Areale viticole din Oltenia-România cu vocaţie pentru obţinerea

vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată (D.O.C.)

Oltenia, bogată în dealuri, coline şi nisipuri, vast amfiteatru cu deschidere

spre Dunăre, cu un climat submediteranean, care înaintează şi urcă până la
poalele munţilor, oferă viţelor cultivate aici alături de strămoşii lor sălbatici
(peste 40 de centre genetice) resurse pedoclimatice dovedite de prezenţa
smochinului, migdalului şi castanului comestibil, dar şi de sortimente
corespunzătoare pentru obţinerea de vinuri într-o largă paletă calitativă. Este aşa
dar, Oltenia, prin multiplele microclimate şi tipuri de sol, dar şi prin gama
completă a tipurilor de vin (albe, roşii, aromate, distilate de vin) şi a strugurilor
de masă şi stafide, o veritabilă Românie viticolă în miniatură.
La vărsarea Jiului în Dunăre, la Bechet, s-au găsit rădăcini de viţi de vie,
alături de monezi care circulau în a II a jumătate a secolului I.
Cu certitudine, viile de la Drăgăşani,, Oreviţa, Golul Drâncei, Dobriţa,
Bechet, Calafat, au fost cunoscute şi de Getodaci. G. Simulescu din Drăgăşani
introduce pentru prima oară (1867) în România soiul Cabernet Sauvignon.
Multe vinuri din Oltenia, au fost alese de Comisia constituită de Domnitorul
Alexandru Ioan Cuza, să participe la expoziţia Universală de la Paris (1887),
unde vinul de Tămâioasă românească realizat de Iordache N. Ionescu de la
Drăgăşani a primit medealia de aur, prevestind succesul de mai târziu ce aveau
sa-l aibă vinurile din Oltenia la marile concursuri naţionale şi internaţionale.
Pe nisipurile de la Ciuperceni, Calafat, în urma apariţiei filoxerei, sunt
ferite de dezastrul provocat de aceasta, 32 de soiuri de viţă de vie indigenă,
provenind de la Cotnari, Nicoreşti, Odobeşti, Dealul Mare, Drăgăşani, Oreviţa,
Golul Drâncei.
În anul 1897, se înfiinţează la Drăgăşani, prima pepinieră din România,
pentru multiplicarea viţei de vie prin altoire, iar în 1943 se inaugurează prima
staţiune de cercetări viticole, tot la Drăgăşani. Cu 45 de ani în urmă, 1962, se
deschid amfiteatrele Facultăţii de Horticultură din Craiova, la care s-au alăturat
Staţiunea de Cercetare de la Bechet (Dăbuleni-Călăraşi) şi cea de la Bârseşti
(Bălăneşti) Tg. Jiu.
La începutul secolului XX (1900), în Oltenia se cultivau 34 soiuri
autohtone şi locale, selecţionate de-a lungul timpului de viticultori, multe dintre
ele mai întâlnindu-se şi astăzi în cultură. La această zestre genetică, se mai
adaugă cele 14 soiuri pentru vin, un soi pentru masă (Victoria), un soi pentru
stafide (Călina) şi două soiuri de portaltoi (Drăgăşani 57 şi M10), creaţii ale
cercetătorilor de la Staţiunea de Cercetări Viticole Drăgăşani şi Facultatea de
Horticultură din Craiova. Viticultura din Oltenia, de peste 100 de ani, ocupă
suprafeţe ce reprezintă 15-20% din viticultura României. Vinurile roşii şi
aromate de calitate, au reprezentat şi reprezintî peste 40% din balanţa naţională a
vinurilor aparţinând acestei categorii.
Pentru viticultura din Oltenia, s-au elaborat numeroase lucrări ştiinţifice,
care ilustrează vocaţia pentru calitate, modurile de cultură, tehnologiile de
elaborare a vinurilor de înaltă calitate, sau influenţa pe care viticultura a avut-o
asupra civilizaţiei umane (1 - 16).

Rezultate obţinute

1. Încadrarea podgoriilor din Oltenia-România, în zonele viticole ale UE şi

adoptarea criteriilor pe baza cărora se ierarhizează factorii care decid
vocaţia arealelor pentru obţinerea vinurilor de calitate.

În spaţiul mediteranean, viţa de vie, a avut un rol primordial, ea ocupând

57% din suprafaţa viticolă a ţării. Sunt identificare cinci sectoare ale viticulturii
mediteraneene: sectorul occidental (Spania, Franţa, Italia); sectorul central
(Grecia, Slovenia, Macedonia); sectorul Mării Negre (România, Bulgaria,
Turcia, Cipru); sectorul nord-african (Maroc, Algeria, Tunisia, Egipt) şi sectorul
oriental (Liban, Siria, Iordania, Israel).
În baza studiilor ecopedologice din podgoriile României, s-a făcut
încadrarea acestora în zonele viticole ale Uniunii Europene (Legea nr. 244/2002)
şi anume: zona B (Podişul Transilvaniei): zona CI(a) cu Dealurile Moldovei şi
Dealurile piemontice getice din Muntenia şi Oltenia (Ştefăneşti-Argeş,
Sâmbureşti, Drăgăşani, Dealurile Craiovei), Dealurile Banatului, Dealurile
Crişanei şi Maramureşului; zona CII cu dealurile Buzăului, Dealul Mare,
Plaiurile Severinului, Plaiurile Drâncei, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării,
zona nisipurilor şi altor terenuri favorabile din sudul ţării.
Podgoriile şi centrele viticole aparţinând regiunii viticole CII(a) sunt
consacrate obţinerii vinurilor de calitate în principal, şi în secundar a strugurilor
de masă. Spaţiile viticole din zona viticolă CII sunt consacrate obţinerii vinurilor
de înaltă calitate dar şi a strugurilor de masă. Vocaţia pentru calitate a spaţiilor
viticole din Oltenia este susţinută şi de condiţiile climatice prezente în aceste
areale. În tabele nr. 3,4 şi 5 sunt prezentate câteva profiluri climatice
comparative în podgorii din România şi zone viticole celebre din Franţa. Se
poate constata că în regiunile viticole din România, ca şi cele din Franţa, în
importanta etapă de definitivare a procesului de maturare a strugurilor, domină
un timp favorabil, cu temperaturi moderate, care nu creează dificultăţi, nici prin
exces, nici prin insufucienţă, atât procesului de finisare al maturării şi
supramaturării strugurilor, cât şi recoltării şi desfăşurării fermentaţiei în cursul
vinificării. La rândul lor, în ambele ţări, precipitaţiile restrânse şi timpul
îndestulător de însorit reprezintă, de semenea, premise defavorabile pentru
realizarea de recolte mai ferite de deprecieri.
Atât în Franţa, cât şi în Oltenia-România, cea ma caldă lună a anului este
iulie, după care temperaturile încep să descrească, în august mai puţin, apoi mult
mai repede, în septembrie şi octombrie, creându-se astfel premise dintre cele
mai favorabile pentru desfăşurarea maturării strugurilor în condiţii din ce în ce
mai ferite de durităţi higrometrice, cu cât pieliţa boabelor se subţiază şi
strugurele devine mai vulnerabil. În general, precipitaţiile cunosc şi ele o alură
descendentă, începând din luna august şi apoi mai mult în septembrie şi
octombrie (mai pronunţată în regiunile din Oltenia), fapt care contribuie pozitiv
la păstrarea bunei stări sanitare a recoltei, prevenind în mare măsură instalarea
putregaiului cenuşie al strugurilor.
Dintre modelele de viticultură prezentate în tabelul nr. 2, s-a adoptat la
nivelul Olteniei, modelul mediteranean ori saxon, în funcţie de disponibilităţile
şi existenţa vitisolurilor cu vocaţie calitativă.
Modelul mediteranean acordă importanţă mare solului sau terroir-ului,
climatului şi soiului, pe când modelul saxon acordă importanţă mare soiului,
climatului şi solului.
În programul de reconstrucţie a plantaţiilor viticole s-au implementat cu
deosebit succes noile condiţii ecologice de cultivare a viţei de vie, modelul de
viticultură-ecologic de tip mediteranean (Franţa, Italia) sau saxon (Germania,
Austria), utilizând mai ales pentru vinurile roşii şi albe, soiuri autohtone de
struguri (Fetească albă, Fetească neagră, Tămâioasă Românească, Crâmpoşie)
dar şi soiuri străine (Cabernet sauvignon, Merlot, Pinot noir, Chardonnay).

2. Identificarea arealelor viticole din Oltenia-România cu vocaţie pentru

obţinerea vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată

Vinul de calitate este cel care poartă o denumire de origine, de loc

geografic şi ce posedă însuşiri superioare celor ale vinurilor de consum curent,
relevate printr-o armonie perfectă între toate trăsăturile senzorice. Culoarea este
curată şi vie, gustul delicat, plin şi catifelat, corpul (alcoolul necesar conservării)
suficient conturat, buchetul fin dezvoltat, extractul nereducător (sec) abundent.
Compoziţia sa chimică este mult mai amplă, mai bogată şi armonioasă.
 Denumirea de origine nu e doar o indicaţie de provenienţă, ci are în
vedere trăsăturile de originalitate generate de practicarea unor tehnologii de
producţie tradiţionale în acea regiune. O denumire de origine nu poate fi
acordată detcât dacă vinul ce urmează a o purta are un nume constatat că rezultă
din caractere calitative determinate de următorii factori: facturi naturali, al
căror rol este predominant (aşezare geografică, relief, vecinătăţi, climat, natura
solului, soi-sortiment), ce permit definirea unei arii de producţie ce trebuie
delimitată; factori umani, referitori la tehnologiile de cultivare ale viţei de vie,
de vinificaţie. Este determinant următorul aspect: „Calitatea vinului de calitate
se bazează legal pe delimitarea ariei geografice în care el se produce, şi în care,
climatul, ca factor natural principal care o determină, îşi exercită acţiunea sa.”
Substanţele care intră în compoziţia chimică a strugurelui şi care hotărăsc
calitatea şi compoziţia chimică a vinului sunt în număr mare (câteva sute) şi
toate participă la crearea multitudinii caracterelor senzorice care se îmbină, se
contopesc şi dau, în final, contur şi sens calităţii vinului; ele se grupează în
componenţi esenţiali în a defini trăsăturile privitoare la gust, la conturarea
caracterelor referitoare la miros, sau care hotărăsc felul, nuanţa, intensitatea şi
frumuseţea culorii, mai ales la vinurile roşii şi roze.Unii dintre aceşti
componenţi ai strugurelui sunt în proporţie mai mare (zaharuri, acizi organici),
alţii în proporţii mai mici (substanţe tanante-colorante) şi în sfârşit, alţii, deşi în
număr mare, se află totuşi în proporţii foarte mici (substanţele aromate).
Cercetările de lungă durată desfăşurate în regiunile viticole din Oltenia,
după „modelul conceptual ecologic”, au condus la obţinerea unui impresionant
volum de date experimentale, pe baza cărora s-a elaborat metodologia de
delimitare multicriterială a arealelor cu vocaţie pentru obţinerea vinurilor de
calitate cu denumire de origine controlată (14).
În Oltenia au fost conturate arealele a patru denumiri de origine controlată
(Drăgăşani, Banu Mărăcine, Sâmbureşti, Segarcea, Mehedinţi) a vinurilor de
clitate, care în prezent dispun şi de un statut juridic prin care sunt protejate
(Legea 244/2002; H.G. 1134/2004; Ord. MAPDR 690/2006).

1. Acordarea dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine

controlată (DOC) „Banu Mărăcine”. Decizia ONDOV nr. 2445/2006

Denumirea de origine controlată “Banu Mărăcine” poate fi completată, în

funcţie de interesul producătorilor, ca una din următoarele denumiri de plai
viticol: Vulcăneşti, Breasta, Brabova. Arealul delimitat pentru producerea
vinurilor cu denumire de origine controlată “Banu Mărăcine”, cuprinde
următoarele localităţi, situate în judeţul Dolj: Municipiul Craiova - plaiul Banu
Mărăcine, comuna Coşoveni, comuna Cârcea, comuna Şimnicul de Sus, comuna
Seaca de Pădure, comuna Brabova, comuna Breasta (fig. ....). Elementele
geografice şi climatice, tipurile predominante de sol şi profilul acestora sunt
prezentate în figura numărul ..... . Producţia de struguri admisă la recoltare pe
categorii de calitate şi soiuri de struguri ce se pot cultiva sunt prezentate în
tabelul nr. .... Categoriile de calitate, tipurile de vin şi condiţiile ce trebuie să le
îndeplinească sunt prezentate în tabelul nr. ....
Vocaţia arealelor delimitate pentru denumirea de origine controlată „Banu
Mărăcine” este pentru vinurile roşii şi aromate obţinute din struguri culeşi târziu
sau la maturitate deplină. Aceste areale, pe baza unor temeinice studii, pot fi
excluse mai ales în centrul viticol Brădeşti, care cu siguranţă oferă şansa
obţinerii de vinuri roşii de înaltă calitate din soiurile Fetească neagră, Negru de
Drăgăşani, Novac, Cabernet Sauvignon, Merlot şi Pinot noir.

2.Acordarea dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine

controlată (DOC) “Segarcea”. Decizia ONDOV 2469/2006
 Denumirea de origine contolată “Segarcea” poate fi completată în funcţie
de interesul producătorilor, cu una din următoarele denumiri de plai viticol:
Dealul Robului, Plaiul viilor, Dealul Lipovului.
Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine
controlată „Segarcea”, cuprinde următoarele localităţi situate în judeţul Dolj:
oraşul Segarcea, comuna Lipovu (satele Lipovu, Lipovu de Sus), comuna Cerăt
(satele Cerăt, Malaica) (figura nr. …..). Elementele geografice şi climatice,
tipurile predominante de sol şi profilurile acestora sunt prezentate în figura nr.
….. Producţia de struguri admisă la recoltare pe categorii de calitate şi soiurile
de struguri ce se pot cultiva sunt prezentate în tabelul nr. ….
Categoriile de calitate, tipurile de vin şi condiţiile ce trebuie să le
îndeplinească sunt prezentate în tabelul .....
De-a lungul timpului şi astăzi, în acest areal viticol, s-au obţinut veritabile
vinuri roşii şi aromate din strugurii soiurilor: Pinot noir, Cabernet sauvignon,
Merlot, Fetească neagră, Tămâioasă românească şi Tămâioasă roze.
Este necesar a reabilita arealele şi condiţiile în care se pot obţine distilate
învechite de vin care să aibă dreptul de a purta această denumire de origine.

Acordarea dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine

controlată (DOC) „Mehedinţi”. Decizia ONDOV nr. 2456/2006

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumire de origine

controlată „Mehedinţi”, cu subdenumirile: 1) Mehedinţi Severin (municipiul
Drobeta Turnu Severin, comuna Strehaia Şimian-satele Cerneţi, Coroiva Mare-
comuna Brezniţa-Ocol satele-Brezniţa Ocol, Şusiţa, Magheru-comuna Izvoru
Bârzii-satele Halănga, Izvoru Bârzii-comuna Malovăţ-satele Malovăţ, Colibaşi,
Lazu, Negreşti-comuna Hinova-satele Hinova, Bistriţa. Denumirea de origine
“Mehedinţi Severin” poate fi completată cu una din următoarele denumiri de
plai viticol: Dealul Viilor, Halinga, Hinova, Brezniţa, Şimian, Poroina; 2)
Mehedinţi-Corcova (comuna Corcova-satele Corcova, Pârvuleşti, Gârbovăţ,
Imoasa, Jirov-comuna Broşteni-satele Broşteni, Căpăţâneşti, Lupşa de Jos,
Meriş); 3) Mehedinţi-Golul Drâncei (comuna Vlădaia-satele Vlădaia, almăgel,
Scorila, Sfârcoviţa; comuna Punghina-satele Drâncea, Satu Nou, Punghina;
comuna Oprişor-satele Oprişor, Prisăceana; comuna Bălăciţa-satele Bălăciţa,
Dobra, Gvardiniţa; comuna Corlăţel-satele Corlăţel, Valea Anilor). Denumirea
de origine “Mehedinţi-Golul Drâncei” poate fi completată şi cu una dintre
următoarele denumiri de plai viticol: Vlădaia, Almăgel, Oprişor, Dealul Golului,
Scoriţa, Punghina, Valea Anilor; 4) Mehedinţi –Vânju Mare şi Oreviţa (oraşul
Vânju Mare-satele Oreviţa Mare, Bucura, Nicolae Bălcescu, Traina; comuna
Rogova-satele Rogova, Poroiniţa; comuna Coroina Mare-satele Fântâniţele
Negre, Poroina Mare, Şipotu; comuna Livezile-satele Devesel, Scăpău; comuna
Cădina-satele Cădina Mare, Slaşoma, Iablaniţa, Pădina Mică). Arealele
delimitate aparţinând denumirii de origine “Mehedinţi” sunt conturate în figura
…..
Elementele geografice şi climatice, tipurile predominante de sol şi profilul
acestora sunt prezentate în figura …. Producţia de struguri admisă la recoltare pe
categorii de calitate şi soiurile de struguri ce se ăpt cultiva sunt prezentate în
tabelul …. Categoriile de calitate, tipurile de vin şi condiţiile ce trebuie să le
îndeplinească sunt prezentate în tabelul ….
Vocaţia arealelor delimitate pentru denumirea de origine controlată
“Mehedinţi” cuprinde suprafeţe mari şi oferă şansa de a obţine vinuri roşii,
aromate şi albe cu o autentică personalitate, care de mult au fost appreciate în
ţară şi în afară ca fiind unicate, de aceea ele trebuiesc întreţinute cu grijă şi
protejate pe măsura valorii ce o oferă.

4. Acordarea dreptului de producere a vinurilor cu denumire de

origine controlată (DOC) „Drăgăşani”. Decizia ONDOV nr. 2451/2006
 Denumirea de origine “Drăgrşani” poate fi completată de una din
următoarele denumiri de plai viticol: Dealul Olt, Dobruşa, Scuteşti, Mitrofani,
Călina, Prindeni, Zăvideni, Orleşti, Guşoeni, Dealul Piscani, Nemoiu, Dealul
Jarostea, Palanga, Padina, Măgureni, Spârdeni.
Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine
controlată “Drăgrşani” cuprinde următoarele localităţi situate în judeţele Vâlcea
şi Olt: municipiul Drăgăşani-localităţile componente Bârsanu, Capu Dealului,
Zărneni, Zlăterei, Valea Caselor; comuna Ştefăneşti-satele Dobruşa, Condoieşti,
Şerbăneşti, Ştefăneşti; comuna Suteşti-satele Suteşti, Mitrofani, Verdea; comuna
Prundeni-satele Prundeni, Călina, Zăvideni; comuna Orleşti-satele Orleşti, Silea,
Procopoaia; comuna Creţeni-satele Creţeni, Mreneşti, Streminoasa, Izvoru;
comuna Amărăşti-satele Amărăşti, Nemoiu, Palanga, Padina, Mereşeşti; comuna
Glăvile-satele Jaroştea, Glăvile; comuna Mădulari-satele Mădulari, Băişoara,
Mamu; comuna Şuşani-satele Şuşani, Uşurei, Rămeşti, Stoiculeşti; comuna
Măciuca-satele Oveselu, Măciuceni, Zăvoieni, Botorani, Bocşa, Măldăreşti;
comuna Tetoiu-satele Tetoiu, Ţepeşti; comuna Fărtăţeşti-satele Giuleşti,
Fărtăţeşti, Dejoi, Seciu; comuna Stăneşti-satele Stăneşti, Linia Dealului; comuna
Valea Mare-satele Valea Mare, Pietroasa, Delureni, Mărgineni; comuna Iancu
Jianu-satul Iancu Jianu; comuna Cârlogani-satul Cârlogani; comuna Strejeşti-
satele Strejeştii de Sus, Colibaşi; comuna Pleşcoiu-satul Schitu din Deal. (fugura
nr. ....)
Elementele geografice şi climatice, tipurile predominante de sol şi profilul
acestora sunt prezentate în figura nr. ...... Producţia de struguri admisă la
recoltare pe categorii de calitate şi soiurile de struguri ce se pot cultiva sunt
prezentate în tabelul .... Categoriile de calitate, tipurile de vin şi condiţiile ce
trebuie să le îndeplinească sunt prezentate în tabelul .....
Este de remarcat faptul că podgoria Drăgăşani, dispune de un areal amplu,
cu vocaţie pentru calitatea vinurilor. În arealele delimitate se pot obţine vinuri
albe şi mai ales aromate de calitate excepţională, dar şi vinuri roşii ce
îndeplinesc exigenţele impuse de această denumire de origine. În cadrul
arealului au fost conturate de-a lungul timpului tehnologii specifice pentru
cultura viţei de vie, dar şi pentru obţinerea marilor vinuri. Până în prezent, la
Drăgăşani, este singurul loc din Oltenia, unde în anii viticoli foarte buni şi pe
arealele limitate, strugurii soiurilor Tămâioasă românească şi Sauvignon, ajung
la înobilarea boabelor, obţinându-se deci, vinuri care aparţin celei mai înalte
trepte de calitate.

5. Acordarea dreptului de producere a vinurilor cu denumire de

origine controlată (DOC) „Sâmbureşti. Decizia ONDOV nr. 2465/2006”

Denumirea de origine controlată “Sâmbureşti” poate fi completată cu una

din următoarele denumiri de plai viticol: Batia, Dealul Bolovanu, Dealul
Bolindeţu, Vitomireşti.
Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumire de origine
controlată “Sâmbureşti”, cuprinde următoarele localităţi, situate în judeţul Olt:
comuna Sâmbureşti-satul Sâmbureşti, comuna Dobroteasa-satele Dobroteasa,
Batia, Câmpu Mare; comuna Vitomireşti-satele Vitomireşti, Doneşti (figura
nr. ....).
Elementele geografice şi climatice, tipurile predominante de sol şi profilul
acestora sunt prezentate în figura nr. ......
Producţia de struguri admisă la recoltare pe categorii de calitate şi soiurile
de struguri ce se pot cultiva sunt prezentate în tabelul nr. .......
Categoriile de calitate, tipurile de vin şi condiţiile ce trebuie să le
îndeplinească sunt prezentate în tabelul nr. ......
Arealele viticole în care se pot obţine vinuri de calitate superioară cu
denumire de origine “Sâmbureşti”, prin oferta lor oenoclimatică, se încadrează
în rândul puţinelor spaţii viticole ale lumii unde se obţin vinuri roşii cu o
puternică personalitate, recunoscute printr-o armonie perfectă între toate
trăsăturile senzorice. Compoziţia lor chimică este amplă, bogată şi armonioasă.
Pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată, oricare ar
fi ea, condiţiile de cultură a viţei de vie se stabilesc de fiecare producător, în
vederea obţinerii de struguri de calitate care să acumuleze cantităţile de zaharuri
la recoltare, prevăzute pentru fiecare tip de vin. Itigarea este permisă numai în
anii secetoşi, când IUA scade sub 50%, dar utilizând doze moderate de udare
(400-600 mc-ha).
Când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise, se recurge
la reducerea numărului de ciordini la intrarea în pârgă.
Practicile oenologice folosite la producerea vinurilor cu denumire de
origine controlată se referă la: desciorchinarea strugurilor, macerarea pe boştină
la soiurile aromate sau semiaromate, presarea mustuielii numai cu prese cu
funcţionare discontinuă, dacă la vinurile roşii se recurge la utilizarea preselor cu
funcţionare discontinuă, se utilizează numai fracţiunea de must-vin ravac.
Randamentul maxim în vin este de 65% din cantitatea de struguri introdusă în
procesul de prelucrare. Pe parcursul procesului de fermentare, se dirijează
temperatura mustului în limitele stabilite pentru fiecare categorie de vin. La
vinurile roşii, macerarea-fermentarea pe boştină, durează până în momentul
realizării culorii dorite. realizarea fermentaţiei malolactice se face la sfârşitul
fermentaţiei alcoolice. Este interzisă trtarea termică a mustuielii.
Pentru vinurile roşii este necesară învechirea la vas şi sticle pe durata
desfăşurării calitative a vinurilor. În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în
totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată, sau
dacă pierd pe parcurs aceste condiţii, ele vor fi declasate în categorii inferioare
sub supravegherea şi cu aprobarea ONDOV.

Concluzii
 1. Oltenia, prin multiplele microclimate şi tipuri de sol, dar şi prin
gama completă a tipurilor de vin (albe, roşii, aromate, distilate de vin) şi a
strugurilor de masă şi stafide, reprezintă o veritabilă Românie viticolă în
miniatură.
2. Arealele viticole din oltenia aparţin regiunii viticole europene
CII(a) şi sunt consacrate obţinerii vinurilor de calitate în principal, şi în secundar
a strugurilor de masă.
3. Vocaţia pentru calitate a spaţiilor viticole din oltenia, este
susţinută de condiţiile climatice şi de calitatea tipurilor de sol, constatându-se
similitudini cu areale viticole celebre din franţa.
4. În regiunile viticole din Oltenia, au fost conturate arealele a
patru denumiri de origine controlată (Drăgăşani, Sâmbureşti, Banu Mărăcine,
Mehedinţi-cu subdenumirile: Mehedinţi-Severin, Mehedinţi-Corcova,
Mehedinţi-Golul Drâncei, Mehedinţi-Vânju Mare şi Oreviţa)
5. Direcţia principală de producţie în regiunile viticole din Oltenia
o reprezintă vinurile roşii de calitate cu denumire de origine controlată cu
excepţia podgoriei Drăgăşani, unde vocaţia arealelor este în principal pentru
vinuri aromate şi semiaromate, urmată de vinurile albe şi roşii de calitate
superioară cu denumire de origine controlată.
6. În podgoria Drăgăşani, au fost conturate areale viticole (este
adevărat, limitate ca suprafaţă) în care strugurii de Tămâioasă românească şi
Sauvignon, în anii viticoli foarte favorabili, în prezenţa mucegaiului nobil, ajung
la stafidire oferind şansa să se acumuleze cantitativ mari proporţii de zaharuri
(peste 240g/l). Din asemenea struguri putându-se obţine vinuri licoroase a căror
compoziţie chimică le imprimă însuşiri olfactogustative specifice marilor vinuri
ce se pot obţine în puţine locuri din lume.
7. Vinurile roşii obţinute în arealele viticole din Oltenia, care au
dreptul de a purta una din denumirile de origine controlată (Mehedinţi,
Sâmbureşti, Segarcea) au culoarea intensă, curată şi vie, gustul delicat, plin şi
catifelat, buchetul fin dezvoltat, extractul nereducător abundent, corpul suficient
de conturat. Compoziţia chimică este amplă, bogată şi armonioasă.
8. Cercetările, studiile şi observaţiile făcute în regiunile viticole din
oltenia de-a lungul a peste 100 de ani, au condus la elaborarea unei metodologii
de delimitare multicriterială a arealelor cu vocaţie pentru obţinerea vinuriloe de
calitate cu denumire de origine controlată. În prezent, conturarea arealelor celor
patru denumiri de origine controlată s-a făcut la nivelul unităţilor administrative
(sate, comune), rezultând necesitatea ca pe baza cadastrului viticol să realizăm
delimitarea acestor areale până la nivel de parcelă.
9. Cu siguranţă, în spaţiul viticol de pe Piemontul getic, mai sunt
numeroase nişe în care putem obţine vinuri ale căror însuşiri calitative le oferă
dreptul să se alăture celor care sunt atestate drept comori naţionale. este datoria
noastră de a le pune în valoare.