Importanta legumelor

Legumele trebuie sa ocupe un loc important în hrana omului, datorita continutului mare de
substante hranitoare si în special de vitamine, a caror lipsa sau insuficienta în alimentatie poate
provoca serioase tulburari în metabolismul uman, în special la copii, predispunându-i la diferite
boli. Cele mai frecvente vitamine ce se gasesc în majoritatea legumelor sunt:
A, B, C, D, E, K, PP.
Un om matur, în functie de activitatea pe care o depune în 24 ore, are nevoie de vitamina A - 1
mg, vitamina B1 si B2 câte 2 mg, vitamina C - 50 mg, vitamina PP - 20 mg. În cazul efortului
fizic, cantitatea de vitamine C, B si PP se dubleaza.
Continutul în saruri minerale sporeste valoarea alimentara a legumelor. Sarurile minerale au un
rol important în formarea si întarirea oaselor, în formarea hemoglobinei din sânge, precum si la
neutralizarea activitatii secretiilor gastrice. Majoritatea legumelor contin saruri de calciu, fier,
magneziu, fosfor, etc.
Avand aceste calitati, legumele nu ar trebui sa lipseasca din meniul nostru zilnic.
Vitaminele din legume
Vitamina A stimuleaza functiile pielii si ale ochilor. Se gaseste în cantitati mai mari în morcov,
praz, tomate, salata, spanac, ardei gras, marar, patrunjel verde. De retinut ca vitamina A nu se
distruge prin fierbere, de aceea mâncarurile gatite din aceste legume reprezinta o importanta
sursa de vitamina A.
Grupul de vitamine B stimuleaza cresterea, cu rol însemnat în formarea globulelor rosii. În
cantitati mai mari se gasesc în sfecla rosie, ridichi de luna, cartofi, mazare, spanac, fasole.
Vitamina C influenteaza pozitiv rezistenta organismului la boli. Se gaseste mai mult în ardei,
tomate, conopida, gulii, varza alba, varza rosie, spanac, salata, marar, patrunjel verde.
Vitamina D contribuie la prevenirea si chiar vindecarea rahitismului. Se gaseste în conopida,
varza, gulii.
Vitamina E ajuta la combaterea sterilitatii si se gaseste în special în telina si salata.
Vitamina K are o actiune coagulanta asupra sângelui. Se poate gasi în patrunjel si morcov.
Vitamina PP este prezenta în conopida, varza alba si rosie, praz, ardei gras, mazare.
Cultura ecologica a morcovului

Morcovul (Daucus Carota Sativus) este cunoscut de peste 3000-4000 de ani si a fost raspandit
de greci si romani in celelate tari din Europa..
Primele forme cultivate au fost obtinute de olandezi in sec. XVII. Soiurile valoroase de
azi au fost obtinute in secolul trecut de catre Vilmorin.
In lume se cultiva 750 000 ha cu o productie medie de 24 tone/ha. Productii remarcabile
se obtin in Austria si Olanda - 52 tone/ha si Italia 49 tone/ha.
Morcovii fac parte din categoria de alimente alcalinizante. Consumul
de morcovi corecteaza tendinta spre acidoza a organismului.
Morcovii din soiul De Nantes contin, in principal zaharuri simple, usor asimilabile de
catre organismul uman, si reprezinta o densitate nutritiva ridicata, datorita continutului mare in
vitamine si bioelemente.
In acelasi timp, morcovii contin si 0,78% celuloza, importanta prin proprietatile de
retentie a apei, de schimb cationic si nu in ultimul rand, de peristaltismul intenstinal. Morcovi se
remarca prin continutul in provitamina A.

1
 Morcovii au importante proprietati curative: tonic, remineralizant, antianemic, factor de
echilibru in digestie, cicatrizant gastric, cicatrizant al ranilor, diuretic, depurativ, fluidifiant biliar,
vermifug, creste imunitatea naturala, antioxidant, favorizeaza cresterea lactatiei, et.
Morcovii nu trebuie sa lipseasca din alimentatia noastra zilnica. Radacinile se consuma
in stare cruda si preparata. Radacinile se pot pastra 5-6 luni.
Cultura morcovului este simpla si se preteaza la mecanizare.
Soiurile recomandate in cultura ecologica sunt Chantenax Red Core; De Nantes; Nantes
-3 TipTop.
 
Tehnologia de cultura
 Conditii pedoclimatice
 prefera soluri usoare luto nisipoase, bine mobilizate;
 conditiile climatice din Romania asigura productii sigure cantitativ si calitativ.
Plantele premergatoare
 premergatoare pentru cultura de vara sunt: tomate, ardei, vinete, castraveti;
 premergatoare pentru cultura de toamna: ridichii de luna, salata, ceapa verde;
Pregatirea terenului
 toamna se desfinteaza cultura premergatoare, se discuie, se niveleaza, si se face o
aratura la  20- 30 cm;
 toamna sau primavara devreme se executa grapatul perpendicular pe aratura,
maruntirea si modelarea solului in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm, cu
AMFS 4,5 + U 650, iar pe suprafete mici manual.
Semanatul
 schema plantare: 70 x 35 x 35
 densitate intre plante pe rand: 3,5 - 4,5
 densitati: 650 - 800 mii plante/ha
 necesar samanta la ha: 5-6 kg/ha
 data semanatului: 1-20 III (cultura de vara); 15 VI- 10 VII (cultura toamna)
Fertilizarea
 morcovi se cultiva dupa culturi fertilizate organic;
 nu se aplica compost sau gunoi la morcovi pentru a nu se ramifica radacinile;
Combaterea bolilor si daunatorilor
 combaterea bolilor (fainarea, mana, putregaiul) se ecuta cu: zeama bordeleza + sulf
moiabil 0,3% + 0,3% (tratamente preventive repetate)
 combaterea daunatorilor se face in modul urmator: se seamana morcovii in amestec cu
300 g/ha coriandru pentru a se combate nematozii morcovului;
Irigarea culturii
 irigarea se face dupa semanat pentru a se asigura conditii optime de umiditate necesare
rasaririi plantelor si se iriga de 5-6 ori, in perioada ingrasarii radacinilor, cu norme de 400-
600 metri cubi/ha
Lucrarile de intretinere
 se executa tavalugitul culturii cu tavalugul neted in agregat cu o grapa usoara;
 se executa o prasila oarba in cazul formarii crustei sau in cazul aparitiei buruienilor;
 prasitul mecanic de 3 ori si manual de 1-2 ori, pentru afanarea solului si distrugerea
buruienilor, inclusiv bilonarea (plug de bilonat)
 raritul manual se executa cand radacinile au grosimea unui creion, pentru a se putea
valorifica pe piata; se lasa o distanta de 4-5 cm intre plante pe rand.

2
 Recoltare
 se face cand radacinile au atins forma si marimea specifica soiului;
 se executa cu dislocatorul de radacinoase (DLR-2), se aduna pe brazde, se decoleteaza
si se livreaza in depozite, silozuri sau spatii frigorifice;
 se evita expunerea la soare, vant sau inghet;
 recoltarea incepe la 50-60 de zile de la rasarit la culturile de vara (din iunie), cand au
diametrul de 2 cm; se sorteaza in legaturi de 5-7 radacini. In acest caz productia este de 20
tone/ha
 recoltarea la culturile tarzii (infiintate ca si culturi succesive dupa ridichi de luna, salata,
ceapa verde,  la sfarsitul lui iunie), urmareste obtinerea radacinilor pentru pastrare peste
iarna; se recolteaza in luna octombrie. Productia este de peste 30 tone/ha
 resturile vegetale ramase pe sol se composteaza;