Sunteți pe pagina 1din 20

SRBU ALINA CEPA GRUPA 4302

O sticl de vin conine mai mult filosofie n ea dect

orice alt carte din lume, Louis Pasteur


Vinul este butur obinut exclusiv prin fermentarea alcoolic, complet sau partial a strugurilor proaspei zdrobii sau nezdrobii, ori a mustului de struguri. Tria alcoolic dobndit a vinului nu poate fi mai mic de 8,5% n volume.

Datorit coninutului n sruri minerale (potasiu, magneziu, fosfor), acizi, vitamine (A, B, K, PP), taninuri, antociani vinul este considerat de muli oameni aliment medicament.

ISTORIC
Dovezile arheologice sugereaz c cea mai devreme producie de vinuri a aprut n

Georgia i Iran, n perioada 6000 5000 .Hr. Dovezile arheologice devin din ce n ce mai clare la nceputurile epocii bronzului n Egipt prin domesticirea viei de vie. n Egipt vinul a jucat un rol important in viaa ceremonial. n Europa prima producie de vinuri a fost descoperit n situri arheologice din Macedonia, care dateaz de 6500 de ani. Aceleai situri conin i rmiele cele mai vechi de struguri zdrobii. nceputurile viticulturii n Romnia dateaz de cel puin 4000 de ani. Legenda spune c Dionysos, zeul vinului, s-a nscut n Thracia, pe meleagurile ce astzi reprezint teritoriul Romniei. Romnia sau Dacia, cum era ea cunoscut de Romani, a avut o cultur consolidat a vinului. Abundena bucatelor i faima vinului produs de Daci erau att de cunoscute i tentante, ncat Burebista, regele primului stat Dac centralizat (sec. I .Hr.), a ordonat distrugerea viilor pentru a pune capt invaziilor repetate ale popoarelor migratoare, dup cum l sftuise Marele Preot, Deceneu.

Legenda despre vin


Pe cnd Dionysos, zeul vinului era tnr, mergnd spre insula Naxos, obosit din cauza drumului lung, se aez pe o pajite s se odihneasc. La picioarele lui observ o plant firav necunoscut. i plcu nfaiarea ei i la plecare o smulse, lund-o cu sine. Soarele ardea puternic i dogoarea ar fi putut pli planta smuls. Voind s-o apere de ari, Dionysos folosi un os de pasre gsit pe drum, n care a introdus planta firav. inut nsa n mna lui de zeu cu puteri supranaturale, planta a continuat s creasc vznd cu ochii i osul de pasre deveni tot mai nencptor. Dionysos gsi un os de leu n golul cruia puse osul de pasre cu plant cu tot. Planta crescu mereu, mai viguroas i osul deveni i el nencptor. Mergnd pe drum gsi o cpn de mgar i puse n ea planta, cu osul de pasre i cu cel de leu la un loc. In sfrit, ajungnd la Naxos el sdi n pmnt planta care era via de vie. Acesta crescu, fcnd struguri minunai pe care Dionysos i transform n vin, nvndu-i i pe oameni s lucreze via i s bea vin. Legenda spune c vinul din aceast via cptase nsuirile celor trei receptacule n care crescuse i anume: cei ce au baut puin din vinul oferit de zeu, la nceput au fost veseli i au ciripit ca psrelele; cei care au but mai mult vin au devenit combativi, bravi i puternici ca leul; iar cei care s-au ntrecut cu bautura au nceput s rag ca mgarul.

CLASIFICAREA VINURILOR
Vinurile se pot clasifica dup diferite criterii:

A) dup originea plantei: vinuri obinute din vi nobil; vinuri de hibrizi direct productori; B) dup culoare: vinuri albe; vinuri roze; vinuri roii; C) dup arom: vinuri aromate; vinuri nearomate;

D) dup coninutul n zahr: vinuri seci; vinuri demiseci; vinuri demidulci; vinuri dulci; E)dup modul de comportare la consum: vinuri linitite (propriu-zise); vinuri ce degaj bule de gaz; F) dup aspect: vinuri limpezi; vinuri tulburi; G) dup tria alcoolic: vinuri slabe; vinuri tari.

VINUL ROSU
Vinurile roii prin modul de obinere i compoziia lor sunt vinuri de maceraie. Pe lng culoarea,ele se deosebesc gustativ de cele albe fiind mai corpolente uneori mai astringente i mai catifelate.

Vinurile roii se mpart, dup calitile fizicochimice, organoleptice i dup strugurii din care provin, n: -vinuri roii de consum curent; -vinuri roii de calitate.

Dup coninutul n zaharuri, exist: -vinuri dulci; - demidulci; -demiseci; -seci.

SCHEMA TEHNOLOGICA A VINURILOR ROSII

Fermentarea-macerarea mustuielii
- Este determinant n tehnologia obinerii vinurilor roii i are ca scop fermentarea alcoolic integral a zaharurilor fermentescibile din mustuial i prevenirea altor fermentaii, iar macerarea urmrete extracia selectiv a substanelor din botin care confer tipicitatea vinului rou. -Dirijarea maceraiei are ca scop extracia selectiv, fracionat, a substanelor din prile solide ale strugurelui care-i confer vinului caracteristicile specifice: substane colorante, tanante, de arom i alte substane ce contribuie la extractivitatea vinului.

Corectarea mustului

1. Corectarea zahrului: operaia se numete aptalizare i


const n atingerea unei cantiti de zahr, care s asigure obinerea unui vin cu o trie de minim 9% vol. alcool. 2. Corectarea aciditii: reducerea aciditii se face prin precipitarea tartrailor cu carbonat de calciu, iar aciditatea nu trebuie redus cu mai mult de 2 g/l. 3. Corectarea musturilor insuficiet colorate: se face prin cupajri cu soiuri tinctoriale sau prin adugare de colorani extrai din pieli 4. Corectarea musturilor srace n tanin: se face prin adugarea unei soluii alcoolice cu l0% tanin

Caracteristicile principalelor soiuri de vinuri

rosii:
Cabernet sauvignon poate fi considerat drept vinul

rosu cu cea mai aleasa si mai solida reputatie. Soiul este originar din Franta, iar la noi este raspandit in toata zona viticola a tarii datorita conditiilor pedoclimatice al pe care le ofera arealele viticole ale tarii noastre.Vinul exprima vigoare, forta, are culoara intense rosu cu nuante de violaceu cand este tanar, rusu rubiniu inchis cand are peste 2 ani, corpulent, extractiv, astringent cu un caracter gusto-olfactiv ierbos, de buruiana.

Merlot este un vin ales, delicat cu fructuozitate adus

in Romania ca si cabernetul tot din Franta. Soiul se bucura de o buna reputatie, situindu-se imediat sub Cabernet. Culoarea este mai putin intense decat a cabernetului,este rubinie si sugereaza olfactiv aroma de zmeura proaspata. Pinot noir este un vin fin amplu, rotund, moale cu culoare rubinie. Are o catifelare, o eleganta si o finete care-i da un mare blazon de noblete.Vinul de Pinot noir merita invechit 1-2 ani la vas si 2-3 ani la sticla si se recomanda a se consuma alaturi de orce friptura de pasare sau alaturi de branzeturi la sfarsitul mesei.

Feteasca neagra este un soi autohton care da in

zonele mai generoase termic vinuri de inalta calitate ce pastreaza bine aroma strugurelui din care provine, imprimand o nota de originalitate si autenticitate. Este armonios constituit cu acel amestec de noblete si salbatic ce-l face unic.Este onctuos si fructuos. Este bine colorat, amplu, catifelat, armonios cu un character olfactiv discret dar specific, ceva care sugereaza mirosul de prune uscate, iar cand este invechit apar si usoare nuante de scortisoara. Se consuma alaturi de friptura la gratar dar si la sfarsitul mesei alatuti de cascaval afumat sau branzeturi speciale.

Feteasca neagra se cultiva cu succes in principal in Moldova si in Muntenia. Cele mai reusite vinuri din acest soi provin insa din centrele viticole Urlati-Ceptura, Tohani din podgoria Dealu Mare, unde vinurile obtinute sunt de tip DOCC (adica vinuri cu denumire de origine controlata si trepte de calitate). Strugurii apartinand acestui soi au ciorchine de forma conica, cu boabele asezate des pe ciorchine. Bobul e sferic, cu pielita groasa, de culoare negru violaceu. Cat priveste asortarea acestui vin cu mancarea-un soi romanesc se potriveste cu preparate culinare romanesti . Feteasca neagra face o combinatie excelenta cu o friptura din carne de porc sau miel, rata cu varza rosie si chiar si un peste mai gras. Cel mai bine isi scoate in evidenta aromele atunci cand este servit alaturi de combinatia carne fructe: piept de curcan umplut cu prune uscate si nuci sau miel cu sos de fructe de padure. Acest vin poate fi folosit cu succes la gatit, mai ales la preparatele marinate si la sosuri, acesta avand proprietatea de a fragezi carnea si a ii da un plus de savoare.

FETEASCA NEAGRA DIN GAMA 3 HECTARE Trei Hectare este o gama exclusivista de vinuri seci super premium si super medaliate, care pot fi gasite doar in restaurantele si locatiile de lux.Feteasca Neagra, din gama Trei Hectare, este un vin sec clasic si rafinat, in adevaratul sens al cuvantului. Adanc, profund si de o culoare rosie intensa, acest vin combina aroma proaspata a fructelor, cu parfumul distins al butoaielor de stejar. Gustul rafinat este completat de taninuri fine.

Vin Feteasca Neagra sec ,gama Domeniile Dealu Mare Urlati Vin sec, cu o culoare rosu-rubiniu intensa, care se remarca prin aroma fina, in care gustul acestui soi nobil de struguri interfereaza cu acela de coacaze negre si prune uscate. Este un soi autohton cultivat din timpuri stravechi, el fiind extins in zone generoase din punct de vedere termic, cum este podgoria Dealu Mare care face din vinul Feteasca Neagra un sortiment de inalta calitate.Gustativ este savuros, rotund si

Vinul, aliment medicament


Vinul este cea mai sanatoasa si mai igienica bautura. El nu ese considerat drept una din sursele majore de energie din alimentatia omului ci se poate conta pe el ca un imbogatitor in potasiu sau ca vitaminizant.
n 1970 Institutul Naional de Sntate din S.U.A. a elaborat Framingham Heart Study o piatr de hotar n studiul afeciunilor cardiovasculare n care se

demonstra c vinul consumat n cantiti moderate scade cu 50% riscul decesului de boli de inim. Se pare c vinul rou, pe lng faptul c binedispune, face minuni pentru organism: menine inima tnr, reduce nivelul de colesterol i, dac este consumat cu moderaie, reduce ansa de apariie a bolilor ficatului. oarecii hrnii cu mici cantiti de substane extrase din vin (resvatrol) au trit mai mult, iar cercettorii de la Endocrine Society au artat c aceste substane reduc formarea celulelor grase. Resvatrolul se regsete cu precdere n vinuri seci, cum sunt Cabernet Sauvignon i Pinot Noir. Tot resveratrolul are efecte miraculoase n cazul persoanelor obeze i crete considerabil longevitatea.

Un studiu din 2007 a constatat c vinuri albe i roii sunt ageni anti-bacterieni eficace impotriva tulpinilor de Streptococcus. De asemenea, un raport din octombrie 2008, prezentat in emisiunea Cancer Epidemiology, Biomarkers, postuleaz faptul c consumul moderat de vin rou poate reduce riscul de cancer pulmonar la barbati.

Efectul asupra creierului este, de asemenea, foarte interesant. Un studiu a concluzionat c vinul fcut din Cabernet Sauvignon de struguri reduce riscul de boala Alzheimer.
n cantiti moderate, vinul poate fi consumat i in regimul de slbire pentru ca nu conine grsimi, colesterol sau fibre, fiind n acelai timp furnizor de energie i un bun digestiv. n funcie de culoarea, tria i tipul vinului, variaz i aportul acestuia. Cel mai indicat din punctul de vedere al siluetei este vinul alb sec, deoarece este cel mai srac n proteine i calorii. De asemenea, vinul este recomandat i n anemii deoarece poate stimula pofta de mncare contribuind totodat la echilibrarea balanei nutriionale. Dac se adaug fructe la buturile alcoolice (cpuni n ampanie sau mere n sangria), se ajunge la un efect benefic crescut al antioxidanilor din fructe. Efectul obinut depinde de fructele folosite (murele sunt cele mai bogate n antioxidani) i de ct de multe sunt introduse n butur.

TIAI C ?
Dei vinul rou pot fi produs numai din strugurii roii, vinul alb poate fi

produs att din strugurii albi ct i din cei roii. n medie, exist aproximativ 75 struguri n fiecare ciorchine. Vinul este considerat mai complex dect serul sanguin, deoarece are mai muli compui organici. Dei durata de via medie a viei de vie este de 25 de ani, aceasta este de fapt capabil s produc struguri timp de 100 de ani. Un pahar de vin conine aproximativ 85 de calorii. Tirbuonul a fost inventat la mijlocul anilor 1800.

n Frana exist o meserie, aceea de somellier, omul care tie s aleag

vinurile, tie s recomande la fiecare mncare ce vin se potrivete, sau invers, ce mncare trebuie servit alturi de un vin.

V mulumesc pentru atenie!