Sistemul Pomicol

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI
Sistemul
Pomicol
Grupa: 1306
Seria: B
Profesor: Marcela Stefan

Cuprins
1. Importanta sistemului pomicol
2. Metode de cultura
3. Zonarea
4. Alegerea si organizarea terenului
5. Pregatirea terenului
6. Plantarea
7. Lucrari de intretinere a solului in timpul perioadei de
tinerete
8. Lucrari de intretinere a solului in timpul perioadei de
tinerete rodire
9. Recoltarea,conditionarea si pastrarea
10. Evaluarea productiei
11. Tehnologii ale culturilor de:
11.1 Visin
11.2 Prun
11.3 Cires
1. Importanta sistemului pomicol

Pomicultura este tiina care se ocup cu studiul biologiei i tehnologiei

speciilor pomicole, n vederea realizrii unor producii mari de fructe, relativ
constante de la un an la altul, de calitate superioar i profitabile n acelai timp.
"Pomicultura" este ramura agriculturii care se ocupa cu cresterea pomilor.
Cultura pomilor fructiferi reprezint o importan deosebit din punct de
vedere alimentar i farmaceutic.
Fructele pomilor i arbutilor fructiferi constituie unul din alimentele cele
mai sntoase, indispensabile n alctuirea unei raii alimentare optime pentru
organismul uman.Ele conin 2-25% hidrai de carbon sub form de zaharuri uor
asimilabile(zaharoza, glucoza, fructoza), 0,5 1,5% proteine, 0,5% acizi
organici liberi, 0,4 1,6% substane pectice,etc.
Fructele sunt cunoscute ca alimente care ne protejeaza de boli in mai multe
moduri:
-cresc pofta de mancare prin suculenta lor, aspectul atragator, savoarea si aroma
stimuland apetitul
-sunt bogate in fibre si sarace in calorii.
-constiuie una dintre cele mai bune surse de vitamine si minerale.
-indulcitori naturali pentru deserturile santoase .
Fructele reprezinta si medicamente valoroase:
Zahrul aflat n fructe sub forma de glucoz i fructoz este asimilat de
organismul omenesc foarte uor, fr transformri prealabile, motiv pentru
careunele fructe proaspete se prescriu bolnavilor, copiilor i btrnilor
debilitai.Acizii organici aflai n fructe nu mresc aciditatea sucului gastric,
fiind slabi i transformndu-se uor n alte produse, iar substanele pectice i
srurile minerale din fructe contribuie la diminuarea aciditii.Sucul fructelor,
este si regulator.
Fructele mai sunt si materii prime pentru industria prelucrtoare:
Un rol important n alimentaie l au i produsele derivate din fructe n urma
industrializrii, cum sunt: dulceaa, gemul, marmelada, pelteaua,

compotul,sucurile, siropurile, buturile fermentate (cidrul), alcoolizate (viinata,

afinata),ct i fructele uscate.
Conform cu principiile alimentaiei raionale, un om trebuie s consume zilnic
circa 200-300 g. fructe proaspete i industrializate, revenind cca. 75-100kg.
fructe anual la un locuitor
Romnia are n prezent un consum sczut al fructelor pe cap de
locuitor (72 kg/locuitor/an) fa de alte ri ale Europei i fa de SUA (104kg/lo
cuitor/an).
Avnd n vedere importana economic deosebit a fructelor, programele de
dezvoltare a pomiculturii din ara noastr cuprind msuri i aciuni
prioritare.Dintre acestea pe primul loc se situeaz promovarea tehnicilor i
tehnologiilor decultur ecologic a pomilor.n ceea ce privete suprafaa
cultivat cu specii pomicole, n Romnia, se poate aprecia c pe primul loc se
afl cultura prunului (98.000 ha), urmat de ceaa mrului (82.200 ha), cire i
viin (12.500 ha), pr (7.000 ha), cais (5.490 ha), piersic (5.000 ha)
2. Metode de cultura

Plantaiile pomicole sunt culturi multianuale, intensive, care

necesit investiii mari pentru nfiinare, inclusiv ntreinerea pn la
intrarea pe rod.
Din punct de vedere tehnic, pomicultorii au simit nevoia s
ncadreze pomii i lucrrile ce in de ngrijirea lor ntr-un set de
metode de cultur i tipuri de plantaie. Sistemele i tipurile de
plantaie, s-au perfecionat i au putut fi ncadrate n criterii precise de
evaluare. Ele sunt elaborate i perfecionate n funcie de o serie de
criterii: specia, soiul, portaltoiul, vigoarea pomilor, intrarea pe rod,
suprafaa de nutriie, gradul de mecanizare al lucrrilor, tipul de
coroan, precum i ealonarea recoltrilor n ciclul biologic.
n funcie de criteriile de mai sus specialitii au stabilit, n mare,
urmtoarea clasificare:
1. Extensiv la toate speciile de pomi- Producia 10 t/ha;

fructe extra 50%, calitatea I-a, 35%, calitatea a II-a 15%;
numr pomi la ha pn la 350;
portaltoi generativi de vigoare
mare; pomi viguroi cu coroana
globuloas; nlimea 5-12 m;
distane mari de plantare 7x7, 8x8
m; mecanizare medie; intrarea pe
rod la 8-10 ani; rodire economic
pn la 30-35 ani; consum munc
manual 810 ore-om; productivitatea muncii 88 ore/t.
2. Intensiv la toate speciile de pomi-Producia 20 t/ha;
fructe extra 70%, calitatea I-a 25%; calitatea a II-a, 5%; numr
de pomi la ha, 700-1650; portaltoi vegetativi de vigoare mijloci;
pomi cu coroana aplatizat sau globuloas; nlime medie, 3-4
m; distan medie de plantare 4x5m; mecanizare bun; intrarea

pe rod la 4-6 ani; rodire economic pn la 15-2 ani; consum

munc manual 916
ore-om; productivitatea
muncii 37 ore/t.
Superintensiv la speciile
mr, pr, piersic,
viin-Producia
3.
30t/ha; fructe extra

80%, calitatea I a
15%; calitatea a II-a 5%;
numr pomi la ha 19008000; portaltoi vegetativi,
vigoare slab; pomi
vigoare slab, coroane globuloase i aplatizate; mecanizare bun;
intrarea pe rod la 2-3 ani; rodire economic 12-15 ani; distane
de plantare mici; productivitatea muncii 24 ore/t; consum for
de munc 900 ore-om/ha.
Dintre toate metodele de cultur, cele mai bune rezultate de
producie dau livezile intensive i superintensive datorit, n
principal, intrrii rapide pe rod, duratei scurte de recuperare a
investiiei i rentabilitii ridicate.
3. Zonarea
Zonarea n pomicultur se refer la repartizarea speciilor i soiurilor pomicole pe
teritoriul rii noastre, n funcie de condiiile ecologice (condiii climatice i edafice),
altitudine, etc. Alegerea zonelor de cultur se reflect direct n productivitatea, calitatea i
rentabilitatea plantaiilor pomicole.
Cele mai favorabile zone de cultivare a pomilor sunt dealurile subcarpatice, care
insotesc lantul muntos din tara noastra. Aici intalnim un numar mare de pomi dintre cele mai

valoroase specii (mar, par, prun). Alte specii, mai putin pretentioase fata de apa si mai
rezistente la seceta (cais si piersic) sunt raspandite la poalele dealurilor si in campii.
Bazinele pomicole cele mai importante sunt :
Pe dealurile subcarpatice din sudul tarii: bazinul Jiului, al Oltului, bazinul superior al
Argesului, bazinul Dambovitei, al Ialomitei si al Buzaului
Pe dealurile din vestul tarii: bazinul Timisului, bazinul Muresului si bazinul Crisurilor
Pe dealurile din nordul Transilvaniei: in jurul localitatilor Baia-Mare, Somecuta-Mare,
Bistrita
In drepesiunea Maramuresului: Viseul
Pe dealurile din Podisul Tarnavelor, in Tara Barsei si bazinul superior al Oltului
Pe dealurile din Moldova: bazinul Siretului, al Sucevei, al Moldovei, al Trotusului si al
Barladului

In functie de specia cultivata, zonarea culturii se prezinta astfel :
1. Marul in zona subcarpatica meridionala (Arges, Valcea, Dambovita, Prahova), in

nordvestul tarii (Bistrita, Maramures, Cluj, Bihor) si in nordul Moldovei : conditii
bune pentru cultura se gasesc si in judetele : Mures, Sibiu, Bacau, Iasi, Timisoara,
Arad precum si Hunedoara, Alba, Gorj, Mehedinti, in celelalte judete cultura marului
este slab reprezentata, dar intalneste conditii dintre cele mai favorabile (Ilfov, Giurgiu,
Calarasi). Se considera ca cele mai favorabile conditii pentru cultura marului sunt
zonele cu temperatura medie si cu 700-800 mm precipitatii anuale.
2. Parul cele mai favorabile zone sunt acelea in care temperatura maxima in lunile
iulie si august este de 24-26 grade C iar media temperaturii minime din luna iulie este
de 10-12 grade C.
3. Ciresul si visinul se intalnesc pe toate formele de relief, cea mai mare pondere o detin
judetele : Vaslui, Botosani, Bacau, Neamt, Vrancea precum si Arges, Giurgiu si Dolj.
4. Alegerea si organizarea terenului

Plantarea pomilor fructiferi necesita studii temeinice din punct de vedere al alegerii
locului, al sortimentului de specii, soiuri si portaltoi. Pomii fructiferi se preteaza aproape
pentru orice zona a tarii.
Terenul ales si destinat plantarii pomilor fructiferi, fie ca este vorba de o suprafata mai mica
sau de una mai mare, trebuie sa intruneasca anumite cerinte legate de situarea lor, gradul de
fertilitate, posibilitatile de udare si mecanizare.
Cele mai bune soluri pentru plantarea pomilor fructiferi sunt cernoziomurile, bogate in humus
si solurile brun-roscate de padure favorabile pentru cultura pomilor.

Datorit longevitii sale mari, a investiiilor foarte mari precum i altor factori obiectivi,
nfiinarea unei plantaii pomicole implic o mare responsabilitate. Alegerea terenului pentru
nfiinarea unei livezi urmrete satisfacerea exigenelor speciilor pomicole fa de factorii
ecologici. De asemenea, n reuita i perspectivele unei plantaii un rol important l au i
factorii socioeconomici.
In primul rand, se analizeaz dac este sau nu potrivit cultivarea unei specii pomicole
ntr-o anumit regiune, prin prisma culturilor pomicole i a vegetaiei spontane deja existente.
Prezenta, n regiunea vizat, a unor populaii cu pomi sntoi, a speciilor din flora spontan
lemnoas (fag, stejar, tei, mr i pr pdure, alun, mcie, cire), arat c sunt condiii
favorabile pentru cultura pomilor fructiferi. Dimpotriv, prezena n flora spontan a unor
specii lemnoase i ierboase ca plop, salcie, anin, rogoz, pipirig etc. arat c solul are un exces
de ap i nu corespunde cerinelor speciilor pomicole.
In al doilea rand, se procedeaz la o analiza mai complexa ce are in vedere compoziia
solului, condiiile climatice si disponibilitile socio economice.
Analiza solului presupune identificarea nsuirilor necesare ce influeneaz procesele de
cretere si fructificare ale culturilor pomicole: natura solului, compoziia chimica, textura,
structura si gradul de fertilitate. n urma efecturii acestor analize sunt declarate improprii
pomiculturii:
-
terenurile mltinoase, cu pnza de ap freatic mai sus de 2 m adncime;
solurile compacte, grele;
solurile cu pH sub 5,5 sau peste 7,8.
Sunt, de asemenea, improprii pentru cultura economic a pomilor, vrfurile de deal i vile
nguste.
Analiza condiiilor climatice se efectueaz in funcie de temperatura, luminozitatea si
precipitaii, dup cum urmeaz:
temperatura (cldura): amplasarea speciilor pomicole se va face n funcie de
preteniile lor fa de temperatura medie anual i de temperaturile minime absolute
nregistrate n cursul iernii;
lumina: acest factor de vegetaie este apreciat prin durata de strlucire a soarelui n
perioada de vegetaie i intensitate;
precipitaiile: trebuie s asigure nevoile de ap ale pomilor. Precipitaiile nu constituie
un factor limitativ deoarece deficitul de ap poate fi completat prin irigare, motiv pentru care
n zonele mai secetoase plantaiile trebuie amplasate n apropierea unei surse de ap.
Analiza factorilor socio economici presupune luarea in calcul a urmtoarelor condiii:

-
existena forei de munc pentru efectuarea lucrrilor manuale;
existena cilor de acces;

volumul cheltuielilor ocazionate de eventuale lucrri de irigaii, mbuntiri funciare

si tratamente fitosanitare;
-
apropierea de pieele de desfacere i de prelucrare a fructelor;
deprtarea de zonele intens poluate industrial.
Organizarea terenului
Prin lucrarile de amenajare si organizare a terenului se urmareste realizarea pretabilitatii la
mecanizare a lucrarilor din livada, prevenirea eroziunii solului si alunecarilor de teren,
reducerea costurilor de productie, cresterea productivitatii muncii etc.
Principalele lucrari de amenajare sunt:

-
Indepartarea de pe teren a vegetatiei lemnoase (defrisarea), a pietrelor si a altor

elemente care impiedica accesul utilajelor

Nivelarea si modelarea terenului cu pante mai mici. Prin aceasta lucrare se asigura
mecanizarea lucrarilor si posibilitatea de folosire a irigatiilor
Amplasarea centrului de management, compus de: sediul administrativ, grupul social,
magazii, depozite, remize pentru tractoare si masini agricole, hala etc.
Amplasarea perdelelor de protectie in zonele unde acestea devin necesare
Parcelarea terenului prin intermediul retelei de circulatie. Forma cea mai performanta
a parcelei este cea dreptunghiulara, numai in cazuri bine justificate se pot atribui si alte
forme.
Amplasare retelei de circulatie are menirea de a asigura circulatia in plantatie pe tot
parcursul anului.
Reeaua de circulaie trebuie s contribuie la combaterea i prevenirea eroziunii

solului i s valorifice eficient relieful terenului. Drumul principal merge n zigzag din
vale n deal i are limea de 5-6 m, amenajndu-se prin pietruire, asfaltare sau
betonare. Din drumul principal paralel cu curbele de nivel pleac drumurile
tehnologice cu limea de 3-4 m, prevzute cu zone de refugiu.
Stabilirea zonelor de ntoarcere la capetele parcelelor, n funcie de tipul de
maini cu care se lucreaz.
Amenajarea terenurilor n pant (cu o nclinaie cuprinsa intre 15 30%)
cuprinde urmtoarele lucrri suplimentare: terasarea, executarea de canale i debuee,
bazine de acumulare a apei pentru tratamente fitosanitare etc
5. Pregatirea terenului pentru plantare
In mod normal, terenul ce urmeaz s fie plantat cu pomi se curata, se elibereaz de

resturile vegetale, se niveleaz, se fertilizeaz si apoi se desfund la adancimea de aprox. 60
cm.
Cum insa suprafetele de teren, snt mici si nu putem folosi utilajele tehnice , pregtirea
terenului se ve face dup aceleasi reguli, cu exceptia desfundajului, care do obicei so poate
executa numai manual.
Desfundarea manual presupune eforturi si cheituieii mari, de aceea, cel mai bine este ca
n loc fie desfundate sa efectuam o artur adanca, bine executat la 2022 cm adincime .

Lucrarea se va efectua cu 23 luni nainte de plantare, cu scopul ca pmntul s-si capete o

bun structura in vederea lucrrilor ulterioare.
Inainte de artur este necesar ca terenul s-l fertilizar peste tot cu gunoi de grajd bine
putrezit si cu rgrsrmrte minerale, Astfel, pentru un sol cu fertilitatea natural mijlocie se va
administra 68 kg gunoi de grajd si cate 59 gr. superfosfat, 20 gr. sare potasic la m2.
In cazul cnd solul este infestat cu viermi albi, coropisnite si alte insecte, este necesar s-l
tratm, nainte de a-l lucra, cu insecticide prin prfuire cte 715 g/m2.
Cu ocazia spatului, se vor ndeprta din sol toate corpurile strine, pietri, rdcini, rizomi,
s.a., dup care terenul se niveleaz si apoi se picheteaz n vederea efecturii gropilor pentru
plantarea pomilor.
Categorii de teren necorespunztor sub aspect fizic si chimic, care ar crea greutti pentru
cresterea si dezvoltarea pomilor. Cazurile snt multiple si de aceea vom prezenta pe cele mai
frecvente, astfel:
n situatia terenurilor grele si acide se vor folosi amendamente cu praf de var n doz
de 0,5 kg/m2, pentru corectarea acidittii. Pentru a-i face mai usor si afinat se aplic gunoi de
grajd putred sau mranit n doz de 57 kg/m2. Acestea se mprstie peste tot, dup care se
lucreaz pmntul, fie manual fie se ncorporeaz prin artur. Actiunea se face toamna.
n cazul cand avem de a face cu un sol bun format pe straturi de argile impenetrabile,
atunci gropile de plantare se vor face numai pn la acest strat, urmnd ca ele s fie mai largi,
pentru a se evita stagnarea apei. In situatia cnd stratul argilos este subtire 1015 cm atunci
gropile de plantare se vor face mai adinci, in asa fel incat s strpung stratul argilos, spre a da
posibilitatea apei s se scurg .
de multe ori solul de la suprafat prezint exces de umiditate, n acest caz se vor
efectua drene acoperite sau se vor folosi tuburi din material plastic ngropate. Apa provenit
din aceste tuburi, va fi dirijat spre un sant colector sau ctre o fantan fals.
Cnd avem de a face cu terenuri pietroase srace, cultura mrului si prului nu va fi
posibil si atunci se vor cultiva specii de pomi smburosi sau zmeur care suport mai bine
aceste soluri.
Etapele care trebuiesc parcurse la nfiinarea unei plantaii de pomi fructiferi sunt
urmtoarele: pichetarea terenului, spatul gropilor, repichetatul si umplerea parial a gropilor
cu pmnt si gunoi, alegerea materialului sditor, repartizarea pomilor la gropile de plantare si
plantatul pomilor.
Pichetarea terenului este operatiunea prin care se marcheaz locul unde urmeaz a se
efectua groapa de plantare si locul fiecrui pom n parte. Lucrarea se efectueaz cu ajutorul
panglicei sau cu o srm marcat, un toporas si pichetii respectivi lungi de 3540 cm.

Sunt mai multe sisteme

de pichetat si anume :
a)in patrat
b)in dreptunghi
c,d)in triunghi isoscel
Primele doua forme de pichetaj sunt recomandate pentru usurinta.

Suprapichetajul este operatiunea care se face dup pichetarea terenului. Fr aceast
lucrare nu s-ar putea realiza plantarea pomului exact acolo unde a fost marcat locul, deoarece
cu ocazia facerii gropii trusul se scoate. De aceea lucrarea este necesar si se executa cu
ajutorul unei rigle lungi de 120 cm, marcat la centru cu o cresttur care se aseaz, exact la
trus si pe directia radului . La ambele capete ale ei se mai infige cate un trns mai mic, de
care ne vom servi cu ocazia plantatului.
Spatul gropilor, repichetatul si umplerea parial a gropilor cu pmnt si gunoi de
grajd.
Prima dintre aceste lucrri trebuie fcuta cu mult timp nainte de plantare, uneori chiar cu 12 luni, acolo unde terenul nu se desfunda. Mrimea gropilor este variabila in funcie de gradul
de mobilizare al terenului, si anume de la 30x30x30cm in teren desfundat, pana la
60x60x40cm in teren nedesfundat. Celelalte lucrri se fac cu doua 2-3 sptmni nainte de
plantare, respective gropile se umplu cu pmnt si gunoi, iar repichetatul se face prin vizare
pe jaloane sau cu ajutorul scndurii de repichetat.
Crearea gropilor Gropile pentru plantare se fac cu circa 34 sptmani inainte

de plantarea de toamn. In cazul cand suntem nevoiti s plantm pomii primvara,
pregtirea terenului, inclusiv gropile trbuiesc fcute toamna.

Pe teren desfundat normal la 60 cm adancime, gropile se fac mai mici cu

dimensiunile de 40x40x40 cm. In cazul cnd terenul s-a pregtit prin artur sau prin
spare manual, dimensiunile gropii trebuiesc s fie mai mari. De regul 80x80x60
cm, considerand c ultima dimensiune
indic adncimea ei .
Cnd pomii se planteaz des pe rnd
(1- 1,5 m), atunci n loc de gropi
individuale vom spa santuri largi de
7080 cm cm cu adncimea de 50
cm. Pmntul scos din gropi, fie din
santuri se va depune n asa fel ca
stratul de la suprafat s fie intr-o
parte, iar cel de jos n cealalt parte.
Alegerea materialului sditor este una din operaiile de care depinde starea
viitoarei plantaii. De aceea, este indicat ca materialul sditor s fie procurat din
toamn, din pepiniere consacrate, recunoscute oficial i controlate, care garanteaz
autenticitatea, calitatea i sntatea pomului. Este indicat sa se aleag pomii cu
rdcinile cat mai dezvoltate si intacte, cu lemnul ramurilor copt si muguri bine
formai, preferndu-se cei care au numeroase ramuri laterale sau anticipai, la care se
poate forma scheletul pomului si implicit intrarea timpurie pe rod. Efectul plantrii
unor astfel de pomi consta in formarea rapida a coroanelor si nceputul fructificrii
nc din anul 2 sau 3, obinndu-se o producie nsemnat de fructe nc din anul 4 de
la plantare.
Fasonarea const n eliminarea rdcinilor vtmate, remprosptarea prin scurtarea
vrfurilor la cele lungi
Mocirlirea se realizeaz prin introducerea sistemului radicular ntr-un amestec de
consistena smntnii realizat din pmnt (de preferin galben), blegar proaspt de bovin i
ap.
De regula, la plantare, dup fasonarea rdcinilor si mocirlire, pomul se aeaz in partea
de nord a tutorelui pentru a-l proteja de aciunea ngheului si dezgheului brusc.
Alte lucrri care se fac odat cu plantarea pomilor sunt: administrarea
ngrmintelor la groapa, udarea, precum si muuroiul de toamna. Cnd pomii se planteaz
in gropi spate individual, cum este cazul in grdinile de lng cas, odat cu plantarea,
trebuie administrate si ngrmintele, si anume 15-20 Kg gunoi de grajd bine fermentat sau
20-30 g azotat de amoniu, 20-30 g de sare potasica si 50-60 g superfosfat substana activa, la
fiecare pom

6. Plantarea pomilor fructiferi

Momentul plantarii pomilor fructiferi incepe odata cu primele brume de
toamna care vor conduce la ingalbenirea frunzelor si in final caderea frunzelor.
Perioada de plantare este toamna-iarna-primavara, cu conditia ca solul sa nu fie
inghetat si afara sa avem temperaturi pozitive.
Inainte de plantarea propriu-zisa se parcurg cateva etape:
1.Alegerea terenului destinat plantarii
2.Pichetarea terenului conform schemei de plantare alese. In genereal,
distantele de plantare sunt intre 3 si 6 m.
3.Alegerea perioadei optime de plantat.
Plantarea pomilor fara pamant pe radacini

1 Sapatul gropilor
Gropile vor fi sapate cu cel putin doua saptamani inainte de plantarea
propriu-zisa. Sapatul gropilor se face manual pe terenul nedesfundat si
mecanizat pe terenul desfundat. Pe terenul nedesfundat dimensiunea gropilor
este de 1,25/1,25/1 m pe terenurile grele si de 1/1/0,8 m pe terenurile mijlocii si
usoare. Pe terenul desfundat dimensiunea gropilor executate mecanic este de
0,6/0,6/0,4 m. Forma gropilor pe terenurile nisipoase este rotunda pentru ca
marginile sa nu se surpe.
. Umplerea partial cu pmant
Pe pmantul scos din groap se mprstie ngrsmintele apoi cu sapa se
taie pmntul n fsii verticale si se trage n groap, astfel ca solul s se amestece
bine cu ingrsmintele.Pentru a obtine un sol cu fertilitate uniform in toat
groapa, se trage concomitent atat din pmantul scos din partea superioar a
gropii cat si din cel scos din partea inferioar pentru a se amesteca. In timpul
umplerii, pmantul se calc de 2 - 3 ori.
Dac pmantul scos din fundul gropii este pietros - srac acesta nu se
foloseste la umplere si pentru inlocuirea lui se va aduce pmnt bun de
imprumut" din apropierea gropii

2 Fasonatul
Fasonarea plantelor se executa cu foarfeca horticola. Fasonatul este
operatiunea ce presupune scurtarea radacinilor principale la circa 30 cm,
iar a celor secundare la circa 9 cm(Fig. 1). Fasonatul presupune si
indepartarea eventualelor radacini traumatizate, mucegaite, rupte,
strangulate sau uscate.
3 Hidratarea pomilor
Nu este o operatiune obligatorie. Se aplica numai pomilor ce prezinta
semne vizibile de deshidratare.
4 Prepararea mocirlei si mocirlirea
Mocirla se prepara intr-o groapa sau intr-un butoi, utilizand amestec de
pamant, balega de bovine si apa. La amestec se mai pot adauga stimulatori de
dezvoltare a radacinii.

Mocirlirea pomilor contribuie la o mai usoara cicatrizare a ranilor,

rezultate in urma fasonatului si asigura un contact mai bun al radacinilor cu
solul.
5 Plantarea propriu-zisa
La pamantul scos din groapa se vor adauga si amesteca omogen cu
aceste, circa 150 de grame de ingrasamant complez.
Plantarea incepe prin adaugarea pe fundul gropii a unui strat de pamant
scos din jumatatea inferioara, peste care se va adauga sub forma de musuroi un
pamant mai fertile ce a fost scos din jumatatea superioara. Se aseaza pomul in
groapa cat mai drept posibil, astfel incat coletul sa fie la circa 3-5 cm deasupra
solului, intrucat prin tasarea pamantului din jurul pomului, acesta va cobori cei
3-5 cm, astfel la finalul plantarii pomul sa ajunga in pozitia initiala din pepeniera
(coletul ala nivelul solului). Dupa acoperirea radacinilor cu pamant, acesta se
taseaza, calcandu-l dinspre marginea gropii spre pom, tasarea fiind necesara
pentru asigurarea contactului intre radacini si sol. Se administreaza circa 1-2
galeti de apa/groapa si se acopera complet cu pamant luat din ambele parti dupa
care se taseaza cu piciorul. Pamantul ce ramane in folosim la realizarea in jurul
pomului a unui musuroi de circa 20-30 cm.
Neprinderea pomilor se datoreste defeciunilor de plantare, dintre acestea

amintim urmtoarele :
- asezarea pomului cu coletul mai sus sau mai jos de suprafaa solului.

- pmmtul nu s-a clcat bine n jurul rdcinilor, creindu-se goluri de aer la

nivelul lor, favorizandu-se dezvoltarea mucegaiului si uscarea rdcinilor.
- lipsa de ap din sol, dup plantare, provocat de secet sau de lipsa udrii.
- exces de umezeal si rceal n sol, impiedic calusarea si rdcinile nu se
formeaz.
- ingrsmintele azotoase date cu ocazia plantrii, dac vin in contact cu
rdcinile provoac vtmri ale lor. De aceea la plantare nu se foloseste acest
ingrsmant.
7. AGROTEHNICA N PERIOADA DE TINEREE

Dup plantare, toate msurile agrotehnice sunt concentrate n scopul prinderii
pomilor i completarea eventualelor goluri. n continuare, se iau msuri pentru
protejarea pomilor mpotriva roztoarelor; se aplic lucrri de formare a
coroanelor i grbirea fructificrii. Dup plantarea pomilor, care sunt
reprezentai printr-o varg de lungime variabil, se face scurtarea acesteia la 6080 cm, n funcie de coroana proiectat. Se procedeaz la formarea coroanei,
evitnd pe ct posibil tierile, folosind de dirijarea lstarilor prin diferite
mijloace (cleme, rui sau palisri, n cazul spalierului). Totodat, se execut
lucrri de mobilizare a solului, fertilizri, udri, unde este cazul, tratamente de
prevenire i combatere a bolilor i duntorilor, protejarea pomilor contra
roztoarelor (iepurilor), montarea spalierului n cazul unor forme de coroane
(palmeta, scheletul arcuit, gardul belgian) i mprejmuirea plantaiei.
Formarea coroanei
Pn la prima recolt se fac lucrri prin care se urmrete s se asigure formarea
unei coroane cu ramuri de schelet bine garnisite, care s realizeze o suprafa de
rodire ct mai mare. n afar de aceasta, este necesar ca la formarea coroanelor
s se in seama ca acestea s fie ct mai bine luminate, uor de construit i de
condus i s fie specifice formei naturale pe care o are soiul respectiv.
Trebuie reinut c, pentru obinerea diferitelor forme de coroane, se utilizeaz, n
principiu, dou operaii principale: schimbarea poziiei ramurilor i tierile.

Operaiile de dirijare a ramurilor i lstarilor constau n schimbarea direciei de

cretere a acestora fa de vertical. Prin aceste operaii se utilizeaz efectul
polaritii, stimulnd sau inhibnd cele dou procese principale de cretere i
rodire. Operaiile de dirijare cele mai frecvent folosite sunt:
a. dresarea care se face cu scopul stimulrii ramurilor de schelet, prin aducerea
acestora ntr-o poziie apropiat de vertical;
b. nclinarea care se aplic ramurilor cu cretere dreapt prea puternic, prin
mrirea unghiului de inserie, ceea ce slbete puterea de cretere vegetativ;
c. arcuirea se folosete mai ales la pomii pitici i se aplic ramurilor de rod.
O lucrare care se practic la formarea coroanelor susinute pe spalier, este
palisarea i legarea ramurilor de un stachete sau rigl din lemn sau de srma
spalierului. Lucrarea asigur direcionarea ramurii n poziie orizontal, oblic
sau arcuit, ceea ce permite aezarea ei precis n cadrul coroanei.
Operaiuni n verde. Tot n perioada de tineree se aplic o serie de lucrri n
timpul vegetaiei, aa-zisele operaiuni n verde. Acestea sunt ciupitul lstarilor,
care reprezint suprimarea vrfului acestora i plivitul care const n suprimarea
lstarilor de prisos care ar ndesi inutil coroana.
Tierile sunt operaii prin care se urmrete formarea coroanei dirijarea creterii
i rodirii pomilor. n practica pomicol se cunosc n principal dou feluri de
tieri: tierea de rrire (de suprimare) i tierea de scurtare, necesare pentru
formarea iniial a coroanei dup plantare.

Rrirea este operaia prin care se elimin prin tiere, ntreaga ramur de la locul
de prindere (inserie) pe ramura mam. Prin rrire se nlesnete ptrunderea
aerului i luminii n coroan i se stimuleaz creterea ramurilor nvecinate,
rmase pe pom.
Scurtarea este operaia prin care o parte din ramur este eliminat prin tiere.
Scurtarea ramurilor anuale poate fi slab (se elimin 1/4-1/3 din lungimea lor),
mijlocie (se elimin pn la jumtate) i puternic (se elimin pn la 3/4 din
lungimea ramurilor).
Cnd coroana este prea ndesat, ea nu se rrete dintr-o dat, ci n timp de 2-3
ani, pentru a nu se provoca prea multe rni.
La tierile de rrire i scurtare a ramurilor la pomii tineri, trebuie s se in
seama de anumite reguli: - pentru a slbi dezvoltarea unei ramuri din coroan,
ramura respectiv trebuie tiat scurt; - ramurile aezate mai sus se taie mai
scurt dect ramurile aezate n partea de jos a pomului; - ramurile bine
dezvoltate sunt tiate mai scurt dect cele dezvoltate slab; - dou ramuri cu
putere de cretere egal, pornite din acelai punct nu se pot lsa, deoarece se vor
rupe sau dezbina, de acum una se nltur. Toate tierile trebuie fcute deasupra
punctului de ramificare sau deasupra unui mugure sntos, orientat n afara sau
n partea mai rar a coroanei. Tierile nu trebuie fcute deasupra ramurii sau a
mugurilor orientai spre interiorul coroanei, deoarece prin aceasta se ajunge la
ndesirea ei. Sisteme horticole comparate Dup ultimele recomandri, tierea
ramurilor se folosete n msur mic la pomii tineri, deoarece ntrzie intrarea
pe rod, stimuleaz creterile vegetative, ndesete coroanele, de aceea, n aceast
perioad se folosesc mai mult operaiile de dirijare. Tierile sunt indispensabile
dup intrarea pomilor pe rod, folosindu-se n scopul provocrii creterilor
vegetative, rririi coroanei i prelungirii perioadei de rodire.
Tipurile i formele de coroane. n funcie de sistemul de cultur, specie i soi
se adapteaz formele de coroan cele mai corespunztoare .
n sistemele de cultur existente n ara noastr se folosesc coroane globuloase i
aplatizate. Coroanele globuloase se obin printr-o tehnic mai simpl, innd
cont c ele corespund tendinei naturale de cretere a pomilor. Proiecia acestor
coroane pe sol este un cerc. Coroanele aplatizate sunt comprimate lateral, nct
proiecia lor pe sol este o elips, cu diametrul mare de-a lungul rndului. Pomii
pe rnd sunt plantai la distane mici, nct ramurile acestora se ntreptrund,
formnd garduri fructifere. ntruct direcia de cretere a ramurilor este strict
dirijat, aceste coroane sunt bine iluminate, iar producia obinut este de calitate
superioar.
Clasificarea tipurilor de coroan:
-globuloas;
-aplatizat.
De subliniat c formele intensive i superintensive de coroan, cu pomi de talie
mijlocie i pitic formeaz adevrate garduri pomicole sau fructifere, cu limea

redus a coroanei i permit trecerea mai uoar printre rndurile de pomi a

lucrtorilor i utilajelor.
Tipuri de coroane pentru livezi: a-clasice: 1) piramid neetajat; 2) vas

ameliorat; b-intensive: 1) palmeta etajat cu brae oblice; 2) drapel Marchand; 3)
fus-tuf.
Tipuri de coroan pentru livezi superintensive:

a-gardul belgian; b-scheletul arcuit; c-Lepage simplu (1) i dublu (2); d-fus-tuf
aplatizat.
ntreinerea solului
Desfacerea muuroiului din jurul pomilor se execut n primvar, cu care
ocazie se face controlul adncimii de plantare i o copc care se mulcete cu
gunoi pios i se ud la nevoie.

Mobilizarea solului const n artura de toamn pe intervale, la 18 cm

adncime cu plugul. n jurul pomilor se sap la 10-20 cm adncime, ncorpornd
n sol mulciul i refcnd muuroiul de 20-30 cm nlime. Pentru meninerea
terenului n stare afnat i fr buruieni se execut praile manuale sau
mecanice, pe rnd.
Fertilizarea solului este necesar pentru o cretere vegetativ normal i se
aplic din anul al doilea 300-400 kg/ha azotat de amoniu n dou reprize:
jumtate primvara, o dat cu pornirea n vegetaie, iar cealalt parte vara, n
luna iunie, n timpul creterii active a lstarilor.
Irigaia solului se recomand, mai ales n zonele cu deficit de ap, n toi anii de
tineree, lunar, iar n perioadele cnd se resimte secet, pomii se ud din zece n
zece zile, cu cte 20-30 l ap la pom.
Metode de udare
- Udarea prin brazde - brazdele se traseaza la 1,5 m de pomi si 0,8 m intre ele,
cu brazdare de tip rarita montate pe cultivator. Este o metoda ce da rezultate
bune pe terenurile plane si in panta, in livezi cu sol inierbat, dar si pe ogor
negru.
- Udarea prin aspersiune - consta in distribuirea apei sub presiune, cu ajutorul
aspersoarelor mobile sau fixe. Prezinta avantajul ca se poate practica pe teren
denivelat atat pe sub coroanele pomilor cat si deasupra coroanei.
ngrijirea pomilor
Susinerea pomilor la formele de coroane pe portaltoi cu sistem radicular
superficial se face prin tutori sau spalier din srm (Fig. 11.5.). Pentru legatul
lstarilor se folosete sfoar i fii de plastic sau cauciuc.
Sistem de susinere al pomilor

Protejarea pomilor contra roztoarelor se face prin nvelirea tulpinii cu
material plastic uzat sau nou, trestie, tulpini de floarea soarelui, coceni de
porumb, hrtie, carton. Se folosete badijonarea pomului, n partea de jos, cu
diferite substane care eman un miros neplcut.

Combaterea bolilor i duntorilor este n atenia permanent a

pomicultorului i const din tratamente chimice, recoltarea resturilor organice
din jurul pomilor, control permanent fitosanitar.
Scurtarea vergii impune o serie de operaii specifice n raport cu formarea
acesteia pe care o adoptm. La plantare sau n primvar, varga se scurteaz la
60-70 cm la nivelul solului, lstarii care cresc pe trunchi se nltur nc din anul
I de la plantare, cel mai trziu n iulie. Lstarii care au fost lsai pentru
formarea coroanei se dirijeaz n momentul nceputului lignificrii pe spalier.
mprejmuirea plantaiei cu gard din plas de srm pentru aprarea pomilor
mpotriva iepurilor de cmp, caprelor, elimin lucrarea de protejare a trunchiului
contra roztoarelor la fiecare
pom.
8. Lucrari de ntretinere a solului n

timpul perioadei de rodire
ntreinerea solului
Obinerea unor recolte mari i constante de fructe este strns legat de modul
cum se ntreine i se lucreaz solul. Aplicarea unui sistem raional de lucrare a solului
conduce, pe de o parte, la formarea unui numr ct mai mare de rdcini active,
capabile s ntrein absorbia ntr-un ritm susinut, iar pe de alt parte, asigur o
rezerv permanent de substane nutritive pentru pomi, nct s poat desfura n mod
normal, att creterea i dezvoltarea fructelor, ct i diferenierea mugurilor roditori.
n scopul pstrrii umiditii nmagazinate n sol este indicat mulcirea, mai
ales acolo unde bntuie seceta i nu exist posibiliti de irigare. Dac nu este posibil
s fie mulcit ntreaga suprafa, se recomand acoperirea cu un strat de paie, pleav,
frunze, rumegu etc., gros de 8-10 cm, numai a suprafeei pe care se extind rdcinile
fiecrui pom. n livezile de pomi, ca i la culturile agricole, artura de toamn este
lucrarea de baz.
Prin aceast lucrare se urmrete afnarea solului la o adncime mai mare,
pentru a permite ptrunderea apei i a aerului, pn la nivelul rdcinilor pomului. Pe
de alt parte, artura adnc de toamn d posibilitatea ca ngrmintele s fie
ncorporate mai adnc, deci mai aproape de rdcini.
Acolo unde se menine ogorul negru se lucreaz solul pe ntreaga suprafa a
livezii. n cazul folosirii ogorului negru n alternan cu benzi nelenite sau a
culturilor intercalate, solul se lucreaz pe poriunile ce se menin ca ogor i pe cele
care se cultiv cu plante anuale intercalate i rmn nearate benzile nelenite. n
livezile unde s-au construit terase individuale n jurul pomilor, se lucreaz solul numai
pe suprafaa teraselor.

Adncimea la care se lucreaz solul toamna este de 20-25 cm n livezile de

smnoase i 16-18 cm n cele de smburoase, pe intervalele meninute ca ogor negru
sau cultivate cu plante anuale. n jurul trunchiului, sub coroan, unde nu se ajunge cu
artura se sap la cazma, la 7-10 cm adncime, n apropierea acestuia i la 18-20 cm la
periferia coroanei.
Sisteme de ntreinere.
Datorit specificului pe care l au livezile, stabilirea unui sistem de ntreinere
i lucrare a solului depinde de o serie de factori ca: regimul precipitaiilor, panta
terenului, distana ntre rnduri, tasarea terenului i dezvoltarea rdcinilor active n
adncime. n acest sens se recomand dou sisteme de ntreinere.
Ogorul negru este obligatoriu n zonele de precipitaii reduse pe toate tipurile
de sol i n zonele cu precipitaii ridicate, dar cu soluri grele, argiloase, care au nevoie
de aerisire permanent. Const din urmtoarele lucrri:
a) artura de toamn realizat n septembrie octombrie dup recoltarea
fructelor cu ajutorul plugului la adncimea de 18 20 cm;
b) afnarea superficial de 4 6 ori n cursul perioadei de vegetaie cu
ajutorul cultivatorului sau al frezei pe soluri uoare sau al grapei cu discuri pe cele
grele i mijlocii.
Ogorul erbicidat este folosit, n anumite cazuri, pentru distrugerea buruienilor
i meninerea solului curat. Prailele manuale sau mecanizate se reduc la 12.
Erbicidarea se face preemergent, primvara devreme, evitndu-se aplicarea
tratamentelor dup pornirea n vegetaie a pomilor. Solul trebuie s fie bine lucrat,
mrunit.
Irigarea plantatiilor
Lipsa apei in sol reduce cresterea lastarilor, grosimea trunchiului
si intensitatea fotosintezei. Excesul de apa strica echilibrul aerohidric, pomul nu mai
poate respira si piere. Irigarea are un rol important in cresterea sporului de recolta, cu
pana la 50-60 %, creste calitatea fructelor, se diferentiaza bine mugurii de rod
In timpul perioadei de repaus, pomii consuma cantitati mici de apa; cel mai mare
consum se inregistreaza vara, de la inflorit si pana la recoltare.
-speciile si soiurile cu coacere timpurie au cerinte mari pana la recoltare
-soiurile cu coacere tarzie isi mentin consumuri ridicate pana toamna tarziu.
-speciile samburoase sunt mai rezistente la seceta decat speciile semintoase.
O udare eficienta trebuie sa umecteze solul pana la o adancime de 1-1,5 m in
livezile pe rod si pana la 0,5 m in cele tinere, altfel pomii sufera din lipsa apei.
Normele de udare, recomandate sunt intre 250-600 m3/ha, cu exceptia udarii de
aprovizionare care se aplica dupa caderea frunzelor. In dependenta de conditiile de cultura,
se practica, pentru drupacee 4-6 udari in vegetatie si o udare de aprovizionare, iar la
pomacee 6-8 udari in vegetatie si una de aprovizionare.
In cazul speciilor pomicole ale caror fructe sunt destinate pastrarii peste iarna,
irigarea se sisteaza cu 2 saptamani mai devreme.
Metode de udare:

- prin brazde
- aspersiune
- localizata.
Agrotehnica n livada pe rod
Cu intrarea pe rod a pomilor agrotehnica se diversific, mijloacele tehnice specifice de
asigurare a unor recolte ridicate i constante an de an sunt mai complexe i cu mai mare
frecven. Toate contribuie la pstrarea formei de coroan adoptate, la curenia i fertilitatea
solului i la meninerea sntii pomilor.
Lucrari de intretinere
Dupa lucrarile de normare prin taieri se fac lucrari de corectare a incarcaturii.
Acestea sunt:
-raritul ramurilor de rod,a florilor si respectiv a fructelor
-prevenirea caderii rodului si folosirea regulatorilor de crestere.
Raritul fructelor se face pe cale manuala, mecanica si chimica.
In perioada de declin a pomilor se aplica taieri de regenerare ce constau in scurtarea
severa a sarpantelor, subsarpantelor, astfel incat in anii urmatori sa se poata obtine cresteri
noi, care sa repuna pomul in conditia de a fructifica normal. Ranile mari se vor acoperi cu
mastic sau cu vopsea de ulei. Dupa aceste taieri severe, se recomanda fertilizarea si irigarea
pomilor in scopul stimularii cresterilor. Aceste lucrari se recomanda la speciile cu multi
muguri dorminzi sau adventivi, precum si la speciile care nu dau scurgeri gomoase, iar dupa
refacere mai fructifica 5-6 ani.
9. Recoltarea , conditionarea si
pastrarea fructelor

Procesele de maturare a fructelor se caracterizeaz printr-o serie de modificri fizicochimice ale nsuirilor acestora. Pe msur ce se apropie de maturitate fructele cresc mult n
mrime, amidonul se transform n zaharuri i aciditatea fructelor scade. Gradul de maturitate
la care se face recoltarea fructelor este determinat de modul de valorificare a acestora i
anume: n stare proaspt, pentru consumul intern imediat, depozitarea lor pentru export,
pentru transformri n produse diverse.
n raport cu destinaia lor, fructele se vor recolta mai timpuriu, maturarea lor avnd loc
n timpul transportului, depozitrii sau chiar printr-o maturare forat. Maturitatea de recoltare
se refer la momentul n care fructele au ajuns la greutatea specific, pigmentaia i gustul
caracteristice soiului, iar maturitatea de consum reprezint momentul n care fructele
realizeaz un raport armonios ntre diferitele componente ale fructului, moment n care
densitatea pulpei, gustul i aroma imprim fructului maximum de caliti gustative.
Momentul optim de recoltare
n funcie de destinaia ce urmeaz s se dea fructelor, se iau n consideraie
urmtoarele elemente: culoarea fructelor, uurina detarii de ramur, culoarea seminelor,
duritatea pulpei, prezena amidonului, substana uscat n suc, transformarea substanelor
tanoide, dezvoltarea cerii. Ctre momentul recoltrii, n general, culoarea de fond se schimb
i din verde sau verzuie devine glbuie. Culoarea complimentar ne ajut la stabilirea gradului
de maturitate, fructele recoltndu-se atunci cnd reprezint pe 2/3 din suprafaa lor culoarea
caracteristic.
Detaarea fructelor de pe ramur se face cu mult uurin la maturitate, astfel c, la
unele soiuri de fructe, ncep s cad singure, nainte de maturitatea optim, n timp ce altele
sunt bine prinse pe ramuri, dei s-au maturat. Culoarea seminelor d unele indicaii asupra
maturitii cnd ncep s se brunifice. La soiurile timpurii, fructele ajung la maturitate, dar au
seminele nc albicioase, n timp ce, la soiurile trzii, seminele se brunific naintea
maturitii. n plantaiile mari, recoltarea unui soi poate dura 15 20 de zile. De aici rezult c
primele fructe vor fi aproape coapte, n timp ce ultimele vor fi prea coapte.
n cazul unei recoltri prea timpurii se ntlnesc o serie de inconveniente:
- fructele nefiind dezvoltate complet, pierd in greutate
- se pierde mult ap prin transpiraie pentru c lenticelele sunt deschise din cauza lipsei
stratului de plut care se formeaz n dreptul lor cnd ajung la maturitate
- lipsesc unele nsuiri calitative ca gustul i aroma plcut
- lipsa colorrii fructelor care, fiind prea mari, culoarea nu devine suficient de strlucitoare la
coacere
- predispoziii la unele boli fiziologice (opreala moale, brunificarea intens i ptarea amar)
Recoltarea prea trzie poate provoca, la rndul su, urmtoarele inconveniente:
- pierderea n greutate din cauz cderii anticipate a fructelor;
- reducerea posibilitilor de transport i a manipulrii, datorit sensibilitii mrite a pulpei;
- reducerea duratei de pstrare;
- predispoziie la unele boli criptogamice i fiziologice ca: brunificarea, ptarea, putregaiul.

Tehnica recoltrii
Este o lucrare de maxima importanta deoarece toate eforturile depuse de cultivator de
la nfiinarea plantaiei, ca i cele din fiecare an, sunt rspltite n msura n care se acord
atenia cuvenit recoltrii fructelor
Recoltarea fructelor trebuie precedat de o serie de msuri
organizatorice precum:
- estimarea produciei cu cteva sptmni nainte de recoltare;
- cunoaterea necesarului de utilaje i materiale pentru recoltat
(scri, platforme, remorci, camioane, couri, ldie, crlige, palete,
tractoare);
- repararea drumurilor interioare, efectuarea contractelor pentru
diferite materiale, autocamioane, vagoane, pentru construirea adposturilor
sezoniere sau a umbrarelor, pentru angajarea muncitorilor etc.
Oricare ar fi destinaia fructelor, recoltarea lor se efectueaz numai pe vreme uscat i
rcoroas. O atenie deosebit la recoltare se cere pentru evitarea vtmrii fructelor.
Recoltarea fructelor se face de la baza coroanei ctre vrful ei i de la periferie ctre
centrul coroanei. Fructele se culeg fr a fi atinse tare sau presate n mn i fr a fi zgriate
sau terse de pruin. Toate fructele se recolteaz cu pedunculul (codi), prin rsucirea lor, nu
prin tragere. Fructele culese se aeaz cu mna n ldie sau couri, avnd grij s nu fie
lovite. Transvazarea lor dintr-un co (ldi) n altul se face cu toat atenia pentru ca fructele
s nu sufere vtmri. Ldiele cu fructe recoltate, pn la expedierea lor din livad, se
pstreaz n locuri bine aerisite, rcoroase, umbrite, ferite de soare i praf.
Fructele recoltate trebuie transportate urgent din livad i duse n depozite rcoroase,
pentru a li se reduce ct mai repede cldura de livad.
La unele specii, cum ar fi piersicul sau cpunul, fructele se recolteaz n mai multe
etape, n cadrul aceluiai soi, deoarece i coacerea lor are loc ealonat. Prunele pentru consum
imediat n stare proaspt se recolteaz cu 1 - 3 zile nainte de a se nmuia pulpa. Cireele i
viinele se recolteaz n momentul cnd ating culoarea specific soiului.
Conditionarea fructelor
Sortarea
Constituie unul din elementele eseniale ale condiionrii fructelor de calitate pentru
consumul proaspt i pstrate peste iarn. Pentru unele specii, (odat cu sortarea) se indic
operaii ca: - ceruirea merelor,
- curirea pufului de pe fructele de piersici,
-splarea merelor, lustruirea fructelor de piersic.
Pentru sortare se folosesc att calibratoarele de mn ct i mainile. Calibratorul de
mn se poate confeciona din carton gros, placaj, plastic sau tabl subire, cu dimensiuni
conform Sisteme horticole comparate standardului n vigoare, este foarte practic n fermele cu

suprafee mici de pomi. n unitile n care se recolteaz anual

cantiti mari de fructe, n special mere, se folosesc mainile
de sortat, care au o productivitate mai ridicat.
(
Linie de sortare a fructelor)
Ambalarea
Fructele precum merele si perele,
destinate consumului intern se ambaleaz
n lzi cu capacitatea de 30 40,
confecionate din lemn sau plastic.
Fructele se aeaz n rnduri, dup ce la
fundul lzilor s-a pus un strat de tala.
Fructele de cpun se ambaleaz n
coulee de 1 2 kg, ca i cele de zmeur,
afine.
Fructele de piersici i caise se
ambaleaz n forme din material plastic
cu alveole. Ambalarea se efectueaz
manual n ambalaje de diferite
dimensiuni i forme executate din lemn,
material plastic sau carton, n funcie de
specie i soi, de produsul comercializat.
Pentru fructele de piersic destinate
exportului se folosesc ldie cu capacitate
(Linie de ambalare a fructelor)
de 2 - 3 kg confecionate din lemn sau plastic.
n aceste ldie fructele extra i de calitatea I se aeaz pe un singur rnd, eventual n alveole
din material plastic. Fructele de calitatea a II-a se aeaz n dou rnduri.
Pstrarea fructelor
Metode de pstrare a fructelor
Pstrarea n beciuri, subsoluri si depozite simple fr rcire.
Aceasta metoda este folosita n special n gospodrii mici i de scar medie. Este
admisibil pentru pstrare de scurt durat, cu pierderi nalte i calitate medie a fructelor dup
pstrare.
Pstrarea n depozite frigorifice cu rcire artificial.
Este cea mai rspndit metod n Moldova. n functie de utilajul frigorific folosit se pot
atinge rezultate satisfctoare att n calitate ct i n termenul de pstrare.
Pstrarea n depozite frigorifice cu atmosfer controlat.

Aceasta este o metod de pstrare a fructelor n celule frigorifice ermetice, unde cu

ajutorul utilajului respectiv se coboar nivelul de oxigen O2 de la 21% la 1-3%, iar nivelul
celorlalte gaze se menine la nivelul de 1-5% pentru bioxid de carbon i 95-98% pentru
nitrogen.
Esena acestei metode const n scderea practic de 4 ori a ratei de respiraie, ceea ce
permite prelungirea termenului de pstrare i meninerea aspectelor comerciale nalte a
fructelor fermitatea, crocana, suculena, culoarea verde, etc. Este pe larg utilizat n toat
lumea n special pentru pstrarea merelor, perelor, kiwi i altele.
Pstrarea n depozite frigorifice cu atmosfer controlat dinamic.
Este o dezvoltare a metodei prcedente, deosebirea const n faptul, c procentul de

oxigen O2 nu este constant pe parcursul perioadei de pstrare, ci variabil. n dependen de
soi, periodic se scade nivelul de oxigen pentru o perioad scurt (7-14 zile) de timp.
Rezultatul obinut este meninerea a calitii excelente a fructelor i protejarea lor de
opreal (brunificarea) epidermei. ns utilizarea acestei tehnologii necesit n primul rnd o
calificare nalt i experien a personalului, nemaivorbind de utilaj performant.
10. Evaluarea productiei de fructe
Evaluarea recoltei de fructe la pomii i arbutii fructiferi este o lucrare mai complex
dect la alte culturi, datorit caracteristicilor de cretere i fructificare a acestora. Se
tie c producia de fructe difer de la specie la specie, de la un soi la altul, n funcie
de vrsta pomilor, sistemul de cultur i nivelul agrotenic aplicat, condiiile pedoclimatice, starea pomilor.
Dat fiind c recolta de fructe se formeaz sub influena unui numr mare de factori, ea
trebuie previzionat i analizat pentru o perioad mai scurt sau mai ndelungat de
timp. Aciunea de previziune a produciei de fructe se bazeaz pe procedeele de
prognoz, care se difereniaz n funcie de sfera de cuprindere, perioada de referire,
fenomenele analizate i metodele de calcul.

La pomii i arbutii fructiferi analiza previzional poate fi pe termen scurt (1-2 ani),
termen mediu (5 ani) i termen lung (15 25) n funcie de specie i sistemul de
cultur.
Previziunea potenial are drept scop informarea cultivatorilor pentru a organiza i

orienta mai bine plantaiile pomicole, n funcie de cerinele pieei interne i externe,
precum i de schimbrile care pot avea loc n tehnologie i cercetarea tiinific n
domeniul soiurilor.
Previziunea curent, folosind parametrii obiectivi ai procesului de fructificare pe

specii, soiuri, vrste de pomi, permite evaluarea produciei pe un an sau doi ani. Ea
poate fi exact numai n funcie de modul cum se face controlul biologic al pomilor n
livad n perioada de vegetaie.
Metoda eantionului simplu este recomandat n prezent pentru a fi folosit n

evaluarea anual a recoltei de fructe, ca fiind cea mai accesibil n acest scop este
necesar s se stabileasc, n prealabil, n fiecare livad i ferm numrul pomilor pe
rod, pe specii i soiuri, att n plantaiile n masiv, ct i cei rzlei, precum i nivelul
produciei medii de fructe pe pom.
Pentru ca producia medie de fructe pe pom s fie reprezentativ este necesar ca

plantaiile pomicole existente n fiecare unitate s fie delimitate dup potenialul de
rodire n: plantaii la nceputul perioadei de rodire; plantaii n plin producie i
plantaii n declin.
Numrul pomilor existeni n cadrul fiecrei categorii de plantaii se stabilete pe

soiuri, pentru fiecare parcel n parte, prin numrtoare sau prin calcul.
Stabilirea numrului mediu de fructe pe pom. Pentru fiecare soi n parte se stabilete n
funcie de ponderea sa numrul pomilor ce se analizeaz i care trebuie s reprezinte
cca. 3-5% din numrul pomilor existeni sau cte 15 pomi la hectar pentru livezile
pn la 20 ha, 10 pomi pentru cele de 20 50 ha i 5 pomi la ha pentru livezile mai
mari de 50 ha.
Pomii ce urmeaz a se analiza trebuie s fie repartizai ct mai uniform pe suprafaa

parcelei, de aceea se aleg n diagonal pe direcia rndurilor. Se evit pomii din
rndurile marginale, precum i cei cu recolte extreme fa de media parcelei.
Stabilirea produciei medii de fructe pe pom. Pentru a se determina producia medie de

fructe pe pom se nmulete numrul mediu de fructe, cu greutatea medie a acestora.
Numrul mediu de fructe se stabilete ca mai sus, iar greutatea medie a fructelor prin
utilizarea datelor orientative sau prin cntrire.

11.1 Visinul
Visinele sunt foarte apreciate pentru
consumul in stare proaspata sau pentru diversitatea
preparatelor unde sunt folosite ca materie prima:
compot, dulceata, gem, visinata, lichior, sirop etc.
Visinele au un efect benefic asupra organismului
uman, prin reglarea echilibrului acido-bazic,
imbunatatirea compozitiei sangelui, in bolile renale,
hepatice, cardiovasculare.
La visin se intalnesc soiuri care fructifica aproape exclusiv pe ramuri plete: Crisana,
Nana, Vrancean, Schattenmorelle etc., soiuri care fructifica preponderent pe buchete: Engleza
timpurie, Timpurii de Cluj, Mocanesti si soiuri care fructifica pe ambele tipuri de ramuri:
Oblacinska, Ilva, Mari timpurii, Meteor etc.
Cerintele visinului fata de factorii de mediu
Caldura. Visinul nu este pretentios fata de caldura, el reuseste in toate zonele
pomicole, din zona litoralului pana in zona premontana. Pragul biologic este de 8C, iar
pentru dezmugurit este necesara o suma de 110-215C temperatura activa. Visinul are o
perioada de vegetatie lunga, depaseste 210 zile, perioada in care suma gradelor de temperatura
trebuie sa depaseasca 3600C. Este o specie rezistenta la iernare, rezista in timpul repausului
fara probleme la geruri de -30C.
Solul. Avand sistem radicular superficial, visinul valorifica bine solurile subtiri, slab
erodate si usor alcaline. Pentru plantatii comerciale de mare productie, are nevoie de soluri
fertile si bine drenate. Nu suporta solurile grele, compacte sau saraturate. In conditii de irigare
poate valorifica si nisipurile stabilizate din nordul Olteniei sau din vest.
Lumina. Are cerinte mai reduse decat ciresul, putandu-se cultiva cu succes pe
expozitiile nord-estice si nord-vestice, in special in zonele mai secetoase. Lipsa luminii duce
la formarea unor ramuri anuale lungi si subtiri, cu o viata scurta si un potential productiv
redus. Dintre visini, sunt mai pretentiosi la lumina hibrizii naturali cires-visin si mai putin
pretentiosi visini arbustoizi.
Intretinerea solului se face diferit in functie de zona si varsta plantatiilor. In
plantatiile tinere intervalele se cultiva cu specii legumicole, cartofi, capsun etc., iar in cele pe
rod, intervalul se inierbeaza in zona dealurilor, daca apa nu este o problema si unde este
pericol de eroziune si se mentine lucrat in zona de stepa pentru a conserva mai bine apa.
Pentru visinul cultivat pe nisipuri, se practica cultivarea intervalului dintre randuri cu
ingrasaminte verzi, care se seamana toamna si se incorporeaza primavara, in luna mai, cand
pomii intra in faza de crestere intensa a lastarilor.
Fertilizarea livezilor tinere se face cu gunoi de grajd 20-30 t/ha la 2-3 ani si cu
ingrasaminte chimice: 40-50 kg azot aplicat anual si 60-80 kg fosfor si potasiu aplicate la 2-3
ani odata cu aratura de toamna. In livezile pe rod, cantitatea de ingrasaminte chimice
recomandata este de 100-120 kg azot aplicat anual si la 2-3 ani cate 50-70 kg fosfor si 50-70

kg potasiu. Pentru valorificarea mai buna a ingrasamintelor, in livezile tinere, pana la

formarea normala a coroanelor, acestea se aplica localizat sub coroana, iar in cele mature pe
toata suprafata.
Irigarea este necesara in zonele deficitare in apa, pentru a asigura productii mari de
fructe si o buna crestere a pomilor. In livezile tinere, apa este indispensabila pana la formarea
unui sistem radicular capabil sa aprovizioneze pomii din profunzime. In livezile pe rod
irigarea este dependenta de cantitatea de precipitatii din zona de cultura. Momentele critice
pentru apa sunt: la inflorire, in faza de crestere intensa a fructelor si la diferentierea mugurilor
de rod. Daca este cazul se face o udare de aprovizionare toamna dupa caderea frunzelor.
Combaterea bolilor si daunatorilor. Visinul are aceleasi boli si daunatori ca ciresul,
combaterea acestora se face la fel.
Maturarea si recoltarea fructelor
Visinele sunt fructe perisabile, care nu isi amelioreaza calitatea dupa cules. Se
matureaza relativ esalonat in cadrul pomului si necesita recoltarea in 2-3 treceri pentru
consumul in stare proaspata. Recoltarea fructelor de masa se realizeaza manual, impreuna cu
pedunculul, in ambalaje mici, de pana la 5 kg, iar fructele recoltate trebuie transportate cat
mai repede din livada, la valorificare sau la rece. Avand o buna prindere de ramura, pentru
industrializare, fructele se recolteaza la o trecere, mecanizat, prin scuturare pe prelate.
Fructele scuturate sunt foarte perisabile si trebuie transportate la fabrica in cateva ore. Pentru
favorizarea scuturarii se pot face stropiri cu substante stimulatoare in doza de 500 ppm (CEPA
- acid 2 - cloretilfosfonic) cu o saptamana inainte de recoltare.
11.2 Prunul
Cerinele fa de factorii de mediu
Prunul se numr printre speciile pomicole cu cele
mai mici cerine fa de sol, valorificnd bine sau
satisfctor aproape toate tipurile de sol din ara
noastr (datorit plasticitii celui mai folosit portaltoi - corcoduul - Prunus
cerasifera) . Totui, cnd volumul edafic util este mai mic de 75-51%,
favorabilitatea este slab. Cele mai favorabile terenuri sunt cele cu o reacie slab
acid spre neutr (pH de 5,8-7,4).
Sortimente de soiuri
Pe plan mondial se cunosc peste 2000 soiuri de prun, care s-au format n trei
mari centre genetice, prin participarea numeroaselor specii ale genului
Prunus.Pn n prezent, n ara noastr s-au nregistrat 40 de soiuri (dintre care

unele superioare vechiului sortiment autohton - Tuleu gras, Vinete romneti i

Grase romneti) care se afl introduse n sortiment i n faza de extindere n
producie, soiuri destinate att consumului n stare proaspt ct i
industrializrii, cu epoci diferite de maturare, realizndu-se un conveer varietal
care acoper o perioad destul de lung de timp (25 iunie 5 octombrie)..
Portaltoii prunului
Pentru soiurile de prun cultivate n Romnia au fost nregistrai ncepnd cu anul
1966 i introdui n Catalogul oficial n vederea nmulirii, 19 portaltoi, dintre
care 12 cu nmulire generativ i 7 cu nmulire vegetativ..ncercri pentru
intensivizarea culturii prunului s-au realizat cu diverse combinaii soi/ portaltoi,
pentru distane de plantare de 4 m ntre rnduri i respectiv 1,5; 2; 2,5; 3 m pe
rnd. Asemenea plantaii nu pot fi meninute mai mult de 15-18 ani.Portaltoii
strini testai n ara noastr de ctre unitile de cercetare, n zone de cultur a
prunului, s-au comportat mai slab dect portaltoii autohtoni mai bine adaptai
condiiilor de clim i sol de la noi.
Tehnologii de nfiinare i ntreinere pn la intrarea pe rod
Alegerea terenului pentru nfiinarea unei plantaii de prun se face innd cont de
cerinele speciei fa de factorii pedoclimatici, de cei socio-economici i mai
ales de certitudinea valorificrii fructelor obinute.n zonele deluroase, cu
umiditate suficienta (peste 600-650 mm) i cldur deficitar, se aleg pantele cu
expoziie sudic i sud-vestic o calitate mai bun a fructelor, respectiv un
coninut ridicat n zahr. Pe versani se prefer treimea mijlocie, evitndu-se
treimea superioar cu sol erodat i vnturi puternice, precum i treimea
inferioar cu cureni de aer i ap n exces. n zona dealurilor cu altitudine de
300350 m plantaiile se pot amplasa i pe pante cu expoziie vestic, estic sau
chiar nordic, de preferin pe treimea mijlocie i cea inferioar a pantei.
Fertilizarea plantaiilor
Prunul rspunde favorabil la fertilizarea periodic cu gunoi de grajd si la
fertilizarea cu ngrsminte minerale.
Tehnica irigrii plantaiilor
Prunul este o specie rustic, avnd o plasticitate ecologic mai larg ce-i confer
un areal de favorabilitate mai mare dect la alte specii pomicole. Cu toate
acestea i prunul necesit aplicarea irigrii, indiferent de portaltoi sau de zona

pedoclimatic n care se cultiv. Dei rezist mai bine

la secet dect multe alte specii pomicole, deficitul de
ap manifestat frecvent n timpul creterii intense a
fructelor n climatul din Romnia, face obligatorie irigarea pentru calitatea
fructelor i realizarea produciilor constante, cu deosebire n plantaiile de mare
densitate.Asigurarea unui regim de ap optim pe aceste nivele de adncime se
poate realiza att prin picurare ct i prin picurtoare cu debite de 4-8 l/h, sau
microaspersoare cu cu distane ntre ele corelate cu distanele ntre rnduri, ntre
pomi/rnd, cu raza de udare a emitoarelor de ap i cu textura solului.
Recoltarea fructelor
Sortimentul actual la prun face ca recoltarea s se desf oare pe o perioad
lung de timp i anume din iulie pn n octombrie. Momentul optim de
recoltare se stabilete dup mai multe criterii: suma gradelor de temperatur,
numrul de zile de la nflorit la recoltare, dimensiunile con inutul n substan
uscat solubil i destinaia recoltei. Ca indici tehnologici orientativi pentru
momentul optim de recoltare se menioneaz un coninut de 1214% substan
uscat solubil sau apariia culorii specifice fiecrui soi pe mai mult de jumtate
din suprafa a fructului, excepie fcnd soiul Stanley care se coloreaz cu
aproape o luna nainte de maturare.
11.3 Ciresul
Generaliti
Cireul provine din zona sudic a Caucazului de unde s-a rspndit n Europa i Asia.
Fructele conin vitaminele A, B1, C, substane minerale (Fe, Ca, P, Ca, Mg, K),
glucide i au rol depurativ, remineralizant, energizant fizic, rcoritor, reglementator
hepatic i gastric, laxativ.
Cultura acestor specii se practic n bazine cu tradiie, cum sunt: Caransebe,
Leordeni, Topoloveni, tefneti, Rmnicu Srat, Cotnari i Cisndie.
Manifest cerine moderate fa de temperatur i ap, i se poate cultiva pe cele mai
variate tipuri de soluri, cu excepia celor grele, slab drenate sau srturoase.
nfiinarea plantaiilor
Perioada cea mai bun de plantare a pomilor este toamna, folosind ca material sditor
pomi de un an.

Pentru asigurarea polenizrii se planteaz rnduri alternative din soiul de baz i soiul
polenizator, n proporie de 4/1; 5/2 i 5/5.
Cireul se numr, alturi de piersic i mr, printre speciile sensibile la oboseala
solului, fenomen ce se manifest pe terenurile unde au fost plantai succesiv aceleai
specii pomicole (piersic, mr, cire), iar pomii manifest semne evidente de slbire.
Cireul se cultiv n livezi clasice sau intensive la distane de 6 8 sau 4,5 3,5 m,
condus sub form de vas aplatizat, tuf-vas cordon vertical sau palmet.
Portaltoi
Cei mai utilizai pentru cire sunt cireul slbatic i franc
Soiurile de cire
Soiuri timpurii cu coacerea n mai i prima decad a lunii iunie: Bigarrau au Burlat,
Rivan, Scorospelka, Ponoare
Soiuri mijlocii cu coacerea n luna iunie: Boambe de Cotnari, Ctlina, Cerna, Stella,
Negre de Bistria, Roii de Bistria, Tentant
Soiuri trzii cu coacere la sfritul lunii iunie i n

prima jumtate a lui iulie: Armonia, Hedelfinger,
Pietroase, Dnissen, Rubin, Van
Cerine fa de sol
Cireul prefer soluri mijlocii sau uoare, nisipolutoase sau argilo-nisipoase, permeabile, profunde, cu
pnza freatic la 1,5-2 m adncime
Nu suport terenurile argiloase, grele, umede i reci, nici cele cu ap stttoare
Cerine fa de lumin
Cireul necesit versani nsorii cu expoziie sudic
Cerine fa de temperatur
n general, intervalul de temperatur pentru cire se situeaz ntre 99-129 C
Soiurile timpurii i semitimpurii sunt mai pretenioase la cldur, necesitnd n luna
mai ntre 149 i 169 C i zone colinare cu altitudini de 200-500 m
Cireul are o rezisten mijlocie fa de ger
ntreinerea plantaiilor
Solul se ntreine ca ogor negru lucrat sau erbicidat.
La ngrare se va ine seama c fructele acestor specii consum mari cantiti de azot
i potasiu.
Tierile de ntreinere i fructificare la cire se aplic moderat, deoarece coroana este
rar, iar scheletul se degenereaz ncet.
Recoltarea

Recoltarea manual deine 75 85% din cheltuielile de ntreinere pentru livezile pe

rod.
Pentru industrializare se face recoltarea prin scuturare i transportul n containere cu
ap la fabrica de prelucrare.
Producia
La cire variaz, n funcie de soi, de la 5-7 t/ha la 10-15 t/ha.
Bolile i duntorii
Se remarc prin atacul frecvent i pagubele care le provoac bolile urmtoare:
ciuruirea frunzelor provocat de o ciuperc ce atac de asemenea ramurile i fructele;
antracnoza cireului; monilioza; pduchele negru; musca cireelor.
Ca msuri de combatere se folosete igiena cultural, strngerea frunzelor bolnave i
uscate de pe pom i de pe sol, stropiri de iarn i n timpul vegetaiei cu zeam
bordelez, sulf muiabil i alte pesticide recomandate n acest scop.
Combaterea duntorilor se face prin tratamente chimice dup un anumit program n
timpul iernii cu ulei horticol sau zeam bordelez i n perioada de vegetaie cu
pesticide ca Decis, Sinoratox, Fastac etc.
1.Importanta Georgia Moraru

2.Metode de cultura Mihailescu
Andreea,Nicolae Magdalena,Mustata Bianca
3.Zonarea Mihai Nita

4.Alegerea si organizarea terenului Alina

Negrea
5.Pregatirea terenului Mitrea Irina,Nicolae
Alexandra,Nicolcea Alina
6.Plantare Nicolae Gabriel
7.Lucrari de intretinere a solului in timpul
perioadei de tinerete Mitran David
8.Lucrari de intretinere a solului in timpul
perioadei de rodire Negoita Erica,Morcov
Ana Maria
9.Recoltarea,conditionarea si pastrarea
Nicolae Oana
10.Productia Nedea Claudiu,Ohaci Ionut
11.Tehnologia culturii de:
Cires:Morosan Mihai
Visin:Nitulescu Alexandru,Minescu
Andrei
Prun:Murdeala Mihaela,Nistor Andrei

Sistemul Pomicol

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sistemul Pomicol

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

1. Importanta sistemului pomicol

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Pomicultura este tiina care se ocup cu studiul biologiei i tehnologiei

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

compotul,sucurile, siropurile, buturile fermentate (cidrul), alcoolizate (viinata,

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Plantaiile pomicole sunt culturi multianuale, intensive, care

1. Extensiv la toate speciile de pomi- Producia 10 t/ha;

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

pe rod la 4-6 ani; rodire economic pn la 15-2 ani; consum

30t/ha; fructe extra

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Bazinele pomicole cele mai importante sunt :

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

In functie de specia cultivata, zonarea culturii se prezinta astfel :

1. Marul in zona subcarpatica meridionala (Arges, Valcea, Dambovita, Prahova), in

4. Alegerea si organizarea terenului

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

terenurile mltinoase, cu pnza de ap freatic mai sus de 2 m adncime;

solurile compacte, grele;

solurile cu pH sub 5,5 sau peste 7,8.

Analiza factorilor socio economici presupune luarea in calcul a urmtoarelor condiii:

existena forei de munc pentru efectuarea lucrrilor manuale;

existena cilor de acces;

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

volumul cheltuielilor ocazionate de eventuale lucrri de irigaii, mbuntiri funciare

apropierea de pieele de desfacere i de prelucrare a fructelor;

deprtarea de zonele intens poluate industrial.

Principalele lucrari de amenajare sunt:

Indepartarea de pe teren a vegetatiei lemnoase (defrisarea), a pietrelor si a altor

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Reeaua de circulaie trebuie s contribuie la combaterea i prevenirea eroziunii

5. Pregatirea terenului pentru plantare

In mod normal, terenul ce urmeaz s fie plantat cu pomi se curata, se elibereaz de

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Lucrarea se va efectua cu 23 luni nainte de plantare, cu scopul ca pmntul s-si capete o

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Sunt mai multe sisteme

Primele doua forme de pichetaj sunt recomandate pentru usurinta.

Crearea gropilor Gropile pentru plantare se fac cu circa 34 sptmani inainte

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Pe teren desfundat normal la 60 cm adancime, gropile se fac mai mici cu

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

6. Plantarea pomilor fructiferi

Plantarea pomilor fara pamant pe radacini

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Mocirlirea pomilor contribuie la o mai usoara cicatrizare a ranilor,

Neprinderea pomilor se datoreste defeciunilor de plantare, dintre acestea

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

- pmmtul nu s-a clcat bine n jurul rdcinilor, creindu-se goluri de aer la

7. AGROTEHNICA N PERIOADA DE TINEREE

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Operaiile de dirijare a ramurilor i lstarilor constau n schimbarea direciei de

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

redus a coroanei i permit trecerea mai uoar printre rndurile de pomi a

Tipuri de coroane pentru livezi: a-clasice: 1) piramid neetajat; 2) vas

Tipuri de coroan pentru livezi superintensive:

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Mobilizarea solului const n artura de toamn pe intervale, la 18 cm