Tehnologia de cultivare a patrunjelului

Cultivarea pătrunjelului poate reprezenta o afacere profitabilă pe suprafețe mici.

Pătrunjelul, alături de morcov, de țelină sau de păstârnac, are o mare căutare pe
piață.
Înființarea unei culturi de pătrunjel, îngrijirea acesteia, precum și recoltarea nu sunt
deloc dificile, așa că această afacere agricolă este accesibilă și celor care au puțină
experiență în agricultură.
Înainte de a înființa cultura de pătrunjel, se are in în vedere modul în care se
valorifica producția.
Rădăcina de pătrunjel și frunzele sunt folosite pentru aromatizarea și prepararea
mâncărurilor. Pătrunjelul este apreciat și în industria conservelor, însă cel mai frecvent
se comercializarea în stare proaspătă, la kilogram, la legătură sau, mai noi, în caserole
de zarzavat alături de alte rădăcinoase.
Pătrunjelul este recunoscut și ca o plantă medicinală.

1
Tipuri de pătrunjel: de rădăcină sau de frunze

Pentru Frunze:
- Acesta formează rădăcini subțiri, ramificate și lignificate, care fac greu de
valorificat această parte a plantei.
-Pentru rădăcină frunzele sunt lucioase și de culoare mai închisă, mai puțin
aromate.

Nevoile unei culturi de pătrunjel sunt puține, această plantă fiind una rezistentă la frig –
poate ierna în câmp. Cerințele legate de apă sunt și ele moderate, însă pe timp de
secetă scade producția și rădăcinile sunt mai puțin aromate. Suportă relativ bine o
ușoară umbrire.
Solul ideal pentru cultivarea pătrunjelului este cel luto-nisipos, ravăn.
Pe solurile fertilizate cu gunoi de grajd se formează multe rădăcini ramificate.
2
Soiuri de pătrunjel pe care le puteți cultiva

Soiurile de pătrunjel care dau cele mai bune producții sunt cele aclimatizate. Cel mai des
se cultivă
-soiul Zaharat
- soiul Târziu cu rădăcina lungă, însă în ultimii ani au apărut soiuri adaptate modului de
valorificare a recoltei.

Soiuri de pătrunjel pentru rădăcină:

Soiul de pătrunjel Halflange este unul apreciat pentru producție, dar și faptul că recolta
se poate valorifica în stare proaspătă, se poate procesa sau păstra peste iarnă.
Soiul de pătrunjel Long Oberlaaer este productiv, recolta fiind comercializată proaspătă
și se păstrează bine peste iarnă.

3
Soiul de pătrunjel Arat pentru culturi intensive și se pretează foarte bine la recoltarea
mecanizată, manipulare, transport și depozitare.
Soiul de pătrunjel Atika pentru o producție destinată exploatării industriale.

Soiuri de pătrunjel pentru frunze:

-Gospodina are o creștere foarte intensă, frunze mari și un gust plăcut. Productivitatea
este de 3.0-5.0 kg/m2
-Fresca este un pătrunjel creț cu maturare medie. După tăierea verdeții alta creste
foarte bine. Este prețuit pentru calitățile aromatice., pentru cultivare în teren deschis
sau spațiu protejat.
-Curly este apreciat pentru frunzele ornamentale cu care se pot decora mâncărurile.

Rotația culturilor: locul pătrunjelului în asolament

Plantele premergătoare culturii de pătrunjel trebuie să părăsească terenul toamna mai
devreme, să-l lase curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice.
4
Foarte bune premergătoare sunt: solanaceele, leguminoasele, cucurbitaceele.
Nu se recomandă ca premergătoare alte rădăcinoase, bulboasele şi varza.
Pe aceeaşi suprafaţă de teren, pătrunjelul nu trebuie să revină mai devreme de 3–4 ani.
Cultura succesivă de pătrunjel poate urma după salată, spanac, ceapă verde, culturi
furajere pentru masă verde (secară, borceag).

Cultura de pătrunjel: pregătirea terenului

Pregătirea terenului pentru cultivarea pătrunjelului se face toamna.
Cultura de dinainte trebuie desființată și se execută o fertilizare de bază cu
îngrășăminte greu solubile:
⮚ 300–350 kg/ha superfosfat şi 200 kg/ha sare potasică.
⮚ Se execută o arătură de toamnă la 28–30 cm adâncime.
Primăvara, imediat ce se poate intra pe teren, se face grăparea terenului cu grapa cu
colţi reglabili, pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare.

5
 La pregătirea terenului, cu combinatorul sau cu grapa cu discuri, se fertilizează cu
100 – 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează contra
buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate (un produs pe care îl puteți folosi este
Dual Gold).

Înființarea culturii de pătrunjel

Înfiinţarea culturii de pătrunjel se face prin semănat direct în câmp, toamna târziu
(astfel ca până la venirea frigului, seminţele să se umecteze, dar nu să germineze), în
ferestrele din timpul iernii şi primăvara devreme.
În culturi succesive, semănatul se efectuează după recoltarea culturii anterioare
(ceapă verde, ridichi de lună, salată, spanac, culturi furajere pentru masă verde), dar nu
mai târziu de 10–15 iunie.
Norma de sămânţă este de 5–6 kg/ha, la care este bine să se adauge seminţe de la
o plantă indicatoare (salată sau ridichi).

Adâncimea la care se seamănă pătrunjelul este de circa 2,5 cm.

6
 Densitatea optimă la cultura de pătrunjel, la fel ca și la morcov, este de 40–60
plante / metrul pătrat la culturile semitârzii şi 50–70 plante / metrul pătrat la soiurile
semitimpurii.
În cazul terenului modelat, se seamănă patru rânduri pe stratul înălţat, iar pe teren
nemodelat semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri, distanţa dintre benzi
fiind de 60 cm, iar dintre rândurile din bandă de 25–30 cm.

7
 Pătrunjelul se seamănă mecanizat cu semănătoare prevăzute cu role de tasare pe
rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară.
Pe suprafeţe mici se seamănă manual.

Lucrări de îngrijire la cultura de pătrunjel

-Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin:

⮚ prevenirea şi combaterea crustei cu grape uşoare sau “praşila oarbă”
⮚ o bună aprovizionare cu apă; la nevoie se udă prin aspersiune, folosind aspersoare
fine şi un debit de 8–10 l pe oră.
-Pentru combaterea buruienilor se face o erbicidare imediat după semănat sau când
plantele au 2-3 frunze.
-Udarea culturii de pătrunjel
-Udarea culturii se face diferenţiat, în funcţie de regimul de precipitaţii; astfel, în zonele
mai secetoase şi la culturile succesive, se aplică 4–5 udări, cu norme de udare de 300–
8
400 metri cubi de apă la hectar. Excesul de apă este periculos pentru că poate cauza
putrezirea rădăcinilor.
⮚ răritul plantelor la 4–6 cm,
⮚ prăşitul mecanizat de 3–4 ori şi manual pe rând de 1–2 ori.

Fertilizarea fazială

În timpul vegetaţiei, fertilizarea se aplică la începerea tuberizării rădăcinilor de pătrunjel,

când se administrează
-100-200 kg/hectar azotat de potasiu,
-100 kg/hectar azotat de amoniu.
Fermierii trebuie să aibă mare atenție acestor cantități având însă în vedere că
excesul de azot influenţează negativ calitatea rădăcinilor şi rezistenţa acestora la
temperaturi scăzute.

9
-Combaterea bolilor și dăunătorilor
Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariţia primelor
exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor.

Tratamente fără chimicale la cultura de pătrunjel

Combaterea biologică presupune măsuri culturale şi tratamente cum ar fi:
respectarea unui asolament prin revenirea culturii pe aceeaşi solă după o perioadă de 4
ani și efectuarea arăturii adânci pentru îngroparea resturilor vegetale.
În timpul vegetaţiei pentru fortificarea culturii se pot face tratamente foliare cu
macerat de urzică sau tătăneasă începând din faza când plantele au 8-10 frunze
adevărate.
La apariţia muştelor se pot face tratamente cu infuzii de plante puternic
mirositoare (pelin, foi de ceapă, usturoi).
Suprafeţele mici pot fi acoperite cu plase antiinsecte în timpul perioadei de zbor a
muştelor (mai-iunie).

10
Recoltarea pătrunjelului
Recoltarea se face diferenţiat, în funcţie de scopul urmărit; astfel, pentru consum în
timpul verii, se începe recoltarea când rădăcinile au cel puţin 0,5 cm în diametru şi se
valorifică cu frunze, în legături.
Pentru culturile de toamnă, cu producţia destinată pentru valorificarea imediat
după recoltare pe piaţă sau pentru păstrare, recoltarea se face după primele brume (15
octombrie – 15 noiembrie), prin dislocarea mecanizată şi adunarea rădăcinilor,
curăţarea de pământ şi frunze, sortarea şi ambalarea manuală.
Producţia de rădăcini de pătrunjel este de este de 15–25 tone la hectar.
Pătrunjelul pentru frunze se recoltează pe tot parcursul anului începând cu luna mai
până la sfârşitul perioadei de vegetaţie.
În al doilea an de vegetaţie se pot recolta frunze pentru consum încă din luna
martie, după care, în lunile aprilie – mai, vor apare tijele florifere care vor produce
seminţe.

11
12