UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI

Master “Tehnologii Integrate de Obtinere si Valorificare a Produselor Horticole Superioare Calitativ si

Nepoluate”
ANUL II

REFERAT
Tema: Tehnologia de cultura integrata in camp a crizantemei (Crysanthemum spp.)

Disciplina: Tehnologii integrate in culturile floricole

Cadru didactic: Conf. Univ. Dr. Toma Florin

Masterand: Bălăşoiu Aurel Alexandru

2015
 Crizantema (Crysanthemum spp.- familia compositae)– floarea care
infrumuseteaza, hraneste, vindeca si protejeaza omul

Floarea inimii curate

Crizantema, conform unei legende asiatice, are legatura cu aparitia Tarii Soarelui Rasare.
Se spune ca in China exista un rege puternic si nemilos, iar singura lui teama era ca va imbatrani
si altcineva ii va lua puterea. A inceput sa caute solutii pentru a fi mereu tanar, iar un vraci din
imparatia sa, i-a spus ca ar fi o sansa pentru infaptuirea acestei dorinte. Vraciul i-a spus ca
elixirul tineretii s-ar afla undeva la rasarit, pe taramul indepartatelor insule, in compozitia unor
flori. Acesta i-a mai spus regelui ca planta trebuie culeasa de o persoana cu inima curata si fara
de pacat. Pentru a fi sigur de reusita, imparatul a trimis in indepartatele insule, impreuna cu
vraciul 300 de fecioare si 300 de feciori. Dupa indelungi cautari tinerii au gasit plantele pe un
platou plin cu flori aurii care iti umpleau inima de fericire si bucurie cand le priveai. Vraciul nu
stia sigur daca aceasta floare continea elixirul vietii deoarce nici unul dintre ei nu a incercat-o,
cert este ca a hotarat sa ramana pe acele insule cu cei 600 de tineri, pentru ca daca s-ar fi intors
regele i-ar fi ucis pe toti banuindu-i ca si ei au gustat din viata fara de moarte. Conform legendei
asa s-a format Japonia, iar crizantema a devenit floarea simbol a acestui stat.
De-a lungul timpului crizantema a fost venerata in tarile asiatice, in special in Japonia,
unde imaginea sacra a acestei flori avea un atribut strict imperial, fiind reprezentata doar pe
vesmintele familiei imperiale. In prezent, crizantema este reprezentata pe timbre si monede, iar
Marele Ordin al Crizantemei este denumirea celei mai inalte distinctii in statul japonez. Totodata
este si simbolul Japoniei.(www.formula-as.ro)

Crizantema este o planta pe care o intalnim atat in flora spontana (Tanacetum) cat si in
culturile floricole ( Crysanthemum spp.- origine asiatica) facand parte din familia Asteraceae.
Crizantemele au fost cultivate in China inca din secolul al XV-lea î.Hr. Un oras antic chinez a
fost numit Ju-Xian, in traducere "orasul crizantema".
Speciile genului Chrysanthemum sunt plante perene, ierboase, care cresc pana la 50–150
cm inaltime, cu frunze adanc crestate cu lobi mici sau mai mari si zimtate. Au flori mari, de
culori diverse. Floarea a fost adusa in Europa in secolul al XVII-lea. Linnaeus (botanist, medic si

2
zoolog olandez) a numit-o conform prefixului grecesc chrys-, care înseamnă auriu (culoarea
initiala a florilor), si -anthemon, insemnand floare. (www.wikipedia.com)

Inmultirea crizantemelor se poate realiza prin :

- seminte;
- butasi;
- divizarea tufei.

Inmultirea prin seminte (generativa) se realizeza in lunile aprilie-mai in rasadnite reci

avand ca substraturi turba, mranita. Perioada de germinare dureaza aproximativ 30 de zile la o
temperatura de 13 ºC, iar rasadurile se vor transplanta in ghivece sau la locul definitv, atunci
cand plantele vor avea 3-4 frunze adevarate. Pentru a obtine rasaduri de calitatate, semintele
trebuie sa aiba indicate pe ambalaje date precum specia, soiul, hibridul, si data expirarii
facultatii germinative pentru a se cunoaste tehnologia dupa care se va realiza tehnologia de
sadire. Semintele au dimensiuni mici, de forma alungita. Ca masa, o suta de seminte de
crizantema vor cantari 150 mg.

Seminte de crizantema

Cea mai intalnita metoda de inmultire metoda de inmultire este pe cale vegetativa prin
butasire. Este o metoda rapida de obtinere a noilor plante, volum de munca si costuri reduse, si
de asemenea au un grad mare de a dezvolta rapid sistemul radicular. Butasii de varf se preleveaza
din partea de terminala a tulpinii sau a lastarului, taietura bazala facandu-se la 0,1 – 0, 3 cm sub
nod. Fasonarea butasilor de varf mai cuprinde indepartarea frunzelor de pe portiunea bazala a

3
butasului (care va fi introdusa in subtratul de inradacinare) si reducerea suprafetei foliare a
frunzelor ramase pe butas prin scurtarea limbului cu aproximativ 1/3.

Butas de crizantema pus la inradacinat

Indiferent de tipul de butasi confectionati, dupa fasonare este indicata protejarea

sectiunilor prin pudrare cu praf de carbune vegetal. Este recomandat ca inradacinarea butasilor sa
se realizeze in spatii protejate, cu posibilitati de dirijare a factorilor de mediu. Substratul de
inradacinare trebuie sa fie usor, bine drenat, cu granulatie mare, pentru a se evita tasarea si pentru
a asigura o buna aeratie si capacitate ridicata de retinere a apei. Se recomnada materiale ca:
turba, nisip, perlit etc. Plantarea butasilor in substrat se va realiza in pozitie verticala sau usor
oblica, la adancimea de 2 cm, respectand cu strictete polaritatea. Dupa plantare, butasilor li se
asigura conditii optime pentru inradacinare, prin mentinerea unei umiditati ridicate si constante
(in substrat si atmosfera), si o temperatura cu 3-5 ºC mai mare decat optimul speciei, aerisire si
lumina corespunzatoare.

Pentru cultura in camp a crizantemei sunt necesare o serie de lucrari premergatoare aplicate
solului:
- eliminarea resturilor vegetale ramase din culturile anterioare;
- fertilizarea cu ingrasaminte organice (gunoi de grajd) si minerale (N P K) in functie de
rezultatele analizelor probelor de sol;

4
 - scarificarea terenului (desfundatul nu se mai recomanda, deoarece elementele nutritive
din stratul superior al solului 0-40 cm va fi ingropat, iar la suprafata va ajunge stratul
infertil);
- incorporarea ingrasamintelor, nivelarea si maruntirea terenului folosind diferite utilaje
(tavalug + grapa);
- modelarea terenului in brazde cu latimea de 100-120 cm, separate intre ele prin poteci cu
latimea de 40-50 cm;
- pichetatul terenului;
- udarea cu aproxmativ 2 zile inainte de infiintarea culturii.

Pentru a obtine flori de calitate superioara trebuie sa se tina cont de urmatorii factori:
- specia si soiul;
- calitatea materialului saditor folosit la infiinatarea culturii;
- combaterea eficienta a bolilor si a daunatorilor;
- factorii ecologici (apa, temperatura, umiditatea, aerisirea si ventilatia, regimul de
nutritie);
- tehnologia de cultura aplicata etc.
In cultura de camp se vor folosi pentru infiintarea plantatiei butasi inradacinati. Acestia se
obtin toamna din varfurile de lastari de la plante mama perfect sanatoase. Aceste plante se pun in
ghivece dupa ce, in prealabil, tulpinile au fost scurtate cu 10-12 cm. Se depoziteaza in pivnite sau
alte spatii acoperite unde temperatura perioadei de repaus nu trebuie sa scada sub 5-6 °C.
Distantele de plantare a butasilor sunt de 4X4 cm, iar adancimea de plantare se efectueaza la
1-2 cm.
Butasii inradacinati se vor transplanta in camp in lunile aprilie-mai, dupa trecerea pericolului
aparitiei brumelor si ingheturilor tarzii de toamna. Distantele de plantare variaza in functie de
soi, intre 20-30 cm intre randuri si 20-35 cm intre plantele pe rand, la o adancime de 1- 2 cm.
Solul trebuie sa fie reavan in momentul plantarii. Dupa plantare se va uda fiecare individ cu
jet slab de apa in cantitate suficienta fara a crea exces de umezeala. Timp de cateva zile dupa
plantare se va evita udatul solului, iar asupra plantelor se vor pulveriza jeturi de apa care sa
mentina o umiditate ridicata a aerului.

5
Cerinte fata de lumina
Crizantema este o planta perena, avand fotoperiodism de zi scurta. In acest caz ele au
nevoie de succesiunea de zile lungi, nopti scurte pentru dezvoltarea vegetativa si zile scurte,
nopti lungi pentru inductia florala, cresterea mugurilor floriferi si inflorirea. Crizantemele
standard solicita 21-28 zile scurte consecutive pentru inductia florala, iar cele tip crenguta au
nevoie de 42 de zile consecutive. In momentul inceperii zilelor scurte crizantema cultivata pentru
flori taiate trebuie sa aiba o inaltime de 35-50 cm.
In zonele temperate, in culturi neprotejate inflorirea incepe la sfarsit de august si tine
pana in luna noiembrie pana la aparitia brumei (scaderea temperaturilor in jurul a 0°C).
Schimbarea fotoperioadei poate fi insa valorificata pentru culturile fortate si culturile in flux
continuu. Intensitatea, durata si compozitia spectrului luminii conditioneaza procesul de
fotosinteza (energia solara este transformata in energie chimica) si indirect celelalte procese
fiziologice: absorbtia apei si a sarurilor minerale, respiratia si transpiratia.
Crizantema este o planta iubitoare de lumina, factor care influenteaza ceilalti factori de
mediu, in special temperatura si umiditatea.
In conditii de lumina cu intensitate optima plantele au o crestere viguroasa, culoare verde
caracteristica si o inflorire bogata.

Temperatura
In perioada de vegetatie crizantema are nevoie de o temperatura cuprinsa intre 20 – 25
ºC, iar dupa aparitia bobocilor pana la inflorire este suficienta o temperatura de 15 – 16º C.
Pragul fiziologic este dat de valoarea temperaturilor sub 3º C si maxim 30º C. Tufanelele
(crizanteme cu flori mai mici) rezista si la -5º C. In cazul in care plantele se afla in spatii
neprotejate pregatirea pentru iarna trebuie sa inceapa cu scurtarea tulpinilor la 3-4 cm deasupra
solului. Pe timp de iarna, cand sunt temperaturi foarte scazute, plantele se pot mulci cu paie sau
fan pentru a fi protejate impotriva inghetului

Cerinte fata de sol

Trebuie sa fie fertil, bogat in humus si sa aiba un pH cuprins intre 6,5 si 7,3. Planta da cel
mai bun randament cu valori bazice ale pH-ului. Solul trebuie sa fie bine drenat si aerat.
Crizantema se preteaza si in cultura pe soluri grele. Datorita faptului ca este o planta cu

6
rezistenta mare la saruri substratul se poate amenda cu 5 kg de ingrasaminte complexe (N, P, K) /
m³.

Lucrarile de ingrijire practicate in culturile de crizantema efectuate in camp sunt:

- udatul;
- fertilizarea faziala;
- palisarea;
- copilitul;
- eliminarea drajonilor;
- bobocitul;
- plivitul buruienilor si afanarea solului;
- combaterea bolilor si daunatorilor;
- lucrarile de taiere si stocare florilor;

Cerinte fata de apa

Este o planta mezohigrofita ( intalnita in zone cu umiditate temperata, deci intra in
alcatuirea vegetatiei specifica zonei temperate). Plantele mezohigrofile se uda la intervale de 2-3
zile cu aproximativ 10-30 l apa/mp. Plantele bolnave se uda mai putin. In general, pentru udatul
florilor cea mai indicata sursa este apa de ploaie, deoarece nu contine saruri minerale si este
aerisita, dar crizantema este o planta rezistenta la concentratii mari de saruri, ceea e o face sa nu
fie dependenta de apa meteorica. Temperatura apei de udat trebuie sa fie aceeasi cu a mediului in
care se afla plantele.
Momentul udarii: in spatiile protejate dimineata, iar in camp dimineata si seara. Daca este
necesar udatul in timpul zilei, se va evita stropirea plantelor (mai ales pe soare puternic). Trebuie
sa se tina cont de cantitatea de apa folosita la irigatii in functie de aportul de apa din precipitatii.
Crizantemele, asemenea trandafirilor se uda prin picurare.
Avand in vedere ca se vor practica tehnologii integrate care urmaresc sa protejeze mediul
inconjurator, cantitatile de apa pot fi reduse prin lucrarile de mulcire al solului, afanarea acestuia,
distrugerea buruienilor si umbrire.

7
Fertilizarea faziala
Crizantema este o planta cu crestere rapida, deci necesita fertilizari faziale consistente
insotite de udari regulate. Fertilizarile cu azot sunt indicate in perioada cresterilor vegetative, iar
cele bazate pe fosfor si potasiu in epoca infloririi.Fertilizarile faziale se fac la interval de 10-15
zile cu solutii de ingrasaminte minerale complexe in raportul 1:0,2:1,5, concentratia solutiei de
ingrasaminte fiind de 0,15-0,2%.
O data cu aparitia bobocilor florali se fac fertilizari cu azotat de potasiu in concentratie de
0,15-0,2% pentru dezvoltarea florilor.

Palisarea
Palisarea (sustinerea plantelor) este o lucrare necesara pentru obtinerea unor tulpini
florale drepte de calitate superioara. Se realizeaza prin instalarea sau construirea in cultura a 3-4
plase cu ochiurile de 15 cm, distantate la 20 de cm.

Copilitul
Copilitul consta in suprimarea lastarilor laterali in scopul obtinerii de tulpini florale
drepte, rigide, neramificate. Este o lucrare importanta care se executa pe tot parcursul perioadei
de vegetatie in faza cand copilii au aproximativ 5 cm lungime prin rupere laterala.

Eliminarea drajonilor
Crizantema drajoneaza puternic deoarece este o planta hemicriptophyta. Drajonii
trebuiesc eliminati prin rupere deoarece constituie concurenti pentru hrana tulpinilor florale.
Acestia se elimina pe tot parcursul vegetatiei cand au aproximativ 5 cm lungime.

Bobocitul
Este lucrarea de taiere prin care se obtine tipul de floare: standard (uniflora) si crenguta
(buchet de flori mai mici). Pentru obtinerea crizantemei uniflora, in urma bobocitului va ramane
un singur boboc principal, cel mai bine plasat. Pentru obtinerea buchetului se suprima bobocul
principal si o parte dintre bobocii laterali. Bobocii se elimina prin rupere cand au un diametru de
0,5-1,0 cm.

8
Plivitul buruienilor si afanarea solului
Ideal este ca resturile vegetale provenite de la buruieni sa se toace si sa se incorporeze in
sol. Acest procedeu ajuta la crearea unui mediu propice dezvoltarii microfaunei si a microflorei
care ajuta la afanarea solului si imbogatirea acestuia cu elemente minerale.

Combaterea bolilor si daunatorilor

Crizantema prezinta o sensibilitate marita la atacul bolilor si daunatorilor si de aceea este
recomandat sa se aplice tratamentele fitosanitare care sa previna actiunea acestora. Bolile si
daunatorii gasesc un mediu bun pentru dezvoltare, deoarece este vorba de o monocultura pe
termen mediu.
Cele mai intalnite boli in culturile de crizantema sunt: fainarea, putrezirea bazei tulpinii,
septorioza, fuzarioza si rugina.
Plantele sunt mai expuse la infestare in urma lucrarilor de bobocit, copilit, si de aceea vor
fi stropite cu substante cuprice care accelereaza cicatrizarea ranilor.
Imopotriva fainarii se va folosi produsul Altosan care intareste mecanismele de
autoaparare prevenind dezvoltarea acesteia.
In cazul fertilizarii cu gunoi de grajd si alte materii organice trebuie sa ne asiguram ca
acestea au trecut prin compostarea eficienta pentru a nu fi purtatoare de boli si daunatori.
Mulcirea solului constituie un procedeu de lupta impotriva invaziei buruienilor,
contribuie la protejarea solului fata de excesele climatice si, in special, la mentinerea umiditatii
in perioadele de seceta. Se folosesc diferite resturi vegetale ca: paie, frunze, diferite composturi,
gunoi de grajd etc.
Buruienile se pot combate prin metode termice ca: distrugerea localizata cu vapori sau
distrugerea cu flacara directa.

Lucrarile de taiere si stocarea florilor

Momentul recoltarii florilor taiate prezinta importanta deosebita pentru realizarea unui
efect decorativ maxim al florilor si pentru asigurarea unei perioade maxime de pastrare.
Crizantema standard se recolteaza in faza de deschidere maxima, in timp ce crizantema
tip crenguta se recolteaza in momentul cand 5-6 inflorescente sunt deschise. Dupa recoltare

9
florile se conditioneaza si se pot pastra pana al livrare - daca aceasta se face in scurt timp de la
recoltare – cu baza in apa rece, in spatii cu temperatura de 5-6º C si umiditatea relativa a aerului
de 60-70%. Florile taiate pot fi stocate timp de 6-8 saptamani in spatii cu umiditatea relativa de
85% si temperatura de -0,5º C, fara apa.
Inainte de livrare se improspateaza taietura bazala, iar tulpinile se pun pentru 4-5 ore cu
baza in apa calda cu temperatura de 38º C, in spatii cu temperatura de 4,8º C.

Pana in prezent exista aproximativ 150 de specii si varietati de crizanteme .

Cele mai intalnite specii sunt:

- Chrysantemum indicum –inflorescente simple si mari, cu flori de culoare galbena, tulpinile au

lungimi cuprinse intre 30 si 90 cm, frunze de culoare verde, adanc lobate.

10
- Chrysantemum sinense – ajung la inaltimi de 120 cm.

- Chrysantemum coccineum:

11
- Chrysanthemum leucanthemum:

Crizantemele sunt plante foarte complexe pe care le putem intrebuinta sub diferite forme:
de la plantele decorative care ne incanta privirea, si, pana la consumul efectiv al acestora.

Datorita multitudinii de culori pe care aceste plante le poseda, rezistenta la clima

temperata, inflorirea pe toata perioada anului (in spatii protejate) le fac sa fie foarte cautate.
Florile taiate pot rezista in vase cu apa pana la 2-3 saptamani.

12
 Pe langa functia decorativa, bucataria asiatica utilizeaza florile de crizantema ca
ingrediente pentru realizarea diferitelor feluri de retete culinare.
In continuarea vom prezenta doua retete de pe site-ul www.coolinaria.ro, care in opinia
noastra prezinta o nota de originalitate:
1. Supa cu crizanteme si carne
Ingrediente: 230 ml apa, 230 gr spanac inghetat tocat, 2 lingurite ulei vegetal, 3 linguri sos
Teryaki, cca 110 gr flori uscate de crizantema, cca 500 gr carne de pui prajita si maruntita, 300
ml supa de pui sau de curcan, un pachet de taitei simpli sau de orez, 1 ceapa galbena feliata fin,
1-2 buc. ardei iute (taiat rondele), 2-3 catei de usturoi tocat fin, putin ghimbir proaspat (tocat fin),
1 lingura otet de vin alb, 3 stele anason.

Mod de preparare:
Soteaza 2-3 minute anasonul in ulei incins. Pune dupa aceea apa, 200 ml supa, ghimbirul si
florile uscate si lasa sa fiarba la foc mic in jur de 10 minute. Scurge ghimbirul, florile si
anasonul, pune lichidul inapoi pe foc si toarna restul de supa. Amesteca usor si adauga sosul
Teriyaki, un catel de usturoi si otetul.
Separat, caramelizeaza 2 catei de usturoi si ceapa, iar cand prind o culoare translucida, pune-i

13
peste supa. Adauga legumele, ardeiul iute si carnea. Lasa mancarea sa fiarba 45 de minute la foc
mic. La final, pune taiteii. Supa este gata in momentul in care taitetii s-au inmuiat.

2. Briose cu crizanteme si mandarine

Ingrediente: 5 gr flori uscate de crizantema, 150 gr unt, 175 ml apa, 3 oua, 2 lingurite coaja rasa
de mandarine, 2 mandarine (curatate, feliate si fara seminte), 130 gr zahar pudra, cca 160 gr faina
cu praf de copt, cca 85 gr gris fin.

Mod de preparare:
Incinge cuptorul la 180 grade Celsius. Tapeteaza 12 forme de briose cu hartie pentru briose. Pune
florile uscate si laptele intr-un vas, pe foc. Cand incepe laptele sa fiarba, indeparteaza de caldura
si lasa la infuzat cateva minute, apoi strecoara. Pune zaharul, untul, mandarinele si coaja de
mandarine, dar si ouale in robotul de bucatarie.
In momentul in care compozitia devine pufoasa, adauga laptele, faina si grisul si continua cu
mixarea. Va rezulta un aluat dens. Toarna cu grija compozitia in formele de briose si da-o la
cuptor pentru 10-15 minute. Sunt gata in momentul in care trec testul scobitorii. Pune-le pe un
gratar, la racit.

De asemenea ceaiul de crizantema este foarte consumat pentru efectele sale curative:
este detoxifiant si poate trata cu succes simptomele de raceala si gripa.
Mai jos, aveti prezentate doua metode de preparare, diferenta constand in timpul necesar si taria
aromei.
Ingrediente
1 litru apa
70 gr zahar cristalizat
10 gr petale de crizantema, uscate
Mod de preparare
Fierbeti apa si adaugati zaharul cristalizat (bulgarasi de zahar / zahar chinezesc).
Dupa ce se dizolva complet zaharul, puneti petalele de crizantema intr-un ceainic emailat si
turnati deasupra apa fierbite indulcita. Acoperiti si lasati asa aproximativ 1 ora.

14
Daca nu aveti atata timp la dispozitie, puteti opta
pentru alta metoda, dar care nu da un ceai la fel de
aromat:
Puneti toate ingredientele intr-o oala si aduceti la
fierbere.
Fierbeti la foc mic aprox. 30 minute.
Sau....sa va cumparati un ceai gata facut:

Crizantema din flora spontana (Chrysanthemum cinerariaefolium) contine in cantitate

mare piretrina. Piretrinele sunt insecticide de contact eficiente contra păduchilor de plante,
muştelor, păianjenilor, lăcustelor, gândacilor şi larvelor. Ele acţionează contra insectelor în toate
stadiile de dezvoltare chiar şi asupra ouălor. Conform unor cercetari, albinele sunt singurele
insecte care nu sunt afectate. Piretrina are efect paralizant doar asupra vietuitoarelor cu sange
rece, nefiind periculoase pentru om si animalele de companie.

Chrysanthemum
(Tanacetum)
cinerariaefolium

15
 Acest insecticid ecologic se poate folosi atat in incaperi, cat si in gradini. In comparatie
cu piretrul (piretrina de sinteza), piretrina nu are efecte asupra mediului inconjurator.

BIBLIOGRAFIE
- Conf. Univ. Dr. Toma Florin, Curs master Tehnologii integrate in culturile floricole;
- Conf. Univ. Dr. Toma Florin, Floricultura ID;
- www.formula-as.ro
- www.wikipedia.ro
- http://www.slideshare.net/anda44/curs-floricultura
- http://www.coolinaria.ro/a/2445/5-retete-cu-crizanteme.html

16