ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

Cooperația în economia rurală

Nicolae Magdalena

Mihailescu Andreea

Martin Cristina

GRUPA 1327 B

1
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

Cuprins:

I. Capitolul 1 Prezentare generală a cooperativelor europene

II. Capitolul 2 Cadru legislativ al cooperativelor europene

III. Capitolul 3 Studiu comparativ între două țări din UE

privind cooperarea în agricultură

IV. Capitolul 4 Bune practici privind cooperarea în agricultură

V. Bibliografie

2
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

Capitolul 1 Prezentare generală a cooperativelor europene

 Main agricultural statistics in the EU

Tari Total Populatio UAA UAA per Employment GVA/GDP(%) Output of the
area n (ha) holding(ha in agricultural
(km2) ) agriculture(% industry(euro)
)
Bulgaria 111001 7327 2276 1,6 18,9 4,2 4424
Romania 23839 20096 1330 1,5 30,6 4,7 12410
1 6

 Main agri-cooperative data in the EU

Member state Total number of cooperatives Total number of members Turnover(euro)

Bulgaria 900 - -
Romania 68 - 204

 Evolution of top 100 EU agri-cooperatives 2011-2013

Capitolul 2 Cadru legislativ al cooperativelor europene

1. SPECIFICITĂȚILE NAȚIONALE ALE CADRULUI LEGISLAȚIEI

COOPERATIVE
Majoritatea cadrelor legislative naționale privind cooperativele din statele membre ale UE
se referă la o ramură specială de drept civil (și anume dreptul comercial respectiv), iar în
majoritatea cazurilor există o "legislație de cooperare specifică". Numai în puține cazuri,
se adresează cooperativele agricole anumite acte legislative.

În multe state membre, formele juridice ale cooperativelor sunt: Societatea cooperativă cu
răspundere limitată sau Societatea cooperatistă cu răspundere nelimitată sau Grupul de
interese / Societatea pe acțiuni.

În ceea ce privește cerințele minime privind calitatea de membru, trebuie remarcat faptul
că un anumit număr minim de membri nu este întotdeauna solicitat prin lege. Cu toate
acestea, ori de câte ori acest lucru este într-adevăr prevăzut în legislația respectivă, acesta
ar putea varia între 1 și 3 membri. În general, (în puține cazuri este indicat un minim de 5,
cum ar fi în Portugalia sau poate fi de până la 10 în Grecia, 8 în Estonia sau 9 în Italia).

cu privire la cerința unui nivel minim de capital, putem concluziona că nu este prevăzută
adesea (capital minim inițial sau o cotă minimă) (cu excepția cazului în care se prevede în
statut). Cu toate acestea, în anumite state membre, capitalul minim mediu este mai mic de
1.000 de euro (cu excepția Belgiei, Lituaniei, Portugaliei).

3
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

În unele state membre, legile cooperative oferă flexibilitate structurii interne de

guvernanță, structurii financiare, precum și tipului de activități pe care cooperativele le
pot prelua (de exemplu, Olanda).

În foarte puține cazuri, legislația include prevederi pentru constituirea / funcționarea

grupurilor (asociațiilor sau uniunilor) cooperativelor.

2. GUVERNAREA
În majoritatea statelor membre, legislația nu prevede un principiu standard pentru
guvernarea cooperativelor, deși în majoritatea cazurilor majoritatea acestora aplică
principiul "un singur vot".

Sistemul de două niveluri este cel mai răspândit, precum și prin utilizarea unui consiliu de
conducere ales cu un președinte și un director (în aproximativ 80% din statele membre).

Două organisme decizionale sunt prevăzute în general (prin lege și, mai des, prin statut)
pentru a gestiona problemele de guvernare: Consiliul de Administrație și Adunarea
Generală.

Uneori este prevăzută o consiliu suplimentar de supraveghetori (pentru finanțe). În multe

cazuri există și comitete de execuție sau de audit.

În alte cazuri în care cooperativul nu are un auditor independent, trebuie să existe un

inspector de afaceri (de exemplu, Finlanda). În câteva cazuri, atunci când o cooperativă
nu are mai mult de 20 de membri, nu este necesară o consiliu consultativ (de exemplu,
Germania).

3. IMPACTUL ASUPRA STRUCTURILOR DE GUVERNANȚĂ ÎNTR-O

PARTICIPARE LA FINANȚE EXTERNE (FĂRĂ CELE ALE MEMBRILOR)
În unele state membre, legislația de cooperare poate permite asociaților necooperanți să
contribuie la capitalul propriu.

În general, acești asociați nu au drepturi de vot (de exemplu, în Finlanda), dar în unele
cazuri pot vota în adunarea generală și pot participa, de asemenea, la consiliul de
administrație (de exemplu, în Franța).

În majoritatea statelor membre, reprezentanții investitorilor externi au doar drepturi de

observator, cum ar fi dreptul de a-și exprima părerea în cadrul adunării, dar nu și de a vota
(de exemplu, Croația).

În alte cazuri (de exemplu în Germania), este posibil să fii un membru al investitorului,
furnizând capital doar fără tranzacții și fără implicare în comitetul executiv sau în
consiliul de supraveghere și cu drepturi de vot limitate.

Există, de asemenea, cazul (de exemplu, Republica Cehă) în care nu există participarea
financiară externă (fără control / drepturi de vot, fără reprezentare în consiliu).

4
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

4.ADAPTAREA SISTEMULUI NAȚIONAL DE IMPOZITARE LA SPECIFICITĂȚILE

COOPERATIVELOR AGRICOLE

În majoritatea cazurilor, cooperativele UE sunt supuse sistemului fiscal general, fără

excepții sau reguli speciale, în conformitate cu sistemul fiscal general (adică în Austria,
Belgia, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Letonia și
România).

Sunt prevazute cateva exceptii (Belgia pentru cooperativele acreditate, in Franta se aplica
in principal trei impozite: impozitul pe profit, cotizațiile regionale si impozitul pe
proprietate, cooperativele grecești sunt excluse din mai multe articole din legea
impozitului pe profit, în Italia sistemul de impozitare este adaptat cooperativelor - și în
special agro-cooperativelor - deoarece, în primul rând, acestea fac obiectul normelor
generale și al impozitării obișnuite pe care orice altă afacere este supusă, în Țările de Jos
legea facilitează o reducere a profiturilor impozabile, obținută ca urmare a tranzacțiilor
economice între persoane fizice / membri și cooperativă; în Portugalia există un articol
din regulamentul privind avantajele fiscale specifice cooperativelor; în Spania,
cooperativele au o distincție regimul fiscal, în special în ceea ce privește impozitul pe
profit (acesta este complementar legislației corporative).

Există puține cazuri de scutiri specifice pentru cooperativele agricole. De exemplu, în

Germania, pentru cooperativele a căror activitate comercială este limitată la cazuri
speciale enumerate; în Portugalia sunt prevãzute de lege ex- empatiile specifice pentru
cooperativele agricole.

5. IMPACTUL IFRS 1 LA COOPERATIVE

IFRS-urile sunt aplicate de cooperative în câteva state membre.

În Finlanda, IFRS se aplică numai în cazul cooperativelor hibride (Atria, HKScan), în

Franța, numai în cooperativele cu filiale listate, în Italia, Portugalia, Suedia, se aplică în
totalitate.

În Spania, există o implementare relevantă a dispozițiilor Consiliului de standarde

internaționale de contabilitate.

Bulgaria

Cooperativele din sectorul vitivinicol, care se angajează foarte mult în producerea

propriului vin, constituie o excepție de la această regulă.

Cooperativele din agricultură sunt predominant în sectorul producției agricole. Numai

grupurile / organizațiile producătoare se află în sectoarele logistică și marketing.
Asociațiile de irigare și cooperativele de credit agricole (cooperativele de credit)

5
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

promovează în principal agricultorii de mici dimensiuni și membrii cooperativelor de

producție agricolă, care sunt bine adaptate la nevoia micilor agricultori privați. Acestea
realizează o creștere a veniturilor în regiunile rurale îndepărtate sau în rândul clienților
care altfel ar fi excluși de la serviciile financiare și accesul la cunoștințe despre
agricultură, programe de sprijin de stat și alte probleme specifice.

Principala funcție a cooperativelor de producție este organizarea producției agricole.

Această producție se axează pe sectoare care nu sunt în mare parte forțate de forța de
muncă, deoarece funcționează cu un număr redus de angajați cu normă întreagă și care
angajează cu fracțiune de normă și lucrători sezonieri. Funcțiile suplimentare de pe tabel
arată o tendință clară în direcția multifuncționalității de către majoritatea cooperativelor
de producție și respectă tradiția precomunistă de multi- și funcționalitate a cooperativelor
agricole.

Romania

Federația Națională PRO AGRO este o organizație profesională creată de și pentru

producătorii agroalimentari români și furnizorii de servicii conexe pentru promovarea,
reprezentarea, susținerea și apărarea intereselor celor 16 organizații profesionale membre
care reprezintă sectorul lor la nivel național în relația lor cu organisme și instituții publice
și / sau private europene și naționale.

În timp ce mai multe cooperative din diferite sectoare sunt membre ale PRO AGRO, nu
există nici o organizație națională pentru agro-cooperative.

Deși cooperarea a fost istoric semnificativă pentru România din 1889 (ca membru
fondator al Alianței Internaționale a Cooperativelor), cooperativele au ajuns la vârf de
dezvoltare înainte de revoluția din 1989, fără a împărtăși multe elemente cu principiile
cooperative occidentale.

După 1989, auto-dizolvarea agro-cooperativelor de producție a afectat investițiile locale

sau regionale, inclusiv agro-infrastructura. Lipsa unei noi viziuni, a unui program
strategic pentru gestionarea și dezvoltarea economică, în special a agriculturii, a fost unul
dintre principalele deficiențe ale evenimentelor din 1989.

Nu a existat niciun progres înainte de Legea nr. 566/2004 a intrat în vigoare. În

comparație cu cooperativele europene, care funcționau pe aceleași principii de zeci de ani,
cooperativele românești abia încep. În ultimii 10 ani am început de la zero și am făcut
pași mici. Trebuie să reconstruim cooperativele bazate pe principii solide, cu răbdare și
oameni capabili și angajați.

6
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

Capitolul 3 Studiu comparativ între două țări din UE privind cooperarea în agricultură

 Număr exploatații agricole (numbers of holdings)

Romania Bulgaria
3573390 253670

 Total suprafață agricolă utilizată SAU (total UAA)

Romania Bulgaria
13055850 4650940

 Efective de animale (Livestock LSU)

Romania Bulgaria
3573390 1024910

 Nr persoane ocupate în agricultură (Number of persons working on farms)

Romania Bulgaria
6577930 557670

 Suprafața medie pe exploatație ha (Average area per holding)

Romania Bulgaria
3,65 ha 18.3 ha

 Producția agricolă (Agricultural goods output (million EUR)), din care:

1. Vegetală (Crop output), din care:
- Cereale

7
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

- Culturi industruale

- Plante furajere

8
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

- Legume si produse horticole

- Cartofi

9
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

- Fructe

- Vin
10
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

- Ulei de masline

2. Animală (Animal output), din care:

- Bovine (Cattle)

11
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

- Porci (Pigs)

- Oi și capre(Sheep and goats)

- Păsări (Poultry)

12
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

- Lapte (Milk)

- Ouă (Eggs)

13
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

Capitolul 4 Bune practici privind cooperarea în agricultură

Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic

Pentru a face față pieței agricole autohtone tot mai dinamice, 16 legumicultori din comunele
Apahida și Jucu, din județul Cluj, s-au unit, în anul 2013, cu sprijinul Fundației Civitas pentru
Societatea Civilă și al Fundației Româno-Americane, constituind Cooperativa Agricolă Lunca
Someșului Mic.

Viziunea acesteia presupune dezvoltarea durabilă a agriculturii locale prin promovarea

spiritului antreprenorial în rândul producătorilor locali și adaptarea producției din punct de
vedere calitativ și cantitativ la cerințele consumatorilor.

Misiunea asumată este de a valorifica potențialul agricol al spațiului românesc, în special al

celui transilvănean, prin asocierea micilor producători și colaborarea cu „actorii” relevanți ai
pieței financiare, și de a promova produsele locale.

Ca urmare a forței câștigate prin asociere, fermierii din Cooperativa Agricolă Lunca
Someșului Mic au crescut suprafața cultivată, de la circa 30 de hectare în 2013 la aproximativ
70 de hectare în 2014, ceea ce le permite să livreze săptămânal 30 de tone de legume.

Totodată, ca asociați, ardelenii au pus mână de la mână și au construit un centru de preluare și

depozitare a mărfii, cu o capacitate de 80 de tone, unde legumele sunt ținute la rece înainte de
ambalare și vânzare. Chiar președintele cooperativei explică rețeta succesului: „Toată lumea
vrea ca dintr-o mână de varză să își ia Mercedes, dar nu se poate. Trebuie să faci producție pe
suprafețe mari, mecanizat. Dacă ai clienți, crești automat suprafața cultivată, dar ca să ai

14
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

clienți, toate produsele trebuie să fie calitatea întâi, să arate bine, să nu fie lovite și să fie
curate, ambalate frumos și, mai ales, proaspete”. La nici un an de la înființarea cooperativei,
membrii acesteia au livrat peste 350 de tone de legume (varză, țelină, ardei, morcovi, roșii și
castraveți) către un lanț de supermarketuri. Pentru a-și completa portofoliul, au încheiat un
parteneriat cu o altă cooperativă din zonă, astfel încât vor începe să furnizeze și cartofi.
Totodată, faptul că acționează concertat le permite legumicultorilor ardeleni să aibă o relație
bună și cu furnizorii de inputuri.

Piața vizată de produsele Cooperativei este, în primii 3 ani, cea a municipiului Cluj-
Napoca, canalele principale fiind:

• hotelurile

• restaurantele și firmele de cattering

• piețele agroalimentare

• magazine de talie mare

• magazine de cartier

• punctul de desfacere de la sediul Cooperativei

• Horeca

• Retailer

De asemenea, Cooperativa Lunca Someșului Mic și-a creat un brand, denumit „Lunca”, sub
care sunt realizate produse naturale, care combină dulceața morcovului din Grădina Clujului
cu gustul acrișor al merelor devenite parte a sucului natural marca „Lunca”. Fiecare sticlă,
atent aleasă, trece prin mâinile a cel puțin patru membri ai cooperativei, de la spălare,
sterilizare, umplere cu licoarea magică, până la etichetare și capișonare, fiind pregătită pentru
iarnă și pentru intrarea în „lumea bună” a consumatorului exigent. Cu toate acestea, fermierii
încă se plâng de lipsa forței de muncă și a tehnologiilor moderne. Toți participanții au
observat că această cooperativă este o oportunitate care trebuie fructificată și au început să
cultive mai mult, iar acest fapt dovedește că se simt confortabil în asociație.

Organizare:

– Repede Ioan (Apahida) – Președinte

– Ioan Oltean (Apahida) Vicepreședinte

– Ciplea Sorin (Apahida) Vicepreședinte

– Telecan Radu (Apahida) Vicepreședinte

Membrii Cooperativei Agricole Lunca Someșului Mic :

15
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

• Baciu Vlad Emil – Apahida

• Beldean Iulia – Apahida

• Bob Simion Sorin – Jucu

• Ciplea Victor – Apahida

• Colceriu Eugen – Sânnicoara, Apahida

• Lazar Ioan – Jucu

• Măcicășan Vlad – Sânnicoara, Apahida

• Moldovan Vasile – Apahida

• Morar Ioan – Apahida

• Naș Sorin – Sânnicoara, Apahida

• Oltean Ioan – Apahida,

• Repede Ioan – Apahida

• Săcară Lucian – Apahida

• Sucală Delia – Apahida

• Telecan Radu – Apahida

Biocoop

În urmă cu 10 ani a fost înființată prima cooperativă țărănească ecologică din România:
Biocoop (Sibiu). Unul dintre parteneri, Willy Schuster, povestește: „Treaba asta cu Biocoop a
crescut organic, însă ideea de ne uni a fost a lui Wolfgang Radatz, care a venit cu un proiect
de dezvoltare din Germania, s-a stabilit aici, în Sibiu, și prin intermediul său am început să ne
cunoaștem între noi”. La acel moment, cei șase gospodari bio din județele Sibiu și Mureș s-au
organizat pentru a le oferi localnicilor și vizitatorilor de pretutindeni produse sănătoase,
locale și certificate ecologic.

Astăzi, din acest „exemplu de antreprenoriat” denumit Biocoop fac parte 10 familii, toate
biocertificate, care produc legume, fructe, miere, brânză, lapte, unt, smântână, ouă, cârnați și
alte produse tradiționale din porc, pâine, plăcinte și prăjituri, ulei, dulcețuri, siropuri, ceaiuri,
zacuscă sau paste făinoase artizanale, la cerere, fiecare membru fiind responsabil pentru
produsele lui.

16
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

Pentru membrii ei, cooperativa a reprezentat oportunitatea de a-și promova și valorifica

produsele proprii ecologice, atât prin magazinul Biocoop deschis în Sibiu, cât și la diverse
târguri din țară, prin internet sau chiar prin intermediul ghidurilor turistice. Asemenea
fermierilor, care au nevoie de acces pe piață, și consumatorii din România au nevoie să
ajungă ușor la produsele bio. Astfel, prin intermediul clienților formați, membrii Biocoop au
acces la piață, oferind, în schimb, o hrană aleasă, selectă și direct de la producători.

Exemplele de bune practici evidențiate la nivelul celor patru asociații agricole cu scop
economic prezentate anterior constau în identificarea oportunităților de dezvoltare agricolă
ale regiunii, determinarea potențialului agricol, acțiuni de facilitare comunitară, susținerea
unui grup de inițiativă puternic, colaborarea cu autoritățile locale, consultanță tehnică și de
afaceri, organizarea de târguri și vizite de studiu și facilitarea accesului la capital.

Motivațională pentru perioada imediat următoare este declarația domnului Mihail Dumitru,
director general adjunct în cadrul DG-AGRI al Comisiei Europene: „Producătorii care se
asociază în grupuri vor avea avantaje net superioare celor care nu se asociază și vor avea
semnificativ mai multe șanse să acceseze fondurile structurale alocate prin Politica Agricolă
Comună în perioada 2014- 2020” .

Avem două legi care reglementează cooperativele

În România, cooperativele sunt reglementate de două legi, și anume:

• Legea 566/2004 – Legea cooperației agricole, care reglementează doar sectorul cooperației
agricole

• Legea 1/2005 – Legea Cooperației, care prevede la rândul ei posibilitatea constituirii de

societăți cooperative de valorificare (asociații de persoane fizice care se constituie în scopul
de a valorifica produsele proprii sau achiziționate prin distribuție directă sau prin prelucrare și
distribuție directă) și de societăți cooperative agricole – asociații de persoane fizice care se
constituie cu scopul de a exploata în comun suprafețele agricole deținute de membrii
cooperatori, de a efectua în comun lucrări de îmbunătățiri funciare, de a utiliza în comun
mașini și instalații și de a valorifica produsele agricole.

Cooperativa agricolă se constituie și funcționează cu minimum cinci persoane și exercită o

activitate economică, tehnică și socială destinată furnizării de bunuri, servicii și locuri de
muncă, exclusiv sau preponderent pentru membrii ei.

Cooperativa agricolă se înfiinţează, se organizează şi funcţionează pe baza actului constitutiv

încheiat sub forma unui înscris autentic, care cuprinde decizia de asociere, lista membrilor
fondatori, cu valoarea părţilor sociale subscrise de fiecare, însoţit de statut.

Actul constitutiv al cooperativei agricole cuprinde în mod obligatoriu:

a) denumirea şi sediul;

b) tipul şi gradul cooperativei agricole;

17
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

c) lista cu numele şi prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul, codul numeric personal,
cetăţenia persoanelor fizice membri fondatori, denumirea, numărul din registrul comerţului şi
sediul persoanelor juridice membri cooperatori.

18