dac distana pe orizontal dintre e#ca1atoare este de
cel puin +0 m.
=a descrcarea pm7ntului e#ca1at din cupa utila<ului direct %n auto1ehicul
se 1a urmrii ca mi<locul de transport s 6ie ast6el a:ezat %nc7t cupa s se
apropie din spate sau din partea lateral a caroseriei :i nu dinspre partea din
6a. .recerea cupei peste cabina auto1ehiculului este interzis. 5ehicolul se
%ncarc %n mod simetric 6a de a#a orizontal. ?n timpul %ncrcrii
autobasculantelor nu este permis staionarea persoanelor %n ma:in, sub sau
l7ng e#ca1ator, precum :i rm7nerea :o6erului %n cabin.
=a e#ecuia spturilor subterane prin metoda scutului, lucrrile se 1or
e#ecuta numai %n limita 1izierii scutului. Futarea scutului la o distan mai mare
dec7t limea unui inel este interzis, dac nu s'au 6i#at %n prealabil bolarii care
6ormeaz inelul cm:uirii galariei.
3.%. suri de prim aAutor n cazuri de into7icare cu gaze to7ice
-108-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
;rima msur care trebuie luat %n caz de accident to#ic, const %n
%ndeprtarea into#icatului de zona prime<dioas :i transportarea lui %ntr'un loc
lini:tit :i cu aer curat. Accidentatul 1a 6i transportat apoi obligatoriu %n stare
culcat 6olosind o targ, o sc7ndur sau pe brae spre postul de prim'a<utor
e#istent %n apropiere. Aici trebuie a:ezat pe un pat sau pe o banc %ns cu
trunchiul ridicat :i spri<init. Dac %ns accidentatul le:in, el trebuie imediat %ntins
compllet, cu capul <os. A<utorul principal ce trebuie dat de urgen unui bolna1
care se as6iiaz este administrarea de o#igen.
Acordarea primului a<utor unui accidentat se recomand a 6i realizat de
ctre un personal instruit, cunsctor al semnelor into#icaiei acute, al to#icitii
substanelor cu care muncitorul a 1enit %n contact :i mai ales cunsctor al
mi<loacelor de a<utoare.
Se prezint succint proprietile principalelor gaze to#ice :i msurile de
prim'a<utor ce trebuie acordate de urgen.
(io#idul de carbon.Qaz 6r culoare :i miros, %n concentraii 6oarte mari
este %neptor. 9ste mai greu dec7t aerul :i acolo unde se produce %n cantitate
mare 3se dega< din apele uzate sau din procesele de 6ermentaie a substanelor
organice4, tinde s se adune %n prile <oase 3:anuri,gropi4.
(io#idul de carbon are o aciune puternic asupra sistemului ner1os :i %n
special asupra centrilor care conduc respira%a.?n into#icaia acuta bolna1ul
prezint senzaia de zpu:eal, dureri de cap, ameeal, apoi pierderea
cuno:tinei. ;rimul a<utor const %n scoaterea accidentatului la aer curat :i
a:ezarea lui %n stare culcat cu capul %n <os nespri<init.
)#idul de carbon.Qaz 6r culoare :i 6r miros,puin mai u:or dec7t
aerul. Se dega< din procesele de o#idare, 6r aer, a materiilor organice.
)#idul de carbon are proprietatea de a se acumula %n s7nge, ceea ce
pro1oac into#icaii. )#idul de carbon, 6iind complet lipsit de miros,a<unge %n
organism prin plm7ni %n care ptrunde odat cu aerul aspirat. Accidentatul
into#icat de o#id de carbon prezint dureri de cap, uneori cu z17cnituri, ameeli,
-109-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
oboseal, greuri, ne1oie de somn, bti de inim. Dac into#icaia este :i mai
acut, omul le:in brusc, iar pe piele pot aprea pete ro:ii.
Nn accidentat a<uns %n starea aceasta trebuie supus imediat msurilor de
sal1are 3scoaterea din atmos6era cu o#id de carbon4 administrarea de o#igen :i
transportarea la spital.
Fetanul.Qaz incolor, 6r miros, mai u:or dec7t aerul, u:or in6lamabil,
e#plozi1. ;ro1ine din procesele de 6ermentaie a substanelor organice. ;ericolul
de into#icare cu metan este mai rar deoarece 6iind mai u:or dec7t aerul se
gse:te permanent %n partea superioar a incintelor de lucru.
Aolul metanolului, ca surs de into#icare, nu este mare %n comparaie cu
pericolul de e#plozie pe care %l prezint acest gaz.
91itarea acumulrii de gaz metan se realizeaz printr'o 1entilaie bun a
spaiilor respecti1e.
?n cazul unei as6i#ieri cu gaz metan, accidentatul 1a 6i scos imediat din
atmos6era 1iciat, iar dac respiraia este oprit, 1a 6i supus respiraiei arti6iciale
care nu 1a 6i oprit dec7t la apariia semnelor de re1enire a respiraiei normale
sau a semnelor de rigiditate cada1eric.
Fsurile de prim'a<utor indicate mai sus nu sunt limitati1e, ele urm7nd a 6i
completate :i adaptate :i la alte tipuri de substane to#ice care ar putea 6i
coninute %n apele uzate ce se e1acueaz prin instalaiile de canalizare EDima
F.!-HLHI.
-110-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
Capitolul ID
$i%li&g'a(i)
*)g+l),+ -., ./0+'a')a a0)l&' +1at) m+ni,i0al)2, /3.
4ima -. .5anali16'i#v&l. 72 Lit&g'a(ia 897, 7a:i, 1989"
4ima -. .5anali16'i#v&l. 772,.Lit&g'a(ia 897, 7a:i, 1998"
4ima -. .;'&i),ta')a ta<iil&' 3) )0+'a')#=n3'+ma'2, Lit&g'a(ia 897, 7a:i, 1981"
9+3&) >. ?., @tan,+ A., Bitan C., !&'&%a 4., ;)t'),+ @., 7%6n),+ 7., ;&0&vi,i L.
$6,6&an+ A., -&i) A., 5D't)a @..C)n&m)n) 3) t'an()' :i +tilaE) =n in3+t'ia
,Fimi,62, /3. >&ta0'int, 7a:i, 1990"
-a,&v)an+ -, 9)&3&i+ 5., 4+,a GF. ./0+'a')a avanat6 a a0)l&' +1at)
,&n<inDn3 ,&m0+:i &'gani,i n)%i&3)g'a3a%ili2, /3. GF. Aa,Fi, 7a:i, 1997"
7an,+l),+ H., 7&n),+ GF., >a,&vi<)an+ >. ./0+'a')a a0)l&' +1at)2, /3.
-at'ix'&m, $+,+'):ti, 2001"
Axint) @., 9)&3&i+ 5., $alaanian 7., 5&E&,a'+ 7. ./,&l&gi) :i 0'&t),<ia
m)3i+l+i2/3. /,&1&n), 7a:i, 2003"
5Dn3)a#-+nt)an B., 5Dn3)a#-+nt)an B.,2/0+'a')a a0)l&' +1at)2/3. H,a'0'int,
$+,+'):ti, 2001.
-111-
UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
TRATAREA SI EPURAREA APELOR REZIDUALE
-112-