Atenție!

Viticultura
Viticultura este știința care studiază particularitățile
agrobiologice ale viței de vie, în vederea satisfacerii lor, prin
elaborarea și perfecționarea continuă a tehnologiilor de
cultură, în scopul obținerii de recolte mari, relativ constante,
de calitate superuioară și eficiente în același timp. Aceasta se
ocupă de cultivarea viței de vie pentru obținerea strugurilor.
Denumirea de viticultură provine din limba latină ("vitis" -
viță de vie; "cultura" - cultivare, îngrijire).
Strugurii se folosesc în stare proaspătă pentru
producerea:

1. Vinurilor
2. Spumantelor
3. Divinurilor
4. Alte produse alcoolice
5. Producerea stafidelor
6. Industria alimentară
Bobițele de struguri conțin până la 35% glucide (glucoză,
fructoză), vitaminele A,C,P,PP,B1,B2,B6; 11 acizi organici
(acid dartric, acid malic, acid fosforic, acid malic, ș.a.); 24
microelemente (Mn, Zn, I, Ti, etc.); multe săruri minerale (K
– 235 mg %, Ca, Na, P2O5, ș.a.).
Viticultura are o importanță deosebită având în
considerare că vița de vie poate fi cultivată pe pante, soluri
nisipoase, adică pe locuri puțin utile pentru culturile
agricole.
S-a calculat că eficiența economică a viticulturii pe glob
este mai înaltă decât a culturilor agricole de câmp de 10
ori.
Viticultura cunoaşte, însă, o nouă perioadă de dezvoltare
după tratatul de pace ruso-turc din 1812, principalele
soiuri cultivate fiind Rară neagră (Băbească neagră),
Plăvaie, Galbenă, Zghihară, Bătută neagră, Fetească albă,
Fetească neagră, Tămâioasă, Cabasia. Pe lângă acestea,
au fost introduse şi soiuri greceşti, bulgăreşti, ungureşti
sau turceşti, iar după dezastrul filoxeric survenit la sfârşitul
secolului al XIX-lea, viile au fost refăcute cu material
săditor altoit.
Industria vinicolă
Industria vitivinicolă în Republica Moldova reprezintă una dintre ramurile
principale ale economiei țării, astfel în 2013vinurile au reprezentat 6,2%
din totalul exporturilor efectuate de republică. 90 - 95% din tot volumul
vinului produs merge la export, constituind astfel o importantă sursă de
venit pentru bugetul statului. Viile ocupă o suprafață de 148.500 hectare
de vii, din care 107.800 de hectare sunt folosite pentru producția
comercială. Restul de 40.700 de hectare sunt viile cultivate în sate, pe
terenurile de lângă case, folosit pentru a face vin de casă.

Începând cu data de 28 ianuarie 2016 în Republica Moldova există

3 arii geografice vitivinicole pentru producerea vinurilor cu indicație
geografică protejată: Valu lui Traian, Ștefan-Vodă și Codru.
Din punctul de vedere al dispunerii geografice, viile Moldovei se
grupează în patru regiuni viticole: nordică, centrală, sudică şi sud-
estică.
Regiunea nordică, cu resurse heliotermice mai reduse, se
caracterizează prin ierni mai aspre, care, în mulţi ani, afectează
recolta de struguri. Aici predomină soiuri pentru vinuri albe, dar se
obţin şi distilate de vin. Regiunea centrală, care cuprinde circa
60% din viticultura Moldovei, beneficiază de un relief favorabil
culturii viţei-de-vie. Pădurile şi dealurile de aici protejează via de
vânturile uscate din anotimpul estival, dar şi de gerurile de peste iarnă.
Este regiunea cea mai bună pentru obţinerea unor vinuri albe
valoroase, precum şi a vinurilor roşii. Tot aici se află şi centrul viticol
Romaneşti, primul centru imperial de vinificaţie al dinastiei Romanov,
unde se obţine vinul comercializat sub denumirea de ”Trandafirul
Moldovei”, realizat din soiul Traminer, notează oenologul Mihai
Macici în cartea ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”.
Demne de amintit sunt şi pivniţele de la Cricova, săpate în calcar natural, care
formează un adevărat oraş subteran. Galeriile săpate în calcar, în lungime de 65
km, sunt organizate sub forma unor străzi, cu denumiri de soiuri (Fetească,
Riesling, Cabernet Sauvignon etc). Locul acesta are o valoare deosebită nu numai
prin vinurile pe care le adăposteşte, ci şi prin ambientul deosebit.
Regiunea sudică beneficiază de condiţii climatice favorabile culturii soiurilor de
origine franceză, care s-au adaptat foarte bine aici, centrele Vulcăneşti, Cahul,
Taraclia, Comrat, Leova sau Cimişlia mândrindu-se cu rezultate foarte bune în
ceea ce priveşte cultura soiurilor pentru vinuri roşii de înaltă calitate. În regiunea
sud-estică, situată în zona Nistrului, se cultivă soiuri pentru vinuri roşii. Tot aici se
produc şi vinurile Negru de Purcari, obţinut din Cabernet Sauvignon, Rară neagră
şi Saperavi, şi Roşu de Purcari, obţinut din Cabernet Sauvignon, Merlot şi Malbec.
Pe lângă aceste vinuri, în Moldova se obţin şi vinuri speciale tari de tip Porto,
Madera, Jerez sau Marsala, dar şi spumante renumite sau distilate. Cât despre
distilatele de vin de bună calitate, acestea sunt comercializate sub numele de
”Divin”, constituind o adevărată mândrie naţională. Sunt învechite în butoaie de
stejar timp de 3-5 ani, putând ajunge chiar şi până la 40 de ani. Astfel, ”Divinul”
Bucuria se obţine după o maturare de 10 ani, Noroc, după 20 de ani, iar President
şi Ambasador, după 40 de ani
Mulțumesc pentru
atenție!