Programul de studii universitare de masterat: Consultanță Agricolă

PROIECT
Exploatarea multifuncțională a sistemelor agro-silvo-pastorale

Conf. dr. Dincă Niculae Nume student:

Berechet Alexandru Ionut

Anul universitar 2021-2022

Anul de studii: II/ Semestrul I
SISTEME AGRO-SILVO PASTORALE
IMPLEMENTAREA UNUI
SISTEM AGRO-SILVO-PASTORAL ÎN
COM. SUHAIA, JUD. TELEORMAN
 INTRODUCERE 
Sistemul-reprezintă o activitate de producție care combină păstoritul(creșterea
extensivă a animalelor pe pășuni) și agricultura într-un mediu parțial împădurit.Această
diversitate a mediului contribuie la atenuarea pericolelor climatice, oferind ovarietate de
resurse pentru hrănire, precum și protejarea animalelor împotriva vântului și a ploii,reducând
totodată lumina soarelui.O dată cu modernizarea agriculturii, sistemele agro-silvo-pastorale au
avut un declinconstant,dar în contextul unei tranziții agroecologice emergente, au generat un
interes continuu.Sistemul agro-silvo-pastoral poate asigura fluxuri bio-geo-chimice în medii
cultivate și poateîmbunătății performanța sistemelor agricole într-o perspectivă agro-
ecologică.

CARACTERIZAREA ZONEI IN CARE SE VA INFIINTA FERMA

Suprafata fermei are 10 hectare si este situata in comuna Suhaia din judetul
Teleorman.
Prin prezentarea sudica a tarii, judetul Teleorman este caracterizat prin relief de câmpie,
teritoriul judeţului - monoton la prima vedere – cuprinde o parte din Câmpia Română (şi
anume compartimentul vestic al Câmpiei Burnasului şi cel sudic al Câmpiei Găvanu-Burdea),
precum şi lunca Dunării din acest sector.
Comuna Suhaia întruneşte condiţiile de relief pedoclimatice foarte bune pentru
practicarea agriculturii cu irigaţii. Resursele agroclimatice sunt foarte favorabile pentru
culturile de porumb, grâu, floarea soarelui, lucernă, tutun şi mai puţin favorabile pentru
cartofi, fasole, cânepă, in şi alte plante sensibile la uscăciune şi secetă. Aceasta zona fiind
foarte buna pentru plantarea pomilor fructiferi. Clima este temperat continentală, specifică
etajului climatic moderat de câmpie sudică şi se caracterizează printr-un potenţial caloric
ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantităţi reduse de precipitaţii şi adeseori în
regim torenţial vara, precum şi frecvente perioade de secetă.
Fluviul Dunărea udă teritoriul judeţului la limita sudică pe o lungime de 119 km, iar
râul Olt pe 20 km, Vedea pe 120 km, Teleormanul pe 89 km şi Călmăţuiul pe 112 km.
Existenţa celor două porturi pe Dunăre: Turnu Măgurele şi Zimnicea oferă mari posibilităţi de
transport fluvial şi de amplasare a unor obiective industriale.
EXPLOATAREA MULTIFUNCTIONALA A SISTEMULUI AGRO-SILVO-PASTORAL

Având în vedere suprafața de 10 hectare deținută,implementarea unui sistem agro-
silvo- pastoral, sub formă de plantație irigata si îngradită de aluni, culturi de cereale păioase
sauleguminoase pentru boabe intre randurile de aluni si, datorită faptului că terenul va fi
îngrădit în parcele de 1 ha, pe sole vor fi lăsate libere păsările în perioada primăvară-toamnă,
reprezinta ceamai buna varianta de exploatare si valorificare a terenului.
Împrejmuirea terenului se face cu stâlpi metalici respectiv țeava pătrată 30x30x2mm
cuînălțimea 2 m, distanța între stâlpi va fi de 3 m, plasa împletita galvanizată lată de 1.70 m si
3fire de sârmă galvanizată de 3 mm, pentru sustinerea plasei, una sus, una la jumatate și una
jos, 2fire de sârmă ghimpata galvanizata în partea de sus contra efracției. Stâlpii metalici
respectivteavă pătrată 30x30x2mm, se ingroapă la baza în pământ pe o adâncime de 20 cm.
Accesul îninteriorul terenului se face pe o poartă metalică simplă. 

Marul este fructul pomaceu (subfamilie de arbori si arbusti fructiferi, din familia

rozaceelor) al copacului cu acelasi nume din specia Malus domestica. Originea marului este
considerata de unii experti drept Asia de Sud-Vest/Centrala (Malus sieversii), iar de altii zona
situata intre Marea Caspica si Marea Neagra, fiind consumat inca de acum 8500 ani.
Raspandirea sa din punct de vederea geografic (in conditii de clima naturala) este in
general intre latitudinea 30 si 60 grade nord si sud (dar a fost aclimatizat in Ecuador la
altitudini inalte unde poate oferi recolte de doua ori pe an datorita temperaturii constante). 
Marul este unul dintre cei mai cultivati pomi fructiferi din lume, existand mai mult de 7500 de
soiuri ce prezinta o gama variata de caracteristici (cu privire la culoare, dimensiune etc., in
functie de cerintele pietei); fructele marului se coc toamna.
Pentru infiintarea unei ferme cu pomi fructiferi nivelarea terenului este necesara pentru
eliminarea denivelarilor care favorizeaza retinerea apei si pentru a crea conditii pentru mai
tarziu, cand terenul va fi irigat. Fertilizarea terenului. Fiind culturi care se intind pe perioade
mari de timp (zeci de ani), fertilizarea inainte de plantare este obligatorie. Dozele de
ingrasaminte se aplica in functie de fertilitatea naturala a terenului si de sistemul de cultura
adoptat. Dozele orientative sunt de 40-60 t/ha gunoi de grajd, 100-300kg P205/ha, 100-300 kg
K20/ha. Fosforul si potasiul se aplica inainte de desfundare, iar gunoiul de grajd dupa
desfundare. Pentru corectarea aciditatii solului se administreaza 5-10 t/ha carbonat de calciu.
Desfundarea terenului se face la adancimea de 60-80 cm si este conditia principala de reusita
a unei plantatii deoarece solul se mobilizeaza, se aeriseste, incorporeaza bine ingrasamintele,
activeaza microorganismele. In cazul solurilor cu un strat fertil subtire se recomanda o
scarificare urmata de o aratura de 35-40 cm.

Pregatirea terenului 

Pregatirea terenului se face prin defrisare, nivelare, fertilizare „substantiala” si

mobilizare adanca prin desfundare la 60 cm. Fertilizarea minerala presupune aplicarea inainte
de desfundare a 120-150 kg s.a.P2O5/ha,100-150 kg s.a.K2O/ha, amendamente calcaroase pe
solurile cu pH sub 5,5. Pentru fertilizare se va folosi tractorul si echipamentul de fertilizat.
Pentru livezile intensive pregatirea minutioasa a solului si fertilizarea sunt hotaratoare pentru
reusita culturii. Materialul saditor va fi achizitionat din pepiniere autorizate care asigura
material de calitate. La mar se infiinteaza numai plantatii intensive si superintensive care
produc fructe incepand din anul al III- lea de la plantare.
Stabilirea distantelor de plantare si pichetare Distantele de plantare se stabilesc in functie de
urmatorii factori: vigoarea speciei, a soiului si a portaltoiului; sistemul de livada si de
coroana; fertilitatea solului; regimul de precipitatii s.a. In general, ca regula, se poate spune ca
cu cat vigoarea este mai mare, se va planta mai rar. De asemenea, cu cat terenul este mai fertil
si zona mai bogata in precipitatii se va planta mai rar, deoarece pomii cresc viguros. Daca
pomii sunt plantati prea desi, se umbresc reciproc, ceea ce duce la dereglari in viata lor. Daca
pomii sunt plantati prea rar, nu se realizeaza volum suficient de coroana la ha, conversia
luminii este mica, productia insuficienta.
Perioada optima de plantare este toamna, dupa caderea frunzelor si pana la venirea
gerurilor. Plantarea de primavara da rezultate bune cu cat se face mai devreme.
Intreprinzatorul va respecta acest lucru in implementarea proiectului, pentru a asigura
conditiile optime de infiintare a livezii. Daca plantarea se face toamna, intre radacini si sol se
stabileste un contact bun, ranile se cicatrizeaza mai usor si incep procesele de rizogeneza, care
duc la formarea a noi radacini, pana in primavara. Inainte de plantare pomii sunt supusi unor
operatiuni obligatorii: Controlul viabilitatii si a sanatatii. 
Ferma de pomi fructiferi isi propune sa devina unul dintre cei mai importanti furnizori
de mere din zona, cu o productie medie de 100 to/an. Conform previziunii rezulta faptul ca
implementarea proiectului va insemna pentru intreprinderea individuala obtinerea unor
venituri anuale din comercializarea merelor de 320 mii lei, in conditiile in care produsele
societatii raspund unei cereri in crestere identificate pe piata pentru mere proaspete autohtone.
Spațiul dintre rânduri poate fi cultivat, în primii ani de la înființarea plantației de pomi
fructiferi, cu plante cerealiere sau leguminoase și folosit pentru păsările crescute liber, iar în
anii următori se pot cultiva specii de plante care rezistă la umbrire sau chiar graminee perene
si folosit ca și pășune pentru o fermă de vaci.
 În concluzie, sistemul agro-silvo-pastoral dorit a se implementa este un sistem care
va fiexploatat multifuncțional: va exista un efectiv avicol care va fi valorificate pentru carne și
ouă, producția obținută în urma cultivării fâșiilor de pământ dintre rândurile de copaci va fi
folosităîn furajarea avicolă și o parte va fi vândută, arbuștii vor asigura producție începând cu
anul II și,totodată, umbră și adăpost mai târziu.