CULTURA ORZULUI

Elaborat de către
Elevul gr. 41- A
Bolbocean Andrian
1.Hordeum vulgare - Orzul 1. Hordeum vulgare ssp.
hexastichon - Orzoaica
 1. Importanţa economică
Orzul se numară printre
cele mai vechi plante luate in
cultură. Sânt menţiuni ca el s-a
cultivat din epoca de piatra, o
data cu primele începuturi ale
agriculturii.
 Orzul are multiple
intrebuintari in alimentatia
omului, in furajarea animalelor
si in industrie.
Orzul este folosit in
alimentatia omului sub forma de
arpacas, crupele obtinute din
boabe de orz prin perlare se
folosesc la prepararea supelor
si sosurilor, iar macinate se
folosesc in hrana sugarilor si la
prepararea unor specialitati.
 Boabele de orz reprezinta un furaj concentrat foarte bun pentru
animalele puse la ingrasat, cele producatoare de lapte si animale tinere.
Paiele de orz depasesc valoarea nutritiva a celor de griu, ovaz si secara,
fiind folosite ca un bun nutret fibros. Coltii (germenii de malt) si borhotul de
bere au o buna valoare furajera, contribuind la stimularea productiei de
lapte a vacilor. in obtinerea maltului si a berii orzul este folosit inca din
antichitate, avind o larga utilizare si in zilele noastre .
Orzoaica datorita uniformitatii boabelor, a continutului mai scazut in
proteine si mai bogat in amidon este materia prima cea mai buna la
fabricarea berii.
 Particularităţi biologice
Temperatura minima de germinare este 3-4 grade C., optima 20 grade
C., maxima 28-30 grade C., iar cantitatea de apa circa 48% din masa
boabelor. Radacina este mai redusa cu 8,7% din masa totala a plantei
decit a griului. La infratire fiecare frate formeaza radacini proprii ca si la
griu secara si ovaz. Orzul are puterea de strabatere mai redusa decit alte
cereale. Semanat prea adinc (6-7 cm) daca solul formeaza crusta
puternica, deseori coltul nu poate sa rasara. Orzul are infratirea mai buna
decit griul secara sau ovazul.

Orzul de toamna are

infratirea mai buna decit
orzul de primavara. La
orzoaica infratirea trebuie sa
fie mai slaba pentru a nu
reduce uniformitatea
plantelor si respectiv a
boabelor. Orzul si orzoaica
de primavara au perioada de
vegetatie de 90 - 120 zile.
 Cerinţele faţă de climă şi sol
Sunt in general mai reduse decit la griu dar aceste cerinte sint
dependente de forma cultivata. Orzul este mai rezistent la
temperaturi ridicate decit griul, secara si ovazul. Orzul de primavara
(furajer) avind perioada de vegetatie scurta, reuseste in climate
uscate sau cele aspre. Orzoaica pentru a realiza calitatea ceruta in
fabricarea berii se cultiva in zone mai racoroase si umede, unde
continutul proteic in boabe este mai scazut, prin prelungirea perioadei
depunerii amidonului.
 Orzul de toamna este mai sensibil la iernare decit griul sau secara de
toamna rezistind pina la -15 grade C., la nivelul nodului de infratire daca a
parcurs procesul de calire. Avind perioada de vegetatie mai scurta orzul
evita seceta, maturizindu-se inainte de secetele de vara, scapind astfel mai
usor de sistavire comparativ cu griul. Fata de sol orzul este mai pretentios
decit griul avind sistemul radicular cu capacitate mai redusa de absorbtie si
perioada de vegetatie mai scurta.
 Rotatia
In stabilirea plantei premergatoare se are in vedere forma de orz cultivata si
scopul culturii. Respectarea unei rotatii corespunzatoare la orz, fara cheltuieli
suplimentare asigura sporuri de productie de peste 20%. Cele mai bune
premergatoare pentru orzul de toamna sint leguminoasele anuale si perene,
borceagurile, rapita. Orzoaica de primavara se seamana dupa plante care
lasa solul curat de buruieni si intr-o buna stare de fertilitate, insa nu prea
bogati in nitrati. Bune premergatoare sint cartoful si sfecla de zahar
fertilizate, sau porumbul daca resturile organice au fost tocate si bine
ingropate sa nu ingreuneze semanatul.
 Fertilizarea
Consumul specific de substante nutritive la orz este apropiat de cel al
griului.
Gunoiul de grajd desi asigura sporuri de productie nu este
valorificat economic de orzul de toamna nici de orzoaica. Deoarece
gunoiul de grajd se aplica altor plante, orzul se fertilizeaza in general cu
ingrasaminte chimice. Pentru toate formele de orz azotul se aplica
primavara. Toamna se poate da o parte din doza de azot (1/4 - 1/3),
numai dupa premergatoare care saracesc solul (floarea soarelui,
porumb).
Administrarea
ingrasamintelor cu fosfor se
face sub aratura de baza.
ingrasamintele cu potasiu se
aplica pe terenurile slab
aprovizionate in acest element,
administrindu-se 80 - 100
kg/ha potasiu pentru orzul de t-
na. Pentru orzoaica de
primavara dozele de NPK
recomandate sint urmatoarele
40-60 kg/ha N; 40-60 kg/ha P;
30-40 kg/ha K in substanta
activa
 Amendamentele atit pentru orzul de t-na cit si pentru orzoaica
de primavara se recomanda sa se aplice pe solurile acide,
constituind o masura necesara pentru a asigura productii ridicate.
in functie de aciditatea solului se aplica 3-6 tone/ha ingrasaminte
calcaroase o data la 6-7 ani sub aratura de baza, de preferinta nu
in anul semanarii orzului de t-na ci in anii anteriori).
 Lucrările solului
La orzul de toamna lucrarile de baza ale solului si pregatirea patului
germinativ sint similare cu cele pentru griul de toamna cu mentiunea ca au
pretentii mai ridicate la calitatea acestor lucrari. Pentru orzoaica de
primavara uniformitatea pregatirii terenului asigura o rasarire uniforma
care contribuie direct la marimea si calitatea productiei.
 Sămânţa şi semănatul
Saminta trebuie sa corespunda indicilor de
calitate : puritate peste 98% germinatie peste 90%,
si sa fie tratata contra bolilor si daaunatorilor
specifici. Epoca de semanat a orzului de toamna
este cu circa 5 zile inaintea griului (intre 15
septembrie - 10 octombrie), pentru ca plantele sa
intre in iarna bine inradacinate si calite. Semanatul
prea timpuriu determina o dezvoltare prea puternica
a plantelor pina la intrarea in iarna, favorizind atacul
de fuzarioza, fainare si viroze, iar intirzierea duce la
scaderea rezistentei la ger a plantelor.
Orzoaica de primavara trebuie semanata in
prima urgenta cind se poate iesi in cimp. intirzierea
semanatului orzoaicei de primavara reduce
productia, marimea boabelor scade si creste
continutul in proteina, diminuind calitatea
produsului. Densitatea de semanat a orzului de t-na
este de 450-500 boabe germinabile/mp., iar la
orzoaica de p-vara 450-500 boabe germinabile/mp.
 Distanta dintre rinduri la orz si orzoaica este de 12,5 cm. Adincimea
de semanat la orzul de t-na este de 3-5 cm, iar la orzoaica de p-vara de 2-
4 cm in functie de textura si umiditatea solului. Adincimile de semanat nu
trebuie sa depaseasca limitele indicate, deoarece plantele rasar greu, mai
ales daca se formeaza crusta, orzul avind o putere mai slaba de
strabatere. Adincimea de semanat influenteaza atit intervalul semanat-
rasarire, cit si dezvoltarea ulterioara a plantelor. Cantitatea de saminta la
hectar, la densitatea amintita, pentru orz si orzoaica este intre 160-200
kg/ha, in functie de MMB, puritate si germinatie.
 Lucrări de ingrijire
La orzul de toamna se executa controlul semanaturilor toamna si
iarna, eliminarea excesului de umiditate in toamna si primavara si celelalte
lucrari de intretinere la desprimavarare in functie de starea culturii
(fertilizare, tavalugire in cazul fenomenului de descaltare). Combaterea
buruienilor la cultura orzului si orzoaicei se face cu erbicide similare cu
cele de la griu in functie de spectrul de buruieni care trebuie combatute :
Sare DMA 2-2,5 l/ha; Acetadin 4-6 l/ha; Icedin 1,5-2 l/ha; Basagran 2-4
l/ha; Avadex 4-6 l/ha; Igran 3-4 l/ha; Iloxan 28 CE 2-2,5 l/ha.
. Pentru combaterea bolilor foliare intre care fainarea si sfisierea
frunzelor, se folosesc fungicidele Metaben 70 + Mancozeb 80 1 + 2,5
kg/ha aplicate in doua faze primul tratament la aparitia atacului, iar al
doilea in faza de burduf inspicare.
 Pentru prevenirea si
combaterea daunatorilor partilor
aeriene la orz se fac si
tratamente pe vegetatie. Astfel la
aparitia larvelor gindacului
ovazului se fac tratamente cu
unul din produsele Sinoratox 3
l/ha, Dipterex 1,5 l/ha, produse
ce limiteaza si atacul de afide,
tripsi, muste, etc.
 Recoltarea
Recoltarea orzului incepe la coacerea deplina, cind umiditatea
boabelor este sub 16-17%. intirzierea recoltatului provoaca mari
pierderi datorita ruperii spicelor si a scuturarii boabelor
Capacitatea de productie a actualelor soiuri de orz de toamna
cultivate in tara noastra este ridicata permitind obtinerea unor productii
medii de 5000 - 7000 kg/ha. Soiurile de orzoaica de primavara asigura
conditii medii de 4000 - 6000 kg/ha in functie de conditiile de cultura
Mulţumiri pentru atenţia acordată!