Denumirea stiintifica si famiilile botanice

1.mazare-psivum sativum

2.fasole-Phaseolus vulgaris

3.soia-Glycine hipsida max

4.floarea-soarelui-Helianthus annuus

5.rapita-Brassica napus

6.canepa-Cannabis sativa

7.Inul pt ulei-Linum usitatissium.

2.Temperatura minima de germinatie.

1.mazare-1- 3 grade celsius.

2.fasole-minim 12-15 grade celsius,optim 22-25 grade celsius

3.soia-7-8 grade celsius

4.floarea soarelui-minimum 7 grade celsius

5.rapita-1-3 grade celsius

6.inul-1-4 grade celsius

7,canepă-8-10

3.adancimea de semănat

.mazare-6-7 cm

Fasole 3-4 cm ,in primăverile umede cand solul este reavăn, 4-5cmin solurile cu
textură mijlocie , 5-6 in solurile usoare si cu textura mijlocie

Soia 3-4 cm pe soluri grele , si 4-5 pe solurile usoare

floarea soarelui-5-8 sau 4 -5 pe soluri grele .umede

rapita-2,5-3,5

inul-2-3 cm pe solurile usoare ,3-4cm pe solurile grele.

8.canepa-3-4 cm

4. Samanta si semănatul.

a.mazare- Sămânţa de mazăre destinată semănatului trebuie să provină din culturi certificate,
să fie sănătoasă, nefisurată, fără atac de gărgăriţă, să aibă puritatea fizica minimum 98% şi
capacitatea de germinaţie minimum 80% Tratarea seminţelor înainte de semănat cu fungicide
este obligatorie la loturile semincere: fuzarioza (Fusarium sp.) şi antracnoza (Ascochyta pisi)
Tratamentele trebuie efectuate cu circa 2 săptămâni înainte de semănat, pentru a nu diminua
eficacitatea preparatelor bacteriene

Tratarea cu preparate bacteriene se efectuează chiar înainte de semănat sau in ziua semănatului:
Nitragin-mazăre, Poliriz MF, în doză de 2 - 4 flacoane pentru cantitatea de sămânţă semănată la
un hectar Semănatul: cât mai timpuriu, atunci când se poate pregăti terenul în condiţii bune (solul
s-a zvântat bine), fără a se tasa Soiurile de mazăre de primăvară sunt semănate în cursul lunii
martie (de regulă, în prima jumătate a lunii martie în sud şi în a doua jumătate în restul zonelor)
Soiurile de toamna se seamana in luna octombrie

Semănatul întârziat antrenează, de regulă, scăderea importantă a producţiilor (pierderi de

producţie de 50%, la o întârziere de 20 zile faţă de perioada optimă de semănat) Densităţile de
semănat folosite în România sunt de 125 - 140 boabe germinabile/m2, pentru a se realiza 100 -
120 plante recoltabile/m2 În mod obişnuit, la mazăre, se estimează un procent de răsărire în
câmp de 75% Cantităţile de sămânţă corespunzătoare densităţilor optime sunt de regulă de 220 -
300 kg/ha

Mazărea este semănată în rânduri dese (12,5 cm), prin care se asigură o mai bună distribuire a
seminţelor cu semanatorile pentru cereale paioase Datorită cerinţelor mari faţă de umiditate în
faza de germinare, mazărea trebuie semănată mai adânc, la circa 6-7 cm adâncime Semănatul
superficial este foarte dăunător deoarece conduce la un răsărit neuniform şi poate spori pagubele
produse de atacul păsărilor

b.fasole

Sămânţa de fasole destinată semănatului trebuie să posede o puritate fizică de minimum 98%, o
facultate germinativă de minimum 75% şi să provină din culturi neinfectate cu patogeni Tratarea
seminţelor înainte de semănat, cu scopul distrugerii agenţilor patogeni prezenţi pe tegumentul
seminţei este obligatorie (Maxim, Dividend) Tratarea cu preparate bacteriene (preparatul
românesc Nitragin-fasole, conţinând bacteria specifică Rhizobium phaseoli) se face chiar înainte
de semănat, folosind o suspensie bacteriană preparată din 4 flacoane de Nitragin şi 2 l apă pentru
sămânţă la un hectar

Există şi posibilitatea administrării preparatului în timpul semănatului, prin pulverizarea

suspensiei bacteriene prin brăzdarele semănătorii Perioada optimă pentru semănatul fasolei
corespunde cu perioada de semănat a porumbului, când se realizează în sol, la adâncimea de
semănat, temperaturi de 8 - 10°C şi vremea este în curs încălzire Există frecvent tendinţa de a
semăna fasolea mai târziu, după ce s-a încheiat semănatul porumbului şi vremea s-a încălzit bine

calendaristic, semănatul culturilor de fasole din România se efectuează în intervalele: 10 - 25

aprilie în Câmpia Română, Dobrogea, Câmpia de Vest 15 - 30 aprilie în centrul Moldovei şi
Câmpia Transilvaniei 10 - 15 mai în zonele nordice şi în depresiunile reci Semănatul prea
timpuriu al fasolei este, de asemenea, dăunător: în solul umed şi rece, răsărirea este întârziată,
favorizând clocirea şi putrezirea boabelor La stabilirea desimii de semănat la fasole se are în
vedere că trebuie realizată, la recoltare, o densitate de 25 - 35 plante/m2 în cultură neirigată şi 40
- 45 plante/m2 în cultură irigată

Este necesar să fie semănate 35 - 45 boabe germinabile/m2 la neirigat şi 50 - 55 boabe

germinabile/m2 la irigat Cantităţile de sămânţă necesare pentru semănat, corespunzătoare
densităţilor recomandate, sunt cuprinse între 80 şi 200 kg/ha (în funcţie de mărimea seminţelor)
Fasolea este semănată în benzi de câte 3 rânduri, distanţate la 45/50 cm şi 70 cm între benzi
Există şi posibilitatea de a semăna echidistant, la 45-50 cm între rânduri

Respectarea adâncimii de semănat este foarte importantă la fasole, pe de o parte, din cauza
puterii relativ mici de străbatere a germenilor, iar pe de altă parte, din cauza necesarului mare de
apă pentru germinat Se impune să se realizeze un semănat foarte uniform, adâncimea fiind
corelată cu umiditatea şi textura solului: 4 - 5 cm în solurile cu textură mijlocie şi umiditate
suficientă 5 - 6 cm în solurile uşoare şi ceva mai uscate În primăverile umede, când solul este
reavăn, se poate semăna chiar mai superficial, la 3 - 4 cm adâncime (trebuie urmărită zilnic
pierderea umidităţii din stratul superficial al solului)

c.Soia

Sămânţa destinată semănatului trebuie să facă parte dintr-un soi zonat, să aibă puritate de cel
puţin 98%, capacitatea de germinaţie de cel puţin 80%, iar masa a 1.000 de boabe să fie cât mai
mare Tratarea seminţelor cu fungicide împotriva bolilor se efectuează numai în situaţia în care
suspensia de bacterii (Nitragin-soia) se administrează direct în sol la semănat Tratarea seminţelor
cu Nitragin-soia (Bradyrhizobium japonicum) se face conform instrucţiunilor ce însoţesc
preparatul, folosindu-se 1-4 doze la sămânţa necesară însămânţării unui hectar, la adăpost de
razele solare, mai bine direct în câmp, însămânţarea făcându-se imediat
Epoca de semănat se stabileşte în funcţie de realizarea temperaturii minime de germinaţie în sol,
care este de 7 - 8°C la adâncimea de semănat şi care corespunde cu temperatura medie a aerului
de 14 - 15°C, iar vremea este în curs de încălzire Soiurile tardive şi semitardive valorifică foarte
bine condiţiile ce se creează prin semănatul timpuriu Calendaristic, soia se seamană în prima sau
a doua decadă a lunii aprilie în sudul ţării şi în decada a doua sau a treia a lunii aprilie în celelalte
zone ale ţării

Semănatul în rânduri echidistante la 15-30 cm, 45-50 cm, 70 cm, sau în benzi de 3 rânduri la 45
cm, cu 60 - 70 cm între benzi Soiurile timpurii, cu talia mică, răspund mai bine la semănatul în
rânduri apropiate (la schimbarea distantei între rânduri, nu se modifică şi desimea semănatului)
Adâncimea de semănat nu trebuie să depăşească 5 cm, oscilând între 3 - 4 cm pe solurile mai
grele, şi între 4 - 5 cm pe soluri mijlocii (mai rar 6 cm)

d. floarea soarelui

Obţinerea de plante viguroase printr-o răsărire uniformă şi rapidă este determinată de folosirea la
semănat a unui material semincer cu indici calitativi superiori: valoare biologică şi culturală
ridicată (puritate fizică minimum 99%, germinaţie minimum 85%), integritate fizică, fără
spărturi sau fisuri, lipsa bolilor O atenţie deosebită trebuie acordată folosirii de seminţe mari şi
omogene Tratarea seminţei de floarea-soarelui înainte de semănat, contra patogenilor
(Plasmopara, Sclerotinia, Botrytis) şi dăunătorilor (Tanymecus, Agriotes) – este obligatorie
Fungicide folosite: Lumisena (200 g/l oxathiapiprolin), Maxim (25 gr/l fludioxinil) Insecticide:
Signal, Langis (300 gr/l cipermetrin), extracte natural insecticide

Semănatul culturilor de floarea-soarelui începe atunci când în sol se realizează pragul minim de
7°C la adâncimea de încorporare a seminţei (şi vremea este în curs de încălzire) Semănatul se
face, de regulă, între 25 martie şi 15 aprilie Desimea În condiţii bune de vegetaţie, la formele
existente în prezent în cultură în România, producţiile cele mai mari se obţin dacă la recoltare
există 45.000 - 50.000 plante/ha în cultură neirigată şi 50.000 - 60.000 plante/ha în cultură irigată
La semănat se vor asigura densităţi mai mari cu 10 - 15% (exprimate în seminţe germinabile/m2)
faţă de desimea de recoltare

În condiţii de cultură neirigată sau irigată prin aspersiune, este generalizat semănatul florii-
soarelui la distanţa de 70 cm între rânduri Adâncimea de semănat: este de 5 - 8 cm Se poate
semăna si la 4 - 5 cm adâncime pe soluri mai grele, umed

e.rapită
Sămânţa trebuie să provină din anul însămânţării, să aibă puritatea minimă de 97% şi germinaţia
minimă de 85% Sămânţa se tratează cu fungicide, insecticide sau insecto-fungicide (Acceleron
Elite) Perioada de semănat în sudul ţării este 1 - 15 septembrie, iar pentru estul, vestul şi nordul
ţării, 20 - 30 august (N. Berea 1994-1996) Semănatul mai devreme, în toamnele cu precipitaţii,
favorizează o creştere avansată a plantelor până în iarnă, cu început de alungire a tulpinii,
determină scăderea rezistenţei la iernare şi dispariţia unui număr mai mare de plante sau a
tulpinilor florifere principale

Rapiţa de primăvară se seamănă timpuriu, în prima urgenţă La semănat se recomandă o desime

de 50-60 b.g./m2 Desimea plantelor la recoltare, în majoritatea ţărilor cultivatoare, este de 40 -
50 plante/m2 La aceste densităţi se asigură o coacere mai uniformă, datorită reducerii gradului de
ramificare a plantelor, micşorându-se, astfel, pierderile prin scuturare

Cantitatea de sămânţă este de 3 - 4 kg/ha (MMB), în funcţie de umiditatea solului, textura şi

calitatea pregătirii patului germinativ (1 sac = 150.000 boabe pentru 2,5-3,0 ha) Semănatul se
realizează cu semănătorile pentru cereale, la distanţa între rânduri de 25-37,5 cm. Semănatul se
poate face si cu semănători de precizie la 45 cm sau 70 cm intre randuri La această distanţă
culturile luptă mai bine cu buruienile, nu necesită praşile, sunt mai rezistente la cădere şi se pot
recolta mecanizat în condiţii bune Adâncimea de semănat este de 2,5 - 3,5 cm, în funcţie de
umiditatea solului şi textură

Inul
Sămânţa trebuie să aparţină soiului zonat, să fie sănătoasă, cu puritatea minimă de 99%,
germinaţia minimă 85%, cu MMB cât mai mare posibil, să fie lipsită de cuscută, omogenă,
lucioasă Sămânţa se tratează împotriva antracnozei (Colletotrichum lini) şi fuzariozei (Fusarium
lini) cu Kinto Duo (60 g/l procloraz + 20 g/l triticonazol) – 1,5-2,5 l/ha

Temperatura minimă de germinare este de 1-4°C (optima 5-6°C), dar semănatul se face când în
sol, la adâncimea de 4 - 5 cm, se realizează, 2 - 3 zile la rând, la orele 7 dimineaţa, temperatura
de 4 - 5°C Calendaristic, perioada de semănat a inului pentru ulei este: 5-20 martie în sudul țării
și în Dobrogea 10-25 martie în vestul și estul țării

Desimea semănatului trebuie să fie de 600-800 b.g./m2 (echivaleaza cu 30 – 70 kg/ha samanta)

în funcţie de fertilitatea solului (desime mai mare pe soluri mai fertile), epoca semănatului
(desime mai mare în epoca optimă) şi rezistenţa soiului la cădere (desime mare la soiurile
rezistente) Distanţa între rânduri, folosită în România, este de 12,5-15 cm (mai rar 30 cm)
Adâncimea semănatului este de 2 - 3 cm pe solurile mai grele (lutoase) şi mijlocii (nisipo-
lutoase) şi 3 - 4 cm pe cele mai uşoare, structurate Semănatul mai adânc sau mai la suprafaţă
determină goluri în lan

Canepa Samanta trebuie sa aiba o puritate de minimum 98 % si capacitatea germinativa de 90 %.

Epoca optima de semanat este atunci cand la o adancime de 5-7 cm, temperatura este de 7-8 ℃.
Densitatea optima este de 400-450 nucule/㎡ la canepa dioica si de 250-450 nucule/㎡ la canepa
monoica. Cantitatea de material de semanat este de 80-90 kg/ha. Adancimea de semanat este de 3-4
cm pe soluri normale si de 5-6 cm pe soluri usoare.

5.combaterea buruienilor la următoarele

1, mazare
La începutul vegetaţiei, mazărea este sensibilă la concurenţa buruienilor, care pot diminua
considerabil producţiile şi pot crea dificultăţi la recoltare Buruienile dicotiledonate, anuale şi
perene, cele mai frecvente şi mai dăunătoare în culturile de mazăre de la noi apartin genurilor:
Sinapis, Sonchus, Cirsium, Raphanus, Polygonum, Chenopodium In preemergenta putem folosi
erbicidele: Clomate (clomazona, 360 g/l)-0,25 l/ha, Challenge (aclonifen 600 g/l)-4 l/ha

Combaterea buruienilor dicotiledonate din culturile mazăre se realizează cu ajutorul erbicidelor,

când plantele de mazăre au 8 - 10 cm înălţime, iar buruienile sunt în faza de cotiledoane sau
rozetă: Pulsar (40 g/l imazamox)-0,75-1,0 l/ha Basagran (480 g/l bentazon) – 2l/ha Corum (22,4
g/l imazamox + 480 g/l bentazon)-0,25-0,3% Butoxone (400 g/l MCPB acid din sare de sodiu) -
2-4,5 /ha etc

Buruieni monocotiledonate pot fi combătute prin tratamente în vegetaţie (postemergent), când

plantele de pir/costrei etc au 15 - 30 cm înălţime: Agil (propaquizafop 100 g/l) – 0,8 l/ha
Fusilade Max (fluazifop-P-butil 125 g/l)-0,75-1,5 l/ha Furore Super (fenoxaprop-p-etil 75 g/l)-
0,8-1,0 l/ha Leopard (quizalofop-P-etil 50 g/l) – 1,5 l/ha Select Super (cletodim 120 g/l)-0,8-2,0
l/ha, etc,

2.fasole
Cea mai importantă lucrare de îngrijire din tehnologia de cultivare a fasolei este combaterea
buruienilor Fasolea este o plantă care luptă destul de slab cu buruienile Este sensibilă la
îmburuienare, îndeosebi la începutul vegetaţiei, dar este expusă şi la îmburuienarea târzie Este
necesară o strategie complexă de combatere integrată a buruienilor, prin asocierea măsurilor
preventive (rotaţie, lucrările solului) cu măsurile de combatere

De regulă, se administrează înainte de semănat: Dual Gold 960 g/l S-metolaclor) – 1,0-1,5 l/ha;
Challenge (600g/l aclonifen) – 4 l/ha; Pentru controlul dicotiledonatelor (si a unor
monocotiledonate), în vegetaţie: Pulsar (imazamox 40 g/l): 0.75 - 1 l/ha; Basagran Forte
(bentazon 480g/l) – 2 l/ha; Corum (22,4 g/l imazamox + 480 g/l bentazon) – 1,25 l/ha (plus
adjuvant Dash - 0,6 l/ha)
Pe terenurile îmburuienate cu costrei din rizomi, pir sau alte monocotiledonate (Setaria, Poa,
Echinochloa, Alopecurus etc) : Select Super (Centurion Plus) (cletodim 120 g/l) – 0,6 -2,0 l/ha;
Fusilade Forte (150 g/l fluazifop-P-butyl) – 0,8-1,6 l/ha; Stratos Ultra (100 g/l de cicloxidim) –
1-2 l/ha (plus adjuvant Dash - 1 l/ha) Agil (100 g/l propaquizafop) – 0,8-1,5 l/ha etc; Combaterea
chimică se completează cu 1-2 praşile mecanice sau plivit

3.soia
Combaterea buruienilor, trebuie să se efectueze integrat, revenind un rol însemnat lucrărilor
mecanice si tratamentelor cu erbicide Măsurile agrotehnice privind amplasarea culturii după
premergătoare care lasă terenul curat de buruieni, efectuarea corectă a lucrărilor solului,
distrugerea buruienilor răsărite la pregătirea patului germinativ (erbicide totale) şi alegerea
perioadei de semănat, contribuie mult la diminuarea gradului de îmburuienare încă din primele
faze de vegetaţie Când plantele de soia formează prima frunză trifoliată, fiind şi mai bine
înrădăcinate, lucrările cu sapa rotativă (cu colţii invers sensului de înaintare) realizează
distrugerea buruienilor, fără a cauza pierderi de plante la soia

Se efectuează 1 - 2 lucrări cu sapa rotativă, o lucrare înainte de prima praşilă mecanică între
rânduri, care se efectuează când se cunosc bine rândurile de plante, la 6 - 8 cm adâncime Pe
lângă combaterea buruienilor, lucrările cu sapa rotativă şi cultivatorul determină aerisirea şi
încălzirea solului, benefică simbiozei între rădăcini şi bacterii Pentru protejarea plantelor de soia
se folosesc discuri de protecţie la cultivator O combatere eficientă a buruienilor (şi a celor care
apar spre faza de maturitate a soiei, ce pot micşora producţia cu 50 - 70%) nu se poate realiza
fără folosirea erbicidelor care, la soia, reprezintă o măsură obligatorie când se seamănă în rânduri
apropiate

Combaterea chimică a buruienilor la soia poate fi, eficientă dacă se are în vedere managementul
combaterii integrate a buruienilor mono- si dicotile, aplicate in pre- si postemergenta Erbicide
folosite in preemergenta (monocotile si unele dicotile anuale): Dual Gold, Sencor, Frontier Forte,
Stomp, Challenge etc Erbicide folosite in postemergenta pentru buruieni dicotile: Basagran
Forte, Pulsar, Corum (cu Dash), Harmony etc Erbicide folosite in postemergenta pentru buruieni
monocotile: Agil, Fusilade Forte, Furore Super, Targa Super, Pantera, Leopard, Stratos Ultra et

4.Floarea soarelui
Floarea-soarelui este foarte sensibilă la concurenţa buruienilor până în stadiul de 5 perechi de
frunze Într-un interval de 30 - 40 zile, floarea-soarelui trebuie, deci, să fie protejată prin
tratamente cu erbicide şi prin prăşit Alegerea erbicidelor şi a asociaţiilor de erbicide depinde de
buruienile prezente în parcela în care se cultivă floarea-soarelui
Erbicide folosite în preemergenţă sau ppi: Dual Gold, Gardoprim Gold, Frontier Forte, Goal,
Pelican, Wing P, Challenge, Succesor etc Principalele variante de combatere a buruienilor
dicotile/monocotile din culturile de floarea-soarelui în vegetaţie sunt cu ajutorul tehnologiilor:
Express/Fluence (Express 50 SG, Fluence – 30 gr/ha + 0,1 l Trend 90) Clearfield/Clearfield Plus
(Pulsar 40/Pulsar Plus, Listego/Listego Plus) Tehnologia A.I.R.™ (Syngenta, 2022, SY Futura
AR): toleranța hibrizilor pentru erbicidele omologate cu imazamox cât și cele cu tribenuron-metil

Exista si hibrizi conventionali fara toleranta la Express/Pulsar (3-4% din piata) Erbicid pentru
hibrizii convenționali în postemergență: Viballa – 1,0 l/ha (3.0 g.a.e./l halauxifen-metil -
ArylexTM activ) Momentul aplicarii: floarea în 4-8 frunze Pentru buruienile monocotile: Select
Super, Agil, Fusilade Super, Leopard, Furo

5.rapita
Combaterea chimică a buruienilor în preemergenţă: Brasan (dimetaclor 500 g/l si clomazone 40 g/l) –
2,0 l/ha Butisan Avant (100 g/l dimetenamid-P, 300 g/l metazaclor si 100 g/l quinmerac) – 2,5 l/ha
Butisan Duo (200 g/l dimetenamid-P si 200 g/l metazaclor) – 2,5 l/ha Sultan/Magistral (metazaclor 500
g/l) – 1,5-2,2 l/ha Sultan Top (metazaclor 375 g/l si quinmerac 125 g/l) – 1,75 – 2,0 l/ha Kalif (clomazonă
360 g/l) – 0,33 l/ha Nero (clomazonă 24 g/l si petoxamid 400 g/l) – 3 l/ha Succesor (petoxamid 400 g/l) –
1,5 – 2,0 l/ha Dual Gold (960 g/l S-metolaclor) – 1-1,5 l/ha etc

Erbicide pentru combaterea buruienilor dicotiledonate în postemergenţă: Korvetto (halauxifen-

metil (Arylex™ Active) 5g/l si clopiralid 120 g/) -1 l/ha Effigo/Galera Super (240 g/l clopiralid
+ 80 g/l picloram + 40 g/l aminopiralid) – 0,20-0,25 l/ha Lontrel (240 g/l clopiralid) 0,3-0,5 l/ha
Salsa (etametsulfuron-metil 75%) - 25 g/ha + Trend 250 ml/ha Gajus (400 g/l petoxamid + 8 g/l
picloram) – 2,25 – 3 l/ha) etc Speciile monocotiledonate anuale şi perene (samulastră grâu, orz,
mohor, costrei din rizomi, pir): Stratos Ultra, Fusilade Max, Pantera, Targa Super, Leopard,
Select Super, Agil, Rango etc

6.in
Din cauza creşterii lente în primele faze de vegetaţie şi umbririi reduse a solului, inul poate fi
invadat de buruieni ce pot produce pagube de 25 - 50% din valoarea producţiei Combaterea bu-
ruienilor prin pliviri manuale este costisitoare şi greu de efectuat, singura cale de distrugere fiind
combaterea integrată din care nu lipseşte folosirea erbicidelor În preemergenta se folosește Dual
Gold (1,0-1,5 l/ha)

Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, se utilizează unul din următoarele erbicide: Glean/
Rival 75 GD (clorsulfuron 75%) - 10-15 gr/ha, Basagran Forte (bentazon 480 gr/l) -2 l/ha,
Cliophar (clopiralid 600 gr/l) - 0,25 l/ha; Finy (metsulfuron metil 200 gr/kg) - 30 gr/ha, Amino
600 - 0,5-0,75 l/ha Aceste erbicide se aplică înainte, în timpul şi după faza de “brădişor”, de la 4
- 5 cm înălţime a inului şi până la 25 cm înălţime, iar buruienile se află în faza cotiledonală sau
de rozetă şi temperatura aerului înregistrează de la 8 - 25°C Pentru combaterea buruienilor
monocotiledonate, se utilizează unul din următoarele erbicide: Agil (1,0-1,5 l/ha) sau Fusilade
Super (1,2 l/ha)

Făinarea - Oidium lini, rugina - Melampsora lini, putrezirea plăntuţelor de in - Pythium

debaryanum, antracnoza - Colletotrichum lini, pătarea brună - Phoma linicola, fuzarioza -
Fusarium lini, septorioza - Septoria linicola)

7 canepa

Datorita cresterii rapide si a desimii, canepa are capacitatea de a distruge buruienile prin umbrire si prin
crearea unui microclimat nefeavorabil aparitiei ulterioare a acestora.

Totusi, pentru a preveni aparitia lupoaiei, se recomanda practicarea unui asolament de 5-6 ani, utilizarea
de samanta neinfestata, sanatoasa, cultivarea soiurilor rezistente, smulgerea si arderea plantelor de
lupoaie.

Combaterea bolilor si a daunatorilor

Principalele boli care pot aparea la cultura de canepa sunt: putregaiul alb, patarea bruna a frunzelor,
septorioza, mana. Dintre daunatori, cei mai frecventi sunt: puricele canepii, molia canepii, acarienii,
sfredelitorul porumbului.

6.Produs secundar ,principal suprafata cultivată

Mazare

a-secundar

b-principal samanța,cariopsa

suprfata-

suprafața

Soia
a-secundar

b –principal ,samanța,cariopsa

aprox 1,3 mil h

Canepă

A principal .samânța,cariopsa

B tulpini

Aprox 36.000h

Rapita

A -silicvă

b-tulpini

1,1 mil h

Floarea soarelui

B –samanța ,achena

a-tulpini

aprox 1,4 mil h

Fasole

Samanta ,principal

Tulpini ,secundar

In

Samânța ,principalâ
Tulpini, secundar

40.000 de h

7.Importanta practica a plantelor legumnoase

Plantele cuprinse în această grupă fitotehnică au ca produs principal seminţele (boabele) bogate
în proteină: mazărea, fasolea, soia, lintea, năutul, bobul, lupinul, latirul, arahidele şi fasoliţa
Toate fac parte din ordinul Leguminosales (Fabales), familia Leguminoasae (fam. Fabaceae sau
Papilionaceae) Leguminoasele pentru boabe au fost luate în cultură o dată cu începuturile
agriculturii, după cum atestă diverse mărturii

Sunt cele mai bune premergatoare Efectul favorabil al leguminoaselor pentru plantele succesoare
se cunoaşte din antichitate Acest efect derivă din simbioza plantelor leguminoase cu bacterii din
genul Rhizobium, care fixează azotul atmosferic, îmbogăţind solul cu 50 - 200 kg azot la ha
Azotul rămas după leguminoase în sol este sub formă organică, uşor accesibil, având o acţiune
lentă, prelungită Azotul fiind la diferite adâncimi în sol, favorizează dezvoltarea sistemului
radicular al plantei succesoare Leguminoasele cu mare putere de solubilizare pentru fosfaţi
(lupinul, mazărea etc.) pun la dispoziţia plantelor succesoare acest element intr-o formă mai
accesibilă Deoarece toate părţile plantelor leguminoase sunt mai bogate în azot decât alte plante
de cultură, se pot folosi ca îngrăşământ verde pentru fertilizarea solurilor Rezultate bune s-au
obţinut cu lupin pe soluri nisipoase şi pe soluri acide

Importanţa leguminoaselor pentru boabe constă, în primul rând, în conţinutul ridicat în proteină
al seminţelor (de la grecescul "proteias" care înseamnă primar), care îl depăşeşte de 2 - 4 ori pe
cel al cerealelor În alimentaţia oamenilor, de la aceste plante se folosesc seminţele (boabele)
uscate, dar şi păstăile şi boabele verzi, la prepararea diverselor mâncăruri sau conserve Unele
dintre ele (soia şi arahidele) au şi un conţinut ridicat în ulei, făcând posibilă extracţia prin
procedee tehnice obişnuite, fiind valoroase plante oleaginoase Soia este planta cea mai mare
producătoare de ulei vegetal pe glob, iar arahidele ocupă locul trei (după soia şi floarea-soarelui

8.recoltarea la

1, mazare
Se poate afirma că recoltarea este cea mai dificilă lucrare din tehnologia de cultivare a mazării.
Momentul optim de recoltare este greu de surprins din mai multe motive: coacerea eşalonată a
boabelor şi a păstăilor; dehiscenţa păstăilor şi scuturarea cu uşurinţă a boabelor; culcarea
tulpinilor la pământ, la maturitate; spargerea uşoară a boabelor la treierat Perioada optimă de
recoltare a unui lan de mazăre este foarte scurtă, de numai 4 - 5 zile Recoltatul se face atunci
când plantele s-au îngălbenit, frunzele s-au uscat şi 75% din păstăi sunt galbene, pergamentoase
şi boabele s-au întărit

Maturarea şi recoltarea mazării au loc în a doua jumătate a lunii iunie Treieratul se desfăşoară cel
mai bine când umiditatea boabelor este cuprinsă între 18 şi 20%; La umiditate sub 15% boabele
se sparg uşor, iar la peste 22% treieratul se face cu dificultate Extinderea în cultură a soiurilor de
tip "afila", permite recoltarea directă a lanurilor de mazăre dintr-o singură trecere cu combina

Imediat după recoltare şi înainte de depozitare boabele de mazăre trebuie supuse operaţiunilor de
condiţionare (gazarea contra gărgăriţei, eliminarea impurităţile, uscarea boabelor până la 14%
umiditate) Mazărea este o cultură productivă, de la care se pot obţine producţii de peste 3.500-
4.000 kg boabe/ha Din producţia totală, boabele reprezintă cca. 35 - 50% Vrejii de mazăre au
valoare furajeră ridicată şi sunt adunaţi uşor, prin presare, folosind presa pentru furaje (recolte de
2 - 3 to vreji/ha)

2.fasole
Lucrările de recoltare a culturilor de fasole de câmp pun probleme deosebite din cauza: coacerii
neuniforme a păstăilor şi a boabelor; dehiscenţei păstăilor; plantele au la maturitate portul culcat,
rar semiculcat; păstăile bazale au inserţia joasă; boabele se sparg uşor la treierat Momentul optim
de recoltare este dificil de surprins la fasole Se recomandă să se înceapă recoltatul atunci când
75% din păstăi s-au maturizat şi boabele au ajuns la 17% umiditate sau mai puţin

Recoltarea lanurilor de fasole se face direct din lan sau divizat: în prima faza, se dislocă/cosesc
sau se smulg plantele cu diferite utilaje mecanice (maşini speciale pentru recoltat fasole,
dislocatoare) sau manual (pe suprafeţe mici) Plantele sunt lăsate câteva zile pe teren (2 - 4 zile),
pentru uscare, în brazdă continuă sau în căpiţe mici, adunate cu manual, cu furca, apoi se treieră
cu combina, reglată corespunzător Pentru a limita spargerea boabelor, este necesar să se lucreze
cu turaţii mici la aparatul de treier şi cu distanţe mai mari între bătător şi contrabătător

Producţiile medii nu depăşesc, de regulă 1.000-1.500 kg boabe/ha În ultimii 15 ani, acestea au

oscilat între 229 kg/ha în 1979 - 1981 şi 1.377 kg/ha în 1991, cauza principală constituind-o
favorabilitatea condiţiilor meteorologice, şi îndeosebi regimul precipitaţilor în lunile de vară În
condiţii de irigare şi la o tehnologie corectă de cultivare, se recoltează peste 2.000 kg boabe/ha
Pe plan mondial, reţin atenţia producţiile în jur de 1.500 kg/ha obţinute în unele ţări din Asia,
cultivatoare importante de fasole (China, India, Japonia) Potenţialul de producţie al soiurilor de
fasole este evaluat la 4.000 - 6.000 kg boabe/ha

3.soia
Recoltarea soiei ridică probleme legate de limitarea pierderilor de seminţe din cauza inserţiei
joase a primelor păstăi Pentru reducerea la minimum a pierderilor la recoltare se iau măsuri de
nivelare a terenului înainte de semănat, realizarea densităţii optime, fără plante căzute, folosirea
soiurilor cu inserţie a primelor păstăi la peste 10 - 12 cm de la nivelul solului, executarea
lucrărilor de prăşit fără denivelarea solului Momentul optim de recoltare poate fi determinat
luându-se în considerare următoarele: îngălbenirea frunzelor şi căderea acestora; brunificarea a
minimum 70% din păstăi; seminţele capătă culoarea specifică soiului şi se întăresc; seminţele au
umiditatea de 16-18% (umid. de 14% pentru pastrare)

Pentru evitarea pierderilor la recoltarea cu combina, înălţimea de tăiere a plantelor va fi coborâtă

cât mai mult posibil (4 - 6 cm), viteza de înaintare a combinei să nu depăşească 4 - 5 km/h,
turaţia bătătorului va fi de 400 - 600 rotaţii/minut, deschiderea între bătător si contrabătător de 20
- 25 mm la intrare şi 15 - 18 mm la ieşire, sitele să fie cele corespunzătoare, iar reglajele se vor
verifica de mai multe ori într-o zi de lucru urmărindu-se ca pierderile să nu depăşească 2 - 3%

4,floarea-soarelui
Maturitatea poate fi considerată atinsă atunci când 80 - 85 % din calatidii au culoarea brună şi
brună-galbuie (numai 15 - 20 % sunt încă galbene), resturile de flori de pe calatidiu cad singure,
frunzele de la baza şi mijlocul tulpinii sunt uscate O dezvoltare uniformă a culturii şi o coacere
cât mai omogenă sunt condiţii importante pentru recoltarea cu pierderi minime În caz contrar,
unele calatidii intră în supracoacere şi pierderile de seminţe prin scuturare pot ajunge chiar la
1.000 kg/ha

Perioada de recoltare se situează, în mod normal, în România (cu unele diferenţe în funcţie de
zonă şi climat), între ultima decadă a lunii august şi mijlocul lunii septembrie Recoltarea
mecanizată a culturilor de floarea-soarelui se face cu combine dotate cu echipamentul de
recoltare al florii soarelui si poate începe de la 12-14 % umiditate şi trebuie să se încheie cel mai
târziu la 9 - 10% umiditate; în caz contrar, se produc pierderi mari prin scuturare

5.rapita
Recoltarea se face cu combina de cereale cu adaptor de rapita în faza când silicvele au devenit
galbene-liliachii şi a început colorarea seminţelor (brunificate sau negre) În momentul
declanşării recoltatului, umiditatea seminţelor trebuie să fie în jur de 10-11% Producţiile obţinute
sunt cuprinse între 2.000 – 5.000 kg/ha (media 2.500-3.000 kg/ha) Producţia medie de rapiţă în
Europa, în ultimii ani, a fost în jur de 2.800-3.500 kg/ha Raportul între producţia de seminţe şi
paie este de 1:1,5 (2,0)

6.in
Stabilirea momentului optim de recoltare la inul pentru ulei este determinat de necesitatea
înlăturării pierderilor și obținerii unor semințe cu un conținut ridicat de ulei și a unui ulei de
calitate superioară Inul pentru ulei trebuie recoltat în faza de maturitate deplină, caracterizată
prin lipsa aproape totală a frunzelor de pe tulpini, prin culoarea brună a 80-90% dintre capsule,
iar umiditaea semințelor a ajuns la 11-12% Întârzierea recoltatului determină pierderi de recoltă
prin ruperea lor din inflorescență și prin frângerea tulpinilor

Se întâmplă adesea ca, datorită excesului de precipitații din perioada de maturitate, plantele să
prezinte fenomenul de reînverzire-reînflorire, ceea ce determină o îngreunare a recoltatului
mecanizat De asemenea, pot apărea situații de îmburuienare târzie cu aceleași efecte negative
asupra recoltării și umidității semințelor În aceste situații se poate apela la administrarea
desicanților când majoritatea frunzelor au căzut, iar capsulele au culoarea galben deschis Efectul
tratamentului se produce în 5-7 zile, după care se poate trece la recoltare

Recoltatul inului pentru ulei se face cu combina pentru cereale, la care se montează cuțitul lis
(cuțit cu lame nezimțate) și care se adaptează pe specificul plantei și semințelor de in Sămânța de
in se va condiționa imediat, eliminând toate impuritățile și resturile vegetale Semințele se
depozitează în magazie în straturi subțiri (cel mult 30 cm) la început, apoi progresiv stratul se
poate mări până la 1 m. cu umiditatea de 9-10%

7.canepa

Canepa pentru fibra se recolteaza la sfarsitul infloririi plantelor mascule, dupa scuturarea polenului. In
aceasta perioada, fibrele obtinute sunt de cea mai buna calitate. Recoltarea timpurie determina o
productie mai mica, de calitate redusa, iar recoltarea tardiva conduce la degradarea tulpinilor si implicit la
pierderea calitatii fibrelor, care devin aspre.

Recoltarea se poate realiza manual sau mencaizat. Recoltarea manuala presupune taierea plantelor la
inaltimea de 4-6 cm, care apoi se asaza in manunchiuri, pentru uscare.

Recoltarea mecanizata presupune utilizarea unor masini speciale, care taie tulpinile si le lasa in strat
subtire, pe sol.

9.productia medie la h

1.mazare 2,5-3 t

2.rapită 2 t h

3.fasole 1,5 -2 t h
4.soia 2-2,5 t h

5.in 1,2 -1,5 t h

6 floarea –soarelui 2-2,5 t h

7 canepa 1-2 t h

10.SISTEME DE LUCRĂRI MINIME ALE SOLULUI

Sistemul de lucrări minime se aplică atât la plantele care se seamănă în rânduri distanţate (culturi
prăşitoare) cât şi la plantele semănate în rânduri dese.

Sistemul minim de cultivaţie prezintă o serie de avantaje şi anume:

• înmagazinează şi consumă mai bine apa din sol

• solul se tasează în mai mică măsură

• structura solului este protejată

• humusul se conservă mai bine

• prin eliminarea lucrărilor de arat, discuit, grăpat, preţul de cost este mai redus, făcându-se
economie în special la combustibil

Pentru ca sistemul de lucrări minime să reuşească, sunt necesare anumite măsuri, dintre care unele
obligatorii. Exploataţia agricolă să aibă asigurată sistema de maşini adecvată scopului propus,
plantele premergătoare să nu lase resturi vegetale, mă refer în special la culturile de porumb şi
floarea soarelui, solul să nu conţină un procent ridicat de argilă.

De asemenea, să se aplice îngrăşăminte pe rândurile semănate, pentru a grăbi creşterea tinerelor

plante, să se aplice dispozitivul de presat solul după semănat, întrucât stratul de sol de la suprafaţă
este afânat şi se usucă repede, iar prin presare se asigură o răsărire rapidă şi uniformă.

La aplicarea sistemului de lucrări minime, apare imperios necesar să se lucreze solul la un conţinut
optim de umiditate. Nu se recomandă efectuarea lucrărilor minime pe un sol cu exces de umiditate
sau uscat întrucât lucrările vor fi de proastă calitate.

De asemenea, nu se poate concepe un sistem de lucrări minime fără aplicarea erbicidelor pentru a
se reduce la minimum numărul de praşile.

În funcţie de condiţiile pedoclimatice, de planta cultivată, de sistemul de fertilizare şi combatere a

buruienilor, s-au elaborat mai multe variante ale sistemului minim de lucrări.

Sisteme minime de lucrări

Sistemul arat-semănat, constă în executarea, într-o singură operaţie, cu ajutorul unui agregat, a
lucrărilor de pregătire a solului şi a semănatului. Agregatul poate fi prevăzut cu dispozitive de
aplicat îngrăşăminte, erbicide şi de tasat solul în urma semănătorii. În timpul vegetaţiei se aplică
una sau două lucrări de întreţinere şi fertilizarea suplimentară pe bază de azot. Acest sistem se
aplică în zonele mai umede şi reci. Solul afânat prin arătură se încălzeşte mai repede şi permite
executarea mai timpurie a semănatului.

Sistemul arat-cultivat, constă din două operaţii. Prima prevede în efectuarea arăturii şi aplicării
îngrăşămintelor. La a doua operaţie se ataşează un cultivator sau o grapă cu discuri urmată de o
semănătoare şi cu un dispozitiv de aplicat erbicide.

Sistemul de agricultură fără arătură sau "zero lucrări". Sistemul acesta nu include nici o lucrare
mecanică a solului cu excepţia unor fâşii în care se introduc îngrăşămintele şi seminţele. Fâşiile
sunt lucrate de către piese speciale, ataşate în faţa brăzdarelor semănătorii.

Acest sistem se aplică atât la prăşitoare cât şi la culturile semănate în rânduri dese. Miriştea
rămasă între rândurile de plante constituie un fel de mulci, iar pe terenurile în pantă ajută la
înmagazinarea unei cantităţi mai mari de apă în sol, împiedicând eroziunea de suprafaţă, iar pe
terenurile nisipoase împiedică eroziunea eoliană.

În ţara noastră, în ultimul timp se foloseşte din ce în ce mai mult acest sistem fără arătură mai
ales pe solurile cernoziomice.