Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NOŢIUNI DE
CHIMIE
OBIECTIVELE LUCRĂRII
● Prima lucrare își propune să reamintească studentilor
câteva noțiuni de bază privind concentraţia soluţiilor,
însoțite de formulele de calcul aferente, unități de
măsură etc.
● De asemenea, sunt definite o serie de mărimi chimice,
cum ar fi: atom-gram, moleculă-gram, echivalent
chimic, masă atomică, masă moleculară etc.
1.1. Unităţi de măsură folosite în chimie
Atomii şi moleculele, fiind particule materiale, au masă. Exprimarea maselor
absolute (în grame) este dificilă pentru calcule, fapt pentru care în chimie s-a
recurs la exprimarea maselor relative (în unităţi atomice de masă - u.a.m.),
12
care reprezintă a douăsprezecea parte din masa absolută a izotopului C.
Se definesc astfel:
● masa atomică (relativă) a unui element chimic, ca raport între masa
absolută a atomului respectiv şi a douăsprezecea parte din masa absolută
a izotopului 12C;
● masa moleculară (relativă) a unei substanţe, ca raport între masa
absolută a moleculei substanţei respective şi a douăsprezecea parte din
masa izotopului 12C.
Practic, masa moleculară se calculează prin sumarea maselor atomice ale
atomilor din care se compune molecula respectivă.
Pentru a exprima în grame cantităţile de substanţe, se definesc:
● atom-gram - ul unui element chimic, care reprezintă cantitatea,
exprimată în grame, numeric egală cu masa atomică (relativă) a acelui
element chimic;
● molecula-gram (mol) de substanţă, care reprezintă cantitatea, exprimată
în grame, numeric egală cu masa moleculară (relativă) a acelei substanţe;
● echivalent-gram –ul (valul) reprezintă cantitatea de substanţă,
exprimată în grame, numeric egală cu echivalentul chimic al acelei
substanţe.
Echivalentul chimic (Ech) reprezintă cantitatea dintr-un element, dintr-un
radical sau dintr-o substanţă, care se combină /se substituie unui atom de
hidrogen
În cazul reacţiilor în care substanţele nu-şi modifică valenţele, echivalenţii
chimici se calculează prin următoarele rapoarte:
● pentru elemente chimice:
● pentru acizi:
- prin bazicitatea acidului înţelegându-se numărul protonilor (H+) conţinuţi
de molecula acidului;
● pentru baze:
- prin aciditatea bazei înţelegându-se numărul grupărilor hidroxil (HO-)
conţinute de molecula bazei;
● pentru săruri:
Cm = n
Vs = md
M ·V s [1.1]
Unde: n = numărul de moli;
md =masa solutului;
Vs = volumul soluției (1litru);
M = masa moleculară.
Când 1 litru de soluţie conţine 1 mol de solut, soluţia se numeşte soluţie
molară, concentraţia ei notându-se "m" sau "1 m".
Submultiplii şi multiplii molarităţii se notează prin fracţii zecimale (0,1m;
0,01m etc.) sau fracţii ordinare (m/10; m/100 etc.), respectiv dublu molare 2m
etc
Concentraţia valară (normalitatea) -Cn(n) - exprimă numărul de echivalenți
chimici (vali) de solut dizolvați în 1000 ml de soluţie.
Similar molarităţii, normalitatea se notează 0,01n; 0,1n; 2n etc., soluţia cu
concentraţia 1n numindu-se soluţie normală.
Cm = md
Eg·V s [1.2]
Tabelul 1.1.
Elem. H C O Na Mg Cl K Ca P S
chimic
Valenţa 1 4 2 1 2 1 1 2 5 6
Masa 1,01 12,01 16,0 23 24,3 35,5 39,1 40 30,98 32
atomică
Tabelul 1.2.
Cantitate CONCENTRAŢII
Masa Echiva-
Nr. solut
Solut moleculară lent procen-
crt. dizolvat molară normală
(u.a.m.) chimic tuală
(g/l soluţie)
1 HCl
2 H2SO4
3 (COOH)2
4 H2O
5 NaOH
6 Ca(OH)2
7 CaCO3
8 CaSO4
9 CaCl2
10 MgCl2
11 Ca(HCO3)2
12 Mg(HCO3)2
13 Na2CO3
14 CaO