ANALIZA PROCESULUI DE PRODUCȚIE ȘI A EFICIENȚEI ECONOMICE PENTRU

CULTURILE:
1 Orz de toamnă
2 Lupin
3 Tutun
TEHNOLOGIILE DE CULTURĂ
TEHNOLOGIA DE CULTURĂ ORZ DE TOAMNĂ
Orzul şi de toamnă are cerinţe asemănătoare faţă de planta premergătoare cu cele ale
grâului. Pentru a intra în condiţii bune în iarnă, trebuie să revină după plante care eliberează
terenul devreme (în prima parte a verii).
Cele mai bune premergătoare pentru orzuI de toamnă sunt leguminoasele anuale şi perene,
borceagul, rapiţa, inul pentru fibre şi cel pentru ulei.

Lucrările solului

La orzul şi orzoaica de toamnă lucrările de bază ale solului şi de pregătire a patului germinativ
sunt similare cu cele pentru grâul de toamnă, cu menţiunea că au pretenţii mai ridicate în
ceea ce priveşte calitatea acestora.
Pentru orzul şi orzoaica de toamnă, calitatea pregătirii patului germinativ influenţează direct
buna dezvoltare a plantelor şi implicit rezistenţa la iernare.

Sămânţa şi semănatul

Sămânţa trebuie să aibă puritatea de minim 98%, germinaţia de minim 90% şi MMB cât mai
mare. Înainte de semănat, sămânţa se tratează contra bolilor produse de Fusarium sp.,
Ustilago sp. etc., precum şi împotriva dăunătorilor, utilizând aceleaşi produse ca şi pentru
grâul de toamnă.
Epoca de semănat a orzului şi orzoaicei de toamnă este cu circa 5 zile înaintea grâului (între
15 septembrie - 10 octombrie), pentru ca plantele să intre în iarnă bine înrădăcinate şi călite.
Semănatul mai timpuriu determină o dezvoltare prea puternică a plantelor până la intrarea în
iarnă, favorizând atacul de fuzarioză, făinare şi viroze, iar întârzierea duce la scăderea
rezistenţei la ger a plantelor.
În condiţii de irigare (având asigurată umiditatea de răsărire), epoca optimă de semănat a
orzului şi orzoaicei de toamnă se situează între sfârşitul lunii septembrie şi prima decadă a lui
octombrie.
Orzoaica de primăvară trebuie semănată în prima urgenţă (1-3oC), imediat ce se poate ieşi în
câmp. Întârzierea semănatului orzoaicei de primăvară reduce producţia şi dimensiunea
boabelor, scade conţinutul în amidon şi creşte conţinutul în proteină, diminuând calitatea
produsului.
Desimea de semănat a orzului de toamnă este de 450 – 500 boabe germinabile/m2, pentru
orzoaica de toamnă 450 – 550 boabe germinabile/m2 iar la orzoaica de primăvară 450 – 500
boabe germinabile/m2. Deşi orzul are o înfrăţire bună, în toamnele secetoase şi când se
seamănă după epoca optimă, desimea trebuie să fie de 500 boabe germinabile/m2.
Distanţa între rânduri la orz şi orzoaică este de 12,5 - 15 cm. Reducerea distanţei între
rânduri este posibilă numai pe terenuri curate de resturi vegetale şi foarte bine pregătite, caz
în care se seamănă la 8 – 10 cm sau chiar 6 – 8 cm şi se asigură o mai uniformă repartizare
a spaţiului de nutriţie.
Adâncimea de semănat la orzul şi orzoaica de toamnă este de 3 – ¬5 cm, iar la orzoaica de
primăvară de 2 – 4 cm, în funcţie de textura şi umiditatea solului.
Adâncimile de semănat nu trebuie să depăşească limitele indicate, deoarece plantele răsar
greu, mai ales dacă se formează crusta, orzul având o mai slabă putere de străbatere.
Adâncimea de semănat influenţează atât intervalul semănat – răsărire, cât şi dezvoltarea
ulterioară a plantelor.

Cantitatea de sămânţă la hectar, la desimea amintită, este între 160 – 200 kg/ha, funcţie de
MMB, puritate şi germinaţie.

Lucrările de îngrijire

La orzul şi orzoaica de toamnă controlul semănăturilor, toamna şi iarna, eliminarea excesului

de umiditate în toamnă şi primăvară şi celelalte lucrări de întreţinere la desprimăvărare, în
funcţie de starea culturii (fertilizare, tăvălugire în cazul fenomenului de „descălţare”,
combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor etc.), sunt similare cu cele ale grâului de
toamnă. Combaterea buruienilor la cultura orzului şi orzoaicei se face cu erbicidele folosite şi
la grâu şi secară (dozele de erbicid, la orz şi orzoaică, sunt mai reduse cu 10 – 20 % decât la
grâu şi secară).
Pentru combaterea bolilor criptogamice foliare produse de către Blumeria graminis f. sp.
hordei (făinarea), Pyrenophora graminea (sfâşierea frunzelor), Rhynchosporium secalis
(rhynchosporioza) se folosesc fungicidele Tilt 250 EC (0,5 l/ha), Tango (0,6 l/ha), Bumper 250
EC (0,5 l/ha), Granit 20 SC (1 l/ha) etc. Acestea se aplică în două faze: primul tratament la
apariţia atacului (odată cu combaterea buruienilor sau mai târziu), iar al doilea în faza de
burduf şi până la înspicare.
Tratamente asigură menţinerea a circa două frunze verzi, neatacate, până în faza de umplere
a boabelor, asigurând sporuri de producţie în special în anii favorabili dezvoltării bolilor foliare.
Pentru prevenirea şi combaterea dăunătorilor, la orz, se fac şi tratamente în vegetaţie. Astfel,
la apariţia larvelor gândacului ovăzului (Lema melanopa), se fac tratamente cu unul din
produ¬sele: Sinoratox R35 (1/ha), Decis 2,5 CE (0,3 l/ha), Karate (0,4 l/ha) etc. Cu aceste
produse se limitează şi atacul de afide, tripşi, muşte etc.
Irigarea orzului şi orzoaicei de toamnă apare necesară în zonele şi în anii cu deficit de
umiditate. Ca şi la grâul de toamnă, udarea la semănat are o mare importanţă, când partea a
doua a verii şi perioada semănatului sunt secetoase. Udarea de toamnă se aplică fie înainte
de semănat (500 m3/ha), asigurând şi pregătirea în condiţii bune a terenului, fie după
semănat, pentru răsărire (300 – 400 m3/ha), când pregătirea terenului s-a putut face fără
irigare.
Primăvara se fac 1 – 2 udări cu 300 – 500 m3/ha, pentru menţinerea umidităţii solului pe
adâncimea de 80 cm peste plafonul minim de 50 % din intervalul umidităţii active.
Recoltarea

Recoltarea orzului se face cu combina, la coacerea deplină, când umiditatea boabelor este
sub 16 - 17%. Întârzierea recoltatului provoacă mari pierderi datorită ruperii spicelor şi a
scuturării boabelor. Orzoaica pentru bere nu se recoltează la umiditate mai ridicată de 15%,
deoarece numai astfel se asigură o mare capacitate germinativă a boabelor. Dacă recoltarea
se face la umiditatea boabelor peste 15%, se trece imediat la uscarea acestora până la
umiditatea de păstrare de 14%.
Orzul de toamnă se coace cu 7 – 10 zile înaintea grâului. El trece foarte repede în
„răscoacere”, astfel încât pericolul pierderilor, dacă se în-târzie recoltarea, este mai mare
decât la grâu.
Capacitatea de producţie a actualelor soiuri de orz de toamnă cultivate în ţara noastră este
ridicată, permiţând obţinerea unor producţii medii de 5000 – 7000 kg/ha. Soiurile de orzoaică
de toamnă şi de primăvară asigură producţii medii de 4000 – 6000 kg/ha, în funcţie de
condiţiile de cultură.
Raportul boabe : paie la orz este de circa 1 : 1,5.
De menţionat că orzul de toamnă asigură producţii care depăşesc, în multe judeţe ale ţării
noastre, pe cele ale porumbului.
Tehnologia de cultură a orzului de toamnă este mult mai simplă decât a porumbului, deci
producţia obţinută este mai ieftină. Trebuie re-marcat însă că extinderea orzului în cultură
duce implicit la amplasarea lui şi pe terenuri mai puţin favorabile.

Fertilizarea

Consumul specific al orzului este apropiat de cel al grâului: N – 24-29; P2O5 – 11-13; K2O –
21-28.
Gunoiul de grajd, deşi asigură sporuri mari de producţie, nu este valorificat economic de orzul
de toamnă şi nici de orzoaică. Deoarece gunoiul de grajd se aplică altor plante, orzul se
fertilizează cu îngrăşăminte chimice.

TEHNOLOGIA DE CULTURĂ LUPIN

Rotaţia

Lupinul nu este pretenţios la planta premergătoare. Suportă monocultura mai mulţi ani la
rând. Pentru îngrăşământ verde, lupinul se poate semăna ca a doua cultură, iar în toamnă se
îngroapă sub brazdă, odată cu arătura adâncă.

Fertilizarea

În cultura lupinului trebuie folosite îngrăşămintele fosfatice şi potasice. Aceste îngrăşăminte

ridică recolta de seminţe cu 40% şi chiar mai mult şi scurtează perioada de vegetaţie cu 7-14
zile. Îngrăşămintele se introduc sub arătura adâncă de toamnă. O importanţă deosebită
prezintă însă biopreparatul Nitragin, care contribuie la dezvoltarea nodozităţilor. Influenţă şi
mai mare asupra producţiei de lupin o are Nitraginul, când odată cu acesta se folosesc şi
microelemente (borul şi molibdenul).

Sămânţa şi semănatul

Pentru semănat se foloseşte sămânţă cu capacitatea de germinaţie minimă de 90% şi

puritate de cel puţin 95%. Epoca de însămânţare - depinde de scopul cultivării. Pentru
seminţe, lupinul se seamănă primăvara timpuriu, imediat după cerealele păioase de
primăvară, iar pentru nutreţ verde, mai târziu cu 7-10 zile. Ca îngrăşământ verde, lupinul se
seamănă primăvara timpuriu sau se seamănă după recoltarea păioaselor şi se îngroapă
odată cu arătura adâncă de toamnă. Distanţele de semănat - depind de scopul culturii. Pentru
producerea de seminţe, lupinul se cultivă în benzi, la distanţă de 25-36 cm între rânduri
apropiate şi 60-70 cm între benzi. Această metodă de semănat dă posibilitatea mecanizării
lucrărilor de întreţinere. Cantitatea de sămânţă - la hectar, variază în funcţie de specia şi
scopul culturii. Pentru producerea de seminţe, la lupinul albastru se seamănă 130180
kilograme/hectar (circa 80 boabe germinabile la metrul pătrat); la lupinul galben 100-130
kilograme/hectar (70-80 boabe germinabile per metrul pătrat); la lupinul alb - 200-240
kilograme/hectar (50-60 boabe germinabile la metrul pătrat); la lupinul peren 20-40
kilograme/hectar (100-200 boabe germinabile la metrul pătrat). În cazul culturii pentru furaj
sau îngrăşământ verde, cantitatea de seminţe la hectar se măreşte cu 20-25%. Pe solurile
uşoare, adâncimea de semănat va fi de 3-4 cm, iar pe solurile mai grele, de 2-3 cm.

Lucrările de îngrijire

Buruienile din culturile de lupin se combat prin lucrări mecanice şi/sau cu erbicide aplicate fie
înainte de semănat sau imediat după semănat. Recoltarea - pentru boabe, lupinul se
recoltează când primele păstăi încep să se îngălbenească şi pe boabe apar pete
caracteristice. Pentru evitarea scuturării, recoltatul trebuie făcut pe rouă. Pentru nutreţ verde
sau fân, trebuie ales momentul când plantele conţin o cantitate mai mare de proteine şi o
cantitate mai mică de celuloză (faza de îmbobocire). Pentru îngrăşământ verde, lupinul se
îngroapă sub brazdă când plantele au format păstăile, adică atunci când la hectar se produce
cea mai mare cantitate de substanţă organică. La lupinul alb se obţin producţii de 15-30
qintale boabe la hectar. Recolta de masă verde la lupinul galben este foarte mare: 300-600
qintale/hectar. La lupinul alb, pe nisipurile din sudul Olteniei s-au obţinut producţii de aproape
230 qintale/hectar masă verde.

TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A TUTUNULUI

Rotaţia

Tutunul se poate cultiva cu rezultate bune în monocultură, dar trebuiesc luate măsuri pentru
combaterea bolilor şi dăunătorilor specifici.
Alegerea celei mai bune premergătoare se face în funcţie de tipul de tutun cultivat:
-pentru soiurile de tip oriental, semioriental şi Virginia, cele mai bune premergătoare sunt
cerealele păioase (grâu, orz, ovăz), după recoltarea cărora există timp suficient pentru
efectuarea lucrărilor solului, fertilizare etc.
-soiurile tipului de mare consum precum şi pentru ţigări de foi, pot fi cultivate după
leguminoase (borceag, mazăre) care lasă solul bogat în azot.
Nu sunt recomandate ca premergătoare prăşitoarele, care prin lucrările de întreţinere
contribuie la distrugerea structurii şi permit dezvoltarea unor dăunători specifici (viermii
sârmă).
Nu se recomandă ca plante premergătoare cele din fam. Solanaceae, pepeni, castraveţi,
varză, dovlecei, fasole, cânepă, floarea soarelui din cauza unor paraziţi comuni (viroze,
lupoaie, insecte).
Tutunul este o bună premergătoare pentru toate culturile, cu excepţia celor care au dăunători
comuni şi a solanaceelor, deoarece eliberează terenul destul de devreme, îl lasă curat de
buruieni şi în bună stare de fertilitate.

Fertilizarea

Tutunul are cerinţe mari faţă de elementele fertilizante atât cantitativ, cât şi a raportului dintre
ele, în funcţie de tipul şi soiul cul¬tivat, de sol, precum şi de zona ecologică de cultură.
Consumul specific al tutunului, pentru 1000 kg frunze uscate, este de 76 kg N, 16 kg P2O5,
124 kg K2O şi 104 kg CaO.
Azotul influenţează creşterea frunzelor şi a conţinutului în nicotină. În funcţie de tipul de tutun
şi gradul de aprovizionare al solului se aplică doze cuprinse între 20-120 kg/ha. Aplicarea se
face în momentul plantării, localizat (pe rând), în apropierea sistemului radicular, mărindu-se
astfel coeficientul de utilizare a substanţelor nutritive, precum şi în timpul perioadei de
vegetaţie (până la înflorire), prin aplicarea îngrăşămintelor pe sol sau tratamente
extraradiculare cu soluţii nutritive.
Fosforul are influenţă atât asupra producţiei cât şi a calităţii acesteia, sporind conţinutul în
hidraţi de carbon din frunze. Cerinţele sunt încă din faza de răsadniţă, influenţând pozitiv
creşterea sistemului radicular. Dozele recomandate sunt cuprinse între 40-160 kg/ha, aplicate
la fertilizarea de bază, sub arătură.
Potasiul ameliorează însuşirile de calitate ale tutunului: gust, aromă, culoare, ardere,
măreşte conţinutul în hidraţi de carbon solubili. Se administrază în doze de 40-160 kg/ha la
fertilizarea de bază.
Dozele orientative de NPK în funcţie de fertilitatea solului şi tipul de tutun sunt redate în
tabelul 7.1.1.
Calciul are rol în formarea de frunze drepte, subţiri, de calitate superioară.
Gunoiul de grajd. Tutunul valorifică bine gunoiul de grajd, în doze de 20 - 40 t/ha la tipul
Burley, 10 - 20 t/ha la soiurile din tipul de mare consum şi pentru ţigări de foi, 5 - 10 t/ha la
soiurile pentru ţigarete superioare, în special pe solurile nisipoase din sudul Olteniei şi din
vestul ţării.
Pe aceste soluri se pot utiliza şi îngrăşămintele verzi (trifoi roşu, lupin, secară etc.).
La soiurile din tipul oriental nu se aplică.
Amendamentele. Tutunul se dezvoltă bine la un pH de 5,6-6,6. Dacă pH-ul scade sub aceste
valori, se administrează circa 6 t/ha amendamente calcaroase o dată la 4 ani, sub arătură,
crescând totodată conţinutul calciului în frunze, cu consecinţe favorabile.

Lucrările solului

Terenul ce urmează a fi plantat cu tutun trebuie să fie afânat, profund, mărunţit

corespunzător, pentru a acumula şi păstra umiditatea şi pentru a se combate buruienile.
Se execută arătura, imediat ce planta premergătoare eliberează terenul, la adâncimea de 22-
25 cm, cu plugul în agregat cu grapa stelată. Până în toamnă, se menţine curat de buruieni şi
se distruge crusta prin una - două lucrări cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi
reglabili.
Pe solurile nisipoase (zona de cultură a tutunului de tip Virginia) arătura se face toamna târziu
sau primăvara devreme, la o adâncime ceva mai mare (25-28 cm), ocazie cu care sunt
încorporate şi îngrăşămintele organice şi chimice. Primăvara, până la plantat, terenul se
menţine curat de buruieni şi fără crustă prin 1-2 lucrări cu cultivatorul, la 10-12 cm adâncime.

Producerea şi plantarea răsadului

Tutunul nu se seamănă direct în câmp deoarece germinează la cel puţin 12°C, are o mare
sensibilitate la temperaturile scăzute din primăvară, perioadă de vegetaţie relativ lungă şi
seminţe de dimensiuni mici. Din aceste considerente, tutunul trebuie ca să se însămânţeze şi
să crească o anumită perioadă de timp în răsadniţe.

Producerea răsadului

Răsadniţile cele mai indicate sunt cele încălzite cu gunoi de grajd bine tasat şi aşezat în
platformă de 40-60 cm gosime.
Se introduce în tocul răsadniţei amestecul nutritiv, sub forma unui strat de 15 - 20 cm
grosime, amestec format din o parte pământ de ţelină, două părţi mraniţă şi o parte nisip.
Acesta se dezinfectează în prealabil cu formalină 4% sau alte produse similare.
Se introduce amestecul nutritiv şi se acoperă tocurile cu geamuri timp de 8 - 12 zile. În
această perioadă, prin procesele fermentative din gunoi se degajă căldură, temperatura
ridicându-se la 60°C după 4 - 5 zile. După 8 - 12 zile temperatura scade şi se stabilizează la
circa 40°C, când se poate trece la semănat. Răsadniţele se înfiinţează cu 60 - 65 de zile
înainte de plantarea tutunului.
Sămânţa pentru semănat este produsă în unităţi specializate pentru fiecare soi şi se
expediază la producători tratată cu Merpan 5 g/kg.
În răsadniţele calde se obţin 2000 de fire bune de plantat/m2 utilizându-se 0,4-0,6 g
sămânţă /m2.
Epoca de semănat este între 25 februarie şi 10 martie şi sunt necesare 40-100m2 de
răsadniţă pentru un hectar de tutun.
Semănatul se face manual, prin împrăştiere, după ce în prealabil sămânţa a fost amestecată
cu nisisp uscat (1 kg nisip/6m2).
După semănat, se împrăştie deasupra seminţelor un strat de mraniţă de 3-4 mm grosime, se
tasează uşor cu o scândură apoi se udă cu apă călduţă şi se acoperă tocul de la răsadniţă cu
geamuri.
În răsadniţe, semănatul se face când temperatura din stratul de gunoi a scăzut la 30-35°C.

Îngrijirea răsadului

Asigurarea şi reglarea temperaturii. Până la răsărire este necesară o temperatură de 30-32C

după care aceasta se păstrează în jurul valorilor de 18-25C. În zilele prea călduroase se
foloseşte umbrirea.
Aerisirea răsadului se face la început numai la orele amiezii, când temperaturile sunt foarte
ridicate, iar pe măsură ce înaintează în vegetaţie acesta se acoperă numai noaptea.
Udarea răsadului. La început răsadurile se udă mai des şi cu norme mai mici, apoi mai rar şi
cu norme mai mari de apă.
Combaterea buruienilor se face prin plivire, ori de câte ori este nevoie, sau cu ajutorul
erbicidelor (Enide 50 WP 1,5 g/m2 sau Dymid 0,5 g/m2, aplicate preemergent).
Răritul răsadului se face în faza de cruciuliţă, atunci când se constată că desimea este prea
mare.
Terotatul constă în cernerea peste răsad a unui strat de 0,2-0,5 cm grosime de mraniţă cu
scopul de a dezvolta un număr mai mare de rădăcini laterale de la baza tulpiniţei. Terotatul se
repetă la intervale de 3 - 5 zile, având şi rolul de a evita spălarea stratului superior de sol din
răsadniţă şi formarea crustei.
Fertilizarea suplimentară se face de 3-4 ori în timpul perioadei de vegetaţie în răsadniţă cu
soluţii pe bază de NPK (2 l/m2) sau pe bază de gunoi de pasăre (diluţie 1:10) în aceeaşi
doză.
Combaterea bolilor. Căderea răsadului, produsă de Rhizoctonia solani şi Pythium sp., şi
mana tutunului, produsă de ciuperca Peronospora tabacina, se combat cu Tiuram sau
Captadin 0,3% folosindu-se 30 l soluţie la 100 m2 răsadniţă, repetându-se tratamentul după 7
zile.
Putrezirea neagră a rădăcinilor provocată de Thieloviopsis basicola se combate cu fungicidul
Chinoin - Fundazol în doză de 2 g/m2, folosindu-se 200 l soluţie la 100 m2 răsadniţă,
tratamentul repetându-se după 7 zile.
Combaterea dăunătorilor. Principalii dăunători în răsadniţă sunt: coropişniţa (Gryllotalpa
gryllotalpa) şi tripsul tutunului (Thrips tabaci). Coropişniţa se combate prin aplicarea înainte
de semănat a unor insecticide sau cu ajutorul momelilor otrăvite.
Tripsul se combate prin două tatamente pe vegetaţie cu Carbetox, Sinoratox 0,15 %,
folosindu-se 30 l emulsie la 100 m2 răsadniţă.
Călirea răsadului se face cu 7-10 zile înainte de plantare. Răsadul se lasă descoperit ziua şi
noaptea iar cu 3-4 zile înainte de plantare nu se mai udă.
O plantă de tutun bună pentru plantat trebuie să aibă tulpina elastică, 8-18 cm înălţime şi 4-8
frunze.
Un sistem mai nou de producere a răsadului este sistemul flotant cu casete celulare.
Plantarea tutunului

Răsadul de tutun pentru plantare, fără a se scutura de pământ, se aşează în cutii şi se

acoperă cu o pânză udă, transportându-se la locul de plantare.
Plantarea răsadului se face dimineaţa, după amiaza şi pe timp noros.
Epoca optimă este cuprinsă între 1-10 mai pentru toate soiurile şi în toate zonele.
Desimea plantatului. În cazul mecanizării totale a culturii tutunului, desimea de plantare
rămâne nemodificată. Dacă plantarea se face manual, desimea este cuprinsă între 22-28 mii
plante/ha la tipul Virginia şi până la 160-240 mii pl/ha la cel de tip oriental.
Distanţa dintre rânduri este de 35-110 cm şi pe rând 12-60 cm. Plantarea manuală se face cu
plantatorul iar cea mecanizată cu diverse tipuri de maşini (MPR-5, Balthes etc.).

Lucrările de îngrijire

Completarea golurilor se realizează în primele 3-4 zile de la plantare cu răsad de aceeaşi

vârstă şi calitate.
Combaterea buruienilor. Buruienile se combat prin praşile mecanice şi manuale sau cu
ajutorul erbicidelor (tab. 7.1.2.), completate cu praşile.
Prăşitul. Se execută 3-4 praşile mecanice şi manuale, prima la 7-8 zile de la plantare şi la 6-8
cm iar următoarele la circa două săptămâni între ele.
Combaterea chimică. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale se aplică
înainte de plantare unul din erbicidele: Dual 3-6 l/ha, Stomp 4-6 l/ha. Pentru combaterea
mono- şi dicotiledonatelor se folosesc erbicidele Patoran 2,5-4 l/ha sau Devrinol 3-6 l/ha
asociate cu unul antigramineic.
Pe vegetaţie, dacă apar şi specii monocotiledonate perene, se aplică unul din erbicidele
Fusilade, Targa în doze de 1,5-3 l/ha, tratamentele executându-se ca şi la celelalta culturi.

Recoltarea

Frunzele de tutun se recoltează la maturitatea tehnică, adică atunci când au ajuns la

dezvoltarea maximă şi au cel mai ridicat conţinut de substanţe organice şi minerale.
Maturarea frunzelor se face treptat, înregistrându-se o diferenţă de 20-23 zile între maturarea
frunzelor de la bază şi a celor din vârf, deci şi recoltarea va fi eşalonată în 3-6 etape.
Maturarea tehnică a frunzelor se evidenţiază, din punct de vedere morfologic, prin culoarea
verde mai deschisă, prin pierderea luciului, apariţia de pete de culoare gălbuie spre vârf şi pe
margini, căderea perişorilor, răsfrângerea marginilor limbului, suprafaţa limbului devenind
lipicioasă, iar uneori se produce băşicarea acestuia. La maturarea tehnică frunzele se rup cu
uşurinţă de pe tulpină.
Soiurile de tutun pentru ţigarete se recoltează într-un stadiu mai avansat de maturare,
asigurându-se frunze mai elastice şi rezistente, de culoare mai deschisă; recoltarea soiurilor
cu frunze mari, pentru ţiga¬rete, se face când o treime din suprafaţa limbului foliar s-a
îngălbenit; soiurile de tip Virginia se recoltează când două treimi din suprafaţa limbului este
de culoare galbenă-deschisă; soiurile selecţionate pentru aroma lor caracteristică se
 recoltează mai de timpuriu, când se observă pete rotunde de culoare galbenă pe suprafaţa
limbului; soiurile cultivate pe soluri fertile se recol¬tează la maturitatea completă; soiurile
pentru ţigări de foi se recoltează mai de timpuriu, la începutul maturării tehnice; pe terenuri cu
fertilitate mai redusă, recoltarea se face înainte de apariţia pe frunze a petelor de culoare
galbenă; pe timp de secetă se grăbeşte recoltarea frunzelor, în anii ploioşi recoltarea
frunzelor se amână; în cazul atacu¬lui de boli sau dăunători, recoltarea frunzelor se face
chiar înainte de maturarea tehnică.
Recoltarea se poate face manual, rupând frunză cu frunză în direcţia laterală şi în jos pentru
a nu vătăma tulpina apoi acestea se lasă la marginea lanului pentru câteva ore pentru o
uşoară vestejire sau mecanizat, cu maşini speciale. Pentru aceasta, se lasă un număr de 9 -
10 frunze pe plantă, care se maturează mai uniform şi pot fi recoltate la o singură trecere,
tulpinile fiind tocate şi încorporate în sol.
Recoltarea mecanizată este recomandată la soiurile cu frunze mari (Virginia, Burley, de mare
consum).
Producţiile sunt cuprinse între:
- 1100-1400 kg/ha frunze uscate la tipul oriental;
- 1500-2000 kg/ha frunze uscate la tipul semioriental;
- 1800-2400 kg/ha frunze uscate la tipul Virginia şi de mare consum;
- 2000 kg/ha frunze uscate la tipul Burley.

LISTELE FURNIZORILOR DE INPUTURI

Cultura 1: ORZ DE TOAMNĂ
Producție medie: 4000-6000 kg/ha
Preț de vânzare: ... lei/kg
Sămânță
Produs/soi Furnizor Doza (cantitate/ha) Preț/u.m. (kg)
Laverda Saaten Union 160 kg/ha 4 lei/kg
Ametist Acvila Seminte 190 kg/ha 2 lei/kg

Îngrășământ
Necesar substanță activă: N: .... kg/ha Necesar P2O5: ....kg/ha Necesar K2O: .... kg/ha
Produs Furnizor Concentrație Doza Preț/u.m.
N, P, K ș.a (cantitate/ha)
Azotat de amoniu Mifalchim 33,5% Azot 300kg/ha 9,25 lei/kg
CereaSTART Souflett Agro 29% Fosfor 3l/ha 41,5 lei/litru
Sulfat de potasiu Agriferm 52% Potasiu 250 kg/ha 10,2 lei/kg
Solucros

Erbicid
Produs Furnizor Doza (cantitate l sau Preț/u.m.
kg/ha)
Sekator Progress OD Bayer 100-150 ml/ha 37 lei/100ml
Omnera FMC 0,5-1,0 l/ha 122 lei/litru
Mustang Dow Agroscience 0,4-0,6 l/ha 95 lei/litru

Fungicid*
Produs Contra cărei Furnizor Doza Preț/u.m.
boli (cantitate/ha)
Orius 25 EW Complex de Adama 0,5 l/ha 80 lei/litru
boli foliare Agricultura
(Făinarea, Solutions Ltd.
Ruginile,
Septorioza,
Fusarioza,
Sfâșierea
frunzelor)

Insecticid*
Produs Contra cărui Furnizor Doza Preț/u.m.
dăunător (cantitate/ha)
Faster 10CE Viermele roșu Alchimex 00,1-0,15 litrti/ha 68 lei/litru
al paiului,
ploșnița
cerealelor,
gândacul
bălos)

Cultura 2: LUPIN ALB

Producție medie: .... kg/ha
Preț de vânzare: ... lei/kg
Sămânță
Produs/soi Furnizor Doza (cantitate/ha) Preț/u.m. (kg)
Pearl
 Bentley

Îngrășământ
Necesar substanță activă: N: .... kg/ha Necesar P2O5: ....kg/ha Necesar K2O: .... kg/ha
Produs Furnizor Concentrație Doza Preț/u.m.
N, P, K ș.a (cantitate/ha)
Azotat de amoniu Agrifarm 250 kg/ha 10,2 lei

Erbicid
Produs Furnizor Doza (cantitate/ha) Preț/u.m.
95
Mustang

Fungicid*
Produs Contra cărei Furnizor Doza Preț/u.m.
boli (cantitate/ha)
Orius 80 lei

Insecticid*
Produs Contra cărui Furnizor Doza Preț/u.m.
dăunător (cantitate/ha)
Faster 68 lei

Cultura 3: TUTUN
Producție medie: 1308 kg/ha
Preț de vânzare: ... lei/kg
Sămânță
Produs/soi Furnizor Doza (cantitate/ha) Preț/u.m. (kg)
Răsad/Virginia 25.000 plante/ha 2 lei/plantă
 Îngrășământ
Necesar substanță activă: N: 75,5 kg/ha Necesar P2O5: 16,3 kg/ha Necesar K2O: 124,2
kg/ha
Produs Furnizor Concentrație Doza Preț/u.m.
N, P, K ș.a (cantitate/ha)
Azotat de Mifalchim 33,5% Azot 300 kg/ha 9,25 lei/kg
amoniu
P2O5 GWAG 28% Fosfor 200-250 kg/ha 2,8 lei/kg
TRADE&CONSULTING
SRL
Sulfat de Agriferm 52% Potasiu 250 kg/ha 10,2 lei/kg
potasiu
Solucros

Erbicid
Produs Furnizor Doza (cantitate/ha) Preț/u.m.
Sencor 600 SC Bayer 0,9 litri/ha 324 lei/litru
Dual Gold 960 EC Syngenta 1,2 litri/ha 33 lei/litru
Stomp 330 EC BASF 2 litri/ha 110 lei/litru
Fungicid*
Produs Contra cărei Furnizor Doza Preț/u.m.
boli (cantitate/ha)
Polyram DF Mană BASF 1,8 kg/ha 74 lei/litru

Insecticid*
Produs Contra cărui Furnizor Doza Preț/u.m.
dăunător (cantitate/ha)
Mospilan 20 SG Tripsul Nippon Soda Co 4,0 kg/ha 400 lei/kg
tutunului
(Trips tabaci)
 SUCCESIUNEA LUCRĂRILOR (ÎNCEPÂND CU PRIMA DUPĂ RECOLTARE)
Cultura 1: Orz de toamnă
Lucrare Data efectuării Utilaj folosit Consum
(luna/decadă) (dacă e mecanizată) combustibil
(l/ha)
dacă e
mecanizată
Eliberare teren de resturi Balotiera
vegetale
Dezmiriștirea terenului Grapa cu discuri
Aratul de vară Septembrie Plugul reversibil
Pregătirea patului germinativ Aprilie Grapa cu discuri
Arătura la 20-25 cm Plugul în agregat cu grapa
Semănatul 1 Octombrie
Lucrari de îngrijire
Erbicidare
Tratamente pentru boli și
dăunători
Irigat Echipamente specifice
Iunie
Recoltat Combina Universală

Cultura 2: Lupin
Lucrare Data Utilaj folosit Consum
efectuării (dacă e mecanizată) combustibil
(luna/decadă) (l/ha)
dacă e
mecanizată
Eliberare teren de planta Balotiera
premergătoare
Dezmiriștirea terenului Grapa cu discuri
Aratul de vară Septembrie Plugul reversibil
Pregătirea patului germinativ Aprilie Grapa stelată
Semănatul Mai
Combaterea buruienilor
Erbicidare
Tratamente boli și dăunători
Irigat
Recoltat Iunie Combina
 Cultura 3: TUTUN
Lucrare Data Utilaj folosit Consum
efectuării (dacă e mecanizată) combustibil
(luna/decadă) (l/ha)
dacă e
mecanizată
Eliberare teren de planta Balotiera
premergătoare
Dezmiriștirea terenului Grapa cu discuri
Aratul de vară Septembrie Plugul reversibil
Pregătirea patului germinativ Aprilie Grapă Stelată Horsh
Plantarea răsadurilor 1-10 Mai
Combaterea buruienilor
Erbicidare
Tratamente pentru boli și
dăunători
Irigare
Recoltat-Eșalonat