COLEGIUL ECONOMIC COLEGIUL ECONOMIC VIILOR,

oseaua Viilor 38, Bucureti

Tel : 021 316 0973

PROIECT
PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENE PROFESIANALA

TEMA
REFLECTAREA VENITURILOR IN CONTABILITATEA
SC CONFEX SRL

2017
 CUPRINS

Argument.......................................................................................................................3
1.PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE CONFEX SRL ..............................6
1.1. Localizarea firmei...................................................................................................6
1.2. Scurt istoric............................................................................................................6
1.3. Forma juridica de constituire................................................................................7
1.4. Conducerea si personalul firmei...........................................................................7
1.5. Oferta societatii.......................................................................................................8
1.6. Principalii clienti si furnizori..................................................................................9
2. VENITURILE..............................................................................................................10
2.1, Importanta veniturilor...........................................................................................10
2.2 Clasificarea veniturilor..........................................................................................10
2.3. Evaluarea veniturilor............................................................................................11
2.4. Documente specifice inregistrarii veniturilor....................................................13
2.5. Conturi specifice inregistrarii veniturilor...........................................................14
3. STUDIU DE CAZ.......................................................................................................17
4. CONCLUZII...............................................................................................................20
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................21
ANEXE

2
 Argument

Insemnrile contabile au fost generate de dezvoltarera schimburilor comerciale, a

raporturilor de pe piat ca rezultat al diviziunii sociale a muncii.
Contabilitatea este o tiint economic important care face parte din categoria stiintelor
economice fundamentale alturi de management, statistic, prognoz etc.
Luca Paciolo afirma: S se aeze in ordine frumoas toate afacerile incat repede s se poat
avea cunotint de fiecare din ele.
Contabilitatea studiaz latura valoric a activitii economice, avnd un rol deosebit in
viat economic i social, ea urmarete modul de gestionare al resurselor economice i asigur
controlul activitatii economice la diferite nivele de organizare.
Pe msur ce economia unei tri devine tot mai complex, sfera de actiune a contabilit ii
se extinde la nivel macroeconomic. Apare astfel contabilitatea national care, reprezint un nivel
de inregistrare i analiza structural-global a ansamblului economic al unei tari. Unele dintre
cele mai importante sarcini ale contabilitii sunt s furnizeze date necesare programelor de
activitate economic, asigurarea urmaririi i controlului valoric al activittii defaurate, prin
inregistrarea cronologic a operatiilor economico-financiare privind nevoile proprii ale unittii,
s furnizeze informatii necesare intocmirii documentelor de sintez (situatii financiare ) in
vederea lurii deciziilor economice, s asigure informatiile necesare cuantificrii P.I.B.- ului,
marirea avutiei nationale.
Veniturile reprezinta valorile incasate sau de incasat pentru: vanzarea de bunuri, venituri
din dobanzi i alte venituri financiare, venituri din reluarea provizioanelor, etc.
Inregistrarea in contabilitate a veniturilor i cheltielilor se subordoneaz contabilitatii de
angajamente care recunoate veniturile i cheltuielile in momentul in care operatia economica a
avut loc i nu n momentul ncasaii sau plii.
Veniturile nu fac parte direct din categoria elementelor de activ i de pasiv, ele sunt
determinri finale, elemente generate de operaii de activ i de pasiv, pe baza crora se face
determinarea rezultatului exercitiului financiar.
O Intreprindere, se definete, in general, ca o entitate economic ce produce sau cumpr,
pentru c prin vanzarea a ceea ce a produs sau cumparat s obtin un catig.

3
 O intreprindere este un ansamblu unic de mijloace umane, materiale i financiare,
coordonate i organizate n scopul realizrii unui obiectiv economic i in general, a unui profit.
Deci, intreprinderile sunt entiti, in care, realitatea ia forme diferite i d natere la consumuri
de active (cheltuieli) i crearea unor resurse (venituri) toate in vederea realizrii principalului
obiectiv, realizarea de profit. Multi oameni consider profiturile c reprezentand un surplus
inutil i nejutificat din punct de vedere economic, insuit de factorii de productie. Asemenea
preri sunt alimentate de inegalitatile ce se formeaz in timp intre diferitele grupuri sociale pe
baza veniturilor asigurate din profit afirma foarte frumos Paul A. Samuelson. Cheltuielile i
veniturile sunt deci determinri finale, elemente generate de operatii cu elementele de activ i
pasiv ale unei intreprinderi.
Nu se poate vorbi separat de cheltuieli, venituri i rezultate. Pozitia financiar a unei
intreprinderi este definit prin prisma profitabilittii intreprinderii. In contabilitate ecuatia
folosit in acest sens se prezint astfel :
Rezultatul exerciiului = veniturile cheltuielile exercitiului.
Intre venituri i cheltuieli exist o corelatie strans, in sensul ca realizarea unui venit
presupune efectuarea unei cheltuieli sau invers. Aceasta legatura o prezint pe scurt in aceasta
lucrare, incercand s surprind elementele definitorii ale veniturilor unei intreprinderi.
Am ales tema Reflectarea veniturilor in contabilitate deoarece veniturile sunt cele mai
importante elemente in functionarea unei firme i fara de care firma nu ar mai fi capabila sa
achizitioneze materiile necesare derularii activitatii sale.

In primul capitol este prezentat argumentul lucrarii ce contine cateva notiuni generale
despre venituri.

In cel de-al doilea capitol este prezentata societatea comerciala CONFEX SRL ce are ca
obiect de activitate confectionarea articolelor textile, un scurt istoric, forma juridica, structura
organizatorica, principalii furnizori i principalii clienti.

In cel de-al treilea capitol este prezentata in mod teoretic tema Reflectarea veniturilor in
contabilitate. Astfel, se prezinta importanta veniturilor, clasificarea i evaluarea acestora, cat i
documentele specifice inregistrarii lor i modalitati de inregistrare.

In cel de-al patrulea capitol este prezentat un studiu de caz asupra societatii SC CONFEX
SRL, situatia initiala de la inceputul lunii martie 2012, operatiile economice desfaurate in cursul
lunii i soldurile finale. De asemenea, in anexa se regaseste Registrul jurnal si Balanta de
verificare, documente obligatorii fiecarei societati.

4
 In ultimul capitol sunt prezentate concluziile pe baza indicatorilor calculati pe baza
operatiilor economice din luna martie.

In concluzie, prin aceasta lucrare incerc sa evidentiez rolul veniturilor in activitatea oricarei
intreprinderii.

5
 1. PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE
CONFEX SRL

1.1. Localizarea firmei

SC CONFEX SRL isi desfasoara activitatea in judetul Prahova, orasul Ploiesti cu sediul in
Str. Galaxiei, nr 1, tel. 0244 511421

1.2. Scurt istoric

Domeniul de activitate al firmei este cel textil. Firma a luat fiinta la data de 1 martie 2000
avand un capital social in acea vreme de 100.000 lei prin asocierea domnului Ionescu Gheorghe
si domnului Andronache Ion.
Prima perioada de existenta a firmei a fost una plina de incercari in ceea ce priveste calea de
urmat in dezvoltarea ei. Astfel, intr-o prima faza s-au executat chiar de catre patroni o serie de
produse necesare restaurantelor: naproane, fete de masa, servetele. Firma nu dispunea in acea
perioada decat de o singura masina de cusut.
In 2002 au fost angajate trei persoane pe baza unui contract de prestari servicii si s-a trecut
la realizarea productiei pe baza de comenzi ferme. La sfarsitul anului 2002 firma a inregistrat un
profit net de 2500 lei.
La inceputul anului 2003 a fost inchiriat un spatiu de cca.35 metrii patrati, pe strada Mircea
cel Batran nr.24 si au fost achizitionate primele masini industriale: o masina de cusut industriala
si o masina de festonat. Tot in cursul acestei perioade au fost facute si primele angajari pe baza
cartilor de munca.
Activitatea in acest spatiu a durat doi ani de zile, numarul de angajati ajungand la cifra 10.
In anul 2006 s-a inchiriat spatiul in care firma isi desfasoara si astazi activitatea, de cca 160 metri
patrati, in str. Avram Iancu.
In anul 2012, firma are 30 de angajati, iar dotarea ei tehnico- materiala cuprinde :

24 - masini de cusut industriale

2 - masini de festonat

6
 2 - masini pentru realizarea butonierelor

2 - masini de taiat.

3 - masini de serviciu;

utilaje pentru procesul de productie;

un calculator pentru contabilitate;

materiile prime stocate intr-o magazie chiar in cadrul unitatii;

instalatiile electrice necesare cu voltajul la 380 si 220;

uneltele specifice necesare repararii utilajelor

Un fapt demn de luat in seama este acela ca pana la ora actuala, firma s-a descurcat prin
propriile forte fara ajutorul creditelor bancare, si este la zi cu datoriile fata de stat.

1.3. Forma juridica de constituire

Forma juridica sub care a fost constituita societate este de Societate cu Raspundere
Limitata (S.R.L). Societatea este persoana juridica romana din ziua inmatricularii in Registrul
Comertului si isi desfasoara activitatea conform legislatiei romane si prevederilor contractului si
statutului societatii.

1.4. Conducerea si personalul firmei

Conducerea firmai este reprezentata de:
Ionescu Gheorghe: director general, director executiv, sef de aprovizionare, insarcinat cu
obtinerea comenzilor, expeditor al marfii direct la beneficiar si multe altele.
Andronache Ion: director tehnic, director de productie, director de personal.

Personalul cuprinde:
- o contabila cu studii superioare;
- doi merceologi;
- 25 de angajati.

7
 Organigrama societatii

1.5. Oferta societatii

1. Oferta societatii cuprinde o gama larga de confectii textile executate in concordanta cu
cerintele clientilor.
2. Echipament de protectie si lucru
3. Articole sport
4. Produse pentru restaurante si unitatile hotelier
5. Articole pentru femei
6. Articole pentru barbati

Pe langa aceste produse textile, obiectul de activitate al firmei mai cuprinde si o serie de
activitati cum ar fi cele de comert cu ridicata si amanuntul specificate in contractul de societate.
Urmand ca in viitorul apropiat, firma sa initieze si o serie de alte activitati.

1.6. Principalii clienti si furnizori

Printre principalii clienti amintim:

8
 Sc. Aurora S.A. Ploiesti-cca 5000 lei
Sc. Alutus S.A Paulesti cca 1500 lei
Sc. Romstal S.A Bucuresti cca 4700 lei
Radio OK Ploiesti-ccca 1400 lei
Johnson Controls Ploiesti cca1800 lei
Prestij Ploiesti cca 1200 lei
Apa Nova Ploiesti cca 1600 lei
Fabrica de tigarete Ploiesti cca 30000 lei
Electrica Ploiesti cca 6100 lei
Vectra Service Campina cca 4000 lei.
Principalii furnizori
Un fapt demn de luat in seama este cel ca aprovizionarea are o descriere sinuoasa de la o
luna la alta in functie de cerinte, datorita decalajului dintre onorarea comenzii catre un beneficiar
si o noua comanda de la acesta.
Spre exemplu, in cadul unei luni de varf, se poate realiza aprovizionarea de la urmatorii
furnizori :
TEXTILA SRL-Mizil-cca 2000 lei(7.5%);
NOVATEX-Bucuresti-cca 10000 lei(37.7%);
ALEXIA SRL- Campina-cca 10000 lei(37.7%);
FELIN SRL-Ploiesti-cca 500 lei(1.8%);
CARPATEX-Brasov-cca 1000 lei(3.7%);
RELONTEX-Bucuresti-cca 2000 lei(7.5%);
PANTEX-Brasov-cca 1000 lei(3.7%).

9
 2. VENITURILE

2.1. Importanta veniturilor

Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul

exercitiului contabil sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor,
care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat rezultate din contributii ale
actionarilor.
Veniturile pot fi utilizate pentru achiziionarea de active sau pentru creterea valorii
diferitelor tipuri de active, de exemplu: numerar, creane, bunuri i servicii primite n schimbul
bunurilor i serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, de asemenea, din lichidarea datoriilor.

2.2. Clasificarea veniturilor

Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri, dupa natura lor, astfel:

a. Venituri din exploatare, care cuprind:
venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate si serviciilor prestate;
venituri din variatia stocurilor, reprezentand variatia in plus (crestere) sau in minus (reducere)
dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productie in curs de la
sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs, neluand in
calcul provizioanele pentru depreciere constituite.
Variatia stocurilor de produse finite si in curs de executie pe parcursul perioadei reprezinta
o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie productia a marit nivelul
stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul stocurilor. Veniturile din productia stocata
se inscriu, alaturi de celelalte venituri, in contul de profit si pierdere, cu semnul plus (sold
creditor) sau minus (sold debitor):
venituri din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielile efectuate de
unitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale;

10
 venituri din subventii de exploatare, reprezentand subventiile pentru acoperirea diferentelor de
pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii (finantarea activitatii de cercetare si
alte finantari) de care beneficiaza unitatea;
alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte venituri
din exploatare.

b. Venituri financiare, care cuprind:

venituri din imobilizari financiare;

venituri din investitii financiare pe termen scurt;
venituri din creante imobilizate;
venituri din investitii financiare cedate;
venituri din diferente de curs valutar;
venituri din dobanzi;
venituri din sconturi obtinute; si
alte venituri financiare.
Sumele colectate de persoana juridica in numele unor terte parti, inclusiv in cazul
contractelor de mandat sau comision, nu reprezinta venit din activitatea curenta, in aceasta
situatie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzactie este determinata, de obicei, printr-un acord
intre vanzatorul si cumparatorul/utilizatorul activului, tinand cont de suma oricaror reduceri
comerciale.
c. Venituri extraordinare (de exemplu, daunele pretinse de detinatorii de polite in urma producerii
unor calamitati).
d. Venituri din provizioane anulate.

11
2.3. Evaluarea veniturilor
Veniturile trebuie evaluate la valoarea just a contraprestaiei primit sau de primi.
Valoarea veniturilor rezultate dintr-o tranzacie este determinat de obicei printr-un acord dintre
entitate i cumprtorul sau utilizatorul activului. Veniturile se evalueaz la valoarea just a
contraprestaiei primite sau de primit, innd cont de valoarea oricror reduceri comerciale i
rabaturi cantitative permise de entitate.
n cele mai multe cazuri, contraprestaia este sub form de numerar sau de echivalente
de numerar, iar valoarea veniturilor este suma numerarului sau echivalentelor de numerar
primit(e) sau care urmeaz a fi primit(e). Cu toate acestea, n momentul n care intrarea de
numerar sau de echivalente de numerar este amnat, valoarea just a contrapresta iei poate fi
mai mic dect valoarea nominal a numerarului primit sau de primit. De exemplu, o entitate
poate oferi cumprtorului un credit fr dobnd sau poate accepta de la acesta efecte
comerciale cu o rat a dobnzii mai mic dect cea de pe pia drept contrapresta ie pentru
vnzarea bunurilor. Atunci cnd acest acord constituie efectiv o tranzacie financiar, valoarea
just a contraprestaiei este determinat prin actualizarea tuturor sumelor de primit n viitor,
utiliznd o rat a dobnzii implicit. Rata dobnzii implicit este rata care poate fi determinat
n modul cel mai clar dintre:
(a) rata predominant pentru un instrument similar al unui emitent cu un rating de credit
similar;
(b) o rat a dobnzii care actualizeaz valoarea nominal a instrumentului la pre ul
curent de vnzare n numerar a bunurilor sau a serviciilor.
Diferena dintre valoarea just i valoarea nominal a contraprestaiei este recunoscut
drept venit din dobnzi, n conformitate cu punctele 29 i 30 i n conformitate cu IAS 39.
Atunci cnd bunurile sau serviciile sunt schimbate sau tranzacionate cu bunuri sau
servicii similare ca natur i valoare, schimbul nu este privit ca fiind o tranzac ie care genereaz
venit. De obicei, acesta este cazul mrfurilor precum uleiul sau laptele, n cazul crora furnizorii
schimb stocurile ntre diverse zone pentru a satisface cererea de moment dintr-o zon anume.
n momentul n care bunurile sunt vndute sau se presteaz servicii n schimbul unor bunuri sau
servicii care nu sunt similare, schimbul este privit ca fiind o tranzacie ce genereaz venit.
Venitul este evaluat la valoarea just a bunurilor sau serviciilor primite, ajustat cu orice sume

12
 transferate n numerar sau echivalente de numerar. Cnd valoarea just a bunurilor sau
serviciilor primite nu poate fi evaluat n mod fiabil, venitul este evaluat la valoarea just a
bunurilor sau serviciilor cedate, ajustat cu valoarea oricror sume transferate n numerar sau
echivalente de numerar.

2.4. Documente specifice inregistrarii veniturilor

Orice tranzactie pentru a putea fi inregistrata in conturi, trebuie mai intai consemnata in
documente care sa ateste infaptuirea ei. Aceasta, deoarece inregistrarea in conturi se face numai
dupa ce acestea au avut loc, iar una din cerintele contabilitatii o constituie fundamentarea si
justificarea tuturor datelor sale pe baza de documente.
Documentele prezinta o importanta deosebita pentru mersul normal al lucrarilor in
contabilitate, deoarece, cu ajutorul lor, se asigura verificarea prealabila a justetei si legalitatii
operatiilor economice, controlul gestionar asupra mijloacelor materiale si banesti, respectarea
disciplinei financiare, contribuind prin aceasta la intarirea responsabilitatii pentru adiministratea
patrimoniului fiecarei intreprinderi.
Totalitatea documentelor, ca purtatori materiali de informatii, constituie documentatia
unitatii patrimoniale.
Factura fiscal este un document contabil emis de o societate comercial (furnizorul),
ctre alt societate comercial sau persoan (clientul), document ce conine lista cu produsele
vndute i/sau serviciile prestate clientului de ctre furnizor, conform unui contract fcut n
prealabil sau nu.
O factur conine serie, numr, dat de facturare, datele de identificare, inclusive fiscal,
a emitentului i ale clientului, inclusiv ale persoanei ce ridic produsele sau recepioneaz
serviciile, lista produselor sau serviciilor, preul unitar, cantitatea fiecruia, cota de TVA,
precum i totalul parial (exclusiv TVA) i general (inclusiv TVA).
Ordinul de plata este titlul de credit emis de posesorul unui cont bancar (ordinator),
adresat bancii care gestioneaza depozitul bancar respectiv, prin care titularul contului solicita
bancii sa plateasca o anumita suma de bani unei alte persoane, denumita beneficiar.
Fila de cec reprezinta un instrument de plata si garantie in cadrul tranzactiilor comerciale
care implica plati la un anumit termen.
Chitanta este un document avand valoare contabila, emis cu ocazia vanzarilor produselor
sau prestarii serviciilor cu plata in numerar. Chitanta trebuie sa includa in pret si TVA -ul
13
 aferent. Emiterea unei chitante justifica automat primirea unei sume de bani in numerar de catre
emitent. Chitanta reprezinta la fel ca si factura un document primar pe baza caruia se
inregistreaza o operatiune contabila. Elementele obligatorii pe chitanta, sunt urmatoarele:
denumire furnizor, CIF furnizor, numar de inregistrare in Registrul Comertului al furnizorului,
adresa furnizor, suma incasata, denumire client, adresa client, data emiterii.

2.5. Conturi specifice inregistrarii veniturilor

Conturile din clasa 7 Conturi de venituri sunt conturi cu functie de pasiv. Face exceptie
contul 711 Variatia stocurilor, care este bifunctional. Conturile din clasa 7 Conturi de
venituri pot fi debitate, in cursul perioadei, cu veniturile realizate din operatii de participatie
transferate coparticipantilor.La sfarsitul perioadei, soldul acestor conturi se transfera asupra
contului de profit si pierdere (121). Clasa 7 este structurata pe urmatoarele grupe de venituri:
grupa 70 ,,Cifra de afaceri cuprinde conturile care reflecta veniturile din vanzarea de bunuri si
servicii;
grupa 71 ,,Variatia stocurilor cuprinde contul care reflecta veniturile inregistrate datorita
variatiei stocurilor;
grupa 72 ,,Venituri din productia de imobilizari cuprinde conturile care reflecta veniturile
obtinute prin productia proprie de imobilizari corporale si necorporale;
grupa 74 ,,Venituri din subventii de exploatare cuprinde conturile care reflecta veniturile
provenite din subventii si imprumuturi nerambursabile, destinate activitatii de exploatare;
grupa 75 ,,Alte venituri din exploatare cuprinde conturile care reflecta veniturile din activitatea
de exploatare si neregasite in grupele anterioare;
grupa 76 ,,Venituri financiare cuprinde conturile care reflecta veniturile obtinute din operatiile
financiare effectuate de unitate;
grupa 77 ,,Venituri extraordinare cuprinde conturile care reflecta veniturile primate in cazul
producerii unor evenimente extraordinare;
grupa 78 ,,Venituri din provizioane

14
 4. STUDIU DE CAZ

SC CONFEX SRL prezinta la data de 1.03.2012 urmatoarele date:

ACTIV
Materii prime 5000 lei
Materiale consumabile 2000 lei
Semifabricate 3500 lei
Produse finite 4000 lei
Program informatic 500 lei
Utilaje 4500 lei
Clienti 3500 lei
Casa in lei 6000 lei
Conturi la banci 9000 lei
TOTAL 38000 lei

PASIV
Furnizori 2000 lei
Salarii datorate 2500 lei
Rezerve legale 1500 lei
Rezultatul exercitiului 7500 lei
Capital social 24500 lei
TOTAL 38000 lei

In cursul perioadei 01.03.2012- 31.03.2012 au loc urmatoarele operatii economice:

1. La data de 02.03.2012 se vand produse finite la pret de vanzare 2000 lei, TVA 24% conform
facturii nr 3/02.02.2012.
4111=% 2480 lei
701 2000 lei
4427 480 lei
2. La data de 3.03.2012 se inregistreaza amortizarea programului informatic in valoare
de 50 de lei, TVA 24% conform notei contabile nr 5/3.03.2012.
6811=2808 50 lei
3. La data de 5.03.2012 se vand utilaje in valoare de 2500 lei, TVA 24% conform facturii
nr 10/5.03.2012.
461=% 3100 lei
7583 2500 lei

15
4427 600 lei
4. La data de 9.03.2012 se achizitioneaza materii prime in valoare de 2000 lei, TVA 24%
conform facturii nr 10/9.03.2012.
% = 401 2480 lei
301 2000 lei
4426 480 lei
5. La data de 15.03.2012 se achita datoria fata de furnizori in valoare de 2000 lei prin
contul de la banca conform chitantei nr 12/15.03.2012.
401=5121 2000lei
6. La data de 16.03.2012 se inregistreaza obtinerea de produse finite la pret de
inregistrare 1500 lei conform notei contabile nr 13/16.03.2012.
345=711 1500 lei
7. La data de 17.03.2012 se vand semifabricate in valoare de 1500 lei conform facturii nr
3/17.03.2012.
4111= % 1860 lei
702 1500 lei
4427 360 lei
8. La data de 18.03.2012 se dau in consum materiale consumabile in valoare de 1000 lei
conform bonului de consum nr 1/18.03.2012.
302=602 1000 lei
9. La data de 20.03.2012 se scot din evident produsele vandute stiind ca pretul de
inregistrare este de 1200 lei conform notei contabile nr 3/20.03.2012.
345=711 1200 lei
10. La data de 21.03.2012 se inregistreaza impozitul pe profit conform notei contabile nr
12/21.03.2012.
o Venituri= 701+722+702= 5000 lei
o Cheltuieli=6811+602=1050 lei
o Profit brut=3950 lei
o Impozitul pe profit= 16% *3950= 632 lei
691=4411 632 lei
11. La data de 25.03.2012 se vireaza veniturile si chletuielile la rezultat conform notei
contabile nr 3/25.03.2012.

16
a) Se vireaza veniturile la rezultat.
% = 121 6000 lei
701 2000 lei
702 1500 lei
7583 2500 lei
b) Se vireaza cheltuielile la rezultat.
121= % 1682 lei
6811 50 lei
602 1000 lei
691 632 lei
12. La data de 27.03.2012 se regularizeaza conturile de TVA.
4427= % 1440 lei
4426 480 lei
4423 960 lei

17
 CONCLUZII

In vederea stabilirii unor concluzii aferente perioadei studiului de caz am analizat urmatorii
indicatori:

1) Situatia neta= Activ Datorii

Situatia neta= 44740- 4980= 39760 lei

2) Fondul de rulment= Capitaluri permanente Active imobilizate

Fondul de rulment= 37818-5000=32818 lei

3) Nevoia de fond de rulment= Active de exploatare Disponibilitati Datorii curente

Nevoia de fond de rulment= (15800+7840)-2500= 21140 lei

4) Trezoreria neta= Fondul de rulment Nevoia de fond de rulment

Trezoreria neta=32818- 21140= 11678 lei

Din analiza indicatorilor calculati pe baza studiului de caz prezentat anterior rezulta
urmatoarele:
Societatea dispune la sfarsitul perioadei de o situatie neta de 39760 lei ceea ce reprezinta
suma capitalului propriu neangajat in datorii.
Fondul de rulment este unul pozitiv, de 32818 lei si mai mare decat Nevoia de fond de
rulment de 21140 lei, ceea ce conduce la o Trezoreire neta de 11678 lei si reflecta valoarea
disponibilitatilor aflate la dispozitia intreprinderii.
La inceputul lunii martie 2012 societatea prezinta o situatie patrimoniala in valoare de
38000 lei. In cursul perioadei, societatea a inregistrat venituri totale de 6000 lei si cheltuieli
totale de 1682 lei rezultand un Profit brut de 3950 lei si un Profit net de 4582 lei.
S.C. CONFEX S.R.L. trebuie sa aiba n vedere, pentru perioada urmatoare, o revizuire a
politicii sale financiare, cresterea gradului de perfectionare i specializare a salariatilor
intreprinderii, precum si permanenta cunoastere a conditiilor de calitate cerute de clienti.
Ca o concluzie finala putem spune ca intreprinderile dobandesc un avantaj concurential
n domeniul n care tara de origine le permite s acumuleze cel mai rapid competente

18
tehnologice, de management, sa valorifice competentele umane, s dispuna de informatii asupra
nevoilor de consum si asupra pietei. Ele reusesc atunci cand cadrul national sprijina si
stimuleaza firmele sa valorifice si sa largeasca competentele si posibilitatile nationale, cand
mediul intern este dinamic, iar concurenta este vie.
BIBLIOGRAFIE
Ionescu, Cicilia Bazele teoriei si practicii contabile Editura Fundatiei Romania de
Maine, Bucuresti,2005
Drgan, C. M. Revoluia contabilitii, Editura Universitar, 2007;
Nae, C.- Noua contabilitate a intrepr mici si mijlocii si a microintreprinderilor
Editia a II-a revizuita
www.wikipedia.com

19