1.

PREZENTAREA GENERALA A VINULUI

Vinul ne insoteste viata din cele mai vechi timpuri. Exista o civilizatie a vinului care a
evoluat odata cu modul de viata al oamenilor, cu preferintele consumatorilor si tehnicile de
vinificare.
Vinul este definit, in mod official, ca fiind bautura obtinuta exclusiv prin fermentatie
alcoolica, totala sau partiala, a strugurilor proaspeti, zdrobiti sau nezdrobiti, sau a mustului de
struguri.
Strugurele este elementul care face legatura intre cele doua activitati care conduc, in
final, la procedura vinurilor: cultura vitei de vie (sau viticultura) si vinificarea. Prima este o
indeletnicire de tip agricol, supusa inflatiei factorilor naturali ai mediului, in timp ce a doua a
devenit o activitate de tip industrial aflata in totalitate in stapanirea omului.
Calitatea vinurilor se bazeaza in mod nemijlocit pe calitatea strugurilor asigurata de
soiurile cultivate si de conditiile anului de recolta. In mod firesc, calitatea recoltei variaza mult in
functie de an, osciland intre slaba si exceptionala
Tipuri de vinuri
Datorita marii diversitati de vinuri sub aspectul compozitiei fizico- chimce, a calitatii , a
destinatiei, a insusirilor senzoriale clasificarea acestora se realizeaza dupa diferite criterii.
Dupa culoare vinurile sunt: albe, rosii si roze.
Dupa calitatea compozitie si tehnologia de productie vinurile se impart in:
Vinuri de consum curent
Vinuri de calitate
Vinuri speciale
Dupa continutul de zahar se impart in:
Vinuri seci: continut de zaharuri pana in 4g/l
Vinuri demiseci: continut de zaharuri pana la 12g/l
Vinuri demidulci: continut de zaharuri pana la 50g/l
Vinuri dulci: continut de zaharuri mai mare de 50g/l
Vinurile de consum current
Aceste vinuri sunt clasificate astfel:

Vinuri de masa care au o tarie alcoolice de 8,5-9%

Vinuri de masa superioare care au o tarie alcoolica mai mare de 9,5%

Vinurile de calitate

Acestea se impart in doua categorii:

Vinuri de calitate superioara(VS) cu o tarie alcoolica de min. 10%

Vinuri cu denumire de origine:
Controlata( DOC) contin min 10% vol alcool
Contolata si trepte de calitate( DOCC) cu un continut de min 11,5% vol
alcool, acestea la randul lor sunt:
o DOCC CMD(cules la maturitate deplina)
o DOCC CT ( cules tarziu)
o DOCC CIB (cules la innobilarea boabelor)

Varietati de struguri romanesti

Din soiurile de vita de vie autohtone fac parte:

Cramposie selectionata

Este unul din cele mai vechi soiuri de vita de vie (fiind cultivat inca de pe vremea geto-dacilor)
care a supravietuit atacului filoxeric de la sfarsitul sec XIX ,cand s-au pierdut majoritatea
soiurilor autohtone.
Este cunoscuta si sub numele de Carloganca sau Baldoaie in zona Olteniei si sub numele de
Ciolan in zona Dealu Mare.
Vinurile obtinute sunt seci, echilibrate, fructuoase, parfum si aroma de fructe bine coapte (mere
galbene si pere).
Se obtine un vin racoros, cu o tarie alcoolica de 11,4-11,8% si o aciditate medie 4,5-4,7g/l si se
cultiva numai pe teritoriul Romaniei .

Feteasca neagra

Soi vechi romanesc, locul de origine pe valea raului Prut. Datorita maturarii tarzii si capacitatii
strugurilor de a acumula suficiente cantitati de zaharuri (culesi la supramaturare au 260-270g
zaharuri) dau vinuri rosii de calitate superioara.
Vinurile in general sunt seci, dar se pot obtine si vinuri demiseci. In functie de zona din care
provin strugurii, vinul are nuante de rosu rubiniu, cu nuante caramizii, rosu granat, rosu cu
nuante de violet. Aroma este de prune uscate, cu urme fine de migdale, stafide, mirodenii
(scortisoara, cuisoare).

Negru de Dragasani

Este un soi produs la statia de cercetare vitivinicola Dragasani din incrucisarea soiului Negru
Vartos cu soiul Saperavi ( vita nativa din Georgia folosita in special in cupaj pentru obtinere de

vinuri rosii de calitate,). Vinurile obtinute sunt seci , mai aspre, de un rosu frapant, au arome
complexe de mure si visine.

Negru Vartos

Vechi soi romanesc obtinut prin selectie populara, prezinta numeroase variatiuni si clone.
Din soiul Negru Vartos se obtin vinuri rosii seci cu o tarie alcoolica de 10,5-11 %, cu o aciditate
de peste 4g/l. Vinul este bine echilibrat, cu o culoare intensa, corpolent.

Novac

Soi autohton considerat fratele mai mare al Negrului de Dragasani, fac parte din aceeasi familie.
Vinurile obtinute sunt seci, de culoare rubiniu intens,vinuri elegante, fine, cu buchet de fructe,
compozitia aromei este picanta :afine, piper negru,cuisoare, ciocolata neagra, ienupar

Babeasca Neagra

Vechi soi de struguri autohton romanesc, descendent direct din vita salbatica ,raspandit in
podgoriile din Moldova. Vinurile obtinute sunt de obicei de masa cu o tarie alcoolica de 10-13%,
au o culoare rosie vie cu nuante stralucitoare, putin astringent datorita continutului scazut de
tanin. Sunt vinuri fructuoase cu o aciditate echilibrata.

Cadarca - sange de taur

Cadarca sau Cadarca de Minis este un vin traditional romanesc ce provine din podgoriile Minis
Maderat jud Arad unde a fost preparat pentru prima data in anul 1744. Provenienta acestui soi
este destul de controversata, unii sustin ca este din Albania, altii din Ungaria. Cert este faptul ca
la Minis se fabrica cel mai bun vin din Europa din acest soi. Vinul obtinut are o culoare ce
variaza de la rosu aprins la rosu inchis,cu aroma de fruct proaspat, consistent, plin, catifelat
uneori acid.
Dupa 2-3 ani vinul dezvolta un buchet complex.

Busuioaca de Bohotin

Soi de vita de vie romanesc demisec sau dulce, originar din ocalitatea Bohotin jud Iasi. Vinul
obtinut are o culoare roze diferita de orice alt tip de vin.
Tamaioasa de Bohotin este singurul soi romanesc din care se obtin vinuri aromate de culoare roz
spre rosu cu arome de trandafir si busuioc.
Vinul obtinut este dulce sau demidulce, cu un continut de zaharuri peste 40g/l. Taria alcoolica
este intre 11,5-12,5% uneori chiar mai mult.

Grasa de Cotnari

Soi de vita de vie tipic romanesc cultivat din sec XV-lea in podgoriile din zona Cotnari, soi
apreciat de insusi Stefan Cel Mare.
Pentru obtinerea vinului, strugurii sunt culesi la maturitate deplina si dupa ce sunt atacati de
putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea).
Vinul obtinut este un vin superior alb ,de desert , demisec sau licoros cu un continut ridicat de
zahar peste 240g/l si o tarie alcoolica ce depaseste uneori 15%.

Tamaioasa Romaneasca

Este un soi aromat care iti are originea in sudul Greciei Antice fiind adus in Romania de catre
colonistii greci.
Tamaioasa Romaneasca este o varietate romaneasca de struguri folositi pentru obtinerea vinurilor
albe aromate de calitate. Vinurile obtinute sunt dulci sau demidulci cu o tarie alcoolica de 1212,5%, culoare galben aurie si o aroma bogata de flori si miere. Au un gust puternic si o armonie
perfecta intre zahar, alcool si aciditate.
PRINCIPALII PRODUCATORI DE VINURI IN ROMANIA

Dobrogea

Banat

Transilvania

Oltenia

Moldova

Muntenia

Murfatlar
Romania

Cramele
Recas

Jidvei

Carl Reh
Winery

Bucium Iasi

Provinum

Karom Drinks

SCDVV
Minis

Prescon
Mures

Vie Vin Vanju

Cotnari
Mare
4

S.E.R.V.E.

Vinvico
Constanta

Vinarte

Vinia

Vinterra
International

Fruvimed

SD Banu
Maracine

SCDVV Iasi

Cramele
Halewood

Viticola
Sarica
Niculitel

Domeniul
Coroanei
Segarcea

Vincon
Vrancea

Budureasca

Alcovin SRL

Viticola
Corcova SRL

Veritas Panciu Videlmar

Ovidius
Mercado

Vinuri
Nicoresti

DVFR

Prowine
International

ICDVV Valea
Calugareasca

SCDVV
Odobesti

SCDVV
Stefanesti
Arges

Ramex

Tohani

Bachus

Cramele
Rotenberg

Casa de vinuri
Rovit
Husi
Crama
Girboiu

Fontana di
Vini

Roni Vin

Davino

ABV
SRL

Invest
Iasi

Vinuri de import pe piata romaneasca

Africa
Sud
Laibach

de

Argentina

Australia

Malbec Single One

Chile
World Don

Germania

Grecia

Melchor Nymphenburg Amethystos

Ocean
Point Cabernet
Chardonnay
Sauvignon

Vineyard

One World
Castillero Del
Iscay Merlot/ Ninth
Island
Orange
Diablo
Malbec
Pipers Brook
Street
Carmenere
Oak
Cask
Chardonnay

Sunrise Shiraz

Oak
Malbec

Frontera

Cask

Oak Cabernet
Sauvignon

Escudo Rojo

Varietals

Misiones
Rengo

de

Astica

Vinuri de import pe piata romaneasca

Noua
Franta
Italia
Zeelanda
Baron Philippe de
Rotschild Mouton Pasqua
Cadet

Villa
Maria

Spania
Mas La
Cabernet
Sauvignon

SUA
Plana Marimar
Estate
Chardonnay

Laurent Perrier

Piccini

Fransola
Sauvignon Blanc

Louis Jadot

Valiano

Grans Muralles

Clement Kur

Ca
De
Medici

Reserva Real

Chateau Naudon

Principe di
Pratameno

Vina Esmeralda

Chateau Pierrail

Colle degli
Aranci

Gran Vina Sol

Cattier

Curria
Rosso

Gran
Coronas
Cabernet
Sauvignon

Cordier Mestrezat & Curria

Domaines
Bianco

Gran Sangre de
Toro
6

Marimar
Estate Pinot
Noir

Ungaria
Szeremley

Les Vignerons de la
Nero
Mediterranee Cuvee
dAvola
Mithique
Les Vignerons de
lEnclave des Papes Oronero
Chateauneuf
du barrique
Pape
Zibibbo
Cellier
des
(vino
Dauphins Prestige
liquoroso)

Atrium Merlot

in

Vina Sol

San Valentin

Les Dorinnes

Antinori
Solaia

Castell del Remei

Coeur Mediteranee

Antinori
Tignanello

Principe de Viana

Fleur des Barronies

Vina Roniel

Tassee
Maison
Chardonnay

Oak Vina Roniel

St
Jean
Cellier

Lagar Divino

Vieux

Martin Laurent Brut

Freixenet
Carta
Nevada, Cordon
Negro,
Brut
Barocco si Rosado
Seo

Vin
mousseux
Montparnasse Brut
Vin mousseux Pol
Clement Brut
Vin mousseux Duc
de Paris Brut
Andre Lurton

CONSUMUL DE VIN
Vinul se situeaz pe locul al treilea, dup bere i buturi spirtoase, ntr-un top al preferinelor
consumatorilor de buturi din Romnia. Anul trecut, piata vinurilor s-a ridicat la 400 milioane de
euro iar ritmul de cretere estimat pentru anul 2007 este de circa 10%, potrivit datelor
Patronatului Naional al Viei i Vinului.

Romnia dispune de o suprafa total cultivat cu vi-de-vie nobil i hibrid de 177.085 de

hectare, mult mai mic dect suprafaa negociat cu UE, de 240.000 de hectare. Producia intern
de vin din acest an este de aproximativ ase milioane de hectolitri, n cretere cu circa 20% fa
de anul trecut. Potrivit PNVV, consumul mediu anual de vin n Romnia este de circa 30 de litri,
fa de 55 de litri pe cap de locuitor n Franta.
IPOTEZE
In urma unui studiu efectuat in 2010, s-a constatat ca romnii beau vin alb, demi-dulce, la
0,75.
Vinurile mbuteliate la sticle de 0,75 l reprezint aproape jumtate din pia, din punct de vedere
al valorii vnzrilor ocupnd 72,2% din totalul pieei. De asemenea, n ultima vreme se observ o
cretere a vnzrilor pe segmentul de vinuri mbuteliate la 2l, acestea reprezentnd 38% din
cantitatea de vin vndut pe piaa romneasc. n segmentul de 0,75 l, consumatorii din Romnia
prefer vinurile albe (aprox. 72%), acestea fiind urmate de vinurile rosii (22,4%) si vinurile roze
(5,6%).
Vnzrile n funcie de tipul vinului arat predilecia romnilor spre consumul de vinuri demidulci (41,9%), acestea fiind urmate de vinurile demi-seci (24,2%) vinurile seci 19,5%. Vinurile
dulci ocup 11,2% din preferinele consumatorilor.
Pe regiuni, din punct de vedere al volumului vndut, Moldova reprezint cea mai important
zon pentru categoria de vin mbuteliat la 0,75 l, aceasta fiind urmat de Bucureti, Muntenia i
Oltenia, ultimul loc fiind ocupat de Ardeal.
n ceea ce privete valoarea, locul nti este deinut de Bucureti. De asemenea, potrivit studiului,
dac n Moldova consumul de vin mbuteliat la 2 litri ocup primul loc n preferinele
consumatorilor, n Ardeal consumatorii prefer vinul mbuteliat la 0,75 l.
Una dintre principalele concluzii ale studiului, care si-a propus sa aduca informatii atat
despre obiceiurile de consum si cumparare ale romanilor, cat si cu privire la notorietatea
producatorilor prezenti pe acest segment este ca doi din trei romani prefera sa consume
vin.
Piata vinurilor produse in Romania este una destul de aglomerata, continand o paleta larga de
producatori. Totusi, atat in termeni de notorietate, cat si in termeni de cumparare, podiumul
liderilor se restrange la cateva nume: Murfatlar, Cotnari si Jidvei.
Atunci cand respondentii au fost rugati sa mentioneze spontan producatorii de vin de care isi
amintesc, aproape jumatate dintre respondenti (45%) au facut referire la Murfatlar. Mai mult
decat atat, pentru un sfert din cei intervievati, Murfatlar a fost si prima lor mentiune. Clasamentul

este continuat de producatorii Cotnari si Jidvei, fiecare fiind mentionate spontan de 3, respectiv 2
persoane din 10.
Totusi, per total, mai mult de 1 din 4 romani nu au stiut sa numeasca spontan niciun producator
de vin de masa.
Asa cum era de asteptat, barbatii sunt mai buni cunoscatori ai acestei categorii. 9 din 10 barbati,
au stiut sa mentioneze spontan cel putin un producator, pe cand dintre femei, 3 din 10 au spus ca
nu isi amintesc spontan niciun nume de producator de vinuri.
Vinul, prezent in cosul lunar
Cand vine vorba de consumul de vin, doua din trei persoane spun ca ei consuma acest produs.
Intr-adevar, pentru jumatate din consumatori, vinul este un produs prezent in cosul lunar de
consum (consumat o data pe luna sau mai des), pe cand pentru ceilalti este mai degraba o bautura
aleasa ocazional (mai rar de o data pe luna).
Totusi, in medie, consumatorii de vin se bucura de aceasta bautura de trei ori pe luna. Din nou,
barbatii se dovedesc a fi mai mari
consumatori de vin, de patru sau cinci ori pe
luna, pe cand femeile spun ca se delecteaza
cu un pahar de vin de doar doua ori pe luna.
Vinul de masa este mai putin imbratisat, de
catre persoanele cu nivel scazut de educatie
precum si de cei cu venituri mici.
In ceea ce priveste tipul de vin, preferintele
persoanelor din mediul urban sunt impartite
intre vinul alb (62%) si cel rosu (53%), cel
dintai bucurandu-se insa de o apreciere usor
mai mare.
Vinul alb este ales cu predilectie de
persoanele cu varste cuprinse intre 45 -54
ani.
Printre persoanele din mediul urban, vinul
facut in casa este prezent pe mesele
romanilor, aproximativ in aceeasi proportie ca si vinul achizitionat din comert (62%, respectiv
70%). Vinul facut in casa apare semnificativ mai mult in paleta de consum a persoanelor din
Estul si Sud-Estul tarii.

Cand vine vorba de gramajul la care

este cumparat vinul, preferinta
romanilor este clara: 8 din 10 romani
opteaza pentru varianta de gramaj 0,75
litri, fiind preferata semnificativ mai
mult de persoanele tinere (25 34
ani), de cei cu venituri mari si de
angajatii cu studii superioare.
Conform rezultatelor studiului,
persoanele din mediul urban cumpara
vinul in principal din supermarketuri
(54%) si din hypermarketuri (45%).
Deloc surprinzator, de vreme ce
hypermarketurile au o mai mare
raspandire in orasele mari, acesta este
in principal alegerea locuitorilor din
capitala si a oraselor mari, iar pe de
alta parte, minimarketurile si
magazinele de cartier sunt alese mai
degraba de cei care locuiesc in orasele
mici (< 50 000 locuitori).
In paleta de producatori alesi in mod
regulat, se regasesc aceleasi nume:
Murfatlar, ocupand pozitia de lider
(45%), urmat indeaproape de Cotnari
(42%).
Topul producatorilor alesi de catre
consumatorii de vin este urmat de catre Jidvei (34%) si Cramele Recas (17%), ceilalti
inregistrand procente sub 10%. In medie, consumatorii de vin spun ca au in paleta de consum un
numar de 2,3 producatori pe care ii aleg in mod regulat.

10