Sunteți pe pagina 1din 26

LICEUL TEHNOLOGIC ,,TEFAN CEL MARE I SFNT VORONA-BOTOANI

PROIECT DE ABSOLVIRE

Profesor Coordonator

Absolvent

ING.ANICI MARINA

DOROFTEI ALEXANDRU

Specializarea: Tehnician-Horticultor

2012-2013

Studii comparative privind cultura mrului n plantaii clasice i intensive

CUPRINS

Argument........................................................................................................................................5 1.1Sisteme de cultur..................................................................................................................7 1.2.Organizarea,alegerea si pregtirea terenului..........................................................................9 Capitolul II. Forme de coroan..................................................................................................19 2.1. Coroane cu volum mic.......................................................................................................19 2.2. Coroane cu volum mare.....................................................................................................20 Capitolul III. Observaii comparative privind cultura mrului in plantaiile clasice si intensive........................................................................................................................................21 ANEXE.........................................................................................................................................25 .....................................................................................................................................................25 ...................................................................................................................................25

Argument

Am ales aceasta tem ,,Studii comparative privind cultura mrului in plantaiile clasice si intensivedeoarece familia mea locuiete in mediul rural si avem o mica plantaie de meri de tip intensiv si am fost atras de aceasta tema pentru ca am participat si eu la nfiinarea plantaiei. Pot spune ca aceasta plantaie este folosita doar pentru consumul familiei. Mrul este un fruct care ntreine tinereea,un simbol al rennoirii si al venicii prospeimi. El are un gust bun,aspect minunat si substane nutritive dintre cele mai sntoase. Mrul cultivat (Malus Domestica Borkh) face parte din familia Rosaceae,subfamilia Pomoideae i este specia pomicol care prezint o deosebit importan deoarece asigur , mpreun cu bananierul si portocalul,cea mai mare producie de pe glob. Importanta mrului rezid din valoarea alimentar a fructului,n potenialul su productiv ridicat in plasticitatea sa ecologic accentuat, in pretabilitate la tehnologii de cultur foarte variate i,n acelai timp,foarte diferite. Valoarea alimentara ridicata a merelor si importanta acestora in consumul uman constituie obiectivul principal al cultivrii mrului. Valoarea alimentara a fructului este data,in primul rnd,de consumul in stare proaspt,merele fiind consumate cu prioritate ca fructe de desert si in mai mica proporie(pana la 30%)sub forma preparata.

Valoarea terapeutica. Merele, prin calitile de substane minerale pe care le conin, au un rol deosebit in organismul uman influientnd secreia diferitelor glande,servind totodat ca substane tampon in metabolismul intern, in special in cel al sucului gastric. Alturi de srurile minerale, acizii(cu precdere acidul malic)joaca un rol deosebit in secreia diferitelor glande si au de asemenea, avantajul ca nu mresc aciditatea sucului gastric fiind, in general, acizi slabi, uor metabolizai si descompui in alte substane mai simple. Vitaminele, in calitatea lor de biocatalizatori ai
5

proceselor vitale ,sunt indispensabile vieii,lipsa lor din organism provocnd grave tulburri funcionale a metabolismului. Dintre vitaminele absolut necesar pentru buna funcionare si dezvoltare a organismului uman (A1,B1C,D,E,F,K,PP) majoritatea se gsesc in mere,in cantiti diferite, in funcie de genotipul speciilor si soiurile de mar luate in considerare.

Importanta ca materie prima pentru industrie. Datorita caracterului sezonier al producie de mere,al dezechilibrului dintre producie i consum din unele perioade cat si nevoii aportului de fructe in alimentaie in cursul ntregului an,industria prelucrrii fructelor a luat o dezvoltare deosebit .Sortimentele in care se transforma fructele de mar si derivatele in care l folosesc sunt tot mai diversificate:sucuri naturale concentrate, nectaruri,siropuri, buturi rcoritoare, buturi alcoolice (slabe si tari), compoturi, jeleuri, gemuri , marmelade, dulceuri, bomboane, ngheat, fructe dezhidratae,, congelate etc. Tendina actuala, in consumul de fructe, nedorita sub aspect fiziologic dar impusa de ali factori, este cea de sporire a proporiei fructelor sub forma prelucrata, in comparaie cu cele proaspete. In tara noastr, deocamdat, structura consumului de fructe este de 77% in stare proaspt si 23% prelucrata (din care 21% conservata, 0,5%congelate si 1,5% uscate). Importanta agrotehnica a mrului exercita prin valorificarea eficienta a unor terenuri improprii pentru alte culturi. Mrul este adesea ntlnit pe terenuri in pante, cu soluri argiloase, in zona dealurilor, cat si pe nisipurile din sudul si nord-vestul tarii, terenuri improprii pentru culturile de cereale. Sistemul radicular al speciilor pomicole, in general si al mrului,in special, valorifica si astfel de terenuri asigurnd, in condiiile unor tehnologii adecvate, producii eficiente din punct de vedere economic.

Importanta social economica. Suprafaa nsemnat pe care o ocupa plantaiile de pomi si arbuti fructiferi,sutele de mii de tone de fructe care se realizeaz ,absorb o parte a populaie care lucreaz,fie direct la aplicarea tehnologiilor in livezi, fie in activiti conexe (industria prelucrtoare, comerul cu
6

fructe,transporturi, construcia de maini si unelte, industria chimica, ambalaje etc.).De

asemenea, cu deosebire in ultimul timp, tot mai mulii specialiti cu pregtire medie si superioara, i desfoar activitatea in unitile de cercetare si proiectare, in nvamntul superior si colile de nivel mediu cu caracter horticol sau chiar pomicol.

Capitolul I. nfiinarea plantaiilor de mr

1.1Sisteme de cultur

Plantaiile pomicole comerciale au ca scop obinerea unor producii mari, destinate comercializrii n diferite forme. Acest tip de plantaie cuprinde 1-3 specii, cu un numr redus de soiuri, care permite o eficienta sporita a tehnologiilor de ngrijire. Plantaiile comerciale pot fi realizate n sistem superintensiv (cu peste 1250 pomi/ha, pomii altoii pe portaltoi de vigoare mica si foarte mica), sistem intensiv (cu 400-1250 pomi/ha, pomi altoii pe portaltoi de vigoare mijlocie si mica) si mai Putin n sistem clasic.

Fig. 1.1.1. Plantaie de mr n sistem clasic

Fig. 1.1.2. Livad de tip intensiv

1.2.Organizarea,alegerea si pregtirea terenului

Alegerea locului pentru livada Alegerea locului pentru o viitoare plantaie pomicol se face n funcie de factorii naturali i social-economici. Factorii naturali Temperatura trebuie s fie corespunztoare din punct de vedere al mediei anuale, a minimelor i maximelor absolute, suma gradelor de temperatur. Precipitaiile trebuie s
9

satisfac speciile care vor fi cultivate. Soiurile altoite pe portaltoi de vigoare mic au nevoie de irigare, deoarece acestea nu pot rezista la seceta prelungit. Lumin este foarte important att pentru speciile iubitoare de cldur: nuc, cire, cais, piersic, migdal, dar i pentru cele mai puin pretenioase cum sunt arbutii fructiferi, care sufer n condiii de iluminare insuficient.

Solul Speciile pomicole reuesc bine pe soluri uoare, fertile cu pH-ul cuprins ntre 5,6-7,8, cu pnza de ap freatic la suprafa. Relieful are o mare influen asupra alegerii locului pentru livad. Panta terenului se recomand s fie n jur de 6-15%, adic terenuri care s nu necesite amenajri speciale. Expoziia terenului se alege n-funcie de specie i altitudine. Aa cum s-a artat ntr-un capitol anterior, cele mai bune expoziii sunt cele sudice, estice i vestice. n zonele sudice, plantaiile pot fi nfiinate i pe versani nordici. Adposturile fa de vnturi sunt obligatorii pentru mr, pr, gutui, prun, care sunt sensibile la curenii de aer. Vecintile. Plantaia trebuie s fie amplasat la distan mare de pduri, de unde pot veni insecte i animale duntoare (iepuri, cprioare, cerbi). De asemenea trebuie amplasate departe de ruri sau alte ntinderi mari de ap care pot face s creasc hidroscopicitatea, n cazul rurilor, s formeaz cureni de aer rece i brume. Vegetaia natural. Prezena speciilor pomicole spontane indic un mediu favorabil unei culturi pomicole. n zona stejarului i fagului, pomi fructiferi gsesc condiii favorabile de cultur. n zonele coniferelor, friguroase i n zonele plopului sau salciei, umede, nu se vor amplasa culturi pomicole.

Factorii social-economici sunt: - apropierea de piee de desfacere interne sau posibilitatea unei desfaceri externe; - asigurarea forei de munc n tot timpul anului, ieftin; - asigurarea cilor de acces, accesibile tot timpul anului; - lucrrile de mbuntiri funciare s fie puine, iar valoarea lor s fie mic;

10

- posibilitile de aduciune a apei pentru irigare i tratamente fitosanitare, s fie eficiente din punct de vedere financiar; - distan corespunztoare de sursele de poluare care pot afecta calitatea fructelor, impuse de normele sanitare; - asigurarea unui parc de maini, dotat corespunztor, gata n orice moment pentru intervenii.

Organizarea si amenajarea terenului Dup ce am ales terenul, acesta va fi supus unor lucrri complexe de pregtire, care sa asigure condiii bune de prindere a pomilor la plantare si o cretere uniforma in primii ani dup plantare. Defriarea culturii precedente sau a vegetaiei lemnoase sau arbustive este obligatorie. Defriarea se poate face cu buldozere si extractoare de cioate, n aa fel nct terenul sa fie curat de orice rest lemnos, care poate forma un focar de infecie.

Repausul solului. Se recomanda ca dup desfiin area unei culturi, terenul trebuie sa rmn n repaus 3-4 ani, timp n care sa fie cultivate plante erbacee, anuale sau perene. Dup piersic, perioada de repaus va fi mai mare. n cazul succesiunii smnoase-smburoase sau invers, perioada de repaus poate scdea sau poate fi eliminata. Nivelarea terenului este necesara pentru eliminarea denivelrilor care favorizeaz reinerea apei si pentru a crea condiii pentru mai trziu, cnd terenul va fi irigat. Aceasta lucrare se face cu 1-2 ani nainte de plantare fr nsa a afecta stratul de humus.

11

Fig.1.2.1.Nivelarea terenului

Fertilizarea terenului. Fiind culturi care se ntind pe perioade mari de timp (zeci de ani), fertilizarea nainte de plantare este obligatorie. Dozele de ngrminte se aplic n func ie de fertilitatea naturala a terenului si de sistemul de cultura adoptat! Dozele orientative sunt de 40-60 t/ha gunoi de grajd, 100-300kg P205/ha, 100-300 kg K20/ha. Fosforul si potasiul se aplica nainte de desfundare,iar gunoiul de grajd dup desfundare. Pentru corectarea acidit ii solului se administreaz 5-10 t/ha carbonat de calciu. Desfundarea terenului se face la adncimea de 60-80 cm si este condi ia principala de reuita a unei plantaii deoarece solul se mobilizeaz se aerisete, incorporeaz bine ngrmintele , activeaz microorganismele. In cazul solurilor cu un strat fertil subire se recomanda o scarificare urmata de o artura de 35-40 cm. In grdinile familiale terenul se poate pregti doar prin sparea unor gropi mari(1,0m0,8m) in care pomii sa gseasc condi ii bune de dezvoltare in primii ani de viaa. Aceasta lucrare se executa de obicei in lunile august / septembrie, cu doua luni nainte de plantatul pomilor. Daca terenul este srccios si daca este posibil, se va administra gunoi de grajd nainte de desfundat pana la 150-200 t /ha.
12

Va urma apoi, mrunirea solului prin discuire, nivelarea terenului apoi mrunirea si tasarea solului cu combinatorul. Ca dimensionare, exploataia pomicola devine rentabila ncepnd de la 1 ha si pana la 2030 ha. In cadrul acestor livezi, se asigura un control tehnologic permanent si riguros, pentru obinerea unor fructe de calitate si uor de vndut.

1.3.Plantarea pomilor si ngrijirea dup plantare

Perioada optima de plantare este toamna, dup cderea frunzelor si pana la venirea gerurilor. Plantarea de primvara da rezultate bune cu cat se face mai devreme. Daca plantarea se face toamna, ntre rdcini si sol se stabilete un contact bun, rnile se cicatrizeaz mai uor si ncep procesele de rizogeneza, care duc la formarea a noi rdcini, pana n primvara. Daca plantarea se face primvara, se ncepe cu speciile care dezmuguresc mai repede: cais, piersic, viin, prun, par si arbutii fructiferi.

Fig.1.3.1. Plantarea pomilor

13

Fig.1.3.2. Plantarea pomilor

nainte de plantare pomii sunt supui unor operaiuni obligatorii.

Controlul viabilit ii si a sanatatii. Pomii sntoi au scoara turgescenta, esuturile sntoase de culoare caracteristica, uniforma,.seciunea prin rdcina este alba cu miros plcut. Fasonarea rdcinilor se face pentru mprosptarea seciunii la rdcinile de schelet mai groase de 3-4 mm, scurtarea rdcinilor cu diametrul ntre 4 mm si 10 mm. Rdcinile fibroase se taie scurt. innd cont ca prinderea se face pe baza rdcinilor groase, de schelet, acestea se laa cat mai lungi, daca nu sunt ranie, n caz contrar acestea se fasoneaz deasupra rnii. Mocirlirea rdcinilor consta n scufundarea repetata a rdcinilor pomilor ntr-un amestec alctuit din pari egale de balega proaspta de vita, pmnt de elina si apa. Acest amestec asigura n primele faze de dup plantare un contact bun cu solul, asigura o buna cicatrizare a rnilor si substane nutritive. Mocirlirea este obligatorie la toate plantele si cele din toamna si cele din primvara. Pomii se vor planta imediat dup Mocirlirea, ca mocirla sa nu se usuce pe rdcini. Pentru livezile intensive, pe terenul pregtit aa cum s-a artat, se sapa gropi de 30cm x 30cm x 30cm, fiecare dimensiune putnd fi mrita cu pana la 10 cm, n func ie de vigoarea pomului. Plantarea se face cu ajutorul cablurilor marcate sau cu scndura de plantare. Pomii se planteaz n aa fel nct punctul de altoire sa rmn la nivelul solului, dup plantare. Anterior
14

plantarii, dup stabilirea adncimii de plantare, pe fundul gropii se face un mic mu uroi din pmnt reavn, pe care se aeaz pomul. Un muncitor tine de pom, iar altul trage pmnt n groapa n aa fel nct acesta sa ptrund bine printre rdcinile pomului, dup care se calca bine. n continuare se pune n gropi, 10-15 kg mrani a si se acoper total cu pmnt, care este bine tasat cu piciorul. Daca pmntul este uscat, se uda cu 5-8 I apa. La sfr it se face un mic muuroi n jurul pomului. Daca pmntul este prea umed, nu se planteaz pomii,deoarece exista pericolul tasrii solului, ceea ce mpiedica dezvoltarea rdcinilor. Lucrarea de pichetare consta n amplasarea tutorilor n groapa, n func ie de schema de pichetaj, cu ajutorul scndurii de plantare sau a cablurilor marcate. plantare, cu 2/3 din pmntul scos din primul strat, bogat n humus. Plantarea propriu-zisa se face n acelai mod ca n cazul precedent. Udrile dup plantare se fac n funcie de precipitaiile din zona, dar n general se dau la 3-4 sptmni,1-2 galei cu apa. Pentru udare se desfac muuroaiele se uda dup care se refac. In timpul verii solul din vecintatea pomului se mulcete cu paie, pleava, frunze, rumegu.

Fig.1.3.3. Sisteme de pichetat in ptrat

15

Pichetatul in ptrat, la care distanele dintre rnduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rnd. Acest tip de pichetat se folosete in general, pentru nfiinarea plantaiilor clasice si pe terenuri plane.

Fig.1.3.4. Sisteme de pichetat in dreptunghi Pichetatul in dreptunghi, cu distantele mai mari intre rnduri si mai mici intre pomi pe rnd, se utilizeaz mai mult pe terenurile plane si cu panta uoar pentru toate tipurile de livezi.

Fig.1.3.5. Sisteme de pichetat in dreptunghi Pichetatul in triunghi, ofer pomilor condiii mai bune de captare a luminii directe si de distribuie a rdcinilor in spaiul de nutriie. Pe terenurile in panta, pomii constituie obstacole pentru apa care se scurge la vale si erodeaz solul.

16

ntreinerea plantaiei

Tierile sunt opera iuni chirurgicale si nechirurgicale prin care se modifica poziia relativa a ramurilor n coroana si a mugurilor pe ramuri. Altfel spus tierile trebuie sa stimuleze func iile pomului slab manifestate si sa le tempereze pe cele manifestate intens. Operaiuni tehnice utilizate la tierea pomilor: - chirurgicale de taiere cu foarfeca fierstrul; - nechirurgicale cnd nu se fac tieri si se modifica poziia ramurilor. Dup importanta tierile se clasifica n principale care au efect mare n dirijarea cre terii si rodirii si secundare cu efect mai mic n procesul respectiv. De obicei acestea se executa mai rar. Tierea de formare debuteaz n coala de pomi si se continua n livada pe parcursul a 3-4 ani. Sistemele de coroana au evoluat, de Ia cele cu volum mare, specifice livezilor clasice, la cele cu volum mic, aplatizate, specifice livezilor superintensive. Sistemul de coroana, adaptat ntr-o livada, depinde de sistemul de cultura, de vigoarea portaltoiului si a soiului, de particularit ile morfologice ale pomului.

Tierile de formare presupun urmtoarele faze succesive:

- provocarea ramificrii care se face prin ciupire sau scurtare in uscat; - alegerea ramificaiilor care se executa in perioada de vegetaie cnd lstarii au 25-30 cm. Dintre acestea se aleg viitoarele arpante si subarpante Luandu-se in consideraie distantele si unghiurile de ramificare specifice sistemului de coroana ales; - conducerea ramificaiilor prin care acestea se conduc se dirijeaz in func ie de specificul fiecrui sistem de coroana. Altfel spus se respecta echilibrul orizontal(prin formarea unor
17

unghiuri de deschidere egale) si echilibrul vertical(prin subordonarea ramurilor de ordinul I fata de ax cu 25-30 cm si a ramurilor de ordinul II fata de precedentele cu 15-20 cm).

Fig.1.3.6.Tierile de formare

ntreinerea si lucrrile solului in plantaiile pomicole. n plantaiile pomicole solul se menine in diferite sisteme de cultivaie in aa fel nct pomii sa nu fie concura i. Practicarea

18

unui sistem adecvat de ntre inere a solului se face in func ie de:zona,precipitaii,textura solului,specie,soi,portaltoi.

Capitolul II. Forme de coroan

2.1. Coroane cu volum mic

Fusul subire. A fost creat in Olanda de ctre S.L.Wertheim pentru soiul de mar Golden Delicios, altoit pe m-9,apoi extins la majoritatea soiurilor de mar. Are trunchiul de 40cm si axul Zig-agat,limitat deasupra unei ramuri orizontale ,la ]nlimea de 2,5-3m.Pe ax sunt inserate 4-5 arpante la baza si 15-20 ramuri de semischelet , care dup 3-4 ani de rodire se nlocuiesc. Coroana are diametrul de 0,9-4m la baza si 0,4-0,6 metri ctre vrf. Fusul tufa ameliorat. Are trunchiul de 50-60 cm nl ime si un ax central 14-18 arpante de vigoare mica ,dispuse solitar sau etajate la distante de 10-30 cm si nclinate la 6575.Formatiunile de rod se prind directe arpante si ax . Tufa-vas. Este o coroana globuloasa cu interiorul decupat, creata la Institutul Agronomic din Bucureti pentru soiurile de viin care fructifica pe plete.Are 5-6 arpante pe un trunchi de 10-20 cm prevzute fiacre cu 7-8 ramuri de semischelet ,dispuse altern la 20-25 cm care se reduc la 40-50 cm lungime,pentru activarea mugurilor dorminzi si formarea de noi plete roditoare. Prin ciupirea lstarilor la 10-15 cm se ob in ramuri bifuncionale (cu plete anticipate si pinteni),care amplifica volumul productive al coroanei. Proiectata pentru planta iile de viin cu densitate mare(1666-2500 pomi pe ha),coroana se limiteaz la 1,6-1,8 m nlime si 2-2,5m diametru.

19

Fig.2.1.1. Tipuri de coroana

2.2. Coroane cu volum mare

Piramida etajata raria modificata. Prezint un trunchi de 70-80 cm si un ax central cu 2-3 etaje, fiecare cu cate 3-4 arpante dispuse in spirala si inclinate la 50-55,formnd unghiuri de divergent de 90-120.Fiecare arpanta are 3-4 sub arpante distanate la 50-70 cm,care se subordoneaz arpantei si intre ele. Dup consolidarea ultimului etaj,axul pomului se suprima.

Piramida neetajata modificata. Are trunchi de 60 cm si ax central de 120-160 cm pe care se prind 5-6 arpante solitare dispuse in spirala la 35-40 cm una de alta. Primele doua arpante au cate trei sub arpante;arpantele 3-4 au cate doua sub arpante iar a 5-a si a6-a cate o singura subarpante.

Vasul ntrziat. Are un trunchi de 60 cm nlime si un ax scurt de 60-90 cm pe care sunt prinse in spirala 3 arpante la 30-40 cm,fiecare cu 3-4 subarpante .Se recomanda pentru soiurile de mar,par,prun si cais altoite pe portaltoi viguroi. Palmeta etajata cu brae oblice. Este destinata livezilor intensive de mar,par,prun,cais si viin. Are nlimea trunchiului de 50-60 cm si ax central pe care sunt inserate 3 etaje distan ate la 6- 120 cm .Fiecare etaj are cate dou arpante distanate la 8-12 cm nclinate la 50-55.La
20

piersic ,pe arpantele primului etaj exista cate doua subarpante(din 20 n 20 cm) iar la mar,par,prun,cais si viin cate patru sub arpante (din 50 in 50 cm),subarpante conduse orizontal ( pe primele 2-3) si uor ascendent la vrf.

Fig2.2.1. Livada Intensiva

Capitolul III. Observaii comparative privind cultura mrului in plantaiile clasice si intensive

Sistemu Grupa de Forma de l soiuri si conducere de portaltoi cultura

Cu sau fr susinere

Gradul de fertilitate a solului

Distante de plantare(m) Intre Pe rnduri rnduri

Nr de Inltime Durata Produc pomi a plantaiei ia la ha pomilor posibila -m-

21

Intensiv Standard M4 M4 MM106 si M7 MM106si M7 MM106 si M7 Spur

Palmeta Palmeta Palmeta Palmeta Fus zvelt Fus zvelt Piramida etajata Piramida neetajata Piramida mixta

Cu spalier Cu spalier Cu spalier Cu spalier Fr susinere Fr susinere

Bun 4,5 Mediocru 4,0 Bun 4,0

3,5 3,0 3,0 2,5 3,0 2,5 3,0

641 714 714

3-3,5 3,0 3,0

30-35 25-30 25-30 25-30 25-30 20 30-35

26-52 28-43 28-43 30-50 30-45 30-50 5-16

Mediocru 4,0 Bun Bun Bun 4,5 4,0 4,0

1000 3,0 733 2,5 1000 2-2,5 150200 7-10

clasic

M2 A2 M11 M109

Capitolul IV. Calculele tehnico-economice la nfiinarea unei plantaii de mr pe o suprafa de 2/ha in sistem clasic i intensiv
22

Indicatori tehnico-economici la cultura mrului


Indicatori Producia medie Apa pentru irigat Ingrminte organice Ingrminte minerale Consum fora de munca anuala U.M Cultura clasica kg/2ha 26.000 Mc/2ha 500 t/2ha Kg/2ha Oreom/2ha 50 600 1.880 Pre unitar 1,5 4 120 1.4 5 Total 39.000 2.000 6.000 840 9.400 Cultura intensiva 40.000 1000 100 1.200 3.016 Pre unitar 1,5 4 120 1.4 5 Total 60.000 4.000 12.000 1.680 15.090

In concluzie costurile nfiinrii unei plantaii de mr pe o suprafa de 2ha in sistem clasic sunt de 18.240 lei. Producia obinut pe o suprafa de 2/ha este de 26t,astfel din vnzarea produciei am obinut o sum de 39.000lei. Costurile nfiinrii unei plantaii de mr pe o suprafa de 2ha in sistem intensiv sunt de 32.770 lei. Producia obinut pe o suprafaa de 2/ha este de 20t,astfel din vnzarea produciei am obinut o suma de 60.000 lei. Profitul pe care l-am obinut pe o suprafa de 2/ha n sistem clasic este de 20.760 comparativ cu cel pe care l-am obinut pe aceiai suprafaa n sistem intensiv este de 27.230.

23

BIBLIOGRAFIE

1. 2. 3. 4. 5.

Cepoiu N.-Pomicultura aplicata,Editura tiinelor agricole,Bucuresti,2002 Chira L.,Pasca I.-Cultura marului,Editura M.A.S.T.,Bucuresti,2004 Corneanu Gelu,Corneanu Margareta-Sfaturi Pomicole,Editura M.A.S.T.,Bucuresti,2004 Hoza D.Pomologie,Editura Prahova,2000 Popescu.M-Pomicultura(generala si speciala),Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1992

6. 7.

Gheorghies C.-Bolile plantelor horticole,Bucuresti,1999 Gheorghies C.,Geaman I.Bolile plantelor horticole,Editura Universitas,Bucuresti, 2003

24

ANEXE

25

26