Sunteți pe pagina 1din 6

Mazarea

ARGUMENT
Mazarea este cultivata pentru boabe, care se pot folosi in alimentatia umana
sau in furajarea animalelor. In alimentatia umana se folosesc boabele provenite de
la soiuri care apartin mazarii de gradina, care se recolteaza la maturitatea verde. In
aceasta faza boabele se folosesc ca leguma in stare proaspata, congelate sau in
conserve si de regula se asociaza cu alte alimente. Ajunse la maturitate boabele
sunt decorticate, macinate si intra in compozitia unor supe, piureuri sau ca adaos in
sortimentul de paine proteinizata. Consumul boabelor mature de mazare este
specific pentru Europa Centrala si de Vest, in estul Europei se foloseste fasolea, iar
in Orient se folosesc cu precadere nautul si lintea.In furajarea animalelor se folosesc
: boabele mature, care intra indiferite proportii in compozitia unor retete de
nutreturi combinate pentru diverse categorii de animale crescute in sistem
industrial ( pui pentru carne ,gaini pentru ouat, tineret porcin sau la ingrasat, bovine
la ingrasat ) si se pot folosi ca atare in hrana oilor si caprelor. Mazarea intra in
compozitia borceagurilor alaturi de secara sau ovaz sise consuma in stare verde,
fan sau siloz. Dupa recoltare vrejii sunt foarte apreciati in hrana oilor si caprelor.
Importanta agronomica este data de faptul ca este foarte buna premergatoare
pentru toate culturile ( cu exceptia orzului si orzoaicei pentru bere ), deoarece
elibereaza terenul devreme, il lasa curat de buruieni siresturi vegetale, imbogatit in
substanta organica si azot, lasa solul structuratsi cu umiditate suficienta pentru a fi
arat devreme si a obtine o aratura decalitate. Cultura este integral mecanizata si
datorita recoltarii foarte timpurii in zona de campie pot fi infiintate culturi succesive.

Caracteristicile mazarei
Mazarea (Pisum sativum) este o planta anuala, cu un sistem radicular bine
dezvoltat, ramificat, cu numeroase nodozitati mai ales pe ramificatiiletinere ale
radacinii, care au capacitatea de a fixa azotul atmosferic.

Tulpina este erbacee, goala in interior, urcatoare si prezinta carcei proveniti din
transformarea foliolelor.
Funzele sunt mari, alterne, alcatuite din 2-3 perechi de foliole, deculoare verde. Ele
apar cate una sau grupate cate 2-3 la un loc si au polenizare autogama. Inflorirea la
o planta dureaza 20-25 de zile, infunctie de soi si de conditiile de mediu.
Fructul este o pastaie de culoare verde, care contine 5-6, pana la 10-12 seminte.
Soiuri de mazare
In cultura se folosesc doua categorii de soiuri: cu bobul neted si cu bobul zbarcit.
Soiuri de mazare cu bobul neted
Alaska" - soi timpuriu, cu boabe extrafine si foarte fine, pastaia esteascutita, are 58 seminte si productia obtinuta este de 5-6 t/ha.
Fina verde" - soi semitimpuriu, cu boabe extrafine si fine, cate 5-7 intr-o pastaie si
cu o productie de 7-8 t/ha.
Prima" - soi timpuriu, foarte productiv (10-12 t/ha), formeaza circa 6seminte in
pastaie, care sunt fine si extrafine.
Soiuri de mazare cu bobul zbarcit
Vidra 187" - soi semitarziu, cu o capacitate productiva de 7-8 t/ha,formeaza pastai
cu varful bombat, in care sunt 6-8 seminte fine si foarte fine.
Mingomark " - soi timpuriu, rezistent la seceta, are potential productiv de13 -14
t/ha, pastaia cu varful bont, are 7-8 seminte verzi, mijlociu de fine.
Gotinga" - soi tarziu, cu boabe mijlociu de fine, cate 9-10 intr-o pastaie siun
potential productiv de 11- 20t/ha.
Bordi" - soi semitimpuriu, cu productie scazuta (5-8 t/ha), pastaia arevarful bont si
un numar de 7-9 seminte.Se mai cultiva soiurile: Cornelia, Mantica, Adela, Victoria,
Armonia.

Importanta economica
Mazarea este una din cele mai importante leguminoase pentru boabe cu
utilizari multiple in alimentatie.
Mazarea se foloseste la preparatele culinare in stare proaspata sub forma de
pastai (inainte de formarea semintelor), boabe verzi/usc 747e47h ate sau sub forma
conservata. Valoarea energetica in stadiul verde este de 37 kcal/100 g, iar la cea
uscata de 359 kcal/100 g.
Moduri de consumare a mazarii. La inceputurile sale, mazarea se cultiva mai
ales pentru boabele sale uscate. Impreuna cu bobul mare de gradina si lintea, ea
constituia o parte importanta a dietei majoritatii popoarelor din Europa in Evul
Mediu. Noi cultivare de mazare au fost elaborate de catre englezi in acest timp,
cunoscute ca mazare de gradina si mazare englezeasca. Odata cu inventarea
conservarii si congelarii alimentelor, mazarea verde a devenit disponibila pe tot
parcursul anului.

Pastaile de mazare (mai ales cultivarele numite mangetout si

mazare dulce) se folosesc la prepararea felurilor de mancare in care legumele sunt


facute sote.
Din mazarea uscata sau galbena se face supa . In Japonia si in alte tari din
Orientul Indepartat (Thailanda, Taiwan, Malaiezia) mazarea este prajita si sarata si
mancata ca gustare. In Marea Britanie, mazarea numita fasole grasa se foloseste la
prepararea budincii de mazare (porridge), un fel de mancare traditional. In America
de Nord, un fel de mancare similar se numeste supa de mazare despicata (prin
uscare, boabele de desfac in doua). In bucataria chinezeasca, lastarii de mazare se
folosesc in mod obisnuit ca sote
Mazarea verde proaspata. In Marea Britanie, mazarea uscata, rehidratata si
mazarea tip fasole grasa zdrobita, cunoscuta sub numele de pireu de mazare, sunt
populare, mai intai in nordul Angliei, apoi peste tot, mai ales ca garnitura . In 2005,
un sondaj efectuat pe un esantion d e2000 de oameni a aratat ca mazarea este a
saptea leguma preferata a britanicilor. Mazarea se prelucreaza atunci cand ajunge la
maturitate, uscata, muiata si apoi tratata pentru a se evita alterarea un proces
similar pasteurizarii. Mazarea fiarta se vinde uneori uscata si drajata cu wasabi ca
gustare condimentata.

Faina obtinuta din boabele uscate si decorticate este folosita la prepararea supelor,
a piureurilor etc. In amestec (5-10%) cu faina de grau da o paine gustoasa, cu
valoare alimentara superioara (L.S. Muntean, 1995).
In hrana animalelor, mazarea are largi utilizari: boabele sub forma de fainuri
furaj concentrat; in amestec cu orzul sau secara alcatuiesc borceagurile de
toamna sau de primavara; consumate ca nutret verde sau fan. Produsele secundare
(tulpini si teci) avand un continut de proteina de cca. 3 ori mai mare decat paiele de
cereale sunt folosite in furajarea animalelor (cu precadere a ovinelor).
In industria conservelor serveste ca materie prima.
Este o excelenta planta premergatoare pentru majoritatea culturilor deoarece
paraseste terenul devreme, il lasa curat de buruieni, imbogatit in azot si intr-o stare
de fertilitate foarte buna.

Compozitia chimica a boabelor


Importanta economica a mazarii este data de compozitia chimica a boabelor,
care le face larg utilizabile in alimentatia umana si hrana animalelor.
Continutul de substante proteice la mazare este mult mai mare (25%) fata de
grau (12,9%).

Se remarca cantitatea mare de substante proteice din boabele de mazare,


cat si calitatea deosebita a acestora, data de ponderea aminoacizilor esentiali:
lizina, triptofan, metionina si cistina.
Continutul de proteina este determinat pe de o parte de factorii de natura
ereditara, iar pe de alta parte de conditiile de cultura.
Ingrasamintele minerale au o influenta mare asupra continutului boabelor de
mazare in substante proteice.
Valoarea energetica deosebita a boabelor de mazare este conferita de
prezenta in cantitate mare, in compozitia chimica, a amidonului.
Mazarea verde contine: proteine (3%), hidrati de carbon (6%), sodiu, potasiu,
calciu, fosfor, fier, vitamina A, B1, B2, niacin, vitamina C.
Cenusa contine o cantitate mare de potasiu (36-53% K2O), fosfor (22-44%
P2O5), magneziu (4-13% MgO), calciu (2-8% CaO) (Gh. Bilteanu, 1998).
Boabele ajunse la maturitate au un continut mare in vitaminele A si B, iar

cele in stare verde contin vitaminele C si B2.


Tulpinile si tecile contin apa 15%, proteine 14,3%, lipide 1,9%, glucide
22,8%, celuloza 38,6% si cenusa 7,4%.

BIBLIOGRAFIE:
https://ro.scribd.com/document/143557576/Mazarea-proiect
http://www.agropost.ro/soiuri-de-mazare-timpurie/
http://extension.illinois.edu/diabetes2/subsection.cfm?SubSectionID=19
http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/star.19950470205/abstract

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S002364381500482X
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S030881461400750X
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0963996913005917