X

Intrare / Cont nou

ROHUEN

ntrebri frecvente

00229337347584

UTF-8

Cautare

gol

Prima pagina Despre noi Produse

o o o o o o o o o o o o o o o o o

Irigatii
o o

Seminte de legume Seminte de flori Seminte hobby Accesorii pentru motocultoare Articole hobby Fitofarmacie Folie microporoasa Folie polietilena Ghivece Husqvarna Ingrasaminte chimice Irigatii pentru agricultura Irigatii rezidentiale Masina de tuns gazon Motocultoare Plase Turba

Sisteme de irigat agricole Sisteme de irigat rezideniale Promotii Preturi

Downloads Harta site Job Contact

Forum
Produse/Fitofarmacie/Descrierea culturii/ Cultura de salata verde

Cultura de salata verde

Salata este cultivata pentru pentru capatanile sale, este consumata mai ales in stare proaspata sub forma de diferite salate.Are continut ridicat in in vitamine, saruri minerale si substante hranitoare.Frunzele de salata contin: fosfor, fier, calciu, posasiu precum si vitamine ca: vitamina C, vitamina A, Vitamina B1, B2. Salata are perioada scurta de vegetatie (45-50 de zile), este rezistent la frig, se cultiva mai ales primavara devreme si toamna tarziu, prin sistemul culturilor succesive, micsorand deficitul de aprovizionare cu legume in aceasta perioada. Cultura de salata este putin pretentioasa fata de caldura, semintele rasar la temperaturi de 2-3 grade Celsius.Semintele germineaza la 5-10 grade Celsius si plantele rasar in 6-10 zile de la semanat.Unele soiuri de

salata la temperatura de peste 25 grade Celsius nu mai rasar. In faza de rozeta frunzele rezista la temperaturi de -5,-6 grade Celsius fara a pieri iar in faza de formare a capatanilor si de emitere a tulpinilor florale chiar si temperaturile de -2,-3 grade Celsius pot fi daunatoare. Temperatura optima de crestere a frunzelor si formarea capatanilor este de 16 grade Celsius iar pentru formarea tupinilor florale si a florilor de 20-22 grade Celsius. Salata este o planta de zi lunga, in aceste conditii are o perioada scurta de vegetatie si formeaza tulpini florale inainte de a forma capatani normale.In conditii de zi scurta, formeaza un aparat foliar bogat si capatani mari. In cazul in care se seamana primavara tarziu sau cand culturile vegeteaza datorita insuficientei de hrana si umiditate, in conditii de zi lunga, plantele intra in vegetatie si emit tulpini florale inainte de formarea normal a capatanilor. Salata este o planta pretentioasa fata de umiditate, mai ales in timpul rasaririi si formarii capatanilor, nivelul optim este de 7080 % din capacitatea de camp a solului pentru apa.Insuficienta umiditatii din sol si temperaturile ridicate duc la obtinerea de productii mici si formarea mai devreme a tulpinilor florale. Salata prefera solurile mijlocii bogate in humus si cu valoarea pH-ului de 6-7,2.Ingrasamintele organice si cele azotoase influenteaza pozitiv vegetatia, ducand la obtinerea unor productii ridicate.Fosforul contribuie la grabirea formarii capatanii iar potasiul contribuie la obtinerea de capatani bine indesate.

Tehnologia culturii.
Cultura salatei in camp.

In camp salata se cultiva prin rasad sau prin semanat direct.Premergatoare pentru cultura salatei sunt culturile prasitoare care au

fost ingrdate in anul culturii cu gunoide grajd care lasa terenul curat de burueni. Pregatirea terenului pentru salata presupune un sol bine maruntit si nivelat.Inaintea nivelarii terenului se inlatura toate resturile vegetale de la cultura anterioara si se mobilizeaza solul la o adancime de 8-10 cm, se executa nivelarea de exploatare dupa care se trece la fertilizarea de baza cand se administreaza 50-60 t gunoi de grajd semidescompus, 100 kg P2O5 si 75 kg K2O dupa care se efectueaza o aratura adanca de 28-32 cm.Daca modelatul terenului se face toamna, pentru insamantarile sau plantarile din toamna sau primavara devreme, o data cu aratura se face si maruntirea solului. Inaintea infiintarii culturii cu 10-12 zile se pot aplica erbicidari pentru mentinerea terenului curat.Se pot efectua erbicidari pre si post emergente cu Kerb 50 W in cantitate de 2,0-3,0 kg/ha impotriva buruenilor monocotiledonate di dicotiledonate anuale si perene.Kerb 50 W se poate aplica preplant sau la 7-10 zile de la transplantare inainte de aparitia buruenilor. Modelarea solului se face toamna pentru culturile care urmeaza sa se infiinteze primavara devreme, sau cu cateva zile inaintea semanatului sau plantatului pentru culturile care urmeaza sa se infiinteze primavara mai tarziu, vara sau toamna, astfel ca solul sa fie bine maruntit.Modelarea solului se efectueaza sub forma de straturi inaltate cu coronament de 104 cm.
Cultura salatei prin rasad.

Pentru infiintarea culturii se folosesc rasaduri viguroase in varsta de 2530 de zile, care sa fie uniform dezvoltate si excluzand plantele bolnave sau slabe. Rasadurile sunt produse prin semanare in sere inmultitor, solarii cu substratul incalzit pe cale biologica, rasadnite sau brazde amenajate in camp deschis in functie de momentul semanatului si epoca de plantat. Semanarea se face esalonat in 2-3 serii la interval de 10 -

15 zile folosind 2-3 grame seminte la m2 de sera sau rasadnita.Pentru culturile timpurii este recomandat ca rasadul sa se repice in cuburi nutritive cu latura de 3 sau 5 cm.Inaintea plantarii in camp, rasadurile se pregatesc in mod obisnuit, ca si cele ale altor specii legumicole. Epoca de plantare variaza cu destinatia culturilor, momentul semanatului s varsta rasadului.Pentru obtinerea de productii esalonate pe o perioada cat mai indelungata se planteaza etapizat la interval de 10-15 zile. Pe stratul inaltat se planteaza 4 randuri echidistante, sau in benzi de cate doua randuri, distanta intre benzi este de 40 cm, intre randuri este de 20 cm iar distant intre plante pe rand este de 13-18 cm.Norma de plante pe hectar este de 150-200 de mii de plante. Rasadurile sunt plantate cu plantatorul cand sunt nerepicate sau lingura de plantat sau cusapaliga, cand sunt produse in cuiburi nutritive.Se planteaza la aceeasi adancime la care rasadul a fost in rasadnita (cu partea superioara a cubului nutritive la suprafata solului).
Cultura prin semanat direct in camp.

Cultura prin semanat direct in camp se efectueaza mecanizat, la aceleasi distante intre randuri la si la plantarea rasadurilor.Adancimea de semanat este de 1-2 cm pana la 3 cm, in functie de epoca si umiditatea solului, norma de samanta utilizata este de 2-2,5 kg pe hectar. In cazul culturilor insamantate sau plantate din toamna pentru consum de primavara devreme, plantele iernand in stare de rozeta de frunze, se recomanda instalarea de parazapezi care retin zapada pe cultura, o protejeaza impotriva frigului in timpul iernii si care prin topire in primavera asigura apa necesara cresterii plantelor. Pe suprafete mici culturile sunt protejate prin acoperirea cu gunoi paios, frunze sau pleava, care primavera devreme se aduna pentru ca solul sa fie incalzit si plantele sa vegeteze normal. O lucrare speciala pentru culturile prin rasad este completarea golurilor, care se efectueaza in 2-3 zile dupa plantare cu rasad din acelasi soi rezervat

in acest scop.In perioada de vegetatie salata se praseste mecanizat de 2-3 ori si daca este cazul se praseste manual pe randurile de plante. La cultura semanata direct in camp o data cu prima prasila se face si raritul, lasand plantele cele mai viguroase la distant de 13-18 cm una de alta.Pentru asigurarea umiditatii in sol de 70-75 % din intervalul umiditatii active la adancimea de 30-40 cm, culturile se iriga de 2-3 ori, cu o norma de udare de 200-300 m3 apa pe hectar. Prima irigare se efectueaza imediat dupa infiintarea culturii in vederea asigurarii unei rariri uniforme sau pentru o prindere cat mai buna a rasadurilor.A doua irigare se efectueaza cand plantele incep sa lege capatani, iar a treia in timpul cresterii intensive. Cand plantele au o rozeta de 8-10 frunze se aplica fertilizarea cu azotat de amoniu 200 kg/ha, azotul stimuleaza cresterea capatanilor si sporeste productia. Recoltarea se efectueaza manual prin taierea capatanilor la circa 1 cm de colet, cand acestea au ajuns la marimea si indesarea specifica soiului.Se recolteaza pe timp racaros si uscat, deoarece daca frunzele sunt umede, acestea se altereaza. Dupa recoltare se elimina frunzele necorespunzatoare (rupte, patate si uscate) dupa care se sorteaza si se ambaleaza in ladite una langa alta cu taietura in sus.
Cultura salatei in sere.

Cultura de salata se cultiva atat in cultura pura, cat si asociata cu tomate, ardei, fasole, castraveti.Pregatirea serei si a solului se face ca si pentru celelalte culturi (fertilizarea de baza, afanarea, maruntirea si nivelarea solului. Producerea rasadului se poate produce in sere esalonat in toata

perioada de toamna-iarna-primavara, la producerea rasadurilor se va tine cont de data plantarii, soiul folosit si intensitatea luminii in prioada respective, astfel ca momentul plantarii rasadul sa aiba 4-5 frunze adevarate. Semanatul se face in sere inmultitor, pe substrat sau direct in ghivece, compozitia substratului utilizat este: doua parti turba cernuta si o parte nisip (pentru semant) si 50-60 % turba, 10 % mranita, 20 % pamant telina, 10 % nisip (pentru umplerea ghivecelor sau pentru repicat). Semanatul se face in etape, de la 15 august-20 ianuarie, folosind 200-300 g seminte la 100-150 m2 sera inmultitor, pentru producerea rasadurilor la un hectar de cultura sunt necesare 150-250 de mii de fire. Pana la plantare rasadurilor se aplica lucrari de ingrijire cum ar fi: udatul ori de cate ori este necesar, pentru a mentine umiditatea moderata, temperature se mentine la valori de 10-2 grade Celsius noaptea, 12-14 grade Celsius in zile noroase si 16-18 grade Celsius in zilele insorite, repicacarea se face dupa 6-8 zile de la rasarire in cuburi nutritive de 5x5x5 cm. Plantarea salatei se face manual, folosind diferite scheme in functie de soi, modul de cultura si momentul plantarii.Plantarea se face cu ajutorul lingurei plantatoare, se fac copci in care se distribuie rasadul care prin plantare se ingroapa pana la din inaltimea cubului nutritiv.Dupa plantare se o afanare usoara a solului dupa care se aplica o irigare prin aspersiune cu o norma de udare de 100-120 m3 pe hectar. Lucrarile de intretinere sunt putine avand in vedere perioada scurta de vegetatie.Completarea golurilor se efectueaza in primele 10 zile dupa plantare, cu rasad rezervat in acest scop. In permanent se verifica cultura si se elimina plantele bolnave sau insuficient dezvoltate. In cursul perioadei de vegetatie se aplica 2-3 fertilizari cu azot administrandu-se solutii in concentratie de 4-4,5 %.In total se administreaza 200-250 kg/ha azotat de potasiu sau 300-400 kg/ha azotat de amoniu.

Recoltarea se face pe masura ce capatanile ajung la completa dezvoltare.

Cultura salatei in solarii.

Salata se cultiva in sistemul culturilor asociate si succesive in vederea rentailizarii solariilor, si pentru a pune la dispozitia consumatorilor salata proaspata primavera devreme. In solarii salata se cultiva de obicei inaintea culturilor principale cum ar fi: ardei gras, castraveti, vinete, tomate folosindu-se soiuri rezistente. Rasadul se produce ca si in cazul salatei in sere cu mentiunea ca pe langa semanatul in sere inmultitor acesta lucrare se mai poate face si in solarii sau in camp adapostit. Epoca de semanat se stabileste astefel incat pana la plantare rasadul sa formeze 5-6 frunze. Pregatirea terenului se face inca din toamna, se pregateste terenul executandu-se inclusiv modelarea tinand cint de cultura de baza care urmeaza sa se planteze primavara in solar. Epoca de plantare se stabileste astfel incat, pana la venirea inghetului plantele sa aiba posibilitatea sa se inradacineze. Pentru plantare se folosesc rasaduri cu 5-6 frunze bine formate si calite. Rasadurile se planteaza astfel incat partea superioara a cubului nutritiv sa fie la nivelul solului iar dupa plantare se uda cu apa calduta.Numarul de plante folosite pe hectar este de 175-250 de mii de plante. Lucrarile de intretinere consta din: toamna inainte de venirea frigului se executa p prasila la adancimea de 5-6 cm, daca timpul este frumos se aplica si o origare de aprovizionare. Primavara se fertilizeaza cu 100-120 kg/ha azotat de amoniu in amestec

cu 1-2 tone mranita uscata cernuta, apoi se face o prasila in afanarii solului si incorporarii ingrasamintelor.Pana la recoltare se fac 1-2 pana la 3-4 udari, in vederea mentinerii umiditatii solului. Recoltarea are loc in ultima decada a lunii martie si primele zile din aprilie.

Descrierea si combaterea bolilor la salata.

Descrierea si combaterea rizoctoniozei la salata.

Rizoctonioza se manifesta inca din faza de rasad, ataca si plantele care au peste 4-6 frunze.Coletul plantelor se atrofiaza in diferite masuri care provoaca ofilirea plantei. Prevenirea aparitiei rizoctoniozei se poate realiza prin: asolament rational (dupa o cultura infectata nu se infiinteaza o noua cultura cu plante care fac parte din cercul de plante gazda al ciupercii), plantarea optima si in soluri usoare, sistem de nutriie echilibrat in NPK. Combaterea chimica se poate realiza prin dezinsectia solului cu Basamid Granule in cantitate de 3-5 kg/100 mp, se aplica la suprafata solului si se incorporeaza in sol.In conditii de umiditate produsul se descompune in gaz sterilizant cu efect nematocid. Se aplica inainte de infiintarea culturii cu 10 pana la 35 de zile, inainte de semanat sau plantat in functie de temperatura solului. Combaterea chimica in timpul perioadei de vegetatie se poate realiza cu ajutorul fungicidelor cum ar fi: Folpan 80 WDG in concentratie de 0,15 % ( 15 g in 10 l apa pe 2 mp), Merpan 80 WDG in concentratie de 0,1% (15 g in 10 l apa).
Descrierea si combaterea la mana salatei (Bremia lactuceae).

Mana salatei produce pagube atat in culturile in camp, cat mai ales la culturile in spatii protejate (sere, solarii, rasadnite).Atacul se manifesta initial pe frunzele apropiate de sol, si apoi se extinde si asupra celorlalte frunze.Pe frunzele atacate se formeaza pete galbui cu puf alb, care treptat devin

brune. Frunzele atacate se zbarcesc si se usuca pe vreme calduroasa, iar in conditii de umiditate ridicata putrezesc si se innegresc in intregime. Agentul patogen se numeste Bremia lactuceae, oosporii transmit infectia pentru anul urmator iar umiditatea ridicata a aerului si prezenta apei pe frunze favorizeaza aparitia infectiei.In timpul iernii, ciuperca rezista prin oosporii formati in plantele atacate. Prevenirea aparitiei manei la salata se realizeaza prin: folosirea de samanta sanatoasa, adunarea si distrugerea resturilor de plante dupa recoltare, la aparitia bolii, frunzele atacate se vor elimina si distruge. Combaterea chimica se realizeaza prin utilizarea de fungicide in timpul perioadei de vegetatie cu: Ridomil Gold MZ 68 WG in concentratie de 0,25% (2,5 kg/ha), Acrobat MZ 90/600 WP in concentratie de 0,2 % (2,0 kg/ha), Aliette 80 WG in concentratie de 0,2 % (2,0 kg/ha), Polyram DF in concentratie de 0,2 % (2,0 kg/ha), Dithane M-45 in concentratie de 0,2 %(20 g in 10 l apa), Topsin M 70 in concentratie de 0,1% (10 g in 10 l apa), Shavit F 72 WP in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa), Bravo 500 SC in cantitate de 1,5 -2,0 l/ha (20 ml in 10 l apa).
Descrierea si combaterea putregaiul alb al salatei (Sclerotinia sclerotiorum).

Plantele afectate prezinta simptome de ingalbenire si ofilire.Atacul evolueaza pe partea inferioara a tulpinii, unde apar zone de culoare alba sau galben-deschis la inceput, care ulterior devin brune.Putregaiul alb apare atat in sere cat si in solarii. Primele simptome apar la sfarsitul iernii cand frunzele devin translucide si cad.Primavara frunzele infectate pot contamina si restul plantei care in final va muri. Prevenirea aparitiei putregaiului alb se poate realiza prin: tratamente generale de dezinfectie, igiena cultural, aerisirea frecventa, cultivarea de soiuri rezistente.

Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente in timpul perioadei de vegetatie cu fungicide cum ar fi: Rovral 500 SC in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l apa), Teldor 500 SC in concentratie de 0,1% (10 ml in 10 l apa).
Descrierea si combaterea la putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea).

Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva, la un atac puternic toata capatana se acopera cu un praf cenusiu si frunzele putrezesc. Prevenirea aparitiei putregaiului alb se poate realiza prin: tratamente generale de dezinfectie, igiena cultural, aerisirea frecventa, cultivarea de soiuri rezistente, udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii. Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente in timpul perioadei de vegetatie cu fungicide cum ar fi: Rovral 500 SC in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l apa), Teldor 500 SC in concentratie de 0,1% (10 ml in 10 l apa).

Descrierea si combaterea daunatorilor la salata.

Descrierea si combaterea limaxului cenusiu (Agriolimax agreste).

Limaxul cenusiu ierneaza sub forma de ou si mai rar sub forma de adult, hiberneaza in gauri subterane si crapaturi din sol, care sunt ferite de inghet,in care isi incetinesc procesele metabolice, intrand intr-o stare de letargie. Melcisorii rezultati din eclozarea oualor de iarna, ajung la maturitate la jumatatea lunii iulie.Melcisorii generatiei a doua apar incepand cu a doua jumatate a lunii august, se hranesc cu organele vegetative ale plantelor, se matureaza treptat, devin adulti, se imperecheaza si in a doua jumatate a lunii octombrie depun oua,si asa se reia ciclul biologic. Evolutia embrionara depinde de temperatura si de gradul de umiditate, dureaza intre doua si patru saptamani. Melcii sunt activi ziua, daca au suficienta umiditate, daca nu, ei raman nocturni.In conditii aride, limacsii secreta mult mucus, ingrosandu-si masa viscerala si protejandu-se astfel de dezhidratare.

Melcul este polifag, se hraneste cu specii de plante cultivate si spontane, atacul producandu-se la nivelul tuturor organelor plantelor (subterane si supraterane). Melcii rod cu ajutorul limbii lor zimtate gauri de forma neregulata pe frunze sau alte parti ale plantei.In zonele roase pot aparea infectii secundare, produse de ciuperci sau bacterii. Combaterea limaxilor se poate realiza prin strangerea manuala a limacsilor dupa ploaie sau in timpul noptii la lumina electrica. Combaterea chimica se poate realiza cu ajutorul moluscocidelor cum ar fi: Mesurol 2 RB in cantitate de 5,0 kg/ha, acesta se imprastie pe suprafata solului sau se poate incorporeaza la 2-3 cm adancime in sol.Optimol 4 G 15 kg/ha la fel ca si Mesurolul se imprastie la suprafata solului sau se poate incorpora in sol.
Descrierea si combaterea la Afide (Hypermyzus lactucae) (Nasonovia).

Nasonovia (afidele) este o specie migratoare care apare in gradini, sere si solarii.Formeaza colonii masive pe parta inferioara a frunzelor.Acesta dezvolta 8-12 generatii pe an si produce pagube in stadiile de larva si adult prin inteparea si sugerea substantei din plante. Frunzele atacate se necrozeaza si se rasucesc formand pseudocecidii.Plantele atacate sufera si se debiliteaza, ducand la scaderea productiei. Afidele sunt vectorii a multor virusuri si boli cum ar fi putregaiul cenusiu. Afidele au o culoare verde opac, avand picioarele subtiri.Adultul are aripile de aproximativ 2,0 3,2mm lungime, si in general iau forma unui ax.Antenele sunt de culoare neagra, iar picioarele si trompele sunt de culoare maro. Combaterea chimica se realizeaza in timpul perioadei de vegetatie, cu insecticide cum ar fi Decis Mega 50 EW in concentratie de 0,2 % (2 ml in 10 l apa).

Descrierea si combaterea la musculita alba de sera (Trialeuroides paporariorum).

Musculita alba este un vector important de transmitere pentru mai multe virusuri ale plantelor, iar dejectiile ei, care contin multe glucide, favorizeaza aparitia unor ciuperci patogene. Musculita alba este o insecta mica, culoarea corpului este alb-galbuie si este acoperit cu o secretie alba de consistenta ceroasa.Aripile sunt albe si cand sunt deschise au dimensiunea de pana la 5 mm. Adultii au ochii de culoare neagra. Musculita alba de sera se inmulteste foarte rapid, are 3-4 generatii pe an in aer liber, iar in sere pana la 12 generatii.Femele depun intre 100-500 oua, pe partea inferioara a frunzelor, grupate inelar.Incubatia oualor dureaza intre 10-14 zile, la o temperatura constanta de 20-23 grade Celsius.Larvele sunt de culoare galbui, ovale, cu ochii rosii, care se transforma in pupariu, dupa 10 zile.In stadiul de pupariu insecta traieste 12 zile, perioada dupa care apare musculita adulta, si ciclul se reia. Combaterea musculitei albe de sera este destul de dificila.Se intampla ca generatiile se suprapun si pe aceeasi planta pot exista oua, larve, pupe si adulti, eficienta insecticidelor scade. Combaterea chimica a musculitei albe de sera se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Mospilan 20 SG in concentratie de 0,025 % (1,5 g in 6,0 l apa).
Descrierea si combaterea la coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa).

Coropisnita are o generatie la doi ani si ierneaza ca larva sau ca adult in sol.Adultul este de 50-70 mm lungime, cu corp robust, castaniu catifelat, terminat cu doi cerci.Capul este rotunjit, pronot globulos.Picioare anterioare adaptate pentru sapat. Femela depune ouale intr-un cuib la adancime de 30 40 cm in sol, in numar de 400-600 oua.Larva este asemanatoare cu adultii, la aparitie este de culoare alba.

Modul de daunare. Adultii si larvele rod partile subterane ale plantelor, radacinile subtiri sunt retezate. Uneori ataca si semintele in curs de rasarire. Prezenta daunatorilor se recunoaste cu usurinta dupa galeriile practicate in stratul superficial al solului, precum si dupa plantele ofilite, retezate sau roase de la suprafata solului.Pagubele produse de coropisnita poate ajunga pana la 40 %. Prevenirea si combaterea coropisnitei se poate efectua prin araturi adanci de toamna, pentru scoaterea la suprafata solului a coropisnitelor intrate la iernat in vederea distrugerii lor prin ger, toamna pe terenurile puternic infestate, se efectueaza gropi cu dimesiuni de 50x50x50 cm, umplute cu gunoi activ de grajd, care este mediul preferat de coropisnite pentru iernare si desfacerea lor pe parcursul lunilor ianuarie-februarie, pastrarea gunoiului de grajd in locuri protejate si transportarea lui in camp pe parcursul iernii,cernerea amestecului de sol folosit la semanat care trebuie repicat printr-o sita deasa, pentru retinerea si eliminarea coropisnitelor. Combaterea chimica se poate realiza prin tratamentul solului cu Mesurol 2 RB in concentratie de 5 kg/ha (5 g/10 mp), se aplica prin imprastiere uniforma la suprafata solului cu incorporare in sol, Mesurol 4 G in concentratie de 3-6 kg /ha se aplica prin imprastiere uniforma la suprafata solului si incorporarea in sol, Sintogrill Super in cantitate de 30 kg/ha (1 kg/340 mp), se aplica prin incorporare in sol la lucrarile de pregatire a solului.

Commentarii
Spuneti parerea dumneavoastra despre acest produs:
0 produse/fitofarma Cultura de salata

RenuntTrimite Pentru a va exprima parerea trebuie sa va inregistrati sau sa va logati daca aveti deja un cont.

2012 Agro Pataki srl closeclose