Reflectarea terroir-ului

Tarnavelor in vinurile Villa

Vinea

INDRUMATOR: ABSOLVENT:
SERGIU NEDELEA MIRCEA MATEI

BUCURESTI 2018

1
 CUPRINS

Istoria viti-vinicola in podisul Tarnavelor pag. 3

Terroir-ul Podisului Tarnavelor pag. 5
Crama si vinurile Villa Vinea pag. 9
Instrumentarul Somelierului pag. 15
Concluzii pag. 19
Bibliografie pag. 20

2
 Istoria viti – vinicola din Podisul Tarnavelor

Podgoria Tarnave (DOC

Tarnave) este situată in
Podisul Transilvaniei, in
bazinul hidrografic al raurilor
Tarnava Mică şi Tarnava
Mare, intre paralelele 45°57'
(Loamneş, jud. Sibiu) şi
46°32' (Miercurea Nirajului)
latitudine nordică şi intre
meridianele 23°52'
(Crăciunelu de Jos) şi 24°48'
(Sighişoara - Miercurea
Nirajului) longitudine estică,
coordonate care, impreună
cu relieful deluros, ii justifică
avantalele bio-pedo-
climatice, care atestă
favorabilitatea cultivării viţei
de vie.

Viţa-de-vie in Podgoria Tarnave este cunoscută inca din epoca fierului

(sec. V i.H), săpături arheologice au scos la iveală unelte şi vase viti-
vinicole specifice acestei perioade. Herodot (484-425) menţionează in
scrierile sale că agatârşii, care erau aşezaţi pe văile Mureşului şi
Tarnavelor, in sec. al VI-lea (i.H.) dispuneau de vii renumite.
Intr-o carte a autorului P. Molmenti intitulată “La Vie privee a Venise,
depuis l'origine jusqu'a la chute de la Republique” se menţionează că in
1173 in timpul domniei ducelui Sebastian Ziani, vinurile provenite din
Transilvania aveau un bun renume la curtea Veneţiei, fiind apreciate, iar
cunoscutul milanez Pietro Casala vorbea in scrierile sale despre vinurile
generoase şi mature originare din regiunea Carpaţilor.
De asemenea, Sigismund Kabal, istoric ungur mentioneaza ca la venirea
ungurilor in această regiune, viile erau infloritoare zona regăsindu-se intr-o
hartă din “Chorographia Transylvaniae” a lui Ioan Honterus in 1532.

Date despre practicile viticole ale ţinutului Tarnavelor, despre indeletnicirile

cultivatorilor de viţă de vie, despre metodele de cultură apar şi in jurul lui
1896 in scrierile autorului Herczegh Mihaly.

3
Vinurile acestor meleaguri sunt cunoscute incă din antichitate, atat in ţară,
cat şi in străinătate. La marile manifestaţii mondiale din Europa, America şi
Asia au fost apreciate şi răsplătite cu diplome şi medalii.

Introducerea in cultură a unor noi soiuri de viţă de vie şi folosirea celor mai
noi cuceriri ale agrotehnicii, agrochimiei şi tehnologiilor de vinificare a făcut
ca podgoria Tarnave să cucerească prin vinurile sale numeroase medalii
de aur şi argint, la concursurile naţionale şi internaţionale de la Bucureşti,
Bruxelles, Verona, Barcelona, Praga, Erfurt, Monte Carlo, Londra, Quebec
şi altele, confirmand calităţiile deosebite ale acestor vinuri, care poartă in
ele vocaţia locului, specificul soiului, ceea ce le confera o identitate
recunoscută şi admirată.

De-a lungul timpului in podgorie soiurile cultivate, lucrările din vie,

tehnologia din viticultură şi vinificaţie au fost o preocupare majoră a
podgorenilor. Vinurile din Podgoria Tarnave, poartă amprenta soiului,
solului, microclimatului, a viticultorului şi vinificatorului, caracterizandu-se
prin: fructuozitate, prospeţime şi o aciditate ceva mai ridicată. Sunt vinuri
fine şi cu o mare bogaţie de arome tipice şi specifice soiului. .

Arealul delimitat pentru denumirea de origine este renumit printr-o serie de

plaiuri, unul mai vestit ca altul, care au dus faima centrelor viticole precum
Mediaş, Jidvei, ori Blaj, precum şi plaiuri ca Şona, Tarnăveni, Micăsasa,
Daneş, Valea Lungă, Adămuş ori Băgaciu, Veseuş, Cetatea de Baltă, cu
particularităţi aparte ale factorilor naturali care imprimă calitate vinurilor
produse aici.

4
Terroir-ul Podisului Tarnavelor
Podisul Transilvaniei - sigura zona cu terroir clasa B din Romania

Conform clasificarii Uniunii Europene - care apare in Regulamentul UE nr

1308 din 2013 (anexa VII), de instituire a unei organizări comune a piețelor
produselor agricole - singura zona cu terroir clasa B din tara noastra este
Podisul Transilvaniei, toate celelalte zone viticole din Romania fiind
creditate cu clasificare de C si D.

Notiunea de terroir se refera la

totalitatea factorilor care
influentează caracteristicele finale
ale vinurilor obtinute într-o
anumită zonă / regiune / crama,
plecând de la factorii de mediu -
pedoclimatici - și ajungând pana
la metodele viti-vinicole alese de
fiecare podgorean in parte.
Avand in vedere diversitatea
conditiilor de mediu care pot
inregistra diferente notabile chiar
la distante mici, se poate vorbi de
trei tipuri de terroir: macro terroir
(adica conditiile generale a unei
zone / regiuni / podgorii), mezo terroir - cu referire la conditiile existente
intr-o zona restransa (de ex. intr-o anume plantatie, sau pe un anume deal)
si micro terroir - care se refera la conditiile intalnite la nivel foarte mic, la
distante de cateva randuri de vita-de-vie.

Factorii externi - pedoclimatici - adica factorii naturali care compun

notiunea de terroir se referă la:

 tipuri de sol
 relieful terenului - plat, deluros, montan
 apropierea de lacuri, râuri sau mare
 expoziția
 altitudinea față de nivelul mării
 cantitatea de vânt
 climatul: temperaturi, variații sezoniere si dintre noapte si zi,
precipitații, ceata, etc.
 cantitatea de lumină solară – variația zilnică și sezonieră
 diferentele de temperatura de la zi la noapte

5
Factorii interni, adica cei care sunt decisi de viticultori si oenologi, se
refera la:

 metodele de plantare și de creștere a viței de vie

 metode de tăiere, fertilizare etc.
 timpul și momentul recoltării strugurilor
 procesul tehnologic: tipul de recipient pentru fermentație, timpul
rămas pe pielițe în timpul fermentației, timpul de drojdii uilizate,
controlul temperaturii, etc.
 timpul, recipientele și metodele de învechire ale vinului

Factori pedoclimatici in Podisul Tarnavelor

1. Relieful

Relieful este frămantat,

caracterizat printr-o
configuraţie tipic deluroasă, cu
orientare generală sud-vestică.
Cuprinde aproape toate
formele de relief şi elementele
de pantă. Ponderea cea mai
mare o au formele de relief cu
altitudine mijlocie, de 400-600
m. Incepand cu altitudinea de
250-270 m pană la 400-450 m,
panta terenurilor este cuprinsă
intre 5-20% şi permite
mecanizarea lucrărilor in
plantaţiile viticole.

Versanţii cu expoziţii insorite (S, S-E, S-V) pe care se cultivă viţa de vie
sunt scurţi, cu inclinări mai accentuate in treimea superioară şi mijlocie,
fiind afectaţi de procesele de eroziune.Piciorul pantelor acestor versanţi
este uniform, slab inclinat, pretandu-se pentru agricultură.

Plantaţiile viticole sunt situate in general pe versanţii sudici, sud-estici şi

sud-vestici şi pe văile dintre dealuri unde există resurse de căldură şi
lumină; acestea constitue un adăpost pentru viţa- de- vie, impotriva
vanturilor, brumelor tarzii de primăvară şi a brumelor timpurii de toamnă.
Reţeaua hidrografică cu alimentare subterană prin izvoare de adancime
este alimentată parţial şi de către izvoarele de coastă, care apar destul de

6
frecvent pe versanţii alcătuiţi din straturi alternante de argile sau marne
impermeabile, gresii sau nisipuri permeabile, caracteristice.

2. Regimul termic
Climatul Podgoriei Tarnave este de tip temperat continental moderat, cu
veri potrivit de calde, ierni aspre şi umede, dar cu toamne lungi şi
predominant senine, influenţate de masele de aer vestice şi de prezenţa
arcului carpatic care protejează regiunea de curenţii reci din nord-est şi est.
Temperatura aerului este factorul principal care limitează cultura viţei de
vie, declanşarea şi parcurgerea fazelor de vegetaţie, cantitatea şi calitatea
producţiei.
Valoarea medie multianuală (1995-2006) a temperaturii aerului in centrul
viticol Jidvei este de 9,7°C, mai ridicată cu 0,7°C decat cea inregistrată la
nivelul podgoriei Tarnave, Tarnăveni 8,3°C, cu variaţii medii lunare intre
cea a lunii ianuarie -4, -5°C şi cea a lunii iulie de +18, +19°C.

Specificul zonei il constituie apariţia zilelor cu ceaţă la sfarşitul verii şi pe

aproape o treime din zilele de toamnă ( septembrie, octombrie ) ceea ce
duce la un proces de maturare lent al strugurilor, cu păstrarea aromelor şi a
unei acidităţi constant ridicate, elemente care se răsfrang favorabil in
calitatea vinurilor obţinute. De asemenea, in perioda de maturare a
strugurilor temperaturile din timpul zilei variază in jurul mediei de 22° C, iar
cele din timpul nopţii in jurul mediei de 12° C.
Cei doi factori determină creşterea continuă a conţinutului de zahăr din
struguri, aciditatea se reduce ramanand constantă sau aproape constantă
la un prag ceva mai ridicat (aproximativ 8-9 g/l acid tartric).
Mediul oxido-reducator din struguri devine favorabil creşterii calitative a
continuţului in arome libere şi legate, care va inregistra valori ridicate la
sfarşitul perioadei de coacere.

3. Regimul de umiditate
Viţa-de-vie este o plantă care se adaptează cu uşurinţă, atat la condiţiile de
umiditate ridicată cat şi la cele de secetă. Umiditatea interesează sub
raportul cantităţii precipitaţiilor şi higroscopicităţii aerului. Cultura viţei de vie
fiind posibilă in regiunile cu precipitaţii cuprinse intre 500-700 mm, din care
minim 250-300 mm in perioada de vegetaţie ( Sighişoara 635, Mediaş 626,
Tarnăveni 599mm), cu maximum in intervalul mai-iulie/august (favorabil
fenofazelor vegetative) şi un minim prelungit de toamnă (propice coacerii,
acumulării zahărului şi aromelor). Din totalul de 110-130 zile cu precipitaţii,
20-30 de zile sunt cu ninsoare, insă durata stratului de zăpadă (50-60 zile).
Umiditatea relativă a aerului se situează intre 60-80%, fiind optimă pentru
cultivarea viţei de vie.

7
4. Solurile cu utilizare viticolă
Podgoria Tarnave prezintă o mare varietate de tipuri şi subtipuri de sol:
brun
eumezobazic, brun argiloiluvial, regosol carbonatic, coluvisol şi soluri
antropice / modificate.
Cele mai bune pentru cultura viţei de vie sunt solurile brune eumezobazice,
brune argilo-iluviale tipice şi luvice datorită texturii mijlocii, acidităţii
moderate şi a conţinutului de humus.
Pe versanţii abrupţi şi pe mameloane, intalnim regosolurile, iar pe terasele
rezultate in urma dislocării unor cantităţi mari de sol se intalnesc solurile
antropice. Pe aceste soluri, datorită conţinutului ridicat in calciu activ şi a
unor valori scăzute a fierului uşor asimilabil, apare frecvent fenomenul de
cloroză.

Pe marne, in locurile unde apa freatică se află la 3-5 m s-au format solurile
negre de faneaţă cu o textură luto-argiloasă şi un conţinut ridicat in humus.
Pe
versanţi, mai ales in treimea superioară şi pe culmi, solurile se află in
diferite grade de eroziune, de la slab la excesiv erodate.
In general solurile sunt slab aprovizionate cu azot 9-29 ppm şi fosfor mobil
8-24 ppm, conţinut mijlociu in potasiu mobil 120-237 ppm.
Tipul dominant de sol este solul brun. Pe marne, in locurile unde apa
freatică se află la 3-5m adancime s-au format solurile negre de faneaţă cu
o textură luto-argiloasă şi cu un conţinut ridicat in humus. .
La baza pantelor şi in microdepresiuni se intalnesc solurile coluviale
carbonatate. O pondere mare o au şi vertisolurile, iar psamosolurile apar cu
totul izolat.
Temperaturile scăzute din perioada de recoltare 5-10°C, diminuează
procesele oxidoreducatoare şi enzimatice, permiţand menţinerea in condiţii
de calitate a stării de sănătate a strugurilor precum şi a aromelor specifice
soiurilor.

Aciditatea ridicată a mustului constituie un factor important in operaţiile de

limpezire a mustului şi mai tarziu un accelerarator al procesului
de fermentare.

De-a lungul timpului in podgorie soiurile cultivate, lucrările din vie,

tehnologia din viticultură şi vinificaţie au fost o preocupare majoră a
podgorenilor. Vinurile spumante din Podgoria Tarnave, poartă amprenta
soiului, solului, microclimatului, a viticultorului şi vinificatorului ,
caracterizandu-se prin: fructuozitate, prospeţime şi o aciditate ceva mai
ridicată.

8
Vinurile de calitate din zona Podisului Tarnavelor sunt etichetate cu
Denumire de Origine Controlata - DOC Târnave - însoțită sau neînsoțită de
una dintre următoarele subdenumiri: Blaj, Jidvei, Mediaș si Tarnaveni.

Crama si vinurile Villa Vinea

Amplasata pe Valea Tarnavei Mici, in

localitatea Mica, undeva la mijlocul
distantei dintre Targu Mures si
Tarnaveni, povestea Villa Vinea a
început in 2001 când Heiner
Oberrauch, în una dintre călătoriile de
afaceri spre Târgu Mureș, a descoperit
frumusetea si traditia viti-vinicola a
zonei si a decis sa investeasca intr-o
plantatie de vie si intr-o crama proprie.

In curand au fost demarate analize ale mezo-terroirului din zona, care au

dezvaluit o structura geologica a solului formata din sedimente de argilă și
minerale si o clima chiar usor mai rece decat cea medie din zona
Tarnavelor - o temperatura medie anuala de +8.7°C, cea mai rece luna
fiind ianuarie cu o medie -4.3°C si cea
mai calda iulie, cu o medie 19.4°C.
O alta caracteristica deosebita a
terroirului este ceata care se asterne
de-a lungul vaii Tarnavei Mici in
diminetile de vara si toamna si care,
impreuna cu diferentele mari (10-
12°C) de temperatura de la zi la
noapte, incetineste coacerea
strugurilor. Toate acestea conduc la
pastrarea aromelor si a aciditatii in
struguri, rezultand astfel vinuri aromate si savuroase, vinificate in sec.

Dupa analiza mezo-terroirului au inceput lucrarile de amenajare, conduse

de de experti italieni, care au constat in reasezarea efectiva a pantelor
dealului, situat la o altidutine de 330-350 m.

9
Randurile de vie au fost plantate tinand cont de mai multe elemente:
- expunere Sud, Sud-Estica
-sa permita vanturilor puternice care sufla dinspre nord sa treca printre
randuri, pentru a nu lovi in plin via
- sa permita scurgerea precipitatiilor pentru a nu se forma balti

In 2006 au inceput lucrările

de plantare a 32 ha cu viță de
vie, o combinație de soiuri
nobile locale: Feteasca Alba,
Feteasca Regala si Feteasca
Neagra, alături de soiuri
clasice internaționale:
Sauvignon Blanc, Riesling de
Rhin, Gewurztraminer,
Muscat Ottonel, Pinot Noir si
Merlot. Mai tarziu, un soi alb,
de origine germana, Kerner și
unul roșu, de origine
austriacă, Zweigelt, au fost adăugate la soiurile deja plantate.
Dupa cca. 10 ani inca 40 de hectare au fost cumparate la Ganesti, in
apropiere de Mica, unde sunt cultivate doua soiuri de struguri potrivite
pentru obtinerea de vinuri spumante de calitate: Chardonay si Pinot Noir.
Tinand cont de micro-terroirul fiecarei zone din plantatie - cea mai buna
expunere solara si cel mai potrivit sol - s-au stabilit randuri speciale care se
cultiva pentru gama Selection, gama superioara a marcii Villa Vinea.
Pe randurile cultivate pentru gama selection se fac lucrari de normare a
productiei la 3-5 ciorchini pe planta si beneficiaza de o ingrijire speciala de-
a lungul anului.

Fiind un iubitor al naturii si al

traditiilor, Heiner Oberrauch a
dorit ca arhitectura cramei sa
respecte arhitectura tradițională

10
din Transilvania și a cerut arhitecților italieni care au proiectat crama ca
turnul să fie similar cu turnurile bisericiilor medievale din zonă. În plus,
pentru a reduce consumul energetic și poluarea fonică, s-a proiectat o
cramă semi-gravitațională în care strugurii sunt introduși prin cădere.

Echipa care produce vinurile este formata din seful cramei - Misi Denes -
localnic pasionat de vitcultura si de lucru bine facut si oenologul italian
Celestino Lucin, desemnat oenologul anului in Italia de catre revista
Gambero Rosso in 2009.

Astfel, împreună cu oamenii de pe valea Târnavei Mici, s-a creat un loc

aparte, in care bogatia naturii se impleteste armonios cu maiestria
oamenilor, dand nastere unor vinuri cu un caracter aparte.

Procedee viticole si oenologice

Inca de la plantarea vitei-de-vie s-a dorit sa poata sa produca vinuri de

calitate ridicata, incepand de la cele vinuri simple si usoare pana la vinuri
complexe. Astfel, densitatea plantelor este redusa - de la 3500 pana la
5000 de plante pe hectar, in functie de soi, pentru a permite radacinilor sa
“colecteze” cat mai multa seva, o buna aerisire si solaritate.
Anual, tot pe al doilea rand, solul este “brazdat” intre randuri pentru a taia
radacinile apropiate de suprafata, astfel favorizand dezvoltarea in
adancime a radacinilor, atat pentru a putea sa hraneasca planta in
perioadele secetoase cat si pentru a extrage seva adancimilor.
Taierea utilizata este de tip Guyon, la 6 noduri, cu conducere in directia
vantului, cordita de rod fiind la cca. 1 m de la sol.
In cursul anului se desfasoara activitati continue de intretinere a viei:
stropiri impotriva bolilor, normarea productiei la 4-6000 kg / ha pentru a
pastra un nivel ridicat de calitate a strugurilor, desfrunzirea in zona fructelor
pentru a permite o solaritate ridicata.
Culegerea se efectueaza manual,
dupa analiza concentratiei de zahar
din struguri, la peste 180g/kg fiind
transportati in crama in timpul cel
mai scurt pentru a evita oxidarea.

11
Procesul de vinificatie incepe cu desciorchinarea, urmand presarea in
presa hidraulica inchisa.
Pentru vinurile albe tescovina (boasca) se separa de must iar mustul
ajunge in tancurile de inox cu temperatura controlata unde incepe procesul
de fermentatie, care dureaza intre 10 si 21 de zile.
Vinurile rosii sunt obtinute prin pastrarea mustului in tancuri de inox cu
temperatura controlata, impreuna cu boasca timp de 14-21 de zile, in
functie de evolutia culorii si a taninilor, dupa care vinul se separa de
boasca si se scoate de pe drojdii incepand procesul de maturare in
barrique-uri de stejar sau in budane de 5000 litri, in functie de destinatia
aleasa.

Incepand cu anul 2012, primul an de vinificatie pentru piata, se realizeaza

cateva vinuri speciale, pozitionate in gama Selection (gama superioara a
marcii Villa Vinea), din care detaliem cateva:

Kerner

12
Un soi de origine germanica, o incrucisare dintre un soi rosu Trollinger (sau
Schiava) si un soi alb - Riesling de Rhin, realizat in 1929 in Germania, la
statiunea de cercetare Lauffen, din regiunea Baden - Württemberg, cu
sediu in localitatea Weinsberg. Numele vine de la poetul german Justinius
Kerner care a petrecut o parte din viata in
Weinsberg, poet care elogiaza vinul in o parte
din poeziile lui.

Kerner s-a dezvoltat puternic in Germania,

ajungand sa fie al treilea cel mai cultivat soi din
Germania, cu cca. 7.5% din suprafata viticola a
tarii in anii ‘80. In prezent unele dintre plantatiile
de Kerner au fost inlocuite cu alte soiuri, fiind din
prezent cultivat pe doar 4000 ha. Este cultivat de
asemenea si in Austria, Elvetia si in Sud Tirol
(Alto - Aldige).
In Romania este cultivat exclusiv de Villa Vinea,
care a obtinut de asemenea si DOC Tarnave
pentru acest soi.
Vinurile obtinute din Kerner se remarca prin aromele subtile de fructe
proaspete - mere verzi, caise, piersici invaluite intr-o usoara aroma de
nucsoara si un echilibru foarte bun intre aciditate (6.75g/l) si alcool
(14%vol). Astfel rezulta un vin placut, usor de baut, foarte potrivit de
petrecut o seara de vara cu prietenii.
Poate fi asociat culinar cu un peste (pastrav, dorada) la gratar si cu o
salata verde cu rucola, ulei de masline si lamaie.

Diamant Selection

Primul cupaj a doua soiuri albe traditionale

romanesti: Feteasca Alb si Feteasca Regala
(descoperit la nici 40 de km de Mica, la Danes, in
urma cu cca. 90 de ani).
Fiecare soi este vinificat separat si fermentat in
barrique-uri din stejar frantuzesc, la a doua sau a
treia utilizare. Urmeaza o perioada de 6 luni de
13
maturare in barrique, perioada in care se realizeaza si o fermentatie malo-
lactica, pentru a reduce aciditatea. La final sunt cupajate si imbuteliate fiind
apoi pastrate inca cca. 6 luni in sticla inainte de lansarea pe piata.
Rezultatul este un vin complex, gastronomic, cu arome de fructe galbene
(gutui, pere galbene coapte), onctuos, cu o aciditate medie de cca. 5.5 g/l,
si un rest de zahar de 2.5g.
Poate sa fie un companion bun pentru o portie de somon gatit la cuptor
intr-un sos facut din ulei de masline, o felie de lamaie stoarsa, si un pahar
de vin, insotit de o garnitura de sparangel oparit si apoi tras intr-o tigaie cu
putin unt, ulei de masline, un touch de usturoi, vin si lamaie.

Contessa Selection

Un vin special, facut prin metoda numita traditional

“vin de paie”, in care se imbina armonios un soi
aromat - Muscat Ottonel (ca 80%) si un soi cu
aciditate ridicata - Kerner. Strugurii sunt culesi la
maturitate si se tin in tavite in turnul cramei, o zona
deschisa si aerisita, pana in februarie.
In acesta perioada strugurii ingheata si se
dezgheata si se stafidesc, evaporandu-se mare
parte din continutul de apa iar ciorchinii se usuca
pana la eliminare. Periodic se invart pentru a evita
mucegairea. Se vinifica in februarie, prin presare
usoara, timp de 24 de ore, realizand un randament
de cca. 10% (vs. 65-70%), iar apoi se fermenteaza
in barrique-uri, o parte din cantitate fiind si
maturata in barrique timp de 6 luni.
Vinul rezultat este galben-auriu intens, dulce, cu un rest de zahar de cca.
180g/l si cca. 11% vol. alcool, care inunda gura cu arome de miere de tei si
fructe galbene - ananas, piersici, gutui, pepene galben. Se consuma langa
un foie-gras sau un desert mai putin dulce, fie un tort cu ciocolata amaruie
sau cu un desert cu branza dulce.

14
 Instrumentarul somelierului

Instrumentarul somelierului are o importanta deosebita deoarece, in

afa modului de vinificare, modul de servire este foarte important pentru a
oferi, in final, o experienta placuta.
Utilizand corect şi adaptat bauturilor care urmează sa fie consumate
de catre client, somelierul va putea sa adauge valoare licorii respective: să
ofere servicii de înaltă calitate şi să fie o interfaţă optimă între vin şi
onorabilul ori pasionatul său băutor, clientul restaurantului sau oaspetele
distinsului eveniment, din a cărei echipă de organizatori somelierul face
parte.

Serviciul de prezentare şi servire a vinului se realizează cu

instrumente şi accesorii specifice, respectiv: cupa somelierului (la testevin),
paharul pentru degustare, tirbuşonul (tirre bouchon), coşuleţul pentru
servire, carafa pentru decantare, termometru cu citire rapida, cleştele, drop
stoppers, frapiera, căruciorul pentru vin, o serie de diferite tipuri de pahare.
Acest instrumentar poate fi completat cu dispozitive moderne pentru
decapsulare, etanşare, vidare, scoatere a dopurilor rupte etc.

Cupa somelierului - destul de rar folosită, de fapt, şi numai în cazul

unor evenimente de rafinament bahic sau de o riguroasă etichetă - este o
mică ceaşcă de argint sau doar argintată, cu margini laterale înguste, tortiţă
şi inel, eventual cu un lănţişor de argint.

15
Interiorul cuprinde concavităţi pentru examinarea vinurilor roşii şi nervuri
pentru examinarea celor albe. Cupa somelierului este de fapt un simbol al
acestei meserii, iar unii somelieri o poartă la gât, de unde poate fi detaşată
în timpul degustării.

PAHARUL pentru degustare este

instrumentul special dedicat degustării, prin
forma şi caracteristicile sale. Paharul din sticlă
incoloră, perfect transparent, are o formă şi
dimensiuni standardizate de Oficiul International
al Viei si Vinului. Deschiderea paharului (gura)
este puţin mai îngustă decât partea de jos, ceea
ce permite concentrarea spre nas a aromelor
vinului.

Tirbuşonul profesional - cu cele patru părţi ale

sale: mânerul, spirala, lama şi pârghia (levierul).

Coşuleţul pentru vin - instrument indispensabil

transportului din pivniţă şi servirii vinurilor vechi. Construit pe bază de
răchită, lemn sau metal, coşuleţul permite poziţionarea buteliei cu vin pe
orizontală, uşor inclinat,pentru a nu agita vinul, eventualele sedimente
solide raman pe fundul buteliei

16
Carafa pentru decantare – complexitatea , structura si soiurile de struguri
din Cuvee Charlotte impune decantarea acestui vin pentru a permite
aerisirea determinand astfel o exprimare mai completa a aromelor.

Termometrul, are rolul de a citi temperatura vinului inainte de servirea sa

17
 Concluzii de incheiere

Avand in vedere ca terroir-ul din Podisul Tarnavelor in general si micro-

terroirul de la Mica - crama Villa Vinea, are toate elementele necesare
pentru a fi transformat - cu multa truda, suflet si pasiune - intr-o diversitate
de vinuri de calitate, de la cele mai simple pana la vinuri complexe,
misiunea Villa Vinea este de a utiliza responsabil resursele naturale si
investitiionale, oferind consumatorilor vinuri de calitate si de a duce mai
departe traditia zonei.

18
Bibliografie:

ONPV- caiet de sarcini DOC Tarnave pentru vinuri linistite si pentru vinuri
spumante

https://tarnavamica.wordpress.com/harti-ale-raului-tarnava-mica/

http://www.profudegeogra.eu/depresiunea-transilvaniei/

Crameromania.ro

Regulamentul UE 1308 din 2013

www.winetaste.ro

19