Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.1Caracterizare fizico-chimică
Cunoașterea și aprecierea vinurilor trebuie în primul rând să înceapă prin
cunoașterea proprietăților fizice și chimie ale componenților vinului, fiacre luate
în parte.
Apa
Strugurii conțin cantități mari de apă, pe care vița de vie o absoarbe din
sol prin procesul de nutriție minerală. În funcție de gradul de maturare a
strugurilor și de regimul precipitațiilor în podgorie, conținutul în apă poate
reprezenta 75-88% din greutatea strugurilor. În timpul precipitațiilor strugurii
pot să rețină direct cantități mici de apă care nu depășesc 3-4 % din greutatea
lor.
Substanțele minerale
Pe lângă combinațiile organice, vinurile conțin și substanțe minerale.
Acestea provin in mod natural din struguri, dar pot ajunge în vin pe alte căi, ca
de exemplu: prin intermediul tratamentelor cu diferite substanțe aplicate viței de
vie, mustului și vinului.
Substanțe azotate
Substanțele azotate din vinuri sunt in majoritate de natură organică. Ele
provin din struguri, drojdii și în cantități mici din substanțe organice folosite la
cleire. Conținutul in substanțe azotate in vin este dat de calitatea strugurilor și
tehnologia aplicată, variind in limite largi de la 1-3 g/l, iar exprimat sub forma
de azot total, în medie 200 mg/l la vinurile albe.
Glucidele
Glucidele din vinuri sunt reprezentate de hexoze și pentoze. Pe lângă
acestea, în unele vinrui se întâlnește zaharoza.
Glucidele se află în cantități variabile funcție de tipul vinului 1-2g/l la
vinurile seci și peste 80g/l la vinurile licoroase.
Alături de alcoolii din vin, zaharurile imprima vinurilor catifelare și moliciune.
Mustul conține cantități mici de zaharoză care este hidrolizată de drojdii și
fermentată.
Alcoolii
În vin se găsesc reprezentați aproape din toate categoriile de alcooli
monohidroxilici și polihidroxilici saturați și nesaturați: primari, secundari și
terțiari.
Foarte numeroși sunt factorii care determină conținutul în alcool al
vinurilor. În primul rând soiul de viță de vie, apoi solul pe care se cultivă vița de
vie, climatul podgoriei și felul cum evoluează factorii climatici în timpul anului:
condițiile tehnologice și în special cele de fermentare a mustului.
Alcoolul este principalul factor de conservare a vinului dar și de calitate.
Vinurile bogate in alcool sunt puternice generoase: un grad de alcool
metabolizat furnizează organismului 7 calorii.
Alcoolii monohidroxilicii
Dintre aceștia prezenți in vin se remarcă alcoolul etilic în cantitatea cea
mai mare după care, urmează alcoolul metilic și alcoolii superiori
Alcoolul etilic
Sub raport cantitativ este după apă principalul component lichid al
vinului. Rezultă din fermentarea glucidelor și se extrage din produsele
fermentate prin distilare.
Alcoolul metilic
Cunoscut și sub numele de metanol, carbinol sau spirt de lemn are
densitatea de 0,7915 și este miscibil cu apa în orice proporție. În must și vin
apare la hidroliza substanțelor pectice, mai precis in urma demetoxilării acizilor
galacturonici.
Alcoolii superior
Sunt alcooli monohidroxilici care au in molecula lor mai mult de doi
atomi de carbon. Conținutul lor in vinuri variază între 0,15-0,5g/l, reprezentând
0,03-0.06 vol% din gradul alcoolic. Cu toate că sunt în cantități neînsemnate ei
au o anumită influență asupra proprietăților organoleptice ale vinului
participând în principal la alcătuirea buchetului. Alcoolii superior din vinuri se
pot forma pe două căi: din aminoacizii corespunzători și pe seama unor produși
intermediari rezultați din degradarea glucidelor în timpul fermentației și din
alcooli superiori care nu au aminoacizi corespunzători.
Alcoolii aromatici
Sunt tot alcooli monohidroxilici, la care gruparea OH este legată de
catena saturată a unei hidrocarburi aromatice.
Aldehidele
În vin se întâlnesc atât aldehide alifatice cât și aldehidele aromatice.
Dintre acestea numai aldehidele aldehidele acetică se găsește în cantități
dozabile.
Caracteristici organoleptice
Culoarea vinului: la vinurile albe culoarea poate fi : verde gălbuie,
galben-verzui, galben-pai, iar cele învechite culorile devin mai intense: galben-
auriu, galben-portocaliu, chihilimbariu. Învechirea vinurilor albe în butoaie
duce la obținerea unor nuanțe gălbui, iar aciditatea mai scăzută duce la
obținerea unor nuanțe aurii. Culoarea gălbuie sau alb cenușie pune în evidență
semne de îmbolnăvire a vinului rezultat în urma contactului îndelungat cu aerul
sau temperaturi ridicate de peste 10-12 C .
Limpiditate: perfectă, strălucirea și lipsa sedimentelor făcându-l mai
atractiv: aceste calități anunță senzații olfactive și plăcute.
Buchet: o primă impresie de citrice precum și de fructe exotice. A doua
impresie exprimă tipicul și complexitatea acestui soi, dominată de o mireasmă
de merișor.
Principalele proprietăți ale vinului alb sec:
Are efect diuretic, pentru un rinichi sănătos și cu rol în stimularea
digestiei prin conținutul său în metion, se evacuează toxinele din ficat.
La persoanele slăbite, vinul alb stimulează pofta de mâncare, daca se bea
în timpul meselor. Cele mai clare efecte pozitive ale vinului sunt legate de
afecțiuni ale inimii și ale sistemului circulator. Vinul alb conține substanțe cu
efect antiinflamator.
Caractericticile vinului alb sec
-Tehnologia de obținere
Schema tehnologică
STRUGURI
RECEPȚIE CANTITATIVĂ ȘI CALITATIVĂ DROJDII
ZDROBIRE-DEZCIOCHINARE
MUSTUIALĂ
MUSTSCURGERE
BOȘTINĂ
MUST PRESA PRESARE
AMESTECARE
SO2 LIMPEZIRE
DECANTARE BURBA
FERMENTARE
VIN
TRAGEREA MUSTULUI
DE DROJDIE
LIMPEZIRE
BENTONIZARE FILTRARE
VIN LIMPEDE
ÎMBUTELIERE
VIN ALB
DROJDIE BURBĂ TESCOVINĂ
CIORCHINE
1.Receptia strugurilor
Recepţia calitativă constă în identificarea soiurilor de struguri care
trebuie săcorespundă categoriei de calitate a vinului ce urmează a fi obţinut. Se
apreciază starea desănătate a strugurilor şi integritatea acestora. După aprecierea
senzorială se efectueazăanaliza chimică a strugurilor prin determinarea
conţinutului de zahăr a mustului(refractometric sau densimetric) şi a
acidităţii. Conţinutul de zahăr este un indicator deplată ce se trece în
documentele de evidenţă primară şi trebuie să corespundă categoriei şitipului de
vin ce urmează a se obţine.Recepţia cantitativă constă în cântărirea
strugurilor la intrarea în centrul devinificaţie. Descărcarea strugurilor se face
de regulă mecanizat direct în buncărele dealimentare a maşinilor de
prelucrat, fie prin bascularea containerului mijlocului detransport, fie cu
ajutorul unei macarale în cayul când transportul se execută cu bene.
2.Zdobirea strugurilor
Este operaţia tehnologică prin care se realizează strivirea şi spargerea boabelor
destruguri în vederea punerii în libertate a sucului, pentru ca acesta să poată
veni în contactcu agenţii fermentaţiei alcoolice-drojdiile. Masa strugurilor
zdrobiţi se numeşte mustuialăintegrală
Pentru a realiza o zdrobire optimă este necesar ca:
spargerea boabelor să fie completă;
să se evite fragmentarea pulpei, pieliţei şi a ciorchinelor;
să se efectueze într-un timp cât mai scurt pentru a evita difuzia
componentelor din pielițe,semințe și ciorchine;
pieliţe, seminţe şi ciorchini;
să se evite aerarea excesivă a strugurilor zdrobiţi.
3.Desciorchinarea strugurilor
4.Scurgerea mustuielii
Are rolul de a separa mustul eliberat în urma zdrobirii strugurilor, must ce
provineîn cea mai mare parte din zona mediană a bobului. Această fracţiune de
must se numeştemust ravac, având o compoziţie echilibrată în glucide, acizi,
substanţe tanante, azotoase.Deci, mustul ravac constituie fracţiunea din care se
va obţine vinul de primă calitate.Obţinerea mustului ravac este o operaţie
caracteristică vinificaţiei în alb. Mustuialaepuizată de mustul ravac se
numeşte mustuială scursă sau boştină, fiind dirijată laoperaţia de presare.
Scurgerea mustuielii este realizată prin două procedee: scurgerestatică,
gravitaţională şi scurgere dinamică, mecanică care este mai rapidă.
5.Presarea
Este operaţia tehnologică prin care se realizează epuizarea în must a
mustuieliiscurse, cu scopul obţinerii unei cantităţi cât mai mari de must. În urma
operaţiei depresare din mustuiala scursă se obţine must de presă şi
tescovină.Presarea boştinei se efectuează cu ajutorul preselor, care sunt de mai
multe tipuri,forme şi mărimi, deosebindu-se între ele în special prin modul de
funcţionare. Din acestpunct de vedere presele folosite în vinificaţie se împart
astfel:
prese discontinue: verticale (mecanice cu şurub sau teascuri, mecanice cu
şurub şicap hidraulic, hidraulice) şi orizontale (cu acţiune mecanică, cu
acţiune mecano-hidraulică, cu acţiune pneumatică şi membrană sau
burduf);
prese continue: mecanice simple cu melc sau şnec de presare,
mecaniceperfecţionate cu 2 sau mai multe şnecuri şi con de presare, cu
bandă şi tamburi depresare.
Desciorchinător
Sunt utilaje prin care se realizează desciorchinarea respective
indepărtarea ciorchinelor și distrugerea parțială a boboițelor. Procesul de lucru :
Zdrobire ciorchinilor prin intermediul valțurilor, după care are loc
desciorchinarea și evacuarea ciorchinelor. Separarea ciorchinelor de masa de
mustuială se realizează prin intermediul rotorului cu vergele și a carcasei
perforate.
Rotorul cu vergele este antrenat cu turația ridicată 600-800 rot/min. , iar
sub acțiunea forței centrifuge bobițele zdrobite și mustul sunt separate de masa
mustului.
Ciorchinii sunt evacuați prin jgheabul de evacuare, ir mustuiala este
preluată de transportor. Concomitant cu transportul, se realizează și separarea
mustuluui lichid.
Presa
Alimentarea cu mustuială se realizează prin intermediul ferestrei.
Presarea propriu-zisă prin carcasa perforate si jgheabul de evacuare. Cicluri de
lucru când se introduce aer comprimat în incinta dintre carcasa neperforată și
membrana, sub acțiunea aerului comprimat.
Presiunea de lucru este progresivă intre două cicluri de lucru progressive,
presa este antrenată în mișcare de lucru pentru a realiza răvășirea mustuielii.
Evacuarea tescovinei se face prin poziționarea feresterei la partea inferioară și
preluarea tescovinei de către jgheab.
Bibliografie
• 1.Balan O., 1999 - “ Materii prime și material pentru industria
alimentară”, Biblioteca Universitară Tehnică.
• 2.Banu C., 2007 – “Calitatea și analiza senzorială a produselor
alimentare” Seria Inginerie Alimentară, Editura Agir, Bucuresti.
• 3. Banu C., 2009 – “Tratat de industrie alimentară. Tehnologii
alimentare”, Editura Asab, București.