UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI

FACULTATEA DE HORTICULTURA

CONSTANTIN MARIAN ANUL 2-SEMESTRUL1

MASTER TEHNOLOGI INTEGRATA A PRODUSELOR HORTICOLE

DISCIPLINA TEHNOLOGI INTEGRATE IN ARBORICULTURA ORNAMENTALA

SEF LUCRARI DR MANESCU CRISTINA

TITLU INMULTIREA PLANTELOR LEMNOASE PRIN BUTASI

Butasirea este o metoda de înmultire vegetativa pentru foarte multe
specii si varietati de arbusti si subarbusti foiosi, dar si pentru unele
conifere (din genurile:Thuja,Chamaecyparis, Juniperus). Metoda se
poate aplica, de asemenea, la înmultirea unor specii si varietati de arbori
(din genurile: Populus, Salix, Prunus, Chamaecyparis, Thuja, Juniperus,
Taxus).
Butasii sunt fragmente de plante (radacina, ramura tânara) , care puse
în anumite conditii de mediu pot înradacina si forma o noua planta,
identica cu cea din care s-a prelevat fragmentul.
Clasificarea butasilor se face dupa mai multe criterii:
1. dupa natura organului prelevat;
2. dupa consistenta tesuturilor;
3. dupa epoca de realizare;
1. Dupa natura partii prelevate, exista:
- butasi de varfuri de lastari
- butasi de tuplina
- butasi de muguri
- butasi de frunze intregi
- butasi de fragmente de frunza
- butasi de radacina
2. Dupa consistenta tesuturilor se disting:
- butasi erbacei, prelevati din tulpini verzi moi
- butasi semilemnosi sau semimaturi, taiati din tulpini lemnoase la
baza, dar inca erbacee la extremitati. Se mai numesc si butasi de
august;
- butasi lemnificati
3. Dupa epoca de realizare:
- butasi de primavara;
 - butasi de vara-toamna.

Înmultirea prin butasi la foioasele caduce prin butasi lemnificati

natura partii prelevate : ramuri anuale drepte

consistenta tesuturilor : butasi lemnificati
perioada de realizare : toamna
Procedeu.
Se recolteaza ramuri drepte, lemnificate, de grosimea unui creion,
fara ramificatii, de olungime cuprinsa între 12 si 18 cm (arbusti), 20 - 25
cm pentru arbori, cu o taietura inferioara dreapta iar cea superioara
oblica.
Taietura inferioara se face la 2- 3 mm distanta de ultimul mugure,
iar cea superioara la 1 cm fata de ultimul mugure superior.
Pastrare butasilor pâna la plantare se face în locuri întunecate cu o
temperatura scazuta dar peste 0 grade si o umiditate ridicata dar
controlata.
Plantarea se face în primavara dupa ce înghetul nu m-ai este un
pericol în paturi de înradacinare. Paturile de înradacinare sunt
înbunatatite cu turba, mranita, nisip etc., pîna la 30 de cm. Plantarea se
face vertical, la distante mici intre butasi si distante reduse între rânduri,
8 - 10 cm. Butasul se introduce în pamânt, se lasa la suprafata doar
ultimul mugure.
In toamna puietii se scot din pamânt si se replanteaza in ghivece .

Înmultirea prin butasi la foioasele caduce prin butasi erbacei

natura partii prelevate : ramuri dezvoltate în anul curent

consistenta tesuturilor : butasi erbacei
 perioada de realizare : vara

Procedeu.
Se recolteaza ramuri drepte, de grosimea variabila, fara
ramificatii, de o lungime cuprinsa între 10 si 12 cm , cu o taietura
inferioara dreapta fara taiere superioara ca la butasii lemnificati, lasând o
pereche de frunze în partea superioara, restul fiind eliminate prin taiere.
Butasii erbacei nu se conserva în timp, ei fiind plantati în acelasi
moment cu recoltarea tinând seama de umiditatea acestora, acestia fiind
tinuti in apa intre recoltare si plantare.
Plantarea se face spatii protejate (sere, solarii, etc) în paturi de
înradacinare sau placi alveolare, distanta de plantare mica 2 - 4 cm.
Adâncimea este de 4- 5 cm, ramânând afara aproape jumatate sau mai
mult din lungimea butasului. Perioada de înradacinare este de 1 - 2 ani,
aceasta fiind o perioada de îngrijire permanenta, irigarea la substrat cât
si pulverizarea frunzelor cu apa

Inmultirea prin butasi la foioase persistente si conifere

 natura partii prelevate : lastari
consistenta tesuturilor : butasi semilemnificati
perioada de realizare : vara (iulie - august)

Se recolteaza ramuri drepte pentru butasii simpli de o lungime

cuprinsa între 13 si 15 cm sau prin desprinderea fortata de pe un ram de
2 - 3 ani obtinând butasi cu calcâi, sau desprinderea acestor butasi cu
ajutorul unui briceag obtinând butasi cu inel. Ramurile din care se obtin
butasii cu calcâi sau cu inel trebuie sa aiba o lungime cuprinsa între 10 si
15 cm.
Butasii la foioase persistente si conifere nu se conserva în timp, ei
fiind plantati înacelasi moment cu recoltarea.
Plantarea se face spatii protejate în paturi de înradacinare sau placi
alveolare, distanta de plantare mica 2 -4 cm. Perioada de înradacinare
este de 1 - 2 ani. In perioada de înradacinare a puietilor este necesara
plivirea intre rînduri si mentinerea umiditatii substratului, asigurarea
unei temperaturi de maxim 35 de grade pe perioada anotimpurilor calde.
Puietii obtinuti se transplanteaza in vase specifice, dupa aceasta
perioada de 1- 2ani.
La inceputul secolului xx lumea Agricola si horticola a remarcat efectele
negative ale vietii modern,care din cauza gandirii materialiste auitat
despre consecintele actiunilor sale asupra biosferei.
Arboricultura este o stiinta horticola,care are ca obiect de studio
cunoasterea specilor ornamentale lemnoase :arbori,arbusti,subarbusti si a
tehnologiilor de producer si cultura a acestora.
Sortimentul produs de pepinierele ornamentale este:
ARBORI CONIFERI-RASINOSI
ARBORI FOIOSI
SUBARBUSTI
TRANDAFIRI
Butășirea este una din cele mai populare, mai simple și mai ieftine
metode de înmulțire a plantelor, fiind cunoscută și sub numele de
înmulțire vegetativă. Butașul este porțiunea viabilă din organul unei
plante (lăstar, tulpină, rădăcină) care are capacitatea de a emite rădăcini
și lăstari reproducând planta mamă.
Procedeul constă în punerea la înrădăcinat a unui lăstar de 5-8 cm
lungime și este posibil la anumite plante anuale și perene, dar și la unii
arbuști. Butășirea se poate face și în ghiveci, în special pentru plantele
de apartament.
Printre avantajele înmulțirii prin butași se numără următoarele aspecte:
– Este economică și nu implică achiziționarea de noi semințe
– Plantele se dezvoltă mai repede decât dacă s-ar planta seminte direct în
câmp
– Se transmit la plantele următoare însușirile valoroase ale plantelor
mamă

Tipuri de butași

Există mai multe tipuri de butași în funcție de diverse criterii. O

clasificare a butașilor ar arăta cam așa:
După organul prelevat avem:
 Butași de lăstari
 Butași de fragment de lăstar
 Butași de tulpină
 Butași de frunze
 Butași de rădăcină
După natura țesutului:
 Butași erbacei
 Butași semilemnificați
  Butași lemnificați
După epoca de butășire:
 Butași de primăvară
 Butași de vară-toamnă
 Butași de toamnă-iarnă

Plante ce se înmulțesc prin butași

Majoritatea plantelor se pot înmulți și prin butași, însă pentru fiecare

dintre ele există o metodă particulară de plantare și îngrijire a butașilor,
pentru a se dezvolta corespunzator. Se pot înmulți prin butași atât plante
ce cresc în grădină, cât și plante din ghiveci, precum florile decorative
de apartament.
Orice plantă cultivată într-o grădină, într-o seră sau în casă se poate
înmulți. Avantajul înmulțirii prin butași este că plantele noi sunt identice
genetic cu planta-mamă și între ele. Modul cum se începe butășirea
depinde de cultură. Există 10 metode de înmulțire a plantelor. În această
postare de blog vom discuta aceste metode, explicând cum să încurajați
creșterea. 

Să începem cu câteva recomandări generale

 Folosiți întotdeauna un cuțit ascuțit sau o foarfecă pentru pomi.
În acest fel, rana plantei se va vindeca mai rapid. De asemenea,
veți împiedica proliferarea ciupercilor. 
 Butașii ar trebui să aibă între 10 și 14 centimetri lungime. 
 Folosiți numai butașii proveniți de la o plantă sănătoasă. 
 Tăiați o tulpină puternică. 
 Curățați ghiveciul în care veți planta butașul. 
 Folosiți apă de ploaie pentru a uda butașii tineri.
 Îndepărtați de pe butaș frunzele ofilite și uscate. 
Înmulțirea prin vârfuri
Această tehnică de butășire este perfectă pentru zmeură, pomi și
trandafiri. Tăiați vârful chiar sub o frunză a plantei-mamă. Faceți o
tăietură dreaptă. Plantați butașul în sol ușor umed și apăsați-l cu grijă.
Protejați butașul de lumină solară puternică. 

Înmulțirea prin tulpini

Butașii din tulpini sunt foarte asemănători cu vârfurile care se plantează.
Când aplicați această tehnică, aveți grijă să folosiți un butaș crescut
complet: o tulpină robustă. Această metodă se folosește la speciile
Hydrangeas, Rhipsalis și Euphorbia. 

Înmulțirea prin frunze

La această metodă, frunza este noul butaș. Înmulțirea prin frunze se
poate face în mai multe feluri: frunză cu pețiol, frunză numai cu nervura
principală, frunză cu nervuri laterale, frunză tăiată și frunză cu nervuri
crestate. Metoda optimă depinde de specie. 

Înmulțirea prin rădăcină

Butășirea pe bază de rădăcini se face cel mai bine în noiembrie sau
decembrie, când plantele sunt inactive. Tăiați 2 rădăcini de la o plantă,
chiar deasupra sau dedesubtul bazei plantei. Așezați planta imediat
înapoi. Rododendronul și Anthurium se numără printre plantele care se
pot înmulți prin butași de rădăcină. 

Marcotajul
Luați o rădăcină aeriană, o crenguță sau o tulpină și aplecați-o spre
pământ. Asigurați-vă că aceasta atinge mereu solul, pentru a-i permite
plantei să își formeze rădăcini noi. Marcotajul este potrivit în special
pentru plante târâtoare, ca filodendronul și Scindapsus. 

Altoirea cu muguri
Altoirea înseamnă poziționarea unei plante pe altă plantă, pentru ca
acestea să crească împreună ca o singură plantă. Crestați planta pe care
doriți să o altoiți și tăiați o mlădiță de la planta pe care doriți să o
înmulțiți. Lărgiți crestătura și poziționați în interiorul acesteia mlădița
tăiată. Folosiți o sfoară pentru a lega plantele împreună. Altoirea cu
muguri funcționează foarte bine la trandafiri. 

Marcotajul aerian
Mai multe specii de pomi se pot înmulți prin marcotaj aerian. 
Marcotajul aerian presupune selectarea unei ramuri, de pe care
îndepărtați frunzele înainte de a favoriza creșterea rădăcinii. Creșterea
rădăcinii se realizează astfel: faceți o tăietură în ramură și atașați la
aceasta o pungă de plastic umplută cu un amestec de substrat, sol și vată.
După câteva săptămâni vor apărea rădăcini noi. Tăiați planta sub noul
sistem de rădăcină și transferați-o într-un ghiveci. 

Altoirea
Altoirea presupune atașarea unei părți a unei plante la o plantă
donatoare. Tăiați un triunghi în tulpina plantei donatoare și tăiați în
formă opusă secțiunea pe care doriți să o înmulțiți. Acum introduceți-o
în tăietura triunghiulară a plantei donatoare. Legați-o cu bandă adezivă
sau cu sfoară. Altoirea se folosește cel mai adesea la înmulțirea ficusului
Panda și la unele tipuri de Euphorbia. 

Înmulțirea prin butași lemnificați

Această metodă este foarte potrivită pentru pomii fructiferi. Așteptați să
cadă frunzele de pe arbuști, iar butașii să fie crescuți complet. Puteți
identifica un butaș matur după culoarea sa maro-închis. Tăiați partea de
mijloc a tulpinii și plantați-o primăvara. 

Divizarea
Divizarea presupune desfacerea cu grijă a unei plante sănătoase și
mutarea celor 2 sau 4 bucăți într-un ghiveci. Strelitzia Reginae și
Zamioculcas se pretează în mod deosebit la această tehnică de
înmulțire. 

Stimularea creșterii butașilor

Puteți optimiza creșterea butașilor aplicând bio clone. Acest gel asigură
o creștere accelerată a rădăcinilor. De asemenea, asigură protecție
împotriva bolilor. Introduceți partea inferioară a butașului în 20-30 de
milimetri de gel și lăsați să stea 2 minute. Introduceți apoi butașul în
mediul de creștere. Bio Clone este un produs înregistrat pentru marca
Vegan Society, deci poate fi utilizat în agricultura vegană. 

Bibliografie:
Siteuri variate
Tehnologii integrate in ARBORICULTURA ORNAMENTALA 2020-
SEF LUCRARI. Dr. Cristina Manescu