Sunteți pe pagina 1din 6

Fiscalitatea in statele europene

UNIVERSITATEA GEORGE BARIIU BRAOV FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE PROGRAMUL DE MASTER: CONTABILITATE, AUDIT I CONSULTAN CONTABIL

FISCALITATEA IN STATELE EUROPENE - referat

Prof. coordonator: Lect. univ. dr. VRANCEANU NICOLAE

Student: GORAN GH. RAMONA-ELENA

Notiuni generale ale fiscalitatii.


Drept contabil si fiscal Page 1

Fiscalitatea in statele europene


Dupa cum stim fiscalitatea este un sistem de strangere, colectare a impozitelor, taxelor si contributiilor de catre autoritatile de stat, provenitede la persoanele juridice si persoanele fizice. Totalitatea acestor impozite si taxe alimenteaza bugetele publice. Fiscalitatea moderna a inceput in Romania prin promulgarea legilor din anul 1921 si 1923, legi reformatoare in domeniul fiscalitatii. Impozitul catre stat este o sarcina cu caracter obligatoriu, datorat de toate persoanele fizice si juridice care realizeaza un venit sau care detin un anumit gen de avere. In legislatia actuala a mai multor state, pe langa taxe si impozite sunt reglementate si alte categorii numite contributii si taxe parafiscale. Contributiile reprezinta sumele incasate de diferite intreprinderi sau institutii publice sau private de la persoanele fizice si juridice, pentru avantaje reale sau potentiale de care acestea beneficiaza. Prin intermediul acestor contributii sunt stabilite forme de participare partiale a persoanelor fizice si juridice la acoperirea unor cheltuieli efectuate de catre stat, in finantarea unor actiuni sau obiective de care beneficiaza aceste categori de persoane fizice si juridice. Taxele parafiscale sunt taxe speciale, instituite de catre colectivitatile locale, atunci cand se organizeaza servicii la nivel local. Destinatia acestor taxe fiind exclusive finantarii serviciilor pentru a caror infiintare sau functionare au fost instituite. Taxele parafiscale se regasesc si in alte tari in Europa. Impozitul este o contributie baneasca, obligatorie, in sensul ca toate persoanele fizice si juridice sunt datoare sa participle la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii. Inpozitele se clasifica in impozite in natura (aceasta forma se gasea in trecut, cand impozitele imbracau forma prestatiilor in natura) si impozite in bani. Impozitele in bani reprezinta forma de actualitate in statele cu o economie dezvoltata. Acestea se clasifica in impozite directe si indirecte. Din cele directe amintim: a) Impozite directe reale: -impozitul financiar, -impozitul pe cladiri, -impozitul pentru activitati industriale, -impozitul pe activitati comerciale si profesii liberale, -impozitul pe avere. b) Impozite directe personale: -impozitul pe succesiuni, -impozitul pe donatii, -impozitul pe obiecte de consum. Din cele indirecte amintim: a) Taxe de consumatie accize: -pe obiecte de lux, -pe alte bunuri, -impozite pe cifra de afaceri. b) Monopoluri fiscale: -asupra productiei, -asupra vanzarii, -asupra productiei si vanzarii, -de import. c) Taxe vamale: -de import, -de tranzit. Amortizarea fiscala europeana. Guvernele naionale i nu Uniunea European sunt cele care decid asupra impozitelor pe care trebuie s le plteasc cetenii. Rolul UE este de a se asigura c reglementrile fiscale naionale respect obiectivele generale ale Uniunii privind crearea de locuri de munc i c aceste dispoziii nu aduc avantaje neloiale ntreprinderilor dintr-o ar fa de concurenii acestora din alt ar. Politica fiscal a Uniunii Europene susine principiul pieei unice i al liberei circulaii a capitalurilor.

Drept contabil si fiscal

Page 2

Fiscalitatea in statele europene


Guvernele percep impozite pentru a-i finana cheltuielile. Prioritile n materie de cheltuieli variaz de la un stat membru la altul, iar UE nu intervine, cu condiia ca acestea s se menin n limite rezonabile. n cazul n care se depesc aceste limite, iar datoriile devin prea mari, creterea economic a celorlalte ri din Uniune poate fi pus n pericol. Totui, cu condiia s manifeste pruden n ceea ce privete politica economic, statele membre dispun de mult libertate n a hotr cum s i cheltuiasc banii i ce impozite s aplice pentru a-i finana cheltuielile. Aadar, guvernele noastre sunt cele care stabilesc cuantumul impozitului pe profitul societilor i pe venit, profit i ctiguri din capital. Intervenia UE se limiteaz la a monitoriza aceste decizii pentru a evalua dac sunt corecte n raport cu celelalte state membre. O atenie deosebit se acord fiscalitii ntreprinderilor, dat fiind c exist riscul ca astfel de impozite s constituie obstacole n calea bunei circulaii a bunurilor, serviciilor i capitalurilor n cadrul pieei interne. Statele membre au obligaia de a respecta un cod de conduit care le mpiedic s acorde nlesniri fiscale care ar putea influena, de exemplu, deciziile privind investiiile. Taxa pe valoare adugat (TVA) face, parial, excepie de la regul i necesit o anumit implicare din partea UE, fiind fundamental pentru buna funcionare a pieei unice i pentru garantarea concurenei loiale n spaiul comunitar. De aceea, UE a stabilit norme comune privind aplicarea TVA-ului i cota minim care poate fi perceput. Totui, statele membre sunt ntr-o oarecare msur libere s stabileasc cota de TVA i, prin urmare, nivelul acesteia variaz de la o ar la alta. Aceste variaii se datoreaz, n principal: lipsei unui prag maxim, aplicrii opionale a unor cote reduse, alegerii unor categorii de bunuri i servicii pentru care pot fi aplicate cote reduse de TVA (pot fi alese dintr-o list care include produse alimentare i medicamente), precum i scutirilor temporare i condiiilor speciale acordate unora dintre statele membre. n acelai timp, normele i cotele de TVA respect principiul instituit de UE, conform cruia deciziile n probleme de natur fiscal pot fi luate doar cu acordul tuturor statelor membre. Prin aceast regul se protejeaz autonomia naional. Reglementrile privind impozitarea persoanelor fizice sunt de competena guvernelor statelor membre, cu excepia cazului n care sunt afectate drepturile transfrontaliere ale cetenilor. Comisia European a luat msuri pentru a garanta c cetenii europeni care lucreaz n alte ri din UE nu ntmpin probleme legate de transferul i impozitarea pensiilor i a drepturilor la pensie. De asemenea, UE joac un rol important n prevenirea evaziunii fiscale transfrontaliere. Dei cetenii europeni i pot depune economiile acolo unde li se pare cel mai rentabil, nu se pot
Drept contabil si fiscal Page 3

Fiscalitatea in statele europene


folosi de aceasta pentru a se sustrage de la plata impozitelor. Guvernele statelor membre pot pierde ncasri care li se cuvin de drept dac cetenii nu declar venitul rezultat din dobnzile aferente economiilor plasate n strintate. Statele membre ale UE i alte ri europene au convenit s fac schimb de informaii privind economiile nerezidenilor. Fac excepie doar Austria, Luxemburg i alte cteva ri europene care, pentru moment, aplic impozite cu reinere la surs. Ulterior, o mare parte din veniturile ncasate sunt transferate n ara de origine a deponentului. Fiind vorba despre o plat global, se pstreaz anonimatul deponentului i impozitul este achitat beneficiarului de drept. Atragerea unor noi investitii este scopul oricarui stat in vederea obtinerii unei economi prospere. Taxele impuse pe afacere joaca un rol important in atragerea investitorilor. Astfel, potrivit unui studiu al Bancii Mondiale, in unele state membre ale Uniunii Europene (UE), impozitul pe profit este inexistent, iar taxa pe valoarea adaugata (TVA ) oscileaza intre 15 si 25%. Cea mai mare TVA se inregistreaza in Danemarca, Suedia si Ungaria. Exista state in lume care nu percep afaceristilor impozit pe profitul comercial. in Uniunea Europeana avem patru astfel de exemple: Cipru, Luxemburg, Malta si Republica Ceha. Statele UE cu un impozit pe profit mic sunt: Irlanda cu 12,5%, Lituania, Bulgaria si Letonia cu 15%. Trei state ale Uniunii Europene, Romania, Estonia si Bulgaria, practica un impozit pe profit de 16%. Urmatoarele sunt Slovacia si Polonia care percep 19%, conform unui studiu al Bancii Mondiale. Un impozit pe profit de 25% este practicat de: Germania, Austria si Slovenia. Urmeaza Finlanda cu 26%, Portugalia cu 27,5%, iar Suedia si Danemarca practica un impozit pe profit de 28%. Aceeasi taxa este in Regatul Unit de 30%. Celelalte sapte state membre au un impozit pe profit care depaseste 30%. Astfel, Olanda are 31,5%, Grecia 32% iar Italia 33%. Belgia percepe pe profit o taxa de 33,9% iar Franta se situeaza pe locul 2 in topul tarilor cu cel mai mare impozit pe profit. Pe primul loc in clasamentul tarilor cu cea mai mare taxa pe profit se afla Spania cu 35%. Una peste alta, se pare ca statele dezvoltate economic practica o taxare mult mai mare a impozitului, dublata insa de conditii de facilizare a ajungerii companiilor la acest rezultat final. In ceea ce priveste impozitarea profitului companiilor pe plaiurile mioritice, trebuie sa mai mentionam faptul ca, in afara cotei standard de 16%, codul fiscal prevede posibilitatea pentru microintreprinzatori de a opta pentru un impozit pe cifra de afaceri. Pentru 2007 acesta este de 2%, urmand ca el sa creasca in 2008 la 2,5% iar in 2009 la 3%. Regimul fiscal aplicabil societatilor comerciale in unele state din Unuinea Europeana
Drept contabil si fiscal Page 4

Fiscalitatea in statele europene


1.Germania Impozitul pe societati comerciale. In sistemul german, numai societatile de capitaluri sunt supuse impozitului pe societati. Exista doua tipuri de supunere si anume: - supunere nelimitata (impunerea pe profit global); - supunere limitata (impunerea numai asupra profiturilor din sursa germana). O societate de capitaluri care isi are sediul si conducerea in Germania (sociatatea dominata) poate ceda totalitatea profitului sau unei alte companii comerciale sau industrial (societate dominant) semnand cu aceasta un contract de cesiune de profituri. Integrarea fiscala avand drept scop compensarea profiturilor si pierderilor in interiorul perimetrului sau. Incepand din 2001 venitul declarat de societatea de capitaluri este supus unei cote unice de impozit pe societati de 25% fara sa tina cont de faptul ca profitul este distribuit sau nu detinatorilor de parti. 2.Italia Impozitul pe societati comerciale. Legea fiscala considera drept comerciale activitatile industrial de comert, de transport, bancare, de asigurari si activitatile conexe agriculturii, atunci cand ele depasesc limitele care le permit sa fie considerate drept agricole, activitati de diferite genuri realizate in cadrul unei intreprinderi, precum si activitatile de exploatare in mine, cariere, etc. Impozitul pe profitul societatilor este de 37% plus o taxa regionala. 3.Franta Impozitul pe societati comerciale. Principalele societati impozabile sunt: -Societatile Anonime; -Societatile pe Actiuni Simplificate; - Societatile cu Raspundere Limitata; - Societatile in Comandita pe Actiuni. Impozitul pe profitul societatilor este intre 35,33%-36,33%. 4.Spania Impozitul pe societati comerciale. Sunt supuse la plata impozitului pe societati toate societatile care au personalitate juridica, cu exceptia societatilor civile. - societati comerciale (S.A. SRL, societati in comandita , etc); - cooperativele; -societatile agricole; - societatile de asigurari;

Concluzii Dupa cum observam fiecare tara are un impozit pe societati diferit. Fiecare tara aplica reguli interne de impozitare. Guvernele nationale si nu Uniunea Europeana sunt cele care decid asupra impozitelor pe care trebuie sa le plateasca cetatenii. Rolul UE este de a se asigura ca reglementarile fiscale nationale respecta obiectivele generale ale Uniunii privind crearea de locuri de munca si ca aceste reglementari nu aduc avantaje neloiale intreprinderilor dintr-o tara
Drept contabil si fiscal Page 5

Fiscalitatea in statele europene


fata de concurentii acestora din alta tara. Politica fiscala comunitara sustine principiul pietei unice si a liberei circulatii a capitalurilor. Guvernele percep impozitele pentru a-si finanta cheltuielile. Prioritatile in materie de cheltuieli vizeaza de la un stat membru la altul, iar UE nu intervine cu conditia ca acestea sa se mentina in limite, iar cand datoriile devin prea mari, cresterea economica a celorlalte tari din Uniune poate fi pusa in pericol. Totusi, cu conditia sa manifeste prudenta in ceea ce priveste politica economica, statele membre dispun de multa libertate in a hotari cum sa-si cheltuiasca banii si ce impozite sa aplice pentru a-si finanta cheltuielile. Asadar, guvernele noastre sunt cele care stabilesc cuantumul impozitului pe profitul societatilor si pe venit, profit si castiguri din capital. Interventia UE se limiteaza la a monitoriza aceste decizii pentru a evalua daca sunt corecte in raport cu totalitatea statelor membre.

Drept contabil si fiscal

Page 6

S-ar putea să vă placă și