Despre Republica Moldova Istoria vinificaiei n Moldova

Cresterea vitei de vie si vinificatia pe teritoriul actual al Moldovei a inceput acum 45 mii ani in urma, cand Dacii au descoperit producerea vinului din struguri. Vinificatia s-a intensificat odata cu colonistii greci care au ajuns pe coasta Marii Negre catre sfarsitul secolului 3 i. e. n., aducand cu ei propriile traditii de producere a vinului pe care le-au impartasit cu localnicii. Catre anul 100 al erei noastre, in timpurile prospere ale dominatiei Imperiului Roman pe acest teritoriu, vinificatia s-a raspandit si mai mult. Odata cu crearea statului moldovenesc feudal in secolul XIV, viticultura s-a dezvoltat mai rapid. Ea a atins apogeul in secolul XV, in timpul domnirii lui Stefan cel Mare, care a ordonat sa se importe soiuri noi de vita de vie si a stimulat productia vinurilor de calitate. La inceputul secolului XVI, Moldova a cazut vasala Imperiului Otoman, care a interzis vinificatia. Astfel, timp de urmatorii 300 de ani vinificatia a suferit un declin dramatic. Totusi, in cele din urma mostenirea vinului s-a renascut dupa Tratatul de Pace de la Bucuresti din 1812, cand regiunea a fost anexata la Imperiul Rus. Nobilimea rusa a procurat vinariile existente si a inceput sa cultive in preponderenta soiurile locale precum Rara Neagra, Plavai, Galbena, Zghiharda, Batuta Neagra, Feteasca Alba, Feteasca Neagra si altele. In jumatatea a doua a secolului XIX, in Basarabia au fost invitati vinificatori si importate soiuri franceze de vita de vie. Acestui fapt se datoreaza multitudinea de soiuri nobile de vita de vie existente in Moldova. Tot in aceasta perioada zonele vinicole din Moldova precum Purcari au obtinut renume la nivel international. Industria vinului prospera in continuare si catre 1837 Moldova producea peste 10 milioane de litri pe an. Din pacate catre sfarsitul secolului XIX, vinificatia moldoveneasca a avut din nou de suferit din cauza epidemiei de filoxera care a distrus multe podgorii. Totusi, catre anul 1906 plantatiile de vita de vie au fost readuse la starea normala prin plantarea soiurilor altoite, iar catre anul 1914 pe teritoriul Basarabiei se aflau cele mai multe plantatii de vita de vie din Imperiul Rus. Evenimentele din I si al II-lea razboi mondial s-au rasfrint negative asupra plantatiilor de vita de vie din regiune,multe au fost distruse si vinificatia a stagnat.Doar dupa sfirsitul Razboiului II mondial podgoriile moldovenesti au inceput sa-si revina.Si intradevar si-au revenit,gratie unei campanii de amploare de rasadire a vitei de vie in anii 50.Catre 1960 suprafata totala cultivate cu vita de vie constituia 220 mii hectare.In urmatorii 20 de ani Moldova a fost republica cu cea mai mare productie de vin din intreaga Uniune.Fiecare a doua sticla de vin si fiecare a treia sticla de vin spumant erau produse in Moldova.La mijlocul anilor 80 industria vinicola moldoveneasca a fost lovita din nou,de data aceasta prin Campania de interdictie a alcoolului promovata de secretarul PC URSS Mihail Gorbaciov.Podgoriile au fost defrisate in masa,iat vinurile au fost distruse.Dupa declararea Independentei de la Uniunea Sovietica in 1991,industria vinului si-a inceput drumul greu si anevoios de insanatosire.Catre mijlocul anilor 90 vinariile au fost privatizate,iar proprietarii noi au inceput sa faca investitii in echipament modern.Investitii considerabile in plantatiile vetei de vie s-au facut in perioada 2000-2005,cind multe vinarii au decis sa planteze cloni europeni ai soiurilor populare.In 2007,Moldova cultiva 156,40 hectare,din care 96% erau private.In ultimii 5-7 ani aproximativ 40% din toate companiile vinicole si de cele care produc divin au investit in plantatii noi de vita de vie cu scopul de a asigura un flux de struguri de o calitate mai inalta. Viticultura si vinificatia ani de-a rindul au ramas principalul gen de activitate al populatiei. Confirmarile acestui fapt pot fi gasite nu doar in documentele scrise si vestigiile istorice, dar si in folclor, obiceiuri, in limbajul cotidian al moldovenilor. Dezvoltarea multiseculara a acestui teritoriu este indisolubil legata de practicarea si evolutia vinificatiei, proces care, sub aspect cronologic, a cunoscut mai multe etape: - Perioada preistorica - Perioada antica - Evul Mediu - Perioada noua si cea moderna Perioada preistorica In Moldova vinul se produce din cele mai stravechi timpuri. Forma spontana a vitei de vie a fost cunoscuta pe acest spatiu inca din epoca eneolitului, adica cu sapte mii de ani in urma. Viticultura constituia o preocupare a populatiei deja in perioada tripoliana pe cioburi de ceramica si pe vase de lut, produse intre anii 2700-3000 i.e.n., au fost identificate imprimeuri ale semintelor de struguri, una dintre ele, conform opiniei specialistilor in materie, apartinind incontestabil unui soi cult. Prelucrarea (fermentarea) poamei si producerea de vin a fost una din activitatile stravechi pe acest teritoriu.

Perioada antica Dupa cum arata sapaturile arheologice efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, cu aproximativ 2500 de ani in urma colonistii greci au familiarizat populatia bastinasa cu procedeele folosite de ei in vinificatie, aceasta fiind una dintre ramurile-cheie ale economiei statului elen antic. Atunci pe meleagurile noastre a inceput la scara industriala" (in raport cu realitatile acelui timp) producerea de vinuri pentru consum casnic si pentru schimburi pe alte marfuri. Un nou impuls pentru dezvoltarea de mai departe a vinificatiei a venit odata cu perioada de inflorire a Imperiului Roman, care pusese stapinire pe teritoriile dacilor, inclusiv cele dintre Nistru si Prut. Despre puterea acelui impact vorbeste terminologia, care in popor se foloseste pina astazi pentru tot ce este legat de producerea vinului. Evul Mediu In aceasta perioada istorica in mediul boierimii moldovenesti s-a incetatenit un specific cult al vinului", fapt ce a impulsionat si mai mult dezvoltarea vinificatiei. Pentru plantatiile de vita-de-vie sunt repartizate terenuri considerabile, cunoaste o perfectionare tehnologia vinicola, se construiesc numeroase hrube pentru pastrarea productiei. La curtea domneasca existau dregatori, in a caror grija se aflau viile si cramele. Este semnificativ ca pentru calitatea vinurilor, in special a celor care erau servite la masa voievodului, principalul dintre acestea, vel-paharnicul, raspundea literalmente cu propriul cap. Din secolul XIV a inceput exportul de vinuri in Polonia si Cnezatul Moscoviei. Pe durata perioadei jugului otoman (secolele XV - XVIII) livrarile nu au incetat, ci s-au extins si mai mult, cuprinzind Ucraina si Orientul. Anume din acea epoca incepe istoria Moldovei in calitate de exportator permanent de loturi semnificative de vinuri. Ortodoxia ca religie dominanta a contribuit si ea la dezvoltarea vinificatiei, aceasta deoarece vinul era folosit in ritualurile bisericesti si in uzul cotidian al templelor si manastirilor. De remarcat ca fata de calitatea vinului bisericesc era inaintat un set de cerinte destul de riguroase, formulate in Slujebnicul" din anul 1699. Un alt fapt demn de atentie este ca manastirea Novodevicii" din Moscova (Noua manastire de maici) ramine pina in prezent un mare comanditar al vinurilor de Purcari. Din pacate, nu se stie cu exactitate volumul vinurilor produse pe acele timpuri, dar cert ramine ca aceasta marfa era inclusa plenar in schimburile naturale si comerciale, aducind un venit solid pentru Tara Moldovei. Perioada noua si cea moderna O etapa distincta a inceput odata cu incorporarea Basarabiei in Imperiul Rus la 1812. Aristocratia metropolitana a facut o moda din intemeierea de mosii vitivinicole", pentru care din Franta se importau soiuri selecte. In rezultat, ramura a inregistrat o spectaculoasa dinamica de dezvoltare tinutul Basarabiei plasindu-se pe primul loc in Rusia cu 50% din toate vinurile produse in Imperiu. Daca la 1837 existau 13000 de desetine de vii si o productie de 1 milion de vedre de vin, apoi la inceputul secolului urmator plantatiile ocupau deja 74 000 de desetine, iar productia vinicola a ajuns la 15 milioane de vedre, din care doua treimi erau destinate exportului, inclusiv in Franta, care la acea perioada resimtea un deficit acut din cauza pierderii plantatiilor sale. Tot in epoca respectiva unele microzone vitivinicole istoriceste statornicite au pornit pe calea obtinerii unui prestigiu dincolo de hotarele meleagului nostru. De exemplu, vinurile rosii de inalta calitate, care provin din Purcari, judetul Tighina, sunt larg cunoscute de trei secole. Ele au fost distinse in 1878 cu medalia de aur la Expozitia mondiala de la Paris. Familia imperiala ruseasca achizitiona vinurile de Purcari pentru vinoteca curtii. Din secolul XIX au inceput livrarile de Negru de Purcari catre casa regala britanica. Familia Romanov pina la urma a intemeiat in Basarabia si o intreprindere vitivinicola proprie, numita Romanesti. Productia acesteia i-a cucerit pe admiratorii rafinati din itreaga Europa atit suverani, aristocrati, politicieni, cit si oameni netitrati. Unul dintre cei mai buni vinificatori, P.C. Cazimir, la acea epoca a adus din Franta si a plantat pe mosia sa din apropierea Milestilor Mici butasi de soiuri noi progresive. Iar carierele de piatra parasite el s-a gindit sa le foloseasca in calitate de depozit pentru productia gata. Revolutiile si razboaiele au stavilit dezvoltarea constanta a vinificatiei moldovenesti. Doar in deceniul sase al secolului trecut s-a procedat la refacerea fabricilor de vin, apoi in deceniul sapte al secolului trecut si-au amintit despre cariere si hrube. Galeriile acestora au fost consolidate, largite, amenajate. Cricova, Milestii Mici, Branesti sunt in prezent cele mai mari obiective subterane de depozitare a productiei intreprinderilor de ramura. Ele reprezinta intregi orase cu strazi care se extind pe sute de kilometri si spatii pentru pastrarea vinurilor efervescente, a circa 30 de mii de tone de vinuri de soi si a 2 milioane de sticle de colectie.

12 reguli i recete pentru asocieri perfecte

1. Champagne plus ceva srat 2. Sauvignon blanc plus sosuri picante 3. Pinot Grigio plus mncruri uoare din pete 4. Chardonnay plus fructe de mare 5. Riesling sec plus mncruri condimentate 6. Spumant rose plus bucate principale 7. Rose sec plus bucate din cacaval 8. Pinot Noir plus ciuperci 9. Vinurile vechi plus bucate tradiionale 10. Malbec plus gratar dulce-picant 11. Cabernet plus stake suculent 12. Syrah plus bucate condimentate

Oare vinul ngra?

Caloriile dintr 4 phare de vin din variaz de la aproximativ 80 la 100 de calorii. Vinurile mai uoare tind s aib mai puine calorii dect vinurile mai grele. Unele vinuri conin o cantitate mai nalt de glucide dect altele din cauza zahrului rezidual. De exemplu, un Sauvignon Blanc sec poate avea 2 grame de carbohidrai n cazul n care un vin de desert, foarte dulce ar putea avea pn la 12 de grame. Vinul nu conine grsim i nici colesterol.

Colecia de Aur Miletii Mici

IS CVC Miletii Mici dispune de o colecie de vinuri, care a marcat o dat i pentru totdeauna faima i prestigiul ntreprinderii pe piaa intern i pe arena internaional a vinurilor. n luna august a anului 2005 Colecia de Aur Miletii Mici a fost nregistrat n Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cea mai mare colecie de vinuri din lume. Aici se pstreaz vinuri cu o vechime de zeci de ani. Circa 2 mln de butelii de vin se pstreaz n colecie, vinurile comercializndu-se att n ar, ct i peste hotare. Un sentiment adnc de recunotin te cuprinde atunci cnd realizezi cte generaii au lasat aici cte o particic din sufletul lor. La rscruce de milenii, te-nfiori la gndul c n colecie se mai pstreaz vinuri din secolul trecut. Arhitectura n stil gotic i perfeciunea formelor amintesc de vechile temple greceti. La o adncime de 80 m, n csue-caze, n butelii acoperite cu praf, mucigai i pnza de paianjen, vinurile i duc linitite traiul de zi cu zi. Fiecare caz dispune de un paaport pe care este indicat numrul cazei, denumirea vinului, anul recoltei strugurilor i anul depozitrii vinului n colecie. Colecia i mbuntete stocurile n fiecare an, ceea ce va permite ca vinurile depozitate recent s dinuiasc ani de-a rndul, pentru ca urmaii notri s-i aminteasc cu respect de cei ce le-au dat viaa. Vinurile de colecie de la Miletii Mici sunt vinuri excepionale, cel mai vechi vin datnd din 1969. Rafinatele vinuri albe, cum ar fi Milestscoe 1986, Dnestrovscoe 1984, viguroasele vinuri roii Cabernet 1986, Codru 1986, Negru de Purcari 1986 sau delicatele vinuri de desert Gratiesti1986 , Auriu1986 , Trandafirul Moldovei1986 sunt vinuri care reprezint imageul vinificaiei nu numai n Moldova, ci i peste hotarele ei. Cea mai mare parte din export este destinat Rusiei; vinurile cu marca Miletii Mici se mai export i n SUA, Japonia, China, Marea Britanie, Grecia, Belarus, Ucraina, etc.

Vinurile din colecie sunt pstrate cu nespus grij i atenie. Ca i omul, vinul are mai multe etape i vrste, prin care trece, treptat, pentru a-i duce cu demnitate bunul sfrit. Iniial, vinurile sunt ddcite ca nite copii, mai apoi educate ca nite adolesceni n perioada cnd se prepar vinurile tinere. Vinurile de calitate superioare sunt deja vinurile mature, bine structurate, dup care urmeaz floarea vrstei n care vinurile de colecie i manifest cu plenitudine calitile organoleptice. Dup civa ani de maturare n colecie, vinurile dobndesc arome specifice, n care se-mpletesc duios nuane de vanilie, viin, coacaz neagr , flori de cmp sau ciocolat. Microclima care se creeaz n colecie (temperatura i umiditate constant) nu fac dect s mbunteasc calitile vinului. Buteliile au un design foarte special i o etichet original care imit harta orelului vinicol subteran Miletii Mici. Unele caze din Colecia de Aur se dau n chirie, astfel cei interesai n mod deosebit de colecionarea vinurilor, au posibilitatea s i le pstreze aici.

Evenimente Frumuseea galeriilor subterane "Miletii Mici"

Galeriile subterane de la Miletii Mici sunt n permanent vizitate de delegaii oficiale de stat, de numeroi turiti sau de cei interesai n mod deosebit de frumuseile naturale care dezvluie tainic cultura i tradiiile poporului moldovenesc. Arhitectura original n stilul vechilor castele feudale, intrarea grandioas n galerii, cascada cu ap cristalin ce-i revars zglobiu apele toate acestea nu las indifereni vizitatorii notri. Itinerarul excursiei poate fi parcurs cu maina, dar mult mai plcut este s faci o plimbare pe jos printre straduele umbrite de felinare, cu denumiri Cabernet, Aligote, Feteasca care fac s ne imaginm ca ne aflm ntr-un adevrat orel vinicol subteran. Lungimea total a galeriilor constituie 200 km, dintre care cca. 55 km (o suprafa de 182 mii m) sunt utilizate n scopuri tehnologice. Grosimea stratului pn la suprafa variaz de la 30 la 85 m. Butoaiele mari de stejar au fost asamblate la ntreprindere n anii 70-80, lemnul a fost importat din Rusia i Ucraina. Capacitatea lor variaz de la 600 la 2000 dal de vin. Cascada spat n piatr i budanele imense de stejar reflect misterios o atmosfer de vraj, de poveste. Fresca buteliei cu pocalul de ampanie i aroma divin a vinului i las gura ap. Slile de degustare Dup ce au fcut cunotin cu frumuseile subterane, inclusiv i Colecia de Aur Miletii Mici, vizitatorii sunt invitai n Slile de Degustare. Vara ele bucur oaspeii cu rcoarea beciului, iarna cu cldura focului plpind n cmin. Ansamblul arhitectural mbin perfect cele trei componente universale apa, piatra, foc, care se armonizeaz de minune cu vinurile i bucatele delicioase propuse pentru degustare. Anturajul original este executat din pietre de mare, iluminate de lampile care creeaz o atmosfer plcut de vraj i arm. Acvariile cu petiori, sculpturile n forma de cascad i linitea tulburtoare las toate grijile i nevoile departe de acest tarm de poveste. Bucatele tradiionale moldoveneti pregtite de buctarii iscusii satisfac dorinele celor mai capricioi clieni, vegetarieni sau gurmanzi. Cantitatea buteliilor de vin i a bucatelor depind de doleanele i curiozitatea vizitatorilor. Succesul i calitatea nalt a deservirii este garantat tuturor. Degustarea vinurilor se face conform anumitor reguli: de la alb la rou, de la tnr la btrn, de la sec la dulce, dup care fini coronat opus, adic sfritul incoroneaza opera i vinul spumant i spune dulce i strlucitor cuvntul. Doritorii s procure vinurile care le-au plcut ndeosebi, au ocazia s o fac n magazinul de firma al CVC Miletiii Mici care se afl chiar la intrarea n galeriile subterane.

Ce vin aleg la mas

Consumatorul, iubitor de vin, este terorizat de existena unei tiine abstracte a potrivirii vinului cu gastronomia. Iat cteva propuneri pe care ii sugerez s le ncerci cu ncredere. Pui sau pete gtit uor, servit cu orez, cartofi natur sau legume nbuite: Sauvignon Blanc (ex. Fautor, Purcari, Carlevana, Cricova, Chateau Vartely, Acorex Wine, Miletii Mici), Chardonnay (ex. Equinox, Fautor, Purcari, Cricova, Carlevana, Chateau Vartely, Acorex Wine, Miletii Mici). Pui la cuptor/rotior merge bine cu vin rou uor sau tnr: Pinot Noir (ex. Chateau Vartely, Purcari, Acorex Wine ), Cupajuri (ex.Purcari, Cricova, Dionysos-Mereni), Beaujolais (ex. Cricova Merlot). Pui cu sos alb: Chardonnay (ex. Equinox, Fautor, Purcari, Cricova, Carlevana, Chateau Vartely, Acorex Wine, Miletii Mici), Feteasca Alb (ex. Cricova, Carlevana, Chateau Vartely). Ton proaspt grill: Chardonnay baricat (ex. Equinox, Fautor, Purcari, Cricova, Carlevana, Chateau Vartely, Acorex Wine, Miletii Mici), Pinot Noir (ex. Chateau Vartely, Purcari, Acorex Wine), Carmenere (ex. Equinox), Merlotage (ex. Carlevana). BBQ vit are nevoie de vin rou, taninos: Cabernet Sauvignon (ex. Equinox, Fautor, Purcari, Cricova, Dionysos-Mereni, Chateau Vartely, Mezalimpe, Acorex Wine, Miletii Mici, Vinria iganca), Malbec (ex. Dionysos-Mereni), Shiraz (ex. Equinox). Vit (steak): Cabernet Sauvignon (ex. Equinox, Fautor, Purcari, Cricova, Dionysos-Mereni, Chateau Vartely, Mezalimpe, Acorex Wine, Miletii Mici, Vinria iganca). Vit cu sos maro/de vin: Cabernet Sauvignon (ex. Equinox, Fautor, Purcari, Cricova, Dionysos-Mereni, Chateau Vartely, Mezalimpe, Acorex Wine, Miletii Mici, Vinria iganca), Shiraz (ex. Equinox), Malbec (ex. Dionysos-Mereni). Porc cu grsime la cuptor sau fiert: Chardonnay (ex. Equinox, Fautor, Purcari, Cricova, Carlevana, Chateau Vartely, Acorex Wine, Miletii Mici). Miel: Shiraz(ex.Equinox), Cabernet Sauvignon (ex. Equinox, Fautor, Purcari, Cricova, Dionysos-Mereni, Chateau Vartely, Mezalimpe, Acorex Wine, Miletii Mici, Vinria iganca) Carne de vanat: Cabernet Sauvignon (ex. Equinox, Fautor, Purcari, Cricova, Dionysos-Mereni, Chateau Vartely, Mezalimpe, Acorex Wine, Miletii Mici, Vinria iganca), Merlot (ex.Fautor, Purcari, Cricova, Dionysos-Mereni, Chateau Vartely, Mezalimpe, Acorex Wine, Miletii Mici, Vinria iganca) Gsc sau rata cu sos de fructe: (vin alb) Riesling de Rein (ex. Fautor, Vinria iganca), (sau rosu) cupajuri (ex.Purcari, Cricova, Dionysos-Mereni), Shiraz (ex. Equinox). Mncruri gtite cu fructe dulci sau zahr, au nevoie de vinuri demiseci sau dulci: Auriu (ex. Vinuri Taraclia), Shervin Ialoveni, Agrovin Bulboaca, Acorex Wine, Cricova. Deserturi sau dulciuri au nevoie de vin dulce. Icewine (Chateau Vartely, Cricova), Muscat(Agrovin Bulboaca, Acorex Wine, Chateau Vartely). Fructe: vin alb foarte fructos. Sauvignon Blanc (ex. Fautor, Purcari, Carlevana, Cricova, Chateau Vartely, Acorex Wine, Miletii Mici), Traminer (ex. Fautor, Acorex Wine, Miletii Mici). Snacks ca: masline, alune srate, stridii, anchoa au nevoie de vin alb foarte acid: Vin alb Riesling de Rein (ex. Fautor, Vinria iganca), sau vin spumant i Champagne (ex. Cricova, Chateau Vartely). Somon, oricum ar fi gtit nu greii niciodat cu un vin alb sec i acid. Somon negtit (sachimi): Riesling de Rein (ex. Fautor, Vinria iganca). Somon afumat: Chardonnay (ex. Equinox, Fautor, Purcari, Cricova, Carlevana, Chateau Vartely, Acorex Wine, Miletii Mici), Riesling de Rein (ex. Fautor, Vinria iganca), Vin spumant sec (ex. Cricova, Chateau Vartely). Somon gatit:Chardonnay (ex. Equinox, Fautor, Purcari, Cricova, Carlevana, Chateau Vartely, Acorex Wine, Miletii Mici), Vin spumat sec (ex. Cricova, Chateau Vartely).

Pasta cu sos alb sau sos de brnz: Chardonnay (ex. Equinox, Fautor, Purcari, Cricova, Carlevana, Chateau Vartely, Acorex Wine, Miletii Mici), Pinot Gris (ex. Dionysos-Mereni, Purcari, Miletii Mici). Paste cu sos de tomate: Pinot Noir (ex. Chateau Vartely, Purcari, Acorex Wine ) Riesling (ex. Fautor, Vinria iganca). Pasta cu fructe de mare: Rose(ex. Cricova, Dionysos-Mereni, Purcari, Fautor, Chateau Vartely, Mezalimpe), Riesling (ex. Fautor, Vinria iganca), Sauvignon Blanc (ex. Fautor, Purcari, Carlevana, Cricova, Chateau Vartely, Acorex Wine, Miletii Mici), Feteasca Alba (ex. Cricova, Carlevana, Chateau Vartely). Pizza: vinul simplu, tnr, uor alb sau rou. Salat cu dressing cremos pe baza de maionez sau smntn: Vin alb Sauvignon Blanc (ex. Fautor, Purcari, Carlevana, Cricova, Chateau Vartely, Acorex Wine, Miletii Mici), , Chardonnay (ex. Equinox, Fautor, Purcari, Cricova, Carlevana, Chateau Vartely, Acorex Wine, Miletii Mici) , Riesling de Rein (ex. Fautor, Vinria iganca). Salat cu dressing de vinegar sau oet balsamic. Sau salat simpl. E dificil de mperecheat cu vin pentru ca aciditatea din dressing face ca vinul sa fie fad. nsa se poate alege un vin alb acid care se consum nainte sau dupa salat. Mncare fusion" sau asiatic foarte aromat: Riesling (ex. Fautor, Vinria iganca). Mncarea picant (nu exagerat) asiatic sau indian are nevoie de vin picant. Shiraz (ex.Equinox). Vinuri coapte Sauvignon Blanc Blanc (ex. Fautor, Purcari, Carlevana, Cricova, Chateau Vartely, Acorex Wine, Miletii Mici). Merlot (ex. Fautor, Purcari, Cricova, Carlevana, Chateau Vartely, Acorex Wine, Miletii Mici, Vinria iganca). Pentru c ingredientele picante din mncare reduc dulceaa din vin este recomandabil s alegei un vin mai dulce. Suchi: Chardonnay (ex. Equinox, Fautor, Purcari, Cricova, Carlevana, Chateau Vartely, Acorex Wine, Miletii Mici). Calamari grill sau prajii: Vin alb acid Riesling de Rein (ex. Fautor, Vinria iganca). Brnz cu mucegai albastru: vin dulce. Brie i Camembert: Beaujolais(ex. Cricova), Pinot Noir (ex. Chateau Vartely, Purcari, Acorex Wine ), vin rou fructos i uor. Parmesan; vin rosu taninos. Cascaval: Merlot (ex. Fautor, Purcari, Cricova, Carlevana, Chateau Vartely, Acorex Wine, Miletii Mici, Vinria iganca), Shiraz (ex. Equinox), Riesling de Rein (ex. Fautor, Vinria iganca). Iat i cteva combinaii pentru Srbtori: Porc la tav, suculent i apetisant, servit cu cartofi natur, face pereche bun cu vinul rou moale i catifelat de o corpolen medie precum Merlot (ex. Fautor, Purcari, Cricova, Carlevana, Chateau Vartely, Acorex Wine, Miletii Mici, Vinria iganca), sau Malbec (ex. Dionysos-Mereni). Tradiionalii crnai de porc cer a fi udai cu un vin rou uor, nepretenios, Rara Neagr (ex. Purcari, Dionysos-Mereni) sau dac sunt foarte condimentai cu-n Shiraz (ex. Equinox) cu o caracteristic de piper i condiment sau chiar un Carmenere (ex. Equinox) ierbos cu tanini fermi i arome de pmnt. La sarmale, cu ct sunt mai grase cu att vinul trebuie sa fie mai acid, tnr, purpuriu, plin de vioiciune.(ex. Cricova, Chateau Vartely). Costi de porc sau friptur de porc, merge bine cu un Shiraz (ex.Equinox) corpolent i fructos din regiuni calde Sudul Moldovei. Curcanul la cuptor, cere un Chardonnay , greu i untos, baricat (ex. Equinox, Fautor, Purcari, Cricova, Carlevana, Chateau Vartely, Acorex Wine, Miletii Mici) sau vin rou uor delicat i elegant: Pinot Noir (ex. Chateau Vartely, Purcari, Acorex Wine ). Pentru friptur de vit pregtit n snge sau mediu, ncercai un vin rou plin i corpolent din Cabernet Sauvignon (ex. Equinox, Fautor, Purcari, Cricova, Dionysos-Mereni, Chateau Vartely, Mezalimpe, Acorex Wine, Miletii Mici, Vinria iganca). Cu cozonaci a ncerca un vin uor dulce, Traminer (ex. Fautor, Acorex Wine, Miletii Mici), Muscat (ex.Cricova, Agrovin Bulboaca, Chateau Vartely). Nu uitai de Champagne sau de un vin spumant bun, fcut dup metoda tradional, elementul care marcheaza momentul de srbtoare i da oricrei mncri o not de elegan i rafinament. Foarte dinamic, vinul spumant, spumos, Champagne sau chiar un Frizante, este alegerea bun pentru aproape orice mncare... fie carne roie sau alb, pete sau desert.(ex. Cricova, Chateau Vartely, Miletii Mici). i pentru bugetele de criz sau iubitorii de bere care trebuie convertii, recomandm un "bag in box", rou i alb n amestec, pentru mai multa complexitate, ncalzit doar (pentru a nu-l vlagui de toate aromele) cu scortioara, cuioare i ghimbir, servit cu felii de portocale i gutui. (ex. Cricova, Bostavan, Acorex Wine) Experimentez i alte combinaii. Vei fi surprins s descoperi gusturi ncnttoare!

Vinul spumant - ampania

Cine bea doar ap are un secret de ascuns (Ch. Baudelaire) Cu tot efortul, nu ne putem despri de acest termen ampanie, revendicat pe bun dreptate de francezi, dar nfrit de atta amar de vreme cu evenimentele noastre festive. Omul a transformat vinul divin dintrun moment de inspiraie genial n aceast licoare volatil i exploziv. Nu demult se definea ampania ca fiind o butur fin pe care o bea clasa muncitoare prin reprezentanii ei. i astzi clasa muncitoare bea cam n acelai mod ampania. Vinul spumos era o alternativ mai ieftin, acum acelai vin spumos s-a apropiat cu neruinare de vinul spumant pn i la pre i asta pentru c... minte mai frumos. Cred c a venit vremea s clarificm puin diferendul, pentru c fardurile i ignorana ne pot mpiedica s preuim ceea ce merit, n aceast dilem vin spumos - vin spumant. Vinul spumos este un produs obinut dintr-un vin sntos i stabil, fr pretenii, care este supus unui proces de impregnare cu bioxid de carbon. n final, procesul de finisare se concretizeaz prin adaosul unei licori de expediie care va ncadra organoleptic produsul - sec, demisec, demidulce i dulce i, eventual, i va conferi i o anumit arom. Vinul spumant se obine prin procesarea complex i ndelungat a unui vin corect i sntos vinificat, ales special pentru acest scop. Originea vinului spumant se mpletete cu istoria antic. Astfel, scriitorul Pliniu povestete c mpraii romani serveau la mesele lor festive vinul spumant Dea augusta din soiul Clairette de Die, care se produce i azi n departamentul Drome, Frana. n timpurile strvechi vinul spumant se obinea ngropnd n pmnt butoaiele de lemn cu un vin care coninea zahr nefermentat din struguri. Aceasta se fcea cu scopul meninerii unei temperaturi sczute favorabile unei fermentaii lente i pentru a preveni spargerea butoaielor, datorit creterii presiunii interioare. Perioada modern a evoluiei acestui produs o putem considera ca ncepnd cu anul 1544, cnd se produce cel dinti vin spumant n butelie Blanquette de Simoux. Paradoxal este faptul c apariia ampaniei se datoreaz unui defect de refermentare, datorat sistrii fermentaiei din toamn, ca urmare a frigului timpuriu din podgoriile din Champagne. Primvara, fermentarea se relua, aa nct vinul devenea neptor, particularitate dezagreabil pentru acea vreme. Pierre Perignon, ncercnd s scape de acest defect i nereuind, l-a transformat ntr-o calitate de excepie. Aceast transformare a vinului n ampanie, a devenit o metod de preparare denumit champenoise, pe care o datorm abatelui dom Perignon (1638 - 1715) de la mnstirea d'Hautvillers din regiunea viticol Champagne, care dup numeroase observaii i experiene a reuit s elaboreze o tehnologie proprie obinnd un vin spumant agreabil, care a fost denumit dup regiunea de provenien champagne. Paternitatea acestui produs este revendicat i de englezi, prin Tom Stevenson, autor al Enciclopediei ampaniei i vinului spumos, susinnd c dein probe care dovedesc c britanicul Cristopher Merret a fcut cerere ctre Societatea Regal de Vinuri

n anul 1662 prin care solicita brevet pentru invenia sa. Documentele pe care le deine descriu cu exactitate procedeul dublei fermentri, specific fabricrii vinului spumant. Actul este cu 20 de ani mai vechi dect data la care se consider c dom Perignon i-a brevetat invenia. La sfritul secolului al XVIII- lea, casele regale ale Franei i Angliei, precum i nobilimea, preuiau acest produs, iar n 1775 o ordonan regal stabilea forma i dimensiunea sticlei, precum i modul de mbuteliere cu coule de srm pentru protejarea dopului. Ce vei oferi celor dragi i ce v vei oferi Dumneavoastr la aniversri i Srbtori? Un vin spumant sau un vin spumos? Dou produse apropiate semantic, dar deosebite esenial tehnologic i calitativ. Cred c trebuie s nvm s apreciem sau mcar s nu confundm excelena cu mediocritatea.

Cum sa deschidei un vin spumant

Exist 5 reguli uoare, cum s deschidei o sticl de vin spumant: 1. Scoatei folia, care acoper frul de srm (mzle), i dezvlii "inelul". nclinai sticla i deurubai inelul, avei grij s nu ndreptati sticla spre cineva care st alturil. 2. Scoatei frul. nclinai sticla i apsai deasupra dopul cu degetul cel mare.Cu un alt deget mare, ncercai s mutai dopul uor ntr-o parte i n sus. 3. Cnd dopul a nceput s se miste liber, inei-l strns i nvirtiil, innd sticla nclinat, ar fi bine din timp s pregtii paarul n faa dumneavoastr. 4. Uneori, cnd dopul vinului spumant este complet rigid, sau atunci cnd avei nevoie sa deschidei mai multe sticle, se folosesc forceps speciali . 5. n casele celebre din Champagne ampania se toarn, innd sticla cu degetul mare n adncitura de la fundul sticlei.

Licoarea fericirii: sampania

Data postarii: 2008-12-23

Niciun eveniment important fara sampanie! Ambasador al luxului, sampania nu lipseste de pe masa la sarbatori, nunti, botezuri, zile de nastere si sarbatorirea oricarui eveniment deosebit din viata noastra. Cu cele 58 de milioane de bule ale sale, sticla de sampanie insoteste buna dispozitie si da startul distractiei. E alaturi de cei care serbeaza trecerea dintre ani si de cuplurile care isi doresc o seara romantica. Ce este sampania si de ce este atat de apreciata?

O poveste efervescenta Creata inca din Evul Mediu, sampania a devenit simbolul luxului si rafinamentului pana in ziua de azi. Cel care a descoperit metoda de fabricatie a sampaniei, intr-un mod pur intamplator, a fost calugarul Dom Perignon dintr-o manastire din regiunea Champagne din Franta. In 1743, cel care a transformat sampania in cea mai fina dintre bauturi a fost Claude Moet . El a facut din manastire o vinarie renumita, in care au inceput sa se produca faimoasele soiuri de sampanii. Sampania se obtina prin

dubla fermentare, pentru a se forma mult-apreciatele bule. Cu cat sunt mai mici si mai multe, cu atat sampania este mai gustoasa, mai rafinata, mai delicata. Produsa initial in Franta, in urmatoarele doua secole de la fabricarea ei la scara exclusiv nationala s-a investit si intr-o vinarie in SUA, la Domaine Chandon in regiunea Napa Valley. Sampania se realizeaza din struguri Chardonnay, un soi de struguri albi, dar si din struguri negri din soiul Pinot Noir si Pinot meunier sau dintr-un amestec al tuturor acestor soiuri. Vinul spumant se obtine la fel ca si sampania, prin dubla fermentare, de aceea se confunda ca si concept. Spre deosebire de vinul spumant, pe piata se gaseste si vin spumos, care este imbunatatit cu dioxid de carbon pentru a obtine apreciatele bule. In 1840 Romania era a patra tara din Europa care producea vin spumant din productie proprie. Sampania si vinurile spumante se impart in mai multe categorii: in functie de gust, consistenta si culoare. Astfel, sampaniile pot fi brute, seci, demi-seci, dulci. De asemenea, se vorbeste si de clasificarea sampaniei si vinurilor spumante in functie de consistenta si culoarea licorii. Exista sampanii cu "corp", carcaterizate de intensitate si forta si sunt fabricate din struguri din soiul Pinot. Sampania cu "inima" este foarte potrivita pentru nunti sau zile de nastere, fiind foarte fina si echilibrata. Se fabrica, de asemenea, din soiul Pinot, avand o culoare de la galben auriu la roz. Sampaniile cu "spirit" sunt delicate si usoare, fiind mai degraba potrivite pentru o petrecere sau un cocktail. Sampaniile cu "suflet" sunt considerate cele mai rare si sunt cele mai potrivite pentru o seara speciala. De obicei, strugurii din care porvin apartin unei recolte deosebite, de aceea sunt mai rare si mai pretuite ca alte tipuri de sampanii. Vinul spumant romanesc se fabrica in special din soiul de struguri Muscat. Exista doua procedee de fabricatie: prin metoda "asti spumante" care se foloseste la fabricarea vinurilor spumante dulci si demi-dulci si metoda "charmant" sau "cuve close". O sticla de sampanie poate varia ca pret de la cateva zeci si sute de lei noi la mii de euro. Cea mai apreciata alegere ar fi o sticla de Dom Perignon, marca de traditie in sampanie. Se fabrica insa si alte marci scumpe, cum ar fi Chteau Lafitte Rotschild sau Chteau Petrus, care scot anual 17.000 respectiv 2.500 sticle de sampanie pe an, ceea ce face ca pretul sa fie, automat, mult mai mare, iar calitatea garantata. Sfaturi Info-ghid: De regula, sampaniile scumpe sunt si cele mai bune, asa ca, daca doriti sa cumparati o sticla de sampanie speciala, nu va sfiiti sa alegeti marcile cele mai renumite

ampania, o licoare pentru inim i creier

Dac avei nevoie de o scuz pentru a deschide o sticl de ampanie cu ocazia srbtorilor de iarn v putei motiva dorina de a savura un pahar de vin spumant prin faptul c aceast licoare este benefic pentru sntatea inimii. Cercettorii britanici au descoperit de curnd c ampania este foarte bogat n polifenoli - substane chimice care dilat vasele sangvine, stimulnd circulaia sngelui i uurnd astfel efortul depus de inim i de creier. Oamenii de tiin snt de prere c nu doar soiurile scumpe de ampanie pot aduce beneficii sntii, ci i alternativele mai ieftine, ca de exemplu vinul spumant sau vinul fermentat din fructe. Studiul efectuat de cercettorii de la Universitatea Reading s-a bazat pe rezultatele unor experimente anterioare, ale cror concluzii anunau c dou pahare de vin rou bute n fiecare zi ne pot feri de boli cardiace i de tulburri ce pot afecta sistemul circulator. Polifenolii amintii mai sus snt substane care cresc nivelul de oxid nitric din snge, iar datorit acestui proces, vasele sangvine se dilat, stimulnd circulaia sngelui. Dei polifenolii se gsesc n cantiti mari n vinul rou, nu i n cel alb, datorit faptului c ampania este produs dintr-un amestec de struguri roii, roze i albi, aceast licoare pare s adune doar proprietile benefice ale soiurilor de struguri. ntrebarea la care oamenii de tiin au ncercat s gseasc rspuns a fost dac ampania are acelai efect asupra sntii ca i vinul rou, sau dac mai degrab nu ajut prea mult sntatea, aa cum se ntmpl n cazul vinului alb. n urma experimentelor efectuate, cercettorii au demonstrat faptul c ampania are un impact mai puternic asupra nivelului de oxid nitric dect un pri de vin alb, prin urmare concluzia a fost c proprietile ampaniei snt similare cu cele ale vinului rou

Istoria Vinului
Creterea viei de vie i vinificaia pe teritoriul actual al Moldovei a nceput acum 4 5 mii ani n urm, cnd Dacii au descoperit producerea vinului din struguri. Vinificaia s-a intensificat odat cu colonitii greci care au ajuns pe coasta Mrii Negre ctre sfritul secolului 3 . e. n., aducnd cu ei propriile tradiii de producere a vinului pe care le-au mprtit cu localnicii. Ctre anul 100 al erei noastre, n timpurile prospere ale dominaiei Imperiului Roman pe acest teritoriu, vinificaia a s-a rspndit i mai mult.
Odat cu crearea statului moldovenesc feudal n secolul 14, viticultura s-a dezvoltat mai rapid. Ea a atins apogeul n secolul 15, n timpul domnirii lui tefan cel Mare, care a ordonat s se importe soiuri noi de vi de vie i a stimulat producia vinurilor de calitate, nfiinnd postul de Paharnic, n obligaiunile cruia intra supravegherea podgoriilor i vinificatorilor pentru asigurarea produciei vinului de calitate nalt. n timpul domniei lui tefan Vod vinificaia a fost stimulat suplimentar prin mrirea zonelor de cultivare a viei de vie, ameliorarea tehnologiei i crearea cramelor.

La nceputul secolului 16, Moldova a czut vasal Imperiului Otoman, care a interzis vinificaia. Astfel, timp de urmtorii 300 de ani vinificaia a suferit un declin dramatic. Totui, n cele din urm motenirea vinului s-arenscut dup Tratatul de Pace de la Bucureti din 1812, cnd regiunea a fost anexata la Imperiul Rus. Nobilimea rus a procurat vinriile existente i a nceput s cultive n preponderen soiurile locale precum Rara Neagr, Plavai, Galbena, Zghiharda, Batuta Neagr, Feteasca Alb, Feteasca Neagr i altele. n jumtatea a doua a secolului 19, n Basarabia au fost invitai vinificatori i importate soiuri franceze de vi de vie. Acestul fapt se datoreaz multitudinea de soiuri nobile de vi de vie existente n Moldova. Tot n aceast perioad zonele vinicole din Moldova precum Purcari au obinut renume la nivel internaional. Industria vinului prospera n continuare i ctre 1837 Moldova producea peste 10 milioane de litri pe an.

Din pcate ctre sfritul secolului 19, vinificaia moldoveneasc a avut din nou de suferit din cauza epidemiei de filoxer care a distrus multe podgorii. Totui, ctre anul 1906 plantaiile

de vi de vie au fost readuse la starea normal prin plantarea soiurilor altoite, iar ctre anul 1914 pe teritoriul Basarabiei se aflau cele mai multe plantaii de vi de vie din Imperiul Rus.

Evenimentele din I i al II-lea rzboi mondial s-au rsfrnt negativ asupra plantaiilor de vi de vie din regiune; multe au fost distruse i vinificaia a stagnat. Doar dup sfritul Rzboiului II mondial podgoriile moldoveneti au nceput s-i revin. i ntr-adevr iau revenit, graie unei campanii de amploare de rsdire a viei de vie n anii 50. Ctre 1960 suprafa total cultivat cu vi de vie constituia 220 mii hectare. n urmtorii 20 de ani Moldova a fost republica cu cea mai mare producie de vin din ntreaga Uniune. Fiecare a doua sticl de vin i fiecare a treia sticl de vin spumant erau produse n Moldova. La mijlocul anilor 80 industria vinicol moldoveneasc a fost lovit din nou, de data aceasta prin campania de interdicie a alcoolului promovat de secretarul PC URSS Mihail Gorbaciov. Podgoriile au fost defriate n mas, iar vinurile au fost distruse. Aceast campanie a fost o tragedie naional pentru Moldova.

Dup declararea independenei de la Uniunea Sovietic n 1991, industria vinului i-a nceput drumul greu i anevoios de nsntoire. Ctre mijlocul anilor 90 vinriile au fost privatizate, iar proprietarii noi au nceput s fac investiii n echipament modern. Investiii considerabile n plantaiile viei de vie s-au fcut n perioada20002005, cnd multe vinrii au decis s planteze cloni europeni ai soiurilor populare. Deasemenea, n aceast perioad au fost create multe pepiniere viticole, care comercializau material sditor local n combinaie cu cel european.

n ultimii ani industria continu s avanseze i s progreseze. Multe vinrii au nceput s coopereze cu vinificatorii din marile ri productoare de vinuri precum Italia, Frana, Australia i Noua Zelanda. Ei lucreaz cot la cot cu productorii autohtoni, transfernd cunotinele lor despre practicile moderne de vinificaie, inclusiv procedeele de producere a vinurilor tinere, cu arom de fructe, care au devenit att de populare n toat lumea. Vinificatorii moldoveni au nsuit rapid aceste practici, combinndu-lecu stilurile tradiionale de vin pentru a produce vinuri caracteristice Moldovei i arealului ei.

Astzi, poi gsi vinurile moldoveneti n multe ri ale Europei, Americii de Nord i Asiei, pe lng pieele tradiionale a vinurilor moldoveneti ca Rusia i alte republici ex-sovietice, care istoric au consumat mai mult de 90% a tuturor vinurilor moldoveneti exportate. Embargoul temporar impus de Rusia pentru vinurile moldoveneti n perioada 2006 2007 a avut un impact dramatic asupra industriei vinului, rezultnd n pierderi de milioane de dolari. ns, acest eveniment a servit drept un imbold pentru relansarea produciei vinurilor de calitate, modernizarea industriei i diversificarea pieelor de desfacere, care sau materlializat prin investiii n plantaiile de vi de vie, echipament i procese tehnologice de vinificaie. ndat ce aceste investiii vor dea road, vinurile moldoveneti au ansa s devin disponibile mai multor consumatori din lume att pe pieele tradiionale vechi, ct i pe cele noi.