Sunteți pe pagina 1din 15

1

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ


VETERINARĂ
CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

PLAN MANAGERIAL PRIVIND ÎNFIINŢAREA ŞI


DEZVOLTAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE
ÎN ZONA ADIACENTĂ CURSULUI FLUVIULUI
DUNAREA

Stud.
Stud.
CEPA, ANUL IV
Indrumator Asist. Univ. Dr. Adrian VASILE
2

PENSIUNEA AGROTURISTICĂ
CORNELIUS
3

CUPRINS

1. Introducere............................................................pag 4
2. Descrierea serviciilor firmei....................................pag 6
2.1. Locatia ..............................................................pag 6
2.2. Concept..............................................................pag 7
2.3. Descrierea proiectului.........................................pag 7
2.4. Rezistenta pensiunii turistice..............................pag 9
2.5. Costurile proiectului. Datele
proiectului..........................................................pag 9
2.5.1. Costurile de exploatare...................................pag 10
2.5.2. Venituri operationale estimate....................... pag 10
2.5.3. Prognoza fluxului de numerar si al profitului si
pierderii.........................................................pag 11
2.5.4. Plata procentelor de imprumut.......................pag 11
3. Generalitati.............................................................pag 11
3.1. Piata...................................................................pag 11
3.2. Clienti.................................................................pag 12
3.3. Concurenta.........................................................pag 13
3.4. Promovarea.........................................................pag 13
3.5. Costurile de inceput............................................pag 14
3.6. Pregatiri si calificare............................................pag 14
3.7. Cadrul legal.........................................................pag 14
4. Bibliografie................................................................pag 15
4

CAPITOLUL 1
INTRODUCERE

Factorii economici exteriori au făcut ca in ultimii douăzeci de ani


piaţa românească a turismului să se caracterizeze printr-o mare
recesiune, fapt relevat şi de ultimele sondaje de opinie în rândul
populaţiei.
Începând cu anul 1989 turismul românesc a suferit multe
schimbări , astfel că începând cu acest an hotelurile si pensiunile au
început să fie din ce în ce mai puţin populate, iar lucrurile au început să
meargă din ce in ce mai prost. La aceasta a contribuit scaderea nivelului
de trai şi al puterii de cumpărare a celor mai mulţi români.
În următorii câţiva ani în care indicatorii economici au continuat
să scadă şi oamenii de rând să o ducă din ce în ce mai greu, a apărut
totuşi o clasă de mici intreprinzători care prin desfăşurarea unor
activităţi economice au început să înregistreze profit, deci să-şi permită
un concediu de odihnă într-o staţiune. Cum România ieşise de curând
de sub regim totalitar a existat dorinţa de a „ ieşi afară”, prin afară
înţelegîndu-se ţările din apropiere( Grecia, Turcia, Bulgaria, Ungaria), în
afară de acest aspect a mai existat şi o tendinţă de continuă scădere a
numărului de turişti autohtoni din staţiunile române.
În aceste condiţii, turismul nu a mai adus profit fiind la un pas de
a deveni o gaură neagră a bugetului. Statul, care incă deţinea
majoritatea în consiliile administrative a diverselor societăţi de turism nu
a avut bani să mai investească în modernizarea şi întreţinerea
hotelurilor, pensiunilor şi staţiunilor in general, astfel încât totul a intrat
în stare de conservare şi de cele mai multe ori conservarea a însemnat
distrugere.
Ca urmare, lucrurile au mers din ce în ce mai prost şi aproape nici
un străin nu mai era atras de staţiunile ţării, iar lucrul cel mai grav era
că turiştii romani care de la un an la altul erau tot mai puţini la număr,
nu puteau să-şi mai permită un concediu.
Odată cu privatizarea staţiunilor şi concesionarea hotelurilor,
lucrurile au inceput să se schimbe în mai bine, dar standardele
„ noastre” erau net inferioare în comparaţie cu cele internaţionale. Totuşi
5

lumea continuă să meargă vara la mare, hotelurile funcţionând la


capacitate de peste 40% ( vezi graficul 1).
Dupa 1992 pentru turismul internaţional în formulă clasică a
apărut un mare competitor, agroturismul. Familiile de ţărani care doreau
un venit suplimentar s-au organizat într-o asociaţie care să-i reprezinte
şi să le asigure un venit mai mare. Turiştii au fost deosebit de receptivi la
această nouă oportunitate pentru că le răspundea exact nevoilor; era o
formă orgazată de turism, cu o largă acoperire şi cel mai important, la
preţuri foarte mici.
Pe lângă deschiderea graniţelor, care i-a atras pe cei mai înstăriţi
dintre români, cei mai nevoiaşi aveau acum o alternativă. Fosta reţea
naţională de turism ce deţinea monopolul a intrat într-o mare criză,
pentru ca acum existau alternative. Cu excepţia hotelurilor de la mare,
nimeni nu mai era încântat de a petrece o vacanţă într-o staţiune la
hotel.
În aceste condiţii a fost necesară privatizarea sau concesionarea
spaţiilor de cazare sau a unor staţiuni intregi pentru a putea salva
situaţia, numai că în cele mai multe cazuri cei care au cumpărat aceste „
perle ale turismului” au aşteptat profitul fără a investi nimic în afară de
suma iniţială. Abia în ultimii doi ani hotelurile şi vilele au fost
recondiţionate sau îmbunătăţite, astfel încât să ajungă la standardele
României din 1989, care oricum erau inferioare celor vest europene sau
chiar central europene.
Apreciem că momentul scoaterii României de pe lista ţărilor ce au
nevoie de viză pentru spaţiul Shengen, marchează în două feluri
turismul internaţional. În primul rând pe termen scurt se constata o
creştere ( de până la 5%) în rândul turiştilor care preferă străinătatea, iar
în al doilea rând, pe termen lung, odată cu intrarea în U.E., creşte
numărul turiştilor străini.

Obtiunea turistilor romani exprimata in procente

80
70
60
50 Turism de stat
40 Turism particular
30 Turism strain
20
10
0
99

01

03

05

07

09
20

20
19

20

20

20
6

CAPITOLUL 2
DESCRIEREA SERVICIILOR FIRMEI

Principalul indicator pe care îl avem în vedere la stabilirea


serviciilor pe care le oferim este clientul. Studiile de piaţă pe care le-am
avut la dispoziţie au arătat că printre lucrurile pe care publicul le
aşteaptă de la o agenţie de turism sunt următoarele:
Preţuri cât mai mici. De aceea noi oferim clienţilor noştri
posibilitatea de a negocia preţurile pentru serviciile oferite. Fiecare client
este deosebit şi de aceea agenţia noastra a înţeles că la cerinţe diferite
trebuie oferite alternative diferite. Un client fericit aduce profit, pe când
unul nesatisfăcut nu face decât să aducă pierderi, de aceea specialiştii
nostri tratează fiecare client în mod diferit pentru că oamenii sunt
diferiţi.
Redescoperirea ţării. Românii au fost binecuvântaţi cu poate una
din cele mai frumoase ţări din lume şi nimic nu poate fi mai încântător
decât să redescoperim împreună locurile cele mai frumoase din ţară.
Acum este vremea pentru a vedea partea frumoasă a lucrurilor. Să ne
bucurăm şi să fim mândri că avem mănăstirile din nordul Moldovei,
staţiunile de pe valea Prahovei, Cheile Bicazului, lacurile vulcanice, Delta
Dunării, lunca Dunării, litoralul românesc etc. .
Condiţii deosebite. Sfârşitul deceniului ne face pe toţi să ne
dorim un viitor mai bun. Condiţiile pe care o pensiune sau un hotel
trebuie să le ofere sunt foarte ridicate, noi putem satisface cele mai
variate şi mai exigente aşteptări ale clientului.
Pensiunea „ CORNELIUS” se impune prin seriozitate,
profesionalism, orientare către client, cele mai bune servicii, personal la
dispozitia clientului 24 de ore din 24. Noi vrem să ne asigurăm că alături
de noi vă petreceti un concediu de neuitat. Este o pensiune de trei stele,
modernă , agreabilă, cu o capacitate de găzduire de 130 de persoane şi
un restaurant cu 150 de locuri.
2. 1. LOCAŢIA. Complezul turistic va fi situat în zona Orşova-
Lunca şi Clisura Dunării.
Locaţia este considerată avantajoasă datorită următorilor factori:
- este inconjurată de o natură sălbatică şi frumoasă;
- este singurul complex turistic modern din zonă.
7

Sunt necesare lucrări adiţionale pentru conectarea locaţiei la reţele


utilitare de apă, gaz, precum şi construirea unei fose septice pentru
adunarea deşeurilor menajere.

2. 2. CONCEPT. Pensiunea turistică este proiectată pentru a fi un


loc plăcut pentru petrecerea de momente agreabile „ la un pahar de
vorbă” ( şi nu numai). Asigură găzduirea şi pentru persoane cu venituri
medii.
Complexul turistic va beneficia de diferite posibilităţi de distracţie:
o şcoală de călărie, plimbări cu ATV- uri, teren de tenis de câmp, teren
de fotbal. Conceptul trebuie să asigure dezvoltarea proiectului la costuri
reduse. Proiectarea asigură o ulitizare eficientă a spaţiului disponibil, ca
şi costuri de exploatare reduse ce rezultă din structura flexibilă şi
eficientă a personalului.
2. 3. DESCRIEREA PROIECTULUI. Proiectul constă în construcţia
unei pensiuni pe malul fluviului Dunărea, a unei şcoli de călărie,
depozite pentru echipamentul necesar pentru diferitele modalităţi de
distracţie.
Destinaţia clădirii pensiunii va fi pentru:
• în subsol: anexe, camere tehnice, camere de depozitare;
• la parter: hol, birou de recepţie, restaurant, sala de conferinţe( cu
acces dublu, din interior şi din exterior), foaier, sală de biliard, alte
spaţii;
• la etajele 1 până la 2: spaţii de gazduire. Spaţiul de gazduire conţine
diferite categorii de spaţii: 30 de camere duble, 2 apartamente,
camere de servicii, hol;
• parcare: 1000 mp;
• camere tehnice: 200 mp.
8
9

2. 4. REZISTENŢA PENSIUNII TURISTICE.


Structura şi suprastructura de beton armat, ce conduc la o rezistenţă
seismică de 9 grade pe scara Richter.
Instalaţii:
 clădirile vor fi echipate cu instalaţii electrice la reţeau urbană;
 alimentarea cu apă va fi conectată la reţelele locale;
 încălzirea se va face printr-un sistem propriu de încălzire centrală;
 aer condiţionat integrat şi ventilaţie;
 generator electric de urgenţă propriu, care va funcţiona cu
combustibili lichizi;

2. 5. COSTURILE PROIECTULUI. DATELE PROIECTULUI


Costurile totale ale proiectului au fost evaluate la 545.000 EURO,
din care jumătate pentru pensiunea turistică şi cealaltă jumătate pentru
amenajarea terenului de tenis şi de fotbal.
Folosirea fondurilor. Costurile totale
- pensiune turistică( inclusiv parcare) 250.000 EURO;
- pământ 30.000 EURO;
- construcţii utilitare( gaz, apă, curent) 85.000 EURO;
- echipament pentru divertisment( echipament pentru tenis de inchiriat,
ATV- uri) 30.000 EURO;
- proiectare 25.000 EURO;
- publicitate 20.000 EURO;
- transport auto 75.000 EURO;
- capital de lucru 20.000 EURO;
- asigurări 10.000 EURO;
Preţul total al proiectului 545.000 EURO.
10

Notă:
Costul proiectului este apreciat ca orientativ în acest stadiu;
apariţia unor costuri mai mari sau mai mici pentru anumite capitole nu
va schimba preconizarea totală cu mai mult de 10% . Devierea va fi
stabilită doar după elaborarea detaliilor de construcţie şi obţinerea
tuturor aprobărilor de la autorităţi şi de la antreprenorul desemnat.
Propunem un timp de execuţie de maxim 12 luni, inclusiv faza
preparatoare.

2.5.1. COSTURI DE EXPLOATARE


Luăm in considerare o sumă de 5.000 EURO pe lună pentru
primele 6 luni ( din construcţia pensiunii) suficientă pentru acoperirea
tuturor costurilor de exploatare.
11

2.5.2. VENITURI OPERAŢIONALE ESTIMATE


Număr de unităţi.Preţ( EURO€/ unitate/ zi). Rata de
ocupare( % ).Valoare ( EURO€/ an).
Camere de pensiune: 30, 20, 30%, 73.600.
Restaurant: 70, -, 30%, 50.000.
Închiriere de echipament pentru tenis, ATV- uri: - , - , - , 20.000.
Total: - , - , - , 143.600.

Cifrele prezente depind de următoarele:


- abilităţile profesionale ale echipei de dezvoltare de proiect;
- evoluţia pieţei;
Trebuie totuşi să menţionăm ca acesta este cel mai pesimist nivel al
veniturilor ce s-ar putea obţine.
2. 5. 3. PLATA PROCENTELOR LA ÎMPRUMUTUL CONTRACTAT
Costurile totale ale proiectului: 545.000.
Se urmăreşte obţinerea unui împrumut pe un minim de 7 ani.
2. 2. 4. PROGNOZA FLUXULUI DE NUMERAR ŞI AL PROFITULUI
ŞI PIERDERII- pentru primii 4 ani operaţionali.
Din fluxul de numerar şi prognoza profitului şi pierderii pentru
primii 5 ani de activitate rezultă rentabilitatea proiectului şi capacitatea
de rambursare a creditului.

CAPITOLUL 3
GENERALITĂŢI

3. 1. PIAŢA
Cu toate că turismul intern şi internaţional al României
înregistreză o accentuată tendinţă descendentă( în special datorită
scăderii puterii de cumpărare a populaţiei, pe de o parte, şi a diminuării
interesului vizitatorilor străini, pe de altă parte), turismul rural a luat o
aploare deosebită în România după 1990 şi în special în ultimii ani.
Această situaţie se datorează în mare măsură involiţiei sistemului
hotelier clasic, uzurii morale a dotărilor şi echipamentelor, preţurilor
mari practicate şi serviciilor necorespunzătoare. Prin urmare,
agroturismul a apărut ca o alternativă viabilă, către care s-au îndreptat
tot mai mulţi turişti.
12

Pe teritoriul ţării există o mare varietate de spaţii de cazare,


începând cu cele de dimensiuni reduse( pentru 2- 3 persoane) până la
cele care pot găzdui peste 100 de persoane.
Majoritatea unităţilor de turism rural oferă un pachet de servicii:
cazare şi masă, aceasta din urmă sub formă de demipensiune sau
pensiune completă. În unele pensiuni există şi posibilitatea că turismul
să asiste la prepararea mesei sau chiar să participe activ la această
activitate.
În proporţii mai mari sau mai mici, pensiunile oferă o serie de
servicii suplimentare: telefon, televizor, băi sau duşuri, maşină de spălat,
terenuri de sport, închirierea de materiale recreativ- sportive, etc.. În
contextul actual, când turiştii solicită servicii de agrement tot mai
diversificate, pensiunile turistice fac eforturi să răspundă sau să
anticipeze aceste dorinţe.
Astfel ele propun diverse modalităţi de petrecere a timpului liber:
plimbări cu căruţa sau sania trasă de câini, construirea unor pensiuni
agroturistice izolate în care vizitatorii să se desprindă complet de
realitatea de zi cu zi( foarte solicitate în ultimul timp), organizarea unor
partide de vânătoare, organizarea de călătorii în zonele învecinate etc..
Aceste pensiuni se întind, cu mci excepţii, pe tot teritoriul ţării,
având o densitate mai mare sau mai mică în funcţie de frumuseţea zonei,
de condiţiile existente, de posibilităţile financiare şi de implicarea
autorităţilor centrale şi locale în dezvoltarea zonală.
Conform Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural
din România( ANTREC). În ţara noastră există în prezent aproape 3.000
de pensiuni omologate, însumând peste 7.500 de camere, dar numărul
total al spaţiilor de cazare rurale este mult mai mare, având în vedere că
numai o parte dintre unităţile existente sunt membre ale acestei
asociaţii.

3. 2. CLIENŢII
Turismul rural se adresează deopotrivă clienţilor români şi străini.
Segmentul care apelează cel mai des la acest gen de servicii este cel al
persoanelor de vârstă a doua şi, într- o mică măsură, de vârsta a treia.
Aceştia preferă liniştea unei astfel de pensiuni, decât zgomotul şi agitaţia
staţiunilor aglomerate de pe litoral sau de pe Valea Prahovei, de exemplu.
Nu trebuie neglijaţi nici tinerii, dar ponderea acestora este mai redusă
tocmai datorită preferinţei acestora pentru mare sau munte, pentru
locurile pline de agitaţie.
Turiştii străini care apelează cel mai des la agroturism sunt cei
interesaţi în a cunoaşte istoria şi tradiţiile României, prin vizitarea unor
zone pitoreşti, de o frumuseţe aparte, care păstrează obiceiuri străvechi
legate de: arhitectura caselor, port, meşteşuguri tradiţionale,
specialităţile gastronomice.
13

Din punct de vedere financiar, cei care apelează la aceste servicii


se încadrează în categoria celor cu posibilităţi materiale medii şi mici,
ţinând cont de faptul că turismul rural solicită mai puţini bani faţă de
cazarea ăn sistemul hotelier.
Nu trebuie exclusă în totalitate nici categoria turiştilor cu venituri
superioare, care preferă agroturismul din curiozitate sau pentru odihnă.

3. 3. CONCURENŢA
Serviciile de agroturism au luat o amploare deosebită, fiind
prezente azi pe aproape tot cuprinsul ţării. Zonele în care există cea mai
mare densitate a acestor unităţi sunt: Alba, Argeş, Bistriţa, Braşov, Cluj,
Harghita, Constanţa, Hunedoara, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ,
Prahova, Satu- Mare, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vâlcea, Vrancea.
După cum se poate observa majoritatea judeţelor cu potenţial
turistic sunt bine reprezentate la acest capitol.
Există însă suficiente resurse neexploatate, având în vedre
posibilităţile uriaşe pe care le oferă teritoriul României prin varietatea
reliefului şi prin pitorescul naturii.
Acest lucru nu înseamnă că zonele listate mai sus sunt „ închise”,
numai că deschiderea unei noi unităţi de turism rural în regiunile
respective este mai dificilă, necesitând servicii de o calitate imposibilă,
cât şi preţuri care să poată învinge concurenţa deosebit de puternică.
Faţă de competiţia directă cu unităţile de acest profil, mai trebuie
avută în vedere şi concurenţa indirectă cu alte forme organizate de
turism din zona geografică respectivă, care poate duce la marirea sau
diminuarea cotei de piaţă a turismului rural.
În ultimul an, a avut loc un amplu proces de privatizare a
unităţilor turistice, dintre care se remarcă trecerea în proprietate privată
a multor hoteluri de pe litoral.
Acestea au fost achiziţionate de firme private sau de oameni de
afaceri, care vor începe cât de curând ample programe de investiţii. În
funcţie de efectele tuturor acestor evenimente recente, raporturile de
forţe în turism se pot modifica într-un sens sau altul.

3. 4. PROMOVAREA
O importantă metodă de promovare a turismului rural este însăşi
calitatea serviciilor oferite, care determină satisfacţia turiştilor, ceea ce-i
poate transfoma în clienţi fideli.
Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simţit bine şi
altor persoane, prin această reclamă verbală, gradul de ocupare poate
creşte considerabil.
Desigur, existenţa unui site pe internet care să atragă atenţia
asupra existenţei pensiunii şi să popularizeze oferta acesteia este
întotdeauna binevenită.
14

Mai puţin eficientă se dovedeţte o promovare costisitoare( presa


scrisă, radio, tv), care de cele mai multe ori nu justifică prin sporul de
eficienţă, costurile foarte ridicate.
Excepţie fac revistele sau emisiunile care au ca subiect călătoriile,
turismul.

3. 5. COSTURILE DE ÎNCEPUT
Majoritatea celor care pornesc o afacere în domeniul
agroturismului sunt cei care îşi transformă propria locuinţă în pensiune.
Deci costurile fazei de debut ar include acele cheltuieli
determinate de mărirea suprafeţei casei, crearea unor condiţii civilizate
de cazare sau extinderea facilităţilor existente, amenajarea camerelor şi
anexelor, alte îmbunătăţiri( dotări grupuri sanitare, sistem de încălzire
etc.).
Faţă de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile
demarării unei afaceri în turismul rural ca fiind reduse, mai cu seamă
având în vedere posibilitatea realizării unora sau tuturor acestor lucrări
cu forţe proprii sau cu mâna de lucru locală, foarte ieftină.

3. 6. PREGĂTIRE ŞI CALIFICARE
În cadrul serviciilor turistice în general şi în situaţia turismului
rural în particular, există două mari categorii de elemente care
influenţează decisiv succesul sau eşecul afacerii pe de o parte
dotările( construcţia, finisările, echipamentele, mobilierul etc.), iar pe de
altă parte calităţile personalului( amabilitatea, politeţea, discreţia,
disponibilitatea).
Acestea din urmă sunt elementele pe care trebuie insistat,
deoacere nu constă( sau constă infinit mai puţin decât dotările
ultrasofisticate) şi de multe ori au rol decisiv în mulţumirea sau
insatisfacţia turistului.

3. 7. CADRUL LEGAL
Dintre reglementările legale care fac referire la activitatea de
agroturism pot fi menţionate:
- Norma metodologică din 28 iunie 2002, privind clasificarea
structurilor de primire turistice, publicată în Monitorul Oficial,
Partea I nr.: 582 bis din 6 august 2002;
- Ordonanţa nr. 58 din 21 august 1998, privind organizarea şi
desfăşurarea activităţii de turism în România, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 309 din 26 august 1998;
- Norma din 8 februarie 2001, cu privire la accesul, evidenţa şi
protecţia turiştilor în structuri de primire turistice, publicate in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 92 din 22 februarie 2001;
15

- Legea nr 31 din 16 noiembrie 1990, privind societăţile comerciale,


republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 33 din 29 ianuarie
1998;
- Hotărârea nr. 574 din 13 iunie 2002, pentru aprobarea
cuantumurilor taxelor şi tarifelor percepute de camerele de comerţ şi
industrie teritoriale pentru activităţile de registru şi pentru
operaţiunile efectuate de Biroul unic, publicată în Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 413 din 14 iunie 2002;
- Ordonanţa de Urgenţă nr. 76 din 24 mai 2001.

BIBLIOGRAFIE:

- http://www.preferatele.com/docs/marketing/2
/agroturism--plan-de-2.php
- http://www.pensiuni-
vile.ro/Cazare_in_pensiuni_Lunca%20si
%20clisura%20Dunarii.html
- http://www.pensiuni-
vile.ro/Cazare_in_pensiuni_Lunca%20si%20clisura
%20Dunarii.html