Fasolea boabe si verde

Phasaeolus vulgaris
Plant erbacee anual din familia leguminoaselor, cultivat pentru fructele sale psti, cu boabe comestibile, folosite n alimentaie.

Arealul de raspandire si cultura pe Glob

Tarile mari producatoare de fasole:
India-7.1 mii ha Brazilia-3.4 mii ha Mexic-1.7 mii ha China-1.05 mii ha Romania-45 mii ha

Fructul- este o pastaie de diferite marimi,forme si culori,cu una sau mai multe seminte
in interior,la maturitate este dehiscenta.

Compozitia chimica

Proteine 17-23g Lipide 1-2 g Fibre 25.4 g Ca 128 mg Fe 6.7 mg Mg 160 mg B1 0.5 mg B2 0.15 mg B6 0.28 mg Niacina 5.9 mg

Utilizare

Exista numeroase soiuri de fasole,unele putand fi consumate crude,altele doar gatite.Nu doar boabele de fasole sunt pentru consum ci si pastaile atunci cand sunt tinere. In traditia populara boabele de fasole se folosesc ca leac contra herpesului (numit popular si bube dulci) si pecinginei (nume popular dat mai multor boli de piele contagioase, caracterizate prin eruptii cu basicute, care, uscandu-se, lasa niste pete scortoase ce produc mancarimi). Se luau boabe de fasole alba si tot atatea seminte de canepa, se ardeau la foc, se pisau bine, se amestecau cu frunze de menta uscate si sfaramate, se puneau si se plamadeau cu smantana, iar apoi se ungeau bubele cu ea, de mai multe ori. Pe arsuri se puneau boabe de fasole pestrita pisate impreuna cu boabe de porumb. Si pentru degeraturi se foloseau boabe de fasole alba fierte si frecate. - Boabele incoltite se macina si se amesteca cu miere in parti egale, fiind foarte utila in anemiile adolescentilor sau copiilor. - Ceaiul de teci de fasole maruntite mareste cantitatea de urina, crescand eliminarea toxinelor din organism. Acest ceai este recomandat la ameliorarea starilor reumatice, in stari de hidropizie (lichid in cavitatea abdominala si tesuturi), in afectiuni ale rinichilor si vezicii urinare si in bolile de inima. Ceaiul se prepara dintr-o lingura de teci care se fierb 15-20 minute intr-un sfert de litru de apa. Se beau 2-3 cesti pe zi. In diabet ceaiul se bea neindulcit sau indulcit cu zaharina. Ceaiul se mai poate prepara si in modul urmator: peste 4 linguri de teci maruntite se toarna 1 litru de apa si se lasa o noapte la macerat. Dimineata se fierb pana ce lichidul scade la jumatate. Aceasta cantitate se imparte in 2-3 portii si se bea in cursul unei zile. - Fasolea verde folosita ca aliment sau ca ceai preparat din teci uscate se recomanda in cistite (afectiuni ale vezicii urinare) deoarece calmeaza spasmele si normalizeaza urinarea. Eruptiile pielii si acneea cedeaza dupa o cura de fasole verde. Aceasta cura aduce o mare imbunatatire si in starile de diabet zaharat. - Cataplasmele din faina de fasole ajuta la calmarea mancarimii generate de unele eczeme, influenteaza in bine acneea si alte boli de piele. - Fasolea pastai verzi maruntite - se fierb o lingurita in 250 ml de apa timp de 15 minute dupa care se strecoara si se pot consuma 2-3 cani pe zi. Sunt utile in tratarea edemelor renale, cistitelor, diabetului zaharat, scazand zaharul din sange, reumatism si intoxicatii. - Faina de fasole boabe se poate aplica pe diferite rani sau se ia intern pentru afectiunile la care se indica o suplimentare de fitohormoni. In acest caz se ia un varf de cutit din acest praf care se va pune sub limba pentru 10 minute dupa care se va inghitii cu putina apa. - Se pun 20 g de pastai maruntite in 100 ml spirt de 70 grade alimentar. Se tine apoi timp de 15 zile si se strecoara. Se iau 50 picaturi diluate la 100 ml apa in cazul afectiunilor inimii ca tonic cardiac. Se poate lua perioade mai lungi de timp si in amestec cu alte tincturi.

Soiurile sau varietatile speciei

Phaseolus vulgaris Savi. (fasolea comun) este specia de origine american cea mai rspndit, originar din Mexic i Argentina. Ph. Multiflorus Wild. (fasolea de Spania) este o specie anual sau bienal cultivat ca plant anual, ndeosebi n zona Mediteranei. Ph. Lunatus L. (fasolea de Lima), are forme anuale, bienale sau perene. Specia este cultivat n S.U.A (California) i, mai rar, n Europa. Boabele sunt folosite n alimentaie, mai ales n stare conservat.

Soiuri cultivate in Romania

Soi Marinica

Soi Mileniu

Soi Verdana

Alte soiuri

FASOLE PITICE CU PSTAIA GALBEN

Maxidor

Minidor

Odir

Bergold

Orinoco

Sonesta

Carson

Cherokke

Budai Piaci

Capitano

FASOLE PITIC CU PSTAIA VERDE

Scuba

Magnum

Linera

Dolichos

Buvet

Artemis

FASOLE PENTRU BOABE

Rocco

Borlotto Lingua di fuoco

Rozsa

Cannelino

Carmen

Hopehely

FASOLE URCTOARE

Meraviglia di Venezia

Corona

Juliska

Lingua di fuoco 2

Un metro

Ilian

Zalan

Rotbluhende

Bolile si dereglarile fiziologice

Mozaicul galben(Marmor manifestum)-pastaile raman mici cu seminte putine. Antracnoza(Colletotrichum lindemuthianum)-pastaile prezinta pete rotunde,adancite mult in pulpa,de culoare bruna-inchisa sau roscata. Bacterioza(Xanthomonas phaseoli)-boabele raman mici,zbarcite si prezinta pete galbene,care uneori se brunifica.

Mozaicul galben

Antracnoza

Bacterioza

Putregaiul cenusiu(Botrytis cinerea)-se manifesta printr-un putregai umed care incepe de la varful acesteia. Putregaiu alb(Sclerotinia sclerotiorum)-leziuni umede si moi care conflueaza si determina distrugerea acestora.

Gargarita fasolei(Acanthoscelides obtectus)-este cel mai important daunator al semintelor depozitate.

Gargarita fasolei

Beneficii:
* Scad colesterolul
Boabele de fasole sunt o sursa majora de fibre solubile ce au capacitatea de a acapara calculi biliari ce contine colesterol si de a-l elimina din organism inainte de a fi absorbit. Studiile au aratat ca ingerarea unei cesti de boabe de fasole gatite pe zi poate scadea valoarea colesterolului cu 10% in 6 saptamani.

* Diminueaza apetitul pentru mancaruri grase

Datorita continutului ridicat de fibre din fasole, acestea confera senzatia de satietate o perioada indelungata, ferindu-ne de mancaruri nocive.

* Ajuta in afectiunile diabetice

Fibrele solubile din continutul fasolei ajuta la formarea depozitelor de receptori ai insulinei. Aceste depozite permit conectarea moleculelor de insulina, permitand acesteia accesul la celulele ce o necesita, diminuand numarul moleculelor de insulina ce plutesc libere prin sange si cauzeaza probleme.

* Previn cancerul
Compozitia fasolelor s-a dovedit eficienta in inhibarea tranformarii celulelor normale in celule canceroase. Unele tipuri de fasole contin fitoestrogen, care este considerat a fi util in reducerea riscului de cancer la san si de prostata.

Neajunsuri
Datorita continutului de oligozaharide (in special rafinoza si stahioza), fasolea este cunoscuta ca fiind un aliment ce provoaca balonari. O enzima anti-oligozaharide este necesara pentru digerarea acestui tip de glucide, insa ea lipseste in mod normal din tractul digestiv uman, de aceea digerarea lor are loc in intestinul gros sub influenta bacteriilor.

Inedit
Cativa cercetatori de la o universitate renumita din Venezuela au creat boabe de fasole foarte nutritive care nu provoaca flatulenta. Ei au identificat 2 bacterii (numite Lactobacillus casei si Lactobacillus plantarum) care pot fi adaugate fasolei pentru a cauza cat mai putin disconfort. Flatulenta reprezinta gazele produse de bacteriile din intestinulul gros atunci cand acestea descompun hrana precum fibrele solubile. Cercetatorii au descoperit ca daca se adauga boabelor de fasole aceste bacterii atunci creste intensitatea procesului de fermentatie din intestin si cantitatea compusilor nedigerabili ce cauzeaza gaze va fi redusa (fibrele solubile au fost reduse cu 66%, iar o alta substanta ce provoaca flatulenta, numita rafinoza, a scazut cu 88,6%). In plus cantitatea de fibre insolubile din intestin care ajuta sistemul digestiv sa scape de toxine a crescut cu 97,5%. Autor: Dr. biochimist Eugen Giurgiu

Stiai ca: Fasolea Lima te apara de cancerul de san?

Acest tip de fasole este inrudita cu fasolea alba mare, dar are boabele putin mai mici. Contine ingrediente care impiedica alimentarea celulelor canceroase, impiedicandu-le sa se dezvolte. Potrivit doctorului William W. Li, acest tip de fasole reduce riscul de cancer mamar cu 24%. Este recomandat sa consumi cate o cana de fasole pe zi, de preferat sote sau gatita la abur cu puin ulei de masline.

Bibliografie

*Butnariu H. i colab. - Legumicultur. Edit.Didactic i Pedagogic,Bucureti, 1993 *Samuil Costel-Tehnologii generale vegetale,Ed.Ion Ionescu de la Brad,Iasi,2010 *http://ro.scribd.com/doc/68186041/Influenta-Umiditatii-Asupra-Boabelor-de-Fasole *http://www.revista-ferma.ro/galerie-foto/legumicultura/soi-fasole-mileniu.html *http://www.agropataki.ro/produse/fitofarmacie/descrierea_culturilor/cultura_de_fasole/r o *http://donna-medicalcenter.blogspot.ro/2012/02/stiai-ca-fasolea-lima-te-apara-de.html *http://revista-tratamentenaturiste.ro/totar.php?totart&na=Fasolea%20vindeca %20herpesul%20si%20creste%20diureza

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ION IONESCU DE LA BRAD IASI

Fasolea boabe si verde

Profesor : Liviu Irimia

Studenta : Asanache Gianina

2013